ZIAR INDEPENDENT - EXPRESIE A OPINIEI PUBLICE DIN JUDEŢUL CLUJ

ANUL II, NR. 2 32 MIERCURI 24 OCTOMBRIE: 1990 S PA G IN I 2 LEI

HO»

RECIlO flIM Ă EÎIUMĂ ĂRMÂTEI R0 HÂNC. P rin trad iţie , la 25 O ctom brie,

aniversăm ZIUA A RM A TEI RO­MANE. Este u a m om en t p o tr i­v it pen tru a evoca ero ism u l le­gendar al rom ânilo r, p e n tru a sublinia fap tu l câ, în condiţiile in terne şi in te rn a ţio n a le v itrege ale celui de-al do ilea războ i m on­dial, ciad R om ânia sa a f la îri fa ­ţa unei situa ţii lim ită , a rm a ta s-a dovedit a fi p rin c ip a la sa forţă salvatoare. O staşii rom âni au luptat cu neasem uită d ă ru ire , avînd in cuget d o rin ţa a rză to a re a reîntregirii te r ito riu lu i na ţio ­nal, una dîn m o tiv a ţiile decisive ale atitudinii sa le pa trio tice . îo - tr-adevăr, după ce ş i-a în d ep lin it cu succes m isiun ile de acoperire a frontierei, do lich id a re a tru ­pelor germ ano d e pe te r ito riu l aflat atunci su b a u to r ita te a s tă ­tu iui nostru, a rm a ta rom ână a trecut, cu sp rijin u l tru p e lo r so­vietice, * Ia e lib e ra rea p ă r ţii de naid-vcst a ţă r ii ş i a an u la t, pen­tru totdeauna, d ic ta tu l n ed rep t cl-' !a Viaaa. d in au g u st 1940.

tatu de ce ziua d e 25 O ctom ­brie o asociem, m a i ales, je r tfe ­

lor, d a te în lu p te le duse îm po tri­va tru p e lo r h itle risto -ho rthysie şi e fo rtu rilo r im presionan te fă ­cu te a tu n c i de poporu l rom ân. In m od ju s tifica t. R om ânia este considerată a p a tra p u te re d in coaliţia an tih itle r is te , d u p ă con­tr ib u ţia m ilita ră şi econom ică a - dusă la în frîu g e rea fascism ului. A stfel, n u pu tem să nu m en ţio ­n ăm Captiil că R om ânia a m obi­liza t şi a tr im is pe fro n tu l a n ti­h itle r is t ■ to a te fo rţe le d ispon ib i­la : m ă ri u n ită ţi d e in fan te rie , v înăto rl do m unte, b lin d a te / d i­fe r ite u n ită ţi de a r tile r ie a n tia ­e rian ă , de av ia ţie şî m arină , şcoli m ilita re şi a lte fo rm aţiun i, e fec tivu l to ta l a l tru p e lo r r id i- cîm îu-so la ap roape 540.000 d e oam eni. N um ai în lu p te le a n ti­h itle r is te a rm a ta noastră , a ac­ţio n a t tim p d e ap roape nouă luni, în tr-u n spaţiu geografic, vast, d e Ia ţărm arU b! M âril Ne­g re p în ă în ap rop iere d e P rag a şi de V iena, P e acest i t in e ra r e - roie, a rm a ta rom ână a p lă t it u n greu . tr ib u t de sînge — ap ro ap e170.000 da m ilita ri m o rţi şi ră -

, n iţi. D ar, m ăsu ra e fo r tu lu i m ili­ta r a r fi incom pletă dacă nu am m enţiona şi je r tfe le d a te în p ri­m a p arte a războiului, perioada desp re care in an ii reg im ulu i tre ­cu t s-a scris şi s-a v o rb it m ai pu ­ţin. Revine, desigur, isto ric ilo r — m ilita ri şi n em ilita ri — să e - lucîdeze toate aceste prob lem e p e tem eiul ad ev ă ru lu i istoric, să facă lum ină fn acele aspecto ca-

1 re au fost d en a tu ra te , c a şl în acelea considerate „sensibile* şi in terzise analizelor istoriografie©.

, O ricum , cîteva ad e v ă ru r i s în t certe , ia r acestea treb u ie spuse c la r şi răsp ica t: în în treag a sa ex is ten ţă — cu a tî t m ai m u lt în p e rio a d e le . g rele — a rm a ta ro ­m ân ă a s lu jit in te rese le poporu­lu i şi a lu p ta t p e n tru a p ă ra re a suveran ită ţii şi in te g rită ţii ţă r ii; a rm a ta a rep rezen ta t fo r ţa socia- ,iă ce a dus g reu l războa ie lo r în care a fost an g a ja tă ş i a d a t cel m ai m are tr ib u t do sînge; a rm a ­ta rom ână a ac ţio n a t în to td eau ­n a u n ita r p en tru a p ă ra re a p a ­trie i, fă ră p re ju d ecă ţi de o rd in

ideo log ii sau po litic ; n ic iodată

a rm a ta ro m ân ă n u a lu p ta t pen­tru ocu p area de te r ito rii stră ine , d a r în to td eau n a a ş t iu t cu p re ­cizie ş l c la r ita te c a re s în t ade­v ă ra te le g ran iţe a le s ta tu lu i nos­tru ;. a rm a ta a fost în to tdeauna, e s ta şi acu m . şi va rSnxîne p e r ­m an en t a p o p o iu lu i rom ân, re - p rezen tind chinteserţ.'* s tru c tu rii în treg ii socie tă ţi şl a In tereselor fu n d am en ta le a le n a ţiu n ii, u n p ilon de bază a l s tab ilită ţii ţă rii.

P ro fu n d m a rc a ţi de aceste rea ­lită ţi, no i, m ilita r ii d e astăzi al R om âniei, c a re tră im şi ne in - s tru lm p e a t î t d e zbucium atele p la iu ri tran s ilv an e , asociem în m od d ire c t z iu a a rm a te i cu m o­m en tu l d e rezo n an ţă d in desfă­şu ra rea războ iu lu i an tih itle ris t, c înd loca lită ţile CA RE! şi SA ­TU M ARE au p rim it c u . e n tu ­ziasm tru p e le e lib era to are a le A rm ate i 4 R om âne. Tată de ce, evocarea acestei zile ne îndeam ­n ă ş i n e ob ligă să . ream in tim , fie şi succin t, fa p tu l că o p era ţia o- C eneral-co îonel, docto r în silin ţe

m ilita re . P au l CÎIELEB(C on tinuare în pag. a 11-8)

ÎNCĂ UN TESTEm isiunea „de d ivertism en t"

de sîm bătă seara, „A veţi sim ţul umorului?", a f o s t ' concepu tă ca un test - rea liza t cu a ju to ru l te­lespectatorilor, în fa p t a l trecă­torilor de pe S tradă puşi h x s i­tuaţii insolite, sp re a li se în re­gistra reacţiile cu cam e re de lu a t vederi m ascate. P rocedeul, ca atare, ă fă cu t d e lic iu l uno r filme- străine, de genu l „funtiy peopie* (lum ea hazlie), în care situaţiile cele m ai n ăstru şn ice create p rotagoniştilor în tîm p lă - tori ii obligă la u n ră sp u n s im e­diat, aproape în to td eau n a in a ­decvat îm p re ju ră rii ieşite din comun; Ge faci c înd de sub ro a ­ta unui au to tu rism neg lijen t parcat iţi surîde ju m ă ta te a unei bancnote de-o su tă de do lari, ia r maşina nu poate fi u rn ită ori sa .ta tă Jn sus nici m ăca r cu un m ilim etru? D ar c înd cu tia poş­ta1.:, de pe-o alee, pa lingă care treci, te salu tă, te apostrofează, se răsteşte la tine, ia r îm p re ju r nu e nici ţipen ie de om ? Sau cind banda ru lan tă la ca re ai fost pus să lucrezi, d u p ă două luni de şom aj, îşi sch im bă din m inut în.'^ninut v iteza, în ciuda ind ica toare lo r ce a ra tă funcţio ­n a re norm ala? . A v ertiza t a su p ra „şm echeriei11, spec ta to ru l surîde copios (n -ar face-o, dacă a r fi el în suşi cobaiul ocazional). O ri­cum, îşi închipuie că a m al în ­v ă ţa t ceva în leg ă tu ră cu n a tu ra um an;! şi v arie ta tea tipologiei o- m eueitî.

N-cim fi adus în d iscu ţie em i­siunea de sîm bătă , cu teste b linde şl inofensive, în care m ulji s - a r . i l im p lica t bucuroşi, daca — pe lîngă r îsu l sănătos ori z îm betu l b la jin — n -a r fi d a t şî p rile ju i unor m ed ita ţii mai pu(iu comode. S ecven ţa c u „ghi­şeul p e n tru rec lam aţii" a re o b ă ­taie m ai lungă decît a u scontat, p robab il, o rgan iza to rii farsei. O am in tim , p en tru uzu l ce lo r ce n-au v ă /u t om isiunea respec ti­va. U ndeva, in calea trccă to rito r, apare un chioşc pe geam ul că ­ru ia sc rie GHIŞEU PENTRU RECLAM AŢII. în ă u n tru , u a tî- n ăr am ab il, în a rm a t cu un p ix ?i un reg is tru gros, Inv ită tre c ă ­torii. să facă orice rec lam a tio poftesc, ci fiind p reg ă tit s-o n o ­teze ad -litle ram . D orito rii se string ea la pom ană ’ (Un asem e­

nea p rile j e o pom ană ad ev ă ra ­tă, e u n fa p t incred ib il ch iar, d a r ' 'd a la revoluţia, încoace a- p ro a p e 'c ă n u ex is tă fap te incre-

: d ib ile ca re să n u se f i petrecut). C e ' rec lam ă a şa d a r c s tâ ţean u l ca­re găseşte în d ru m u l său, p e ne-

. pusă m asă, un sem en d ispus să-i ascu lte şi să-i consem neze conş­tiincios păsu l? A ici z îm betu l n o s t ru , ironic, superior, dev ine tre p ta t am ar, fiindcă ce tă ţean u l n im erit pa post de cobai şi to ţţ ce ila lţi ce-şi asum ă nerăb d ă to ri, im pulsiv i acest rol, anu lează re ­p u ta ţia de reclam agii a m u lto ra d in sem enii noştri. N ici o rec la - m aţie desp re vecin i şicanato ri, despre fo ş ti in fo rm ato ri, foşti pecexişti o ri ac tua li p ro fito ri, despre G uvernu l m al bogat în p rom isiun i dec ît fn fap te . (p înă acum ), desp re deziluziile politice a le om ului de rînd . T estu l ilus­trează, dacă m ai treb u ia ilu s tra ­tă, condiţia p reca ră a ce tă ţean u ­lu i în im posib ilita te de a-şi p ro ­cu ra b u n u ri m ateria le e lem en ta­re, şi a s tfe i pe file le reg istru lu i se în ş iru ie rec lam aţii p riv ito a re la ab sen ţa h îrtie i de scris, a ch itu lu i şi vopselelor, a ch ilo ţi- ' lo r b ă rb ă te ş ti (cu pan tofi? — în tre a b ă cand id b inevo ito ru l stă - p în al reg is tru lu i d ă tă to r dc speran ţe), a p îin ii la anum ite ore, a 'ţig ă rilo r — d a r c îte n u se acum ulează în groapa com ună a treb u in ţe lo r noastre cotid iene a t l t .d e fireşti? Ş t im 'c u to ţii ce ne lipseşte , cum şi cu ce p re ţ poate fi p ro cu ra t, şl m ai ştim că sîn tem pe ca le să atingem , d a ră nu l-am şi «tins, n ivelu l 70l'° ai p o sib ilită ţilo r no astre d e ap rov iz ionare cu m a jo rita te a m ă rfu rilo r d e la rg consum . N u

; <: o n o u ta te . N ou ta tea — şl sem ­na lu l d e a la rm ă — este că, in cond iţiile unei d eg rad ă ri tre p ta ­te a v ieţii, do Ia zi la zi, sem eni de-a i n oştri e a re în tîlnesc în d rum un „ghişeu p e n tru re c la ­m aţii" ab su rd , nelalocu l Iul. l ip ­s it de o rice noim ă, i sc m ai po t ad resa, m ai au , adică, în c red e re în p o sib ilită ţile lui m iracu loase de a în d re p ta lu cru rile , A ccastă în c red e re n u trebu io înşe la tă , a - co!o .u n d e se m al po t lua deci­zii sa lva toare . D acă o vom p ie r­de şi po aceasta, n im ic nu n e m ai răm îne.

D an RKEÎREANU

mwmm sucursalei c lu j k mm\ROMÂNE Dt COMERŢ EXTERIOR

în tr -o econom ie de p ia ţă lib e ­ră . băncile rep rez in tă verig i c - ssm ţiale pen tru agen ţii - econom ici in te rn i şi . ex tern i,. ,fe»sr„ p en trş iv SîUVertt chcta succesului econom ie preconizat. R eform a b an c a ră a începu t încă d in v a ra acestu i an , în tru c ît fo rm area no ilo r s tru c tu r i econom ice şi fu n c ţio n a rea lo r l i ­b e ră nu e ra com patib ilă cu sis­tem ul b an ca r b a z a t pe c e n tra li­zarea excesivă şl deciz ie unică. C oncuren ţa d in t re b ăn c ile co- tnerciale, cu cap ita l d e s ta t său particu la r, dezleagă in iţia tiva , creează posib ilita tea op ţiun ii, în ­dreaptă^ cap ita lu l lib e r sp re ' sec­toarele p ro fitab ile şi la să fă ră su b s tan ţă f in an c ia ră a c tiv ită ţile

econom ice cu p ie rderi. D oar s ta ­tu l p rin su b v en ţii guvernam en­ta le po a te su s ţin e in te resu l pro-,

. d uce iJH io r e e lucrcază cu chel­tu ieli p es te n iv e lu l ven itu rilo r ob ţin u te . ••. în f iin ţa re a la C luj-N apoca a unei su cu rsa le te r ito ria le a B ăn­cii R om âna d e C om erţ E x terio r vine nu a t î t să accentueze con­cu ren ţa cu ce le la lte bănc i (agri­colă,' de inves tiţii, com ercială, cooperatistă), c ît să faciliteze so­c ie tă ţilo r com erciale, reg iilo r a u ­tonom e, socie tă ţilo r m ix te sau

D ircd o r,iosif r o p

(C on tinuare în pag. a M-a)

LUCRĂRILE SENATULUIE ven im en tu l cel m ai im p o r­

ta n t d e la re lu a rea lu c ră r ilo r Se­n a tu lu i R om âniei, d u p ă v acan ţa p a rlam en ta ră , s-a pe trccu t, m a rţi 23 octom brie, cînd acest fo r le­g is la tiv a va lida t, cu m a jo rita te de vo tu ri, p ro iec tu l de lege p r i­v ind co n stitu irea soc ie tă ţilo r co­m erciale.

D ocum entul m archează u n pas decisiv în e fo rtu rile R om âniei d a trecere la econom ia d e p ia ţă , o - ferind cad ru l ju rid ic necesa r şi condiţii favorab ile p a rtic ip ă rii cap ita lu lu i s tră in la ' constitu irea de societăţi com erciale în ţa ra noastră .

A vînd în vedere fap tu l că in ­troducerea cap ita lu lu i s tră in in R om ânia rep rezin tă o p rob lem ă de in te re s na ţional, legea s tip u ­lează, In tre altele; posib ilita tea co n stitu irii d e societăţi com ercia­le cu p a rtic ip a re s tră in ă — în a- sociere cu persoane ju r id ice sau p e rso an e fizico rom âne — sau cu cap ita l in teg ra i s tră in , aceas­ta efeetu îndu-se cu respec ta rea d ispoziţiilo r, p rezentei legi. şl a legii p riv in d investiţiile în Ro­m ân ia , p rin agen ţia rom ână pen­tru p rom ovarea Investiţiilo r ş î a s is ten ţă econom ică d in s tră in ă ­ta te .

D e n o ta t 'c ă , după m ai m ulta săp tăm în i d e dezbateri, un eo ri fu rtunoase , în şed in ţa de m arţi s -a p u tu t consta ta un consens în ­tr e guvern ş i 1 g ru p u rile p a rla ­m en ta ra d in senat în priv& iţa n ecesită ţii c reă rii unei asem enea in s titu ţii specializate, ca re să în ­cu ra jeze p artic iparea investito ­r i lo r străin i.

A vînd în vedere m u ltitu d in ea d e problem e abordate, dom nul A lexandru B îrlădeanu a a tr a s a te n ţia ca în treb ă rile şl in te rp e ­lă r ile ad resa te pu terii execu tive să vizeze fenom ene de ord in ge­nera l, ia r a sp ec te le ' p a rticu la re , locale, să fie transm ise d ire c t ce lo r care s in t iri d rep t să Ie rezolve.

„CLUBUL GAZETARILOR"M îine, jo i 25 octom brie a .c ,

în tre o rele 12—13, RADIO C LU J tran sm ite cea .de a d o u a p a rte .a emisiunii „CLUBUL G A ZETA - E IL O R “, av în d ca tem ă „VIAŢA PARLAM ENTARA".,

P a rtic ip ă : IL IE CAL!AN, re ­d ac to r şef a l cotid ianului „Ade­v ă ru l în liberta te", şi sc riito ru l TUDOIÎ DUM ITRU SAVU de la „T ribuna".

Invitati: senatorul prof. univ. dri ADRIA N MOŢIU (A.U.R.) şi deputaţii IO A N GAVRA (A.U.R.). conf. Univ. dri VASILE SĂ LA - GEAN (F.S.N.) şi MIRCEA TEO ­DOR V A ID A (P.N.L.).

M odera to r: CONSTANTIN M USTAŢA.

PRIMA CONVENŢIE A FORUMURILOR DEMOCRATE ANTITOTALITARE

C onvenţia n a ţio n a lă a fo rum urilo r dcm ocrate an - tito ta lita re din R om ânia a re loc în zilele de 2*1—25 octom brie 1990 şi sc v a desfăşura: 24 octom brie, o rele 10,30, la C asa de cu ltu ră a studen ţilo r — des­ch iderea lu c ră rilo r; 25 octom brie, o ra 3 — contina- n re i lucru rilo r: o ra 18 ad u n area popu lară in P ia ţa U nirii (fostă L ibertă ţii) , tn C hem area ad re ­sa tă societăţilor n partin lce şi a p e rsona lită ţilo r din opoziţie se spune: „ în cad ru l lu ă rilo r de cu v în t se a ş teap tă pu n erea în d iscu ţie a da te lo r p riv in d si- tu n ţia noastră ac tu a lă pe m ultip lu p lanu ri a le vie­ţi i sociale, p recum şl p rezen ta rea dc p ropuneri în vederea stab ilirii u n u l p rog ram com un de acţionaro p e n tru victoria democraţiei**. Chem a ren este sem ­n a tă de b iroul F.D.AT. C iu l: D oina C ornea. A d rian M arino, K ănyddl Sondor. M ircea M ihailescu, Ioan Boila, Doru tancu, K apcza Im re , O ctavian B uracu, [■><'<1 N adaban, P e tre S ălcudeanu , Sabin B ogdan, M ariana Lupşa, E m il B ogdan, Ioan Ştefan, Ioan De- ac, P e tre M oldovan, M ariana B erinde. ■

O:: la Com endtiirca G arn izoanei M ilitare C lu j am p rim it u rm ătoarea in fo rm aţie : ZIUA ARM AŢI I va fi an iversată , joi, 25 octom brie, 1990, ora 10, la Ci­m itiru l Eroilor, u n d e vor fi depuse coroane dc flori la m onum entul m ilita r ilo r rom unl şi sovietici şi va avea loc o p a rad ă m ilita ră . D u p ă -a tn ia rl sub egida V etrei R om âneşti, \a C asa d e C ultu ră a S tuden ţilo r (orele 16.30 şi 10,30) va av ea loe spectacolul a r t is ­tic i „Ai n u la rom ână, scu t a l ve tre i străm oşeşti",

„Siestă b ineveniţii" suî) căldura soarelui au tum nal, în tim p co su rioara p ro fită de

sHuuJic pen tru a se juca

ADEVĂRUL IN LIBERTATE PAGINA 2

RECUNOŞTINŢĂ ETERNĂ ARMATEI ROMÂNE

(U rm are d in pag. ,1)

. fensivă ■ eare a fina liza t im pre­sionantu l d rum de lu p tă a! în ­treg ii arm ate, cunoscută şi sub

. denum irea de .O p e ra ţia C luj",■ a fost declanşată la 9 octom brie

1944, fiind una d in tre cele m ai cpm plcxe şi im portan te . In a-

' ceastă operaţie . A rm ata 4, d înd lov itu ra p rinc ipală pe d irecţia VIIŞOARA — A PA H ID A — J I ­BOU — CĂREI, a . tre b u it să In- frîngă pe rîn d pu te rn ice le rezis­ten te ale inam icu lu i, in tr-u n te­ren foarte fră m în ta t şi în tr-un anotim p carac te riza t p r in p reci­p ita ţii abundente . D înd lup te d in tre cele m ai dure, a rm a ta a s trăb ă tu t cu succes zona cen­tra lă a P o rţii Som eşului, ia r la 25 octom brie a e lib e ra t u ltim ele po rţiun i ale p ăm în tu lu i rom â­nesc. D ocum entele v rem ii con­sem nează acest m om ent cînd os­taşii rom âni, cuprinşi de p u te r­nice emoţii, s-au ap leca t şi au să ru ta t b razda ce m arca adevă-

; ra ta fron tieră de no rd-vest. P en­tru a etern iza acest even im ent istoric, com andantu l A rm atei 4 m enţiona în tr-u n o rd in de zi ad resa t subordonaţilo r săi: „La chem area ţării, p en tru dezrobi­rea A rdealulu i ră p it p rin d ic ta­tu l de la V iena, a ţi răspuns cu însufleţire şi cu c red in ţă In iz- b inda d rep tă ţii poporu lu i rom ân. . . . P r i n ploi, p rin no roaie şi d ru -

- m uri desfundate, zi şi noapte, a ţi lu p ta t cu un duşm an d îrz şi ho- tâ r it şi l-a ţi în v in s . . . P e cei care au căzut ia d a to rie îi vor p ream ări urm aşii, ia r num ele lor v a fi scris în cartea d e a u r a

- poporului rom ân. Luînd p ildă de la cei care a u pus P a tr ia mai p resus decît v iaţa, continuăm lup ta".

