+ All Categories
Home > Documents > ziar ÎMdewBnăwkt -...

ziar ÎMdewBnăwkt -...

Date post: 27-Oct-2019
Category:
Upload: others
View: 3 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
16
pyine fana lui C iip to rZ ] m . Iii! c Consiliul local hotărăşte: Pag. 15 3 morţi într-o groapă înscrierile pen tru cimânunte în pciginci o 16 -a |SUMAR# ţ Agenda/2 \ Foia vînturibr/3 | foMci/4 - t M - cultură-învitămînt/5 i Omulşisoâetatea/6 i Publicitate/1-U f Sport/12 î Femeia/13 + Economia/l4 f Everumenl/15 Ulima pri/16 ziar ÎMdewBnăwkt ANUL VII AIR. 1691 ISSN 1220-3203 MIERCURI 12 IUNIE 1996 16 PAGINI 300 LEI Vreme călduroasă cu cerul mai mult semn cu deosebire în prima parte a zilei. Vffltul va sufla în general slab. Temperaturile minime se vor încadra între 14 şi 18°C, iar cele maxime între 29 şi 32°C. Ieri la ora 12, la Cluj, se înregistrau 28°C, iar presiunea atmosferică era de 738 mm Hg. (Meteorolog ie servicitrNiculescu Octavian ) în pagina a 16-a: haita privind starea probabilă a vremii, valabilă pentru azi. D eja cu sa n d u l la a leg erile p a rla m en ta re IUE CALIAN D eşi încă nu s-au-încheiat alegerile locale - urmează reluarea, respectiv turul doi în unele localităţi (destul de multe), la vîrful conducerilor partidelor agitafia este mult mai mare chiar decît la nivelul conducerilor judeţene. Alegerile locale au confirmat unele supoziţii şi au infirmat altele. Cert este că nici unul din simandicoasele sondaje de opinie nu â fost aproape de realitate. Surprizele erau neşurprize pentru cei care au privii cu luciditate - şi, spre lauda breslei noastre, probabil mai lucizi au fost ziariştii. Cea mai spectaculoasă “surpriză” nu este atît de doritul - şi stimulat prin mediatizare - eşec al PDSR, care nici "nu este'ceea ce cred unii, luînd de bună dorinţa lor. Este adevărat că s-a sperat altceva la nivelul unor orgolioşi lideri PDSR, care trebuie să-şi pună cenuşă-n cap... Mai spectaculos este reculul UDMR, multlăudatul partid monolit. UDMR a pierdut un număr apreciabil de consilieri locali şi judeţeni nu pe seama românilor, ci tot a maghiarofonilor - dar independenţi, nu înregimentaţi. Mai mult, la Cluj-Napoca au doar şase consilieri, faţă de şapte, în legislatura precedentă. CDR jubilează, şampania i s-a urcat la cap, uitînd că mai există turul din 16 iunie şi că nu e sigur că în toamnă oamenii vor vota ca în iunie. PDSR a înţeles să înceapă ofensiva pentru parlamentare prin cîteva mişcări mai mult sau mai puţin subtile. Nu e vorba atît de alianţe locale - cum este chiar cea cu UDMR-, cît de mişcări de anvergură. Prima este renunţarea la pragul electoral de 5%, Scuzele d-iui Adrian Năstase, cum că n-ar mailfi timp pentru această modificare a legii alegerilor, sînt puerile. Vreme de patru ani s-ar fi putut face şi cărţile de alegător, ca să numai apară morţi ori cetăţeni cu domiciliul schimbat în alte circumscripţii sau secţii de o manifestare în premieră Fun Expo îşi propune, în premieră pentru un tîrg organizat la Cluj- ' Napoca, să dea vizitatorilorvsugestii pentru petrecerea timpului liber. La Pavilionul din strada Aurel Vlaicu, într-un spaţiu de 600 mp, firme din România şi străinătate expun - în perioada 11-15 iunie - produse electronice, audio-video, tehnică foto, jucării, echipamente sportive. : Ideea organizării unui tîrg pe un asemenea profil a fost apreciată de către participanţi. A propos de „ participanţi: deşi trebuiau să vină reprezentanţi ai 44 de firme, la faţa locului am putut număra doar junjătate. “Ii aşteptăm să sosească în cursul zilei de azi" (ieri n.n.), ne-a declarat dl Mircea Crişan, unul dintre organizatori. Am remarcat la Fun Expo calitatea deosebită, de vîrf, a produselor, amenajarea elegantă a spaţiilor rezervate firmelor şi curăţenia exemplară. Toate acestea ţin de buna colaborare dintre gazde şi participanţi. Deficienţele de organizare au fost, însă, “amendate” urgent de către firme, “Credeam că va fi ceva mai deosebit, de-o mai mare amploare”, ne-a spus d-na Deac, reprezentant al Firmei Polartek Sport, specializată în comercia- lizarea' articolelor sportive. “De asemenea, mediatizarea a fost. proastă şi reclama tîrgului - inexistentă. Pavilionul este greu de găsit, mai ales dacă nu eşti din Cluj. Poate că un alt spaţiu pentru Fun Expo ar fi. fost mai potrivit. Pe scurt, nu sînt foarte mulţumită de organizare”. “Organizarea este bună”, ne-a spus d-na Camelia Vernean de la Power Pool, firmă specializată în comercializarea articolelor de biliard. “Doar că putea, fi şi mai bună: O spun din experienţa tîrgurilor la care am participat. Ne deranjează foarte tare posibilităţile • reduse de iluminare. Sînt uimită de slaba participare a publicului”. ■ Dan BRIE continuare în pagina a 16-a ^botv politie In ^ e j După .o campanie electorală mai mult decît discretă pentru alegerile de la 2 iunie, CDR Dej s-a hotărît să ia “taurul de coarne” şi pornească ofensiva împotriva PUNR în lupta pentru cîştigarea celui de al doilea tur de scrutin. în acest sens, lansarea unei invitaţii de către dl Alexandru Man (CDR) contracandidatului său, dl Cornel Itu (PUNR), pentru luni după-amiază în sala mare a primăriei S-a vrut prologul unei “dezbateri electorale” în care publicului îi revenea rolul de arbitru. Confruntarea urma să se încheie cu’ o conferinţă, de presă cu participarea unor reporteri de la “Evenimentul zilei”, “Adevărul de Cluj”, : PRO-TV şi “Mesagerul”. Intrucît propunerea CDR Dej a fosl difuzată pe postul local TV fără consimţămîntul PUNR-ului, acesta din urmă a ţinut facă următoarele precizări: “propunerea este unilaterală, fără consultarea conducerii PUNR; programul electoral al PUNR Dej’şi al candidatului nostru Cornel Itu a fost stabilit dinainte şi nu poate fi modificat în funcţie de fanteziile adversarilor noştri politici”. Au fost prezenţi totuşi în sală dl deputat Vasile Matei, preşedintele subfilialei PUNR Dej şi dl Ion Mureşan, vicepreşedinte, alături de susţinători ai d-liii Itu,- alţi lideri de partide şi un public doritor, în ciuda căldurii sufocante, de spectacol. Prin lipsa d-lui Itu, lipsa unui moderator neutru şi a unui protocol prestabilit între cele două părţi, cei care au sperat în- tr-o confruntare crîncenă, de tip pugilistic, între cei doi candidaţi, au rămas probabil dezamăgiţi. Ei au avut parte doar de p "înfruntare” între dl Man şi “o anumită parte a sălii”. D-lui Man i s-au adresat “ foarte multe Magdalena VAIDA continuare în pagina a 4-a Premii pentru universitarii clujeni Recent, în cadrul concursului anual organizat de Fundaţia Internaţională pentru Management (FIMAN), d-nei ş.l.ing. Laura Bacali de la Universitatea Tehnică din Cluj- Napoca, i-a fost decernat premiul pentru cea mai bună lucrare ştiinţifică la Secţiunea Cadre didactice, Consultanţi şi Traineri în Management. La acest; concurs au participat numeroase cadre didactice consultanţi şi cercetători din Bucureşti, Braşov, Iaşi şi din alte centre universitare şi oraşe din ţară. • Lucrarea premiată se numeşte "Diagnoza situaţiei actuale a organizării activităţii de marketing la societăţile comerciale din Cluj- Napoca” şi a fost elaborată, împreună cu ing. Mircea Dezmirean, în baza unui studiu, din anul 1995, orientat spre această problematică. Premiul constînd dintr-un set de cărţi privind domeniul marketingului şi o vizită de documentare de 10 zile la organizaţii de marketing din Marea Britanie, răsplăteşte, astfel, preocupările ştiinţifice ale d-nei Laura Bacali care este titulara disciplinelor de Marketing din cadrul Catedrei de Management şi. Ingineria Sistemelor de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Simion DAN iPag. 16*î 8 v 1*5 ■- ■i I «■ mm !§i Qu promisiuni pe... sigle Dcsau- de Urgii 1 O M U L E Ţ AfOSt descoperită intrarea sudică a templului iui Liber Pater Cu ocazia lucrărilor de conservare a monumentelor. istorice din Piaţa Unirii, luni la prînz a fost descoperită intrarea dinspre sud a templului Iui Liber Pater, aceasta: fiind flancată / '• ; dc canaturi monumentale de piatră. Pe baza acestei' descoperiri, arheologii pot acum să aproximeze atît' dimensiunea laturii de vest a: templului, cît şi distanţala care aceasta se află de marginea .actualei săpături. Descoperirea de Juni. modifică proiectul dc amenajare a templului Iui Liber Pater, deoarece, după cum ne-a precizat, dl Gheorghe Lazarovici, director general al Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, intrarea va trebui să poată fi văzută de pe actualul trotuar. Cercetările continuă. M. TRIPON Se interzice păşunatul în vii si livezi Se atenţionează deţinătorii de animale de pe raza municipiului Cluj-Napoca, câ în această perioadă, în unităţile agricole cu capital preponderent de stat, se execută tratamente chimice pentru combaterea bolilor, dăunătorilor, buruienilor, rozătoarelor şi fertilizări cu îngrăşăminte chimice, folosind produse toxice pentru animale şi oameni. Pentru evitarea pericolului de intoxicare, se interzice păşunatul animalelor în plantaţiile de vii şi pomi, precum şi folosirea ierbii la furajarea animalelor.
Transcript
Page 1: ziar ÎMdewBnăwkt - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71003/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…pyine fana lui CiiptorZ] cm . Iii! Consiliul local hotărăşte: Pag. 15

pyine fana lu i C iip to rZ ]

m . I i i !c

Consiliul local hotărăşte:

Pag.1 5

3 morţi într-o groapă

înscrierile pen tru

cimânunte în pciginci o 1 6 -a

|S U M A R #ţ Agenda/2 \ Foia vînturibr/3 | foMci/4 - t M - cultură-învitămînt/5 i Omulşisoâetatea/6 i Publicitate/1-U f Spo rt/12 î Femeia/13 + Economia/l4 f Everumenl/15 ♦ Ulima pri/16

ziar ÎMdewBnăwktAN UL VII AIR. 1691

ISSN 1 2 2 0 -3 2 0 3

M IERCURI 12 IU N IE 1 9 9 6

16 PAGINI 3 0 0 LEI

Vreme călduroasăcu cerul mai mult semn cu deosebire în prima parte a zilei. Vffltul va sufla în general slab. Temperaturile minime se vor încadra între 14 şi 18°C, iar cele maxime între 29 şi 32°C. Ieri la ora 12, la Cluj, se înregistrau 28°C, iar presiunea atmosferică era de 738 mm Hg. (Meteorolog ie servicitrNiculescu Octavian)

în pag ina a 16-a: haita privind starea probabilă a vremii, valabilă pentru azi.

D e j a c u s a n d u l

l a a l e g e r i l e

p a r l a m e n t a r e

IUE CALIAN

Deşi încă nu s-au-încheiat alegerile locale - urmează reluarea, respectiv turul doi în unele localităţi (destul de multe), la vîrful conducerilor partidelor

agitafia este mult mai mare chiar decît la nivelul conducerilor judeţene.

Alegerile locale au confirm at unele supoziţii şi au infirmat altele. Cert este că nici unul din simandicoasele sondaje de opinie nu â fost aproape de realitate. Surprizele erau neşurprize pentru cei care au privii cu luciditate - şi, spre lauda breslei noastre, probabil mai lucizi au fost ziariştii.

Cea mai spectaculoasă “surpriză” nu este atît de doritul - şi stimulat prin mediatizare - eşec al PDSR, care nici "nu este'ceea ce cred unii, luînd de bună dorinţa lor. Este adevărat că s-a sperat altceva la nivelul unor orgolioşi lideri PDSR, care trebuie să-şi pună cenuşă-n cap...

Mai spectaculos este reculul UDMR, multlăudatul partid monolit. UDMR a pierdut un număr apreciabil de consilieri locali şi judeţeni nu pe seama românilor, ci tot a maghiarofonilor - dar independenţi, nu înregimentaţi. Mai mult, la Cluj-Napoca au doar şase consilieri, faţă de şapte, în legislatura precedentă.

CDR jubilează, şampania i s-a urcat la cap, uitînd că mai există turul din 16 iunie şi că nu e sigur că în toamnă oamenii vor vota ca în iunie.

PDSR a înţeles să înceapă ofensiva pentru parlamentare prin cîteva mişcări mai mult sau mai puţin subtile. Nu e vorba atît de alianţe locale - cum este chiar cea cu UDMR-, cît de mişcări de anvergură. Prima este renunţarea la pragul electoral de 5%, Scuzele d-iui Adrian Năstase, cum că n-ar mailfi timp pentru această modificare a legii alegerilor, sînt puerile. Vreme de patru ani s-ar fi putut face şi cărţile de alegător, ca să numai apară morţi ori cetăţeni cu domiciliul schimbat în alte circumscripţii sau secţii de

o m a n ife s ta r e în p rem ieră

Fun Expo îşi propune, în premieră pentru un tîrg organizat la Cluj-

' Napoca, să dea vizitatorilorvsugestii pentru petrecerea timpului liber. La Pavilionul din strada Aurel Vlaicu, într-un spaţiu de 600 mp, firme din România şi străinătate expun - în perioada 11-15 iunie - produse electronice, audio-video, tehnică foto, jucării, echipamente sportive.: Ideea organizării unui tîrg pe un asemenea profil a fost apreciată de către participanţi. A propos de

„ participanţi: deşi trebuiau să vină reprezentanţi ai 44 de firme, la faţa locului am putut num ăra doar junjătate. “Ii aşteptăm să sosească

în cursul zilei de azi" (ieri n.n.), ne-a declarat dl Mircea Crişan, unul dintre organizatori.

Am remarcat la Fun Expo calitatea deosebită, de v îrf, a produselor, am enajarea elegantă a spaţiilo r rezervate firm elor şi curăţenia exemplară. Toate acestea ţin de buna colaborare dintre gazde şi participanţi.

Deficienţele de organizare au fost, însă, “amendate” urgent de către firme, “Credeam că va fi ceva mai deosebit, de-o mai mare amploare”, ne-a spus d-na Deac, reprezentant al Firmei Polartek Sport, specializată în comercia­liz a re a ' a rtico le lo r sportive. “De asemenea, mediatizarea a fost. proastă

şi reclama tîrgului - inexistentă. Pavilionul este greu de găsit, mai ales dacă nu eşti din Cluj. Poate că un alt spaţiu pentru Fun Expo ar fi. fost mai potrivit. Pe scurt, nu sînt foarte mulţumită de organizare”.

“Organizarea este bună” , ne-a spus d-na Camelia Vernean de la Power Pool, firmă specializată în com ercializarea artico le lo r de biliard. “Doar că putea, fi şi mai bună: O spun din experien ţa tîrgurilor la care am participat. Ne deranjează foarte tare posibilităţile • reduse de iluminare. Sînt uimită de slaba participare a publicului”. ■

Dan BRIE

continuare în pagina a 16-a

^botv politie In ^ e jDupă .o campanie electorală

mai mult decît discretă pentru alegerile de la 2 iunie, CDR Dej s-a ho tărît să ia “ taurul de coarne” şi să pornească ofensiva împotriva PUNR în lupta pentru cîştigarea celui de al doilea tur de scrutin. în acest sens, lansarea unei invitaţii de către dl Alexandru Man (CDR) contracandidatului său, dl Cornel Itu (PUNR), pentru luni după-amiază în sala mare a primăriei S-a vrut prologul unei “dezbateri e lec to ra le” în care publicului îi revenea rolul de arbitru. Confruntarea urma să se încheie cu’ o conferinţă, de presă cu participarea unor reporteri de la “Evenimentul z ile i” , “A devărul de C lu j” , : PRO-TV şi “ M e s a g e r u l ” .

In truc ît propunerea CDR Dej a fosl difuzată pe postul local TV fără consim ţăm întul PUNR-ului, acesta din urmă a ţin u t să facă urm ătoarele p rec izări: “propunerea este

unila terală , fără consultarea conducerii PUNR; program ul electoral al PUNR D ej’ şi al candidatului nostru Cornel Itu a fost stabilit dinainte şi nu poate fi m odificat în funcţie de fanteziile adversarilor noştri politici”. Au fost prezenţi totuşi în sală dl deputat Vasile Matei, preşedintele subfilialei PUNR Dej şi dl Ion M ureşan, v icepreşedin te, ală turi de susţinători ai d-liii Itu,- alţi lideri de partide şi un public dorito r, în ciuda căldurii sufocante, de spectacol.

Prin lipsa d-lui Itu, lipsa unui m oderator neutru şi a unui protocol prestabilit între cele două părţi, cei care au sperat în­tr-o confruntare crîncenă, de tip pugilistic, între cei doi candidaţi, au rămas probabil dezamăgiţi. Ei au avut parte doar de p "înfruntare” între dl Man şi “o anumită parte a sălii”. D-lui Man i s-au adresat “ foarte multe

M a g d a l e n a V A ID Acontinuare în pagina a 4-a

Premii pentru universitarii clujeniR ecent, în cadru l concursulu i anual

organizat de Fundaţia Internaţională pentru Management (FIMAN), d-nei ş.l.ing. Laura Bacali de la Universitatea Tehnică din Cluj- Napoca, i-a fost decernat premiul pentru cea mai bună lucrare ştiinţifică la Secţiunea Cadre d idactice, C onsultanţi şi T raineri în Management. La acest; concurs au participat numeroase cadre didactice consultanţi şi cercetători din Bucureşti, Braşov, Iaşi şi din alte centre universitare şi oraşe din ţară. • Lucrarea premiată se numeşte "Diagnoza situaţiei actuale a organizării activităţii de marketing la societăţile comerciale din Cluj- Napoca” şi a fost elaborată, împreună cu ing. Mircea Dezmirean, în baza unui studiu, din anul 1995, orientat spre această problematică. Premiul constînd dintr-un set de cărţi privind dom eniul m arketingului şi o v izită de documentare de 10 zile la organizaţii de marketing din Marea Britanie, răsplăteşte, astfel, preocupările ştiinţifice ale d-nei Laura Bacali care este titulara disciplinelor de Marketing din cadrul Catedrei de Management şi. Ingineria Sistemelor de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.

Simion DAN

iPag. 16*î

8

l£ v1*5 ■- ■iI «■ mm

! § i

Q u prom isiuni pe... sigle D csau- de

U rg ii

1 O M U L E Ţ

A f O S t

descoperită intrarea sudică

a templului iui Liber Pater

Cu ocazia lucrărilor de conservare a monumentelor. istorice din Piaţa Unirii, luni la prînz a fost descoperită intrarea dinspre sud a templului Iui Liber Pater, aceasta: fiind flancată / ' • ; dc canaturi monumentale de piatră. Pe baza acestei' descoperiri, arheologii pot acum să aproximeze atît' dimensiunea laturii de vest a: templului, cît şi distanţala care aceasta se află de marginea .actualei săpături.

Descoperirea de Juni. modifică ■ proiectul dc amenajare a templului Iui Liber Pater, deoarece, după cum ne-a precizat, dl Gheorghe Lazarovici, director general al Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, intrarea va trebui să poată fi văzută de pe actualul trotuar.

Cercetările continuă.M . T R IP O N

Se interzice păşunatul

în vii si liveziSe atenţionează deţinătorii de

animale de pe raza municipiului Cluj-Napoca, câ în această perioadă, în unităţile agricole cu capital preponderent de stat, se execută tratamente chimice pentru combaterea bolilor, dăunătorilor, buruienilor, rozătoarelor şi fertilizări cu îngrăşăminte chimice, folosind produse toxice pentru animale şi oameni. Pentru evitarea pericolului de intoxicare, se interzice păşunatul animalelor în plantaţiile de vii şi pomi, precum şi folosirea ierbii la furajarea animalelor.

Page 2: ziar ÎMdewBnăwkt - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71003/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…pyine fana lui CiiptorZ] cm . Iii! Consiliul local hotărăşte: Pag. 15

A D E V A R U L AGENDA miercuri, 12 iunie 1996 (T)

• Azi: Calendarul ortodox: Cuv. Onufrie cel Mare şi Petru Atonitul; Calendarul greco- catolic. Ss. Onoffei, cuv. (s V) şi Petru din Athosj', cuv. (+892); Calendarul romano-catolic: Sf. Ioan de Facundo.

• Mîine: Calendarul ortodox-, Sf.Mc. A chilina; Sf. T rifilie, episcopul; Calendarul greco- catolic: Ss. Achilina, m. (+293), T rifiliu , ep. înv. Leucosia C iprului (+343) şi Anton de Padova, cuv. (+1231); Calendarul romano-catolic: Sf. Anton din Padova, pr. şi înv. al Bis..

• PREFECnJRA,001®IUUL3UDETEAN: 19-64-16 j

• PRIMÂR1A CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01• PRIMĂRI AHUEDIM: 25-1548• PRIMÂRIAGHERLA:24-19-26• POLITIA CLUJ-NAPOCA: 955 si

43-27-27 1• P0U I1A FEROVIARA CLUJ-NAPOCA:

1349-76 i• POUTIA DEJ: 21-21-21• POUTIA TURDA'31-21-21• POLrjlACÎMPIATURZII:3k82-22• POLITIA HUEDIN: 25-5 5-38 -• POLITIA GHERLA: 24*14-14 . '• POMPIERII: 981 1• PROIECŢIA CIVILĂ CLUJ-NAPOCA'

9-50-29' ; !• GARDAflNANCIARĂCLUJ: 19-52-23

si 19-16-70,int 158 :•• S/LVAREA-961• SALVAREA CFR: 19-85-91

INTERNATIONAL: 971 |INTET.LrRBAN: 991 ' ' r -

» !N V-Tn:93l .; '• OER/ : -MENTE: 921 1

j^ O R / . r VJTÂ958 ; . '| - ! v : ÎONOMĂ DE TERMOFICARE

.••••'•;,~ vat: 19-87-48! JTONOMĂDE APĂ CANAL

V -.-RAT: 19-63-02 ." ‘iA. .UTONOMÂ A DOMENIULUI

ilISPECERAT: 1544-78'■S' .i’REST'SA DISPECERAT:

■. . ,-v-22 ’ • -i. ■i * (,'jivir.i *ZI SPECIALE PENTRU ;

' TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 int 132

• DISTRIBUITA GAZELOR NATURALE: INTERVENŢII GAZE 928; DISPECERAT 433424 ' ,

• REGISTRUL AUTO ROMÂN: 19-?l-00.

ORARUL C U R SELO R TAROM D e lu n i p în ă v ineri.

Plecări din Cluj-Napoca 8,20 şi 18,50

Plecări din Bucureşti 6,50 şi 17,20 D e lu n i p în ă s îm b ă tă . Plecări din C luj-N apoca -13,05 Plecări din B ucureşti - 11,35 Cursele spre Bucureşti circulă prin Oradea şi durează cca. 2 ore.P re ţ b ile te români - 54.700 lei

străini - 55 dolari.TELEFOANE: 43-25-24;

43f26-69 - pentru extem e

CURSE INTERNAŢIONALE din A u togara II:

• Cllij-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, jo i şi vineri la orâ 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, vineri şi sîmbătă la ora 11,00.

Cluj-Napoca- Oradea - Debrecen Miskolc, cu plecare din Cluj-Napoca în ziua de miercuri ora 7 şi înapoierea din Miskolc în ziua de jo i ora 11.

I N F O R M A Ţ I I A u togara I : 14-24-26 A u togara I I : 13-44-88

PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA principalele direcţii : j

trenuri accderate, rapide şi intercity• BAIA MARE,SATU MARE (prin Dcj):14.57•BISTRITA: 15,37 . ,•BRAŞOV: 1,48 ' ; •BUCUREŞTI (prin Sighişoara)^ 10,05; 14,41; 22,40; 23,33 (prin Sibiu - Piatra OH): 11,48 j •BUDAPESTA: 0,30; 16,09; •. •GALAŢI (prin Iaşi): 8,07 | ' (prin Ploieşti - Buzău): 11,40 I •IAŞI: 0,20; 13,17; 21,21 ; | •ORADEA: 14,35; 19,53; 21,07.• SATU MARE: 4,08; 14,57 1• SIBIU: 11,48; 15,10 ’r• SIGHETUMARMATIEI: 5,55 •TIMIŞOARA (prin Alba Iulia): 5,46; (prin Oradea): 14,35; 16,22; 23;47 •TÎRGUMUREŞ: 16,15 ; 20,29 •INTERNATIONAL CRACOVIA: 7,49 •INFORMAŢII GARĂ: 952 !

AGENŢII DE VOIAJ CFR •INFORMAŢII: 43-20-01 (interii)

19-24-75 (internaţional) i

Programul Policlinicii fără plată “Familia Sfîntă.”

1 0 - 1 4 iu n i eM edicină generală: dr. I. Boilă

10,11, 13,14 (10-12), dr. G. Răfan 12 (12-14), dr. 'M . Suciu 12 (10- 12), dr.L.Făt 13 (15-17), dr.C.Iovită11 (12-14), dr. C. Popa 13 (12-14), dr S. Loga 11 (14-16), dr.A.Waldraf 11(16-17), dr.M.Maricâ 13 (15-17), dr.L.Barbăalbă 14 (10-12); Interne: dr. F. Gherman 10 (15,30-17) si 12 (10-12), dr.A .Iancu 11 (11-13), dr.Gh.Uza 10 (12-14), dr.Cs.Szakacs12 (14-16), dr. C.Vad 12X14-16); Pediatrie: dr. R.M itea 11 (13-15), dr. M . ' F ritea 11 (15-17), d r.M .B ayradar 14 (15-17), d r. .Tem peleanu 10 (13-15); Reumatologie: dr. F. Bayradar 12, 14 (15-17), dr.LAlb 11 (12-14), dr.C.Zotta 10 (14-16); Ginecologie: dr.C .F odor 11, 13 (10-12); Chirurgie: dr. C. Cosma 11 (10- 12); Dermatologie: dr. H. Radu 13 (12-14); Ortopedie: dr.Z.Popa 10 (11-12); O.R.L.: dr.C-tinRădulescu 10 (12-14), dr.LMihali 14 (12-14); Psihologie: psih.L.Boilă 11 (15-17).

Programarea bolnavilor - de luni pînă vineri între orele 12-14, la nr. de telefon 16-78-22 şi la sediu, Aleea Micuş nr. 3, bl.12, ap. 12.

▲ n » • c t • • ' Miercuri, 12 iunie_ k RadioSohic ^oo^n^-nc^m

j p q ş ----- — —------------- ---------- sport, meteo, utilitare, muzica) (Geta.^ FM bit, 7 MH* ■ . Todoruţ); 9,00-11,00 Emisiune în ▼ ■ limba maghiară; 11,00-13,00 Black magichours (Daniel Boroştean); 13,00-14,00 Fiţi pe fază (“Ziua” Ia Sonic,

ştiri, sport, actualităţi clujene); (Mircea Tătar); 14,00-15,00 Cîntă ceteraş pe strană (muzică populară) (Călin Stănescu); 15,00-16,00 Supersonic (Dj Dreams); 16,00-17,00 Clopote tubulare (muzică specială) (Marius Aciu);17.00-18,00 Ce trebuie să ştim ca să nu greşim (Turismul în România, un punct de vedere clujean) (Marius Aciu); 18,00-20,00 Sonic 22 (ştiri, sport, utilitare, muzică) (Cazmin Guşă); 20,00-22,00 Emisiune în limba maghiară;22.00-23,30 Techno - Vibe (muzica techno) (Dj. Ilorace); 23,30 - 24,00 Euro^â pe 68,7 Mhz (Cătălin; Derindean); 24,00-6,00 Non stop dancing.

Miercuri, 12 iunie < 6,00-11,00 Radioprogram "Primul salut”. 7,00-7,20 Radiojurnal România Actualităţi. 10,50-10,55 Plus. Adrian Su<!iu. 11,00-11,30 Muzică, publicitate. 11,30-

, , — ... 11,35 Revista presei centrale şi europene. 11,35-13,00 ' Muzică, publicitate, ştiri. 13,00-13,20 Raidiojumal

TmM S I România Actualităţi. 13,20-16,00 Caleidoscop CD................ je despre

Muzică, cu

timpul. Emisiune pentru vîrstă a treia realizată de Monica Sârbu. 19,30-- 19,35 Buletin de ştiri. 19,35-21,30 "Muzica magica” realizator Ştefan Coroian. 21,30-21,35 Retrospectiva ştirilor zilei. 21,35-22 Muzică, ştiri, publicitate. 22,00-23,00 “Răscoala”, emisiune de cultură rock, realizator Studioul TAURUS. 23,00-6,00 Muzică. . >

BIBLIOTECI■ B.C.U. "Lucian Blaga" (strada

Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8 -13,45; 14,30 - 21,sîmbăta: 8-14, duminica: închis.

■ ; Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN GOGA": SECŢIA ADULŢI şi SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: Iuni- joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbăta şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă si duminică - închis. SALA DE LECTURĂ şi MEDIATECA (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni- vineri: 8-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis.. ■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45; duminică: închis

• Bibliotcca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16, sîmbătă-duminică - închis.

■ Biblioteca Americană (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - vineri 12 - 16* ■ Biblioteca Britanică (strada Avram; Iancu. 11). Orar: luni, miercuri: 14-19; marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis

■ Biblioteca "licitai" (strada Clinicilor 18). Orar zilnic 10 - 18; sîmbătă:! 9 - 13; duminică: închis

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 -9 ). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19 - 20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada Kogălniceanu 12-14). Orar: luni,'marţi, miercuri, joi: 10- 18; vineri: 10-16; sîmbătă şi duminică închis, i

■ Biblioteca Centrului Cultural German' ’TIerrnann Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Bibliotcca "Valeriu Bologa" a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni- vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia "Donaţii” (strada I.C. Brâtianu 22). Orar: miercuri -‘ duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (slrada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 -16; luni închis!

■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis;

■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri: 9 - 17; sîmbătă şi duminică: închis

■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-15;1 sîmbătă şi duminică între orele 10-14.

■ Parcul Etnografic Naţional "Romulus; Vuia": orele 9-17.'

Q P ijo g r a m u l s t a ţ i i l o r d e r a d i ^ O Programul Radio Cluj

Miercuri, 12 iunie: 6,00 Bună dimineaţa (vă spune astăzi Delia Bob), io ,00 R adiocircuit - Emisiunea m ultiplex a D epartam entului Studiourilor T eritoriale şi Locale. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Salonul artelor - realizată de Oana Cristea. 11,30 Rezonanţe corale - selecţia: Gelu Furdui. 12,00 Radiojurnal transilvan. 12,15 Exclusiv magazin, .ediţia de miercuri: m6dcrator Delia Bob. 13,00 Radiojurnal. 13,15 Microfonul ascultătoruluj. Dumncavoatră întrpbaţi la 064/187266. Astăzi vă răspunde Anca Mureşan. 18,00 Radio Fax; redactor Delia Bob. 19,00 Radiojurnal. 19,15 La dispoziţia dum neavoastră, redactor Ana Huţanu. 20,00 Portativul preferinţelor - muzică uşoară la cerere: prezintă Mihaela Dîmbeanu. 21,55 Buletin de ştiri.

Miercuri, 12 iunie 1996 Programul 1: 7,00 TVM

Telematinal; 8,30 La prima oră; 9,20 Serial: Santa Barbara (r); 10,15 Moda pe meridiane (documentar); 10,45 Videocaseta muzicală; 11,00 Videolexicon; 12,00 Serial: Iubiri amăgitoare (r); 12,50 Desene animate;13.15 Muzica pentru toţi; 14,00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi; TVR Cluj-Napoca; 16,00 Actualităţi; 16,10 Meşteşuguri şi artă în Rusia; 16,25 Magazin sportiv; 16,45 Peisaje filipmeze; 17,15 Melodii... melodii;17.30 Ecleziast ’96; 18,00 Telediscul muzicii populare; 18,00 Desene animate; 19,00 Timpul Europei; 19,30 Serial: Fata şi băieţii; 20,00 Actualităţi; 20,50 Serial: Vacanţă cu aventuri (p.I); 21,45 Noi frontiere;23.15 Confluenţe; 23,45 Serial: Frumoasa şi bestia; 0,35 întîlnirea de Ia miezul nopţii.

Programul 2: 7,00 La prima oră;8.30 TVR Timişoara; 9,20 Ora de muzică; 10,05 Caleidoscop-satelit;11.30 Desene animate; 12,00 Telecinemateca; 13,25' Ritmuri muzicale; 14,00 Serial; 14,45 Gong! (r); 15,15 De lingua latina; 15,45 Desene animate; 16,10 Serial: Dragostea mea, durerea .mea; 17,06 Natura 2000; 17,45 Serial: Andrea Celeste (ep.l); 18,30 Emisiune în limba maghiară; 20,00 Pro Memoria;20.30 Vernisaje; 21,00 TVM Mesager, 21,30 Tradiţii; 22,00 Serial: Santa Barbara; 22,45 Un secol de cinema: Katharine Hepbum; 23,45 Jazz-Fan; 0,15 Documentar.

