Romania Expres Nr. 17

Nr.17 / februarie 2014• S e d i s t r i b u i e g r a t u i t • D i s t r i b u c i ó n g r a t u i t a •facebook.com/romania.expres twitter.com/RomaniaExpres

www.romaniaexpres.es

Publicaţie pentru românii din Spania Februarie 2014 Anul III - Nr. 17

O ROmâNcă însărcinată din coslada a murit pe masa de operaţie după ce s-a prezentat de două ori la spital cu dureri de burtă

O româncă din cobeña

68 DE ROmâNI

cinci români arestaţi pentru că sacrificau animale într-un „abator” clandestin... pag. 8

Răzvan Raţ dorit de Rayo Vallecano... pag. 21

DPRRP a deschis sesiunea de finanţare de proiecte pentru anul 2014... pag. 10

S-A SINUcIS

DRAmălA mADRID

... pag. 23ANDREEA MARIN s-a căsătorit cu medicul TUNCAY ÖZTÜRK

... pag. 5

... pag. 6

Primăria din BADAlONA

a evacuat un local folosit pe post de lăcaş de cult de către UN gRUP DE PENtIcOStAlI DE EtNIE ROmă

... pag. 7

prinşi lucrând

ilegal la cules

de măsline

... pag. 8 “Mulţi dintre noi am fost nevoiţi să părăsim România şi să ne căutăm o viaţă mai bună prin alte ţări tocmai din cauza corupţiei care sugruma tot în România”

lIVIU tOmINA

ROmâNII DIN SPANIA se unesc cu românii din diaspora pentru a lupta împotriva corupţiei din România

administratorul celui mai mare grup de Facebook al românilor din Spania

... pag. 9

ScRImă: medalii de aur şi bronz la cupa mondială de la Budapesta şi madrid

... pag. 21

S-a stins din viaţă mARIOARA mURăREScU... pag. 23

Servicii consulare itinerante în provincia Guadalajara... pag. 5

2 www.romaniaexpres.es Nr.17 / februarie 2014

U T I L

REDActOR ŞEF: Alin Săcăcean

SPEcIAlIŞtI:Emilian Dragomir (Sănătate) Monica Săcăcean (Social) Cristina Marinescu (Spiritual) Marinela Puşcaşu (Juridic)

cOlABORAtORI:Ioan-Daniel NytraMihaela BădinAlexandru PredaBeatriz Aranda PalacioVasile GhiurcaViorel AnghelinaLaura Stîngaciu

DESIgN & WEB:Alin Săcăcean

mARKEtINg:Maria Sârzea

cOREctURă:Dorina Sava

cONtAct:tel. 628.851.495 653.400.445E-mail: [email protected]@romaniaexpres.es

Deposito Legal M-29897-2012

Ambasada României în Regatul Spaniei•Orar: L-V, 09:00-17:00 •Adresa: Avenida de Alfonso XIII, 157, Madrid, 28016 •Tel. pentru relații publice: 913.50.18.81 (5 linii), 913.45.45.53 •Fax: 913.45.29.17 •E-mail: [email protected]; [email protected] •Biroul ataşaţilor pe probleme de muncă şi sociale: tel. 913.50.73.56, e-mail: [email protected] •Biroul ata-şaţilor de interne: e-mail: [email protected], tel. 913595087 • Biroul comercial: e-mail: ofi [email protected], tel.: 91.350.18.81 (104) •Facebook: www.facebook.com/ambasada.madrid •Site: www.madrid.mae.roconsulatul general al României la madrid •Jurisdicţie: Comunitatea Madrid, Castilia-Le-on (Avila, Burgos, Leon, Palencia, Salamanca, Segovia, Soria, Valladolid, zamora) şi Insulele Canare (Las Palmas, Santa Cruz de Tenerife) •Orar: L-V, 09:00-17:00 •Adresa: Avenida Car-denal Herrera Oria, 134, Madrid, 28034 •Tel. 917.34.40.04 (5 linii) •Tel. de urgenţă (doar în cazuri de accidente sau decese): 649.656.032 •Fax: 914.16.50.25 •Site: www.madrid.mae.ro •E-mail: [email protected] (pentru informații consulare); [email protected] (pentru programări de paşapoarte)consulatul general al României la Barcelona •Jurisdicţie: Catalonia (Barcelona, Girona, Lerida, Tarragona) şi Insulele Baleare •Orar: L-V, 09:00-17:00 (09:00-15:00 preluare de do-cumente; 16:00-17:00 eliberare de documente) •Adresa: C/San Juan de la Salle, 35 bis, Barce-lona, 08022 (intrare public: C/Alcoy, 22) •Tel. 934.181.535, 934.340.220, 934.344.223 •Fax: 934.341.109 •Tel. de urgenţă (doar în cazuri de accidente sau decese): 661.547.853 •E-mail: [email protected] •Site: www.barcelona.mae.roconsulatul general al României la Sevilla •Jurisdicţie: Andaluzia (Huelva, Cadiz, Ma-laga, Sevilia, Cordoba, Jaen, Granada), Mur-cia, Ceuta, Melilla •Orar: L-V, 09:00-17:00 (09:00-14:00 preluare de documente; 16:30-17:00 eliberare de documente) •Adresa: Avenida Manuel siurot, 30, Sevilla, 41013 •Tel. 954.624.070, 954.240.967, 954.233.243, 954.625.372, 954.230.947, 954.239.327, 954.620.746, 954.624.053 •Tel. de urgen-ţă (doar în cazuri de accidente sau decese): 648.212.169 •Fax: 954.627.108 •E-mail: [email protected] •Site: www.sevilla.mae.roconsulatul general al României la Bilbao •Jurisdicţie: ţara Bascilor (Alava, Guipuzcoa, Viscaya), navarra, La Rioja, Asturia, Canta-bria şi Galicia (La Coruña, Lugo, Ourense, Pontevedra) •Orar: L-J: 09:30-17:00 (09:30-14:00 primirea solicitărilor pentru serviciile consulare; 14.00-16:30 se procesează solici-

tările; 16:30-17:00 eliberare de documente); •Adresa: Plaza Circular, 4, Bilbao, 48001 •Tel. 944.245.177 •Tel. de urgenţă (doar în cazuri de accidente sau decese): 608.956.278 •Fax: 944.245.405 •E-mail: [email protected] •Site: www.bilbao.mae.roconsulatul României la Zaragoza •Jurisdicție: Aragon (zaragoza, Huesca, Te-ruel) •Orar: L-V, 09:00–17:00 (09:00-14:00 prezentare de documente; 16:30-17:00 elibe-rare de documente) •Adresa: C/Camino de Las Torres, 24, zaragoza, 50008 (Intrare pen-tru public: prin spatele clădirii, fostul sediu al InEM) •Tel. 976.481.429 •Tel. de urgenţă (doar în cazuri de accidente rutiere sau dece-se): 663.814.474 •Fax: 976.481.779 •E - m a i l : s e c r e t a r i a t @crozaragoza.e.telefonica.net consulatul României la castellón de la Plana•Jurisdicţie: Comunitatea Valenciană (Alican-te, Castellon, Valencia) •Orar: L-J, 09:00-14:00 prezentare de documente; 15:30-16:30 elibera-re de documente; Vineri: 09:00-12:00, preluare de documente; 12.00-13.00, eliberare docu-mente; 14:00-16:00 (doar cu programare), ofi -cieri căsătorii, audienţe şi alte probleme •Adre-sa: Av. Valencia S/n, Esquina con Rambla de la Viuda, 12006 •Tel. 964.216.172, 964.216.171, 964.203.331, 964.203.234, 964206764 •Tel. de urgenţă (doar în cazuri de accidente sau decese): 677.842.467 •Fax: 964.257.053 •E-mail: [email protected] (informaţii servicii consulare), [email protected] •Site: www.castellon.mae.roconsulatul României la ciudad Real•Jurisdicţie: Castilia-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete, Cuenca, Guadalajara) şi Extremadura (Cáceres, Badajoz) •Adre-sa: Calle Mata, 37, Ciudad Real, 13004 •Tel. 926.251.751 •Tel. de urgenţă (doar în ca-zuri de accidente sau decese): 609.513.790 •E-mail: [email protected] •Fax: 926.231.170 Viceconsulatul României la Almeria•Jurisdicție: Almeria •Orar: L-J, 09:00–17:00 (09:00-14.00, depunere de documente; 16:00-17:00, eliberare de documente); Vi-neri (doar cu programare), zi de asistenţă în teritoriu, vizite la penitenciare, ofi ciere de căsătorii la misiune şi alte servicii •Adresa: Carretera Huércal de Almería, 46, Almería, 04009 •Tel. 950.625.963, 950.624.769 •Tel. de urgenţă (doar în cazuri de accidente sau decese): 682.733.408 •Fax: 950.145.217 •E-mail: [email protected] Onorifi c al României la Pamplona•Adresa: C/Cortes de navarra, 5, 5D, Pamplo-na, 31002 •Tel. 948203200 •Fax: 948220512 consulatul Onorifi c al României la murcia•Adresa: Avenida de los Rectores, 3, Edifi cio Paraninfo, Murcia, 30100 •Tel. 968.879.567 •Fax: 968.879.568 •E-mail: [email protected]

Instituţii ale statului român în Regatul Spaniei

tRADUcERI AUtORIZAtEAPOStIlA DE lA HAgA

MONICA-MARIA SĂCĂCEANtraducător autorizat

de ministerul Justiţiei tel. 628.851.495

Email: [email protected]

ghidul lucrătorului român în Spania (I)

De la data de 1 ianuarie 2014 Spania a ridicat restricțiile pe piața mun-cii pentru cetățenii români, ceea

ce înseamnă că, în conformitate cu princi-piul egalității de tratament, cetățenii români au dreptul de a obține un loc de muncă în condiții egale cu cetățenii spanioli în orice domeniu (atât ca angaja

ți, cat si ca lucrători pe cont propriu - „autónomos”). Potrivit Ambasadei României în Regatul Spaniei, înscrierea ca persoană în căutare de loc de muncă şi înregistra-rea contractului de muncă se fac în baza documen-tului național de identi-tate sau permisului de rezidență, obligatoriu după cel mult 3 luni de şedere in Spania.

Conform prevede-rilor Directivei privind drepturile de şedere ale cetăţenilor din UE (Direc-tiva 2004/38/CE), lucrăto-rii migranți sunt obligaţi să se înregistreze la autorităţile competente, în funcție de durata contractului de muncă, astfel:

1. În cazul în care lucrătorul vine cu un contract de muncă pentru o perioadă de mai puţin de trei luni, nu sunt necesare nici un fel de formalităţi de şedere; este sufi cient să dețină paşaportul sau, după caz, documentul de identitate în vigoare, în care să fi gureze cetățenia;

2. Pentru o perioadă de şedere pe terito-riul spaniol mai mare de trei luni, are obliga-ţia să solicite personal înregistrarea în Regis-trul Central al Cetăţenilor Străini/Registro Central de Extranjeros, la Ofi ciul pentru Cetăţenii Străini/Ofi cina de Extranjeros (în lipsa acestuia, la Comisariatul Provincial de

Poliţie/Comisaría Provincial de Policía) din provincia unde doreşte să rămână sau să locuiască (www.interior.gob.es). În certifi -catul eliberat vor fi gura: numele, cetățenia, domiciliul şi numărul de identifi care (NIE) în baza căruia se va putea cotiza şi pentru asigurările sociale.

RAPORtURI DE mUNcăRaportul de muncă angajat–angajator

este reglementat în Spania prin Constitu-ţie, Codul Civil, Codul Muncii (Estatuto de los trabajadores) şi contractele colective de

muncă. Contractele se încheie pe durată ne-

determinată sau determinată, cu normă în-treagă sau timp parțial de lucru. În Spania există diferite convenţii colective de muncă în funcţie de zonele geografi ce şi în funcţie domenii de activitate. Din acest motiv, nu întotdeauna condiţiile de muncă ale lucrăto-rilor din provincii diferite sunt aceleaşi.

Salariul acordat an-gajatului nu poate fi mai mic decât salariul minim interprofesional stabilit de Guvern pentru anul în curs pentru munca pe timp com-plet.

Înainte de începerea activităţii lucrative, angaja-torul trebuie să înscrie an-gajatul ca salariat al său la sistemul de securitate socia-lă spaniol (Seguridad Social: www.seg-social.es) pentru ca, ulterior, acesta să poată benefi cia corespunzător de drepturi în caz de şomaj, boală, accidente, maternita-

te, pensie, invaliditate, prestații pentru deces şi urmaşi. AtENȚIE: Verifi cați întotdeau-na dacă angajatorul v-a înscris în sistemul de securitate socială (www.seg-social.es).

ŞOmAJ

Pentru a benefi cia de prestațiile pentru şomaj, un lucrător trebuie să cotizeze la sis-temul de securitate socială cel puțin 360 de zile în ultimii 6 ani, pentru această perioadă minimă de cotizare având dreptul la plata prestațiilor timp de 4 luni. Perioada maximă de plată a prestației pentru şomaj este de 24 luni.

Pentru obținerea prestației pentru şomaj lucrătorul trebuie sa se adreseze Ser-viciului Public de Ocupare spaniol (SPEE/InEM: www.sepe.es), sau fi lialei regionale a acestuia, în maxim 15 zile de la încheierea relației de muncă (excepție cazul de demi-sie).

AtENȚIE: în cazul părăsirii terito-riului spaniol, pentru a primi în continu-are ajutorul de şomaj la care are dreptul în Spania, lucrătorul trebuie să anunțe Servi-ciul Public de Ocupare a Forţei de muncă spaniol (SPEE/INEm) înaintea plecării şi apoi, în termen de 7 zile, să contacteze agenția de ocupare din țara în care se de-plasează (în România, Agenția Națională de Ocupare a Forței de muncă-ANOFm: www.anofm.ro), pentru a se înscrie ca per-soană care caută activ un loc de muncă.

PENSIELucrătorii care îşi încetează activitatea

profesională şi îndeplinesc cerințele pre-văzute de lege pot benefi cia de pensionare parțială, anticipată sau pentru limită de vâr-stă.

Pentru a avea drept la plata pensiei, per-soana trebuie să fi contribuit cel puțin 15 ani, dintre care măcar ultimii 2 sa fi e cuprinşi în perioada de 15 ani dinaintea datei pensio-nării. Pentru a primi o pensie integrală, un lucrător trebuie să fi plătit contribuții pentru pensie 35 de ani.

În vederea stabilirii perioadelor în care un lucrător benefi ciază de dreptul la prestații contributive şi a stabilirii pensiei comuni-tare, acesta benefi ciază de aplicarea princi-piului totalizării drepturilor obținute în alte state membre ale Uniunii Europene sau ale Spațiului Economic European în care a co-tizat pentru securitatea socială, fi ecare țară acordând lucrătorului suma la care are drep-tul ținând cont de cotizațiile realizate pe te-ritoriul său.

3www.romaniaexpres.esNr.17 / februarie 2014

“Viaţa unui poet român în Spania nu este deloc diferită de viaţa unui poet din altă par-te”, mărturiseşte Gelu Vlaşin. A ajuns în Spania în urmă cu treisprezece ani, crezând că va

rămâne doar pentru o perioadă scurtă, însă după împlinirea a zece ani de şedere în afara grani-ţelor României a realizat că pen-tru el acesta era abia începutul unei noi vieţi în Spania, având în vedere că la sosire era celibatar iar acum se mândreşte cu o fa-milie frumoasă.