în tr-adevăr, lup ta trebu>a con­tinuată , p înă la în frîngerea fas­cism ului, ia r arm ate le rom âne au acţionat, cu aceeaşi ardoare p en tru e liberarea U ngariei, Ce­hoslovaciei şi a p ă r ţii de nord e s t a A ustriei. Pe te r ito riu l Un-

' g a rie i a rm ata rom ână a p artic i­p a t Ia 7 m ari bă tălii, a s trăb ă ­tu t p rin lu p tă 300 de kilom etri, a cucerit 3 m asive m untoase, a e lib e ra t 1.237 localită ţi, cu je r t­fa de sînge a peste 42.000 m ili­ta ri. în Cehoslovacia A rm ate le 1 ş i 4 Române au lu p ta t timp* de 5 lun i în condiţii com plexe, în ­tr-o ia rn ă .a sp ră , în te ren m un­tos şi, îm pădu rit, condiţii în t a ­re v ictoria s-a d a to ra t nu m ai e- ro ism ului ostaşilo r şi ingeniozită­ţii com andam entelor, aşa cum s-au convins şi cum au ap recia t ce tă ţen ii d in ceie peste 1.700 lo­ca lită ţi e liberate .

.Numeroasele m onum ente >i locuri istorice — în ş ira te pe un lung şi încrîncenat d rum de lup­tă — bronzul s ta tu ilo r şi cim iti­re lo r e ro ilo r păstrează o am in ti­re tu lbu ră toare , şi s tau m ărtu rie je rtfe lo r d a te d e ’ b rav a arm ată rom ană. A ceeaşi m ă rtu rie o de­pun su te şi m ii de o rd ine de zi a le com andam entelor m ilitare, com unicate dc război, Ju rnale de- operaţii, em isiuni a le posturilor de rad io şi televiziune, decla ra ţii oficiale de presă. S tau m ărtu rie veteran ii noştri, a tîţi c îţi au mai răm as d in su tele de mii care au în fru n ta t m oartea pe fron tu rile d in est şi d in vest a le celu i de-al doilea război m ondial — cărora le da to răm recunoştin ţa vie a, noastră, a tu tu ro r ce le stntem contem poran i sau succesori.

în acest octom brie, p rim ul du­p ă v ictoria R evoluţiei rom âne, nvem da to ria pa trio tică şi dorini să aducem u n pios om agiu color ce s-au je r tf i t p en tru ţa ră de-.i lungu l secolelor. A vem totodată, ob liga ţia de a etern iza m em oria

•cadrelor m ilita re şi ostaşilor, a ce lo rla lţi fii ai poporului căzuţi tn D ecem brie J989 p en tru de­m o cra ţie şi lib e rta te , jx-ntru d re p ta te şi m levăr. Oningiin<!ii-i p e eroi, în ţelegem , în acelaşi tim p. necesil/it?;) de a fi perm a­n e n t p re ^ lti ţi p en tru np.lraren ţă ­rii, de a p.’ir.-trn n e în tin a tă o n o a . rea şi d rm n ifa fen a rm a te i ro m i-

ine. *.. K vejiirm ntu l a n iv e rsa r al ur­

matei rep rez in tă u n nou şi fe ri­c it p rile j p e n tru a asigu ra popu la ţia ţă r ii că sîn tem an im aţi de resp o n sab ilita te , că a rm a ta este devo ta tă p o p o ru lu i, aşa cum a dovedit-o în în tre a g a sa exis­ten ţă . U n ş i r în treg de m ăsuri au fost în trep rin se , su b conducerea m in isteru lu i, p e n tru perfec ţiona­rea o rgan ism u lu i m ilita r , alte le sîn t în s tu d iu sau , în cu rs de m ateria liza re . E le v izează: . de­m ocra tizarea în treg ii v ieţi şi ac­tiv ită ţi m ili ta re ; îm b u n ă tă ţirea cond iţiilo r d e in s tru ire , de m u n ­că şi v ia ţă a le tu tu ro r categorii­lor de m ili ta r i; p rom ovarea va­lo r ilo r-a u te n tic e , re facerea şi a - firm area p re s tig iu lu i ş i dem nită­ţii a rm a te i, ’ c a in s titu ţie fu n d a­m en ta lă a s ta tu lu i, care rep re ­zin tă g a ra n tu l a p ă ră r ii in terese­lo r poporu lu i, a su v e ran ită ţii şi in teg rită ţii te r i to r ia le . a ţă r ii; perfec ţionarea s is tem u lu i de p re ­gătire a com andam en te lo r, ,a m arilo r u n ită ţi şi u n ită ţilo r ; op ­tim izarea s tru c tu r ilo r ; îm b u n ă tă ­ţirea d o tă rii cu a rm a m e n t şi teh ­nică m ilita ră . In tr -u n cuvîn t, ele u rm ăresc în tă r ire a capac ită ţii de lup tă a o ş tir ii. A ceasta este r a ­ţiunea de a f i a a rm ate i!

C unoaştem b in e ro lu l şi ră s ­punderile ce n e rev in în societa­te, ia r is to ria n o a s tră zbucium a­tă şi m em oria în a in ta ş ilo r ne o- bligă să n u accep tăm n iciodată repetarea e ro r ii făcu te in var» anu lu i 1940, c în d su b p re tex ­tul un o r in te re se po litice —, îm ­potriva vo in ţei sa le şi suportînd o g rav ă u m ilin ţă , a rm a ta s-a re ­tras fă ră lu p tă d in te rito riile ce au a p a rţin u t în to td e a u n a popo­ru lu i rom ân şi p e ca re avea o- b ligaţia să le ap e re , cu orice sacrificiu. S -a re tra s c în tînd cu am ărăciune: „Noi am p lecat, A rdealulc d in tin e . N u-i v ina noastră, noi vom reven i". Şi, In­tr-adevăr, a u re v e n it red în d po­porului ro m ân sa tis fac ţia m eri­ta tă , red în d u -i te r ito r ii ce i-au fost lua te sam avo ln ic , red în ­du-i în c red e rea In b ra ţu l său înarm at. Ş i, să se în ţe leag ă că noi, ostaşii do a s tăz i, n u vom mai pleca n ic iodată .

A cum , în z iu a c în d să rbă to rim a rm ata R om ânie i, s în tem op ti­m işti şi în ţe leg em cu luc id ita te necesita tea de a n e p reg ă ti te ­meinic, cu d ev o ţiu n e şi profesio­nalism . S în tem co n ştien ţi ^ de necesita tea de a î i v ig ilen ţi şi a nu u ita le c ţii le is to rie i, de a cinsti e ro ii n eam u lu i. Ş tim si­gur că pu tem p r iv i d irec t şi se­nin în ochii ţă r i i şi ai oam eni­lor. în to td e a u n a a rm a ta a fost a poporu lu i, În to td e a u n a a rm a ta şi-a re sp ec ta t ob liga ţiile şi o ri­eînd îş i v a face d a to ria fa ţă de ţară.

De aceea se cuv ine recunoşfin- ţă e te rnă o ş tirii rom âne.

Sărbătoare la Sinnicoara»Doamne, Dumnezeul nos­

tru , din mina ta vin , toate

aceste bogăţii pe care le-am

pregă tit ca să-ţi zidim o ca­

să ţie , n u m elu i. tău celui

sfin t, şi ale talc sînt toate".

(Cronici, 29, 16)

D upă o îndelungată şt d ă tă to a ­re r d e g riji perioada de secetă, dum in ică a plouat. O ploaie p re ­vestitoare de belşug . . . .

L a S inn icoara — sa t cu oam eni h a rn ic i şi p ricepu ţi — b u n ăsta ­rea a fost prezen tă , de a ! tf .l , In u ltim ii an i, în -m a i toa te -g o sp o ­dăriile . S-a constru it m u lt, s-a co n stru it b ine şi frum os. In d is­co rdan ţă cu satu l a răm as doar biserica . O b isericu ţă m odestă constru ită la începu t de secol X X , d a r în care flacăra c red in ­ţei, a nădejd ii, a p îlp îit m ereu v ie de-a lungu l u n o r an i grei, an i de frăm în tă ri, de in ce rtitu ­din i. Acum , cînd ş i la S înnicoa- ra . to t m ai m ulţi d in tre „fiii r ă ­tăc ito ri" se -n to rc sp re c red in ţa in D um nezeu, b isericu ţa lo r se

dovedeşte neîncăpătoare . „R idi­carea unei noi biserici n u este Ia îndem îna fiecăre i generaţii, ci doar a . uneia capab ile sâ fa­că efo rtu ri deosebite, sacrificii, chiar, să pună in te resu l personal în slu jba ob.ştci" — a firm a d u ­m inică unul d in tre preo ţii p re ­zenţi la sfin ţirea locului, pe care urm ează să se constru iască o nouă biserică. Ia r ei, sînicore- nii, prezen ţi la s fin ţire în tr-u n n u m ăr im presionant, consideră că ei rep rezin tă acea generaţie chem ată să rid ice biserica , al că­rei h ram v a fi „A dorm irea M ai­cii D om nului". In d ru m u l !a ca­re se purcede ei n u vor îi însă singuri. P rim ul c a re - i. a ju tă este (cine a r fi c rezu t acum un' an?), sta tu l rom ân. El, s ta tu l, a aco rdat p en tru d em ara rea lucrărilo r,300.000 lei. A u rm a t o cred inci­oasă d in Dej, M arcela M oldovan. cu 10.000 I e i . O dată cu pune­rea p ietrei de tem elie , lu c ră ri­le au fost, p rac tic , d e c la n şa te . . .

Tot dum inică, la S înnicoară a fost s f in ţit şi m onum en tu l ero i­lo r neam ului, căzu ţi In război şi în R evolu ţia d in D ecem brie, m onum ent r id ica t p rin con tribu ­ţia credincioşilor, la îndem nul şi p rin s trăd an ia p reo tu lu i V iorel '

M onum entu l e ro ilo r n eam u lu i d e la S în n ico a ră

F o to g rafia : N ico lae PETCU

L uca. A fost, dum in ică , o s ă r ­bătoare cu m u ltip le sem n ifica­ţii, la S înn icoară . . .

L . E M U i

IHTSODUCEREA EDUCAŢIEI MOR AL-RELIOI OASE IN M T M l T U L OE STATN oua d isc ip lină este obiect de

în v ă ţăm în t, a re s ta tu t de d isc i­p lin ă o p ţio n a lă şi facu lta tiv ă , este inc lu să In o ra r (cîte o o ră la două săp tăm în i) şi se desfăşoară în şcoli. E ducaţia m oral-relig i- oasă accen tuează a su p ra e lem en­te lo r d e e tică şi istorie cu ltu ra lă ! P ro g ram ele an a litice s în t e lab o ­ra te d e fiecare cu lt în p a rte , ia r p red a rea v a ţine cont de p rin c i­p iile d e sfăşu ră rii v ie ţii com une în tr -u n s ta t m odern.

A p a rte n e n ţa confesională nu poate fi c rite r iu de o rgan izare a c laselo r, o ri în în scrie rea la c u rsu ri lai o u n ita te de în v ă ţă - m în t d e sta t, în aco rdarea u n o r priv ileg ii, în îng răd irea ori p ie r­de rea an u m ito r d rep tu ri. T oate cu lte le religioase s în t tra ta te In mod egal, conducerile de şcoli cre înd posib ilita tea ca la aceste ore e le v ii’să se poată g rupa d u ­pă c rite r ii confesionale.

L ecţiile de educaţie m oral-re- ligioasă vo r fi p reda te de cad re didactice d in in stitu ţiile de în v ă­ţăm în t religios, de preoţi, teologi şi s tu d en ţi a i in stitu ţiilo r de în ­v ă ţăm în t superio r teologic. De asem enea, po t p reda această d is­c ip lină cad re didactice d in în v â - ţăm în tu l p reun iversitar. N um irea cad re lo r pe catedre, jum .ită ţi de ca ted re sau ore de educaţie m o- ra l-re lig ioasă se face de că tre in ­specto ra te le şcolare, la p ropune­rea o rganelo r de conducere a cu l­telor. R evocarea cadrelor m en ţio ­

na te se face în aceleaşi condiţii, în treg u l personal d idactic, deci şi cel de p red a re a d isciplinei de educa ţia m oral-relig ioasă se su ­

bordonează conducerii u n ită ţilo r şcolare, es te supus con tro lu lu i pe lin ia M in isteru lu i învăţăm ân­tu lu i şi Ş tiinţei.

A precierea rezu lta te lo r ob ţinu ­te , de elevii care optează pen tru educa ţia m oral-relig ioasă se face p rin aco rd area d e calificative („foarte b in e“, „bine**, „sufici­en t" , „insuficient"). C alificativul „insuficient" nu a trag e situa ţia de co rigen tă sau repe ten ţie a e-

. lev ilo r in cauză.

A tragem a ten ţia că d isc ip lin a de edu ca ţie m o ra l-re lig io asă A RE CARA CTER O PŢ IO N A L ŞI FA ­C U LTA TIV . A ceasta , în seam n ă că e lev ii se v o r în sc rie la aceas­tă d isc ip lin ă N UM A I DACA DO­RESC, IA R PR EZ E N T A LA AC­T IV IT Ă Ţ I ESTE FA C U LTA TI­VA. O rice p res iu n e a su p ra ele­vilor, c ad re lo r d id ac tice sau pă­r in ţilo r, ca şi o rice d isc rim inări ori şicane pe m o tive religioase, S ÎN T IN TER ZISE ŞI ILEGALE!

Conf. d r. G heorghe POPESCU

IN V ITA ŢIE LA OPERA

V ineri, 26 octom brie 19S0, O- p e ra R om ână in v ită m elom anii c lu jen i la spectaco lu l cu opera NABUCODONOSOR de G iuseppe V erdi. Sub bagheta d irijo ru lu i G heorghe V ictor D um ănescu, în regia a rtis tic ă sem n a tă de Vio­re l Gom boşiu a s is ta t de Ioan P in tea , vo r evolua a rtiş ti lirici de valoare c e r tă a i a rte i in te r­p re ta tive : b a rito n u l N icolae U rdăreanu de la O pera R om ână B ucureşti, în ro lu l titu la r, sopra­n a Rodica T om a — „Abigail", basu l T itus P au liuc — „Zaharia", m ezzosoprana C arm en O prişănu— „Fenena", ten o ru l V alpriu T u r­cu —„Ism ael",baritonul A lexan­d ru Kopeczi — „M arele p reo t al lu i B a a r , teno ru l Ion L azăr —

mimm s u c u r s a lei c l u j a mm r o m â n e de c o m îiît e x t e r io rleului în tr-u n tim p foarte scu rt(U rm are din pag. I)

in iţia tivei p a rticu la re , in tra rea Jn re la ţii econom ice d irec te cu partenerii ex te rn i şi ocazionarca de schim b v a lu ta r, decontare, cred itare ori g a ra n ta re a sum e­lor rezervate pen tru plăţi.

C onstitu irea şi funcţionarea sucursalei B.R.C.E. a re şi rolul, deloc m inor, p e n tru societăţile com erciale şi reg iile autonom e d in Judeţu l C lu j şi d in judeţele A rdealului să fac iliteze consti­tu irea rezervelo r v a lu ta re pro­prii, p ă tru n d e re a cap ita lu lu i străin , depozitarea sau investi­rea în afaceri ren tab ile a rezer­velor v a lu ta re tem p o ra r disponi­bile. P regătirea i!e personal spe­cializat 5n o p e ra ţiu n i d e im port- export şi m ark e tin g a agenţilor «vonomici osie o prob lem ă de m axim ă im p o rtan ţă , ce trebu ie să-i preocupe în m od cu totul special, p e n 'n i rea liza rea unui dialog pi<;fi:.',ional efic ien t cu «urursala H.R.C.B., d a r mai ales cn firm ele s tră in e .

T recerea Ja convertib ilita tea

este un a rgum en t pen tru u tili­zarea serv ic iilo r sucursalei. B ăn ­cii R om âne de C om erţ E x terio r, aceasta p ropun indu-şi să se o r­ganizeze p en tru efec tuarea dd' sch im buri va lu ta re operative şi să-şi d iversifice serviciile pen ­tru c lien telă .

E ste no rm al ca In baza s ta tu ­tu lu i de bancă com ercială să organizeze şi să desfăşoare ope­ra ţiu n i de c red ita re şi decon ta re in te rn ă o ricăro r u n ită ţi ren tab ile , a tî t p en tru ac tiv ita tea de p ro ­ducţie cu ren tă , c ît şi p en tru cea de cerce ta re — dezvoltare.

P rincip iile de lucru p rom ova­te de sucursa lă au în vedere : desfăşu ra rea unor ac tiv ită ţi re n ­tab ile pe scam a c red itu lu i a v an ­sa t; negocierea deschisă a con­d iţiilo r, term enelor dc ra m b u r­sare şi dobînzilor la cred ite le a- co rd a tc ; accfsu l la in form aţiile d e ţin u te de bancă cu p riv ire la P ieţe, p re ţu ri, cu rsu ri d e schim b, k 'aranţii; m edierea in re la ţiile e- ronnnaice d in tre parteneri ro ­m âni şi s tră in i, a sigurarea de

servicii bancare opera tive şi de calitate, g a ran ta rea unor dobînzi satisfăcătoare p e n tru d isponib i­lită ţile p ăs tra te în con tu rile ban­care personale sau ju rid ice .

P în ă la am en a ja rea noului se­d iu d in str. D oja n r. 8, unde contăm pe ap o rtu l deosebit al P refecturii, P rim ărie i m unicip iu­lui C luj-N apoca, C ooperativei C onstructorul, în tre p rin d e rii de p re lu cra re a lem nulu i, în tre p rin ­derii E lectrom etal, în trep rin d e rii „Sanex", C ooperativei „M etalur­gia", ac tiv ita tea sucursa le i se va desfăşura în inc in ta Băncii N a­ţionale a Rom âniei, sucursa la ju ­deţu lu i C luj, al cărei colectiv ji-a o ferit cu generozita te spa­ţiul disponibil.