TVR CLUJ-NAPOCA : 15,05 - 16,00 _ Jurnal. Observator: Băile Someşeni - posibilă oază de sănătate. Excelsior:„Ţapa lui Dracula”, de Constantin Râpă. Oracolul şi clepsidra: Slavco Almăjan. Cîntec transilvan: Festivalul copiilor din Maramureş, "Flori de pe Iza”.

PRO IV7,00 Bună dimineaţa!; 9,00 Serial:

Tînăr şi neliniştit (r); 9,45 Sport la minut; 10,00 Serial: Paradise Beach (r); 10,30 Serial: Taxi (r); 11,00

Serial: Spitalul de urgenţă (r); 11,45 Serial: Secrete de familie (r); 12,30 Fotbal rez.; 13,00 Serial: Cheers (r); 13,30 Box;. 14,00 Baschet NBA Action; 14,30 Desteaptă-te române!;16.00 Serial: M.A.S.H. (r); 16,30 Serial: Paradise Beach; 17,00 Serial: Tînăr şi neliniştit; 17,55 Ştiri; 18,00 Serial: Taxi; 18,30 Bună seara, Bucureşti; 19,00 Serial: Cheers; 19,30 Ştiri; 19,55 Doar o vorbă să-ţi mai spun...; 20,00 Film: O doamnă pentru preşedinte; 21,50 Ştirile Pro Tv; 22,00 Serial: M.A.S.H.; 22,30 Lege şi Ordi­ne; 23,30 Rătăciţi în tranziţie; 0,05 Sport la minut: ştiri sportive; 0,30 Film: Curcubeul lui Finian (SUA).

CBN: 7,00 Bună dimineaţa Cluj!;8.00 Film artistic: Terminator 1 (r);

i 4 v IH

10.00 Film serial: Sissi.(r); 10,30 Caleidoscop - Japonia Şazi (r); 11,00 OraPsi - emisiune de Dan Căprar (r);18.00 Caleidoscop: Primele opere, ep.l (documentar); 18,40 Desene animate; 19,00 Film artistic: Cocktail;21.00 Ora locală (ştiri + sport); 21,40 Film documentar: Familia regală britanică, partea I; 22,30 Film artistic: Diavoliţa; 23,30 Avanpremieră + muzică. - .t

Joi, 13 iunie 1996 Program ul I: 7,00 TVM.

Telematinal; 8,30 La prima oră; 9,30 Serial: Santa Barbara (r); 10,05 Limbi străine; 11,05 Film: Păpuşica(r);12,20 Muzică populară; 12,40 Desene animate; 13,15 1001 audiţii; 14,00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi; 15,05 TVR Cluj-Napoca; 15,40 Tradiţii;16.00 Actualităţi;-16,10 Cuvinte potrivite; 16,35 La orizont economia de piaţă; 17,25 Desene animate; 17,50 Viata partidelor parlamentare; 18,10 Tragere Loto; 18,20 Fotbal CE: Bulgaria- România; 20,20 Actualităti; 21,05 Serial: Nord şi Sud; 22,()0 Reflecţii ruti.ere;. 22,15 Studioul economic; 22,55 Simpozion (revistă de literatură şi arte); 23,40 Actualităţi;

0,00 Serial: Călătoriile lui Oliver.8 1-3 Prima ot*-8.30 TVR Cluj-Napoca; 920 M isieipentru toţi; 10,05 iWnentar, \0 M i miezul nopţii (r); 11,35 Desene / animate; ’ 12,05 Curcubeu; 13,00' Film: Frumoasa si bestia (r); 14,00 Reportai ’96; 14 45 Limbi străineir); 15,45 Desert animate; 16,10 Serial: Dragostea raa. durerea mea; 17,00 Ceaiul de la cn 5; 19,00 Emisiune în limba germani20.00 Cultura în: lume; 20,30 Eni2nz21.00 TVM Mesager, 21,20 Fofe; CE: Elveţia - Olanda; 23,20 Serii Santa Barbara; |0,05 Muzica roti.

TVR ! CLUJ-NAPOCA. Program ul 2 - 8,30 - 9,20 Documentar: Amintirea istoriaîa Constantin Daicpviciu la ClufNapoca Anotimpuri muzicale. Repriza de inedit. Festivalul berii - Tusnad, 19S6. Programul 1 - 15,00 -15,40 -Jurai Emisiunea în limba maghiară.

PRO TV ;7,00 Ora 7, ţiună dimineaţa; 9ff.

Serial: Tînăr şi neliniştit (r); 9.4: Sport la minuţ’10,00 Serial: Parafa Beach (r); 10,30 Serial: Taxi (r); 1 Lu Film: O doamnă pentru preşedinte (r13.00 Serial: Cheers (r); 13,30 Sera Lege şi Ordine (ţ); 14,30 Gilleta lumea sportului; 15,00 Serial: Beve: Hills (r); 16,00 Serial: M.A.S.H. (r16.30 Serial: Paradise Beach ; 17,( Serial: Tînăr şi neliniştit; 17,55 Ştiri Pro Tv; 18,00 Serial: Taxi; 18. Bună seara, Bucureşti; 19,00 Sere Cheers; 19,30 Ştirile Pro Tv, 19; Doar o vorbă să-ţi mai spun 201 Film: Mult zgomot pentru nici:22.00 Serial: M.A.S:H.; 22,30 Sen Walker,poliţist texan;23,30 întîlnit şi români.fericiţi; 0,Q5 Sj la minut: ştiri sportive; 0,30 Filnr J murdar (Anglia).

liProgramul televiziunilor prin cablu#

sx. TV CABLU siLMiercuri, 12 iunie 1996

8,10 Desene animate-TF 1; 9,35 Cu dragoste, al dvs.-FRANCE 2; 10,00 Un chip, două femei-RETE 4; 11,00 Ţiganca-RETE 4; 11,30 Renzo şi Lucia-RETE 4; 12,45 Forţa iubirii-RETE 4; 13,30 Casa din preerie-RETE 4; 15,10 Johnny,' Indianul alb-RAI UNO; 17,30 Ani minunaţi-RETE 4; 18,00 Desene animate-PRO 7; 18,30 Toţi sub un acoperiş -PRO 7; 19,00 Cine-i şeful aici ?-PRO 7; 19,30 Bill Cosby Show-PRO 7; 20,10 Exploziv nrngazin-RTL; 21,00 Casă plină- ITALIA 1; 21,40 Adio si mă întorc- CANAL 5; 23,45 Ultimul elefant- RETE 4.

PORTALEXPORT - IMPORT S.R.U

Miercuri, 12 iunie 1996 PORTAL 17,45 Buletin informativ, 8,00

Cartoon Network; 9,45 Buletin informativ; 10,00 yideoclipuri-2 MAX; 10,30 Film: Flăcările Rezistenţei-PRO 7; 12,45 Buletin informativ; 13,00 Documentar- 2 MAX; 13,30 Desene animate-2 MAX; 14,00 Documenlar- 2 MAX; 14,30 Videoclipuri- 2 MAX; 15,00 Buletin informativ; 15,15 Serial: Robinsonii-CANALE 5; 15,45 Show: Casa Castagna -CANALE 5; 17,00 Cartoon Network; 18,30 Magazin: Bulevard Germania- 2 MAX; 19,10 Film: Rechinul

monstru- 2MAX; 20,^0 Videoclipuri- 2MAX; 21,00 Buletin informativ; 21,15 Film: Flirt cu‘un ucigaş-RTL; 23,15 Film: Asasinul- RTL *

PORTAL 2Program Cartoon Network; 21,00

Buletin informativ; 21,40 Film: Adio şi mă întorc - p. I-CANALE 5; 23,45 Film: Ultimul elefant - RETE 4.

Obs.: Traduceri simultane pe. ambele canale.

F A R M A C IIFarmacii cu servim

permanent: Farmac:’Corafarm”, str. Ion Meşter nr. • telefon 17-51-05. ;

Garda de noapte: Farmaci nr,5 “Speranţa”, str. I.Maniu ui 10, telefon 19-64-56, orar 20-S

Miercuri, 12 iunie 1996 10,00 Ştiri si actualităti locale;

10,10 Şocul'- film(r); 18,30 Introspectivă britanică- doc.; 19,00 Ştiri şi actualităţi; 20,00 Bibi şi prietenii lui - desene animate; 20,25 Adevărul e dincolo de noi - rep; 20,55 Steaua întunecată - film; 22,15 Americanul - film.

P O LIC LIN IC AINTERSERVISAN

str. Pascaly nr.5,carL Gheorghe

INTERNE • CARDIOLOGIE NEIT- LOG1E • PSIHIATRIE • ENDOCRI

: NOLOGIE • REUMATOLOGIE • ECOGRAFIE'ALERGOLOGIE • Dă

MATOLOGIE • CHIRURGIE ■ ORTOPEDIE • O.R.L •

OFTALMOLOGIE • GINECOLOGlE'ONCOLOGIî

PEDIATRIE • UROLOGIE ■ 'ACUPUNCTURA.

LABORATOR (Biochimie - Bacteriologic Imoaoli^ Parazitologie Determinare Rh - Te de sarcină - Ântigen HBS • Elisa Tet' Examinări citologice pentru Uepitlir: > cancerului de col uterin - pentru sterilitatea feminină ;i masezi ZILN IC , inclusiv DUMINIO

ore le 7 - 21 î Medic de gardă: orele £1 - 7Rezervare, consultatU

v Ia teL 41.41.63.

Joi, 12 iunie 1996 8,00 Desene animate-ITALIA 1;

9,00 Seriale-RETE 4; 14,00 Desene animate-ITALIA 1; 14,45 Seriale- CANALE 5 şi RETE 4; 16,30 Zi de zi - magazin -RETE 4; 18,30 Desene animate-CANALE 5; 19,30 Bill Cosby Show-PRO 7; 20,00 Taff-PRO 7; 21,00 Highwayman- PRO 7; 22,55 Dulci păcate-PRO 7; 0,00 Emanuelle 2 - PRO 7.

ALIANŢA ANTISUICIDL I F E L I N E

Sufletulnostru ladispori dumneavoastră. Telefe de noapte, telefonul vie

4 1 4 1 6 3Z i l n i c î n t r e o r e le 2 0 -2 -

7 - 1 3 i u n i e 1 9 9 6 REPUBLICA - S trâ n g e dayş -

SUA - prem iera-douăserii (9; 12; 15; 18) ‘ V ICTO R IA -Intim itate- Italia - premieră, interzis sub 16 an('/(l 1; 13; 15; 17; 19) * ARTA - Cu sania pe nisip - SUA -premieră (11; 13; 15; 17; 19) * M ĂRĂŞTI- sala A: D ezm oşteniţii d in L ittle O dessa-SU A (13; 15; 17; 19); sala B: R ăzbo iu l este m ese rii m ta - SUA (1 3 ,3 0 ; 15 ,30; 17,30) * F A V O R IT - A ce V e n tu ra - U n nebun în A frica-SU A (11; 13; 15; 17; 19).

TURDA: FOX - Judge D redd - J u d e c ă to ru l - SUA - prem ieră; TINERETULUI-Dur ş i ... deştept- SUA.

D E J: ARTA - 7-9 iunie - Casino- SUA - prem ieră; 10-11 iunie - Poliţia n-a văzu t nimic - Hong - K ong - p rem ieră; 12-13 iunie - V alul ucigaş - SUA - premieră.

CÎM PIA TU R Z II: MUNCITO­RESC- Jade-Obsesia periculoasă- SUA - prem ieră; C y b e r te c h - P o li ţ is tu l e le c tro n ic - SU A - premieră.

G H E R L A : PA CEA O peraţiunea „B roken A rro w ” - SUA - premieră; C asino - SUA - premieră.

S.C. Dental R0VA SOCOLOV

Calea Moţilor 106. ap.5Tratam ente

stom atologice complexe> te ra p ie |> p ro te tic ă [ceramcâ] ţ> chirurgie [rezeci», r r p s ' ]

Program ări latei.: 43002S jZilnic orar: 9-19 f

sîmbăta 9-14, 1Pentru studenţi, P®!!|fnar‘i ‘ i snmfiri reducere 2Lra>

PBOF. UKIV. Dr. MIHAI CĂliISASDr.AHGELftCĂLUGARB ;

Str. Prahovei n r -11 |(Sngibkirlc*

T d.:42.56.18jţd/to19jf^j

Page 3: ziar ÎMdewBnăwkt - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71003/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…pyine fana lui CiiptorZ] cm . Iii! Consiliul local hotărăşte: Pag. 15

X .A D E V A R U L . Ic f le C l u j Imiercuri, 12 iunie 1996 ROZA VIMTURILOR

INCERTITUDINI DUPĂ PRIMUL TUR AL ALEGERILOR LOCALE DIN ROMANIA

Scenariul sondajelor de opinie:

Dacă prev iziun ile sondajelor de opinie se vor confirma, dai fiind că persistă un mare semn de întrebare datorită faimei lor destul de proaste, Elţîn

obţine pînă la o treime dinvoturila 16 iunie, adică lot atîtea, dacă nu mai multe decît com unistul Ghenadi Ziuganov.

Nici unul din ceilalţi opt candidaţi nu se va clasa intr-o poziţie apropiată de Elţîn sau Ziuganov şi nici unul din cei doi nu va

Yobţine mai mult de 50 la /sută din sufragii. Astfel că

actualul preşedinte şi liderul com unist vor participa la un al doilea tur de scrutin la 7 ,sau la 14 iulie

Scenariul revirimentului

roşu:Previziunile sondajelor

de opinie se' vor dovedi eronate. ' R uşii sîn t exasperaţi de diminuarea drastică a nivelului de trai, de dispariţia legii şi a ordinii şi a m îndriei naţionale survenite odată cu reforma post-sovietică a lui. Elţîn.

Ziuganov este ales. Doctrina sa comunistă este greu de definit. Se bucură de un sprijin larg dc la social-democraţi pînă la stalinişti. P latform a sa politică este naţionalistă. Doreşte să restaureze Uniunea Sovietică, să pună capăt influenţei occidentale şi să adopte o politică introvertită denaţionalizare, preţuri şi subvenţii caresă relanseze industria rusă.

Scenariul cecen:

Elţîn beneficia dc o rată a popularităţii de numai 10 la sută la începutul acestui an. El şi-a revenit graţie unei campanii puternice carc miza pe team a populaţiei de revenirea comunismului şi pe cclipsarca ce lo rla lţi candidaţi liberali printr-o politică bazată pe promisiuni şi in iţiative Populiste, precum un armistiţiu cu rebelii ceceni. Car aceste avantaje s-ar Putea transform a în handicapuri în eventua­litatea unei schim bări dramatice- a situa ţie i, Precum reluarea luptelor în Cecenia sau a atacurilor dc Sterilă asupra unor ţinte rusc din afara regiunii rebele, ceea ce l-ar lacc pe Mţîn să apară în postura. Ul"ii incompetent.

("Nepszabadsaq")

Rezultatele prim ului tur al alegerilor locale din România ilu strează ex is ten ţa unor incertitudini profunde, oferind o imagine întristătoare a situaţiei politice din ţară. Faptul că în numeroase locuri alegerile se vor repeta se datorează, în primul rînd, absenteism ului. Potrivit datelor care ne stau la dispoziţie, un număr extraordinar de mare de persoane, mai ales tineri, nu

s-au prezentat la vot. Cauzele concrete sînt cercetate acum de polito log i, dar analiştii sînt unanimi în a aprecia că în spatele acestui fenomen se află o mare dezamăgire a cetăţenilor. Este evident că în cel de-al şaselea an după schimbarea regimului politic , o parte însem nată a cetăţenilor cu drept de vot, pur şi simplu nu cred că prin votul lor ar putea influenţa direct viaţa lor, o ricum exagera t de politizată, deoarece văd că totul

se decide acolo sus, la Bucureşti.C ealaltă caracteristică

importantă a rezultatelor este că cei care s-au dus să voteze şi-au exprimat nemulţumirea faţă de guvernul Văcăroiu. Deci a doua concluzie sigură este că preşedintele Iliescu şi partidul de guvemămînt sprijinit de el vor trebui să depună mari eforturi dacă vor să iasă victorioşi în a legerile parlam entare şi prezidenţiale din toamnă.

O altă concluzie sigură este

v ictoria p rim arulu i C lujulu i, G heorghe Funar - cunoscu t pentru poziţiile sale de extremă dreapta şi pentru specializarea lui în ... sculptură - ş i 'a v a n su l în reg is tra t de p a rtid u l său. A ceasta dem onstrează că, din păcate, în R om ânia m ai există m ulţi care m ai dau ascultare c e lo r ce m iz e a z ă pe sentim ente an tim aghiare , în genera l an tim in o rita re , m ai ales că în această problem ă, poate singura, puterea de la

B ucureşti, de altfel adeptă a c e n tr a l i z ă r i i , s -a a r ă ta t

, deoseb it de indulgentă.D eocam dată este greu de

ap recia t prezenţa deputaţilor m in o r i tă ţ i i m a g h ia re , d a r începe să se contureze şi aicio tendinţă: acolo unde UDM R nu a dat atenţie sentim entelor lo c a le , în ţe le p c iu n e a alegătorilor a d a t , cîştig de c a u z ă c a n d id a ţ i lo r independenţi. _ •

Prima consfătuire coordonată a şefilor organelor de ordine în problema combaterii omorurilor premeditate(ITAR-TASS)

“ F ă ră o c o la b o ra re operativă concretă a tuturor organelor de ordine în vederea descoperirii crim elor com ise, s itu a ţia d in ţa ră nu se' va sch im ba” - a d e c la ra t Iu ri Skuratov, procurorul general a l Federaţiei R use, deschizînd lucră rile p rim ei consfă tu iri coordonate a şefilor organelor de ordine din R usia cu tem a “ S itu a ţ ia o m o ru r ilo rp rem ed ita te şi m ăsu rile de c o m b a te re a a c e s to ra ” . P o tr iv i t a f i rm a ţi i lo rparticipanţilor la C onsfătuire, atentatele crim inale la viaţa şi sănăta tea c e tă ţen ilo r răm în una d in tre ce le m ai acu te

p rob lem e d in R usia . D upă cum a subliniat în raportul său p rocuroru l genera l adjunct, M ih a il K a tâ ş e v , n u m ă ru l o m o ru rilo r în re g is tra te în ultim ii cinci ani a crescut de aproape două ori şi a depăşit, în 1995, cifra de 31 000.-Cele m ai multe au loc în Regiunea M o sco v a , la M o sco v a , în regiunile K em erovsk, Irkutsk ş i S v e rd lo v s k , la S an tk P e te s b u rg , în ţ in u tu r ile K rasnoiarsk şi Krasnodarsk.

D eosebit de îngrijorător a fo s t c o n s id e ra t f a p tu l că n e n u m ă ra te o m o ru r i s în t cam uflate de crim inali sub form a d ispariţie i oam enilor. Ţ inînd seam a de dovezile din an ii trecu ţi, po triv it datelo r

organelor de ordine în 1995 în anchetă s-au a fla t peste78.000 de persoane, din care, după cum s-a stabilit, 1011 au fost ucise. în această ordine de idei, Ivan Hrapov, şeful D irecţiei generale a poliţiei ju d ic ia r e d in c a d ru l M in isteru lu i de Interne din R usia, a propus ca în viitor declaraţiile cetăţenilor privind fiecare persoană dispărută să fie considerate drept declaraţii de crim ă şi să se includă în Codul de Procedură Penală un c a p ito l s p e c ia l c a re să r e g le m e n te z e p ro c e d u ra privind aceste, cazuri.

în ultim ii trei ani, în Rusia a crescu t num ărul omorurilor

“co m anda te” , ca rac te ris tic e pentru m arile oraşe şi regiuni cu intense relaţii econom ice

. de p ia ţă . P o tr iv i t d a te lo r M in is te ru lu i de In te rn e , v ic tim e a le a c e s to r c rim e devin ce l mai adesea patronii şi com ercianţii, p rocentu l lo r f i in d de 4 6 la su tă . D in procentul total al “om orurilor com andate” , ce l a l “ cap ilo r lum ii crim inale” este de 38 la sută. A trage atenţia şi faptul că aproape două tre im i din “om orurile com andate” d in to talu l celor descoperite sîn t com ise de persoane care au lucrat ca bodyguarzi în cadrul diferitelor firme com erciale.

C H IN A SE C O N F R U N T Ă C U N A Ţ IO N A L IS M U L M U S U L M A N U IG H U R D IN P R O V IN C IA X IN J IA N G

("The Independent")

în august 1949, cînd în China comuniştii erau pe punctul de a obţine v ictoria fina lă , Mao Zedong i-a invitat la Beijing pe liderii u ighuri şi kazahi ai autoproclam atei Republici a Turkestanului Oriental, pentru a discuta, vezi doamne, problema autonomiei acestei regiuni. Situat în provincia Xinjiang, din nord- vestul Chinei, la graniţa cu ceea ce astăzi este K azahstanul, T urkestanul O rien ta l fusese înfiinţat cu cinci ani mai înainte, ceea ce reprezentase un moment definitoriu al mişcării naţionaliste din provincie . Liderii Turkestanului Oriental s-au urcat

la bordul unui avion, entuziasmaţi că vor negocia cu însuşi preşedintele Mao. Dar, în mod misterios, avionul s-a prăbuşit Indiferent dacă a fost plănuit sau a fost doar o pură întîmplare, cert este că accidentul a eliminat practic întreaga echipă de conducere a republicii şi odată cu ea şi unica speranţă a unei cvasiindependenţe a minorităţilor din provincia Xinjiang.

Din 1949,minorităţile naţionale musulmano-turce din Xinjiang au fost guvernate cu diferite grade de brutalitate de către Beijing. Mişcarea separatistă nu a fost niciodată pe deplin înăbuşită, izbucnind periodic cu o nouă violenţă împotriva dominaţiei chineze, dar fiind de fiecare dată

reprimată de autorităţile chineze. Totuşi, în ultimele săptămîni, autorităţile s-au manifestat ca fiind deosebit de alarmate de am eninţarea “separa tistă” perceptibilă în provincia Xinjiang după ce un număr de incidente violente, inclusiv o serie de asasinate politice, au ieşit la iveală. Este greu de apreciat ce se în tîm plă în X injiang, un terito riu v a s t locuit de -16 m ilioane de oameni care reprezintă circa o şesime din întregul teritoriu al Chinei. Zone întinse sînt închise străinilor iar ziariştii nu sînt bineveniţi.

-Spre deosebire de Tibet, minorităţile din această provincie nu au un grup de presiune

influent în afara graniţelor ţării şi nici vreo personalita te marcantă precum Dalai Lama care să furnizeze informaţii. Dar dacă este să judecăm după recentele declaraţii oficiale, ceva nu este în regulă.

Toate acestea sugerează că m işcările etn ice nu au fost niciodată complet reprimate. Problema este de a şti cît de gravă este în realitate ameninţarea separatistă şi de ce par oficialităţile a tît de alarmate acum? P o triv it m ajo rită ţii an a liş tilo r occ iden ta li, deşi naţionalism ul u ighur este puternic, totuşi sînt puţini acei separatişti carc sînt în favoarea unei lupte armate.

UN RAPORT INTERN ALARMATEI SUA AVERTIZEAZĂ...

(Associated Press)

în Armata SUA există sentimentul larg răspîndit că la nivelul conducerii sînt probleme: Astfel, în corpul ofiţerilor se manifestă neîncredere, ambiţia oarba de a obţine promovarea, se acordă prea puţină atenţie s itua ţie i m ateriale a subordonaţilor şi sînt deseori, încălcate principiile morale.

Aceste constatări sînt cuprinse într-un raport intern al Armatei te restre , care sugerează că această cea mai mare armă a militarilor americani are îndoieli în ce priveşte conducerea, lucru “puţin cunoscut în afara Armatei” şi care îşi are originea în traumele provocate de reducerile efectivelor militare în perioada de după războiul rece, de la aproape800.000 de soldaţi, nivel maxim atins în timpul războiului din Golf din 1991, la circa 500.000. Un efect a l acestor reduceri ale efectivelor a fost intensificarea competiţiei pentru promovarea în cadrul unui corp ofiţeresc redus. Militarii nu vor altceva decît să reuşească în cariera militară şi sînt preocupaţi să nu facă un pas greşit care sa le distrugă cariera. Această mentalitate, ce a primit denum irea “defect zero” , descurajează asumarea riscului, sinceritatea şi creativitatea. Dacă spui adevărul rişti să închei mai repede o carieră, decît dacă faci greşeli stupide sau dacă eşti prins făcînd ceva rău” , afirmă un participant anonim la sondaj. “Am văzut mulţi ofiţeri buni a jungînd la com prom isuri m orale” , se m enţionează în raport.

MODELUL SPANIOL DE TRANZITIE NU ESTE POSIBIL IN BULGARIA(Articol din publicaţia bulgară "24 Ceasa") _____

Simeon, regele exilat, iată că a sosit în Bulgaria. Odată cu sosirea lui, s-au reaprins şi pasiunile privind una din ccle mai controversate probleme legate dc tranziţia bulgară spre democraţic, referitoare la forma de stat: rcpublică său m onarhie? Concomitent, revine în atenţie şi problema exemplului spaniol - “un exemplu clasic” dc tranziţie paşnică şi reuşită realizată prin rolul hotărîtor jucat dc regele Juan Carlos.

în Bulgaria tot prin referendum a fost proclamată republica, astfel că în următorii peste 40 dc ani, ţara a mers exact într-o direcţie inversă dccît cca a Spaniei. în 1969, cu şase ani înainte de moartea sa, Franco îl propune în mod oficial drept succesor al său pe prinţul (ic atunci şi regele dc acum al Spaniei. în Bulgaria, în schimb, abia cu doi ani mai tîrziu,

este adoptată cea de-a doua Constituţie republicană a ţării.

Reamintim aceste fapte nu de dragul analogiilor, ci -pentru a arăta că în cazul concret al Spaniei, aceste date arată ceva foarte important: în dorinţa de a lăsa totul “aranjat” după moartea sa, Franco a stabilit de fapt forma instituţională a viitorului, stat. Alta este însă problema, şi anume că el nu a putut prevedea şi conţinutul ei - democratic sau ncdemocratic.

Dacă cineva crcde că spaniolii au acccptat fără să crîcncască “ testam entul” dictatorului, sc înşeală.

Mai important însă este să înţelegem cum, după cc “a fost program ai” continuator şi ocro tito r al unui regim ncdcm ocraţic, Juan Carlos a evoluat ca ' un dem ocrat consecvent. R ăspunsul este sim plu: după 40 dc ani dc dictatură autoritară, unica şansă a monarhiei de a supravieţui a

fost să se prezin te drept o alternativa politică a franchismului. Nimic din toate acestea nu poate avea loc în Bulgaria, pentru că nu avem nicio m onarhie care să creeze personalitatea, nici o personalitate care să ne suporte ca cetăţeni pentru o întreagă viaţă de rege. Şi aceasta, din simplul motiv că numai dacă ar îndrăzni să nc sfătuiască să ne apucăm dc treabă şi nu să ne uităm la buzunarul lui, noi, bulgarii, îndată l-am taxa drept comunist. Şi am înccpe să-l condamnăm.

Cu alte cuvinte, Spania a fost realmente o excepţie printre tinerele democraţii din ultimul sfert al secolului al XX-lca. Pentru toate celelalte state şi prezentul, şi viitorul este doar unul:'republica. Şi în loc să ne ocupăm dc astfel dc lucruri “în aşteptarea lui Godot”, ar fi mult mai eficient să nc gîndim cc fel dc republică ni s-ar potrivi mai bine şi dacă noua noastră

Constituţie este cea mai bună posibil.

Se ştie că îh secolul al XX-lea au funcţionat trei tipu ri de regimuri democratice. Se ştie, de asemenea, că foarte multă lume, inclusiv oam eni p o litic i cu pretenţia că ar aparţine unei elite, nu ştiu să facă deosebirea între ele. Şi dc multe ori fac gafe.

Primul tip este aşa-num ita republică p rez id en ţia lă . Ca democraţie însă aceasta există numai în SUA. Oriunde în altă parte unde se vorbeşte, dc acest tip de rcpublică (exemplul Rusiei este destul dc convingător), în practică este vorba dc regimuri autoritare, mai mult sau mai puţin mascate. Şi în măsura în care un ica tu l “ m odelulu i de dcmocraţie” american nu este aplicabil în condiţiile bulgare, este logic ca adepţii “republicii prezidenţiale” din Bulgaria să ascundă dc fap t am biţii de stabilire a unui regim autoritar. Avem şi un exem plu tip ic :

candidatul la preşedinţie Jorj ’ Gancev.

Al doilea tip este aşa-numita republică cu puteri prezidenţiale limitate. Aceasta nu înseamnă că în fruntea ţării se află “un sem ipreşed in te” , ci că şeful statu lu i dispune şi de unele pîrghii prin care să-şi exercite in fluen ţa ' asupra puterii executive. D intre “vechile democraţii” , accstui tip îi aparţine cea de-a V-a Rcpublică din Franţa, iar dintre cele tinere - Polonia.

în 1991, Bulgaria a ales cel dc-a l tre ilea tip, şi anume republica parlamentară, în cadrul cărcia preşedintelui, lipsit de putere executivă şi legislativă, îi rămîn doar funcţii reprezentative. Şi tocmai dc accca parc dc-a dreptul comic ca diverşi candidaţi la preşedinţie să facă promisiuni, cum este dc pildă majorarea pensiilor, pentru simplul motiv că nu vor avea astfe l de împuterniciri.

Page 4: ziar ÎMdewBnăwkt - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71003/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…pyine fana lui CiiptorZ] cm . Iii! Consiliul local hotărăşte: Pag. 15

A D E V A R U Ld e C i m POLITICĂ m iercuri, 12 iunie i9 ? 7 0 1

La Huedin:Rezultatele depind

de participarea la vot

Cu patru ani în urmă, a devenit primar al oraşului Huedin, după al doilea tur dc scrutin, reprezentantul PUNR, cu un plus de 5 voturi în disputa eu ccl al CD, votat masiv sau chiar în totalitate de cei 35 % etnici maghiari, din totalul populaţiei cu drept de vot. Acum, altele sînt datele problemei, în primul rînd prin . apariţia pe listă a reprezentantului UDMR, care în primul tur ar fi trebuit să obţină undeva în jurul a 35 %. Dar nu a fost să fie aşa; Lakalos Andrei a primit doar 20,4 % (şi nu a trecut în turul doi), iar Chiş N icolae, candidai CD a obţinut aproape 34 %. Deci, prin logica situaţiei, Chiş a primit multe voturi de Ia etnicii maghiari.

Ce va ieşi duminică, cînd se confruntă Chiş - CD - cu Liviu Nistor - PUNR (24,3 % în primul tur)? După cum se vorbeşte prin oraş, alegătorii nu prea se mai subordonează “indicaţiilor” de la centru. Este exclus ca maghiarii să-l voteze pe Nistor (deşi cazuri de acest gen au fost în primul tur, în

diverse localităţi). în cealaltă tabără - PDSR, USD, PSM, PRM se vorbeşte de susţinerea lui Nistor., La Huedin totul depinde de

prezenţa la urne. Oricum rezultatul va fi foarte strîns şi va 1'i determinat, sub acest aspect, de maghiari şi nu de ceilalţi susţinători ai CD.

în fotografie, de la stîngă la dreapta, 4 din candidaţii la postul de primar al Huedinului: Ban Sorin Constantin - USD, Hanţiu Silivan - PSM, Corda Titi Iuliu - PDSR şi Nistor Liviu - PUNR. Voi putea oare decide, primii trei (alegătorii acestora) alegerea lui Nistor dum inica v iitoare? Iată întrebarea la care vom primi răspuns în noaptea de 16/17 iunie: , -

Oricum, adunate voturile obţinute de cei 4 în primul tur (46,3 %) nu dau cîştig reprezentantului PUNR. Doaro mai mare prezenţă la vot decît în prjmultur, în special a simpatizanţilor din cele patru partide ar putea înclina balanţa în favoarea lui Nistor.

Io n G O IA

C.D.R. a r e în c r e d e r e c ă v a c î ş t i g aSînt cuvintele candidatului

Ia funcţia de primar al oraşului Gherla, medicul veterinar dr. Alexandru Câmpan, rămas în cursa pentru turul doi al alegerilor locale, împreună cu candidatul PUNR, învăţătorul Nicolae Pop. După ce la 2 iunie a întrunit 37 la sută din

to talu l voturilor, candidatul Convenţiei Democratice este optimist în privinţa şanselor sale.

La rugămintea noastră de a explica pe ce se bazează cînd afişează încredere şi optimism în privinţa scrutinului de duminică, domnia sa ne-a declarat: “Locuitorii oraşului Gherla s-au

săturat de promisiunile neonora- te, de problemele şi greutăţile vieţii soeial-econom ice din localitate şi vor vota Convenţia D em ocratică!” Dom nul dr. Alexandru Câmpan constată cu satisfacţie opţiunea cetăţenilor pentru Convenţia Democratică la alegerile din 2 iunie şi priveşte

cu încredere alegerile de duminică, cînd speră ca toţi cei cu drept de vot sâ se prezinte în faţa urnelor.

între timp, la Gherla s-a înfiinţat şi o alianţă locali, care susţine candidatul PUNR. Astfel “lupta" este deschisă

SZ. Cs.

Componenta Consiliului judeţean ClujP.U.N.R., 15 reprezentanţi:

Victor R. Constantinescu, Petru Litan, Sabin Cotul, loan Mihaiu, Alexandru Moraru, Viorel Simuţ, Nicolae Giurgiu, Liviu Neag, Nicolae Nistor, Pompei Cocean, loan Borza, loan Rus, Ion Tulai, Teodor Roşea; C.D.R.- 8 : Vasile Sălcudeanu, ' Nicolae Ciovârnache, Călin Platon, Iqan Roman, Aurel Atanasiu, Liviu Radu, Simion Moldovan, loan Vlad; U.D.M.R.- 8: Molnar Geza, Lakatos Andrei, Szekely Istvan, Takacs Iuliu, Boldizsar Emeric, Torok Balint, Szegedi Francisc,

Kerekes Sandor; P.D.S.R.- 3: Teodor Groza, Graţian Şerban, Costan Cristea; U.S.D.- 2: loan Sabin Pop, Vasile Suciu; P.L.-93: Simion Clăian; M.E.R.: Dumitru

Onaca; P.S.M-: Gheorghe Rusu; P.D.A.R.: loan Chindriş; Partida Romilor: Aurel Roşianu; P.A.C.: Vladimir Foşti; P.R.M.: Nicolae Cărăuş; Partidul Republican: loan Părăuan; independent: Gheorghe

■ Sălăgean.