Gelu a fost întot-deauna poet, dar a debutat în 1999 când un redac-tor al revistei “ R o m â n i a Literară” i-a citit şi publi-cat poeziile, acestea fiind acompaniate de prezenta-rea criticului literar Nicolae Manolescu, pre-şedinte al Uniunii Scriitorilor din Ro-

mânia şi Ambasador al UNES-CO. Deşi a prins rădăcini în Spa-nia, poetul nu se desprinde de originile sale; de fapt, scrie doar în româneşte: “Doar aşa mă simt în lumea mea. Nu pot scrie altfel deoarece vorbim de vibraţii şi de tot ceea ce o persoană simte că poate transmite celor din jur. Altfel, pentru ce mai există tradu-cători?”, glumeşte Gelu Vlaşin. “Majoritatea temelor abordate

de mine sunt legate de două lumi: România şi Spania. De fapt, sunt trei cu lumea mea interioară.”

Dacă ar fi să ţinem cont de faptul că, fiind vorba de o artă minoritară, nu e deloc uşor pen-tru nimeni să se remarce în lu-mea poeziei, am putea spune că a fi poet român într-o ţară srăină nu îţi deschide prea multe porţi. De aceea, Gelu este realist: “Un poet român în Spania este, mai degrabă, un “muncitor” pasionat de literatură; nu poţi spune cu mâna pe inimă că eşti poet, că slujba ta este acea de a scrie poe-zii. Dar cu cât mai sociabil şi mai

participativ eşti la întâlnirile lite-rare, cu atât ai mai multe şanse.”

Acest poet trăieşte într-un mediu artistic din toate punctele de vedere, deoarece nu numai că organizează diferite activităţi

culturale relaţionate cu literatu-ra, dar are şi o soţie muzician. Este vorba de Cristina Vlaşin pe care a cunoscut-o aici, în Spania. “Am un grup, propiul meu grup de jazz, swing bossa-nova şi cola-borez cu pianistul spaniol, David Sanz”, ne mărturiseşte Cristina care îmbină pasiunea pentru

muzică cu o altă activi-tate moştenită prin

contagiere de la soţul ei Gelu şi

anume ace-ea de res-p o n s a b i l al primei biblioteci româneşti în Spania, Biblioteca Lucian Bla-

ga situată la sediul FE-

DROM şi care este dotată cu

aproximativ 3.000 de cărţi. Comunitatea românească

se află în capul listei populaţiei imigrante din Spania, cu 925.140 de cetăţeni rezidenţi (30 iunie 2013). Din această cauză nu este de mirare că există o astfel de in-stituţie precum FEDROM, o fede-raţie care strânge în jurul ei peste 35 de asociaţii româneşti din 11 comunităţi autonome spaniole. Totul a început în Coslada: “La

sfârşitul anilor ’90, primii români care au venit în Spania au apar-ţinut minorităţii adventiste care la acea vreme a întâmpinat unele

dificultăţi în România în ceea ce priveşte dezvoltarea din punct de vedere religios. Majoritatea dintre aceştia s-au stabilit în Coslada şi în Castellón”, explică Miguel Fonda Ştefă-nescu, preşedin-tele FEDROM. Atunci au în-ceput să apară primele aso-ciaţii. Câteva dintre ele au decis să orga-nizeze unele întâlniri perio-dice şi astfel, în anul 2000, a luat fiinţă federaţia.

Miguel Fonda Ştefănescu nu e român, el fiind născut în Franţa şi chiar dacă a locuit câţi-va ani în România, familia sa s-a stabilit în Spania pe când el avea doar câţiva ani, însă prin venele sale curge sânge românesc deoa-rece mama sa este româncă. De aceea a decis să nu piardă con-tactul cu cultura românească, lucru care a dus la implicarea sa în diferite organizaţii, luptând în felul acesta pentru ceea ce a con-siderat dintotdeauna a fi al lui.

“Eu sunt ca un evreu ră-tăcitor. Eu nu am fondat nimic, eu pur şi simplu iau lucrurile şi le duc într-un loc anume”, preci-zează Miguel. A ajuns preşedin-te FEDROM la cererea celorlal-te asociaţii, în anul 2004 şi, de atunci, a acumulat nenumărate realizări: s-au efectuat activităţi de mediere socio-culturală şi anul trecut s-au realizat peste 600 de acţiuni personalizate; 160 de români s-au putut întoarce în România în perioada 2010-2011; există un centru Europe Direct în Coslada; s-au obţinut proiecte ca Biblioteca Lucian Blaga sau Caleidoscop, acesta din urmă, în colaborare cu Mi-nisterul Culturii din Spania etc.

Din punctul său de vede-re, FEDROM este “locul unde se poate regăsi un colţişor din

România”. “FEDROM este locul unde se desfăşoară periodic acti-vităţi culturale şi este în acelaşi timp un loc unde te poţi informa,

sau unde, din când în când, poţi găsi până şi un loc de muncă, chiar dacă acest lucru este tot mai dificil în ultima vreme…”, ne spu-

ne Miguel Fonda. “Pen-tru mine FEDROM,

în afară de locul de muncă, este oportunitatea de a cunoaşte multe persoa-ne, români sau de alte naţio-nalităţi, şi de a forma un cerc

de prieteni. Este cea de-a treia casă

a mea”, ne mărturi-seşte Cristina Vlaşin.

Şi desigur, este un loc pentru spaniolii interesaţi de cultura ro-mânească: “Ne interesează foarte mult munca cu caracter intercul-tural. Credem că este importan-tă. Din punct de vedere cultural facem o muncă importantă, mai ales în Internet, încercând să ară-tăm de fapt cine suntem.”

Ica Tomi este mâna dreap-tă a lui Miguel Fonda Ştefănescu. Ea îl ajută atât cu gestiunea şi ad-ministraţia cât şi cu organizarea de activităţi. Ea recunoaşte că în momentul de faţă FEDROM se confruntă cu o serioasă lipsă de spaţiu, dar că, în ciuda acestui fapt, FEDROM este tot mai cu-noscut. Acum, Ica se ocupă de un proiect de ateliere de folclor, tradiţii şi obiceiuri româneşti, care se desfăşoară în week-end la Biblioteca Lucian Blaga.

“Pentru a cunoaşte Româ-nia nu este de ajuns să petreci, o dată la câţiva ani, o vacanţă la bunici. De aceea, prin aceste ate-liere dezbatem în amănunţime

aceste teme. Chiar şi pentru pă-rinţi sau pentru aceia care au tră-it ori au cunoscut tradiţiile şi obiceiurile româneşti este ca şi cum s-ar întoar-ce în timp, ca şi cum şi-ar aminti sau s-ar întoarce acasă”, e de părere Ica Tomi. Ea vorbeşte de do-rul de casă, dar re-cunoaşte că acest dor nu se bazează doar pe întoarcea acasă, deoarece există mulţi români care, ca şi ea, trăiesc între două lumi. “Dacă m-aş în-toarce acum în România mi-ar fi foarte dificil să mă reintegrez. Sigur că mi-ar fi dor de Spania, de Madrid şi mai ales de tot ceea ce am trăit în toţi aceşti ani. Dar locuind aici tânjesc după Româ-nia. Trăim între două lumi: locul meu nu este aici, nici acolo şi nu ştiu unde este”, povesteşte Ica

zâmbitoare. Totuşi, cu ajutorul diferitelor evenimente desfăşu-rate la FEDROM, participanţii se indentifică prin ceva şi îşi consolidează identitatea, ceea ce îi ajută să continue. Cum spune

Ica, “dacă ţi-e foame şi spiritului tău îi este foame”.

“Cultura românească atra-ge”, mărturiseşte ea în timp ce ne povesteşte câteva curiozităţi ale acestor ateliere: “La un atelier de folclor a venit şi o fată de na-ţionalitate ecuadoriană care studiase ingineria în Ro-mânia în anii ’70. A părăsit România în anul 1982 şi după mai bine de 30 de ani vorbeşte limba română la perfecţie. Şi a ve-nit cu atâta iluzie de a se întoarce acasă… Pentru a păstra o limbă tre-buie să-ţi placă mult”. De asemenea, pune şi

exemplul unei perechi de tineri căsătoriţi, ea româncă şi el spani-ol, care nu pierd nicio activitate

a FEDROM-ului; sau cel al unei jurnaliste care, de câte ori are pu-ţin timp liber, se duce la ateliere-le de tradiţii româneşti.

“Nu putem trăi într-o ţară fără să ne gândim la integrare. Nu putem face grupuri separate pentru că nu se poate trăi aşa;

integrarea ajută foarte mult”, spune Ica. “De aceea este foarte

important ca la FEDROM să nu vină numai

români, deoarece credem că fieca-re atelier este “o oportunitate de a cunoaşte lucruri despre o altă cul-tură”, e de părere

Ica Tomi. O altă activi-

tate care s-a desfăşurat la bibliotecă a fost cea a Con-

cursului de poezie româno-spa-niolă, unde poeţi de limbă româ-nă sau limbă spaniolă au putut să-şi prezinte creaţiile într-un concurs literar, la două categorii dotate cu premii. Poeta româncă Nina Vasile a fost cea care a im-pulsat acest eveniment şi care a dorit ca la concurs să participe poeţi români şi spanioli “tocmai

pentru o mai bună integrare şi pentru a iniţia o comunicare între cele două culturi şi între persoanele care scriu în Spania şi România”. “Poezia este un mediu eficient pentru a ne cunoaşte mai

bine unul pe altul”, este de părere Nina Vasile.

La concurs au participat mai mult poezii în limba spanio-lă, pentru că majoritatea poeţilor români care locuiesc în Spania nu scriu în limba română. Au

fost trimise însă şi câ-teva texte din Româ-

nia. Câştigător la categoria poeţi

români a fost Dragoş Cos-min Popa, dar cu o poezie scrisă în lim-ba spaniolă. “Acum scriu

direct în spani-olă. Este destul

de difícil dar sunt anumite sentimente

şi expresii care îmi ies mai bine în limba castiliană sau care au mai multă muzicalitate în această

limbă”, mărturiseşte acesta. Poe-zia este una dintre cele mai bune metode de a integra cultura, aşa spun toţi scriitorii. “Este genial să poţi uni două culturi atât de ase-mănătoare şi în acelaşi timp des-tul de diferite în unele aspecte, şi să descoperi lumile altor poeţi. Eu cred că acest lucru îmbogăţeşte”, mai spune Dragoş Cosmin Popa.

În schimb, câstigătoarea de la categoria poeţi spanioli, Isabel Rezmo nu a scris în româneşte, deoarece a decis să participe la concurs doar ca să dobândească experienţă în domeniu. Şi până la urmă a câştigat mai mult decât o diplomă. “Cred că în ziua de azi, ţinând cont de conjunctura vieţii, e bine să existe o interacţi-une între culturi pentru ca în felul acesta să ne îmbogăţim sufleteşte. Cred că apropierea celor două lumi prin acest schimb cultural între poeţi spanioli şi români este o idee nemaipomenită, deoarece consider că între noi există mai multe asemănări decât diferenţe”, opinează poeta spaniolă.

Rolul FEDROM-ului în in-tegrarea comunităţii româneşti în Spania este decisiv; cu iniţia-tive precum cele pe care le pro-movează se poate avansa de la multiculturalitate – convieţuirea mai multor culturi – la intercul-turalitate, unde fiecare cultură oferă ceea ce are mai bun.

R E P O R T A J

Există un loc în madrid unde cultura se află la ea acasă, dar care din pacate, este prea puţin cunos-cut de spanioli. Este vorba de Federaţia Asociaţii-lor Româneşti din Spania (FEDROm) unde, după

cum însăşi numele acesteia ne lasă să înţelegem, se desfă-şoară activităţi legate de cultura românească. Este un loc de întâlnire unde se urmăreşte integrarea românilor prin intermediul tradiţiei şi folclorului unei ţări ai cărei repre-zentanţi în Peninsula Iberică reprezintă de fapt cea mai mare comunitate de imigranţi din Spania.

cultură "made in Romania", în madrid

gelu Vlaşin: “Un poet român în Spania este, mai degrabă, un “muncitor” pasionat de literatură”

gelu şi cristina Vlaşin

miguel Fonda Ştefănescu, preşedintele FEDROm

miguel Fonda Ştefănescu: “Eu sunt ca un evreu rătăcitor. Eu nu am fondat nimic, eu pur şi simplu iau lucrurile şi le duc într-un loc anume”

Ica tomi: “Trăim între două lumi: locul meu nu este aici, nici acolo şi nu ştiu unde este”

Ica tomi, organizatoare de evenimente FEDROm

Nina Vasile

Nina Vasile: “Poezia este un mediu eficient pentru a ne cunoaşte mai bine unul pe altul”

Dragoş Popa: “Este genial să poţi uni două culturi atât de

asemănătoare şi în acelaşi timp destul de diferite”

Isabel Rezmo: “Între noi există mai multe asemănări decât diferenţe”

Dragoş cosmin Popa şi Isabel Rezmo la decernarea premiilor concursului de poezie româno-spaniolă 2013

de Beatriz Aranda Palacio


R O M Â N I A

La sfârşitul lunii ianu-arie România a fost lovită de două valuri

de frig în decurs de doar o săptămână, perioadă în care jumătate din ţară s-a con-fruntat cu ninsori abundente şi viscol. Viscolul a ridicat nămeţi de peste un metru şi a provocat decesul mai multor persoane precum şi închide-rea autostrăzilor A1 şi A2 şi a altor 28 de drumuri naţionale. De asemenea, multe familii au fost practic izolate de ninso-rile produse în ultima vreme şi nenumărate gospodării au rămas fără curent electric, iar în 26 de judeţe şcolile au fost închise timp de cel puţin două zile. Sute de maşini, în spe-cial autocamioane, au rămas blocate mai ales pe rutele din-spre Moldova către Bucureşti. Peste 2.200 de călători au fost afectaţi, nenumărate linii fero-

viare au fost închise fiind anu-late peste 200 de trenuri, iar cele care nu au fost închise au înregistrat întârzieri de chiar peste 11 ore.

Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, care a preluat şi funcţia de secretar de stat la Ministerul Administraţiei şi Internelor pentru a putea conduce De-partamentul de intervenţii în situaţii de urgenţă, a dat publi-cităţii ultimul bilanţ al prăpă-dului provocat de viscolul care s-a năpustit asupra României. Până acum s-au contabili-zat opt persoane decedate în urma intrării în hipotermie.

Timp de mai multe zile, zona de est a României s-a aflat sub cod roşu şi portoca-liu, în judeţe precum Buzău, Vrancea şi Brăila fiind într-o continuă stare de alertă. De altfel, judeţul Buzău a fost

“epicentrul” acestui viscol. În Buzău multă vreme nu a exis-tat decât un singur drum na-ţional deschis circulaţiei. Peste două treimi din judeţul Buzău au fost afectate de viscolul şi zăpezile din ultimele zile, plus oraşele Buzău, Râmnicu Sărat şi Pogoanele. Cei 1.500 de lo-cuitori ai comunei Vâlcelele, situată la extremitatea nord-estică a judeţului, la limita cu Vrancea şi Brăila, în mijlocul câmpiei Râmnicului, au suferit un adevărat calvar, după ce au rămas fără pâine şi alimente de strictă necesitate.