A şadar putem acum să-i in ­form ăm pe toţi cei care ne-îiu a sa lta t de lun i tic zile cu în tre ­bări legato dc locui şi m om en­tu l începerii ac tiv ită ţii B.R.C.E. C luj, că putem fi găsiţi, încc- p înd cu data de 24 octom bric 1930, la ad resa : P ia ţa U nirii (fos­tă L ibertă ţii) nr. 7. telefoane1-26-21 sau 1-69-61.

„A bdulah", so p ran a R odica B al- teş — „A na". îş i d a u concursul o rch estra , co ru l şi an sam b lu l de b a le t a l O perei R om âne. Sceno­g ra fia : G heorghe C odrea, m aes­tru de co r: E m il M axim . Este va­lab il ab o n am en tu l : studenţesc g rupa I.

S P O R TDivizia „B“ de fo tbal

e SERIA I: P o ian a C îm plna — G loria G ala ţi 1-1, C eahlăul P ia­tr a N eam ţ — U n irea Focşani

. 1-1, P rah o v a P lo ieşti — C.S.M. B orzesti 1-0, C alla tis M angalia— A rip ile B acău 2-1, O lim pia R. S ă ra t — C.S.M. Suceava 1-0, „Poli* Iaş i — F ortu s Iaşi 2-1, U n irea Slobozia — Ş ire tu l Paş­can i 4-0, O ţelu l G a la ţi — Stea­u a M izil 4-0 ş i G lo ria Buzău — F oresta F ă lticen i 6-4.

e SERIA A II-A : C.S. Tîrşo- v işte — M etalu rg istu l S latina2-0. P rog resu l Şoim ii Bucureşti— F.C.M. C aracal 3-3, Şoimii I.P.A. S ib iu — E lectropu tere Cra­iova 1-0 (derbyul etapei). Mon­tan a S ina ia — S p o rtu l „30 De­cem brie" 0-0, F.C. D robeta Tr. S evcrin — C him ia R. V îlcea 2-2, T rac to ru l B raşov — I.C.I.M. B raşov 0-0, M ecanică F ină Bu­cureşti ■—- G az M etan M ediaş 2-1, G loria P an d u rii Tg. J iu — Fla­că ra M oreni 1-0, M ineru l M otru— A utobuzul B ucureşti 4-0.

• SERIA A IU -A : C.F.R. Ti­m işoara — A.S.A. E lcctrom ureş Tg. M ureş 3-1 (derbyul etapoi). A rm ătu ra Z alău — M otalur/ristul C ugir 2-0, C.I.L. S ighet — C-S.M. R eşiţa 2-1, S trungul A rad — V u ltu rii Lugoj 3-1, G loria Re­şiţa — Chim ica T irnăvenr .<-1. O lim pia Satu M arc — A uru l B rad 2-1, M etalu l Bocşa — A - S A . P rogresu l T im işoara 2-0. V agonul A rad — U.T. A rad 2-4.U nirea A lba lu lia — F.C. Ma­ram u reş Baia M arc 2-1.

PAGINA 3 ADEVĂRUL ÎN U3ERTATE

ALERTĂ LA ASOCIAŢIA PESCARILOR- i..

SPORTIVI CLUJHRACONAJUL — CA FA PT DIVERS

în da ta îie 9 octom brie a.c., doi pescari sportiv i din Cluj — E ugen D orin Cosma, e lec tric ian la „Carbochim ", şi M arine i Şăitiş, o sp ă ta r la „Ca­zino* —. îm p reu n ă cu doi poliţişti — N ico lae-M i- ron. p lu ton ier m a jo r Ia P o liţia Ju d e ţu lu i C luj, şi Constantin ' H orvat, p lu to n ie r m a jo r la P o liţia co­m unei G ilău, i-au su rp rin s pe -Vasile Ilea d in Cluj-Napoca, s tra d a Cloşca n r. 10, ap . 2, şi fiu l său, to t V asile Ilea , b raconînd pe lacu l T am iţa . A u fost confiscate şi rid ica te şap te setei (plase de. pescuit) p recum şi peşte: lo s triţă , p ăs trăv . Cei doi pescari spo rtiv i au u rm ă rit de cu seară „activi­tatea" b raconierilo r, au reven it In C lu j şi au ce­ru t a ju toru l po liţie i, s-au re în to rs şi i-au lu a t ca din oală pe . cei doi, după ce-şi s trîn seseră p lase­le de pe iac. In frac ţiu n ea este dub lă ; sezonul de pescuit s-a închis Ia 13 septem brie, ' ia r Legea 12/1974, p revede ca in frac ţiune d e ţinerea de n ă ­voade, voioace, setei, ave, prostovoale, vîrşi d e către persoane fizice neautorizate . Şi am mai com­pleta cu un lu c ru : pcscu itu l lo striţe i e s te perm is doar pescarilor au to riza ţi de m in ister, au d rep tu l de a prinde u n s in g u r peşte, în tr-o a n u m ită pe­rioadă.

Cînd am văzu t la telev izor cazuri s im ila re de braconaj m ărtu risesc că nu m -am a le r ta t p rea ta ­re, ştiind cît se fu ră d in a ltă p a rte , trec înd peste inform aţii ca peste u n fap t d ivers oarecare. In ionel, era vorba d esp re o adev ă ra tă c rim ă la ad re­sa natu rii şi v ie ţu ito a re lo r sale.

LOSTRIŢĂ — M ONUMENT AL N A TU R II

Da. aţi c itit b ine , peştele nu m it lo s tr iţă este u n m onum ent al n a tu r ii p ro te ja t de lege In lum e, deci ţi în E uropa. El tră ie ş te doar în bazinul Du­nării, în afluen ţii acesteia, se rep roduce la un in­terval de şase an i. K ilogram ul de lo s triţă se v in­de. la preţu l d e 500 de lei, n u p en tru ca a r fi ex ­cepţional de bună, ca rnea sa, ci p e n tru că este un peşte foarte ra r . Englezii a r p lă ti va lu tă se-- rioasă num ai ca să li se perm ită să pescuias­că acest peşte ra r . D ar la T a rn iţa lo s tr iţă este b raconată fa ră m ilă , „în vederea consum ării în fam ilie" ch ipurile , cum d ec la ra I.V. Ba, m ai m ult. s-a a ră ta t curios cînd i s-a spus despre cît' de r a r este acest peşte. In u rm ă cu doi an i, în lacul T a m iţa au fost in troduse (cel p u ţin c ifre le a tîta prevedeau) 12.000 de lostriţe , d in b an ii fosteiA.J.V.P.S. Cluj. A cum , acestea, d im preună cu păs- s trâv ii (tot peşti valoroşi) sîn t b raconate , pe u n

fond d e to le ran ţă foarte păgubos p en tru toată lu ­m ea, ex cep tîn d pe ciţiva. De fap t nu d o a r lo s triţă e ste c ă u ta tă , ci şi păstrăvul. O am enii cu gustu ri ra f in a te ap rec iază — în a fară de carnea peştelu i — la ju s ta lo r valoare icrele de p ăs trăv ce concu­rează , la ca lita te , cu icrele negre. U nii spun că d in A rd ea l p leacă sp re vest m aşini încărca te cu peşte ra r , cu icre. C redem greşit, deci, că se fu ră d in în tre p rin d e ri şi din casele oam enilor, doar. Se fu ră . ia tă , şi d in ape, cu p ro fitu ri enorm e.

CUM ESTE PO SIBIL?

M -am în tre b a t şi eu — ca şi d u m neavoastră — cum de e s te posibil ca asem enea lu c ru ri să se In- tim ple? C um se poate face b raconaj şi com erţ ne­g ru cu u n peşte care este m onum ent al na tu rii, lu cru p e n tru care ne condam nă E uropa. L im ita posib ilu lu i nu se opreşte aici. L a A sociaţia Pes­ca rilo r Sportiv i am a fla t că lacul T arn iţa , care av ea o bon ifica ţie (un ech ivalen t pescăresc al ren ­ta b ilită ţii) b u n ă a scăzut la zero, că este secă tu it de p eşte d in cauza b raconaju lu i ca re a a tin s ap roa­pe ca ra c te ru l de industria l. Este p rin c ip a lu l m otiv p en tru ca re profesioniştii b raconaju lu i şi-au m u­ta t „locul de m uncâ" la B eliş-F în tînele. Cei care şe ocupă d e respectarea legii — pescari spo rtiv i şi po liţie — s în t în im posibilitatea de a face fa ţă num eroase lo r ac ţiun i de braconaj. A ni de-a r în ­du l. pe rsoane cunoscute şi cu „g reu tate" au „pes­cu it” (ca sâ nu spunem fu ra t) cu a ju to ru l bă rc i­lo r şi vaporaşelor, cu p lase aduse d in D eltă, cu lipoveni (meseria.1,! în ale pescuitu lu i), s-au folo­s it d e cabane le in sta la te pe m arg inea lacu lu i T a r­n iţa , de b ărc ile d e agrem ent, secătu ind lacul de peşte, au d âc lan şa t un război crim inal îm p o triv a na tu rii. In to a tă această perioadă, o s in g u ră d a tă , şefu l căp ităn ie i Bicaz a fost san c ţio n a t cu o : . . am endă de 500 (cinci sute) de lei! M -am în tre b a t şi i-am în tre b a t pe ceila lţi de ce n u au făcu t se ­sizări la v rem ea respectivă, de ce nu au tr a s m ai dev rem e a t î t de necesarul sem nal d e a la rm ă , în ­tru c ît peştii ra r i şi b raconaju l nu av ea n im ic po­litic în sine, nu aduceau a tingere o rm d u irii soci­aliste . D e fap t, dedesubturile a face rilo r cu cabane,

- peşti, p seudoagrem en t sîn t com plicate, im ix tiu n ile ies la iveală , ticăloşiile — de asem enea. î n acest sens vom pune la dispoziţia c itito rilo r d ec la ra ţia unu i m a rto r, bun cunoscător a l „even im en tu lu i" T a rn iţa , c a re p înă acum a tă c u t p u r şi sim plu p en tru câ a fost am en in ţa t cu m oartea , P av e l Io- van.

Ponton, bărci, h id rob icicletă ,

Ia debarcaderu l C.I.P.E.E.T.

V aporaşu l adus pe T a rn iţa p e n tru rep rezen tan ţii oam enilor j m uncii de la I.M.M.R.

MARTORI OCULARI„Pe lacu l T a rn iţa (la p rim a a-

cu m u la re d e apă) a fost adus de că tre cei d e Ia I.M.M.R. „16 Fe­b ru a rie" u n C.A.E.M. (vaporaş) d e ca re se ocupă ing ineru l C hi­ta , de la aceeaşi în trep rin d e re . Scopul aducerii vaporaşu lu i nu este n ici acum a clar. Eu l-am u rm ă rit şi am văzu t că este fo ­losit m ai m u lt la „punerea" p la ­selor. P ersonal, am pescu it pe T a rn iţa şi am ag ă ţa t cu cirligul p lase le puse de ei. B raconaju l se făcea în tr -u n m od crim inal, p en ­tru că nici ch ia r pescu itu l indus- ■ tr ia l nu -ş i perm ite aşa ceva: e- ra u două r în d u ri de p lase, în p r i­m ul rîn d e ra u p lase cu ochiuri m ari p e n tru p rin d e rea peştilo r rep ro d u că to ri şi a lostriţe i, ia r în a l do ilea r în d e ra u p lase cu och iu ri m ici, în care e ra re ţin u t pu ie tu l.

T ot p e T a rn iţa a u fost aduşi do i lipoven i, de m eserie , ca re au . p roceda t la exp lo a ta rea in d u s tri­a lă a peştelu i. E rau cazaţi în ­tr -o cab an ă îm prejm uită . In a - fa ră de aceştia doi, tem porar au m ai fost aduşi a lţi op t pescari d in D eltă. L ipovenii c redeau că n u în ţe lege n im eni ceea ce vor­besc ei, eu însă ş tiu ruseşte şi am dedus c la r d in d iscu ţiile lo r că s în t pescari profesionişti şi că, aici, îşi fac m eseria . P e T a r­n iţa , c înd au fost aduşi lipo­venii, s-a m ai în tîm p la t u n lucru ieşit d in com un: un ce tă ţean a

immu im ziua m î9 octombrieLa faţa locului. V ineri, 19 oc­

tom brie , am purces la fa ţa lo­cu lu i pen tru a vedea cu ochii n o ş tr i câ asem enea lucru ri e- x is tâ . Am v izita t cabana (invo­c a tă in m ărtu ria dom nulu i Io- van ), bine îm prejm u ită , b ine do ­ta tă . Aici a fost p rin s dom nul Ilea , cu fiul, braconînd . Tot aici e s te tra s un cablu de la stllpul d e în a ltă tensiune care a lim en­ta pe fericiţii lo ca ta ri ai caba­n e i cu curvnt electric, trifaz ic — p e n tr u câ lum ea a re nevoie de m u lte . . . F ă ,a contor, se-n ţele- ge. Poate are ji IR .G .C .-ul vreo ■ p ă re re . în trucît a lţi p riva ţi co n stru ie sc pe m arg inea lacului şi s in t dornici sâ se alim enteze, d c ta aceeaşi sursă , cu energie e lec tric ă . în trep rin ză to rii au fă­c u t d e ja două funda ţii, ou in s ta ­l a t n o u a „rulote* din au tovehi­cu le casate.

I*o apă. Vineri, erau pe iao două şalupe, una (se spune că a I.M.M.K.X numită IIuclo-Hucio, alta a A.C.II. T a m iţa Crlş nu­mită „Costişa* Autorizaţiile sa

pare că lipsesc. O m ul care ră s­p unde de „Costişa1- m i-a spus cil a re au to riza ţie . . . .de condus Şi că n -a p rea folosit şalupa. In rest, la debarcader, bărci care , în caz de nevoie pot fi „m oto­rizate*. foarte sim plu.

A lte cabane. Mai jos, o cab an ă cu firm ă : „Punct de ex p lo a ta re b a ra j şi acum ulare G.IT.E. T a r- n iţa “, lîngă ca o a ltă cabană m ai mică, d a r cu terasă , cu m asă şi bănci. Pe apă — Pontonul TM 1270, p a tru bărci, o h id rob ic i­cle tă (!) C u ren tu l electric, la fel, tra s pe cont p ropriu , de !a b a ra j , p robab il. Fostu l A J.V P.S. a re şi el o cabană cu paznic p e n tru p ro te ja rea zonei de pe V alea So­m eşu lu i C ald (valea cu b a ra je le T a m iţa ) . A id e lin iş te , om ul este poa te p leca t cu tre b u ri.

Pagina realizată dc Maria SANGEORZAN

*Fotografil: Nicolae PETGU

p leca t cu so ţia la pescu it, p e în ­sera te . A m ers singur în la rg cu b a rca şi la un m om ent d a t s -a a u z it strig ă tu l „A jutor!”. O m ul a d isp ă ru t sub ape fă ră să -i m ai iasă v reodată a fa ră tru p u l. S e poate bănui că a ag ă ţa t p laselo ia r lipovenii, p en tru a n u fi d e - consp ira ţi, l-au sp in tecat şi l-a u a ru n c a t în apă. Aşa se ex p lică de ce co rpu l nu a fost scos la sup rafa ţă .

E u am fost am en in ţa t cu m oar­tea de că tre lipoveni de m a l m u lte o ri şi a tunci c în d le-an* ag ă ţa t p lasele cu u n d i ţ a . sau c in d i-am p rin s Ia cab an ă c ă - rîn d peştele. M arto r Ia cele spu­se îm i este prof. univ. D orin O - la ru . îm p reu n ă am văzu t, in oo= to m b rie 1989, cum e rau în tin sa p lasele d e p e G.A.E.M.; Îm p re­u n ă am s ta t două zile şi două nop ţi nem încaţi. i-am chem at po cei de la Poliţie , a ven it căp i­ta n u l Ie lceanu (acum m aior). A u s im ţit că s în t u rm ăriţi şi au ş te rs toa te u rm ele rap id , în f i­na l neprinzînd decît o ba rcă cu tre i persoane (o fem eie şi do i b ărb a ţi) , care, cică, se agrem en­tau în octom brie, în ba rcă d a m etal, zg ribu liţi d e frig. In n o ­iem brie 1933 căp itanu l C ăp ită ­niei B icaz a fost p rin s b raco­n înd pe T arn iţa . S-a m u şam all- za t „afacerea" p înă s-a a ju n s Ia o am endă de 500 de 161!“./ -

IN LOG DE CONCLUZIIP e T a rn iţa este îm p ă ră ţia în ­

trep rin ză to rilo r c a re fac ag re­m ent, fac sport, fac chefu ri, fac braconaj, stăp inesc n a tu ra p înă la s ilu irea ei. S om eşul C ald în ­seam nă p en tru clu jeni, o su rsă

■ de apă potab ilă . S u rse le de apă po tab ilă a le B raşovu lu i, de p il­dă. s în t îm p re jm u ite cu gardu ri îna lte , n u se po a te ap rop ia n i­

m eni de ele. L a noi, ca la n im en i, se fac pe m alu l bazine lo r de apă cabane (m ulte im provizate), se fac croaziere în şalupe, in bărci cu m otor, se face sici nautic. P ro ­p rie ta tea în trep rin d e rilo r a d eve­n it p ro p rie ta tea c îto rva persoa­ne. Cei cu bune in ten ţii sperau că după C eauşescu to tu l se va rezolva, legea se va ap lica . C înd

colo, lu c ru rile stau ex ac t in­vers. Au incepu t în trep rin ză to rii să-şi facă cabane fă ră au to riza ­ţie , fă ră respect fa ţă de n a tu ră şi fa ţă de sem eni. C ine-i va' opri m ă c a r în ceasul zero. căci al 12- Iea a trecu t? Sau treb u ie să cu m p ere pe valu tă cineva zona p e n tru a fi in te resa ţi să rie o-' c ro tim tezauru l n a tu ra l!

~ " m i

J, * -i. , . s

\ O cabană unde s*_a îatîmplat eaultoe.

ADEVĂRUL !N LIBERTATE .PAGINA 4

DESPRE PRETENŢIIŞtiu că în toato ţă rile d in E st

s-au form at comisii şi com itete care studiază m odul în care a r putea î i restitu ite bunu ri, d rep ­tu ri, privilegii .p ierdu te . A av u t loc ch iar şi o consfătuire eu ro ­peană p e ; această tem ă, încă în prim ăvară.

Cunosc inşi gata să facă orice (?) Jn speran ţa câ v o r p rim i Înapoi ccca ce au av u t cîndva bunicii şl străbunicii lor. P înă la un

-punct, dorin ţă firească. D ar de la un punct încolo in tră în fic­ţiune legea bunulu i sim ţ, cea care ignoră profitul, m eschinăria, dem agogia şi altele asem enea. Şi a tunci stau ţ i m ă în treb :

O O are revoluţia din decem brie să fi avu t d rep t scop re in stau - ra reă vechiului regim, cel de acum o ju m ă ta te ' de veac? Nu dorim să facem o R om ânie nouă, ln pas cu lum ea sfinţitului de veac şi m ileniu, o R om ânie „ac­tuală", nu una b în tu ită de .stafii fă ră vlagă?

O Cum se poate pretinde în a ­po ierea a ceva peste care n trecu t, orice s-a r zice, truda a cincizeci de ani? Acel ceva să f i răm as el neatins, neschim bat, num ai bun de legat cu f und iţă şi re s titu it? A telierele au devenit fabric i, chiar dacă, unele, fă li-, m ontare. Casele sîn t căm ine, sp i­tale, şcoli. A m văzut cum fra n ­ciscanii din M iercurea Ciuc au scos în stm d ă nişte b ie ţi copii handicapaţi. M ărturisesc că n -am : g înd it nim ic frum os la -adresa fe ţelo r bisericeşti frcraăţlDd să pună iarăşi stupîn irc pe ce eu avut, indiferenţi la ccle ce, cu

• această g rabă, nu vor m ai fi. Cu păm întu l, tot aşa. S întem m ai m ulţi şi nlţîL Au ap ă ru t livezi, au d ispăru t grădini. P ăm în tu l nu po a ­te i i îm părţit după s tru c tu ra de acum o jum ăta te de secol.