Componenţa Consiliului local Cluj-NapocaP.U.N.R.- 13 reprezentanţi: Nifolae Ruja, Traian Vamoş, Ionel

Sarachie, Eugen Pop, Ion Câmpeanu, Ilie Cântă, Doru Iancu, Speranţa Coldea, loan . Avram, Fănică Moldovan, Caius Comşa, Gheorghe Ciurtin, loan Marinescu; C.D.R.- 6: loan Vida Simiti, Mircea Gavrilă, loan Deac, Ionel Chicinaş, Horea Uiorean, Radu Moldovan; U.D.M.R. - 6: Eckstein Peter, Boros Janos, Miko Laurenţiu, Molnos Lajos, Palfi Carol, Bucur Ildiko; P.L.-93: Sorin Cociş, P.A.C.: Romulus Zamfir; P.D.S.R.: Ştefan Dimitriu, U.S.D.: Iuliu Păcurariu; M.E.R.: Grigore Dejeu; P.R.M.: loan Mihai Năstase.

PNTCD cere mărirea pragului electoral la 5 %Grupul parlamentar format din PNŢCD şi PER a

depus, luni, la Camera Deputaţilor, a propunere legislativă de modificare a Legii nr. 68/1992 privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Textul depus include un articol unic, referitor la instituirea unui prag electoral de 5%, pentru accederea unui partid în Camera Deputaţilor şi Senat. Propunerea grupului parlamentar PNŢCD- PER stabileşte pentru coaliţiile formate din două partide un prag electoral de 8%, pentru coaliţiile formate din trei partide un prag electoral de 10%,

iar pentru coaliţiile, alcătuite din patru sau mai multe partide un prag electoral de 12%. Conform propunerii PNŢCD; CDR ar trebui să depăşească la alegerile generale din noiembrie pragul de 12%, iar USD pe cel de 8%, dacă aceste coaliţii îşi vor păstra pînă atunci dimensiunea actuală. 1

Partidul de guvernămînt a renunţat la creşterea pragului electoral de la 3% la 5%, sub motiv că procedura-legislativă de modificare a Legii 68/1992 este prea laborioasă pentru a schimba, în timp util, acest act legislativ.

- urmare din pagina 1

întrebări; m ajoritatea vizînd persoana dînsului şi prea puţine cu referire directă la programul său electoral. Atmosfera, la un moment dat încinsă (şi la propriu şi la figurat) a transformat pe înfocaţii susţinători ai celor două tabere cînd în acuzaţi, cînd în acuzatori. Fără discriminare.' A fost momentul în carc întreaga “dezbatere” şi-a pierdut farmecul,

căpătînd o tentă de isterie generală. Din . păcate, presei nu i-a mai rămas timp pentru întrebări. Singurele două, care s- au pus, au venit din partea “Evenim entului” şi i-au fost adresate d-lui deputat Matei.

Mai perseverenţi, cei de Ia Pro- TV au obţinut cîteva declaraţii de la preşedintele PDSR Dej şi de la dl Man în legătură cu posibilele alianţe politice sau susţineri de candidaţi pentru turul

doi. Răspunsurile n-au adus însă nimic nou faţă dc declaraţiile deja cunoscute.

Concluzia: in teresul celor prezenţi în sală faţă de acest gen de “spectacol politic” a fost mai mare dccît la ob işnu ite le m itinguri e lec torale sau

^monotone recitări de programe de la radio şi TV. Cu folos? Rămîne de văzut. Oricum, e nevoie de multă pîine, dar şi de puţin circ!

ar putea fi

. de desfacere pentru produsele tradiţionale din

ZimbabweRomânia ar putea constitui o

bună piaţă de desfacere pentru produsele tradiţionale din Zimbabwe - tutun, bumbac, cafea, cupru şi fero-aliaje - a afirmat, luni, preşedintele statului Zimbabwe, Robert Gabriel Mugabe, în cursul întîlnirii cu premierul român, Nicolae Văcăroiu, se arată în­tr-un comunicat remis agenţiei MEDIAFAX dc Guvernul României.

Preşedintele Mugabe a apreciat că relaţiile politice dintre c e le . două state, consolidate prin vizita preşedintelui român Ion Iliescu in Zimbabwe, în 1993, sc ccr extinse ş i . în domeniul cconomic. în accst sens, preşedintele Mugabe a subliniat necesitatea actualizării cadrului juridic bilateral şi a adoptării unor acorduri de protccţic şi promovare a investiţiilor şi dc evitare a dublei impuneri.

Premierul român a apreciat câ actuala vizită a preşedintelui statului Zimbabwe în România va marca un nou nivel de colaborare între cele două ţări, în special în domeniul cconomic, prin sem narea Acordului comercial bilateral.

PER va decide printr-un sondaj dacă îşi va păstra calitatea de membru în CDR

Partidul Ecologist Român va decide prin tr-un sondaj organizat în toate filialele sale dacă îşi va păstra calitatea de membru al Convenţiei Democratice sau dacă va ieşi din accastă alianţă.

Filialele PER vor comunica pînă la data de 15 iulie decizia luată.

Preşedintele PER, Otto Weber, a declarat, agenţiei MEDIAFAX că la Congresul partidului, desfăşurat la Braşov în zilele dc 8 şi 9 iunie,

majoritatea filialelor s-au arătat nemulţumite de numărul locurilor obţinute de PER în Consiliile locale şi judeţene. “Toţi consideră câ au fost marginalizaţi şi că au fost trecuţi pe listele de consilieri CDR în poziţii neeligibile”, a spus Weber adaugînd că “el este contra ieşirii PER din CDR”. W eber a afirm at că pentru Bucureşti partidul său a obţinut doar un post de consilier municipal şi două de consilier local (la sectorul 3 şi sectorul 2). Membrii PER consideră că “au

fost sfidaţi de liberali şi ţărănişti” şi de aceea au recurs la organizarea acestui sondaj. în plus, a precizat preşedintele PER, partidul său a primit şi alte oferte de alianţă.

La recent încheiatul Congres PER, a fost aleasă o nouă conducere a partidului: Otto W eber - preşedinte , C ornel. Protopopescu - prim- vicepreşedinte, Mihail Nică, Mihail Measnicov, Ion Roşea, Vasile. Ghiga - vicepreşedinţi. Cu această ocazie a fost constituită

U niunea E cologistă din România, în care PER se numără p rin tre mem brii fondatori, alături de Uniunea Centrală a C ooperativelor M eşteşugăreşti şi cinei organizaţii avînd ca preocupare ecologia.

Pe 18 iunie, conducerea CDR sc va întruni pentru a analiza rezultatele alegerilor locale şi influenţa acestora în alcătuirea listelor de candidaţi pentru alegerile generale.

Proiectul de lege privind declararea si controlul averilor

I Guvernul a trimis, în urmă| cu o săptămînă, la Camera| Deputaţilor proiectul dc lege■ privind declararea şi controlul■ averilo r dem nitarilor,| funcţionarilor publici şi ale| unor persoane cu funcţii dei conducere.

Prin accastă lege sc instituieI obligaţia declarării averii| pentru demnitari, funcţionari| publici şi unele persoane cuI_____________________________

funcţii de conducere din regiile autonome, FPS, BNR şi băncile cu capital (total sau majoritar) de stat.

Declaraţia de avere sc face în scris, pc proprie răspundere, şi sc referă la bunurile proprii, bunurile comune şi, eventual, Ia cclc deţinute în diviziune, precum şi la cele ale copiilor aflaţi în întreţinere. Declaraţia dc avere se depune la 15 zile de la data

numirii sau alegerii în funcţie, iar la data intrării în vigoare a legii, persoanele care exercită funcţiile vizate de lege vor depune, tot în termen de 15 zile , acest document.

P reşedin tele României şi preşedinţii celor două Camcrc legislative depun declaraţia dc avere la Preşedintele Curţii C onstituţionale, senatorii şi deputaţii la preşedintele fiecărei

Camere în parte, prim ul Im inistru la p reşed in te le |României, membrii Guvcrnu- i lui la prim ul m in istru ,consilierii judeţeni şi locali şi Iprim arii la p refecţi, ia r |funcţionarii publici şi persoa- |ncle cu funcţii de conducere i depun declaraţia de avere |aautoritatea publică care a emis Iactul dc numire în funcţie. |D eclaraţia de avere este | confidenţială, iar la încheiereamandatului sau la încetarea ‘activităţii cei vizaţi vor depune Io nouă declaraţie p riv ind |averea deţinută la acea dată. |

P.L. - 93 se gîndeşle să Intre inlr-o allanp

la parlamentare_ PL ’93 studiază avantaje-, participării la alegerile gener;- în cadrul unei alianţe politic; după ce rezultatele scrutinul local au arătat aderenţa.scăzu partidului.

Claudiu Mărginean, liden judeţean al PL ’93, afirmă că eţ. prematur să se facă specuk asupra posibililor parteneri i alianţă, considcrînd în acete timp că nici una dintre grupări; politice nu trebuie exclusă de L negocieri. I

“Nimic nu este imposibil”, \ arătat dl Mărgineanu. Totuşi.*?/ nu crede într-o unificare liberai! “care de ani de zile încearcâ &j se facă.”

Rezultatele scrutinului dis iunie au reuşit să-i facă membrii conducerii PL ’93 conştien tizeze adevăr; dimensiune a grupării. “Sin! un partid mic” a recunosc: acelaşi C. Mărgineanu. “însă. baza realizării unor alianţe schimbîndu-ne puţin optica, v creşte.”

Dl Mărgineanu s-a decfc mulţumit de ceca ce s-a întinş: în ţară la ultimele alegeri: “B im portan t că lUmca a ve Opoziţia, deci vrea o schimh Actuala Putere şi-a cam dat stîngul în dreptul. După serat: parlamentar vor fi modifici însemnate în spectrul politic României.”

D a n BF

i

Ţărăniştii doresc reveniri ’ ’ PAC

si PL’93 în Convenţii Democratică

PNŢCD doreşte revenirea P- şi PL ’93 în Conven Democratică, iar dacă acest k nu va fi posibil ţărăniştii colabora cu aceste partide; opoziţie atît în Parlament, ci! la guvernare, a declarat, D iaconescu, preşedinl PNŢCD: El a amintit ci, începutul anului 1995, eînde două formaţiuni politice > părăsit alianţa (împreună' PSDR), PNŢCD a făcut piV faptul că regretă această dec::-

Săptămîna trecută, preşedi:- CDR, Emil Constantincsct. invitat PAC şi PL '93 sâ rev: în această alianţă. Diaconcsr. remarcat, totuşi, că procesd • revenire nu este uşor atîta cît, de exemplu, PAC “du e consecven t” în prezentr- punctelor sale dc vedere ■ susţin revenirea în Conve: Dem ocratică, dar îşi condiţiile “radicale” vizit- e lim inarea formaţiuni'- ncpartinicc de la luarea decizia d in alianţă şi "rcaleger- candidatului Convenţiei Preşedinţia ţării”, 8 a*‘re‘ Diaconescu. ,

El a conchis că PNM-- “rămîne deschis pentru <"llk^ colaborare", mai alcs CJ- : condiţiile unui prag ckclara '3%, aceste formaţiuni vor a» -

în Parlament.

Page 5: ziar ÎMdewBnăwkt - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71003/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…pyine fana lui CiiptorZ] cm . Iii! Consiliul local hotărăşte: Pag. 15

VA D E V A R U L ld e C i u l 1miercuri, 12 iunie 1996 i ARTA - CULTURA - INVA TAMINT

Marginalii la o conferinţă de presă)

^Bacalaureat, admiterea în liceu, patrimoniul învăţămîntului"Recenta întîlnire cu presa, organizată de Inspectoratul

Şcolar Judeţean Cluj nu s-a bucurat de prea mare tfenfte din partea gazetarilor, cu toate că, prin tematică, aceasta a adus cîteva informaţii ce merită să fie cunoscute de către cei direct interesaţi. Dnul prof. V. Drăgoi, inspector şcolar general, a făcut o prezentare jetaliată a lucrărilor colocviului naţional, desfăşurat li Focşani, din iniţiativa Ministerului Învăţămîntului, n Corpului de control al ministrului, cu participarea ilui prof. Liviu Maior, ministrul învăţămîntului, a secretarului de stat Romulus Pop, a reprezentanţilor Inspectoratului Şcolar Judeţean Vrancea, a tuturor inspectorilor şcolari generali din ţară.

întîlnirea, ce a avut un jcceolual caracter de lucru, a vizat: încheierea în cele mai bune condiţii a anului şcolar şi măsuri pentru începerea celui viitor • Bacalaureatul - prin metodologia desfăşurării acestuia se asigură deplina obiectivitate a corectării şi aprecierii rezultatelor; probele orale vor fi publice; preşedinţii comisiilor vor fi numiţi de M.I. (cadre didactice universitare cu titlul dc doctor); lucrările scrise sînt secrete (sigilate), corectarea sc va face independent, dc două ' dre didactice; contestaţiile se

d. «olvă în două etape-(la liceu şi, ulterior, în funcţie de situaţie, la inspectoratul şcolar judeţean); candidaţii şi părinţii sînt'sfătuiţi să manifeste încredere, înlăturînd

stările tensionate şi eventualele intervenţii; abia în anul 1998 bacalaureatul se va desfăşura după noua metodologie înscrisă în Legea învăţămîntului - adică7 probe, în tre care Istoria României şi o limbă de circulaţie internaţională vor fi obligatorii • Concursul de adm itere în licee- 9207 de absolvenţi ai clasei aVlII-a; sînt asigurate condiţii ca toţi abso lven ţii să poată fi cuprinşi în tr-o formă de continuare a studiilor (4737 - liceu; 3630 - anu l I şcoală p ro fesională; 840 - şcoli com plem entare de ucenici); graficul a fost difuzat în şcoli, nu mai insistăm « N outate: începînd cu anul şcolar următor creste num ărul c lase lo r cu

predare intensivă a limbilor străine şi al claselor bilingve; limba străină se va introduce din clasa a Il-a la 49 clase (franceză, engleză, germană, spaniolă); nu va mai fi făcută testarea elevilor pentru clasa I cu predare intensivă a limbilor străine; 56 de clase a V-a vor funcţiona ca clase intensive, alte 12 clase în sistem bilingv; testările pentru clasa a V-a: 18-19 iunie; pentru clasa a IX-a -.test oral de limbă, înaintea boncursului de admitere♦ probleme de patrim oniu ş i ' bază materială - potrivit art. 166 din Legea învăţămîntului, toate im obilele care au aparţinut învăţămîntului vor fi reintegrate patrimoniului acestuia. In aceeaşi situaţie se află şi imobilele pe care le foloseşte şcoala, indiferent cine le-a construit (aviz unor agenţi economici!) precum şi atribuirea loturilor şcolare către şcolile, liceele agricole şi şcolile pedagogice din mediul rural • Dezvoltarea bazei materiale a învăţă mini ului din judeţ se va face pe baza unor sume importante alocate de la buget: 500 m ilioane lei pentru continuarea şcolii cu 16 săli de clasă din Dej; 500 milioane pentru Huedin; 350 milioane pentru Şcoala profesională specială din Cluj-Napoca; 800 milioane alocate prin hotărîre de

Guvern pentru începerea lucrărilor la şcoala cu 24 săli de clasă din cartierul Aurel Vlaicu;

~ Ministerul Învăţămîntului a mai alocat 600 milioane lei pentru lucrări dc reparaţii, consolidări (Şcoala ajutătoare Gilău, Şcoala ajutătoare Huedin, Gr. Şc. “I. Raţiu” Turda etc); tot din buget şi cu fonduri locale vor fi refăcute acoperişuri la 14 unităţi şcolare, instalaţii tehnico-sanitare în 10 unităţi; 150 milioane au fost alocate pentru procurare de m aterial d idactic; 350 de m ilioane au fost destinate achiz iţionării de tehnică de calcul, aparate video, xerox, instalaţii pentru cantine etc. Este un program de dotări care vine să susţină reformă învăţămîntului, a celui clujean, în special • Probleme de personal (didactic)- acestea vizează rezolvarea reducerilor de activitate acolo unde a scăzut populaţia şcolară (comisia pe judeţ va discuta fiecare caz în parte în 17 iunie); este în atenţie pregătirea listei posturilor şi catedrelor vacante, în vederea concursului din 22 iulie; cererile de detaşări şi suplin iri vor fi depuse la Inspectoratul şcolar în perioada20-30 iunie a.c.

M .B O C U

De la Insp ectora tu l Ş c o la r Judeţean C lu j

Unităţile şcolare in care se organizează clase cu studiu intensiv şi bilingv al limbilor moderne în anul şcolar 1996-1997

CLUJ-NAPOCA: Lic. “A.; Iancu”: lb. engleză: cl. a Il-a - “ 30 locuri; cl. a V -a -25 locuri;| Uc. “L. Blaga” : lb.-engleză: cl.

l-a - 30 locuri; cl? a V-a - 25 locuri; cl. a IX-a - 25 locuri, intensiv real; Lic. “Apaczai Cs.

. Janos”: lb. engleză: cl. a Il-a -• ■; 30 locuri; cl. a V-a - 25 locuri;

cl a IX-a - 25 locuri, intensiv real; Lic. “ O. G h ibu” : lb. engleză: cl. a Il-a - 30 locuri; cl.i V-a - 25 locuri; Lic. “ Gh.

Jncai”: lb. engleză: cl. a V-a - Blocuri; cl. a IX-a - 100 locuri

• bilingv; Lic. “E. Racoviţă” : lb. .engleză: cl. a Il-a - 30 locuri; cl.;« V-a - 25 locuri; L ic. “ S.

JBrassai”: lb. engleză: cl. a V-a - J-5 locuri; cl. a IX-a - 25 locuri,’intensiv uman; Şc. nr. 1: lb. engleză: cl. a 11-a - 30 locuri; cl.

-•!* V-a - 25 locuri; lb. franceză;. ‘ti a Il-a - 30 locuri; cl. a V-a - 125 locuri; Şc. nr. 2: lb. engleză: ţi a il-a - 60 locuri; cl. a V-a -

; 50 locuri; Şc. nr. 4: lb. engleză:! el. a 11-a -30 locuri; cl. a V-a - 25 locuri franceză; Şc. nr. 6: lb.

■ engleză: cl. a Il-a - 30 locuri; cl. a V-a - 25 locuri; Şc. “ I.

: 'îârbiceanu” : lb. engleză: cl. a , • 25 locuri; lb. franceză: cl. a ll-a - 30 locuri; lb. italiană: cl.

< 1 V-a - 25 locu ri; Şc. “ S. Birnuţiu: lb. engleză: cl. a ll-a

| ' 30 locuri; Şc. nr. 10: lb.I e,,glczâ: cl. a ll-a - 60 locuri; cl.

a V-a - 50 locuri; lb. franceză:, cl. a V-a - 25 locuri; Şc. “E. Pora”: lb. germană: cl. a Il-a - 30; cl. a V - a - 25; Şc. nr. 12: lb. engleză: cl. a Il-a - 30 locuri; lb. franceză: cl. a V-a - 25 locuri; Şc. nr. 13:1b. engleză: cl. all-a - 30 locuri; Şc. “Horea” : lb. germană: cl. a Il-a - 30 locuri; cl. a V-a - 25 locuri; Şc. “Al. Vlahuţă” : lb. engleză: cl. a Il-a- 30 locuri; cl. a V-a - 25 locuri; Şc. nr. 16: lb. engleză: cl. aIl-a - 30 locuri; cl. a V-a - 25 locuri; Şc. nr. 17: lb. engleză: ■ cl. a ll-a - 30 locuri; cl. a V-a - 25 locuri; Şc. nr. 21: lb. engleză: cl. a Il-a - 30 locuri; cl. a V-a - 25 locuri; Şc. nr. 22: lb. franceză:- cl. a V-a - 25 locuri; lb. engleză: cl. a ll-a - 30 locuri; cl. a V-a - 25 locuri; Şc. nr. 23: lb. franceză; cl. a V-a - 25 locuri; lb. engleză: cl. a Il-a - 30 locuri; cl. a V-a - 25 locuri; Şc. nr. 24: lb. franceză: cl. a V-a - 25 locuri; Şc. nr. 28: lb.'franceză: cl. a ll-a - 30 locuri; Şc. nr. 29: lb. franceză: cl. aIl-a - 30 locuri; cl. a V-a - 25 locuri; Colegiul pedagogic “Gh. L azăr” : lb. franccză: cl. a Il-a - 30 locuri; Lic. “M. Eminescu” : lb. franceză: cl. a Il-a - 90 locuri; cl. a V-a - 75 locuri; cl. a IX-a - 75 locuri, bilingv, lb. latină: cl. a V-a - 25 locuri; cl. a IX-a - 25 locuri; Lic. “N. Bălccscu” : lb. franccză: cl. a V-a - 25 locuri;

lb. spaniolă cl. a H-a - 30 locuri; cl. a V-a - 50 locuri; cl. a IX-a - 25 locuri, bilingv; Lic. “ G. Bariţiu” : lb. italiană: cl. a V-a - 25 locuri; cl. a IX-a - 50 locuri, bilingv; Gr. şc. “T. Vuia” : lb. engleză: cl. a Il-a 30 locuri; cl, a V-a - 25 locuri; L ic. “ G., Coşbuc” : lb. germană: cl. a Il-a- 60 locuri; cl. a V-a - 50 locuri; cL a IX-a - 25 locuri, intensiv;' Lic. teoretic nr. 2: lb. germană: cl. a V-a - 25 locuri; Lic. teoretic nr. 5: lb. rusă: cl; a V-a - 25 locuri; cl. a IX-a - 2 5 'locuri, bilingv.

Şcoala Baciu: lb. engleză: cl: a Il-a - 30 locuri.

CÎMPIA TURZII. Şc. nr. 1: lb. franceză: cl. a H-a - 30 locuri; cl. a V-a - 25 locuri; Lic. “P. Dan” : lb. engleză: cl. a Il-a - 30 locuri; cl. a V-a - 25 locuri; cl. a IX-a - 25 locuri, intensiv.

DEJŞc. nr. 2: lb. engleză: cl a

Il-a - 30 locuri; Şc. nr. 3.: lb. franceză: cl. a Il-a - 30 locuri; cl. a V-a - 25 locuri; Şc. nr. 4: lb. engleză: cl. a Il-a - 30 locuri; Lic. “A. Mureşanu” : lb. engleză: cl. a V-a - 25 locuri; cl. a IX-a - 25 locuri, intensiv; Lic. “ P. Ilarian” : lb. franceză: cl. a V-a- 25 locuri.

GHERLALic. “A. Ip ă te sc u ” : lb.

franceză: cl. a V-a - 25 locuri

HUEDIN.Lic. “O. Goga” : lb. franceză:

cl. a IX-a - 25 locuri, intensiv.TURDAŞc. “A. Şagiina” : lb. engleză:

cl. a Il-a - 30 locuri; cl. a V-a - 25 locuri; Şc. nr. 6: lb. franceză: cl. a Il-a - 30 locuri; cl. a V-a -25 locuri; lb. engleză: cl. a Il-a - 30 locuri; cl. a V-a - 25 locuri; Şc. nr. 7: lb. eDgleză: cl. a Il-a- 30 locuri; cl. a V-a - 25 locuri; Şc. “I. Opriş” .: lb. engleză: cl. aIl-a - 30 locuri; cl. a V-a - 25 locuri; Şc. “ G. B ariţiu” : lb. engleză: cl. a Il-a - 30 locuri; cl. a V-a - 25 locuri; Lic; “M. V iteazul” : lb. engleză: cl,. aIX-a - 25 locuri, intensiv.

Conform Regulamentului de organizare şi funcţionare a claselor cu program bilingv şi intensiv (proiect, ediţia 1995), elevii claselor I în anul şcolar 1996/1997 nu vor mai testaţi. Pentru clasele a V-a, admiterea se face pe baza unui test de limbă (scris şi oral). La clasele a IX-a, admiterea se face pe baza unui test oral, premergător examenului de admitere în liceu. înscrierile pentru clasa a V-a se fac în. perioada 14-17 iunie, iar testările în perioada 18-19 iunie a.c. Pentru clasele a IX-a, testul oral se va desfăşura în perioada 24- 28 iunie a.c. . ■

Acei băieţi minunaţi

Un film cald, cum se făceau pe vremuri, cu eroi de admirat, un film despre curaj şi candoare este “Cu sania pe nisip” (Cool runnings). Scenariul foarte bun,, semnat de Lynn Sjefert, Tommy Swerdolow, Michael Goldberg este inspirat dintr-o întîmplare adevărata: patru, negri din Jamaica participă la Olimpiada de iarnă de la Calgary, Canada la proba de bob. '

Ei n-au văzut niciodată zăpada şi nici nu ştiu ce-i acela un bob, însă un fost campion, un ratat, care a trişat tot la o Olimpiadă face din aceşti neştiutori adevăraţi sportivi. Ceea ce e frumos în acest film e firescul actorilor, care reuşesc să intre în pielea candidaţilor la medalii. Ei ştiu să devină acei eroi ce ştiu să lupte pentru onoarea ţării lor, pînă la capăt, rezistînd chiar atunci cînd sînt umiliţi şi batjocoriţi de aşa zişii- profesionişti.'

Am._spus că “aşa z iş ii” europeni sînt oameni cu o tradiţie imensă în spate, dar mai au ceva de învăţat: morala şi tăria de caracter! Filmul este fin şi bine rea lizat. Povestea, actorii, regizorul Jon Turteltaub, care ştie să conducă “o stilită ţile” , formează o “echipă perfectă”.

“Cu sania pe nisip” nu este un film cu pretenţie ,de.“Oscar”. Există, însă, în ţesătura sâ, aţei “ceva” uitat în filmele produse pe vremea interbelică, atunci cînd lumea îşi mai păstra consistenţa. Actorii: Leon, Doug E. Doug; Rawlw D. Lewis, Malik Yoba, John Candy fac o partitură de zile mari. A tenţie la rolul an trenoru lu i, acel bober “condam nat” pentru că şi-a înşelat cariera. în fond atenţie la tot. Un film “de duminică” poate fi un film mare, prin umanismul lui. .;

Filmul rulează la “Arta”.

Morala care ne-a uitatA venit şi vremea să vorbim

despre film ele porno. Aşa numitele filme “X”, care rulează în Occident în cartiere speciale, cele pline de bordeluri, iar, pînă nu demult, la noi circulau în casete, plătite cu bani mulţi, proiectate într-un cadru intim. Nu e nimic rău că am adus şi noi astfel de filme. La urma urmei spectatorilor le plac şi porcăriile, şi mari regizori au uzitat de imagini licenţioase în pelicule deoseb it de valoroase. La “V ic to ria” ' ru lează acum “Intim itate” , dar nu cu mult succes. Este povestea unei femei care trece de la un bărbat la altul, învăţînd nebunia sexului. El devine un drog, iar femeia un obiect al plăcerii. Filmul lui BobG. Ross este mediocru şi pervers. Nu spune prea multe, dar actorii (bărbaţii!) joacă bine mai precis ştiu că mimeze pofta şi pervertirea bărbatului în faţa

fem eii. De fap t (dacă un asemenea film merită o judecată de valoare!) Leonardo Treviglio, V alen tine D eeny, Monica Pevalino , E lectra D ’Assen, Tomas Arana, Hernani Morena şi EVA GRIMALDI nu fac decît să-şi facă rolurile. Unii mai bine alţii mai prost. Nu trebuie să avem prejudecăţi. Asemenea filme există cu sutele, cu miile, şi sînt proiectate numai pentru a trezi instinctul. Numai că ele nu fac decît să strice copii curioşi, care oricum le văd.

Din ele nimeni nu alege nimic.'D o r in S E R G H IE

Îeatrui*»n a t io n a £

A R IP A F R IN T ĂSpectacol de euritmie

Vizual izare a muncii şi \ M ei, EURITMIA ca artă a fost

îndată în anul 1912 de către f'of. RUDOLF STEINER. 'r'ccrcînd a găsi şi a da sensuri - Prozaice sau poetice - mişcărilor lnil>iilui, această artă (poate prea

cunoscută la noi), constituie #I1 emoţionant mesaj dc apropiere llllcrumană, punte fără restricţii ‘c limbă între locuitorii Planetei.

Din in iţia tiva Fundaţiei C ulturale E uropene din B ucureşti, în co laborare cu Ministerul Culturii, sîmbătă 8 iunie a avut loc la Cluj-Napoca, în sala T eatrului N aţional, spectaco lu l de euritm ie al ansam blului in ternaţional TRIOSCURI (Bucureşti-Madrid) parte componentă a unui turneu organizat în patru centre culturale

ale ţării: Bucureşti, Cluj, Sibiu şi Timişoara. ♦

Utilizînd drept suport muzical (viu!) lucrări aparţinînd aproape în exclusivitate unor compozitori spanioli şi sud-am ericani (excelent, chitaristul Jose Miguel de la Fuenta Sanchez, Spania), spectacolul sugestiv intitulat “Aripa frîntă” - pornind dc la poezia lui Juan Ramon Jimencz - a însemnat, de fapt, un amplu recital dc euritmie oferit de poeta şi ' co reg rafa GAIL LANGSTROTH (născută în SUA, în prezent predînd euritmia la Şcoala de Euritmie şi la Centrul pentru Pedagogie Waldorf din

B ucureşti). A ceastă artistă fascinantă,; m isterioasă şi sensib ilă în prima parte a spectacolului, dovedind apoi un neaşteptat simţ al comicului de situaţie dar şi de caracter, frenezie şi patos al trăirii - în partea a doua, a simbolizat pe rînd stări, sentimente, elemente ale regnului vegetal şi animal, disperarea; reveria, ironia, comicul, grotescul şi tragicul, într-o nuanţată şi rafinată coloristică a gesticii şi într-o expresivitate a costumaţiei.

Tulburătoare şi de o noutate a expresiei ne-a apărut tînără spaniolă LUZ RAMOS ALTAMIRA, din păcate

neinspirat secondată dc actorul român MIRCEA ANCA de la Naţionalul Bucureştean, care, în com paraţic cu incan ta ţia şi in sp ira t-sp iritu a lu l mod dc recitare al colegei sale latine, a apărut fad şi plictisitor.

O m enţiune aparte pentru tînără ROSETA SEL1SCON din Curtea de Argeş, actualmente studentă la Şcoala dc Euritmie din Bucureşti, a cărei interpretare ■ dovedeşte un real talent şi o promisiune pentru arta euritmică românească.

C r i s t i n a M o n i c a B O T A

CONFERINŢA

Mîine, 13 iunic .a.c., la ora19, dr. Simion Releganu va susţine la Biblioteca Heltai (strada C linicilor nr. 18) conferinţa cu titlul “O vizită în Japonia”.

U niversita tea P opu lară

Din programOl zilei de astăzi, 12 iunic: la ora 17,30 expunerea: “Anglia şi lotuşi E uropa” . Prezintă cu d iapozitive : dr. W. Schreiber; vineri, 14 iunic: Intre orele 15-18: Centrul “Phoenix”; ora 16 cursul: “ Din ta in e le bucătărie i naturiste”.

Page 6: ziar ÎMdewBnăwkt - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71003/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…pyine fana lui CiiptorZ] cm . Iii! Consiliul local hotărăşte: Pag. 15

A D E V A R U L OMUL Sl SOCIETATEA miercuri, 12 iunie 1996 / ^

Nu este înlîmplătoare amploarea pe care au luat-o jocurile tip Caritas”. Instabilitatea,

dezorientarea care a cuprins pături largi ale populaţiei, au creat terenul potrivit, un adevărat paradis pentru întreprinzătorii” ce au mirosit că

acum este momentul să declanşeze afaceri de amploare. Climatul era minunat şi nu a fost nevoie decît de pu{ină organizare pentru a demara afacerile. Un caz tipic este Someşan Iulian Alexandri.