De asemenea, mai multe femei gravide blocate în dife-rite zone din Călăraşi au fost salvate de forţele de interven-ţie, însă în timpul intervenţi-ilor, mai multe ambulanţe au rămas blocate între nămeţii de zăpadă.

Un şofer de camion, an-gajat al unui subcontractor Enel a murit în comuna Copă-ceni, judeţul Ilfov, unde livra materiale pentru o reparaţie, el suferind probabil un infract miocardic.

Până în prezent, au fost finalizate 72 de misiuni, la care au participat peste 1.500 de militari cu 160 de mijloace tehnice de diferite capacități.

România sub nămeţi

Deputatul Elena Udrea a decis să de-misioneze din Parti-

dul Democrat Liberal (PDL) şi s-a alăturat Partidului Mişca-rea Populară (PMP) condusă de deputatul Eugen Tomac. Aceasta a refuzat să participe la şedinţa BPN al PDL şi i-a transmis telefonic secretarului general al PDL, Gheorghe Flu-tur că părăseşte partidul.

Într-o conferinţă de pre-să susţinută alături de Eugen Tomac, cel care o consideră a fi “unul dintre cei mai puter-nici oameni politici din zilele noastre”, Elena Udrea a pre-zentat motivele pentru care a părăsit PDL-ul pentru a se înscrie în PMP. Fostul şef al Minis-terului Dezvoltării Regionale şi Turis-

mului a

spus că “în PDL există un cu-rent care s-a dezis de propria istorie de succes, de propria guvernare, de lucrurile bune care s-au făcut în guvernarea Boc şi, mai grav, s-a dezis de Traian Băsescu”.

Întrebată dacă s-a con-sultat cu preşedintele Traian Băsescu înainte de a se înscrie în PMP, Elena Udrea a răs-puns că “în trecut au fost astfel de discuţii, iar Traian Băsescu i-a atras atenţia că este un pro-iect greu”.

Udrea a mai spus că vo-cea opoziţiei este în momentul de faţă “vocea lui Traian Bă-sescu” şi că este nevoie de o

forţă politică în stare să se opună USL, arătând că această forţă politi-

că poate fi PMP.În ceea ce

priveşte posibi-litatea de a opta

pentru un loc în Parlamentul Europei, noua

mebră PMP a declarat

că e po-sibil să o găsim pe ulti-

mele lo-

curi ale listei, lăsând să se înţe-leagă că nu va candida pentru pentru europarlamentare.

Curtea de Apel Bucureşti a decis că nu sunt întemeiate contestaţiile depuse la înregis-trarea Partidului Mişcarea Po-pulară, astfel că formaţiunea va fi înscrisă în Registrul par-tidelor politice, după aproape şase luni de la iniţierea acestui demers.

Cu doar o zi înainte de aflarea hotărârii instanţei, pre-şedintele României a semnat decretele şi deciziile de elibe-rare din funcţie a opt consilieri prezidenţiali şi de stat: Sebas-tian Lăzăroiu, Daniel Funeriu, Adrian Rădulescu, Virgil Pă-unescu, Gabriel Berca, Daniel Moldoveanu, Maria Bitang şi Raluca Boboc. Trei dintre aceştia, Gabriel Berca, Adrian Rădulescu şi Daniel Funeriu au confirmat în mod public plecarea lor de la Cotroceni, ultimul manifestându-şi chiar dorinţa de a candida pentru un mandat de eurodeputat.

Deşi în sondajele de opi-nie pentru alegerile europarla-mentare este cotat cu doar 5% din voturi, PMP şi-a propus să obţină un rezultat de două ori mai mare.

Elena Udrea a demisionat din PDl şi s-a înscris în mişcarea Populară

DOUă VAlURI DE FRIg În DECURS DE O SăPTăMână

ElENA UDREA nU ARE DE GânD Să CAnDIDEzE PEnTRU PARLAMEnTUL EUROPEAn

R O M â n IA E X P R E S• Primarul Sibiului, Klaus Iohannis, a acceptat nominalizarea sa ca vicepremier şi ministru de

Interne. Iohannis nu ar vrea, însă, să renunţe la Primăria Sibiului, una dintre variantele pentru care acesta ar putea opta fiind suspendarea sa pentru şase luni.•Producția de carne a României s-a majorat la toate speciile în 2013, comparativ cu anul 2012, chiar dacă numărul animalelor şi al păsărilor sacrificate a scăzut la bovine, dar a crescut la porcine, ovine, caprine şi păsări, conform datelor provizorii anunțate de Institutul național de Statistică (InS).•Industria din România îşi menține tendința de creştere, ponderea acestui sector în PIB fiind în prezent cu aproape 10% mai mare decât media Uniunii Europene.•Carburanții s-ar putea scumpi cu 40 de bani pe litru de la 1 aprilie, când va intra în vigoare noua acciză de 7 eurocenți pe litru.• BnR a majorat prognoza de inflație la 3,5% pentru sfârşitul lui 2014, față de 3% cât estima iniţial, iar pentru sfârşitul lui 2015 instituția previzionează o inflație de 3,2%.

România s-a aflat în luna ianuarie pe prima pagină a pre-

sei internaţionale nu doar pen-tru vremea vitregă ce s-a abătut asupra ei, ci şi datorită unui ac-cident aviatic soldat cu doi mor-ţi şi cinci răniţi.

Astfel, pe 20 ianuarie 2014, un avion YR-BnP de tip Britten-Norman BN-2A-27 Is-lander s-a prăbuşit într-o zonă greu accesibilă din Munţii Apu-seni. Din pricina ceţii şi a lipsei de vizibilitate, pilotul avionu-lui a fost obligat să execute o aterizare forțată la o altitudine de circa 1.400 m, lângă locali-tatea Petreasa, la limita dintre județele Cluj şi Alba.

Avionul, proprietate a Şcolii Superioare de Aviație Civilă era pilotat de Adrian Io-van (55 ani), un experimentat

pilot român cu nu mai puţin de 16.000 de ore de zbor, avându-l drept copilot pe Răzvan Petres-cu. Aparatul de zbor transporta o echipă de cinci medici de la Bucureşti la Oradea. În accident au murit pilotul Adrian Iovan şi Aurelia Ion (23 ani), o studentă la medicină, iar copilotul şi pa-tru medici au fost răniți.

Avionul care efectua o cursă umanitară a decolat la ora 13:35 de pe Aeroportul Internațional Aurel Vlaicu din Bucureşti, cu destinația Aero-portul Internațional Oradea, unde ar fi trebuit să aterizeze la ora 16:35.

La bordul avionului se mai aflau dr. Radu zamfir (39 ani) de la Spitalul Fundeni, dr. Valentin Calu (42 ani) de la Spitalul Elias, dr. Cătălin Piv-niceru (46 ani) de la Spitalul „Sfânta Maria”, dr. Sorin Ianceu (37 ani) de la Spitalul Municipal din Beiuş şi Aurelia Ion, volun-tar, studentă în anul V la Insti-tutul de Medicină Militară din Bucureşti. Echipa urma să pre-leveze ficatul, rinichii şi cornee-

le de la o donatoare de peste 60 de ani care a suferit un accident vascular cerebral.

Pentru salvarea răniților a fost mobilizată echipa Salva-mont Cluj, însă la căutare au participat peste 70 de pompieri salvatori, jandarmi montani, polițişti şi salvamontişti, din județele Cluj, Bihor, Mureş şi Alba, precum şi aproximativ 200 de localnici. Salvatorii au ajuns la locul accidentului după mai multe ore, locul fiind greu accesibil, cu zăpadă înaltă şi ceață densă. Tot din cauza ceții, elicopterul SMURD Mureş n-a putut interveni.

Echipele de salvare nu au mai putut face nimic pentru tânăra studentă, aceasta dece-dând în urma unei hipotermii (temperatura corpului înregis-trată la găsirea ei de către para-

medicii SMURD fiind de 18,6 grade Celsius).

În urma accidentului au decedat pilotul şi studenta la medicina. Copilotul era în stare critică, medicii Valentin Calu, Cătălin Pivniceru şi Sorin Ian-ceu aveau fracturi multiple, iar dr. Radu zamfir era accidentat mai uşor, şi le-a putut acorda celorlalți primul ajutor. Toți răniții au fost aduşi la Spitalul de Urgență din Cluj, internați la terapie intensivă şi stabilizați.

Deşi avionul era dotat cu baliză de localizare de tip ELT, aceste balize emiţând semna-le pe frecvențele 121,5 MHz şi 406 MHz echipajul nu a pu-tut fi localizat de niciuna din echipele de salvare, cei care au ajuns primii la faţa locului pen-tru a-i salva pe cei rămaşi în viaţă au fost trei locuitori din comuna Horea (satele Petreasa şi Dârleşti), Argentin Todea, Gheorghe Giurgiu şi Gheorghe Trif. Acestora le-a fost decernat titlul de Cetățean de Onoare al județului Cluj.

Secretarul de stat, Con-

stantin Chiper (PNL) din MAI a fost demis. Premierul Victor Ponta a cerut înlocuirea direc-torului general şi a directorului de operațiuni de la ROMATSA şi a directorului STS, Marcel Opriş.

Şeful IGSU, Ion Bur-lui, a demisionat, ca urmare a situației privind intervenția echipajelor de salvare la locul accidentului.

Directorul general al RO-MATSA, Aleodor Frâncu, a demisionat şi el, însă nu se con-sideră vinovat. De asemenea, a demisionat Bogdan Donciu, di-rectorul de operațiuni al compa-niei, care în momentul acciden-tului s-a ocupat de un examen la Universitatea Politehnica Bucureşti, unde este profesor, examen care trata chiar sisteme-le radar şi de navigație aeriană. Chiar şi ministrul Radu Stroe şi-a prezentat demisia în urma celor întâmplate.

Cătălin Predoiu (PDL) îi acuză de neglijență în serviciu pe miniştrii Radu Stroe – de-oarece n-a organizat imediat o celulă de criză la MAI, Ramona Mănescu – deoarece n-a coor-donat ROMATSA, şi pe Eugen nicolăescu – deoarece nu s-a preocupat de modul în care se efectuau aceste acțiuni de trans-plant.

De-a lungul anilor de studii, Aurelia Ion se impli-case voluntar în numeroase activități pe linie medicală. A fost descrisă de cei apropiați ca o „fată model, dedicată meseri-ei sale, copil excepțional, cu vi-suri mărețe”. Coordonatorul de transplant Victor zota a spus că ea mai participase la prelevări de organe, făcea voluntariat şi „era dedicată meseriei cum rar găseşti”.

Ministrul Apărării naționale, Mircea Duşa, a dis-pus avansarea post-mortem a Aureliei Ion de la gradul de sublocotenent la cel de locote-nent. A fost înmormântată cu onoruri militare, în Cimitirul Militar Ghencea 3.

Adrian Iovan era unul dintre cei mai experimentați piloți din România. El a fost înmormântat, de asemenea, cu onoruri militare în Cimitirul Bellu Catolic, dar după canoa-nele Bisericii Ortodoxe, alături de tatăl său.

Accident aviatic în munții Apuseni soldat cu doi morţi şi cinci răniţi


S PA N I A

Europe Direct Coslada şi Federţia Asociaţiilor Româneşti din Spania

(FEDROM), în colaborare cu Primăria oraşului Coslada, Reprezentanţa Instituţiilor Europene în Spania şi Asocia-ţia culturală Obatala, au orga-nizat, joi, 23 ianuarie 2014, la Centrul Multifuncţional “La Rambla” din Coslada o întâl-nire cu tema „Parlamentul Eu-ropean cu cetăţenii. Împreună decidem viitorul Europei”.

La activitatea care face par-te din campania de informare implementată de Parlamentul European şi care vizează urmă-toarele alegeri europarlamen-tare din luna mai a acestui an, au asistat peste 50 de persoane printre care şi reprezentanţi ai mai multor asociaţii româneşti din Comunitatea Madrid şi din Castilia La Mancha.

La întâlnirea moderată de Miguel Fonda Ştefănescu, pre-şedintele FEDROM, au fost in-vitaţi, printre alţii, norica ni-

colai, deputat în Parlamentul European, membru al Grupu-lui Alianţei Liberalilor şi De-mocraţilor pentru Europa şi Tom Morgan, reprezentant al Comisiei Europene la Madrid.

Discursul celor care au luat cuvântul la eveniment a fost axat pe importanţa participării cetăţenilor români la alegerile europarlamentare care se vor desfăşura în luna mai a acestui an, în contextul în care Europa se confruntă cu o serie de pro-vocări care necesită soluţii iar Parlamentul European are mai mult ca oricând capacitatea şi puterea de a decide direcţia politică a Europei. Celor pre-zenţi li s-a explicat care este ro-lul Parlamentului European, în ce se diferenţiază aceste alegeri de celelalte şi li s-au prezentat agenda europarlamentarilor în 2014.

Ulterior, norica nicolai a oferit răspunsuri la întrebări-le formulate de cei prezenţi la eveniment.

C O M U n I TAT E A M A D R I DEuroparlamentarul Norica Nicolai s-a întâlnit cu românii de la madrid

Gheorghe Hrimiuc, soţul unei român-ce din localitatea

madrilenă Coslada, era un om fericit, un viitor tată ca-ruia îi rămâneau încă multe lucrui de făcut pentru mi-nunata sa familie. Nu s-a gândit niciodată că Spania îi va lăsa în inimă o durere atât de mare şi o amintire atât de neplăcută precum cea a pierderii sufletului pereche şi a unei fetiţe nenăscute.

Soţia acestuia, Cristina Hrimiuc, în vârstă de doar 26 de ani, şi-a pierdut viaţa pe masa de operaţie într-un spital din Madrid, în urma unor complicaţii cardio-vasculare. Ea era însărcinată în aproape şapte luni şi din nefericire nici fetiţa pe care o purta în pântece nu a mai putut fi salvată.

De aproximativ cinci ani familia Hrimiuc din Dă-răbani locuia în Coslada iar peste aproximativ două luni urma să li se nască primul

copil.Pe 11 ianuarie, în jurul

orei 21:00, Cristinei i s-a făcut rău şi a început să o doară burta, motiv pentru care soţul acesteia a dus-o la spitalul din localitate. Cei din anturajul familiei afir-mă că, după ce i s-au făcut

unele analize medicii i-au recomndat doar mai multă odihnă. Femeia a rezistat până dimineaţă în jurul orei 4:00, când văzând că dure-rile de burtă se amplifică a sunat la 112.

Surse din anturajul fa-miliei susţin că salvarea a

întârziat 30 de minute, după care tânăra femeie a fost transportată la Spitalul Uni-versitar Henares din Cosla-da însă ea nu a fost operată de urgenţă, medicii luând acestă decizie doar în jurul orei 6:00 când ar fi sesizat că femeia este însărcinată.

Intervenţia chirurgica-lă a durat aproximativ cinci ore şi în ciuda eforturilor medicilor nici mama, nici fetiţa nu au putut fi salvate.

Colectivitatea de ro-mâni din zonă a fost mobili-zată şi în scurt timp familia a reuşit strângerea banilor necesari pentru repatrierea trupurilor neînsufleţite şi înmormântarea lor creşti-nească.

Pe această cale, familia şi prietenii Cristinei Hri-miuc doresc să mulţumeas-că tuturor acelora care din puţinul lor au decis să ajute familia îndoliată.

Dumnezeu să le odih-nească sufletele în pace!