• Aperi m ai este o problem ă. O problem ă ca o ru le tă dc care trag to ţi în toa te p ărţile . P a r ­

tic ipan ţii la „Jocul de noroc* sin t departe de « acţiona în . . . consens. F iecare g ru p sau gru- p a re v rea , cere, p re tin d e ea b ra ­ţu l sâ se oprească pe r ! t an al trecu tu lu i, care s ă 'f j e reconsti­tu it şl re s ti tu it Se s r - o t u c e a r ­hive. şi se cau tă perspective le

.cele m ai - avan ta joase . 1 /n if vor Eă fie ca îna in te de refo rm a a- g ra ră d iu ’45, a lţii ea . iinedint după. P a rtid e le „istorice", la fel de tinere , de fa p t ea- toa te cele­la lte , o rie ît do a lbe vini pletele liderilor, ccr p riv ileg ii şi onoruri în num ele tu tu ro r fap te lo r l;ur<j a le îna in taşilo r şi ignoră cu bună ştiin ţă toţi paşii «roşiţi. Fasta fam ilie regală visează şi ee a fost şi ce n-a fost. Doar, doarl M aghiarii p re tind re ­venirea la s itu a ţia lo r p riv i­legiată d in 1947 —- şi nu -i de g ira re , e ra un an cînd în Ro-" m ân ia n u e ra „consult* să fii ronifin; asta dacă nu cum va s-ar pu tea să se rev ină la J9J0 sau. chiar, h ă t, 1.',' Is tvan cei sfint. (Şi-n final, de cc să nu se poa­tă? Dacă topoarele nu vor face treaba, o fac cozii;.? de topor, nu?). N u m -aş m ira să se o jungă şi m ai departe. De p ild ă : urm aşii leg ionarilor să ceară să se rev ină Ja 1910; nosibnclaU iriştli să p re ­tindă re s titu irea p riv ileg iilo r di­na in te d e 22 decem brie fftSO.Sînt şi ei oam eni, nu?,. D acă-i dem ocraţie, - dem ocratic să iic! Dăm SiKipoi tot, tu tu ro r / „fără deosebire"! Sau. includem ochii să ia fiecare ce vrea, cam cum se în tîm plă p rin în trep rin d e ri! A şa n-o să m al răm în ă ni a re lu ­cru şi c m ai uşor- de 'fă cu t in ­v en ta ru l cînd o f i să trecem ia econom ia de p ia ţă . A şa că p re - tlndeţi, oam eni bun i, p re tindeţiţ. De d a t ■— „treaba s ta tu lu i, dom ­nule, e i ce s r i jă are? p en tru ce-] avem pe el?"

SKEPXÎKOS

LUI ALEXAN D R ZIN O V EV - (V )FACTORUL TIM P

F ac to ru l' tim p erte ds obicei ignorat în reflex iile de ordin so­cial. A sta se vede m ai ales ln ac ţiun ile gorbac ovienc. De pildă: e posibil să fie rid icată eficaci­ta tea econofnieă a antreprizelor sovietice la un nivel com parabil cu a l O cciden tu lu i7 Da, e po­sibil. D ar în cît tim p? în m ediul com unist procesele sociale sînt m ai len te ca în Vest. P en tru a rezolva această problem ă e nevoie de m ai m u lt tim p decît a re J.1 îndem înă d irecţia gorbacioviană. Or, G orbaciov a repetat-o a dosea, tim pul îi este m ă s u ra t De aceea, d irec ţia sovietică este oblitfală să urm eze o a ltă ta le : aceea a , exp loatării ţ ă r i l e occidentale si a lum ii a treia. La ora actuală URSS a re nevoie să-şi m oder­nizeze in dustria , m ai ales cea m ilitară, să-şi echipeze, arm ata. P en tru a s ta trebu ie tim p. Cel pu ţin cinci dacă nu zece ani. Şi cum noul război m ondial nu poa­te începe fă ră acordul U niunii Sovietice, se poate p revedea că acesta nu va izbucni în u rm ăto rii 5—10 an i. Şi-apoi, războ iu l n u poate începe b ru ta l, trebu ie p re­g ă ti t S în t necesari an i În tregi p en tru p reg ă tire a ideologică şi psihologică a m aselor. Factoru l tim pi

RĂZBOIUL ŞI COM UNISMUL

P rob lem ele războ iu lu i ns-au in te re sa t exclusiv în îcgS tură eu prob lem ele com unism ului. Noi am ev ita t u n război m ondial, d a r n u spun că tm nou conflict e inev itab il. E ste o a firm a ţie im ­posib il d e p ro b a t logic. D ar şi co n tra riu l e sacdem onstrabîl. C h ia r d acă acest război a re loc, n u - s e v a p u ta a spune că e ra

inevitabil. Tot aşa cum, d ară a fost evitat, a r fi fals să spunem eă e ra imposibil.

O ricum , e uşor de p revăzu t ce d istrugeri va provoca u n nou conflict m ondial. Insă pu ţin i îşi im aginează ce consecinţe so c ia le . va avea. Eu po t a firm a cu certi­tud ine absolută: dacă izbucneşte un război şi dacă o p a rte m ai m ică cri m ai m are d in om enire răm îne în viaţă, ea n u va putea suprav ieţu i în condiţiile de după război decît cu condiţia să a- (lopte sistem ul com unist real, nu cel ideal, teoretic. Căci co­m unism ul este îna in te de tonte şi p rin excelenţă o form ă de suprav ie ţu ire socială in condiţii ex trem de dificile şi nicidecum un m ijloc de a crea o societate m itică de bunăstare şi fericire generală.

PROBLEM A HEGEM ONIEI M ONDIALE

O um an ita te un ită este dc aş­te p ta t N u ca un concert de ţări şi popoare egale, ci ca en tita te socială s truc tu ra tă , cu o ierarh ie de n a ţiu n i în ca re rap o rtu rile

-de dom inare şi supunere (adică rap o rtu rile de in ega lita te socială, econom ică şi cu ltu rală) s în t ine­vitabile. N u-i vo rba desp re m o­tive biologice o ri de Infam e idei rasiste . P u r şi sim plu ex is tă re ­g u la r ită ţi sociale obiective Sn organ izarea m arilo r m ase um ane. Să cunoşti aceste leg i n u în ­seam nă că trebu ie să şi cap itu ­lezi în fa ţa lor. O am enii au lu p ­ta t în to tdeauna îm po triva in ten ­ţie i a lto ra de a-i dom ina. M eilo de egalita te şi Ju s tiţie imorală au Jucat un ro l şi î l «nai joacă încă. în să a r fi n a iv să înch izi ochii la tend in ţa obiectivă d e , s tru c tu ra re verticală a ţă r ilo r şi

popoarelor. Ca şi com ponen te a le om enirii u n ite , popoare le su p o r­tă ac ţiu n ea leg ilo r co m unalis le generale, ca re s în t v a lab ile p en ­tru orice u n ire um ană. în aşa fe l inc it a sp ira ţia desch isă o ri ca ­m ufla tă a u ne i ţă r i o a reea rc la hegem onia m ond ia lă face ' p a r te din te n d in ţa sp re u n ita te a om e­nirii. . . . .

T en d in ţa unoi eno rm e ţă r i co­m uniste de a dom ina lu m e a n n este, in sine, o in ten ţie m alignă a unor conducăto ri m egalom ani. Ha decurge d in în c lin a ţia n a tu ­ra lă a com unism ulu i de a p ro li­fera , d in d o rin ţa de a asim ila „stră inu l", p e n tru a p u tea pune cap ă t su rse lo r de in f lu en ţă de­m oraliza toare şi com para ţiilo r pu ­ţin m ăgu litoare pen tru-sistem .(...) A re U niunea. Sovietică şan sa să stăp încascâ p lan e ta? E ste capab i­lă să se ap e re îm p o tr iv a o ricăru i duşm an d in a fa ră şi să dezvolte o p u te re m ili ta ră sufic ien tă pen­tru a d is tru g e civ iliza ţia pe în ­treaga p la n e tă l în să şansele sale de a s tâp în i lum ea s în t aproape nule. î i lip seşte o ca lita te in ­d ispensab ilă p e n tru ă p re tinde a res t ra l: aceea de a avea un popor conştien t ’ de superio rita tea sa, un popor-stfip în , în s te re să guverneze popoare învinse. ( . . . ) D im potrivă, co n ştiin ţa n a ţiona lă a ru ş ilo r a fost d is trusă . P opo ru l a fost dezm em brat, p r iv a t de sen tim en tu l so lid a rită ţii n a ţio n a ­le. 1 -K-a im pus o psihologie de sclav. î n ace laşi t im p srfl creat o - legendă că ru ş ii exp loatează a lte naţiun i. De fap t, ei supo rtă g re­u ta tea p rin c ip a lă a d if icu ltă ţilo r M ori cc $ p o v a ra im periu lu i.

(va u rm a)

(In rom âneşte d e Ile an a Uîrnti).

P e isa j tra n s ilv a n in zona p re ta o n t an ă

DAN DEŞLIII PAR I ţ i M flE (!)A m auz it m u lţi oameni în to a tă firea m ira ţi de

p rezen ţa la televizor, cu e îtăv a vrem e în urm ă, a lu i D an Deşliu. D ar n u p e n tru că aş î i d in *gaş- ca" Jui Eugen B arbu, ci p u r şi sim plu p en tru că ştiu e ît de cît ciiie a fost D an D eşliu, eăei el, în tr-ad ev ă r, asta este: u n „m are" fost. în însem nă­rile de fa ţă m ă voi re fe ri num ai la c l (la o com­p ara ţie cu Eugen B arbu, oricum , n u a r rezista), porn ind , în p rim u l.r în d , de ia d iversiunea pe care o încerca în in terv iu l de îa telev iziune: c l opune categoric perioada sta lin is tă (respeetiv , aceea a lu i G heorghiu-D ej) celei coauşiste, cu p rec izarea că ab ia aceasta d in u rm ă a reu ş it să d is trugă defi­n itiv cu ltu ra , p rim a fiind a u n e i adev ă ra te idile în tre scriito ri ş i putere . în c ă n im eni n u a în ­d răzn it p în ă acum să afirm e a şa ceva. S ă fim însă d re p ţi, în ccea ce îl p riveşte , D an Deşliu a re p a r- : ţia l d rep ta te . Spun p arţia l, p en tru că (voi a ră ta m a i încolo) poetu l a tr ă it o v rm e şi cu Ceauşescu în tr-u n p lăcu t concubinaj» Să ne în toarcem , însă, la începu tu rile sale, la ceca ce ci num ea, cu du­ioasă nevinovăţie, greşelile tinere ţii. Is to ria lite­r a r ă conscnm ează p rin e l poate cea m ai spectacu­loasă biografie a an ilo r ’50. (Scriitorii, cei din

, g enera ţia lu i îndeosebi, cunosc foarte b ine lu c ru ­rile). P înă la Vîrstă de vreo 30 de ani, cam pînă d u p ă m oartea lu i S talin , e l este, cel p u ţin în poe­zie, p rotagonistu l ind iscu tab il a l p ro letcu ltism u­lu i, c în tă rc ţu l cei m ai po p u la r şi m ai linguşitor, n u num ai a l lui L azăr de la R usca, al „legii celei m ori" şi alo cincinalelor, ci m ai cu seam ă a l lui S ta lin şi Dej. D ar asta nu -i ap roape nim ic: el, este , îna in te de orice, un ac tiv is t, şi încă unul d in tre cci m al feroce, a t î t ca rcdac to r la „Scînteia" (u m ăr la u m ăr cu Silviu B rucan), c it şi ca propa­gand is t la secţia în cauză o C om itetului central. El înd rum ă, veghează şi sancţionează. A tit c ît a p u tu t şi s-a priceput, a făcu t efectiv rău . Se nu ­m ără , de pildă, ‘ p rin tre cci caTe l-au „dem ascat cu cu ra j" pe T udor Argliezi ca să nu m ai spu­nem despre războiul vehem ent du.-. îm potriva poe­ţi lo r dc la „Steaua", A. E. Baconsfcy m ai cu scam ă.

A JTost un p erso n a j d e p rim -p k m , a co laborat Ia e la b o ra re a ideologiei p ro le tcu ltis te , devenind im ul d in tre „clayîcîî" în v ia ţă a acestei perioade li te ­ra re , c it it la to a te şezătoriie şi in trodus în m a ­n u a le le şco lare , în tim p ce m arîi poeţi in te rb e ­lic i zăceau p rin puşcării sau e r a u . com plet m arg i- na liza ţi, cci m a i norocoşi. U im itoare este incon­ş tie n ţa sa a tu n c i cînd vorbeşte , în ace la şi'in te rv iu , d esp re necesita tea , u n u i ’ proces al colaboraţionis­m u lu i de s u b d ic ta tu ra eeauşistă . Să zicem că-i posib il, stabilind- g radu l d e v inovăţie a l fiecăru ia şi, m a i alos, efectele pe ca re colaborarea unu ia sau a ltu ia cu un anum it gen de „ literatu ră" le-a a v u t a su p ra c-elorlalţi. D ar a tu n c i cum se num eşte re la ţia d irec tă a lu i D an D eşliu cu stalin ism ul? N u este , oare, co laboraţion ism ul tocm ai accep ta­rea s i p ropovădu irea ideo log iei ocupantului?! A şa- zişii co labora ţion işti cu C eauşescu e rau în fond n iş te dup lic itari. D an D eşliu n ici m ăcar d u p lic ita r nu a fost. P în ă nu s-a lib e ra liza t în tru c itv a crea­ţia , e l răm îne în p rim a lin ie, „in tegru" şi m onoli­tic c a im ita tea p a rtid u lu i. R egretu l său pen tru a - ceastă perioadă e, cum spuneam , de înţeles. M ai îritîi, u n a e să f ii „p rim ul poet" a l ţă r ii în 1350, şi a lta e ca astăzi să nu te cunoască lum ea decît ca au to ru l M inerilo r d in M aram ureş şi a l lu î L ază r de la R usca. D ar, m ai m u lt decît gloria, e l a p ie rd u t a ltceva ca re îl m în a în lup tă : banii. S ta - lin ism ul său a fost în p rim u l r în d unu l de n a tu - Tă financiară . în anii 1949, 1950, 1951 j se acordă P rem iu l de s ta t, p en tru tre i volum e consecutive, fiecare p rem iu Valorînd 100.000 de lei, în to ta l aşadar, ech iva len tu l o v reo două m ilioane de as­tăzi. L a aceasta trebu ie ad ău g a t, opoi, onorariile propriu-zi.se, care nu e ra u deloc modeste,- In ra p o r t cu M la r ii lc , de a tunci. P e o poezie obişnuită se pu tea încasa 3—400 de le i, în să , dacă te num eai D an D eşliu, beneficia! şi d e sp o ru ri de ca lita te ţ i d e personalita te . Ei b ine , su b C eauşescu asem enea p riv ileg ii (şi m u lte a lte le) au fost încet, încet su ­p rim ate .

Iu lian T. N ICOLAE

EROISM ŞI CREDINŢAîn ziua de dum inică, 23 oc­

tom brie 109C, ora 10, în T urda, P ia ţa 1 Dcccmbrie 1918, va avea loc solem nitatea sfin ţirii tro iţe i Închinată m em oriei ev­re ilo r şl m artirilo r neam ulu i tfl crcdinţei. A sociaţia B iseri­cii R om âne U nite Groco- C a­tolico din T urda lansează in ­v ita ţia de a partic ipa la occ.'it m om ent sfin t tu tu ro r creştin ilor.

PRECIZA RE

în „ADEVĂRUL ÎN LIBERTA ­TE" nr. 220 din C octom brie It>90 a ap ă ru t un an u n ţ do în fiin ţa re a S indicatului L iber a l Pensio­narilo r, care şi-a in d ica t ca se­d iu în T urda st)'. Riiz.boicni r>r. 13.

Facem cunoscut, pe această cale, că im obilul din T urda , str. Războieni n r. 13, este sediu l ţ i în acelaşi tim p p ro p rie ta tea Casei de A ju to r R eciproc a P ensiona­rilo r T urda. C lădirea este afe­

ren tă gliişeului financiar-eontab il, b irou p reşed in te şi consiliul de conducere, n re o cam eră a fe ren tă cab ine tu lu i m edical şi o încăpere p e n tru în g rijito are , paznic şi a d ­m in is tra to ru l cu gestiune a se­diu lu i. A şa fiind , considerăm eă în m od e ro n a t S ind icatu l L iber a l P en sio n a rilo r din T u rd a şi-a ind ica t d re p t sed iu în s tr. Răz- boîeni n r . 13. D espre aceasta noi nu avem nici o cunoştin ţă , d rep t p e n tru ca rc facem cuvenita p re ­cizare.

M ărturii

ZIUA ÎN CARE S-AU ÎNTORS BORNELEA ven it şi ziua să «fărâmăm

s trîm b ăta tea D ilatatului de la Vi­ena, să În tregim ro tu n d u l pa trie i sfîşiate. D e Ia C luj, pe care i-a e lib e ra t în 11 octom brie 1911, a rm a ta rom ână a tre cu t ca un v în t în ra fa le sp re pusta de vest ş i T isa. în 24 octom brie, A rm ata a 4-a rom ână se a fla în fa ţa u l­tim u lu i a lin iam en t o rgan iza t de inam ic. Sub ocupaţie se aflau în ­că două oraşe: C ărei ş i S a tu M are. A rtile rie , a ru ncă toare de m ine, a rm e autom ate b a t în d ră c ii dins­p re T iream , lancu leşti, Ferm a C lara. în 25 octom brie, d im inea­ţa , rom ânii re iau ofensiva şi ră s to a rn ă rezisten ţa duşm ană. S p re seară este e lib e ra tă f i u l­tim a localita te rom ânească; co­m u n a U rzireni. D e n u se ştie unde, aduse în că ru ţe ca ves­tigii sfinte, au a p ă ru t şi bornele că lă to rite . O am eni anonim i le-au în f ip t în păm în tu l îm b ib a t cu sînge. în lum ea aceea c la r ori­zontala, bornele se rid icau co­lu m n e spre cer. O staşii, soldaţi şi ofiţeri, invadaţi de a rca n ici­odată defin ită em oţie sau m is­tică a m îndriei. p lîngcau. Le şi­ro i™ ccle 1000 dc lacrim i n'c- p lîn se în m ocirla toam nei şi în sîngele cam arazilor. Ş i stăru ia p r in tre ei floarea roşie a jertfe i. F loarea slngclul şl datoriei. F loa­rea durerii şi Iubirii do ţa ră . F loa­rea oboselii şi nenstim păru lu i.

E ra z iua cînd s-au în to rs bornele: 25 O ctom brie 1944. De unde au g ăsit localn icii flo ri să-şi în - tîinp ine oşten ii? Cumr de au scă­p a t flo rile d in u rg ia lup te lo r ? Cu c îte fe re li şl sub ce ‘am enin­ţări. a u p ă s tra t d rapele le rosu- ga lb en -a lb as tru să le arboreze la ferestre?. C e a l t sup rem omagiu şi-ar f i d o rit ostaşii?

Şi am p leca t m ai departe . P a r­iind în In im i cuv in te le genera­lu lu i G eorge Avrame.--.cu, coman* dafitul A rm ate i . a 4-a, din ord inu l de zi n r. 392 bis, din 29 octom brie 1944: „Azi tin d a- vangărzilc trec pe p ăm în t străin, p en tru d esăv îrşirea înfrîngexii defin itive a duşm anu lu i, cirului >wcu se Înd reap tă sp re voi, cu dragoste şi adm ira ţie p en tru lap­tele v o as tre de arme." P este vea­curi ve ţi fi slăv iţi, voi ofiţeri şi ostaşi ca re a ţi e lib e ra t Ardealul. Pe cci c a re au căzu t la datorie ii v o r p ream ări urm aşii şi nu­m ele lo r v a fi scris în cartea de a u r a neam ulu i. încrezători în de.-tinele neam ulu i şi lu înd pildă do la cel ce au pus patria mai prc;r:is d e d t v ia ţa , continuăm lupta*. -

Dc a tunci, ziua în carc s-nu îb tors bo rne le este Ziua A rm atei Romane. Zi cind plîngem o lacri­mă p e n tru croi. <

L t. col. (r) Vasile i:AIA. veteran dc răiboi

PÂGINIÂ S ADEVĂRUL IN LIBERTATE

A ccentuarea frăm ân tă rilo r Sa jurul problem elor d in com erţ mfi determ ină să c la rific câteva as- pccte spre o corectă si com pletă in fo rm are şi in te rp re ta re .