...în 1993, acesta a înfiinţat SC H elp” SRL, ca asociat unic. La circuit au participat foarte multe persoane care, la întreruperea circuitului, au depus pKngeri penale împotriva inculpatului.. In mod normal, întreruperea circuitului trebuia să fie un semnal

' de alarmă. Dar n-a fost. Prin sentinţa civilă nr. 1247 din 1993 a Judecătoriei Cluj se autorizează funcţionarea SC Sigo” SA cu un capital subscris şi vărsat de un milion lei avînd încă 3 asociaţi. Obiectul principal de activitate

. autorizat al societăţii era producţie, construcţii, import-export, comerţ cu amănuntul şi servicii. Ulterior, se operează modificări în ce

priveşte obiectul de activitate. La sfîrşitul anului 1994 şi începutul anului 1995 S.I.A. a făcut demersuri pentru majorarea capitalului social al ”Sigo de la un milion la un miliard, eludînd anumite prevederi ale Legii 31/ 1990. întreprinzătorul găseşte calea

997.500.000 lei în carnete cu certificate de proprietate, fiecare la valoarea de 875.000 lei. Stabilirea valorii unui carnet cu certificate de proprietate s-a făcut prin acordul tuturor acţionarilor, pe baza valorii oficiate stabilite de cătie FPP. In acest fel, S.I.A. a ajuns să deţină

al proprietăţii are loc pe calea distribuirii de certificate de proprietate pe baza cărora se eliberează acţiuni la societăţi comerciale. A rt 3 din Legea nr. 58 arată că deţinătorii pot schimba certificatele în acţiuni la orice societate comercială care urmează

Paradisul escrocilor (I)de a ocoli legea. Cumpără de pe piaţa neagră un număr mare de certificate de proprietate, emise de către FPP. Dintre acestea a folosit apoi un număr de 1140 certificate pentru elaborarea documentaţiei necesare majorării capitalului social. Următoarea mişcare este ingenioasă. A întocmit lista carnetelor cu certificate de proprietate şi un act adiţional autentificat lâ Notariat prin care majorează capitalul social al societăţii la un miliard, prin emiterea a 99.990 acţiuni în valoare de 10.000 Iei fiecare. Majorarea capitalului social are loc prin subscrierea sumei de 2.500.000 lei în numerar si a- sumei de

87,746 la sută din capitalul social al firmei. Instanţei de judecată îi seapă/ cîteva prevederi legale cu privire la majorarea capitalului social şi, prin sentinţă civilă, admite

, cererea formulată de SC ”Sigo” şi încuviinţează modificarea actelor constitutive ale societăţii în conformitate cu actele adiţionale întocmite. Esenţial este că întreprinzătorul a reuşit

Nelegalitatea modului de majorare a capitalului social este evidentă la un studiu mai atent al Legii nr. 58/1991. în preambulul acestei legi se (spune) că ea vizează transferul gratuit al proprietăţii de stat către sectorul privat Prevederile

_ legii specifică că transferul gratuit

să fie privatizată. Aşadar, majorarea capitalului Ia ”Sigo” s-a făcut prin încălcarea legii, întrucît ccrtificatele de proprietate folosite nu puteau fi utilizate. în, .acest scop, ele urmînd să serveaîscă Ia privatizarea societăţilor de stat Dar ”Sigo” a fost înfiinţată ca societate cu capital privat. Prin acest procedeu S.I.A. a încălcat şi prevederile Legii nr. 52/1994 privind valorile mobiliare şi bursele de valori. Aceasta defineşte valorile mobiliare ca instrumente negociabile emise în formă materială sau evidenţiate în cont care conferă deţinătorilor

, drepturi patrim oniale asupra emitentului, conform legii şi în condiţii specifice de emisiune al

acestora. Valori mobiliare pot fi acţiunile, obligaţiile precum şi instrumente financiare derivate sau orice alte tipuri de credit încadrate de CNVM în această categorie. Certificatele de proprietate sînt titluri de valoare mobiliară la purtător, negociabile, consideră organele financiare.

Legea 52 mai stabileşte că intermedierea de valori mobiliare se va realiza pe pieţe organizate de către intermediari, societăţi de valori mobiliare, cu autorizaţii de Ia CNVM şi că nici o persoană fizică sau juridică nu se poate angaja în intermedieri fară să fie acreditată în acest scop.

S.I.A. în calitate de persoană fizică, apoi administrator al SC ”Sigo” a desfăşurat activităţi de intermediere de valori mobiliare prin cumpărarea celor 1140 de certificate de proprietate şi folosirea lor la elaborarea documentaţiei necesare majorării capitalului social al societăţii prin plasament privat, deşi nu poseda autorizarea necesară din partea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare.

(va urma)Io n R U S

DIALIZA, o şansă a copiilor

intoxicaţi cu ciuperci otrăvitoareîn 1994 la Clinica Pediatrie

II Cluj avfost înfiinţată secţia de dializă pentru copii. Cei care sînt aduşi.aici suferă de malformaţii congenitale ale rinichilor sau d iferite intoxicaţii cu medicamente şi, mai ales. cu ciuperci otrăvitoare. Odată declanşată criza de insuficienţă hepato- renală, numai prin dializă se pot scoate toxinele şi apa din sîngele bolnavului. Unii copii intoxicaţi cu ciuperci au şansa de vindecare după cîteva şedinţe, dacă rinichii îşi reiau funcţiile. Cînd boala ajunge în faza cronică, vor deveni dependenţi de aparatul de dializă. La adulţi s-a constatat că perioada de viaţă, după declanşarea bolii, este de maxim 15 ani, timp în care ei se supun dializării după un program . strict stabilit de medici. La copii, suferinţa este mai mare, boala produce şi stagnarea creşterii fizice, organismul lor vegetează, este epuizat. O m etodă de ameliorare ar fi transplantul de rinichi care ridică trei probleme mari: în primul rînd trebuie un donator compatibil din punct de vedere al grupei sanguine, în al doilea rînd, tratamentul post operator este foarte costisitor şi, în al treilea rînd, după părerea medicilor, şansele de reuşită nu sîn t foarte mari, poate apărea fenomenul de respingere. Din studiile de specialitate rezultă că insuficienţa hepato-renală cronică are şanse minime de vindecare.

Un caz concludent este grupul celor 3 copii între 11 şi 15 ani din Daia Mare, care au consumat, vara trecută, ciuperci otrăvitoare şi, de atunci, în fiecare marţi-joi- sîmbătă vin la Cluj pentru 4 orc de dialize. Fiecare este un caz în parte, dar ceca cc-i uneşte este suferinţa şi lipsa speranţei. Viaţa lor atîrnă de firele carc-i leagă de aparatul de dializarc.

De rem arcat este că la copiii din Cluj nu s-a înregistrat nici un caz de in tox ica ţie cu ciuperci otrăvitoare.

N ic o le t a Ţ Ă R A N U ,

4 . D ilem a p ie ţii în sistem ul a lim en ta r m ondialLa Conferinţa Mondială pentru

populaţie şi dezvoltare economică, desfăşurată în anul 1994 la Cairo, toate statele au fost de acord, că securitatea

■ alimentară şi dezarmarea nucleară reprezintă obiectivele vitale ale omenirii.

în raportul prezentat de către preşedintele ONU, la deschiderea reuniunii, într-o notă poate prea defetistă, s-a consemnat faptul că la 10 septembrie 1994, planeta avea 5,7 miliarde de locuitori, fiecăruia revenindu-i 2190 mp. de teren arabil, faţă de 3100 mp. în anul 1975. Se mai consemna,

.de asemenea, că 95% din sporul natural anual' pe - Terra, revine ţărilor sărace, în condiţiile în care Ia sfîrşitu l anilor ’80, ţările bogate, cu 25% din populaţie,

. deţineau peste 80% din venitul mondial. : .

R aportul susţinea soluţia limitării creşterii demografice pe baza planificării familiale, în cadrul unor programe regionale naţionale. în caz contrar, susţineau unii “bomba demografică”, va putea exploda, după mecanisme de tip “efect fluture”.

Alături, însă, de punctul de vedere oficial, a existat şi altul opus,' reprezentat prin raportul o rgan iza ţiilo r ştiin ţifice neguvernamentale, în care s-a

-arătat că aşa z isa explozie demografică este, de fapt, o problem ă falsă. Cauza

. subnutriţiei şi sărăciei nu este un. efect al creşterii demografice, ci, în primul rînd, rezultatul unei

d is tribu irii inech itab ile â resurselor şi facilităţilor oferite de dezvoltarea ştiin ţifică şi tehnologică. Numeroase studii şi rapoarte (I. Timbergen, Carter şi Leontiev, Bertrand Schneider, Anghel Rugină etc) au ajuns la această concluzie cu multă vreme în urmă. Aşa de pildă, cu toate că în perioada anilor 1951-1991, producţia mondială de cereale s-a dublat, în timp ce populaţia a crescut doar cu 27%, cea mai .mare .parte a surplusului de cereale nu s-a îndreptat spre cei

. săraci: -Asa cum s-a subliniat de altfel la toate reuniunile mondiale din ultimii 4 ani, asistăm la un dublu paradox: pe de o parte belşug alimentar, vizavi cu un deficit alimentar cronic iar pe de altă parte surplus caloric

alimentar, faţă în faţă cu foametea şi subnutriţia.

E xplicaţia rezidă în disfuncţionalitatea sistem ului alimentar mondial, în care nu sînt luate în calcul . toate componentele menite să elimine dezechilibrele majore,

în prezent, în foarte multe ţări mecanismul pieţii tinde spre realizarea echilibrului dintre ofertă şi o cerere solvabilă, astfel că cerinţa biologică reală a omului nu apare în mod nemijlocit pe piaţă. Piaţa ignoră pe cei fără bani. Surplusurile actuale de producţie alimentară, se raportează numai la nivelul cererii solvabile, nu la cererea biologică globală a oamenilor, la necesităţile lor obiective si fireşti.

Prof. V ic to r TĂ T A R U

Q R \ G \ H i

M U \ O M I S AD £...M 6i9ir/% rB

C S

✓-o

N u l i t a t e a c o l o r a t ăUn fenomen frecvent care se manifestă în zilele noastre, marcate

obositor, de multe ori, de puternice manifestări propagandist-politico- economico-sociale, este stabilirea şi atribuirea unor inşi a unei false valori, susţinută doar verbal sau în scris, cînd este posibil. Mulţi dintre numeroşii întreprinzători, lideri, dornici de afirmare în viaţa socială, şi-au stabilit singuri valoarea sau cu sprijinul unor apropiaţi nu lipsiţi de interese. Pentru mulţi n-a fost nevoie de mult timp pentru-a da cu capul de zid. Pentru alţii, capul s-a dovedit mai tare decît zidul şi continuă să persevereze. Lipsa de obiectivitate în stabilirea limitelor şi resurselor proprii de inteligenţă, spirit de iniţiativă, capacitate profesională etc. s-a răzbunat sever. Şi, totuşi, oamenii nu renunţă. Omul cu valoarea stabilită în modul expus mai sus este marcat de o mare labilitate morală. Ei confundă normalul cu anormalul, grosolănia cu îndrăzneala, firescul cu nefirescul şi, din toate acestea, se naşte un amestec din care nu poţi alege nimic. Orgoliul exagerat le diminuează considerabil posibilităţile de autocenzură şi stimulează nelimitat resursele de egocentrism. Ruşinea scade, pe măsură ce creşte păcatul. Cel mai aproape de mine sînt eu însumi, demonstrează aceştia cu prisosinţă. Acesta este, de fapt, un principiu moral de bază. De aici rezultă şi pericolul pe care astfel de oameni ieşiţi din matca firească îl reprezintă pentru semeni. Oamenii cu bun simţ se întreabă derutaţi: sînt oare normali? Atîta timp, cît aceştia nu pot influenţa colectivitatea, lucrurile sînt în regulă. Dar cînd cei în. cauză au o pondere socială, politică, administrativă, profesională etc. ei reprezintă un pericol potenţial ce nu trebuie neglijat Răsturnarea valorilor într-o societate nu aduce nimic bun. Pe falsitate se clădeşte un eşafodaj complex şi găunos. A devenit o adevărată modă în a afirma ccea cc îţi lipseşte şi de care ai vitală nevoie pentru a putea afirma o falsă valoare. Dar un balon, chiar dacă este colorat, tiu cîştigă consistenţă, tot gol rămîne. La o secţie de votare un om cu simţiiI umorului, minunat de mulţimea candidaţilor de pe listă, a mormăit cu mîhriire: unii buni/ alţii nebuni. I s-ar fi putut replica că şi nebunia este un exerciţiu democratic.

I. R U S

Diagnosticarea bolilor poate ti făcută prin măsurarea cimpului bioelectric umanPentru prima dată în România,

peste 400 dc bolnavi din Spitalul C linic U n iversitar au fost diagnosticaţi, în cursul acestui an, după. starea dc încărcare bioclcctrică a organismului, a dcclarat agenţiei MEDIAFAX ccrcctător dr. Cornelia Guja de la Institutul dc Antropologic din Bucureşti.

Aprecicrca stării dc sănătate, măsurată la nivelul palmelor şi tălpilor, s-a făcut cu ajutorul unui aparat-clcctronograf instalat de

cercetătorii antropologi în secţia dc Explorări funcţionale a Spitalului Universitar.

După investigarea a peste20.000 de persoane, timp de 15 ani, cercetătorul Guja a constatat că aura omului sănătos prezintăo imagine omogenă şi simetrică, atît în jurul mîinilor cît şi a tălpilor. La majoritatea persoanelor investigate, aura prezintă pete, neuniformităţi, asimetrii care arată că în acele zone apare un dezechilibru între

organism şi mediu, deci implicito maladie.

Prin metoda electronografică (EnG) medicii pot semnala şi preveni diverse boli (este vorba de afecţiuni ereditare sau chiar dobîndite încă din copilărie).

Dr. Guja este de părere că prin medota EnG se pot diagnostica şi altfel de boli, cum ar fi cele de natură elec trică şi electromagnetică, neexplorate pînă acum.

EnG merge la cauza bolilor

pentru că investiga ţiile pot pătrunde dincolo de n ivelu l molecular - dc la care pleacă diagnosticul medical -, Ia cel atomic, subatomic - cuantic, studiind şi radiaţiile de tot felul.

Cercetătorul Guja doreşte ca pe viitor să exindă metoda de investigare EnG în rîndul copiilor. S tabilite încă din copilărie, diagnosticele precise reduc îm bolnăvirile , ch iar decesele subite, a conchis dr. Guja. .

Ajutor sociali I oamenilor necăllti

La Primăria oraşului Gherla se acordă atenţia cuvenită rezolvării favorabile < cererilor depuse de cetăţenii urbei. Pînă la sfîrşitul iimij mai au fosţ adresate organelor competente 653 cereri, 320 de familii beneficiind deja de ajutor social. Patru dosare se afla în curs de rezolvare. Printre cei care se bucură de aceste drepturi se află şomerii, fam iliile «u mulţi copii, oamenii handicapaţi sau ct! fără nici un venit. Foarte mulţi tineri căsătoriţi apelează li ajutor social. în oraşul Gherla lipsa apartamentelor şi i locurilo r de munci d isponibile determini creşterea alarmantă a cererilor de ajutor social. Acordare» acestor ajutoare sociale i necesitat deplasarea pe teren a pprsbnâlului de la Primărie, care, zi de zi, depune un efort . şi un volum mare de muncă, î reuşind să întocmească o j situaţie exactă cu familiile * nevoiaşe din localitate şi diiv cele trei sate componente A J oraşului. în acelaşi timp, Sîffc efectuează'periodic anchete sociale cu privire la situaţia materială, socială, civilă celor, care solicită ajutor social.

SZ E K E L Y Csaba

“Gospodina central”

-magazinul oamenilor nevoia:

Cu puţin timp în urmă.js harta comercială a Turzii f apăru t un nou magazin “G ospodina central’ reorganizau şi moderniza dintr-un vechi cafe-bar cas u tiliz a necorespunzătt: sp a ţiu l dc 133 mp Reprofilată pe două unita; bar şi alimentara, “Gospodii; central” desface atît produs alim entare cît şi produs: nealimentare, de o calitate ^ Ia preţuri moderate, pentru ci. practică cel mai mic adafi comercial din Turda (8%), ir aprovizionarea se face pri: elim inarea unor veri; intermediare, prin ALCOMi unele firme particulare ca: produc mezeluri şi prepara- din carne, Faţă de 6 1 cîte existau pînă în decerni1995,-Gospodina central t" astăz i 18 angajate, ca" practică uri comerţ civife-

- Ne-am diversific* ac tiv ita tea , ne spunea Reghina Chimiveş, patrci; unităţii. Acum sîntem c* ocupaţi ca orjcînd. Ave: treabă atît cu aprovizionata pe are o dorim ritmici, citş cu prezentarea şi vînzarci p roduselo r pc care expunem . în perspectiŢ1 dorim deschiderea, toi zona centrală, a unei «; unităţi, la aceleaşi standard carc să desfacă produse alimentare şi ncalimentarefl, preţuri şi adaosuri comerţ11 şi mai scăzutc, astfel încît to- omul să se poată aprovizioE* din accastă unitate. spune că sîntem şi dorim fim în continuare maga»»' carc desface produse pc° ‘ oamenii nevoiaşi

V a s i l e m u r eşa n

Page 7: ziar ÎMdewBnăwkt - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71003/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…pyine fana lui CiiptorZ] cm . Iii! Consiliul local hotărăşte: Pag. 15

^ m iercuri, 12 iunie 1994 PUBLICITATE (']iij->apura: liini-vintri S-lft; sîmbata 9-14; CcL'fax 19-73-041 Subrcilacţia ’1 linia: Iunt->inn1 ţî-16; tcL'fax 31-43-Î3: Subrtdarţla Dej: luni-vintri K-H>; Icl'faT .21-60-75.

A D E V A R U Ld e C l u j

, UNICAT IN GHERLASocietatea Comercială SC TETRISS SISL

vinde prin magazinul propriu din Gherla, str.Frasinului nr.l, telefon 243277; 243194 (în cartierul MR-1 din spatele fabricii de spirt) ®

"MOBILĂ ÎN R A T E ' f ă r ă d o b î n d ă |Vinde în rate, din stoc şi pe bază de comandă toate tipurile de

mobilă: dormitoare, biblioteci, camere de tineret, comode TV, birouri, mese pliante, mobilă de bucătărie, colţare, canapele, fotolii.

Vizitaţi-ne s i nu veţi regreta!

MODENAAnunţ senzaţional

Pînă la "M AR EA TO M B O LĂ M ODENA"

din 15 iulie, acordămMARI REDUG ERIfDElPRETftA ’ M O B ILĂ

- pentru TINERII C Ă SĂ T O R IŢ I în acest a a - 1 0 % -pentru A CH ITĂ RI IN T EG R A L E -1 0 % ;- pentru PEN SIO N A R I - 5% Asigurăm

TRANSPO RT GRATUIT.

l i

MAI GASUI:ggg , •parchet-23.5001ei/mp. • Palux-33.500lei/5kg.

• aracet-4,600 lei/kg., precum şi alte produse. |ADRESA: STR.OAŞULUI NR.42A, |

TEUFAX 136822; 433555. !

Regia Autonomă de Termoficare

B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 79 Guj-Napoca angajează prin concurs absolvenţi din

promoţiile anilor 1994, 1995, 1996 pentru meseriile:

- sudori;- instalatori;- lăcătuşi;- electronişti. 1

Concursul va avea loc la sediul unităţii înzilele de 18 iunie 1996, orele 10 şi 25 iunie 1996, orele 10.

Cererile se vor depune la sediul unităţii. IN FO R M A ŢII S U P LIM EN TA R E

(7633?i) . LA TE LE FO N 4 30 878.

universitatea "BABEŞ-BOLYAI” Cluj-Napoca

p V n u n ţă l i c i t a ţ ie d esch isă f ă r ă p re s e le c ţie :

1. OBIECTIVUL LICITAŢIEI: Reparaţii capitale la pista de a tle tism din Parcul sportiv ”l.Haţieganu”;

2. ENTITATEA ACHIZITOARE:UNIVERSITATEA "BABEŞ-BOLYAI - Cluj-

Napoca;3. SURSA DE FINANŢARE: Bugetul statului;

.4. ORGANIZATORUL LICITAŢIEI:Universitatea ”Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca str. I.C. Brătianu nr. 14. Telefon: 192838

5. TERMENUL LIMITĂ DE DEPUNERE A OFERTELOR: 18 iunie 1996 ora 14.

6. DESCHIDEREA LICITAŢIEI PUBLICE: 19 iunie 1996,ora 9.

7. DOCUMENTELE LICITAŢIEI: se pot ridica de la Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca str. I.C.Brâtianu nr. 14 începînd cu data de 12 iunie 1996.

8. VIZITAREA AMPLASAMENTULUI: Teren I. Parcul sportiv "I.Haţieganu” - zilnic

9. INFORMAŢII SUPLIMENTARE: la Serviciul Tehnic al Universităţii "Babeş-Bolyai” Cluj- Napoca, telefon 192838. ' (763403)

L icita ţie publică (29662)

Tribunalul Clujp r in S e rv ic iu l E x e c u to r i J u d e c ă to re ş t i .

vinde la licitaţie publică în data de 13.06.1996 ora 10:

1 .M in ib u s F o rd T ra n z i t de cu loare a lb , capacitate!

cilindrică de 1993 cmc., an d e fa b r ic a ţ ie 1988, în stare

foarte bună, la p r e ţ d e s tr ig a re d e 18 .000 .000 lei.

2. A u to tu r is m C itro e n Z X L 4 , de culoare a lb , cu

capacitate cilindrică de 1360 cmc., an d e fa b r ic a ţ ie 1992, în

stare foarte bună, la p r e ţ de s tr ig a re d e 2 3 3 0 0 ,0 0 0 lei.

3 . A u to tu r is m B M W de culoare bej m eta liza t, cu

capacitate cilindrică de 2494 cmc., a n d e fa b r ic a ţ ie 1988 , la p r e ţ d e s t r ig a re d e 28.000.000 lei.

Licitaţia va avea loc la camera 43 a Tribunalului Cluj. ■

Inform aţii suplimentare la telefon 193190, zilnic intre orie 13-15.

9Cel mai

mare distribuitor

en gros din ţară deÎm b r ă c ă m in te b a lo ta tă

IMPORT VESTVă oferă:‘ îmbrăcăminte sortată de cea mai bună

calitate, bogată în sortimente de sezon - t r ic o u r i , c ă m ă ş i,- p a n ta lo n i, b lu z e e tc .

* baloţi mari, presaţi, între 300-350 kg.Oferta noastră specială!în a te n ţia a te lie re lo r m ecan ice ,

tip o g rafii e tc . §■* L A V E T E D I N B U M B A C . J

t eC ELE MAI A VA N TA JO A S E PREŢURI A dresa birourilor: Cluj-Napoca, str. Iuliu

Maniu nr.6. Telefon / Fax: 064-194030 (luni-vineri: 8-16). O rar depozit: satul Vlaha, luni-vineri între 8-18.

ATENTIEV - V

• sîmbătă program scurt 8-14.

S H A R RS H A R R O M S . R . L . - F i l i a l a C l u j f

Str. Pascaly, Nr. 5, Tel.: 414377! orele 9,00-17.00 (760408)l\

Societatea comercială

ARMĂTURAI »S.A.

organizează concurs pentru ocuparea următoarelor posturi:

- 2 magazioneri pentru serviciul vînzări (studii medii);

* I l l l g l t i e r - specialitatea turnătorie, utilaj tehnologie sau deformări plastice şi tratamente termice (bărbat).

Concursul va avea loc la data He 7S iu n ie 1 9 9 6 , o r a 8 ,0 0 .

Inform aţii suplimentare, la sediul societăţii, str. Gării nr. 19 sau la tel. 435367 int. 148.

(241838)

S o c ie ta te a C om ercia lă "BIRTA GROUP SA "

Reprezentanţa Cluj, Piaţa Ştefan cel Mare nr.5a n g a je a z ă

• PERSONAL CU STUDII SUPERIOARE (de preferinţă specialitatea ELECTRONICĂ şi

TELECOMUNICAŢII) - 1 POST- bun cunoscător al limbii engleze -dom iciliul stabil în Cluj;. j-- permis de conducere

CONDIŢII DE SALARIZARE DEOSEBITE!

Dosarele cuprinzînd actele necesare pentru jangajare, inclusiv curriculum vitae, scris de mînă; se vor

depune la sediul nostru, Piaţa Ştefan cel Mare nr. 5 telefon 196351 între orele 8 - î sj

pînă Ia data de 14.06.1996.'; (763402) )

tN T B K N A T iO N A l TMA.D1MO LTD

TV o VIDEO o HIFI» PHOTO

Pentru Campionatul European de Fotbal şi Jocurile Olimpice,

C ELE M A I B U N E Ş l IE F T IN E TELEV IZO A R E CO LO R S E C O N D -H A N D

doar laM I K O T R O N I G .Str.Bisericii Ortodoxe n r.ll, tel: 064-430175 (763384)

S p i t a l u l C l i n i c d e C o p i iCluj-Napoca, Str. Moţilor nr. 68

Organizează în data de 17.06.1996 orele 12,00la sediul spitalului, licitaţie publică pentru prestarea lucrărilor d e co şer it şi lucrărilor de legat acte de arhivă.

Informaţii: Serviciul Administrativ Telefon: 19-69-15

(29664)

în baza Legii 137/1995 F . R . E . G iu j , cu sediul în

Cluj-Napoca, str. M em orandumului nr. 27, anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu în vederea realizării lucrărilor:: ^

1. R eparaţie L .E . . P od en i; §2 . L .E .A . 2 0 K V S o m eşu l R ece . |3 . R eparaţie L .E .A . C eanu M are. ~

Eventualele sugestii şi sesizări se pot depune la A.P.M.Calea Dorobanţilor nr. 99.

Calitate la cele mai bune preţuri! Alpis COMPAQ.EPSON PACKARD

Page 8: ziar ÎMdewBnăwkt - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71003/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…pyine fana lui CiiptorZ] cm . Iii! Consiliul local hotărăşte: Pag. 15

A D E V A R U Ld e C l u j

n w t n w M / ^ M T J k T T C tuni-’vincriK-16;Ambala0-14;(tl/ta \ 1<7-7VIM;Subicdaflia’lurcla: r U B L l W # L r \ t C r luni-> incrl K-16; tcl/fei .11-43-23; Subrolacţia OcJ: Iitnf-vinrii «-16; tfl/fax 21-40-75. miercuri, 12 iunie 1996 (V )

---------------- --------------------------------------------------------

p > PRINޮEXPRESS STUDIO

FOTOGRAFIIPENTRU NOILE

PERMISE DE CONDUCERE

I n d o a r d e s e c u n d e

Fiecare fotografie este unică.

Imaginea

dumneavoastră - devine realitate datorităcelei mai moderne tehnici video.

0« rea mji buna cal'Mte MITSUBISHI

B a n c a R o m â n ă

p e n t r u D e z v o l t a r e ClujANUNTÂ. t

VÎNZAREA Ia licitaţie a 16 autovehicule

(autocamioane, a u to tra c to a re , autoizoterm e, c is te rn e

au tobasculante, au tofurgon , autofurgon frigorific).

Licitaţia va avea loc îl data de 17 iunie 1996, orele 11, str. Beiuşului tir. 72 Cluj. Informaţii suplimentare: tel. 192621/407.

(763404)

AM ITSU BISH IELECTRONIC VISUAL SYSTEMS f'‘"f

FARKAŞ FO TO Str. Albac, nr. 15, Cluj Napoca

(7 63307 )

I M P O R T A N T ! ,P R E Ţ U R I F O A R T E A V A N T A J O A S E ! |

♦ Z A H Â R I M P O R T d i n s f e c l ă d e z a h ă r §

* F A I N Ă A L B A t i p 6 8 0

LM Hin@nui>T el./fax : 0 6 4 - 4 3 .8 1 .6 2 ; - 4 3 .8 6 .7 5 : - 4 3 .8 6 .7 7

D E P O Z I T 0 6 4 . - 1 5 . 5 2 . 3 6

S U N A Ţ I A C U M ! !

G S D P C l u j- I

I

aduce la c u n o ş tin ţa p a r t ic ip a n ţilo r I la tra f ic u l a u to c& d a to rită , lu c ră r ilo r I

de re p a r a ţii, în c e p în d cu 12 iu n ie . I 1 9 9 6 ,se d e v ia ză c ir c u la ţia P 1 a u to v e h ic u le lo r cu e x c e p ţia

tra n s p o rtu lu i în co m u n d e pe E tro n s o n u l " P r im ă rie - s tr.G .C o ş b u c ”

pe s tră z ile A lec s a n d ri-P a v lo v -C o ş b u c .L a in te rs e c ţia s tr .A le c s a n d ri cu

P a v lo v , cu a c e a s tă d a tă se v a sch im b a s e n s u l de p r io r ita te .

. Jî?jpjiliui3pi!pj>cnjni mtelec ere! J

S C I Z O P A S Ac u s e d i u l î n C l u j - N a p o c a ,

s t r .D a v i d P r o d a n n r .8

o rg an izează L IC IT A Ţ IE p u b lic ă deschisă, cu s trig a re ,c o n f.L .5 8 /9 2 ;

H G .6 3 4 /9 1 ; H G .7 5 8 /9 1 ; H G .5 4 5 /9 2 ş i L .5 5 /95 ,p e n tru v în za re a a c tiv u lu i1

H A L Ă R E P A R A Ţ I I

U T I L A J E Ş I A N E X E

situat în com.Baciu, str.Triajuluinr.23, cu obiect de activitate "reparaţii utilaje”.

P r e ţ u l d e p o r n i r e a l i c i t a ţ i e i e s t e

6 7 5 . 0 0 0 . 0 0 0 l e i + T V A 1 8 % s i n u. *

c u p r i n d e v a l o a r e a t e r e n u l u i .Licitaţia va avea loc în data de 12 iulie 1996,ora

10,Ia sediul societăţii.Dosarele de prezentare a activului şi criteriile

pentru preselecţia participanţilor la licitaţie,pot fi consultate zilnic la sediul societăţii,între orele 12- 15.• Alte relaţii se pot obţine la telefon 064/433681,

D-na ec.Roman Codruţa.Pentru selecţionarea participanţilor, ofertanţii

vor depune la sediul societăţii, pînă la data de 1 iulie 1996, documentele prevăzute de HG.758/91.

Lista cu ofertanţii acceptaţi pentru a participa la licitaţie, va fi afişată la sediul societăţii pînă la data de 8 iulie 1996.’

Ofertanţii selecţionaţi vor depune pînă la data de 8 iulie 1996,1a caseria societăţii sau în contul 4001610330106 BRD Cluj, următoarele;' - ta x a de p a rtic ip a re de 3 0 0 .0 0 0 le i

- g a ra n ţia de p a rtic ip a re de 10% d in p re ţu l de p o rn ire a lic ita ţ ie i,

în caz de neadjudecare se va organiza cea de-a doua etapă de licitaţie pe data de 26 iulie 1996.

în cazul neadjudecării la a doua etapă,se va organiza a treia etapă, pe data de 31 iulie 1996.

f i

ANUNŢ

I u l i u H a ţ i e g a n u ’C l u j - N a p o c a ,

s t r . E l m i i I s a c n r . 1 3 ,

organizează LICITAŢIE publică deschisă

p e n t r u a c h i z i ţ i i d e s e r v i c i i , c o n f o r m U G . 6 3 / 1 9 9 4 ş i U G .9 7 9 / 1 9 9 S .

P o t p a r t i c i p a o f e r t a n ţ i c u a c t i v i t ă ţ i î n d o m e n i u l l u c r ă r i l o r d c c o n s t r u c ţ i i

ş i i n s t a l a ţ i i în c o n s t r u c ţ i i .

D o c u m e n t e l e 1 i c i 4 1* f i e f s c p o t o b f t î n e . c o n t r a c o s t î n n n m c m r ,

I m d c S S & .O O O t e i p co b i e c t * A c I t t c n s c r i n V 9 E F C l u j ,

s t r .M S m iM M s a c n r . l S i n « u r a d e 2 G m n î c 1 9 9 6 î n t r e o r e l e S - 1 S .

O b i e c t e l e lic ita ţie i sints căm inele B l l 9 B 1 S 9 VMM9 IX , JK Hasdew,Coshtic,MSahes si

9 7 9 * 9 9

cantina Babess Biahaxa.9 7

D a ta l im i tă a d e p u n e r i lo r o f e r te lo r : 4 iu l ie 1 9 9 6 , o r e le 13 .

D a ta d esch id e rii o fe rte lo r: 5 iu lie 1996 o re le 9 la se d iu l UMF.

(763408)

P - ţa CIPRRIU nr. 9

P - ţa M.VIT6AZUL - HALA RGROALIMCNTRRftetajele I şi II

Practică în p e r io a d a iu n ie - iu lie

M flM fR€DUC€M iD€*iPft€TUffl

f tiw u iu i FRIGIDCAE T€l€VIZORR€ MAŞINI D€ SPfilRT

J f i Q L t f a 0 ( M S (M E E E Q €T GM33 CHESmi S3&

c u s e d i u l î n C l u j - N a p o c a ,

s t r . T r a i a n n r . 3 6

ANUNŢĂî n c o n f o r m i t a t e c u L e g e a

n r . l 3 7 / 1 9 9 5 î n c e p e r e a

d e m e r s u r i l o r p e n t r u o b ţ i n e r e a

a c o r d u l u i d e m e d i u p r i v i n d

investiţia-complex de întreţinere, reparare,

garare, parcare autovehicule - în comuna

Baciu pe platforma industrială.

E ventualele se s iză ri, sugestii sau reclam aţii s e d e p u n la APM Cluj, Calea D o ro b an ţilo r nr.99.

SC HIPPARIONEDITURĂ - COMERŢ SRL

i

Distribuitor exclusiv a l produselor

Kra ft Jacobs SuchardA N G A J E A Z Ă :

; SECRETARĂCerinţe:• experienţă în domeniu

• vîrstă maximă 35 ani

• cunoştinţe editare pe calculator (W indows) Inform aţii: str. Vasile Lu pu nr.85 ,

între orele 9 00- 16°°. .

VINZARICUMPĂRĂRI

S.C. O N ESTO S.R.L.

CASĂ DE AMANETîn incinta Restaurantului &”Fetiţele Vieneze”, s

str. Memorandumului nr. 13 L - V : 9-17; S: 9-13

• A genţie im o b ilia ră , v în z ă r i, c u m p ă ră r i , în c h ir ie r i. T el. 14-08-97. (009907)

• Vînd v itrină frigorifică. Tel. 18-05-29 după m asa. (010076)

• Vînd Dacia 1310; 1304,0 km. Inform aţii te). 41-29-17 (000100)

• Vînd Socictate compusă d in b a r 60 mp şi d isco tecă 300 mp d o ta tă co re sp u n ză to r, în A ghireş F ab ric i, teren 1800 mp. Tel. 43-32-32 (016150)

• Vînd g h ere tă în P -ţa Mihai Viteazu. Tel. 15-56-06 (016158)

• V înd m aşină de în g h e ţa tă . T el. 17-72-12 (016163)

A G E N Ţ I A D I A L O GTel. 19-03-84,19-46-69

• V Î N D C A S Ă zona D îm bu- Rotund, teren 500 mp, preţ 50 m ii• V ÎN D A P A R T A M E N T trei camere zona Gheorgheni, preţ 60 mii. • .V lN D V IL Ă zona AJVfuresanu.

• C U M P Ă R T E R E N zona Grigorescu sau A .Mureşan u.