O româncă însărcinată din coslada a murit pe masa de operaţie după ce s-a prezentat de două ori la spital cu dureri de burtă

SAlVAREA A ÎnTâRzIAT 30 DE MInUTE, IAR MEDICII AU DECIS Să O OPEREzE ABIA ÎnTR-Un TâRzIU. nICI FEMEIA, nICI FăTUL nU AU PUTUT FI SALVATE


S PA N I AC O M U n I TAT E A M A D R I D

tragedie la madrid! O româncă din cobeña s-a sinucis!EStE POSIBIl CA TânăRA FEMEIE Să-ŞI FI PUS CAPăT zILELOR În URMA UnEI STăRI EMOţIOnALE InTERIORIzATE

Co m u n i t a t e a românilor care lo-cuiesc în Cobeña, un

orăşel de 7.000 de locuitori, situat la 25 de kilometri NE de Madrid, au fost zguduiţi în după-amiaza zilei de 3 febru-arie a.c. de vestea sinuciderii unei tinere compatrioate care de mai mulţi ani locuia în lo-calitate.

Ioana Anghelache, o româncă în vârstă de 38 de ani, a fost găsită moartă în locuinţa sa din Cobeña unde locuia cu soţul ei nicolae Anghelache, cu care tocmai se căsătorise în urmă cu mai bine de jumătate de an. Nimeni nu ştie practic ce s-a întâmplat, însă primele concluzii trase de anchetatori relevă faptul că femeia ar fi de-cedat în urma unei sinucideri prin spânzurare.tânăra femeie s-a spânzurat

cu cureaua unei poşete Potrivit primarului

localităţii, domnul Jorge Am-atos Rodríguez, care a avut amabilitatea de a ne furniza

în exclusivitate pentru ziarul România Expres câteva detalii referitoare la cele întâmplate, în după-amiaza zilei de 3 feb-ruarie, în jurul orei 18:00 (ora Spaniei), Poliţia Municipală din Cobeña a fost înştiinţată de către Serviciul de Urgenţă 112 de existenţa unui caz de sinucidere în localitatea madrilenă. Imediat, un echipaj al Poliţiei Locale s-a deplasat la adresa indicată de Servici-ile de Urgenţă unde l-au găsit pe soţul femeii încercând dis-

perat să o readucă pe aceasta la viaţă.

Ajunşi la la faţa locului, poliţiştii au constatat că tânăra folosise, după toate aparenţele, o curea de la o poşetă pentru a se spânzura de balustrada unei scări din interiorul apartamen-tului. Potrivit autorităţilor, la sosirea bărbatului acasă, ar fi găsit-o pe femeie căzută prac-tic în genunchi lângă scară, iar primul lucru care i-a venit in-stinctiv în minte a fost să-i taie cureaua din jurul gâtului şi să încerce să o readucă la viaţă.

În lipsa unei scrisori sau măcar a unui bilet, aşa cum se întâmplă în multe cazuri de sinucidere, autorităţile nu au putut afla încă cu exactitate ce a determinat-o pe tânăra româncă să recurgă la un astfel de gest, însă conform Poliţiei Locale motivul principal al acestei întâmplări nefericite ar putea fi un moment emoţional cu care femeia s-a confruntat şi pe care nu a putut sau nu a dorit să-l exteriorizeze. Unele dintre persoane pentru care femeia lucra au declarat că în

ultima săptămână au obser-vat o uşoară schimbare în ati-tudinea Ioanei.

Ioana şi Nicu Anghelache aveau o relaţie de căsătorie

excelenă Locuitorii oraşului sunt

în stare de şoc, mai ales cei care îi cunoşteau pe Ioana şi Nicu Anghelache. Atât surse din cadrul primăriei cât şi ve-cinii sau românii din Cobeña

afirmă că cei doi aveau o relaţie deosebit de strânsă, că erau inseparabili şi că se iubeau enorm, lucru pe care oamenii l-au dedus în urma nenumăratelor momente în care aceştia erau văzuţi ieşind împreună ţinându-se întotdeauna de mână şi manifestându-şi draostea unul faţă de celălalt în mod public. Mai mult, potrivit localnicilor, ambii erau fericiţi de faptul că sunt împreună iar veselia şi împlinirea se putea citi pe chipul lor.

Atât reprezentanţii Asociaţiei Româneşti “Delta dunării” din Cobeña cât şi autorităţile locale au mărturisit

pentru România Expres că familia Anghelescu era per-fect integrată în societatea spaniolă relaţionându-se atât cu alţi compatrioţi români din oraş cât şi cu localnicii. Ioana şi Nicu sunt cunoscuţi de majoritatea oamenilor ca o pereche liniştită, simpatică, ba chiar după spusele vecinilor, o pereche ideală.

Femeia era marcată de un

moment tragic din copilărie când şi-a găsit tatăl spân-

zurat Nimeni nu-şi explică

cum s-a putut întâmpla o ase-menea tragedie în familia An-ghelache, însă unii pun gestul pe seama faptului că cei doi nu ar fi putut avea copii. Datorită faptului că alături de corpul neînsufleţit al Ioanei s-a găsit o poză de-a tatălui ei unii cunoscuţi ai familiei cred că ceea ce i s-a întâmplat femeii i s-ar trage din copilărie când aceasta şi-ar fi găsit tatăl spân-zurat, lucru care a marcat-o pentru tot restul vieţii. Per-soane din anturajul familiei afirmă că în discuţiile purtate

cu prietenii femeia îl pome-nea foarte des pe tatăl ei. Alţii susţin că ar fi fost lucruri rele la mijloc, lucruri necurate care-i tulburau gândurile.cei doi erau împreună de 7 ani însă se căsătoriseră abia

în vara trecută Oricare ar fi fost motivul

sinuciderii, cert este că odată cu moartea ei s-au spulberat toate visele cuplului de-aşi construi un viitor împreună. Potrivit unor prieteni de fami-lie, anul trecut în vară cei doi au fost în România pentru a face nuntă şi ultimul lucru la care s-ar fi putut gândi cineva ar fi fost un astfel de deznodământ dramatic.

Vestea tristă a impac-tat nu doar comunitatea de români din zonă, ci şi pe ceilalţi locuitori ai oraşului care, împreună, s-au solidari-zat cu familia greu încercată în vederea strângerii de bani pentru repatrierea corpului neînsufleţit al femeii. Chiar în faţa casei unde s-a petrecut tra-gedia există o cofetărie al cărei proprietar este o cetăţeancă din Republica Moldova. Aici şi într-un bar românesc, pre-cum şi la un punct de vânzare Digi Mobil din localitate s-au instalat câte o puşculiţă în ve-derea colectării de bani pentru a ajuta familia îndoliată.

Ioana Anghelache (37 de ani) era de loc din judeţul Alba, iar soţul ei nicolae era din comuna Niculiţel (jud. Tulcea). Ambii aveau peste 10 ani de când se află în Spa-nia, iar de şapte ani locuiau împreună.

Puşculiţa cu poza soţilor Anghelescu

clădirea unde s-a petrecut tragedia

Jorge Amatos Rodríguez, primarul din cobeña

În continuarea programului “Consulat itinerant”, o echi-

pă a Consulatului României la Ciudad Real se va afla în pro-vincia Guadalajara sâmbătă, 1 martie 2014, între orele 10 şi 18, pentru a oferi cetățenilor români consultații, asistență şi servicii consulare în colaborare cu parohia din localitate.

Locul desfăşurării activităților: Parohia Ortodoxa Romana „Sf. Cuv. Ioan Casian” Travesia nuevo Alamin s/n Torre 4-5 Guadalajara, 19005

Vor fi efectuate următoa-rele categorii de servicii consu-lare:

• Înscrieri de acte de stare civilă (certificate de naştere, căsătorie, deces), inclusiv tra-ducerile şi legalizările certifica-telor spaniole aferente;

• Servicii consulare nota-riale (autentificări procuri /

declarații, legalizări etc.);• Emiterea de certificate şi

inscripții consulare, adeverințe etc.;

• Preluarea de cereri de ve-rificare a permiselor auto româneşti (urmând ca verifica-rea şi emiterea certificatelor să se facă la sediul consulatului);

• Consultații pe teme consu-lare.

Atenție! Din motive teh-nice NU se pot prelua cereri pentru emiterea paşapoartelor şi a titlurilor de călătorie. (Procedura de eliberare a pa-şapoartelor electronice şi a ti-tlurilor de călătorie presupune prezența obligatorie a solici-tantului la sediul consulatului, având în vedere că este necesa-ră prelevarea amprentelor, fo-tografia şi semnătura digitală).

Accesul se va face nu-mai pe bază de programare

obținută direct de la Consula-tul României din Ciudad Real prin:

• e-mail: [email protected]

• fax: 926231170Din raţiuni organizatorice, nu

vor fi acceptate persoane fără programare.

Cetățenii români care do-resc programare sunt rugați să menționeze în cerere: numele şi prenumele, tipul serviciului solicitat, localitatea de domi-ciliu sau de rezidență din pro-vincia Guadalajara, un număr de telefon şi/sau o adresă de e-mail pentru contact. Toate documentele se vor prezenta în original şi fotocopie. Pentru acte necesare, taxe si informații suplimentare poate fi accesată pagina de internet a consula-tului: http://ciudadreal.mae.ro/ - secțiunea “Servicii consulare”

C A S T I L IA L A M A n C HA

Servicii consulare itinerante în provincia guadalajara


Primăria din Bada-lona a pus sigiliul, la sfârşitul lunii

ianuarie, pe un local de 130 de metri pătraţi din cartierul "La Salut" care slujea drept lăcaş de cult pentru aproximativ 80 de credincioşi neoprotestanţi de naţionalitate română şi care era utilizat de aceş-tia fără a deţine o licenţă pentru folosirea spaţiului menţionat în scopuri re-ligioase.

În ultima duminică a lunii ianuarie autorităţile

oraşului s-au prezentat la localul cu pricina, unde au aşteptat terminarea slujbei după care au trecut la evacuarea localului şi sigilarea acestuia. Potrivit autorităţilor, l-a evacuare nu s-au înregistrat inci-dente. Surse din cadrul cultului penticostal ro-mânesc din Catalonia au declarat pentru România Expres că localul respectiv era folosit de un grup de credincioşi penticostali de etnie romă.

Surse din cadrul Pri-

măriei oraşului Badalona au declarat pentru Ro-mânia Expres că localul

respectiv nu dispunea de o licenţă pentru folosirea acelui spaţiu în scopuri re-

ligioase şi că primăria pri-mise mai multe reclama-ţii de la vecini, care s-au plâns de faptul că în local se adunau deja prea multe persoane şi de faptul că la fiecare slujbă erau deran-jaţi de zgomotul produs de credincioşii români.

"De mai bine de şase luni localul era folosit în mod ilegal iar vecinii erau deranjaţi de zgomotul pro-dus în interiorul localului şi de comportamentul de-loc civic de care unii din-tre cei 80 de credincioşi

dădeau dovadă atunci când ieşeau pe trotuarul din faţa localului", afirmă primarul localităţii Xavier García Albiol.

Recent, Albiol a fost achitat în procesul în care era acuzat de săvârşirea infracţiunii de îndemna-re la ură şi discriminare, după ce, în anul 2010, a participat la realizarea şi distribuirea unor flutu-raşi electorali împotriva cetăţenilor români de et-nie romă din oraş. (Foto: Primăria Badalona).

S PA N I A

Barcelona • Barcelona • Barcelona • Barcelona • Barcelona

Vineri, 24 ianuarie 2014, CG Barcelona a ce-

lebrat 155 ani de la Unirea Principatelor Moldovei şi Țării Româneşti, festivitate la care au fost invitați şi au participat reprezentanți ai autorităților locale şi mem-brii ai comunității române din Catalonia, informează Consulatul General al Româ-niei la Barcelona.

În fața celor aproxima-tiv 150 persoane, doamna

consul general a adresat un mesaj în care s-a referit la momentele care au precedat acest moment de importanță majoră în istoria români-lor, subliniind tenacitatea,

Ziua Unirii sărbătorită la Barcelona

Duminică, 19 ianuarie 2014, doamna Gea-

nina Boicu, consul general la Barcelona, a participat la slujbele religioase oficiate în filialele din Tarragona şi Reus ale Bisericii „Sfinții Ierarhi Calinic de la Cernica şi Fruc-tuosus”, informează Consu-

latul General al României la Barcelona.

Slujba de hram de la lăcaşul din Tarragona a fost săvârşită de Înaltpreasfințitul Părinte Serafim, Arhiepisco-pul Ortodox al Germaniei, Austriei şi Luxemburgului şi Mitropolitul Ortodox Român

Vizite consulare la parohiile din taragona şi Reus

Foto: Consulatul României la Barcelona

Foto: Consulatul României la Barcelona

C ATA L O n IA

dorința şi agilitatea clasei politice de la acea vreme, de a specula jocurile marilor puteri, reuşind astfel să atin-gă acest deziderat. De ase-menea, părintele protoiereu Aurel Bundă a făcut o scurtă incursiune istorică, prezen-tând audienței modul în care oamenii politici şi învățații vremii au reuşit să pună una dintre pietrele de temelie ale statului modern român şi a subliniat respectul şi datoria

Momentul festiv s-a în-cheiat pe acordurile Horei Unirii la care au luat par-te toți cei prezenți, ulterior fiind invitați la o cupă de şampanie.

al Germaniei, Europei Cen-trale şi de nord, la eveniment participând atât credincioşi români, într-un număr sem-nificativ, cât şi reprezentanți ai autorității locale, ai Primă-riei, deputați şi senatori de Tarragona din întregul spec-tru politic local.

Slujba religioasă din bi-serica din Reus a fost ocazi-onată de sărbătorirea Sfintei Ecaterina ale cărei moaşte au fost expuse în acest lăcaş şi a fost oficiată de 7 preoți ortodocşi români, din parohii din Spania.

Dincolo de solemni-tatea momentului, prezența reprezentanților consulatu-lui a fost valorificată de către membrii comunității, care au profitat de moment pentru a solicita informații pentru di-verse servcii consulare.

Barcelona • Barcelona • Barcelona • Barcelona • Barcelona

Primăria din Badalona a evacuat un local folosit pe post de lăcaş de cult de către un grup de penticostali de etnie romă

cREDINcIOŞII ROmI nU DEţInEAU O LICEnţă PEnTRU FOLOSIREA SPAţIULUI RESPECTIV În SCOP RELIGIOS


S PA N I A

Cinci cetăţeni ro-mâni din Fuentes de Ebro (zaragoza)

au fost arestaţi, luna trecută, după ce au fost prinşi sacri-ficând porcine într-un abator clandestin din localitate.

Poliţiştii aragonezi l-au surprins în flagrant pe unul dintre români care se afla lângă un porc pârjolit având alături un arzător conectat la o butelie de gaz. La faţa locu-lui a sosit imediat şi un echi-paj de la Serviciul de Protec-ţie a naturii (SEPROnA) din cadrul Gărzii Civile precum şi un medic veterinar delegat de Guvernul Aragon, care au constatat că toată carnea de porc aflată în interiorul clădirii era inadecvată con-sumului uman, motiv pentru care un alt animal viu găsit la faţa locului a fost sacrificat iar carnea a fost distrusă.

În interiorul “abato-rului” improvizat poliţiştii

spanioli au găsit suficiente indicii care să-i incrimineze pe cei cinci români: 16 cuţite şi alte unelte de tranşat car-ne, un pistol care era folosit la sacrificarea animalelor, 11 gloanţe, un un arzător cu butelie, doi porci (unul viu şi unul sacrificat) şi 220 de kilo-grame de carne.