A ctiv ita tea com ercială d in ţa ră a Iost reo rgan izată recen t p rin H o tărîrea G uvernu lu i n r. 1040/25 septem brie 1990, p r in care : a) au fost desfiin ţate cele tre i direcţii p en tru fond de m a rfă d in m in is­te r ; b) au fost d esf iin ţa te d irec­ţiile comerciale ju d e ţen e ; c) s-au reorganizat în trep rin d e rile co­m erciale cu rid ica ta în societăţi comerciale , cn r id ic a ta p re lu înd o p a rte din a tr ib u ţiile D.C-T.; d) s-au reorganizat în trep rin d e rile comerciale cu a m ăn u n tu l locale în societăţi com erciale cu am ă­nuntu l în ’ subord inea organelor adm inistraţiei locale.

In îioile condiţii, a u fo s t în­fiin ţate în cadru l p refec tu rilo r, p rin H otărîrea G uvernu lu i , nr. 1058/3 o c t 1990, d irec ţiile de p ro ­gram e şi u rban ism com ercial

^cu un efectiv de 10 sa la ria ţi, ca­re preiau unele d in a tr ib u ţiile fostelor direcţii com erciale jude­ţene.

Cum term enele d e constitu ire a societăţilor com erciale stab ilite p rin hotărîre e ra u scu rte , în care trebuiau stab ilite şi nu m ite ear- drele de conducere (la societăţile comerciale eu rid ica ta ■' de M inis­teru l Com erţului ş i T urism ulu i cu avizai P refec tu rii, ia r la so­cietăţile com erciale eu am ănun tu l de către P refec tu ră cu avizul prim ăriilor) şi cum D irecţia de program e şi u rb an ism com ercial nu era încă constitu ită , în v ir­tutea a tribu ţiilo r ee le -am ovut pînă la ap ariţia H o tă rir ii nr. 1040/1090, am considera t de da­toria noastră să c la rif icăm s itua­ţia fiecărui sa la ria t d in fo s ta di­recţie com ercială p r in p lasarea lo r la noile locuri de m uncă şl în aceiaşi tim p să p ropunem spre avizare ş5 ap ro b a re noile cadre de conducere.

P e n tra S.C. cu rid ica ta , propu­nerile îcj-am făcu t ş î p rezen ta t la • P refectură îm p reu n ă cu un d irector general d in M inisterul Com erţului ţ i ; T urism ulu i, ia r p e n tra S.C. cu am fim uitu l îm p re ­u n ă eu inspectorii! genera l d ta cad ra i C te tru M ju d e ţean fle ex ­pansiune com ercială ea îm p u te r­n ic ii ol M.C.T. ş i p rezen ta te p r i­m ăriilo r cEn nflimlClpii şi oraşe p e n tru avizare şă a p o i îa P refec­tu r ă pen tru ap ro b are ţ i em iterea deciziilor de num ire.

M enţionez că la în tocm irea propunerilor p e n tru cadrele de conducere ne-am călăuzit după

■ criteriile p rom ovate de G uvern, în sensul m en ţinerii sau prom o­vării de cadre tinere , com peten­te, care s-au b u cu ra t de încrede­rea colectivelor d e m uncă, în m a-

REPLICĂjo r ita te a lo r alese după R evoluţie d in r în d u l lu c ră to rilo r d in co~ merţ-

S p re su rp rin d erea n o astră Ja p rim ăriile d in T urda şi C lu j-N a­poca am în tîln it u n „veto" ab ­solut sub iectiv fa ţă de m en ţin e­rea în fu nc ţie a uno r d irec to ri capabili, b ine p regă tiţi profesio­n a l s tim a ţi de sa la ria ţii d in u n i­tă ţile .respective, . propur.ind în schim b cad re noi, necunoscute, d in a fa ra sectoru lu i com ercial, Ur nele ch ia r de a lte profesii ce n u - se regăsesc în nom enclatoarele p e n tru com erţ ap roba te p rin Le­gea n r. 12/1971, reven indu -se 3a politica anacron ică a defunctu lu i reg im de „ro tire a cadrelor* cm o rice -p re ţ.

A m toată stim a p en tru confra­ţ i i 'm e i de m eserie, d a r m ă îndo ­iesc că n n econom ist de Ia C.U.G. sau R egionala CFR, în ac tu a la pen u rie de fond de m arfă se va p u te a descurca m âi uşo r şi y a . şti m ai b ine să rezolve p rob le­m ele d in com erţ decît u n u i care lucrează in acest sector de peste 20 de «ni. '

D upă p ă re rea m câ, este o ori­en ta re greşită , afirm aţie c e . se bazează pe ex perien ţa tr ia tă a trecu tu lu i.

D e nltfel, am m ai cunoscut ; conducători care s-au ocupat de efect ş i n u de ca u z ă ,: v rîn d să scoată com erţu l ţa p , ispăşito r p en tru lip su ri ce n u -i ap a rţin .S -au ocupat, ca şi E l. T âlpcanu , ■ de cSstribuirea fondulu i de m arfă

. în eoînerţ,' care este în con tinuu scădere, în loc să se ocupe de . cauzele acestu i fenom en şl să in i­ţieze m ăsu ri p e n tra creşterea producţiei. Sa nS g doar eă în co­m erţ n u se ia b r ic ă produse, cl doar se vînci, ia r ca lita tea ac tu ­lu i de v in za re ş î serv ire e s te in ­f lu e n ţa t şi d irec t p ropo rţiona l eu

. vo lum ul fondulu i de m arfă ex is- . ten i. -. .?

-. . 5Pe t u n ă -«treptate; ' lu c ră to r ilo r din com erţ n u ie « sie Ind ife ren t

, «nne-i va călăuzi p rin lab irin tu l^ legii socie tă ţilo r com erciale, In m îin ile cui îş i vo r în c re d in ţa des­tine le J n ' e tap a v iitoare clnd c ri­te riu l Maiorii, a l com petenţei şl eficienţei, v a treb u i să p rim e le p e n tru a suprav ie ţu i. ; :

A cceptînd ideea că în rtn d u riîe lu cră to rilo r d in com erţ s-au cui­b ă rit şi elem ente certa te c»j legile, cu o rd inea şi d iscip lina m uncii, de ca re n e desolidarizăm în în ­tregim e, n u pu tem accepta ca un m are colectiv, de peste I I MO iucră to ri, să fie jig n it in pub lic şî" stigm atiza t în în tregu l său de că tre un p rim a r, fie cl de orice

n ivel de organizare ad ra in is tra - tiv -terito ria lă , fap t p en tru cart-, to t în public via trebu i să-şi cea­r ă seuze.

î n ce priveşte re fe rire a la p e r­soana m ea, vizavi de m odul cum s-au v îndu t televizoarele şi con­gelatoarele, trebu ie să recunosc că p înă în decem brie 1909 p e b a ­za audientelor sau a in te rven ţii­lo r la fostele organe politice şi adm inistra tive, unele persoane au beneficiat de p rio rită ţi, p r in tre a~ cestea fiind şi Dl. p r im a r T ălpea- nu . Deci a r fi treb u it să-şi în trebe m ai în tîi conştiin ţa dacă din a- cest punct dc vedere, este curată!

In ee priveşte ;?ieva de 3a 1CSAP, am ap rec ia t un ita tea şi so lidarita tea m a jo rită ţii lu cră to ­rilo r în sprijinu l d irec to ru lu i a - cestei unităţi. G reva n u a fost provocată de schim barea „Dom­nului d irector a l D irecţiei com er­ciale* — aşa cum se a firm ă în artico lu l „Criza de au to r ita te sau p roasia în ţelegere a lib e rtă ţii” sem nat do DI. D orin Serghie în „A devărul în libe rta te" d in 20— 22 o c t 1990. D irectoru l D irecţiei com erciale judeţene a în ce ta t să ex iste în funcţie d in m om entu l apariţie i H otăririi G uvernu lu i n r. 1040/1990 20 sep tem brie . Deci, calm stăm cu In form area corectă a publicului?

De altfel, v iito ru l Va dem on­stra eă odată cti constitu irea so­c ie tă ţilo r com erciale cu p u te r i de­p line, cu capital m ix t şi p r iv a t sau num ai p rivat, lu c ră to r ii d in com erţ îşi vor alege p e acei ad - rn ln istratori-condueâtorl, care să a ibă capacitatea o rgan iza to rică şi com petenţa profcsionUlâ n ecesară suprav ie ţu irii în p r im a e tap ă şi â firm ă rii depline Sa co n ju n c tu ra concurenţei acerbe în t re com peti­tiv i.

.

M ă folosesc de acest, p rile j p e n tru a «dresa cele m a i ca lde m u lţum iri co labora to rilo r d irec ţi d in D.C.J., lu c ră to r ilo r fiîn co­m erţ, conducerilor în tre p r in d e r i­lo r com erciale _ şi d e p ro d u c ţie d in ju ik ţ , p e n tru sp r ijin u l ş i co-

. JîsbcBcarea âe care itu d a t âo v ad ă , uneori In îm p re ju ră ri deoseb it de v itrege, p e n tru a p u te a asigu ra to i a lve l min Im de sa tis face re a cerin ţelor dc consum s ie p o p u la ­ţie i ju d e ţu lu i 5m i ex p rim şi s - c u m încrederea c â zorii deschişi de R evoluţia d in decerabrie ' 1989 n u v o r in t im a să lum ineze ina i pu tern ic , astfel ca în tre g u l nostru popor să se bucure, în dem ocraţie, de bunăstare ş5 feric ire . ,

20 octom brie 1990

Ioan Jicnea

a sîmbetei

© Dsiminică, Ia „O ser“. Recent încheiatu l T irg In te rn a ţio n a l Bu­cureşti a re , la C luj-N apoca, un concuren t ex trem de seri» ; în p riv in ţa b u n u rilo r de la r i' con­sum. B ănuiţi că este, vorba des;- p re celebru l „O ser“. D um inică nu fost expuse,- aici, becuri, ţigări „C arpaţi- şi ciocolată„Ciljo“ şi „K andia", p ah a re de sticlă, ba terii. F a ţă de tîrgu l din B ucureşti, cel din o raşu l nostru ore un a tu fo a rte serios: este cu vîrii;are. Şi încă ce vînzare! Con­siliile de ad m in is tra ţie (inclusiv cele d in com erţ) au vreo p ărere despre su s trag e rile m asive dc bunu ri d in u n ită ţi şi eom erciali- 7.;:rea ]or l a neg ru? S au preferă fa lim en tu l? D e g răb it 11U se p rea grăbesc să ceară a ju to ru l poliţiei în descoperirea ho ţilo r care-şi fu ­ră p ro p ria căciulă.

© TVli.V -n p lăcu t film ul făcu t de francezi despre televiziunea rom ână? M ie m i-a lă sa t un gust

- c ît se p o a te de am ar. D acă euro­penii care au v izionat pe licu la au în ţe les ceea co-am în ţe les eu, a tunci nu av em nici u n m otiv să ne bucurăm . P e lîn g ă cazna pen ib ilă a u n o ra de a se exp rim a in „a doua lim bă m a te rn ă 1* — franceza — a m a s is ta t ş i la o p a rad ă d e ipocrizie «mm r a r ne-a fost d a t să vedem . M arii noştri redacto ri d e la te lev iziune n -au fivut cum şi cin fi ieşi să film eze ceea ce se în tîm p lă în B ucureşti, d a r e rau d in cri legatară de bucu­roşi s a . îilosofeze asup ra „snitiaS-

r i i“ te lev iziun ii cu francezii, să ia poziţii fe rm e în fa ţa cam erelor de. lu a t vederi. P în ă cînd va con­funda rom anu l osp ita lita tea cu s lu g ărn ic ia şi v a pune p e prim ul p lan n u p ro fesia proprie, ci im ­p res ia pe care o face stră inu lu i de la A pus? Nu vedeţi, oare , că cu c ît s trăd an ia este m ai m are, cu a tî t rezu lta te le sîn t m ai slabe? D acă dom nii de îa te lev iziune ur fi t r a ta t cu ind iferen ţă pe f r a n ­cezi şi s -a r fi ocupat de ev en i­m en te m a i m ult, ne-am fi bucu­ra t d e u n p restig iu profesional, te l pu ţin .

® Sindicate şi interese, R ep re­zen tan ţi ai sindicatelor ,1a n ivel na ţional, au ajuns, după spusele m ai m u lto r m em bri de sindicat, să se rep rez in te pe ei înşişi. Cei de la bază p lătesc cotizaţia, doar, ia r lid e ri i ' din v îrfu l p iram idei se sp rijin ă pe o m asă dezorien­ta tă şi instab ilă . R iscul d e a p re lu a m onopolurile na ţio n a le îşi face sim ţit, de ja , efectul (de n a ­tu ră să-i îngrijo reze pe „ rep re­zen tan ţi").

• Folclor. D in folclorul con­tem p o ran am spicuit o c rea ţie de p e v rem ea „odioasei d ic ta tu ri", va lab ilă şi (m ai ales) acum a: „De vroi să a i succes în v ia ţă 1 P u ­p ă-n o iîee d im ineaţă / O n rînu ţă c a re a re i U n Inel cu d iam an te!/ Şi £fe n -a î ca d iam ante, / A tunci p u p ă cu ru b in e .. . * A viz am ato­rilo r!

® O s ingu ră în treb a re p en tru •publicu l cititor.- unde crede ţi că treb u ie să se m ătu re p en tru -a se face cu ra t în oraş? Tîăspunsul în tr-u n n u m ă r viitor. -

M aria SANGEOHZAN

R eferitor la a firm a ţiile f5- en te de «II. p r im a r Milmi T ăi- pcanu cn p r iv ire la ac tiv ita tea lucrătorilor d in com erţ, în ca­dru! p rogram ului de ac tu a lită ţiol. T .V .B , pro testiim ca fe r­m itate . fa ţă de e tiche ta rea jig ­n itoare ca „m afioţi* a tu tu ro r lucrătorilo r d in com erţu l clujean.

N e in trebăn cc argum en te a re a l. p rim ar îm po triva celor c ir­ca 8000 dc lu cră to ri d in com erţ c a rc sc s trădu iesc sS asigure aprovizionarea popo ta ţie j, fă ră

PROTEST» f i v inovaţi dc lipsurile, g rave ex is ten te In m om entu l actual.

C onstatăm cn p ărere de ră u că se perpetuează vech iu l sis­tem p rin ca rc sc aruncă v ina a su p ra lucră to rilo r d in "com erţ p e n tru a ju s tifica lip su rile ex is­ten te , s ta re de fa p t recunoscută şi de rep rezen tan ţii guvernu lu i. , In tru cît a firm a ţiile făcu te «le

dl. p rim ar au consecinţe n e ­gative în re la ţiile n o as tre cu publicu l, do rim , o reconsiderare p ub lică a a titu d in ii .organelor locale fa ţă dc lu c ră to rii d in comcarţ.

S ind icatu l lib e r I.C .S. A lim en­ta ţie publică, S ind ica tu l lib e r „D em ocraţia" I.C.S. A lim en ta ţie pub lică , S ind ica tu l lib e r I.CJ5. A lim en tara , S ind ica tu l lib e rI.C .S T ex tile-încălţăm în te , S in-

' d ica tu l lib e r I.C.S. M etalo-cM - m ice. -

ATENJ1E ! TRANSPORTĂ CIIN!!

VJnt-le m ijloace de tran sp o rt in com un, ş i n u nu m ai de acum , d ispun de d ife rite „ tab le" in d i­ca toare : tra n sp o rtă m arfă , tran s­p o rtă copii, elevi, cursă specială ete.

M a î’ n o u a a p ă ru t o nouă ca­tegorie d e tra n sp o rta ţi : cîini, ţ i f ă ră trad iţio n a la to b lă avertizoa­re!?

N u - v ă m ira ţi. Even im entul a a v u t loo m iercu ri, 17 octom brie, o rele 17,45, în au tobuzul 573 de pe lin ia 2St, în . acest au tobuz, 1.1 s ta ţia „Cim-

p u lu i“ a irrea t u n tă tic « vi un copilaş în că ruc io r şi o m ăm ică cu u n cîine. M are şi lăţos. Nu, nu vă speria ţi, ■ fem eia c ra m ă­m ica copilaşului. N u ştim dacă S ocietatea p e n tru ' p ro iec ţia oni- n ia k lo r (dacă ex is tă la noi) m c n isca iva co n trac t cu IJT L -u l 's a u dacă du lău l şi-a com postat b ile t, d a r n ici S ocietatea de p ro tec ţie a oam enilor nu are? Să ştiţi că am văzu t m u lte caxuri, ch ia r cu 4—5 recid ive, în o p era ţii de ch is t h id a tic hepatic , pu lm onar, ete. N u avem n im ic îm po triva clin ilo r şi f ire ş te cu a t î t m ai jru- ţin îm p o triv a copiilor, d a r cazul

-n e sugerează în tre b a re a : c ine în p ă tu c ţ i cine în cuşcă? N u aş­tep tăm răsp u n s . în tre b a re a cheie p riv ind tra n sp o rtu l în com un este: pe d n d tab le c u . „ tran s­p o rtă cîin i"? Com un, com un şi egalita te d a r . . . şi p en tru căţei?

1. M - s r ţ îC

C alendaru l indicţj da ta de 16 octom brie 19iJ0, ia r în tunericu l in tra se deplin în s tăp în ire peste d ea lu rile ţ i v ă ile A ricşu lu i şi Som eşului. în a ce s t tim p tren u l a cce le ra t 656 la ş i — Tim işoara, d u p ă plecarea d in sta ţia C.F. ’c îm - p ia Turzii, a le rg a neobosit în sp re ■metropola A rdealu lu i, îngh iţind k ilo m e tri de ca le fera tă , ia r că- lă ţo r ii d in vni'oarve au fost sur­p r in ş i de ţip ă tu l un o r tin e ri a - f ln ţi p e ro la ir , desluşind „aveţi S rijă , ^nu cuţite", „vai. m -au tă ­ia t . V acarm ul s-a în tin s p în ă la

în ce ta rea Bcîrţ-îitulni ro ţilo r, u r ­m a r e a opririi tren u lu i în sta ţia C luj-N apoca.

Im e d ia t un cctS ţcon de b5nel-a sesjw)t p e aerjîen tu l m a jo r S .A . a fla t în serv iciu la postu l d o Po liţie T.P. că cetă ţen ii B.L. d e 20 d e an i şi li.V . «Ic 19 ani a u io s t în jungh ia ţi cu cu ţite ic de

că tre doi agresori. Deşi t în ă r în n â a poliţiştilo r, «sire a u in tra tm eserie , subo fiţe ru l ţ i -a rem e- im ed ia t în a le rtă . E ch ipa con-ra o ra t cele în v ă ţa te în şcoală, cu s tttu ită , pe b aza d a te lo r fu rn iza teob ligato rii d e în trep rin s în astfe l d e oam enii de b ine , au începu tde s itu a ţii, concojmitent cu r a - investiga ţiile şi verifică rile , fo r-

CAZUL DIN TRENpo rtn rea la o fiţeru l de serv ic iu d in cad ru l D ircc ţie i ie^ io n a le de p o liţie d in tran sp o rtu ri C luj. Dc în d a tă a so lic ita t S alvarea , care a tra n sp o rta t v ictim ele la C li­n ica ch irurjîîco lă f, u n d e li s-au a co rd a t în g r ijir i şi tra ta m e n tu l necesar. A colo s-a co n sta ta t căB .l. şi I..V. p rezen tau p lăg i tă ­ia te în zona v ita lă , fiin d u -le p u să în perico l v iaţa .

D in ncel m om en t z b îro iitu l te ­le fo an e lo r <j sp a r t lin iş tea n o c tu r-

m ulind v a rian te de ac ţiune , d in . care Una s-a doved it în cu n u n a tă de succes.