(241826) -■

AGENŢIE IMOBILIARAV t n î â r i , c u m p ă r ă r i . ’ s c h i m b u r i , în c h ir ie r i la I

c e l e m a i a v a n ta jo a s e p r e tu r i . £

T e l . 1 8 - 0 3 - 0 9 , Şo r e l e 9 - 2 2 . 5

poÎJDIde

Vînzârl-eumpârărlapartamente-case, terenuri prinP R I M O R D I A L

str.Braşov nr.44, 5 tel. 147897, orele 10-17.1

• SC Iuco Inipex SRL, str. Salcîmului nr. 7, tel 19-93-73, v inde en gros şi en detail televizoare color, la cele mai mici p re ţu ri. (029087)______

• Vînd magazin alimentar dots! vad fo a rte bun cu contract închiriere asigurat. Tel. 42-68-57 (009970)

* Vînd camionctă Talbot. Zilnic C alea F loreşti nr. 4 ap- (010041)

inE

V EP0'0;

Page 9: ziar ÎMdewBnăwkt - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71003/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…pyine fana lui CiiptorZ] cm . Iii! Consiliul local hotărăşte: Pag. 15

^fcreuri, 12 iunie 1 9 9 6 P U B L I C I T A T E Cluj-Napoca: Inni-vincri#-16; tfmbata<M4; tcLIax 19-73-114; Snbrcdai-|ia Turda: liini-unrri 8-16; teV faţ31-13-23; Subrcdai-fia Dej: lnnl-\in tri «M6; IftTax 21-60-75.

A D E V Ă R U Ld e C l u j

■■ ' ‘ - ......... .. : ----- :----------------------------- ------------------------

R e g io n a la d e D is t r ib u ţ ie a G a z e lo r N a t u r a le C l u jL

B„or accidente nedorite sau incendii din cauza punerii incorecte în funcţiune sau a folosirii incorecte a instalaţiilor de gaze naturale:. Proiectarea, executarea întreţinerea şi exploatarea instalaţiilor de distribuţie a gazelor naturale se face r.cmai cu respectarea Normativului J.6./1986. . ;. Punerea în funcţiune a instalaţiilor noi se face numai de către delegatul Distribuţiei de gaze, în prezenţa beneficiarului pe baza unei documentaţii semnate de către INSTALATORUL AUTORIZAT iaproiectare şi la execuţie, documentaţie avizată de către Distribuţia de gaze: .- Instalatorul autorizat va da explicaţiile necesare beneficiarului, privind utilizarea gazelor naturale, conform Anexa 2, din Normativul I.6./1986, astfel:1, înainte de aprinderea focului

1.1. Se va face ventilarea încăperilor în care funcţionează aparatele de utilizare, în centralele termice si în încăperile cu aparate cu flăcări libere se va crea o ventilare permanentă.

1.2. Se va controla tirajul aparatelor racordate la coş; în caz că se constată lipsa tirajului, nu se va aprinde focul decît după luarea măsurilor care să asigure tirajul (curăţirea coşului, a sobei, repararea aparatelor de evacuarea mecanică, deschiderea clapetelor de reglaj etc). .

1.3. Se va controla dacă robinetele aparatului de utilizare sînt închise: dacă robinetele sînt deschise sc iau măsuri de ventilare a încăperii respective şi a celor învecinate, aprinderea focului făcîndu-se numai după aerisirea completă. . '

1.4. Seva asigura accesul aerului de ardere în focarul aparatului de utilizare (prin deschiderea uşiţelor cenuşarului la sobe, prin deschiderea fantelor de acces aer în focar, prin pornirea ventilatorului etc.). 1.5. Se va verifica funcţionarea aparaturii de automatizare

1.6. Se va asigura ventilarea focarelor. ’ '2. La aprinderea focului şi în tim pul funcţionării

2.1. După aerisirea focarului minimum 5’, se poate proceda în continuare la aprinderea focului. Aprinderea arzătorului sau instalaţiei de ardere se va face numai cu aprinzătorul, fiind interzisă aprinderea directă cu chibrite, hîrtie etc.

2.2. Se apropie aprinzătorul de arzător după care sq deschide lent robinetul de manevră, pînă la aprinderea flăcării, continuarea deschiderii robinetului se va face concomitent cu supravegherea stabilităţii flăcării.

2.3. Respectarea instrucţiunilor elaborate de fabrica producătoare a aparatelor de utilizare.2.4. Supravegherea permanenta în timpul funcţionării a tuturor aparatelor neautomatizate.

2.5. Stingerea focului la aparatele de utilizare racordate cu furtun se va face prin închiderea robinetului de siguranţă (cel dinaintea furtunului), după stingerea flăcării închizîndu-se şi robinetul de manevră. - -

2.6. în instituţii (şcoli, cămine, hoteluri etc.) focul se aprinde si se stinge numai depersonalul instruit şi însărcinat cu aceasta prin grija conducerii unităţii beneficiare. v

2.7. Verificarea scăpărilor de gaze se face prin mirosirea şi cu apă şi săpun.3. Indicaţii speciale.

3.1. La utilizarea gazelor este interzis:-să se aprindă focul dacă aparatul de utilizare nu este etanş sau dacă nu are tiraj; .-să se lase focul aprins nesupravegheat ; .-să sc doarmă cu focul aprins --să se doarmă în încăperi cu aparate de consum gaze neracordate la coş-să se utilizeze aparate de consum neracordate la coş, pentru încălzirea încăperilor-să se facă modificări la instalaţia de gaze fără aprobări legale . . ■ .-să se obtureze secţiunea coşului în timpul funcţionării aparatelor de ardere

3.2. Dacă se simte mirosul caracteristic al gazului, să se ia de urgenţă următoarele măsuri:- stingerea tuturor focurilor; , '- deschiderea uşilor şi ferestrelor;- să nu se aprindă chibrite şi să nu se manevreze întrerupătoarele electrice;- să nu se culce în astfel de încăperi; <- să telefoneze imediat la dispeceratul de care aparţine orice emanaţie de gaze naturale prin neetanşeităţi,

miros caracteristic de etil mercaptan (ouă alterate), precum şi instalaţii nesigure în funcţionare, improvizaţii sau construcţii amplasate pe conductele gaze, sau care nu respectă distanţa legală faţă de acestea, instalaţii de utilizare sau contoare închise în balcoane inaccesibile sau fără ventilaţie etc. Toate dispeceratele preiau sesizări şi reclamaţii în 3 schimburi, inclusiv sîmbătă şi duminica, la

următoarele numere de telefon: , ■ ■ ' M unicipiul Cluj-Napoca, Coloniile Borhanci şi Soporului, localităţile: Baciu, Dezmir, Floreşti, Pata,

Sînnicoară şi Apahida la telefon 433424 sau 432407 str.Decebal nr.93-95.M unicipiul Dej: 928 sau 211855 str.NicolaeTitulescu nr.49A.M unicipiul T urda: 928 sau 313717 str.Republiciinr.26.O raşul Cîm pia T urzii şi localităţile arondate la tel: 928 sau 367666 - str.Laminoriştilor nr.l 19. O raşul Gherla: 928 sau 241938 str.T.Vladimirescu nr.23.

***

Cu acest prilej, aducem Ia cunoştinţa tuturor cetăţenilor judeţului Cluj că numerele de telefon de la intervenţii gaze sînt publicate şi în noua carte de telefoane, fapt pentru care mulţumim ROMTELECOM Cluj. - / ^

Cu această ocazie vă aduccm Ia cunoştinţă că miercuri, 12 iunie 1996, se va pune în funcţiune NOUL SISTEM DE ALIMENTARE CU GAZE A LOCALITĂŢII APAHIDA urmînd ca în zilele următoare să se pună în funcţiune şi instalaţiile interioare de utilizare a gazelor naturale la primii abonaţi.

Să fie într-un ceas bun!Ordinea de prioritate a p.i.f. va fi stabilită dc către Comitetul de Cetăţeni de pe lîngă Primăria comiinei Apahida.

(100529) DISTRIBUŢIA GAZELOR NATURALE - REGIONALA CLUJ

■ Vindem en gros b lugi verzi şi kaki. Preţ 25. 000 lei/ bucată. Tel 41-42-46. (029 1 24)

• Vînd casă de locu it cu posibilităţi de privatizare, grădină in suprafaţă de 40 ari, lăţime de 20 mpesfr. Principală nr. 61 în Luna de Sus. relaţii la nr. 196 (009961)

• Vînd urgent apartam ent 3 camere confort 2 cu îmbunătăţiri, &im pentru privatizare. Str. Bucegi nr. 8 bl. E2 sc. 1 âp. 1 Mănăştur

yoi0060)• Vînd Dacia papuc. Tel. 16-96-

63(010063)• Vînd dozator cu 4 capete suc

?i 1 sifon, 5 milioane. Tel. 18-26- 67(016062)

' Vindem dozatoare Siemens, noi, 3+1 capete, 1250 DM, accesorii; service garanţie. Tel.17-31-16.(016105)

• Vînd maşină îngheţată 2 capete, marcă germană. Tel. 41-13-03 (0 1 6 1 39)’ Vînd rulotă cu autorizaţie de

funcţionare, amplasată în Oserul maşini. Tel. 17-56-73 (016146) ' Vînd maşină îngheţată italiană

l'P cofetărie cu 4 cuve + cuvă de Preparare. Tel.-14-34-10 (016187)

1 Vînd betonieră 160 1, nouă. Tel 13-53-66 sau 43-76-01. (028990)

' Vînd combine: Volvo S730 35 milioane; T600S 15. 000. 000; %le Mobil 21 ÎH 18. 000. 000;

V Kpplc Mobil 21 ÎH 17.000. 0000. Preţurile sînt ncgociabilc. Tel 15- 09-40 după orele 16 sau 41-50-09 °relc 7-15. (029082)

• Vînd freză tîmplâric (MNF).16-62-81 după ora 20.

(029 137)1 Vînd dozator suc 4 capcte. Tel

'M6-68. (029147)

* Vînd urgent spaţiu comercial. Tel 18-86-68. (029148)

• Agromec Cîmpia Turzii vinde zilnic, la sediul unităţii din str. T. Vladimirescu nr. 35, tractoare, com bine, prese balo tat şi alte maşini agricole. (029152)

• Vînd te re n în V alea D răg an u lu i 1060 m p, cu fundaţie de 42 mp. Tel. 14- 68-19. (010059)

• Vînd teren cu fundaţie, p iv n iţe , te ra se , p e n tru 2 cabane la B ă işo a ra , 5, 8 m ilioane . Tel 15-24-39. (028897)

• Vînd teren pentru construcţie, apă, gaz, 2000 mp, str. Vasile Cârlova nr. 12 tel. 43-02-00. (010072)

• Vînd teren 500 mp str. C ehoslovaciei co lţ cu str. A. Vlaicu. Tel 14-64-54! (028600)

• Cumpăr teren intravilan , eventual cu construcţie. Tel 14- 94-69.(028878)

• Cumpăr 300-400 mp teren pentru construcţie.- Tel 15-79-63. (029043)

« Vînd a p a rta m e n t 3 camere confort 1 str. Pascaly nr. 13 ap. 7 ocupabil imediat. (009751)

• C u m p ăr casă sau apartam ent 2 sau 3 camere. Tel 15-65-64. (028760)

• Vînd 2 cam ere confort sp o rit p a r te r 38 m ilioane. Tel. 17-98-89 (009963)

• Vînd u rg en t 2 cam ere co n fo rt 2, e ta j 4, bloc din cărăm idă, ocupabil imediat, zona B uşten i, c a r t ie r G heorgheni. Tel. 42-56-46.(009982)

• Vînd u rg en t 2 cam ere confort 2 cu balcon, etaj 1, zona Bucegi, M ănăştur. Str. Bucegi nr. 8 ap. 69 (009983)

• Vînd urgent apartam ent3 - cam ere co n fo rt, convenabil, finisat deosebit. Tel. 17-92-03 după ora 19. (010065)

• V înd a p a rtam e n t 3 cam ere c o n fo rt I , fin isa t, im ed ia t ocupabil,Gheorgheni, str. Pascaly nr.13 ap. 12. P re ţ negociabil. (016082)

• V înd ap a rtam en t 3 camere u ltrafinisat. Str. Ion M eşter nr. 2 bl. i l sc. 4 et. 1 ap. 34. P re ţ 58 m ilioane negociabil. (016128)

• V înd a p a rtam en t 3 cam ere confo rt a , e ta j 1, 2 băi, 2 balcoane şi mobilă. Str. J u p i te r n r . 5 ap. 14. P re ţ negociab il 63 m ilioane. Relaţii tel. 12-41-67 sau 12- 41-71 după ora 17. (016129)

• V înd a p a rtam en t 2 camere pa rte r înalt. Str. Jean Jaures n r. 12/A ap 3, Dîmbul R otund. Vizibil zilnic orele17-21.(016136)

• V înd a p a rtam en t 3 camere finisat cu garaj. Str. Mogoşoaia nr. 4, Bl. E2, sc. I, ap. 8; M ănăştur. (028888)

* Vînd apartam ent mobilat deoseb it P ia ţa M ihai Viteazul, Rcpublica. Tel. 43-30-78 după ora 18. (009915)

* V înd ap a rta m en t 3 camcrc confort îmbunătăţiri, garaj, str. Fabricii nr. 9. Tel15-41-26. (028967)

• Vînd casă 4 cam ere, cu g răd in ă , c u rte , în că lz ire c en tra lă , g a ra j, bucă tă rie , baie, str. Ban Udrea nr. 25. Tel 13-55-57 o re le 20-22. (028995)

• Vînd ap a rta m e n t 2 camere decomandate, telefon internaţional, etaj 6, M ărăşti centru, 19. 000 DM. Tel 41-16-15 sau 19-81-20. (029009)

• V înd a p a rta m e n t 2 cam ere _ fin isa t c en tru - Z o rilo r . Tel 43-84-12. (029035)

• Vînd casă masivă de lemn7 cam ere, bucătă rie , 2 băi; teren construcţii Someşeni şi serviciu tacîm uri de arg in t masiv vechi Biedermeier. Tel13-29-05.(029114)

• Vînd garsonieră confort mărit, str. Parîng, etaj II. Tel16-70-44. (029127)

• Vînd/schimb garsonieră str. Migdalului nr. 22, ap. 29, Gruia. Vizibilă după ora 16. (029133)

• Vînd garsonieră confort 1 Mănăştur. Tel. 15-26-76 după ora15. (009795)

• Vînd apartament 2 camere confort 1 Mărăşti str. Lacul Roşu nr. 13 ap. 5 et. 1 între orele 8-18.(009870)

• Vînd în zona B iserica Sf. Petru, 3'camcre confort 1 etaj 2, finisat. Str. Scorţarilor nr. 15 ap.81 (009881)

• Vînd apartam ent 3 camcrc confort 1 str. Mehedinţi nr. 47-49 bl. C i l âp. 115 după ora 17. (009896)

• Vînd garaj beton. Tel. 42-66- 45. (009901).

• Vînd apartament 3 camere str. O ltului nr. 38 parter ap. 1; 48 milioane negociabil. (009903)

• Vînd apartam ent 2 camere confort 1 la parter str. Mehedinţi nr. 42-44 ap. 70; preţ 35 milioane. (009919) : '

• Vînd apartam ent 3 camere confort I parter, finisat, Mănăştur str. M ogoşoaia. Tel. 42-68-57. (009971) ’

• Vînd urgent apartam ent 3 camere str. Aurel Vlaicu nr. 11 bl.VI et. 4 sc. 1 ap. 15 (009988) :

• Vînd sau schimb apartament două camere decom andate 'cu garsonieră. Informaţii telefon 16- 00-92 orele 17-20. (010001)

• Vînd apartam ent 2 camere Zorilor Tel. 12-83-59 orele 16-21. (010016)

• Vînd casă de agrem ent la Roşia Montană nr. 498. Tel. 067/37-78-45 (010019)

• Vînd apartam ent 3 camere confort 2 Gheorgheni cu telefon. Informaţii tel. 15-62-08. (010023)

• Vînd sau schimb apartament de 3 pamere cu 2 cam ere plus diferenţă în Gheorgheni. Tel. 15- 76-77 (010024)

.* Vînd garsonieră str. Cojocnei nr. 6 bl, G13 ap. 23 miercuri şi joi o rele 16-21 lîngă A utogară.(010025)

• V înd casă şi acvarii. Str. Tăbăcarilor nr. 15 tel. 43-71-03. (010033)

• Vînd garsonieră str. Detunata. Tel. 15-15-59. (010034)

• Vînd apartament 2 camere. Tel. 14-02-11.(010036)

• Vînd garaj de cărămidă cu pivniţă pe str. Vînătorului; cartier Gruia. Tel. 13-91-53 orele 18-22. (010046)

• Vînd garsonieră pc str, Zorilor. Tel. 12-78-96.(010048)

• Vînd cabană la Someşu Rece. Are curent 380-220 sînt 8 ari teren lîngă apă, gard, se intră din drum cu maşina, preţ informativ 20 milioane. Tel. 14-14-68 sau 43- 72-92(010055)

• Vînd două camere în D e j , - Aleea Tomis nr. 6 bl. D16 ap. 19 e t . l . Informaţii Cluj tel. 14-56- 34.(010067)

• Vînd sau schimb apartament 2 camere str. Scorţarilor nr. 11 bl. D II ap. lSdupă ora 10. (010069)

• Vînd garsonieră confort 1 m ărit, baţeon închis, uşă la comandă. Tel. 17-24-78. (010071) '

• Cumpăr 3 camere Gheorgheni, micro 2. Tel. 14-65- 68 sau 42-50-16 (010074)

• Vînd 2 camere cu 2 bucătării str. Byron nr. 14 ap. 5 şi 6 zilnic între orele 9: 18. (010078)

• Vînd garsonieră şi garaj ultracentral. Tel. 13-52-59; 13-55- 47. (010079)

• Cumpăr urgent garsonieră sau 'apartament 2 camere. Tel. 14-44-94. (010088)

• Vînd apartam ent 2 camcre Baciu şi tractor U 650. Ţel. 15-70-45 (010090)

• Vînd urgent 2 camere zona Gării etaj 2 cu telefon. Tel. 19-30-06.(010092)

• Vînd teren în Beliş. Tel. 13- 26-39(015641)

• Vînd apartam ent 4 camere zonă frumoasă, Mănăştur. Tel. 16-.26-15(016005)

• Vînd apartam ent 3 camere urgent şi ieftin str. N. Titulescu nr. 28 sc. 3 bl. P 13 ap. 22, parter, preţ negociabil. V izibil toată ziua.(016029)

• Vînd apartament 1 cameră 41 mp. Str. Mănăştur nr. 95 ap. 68. (016108)

Page 10: ziar ÎMdewBnăwkt - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71003/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…pyine fana lui CiiptorZ] cm . Iii! Consiliul local hotărăşte: Pag. 15

d g l c f t î i m ~ PUBLICITATE(.luj-NapiK'a: Iiini-Mnrri 8-16; sîmhala 9-14; leLfax 19-73-04; SulimJai'|ia 1 iirila:

hinl-i intri X-16; ItLfas 31-43-2.1; Subrclarjia Dej: luni->inm S-16; Irlfat 21-6(1-75. miercuri, 12 iunie 1996M

• Vînd dreptul de prioritate la • Vînd 3 camere confort 2, apartament cu 4 camere pentru parter, cu balcon. Str. Girbău nr. tineri căsătoriţi. Tel. 14-37-97. 2, ap. 3, zilnic între orele 16-20. (016111) ‘ (0290,40)

• Vînd apartament 2 camere „ • Vînd casă cu grădină în confort I, intrări sepiarate, parter, cartierul A. Mureşanu. Tel 14-97- tv cablu, telefon, Io? de parcare. 95 după ora 20. (029070) Informaţii tel. 14-41-18 (016131) • Vînd apartament 3 camere

• Vînd garsoniejră confort I confort I cartier Grigorescu. mărit. Str. Gr. Alexandrescu nr. 28 Telefon 18-08-35.- (029071)ap. 104 (016138) . •' • Vînd garsonieră confort 1

• Vînd apartament 2 camere mărit. Str. Gr. Aţexandrescu nr. îmbunătăţit, în Zorilor. Tel. 12- 28, ap. 167(029073)32-51 (016152) • Vînd 3 camere cu garaj

• Vînd apartament 2 camere (schimb). Tel 17-5:4-08. (029076) decomandate, parter, str. Donatb. • Vînd apartament 2 camere Tel. 42-05-02 (016155) Mărăşti Tel 14-61-37. (029077)

• Vînd garsonieră. Str, Oaşului • Vînd apartament 4 camere, nr. 1 ap. 4 după ora 16.-(016159) Telefon 17-49-74 după ora 16.

• Vînd apartament 2 camere str. (029080)Dorobanţilor nr. 113 et./3. Relaţii • Vînd 3 camere finisat str. Dunării nr. 22 bl Hi ap. 33 Mănăştur, str. Izlazului, Tel 17- (016165) . - 90-58.(029083)

• Cumpăr teren minim 500 m p , • Vînd casă de sfîrşit de Prefer zona Grigorescti. Tel. 19- săptămînă în Cojocna. Tel 19-12- 55-17(016166) | 05. (029085)

• Vînd teren Floreşti 2750 mp. • Vînd garsonieră pe Calea Preţ 3Q00/mp. Relaţii str. Padin Baciului. Tel 18-57-64. (029089) nr. 23 ap. 32. (016170) , Vînd 3 camerţ Calea

• Vînd apartament ! cameră în Dorobanţilor nr. 76, etaj 5. Tel41- Grtta. Tel. 43-26-38 (016175) 10-55. (029100)

• Vînd casă cu grădină în • Vînd garaj din tablă; VW Golf Sumurduc Sânpaul, judeţ Cluj. .1600 diesel, 2 uşi; Renault Rapid Tel. 19-60-07 (016179) diesel; Mercedes 300 diesel

• Cumpăr garaj str. Năsăud- combi; motoretă Garelli 50 cmc. Dorobanţilor. Tel. 41-10-30 după Str. Baba Novac nr_32, orele 8- ora 19 (016185) 20. (029104) V

• Vînd apartament 3 camere. • Vînd sau schimb apartament 3 ultrafinisat 87 mp zona Calvaria, camere finisat, cu garaj sub bloc, identic P-uri de pe Pata. Relaţii cartierul Zorilor. Tel 12-46-30 str. Mănăştur nr. 107 bl, G7 et. 2 ^dupăora 17. (029108) ■ap. 7 între orele 17-21. (016190) • Vînd apartament 2 camere

• Vînd apartament 4 camere etaj confort mărit, central. Tel 41-15-87.(029110) .

Vînd apartament 2 camere pe str. Tulcea. Informaţii tel 42-01- 37 între orele 16-20. (029112) .

Vînd apartament 2 camere

• Vînd VW G olf GTI 16 valve an 1987, preţ 6800 DM. T d . 16-55-61 (009898)

• C um păr D acia 1300- 1310. Ofer 4,2-8 milioane lei. Tel. 13-51-64 (016085) -

• Vînd Renault 18, an 1983, stare bună, înmatriculat. Tel 16-81-32. (028953)

• Vînd Volyo 242. Tel 18- 76-28. (028962)

• Vînd Citroen, preţ 1000 DM. Str. M aramureşului nr. 153.(028992)

• Vînd Peugeot J5 turbo diesel, 1991, pre( 15.000 DM. Tel 41-10-33 (029022)

• C um păr D acia 1300 şi O ltcit. O fer 4 milioane. Tei 16-91-20. (029056)

• /V înd F ord S ie rra 1, 8 benzină, 1986, înm atriculat, ■ stare bună, 4000 DM şi VW T ra n sp o r te r , 1980, în m a tr ic u la t, fă ră m oto r, 3000 DM. Tel 19-15-06 orele 9-18. (029150)

I. TeL 12-47-65 (016192)• Vînd 2 camere confort 2,

finisat, relaţii tel. 15-89-25 orele 16-20(016196)

• Vînd garsonieră CaleaBaciului nr. 47, et. 2, ap. 91. Tel decomandate, str. Tulcea nr. 24,16-08-84.(028946) Bl. M4,sc. II, ap. 72. Vizibil după

• Vînd apartament 4 camere ora 17. (029113)finisat cu garaj, în Grigorescu. • Vînd urgent apartament 2Telefon 18-97-96 orele 15-21. camere central, 50; 000. 000. Tel(0^8958) * 19-49-59. (029116).

• Vînd apartament 3 camere • Vînd 2 camere ultrafinisat 2 decomandate, 2 băi,'telefon, TV balcoane. Str. Scorţarilor nr. 3, Bl. cablu, (ne)mobilat, în Grigorescu D6, et. 2, ap. 8, zilnic ora 15-20 sau schimb cu similar în (029121)Gheorgheni. Variante. Tel 41-14- • Vînd casă par; .uilară în44 orele 8-15 (028977) cartier Mănăştur.';t, .avaşului

• Vind 3 camere confort II la nr. 16. Tel 16-3>-47. (029122) parter, în Mănăştur, str. Bucegi nr. • Vîndapartament 1 cameră. 8, ap. 2. Tel 13-51-58. (028988) Cumpăr ' ;amere. Tel 41-46-

• Vînd sau schimb apartament 4 03. (02912.Vcamere. Str. Bilea nr. 6, ap. 31, • Vînd 3 camere Grigorescu şiseara. (028997) teren în Făget. Cumpăr casă. Tel

• Vînd 2 camere. Tel 18-46-12. 18-03-09.(029126)• Vînd garsonieră confort 1. Tel

16-77-71.(029130)Vînd garsonieră. Tel 19-60-

(029003)• Vînd apartament 3 camere

decomandate, confort 1, etaj 4, ultrafinisat, pivniţă, boxe, garaj 03. (029132), tablă în zona centrală localitatea . v înd casă cu anexe Arad, jud. Arad. Relaţii la tel 057/ gospodăreşti şi grădină în Valea 28-63-24 Arad după ora 16 sau Fînaţelor. fel 13-68-27. (029134)41-37-25 Cluj după ora 16. v i < . ^Vind apartament 3 camere' ' Mănăşiur zona Big. Tel 19-22-13.

• Vînd/schimb urgent 4 camerc (Q29136) cu 2 . Variante. Tel 16-10-85 ora8-14.(029013)

• Vînd casă. Str. Haşdeu nr. 82. (029024)

• Vînd garsonieră. Tel 15-64- 15.(029039)

• Vînd urgent apartament 2 camcre decomandate, preţ 32. 000. 000 negociabil. Str. Bucegi nr. 9, ap. 57, după ora 16 (Complex Minerva). (029063)

• Vînd apartament ultracentral, cu 2 camere. Tel 13-26-39. (029064)

• Vînd apartament 3 camcrc confort Grădini Mănăştur. Str. Mănăştur nr. 70, Bl. E5, sc. 1, et. 3, ap. 12, zilnic între orele 8-22:

•(029069)

• Vînd garsonieră str. Stephensoni Tel 17-30-10 după ora 20. (029138)

• Vînd urgent apartament 2 camcre slr. Primăverii nr. 6, Mănăştur. Tel 17-77-01.(029141)

• Cumpăr apartament 3 camerc zona Pata sau Năsăud. Tel 15-89- 90.(029144)

• Vînd apartament 3 camere, 86 mp, în cartier Zorilor. Relaţii tel 12-93-22 după ora 18. (029159)

• Vînd Volkswagen Passat u rgen t. An fab ric a ţie 1986 în m atricu la t sau schimb cu D acia p lus d ife ren ţă . Inform aţii în tre orele 18-20 la tel. 18-04-32. (009847)

• Vînd Oltcit Club înmatriculat an 1990. Telefon 18-52-24. (009899) ' ;

• Vînd DaciaBlO. Tel. 12-79- 04 (009902)

• Vînd Opel Record. Tel. 17-63- 32.(009949)

• Vînd Peugeot 205 GTI 1600 cmc 1988 înmatriculabil, fără vamă, 3500 DM şi Renault 18 TL break 1986 2200 t. i.. neînmatriculat, cu extrase 3000 DM, preţuri negociabile. Ţel. 18- 13-54. (009974)

• Vînd Dacia break 0 km bej metalizat, 16. 800. 000 lei. Tel. 16-01-92(010018)

• Vînd Dacia 1310 stare bună. Str. Dunării nr. 69 ap. 26 după ora 18. (010029)

• Vînd BMW 525i, argintiu metalizat an 1992,193 cp, multe extrase, telefon celular, CD stereo+quadro, 29. 900 DM nerulat în ţară, ireproşabil. Tel.15-30-79 orele 21-22 luni 17. 06, miercuri 19. 06(010030)

• Vînd talon, carte identitate Mazda 626 1981 pe 12 CJ. Tel. 12-42-46 seara. (010031)

• Vînd Citroen BX an 1991, 1400 cmc vama plătită, 8500 DM. Tel. 19-50-61 (010037)

• Vînd Audi 80 an 1990, 1800 cmc, fără vamă, 11. 000 DM, electromotor Opel Kadett 1, 6 D. Tel. 19-50-61. (010038)

• Vînd Opel Kadett fabricaţie 1983 cu numere de Germania, preţ 2200 DM. Tel. 17-21-45! (010043)

• Vînd piese Renault 14, 2 planetare, cutie viteze şi altele. Str. Byron nr. 6A fam. Tarţa. (010057)

• Vînd Renault 11 înmatriculat, stare foarte bună. Tel. 19-54-72 orele 16-19. (010058)

• Vînd BMW 320 înmatriculat, stare perfectă, 3000 DM. Tel. 14-16-59.(010062)

• Vînd Oltcit an 1988, stare bună, preţ avantajos. Tel. 41-41- 81. (010070)

• Vînd Peugeot J5 an fabricaţie 1988 diesel cu pompă injecţic dcfectă. Tel. 42-50-16. (010075)

• Vînd Opel Ascona GTI motor 1800 injecţie an 1986 consum 7 1, preţ 2700. DM negociabil. Tel. 15- 28-64.(010084)

• Vînd Opel Kadett an 1984 motor 1600, Opel Corsa an 1985, VW Golf an 1985. Tel. 15-28-64. (010085)

• Vînd Renault 11 1984 cu carte. Tel. 16-26-69. (010042)

• Vînd pentru VW Jetta, Golf 2, uşi spate, lunetă, uşă portbagaj, scaune, bord, diverse. Tel. 14-08- 65(010087)

• Vînd Peugeot 505 diesel, ireproşabil, înmatriculat sau schimb cu Dacia. Tel. 24-13-42 orele 16-22. (015878)

Vînd VW Bus. Tel. 13-09-56 (015971): • Vînd Opel, piese Oltcit,

maşină tricotat, congelator, colţar. Tel. 15-87-91 (015981)

• Vînd urgent Aro 243, motor Braşov nou, la preţ convenabil. Telefon 15-79-95 (016028)

• Vînd Ford Fiesta 1, 8 diesel. Tel. 15-67-57(016051)

• Vînd Dacia 1310 break fabricaţie 1989, preţ fix 8, 4 milioane lei. Apahida, str, Horea nr. 26 (016056) ,

Vînd Opel Kadett model1980, capacitate 1300,4 uşi, preţ 1000 DM negociabil. Tel. Turda

y 31-62-95 după masa. (016072)• Vînd Mercedes Bot de Cal,

Tel. 41-16-03 (016095)• Vînd Ford Fiesta 1100 cmc. Se

poate circula pînă în octombrie. 1500 DM. Tel. 18-04-76; 17-31- 16.(016106) ~

• Vînd ieftin Moskvich 1500 an1981. Str. Traian nr.5. (016123)

• Vînd Opel Ascona 1, 6 benzină,, an 1983, stare ireproşabilă. Tel. 18-86-02 sau telemobil 618-62-31-49 (016145)

• Vînd autoturism teren Lada Niva. Tel. 12-32-51 orele 15-19(016153) /

• Vînd autoturism Fiat Ritmo 60 -stare bună. Tel. 12-32-51(016154)

• Vînd urgent Dacia Break, caroserie şi certificat înmatriculare 1996 şi Oltcit 1989. Relaţii Calea Floreşti nr. 4 ap. 15. (016167).