Potrivit Gărzii Civile spaniole, infractorii în cauză nu deţineau nicio autoriza-ţie care să ateste faptul că au dreptul să sacrifice animale iar spaţiul pe care aceştia îl fo-loseau ca “abator” nu îndepli-nea condiţiile igienico-sanita-re necesare, motiv pentru care cei cinci români au fost acu-zaţi de săvârşirea unei infrac-ţiuni contra sănătăţii publice. Conform sursei citate, carnea obţinută în “abatorul” clan-destin nu ajungea în magazi-ne ci era vândută altor români din Regiunea Valdejalón.

Se pare că porcii sacrifi-

caţi de cei cinci români prove-neau de la o fermă amenajată într-o hală situată la marginea localităţii. Proprietarul fermei era un cetăţean din Fuentes de Ebro, însă animalele erau ale celor cinci români. Acesta lucra pentru o firmă din za-ragoza, specialitatea lui fiind îngrăşarea de animale.

Animalele erau trans-portate de la fermă la locul unde urmau să fie sacrificate cu un vehicul scos din circu-laţie, fără asigurare şi fără ve-rificarea tehnică efectuată.

Operaţiunea “Butcher”, după cum au denumit-o agenţii Gărzii Civile, a fost iniţiată în luna octombrie 2013 în cadrul Planului de prevenire a furtului din fer-mele agricole şi zootehnice.

Celor cinci români li s-au întocmit dosar penal urmând să răspundă în faţa instanţei.

cinci români arestaţi pentru că sacrificau animale într-un "abator" clandestin

cARNEA, InADECVATă COnSUMULUI UMAn, ERA VânDUTă ALTOR ROMânI DIn REGIUnEA VALDEJALón

În conformitate cu programul de vizite perfectate la nivelul

primăriilor din capitalele provinciilor Comunităţii Autonome Andaluzia, în vederea cunoaşterii situa-ţiei comunităţii româneşti şi a stabilirii unor linii de colaborare cu autorităţile locale în beneficiul aces-teia, o echipă a misiunii consulare formată din dl. Manuel Pleşa, consu-lul general, dl. nicu Stan, consul, şi dl. Ştefan Kra-sovschi-Murea, consul economic, a efectuat luni 20 ianuarie 2014 o vizită la sediul primariei Málaga, unde a avut loc o reuniune de lucru cu dl. Francisco de la Torre, primarul ora-şului Málaga.

Cu acest prilej, s-a rea-lizat o analiză şi un schimb de opinii asupra situaţiei şi perspectivei românilor în capitala provinciei, pro-blemele sociale cu care se confruntă, pârghii de spri-

jin pentru integrarea lor în societatea autohtonă. La întâlnire a participat şi dl. Julio Andrade, vice-pri-mar, însărcinat cu proble-matica pentru dezvoltare economică, siguranţă pu-blică şi relaţii interinstitu-ţionale internaţionale.

Interlocutorii spa-nioli au scos în evidenţă experienţa şi capacităţile instituţiilor din adminis-traţia publică spaniolă de a răspunde noilor provocări

generate de criza econo-mică, mobilitatea socială şi imigraţie şi au manifestat o disponibilitate deosebi-tă pentru colaborarea cu Consulatul General.

În contextul discuţii-lor s-au stabilit mai multe linii de dialog în domenii-le social, economic si cul-tural pentru dezvoltarea conlucrării între misiunea consulară şi autoritaţile lo-cale din cadrul Primăriei Málaga.

consulatul de la Sevilia a efectuat o reuniune de lucru cu primarul orasului málaga, dl. Francisco de la torre

A R AG O n A n DA LU z IA

Garda Civilă din Bada-joz a reţinut un om de afaceri spaniol în vâr-

stă de 32 de ani, din localitatea Corte de Peleas (Badajoz), care a angajat 68 de muncitori de naţionalitate română, printre care şi patru minori cu vârste cuprinse între 13 şi 15 ani, şi un muncitor spaniol care lucrau ilegal la strânsul măslinelor.

Cei 69 de muncitori nu deţineau nici un fel de contract şi nu erau înscrişi la Serviciile de Asigurări Sociale. Mai mult, aceştia lucrau, zilnic, pentru un salariu mult sub cel stipu-lat prin lege pentru astfel de munci.

Plantaţia de măsline unde îşi desfăşurau activitatea cei 68 de români nu aparţinea omului de afaceri în cauză, el fiind con-tractat de un alt cetăţean spa-niol pentru a se ocupa de raco-larea şi angajarea muncitorilor.

În cadrul acestei operaţi-

uni desfăşurată la mijlocul lu-nii ianuarie la o fermă situată pe drumul regional Ex-300, între Autostrada A5 şi locali-tatea Almendralejo, au partici-pat peste 20 de agenţi ai Gărzii Civile, un inspector şef şi doi inspectori adjuncţi ai Oficiilor Forţelor de Muncă şi Asigură-

rilor Sociale. La sosirea autorităţilor la

faţa locului, unii dintre mun-citori au încercat să fugă, alţii s-au ascuns printre măslini însă, în cele din urmă, toţi au fost localizaţi şi identificaţi.

Potrivit şefului Coman-damentului Gărzii civile din

Badajoz, Manuel Delgado, pe plantaţie se aflau mai mul-ţi copii, dar care nu s-a putut dovedi că participau la culesul măslinelor.

Responsabilul firmei este acuzat de săvârşirea unei in-fracţiuni contra drepturilor muncitorilor, urmând a fi ju-

decat de Tribunalul din Bada-joz şi Parchetul pe lângă Tribu-nalul pentru Minori şi va trebui să plătească o amendă cuprinsă între 311.036 şi 1.162.515 euro, sumă care ar putea creşte dacă se dovedeşte că vreunul dintre muncitori beneficia de vreun ajutor social, astfel că, pentru fiecare muncitor aflat într-o astfel de situaţie i s-ar mai pu-tea adăuga între 10.001 euro şi 187.515 euro.

Potrivit delegatului de Guvern din Extremadura, Germán López Iglesias, pro-prietarul plantaţiei este şi el acuzat de lipsă de interes faţă de ceea ce se petrecea pe pro-prietatea lui şi este pasibil de o amendă a cărei valoare urmea-ză să fie stabilită în funcţie de gravitatea faptei respective.

Codul penal în materie de fraudă fiscală consideră un delict angajarea străinilor fără drept de muncă, iar în cazul

în care sunt mai mult de cinci muncitori, angajatorul poate primi între şase luni şi şase ani de închisoare.

De asemenea, muncitorii care beneficiază de vreun aju-tor social au obligaţia legală de a înceta să mai facă uz de re-spectivul ajutor din momentul în care lucrează şi sunt plătiţi pentru munca prestată, indife-rent dacă sunt sau nu înscrişi la Asigurările Sociale.

Germán López Iglesias a lăudat această colaborare între Inspectoratul Muncii şi Asi-gurările Sociale împreună cu Garda Civilă. „Cetăţenii trebuie să ştie că astfel de lucruri sunt foarte serioase, că oamenii pot pierde şomajul şi ajutorul soci-al, iar firmele angajatoare vor avea de suferit amenzi drastice atunci când contractează astfel de muncitori”, a spus categoric López Iglesias.

E X T R E M A D U R A

68 de români prinşi lucrând ilegal la cules de măsline

ANgAJAtORUl RISCă Să FIE TRIMIS DUPă GRATII ŞI Să PLăTEASCă AMEnzI CARE AR PUTEA DEPăŞI Un MILIOn DE EURO


Români în Spania, cel mai repre-zentativ grup de Facebook al ro-

mânilor din Spania, compus în proporţie de peste 95% din români care locuiesc în această ţară a decis să facă front comun cu un grup de români din Statele Unite ale Americii care recent au demarat o iniţiativă pentru combaterea corupţiei din România, se arată într-un comunicat remis România Expres.

Astfel, grupul de pe Fa-cebook “Români în Spania (Rumanos en España)” care are peste 13.000 de membri a anunţat oficial pe data de 16 ianuarie 2014 că se alătu-ră iniţiativei românilor pen-tru combaterea coruptiei.

“Mulţi dintre noi am fost nevoiţi să părăsim Ro-mânia şi să ne căutăm o viaţă mai bună prin alte ţări tocmai din cauza corupţiei care sugruma tot în Româ-nia”, afirmă Liviu Tomina, administratorul grupului.

“Am considerat initi-aţiva românilor din SUA binevenită pentru că nu a fost făcută de un politician şi vorbeşte despre o proble-mă care ne afecteaza pe toţi, în consecinţă am decis să ne alăturăm lor. Comunitatea noastră se va implica activ şi va susţine orice iniţiativă care are ca scop sau ajută la combaterea corupţiei din ţară”, a spus acesta.

“Sperăm ca prin această susţinere a noastră să deschi-dem drumul şi altor grupuri de români pentru a susţine această iniţiativă a româ-nilor simpli care vor să ia poziţie faţă de corupţia din România”, a concluzionat Liviu Tomina.

Iniţiativa românilor pentru combaterea corupţi-ei a luat fiinţă în urma scri-sorii înaintate de un grup de români-americani Secre-tarului de Stat John Kerry prin care îi cer acestuia să sprijine lupta pentru eradi-carea corupţiei din Roma-nia. Scrisoarea, odată trans-formată în petiţie, a devenit virală şi un simbol al ne-mulţumirii populare faţă de corupţia din România, adu-nând până în prezent peste 10.000 de semnături.

Toţi cei care doresc să se ralieze acestei iniţiative şi să semneze petiţia pentru sprijinirea eradicării corup-ţiei din România o pot face

aici: http://www.petition-buzz.com/petitions/nomo-recorruptioninro.

“Ne bucură că tot mai mulţi români încep să îşi ri-dice glasul împotriva corup-ţiei”, a spus şi Preotul Chris Terhes, unul dintre iniţiato-rii scrisorii către John Kerry.

“Sprijinul larg de care această petiţie s-a bucurat, obţinând până în prezent peste 10.000 de semnături de la români simpli dar loviţi direct de flagelul corupţiei, ne încurajează să mergem mai departe cu acest de-mers”, a continuat Preotul Terhes.

“Facem pe această cale un apel la toţi administrato-rii de grupuri de pe Facebook, blogeri sau administratori de site-uri să se alăture acestei iniţiative a românilor de combatere a corupţiei”, a spus Preotul Terhes. “Este important ca ro-mânii să fie informaţi pe toate căile despre demersurile pentru combaterea corupţiei pentru a o putea de-masca indiferent în ce formă s-ar practi-ca”, a adă-u g a t p r e -o t u l r o -

mân.“Iniţiativa românilor

de combatere a corupţiei este apolitică deoarece corupţia este apolitică pentru că-i afectează pe toţi, ca atare toţi românii sunt invitaţi să o susţină”, a concluzionat Chris Terhes.

Vorbind despre aceas-tă initiaţivă, câţiva dintre membrii grupului au spus:

“În ţară când mergi la doctori trebuie să le duci ca-douri sau să le dai bani, în schimb aici dacă încerci aşa ceva te bagă la închisoare. E jale cu ţara noastră” – Adri-ana Tirloi.

“Jos corupţia! Doresc ca CAS-ul să aprobe medica-mentele de sute de milioane la toţi bolnavii de cancer, nu

să se aprobe numai celor cu relaţii!” – Ionescu Pe-tronela.

“Corupţia este principa-lul motiv pen-tru care am

plecat din ţară, hotărât să scap din acel infern

care afec-t e a z a

bu-

nul mers al democraţiei. Primăria îţi dă o casă doar dacă dai şpagă, la doctori ca să te trateze trebuie sa le dai bani. Nu mai vorbim de afaceri, dacă ai o idee şi vrei să accesezi fonduri europene nu ai nicio şansă pentru că dosarul tău nu ajunge nicio-dată; ba este respins pentru că nu întruneşte normele, ba îţi cer mii de acte, ascund informaţia şi aşa mai depar-te… Baronii din toata ţara au “permis jaful şi au încu-rajat corupţia. Acum, când justiţia îi ia la bani mărunţi, ei se unesc şi lovesc din nou justiţia disperaţi că vor pier-de libertatea!” - Nita Doru Gongu.

“Cam asta este proble-ma: românul se complace; unii se prefac că luptă îm-potriva corupţiei, alţii mai deştepţi corup, şi ceilalţi… participă pasiv la acest circ numit «fuga după marii co-rupţi». Chiar nu putem face nimic? Chiar aşa ne-au încă-lecat de nu mai putem să ne dăm hăţurile jos? Sau cumva am obosit (adormit) datori-tă unora care se prefac că îi prind pe marii corupţi iar pe uşa din dos ies fără proble-me. ROMÂNI!, ACUM ORI NICIODATĂ trebuie să fa-cem ceva, că dacă nu facem noi nu va face nimeni şi ne vom afunda mai rău în ne-gura corupţiei de nu ne mai poate scoate nimeni.” – ne-mes Viorel Marius.

“Am vrut democraţie într-adevăr, nu corupţie. Sunt două lucruri total di-ferite. Democraţia nu cred că înseamnă şpagă, furt etc. Cât despre corupţie… aş vrea să revin în ţara mea, să pot munci acolo, să pot trăi acolo, dar datorită politicie-nilor acest lucru nu cred ca va fi posibil.” – Vyo Delyce.

“Dacă au distrus ţara sunt căi prin care să îi demo-lăm; să dispară corupţii din ROMÂNIA! Semnaţi aceas-tă petiţie cei din România şi din toate ţările unde sunteţi români!” – Bondoc Lili.

corina Pitrinjel, o ro-mâncă ce trăieşte în Spania de cinci ani a mărturisit:

“Sunt româncă şi sunt mândră de acest lucru, dar ceea ce se întâmplă în Ro-mânia este deja strigător la cer. Corupţia este principalul motiv pentru care am ple-cat. Sunt de aproape 5 ani în Spania şi nu am fost nici-odată în ţară în aceşti ani. În România se aplică proverbul «corb la corb nu-şi scoate ochii».

Chiar dacă sunt destule persoane care conştientizea-ză că ceea ce se întâmplă nu este normal nu pot denunţa, pentru că ar însemna pier-derea unui loc de muncă. Eu mi-am pierdut locul de muncă în care lucram de mai bine de 4 ani. În mo-mentul în care am început să deschid gura pentru a recla-ma neregulile de la locul de muncă.

Probabil am fost prin-tre singurii angajaţi care au avut curajul să vorbească. În România totul se rezolvă dacă ai pile, cunoştinţe, rela-ţii şi bani pentru a da şpagă.

Aş dori să mai dau un

exemplu. Acum mai bine de 10 ani am fost singura fată din trei judeţe (Ialomiţa, Că-lăraşi şi Constanţa) care s-a înscris la Agenţi de Poliţie de Frontieră. Dupa şase ani de antrenament şi cu studiile pe care le aveam eram destul de convinsă că o să intru fără probleme dar nu a fost aşa. Mi-au cerut şpagă 5.000 de euro, spunându-mi verde în faţă că acesta era preţul pen-tru a avea acel loc de muncă dorit de toata lumea. Am rămas destul de dezamăgită când am văzut pe cei care au intrat într-un final (cu şpagă) şi nu erau exact aceia care ar fi meritat să poarte haina statului.