A stfel, la «3ra d n d o raşu j m on­ta n C îm penl, d in ju d e ţu l A lba, se trezea la v ia tă , p o liţiş tii din localitate, la so lic itare , au lu a t în verificare tre n u l «ic călă to ri cc se ap rop ia d in sp re m un ic ip iu l T urda . Cu acel p rile j a u iden ­tif ic a t şi re ţin u t pe cei «Joi c r i­m ina li în persoana n u m iţilo r A n­ta l A ugustin , de 38 an i, d in Su-

pîaeu de B nrcău, ju d e ţu l B ihor, şi A ntal A nghel-C onstan tin , de13 an i, din B aia M are, am bii fă­ră ocupaţie.

A ceştia fiin d puşi în fa ţa pro­belor, au recunoscu t fap te le odi­oase. în p lu s , ce rce tă rile au m ai s tab ilit că A nta] A ugustin a m ai execu ta t o condam nare pen tru om or, ia r în p re z e n t 'P o li ţia B aia M are îl u rm ăre ş te p e n tru o a ltă in frac ţiune dc ten ta tiv ă de om or.

A şadar, p rin efo rtu l po liţiştilo r a fost re d a t c lim atu l de lin iş te în că lă to ria cu tren u l, ia r «Joi in fractori' nu fost izo laţi de soci­e ta te de c ă tre P ro cu ra tu ra locală C luj-N apoca, care-1 v a defe ri ju s­tiţie i şi îşi v o r p rim i pedeapsa p revăzu tă de lege p en tru «ele două in frac ţiu n i de ten ta tiv ă de om or în concurs real.

Maior jurist Victor FODOÎtEAN

SINDICATELE ÎNTRE ■\ ELE. . .

Aro p rim it le redacţie :C a u rm are a arfieoliitu l „SA-

N IT AS dem anstrează .r, în trueH s e .f a c aluzii (punciul 4) la U .tf J b . C lu j, ţin em să p recizăm u rm ă ­toa re le ;

3. K u în ţe le g e m e n m cad re le roerîtf san ita re şi au x ilia re efec­tuează ac tiv ita te continuă şî a e - p îă tifâ sîm bătă şi dumin-Jea. A~ coasta a r fi Singura ac tiv ita te d in ţa r ă ca re s -a r m en ţine în con­te x tu l vech iu lu i regim , aiîîeă s -a r efectua o re sup lim en tare fă ­ră p la tă sau recuperare . -

2. R egretăm , dar, treb u ie să p recizău i că .obonam entelc iUnarei, c a re a u p re ţ. rezonabil (62 3ei tro leibuze, 75 lei au tobuze şi n u m ai 45 lei tram vaiele) s în t v a ­lab ile cu călă to rii ne lim ita te , in ­clusiv sîm bătă şi dum inica.

3. P re ţu rile la benzină şi m o­to rin ă a u crescut de c ltcva ori. A m in tiră şi creşterile de p re ţu r i la p iese, anvelope, acum ula to ri etc.

4. D upă cîte ştim , a s is ten ţa m ed ica lă - este încă „teoretic" g ra ­tu ită şi deci in troducerea pl&ţii p e n tru sa la ria ţii l.J .T .I* C lu j în z ile le d e s îm bătă ?i d u m in ic a ' conduce la trecerea la p r iv a ti­za re a acestu i sector, lu c ru pe c a re î l do rim să fie în tr -u n ceas b u n , cu condiţia e liberă rii Chi­ta n ţe lo r p e n tru co n trav a lo area m uncii p res ta te .

SINDICATUL. I J .T X . C L U J

PROPDNKUE

A sociaţia d e lo ca ta ri d in str. P a rin g , n r . 21, b l. H-12 ne sesi­zează u rm ăto are le : „L a d a re a în fo losin ţă p im obilului, în ap rilie 197G, D .J.P.Tc. a so lic ita t och î- Uu-ca de c ă tre -fiecare ce tă ţean a u n e i sum e nccesară raco rtlării im ob ilu lu i la re ţeau a te lefon ie i.

'N u s-a com unicat a tunci că, în m od ind iv idual, fiecare fam ilie c a re doreş te post telefonic tre ­b u ie să-şi facă o cerere în nccst sens. A stfel, m al m ult de Jum ă­ta te d in locatari au . răm as pe d in a fa ră . C ltcva fam ilii au copii fo a rte bolnavi, fiindu-lc abso lu t n ecesar un post telefonic. N u pu­tem fi oare a ju ta ţi?"

J

ADEVĂRUL IN LIBERTATE PAGINA 6A A /y w ş/ /

ŞCOALA PROFESIONALĂ NR. 18 CLUJ-NAPOCA

Str. Fabricii de zahăr nr. 51 angajează imediat:

• un maistru instructor, specialitatea instalaţii sanitare

• un fochistInformaţii suplimentare Ia secretariatul şcolii, zil­

nic intre orele 7-15, la telefonul 4-78-27. (1548)

ÎNTREPRINDEREA „CARBOCHIM" CLUJ-NAPOCA

Piaţa 1 Mal nr. 3 închiriază

• SALA PENTRU SPECTACOLE, ADUNĂRI, CON­FERINŢE, etc. -

Sala are 532 locuri şi staţie de amplificare.Informaţii suplimentare se pot obţine la telefo­

nul 3-20-47, interior 260 sau 178. (1502)

STAŢIUNEA DIDACTICA EXPERIMENTALA ClI iJ

Calea Floreşti nr. 56 pune în vînzare următoarele categorii de animale:

• CAI DE MUNCA şi TINERET CABALIN , '• Ol şi BERBECI LA ÎNGRĂŞAT• VIŢELE pentru reproducţieInformaţii suplimentare la sediul unităţii, tele­

fon 6-29-71. (1558)

ÎNTREPRINDEREA MECANICA CLUJ-NAPOCA

Calea Baciului nr. 2 organizează

în ziua de 30 octombrie 1990 concurs pentru ocu­parea următoarelor posturi vacante:

• ŞEF SECŢIE CONFECŢII METALICE - PRELU­CRĂRI MECANICE (inginer specialitatea T.C.M.)• ŞEF SECŢIE REPARAŢII MAŞINI ELECTRICE (in­

giner specialitatea ELECTROTEHNICĂ)Relaţii suplimentare la sediul întreprinderii sau

la telefonul 8-02-65. (1556) i

ÎNTREPRINDEREA „ARMATURA." C LU J-N A PO C A Str. G ării n r 19

organizează ,concurs pen tru ocuparea u rm ă to a re lo r posturi:

• ŞEF HI ROI! MERCEOLOG DEPOZITE (bărbat)« ECONOMIST SERV ICIU L APROVIZIONARE (băr­

bat)Concursul, va avea loc după 10 zile de la ap a riţia p re­

zen tu lu i a jlunţ tn ziar.C ondiţiile de în cad rare s tn t cele p revăzu te în L egea

12/1971. C andidaţii sâ a ibă dom iciliul tn m un icip iu l CluJ-Napoca.

Inform aţii v sup lim en tare la telefonul - 3-27-37, in t. 148 (1505)

AUTOBAZA 02 MARFĂ CLUJ-NAPOCA

Str. Pata Rit nr. 17 execută

• TRANSPORTURI DE'MARFĂ, interne şi inter­naţionale, din judeţul Cluj şi din aite judeţe, la persoane particulare.

Relaţii suplimentare la telefoanele 4-11-90 şi4-73-66. (1563)

ÎNTREPRINDEREA „METALUL ROŞU" . CLUJ-NAPOCA

Str. Maxim Gorlci nr. 167 încadrează

prin transfer sau prin Oficiul forţei de muncă:® un traducător, cu studii superioare — germa­

na, engleză, - pentru activitatea de protocol (băr­bat)

• 5 forjori9 2 instalatori tehnico-sanitari Condiţiile de încadrare sînt cele prevăzute de

.egea 12/1971 şl Legea 57/1974.Relaţii suplimentare la telefon 8-77-77, Interior

274 sau 102. (1546)

«

o9

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ CLUJ

pune la dispoziţia cititorilor un boeţat fond de pu­blicaţii.

In vederea completării colecţiilor şi realizării Bibliografiei locale ne adresăm tuturor posesorilor de ziare şi reviste pentru a ne sprijini cu următoa­rele titluri şi numere:

• ACASĂ: numerele 16, 17, 21• ADEVĂRUL: numerele din 29. VIII, 5. 13. IX,

25. 26. IX.• ADEVĂRUL IN LIBERTATE: numerele 166 (24.

VII). 182 (24. VIII), 203 (13. IX), 210 (22. IX)• AMFITEATRU: numerele 2, 4. 5, 6, 10• AZI: numerele 1-38, 40, 42, 45, 46, 49, 56, 58,

62, 63, 64, 65, 69. 70, 79, 81, 87. 95, 130, 141• BEAU HOROSCOPE: numărul 1• CONTEMPORANUL: numerele 16, 19, 20 ® CONTRAPUNCT: numerele 8, 25• CUVÎNTUL: numerele 28, 29

DEMOCRAŢIA: numerele 15, 30, 32• DEŞTEAPTA-TE ROMANE: numerele 1, 4, 5• DIMINEAŢA: numerele: 122, 162, 164, 165, 179• DREPTATEA: numerele din 30. VIII, 7^ IX, 13,

21, 25. iX, 2, 3. X,• '„22": numerele 34, 36• EVENIMENT: numerele 1-18® EXPRES: numerele 18, 21, 31 plus Expres Ma­

gazin toate numerele• FOTBAL: numerele 4, 16, 20, 24, 30, 31, 32, 33,

^ •^ U R N aY ’l̂ ERAR: numerele 1, 3, 4, 5, 11, 12, 14, 18, 24, 29, 31

• LUCEAFĂRUL: numărul 17• NOUL CINEMA: numerele 3, 5• „NU": numerele 16, 18, 26 1

INIŢIATIVA PARTICULARĂ: numerele 2, 7 OPINIA STUDENŢEASCĂ: numerele 1-27, 30 OPUS: numerele 21, 27 OBSERVATOR: numerele 22, 24, 27 PATRIA: numărul 13ROMÂNIA LIBERĂ: numerele 158, 159, 163,

171, 178, 187, 188, 189, 193, 194, 195, 196, 197, 198, 199, 201, 202, 203, 204. 205, 206, 207, 208, 218, 220, 221, 224, 231

• ROMÂNIA LITERARA: numărul 25• ROMÂNIA PITOREASCĂ: numărul 1 '

SPORTUL ILUSTRAT: numerele 2, 7 ŞTIINŢĂ ŞI TEHNICĂ: numărul 5 VIAŢA CAPITALEI: numerele 7, 8, 22, 24, 35,36

® VIITORUL: numerele 58, 59. 60, 69, 73, 96, 101. 111. 112, 113, 119. 120

© MAGAZIN: numărul 37. (1544)

ÎNTREPRINDEREA „METALUL ROŞU“ CLUJ-NAPOCA

vindeprin licitaţie, către unităţile de stat. cooperatiste şi persoane fizice

• FONDURI FIXE prepuse pentru ca sa re ' con­form Decretului-lege ni. 50 1990

Lista fondurilor fixe se află afişată la sediul în­treprinderii.

Relaţii suplimentare la biroul mecano-energetic. Cei interesaţi sînt rugaţi să comunice opţiunea

pînă cel mai tîrziu în 15 noiembrie 1990.Licitaţia va avea loc la sediul întreprinderii in

19 noiembrie 1990.(1552)-

H1KE SPORT EQUIPMENT oferă

muncă la domiciliu posesorilor de maşină de cusut electrică.

Informaţii: telefon 4-50-66. (35922)

ADMINISTRAŢIA PARCURILOR Şl STRĂZILOR CLUJ-NAPOCA

angajeazăde urgentă:

• MUNCITORI NECALIF1CAŢI (gropari) încadrarea se face conform Legii 57/1974.Se acordă sporurile de condiţii nocive şi pericu­

loase conform legislaţiei în vigoare.Informaţii suplimentare la telefonul 4-26-89.

(1585)

FABRICA DE MOBILA GHERLA

Str. Andrei MUREŞANU nr. 4 anunţa

In baza Decretului 50/1990 oferim spre vînzara unităţilor economice şi persoanelor particulare u r­mătoarele mijloace fixe:

• UN TRACTOR U 650 M• O REMORCA CU PLATFORMA FIXA• O REMORCĂ CU PLATFORMA BASCULANTA• UN ELECTROSTIVUITOR cu contragreutate

(transformat pe motor Diesel)• UN ELECTROCAR• UN CAZAN DE ABUR CTF-Î (2 t/oră)• 3 ELECTROCOMPRESOARE PORTABILE ECR

350 '• UN MOTOCOMPRESOR MC-5• 2 TUNELE USCARE (din panouri tablă) Informaţii Ia telefon: GHERLA, 952'4-14-64 sau

4-14-65. (1538)

ELEVII ECONOMISESCDeprinderea de a economisi nu se referă numai

la bani, ci se aplică in multe, foarte multe alte domenii. O ne ştie să economisească, va cunoaşte măsura şi ordinea, va şti sâ preţuiască nu numai succesele, dar şi munca, eforturile, drumul lung ce trebuie parcurs pînă la obţinerea acestora.

Alături de familie, de alte instituţii, de educarea elevilor în spiritul economiei se ocupă şi Casa de Economii şi Consemnaţiuni — prietena tuturor o a ­menilor chibzuiţi şi cumpătaţi.

Expresie concretă a acestei atît de importante preocupări sînt instrumentele de economisire intro­duse de C.E.C. special pentru copii în scopul de a-i familiariza cu ideea economisirii bunurilor pro­prii şi ale colectivităţii în care .trăiesc. O dată cu economisirea sumelor foarte mici (începînd cu 1.2 şi 5 lei) elevii îşi însuşesc,prin intermediul aces­tor instrumente: foile cu timbre de economii, cecu­rile de economii şcolare, librete de economii pen­tru elevi; specifice atît vîrstei, cît şi preocupările lor, o serie de cunoştinte noi din diferite1 domenii.

(1588)

ÎNTREPRINDEREA DE MAŞINI UNELTE CLUJ-NAPOCA

Bulevardul Muncii nr. 14angajează ,

urgent prin Oficiul forţei de muncă sau prin trans­fer:

® LĂCĂTUŞ! — categoria 3—6 © ELECTRICIENI - categoria 3 -6 ® PERSONAL DE ADMINISTRAŢIE (bărbaţi -

studii medii)Cererile se primesc la Biroul P.I.S. pînă la data

de 31 octombrie 1990.încadrarea se face conform Legii 12/1971 şi Le­

gii 57/1974.Informaţii suplimentare la telefonul 5-25-25, in­

terior 182. (1587)

GRUPUL ŞCOLAR DE INDUSTRIE ALIMENTARA CLUJ-NAPOCA

Str. Bistriţei nr. 21, telefon 4-43-87 angajează

prin transfer sau Oficiul forţei de muncă: '© UN MUNCITOR CALIFICAT pentru întreţine­

rea instalaţiilor electrice (şi) sau sanitare ^De asemenea organizează concurs, in ziua de 12

noiembrie 1993, ora 9, pentru ocuparea unui post de:

® TEHNICIAN pentru laboratorul do fizică Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul li­

ceului. (1596) -

C.U.G. - AUTOBAZA CLUJ-NAPOCA

Bulevardul Muncii nr. 18 organizează

concurs, in data de 26 octombrie 1990, ora 8.00, pentru ocuparea postului de:

• ŞEF AUTOCOLOANĂRelaţii suplimentare la Biroul P.I.S., telefon

5-44-25, interior 1110. (1598)

PAGINA? = ADEVARUL IN LIBERTATE

UNIVERSITATEA DE MEDICINA Şl FARMACIE CLUJ-NAPOCA

> ' 'Str, Emil Isac nr. 13

organizează

concurs pentru ocuparea posturilor de:© CONSILIER JURIDIC (vechime 10 ani) • ELECTRONIST (vechime minimă de 8 ani)Relaţii suplimentare Ia compartimentul personal(

(3!efon 1-72-56, interior 13. (1595) ^

COOPERATIVA „ELECTROMECANICA” CLUJ-NAPOCA

încadrează de urgenţa:

• ACHIZITORI pentru secţia FOTO-MĂRIT Informaţii la secţie, str. Napoca nr! 14. (1581)

(V\/VAAAAAAAAAA/V\AA/<>\A/SA/SAA>VVVVsA/NA^WvVvAAyVVSi

FILARMONICA DE STAT CLUJ-NAPOCA

organizeazăconcurs, în da ta de 5 noiembrie 1990, pentru o- cuparea următoarelor posturi in orchestra de muzi­că populară:

• ŞEF ORCHESTRA-VIOARA• INSTRUMENTIST-VIOARACondiţii de participare: studii superioare şi me­

dii. Informaţii Ia sediul filarmonicii, str. Em. Martonne

nr.1, telefon 1-20-33. (1570)

GRUPUL ŞCOLAR DE TRANSPORTURI CĂI FERATE CLUJ-NAPOCA

Str. Bistriţei nr. 21 încadrează

prin" transfer sau Oficiul forţei de muncă următo­rul personal:

• FOCHIST (un post)• SUPRAVEGHETOR/ de noapte pentru internai

(un post bărbat, un post femeie)• PAZNIC (un post)Relaţii suplimentare la secretariatul şcolii.

TEATRUL DE PĂPUŞI CLUJ-NAPOCA

angajeazăurgent:

• ŞOFER cu permis de conducere pantrp au to­buz

Solicitanţii să se prezinte ta sediul Teatrului de păpuşi, luni 29 octombrie, ora 11. (1592)

ÎNTREPRINDEREA „9 MAI" TURDA

angajeazăp r in c o n c u rs , c a r e v a a v e a lo c în d a t a de 30 o c ­tombrie 1990, la s e d iu l în t r e p r in d e r i i , d in s tr. A. Ro­ş ie 34, U rm ăto ru l p e r s o n a l :

• 4 ECONOMIŞTI sau CONTABILI (principali) pentru activitatea financiar-contabilă

Condiţiile de studii şi salarizare sînt cele prevă­zute de Legea 12/1971 şi Legea 57/1P74, accrdin- du-se un spor de 15 la sută la salarul tarifar.

Se mai acordă: concediu 34 de zile, o masă g ra­tuită şi program de 6 ore. (1593)

FRONTUL SALVĂRII NAŢIONALE CLUJ BIROUL DE COORDONARE AL CARTIERULUI

„CENTRU"anunţă

ADUNAREA GENERALĂ a membrilor F.S.N. pe data de 26 octombrie 1990, orele 17, în sala mare a Primăriei. (1589)

ANUNŢîncepînd cu data de 1 noiembrie 1990, FRON­

TUL SALVĂRII NAŢIONALE organizează:° CURSURI de limba franceză, engleză şi ger­

mană înscrierile se fac la sediul F.S.N., zilnic între c-

rele 9—13 şi 17— 19, cam era 3.