• Vînd parbriz Mercedes 207- 307. Preţ negociabil. Tel. 19-63- 92 între orele 8-16 (016172)

• Vînd Moskvich 408. Preţ 1,8 milioane. Tel. 41-28-58 (016176)

• Vînd VW LT D 1985, neînmatriculat stare perfectă. Tel. 17-42-95 (016188) ,

• Vînd urgent Lada 1200. Tel.17-14-77 după orele 16. (016193)

• Vînd urgent Alfa Romeo 33 înmatriculată, an 1986,4000 DM. Tel. 41-08-20 (016194)

• Vînd Trabant combi în stare foarte bună. Tel. 16-44-30 (016195)

• Vînd chiulasă Golf 1,6 D. Tel. 41-07-97 după ora 15. (016198)

• Vînd Dacia, an 1984. Tel 18- 50-94.(028957)

• Vînd motor Mercedes 220 diesel după reparaţie capitală şi maşină de tricotat Veritas 360. Tel18-36-11. (028969)

• Vînd urgent şi convenabil motoretă Turist. Tel 17-10-83. (029028)- • Vînd Renault Fuego

înmatriculat şi BMW 323 i. Tel 14-06-30 după ora 14. (029031)

• Vînd Dacia 1310, cutie cu 5 trepte, an fabricaţie 1987. Aleea Peana nr. 8, ap. 4, după masa. (029111)

• Vînd Mercedes 350 SEL din 1979, 2300 DM, BMW 528i din 1985, 3200 DM, ambele în stare impecabilă, neînmalriculate. Tel 31-52-24.(029131)

• Vînd Dacia din 1977, preţ 4,2 milioane. Tel 42-69-12 după ora 15. (029146)

• Vînd motor barcă 500 cmc, import RDG. Preţ 700. 000 lei. Informaţii tel 13-50-01. (029156)

• Vînd/schimb VW Transporter diesel, 1992, cu autoturism (casă,. teren în Cluj). Variante. Tel 43- 81-75 sau 19-87-08. (029049)

• Vînd telefon celular. Tel. 18-86-02; mobil 018-62-31- 49.(009972)

• Vînd cameră video Sony, stare perfectă. Tel. 41-01-22 (016171)

• Vînd telefon Panasonic fără n r, cu robot inclus, nou. Tel 43-77-19 (029018)

« Vînd a p a ra t de a e r condiţionat cu telecom andă Sanyo. Telefon 018/62-36-11. (029046)

• Vînd PC 486. Tel 41-11- 17. (029103)

P R I N Ţ I

£ AMD/1335 x 8 6 £-419.000

ctel/fax; 137523! 432680);

+TVA4 MB RAM = 40 USDp j n u ii m ' momkk

3.049.000 LEI +TVA

Vînd aragaz 3 ochiuri butelie 61 cu arzători. Str. V. Babeş nr. 11 (009884)

;• Vînd cameră video VHSC, Panasonic RX-7 model 1996, Panasonic MC l'O şi Hitachi, fax Panasonic model 1996, telefon Cordless cu robot Panasonic: Tel. 14-08-65 după masa (010086)

• Vînd aparat foto pentru mărit şi video Sanyo. Tel. 18-15-91 (016036) ' , ■'

• Vînd 2 televizoare color. Ieftin. Tel. 42-69-74. (016079)

*' Vînd convenabil televizor Freedom, bibliotecă, colţar deosebit. Informaţii tel. 12-20-31 dupăora 18. (016140) •

• Vînd congelator cu patru sertare Tel. 41-05-24 orele 14-22 (016180)

• Vînd convenabil semicursă Pegas şi frigider Saratov de 140 1. Tel 17-98-83, după ora 16. (028662)

• Vînd Deck Pioneer CTS220, boxe 150W 4 ohmi şi piese Dacia 1100. Relaţii tel 12-14-33; 15-96- 46.(029090)

• Vînd combină Claas. Tel. 12- 88-59.(009900)

• Vînd cazan pentru încălzire centrală AMI4 nou. Tel. 19-56-84 (010020)

• Vînd triploc. Turda tel. 32-23- 34 după ora 18. (010051)

• Vînd combină treierat Massey-Fergunson masă 1,90 Diesel, preţ 13.000,000 negociabil. Informaţii la tel. 31- 51-73 Turda (341126)

• Vînd tractor U650, plug, semănătoare, remorcă, disc, stare foarte bună. Informaţii tel. 15-16- 53(016137)

• Vînd motocositoare. Tel 14- 25-24.(029151).

• Vînd mobilă antică iugenstil stare excepţională. TeL 13-68-3! sau 15-06-77 (016121)

• Vînd ieftin dulap bucătărie, masă canapea, dulapuri, masj televizor cu vitrină, cuier. TeL 41- .14-36.(016161)

‘ Vînd mierei de salcie convenabil. Tel.1 17-03-54 (016184)

• Cumpăr repatriere. Tel 41-10- 33.(029025)

• Vînd pui ciobănesc germanei pedigree. Tel 15-45 58. (029093)

• Vînd covor persan nou, lucra! manual. Tel 14-99-21 dupăcn 17.(029097)

• Vînd familii albine. Tel 17-81- 36(029119)

• Vînd foarte urgent şi iefe.' garnitură Bobîlna. Tel 17-49-f.fr (029128)

• Cumpăr repatriere. Tel 42-51 89. (029129)

• Vînd rochie de mireasă ş miere de albine. TelT3-68-2î (029135)

• Cumpăr repatriere. Tel 41-2' 63.(029143)

• Vînd mobilă Bobîlna. Tel ÎS 89-90(029145)

•* Vînd urgent sobă “Gutin-2’ pentru gătit, siare foarte bunăs mobilă veche, preţ convenali! Tel 19-80-81.(02915 8)

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

• Schim b casă ICRAL 3 camere, zonă centrală, ideali pen tru p riv a tiza re , cu cisi ICRAL singur în curte. Tel 19-91-47. (029149)

• C um păr u rg e n t repatriere. Telefon 16-94-44 (016135)

• C um păr w indsurf. Tel 18-96-59.(028950)

• Vînd u rg en t m obilă cam eră zi, s ta re excelen tă , p re t convenabil. Tel 18-16- 32. (029026)

• Schimb 2 apartamente ai camere la acelaşi nivel cu casi Tel. 15-97-20. (009682)

• Schimb casă-ICRAL, i camere, curte baie, telefon, zc; ‘ j centrală, cu 1 cameră-plt'-i diferenţă. Telefon 13-81-6; zilnic. (016130) ,

• Schimb apartament 2 camc finisat cu garsonieră confort numai Zorilor, plus diferenţă ps una garsonieră. TeL 12-32-5: (016151). • Schimb apartament 3 cais"

Grigorescu, semidecomandat confort I, cu 2 camerc+diferer;15 milioane. Exclus ultime-- etaje. Tel 18-04-94. (029096)

Închirieri

• Vînd masă ovală şi 6 scaune tip sufragerie Nicoleta. Informaţii tel. 19-28-95. (009879)

• Vînd canapea cu două fotolii, între orele 16-20 tel. 17-90-39. (009917)

• Vînd pui ciobănesc german. Slr. Cîmpului nr. 101. (009968)

• Cumpăr repatriere urgent. Informaţii tel. 12-42-52 după ora 18 (016034)

• Vînd dormitor Felicia, masă extensibilă şi cuier. TeL 18-15-91 (016037)

• Vînd aragaz puţin folosit şi mobilă bucătărie foarte acceptabil TcL 18-84-68 (016109)

• Caul chirie. Tel. N-M- 86.(013926)

• Ofer chirie. Ttl. 14-984» (01393 2 ) '

• Dau chirie locuinţă. Tel 43-00-81 (016200)

1 Intermediem chirii. Tel 1" .09-28(009480)

• Căutăm chirii. Oferim chiriTeL 14-08-97. (009904)

• Dau în chiric spaţiu pe»1" restaurant, bar, biliard.de 145 tţ- în zona ccntralâ. Tel. 14-21-- (016013) •

• Dau în chirie spaţiu com.--Relaţii str. Brăila nr. 8 ap-1 (016182)

N

Page 11: ziar ÎMdewBnăwkt - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71003/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…pyine fana lui CiiptorZ] cm . Iii! Consiliul local hotărăşte: Pag. 15

% miercuri, 12 iunie 1996 PU BLICITATE Clnj-Na|HK'a: luni-tinrri R-lfi; timliata 9-14: tcl/fan 19-73-04; Sulircilarlia’1 îirila: lnni-%intri K-16; Icl.'fax 31-41-23; Siihrctlarfia Dej: luni-vineri X-U>; irl'fax 21-60-75.

A D E V A R U Ld e Cluj

, Dau în chirie spaţiu .efcial Luna de Sus (centru) mp. Tel. 14-34-10 (016186). Dau în chirie birouri şi

,pajiu 15° mp Tel 43-28-37.

• Dau în c h ir ie ,pirUment. Telefon 19-85- (5pini la orele 20. (016189)

• înch iriez 2 cam ere „„(ral, do tat 4-6 lu n i înfiripat.(116201)

Tel. 13-03-81

Dau chirie locuinţă. Tel13-03-81 (029153)

Dau în chirie apartament 3 junere cu telefon. Tel. 14-33-95.

• Caut chirie apartam ent mobilat 2-3 cam ere în zona Unirii-M ercur sauHerculane. Tel. 14-15-42(010026)

• Caut chirie urgent. Tel.15-49-47 (0 1 6199)

• C au t de în c h ir ia t ipariam ent. T el 19-85-65 «rele 9-20. (029139)

MliUERSIlRVlCE UPGRADE, REPARAŢII,VÎNZARE

CALCULATOARE-MONITOARE. Ţel. 19-02-81. I

• Dau în chirie apartament 2 tinere nemobilat, pe termen lung ţigiraj. Tel. 15-43-45 (016071)

• Dau în chirie garsonieră parţial mobilată. Plata anticipat pe Ulmi. Tei. 12-73-12(016173) ,

• Dau în chirie apartament cu J camere semimobilat, cu telefon şiTVcablu. Relaţii tel 12-30-23. (029084)

• Ofer chirie 3 luni. Tel 19-08- 91.(029101)v • Dau în chirie garaj cu

•/ /irent, canalizare, apă, zona Pata. Tel 14-29-44. (029117)

• Dau în chirie garsonieră confort I în Gheorgheni. Tel 15-16-60. (029 1 20) '

• Caut de închiriat garsonieră isau gazdă. Tel,, 41-45-58. | (0094 81) .

1 Caut de închiriat apartamenti tu 2 camere. Tel. 14-46-83. î (009482) ■ ‘

• Familie tînără caută locuinţă închiriat: Tel. 17-81-82.

*(010089)• Doi studenţi căsătoriţi caută

garsonieră. Tel. 19-71-54 ora 19- 21(016091)

^ ‘ Familie tînără caută urgent , Airie. Tel. 13-82-79 pînă la ora -1(016174) - ■

ţ • Caut de închiriat garsonieră ’ s>u apartament 2 camere, cu ; Mefon, în Zorilor. Tell9-04-23. (029086) - ■

! DIVERSE

• SC Selsim SR L, s t r . B u cu reş ti n r . 15 an g a jă m urgent bobinatori. (010047)

• A ngajăm z id a r i, fa ian ţari, tîm plari, sudori şi n e c a lif ic a ţi . V a ria n ta M ănăştu r, G rigorescu lîngă benzinărie. (010054)

• E xecutăm d e ra tiz ă r i. Tel. 17-11-88 (009979)

• T ransport m arfă pînă la7 tone . T el. 17-26-33(016030)

.• A ngajăm v în z ă to r sezonier pen tru ştrand . Tel.43-32-53 după o ra - 16 (016148)

• M a ri re d u c e r i de p re ţu r i! SC P<CJ Im p o rt Export Limited SRL vă oferă spre vînzare jocuri de noroc “American Poker V” . Stocul este lim ita t! C o n tac ta ţi-n e urgent la t e l . . 064/43t24-72 (016169)

• A ngajăm b a rm en , o s p ă ta r . T elefon 13-42-76 (016183)

• Execut jaluzele lemn tei şi PVC import. G aranţie. Tel41-02-79. (028736)

• SC “Leotex Industries” SA an g a je ază m u n c ito ri c a lif ic a ţi în m ese ria de confecţioner-îm brăcâm inte. P roba de lucru va avea loc vineri, 14.06.1996, ora 11,1a sed iu l so c ie tă ţii , s t r . Gh. B ilăşcu n r. 109 (fo stă R e p u b lic ii-c lăd ire IE IA ). Inform aţii Ia tel 19-59-19 19-59-61 sau 19-59-11. (028972)

• E fec tuăm serv ic ii de t r a n s p o r t m a rfă p în ă la 5 tone. Telefon 15-77-66 sau15-54-07.(029047)

• Repar maşini spălat. Tel17-95-06(029052) '

• S ocietate com ercia lă c a u tă c ro ito r ie p e n tru execuţie la comandă în serie co n fec ţii de ga lă p e n tru femei. Tei 41-42-46. (029123)

• A ngajez p e rso n a l pentru xerox. Inform aţii str. P iezişă n r. 7, după o ra 21. (029140)

• R eînno irea văn ii cu stftilţnire germ ană şi color. Tel. 13-07-02. (009923)

• C asă de am ane t şi consignaţie ta b lo u r i şi puterii aur şi argint la cele “Ui mici p re ţu ri. Asigurăm 'Urâţenie la dom iciliu l cHtntului, inclusiv societăţi comerciale; baby s i t te r cu Personal de sp e c ia li ta te ; rcparăm păpuşi. C ontactaţi-**la tel. 43-04-91 orele 10*17.(000100)

• SC Proxidari SRL are un ® osîntre 0 şi 100%. Str.Cîmpiei

I7A. (341128)

• Meditez matematică. Tel.14-51-44. (009933)

• Angajez barman str. Calea Turzii nr. 150 tel. 12-74-71. (009964)

• Efectuăm transport 1,5 tone." Tel. 13-90-98 orele 8-17.(009989) ;

• Angajez şofer cu categoria E pe Ifa de 10 tone. Tel. 43-05-37.- (009997)

• Angajez zugrav zidar instalator şi om necalificat. Tel.43-05-37 (009998)

• Angajăm lucrări dc zidărie zugrăveli interioare şi instalaţii sanitare. Tel. 43-05-37; 19-47-75 (009999)

• Execut zugrăveli, tapetări, raşchetat, parchet, vopsitorii. Zilnic orele 8-20 tel. 18-22-83.' (010056)

• Sucursala de Reprezentare şi Protocol "Victoria” Cluj-Napoca, Autoservicc Cluj-Napoca,.Calea Dorobanţilor nr. 18-20, vinde: - 2 bucăţi Skoda Fclicia LX; - 1 bucală autoutilitară Skoda Felicia Pick-Up LX. An fabricaţie: 1996,0 km. Informaţii la telefon: 19-81 50.(100530)

• SC Şcoala de coafor Erikâ anunţă începerea cursurilor de cosmetică . manichiură şi pedichiură. înscrieri şi informaţii pe str. Potaisşa nr. 7 tel. 19-66-29 pînă în data de 14 iunie 1996.1 (010039)• Societate comercială angajează •

ospătari şi barmană între 20-25 ani, femeie de serviciu, bucătăreasă. Calea Bucureşti nr.79 (Montana Bistro) în 12 iunie orele 14-18. (010077)

• Angajez barmani. Tel. 13-28- . 59(010082)

- • Angajăm vînzătoare la magazin alimentar; necesare garanţii materiale. Tel. 14-70-11 orele 18-20 (010091)

• Confecţionăm şi reparăm jaluzele din lemn de tei. Tel. 13-03-09 şi 059/15-39-93 (015924)

• Curs înot copii. Tel. 18-34-95 (016033)

• Angajăm pe perioada verii vînzătoare în domeniu alimentar. Tel. 41-41-12 (016063). Angajăm vînzător tonetă

Centru. Tel. 19-68-56 între orele9-18 (016068) ; - \

• Angajez vînzătoare magazin alimentar, vîrstă maximă 25 ani. Tel. 13-27-08, str. Maramureşului nr. 44 informaţii orele 14-17.f (016098)

• în baza legii, 137/1995 A. F. Moldovan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu în vederea amenajării unui bar amplasat în comuna Sânmartin, sat Diviciorii Mici nr. 60 Eventualele sugestii şi sesizări se pot depune la APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 29.(016144)

• Angajez tinichigiu, vopsitor, mecanic auto. Tel. 15-86-09. (016147) .

• SC Camelia angajează fete pentru maşină îngheţată stradală. Miercuri ora 12 la sediul firmei str. IC Brâtianu nr. 27, la piese auto Oltcit. (016181)

• Fotograf amator, caut domnişoare prezentabile. Cîştig avantajos. Scrieţi 1437 Budapest70 PF 778,(028800)

• SC Iami SRL angajează muncitori necalificaţi. Str. Someşului nr. 19 (028982) '

• Tapiţer. Tel 16-72-67. (029074)

• în conformitate cu legea nr. 137/ 1995, SC Mips SA anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul Balastiera Juc amonte pod, situat în localitatea Jucu. Eventuale sesizări, sugestii şi reclamaţii se vor depune la APM Cluj, Str.Dorobanţilor nr.99. (029095)

• Angajăm ospătare şi vînzătoare. Informaţii la Select Club 2000, str. Fabricii nr. 4, orele16-18 . (029118)• Angajez electromecanic, vîrstă

maxim 30 ani şi şef de producţie. Relaţii tel 15-09-86.(029154)

• Dau împrumut. Tel. 13-25-92 zilnic (009577)

PIERDERI• P ierdu t cîine Pechinez,

zona C asa T in e re tu lu i, m ax ila r in fe r io r ieş it în afară, inbisiv stînga jos rupt. Găsitorului recompensă. Tel14-13-04. (029115)

• Pierdut legitimaţie serviciu pe numele Unguruşan Maria. O declar nulă. (010028)

• Ghincu Theodor, pierdut legitimaţie veteran război. O declar nulă (010045)

• Pierdut căţel roşcat în zona Gheorgheni în data de 10 luna curentă, corcitură de staffordshire terrier. Ofer recompensă 150 dolari. Tel. 13-97-20 pager 41-41- 75/20314 (010068)

• Pierduţ carnet student pe numele Kalavriotis Nicolaos. îl declar nul. (010073)

• Pierdut carte identitate seria A024004I pe numele Varga Tiberiu O declar nulă. (010083) _

• Pierdut legitimaţie Clujana seria 14025 pe numele Feurdean Ioan. O declar nulă (016132) ■ ' • ;

• Pierdut legitimaţie de serviciu pe numele Lazăr Vasile. O declar nulă. (016157)

• Pierdut carte de identitate seria A nr. 0552254 eliberată în19 XI 1993. Se declară nulă. (016191)

• Pierdut carnet de student pe numele Fritea Codruţa. îl declar nul (029078)

• SC Farmec SA pierdut certificat de înregistrare fiscală 199150 din 30. 10. 1995. Se declară nul. (029099) •

DECESE COMEMORĂRI

• F am ilie se r io a să din B u cu re ş ti, c ău tă m fată serioasă îngrijire copil 4 ani. Condiţii de v iaţă deosebite, p la ta foarte bună. R elaţii la tel 01/659-43-57 sau 01/650-99-91. (029067)

• Caut femeie pentru îngrijit copil de 10 luni şi menaj. Relaţii la tel 15-09-86. (029155)

• Cedez urgent post telefonic internaţional. Tel 19-80-81. (029157) '

• Cu ad încă d u re re anunţăm că iubita noastră mamă, bunică şi străbunică L IV IA C H ER EB EŢIU (născută Domşa) s-a stins din viaţă la vîrstă de 86 ani. Înm ormîntarea va avea loc vineri, 14 iunie, orele 12, la Cim itirul central. Michaela P itea , C elestin şi G abriel Cherebeţiu. (010052)

• C u ad încă d u re re anunţăm trecerea în nefiinţă a surorii şi mâtuşii noastre de n e în locu it OLIVIA- M A RIA C H ER EB EŢIU născută DOMŞA. Nu o vom uita niciodată. Familiile ing. Dom şa M ircea şi d r . Amedeo M azilu . (016164) ,

• Cu sufletele împietrite anunţăm trecerea în lumea um brelor dupâ o cruntă şi nem erita tă suferin ţă a lui CHIŞ IIORAŢIU BOGDAN, în v îr s tă de 18 an i, din V u ltu ren i, ab so lven t al Liceului “ Avram Iancu”. îl vom petrece pe drumul fără în to a rc e re jo i, 13. iun ie , o re le 13. D um nezeu să-] o d ihnească . F am ilia .(016202)

• După o lungă şi grea suferinţă, a plecat dintre noi cel care a fost un soţ iubitor şi un ta tă minunat, COŢA IOAN, în vîrstă dc 46 ani, născut în Miceşti. Nu te vom uita niciodată. Odihneşte-te în pace. Înm orm întarea va avea Ioc în data de 13. 06.1996, o ra 13 la C im itiru l Someşeni. Soţia L e tiţia şi copiii Carm en, G abriela şi Călin. (029088)

* F am ilia în d u re ra tă îl conduce pe ultim ul d rum pe iubitul lo r soţ, ta tă şi bunic, SI MU N IC O LA E, jo i , 13 iu n ie , o ră 13, la C im itiru l Central. (029106)

• S-a stins din viaţă buna şi m in u n a ta n o a s tră s o ră , cu m n a tă şi m ătu şă L IV IA C H E R E B E Ţ IU , n ă sc u tă Domşa, care prin plecarea ei, la să un p u stiu d u re ro s în sufletele noastre. Fam. Nelu Domşa şi copiii (010022)

• P ro fund în d u re ra ţ i de m o a r te a fu lg e ră to a re a prietenului nostru KIRALY A T IL L A , p re z e n tă m co n d o lean ţe le n o a s tre fam ilie i g reu în c e rc a tă . A fo s t un om deo seb it. Dum nezeu să-l od ihnească. F am iliile Fetche T eodor şi H usaru Constantin. (010027)

• Sîntem alături de doamna Dia J u r ja şi copii în m area d u re re . p r ic in u i tă de p ierderea ireparab ilă . Fam. Emil Bozac. (010050)

• S incere condolean ţe şi în treaga noastră compasiune d-liii ing . N is to r A nton şi fam ilie i la tr e c e re a în eternita te a soţiei. Asociaţia de locatari Aleea Scărişoara nr. 5 (010053)

' • Sîntem alături de familia ce lu i ce a fost GONOSZ ŞTEFAN, fost d irector la IP C lu j. D um nezeu să -l od ihnească în pace . C olectivu l In s titu t P ro iec t Cluj SA. (010080)

• Sîntem alături de familia ing . ENG H IŞ V IC TO R , p en sio n a r ■' IC P C lu j Dumnezeu să-I odihnească în p ace C o lectivu l In s ti tu t Proiect Cluj SA. (010081)

• Sîntem alături de colegul nostru conf. dr. Ju rcă Ionel în momentele grele prin care trece . Sinccre condoleanţe. Colegii disciplinei de CSV, FMV, Cluj-Napoca. (016126)

• Un gînd pios la trecerea în n e fiin ţă a a p re c ia te i n o a s tre colege ELENA BLÂGESCU, că re ia îi vom p u r ta o ca ldă a m in tire . C o lec tivu l BCU “L u c ian Blaga” (016141)

• Sîntcm a lă tu r i de M arian a Sim u, în d u re re a p r ic in u ită de decesu l socrului. Sincere condoleanţe în tregii familii. Colegii de la o fic iu l de ca lcu l “ U n ire a ”(016142)

• Sîntem alături dc domnul Io an D îr ja n în g re a u a su fe r in ţă p r i le ju i tă de t r e c e re a în e te r n i ta te a d is tin se i sale so ţii. S incere con d o lean ţe . A so c ia ţia de locatari str. P ietroasa nr. 42 ABCD (016162)

• Sîntem alătu ri dc familia C hiş în m a re a d u re re p ric inu ită dc m oartea fiului lor drag, BOGDAN. Familiile M u re şan şi M eseşan(016203)

• M ulţum im acelora ca re au fost a lă tu r i de noi p r in p re z e n ţă şi f lo ri . la conducerea pe ultim ul drum a iub itu lu i nostru soţ, ta tă , socru şi bunic, CHERECIIEŞ IOSIF. Familia. (029142)

• S în tem a lă tu r i de în d u r e ra ta fam ilie la p ie rd e re a fiu lu i lo r d ra g , BOGDAN C H IŞ . F am iliile Pitic şi Chiş. (016204)

• Sîntem a lă tu ri de colega n o a s tră N is to r S anda, în m area d u re re p ric inu ită de p ie rd e re a m am ei d rag i. C o leg ii de la SC Peco SA Cluj-Napoca. (029065)

• Sîntem a lă tu ri de colega noastră Ju rcă Elena Florica, în marea durere pricinuită de p ie rd e re a fu lg e ră to a re a m am ei . d ra g i , N ISTO R L E T IŢ IA . C oleg ii de la ICPIAF. (029066)

• C on d o lean ţe ţ i com pasiune doamnei K iraly Elisabeta, care acum trăieşte ce le m ai g re le c lipe , p r in p ie rd e re a so ţu lu i KIRALY A T T IL A . T ran sm item sincere condoleanţe familiei îndurerate. Colectivul TESA S u cu rsa la A rdeal T a rn iţa . (029068)

• Sîntem ală tu ri de colega n o a s tră conf. d r . PITEA M ICHAELA, partic ip înd Ia m area d u re re p ricinu ită de tr e c e re a în e te rn ita te a m am ei sale d rag i. C adrele d id a c tic e şi p e rso n a lu l Facultăţii de Farmacie, U. M.F. Cluj-Napoca. (029072)

• Dragă NELU COŢA, nu- ţi voi u ita n iciodată chipul tău cel bun şi blînd. Să-ţi fie ţărîna uşoară. Unchiul Bucur Ioan. (029092)

• S incere condoleanţe şi compasiunea noastră colegei Popa A rân k a p en tru p ie rd e re a m am ei d rag i. C oleg ii de Ia GSDP C lu j. (029109)

• S-a scu rs un an de la s tin g e rea d in v ia ţâ a celui care a fost soţ, ta tă , socru şi bu n ic , LUCACIU AUREL. C om em o ra rea va avea Ioc dum inică, 16 iunie 1996, Ia biserica ortodoxă Someşeni. S o ţia M a r ia , fiii A d rian , Gabi, nurorile Dana şi Mona, n ep o ţii A nd re i şi E liza . Dumnezeu să-l odihnească! (016096)

• Cu aceeaşi d u re re în suflete anunţă trecerea a doi ani de cînd inima iubitoare şi generoasă a celei care şi-a în c h in a t în tre a g a v ia ţă familiei şi profesiei, a încetat să m ai b a tă , p ro f. VIŞAN SUSANA. Nu te vom u ita niciodată. Familia. (016197)

• M ulţum im resp ec tu o s c e lo r c a re -p r in p rezen ţă , telegram e şi condoleanţe- au fost a lă tu r i dc noi în m om entele g rele p rin care trecem . Fam. Ioan Munteanu şi Emil Bozac. (010049)

*• M ulţum im tu tu ro r ru d e lo r , co leg ilo r,prietenilor, vecinilor, care au fost a lă tu ri de noi în m arca durere pricinuită de. trecerea în e te rn ita te a celui carc a fost, JURJA IOAN. Nu-1 vom u ita n ic io d a tă . F am ilia îndoliată. (016156)

• Sîntem alături de Agela şi fam ilia ei în aceste clipe d u re ro a se p ric in u ite de d isp a riţia fu lgeră toare din viaţă a lui FLORIN. Familia M ureşan Narcis, Ani şi Ioan. (016168)

Page 12: ziar ÎMdewBnăwkt - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71003/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…pyine fana lui CiiptorZ] cm . Iii! Consiliul local hotărăşte: Pag. 15

A D E V A R U L S P O R T miercuri, 12 iunie 199?7JJ

Pase subiectiveStelea a învins România!

• Să lîe "Euro ’96” unul al cgalurilor?! Aşa se pare!

• Ciudat acest meci, ' Olanda - Scoţia. Cu un bagajimens dc cunoştinţe tehnice, tactice, olandezii au început cu mult aplomb, au dominat şi au ratat ocazii dintre cele mai mari, lăsînd impresia că vor cîştiga lejer...

• Scoţienii fug înfiorător dc mult şi de tare şi gîndesc rar şi scurt. Ei nu reuşesc mai mult dc 3-4 pase consecutive...

■ Olandezii, e o plâcerc să-i vezi cum pasează, 10-20 de pase conscculive, cum fentează, cum se repliază, cum deposedează. Ei au avut 61 la sută posesia mingii.

• în mijlocul reprizei a doua scoţienii erau epuizaţi, păreau uri preş pe care oricine îşi putea şterge picioarele... Firesc, căci au fugit mai mult ca la un maraton!

• în concluzie, forţa şi; fuga disperată au ţinut piept talentului şi artei jocului olandezilor, total impotenţi din păcate în careu!

• Rar mi-a fost dat să văd un meci cu o nedreptate şi cu o prostie mai mare, fară seamăn şi fără egal, cum a fost România- Franţa. Deşi am început în forţă, cu siguranţă şi aplomb, silind invincibila, redutabila, abila echipă a Franţei să dea din colţ în colţ, a venit o gala sinucigaşă a lui Stelea, o lipsă elementară de judecată, de gîndire, dc simţ al măsurii! Stelea este autorul golului francezilor şi a victoriei lor!!

• Tot meciul - nu e mai puţin adevărat - am jucat în9 oameni (Lupcscu -şi Răducioiu n-au jucat nimic în prima repriză, Adrian Ilie şi Moldovan în a doua), iar Gică Popescu şi Dorinei Munteanu n-au fost în ce mai bună formă. Cu toate acestea... marea Franţă nu ne-a putut depăşi!

• Am ccdat după gol şi psihic şi fizic, lucru de care

■ mă temeam.• Hagi a luptat mult, a

dat pase şi a fost prezent la finalizare. Dacă jucau şi ccilalţi ca cl, alta era soarta partidei;

• Un adevăr amar: jucătorii nu sînt pregătiţi cum trebuie, naţionala ri-a jucat meciuri de pregătire, ci doar dc dezmorţire şi relaxare. Si s-a văzut...

Viorel CACOVEANU

O greşeală incredibilă a lui Stelea si...

FRANŢA ■ ROMANIA 1-0 (1-0)Am început bine. Chiar

nesperat de bine, francezii fiind nevoiţi să pună stavilă atacurilor noastre apclînd la faulturi din primul minut de joc (atac brutal al lui Guerin asupra lui Lăcătuş, controlat apoi şi mai aspru'de Di Meco, ultimul "încasînd” în min. 20, un "galben”). Şarjele noastre curg destul de consistent şi în min. 5. Lăcătuş, lansai în careu, şutează de puţin peste colţul stîng. îii min. 20 Lama sc remarcă la o "liberă” executată de Hagi (ccl mai bun dintre tricolori şi chiar din teren), agăţînd balonul

G ică H agi, c ă p ita n u j trico lo rilo r, cel m ai bun d e p e te re n

jos la rădăcina barei verticale stingi (faza s-a petrecut după ce Di Meco a încasat "galbenul”). Apoi scăpaţi din presiunea

- tricolorilor, francezii încep să lege jocul şi să pătrundă spre careul nostru, un prim avertisment fiind şutul-bombă

■’ expediat de Dugarry (22), respins cu dificultate de Stelea. Numaî că după această paradă excelentă a urmat în min. 25, faza care a dus la înscrierea Unicului gol al partidei ai al victoriei echipei Franţei, gol care are la bază o. monumentală greşeală a lui Stelea, ieşit indecis şi la întîmplare în careu pc la 12-1,3 metri, greşeală dublată de. indecizia lui Mihali şi Dugarry a reluat cu capul o diagonală lungă de vreo 30 metri, trimiţînd balonul în poarta goală. Ce-a fost în continuare s-a văzut clar pe micul ecran. Golul mai mult decît norocos înscris de francezi datorită acelei gafe, a produs o inhibare în randamentul tricolorilor, mulţi dintre ci - cu cxcepţia lui Gică Hagi care a fost pe tot terenul, chiar şi în propriul, careu în faza de apărare - fiind sub valoarea etalată în atîtea partide susţinute de echipa României. Am încercat să impulsionăm atacul, după pauză, prin introducerea lui Viorel

Moldovan în locul lui Răducioiu (la care se simte lipsa îndelungată de pe gazon), apoi a lui Adrian Ilie în locul lui Lăcătuş, dar cu excepţia unei faze de dribling scurt în careul francez în rest nu s-a văzut. în privinţa lui Viorel Moldovan am mari dubii în privinţa fazei din min. 54, cînd deschis de Hagi pătrunde în careu, Desailly îl împinge cu mîna, Moldovan cade în careu dar... arbitrul nu acordă nimic. Adrian Ilie, în schimb, se alege cu un "galben” (89) pentru

- lovirea balonului cu mîna la centrarea lui Selymesi.

Francezii au acţionat mai degajat după pauză avînd avantajul golului norocos înscris în min. 25, au insistat în ofensivă creîndu-şi bune ocazii de gol. ratate de Karembeu (57), Loko (70) şi Zidane (75). în plus au forţat defensiva noastră să intervină ceva mai neortodox şi drept urmare Mihali şi Selymesi s-au ales cu cîte un "galben”. Ultimele zece minute au fost ale noastre dar şi şansa ne-a ocolit sau au intervenit reacţiile prompte şi oportune ale portarului Lama, imbatabil. în plus a fost şi tirul dereglat al atacului nostru care a irosit bune ocazii prin Lupescu (58, şut de la 16 metri înalt de tot peste) şi Gică Popescu (89, şut violent, tot peste, după o "liberă”).

Am pierdut o bătălie dar războiul este abia la început. Am

• T ' ’J-' ,S

Unul d in "1 1" -ele alin iat de Franţa în,cursa celor 24 de partide în care n-a cunoscut înfrîngerea

pierdut din cauza unei gafe monumentale dar în rest n-am fost cu nimic inferiori francezilor, care au ratat şi ci cam la fel ca şi noi dar pc ei, şansa nu i-a ocolit. Important este ca tricolorii să fi trecut cu bine peste ”noăptea dezamăgirilor” de după meci şi să se mobilizeze impecabil pentru partidele cu Bulgaria şi Spania şi calificarea în "sferturi”.

Arbitrul Hcllmut Krug (Germania) a condus corcct întîlnirea (excepţie faza din min. 54). Iată şi formaţiile care au evoluat: ROMÂNIA: Stelea - D. Pctrescu (Filipcscu, 78), Mihali,

Belodedici, Selymesi - Lupescs Gică Popescu, Hagi, D. Muntean;- Lăcătuş, (Ad. Ilie 57) s; Răducioiu (V. Moldovan, 46?. FRANŢA: Lama - Thurac. Blanc, Desailly, Di Mec; (Lizarazu, 68) - Deschamps Guerin, Zidane (Roche, 79S. Karembeu - Djorkaeff, Dugair, (Loko, 68).

Victor MOREA

CLASAMENTUL GRUPEI B1. Franţa 1 10 0 1-032. Bulgaria 10 10 1-113. Spania 10 10 1-1 14. România 10 0 1 0-10

’’ETAPA” A 2-A: Bulgaria - România (joi 13 iunie) şi Franţa - Spania (sîmbătă 15 iunie).

OLANDA-SCOTIA 0 - 0

Stadionul ”Villâ Park” din Birmingham, arhiplin luni. Un stadion care a cîntat din primul şi pînă în ultimul minut de joc. Acordurile unei fanfare olandeze au primit răspunsul zecilor de cimpoaie ale scoţienilor.>- Un meci început de olandezi

în viteza a. patra, cu maximă turaţie, defensiva "cimpoierilor” fiind sufocată pur şi simplu, nevoită să respingă unde se putea, la disperare. îngerul păzitor al porţii scoţicne, Andy Goram are un reflex senzaţional în min. 6 la şutul lui Seedorf dar Taument, care recepţionează balonul, îl trimite din 7 metri... înalt peste transversală. Un minut mai tîrziu înghesuială cumplită în careul scoţian dar Ronald de Boer ratează, reluînd prea slab, din apropiere, în Collins (la reluare se pare că acesta a atins balonul şi cu mîna).