Sper că nu v-am plic-tisit cu puţinele cuvinte pe care le-am avut de spus. Ro-mânia este de mult «ţara tu-turor posibilităţilor» dar nu în sensul bun al cuvântului şi acest lucru mă întristea-ză”, a spus dezamăgită Co-rina Pintrijel.

ziarul România Ex-pres salută iniţiativa pentru combaterea corupţiei din România şi se alătură româ-nilor din Spania care susţin semnarea acstei petiţii.

Semnează şi tu petiţia românilor pentru comba-terea corupţiei pe: http://www.petitionbuzz.com/petitions/nomorecorrupti-oninro.

S PA N I Aliviu tomina: “Mulţi dintre noi am fost nevoiţi să părăsim România şi să ne căutăm o viaţă mai bună prin alte ţări tocmai din cauza corupţiei care sugruma tot în România”

Românii din Spania se unesc cu românii din diaspora pentru a lupta împotriva corupţiei din România

liviu tomina, administratorul grupului Români în Spania


D I A S P O R A

Departamentul Poli-tici pentru Relaţia cu Românii de Pre-

tutindeni (DPRRP)/Ministe-rul Afacerilor Externe anun-ţă deschiderea sesiunii de finanţare pentru anul 2014.

Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRRP) organizează în perioada 27 ianuarie 2014 – 25 februarie 2014 sesiunea de depunere a

cererilor de finanţare pentru proiectele destinate sprijinirii activităţii românilor de pre-tutindeni.

Solicitanţii (asociaţii-le, fundaţiile, organizaţiile, instituţiile, persoanele fizice autorizate precum si persoa-nele juridice din strainatate si din Romania, legal consti-tuite) sunt invitaţi să depună cererile de finanţare fie per-sonal, fie prin coresponden-

ţă recomandată sau curier la sediul Departamentului Politici pentru Relaţia cu Ro-mânii de Pretutindeni, B-dul. Primăverii, nr. 22, sector 1, cod poştal 011972, Bucureşti, România.

Cererile de finanţare trebuie să respecte coordo-natele stabilite de Ghidul de finanţare publicat pe pagina de internet a DPRRP (www.dprp.gov.ro), precum şi ter-menul limită de depunere: 25 februarie 2014 (data poştei). Cererile trimise după această dată nu sunt eligibile.

Anunţul privind rezul-tatul selecţiei de proiecte şi respectiv, lista beneficiarilor finanţărilor nerambursabile, va fi publicat pe pagina de in-ternet a DPRRP, www.dprp.gov.ro, după data de 10 mar-tie 2014.

DPRRP a deschis sesiunea de finanţare de proiecte pentru anul 2014

tERmENUl lImItă DE DEPUnERE ESTE 25 FEBRUARIE 2014

În perioada 10-11 februa-rie a.c, domnul Cristian

David, ministru delegat pentru românii de pretutindeni, va realiza o vizită de lucru la Ma-drid, informează Ambasada României în Regatul Spaniei printr-un comunicat remis Ro-mânia Expres.

Scopul principal al vizi-tei îl constituie aprofundarea contactului şi dialogului direct cu reprezentanții comunității române din Spania – cea mai numeroasă comunitate străină din această ţară – şi, în cadrul întâlnirilor cu reprezentanții comunității, realizarea unei analize, împreună cu reprezen-tanţii acesteia, asupra princi-palelor preocupări şi provocări cu care se confruntă în pre-

zent comunitatea românilor rezidenți în Spania.

De asemenea, ministrul român va aborda cu autoritățile spaniole, atât la nivelul guver-nului central, cât şi la nivelul comunităților autonome vizi-tate, problematica amplă a in-tegrării comunității române.

Astfel, programul vizi-tei include reuniuni bilaterale cu dna. Fátima Bañez García, Ministrul Muncii şi Securității sociale, dl. Iñigo Méndez de Vigo, secretar de stat pentru UE în cadrul MAEC spaniol, dl. José Eugenio Azpiroz Villar, preşedintele Comisiei pentru Muncă şi Securitate Socială din Congresul Deputaților, împreună cu membri ai re-spectivei comisii. Totodată,

ministrul Cristian David va avea reuniuni cu dl. Sal-vador Victoria, consilier al Preşedinției şi responsabil de afaceri europene în Guvernul Comunității Madrid, cu dl. Jesus Fermosel Diaz, consilier pentru afaceri sociale în Gu-vernul Comunității Madrid şi o întâlnire de lucru cu primari ai unor localități din Comu-nitatea Madrid în care există comunități semnificative de români (Coslada, Alcala de Henares, Torrejon de Ardoz, Mostoles etc.).

Întâlnirile oficiale menționate se vor focaliza pe aprofundarea cooperării şi dialogului bilateral în planul sprijinirii integrării şi dezvol-tării comunităţii româneşti, plecând de la baza solidă pe care o asigură foarte buna inte-grare în societatea şi economia spaniolă şi aprecierea de care se bucură cetăţenii români re-zidenţi în Spania.

La finalul vizitei, dom-nul ministru delegat Cristi-an David va susține o întâl-nire/conferință de presă cu reprezentanții mass-mediei de limbă română din Spania.

Domnul ministru Cristi-an David îşi va continua vizita de lucru în Spania, în perioada 12-13 februarie a.c., cu vizite în Comunitățile Autonome Andaluzia (Consulatul Gene-ral al României la Sevilla) şi Țara Bascilor (Consulatul Ge-neral al României la Bilbao).

cRIStIAN DAVID, delegat pentru românii de pretutindeni, vizitează comunitatea românilor din Spania

VIZItA ARE DREPT SCOP APROFUnDAREA COnTACTULUI ŞI DIALOGULUI CU REPREzEnTAnȚII COMUnITăȚII ROMânE


P U B L I C I T A T E


P U B L I C I TAT E




S Ă N Ă TAT E

Specialiştii consideră alergia o maladie a lumii moderne, in-cidenţa din ce în ce

mai crescută a acesteia fiind determinată de mutaţiile genetice produse din cauza poluării.

În ultimii ani, numărul persoanelor alergice a cres-cut considerabil în întreaga lume, aproximativ un sfert din populaţie suferind de această boală. Astfel, unul din patru copii are alergie, 10% din populaţie suferă de astm bronşic, iar 20% pre-zintă diferite forme de rini-tă.

Alergia este o reac-ţie a organismului de respingere a substan-ţelor chimice nu-mite alergeni sau antigeni. Poate fi provocată de orice substanţă chimică ingerată împreună cu ali-mente, inhalată sau introdusă în organism p r i n a l t e mij-l o a -

ce. Se poate manifesta la orice vârstă şi poate dispărea de pe o zi pe alta în funcţie de sistemul imunitar al fie-căruia.

Simptomele alergii-lor sunt la fel de variate ca şi substanţele care provoacă aceste reacţii. Acestea includ dureri de cap, migrene, ame-ţeli, iritabilitate, nervozitate, depresie, nevralgie, strănut, conjunctivită, diabet zaha-rat, eczeme, arsuri la sto-mac, indigestie, constipaţie, diaree, ulcer gastric, astm bronşic, excesul de greutate,

creşterea tensiunii arteriale, du-

reri în p i e p t , infarct m i o -cardic, d i f i -cultăţi de res-piraţie,

u m -f l a r e a

feţei şi

a ochilor, etc. Multe alergii sunt multiple şi pot fi cauzate de alergeni multipli.

Pentru combaterea acestei probleme, este esen-ţial să se înţeleagă cauza sau agentul provocator de alergie (aliment, insecte, praf, ele-ment chimic, etc) pentru a fi eliminat.

De asemenea, specia-liştii consideră că pentru a preveni alergiile şi pentru a ajuta organismul în lupta cu acestea, pentru cei care sunt genetic predispuşi, este indi-cat să facă un prim pas care constă în întărirea sistemului imunitar.

Sistemul imunitar este ansamblul organelor, ţe-suturilor şi celulelor care sunt specializate în apărarea corpului de agresiunile din exterior. Dintre elementele importante ale acestui sistem de apărare fac parte ganglio-nii limfatici, splina, timusul şi globulele albe de diverse tipuri.

Pentru fortificarea sis-temului imunitar sunt indi-cate odihna, o stare psihică pozitivă şi alimentaţia. În acest sens, este dată o de-claraţie a profesorului dr.

Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare: „Pen-tru întărirea sistemului imu-nitar trebuie să consumăm foarte multe fructe şi legume colorate de sezon. De aseme-nea, suplimentele alimentare de calitate sunt şi ele eficien-te. Suplimentele de seleniu şi zinc sunt cele mai recoman-date, dar neapărat să fie sub formă bio. Unele dintre ali-mentele imunostimulatoare foarte bune sunt ciupercile. Acestea se pot consuma atât crude, cât şi gătite. Atenţie însă, nu trebuie prăjite. Se poate opta pentru mai multe soiuri de ciuperci, de exem-plu pleurotus (mânătărci, alburii, vineţii, cum sunt denumite popular). Acestea sunt la fel de bune pentru sănătate ca şi ganoderma, una dintre ciupercile „în vogă” în vremurile noastre. De asemenea, nu trebuie neglijată hidratarea. Se poa-te opta pentru apa plată cu lămâie sau diverse tipuri de ceai: din plante medicinale, echinaceea, măceş sau lemn dulce. Acesta din urmă însă nu e recomandat persoane-lor cu hipertensiune”.

Alergia poate fi prevenită prin fortificarea sistemului imunitar

...Brusturele dulce are capacitatea de a bloca acţiunea leukotrienelor, sub-

stanţe chimice similare cu histamina, pe care organismul le produce în timpul unei reacţii alergice? Folosiţi 50 mg de brusture în caz de ob-strucţie nazală şi în caz de strănu-turi frecvente.

... Consumând scoarţă de salcie albă timp de şase săptămâni veţi observa o reducere a durerilor de

spate? Planta are un evident efect antiinflamator.

... Planta iarba-fetei, numită şi Tanacetum, reduce crizele migrenoase? Daca veţi consuma 6 mg pe zi de suplimente cu această plantă, timp de patru luni, frecvenţa migrenelor se va reduce cu mult, chiar la jumătate.

... Uleiul de peşte care conţine acizi graşi Omega-3 are efect antidepresiv deoarece EPA (acidul eicosanpentaeno-ic, unul dintre cele două componente ale acizilor graşi), creşte sensibilitatea creierului la serotonină, un hormon care induce senzaţia de fericire?

... Băuturile carbogazoase încurajeaza pierderea de mi-nerale din organism?

... Antrenamentul aerobic făcut pe stomacul gol este mult mai eficient deoarece rezervele de glicogen sunt mi-nime şi se epuizează rapid, iar organismul va trece repede la arderea rezervelor de grăsime de care dumneavoastră doriţi să scăpaţi.?

... Extractul de soc conţine antioxidanţi care cresc pro-ducţia de cytokine, celule ale sistemului imun?

... Nu este bine să luaţi suplimente de magneziu dacă aveţi probleme cu rinichii?

... Excesul de calciu poate scădea capacitatea organismu-lui de a absorbi zinc, fier, magneziu şi mangan? Suplimen-tele cu carbonat de calciu produc flatulenţă (gaze) sau constipaţie.

... Bacteriile care produc acneea nu sunt imune la zinc? De aceea se recomandă ca timp de două luni să suplimen-taţi dieta zilnică cu 30 mg de gluconat de zinc, care are un eficient efect antimicrobian.

Ştiaţi că...


C U L T U R Ă

Revista internaţiona-la Starpress -www.va lce a- tur i sm.ro

lansează “Concursul inter-naţional de poezie pentru românii din întreaga lume STARPRESS 2014”, ediţia a lV-a, informează revista cita-tă printr-un comunicat remis România Expres.

În acelaşi timp, organi-zează Concursul internaţio-nal de proză pentru românii din întreaga lume STARPRE-SS 2014” – ediţia a ll-a.

Concursul Intenaţional de poezie şi proză “STAR-PRESS 2014” se desfaşoară

în parteneriat şi colaborare cu peste 70 de ziare, reviste, posturi de radio şi televiziu-ne din diaspora şi România, în perioada 01.02.2014 – 01.06.2014.

Premiile constă în se-jururi în renumitele staţiuni turistice româneşti de pe lito-ral, Eforie nord – Hotel Casa Andrei şi Jupiter – Hotel Rio.

Fiecare premiu constă în câte un sejur pentru două persoane (câştigătorul fiind însoţit de câte o persoană dragă în sejur, ca şi la ediţiile precedente).

Regulamentul concur-

sului: La secţiunea poezie se participă cu 5 poezii. Concu-renţii vor prezenta, alături de poezii, un CV şi o fotografie în format jpg.

La secţiunea proză se participă cu 5 fragmente.Concurenţii vor prezenta, alături de fragmentele de proză (5 pagini A4 maxim), un CV şi o fotografie.

Indiferent de rezultatul concursului, cele mai intere-sante lucrări vor fi publicate în paginile revistei, precum şi în publicaţiile celorlalţi par-teneri implicaţi în proiect.

Materialele pentru concurs pot fi trimise la: [email protected], [email protected] sau la [email protected], până la data de 15 mai 2014.

Comitetul de selecţie va delibera până la 1 iunie 2014. La începutul lunii iunie se vor anunţa câştigătorii. Pre-miile se vor acorda la finele lunii august 2014.

Relaţii şi informaţii suplimentare: Ligya Diaco-nescu, email [email protected].

concurs internaţional de poezie şi proză pentru romanii din întreaga lume, "StARPRESS 2014"

Salonul de Pictură ,,ARTE MICI”este un eveniment clandestin de

formă, pată şi culoare, ediţia a V-a fiind organizată de Poliţia municipiului Motru, Primăria municipiului Motru, Primăria comunei Cătunele, Cotidianul ,,Gorjeanul” şi Cotidianul on-line ,,Gazeta de mâine” (spaţiu liber pentru curajul românilor de pretutindeni).

Înscrierile la concurs se fac în perioada 21 ianuarie – 5 martie 2014, iar în ziua de 22 martie 2014 va avea loc cere-monia de premiere.

Manifestarea este deschi-să artiştilor români de pretutin-deni şi din Republica Moldova, cu vârsta cuprinsă între 3 şi 15 ani, fiind organizată pe trei gru-pe (3-6 ani, 7-10 ani şi 11-15 ani ) numai pentru secțiunea pictură.

Orice tehnică şi temă este permisă, iar artiştii se pot înscrie în concurs cu două lu-crări de pictură a căror dimen-siune trebuie să fie mai mare de 29×20 cm.

Lucrările vor fi expediate direct sau prin poştă în ambala-je corespunzătoare, până la data de 05 martie 2014 (data poştei) la adresa: Poliţia Municipiu-lui Motru, strada Tineretului, nr.2, municipiul Motru, județul Gorj, cu mențiunea: PEnTRU SALOnUL DE PICTURă ,,ARTE MICI”

Pe spatele fiecărei lucrări se va menţiona: numele artistu-lui, vârsta (data naşterii), titlul

lucrării, tehnica, dimensiunile, anul de realizare, numărul de telefon sau adresa de e-mail (pentru contact) şi adresa unde locuieşte.

Artiştii români din dias-poră şi cei din Republica Mol-dova pot trimite lucrările în format digital.