CONSILIUL DE COORDONARE F.S.N. MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA (1590)

CRUCEA ROŞIE, FILIALA CLUJ

invită delegaţii aleşi la adunările subfilialelor şi repre­zentanţii organelor locale interesate in activitatea de CRUCE ROŞIE la CONFERINŢA JUDEŢEANĂ ce va avea loc în d a ta de 25 octombrie 1990, ora 12, la sediul din str. 30 Decembrie nr. 6. (1580)

A.C.M. R.C.F, CLUJ SPIUT CF SOMEŞENI

Str Traian Vuia nr. 204 angajează

conform Legii 12'1971 şi Legii 57/1974: © FOCHIŞTI AUTORIZAŢI • UN GESTIONAR materiale şi piese • UN PAZNIC Relaţii la telefon 4-26-81. (1566)

£ H F 3 i> D B lim A U~ A M l ¥ E R < 3 Â R t ,

• Cu aleasă ■ şi n ep re ţu ită d ra ­goste şi veşnică recunoştin ţă , în- gonancheia în fa ţa celor 40 de

ani de căsnicie a p ă rin ţilo r MAKIA şi IOAN SATRî AK, şi le dorim din to a tă fiin ţa noastră viaţă "Veşnică — sin g u ra ră sp la tă nem uritoare p e n tru în treag a lec­ţie a vieţii, cu bucu rii şi încer­cări pe care n e-a dat-o nonă ce­lor tineri. Noii, C ostel, O ana, Ita - reş. Bogdana. (35736)

• I.a îm p lin irea frum oasei v irste de 40 de an i îi dorim so­

ţiei şi m am ei noastre , d rag aMARIA GOCAN, d in C luj-N apo- ca, m ultă sănă ta te , feric ire şi să ne trăiască m u lţi an i cu bucurii, d in partea so ţu lu i C ornel, a co­piilo r C ornel, C ornelia , C ălia , Radu. (35506)

• In telectuală serioasă, de cu- r în d pensionată, doresc să cu ­nosc p a rten e r de v ia ţă , un in te lec tual văduv , un om de o- m enie, v irsta 55—63 ani. R ăs­puns: C ăsuţa p o şta lă n r. 1112, PT T R Cluj 1. (35039)

.CUMPĂRĂRIm• V ind porum b. Telefon

7-49-01. (36984)© Vînd orgă e lec tron ică Casio

H A — 201. T elefon 951/8-29-71.(36986)

• C um păr v a lu tă vest. Vind ra d io (tuner) sig ila t, germ an. Te- l<'fon 8-75-11. d u p â masa.(36987)

© Vînd frig ider „Zill". Telefon5-14-6(1, după o rele 17. (35540)

® Vînd casă confortab ilă , cu2 cam cre, g răd ină . Miksz.-.th K;>!man 31. (355107)

e C um păr ap a rtam en t 2 cam e­re , e ta j I, II, cen tra l. Telefon3-13-32, după oro 18. (35510)

• Vtnd TV color. Telefon6-82-21.(36623)

® V înd congelator nou, în lei şi va lu tă . In fo rm aţii: telefon 8-47-77, orele 7—15. (35538)

• VîCîi: uşi, capotă, b a ră spa- te -fa ţă p en tru R enault 20, p iese p e n tru m otor 300 B . T elefon 8-99-70, după ora 14. (35531)

© G um păr frig ider şi cu p to r cu m icrounde. Telefon 8-90-30 sau 6-06-41. (35533)

® V înd televizor color „Sie­m ens". d iagonala 66 cm. Telefon 8-08-33. (36951)

• C um păr bibliotecă, d o rm i­tor, congela tor şi ch iuvetă inox sau dublă. Telefon 3-66-08. (35528)

® Vînd haină bizam şi p ian i­nă „Schw echten". Telefon 3-09-51. (35501)

® V înd: m obile cam eră, b u ­cătă rie , po rţe lanu ri, perine, b lan ă n u trie , astrah an cojoc. T elefon 8-58-33. (35518)

• G um păr casă, ap a rtam en t3—5 cam ere. Telefon 8-69-11. (35425/A)

• C um păr ap a rtam en t 3—4 ca­m ere, e ta j 1—2, cu g ara j, în c a r­tie ru l Z orilor, lîngă G răd ina B otanică. Telefon 2-30-76, după o re le 17. (35483)

• V înd F ia t 1800, în s ta re b u ­nă, ' ap licab il m otor Diesel. Dej, te lefon 1-11-19. (36657)

• V înd TV color. T elefon6-40-95. (36993)

• C um păr ap a rtam en t 3 cam c­re, zona Zorilor, C ipariu , P a ­ta . T elefon 8-95-09. (36691)

® C um păr sau înch iriez p ia n i­nă. O ferte : la telefon 3-82-76, în ­tre o rele 15—20. (36678)

• V înd b lană a s trah an nouă, RFG, m ărim ea 48—50. P rim esc în ch irie 1—2 studen te s tră ine , p la ta în va lu tă . B -dul L en in 135, bl. M 3, sc. î, ap. 12, o rele 14— 17. (36007)

• C um păr piese S taver. F ia t 500. T elefon 8-72-52. (3(5606)

• C um păr ap a rtam en t 3 cam e­re, eventna] 2, casă 2—3 cam ere, zona M ănăştur, G rigorcscu. T e­lefon 7-98-12, după ora 16.(35129)

• G um păr vană nouă, 170 rm . V înd |oc TV. Telefon 3-13-76. (35183)

• Vînd acv a rii cu s ta tiv . Ion G hica 5, ap. 1. (35424)

• V ind video ş i T V color. T e ­lefon 4-72-96, d u p ă m asa . (36593)

® C um păr b a rc ă , p n eu m a tică p en tru două p ersoane . T elefon 8-91-74. (36664)

« Vînd: c an d e lab ru de m a r­m ură, lu s tră , casetofon m arca „Panasonic- , sa lte a d in ia rb ă de m are. b lană de m on ton ş i scu rtă îm blăn ită de O răştie , nouă. T e­lefon 1-47-51. (36923)

© Vînd v ideorecorder nou, ste­reo, p en tru p re ten ţio ş i. T elefon 1-66-38, seara. (36283)

® Vînd CEC D acia 1300 din 1987 (12 decem brie). Telefon 8-62-11. (35178) )

• C um păr ga rso n ie ră — a p a r­tam ent, cu lei sau valu tă . T ele­fon 1-48-04, o ra 18. (35172)

© V indem film e P o la ro id 9X9— 10X10 cm. T elefon 3-29-32. (36681) /

® Vînd casă fam ilia lă , cu g ră ­d ină , 4 cam ere — bu că tă rie şi anexe — situ a tă pe str. B la ju ­lu i nr. 9>A. A v an ta j valu tă. Vînd n u tr ii vii, zefir şi a lb . Telefon 5-99-20 sau 6-48-67, in tre orele 16—21. (36680)

® V tnd o vană. T elefon 1-45-67. (36688)

© C um păr m o to r G olf Diesel. Telefon 951/1-04-12.'(35113)

© C um părăm o rice tip de m a­şini de cusut. T elefon 6-15-01. (36598)

• C um păr casâ m odestă, cu grăd ină , în raza o raşu lu i, even­tual Som eşeni. T elefon 6-24-63. (36602)

® Vînd canapea extensib ilă, făcu tă de com andă. Telefon1-40-94. (35430)

© V indem uşi d e bloc. Telefon2-13-37, după m asă. (35438)

• C um păr sobă de gătit albă, în s ta re bună T elefon 8-69-17. (36621)

• Vînd te lev izor color, d iaso - na la 67 cm. T elefon 7-54-60. (35163)

© Vînd p to teză covartroză d reap tă M illler — c a p -ro tu n d 48, a ltu l 50 m ilim etri, cim ent an tib io tic, m edicam ente. Telofon8-35-02, (33158)

• Vînd un d u lap cu tre i uşi. Telefon 4 08-65, d u p ă o ra 18. (35157)

© C um păr ga rso n ie ră — zona D etunata . G heorgheni. Telefon7-28-41. «au . 7-50-23, după o re le .17. (35509)

© V înd două fo to lii noi. T e le ­fon 2-24-54, în tre o rele 16—-,20. (35165)

® V înd u rgen t, m obilă com bi­n a tă , fu rn ir nuc, p re ten ţioşi. Te­lefon 5-38-19. (35167)

• C u m p ăr u rg en t du lap două uşi, s ta re bună, cu loare închisă. T elefon 6-04-33. (35169)

© V înd rem orcă agricolă 5 t T elefon 5-93-17. (35037)

© V înd m otocicletă M Z-ES 250 cmc. T elefon 8-72-44, dupâ a - m iaza. (35040)

• V înd su fragerie L iv ing ,gar­n itu ră hol, se ră m etalică. T ele­fon 1-48-96, după o ra 16. (36974)

® V înd casă, 5 ha teren , si­tu a t L u n ca ' V işagului 128, lîngă b a ra ju l D răganu lu i. In fo rm aţii: T im işoara, casa P uiu G heorghe, te lefon 1-60-78. (35145)

• T rip loc (m aşină de su rfila t) şi n u tr ii pu ie t, de v înzare . T ele­fon 952/4-14-81. (35141)

© C u m p ăr b iciclete (defecte), p iese schim b, ceas pendul, ta ­b louri, gobeline. Telefon 1-45-20. (35700)

© V înd v ideo reco rder şi com ­bină m uzicală. Telefon 1-32-26. (35702)

• V înd te lev izo r color, d iago­n a la 68 cm . C um păr m ărci şi fo­rin ţi. T elefon 4-29-35. (35621)

© V înd: m agnetofon Rostov, că ruc io r spo rt Telefon 4-14-97. (35623)

• C um păr, pe valu tă , congela­to r — lad ă frigorifică , frig ider m are. mic, boy ler e lec tric 5 l, fotolii, m ob ilă B iderm ayer (re­cond iţionate sau nu), tab lou ri, ba lansoar, parchet, lam b riu ri, TV color mic. T elefon 3-95-20. (35593)

© C um păr snow board , m ărci şi fo r in ţi; -vînd sch iuri $i clâ- pari. T elefon 6-55-22. (35594)

• V înd su fragerie fu rn ir s te ­ja r — n a tu r . Telefon 2-04-90. In ­tre o rele 17—20. (35596)

• Vînd m aşină b lăn ă rie ...Sin- gcr“. Tn form a iii: te lefon 7-06-36 sau 6-86-00. (36625)

© Vînd d ă lţi scu lp tu ră inrnn. Telefon 5-70-60. (35144)

• V înd com bină m uzicală M it- subisehi, m acină e lec trică de seri-?. «chiuri şi e lăpari In fo rm a­ţii: telefon 7-76-82, (35 DO)

® De v înzare loc de casă în co­m una G ilău , str. P rin c ip a lă nr. 648. (35540)

• V înd ap a rtam en t 2 cam ere, M ărăşti. T elefon 5-32-97. (35159)

© V înd videorecorder VHS. cu te lecom andă, s ta re excep ţională . T elefon 6-11-59 sau 952/3-18-12.(35578)

• Vînd baloane 50 J. A m g ăsit o biblie. Telefon 6-63-06. (35584)

© Vînd televizor color „G run- d ig1*, 58 şi 62 cm. Telefon 4-81-00. (35586)

© P re ia u con trac t cu m p ăra re garson ieră , even tual sch im b eu v ideorecorder japonez. T elefon3-62-95, seara. (35195Î

© înch iriez 2 ap artam en te cil3 cam ere (nem obilate) Jn P ia ţa M ărăşti. Telefon 4-13-58. De p re ­fe r in ţă in valută. (35527)

• D au în chirie, pe valu tă , a - p a rta m e n t cu o cam eră, cen tra l. T elefon 5-94-98. (36671)

© în ch iriez , p en tru s tu d en tă sau s tuden t, G recia, cam eră şi depend in ţe . T elefon 4-09-12, d i­m in e a ţa în tre 8 şi 9. (35406)

© D au în chirie, pe valu tă , g a rson ie ră m obilată, în c a r tie ru l Z orilo r. Telefon 3-77-39 (36618)

o înch iriez o cam eră p e n tru1—2 fete. Telefon 4-66-44.(36696)

© D au in chirie, pe v a lu tă , a - p a r ta m e n t 2 cam ere, m obilate , frig ider, telefon. Telefon 6-64-20, d u p ă o ra 17. (35171)

® în ch irie z cam eră unei s tu ­d e n te sau eleve. T elefon 3-17-80. (35115)

• înch iriez cam eră m ob ila tă u ne i eleve, studen te . Telefon1-46-47, o re le 17—18. (35191)

• D au în ch irie u n a cam eră , cu in tra re com plet separa tă , zo­n a „B elvedere". T elefon 3-64-C8. în tre o rele 10—22. (35138'A)

• în ch iriez , la fam ilişti, a p a r­ta m e n t două cam ere, nem ob ila ­te , în zona Hotel .N apoca". Re­la ţii: in lre orelp 1 &—19, la telefon5-51-23, C lnj-N apoca. (35128)

• în ch iriez , pe valută, garso­n ie ră sau ap a rtam en t com plet ti- t i la t, co telefon, zonă lin iştita . In fo rm aţii: 7-5J-15 (3r>rw').

© titohiriez apne tam in t m obi­la t, confort, 2 cam ere, e ta j V llf . G rigorescu , contra valută. In fo r­m aţii: telefon 1-47-55; după o ra18. (35600)

&DEVĂRUL ÎM LIBERTATE FA&INft 8

9 Schim b urgent apartam ent 3 cam cre, c a rtie r Zorilor, s tr . Me­teor, lingă L iceul de in fo rm a ti­ca, cu sim ilar .ca rtie ru l G rigo- rescu . In fo rm aţii: te le fo a 1-40-04. (36090)

• Schim b ■ apr.vtam ent 3 cam c- ra , con trai. S o lic it 2 cem cre , cca - traL T elefoa 1-C9-G9. (36031)

© Schim b apartam ent 2 cam e­re , confort unic, n a ia M aro, c a s im ila r even tua l 3 cam ere ţ i d i­fe re n ţa C luj-N apoca. In fo rm aţiii C luj-N apoca, telefon 1-16-29. (39521)

• Seliim b ap a rtam en t p ro p rîa - ta ta , 3 cam ere, g a ra j, t o n i cen ­tr a lă B aia M are, c a casă G loJ- tTapoca. Telefon 6-IG-10; 91)4/4-71-43, (35044)

• Schim b ap a rtam en t 3 ca me­re , P lo ieşti, cu sim ilar G lu j-N a-

f oca sau varian te . T elefon 92l i -87-C3. (30511)O S c h im b -3 cam cre, B istriţa ,

CU 3—4 (Şiuj-Napoca. T elefoa $-20-69. (3GCC0)

• S ch im b ap a rtam en t p ro p rie - ta to , 4 cam ere, T u rd a (sau cum ­p ă r) sim ilar Cluj-Napoca. T ele­fon 5-C1-52, 18—20, lun i—joL. (36672)

« Schim b capa ICRAL, 2 ca- lae re , gaze, g răd in ă m ică. u ttra - o aa tra l, c u an a rta m e a t 3 cam ere. ŞEcîefon Î-C4-41. (35’422) *

® Schim b g arson ieră con fo rt I , p rop rie ta te , A rad, cu s im ila r O u j-N ap o ca (eventual varian te). P e le to n 6-22-03, seara. (36594)

• Schim b ap a rtam en t ICRAR,% cam ere, confo rt I, cu d o u ă a - p a rtam en te d a 2 cam era. S u p o rt che ltu ie li d iferen ţă . T elefon7-10-11 (36277)

9 Schim b ap a rtam en t ICRAL,5 cam cre, M ănăştur, v is -â -v is d« toBig", c a 3 cam ere Z orilo r (va­rian te). R elaţii; telefon 7-91-97. £35147)

• Schim b apa rtam en t 2 cam e­re , p roprieta te , d ecom andate ,, S i­b iu , cu sim ilar G luj-N apoca. T e­lefon 92&'4-G5-32 sau Ila sd eu , că ­m in K v n , camcca 102. (35149) ,

® Schim b apa rtam en t 2 came* re . B ucureşti, cu s im ila r, Glu,j- N apoca. T elefon 22-69-20. (35099), e Schim b garson ieră co n fo rt î . A leea D etunata , ICRAL, c u a- partam erit 3 cam ere. S u p o rt cheltu ie li. Telefon 5-0S-3S. (36677)

• Schim b garson ieră IC R A li, Confort I, B aia M are, cu g a rso ­n ie ră sau ap a rtam en t C lu j-N apo­ca. In fo rm aţii la telefon 4-52-55. (35173)

o Schim b ap a rtam en t IC R A L, • c u p a tru cam ere, îa Z orilo r, cu a p a rta m e n t două sau tre i cam e­r e p lu s o garsoniera. T elefon2-08-21. (35125)

O Schim b garson ieră IGRAL, co n fo rt I, d in B aia M arc, cu o ga rso n te râ s im ila ră d in C lu j-N a­poca. T elefon 4-70-21. (35127)

® Schim b garson ieră c o n f o r t , Sn s tr . D etunata , cu ap a rtam en t2 cam cre în ca rtîe ru l G heorgheni. S u p o rt cheltuieli. Telefon 4-60-90, îf tn le . ((36291) •>

® Schim b apa rtam en t 2 cam e- Ire, G heorgheni, cu sim ilar sau 3 cam ere. Exclus M ănăştur. T e le ­fo n 4-64-04. (35162). • Schim b garsonieră IGRAC,

c o n fo rt m ărit, u ltra cen tra l, cu a p a rta m e n t de clouă sau tre i ca­m ere, cen tral. S uport cheltu ieli. T elefon 3-74-77. (35037)

• Seliim b garsonieră, confo rt 5, cu ap a rtam en t cu 2 sau 3 ca ­m era . C u rta S. s tr . P o rţile d c F ie r 4, b loc B 11, ap. 14, e ta j 3. (3550 3)

• Schim b apartam en t 2 cam e­re , C luj-N apoca, Zorilor, cu a - p n rta m e n t 3 cam cre. T elefon2-01-45. (36288)

- ® Schim b 2 cam ere, IC R A li, c u 3 cam ere. T elefon 5-70-4G,

® Film ez la n u n ţi, bo tezuri şl a lte even im en te im portan te . C a­lita te superioara . T elefon 997/4-12-41. (36938)

• D epanator, . m odific sonor TV şi rad io p e n tru recep ţie em i­siun i OMtT (P rog ram Naţional).. S tr. P lo p ilo r n r . 2, te lefon 6-15-05. (36656)

• S tu d e n t m atem atică , m edi­tez efic ien t ş l ie ftin m atem aticii- fizică, tr e a p ta I—TI, T elefon7-44-42. (35420)

® M atem atic ian specia list in ­form atică, m editez , convenabil, e fic ien t T elefon 8-97-70. (36278)

• în tre p rin d e re a p a rtic u la ră „AUTO S “ p rim eşte ucen ic i în

on ese ria d e m ecan ic a u to şi e - xecută lu c ră ri d o s tru o g ă rie la com andă. T elefon 3-83-62. (36605/A)

® P en tru în to cm irea b ila n ţu r i­lo r anuale , o rgan iza? ev id en ţa ' contabilă la în tre p r in d e r i p a rt i­culare. D epuneţi so lic ită rile dvs. ia : C ăsu ţa p o ş ta lă 531 C lu ţ-N a - poca, Of. P oşta l n r . 9. (35132)

• M editez m a tem atică , c lasele V—X II, şi în lim b a m agh iară . T elefoa 4-45-35, d u p ă o ra 16. (35431) ..

» C ontab ilă p rin c ip a l, o fe r se r­vicii p e n tru f irm e p a rticu la re . In fo rm aţii: le te fo n 4-23-83, d u p ă ora 17. (35112)

• Mă an g a jez Ia co n su lta ţii tehnice p riv in d f in isa re a m e ta ­lelor, ş le fu irc -lu s tru ire , g a lv an i­zare, vopsire, lăcu ire . S tra d a R e­publicii nr. 64—60, ap , 12, te le ­fon 1-02-03 (au to riz a ţie n r . 4195). (35111)

• C ău tăm fem eie d a serv ic iu Ia b locul R 5, c a r t ie ru l G rigo- rescu. Telefon 8-56-7X (35l6i)

• P rofesor, m ed itez fizică. T e ­lefon 8-40-37, in te r io r 209, Ghiş. (35038)

• FOTOGLUBUL „UNIVER­SITATEA" C lu j; C om plex H aş- deu, căm in X IV face în scrie ri de no i m em bri în fiecare jo i, în tre o rele 19—21,. la sodiu. N u se per­cep taxe. (30055)

® M editez m atem atică , fizică, in form atică. V ind m agnetofon „M aiak". T elefon 2-83-60. (33410)

m E fectuez lu c ră r i de dactilo ­g r a f e p e n tru f irm e particu la re şi p a rticu la ri, T elefon 3-64-68, în tre o rele 10—22. (35133)

• K xecutăm ru lo u ri şi ja lu ze ­le de o rice tip . R e la ţii sup lim en­ta re : teiefon 2-05-44. (35196). © C ABIN ET SA N IT A R privat, au to riza t, în c a r tie ru l G heorgheni— C luj-N apoca, O FEfî servicii do ca lita te , în o rice zi d in săp- lăn iînâ, conform p ro g ram ării an ­ticipate, Ia te lefon 4-67-34 sau4-82-C0. fn in te resu l D v s. p ăstra ţi anun ţu l. V oichiţa. (35136)

• C au t u rgen t Temele p en tru în g rijire p e rm an en tă cop il de 2 ani, a stgurînd o cam eră şi p la ta lunară . Zorilor, s tra d a T a tra nr. 10, ap. 14, fam . M atiş, In tre o- re le S—13. (3559!))