Treptat, apele învolburate ale atacului olandez s-au mai liniştit' şi scoţienii au trccut la presing şi

contra-atac, unul din ele soldîndu-se cu un balon şutat de Alister, apărat- de Van der Sar. Ocazie uriaşă Bergkamp (19); scăpat în carcu dar se complică ieşind în lateral şipasînd prost, adică la... nimeni. în continuare; pînă la finele reprizei, joc

. poziţional; de pîndă a greşelilor, care. n-au prea fost.

La reluare, treptat scopul scoţienilor de-a obţine o ”rQmiză” iese tot mai pregnant în evidenţă, "cimpoierii” baricadîndu-se ferm în defensivă, lansînd, cam rar, rapide contra­atacuri. Invitaţi parcă să atace, olandezii îşi intensifică ofensiva dar combină exagerat uneori şi, mai ales, ajunşi în fazele de finalizare nu au luciditatea şi precizia pentru a fructifica ocaziile. Ratează, din 8 metri, Taument (52) la o centrare perfectă a lui Seedorf; ”cap” Bergkamp (64) din marginea careului mic după un corner şi balonul trece la... doi metri de

transversală; pe contra-atac, Durie (68) ratează cu stîngăcia unui începător; final incandescent, cu olandezii în jumătatea scoţienilor dar şi luciditatea ce-a mai rămas s-a spulberat, mai ales gîndindu-mă

• la uriaşa ratare a lui Kluivert (86) din 6 metri, ”cap” alături.

Fluierul final al centralului Leif Sundell (Suedia) â pus capăt unei lupte - pe alocuri frumoasă şi interesantă, pe de altă parte dură uneori şi presărată cu inexactităţi cam ţipătoare - în care Olanda a ratat victoria (gîndin- du-ne la faptul că a dominat mai mult, că raportul de cornere a fost de 14-1} iar Scoţia a obţinut

, "remiza” mult dorită şi pentru care a luptat din greu. Iată şi formaţiile care au evoluat: OLANDA: Van der Sar - Reiziger, Kock, Bogarde - R. de Boer (Winter), Davids, Witschge (Cocu), Seedorf - Taument (Kluivert), Bergkamp, Jordi Cruiff; SCOŢIA: Goram - Kimmie (Burley), Boyd, Calderwood, Hendry - McCall, Alister, Gallacher (Kinlay), Collins - Booth, Durie. (Schimbările au fost efectuate în repriza secundă).

Neaşteptat şi frumos final: jucătorii olandezi au părăsit terenul de^joc în tricourile scoţienilor şi invers.

Rom eo V. CÎRTANCLASAMENTUL

"GRUPEI” A1-2 Elveţia 1 0 1 0 1-11

Anglia 1 0 1 0 1-1 13-4 Olanda 1 0 1 0 0-0 1

Scoţia 1 0 1 0 0-0.1

■TT\I’ V A 2- V: Olanda - Elveţia (joi 13 iunie) şi Anglia - Scoţia (sîmbătă 15 iunie).

‘W fo fi

"CADOUL” LUI PI 7,7,1Juan Antonio Pizzi, fantele

de Tcncrifc, golgcterul lui Primcra Division cu 31 goluri marcate, motiv pentru care sciccţioncrul Javier Clementel-a instalat în vîrful liniei dc atac în meciul cu Bulgaria, a împlinit vinerea trecută 28 de

ani. La două zile după aniversare, duminică în mcciul cu Spania - Bulgaria cl s-a ales cu un... usturător "cadou”, cartonaşul roşu arătat dc arbitrul Ccccarini pentru faultul grosolan comis în minutul 75 asupra lui Kisiscv. Un "cadou” pc carc Pizzi nu-1 va uita prea curînd. Mai ales că va sta pe tuşă o etapă.

GIliiNIONUL LUI GRASSI Elveţianul dc sorginte italiană,

Marco Grassi, este fiu dc milionar. în mcciul Anglia - Elveţia ghinioanele s-a ţinut ca o

umbră dc "fiul dc bani gata”, două fiind de infarct: prima dată cînd din carcu, avîndu-1 în faţă doar pc Seaman, a bubuit balonul în transversala porţii engleze, a doua oară în finalul partidei, cînd din colţul careului mic a tras dar Seaman a respins în corner, Ghinionul s-a numit deci bară şi... Seaman.

GENTLEMANI DE... CIRCUMSTANŢA

Aveam o părere mai bună despre ziariştii sportivi englezi, despre profesionalismul lor. Că

după mcciul Anglia - Elveţia au adresat întrebări pline de sarcasm lui Terry Venablcs, era de aşteptat. Dar ca să se revolte în privinţa loviturii de la 11 metri pentru hcnţul lui Pearcc, considcrînd sancţiunea de o extremă uşurinţă, ”închizînd însă complet ochii” asupra fazei cînd Shcarcr a deschis scorul, dintr-un ofside vizibil şi dc la Vladivostoc, mi sc parc un gest care anulează noţiunea dc gentleman.

R om eo V. CÎRTAN

’ IT ARDAF-jurnal de vacantă (II)

# 1 >- Domnule prof. Pop, ce urmează pentru ”U” ARDAF?- Mai avem o săptămînă de tranziţie, cu acumulări, pentra

menţinerea tonusului, fără să forţăm. După 15 iunie vom lua o i pauză, pentru unii. Alţii însă se vor prezenta la lot, la Baia ! Mare, pentru pregătirea meciului cu Grecia. Pînă la 5 iulie > tratament la. Felix, iar între 5 şi 15 iulie o altă pauză. Ne reluăn apoi pregătirile, pentru început pe Litoral. Băieţii vor lua parte la turnee de volei plajă, în ţară şi la Cluj, după care nc voe : deplasa la Poiana Braşov unde vom sta şapte, opt zile. Este c i perioadă pc care o dorim cu jocuri de verificare. Aş mai amint; şi ediţia 1996 a "Cupei ARDAF, turneu internaţional, pentru i începe apoi la 21 septembrie, noua ediţie dc C.N. Dacă le luăc pe felii, este şi odihnă dar şi muncă din belşug.

> - Cum vedeţi ediţia 1996-1997 a C.C.E., competiţie îi premieră pentru ”U” ARDAF?

- Am schcma dc deslâşurare. Ne aşteaptă un tur preliminar în cursul lunii octombrie. Apoi alte două tururi şi, în caz di reuşită, o grupă semifinală. Noi venim după un "război” care i pustiit tot în C.C.E. Dinamo nu nc-a lăsat nimic! Ce am lăsa! noi în C.C. în schimb, se vede. Rifil arc şanse să intre dircct într-o grupă semifinală dc opt. Noi va trebui să tragem din greo Obligaţiile noii ediţii sînt mai multe. C.N., Cupa României. C.C.E., naţionala României, preliminariile C.E. Sperăm să fin sănătoşi şi să le putem aborda pe toate.

- FttV a înfiinţat un prim Centru Olimpic, pentru Icte,!1 Bacău. Acţiunea s-a oprit din motive dc orgolii personale al* unora sau altora.

- Nu sînt împotriva centrelor olimpicc. Bâza toi copii» c reprezintă. Dar trebuie nişte condiţii de îndeplinit. Euziccâk ora actuală, condiţii pentru înfiinţarea unui C.O.Ta băieţi arc Dejul. Nu ştiu însă în ce măsură părinţii îşi vor lăsa copiii U Dej, fiindcă probleme 'dc accastă natură sînt si la Bacău.

- Va continua SC ARDAF colaborarea cu ISCT?- Sigur. Nc trebuie o echipă carc să ruleze jucătorii tineri, t

pcrspcctivă. Şi ISCT-ul este o cchipă bună, a demonstrat-0?'111 ediţia recent încheiată, o cchipă carc a fost la un Pas j!?,-.,Dem ostene ŞOFRON

Page 13: ziar ÎMdewBnăwkt - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71003/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…pyine fana lui CiiptorZ] cm . Iii! Consiliul local hotărăşte: Pag. 15

M3) miercuri, 12 iunie 1996 FEMEIAA D E V A R U Ld e Cluj

Margareta Pâslaru/

Celebra solistă de muzică pop s-a născut în data de 9 iulie 1943 ■ffl Bucureşti. A studiat cursurile de specialitate - muzică uşoară - la clasa “Camelia 'Dăscălescu”. Debutează la vîrstă de 15 ani în- jr-o emisiune TV realizată de

E Valeriu Lazarov, cu melodia X “Picolissima Serenada”. Primul f succes îl dobîndeşte cu melodia

“Chemarea mării” de George Grieoriu. Participă la o serie dc

f 1 competiţii naţionale şi ? internaţionale, cucerind premii

însemnate precum: “Discul de 5 marmură” la gala “MIDEM” de la

Cannes, Franţa, Premiul III la Sopot, Polonia, Premiul presei la Tokyo, idem în Malta,- “Discul de aur” al Electrecordului .etc. etc. A

- efectuat turnee în peste 30 de ţări.Ciută cu succes şi muzică populară..

I Talent multilateral demonstrează în '? cele 400 de spcctacolc cu “Opera. ; de trei parale’ de Brecht, alături i de marele dispărut Toma Caragiu

şi în filmele' “Tunelul”, “Un film ' cu o fată fermecătoare”, ^ - “împuşcături pe portativ”, ~7 î:cronica” şi “Veronica se f- uitoarce”, “Melodii, melodii” ş.a.

A dominat muzica uşoară româncască mai bine de un sfert de veac. Compozitoare inspirată, Margareta a lansat o mulţime de şlagăre servite de propriile-i texte (şi nu numai) prin carc se

: confesează publicului: ,JA. nimănui”, “Alergători de cursă lungă”, “Dacă ai ghici”, “Timpu I”, “Lasă-mi, toamnă, pomii verzi” ş.a.

Actualmente Margareta trăieşte . in SUA, SUMMIT, NEW

JERSEY, De acolo a lansat un nou disc LP, “Un pod peste Ocean”, care cuprinde o retrospectivă a > succeselor cu trei melodii noi ("Un

■ pod peste ocean”, “Am cîntat”, “Septembrie”), marcate de un

imens dor de ţară. îndurerată de suferinţele oamenilor, ale copiilor în special, ea donează toate drepturile de autor orfelinatelor şi grădiniţelor de copii năpăstuiţi din România.

Pătrunsă de aceste nobile acţiuni, Margareta Pâslaru va veni în ţară în această vară. O menţiune: Margareta Pâslaru - după pro- pria-i mărturisire - nu a amestecat şi nici nu va amesteca niciodată muzica cu politica. Margareta Pâslaru are insă “politica” sa: “în tinereţe ne străduim să ne facem un nume. La maturitate trebuie să folosim acel NUME spre binele altora”.

O aşteptăm cu drag în România!Dan TRIF

Foto 2: Margareta Pâslaru alături de studenţi clujeni aflaţi în SUA, ale căror studii sînt sponsorizate şi de cătrc generoasa artistă. .

Şcoala tinerelor familiiLa Laboratorul judeţean de promovare a sănătăţii Cluj s-au

deschis recent din iniţiativa şi sub îndrumarea d-lui dr. Emil Florea, Şcoala tinerelor familii, pentru studenţii familişti din Basarabia şi Bucovina. Participanţii, studenţi la numer6ase facultăţi clujene, şi-au exprimat interesul pentru a-şi însuşi acele cunoştinţe care să le permită să facă din (deocamdată) mica lor familie un mediu în măsură să asigure creşterea şi dezvoltarea (fizică şi spirituală) corespunzătoare a copiilor lor. în urma’unor prime “lecţii”, mulţi şi-au propus ca, la terminarea facultăţii, să organizeze şi ei, acolo unde vor profesa, “şcoli”.de educaţie pentru părinţi după modelul celei initiate de dr. Emil Florea.

y

A 1

F i i c a l u i G i a n i

C a p r o n i a s u r v o l a t

B r a ş o v u l c u*

u n p l a n o r r o m â n e s c1 Contesa Maria Fede

Caproni, vicepreşedintele Federaţiei Aeronautice Internaţionalş (FAI), a survolat, sîmbătă, Braşovul cu un planor românesc, informează corespondentul MEDIAFAX.

Contesa este fiica Iui Giani Caproni,-prietenul lui Henri Coandă, împreună cu care acesta a construit primul avion cu reacţie. '

Maria Caproni a verificat sîmbătă aerodromul din Sînpetru, dorind să se informeze dacă, acesta îndeplineşte condiţiile necesare pentru desfăşurarea unei competiţii internaţionale de aviaţie. Ea a participat, în perioada 4-9 iunie, la Sinaia, la şedinţa anuală a Comisiei de Educaţie Aerospaţială a

FAI, la care au mai luat parte Max Bishop, preşedintele de Onoare al acestei federaţii, precum şi Osmo Jalovaqra, preşedintele executiv.

Toţi membrii delegaţiei care au zburat cu planoarele autohtone au declarat că au trăit cu adevărat senzaţii tari. Max Bishop s-a declarat plăcut impresionat de

'geografia Braşovului, dar a fost uimit că planoarele româneşti, atît de vechi, niai pot fi ridicate de la sol.

România este afiliată la FAI din. 1926,. iar prinţul Bibescu a fost de două ori preşedintele acesteia. Primul avion cu reacţie, Bristol- Caproni-Coandă, se află expus la Trento (Italia), în muzeul contesei Maria Fede Caproni.

C sM tg te "^ Vaccinurile realizate din plante au efecte analgeziceBananele p re lucra te g e n e tic ar

putea scuti copiii secolu lu i X X I de în fio ră to ru l a c p e n tru v a c c in . Oamenii dc ş tiin ţă îş i p u n m ari speranţe în p lante, din c are , în urm a unor m odificări g en e tice , se p o t obţine vaccinuri ieftine, care asigurăo protecţie totală îm potriva bo lii, in fo rm ează R e u te r , c i t a tă d e ' ROMPRES.

i Vaccinul nu va niai fi p riv it ca un lucru îngrozitor de către m icuţii pacienţi din secolul X X I. E fectu l

v a c c in u lu i se v a o b ţin e p u r ş i s im p lu d a to r i tă c o n s u m u lu i d e ban an e , m ere sau carto fi care au su ferit transfo rm ări genetice pentru a a s ig u r a p r o te c ţ i a n e c e s a r ă îm potriva bo lilo r copilăriei.

“ V isu l m eu e s te d e a re a liz a h ra n ă p e n tru c e i m ic i , c a re sâ c o n ţ in ă o b a n a n ă t ra n s fo rm a tă g enetic , care să-i ap e re de infecţii” , a a firm a t C harles A m tz e n d e la Institu tu l B oyce T hom pson pentru S tud iu l P la n te lo r ă l U n iv e rs ită ţii C orneli. Şi ob iec tivu l d e a produce

v a c c in u r i d in p la n te p ro m ite o p ro tec ţie ie ftin ă şi to ta lă fa ţă de bacteriile şi v irusurile trad iţionale, p re c u m d ia r e e a ş i h o le ra . Specialiştii dc la A xis G enetic Ltd din C am bridge (A nglia) declară că. s -a u fă c u t p ro g re s e în v e d e re a o b ţin e rii v a cc in u rilo r d in p lan te . " P r in p r e lu c r a r e a g e n e t ic ă a v i ru s u r i lo r d in p la n te se p o a te o b ţin e în d ecen iu l v iito r o gam ă la r g ă d e m e d ic a m e n te p e n tru o a m e n i ş i a n im a le ” , a d e c la ra t a g e n ţ ie i R e u te r , L a in C u b it t ,

d irec to r executiv la Axis.A xis G enetics creşte p lan te care

u rm ează să fie folosite în fabricarea a ce s to r vacc inuri. Se pre lucrează v irusu l în laborator şi se introduce în p la n tă , p e fru n ză . A ces ta se în m u lţe ş te şi se în tin d e în toa tă p lan ta pe m ăsură ce aceasta creşte. V irusul e ste desem nat să dom ine p lan ta fără a o ucide.

S -a a ju n s la o m e to d ă de p roducere extrem de eficientă, prin care s e ob ţin două gram e d e produs pe k ilogram .

P înă acum aproxim ativ 50 de ani m a jo r i ta te a le a c u r i lo r ş i a m ed icam e n te lo r erau e x tra se d in p lan te . A in tra t în jo c ch im ia şi acum m ajorita tea m ed icam en te lo r n o i s în t p ro d u s e în la b o ra to a re f a rm a c e u t ic e . T r a n s f o r m ă r i le g e n e t ic e au s c o s în e v id e n ţă perspec tiva re în toarcerii Ia lum ea p la n te lo r . E x p e rţii c o n s id e ră c â a ce a s ta p o a te d u c e la fa b ric a rea u n o r v acc in u ri m a i ie f tin e d e c ît c elu le le d e cultură an im ală sau p e b azâ de ferm enţi fo losite în prezent.

D o c to ru l G re g o ry M a y , cerce tă to r la U niversita tea C orneli d in Ith aca , N ew Y ork , afirm ă câ activ ita tea desfăşu ra tă în vederea p re lu c ră r ii c a r to filo r a a ră ta t câ te o ria dă roade . Şoarec ii au fost im u n iza ţi d în d u -li-se să m ân înce carto fi. “V om injecta bananele. E le au avan taju l c â p o t fi da te copiilor d e la o v îrs tă fragedă. Gresc în ţâri u n d e e s te n e c e s a r u n a s tf e l d e v a cc in ” , a d ec la ra t M ay. B ananele c o lo ra te d ife rit a r pu tea fi cu ltivate p e n tru v a c c in u r i d ife r i te , sau o b a n an ă a r p u tea con ţine , vaccinuri com bina te .

Cei care sînt cel mai tare atinşi de această superstiţie nu pronunţă niciodată acest număr. Şi nici cu se încumetă să-l scrie vreodată. Poetul Gabriele D’Annuzio făcea parte dintre aceştia. Pe tot parcursul anului 1913, el şi-a datat corespondenţa 1912 + 1. Hazliu? Rămîne de văzut. Nu e cazul să ne grăbim să luăm în batjocură această superstiţie. în Franţa, de pildă, nu există locul cu numărul 13 în avioane, nici cameră de hotel care să aibă acest număr scris pe ea şi, plimbîndu-vă pe una din străzile pariziene, veţi descoperi că cel puţin un imobil situat între numerele 11 şi 13 poartă numărul 11 bis. “Nu priviţi această situaţie ca pe o consecinţă a vreunei superstiţii - vă vor răspunde în mod invariabil extrem dc oficialii ordonatori ai numerologici franceze. Sc urmăreşte doar menajarea sensibilităţii oaspeţilor

-noştri.” Interesantă afirmaţie!In ciuda declaraţiilor

oficiale, această numerofobic se regăseşte în Franţa în cele mai oficiale medii cu putinţă. Nu trebuie refuzată niciodată, de pijdă, o invitaţie la F.lysse de teamă că s-ar putea să fie

13 persoane la masă. Serviciul de protocol veghează- în permanenţă, iar riscul unei neglijenţe de acest fel este infim. Comandantul Cabardos, intendent al primului ministru, nu glumeşte deloc cu numărul 13: “Facem întotdeauna în aşa fel îneît să fim mai mulţi”, aruncă el un răspuns laconic. Dar dacă, prin absurd, v-aţi trezi că sînteţi 13 la masă? “Ei bine, în acest caz îi cer unui subaltern să se retragă”. Clar şi prccis. Dar nu şi nou.

Marele blestem al numărului 13 ne aducc pînă în cea mai îndepărtată antichitate şi rămîne stigmatizat în Occident datorită episodului evanghelic al Cinei celei dc taină. în joia sfîntă, în timpul ultimei mese luate cu apostolii săi, Isus, înconjurat dc accştia - erau deci 13 persoane la masă - Ie-a spus că unul dintre ei îl va vinde. Arestat în timpul nopţii, Isus urma să fie crucificat a doua zi, vineri. Iată dc unde provine temuta asociere a numărului 13 şi a zilei dc vineri. Dar, încă înainte de aceste evenimente, în Vechiul Testament, capitolul 13, al Apocalipsei, este ccl al Bestiei şi al Anticristului. .Esotcrismul (magia evreilor) menţionează existenţa a 13 spirite ale răului, iar Filip al II-lea al Maccdonici a murit la puţin timp după cc a

poruncit să i se ridice statuia printre cele ale celor 12 zei din Olimp.

Să se reducă totul la nişte vechi superstiţii? “Nicidecum, răspund numerofobii.” Numeroase evenimente atestă blestemul. Cel de-al treisprezecelea preşedinte al celei de-a treia republici franceze, Paul Doumcr, a fost asasinat. Frederic cel Mare, Massenet şi Victor Hugo se fereau să întreprindă ceva important în această zi

cauză că n-au botezat misiunea Apollo 13, care bineînţeles că a eşuat, Apollo 12 bis sau 14. înS.U.A., clădirile nu au decît 12 etaje, camerele nu poartă numărul 13, iar în spitale nu există pat cu numărul 13. în plus, există ferma convingere că Confederaţia a pierdut războiul de secesiune din cauză că abordau 13 stele pe drapelul lor. Dar atenţie! Numărul 13 e făcut pentru a-i număra pe destabilizatori, atît de multă nevoie e de ei! Rămîne destul

N u m ăru l fa t id ic

fatidică, iar Napoleon a amînat cu o zi lovitura sa de stat, prevăzută pentru 17 brumar, deoarece a aflat că aceasta corespunde cu o zi de vineri, 13 în calendarul gregorian.

O infimă consolare pentru francezi: anglo-saxonii sînt şi mai superstiţioşi decît ei. O americancă nu păstrează niciodată 13 dolari asupra ci. dacă e albă, ca-1 pune pe cel de-al trcisprczecclea dolar în puşculiţă, iar dacă e negresă, îl chcltuie. Tehnicienii de la NASA îşi muşcă şi astăzi degetele din

■ loc pentru a li sc lua apărarea.Claude Lelouch, lider

incontestabil al adepţilor acestui număr fatidic, are alături de el o trupă numeroasă de suporteri, care se pronunţă în favoarea acestui număr şi cărora li se adaugă nume ilustre, precum Ilcnric IV şi Louis XIII. Prezentatoarea Evclync Leclerc nu c încă hotărîtă dc carc parte să adere: “Am fost primită la televiziune într-o zi dc 13, l-am întîlnit pe soţul meu şi m-am măritat cu el într-o zi de 13”. Vom înccrca deci să luăm în

considerare şi argumentele în favoarea acestui număr.

în Orient, de pildă, numărul 13 este renumit pentru norocul pe care-1 aduce. Thora ne vorbeşte de cele 13 atribute ale divinităţii. Zeus, cel de-al 13 zeu din Olimp, a fost în acelaşi timp zeul zeilor. Trebuie de asemenea amintit că vineri 13, reprezintă America, căci exact în această zi Cristofor Columb a descoperit-o. Şi în plus, care dintre francezi se poate plîngc de faptul că în Provence tradiţia cerc ca la masă să se servcască 13 feluri de desert, cu ocazia Crăciunului, simbol al speranţei?

Pentru mulţi dintre noi, şansa înseamnă în primul rînd bani. Or, simbolul lor universal, dolarul, este marcat de numărul 13: 13 stele sub şoim, 13 frunze pe ramura de măslin de pe o faţă şi13 săgeţi pc ccalaltă. Poate că acesta este motivul pentru carc a prosperat comerţul americanilor. Sau, alt exemplu, s-a văzut oare cineva carc să refuze ccl de-al treisprczccelea salariu? Toţi

- amatorii dc jocuri de noroc se leagă de accst număr, iar zilele de vineri, 13, sînt simbol al marelui pot. în accstc zile numărul biletelor de loterie vîndute se dublează! Numărul 13 este de asemenea singurul care a fost purtat de-a lungul sccolclor

ca bijuterie şi care a rămas punctul de atracţie al colecţiei de bijuterii realizate de celebrul bijutier francez Francois* Herail. Avocaţii apărării, după cum bine se vede, nu duc nici ei lipsă de argumente. Cum s-ar puica face în acest caz o departajare? Ar fi ea posibilă, oare?

Pentru scriitorul Michel Butor “dezbaterea pasionată în jurul numărului 13 demonstrează că acesta are în Occident importanţa pe care a avut-o dintotdeauna în Orient numărul 12: cele 12 triburi ale Israelului, cele 12 ore ale cadranului, cele 12 semne zodiacalc. Numărul 12 simbolizează la noi totalitatea, perfecţiunea. în cadrul acestui sistem, 13 reprezintă deci elementul perturbant, ccl cc vine să strice siguranţa acestui echilibru. Numărul 13 simbolizează noul,necunoscutul şi însoţitoarca lui dintotdeauna: frica. Numai spiritele puternice îndrăznesc să întoarcă superstiţia în avantajul loc şi sâ sc plaseze deasupra ci!”

Ioana H U D R E AT raduccrc după revista

“Madame Figaro”

Page 14: ziar ÎMdewBnăwkt - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71003/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…pyine fana lui CiiptorZ] cm . Iii! Consiliul local hotărăşte: Pag. 15

A D E V A R U Lde Ol uf E C O N O M IA miercuri, 12 iunie 1996 (l4

DE LOCU/MI S P A R E L A I V I R “ *

.....

Jb £ “ < ti -ssj»* "’ST f ţ " * 0

'** « P

iflIflIlliS

Nu punem acum în discuţic arhilcclura şi confortul, în unele cazuri îndoielnice. Sigur, din dorinţa de a rezolva problema grea a locuinţelor, s-a recurs şi la construirea dc apartamente cu un confort greu de acceptat pentru slîrşilul mileniului doi. Dar oamenii - tineri necăsătoriţi sau familişti - aveau, de bine - dc rău un acoperiş. Cel puţin în Cluj-Napoca şi în celelalte localităţi din judeţ, marea majoritate a locuinţelor realizate din fondurile statului şi repartizate spre închiriere sînt acceptabile, dacă avem în vedere resursele şi nevoile. Este adevărat că o casă - un bloc, în cazul discuţiei de faţă - nu se clădeşte doar pentru una sau două generaţii. Am avut şi apartamente cu condens - aproximativ 1.000 în Cluj Napoca - apartamente în care mucegaiul făcea ravagii, iar locatarii au căutat soluţii, improvizate, de regulă, pentru a-1 elimina. în goana pentru cît mai multe apartamente, s-a mai şi greşit.

Acum nu greşim pentru că ne cam lipseşte obiectul muncii. Pentru noile construcţii plătesc • oameni cu bani mulţi şi clădirile nu seamănă a blocuri,- ci sînl veritabile vile cu un confort deosebit. Ceea ce s-a construit pe . fundaţiile blocurilor din' 1989 ■ a reprezentat tot mai puţin.

Tabelul pe care vi-1 prezentăm ne arată evoluţia construcţiei de locuinţe în judeţul Cluj. Comentariile nu au nici un rost, dacă în ujtimii doi ani - 1994 şi 1995 - am construit cu bani de la buget 160 apartamente în tot judeţul, apartamente care au fost repartizate pentru închiriere, iar

S-a construit mult, enorm de mult în România, pentru ridicarea gradului de urbanism al oraşelor şi a satisface nevoile de locuinţe aflate într-o continuă creştere, atît datorită moştenirii cît şi a industrializării accelerate care a determinat o masivă migrare a forţei de muncă spre oraşe şi alte zone industriale ale ţării. Au construit mult şi oamenii satelor, dar acest subiect nu face obiectul rîndurilor de faţă.

\ a *

în 1980 au fost construite şi repartizate aproape 7.500, iar în -1985 peste 4.500.

NU SE ÎNTREVĂD

SPERANŢEîn anii de după 1989 au fost

adoptate unele acte normative populiste privind construcţia de locuinţe pentru anumite categorii ale populaţiei şi în primul rînd pentru familiile tinere. Dacă bine reţin, ele au fost adoptate cam în preajma alegerilor. Atît printr-o lege, ceva mai "veche, cît şi prin cea recentă, a locuinţelor, se prezintă multe facilităţi pentru tinerii familişti. Analizate - şi una, şi cealaltă - sub raportul restricţiilor,-.se ajunge la concluzia că marea majoritatea a celor care au nevoie de o locuinţă, nu pot ajunge la ea. Legile în cauză conţin facilităţi care creează entuziasm şi speranţă, dar cilind mai departe şi printre rînduri şi făcînd calcule se ajunge la concluzia că în România cei ce trăiesc din salar, nu pot spera să-şi cumpere locuinţă. Cît despre închirierea de la stat, nu cred că se mai pune problema în viitorul previzibil.

■Oare dc ce?Pentru că ţara este săracă şi

este săracă pentru că este jefuită şi nici nu prea ne înghesuim cu munca. Dl ing. Vasile Marcu,

director general la SC. Constructardeal SA, un segment din fostul ICRAL, ne spune că toate blocurile care au avut fundaţie înainte de 1990 au fost terminate şi predate. Mare scofală ca în ultimii trei ani, la nivelul judeţului Cluj am terminat 300 de apartamente! Sigur că nu este vinovat dl Marcu pentru această situaţie - chiar se plînge că nu are lucrări - nici dl Funar, primarul Clujului. N-ai bani, n-ai nimic - adesea nici sănătate.

Aflam că au început lucrările pentru locuinţe destinate tinerilor, în total 336 apartamente în Cluj- Napoca, în principal în cartierele

Mănăştur şi Zorilor, din care 40 vor fi terminate în acest an. Cam puţin, fată de nevoi.

BANII 'CONTINUĂ

SÂ LIPSEASCĂProiectele sînt mici, raportate

la solicitări. Dar nu avem convingerea că măcar acestea se vor realiza la timp datorită virării cu întîrziere a sumelor necesare.

Ceea ce se întreprinde nu rezolvă situaţia spaţiului locativ pentru familiile tinere. Se invocă, adesea, lipsa terenurilor pentru construcţii, în oraşe. Este o falsă

Locuinţe construite „ în Judeţul Cluj

Din fondul de sta t şl a le organizaţiilor

cooperatiste

1 9 8 0 - 7 9 4 5 7 4 6 8

1 9 8 5 4 7 7 2 4 5 5 6

1 9 8 6 3 5 5 0 3 3 9 5

1 9 8 7 4 2 1 1 4 0 5 2

1 9 8 8 4 1 9 5 4 1 0 1

1 9 8 9 2 9 2 8 2 8 1 71 9 9 0 1 8 3 7 1 7 3 2

1 9 9 1 85 1 8191 9 9 2 7 7 9 622

1 9 9 3 4 8 6 1 3 51 9 9 4 4 8 6 7 61 9 9 5 564 85

problemă. Chiar în Cluj-Napoca sînt multe terenuri, cji situaţia juridică clară, care sînt apte .pentru realizarea de blocuri de locuinţe. însă, în atribuirea acestora sînl preferate diverse firme private sau instituţii care oferă mulţi bani,: într-o dezbatere televizată, care a avut loc cu cîteva luni în urmă, la care a participat ministrul lucrărilor publice şi amenajarea teritoriului, diverşi reprezentanţi ai unor firme private de construcţii au venit cu soluţii pentru atenuarea crizei de locuinţe. Chiar dacă unele erau irealizabile în această etapă, altele puteau constitui o cale...

Totul se învîrle în jurul banilor. Nu cred că la ora actuală există firme care ar putea să finanţeze construirea de locuinţe care apoi să fie închiriate. Cum se procedează în alte ţări. Probabil din lipsă de bani, dar şi pentru că majoritatea oamenilor noştri de afaceri preferă să investească în obiective şi afaceri care să le aducă profit cît mai mare şi să recupereze cheltuielile într-un termen cît mai scurt.

Şi atunci?Nu rămîne decît o singură

soluţie: elaborarea unui program guvernamental, pentru finanţarea căruia să sc apeleze la toate sursele dc finanţare posibile. Oamenii de finanţe cunosc

procedeul, se practică şi în alte ţări. La noi, cel puţin o buna perioadă dc timp, nu ne putem baza pe plata în rate, cînd un metru pătrat dc suprafaţă locuibilă costă în jur a un milion dc lei. O familie ar trebui să plătească, o viaţă întreagă, cel puţin un milion le pe lună - rata şi dobînda - pcnlru un apartament dintre cele mai modeste.

în campania electorală mulţi dintre candidaţii la postul de primar au promis locuinţe. “Fiecăruia o locuinţă”, am citi! pe unele afişe. Asemenea lozinci nu sînt credibile nici pentru copiii de la grădiniţa Societatea românească, ct actuala clasă politică, nu art puterea de a rezolva aceasti dramă care este criza de locuinţe. Ar putea fi amelioraţi substanţial, chiar în numai; ani, dacă s-ar aduna tot băncii; care reprezintă economii subterană, evaziunea fiscală.

Potrivit SRI, în 1995, 45 *< din Produsul Intern Brut sî realizează în economii subterană. Tot în 1995. evaziunea fiscală depistată i fost de 2.000 miliarde lei. Di:

• anumite surse, se estimează la cel puţin încă pe atît evaziunea nedescoperită.

Deci, respectînd proporţiile, în numai cinci ani totalii! evaziunii fiscale se ridici la20.000 miliarde lei. Calcula:.^ şi dv. cîte apartamente s-ar putea construi numai-dic această resursă şi veţi ajunse la concluzia formulată cu cîtevi rînduri mai sus şi anume câ ii cinci ani s ar putea amelicrs situaţia crizei de locuinţe.

Ion GOM• Foto: N. PETCl

Preţuri unice pentru ţigaretele de producţie autohtonă

Guvernul a dccis, ca pentru sortimentele de ţigarete de producţie autohtonă sâ fie fixate preţuri unice, carc vor fi înscrise pc pachctele dc ţigări.

Astfel, preţul unui pachet dc ţigări "Carpaţi" ar lirma să fie dc 586 dc Ici, faţă dc preţul dc 1.2(X) dc Ici carc sc practică, ncjustificat, Ia ora actuală, sc prccizcază în­tr-un comunicat al purtătorului dc cuvînt'a! Guvernului, remis agenţiei MEDIAFAX.