Ediția actuală este deschi-să artiştilor români, de pretu-

tindeni şi din Republica Mol-dova. Aceştia, pentru scurtarea timpului, pot fi trimite lucrările în format digital pe adresa de e-mail [email protected], purtând aceleaşi însemnări: numele artistului, vârsta (data naşterii), titlul lucrării, tehnica, dimensiunile, anul de realizare, adresa de e-mail – <obligato-riu>, adresa unde locuieşte, urmând ca ulterior, de comun acord cu organizatorii, să le ex-pedieze direct sau prin poştă, în ambalaje corespunzătoare, pe aceeaşi adresă.

Lucrările vor fi expuse de organizatori pe pagina ar-temici.gazetademaine.ro la rubrica ,,ARTIŞTI PARTICI-PAnTI LA SALOnUL DE PIC-

TURă “ARTE MICI” 2014” sau pe blogul ARTE MICI (http://artemici.wordpress.com).

Organizatorii vor acorda câte trei premii pentru fiecare categorie de vârstă, alte premii speciale şi ,,MARELE PREMIU ARTE MICI”, constând în re-chizite pentru desen şi pictură.

Lucrările acestui salon nu se restituie. Organizatorii îşi re-zervă dreptul la fotografierea şi imprimarea fotografiilor după lucrări în vederea publicării sau în orice alt scop. Prin înscrierea la acest salon se consideră că sunt acceptate condițiile pre-zente în acest regulament.

(În)juraţii acestei edi-ţii sunt nume consacrate în arta plastică românească şi internaţională, Pavel Şuşară (Bucureşti, România), Traian Mârza (Alba-Iulia, România), Gheorghe Plăveţi (Târgu-Jiu, România), Virgiliu Parghel (Bucureşti, România), Ana Da-ria Ionescu Haidău (Târgu-Jiu, România), Alexander zybin ( Moscova, Rusia), Jean-Charles Bernard (Baugé, Franţa), Ale-xandra Maciac (Veneţia, Ita-lia), şi Florin Preda-Dochinoiu (Motru, România), care vor avea o misiune dificilă în de-semnarea câştigătorilor.

Curatorul şi iniţiatorul acestui concurs unicat în Ro-mânia, Florin Preda-Dochino-iu a precizat că ,,<<ARTELE MICI>> au ceva în plus faţă de <<ARTA MARE>>, au copilă-rie şi protecţie. Sunt pure şi asta le dă înălţimea.

concurs de pictură pentru copiii din România şi din diaspora

Departamentul Po-litici pentru Relaţia cu Românii de Pre-

tutindeni anunţă lansarea Con-cursului de creaţie pentru tin-erii români din afara graniţelor „Mihai Eminescu”, ediţia I, desfăşurat în perioada 15 ianu-arie – 15 iunie 2014.

Prin această iniţiativă, DPRRP îşi propune să pro-moveze patrimoniul cultural eminescian, să stimuleze in-teresul pentru studiul în lim-ba română şi să consolideze legăturile dintre DPRRP şi tin-erii români de pretutindeni.

Participanţii sunt invitaţi să expedieze lucrări (creaţie proprie) inspirate de marile teme ale creaţiei eminesciene, conform următoarelor 3 cat-

egorii de vârstă:Categoria I – Clasele I–

VIII Categoria II – Clasele

IX–XII Categoria III – Studenţi

(inclusiv masteranzi)şi a următoarelor 3

secţiuni: Secţiunea I – Poezie (for-

mat Word, caractere Times new Roman, dimensiuni 12)

Secţiunea II – Eseu (for-mat Word, caractere Times new Roman, dimensiuni 12, 2-3 pagini)

Secţiunea III – Arte plastice (în original sau copie scanată color)

Este obligatorie indicar-ea secţiunii alese, a numelui, prenumelui, vârstei şi adresei

complete a participanţilor. Condiţii de participare: 1. 15 ianuarie-30 mai –

Colectarea lucrărilor la adresa: Bulevardul Primăverii, nr. 22, sector 1, Bucureşti, România, sau pe adresa de e-mail [email protected]. Lucrările care ajung după data de 30 mai la sediul DPRRP sau pe adresa de e-mail menţionată nu vor mai putea fi luate în consid-erare.

2. 9 iunie–10 iunie – Evaluarea lucrărilor de către o Comisie specializată formată din reprezentanţi ai DPRRP, Institutului Cultural Român şi Ministerului Culturii. Cri-teriile în vederea desemnării câştigătorilor concursului vor ţine inclusiv de caracterul original, inovator şi creativ al lucrărilor, precum şi de respec-tarea normelor literare ale lim-bii române.

3. 16 iunie – Anunţarea câştigătorilor concursului şi publicarea unei culegeri cu-prinzând cele mai bune lucrări.

Mai multe informații pe pagina de internet DPRRP.

concurs de creaţie pentru tinerii români din afara graniţelor „mihai Eminescu”, ediţia I

Institutul Cultural Român de la Madrid (ICR) are un nou sediu, infor-mează instituţia printr-un comunicat remis România Expres. Astfel, începând din luna februarie 2014, noua adresă poştală a In-

stitutului Cultural Român este: Plaza de la Lealtad, 3, entreplanta dcha. 28014 Madrid. Telefonul, adre-sa de e-mail şi pagina de internet rămân neschim-bate. Institutul Cultural Român

de la MadridAdresa: Plaza de la Leal-tad, 3, entreplanta dcha. 28014 MadridTel.: +34 917 589 566Fax: +34 915 590 135E-mail: or.rci@dirdamrci Web: www.icr.ro/madrid/

IcR madrid şi-a schimbat sediul

Scriitorul român din diaspora, Gelu Vlaşin, şi-a lansat noua carte inti-tulată „Douăzecişişapte” (editura

Tracus Arte, Bucureşti 2013). Lansarea a avut loc pe 1 februarie la sediul Federaţiei Asociaţiilor de Români din Spania (FE-DROM) în prezenţa a pes-te 25 de invitaţi şi a fost organizat de instituţia amintită şi Biblioteca Lucian Blaga din Madrid în colaborare cu "Un cafe con literatos".

Cartea conţine portretizarea literară a 27 de personalități din cul-

tura română actuală. Portretele literare sunt însoțite de 27 de portrete grafice realizate de pictorul Murivale Mureşan Vasile.

La eveniment au participat invi-taţi din lumea literaturii româneşti

şi spaniole precum şi reprezen-tanţi ai unor biserici şi asoci-

aţii româneşti. La finalul eveni-

mentului cei pre-zenţi s-au putut

bucura de un recital muzi-cal care i-au

avut ca protago-nişti pe soţia scriitorului,

Cristina Vlasin, şi pe pianistul David Sanz Reverte.

“A renunţa la a mai face publicitate pentru a economisi bani este ca şi cum ai opri ceasul pentru a economisi timp”

Henry Ford, fondator al industriei americane de automobile

tel. 628.851.495 [email protected]

Scriitorul gelul Vlaşin şi-a lansat noua carte: “Douăzecişişapte”


C U R I O Z I T Ă Ţ I

La sfârşitul lunii tre-cute s-a stins din viaţă americanul

Rocky Abalsamo, un bărbat, a cărui dragoste faţă de soţie a emoţionat o lume întreagă. Povestea lui a devenit cunos-cută în anul 2000, când zia-rul “The Boston Globe” făcea cunoscut lumii devotamen-tul acestui bărbat faţă de cea care i-a fost alături 55 de ani şi care i-a dăruit doi copii, Julia Echever-ria Abalsamo.

Julia a murit în 1993, în urma unor c o m p l i c a ţ i i după o operaţie pe cord, iar din acel moment soţul ei a stat lângă mormântul ei, în fiecare zi, timp de 20 de ani. El a murit la sfârşitul lunii trecute, la vârsta de 97 de ani, şi a fost înmormân-tat alături de femeia pe care nu a vrut să o lase niciodată singură.

În fiecare dimineaţă, el mergea pe jos până la ci-mitirul din West Roxbury,

Massachusetts, şi se aşeza pe un scaun lângă mormân-tul soţiei sale, fără pauze de masă sau apă, indiferent de vremea de afară, până când se închidea cimitirul. Seara, înainte să plece acasă, băr-batul împrăştia firimituri pe mormântul soţiei sale, pen-

tru ca păsările să îi ţină com-panie pe timpul nopţii.

Felul acesta de a-şi trăi viaţa i-a îngrijorat pe cei doi fii ai devotatului soţ, însă s-au obişnuit cu idea că tatăl lor este mai fericit aşa: “Ea e o parte din mine. Când sunt aici, mă simt mai bine. nu

bine, dar e mai bine”, a spus Abalsamo pentru acelaşi co-tidian Boston Globe.

Rocky şi soţia sa Julia s-au cunoscut în toamna anului 1937, pe când erau adolescenţi într-o cofetărie din Buenos Aires. Auzind-o vorbind despre dragoste şi bunătate, la o masă alăturată, fără să o vadă măcar, a şti-

ut că era fata visurilor sale. S-a întors spre

ea şi a fost dra-goste la prima vedere. Au fost nedespărţiţ i . În 1971, şi-au urmat copii in

Statele Unite ale Americii şi au

continuat să trăias-că acolo povestea lor

de dragoste care merge până dincolo de mormânt.

După 20 de ani în care i-a stat alături la mormânt, Rocky a fost îngropat alături de ea, pentru ca cei doi să-şi continue povestea de iubire în veşnicie, lăsându-ne un exemplu clar, viu şi de netă-găduit: «Dragostea adevărată nu va pieri niciodată».

A murit Rocky AbsAloMo, bărbatul care timp de 20 de ani a vegheat lângă mormântul soţiei

De la inventarea sa, pixul a fost întotdeauna o foarte bună şi utilizată

unealtă pentru scris însă, cu siguranţă, fiecare dintre noi ne-am mânjit, cel puţin odată în viaţă, foaia de scris, mâini-le sau chiar haina favorită ori un document impor-tant datorită a c e s t u i instru-m e n t atât de necesar. De mai multă vreme oamenii au încercat să rezolve cumva această problemă, însă fără succes.

Să scrii fără pastă sau cerneală pare cu neputinţă la prima vedere. Numai că o

companie italiană s-a încă-păţânat să demonstreze că acest lucru este posibil, după ce a creat "4Ever Pininfarina Cambiano", un pix care pen-tru a lăsa urme pe h â r t i e

nu are ne-voie nici de pastă, nici

de cerneală, nici de altă so-luţie sau produs consumabil.

Acest accesoriu, care tocmai a fost prezentat la Târgul "Paperword" din Frankfurt, are un vârf din-tr-un material solid realizat dintr-un aliaj metalic numit Ethergraph. Marele avantaj

al acestui material este că lasă urme permanente pe hârtie fără a se consuma.

Revoluţionarul instru-mentul de scris este

fabricat din lemn şi alumi-

niu, iar design-ul său a fost inspirat de prototipul automobilului Pininfarina Cambiano. Compania italia-nă afirmă că "4Ever Pininfa-rina Cambiano" se va vinde împreună cu un carneţel fa-bricat dintr-o hârtie specială ce are în componenţa sa un soi de praf de piatră care îi oferă o mai mare rezistenţă şi face ca foile să fie aproape impermeabile.

S-a inventat pixul fără pastă

P e 4 februarie Face-book a împlinit abia

10 anişori şi în tot acest timp s-a bucurat de faimă şi suc-ces. Recent, însă, s-a desco-perit că acest concept exista încă din anul 1902.

Un articol publicat în anul 1902 în ziarul "The Western Exeter Times" vor-bea de "Face-book", o nou-tate oferită de o cabană. Se pare că acel "Face-book" era de fapt o variantă a ceea ce cunoaştem azi ca fiind cea mai populară reţea socială.

În condiţiile în care în acea vreme, bineînţeles, tehnologia modernă era de-parte de ceea ce cunoaştem noi în ziua de azi, în unele case impunătoare, oaspeţi-lor li se cerea să reproducă o imagine a propriului chip şi să semneze sau să-şi scrie numele sub ea.

Articolul respectiv scria: "Rezultatul este unul

foarte amuzant, iar cade-vărul este că cele mai rele dintre desene provoacă cele mai savuroase momente de divertisment". Amy Sell, un investigator care lucrează pentru ziarul britanic "Ar-chive", spune că "asemăna-rea dintre acel "Face-book" din 1902 şi reţeaua socială pe care o folosim în zilele noastre este mai mult decât surprinzătoare", argumen-tând parcă acele cuvinte rostite cu mii de ani în urmă de către regele Solomon care

susţinea că "nimic nu este nou sub soare" şi că "tot ce este a mai fost".

În altă ordine de idei, potrivit revistei "Daily Mail", mulţi susţin că actualul Fa-cebook nu pare să aibă un vi-itor prea strălucit. Şi aceasta datorită faptului că în ultimii ani a piedut din popularitate. În ciuda acestei previziuni, Mark zuckerberg priveşte înainte cu mult optimism sperând ca Facebook, reţea-ua creată de el, să mai supra-vieţuiască cel puţin 10 ani.

Facebook din anul 1902?

... Munţii Carpaţi găzduiesc cele mai mari populaţii de lupi, urşi bruni şi linxi din Europa? De asemenea, pe crestele înalte ale Carpaţilor trăieşte o subspecie a caprelor negre (Rupicapra rupicapra carpatica).... Cel mai mare lup capturat până în prezent cântărea 80 de kilo-grame? El a fost capturat în Alaska în 1939. Regiunile Alaska şi Canada sunt patria lupilor de mari dimensiuni aici fiind întâlnite exemplare care cântăreau peste 77 de kilograme. ... Schindleria brevipinguis este cel mai mic peşte din lume? El poate atinge maxim 8,4 mm la maturitate.... Păsările sunt considerate ultimele specii de dinozaur existente? Conform unor anumite voci din lumea ştiinţifică, şi crocodilii aparţin tot clasei dinozau-rilor.... Cercetătorii au descoperit exemplare ale micuţilor arici de mare care au trăit peste 200 de ani? Întâlnite în Oceanul Pacific, aceste fiinţe trăiesc pe fundul apei, în zone stâncoase, cu puţine valuri şi materii solide (nisip, pământ etc).... Canarii au fost aduşi în Europa de marinarii spanioli, aproximativ în anul 1600?... Porcuşorii de Guineea, pe lângă folosirea lor ca sursă de hrană, vechile triburi sud-ame-ricane îi foloseau şi în ritualurile lor religioase sau în medicina populară? Cele mai cunos-cute boli în care şamanii foloseau porcuşorii, fie pentru stabilirea diagnosticului fie pentru determinarea eficienţei tratamentului, erau (şi încă sunt, pentru triburile izolate din Anzi) tifosul, reumatismul sau arterita.... În majoritatea competiţiilor destinate cailor, vârsta se calculeaza în funcţie de nişte date prestabilite, şi nu în funcţie de vârsta lor reala? Astfel, se consideră că un cal a îmbătrânit cu un an la fiecare 1 ianuarie (emisfera nordică) sau 1 august (cea sudică), indiferent de data lor de naştere.

Ştiaţi că...




PA G I N A C O P I I L O R

casa Regală din România mIHAI I

Să ne cunoaştem ţara! File de istorie

GhicitoriCuie mici cu măciulieStrălucesc pe cer o mie,Dar când iese soareleFug de-şi rup picioarele.

Mititelu-ntr-o urecheMititelu-ntr-o urecheMititelu-ntr-o urecheFace nouă haina veche.Face nouă haina veche.Face nouă haina veche.

Este groasă sau subţireEste groasă sau subţireEste groasă sau subţireDe o îmbraci ea cald îţi ţine.De o îmbraci ea cald îţi ţine.De o îmbraci ea cald îţi ţine.