• O fer te ren p e n tru am en a ja ­rea unei spălă to rii au to sau unui ate lier. Ite la ţii avan ta joase . A - dresa. S tr. Ş ire tu lu i nr. 2, C luj- Napoca. (35154)

• • M uth G heorghe, p ie rd u t con­tra c t înch iriere e lib e ra t d e I,G. R.A.L. II dec la r n u l. (36279)

• A driana B unea, p ie rd u t car- 'n e t A lian ţa , II dec la r nu l.(3627i)- • Scrţrţaru Lucia, p ie rd u t con­

tra c t de Înch irie re ICRAL,, str. B artok i t d l a n r. 5, ap . 10. I i de­c la r nul. (35175)

® In d a ta d c 21 octom brie 1990, am p ie rd u t m ai m u lte chei în oborul de m aşin i. Rog găsito­ru l să anun ţe la te le fo a 7-00-47. Recom pensă. (355537)

• N em sş L iviu, p ie rd u t i a d a ­ta de 17 octom brie 1930 p e ra z a ju d e ţu lu i G luj, acte le personale. V ă rugăm să a n u n ţa ţi la ad resa : Ju c u d e Sus n r. 119, fam . N em eş. B ună recom pensă.

• In d a ta de 19 octom brie 1990, p ie rdu t, în zona s tr. 30 D ecem brie, m apă p lastic v işin ia cu m ate ria l In m anuscris şl dac­tilog rafia t, în cu rs de ap a riţia ed ito ria lă . G ăsito ru lu i recunoş­tin ţă . T elefon 1-33-37. (35562)

• C hcrecheşiu Ioan, p ie rd u t co n trac t în ch irie re e lib e ra t do ICRAL C luj. t l declar nul.(36619) '

® T uduce A drian , p ierdu t'con- trac t d e înch iriere , e lib e ra t d«; IGRAL. 11 d ec la r nu l. (35153)

® M iron Slm ona, p ie rd u t cer­tifica t m edical cu seria C71366I.11 d e c la r nu l. (3G290)

• P ierdu t eîine toxtcrrier ta zona G heorgheni. Recom pensă.' T elefon 4-25-83. (35185)

O P ro fu n d În d u re ra t !a trece­re a iu veşnici© a d istinsei m am e a co lsgei aioiMtre, asi/stent p r . E le o u o rs î*op, colectivul F arm a­c ie i r .r , 7 aduce u n uUîra ş l p ios /o m a s iu , odlluicaseA-s* t a pace.

O C u adincA tris te ţe ao nlJMu- n lra fam ilie i îndoliate, aducîud un u n im om agiu celui ca re a to?it ingv IOAN BUCUK- F am . Uarsia. (îSBSt» .

a M ultum iu i celor ca rc a a p u r tie îp a l la îotaoraJLintarea ■'Iu­

b ito! n o aa tre GEOSGEVA l.îTC Id DEAC (MCA) şi «are, p r in p rc^c n fa lo r au încercat sS no conso leifi, Fam ilia îndurerat® .

___ _____<9 S -a u îm p lin it S an i de o in l n e -a p ă ră s i i scum p» n o a s tr i

îîr.B.VA POPOVICI. FamîHa, la ¥cci n s m in s l is t i . (3505J)

0 Cu d n re r s In su fle t « tn trm alA!«rl d e colc^ul ţ! p rie ten u l n o s tru In .ia G ocan Ia m o artea m a m a sa le . Fam ilia V asile ş l A na B o tezan , (3573J)

• L i m nrsa a u tr îe , siacorc condoleanţe coIejaUil m.i. n i« ButnJ», la pierderea tatJUai. Co­lec tivu l TESA T .t ’.—C.U.G.(5ţ9»l> '.» E cşrw lâm trece rea ia e te rn i-

ts te a ce!«i. ce a fost iatj. fO .\N BUCUJî. S incere coudoSean(e fa ­m iliei. Colegii de cJasi, p rom o­ţia 1951, JLiceul tic b&irfi n r. C luj-N apoca. (3t-:'52)

® a iu lţn m im tu tu ro r cc io r ta r e a a fost f ti i la r l tîo noi ş i n e -au a ju ta t în clipe!» grcla p rlc lau lte de I re c d 'e a îii n e fiin ţă a d rag o - lu i d o s tru so ţ, tatA şi bun ic C R lG o n iî E A 'ţîU . F am ilia lntlo- U.viS. (5S9Ş5> ,___________ ■

® A sociaţia do lo ca ta ri d ia s tr . M estecenilor n r . î aduce u n u l­tim om ag iu fostei co locatare , doam na MABIA O il l tE . T ran sm i­tem fam ilie i sinccre coiiflolcaa* ţe, (33î)30)

9 A stăzi se îm plinesc 8 sS p ti- m ln l de c iad n c -a picA sit s ta m ­p a ş i d ra g a noastrd MIHAELAn u n CA (aiEi^Aj. co m em o ra re ava avea loc dumlnlcA, 23 octom ­b r ie 13S0, t» b ise rica din Sw oe- şpi.j. a ia m a C o rin a M ocan, so ra A ndreea P u rc J . (.’ijSC.H

9 A trccvst ic nefiinţV scifflap» noastcil m ani3 , b u n ic i şi s tră b u ­n ică MAUfA O FI! OI. Inm orm in- tftrca Joi, 25 octom brie l*9i>, c»el« 15, d ia c a p e la m aro a c ltu itiru lu l C en tral. F am ilia . __________

0 S in tem a l i tu r i de d oam na M arta A lm â^an in m area d u re re prlcim iiW d c p ie rd e re a ta tă lu i d rag . A socia ţia <le locatari s tra d a B ucium n r . L <35329)_____ •

# R x p riaU ra sincere condole­a n ţe fam ilie i vecinu lu i Ioan

O frim in m a rc a d u re re p r ic in u ­ită d e p ie rd e re a m oinei. Aso­c ia ţia d in « tr. A . M urc}anu, (KM) ___________

0 Inim ii;- n e s in t c u p rin se de d u re re şl lacrim i, acum , la des­p ă r ţire a d e scu m p u l n o s tru ta ­tă , so c ru ş 1 liun ie IOAN VAIDA, d in A rg b lj. r i t - f i f i r in a u ţoarft. F iica R odica cu fam ilia d in C lul- N apoca . (SM13/D)

® D u ( i o scurţii dak g rea sul** riaţA , la tfm erlcu l s - s a j te r a n t , p e n tra totdeauna» p es te chipul d r s ; a l n d a j ce a Iost i a t i , so c ru ţ l bun ic , IOAN VAIDA, d in A r- ghlş. TatS dragA, v e l r&mine In am in tirea su fle te lo r n o a s tre , PI* ica Fcllcla ea fam ilia d in ClaJ- N apoca. (5Î319/C)

« S in tem a u tu r i d e vedşorU n o şlrt In n u r e a d u re re p ric in u ită do m oartea m an te i lo r. S od ica şl Liviu. (353K) ____________ ______

0 M ulţum im tu tu ro r co lor ca rs i-au condus po u ltim u l d ram pe iub itu l n ostru so ţ, ta tă , so c ru şi bunic IOAN MUREŞAN. U vom pâsfra veşnic v ia in am ln tlrs . lAuuiila in d u le ra t i. (S.,$$l)

9 Cu nem A rgiaită d u re re ş i o~ chil p lini dc lac rim i n e d espăr­ţim fle bunu l n o s tru ta tă , goens ş i bunic , IOAN VAIDA» d ia A r-

ghiij, fnim îlo no as tre v o r f i veş­nic nemJtagîtote. F iica M ărioara cu fam ilia d in B acitu pxstsfAl

0 U n u lilm ş t p io s omagim foste i n o as tre co locatare •

ABŞINICA COVAU, la trecere» in eternitai® . S tocere condoîe» an te fam iliei indo lia ie , L ocatarii M orarul E.C. s d in Bir. Z orilor «S. (SKDS»

O U cgrctim p ro fund d isp a riţia fU lîerA taar» a colegulu i n o stru , ing. IOAV BUCUR ş i sin tem a- U tu ri d e fam ilia -g rea încerca ta . A telierele de P ro ie c ta re n r . 4 î , T.A.C.C, Ia d . d a i , *(35-Tet)

# M omentele' tr is te a lo stinse-^ r ii, in u r m i eu i an ), a p iu i. m j. G h î î o s c h e N13CIU. a u r tm a s nt'stcese, Civia, D aciiin, G eo rg e

<0 l ’ios ousagiu f l tr is tă aduce­re am in te Ia 6 au i d e ia trecere* in n e tiin ţă a d rag u lu i n o stru

so ţ, ta tă , bun ic , in s . IOAN lOOBOCAN. G diiinească-se tn p a ­ce . .Fam ilia, (ssis?)

9 Un ginit ' pion ş i o lacrim ii penil-u aceia care a fo st p rof. D0M ITEU MUNTEANU» d in Tur* dn, do la s l eăru l deces se îm ­plinesc. 29 d® an i. F am iila.(3SS29)

® l*is>3 om agiu «ciunputui nos­t r u 'c u m n a t şi u n ch i VAI.EB

SiEBJEŞTKAÎt, care t » căm ine veş­n ic in in im ile n o as tre . O dilincss- că-go in pace. p e tru , Kusand». M arlnela , N elu ş l Călin, (3SS9S)

9 Cu a d in e i d u re re anun ţam Încetarea d ia viaţS, d u p ă o lungii Şl s re a su fe rin ţă a scum pului

n o stru so ţ ţ i tată-K O M U l,FA Nii A, in v lrstă do SS an i, In- m o rm in ta rra a re loe az i, m ier­cu ri, M octom brie , o,ra .13, din capela I , c im itiru l M in ă ţ t r t ’. D ragostea şi b u n lta tc a cu care a s - a în co n ju ra t v o r răm în e veş­n ic in sufletele n o as tre . So ţia C heţa , fiica A nca. (35703)

« Cu in im lls in d u ra ra te a n u n ­ţăm Încetarea tiiu v ia ţă , d u p i o lu n g i şi g rea su fe rin ţă , a m u lt iu b itu lu i n o s tru soţ, ta tă , bunic ş i soc ru , KA.ST AJS'DREJ, in v ira­tă dc 52 d e an i. tacno rm în ta rea v a avea loc în dai» de 26 octom - î>rio 1999, » ra l i , d in capela cl- TOiUmiui C entrai. F am ilia ind u re -

ra tă . (J57J7)

j» Cu n em ărg in ită d u re re anun- ţSo» înce tarea fu lgerătoare din v ia ţă , Ia d a ta do SS octom brie 1530, a celei care a fost soţie,

m am ă ş i bunică, ANASTASIA DAN, în vîrsfci de 7S an i. Itim or- m în ta rea arE toc oai, m ie rcu ri 24 octom brie , o ra li , d in cancla noua a c im itiru lu i M d n lş tu r. So­ţu l Vr*5iie, M irio a ra , fiică cu fa* m iii». A lina şi Dclla, n e p o a ta (?37»S) .

0 A ii, Sl octom brie , se îm pli­n e s c S lun i de ncmSrginUS d u re * re , p rin d esp ă rţirea p e n tru to t- deau u a de d ragai ş i b u n u l nos­

tru soţ, t a t i , s a c ra , luuiie IU IJA V UOm iA, n ăscu t In Teo- col de Jos. L acrim ile ş l d u le rc a n u -l vor scoalo. din su n e te le no as tre . V eşnic n c w in g iia ţl: soţia A ncu ţa , fiii şi fiicele I.io, l.cnîl. S andu , Lia. g inerele Ionic.1, n u - ro rilo Ileana , Canmcn, nepo ţii K ianca, Bogdan. M ihai. (Î5C97)

O Cu Inim ile zd rob ite d e d u re ­r e a n u n ţim incct \ i e a fu lg e rito a - ro d in viaţii > pcum pulul n o stru

f ra te şi llu , LIVIU PO P, în v îrstă de 11 de an i, m erceo­log ta în tre p rin d e re a d e P an ifi­ca ţie c lu j . In m o rm in tx ţea va a* vea loc Joi, 23 ocu>mbrie, . o rele 13, d in capela cim itiru lu i MânSş- tu r . OililincascA in pace. pr.co})

« U n p ios om agiu cclcl care a fos» mamA, sonerii ş t bunicii, AltŞINICA COVAM, ta v îrs ta de 77 an i. Inm onn în ta rea va avea Ioc jo i 25 octom!.*!» IM#, o ra H> c im itiru l C entral. Fam ilia . (35W,

9 D upă a b o a lă g re a f i n t o r a - ţ£ to a re a în c e ta t d in v la fâ d r » -

g u l m eu tatA ţ l so c ru , IO A N VAIDA, d ia A r jh l f . D u m n e z e s să -l otU Sncascâ In p a c e ş l w a l e i *1-1 f ie p o m en irea . Etica G illa cn fam ilia , C lu j-N ap o ca . (3Î519/D)

9 S in tem a lă tu r i d e f a m ilia Ing. O frim fn m a re a d u r e re p r i ­c in u ită d e m o artea m a m e i s i l e . S in cere co n d o lean ţe . S e rv ic iu l A prov izlongre T.A.G.C. In d . C in /, (30Î3)

® C u a d in e i d u re re anun ţ& n. In câ ts ro a d in viajA a sc u m p u lu i n o s tru so ţ, taiS , so c ru ş t b o a io GA VRU. s u c o r , d in S ă ifş tea r o ­che . în ra o rm tn ta re a v » a v e a loe In d a ta d o 3S o c to m b rie , c t a 13. tn S ă iiş lea V eche. Fam ilia. În d u ­r e ra tă . (3 î t« ) _______

9 CB an in e» d n r « « In su f le t a n u n ţă m în ce ta re» <lln vîa{â, d u - p â o lu n g ă ş i g re a s u f e r ln ţ i , a sc u m p ei n o as tro m a m e , goaern- !jl b o td c l, Sn vicstA d e SS dn ani» tU C K E ţrA GOCAN ţd ta Cîmp©» n e ş tl) , In m o c ia îiiia rea v a a v ea loe v in e r i, SS o c to m b rie , o re le 13» flla c ap e lă n a c im itiru lu i c e n ­t r a l . ra m iJU N axarica , N elu , Ho­re a , o a a ic U , C o d ru ţa ş l Cfelolu. (3-ÎIIÎ) ’ ' . '

<ş S in tem a lă tu r i do m a. I l ie B um b In m a re a tluircre p ric in u iţii d e p ie rd e re a ta tă lu i. C o lec tivu l E la b o ra re T .F . — C.tŢ.O. (3Sm ţA j

^ C<emârglnUA e s te d u re re a n o a s tră U im p iin irea a şa se sâ p - tă m ln i d o c in d n e -a p ă r ă s i t In» b itu l no .strn so ţ ş i tAtic, lOSU? BOCOŞ. o a ih n e ş te - te în p a c e su ­f le t han. Q n»glnea ta d ra g ă n e v* în so ţi £n c lipe le n o a s tre d e s in g u ră ta te . M ulţum im tu ta ro r ce lo r c a re a u fo st ş i s în t a l i tu r i de n o i, tacc rc iiid sS n e a lin e su ­fe rin ţa . S o ţia I le a n a ş i flicc la A na M a r ia . ş i Io an a . P acastastU v a a v e a loc d u m in ic i, i no iem - b tto , Ia p aro h i» d ia C Jvsda.

© Cti adine,ă d u rere ■ anunţăm stingerea din viaţii, în z iaa de ÎS ' octom brie ' MW» a scum pei

noastre mame şi bunici VÎONEI.A M X lIT ro , nAscuti G a- vriiS, In eiates de 74 de an i. A - m intirsa ®l vis v* răm tn o co noi. îa.Jiinn.v'ca a re Ij>c s a l , m ier­curi 84 octom brie 1939, orele H> tn c im itiru l Central d ta o ra şu l

'n a ta l . F ăg ă raş . .F am ilia L e lu ţh i. '* Cu profundă du rere oaBn-

Încetarea din v iaţă a iubi­tului nostru soţ, ta tă , bun ic şi prieten NICOLAE CHICINAŞ. I»- m orm întarea va avea loc J<?1« 25 octom brie 1590, ora 13 în loca­litatea Miceşti. Fam ilia îndoîiatâ. (33’»> '.'

• Cu durere in s n f l f t a n u n ­ţăm dispariţia fulgeriitoare d l» vJaţS in data d e 23 octom brie 1950, a celoi care a fost b u n a nonsirS soţie, m am ă şl soacră, a i AR IA P ă l ACEAN în Vîrsta de l i aoi. Cliipui e i va ră m în e veş- nie in sufletele noastre. însacsr- m intarea -va avea los In data d* 25 o ttom brie I9Î9, Ora ÎS d in 'ea- pets ciraiiiralu l MAnâştur. Pa- nxijia îndoliaţii. <33CH>

H Sincere condoleanţe şi in- trcafja noastră cotnpasiun# dom* nnini Lucian Cîmpeanu tn m area durere pricinultâ de pierderea t&tMui drag. coleciivsl diviziei de m işcare a r .I '. Cluj. (55S35)

O Cu adincă durere anunţăm încetarea dîn v iaţă a tabltulnt noiftru soţ, tatA, bunic, socru ŞÎ cuscru IOAN SAMOILA in v îrstă de 79 ani, fost inspector princi­pal la D.JJ*.Te. Cluj. Inm ormin- tarea va avea Ioc sîmbAta, 27 octom bric, ora 13 îa. cim itirul Central, S tn jb a religioasă din capeîa I. N u-l vom uita nicio­dată. F am ilia In flu rcra tS . <3«6CT

% o n p ă o lu n g i ş l tir®» suf6“ rin ţii a în c e ta t d in v ia ţâ senm -

, pa n o a s tră m sm ii ş i so a c ră VIORICA PETBAÎ5, de 5Z a n i. în* m o n u in ta re a va av ea loc jo i, 15 oc tom brie , o ra l î d in capeto no u ă R lănăştu r. L ia , A lin Şi.\> iu . p m t)

o c u mlincA d u re re anunţA m tncc ln rca d in v ia ţâ a scum pei m am e, so ţii ş l b u n ic i »V-AKIA C19U*£A>f, in v irstS d e 73 ani d in P an tlc e u . Fam lU a. (3571'Q

9 L o ca ta rii b locu lu i B u r iu » a d u c u n u ltim o m a s ta Iul

FODOR IO SIF, Şl fi» s im t a l i tu r l d a so ţia in d a r e tn t i . (5î737>

• Ultim sl pios omagiu celet csre a fost FI.OAHE tLCA, pe «‘Are ° rcgrelAm şt adeeniim sincere condo­leanţe fam iiiîi Îndoliate. Asociaţia de locatari din ntcada GriRore Aie- xnndrcscu nr. il» t>t°c ° '• j

m Sincere condoleanţe tumiuei p o p pentru pierderea mamei

’ drasi, MAU IA TOP. Asociaţia dc lo­catari câişoara. nr. H. (SSTîi)

COLRCIUL DE REDACŢIE: Ilfo Căîiao (rcdactor şef). Duo Ccbreana (redactor ţc t adjanct), TraJan Bara (se- crrtar ţjcnrral tle rtdactlcl. Vaier Chtorcanu, Emtl Luco. Ton Rus, Maria Săngcorzao, lîatlu Vida

RED A CŢIA : Sluj. str. Napoca nr. 16. TELEFOANE: 4-10-32 (redactor şef): 1-75-07 (redactor, şef adjunct ţl secretariatul do redacţic)! 1-74-18 (sccţia culturală)) 1-73-07 (secţia problem!» soci al- cconomicc): Î-74-G0 (secţia problemo cetăţeneşti)! 1-73-01 (administraţia Harului) 'Mica publi­

citate se prime;te zilnic, tatre oreîe 10—16. str. Napoca nr. 16 (Ia parter). Slmbăta şi duminica Închis.