Accslc preţuri unice vor fi stabilite prin ncgocicrca; preţurilor; cu amănuntul, sub supravegherea Departamentului dc preţuri din Ministerul Finanţelor, a precizat directorul Regiei Tutunului, in cadru I mici; întrevederi axate pe problemele agriculturii. Reuniunea s-a deslîişurat, luni, la

Palatul Victoria şi la ca au participat premierul Nicolac Văcăroiu, miniştrii dc Finanţe, Florin Gcorgcscu, şi al Agriculturii, Valeriu Tabără, preşedintele Consiliului pentru

; Coordonare, Strategic şi Reformă Economică, Mircca Coşea, secretari de stat, consilieri şi experţi. în comunicat sc aprecia/ă că preţul ţigaretelor autohtone a fost crescut artificial, în ultimele săptămîni, dc către angrosişti şi intermediari," sub pretextul introducerii procedeului dc marcare a pachctelor dc jigări.

Ministerul Finanţelor va dcclan.şa controale tn :întreaga reţea dc comercializare a tutunului, pentru a bara oricc nouă tcnlativă dc evaziune fiscală şi dc specii la.

EUROInginerul olandez Robert

Apon din localitalca Ettcn- Lcur a înregistrat, la dala de 4 octombric 1995, denumirea monedei europene unice, “Euro", ca marcă înregistrată pentru monede şi bancnotc la Oficiul dc mărci din llaga, sc arată într-un articol din cotidianul oland ez NRC Ilandclsblad, citat dc RliUTERs şi MEDIAFAX.

Două luni mai tîrziu, la 15 dcccmbrie 1995, liderii statelor membre ale Uniunii Europene; reuniţi la Madrid, au convenit ca numele viitoarei monede europene să lic “Euro”.

Cotidianul olandez citează afirmaţiile avocatului lui Apon, conform cărora înregistrarea dc către clicntul său a numelui “Euro” la oficiul dc mărci arc

ca rezultat obligativitatea oricărei persoane carc utilizează acesl nume pe monede sau bancnotc în statele membre «Ic Bcnelux - Belgia, Olanda şi Luxemburg * de a plăti o taxă lui Apon

Ministerul dc Finanţe al Olandei a apelat la avocaţii săi pentru a vedea dacă nu sc poate identifica un punct slab în pretenţiile lui Apon, însă avocatul inginerului a declarat că este convins că guvernul va trebui să-i plătească lui Apon pentru a avea dreptul să imprime numele Euro pe viitoarele bancnote şi monede.

“Nu mă îndoiesc cîtuşi de puţin asupra faptului că clientul meu arc toate şansele de a cîştiga”, a declarat accsta.

Elicopterul civil Bell 407 în România

Elicopterul civil Bell 407 este prezentat potenţialilor clienţi din România, luni şi marţi, la aeroportul fiăncasa, dc cătrc fmra amcricană Bell Hclicoptcrs 'kxuon

Aparatul dc /ivr, monomotor. se pretează lucrului în'cadrul poliţiei, asistenţei medicale, pentru sa ha rea de persoane din locuri greu accesibile sau pentru descr\nu pl.itt'.'iiiK-li'r de loraj marin.

Preţul variantei standard este de 1,2 milioane dolari, a declarat agenţiei MEDIAFAX, Mack Gibson, reprezentantul Bell în Europa.

Reprezentanţii Ministerului dc Interne şi-au manifestat deja interesul pentru dotarea cu accst aparat, pentru controlul traficului

auto şi transportul cchipck: operative de intervenţie, i complotat Gibson.

Surse din Ministerul dc Intr­au confirmat interesul pertr. sporirea numărului de elicopîcrc ale ministerului, achiziţionarea accstora csu condiţionată de bugcml institui»! Bell 407 ar puica repavt»

|s | ! p ; |Q § 6i!lscoi)linuaf£> “ scctorul civil, al prognimuta colaborare dintre Bell llcii»'?-r şi IAR Braşov, an apreciat apropiate firmei Bell.

Bell 407 este echipat cn c

cu o greutate standard & J-1. kg şi o sarcină utilă dc U*/ Viteza maximă de croaziera cs*de 254 kmA şi o autonomizbor de 600 km

Page 15: ziar ÎMdewBnăwkt - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71003/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…pyine fana lui CiiptorZ] cm . Iii! Consiliul local hotărăşte: Pag. 15

miercuri, 12 iunie 1996 E V E N IM E N TA D E V A R U Ld e Ol mi

P i t i c c e r c e t a t d e P o l i t i eServiciul de combatere a

criminalităţii ectmomico- financiare din cadrul I.'J.P. Cluj, la un control de "rutină” la S.C. "Agrocom” S.A. Cluj; filiala Huedin a; stabilit ca directorul societăţii Dumitru Pitic a folosit diverse sume de bani contrar intereselor firmei. In cursul lunii aprilie 1995, l-a creditat pe Vincze Nemeth Ştefan, patronul firmei ”Vivi Prod Impex" din Huedin cu 3.100.000 lei, sumă provenită din contul societăţii. Pentru a masca această ilegalitate, a dat ordin contabilului şef, să întocmească o dispoziţie de plată în care să înscrie la plăţi-S.C. "Agrocom” S.A., iar la beneficiar S.C. ”Vivi Prod Impex”, iar ca

obiect de-plăţi: "contravaloare îngrăşăminte chimice”, în baza unei facturi fictive. S-a stabilit că firma "Vrei” a cărei asociat unic este Vincze N. Ştefan, nu a furnizat niciodată îngrăşăminte chimice la S.C. "Agrocom”, filiala Huedin şi nu a întocmit

nici o factură către această societate. Poliţia a început “urmărirea penală a lui D.P. peptru fals şi uz de fals. Cercetarea se face în stare de libertate. . -

(V a l. M .)

P o l i t i a s i i n f r a c t o r i i9 tZece poliţişti italieni au fost arestaţi sub acuzaţia de colaborare

şi protejare a bandelor de infractori, în schimbul unei părţi din , bunurile furate1 de aceştia. -

Postul naţional de radio din Italia a declarat că unii ofiţeri de poliţie arestaţi sînt suspecţi de interceptarea unui camion care transporta ţigări şi de vînzarea încărcăturii acestuia-pe piaţa" neagră. -

D-nul general de brigadă loan CHIŞ, şeful Direcţiei G enerale a Penitenciarelor din România s-a aflatîn vizită la Cluj. în ziarul nostru

^ \d e mîine puteţi citi un interviu, ^/acordat în exclusivitate:

"Penitenciarele nu sînt pensiuni, iar pot fi şcoli de resocializare”.

V T H E I N D E P E N D E N T2533

DOSARELEBRITANICILOR

CONSILIUL LOCAL HOTĂRĂŞTE:

3 MORŢI ÎNTR-O GROAPAîn urma unei docum entaţii şi a unei oferte de preţ trimise

de către RADP Consiliului local pentru costurile m inime ale în h u m ă rii unui d e c e d a t fără a p a rţin ă to r i, în groapă individuală, s-a stabilit că morţii fără aparţinători vor fi îngropaţi cîte trei în tr-o groapă comună. Speranţa unei identificări posterioare înhum ării este, practic, nulă. Aceste hotărîri au ajuns la RADP prin adresa nr. 12740/411/02. 05. 1996. RADP a efectuat comunicarea oficială către Institutul de Medicină Legală Cluj prin adresa nr. 3871/29. 05. 1996. De asemenea, transportul cadavrelor va fi efectuat pentru 6 decedaţi, într-un singur transport. Deci, pînă se adună 6 cadavre neidentificate, ele vor aglom era frigiderele IML... M ai mult decît atît, la un m om ent dat, tot Primăria Cluj- Napoca lansa ideea că va suporta de la buget cheltuielile privind săpatul gropilor. Fără a comunica oficial conducerii RADP. Sim plă promisiune? Fără comentarii.

' : ’ • - . " D .C .

f i jo lumea liberă s-a făcut f'jnare-caz cu dosarele întocmite j dc serviciile de securitate din : (irile estice propriilor cetăţeni. ; -Ziceau experţii în democraţie

ti asta înca lcă d re p tu r ile ; .omului, lib e r ta te a de : «primare, garanţia la viaţă : privată şi cîte şi m a i!cîte...

.Protejaţi, însă, de "C ortină” , serviciile secrete occidentale foloseau aceleaşi metode, dacă M chiar mai sofisticate: pentru

■ a şti ce fac, cum gîndesc şi ”cu> «ne ţin” proprii cetăţeni. Sigur, 'tînd nem ern icia a ' fo st ^scoperită , s-au luat m ăsuri

;ispre îm potriva celor ce au iniţiat asemenea acţiuni. D ar tite asemenea murdării au fost tecoperite şi, mai ales, cîte au rămas necunoscute m arelu i

public? Cert este că despre MI-5 s-au aflat numai lucruri urîte. Dar cu un asemenea serviciu secret nu poţi să te porţi decît cu mănuşi, nu? (r.v.)

MI-5 a deţinut dosare pentru un sfert de milion de suspecţi comunişti din Marea Britanie, în momentul culminant al războiului rece, au relevat documente secrete dezvăluite recent. Documente ale Cabinetului de Miniştri sugerează că insuccesul serviciilor de securitate în a

-prinde mai mulţi spioni sovietici, desconspiraţi în cele din urmă (decenii mai,tîrziu), s-a datorat incompetenţei mai degrabă, decît lipsei de efort'sau absenţei suspiciunii.

în 1951, cînd Cabinetului i s-a spus despre activitatea

comunistă a serviciului MI-5, cifra de 250.000, de suspecţi reprezenta uniil la 184 de cetăţeni din populaţia ţării.

Informaţiile furnizate de MI-5 Comitetului pentru Activităţi Subversive al Cabinetului erau menite a rămîne secrete pînă în secolul următor, dar ele au, fost date publicităţii în emisiunea postului de televiziune "Canal 4”, intitulată ”Ce s-a ales de noi?”

Cifra, de 250.000 de indivizi suspecţi de a fi comunişti a fost dată de MI-5 unui comitet al Cabinetului prezidat de primul ministru, Clement Attlee, care s-a întrunit la 17 august 1951 în Downing Street nr' 10, Dosarul - mai relevă că MI-5 ştia că, în timpul cclui de-al doilea război mondial, o parte din propriul

personal al serviciilor secrete ale Marii Britanii a deformat materiale furnizate Cabinetului în beneficiul Uniunii Sovietice.

: De la dăderea comunismului în Europa de est, dosarele sovietice de informaţii au relevat cît de multe date clasificate de natură

. militară,, diplomatică şi ştiinţifică, inclusiv secrete privind armele atomice, s-au scurs din Marea Britanie, în pofida uriaşului efort al MI-5. ’

Cînd era prim-ministru şi înaintea căderii Cortinei de fier, doamna Thatcher a refuzat o cerere a unuia dintre miniştri ei, Alan Clark, de a da publicităţii dosarele. Acestea, adnotate "strict secret”, au devenit domeniu public acum, după o cerere personală înaintată anul

trecut lui William Waldegrave, pe atunci ministru Iară portofoliu, de Către Peter Hennesy, profesor de istorie contemporană la Queen Mary and Westfield College al Uniivejsităţii din Londra. Ministrul a instituit o nouă procedură prin care dosarele, iniţial clasate pentru perioade lungi, pot fi reexaminate la cererea istoricilor şi uneori date publicităţii cu doar cîteva nume omise.

După ce vor fi triate şi catalogate, noile dosare vor fi probabil plasate în Biroul arhivelor publice din Kew. Se ştie că propriile dosare ale serviciului MI-5 sînt păstrate cu grijă, dar nu au o dată planificată pentru a fi făcute publice la 30, 75 sau 100 de ani, cum se întîmplă cu

alte documente guvernamentale., Cu o lună înainte de reuniunea

Comitetului Cabinetului din 1951, Donald MacLean a fugit în Uniunea: Sovietică, părăsin- du-şi delicata sa funcţie din serviciul de informaţii de la ambasada britanică din Washington. Sir David Hunt, pe atunci secretar particular al lui Attlee, arată că primul ministru a- fost consternat de faptul că MacLean şi-a trădat ţara, el fiind diplomat educat la Cambridge, un membru a ceea ce el considera a fi clasa conducătoare. Sir David a spus îni emisiunea "Canalului 4": "Attlee era un om care avea mare încredere în oamenii care urmează'cursurile unei şcoli publice decente - aceasta era una din marile .lui pasiuni"..

în Malayezia, traficanţii de droguri sînt condamnaţi la spinzurătoare. în Statele Unite, "n traficant la scară mare poate fi închis pe viaţă. Dar, în România pedeapsa maximă este ^ cinci ani închisoare.Poate că nu în mod

surprinzător, de la prăbuşirea comunismului în 1989 şi ■zbucnirea războiului din iugoslavia învecinată,’ în 1991, Principala rută a traficului dc Unguri provenite din Orientul Mijlociu şi Asia cu destinaţia tnropa occidentală trece acum Prin România. ‘‘Legislaţia noastră11 încurajează pe trâflcanţi”, a dcclarat cu ocazia unui interviu colonelul Ion Roibii, şeful secţiei

praguri din cadrul.poliţiei, jo afară de îngrijorarea privind

"’ăsura în care aceasta arjputca ffccta relaţiile cu statele europene jnvecinate, autorităţile nutresc ’cttri privind faptul că afluxul “' narcotice care tranzitează ’tritoriul României va determina ® creştere a consumului intern de “'oguri, în prezent aproape nul.

Alain Giaroli, specialist în

droguri în cadrul sediului Interpol de la Lyon a afirmat că România a devenit un punct cheie de tranzit al traficului de droguri, după ce prăbuşirea comunismului a făcut mai tolerant controlul la frontiere. El a estimat că mii dc kilograme de heroină trec pe teritoriul ei în fiecare an.

Comisia Internaţională de Control al Narcoticelor, un organism din Statele Unite, a afirmat, în raportul ei pc 1995, că cca mai mare parte din cele10 tone de heroină capturată în Europa anul trccut a fost transportată prin Balcani. El a menţionat conflictul din Iugoslavia drept un factor-cheie în noul rol jucat dc România. Pedepsele uşoare, dc la şase luni dc închisoare pînă la maximum cinci ani constituie un alt factor.

Legislaţia privind delictul de trafic de droguri din perioada comunistă, cînd exista un control drastic al călătorilor, atît străini, cît şi români, făcea dificile activităţile legate de acest trafic. De asemenea, ideologia marxistă susţinea că accst delict este o

problemă numai pentru societăţile capitaliste. .

într-un caz datînd dini 1992, menţionat de colonelul Roibu, un cetăţean turc, proprietarul unui hotel din România, a fost prins cu 55 kg dc heroină în maşina sa. “A fost condamnat la un an şi două luni închisoare”, a afirmat

iulie deoarece.există probleme considerate mai presante, printre care şi recenta aprobare a bugetului de stat şi examinarea noii legi electorale.

între timp, poliţia română şi oficialităţile vamale afirmă că nu dispun de pregătirea şi echipamentul necesar pentru a

D r u m u l p u l b e r i i a l b eRoibu. “Acum se află în libertate şi face afaceri în România. Oare cîtă heroină ar trebui să transporte pentru a primi pedeapsa maximă?”

Parlamentul lucrează în prezent la o lege care prevede pedepse mai mari cu închisoarea.- Potrivit proiectului de lege, traficanţii de droguri ar putea fi condamnaţi la 15 ani închisoare, şi chiar închisoare pe viaţă, dacă se constată că fac parte dintr-o reţea organizată. Această legislaţie a fost adoptată de Senat şi în prezent se află în Camera Deputaţilor. Dar este puţin probabil că va fi adoptată pînă în

combate traficul dc droguri. Drogurile din Asia sosesc în Turcia, apoi ruta o ia spre nord în Bulgaria, România, Ungaria, înainte de a ajunge în Europa occidentală. Potrivit statisticilor Interpol, aproximativ 70 la sută din drogurile destinate pieţei din Europa occidentală ’ sînt transportate pe această rută. Heroina, opiul, haşişul şi cocaina se află în fruntea listei traficului de narcotice. Traficanţii provin în principal din Turcia, Marea Britanie şi Olanda, deşi autorităţile afirmă că românii sînt de asemenea implicaţi. Roibu a afirmat că autorităţile din

România au capturat peste 13 tone de narcotice în ultimii cinci ani deşi se crede că este numai o zecime din cantitatea care este transportată pe teritoriul României, “Nu reuşim decît să controlăm camioanele care tranzitează ţara noastră atunci cînd nutrim suspiciuni foarte mari”, a afirmat Mihaela Dragoş, şeful Serviciului Vamal Antidrog. A controla un singur camion necesită cel puţin patru ore, din cauză că nu există mijloace şi personal. “Uneori, ofiţerii noştri folosesc briceagul deoarece nu au nici măcar o simplă şurubelniţă", a afirmat Mihaela Dragoş.

Statele Unite şi Marea Britanie au propus să ofere României cîini dresaţi, care detectează drogurile cu ajutorul mirosului. România nu dispune în prezent de nici unu]. .Dar chiar şi aceşti cîini donaţi ridică probleme în România, unde salariul mediu lunar este de 295 000 lei (100 dolari). “Mai întîi trebuie să îi convingem pc unii dintre ofiţerii noştri să ia aceşti cîini acasă”, a afirmat Mihaela Dragoş. “Astfel

nu putem asigura îngrijirea lor”.Românii aU început să îşi

însuşească mentalitatea de a cîştiga bani uşor. Un intermediar poate cîştiga 2 950 000 lei (1000 dolari) pentru cinci kg de heroină transportată prin ţară. în 1991 numai un cctăţcan român a fost deferit justiţiei pentru trafic de droguri. Ulterior, au fost judecaţi 100 dc români, ca de altfel şi un număr de 229 de străini. Autorităţile prevăd totodată o creştere a.consumului de droguri; de către români. Numai puţine cazuri au fost descoperite pînă acum din cauza faptului că idrogurile nu sînt disponibile, iar preţurile sînt mari pentru putcrcâ dc cumpărare din România. Un gram de haşiş costă aproximativ 4000 - 5000 lei (1,5 dolari), iar un’gram de.heroină aproximativ 50 000 lei (20 dolari). Dar afluxul crescînd dc droguri ar putea determina o scădere a preţului. “în următorii ani va exista o explozie de cazuri”, a pronosticat Roibu. “Dacă nu vom lua măsuri acum, va fi prea tîrziu”.

Page 16: ziar ÎMdewBnăwkt - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71003/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…pyine fana lui CiiptorZ] cm . Iii! Consiliul local hotărăşte: Pag. 15

de ClujVĂRU

ULTIMA O R Ă miercuri, 11 iunie 1996 Tîf^

ziar independent V i n e l u n a l u i C u p t o r

ANUL VII NR. 1681 ISSN 1220-3203

MIERCURI 12 IUME 1898

16 PAGINI 300 Ul

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZA

SI METEOROLOGIE AERONAUTICA

CLUJ-NAPOCA

Harta privind starea probabilă a vremii în judeţul Cluj, valabilă pentru 12 iunie, a.c. în jurul orei ţS.

Corespondent la Palatul de Justiţie

Cînd ti-e blocat contul.... 1Ieri, la Tribunalul Cluj a avut Ioc procesul

Vrbincky Ulrike, cetăţeancă austriacă, acuzată de infracţiunea de falsificări de monede. Inculpata a vizitat de mai multe-ori România, în calitate de turist. în lima ianuarie a.c. a completat 7 file "Eurocec” în care a înscris disponibilul de 1.400 dolari şi le-a depus la Bânca ”Dacia Felix”, sucuisaia judeţeană Cluj, obţinînd contravaloarea, în monedă românească, de peste 4 milioane de lei. Din dosarul penal întocmit de Parchet şi declaraţia sa reiese că U. Vrbicky a recunoscut

că a completat file dm cartea Eurocec nr.' 100.613 pentru că: "avea nevoie de bani pentru a trăi în România”. Nu ar fi fost nici o problemă dacă contul U.V. de la Bank Austria Wien nu ar fi fost închis încă din 20 iunie 1995. Punerea în circulaţie a ”Eurocecurilor” constituie şi înşelăciune în dauna avutului privat Instanţa de judecată a ammat procesul intentat lui Vrbincky pe luna iulie a.c.

V. M O LD O V A N

Accizcle, taxele vamale şi I lipsa materiilor prime au fost I principalele motive pentru care membrii Asociaţiei Berarilor din România s-au întîlnit, ieri, la hotelul Belvedere, căutînd o soluţie la ceea ce în scurt timp va deveni criza berii.

Peste 40 de reprezentanţi a 35 dc fabrici producătoare de bere din ţară:au dezbătut şi criticat noile taxe vamale şi fiscalitatea ridicată impusă berii. Producătorii consideră că, în momentul în care aceste măsuri vor deveni operative, preţul berii va creşte

galopant, costul unei sticle puţind ajunge pînă Ia 5000 de lei. Ca şi cum aceste belele nu ar fi de ajuns, s-a făcut public faptul că, în medie, fabricile mai au materii prime pentru o perioadă de circa 9 zile. După lichidarea stocurilor de bere, fabricile vor fi nevoite să-şi întrerupă activitatea. 'Un calcul efectuat de Asociaţia Berarilor relevă faptul câ, în cazul în carc se va ajunge la un asemenea deznodămînt, efectele vOr fi distrugătoare. In aceste condiţii, în doar două luni de inactivitate, bugetul statului Va înregistra pierderi de cca. 100 miliarde lei, 25.000 de salariaţi vor fi disponibilizaţi şi, în pltos, efectele negative se vor repercuta şi asupra industriilor conexe.

Dincolo de cifre şi statistici, o tristă realitate se prefigurează: România e la un pas de criza berii! Asociaţia Berarilor şi-a înaintat concluziile în cadrul a două proiecte ~de Hotărîri

Guvernamentale care sâ conda»■ la 0 reglementare realistă ,

acestor probleme.'Un lucru se impune a <7

subliniat. Asociaţia BerariW spune că în cazul nerezclvi:' situaţiei, industria producătasî de bere va intra în declin. D- păcate, realitatea e mult r neagră decît au lăsat sâ t! înţeleagă discuţiile de ieri. Ki doar producătorii vor avea pierdut! în plin sezeî consumatorul sc va vedea pis% situaţia de a nu-şi mai pr.:- permite o bere, asta în caza!; care ea va exista pe piaţă! în li~ producţiei proprii va deve- românul consumator de h- străină? Puţin probabil D: păcate, lipsa unui sisU: protecţionist va împinge s:- soluţii extreme. Care voi' acestea, nu e greu de ghicit1 atunci - adio, bere!

Mihai HOSS

Un român a încercat să treacă înot Dunărea cu 50 de cartuşe de ţigări în spate

Un cetăţean român a fost capturat de către grănicerii bulgari, în timp ce încerca să traverseze înot Dunărea, avînd în spate 50 de cartuşe de ţigări, transmite corespondentul MEDIAFAX la Sofia.

Cetăţeanul român a fost reţinui în apropiere de Vidin, de către un vas al grănicerilor bulgari, în timp ce încerca să transporte ilegal din Bulgaria 50 de cartuşe de ţigări Viceroy, a anunţat, luni seară, Ministerul bulgar de Interne. Românul, în vîrstă de 32 de ani, este un fost înotător de performanţă.

După un scurt interogatoriu, autorităţile bulgare l-au predat

pe cetăţeanul reţinut colegilor lor români.

în ultima vreme, localităţile bulgare de pe malul Dunării sînt asaltate de români în căutare de mărfuri mai ieftine. Trenurile care pleacă sau vin dinspre Ruse sînt supraaglomerate de cei ce practică acest gen de comerţ ilicit. Cele mai căutate produse sînt ţigările, achiziţionate din Bulgaria şi vîndute la preţ dublu în România, fără achitarea taxelor vamale aferente. In urma

. acestui ‘ comerţ înfloritor, vameşul “indulgent” şi contrabandistul obţin venituri zilnice de cîteva sute de mii de lei. ’

Revoluţionarii avertizează... i| în pofida statisticilor, sărăcia se extindeConsiliul Consultativ al

Organizaţiilor Revoluţionare din Oraşele martir, anunţă într-un comunicat că “a luat cunoştinţă cu indignare de tentativa de intimidare a electoratului bucureştean prin ameninţările cu violenţe publice făcute de reprezentantul" comunităţii romilor - Mădălin Voicu”.

Organizaţia consideră că sînt întrunite toate elementele constitutive ale unor infracţiuni prevăzute şi pedepsite de Codul

Penal şi cere sesizarea imediată a Parchetului General în acest

-caz.; -- ' ' :Pe de altă parte, în comunicat

se afirmă: “Noi, revoluţionarii din decembrie 1989, asigurăm cetăţenii Capitalei, că în cazul în care organele de ordine nu-şi vor face datoria, în situaţia în care se vor declanşa acte de violenţă cu caracter electoral, vom interveni hotărît pentru garantarea securităţii cetăţeanului bucureştean”:

In prezent, în R, Moldova, costul coşului minim de consum depăşeşte 437 de lei,: cu 6 lei mai mult, comparativ cu luna mai, potrivit estimările specialiştilor de la Chişinău, informează MOLDPRES, preluată, de ROMPRES.

După mărirea cu 50 la sută a tarifelor pentru consumul de energie electrică, mărimeaj ^ energie electrica, manmea a fost de 1/U,1 lei.

valorică a bugetului de con- 1 sum a crescut cu 20 ta sută.

Potrivit sursei citate, în Iaprilie, pentru consumul |produselor alimentare strict |necesare a fost necesară 1 valoarea de 210 lei, costulaltor servicii obligatorii Idepăşind 60 de lei. |

Conform statisticilor, |salariul mediu pe luna aprilie .a fost de 170,1 lei. J

A

înscrierile pentru bacalaureat se fac în perioada 1 4 - 2 0 iunienscrierea candidaţilor la 1996 - liceele de artă - se candidaţii de la şcolile (clasele) de cultură generală din profînscrierea candidaţilor la

bacalaureat se face în perioada • 15-20 iunie, pentru licce şi şcoli normale, şi pe 14 iunie, pentru liceele dc artă.

Conform legii, la acest examen se pot înscrie promovaţii claselor a XlI-a şi a XlII-a învăţămînt liceal de zi şi a XlII-a învătămînt liceal seral promoţia 1996, prccumşi absolvenţii promoţiilor anterioare care nu au susţinut trei sesiuni. •

Aprecierea candidaţilor se va face pentru fiecare probă scrisă şi orală prin note de la 1 la 10. Nota minimă dc promovare la Cecare probă este 5, iar media generală minimă de promovare a examenului dc bacalaureat este 6 .00.

Organizarea şi desfăşurarea examenului dc bacalaureat iunie

1996 - liceele de artă - sedesfăşoară după următorul program:-Exatnenc la specialitate- Arte plastice:. 15 iunie - istoria artelor; 16 iunie -studiu desen; 17 iunie - susţinerea orală a lucrării de diplomă pe ateliere dc profil. Muzică: 15-18 iunie - susţinerea probelor la disciplinele dc specialitate. Coregrafie: 15 iunie - dans clasic; 16 iunie - repertoriu.

Toate liceele dc artă vor organiza şi desfăşura, în continuare, examenul dc bacalaureat conform graficului pentru învăţămîntul liceal dc zi şi seral.

Astfel, în perioada 21-22 iunie arc loc examinarea orală la limba şi literatura română; 23-24 iunie- examinarea orală la limba şi literatura maternă pentru

candidaţii de la şcolile (clasele) cu- predare în limbi ale minorităţilor naţionale; 25-26 iunie - examinarea orală, sau după caz, proba practică, la alegere, la unul dintre obiectele de studiu de cultură generală, altul decît cele obligatorii sau decît cel ales pentru 30 iunie 1996; 27 iunie - lucrare scrisă la limba- şi literatura română; 28 iunie - lucarc scrisă la limba şi literatura maternă pentru candidaţii de la şcolile (clasele) eu predare în limbi ale minorităţilor naţionale; 30 iunie - lucrare scrisă, în funcţie dc profil, la unul dintre obiectele dc studiu: matematică, fizică, chimic, prima limbă străină, limba latină, istpric, biologic; 1 iulie - lucrare scrisă, la alegere, la unul dintre obiectele de studiu

de cultură generală din profilul opus, din materia clasei a XlI-a; 4 iulie - afişarea rezultatelor.

Examenul de bacalaureat în şcolile normale sc va desfăşura astfel: 21-22 - examinarea orală la limba şi literatura română; 25- 26 - examinarea orală, la alegere, la unul dintre obiectele de studiu dintre: istoric, geografie, biologie, fizică, chimic, filosofic, economic, limbă străină, muzică, educaţie fizică; 27 iunie - lucrare scrisă la limba şi literatura română; 30 iunie - lucrare scrisă la pedagogic şcolară şi probleme de psihologia copilului; 1 iulie - lucrare scrisă la matematică (profil învăţători); 2 iulie - lucrare scrisă Ia alegere dintre: literatura pentru copii şi matematică (profil cducatoarc); 4 iulie - afişarea rezultatelor.

P e n t r u P . U . N . R .Conducerea Organizaţiei locale a P.R.M. - Luna

de Jos solicită membrilor şi simpatizanţilor din comuna Dăbtca să voteze pentru funcţia de primar candidatul P.U.N.R. - dl Ştefan POP.

Constituirea consiliilor localer

în conformitate cu art. 16 din Legea administraţiei publice locale nr. 69/1991, modificată şi completată cu Legea nr. 24/1996, prin ordinele prefectului nr. 200 şi 201 din 7 iunie 1996, în ' perioada 15-18 iunie a.c., se convoacă consilierii nou aleşi în şedinţele de constituire a Consiliului judeţean Cluj şi-ale următoarelor consilii locale:

• Consiliul judeţean Cluj: 18 iunie, ora 10, sala mare a Prefecturii; • Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca: 15 iunie, ora 10 - Primăria Cluj- Napoca; • Consiliul local al com. Aiton:. 19 iunie, ora 10; Consiliul local al com. Tureni: 19 iunie, ora 14; • Consiliul local al com. Cămăraşu:,19 iunie, ora 10; '* Consiliul local al com.

Mociu: 19 iunie, ora 14. Consiliul local al com. Felea:20 iunie, ora 10; • Consiliul k; al com. Recea Cristur: 20 ic: ora 10;:* .Consiliul local al c: Panticeu: 20, iunie, ora H Consiliul local al com. Aşchii21 iunie, ora 10; * Consiliul 1. al com. Sânpaul: 21 iunie, 10; • Consiliul local ale Baciu: 21 iunie ora 14: Consiliul local, al com. Bonţk :22 iunie, ora 10; * Consiliul k: al com. Cojocna: 22 iunie, : 14; * Consiliul local al cc; Păiatca: 22 iunie, ora IC Consiliul local al com. Căii: 22 iunie, ora 14; • Consiliult al com. Călăţele: 22 iunie, : 14; • Consiliul local al a Mărgău: 22 iunie, ora 10.

Deja cu gindul la alegerile parlamentare

urmare din pagina 1 votare, şi să se obţină modificarea legii, în condiţiile în care votul n- ar fi întîmpinat dificultăţi, ideea1 fiind susţinută de marile partide cele cu pondere în Parlament. Desigur, PNŢCD obţine azi capital electoral, susţinînd că PDSR a renunţat la modificări pentru că îi este teamă că numărul partidelor parlamentare s-ar fi redus prea mult şi ar fi pierdut partiduţe parlamentare care abia trec dc 3%.

A doua armă este graba cu carc a anunţat că va colecta semnăturile pentru preşedinţia d-lui Ion Iliescu. Fără îndoială, accastă acţiune - care poate avea efecte şi pe planul alegerilor localc din turul doi - va asigura, din nou, un număr dc voturi în plus pentru PDSR.

Că şi alte partide au început să facă alianţe 111 fel şi chip nu e de mirare. La accastă oră politicienii (puţini) şi politicianiştii (foarte mulţi) din România sînt puşi mai mult pe demolare decît pe

construcţie. Situaţia o vedem £ nivelul, municipiilor şi consifcL judeţene. Spre exemplu, la (K Î Napoca problema esenţială pd fi, cum să fie blocat prinzi Gheorghe Funar de către pa.'j cu cîte un consilier, decît cui meargă mai bine Primăria. ■' cum să se “opereze” în Cos judeţean de către partide ar. obţinut un număr ridicol de v la nivel judeţean. (Spre ş- cititorilor, în-judeţul Cluj, pe t' dc consilieri locali doar şase f£' au reuşit să obţină peste 100' voturi, iar şapte partide n-au ci­nici măcar 500 de voturi la ti întregului judeţ! Spre pildă: pc- reprezintă un partid carc, pc b~ judeţ, a obţinut doar 120 de ' pentru locurile de consilieri.

Oricum, lupta clectorală r.: - doar, în marc măsură, imorali: şi aberanţi Domnii lideri na & ce se întîmplă cu modul dc a * al românilor.

U .l l iv o u v “ VVM

Ziarul nostru foloseşte serviciile informative i * agenţiilor de presâ: Rom pres si Mediafax_

Autorizată prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 , judecătoria Cluj-Napoca, înmatriculata Ia Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J / 1 2 /3 0 8 din 22.03.1991 cod fiscal 2 0 4 4 6 9

I L I E C Ă L I A N ( r c d a c t o r ş e f ) ;

VALKR CIIIOREANU (rcdactor şef adjunct); MARIA SÂNGEORZAN (rcdactor şef adjunct).

Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28

Secretar de redacţie de serviciu: Nicolae VEREŞ Tel/fax: 19.74.18

R E D A C Ţ I A : C l u j - N a p o c a , s t r . N a p o c a 16

Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; C ontabilitate: 197.307 Rcdactori: 197.490, 192.127 şi 197.507; ..

Subrcdacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subrcdacţia Dej: tel/fax:TIPARUL EXECUTAI LA

3400 Cluj-Napoca, Pascaly 7 ♦Tel. 40-(0)64-199898,154264

Garamofld— Tlpogr»11' ,r


Recommended