(Haina)(Pacea)

(Stelele)

(Acul)N-are chip şi nici făptură,Unde-i ea nu este ură;E scumpă şi-atât de dragăC-o iubeşte lumea-ntreagă.A fost odată ca niciodată etc.

A fost odată un băiat. El, de la naşterea lui, se pomenise bubos. Ce n-a făcut el

ca să se cureţe de bube? Dară în deşert. Băieţii la joc şi fetele la horă îl huiduiau şi fugiau de dânsul ca de o lepră.Şi fi indcă n-avea încotro, şi el, biet, îşi înghiţea amarul, şi răbda. nici tu joc, nici tu veselie, nici tu dezmierdare. Se uita cu jind la ceilalţi băieţi şi fl ăcăi, cum unii se încurau jucându-se, cum alţii se zbenguiau cu fetele, şi râmnea la dânşii.În toate zilele se ducea el la un puţ de adu-cea apă pentru casă. Drumul însă îi era pe la curtea împărătească. Într-o zi, când scoase apă văzu în ciutură un ghigorţ. Bu-curia lui, că o să aibă în ziua aceea legumă mai deosebită. Când, ce să vezi d-ta? peştele începu să-i vorbească:- Flăcăule, aruncă-mă iară în puţ, şi nu-ţi face păcat cu mine, că mult bine ţi-oi prinde şi eu vrodată.Băiatul se minună de asta; cum de să vorbească un peşte? Simţi el că trebuie să fi e aci la mijloc ceva năzdrăvan şi-i dete drumul în puţ.Fata împăratului nu voia cu nici un chip să se mărite. Ce nu făcu bietul tată-său, ce nu drese ca să-şi dea fata la casa ei, dară ca s-o înduple-ce, ba. Ei nu-i da inima să-şi lege capul cu nici unul din peţitorii ce veneau să o ceară, deşi toţi erau împăraţi şi fi i de împăraţi.Băiatul cel bubos însă de câte ori trecea cu cofa la apă şi ea era la fereastră, vedea că îi tot râde. El nici să se gândea că pentru dânsul se punea la fereastră, şi că îl pândea până ce trecea, ci socotea că aşa este ea de felul ei cu zâmbetul pe buze. Pasămite fata împăratului, ori că cunoscuse că el o să fi e un om frumos, ori că o trăgea aţa ca spre ursitul ei.Azi aşa, mâine aşa, până ce, într-o zi, îl chemă de vorbi cu el. Să se prăpădească băiatul de ruşine când văzu că pe dânsul îl cheamă! Se făcu roşu ca sfecla, se zăpăci până într-atâta de nu ştiu deocamdată să zică nici două boabe legănate. Atât de mult se fâstâcise el.

Apoi, ţiindu-şi fi rea şi luându-şi inima în dinţi, dete nişte răspunsuri de merse fetei tocmai la inimă.Vezi că şi vorba lui ca şi a fetei era vorbă cu lipici, dragul neichii; fetei îi tâcâia inima nu-i tâcâia, dară lui ştiu că-i tâcâia de sta să-i iasă afară din piept. Şi dintr-acel minut, nu ştiu ce făcea el, nu ştiu ce dregea, că se pomenea, fără voia lui, trecând pe la curtea împărătească, ia aşa, numai ca să treacă.El îşi uitase de peşte. Acum îşi aduse aminte de dânsul, şi ducându-se la puţ într-o zi, se uită înăuntru şi zise:

- Peşte, peştişor, ghigorţule dragă, mi-ai zis că ai să-mi prinzi bine odată, odată;

rogu-te, scapă-mă de bubele astea uricioase şi împuţite.N-apucă să sfârşeas-că vorba bine, şi ce să

vezi dumneata? odată îi căzu bubele, şi răma-

se curat şi luminat, ca un pui de brad.Când l-a văzut fata de

împărat aşa mândru şi frumos, nu s-a mai putut opri, şi

l-a sărutat. Vezi că inima îi da brânci către dânsul, şi se bucură, nevoie mare, că pusese ochii pe un aşa boboc de fl ăcău.Ea frumoasă de pica, el frumos ca un bujor, văzu că sunt numai buni de a se lua în căsă-torie, şi ducându-se la împăratul, tatăl său, îi zise:- Tată, eu mi-am găsit logodnicul. nu ştiu daca ţie îţi place ori ba, dară mie îmi sfârâie inima după dânsul.- Cum se poate să-mi faci tu astă ruşine, fata mea?Unde ai mai auzit tu ca o fată de împărat să ia de bărbat pe un fl uieră-vânt, golan şi fără nici un căpătâi?- Tată, poate să fi e sărac, poate să fi e golan, cum zici d-ta, dară este om de omenie, deştept şi apoi mie îmi place. Eu am să trăiesc cu el. Pe el îmi zice inima să-l iau. Daca nu vei voi să mă însoţesc cu el, să ştii cu hotărâre că pe altul nu iau, o dată cu capul.(Continuarea în numărul viitor)

partea a I

de Petre Ispirescu Poveşti româneşti

Sprijinit într-un toiagStă-n grădină un moşneagPoartă-n cap o oală vecheRăsturnată pe-o ureche.Ochii negrii şi lucioşiSunt cărbuni din vatră scoşi.Nu-i lipşeste nici luleaParcă pufăie din ea Iar pe piept perechi perechiAre moşul nasturi vechiŞi mai are şi-un nas roşca o creastă de cocoş.

omul de nea

Aţe creţeAţe creţeAţe creţeAţe creţeAţe creţeAţe creţePuse-n beţe.Puse-n beţe.Puse-n beţe.

(Iţe)

Băiatul cel bubos şi ghigorţul

Uneşte punctele pentru a realiza

desenul!


(Urmare din numărul trecut) REîNOIREA mINţII

Dacă în ediţiile anterioare am observat împreună

pericolele gândirii eronate, influenţele nefaste ale unei gândiri negative şi starea de nelinişte ce aduce o minte bombardată de grijuri, în această ediţie vom veni în sprijinul curăţirii mentale cu câteva etape simple, câţiva paşi care ne-ar putea fi de mare folos în viaţă şi care ne-ar putea ajuta să ne menţinem gândirea îndrep-tată cu prospeţime spre lu-crurile Domnului. Urmând aceşti paşi vom reuşi să ne lăsăm mintea controlată de Duhul Sfânt.1. Dedică-ţi mintea Fiului lui Dumnezeu

Dumnezeu are un plan minunat pentru orice aspect al vieţii noastre. Acesta include darul păcii absolute în scopul păstră-rii unei minţi sănătoase şi echilibrate. Profetul Isaia a spus-o astfel: ”Nădejde neclintită, Tu ne vei păstra pacea noastră, că întru Tine ne punem nădejdea” (Isaia 26:3). Mintea dedicată lui Dumnezeu a „rămas” neclintită.

Dacă vă luptaţi cu gândurile ispitelor sau ale chinului interior, dedi-caţi-vă mintea din nou lui Dumnezeu. Hotărâţi-vă să-I îngăduiţi controlul deplin astfel încât să vă apere în faţa avalanşei de gânduri greşite. Dar să nu uităm că şi noi avem un rol în acest proces. Trebuie să rămâ-nem tot timpul în alertă pentru a ne apăra mintea de

gunoiul pe care Satana vrea să-l toarne în noi. Dacă nu ne menţinem luciditatea, aceste gânduri ne pot dărâ-ma prin surprindere.

Un post de radio din SUA a prezentat povestea

unui bătrân de 70 de ani care locuia pe străzi în statul Tennessee. Într-o zi el fost descoperit de un muncitor sub o grămadă de gunoi la marginea oraşului cu o clipă înainte de a fi luat pe sus şi aruncat la incine-rator. După ce l-a slavat,

muncitorul l-a întrebat cum a ajunsese acolo. Bătrânul a spus: „Tot ce pot să-mi amintesc e că am dormit pe o grămadă de gunoi şi că a doua zi m-am trezit în groapă!” Asemenea acestui

personaj, nu ne permitem să adormim nici o secundă şi să lăsăm gândurile rele să ne murdărească minţile.

O minte curată se cre-ează în două moduri: mai întâi, trebuie să eliminăm orice gând greşit; apoi, să ne umplem minţile cu

adevărul lui Dumnezeu. Acelaşi Dumnezeu care ţi-a salvat sufletul, ţi-a salvat şi mintea. Îi aparţii acum. Deci permite-i să preia controlul.

Aşa cum simţim nevo-

ia să ne curăţăm trupurile cu săpun şi apă, avem ne-voie să ne curăţăm minţile prin Cuvântul lui Dumne-zeu cu o nouă hotărâre de-a ne dedica lui Iisus Hristos. Nu e nimic mai liniştitor decât o minte curată şi limpede.

Aţi observat vreodată ce sentiment plăcut avem atunci când ieşim din baie cu pielea atât de curată încât pare de catifea? Proas-pătă! Pură! Curăţată! La fel, atunci când minţile noastre au fost spălate în căinţă şi dedicate gândurilor plăcute Domnului, putem cunoaşte binecuvântarea prospeţimii, a purităţii.2. cuvântul lui Dumne-zeu, hrana minţii

Psalmistul a spus: ”În inima mea am ascuns cuvintele Tale, ca să nu gre-şesc ţie!” (Psalmul 118:11). Atunci când ne hrănim cu Cuvântul lui Dumnezeu, putem spera să creştem în maturitate spirituală. Viaţa merge înainte pe un principiu simplu: cu hrană creştem, prin înfometare murim.

Dacă vreţi să depăşiţi gândurile răului, încetaţi să le mai hrăniţi în minte. Îndepărtaţi-vă de lucrurile care vă conduc departe de Dumnezeu.

Domnul nostru i-a descris pe cei care-l

urmează, ca pe cei care „flămânzesc şi însetează de dreptate” (Matei 5:6). Cu cât suntem mai înfometaţi de Cuvântul Său, cu atât vom fi mai împliniţi de Adevărul Său. Numai atunci vom fi

cu adevărat mulţumiţi în sufletele noastre,3. Umplerea minţii cu lucrurile lui Dumnezeu

Incontestabil, toţi ne vom umple minţile cu ceva. Deşi mulţi sunt acuzaţi că „n-au nimic în cap”, nimeni nu e lipsit de ceva în mintea sa.

Apostolul Pavel a spus: ”Mai departe, fraţilor, câte sunt adevărate, câte sunt de cinste, câte sunt drepte, câte sunt curate, câte sunt vrednice de iubit, câte sunt cu nume bun, orice virtute şi orice laudă, la acestea să vă fie gândul.” (Filipeni 4:8). Observaţi porunca indiscutabilă „a gândi”, „a-şi concentra atenţia” asu-pra lucrurilor bune ale lui Dumnezeu. Lucrurile care, în ele însele, sunt virtuoase şi demne de laudă, meri-tă atenţia credinciosului. Când vă umpleţi inima cu lucruri bune, veţi fi uimiţi de câte lucruri bune se vor întâmpla, de fapt, în viaţa voastră.

Wiliam James, faimo-sul psiholog american, a elaborat aşa-zisa teorie a lui „ca şi cum”. Această te-orie afirmă că, atunci când gândim şi acţionăm „ca şi cum” lucrurile ar fi reale, în cele din urmă ele vor deveni propriu-zis reale. Nu sunt în totalitate de acord cu această idee, însă trebuie

să accept că modul în care ne organizăm mintea, tinde să devină cu putere, modul nostru de a fi. Probabil că aceasta este esenţa spuse-lor Duhului Sfânt când l-a inspirat pe Apostolul Pavel: „Gândul acesta să fie în voi care era şi în Hristos Iisus” ( Filipeni 2:5). A ne gândi la Hristos înseamnă a ne apropia de chipul Său.4. Voinţa lui Dumnezeu în lumina minţii

Scopul esenţial al vieţii creştine este preamărirea lui Dumnezeu prin împlinirea voii Sale. Ceea ce înseamnă puterea de-ai înţelege Vo-inţa prin Cuvântul Său cu toată inima noastră. ţelul întreg al înnoirii minţii noastre este „ca să deosebiţi care este voia lui Dumnezeu, ce este bun şi plăcut şi desă-vârşit.” (Romani 12:2).

Dumnezeu are un plan pentru viaţa noastră care cuprinde orice detalii ale ei. Pe măsură ce căutaţi să trăiţi pentru El, Dumnezeu ne va dezvălui amănuntele acestui plan. Voinţa (greces-cul „thelema”) lui Dumne-zeu este ceea ce Dumnezeu a hotărât ca lege pentru noi. Verbul „a deosebi” este ex-presia scopului. Semnifică faptul că existenţa în acord cu scopul lui Dumnezeu ne va dovedi buni, plăcuţi şi desăvârşiţi.

Sunt anumite aspecte ale voinţei lui Dumnezeu relevante pentru viaţa noastră afirmate cu lim-pezime în Scriptură. El voieşte ca noi să ne căim şi să-l primim pe Hristos prin credinţă în inimile noastre. Vrea să creştem în Cuvân-tul Său şi să mărturisim pentru mântuirea Sa. Ne vrea în comuniune cu alţi credincioşi prin Biserica Sa. Dincolo de toate acestea, fiecare amănunt al voinţei Sale se împlineşte puţin câte puţin, pe măsura slujirii.

Nu contează atât de mult unde ne doreşte Dum-nezeu în voinţa Sa, ci că ne vrea în voia Sa. Oriunde ne-ar conduce, esenţial este să-I îngăduim să ne condu-că pas cu pas.

Biblia făgăduieşte că, atunci când vom alunga gri-jile şi vom începe rugăciu-nea, pacea lui Dumnezeu ne va păzi inimile şi gându-rile în Hristos: „Şi pacea lui Dumnezeu, care covârşeşte orice minte, să păzească inimile voastre şi cugete-le voastre, întru Hristos Iisus.” (Filipeni 4:7). ţinuţi („păziţi” în sens literal) în pacea lui Dumnezeu, fiinţa noastră profundă va primi siguranţă şi echilibru. Să ne păstrăm, aşadar, minţile împlinite cu adevărul lui Dumnezeu şi neabătute de la Calea Sa. Astfel, ne vom regăsi în fiecare zi, ţinuţi în pacea Sa perfectă.

Controlul mental (3)F E R E A S T R Ă S P R E C E R

www.romaniaexpres.es Nr.17 / februarie 201420A N U N Ţ U R I

ImOBIlIAREînchirieri

• Închiriez cameră în apropiere de Carabaña (Madrid), Carretera Perales-Ambite, km.6. Pre destul de accetabil, cheltueli incluse. La casă piscină, pământ pentru grădina etc. Merită văzut... Vă aş-tept să mă sunaţi la: 662.269.781.

•Închiriez 2 camere mari pentru fată, baiat sau familie serioasă, aproape de aeroport lângă C.C. Plenilunio. Camere luminoase cu internet ADSL, gaz natu-ral, bucătărie mare cu 2 frigidere, 2 băi, posibilitate de conectare digi satelit Ro-mânia. Conexiune autobuze verzi Av. de America şi autobuz roşu 77. zona liniştită şi frumoasă, cu gaz, curent şi apă inclus în pretul de 235€ pentru o persoana sau 325 pentru o familie de 2 persoane. Tel 678.124.723. Marian. Doar pentru per-soane de încredere ce muncesc.

•Închiriez cameră în Rivas, aproape de metro şi autobus la bloc într-un aparta-ment cu 3 camere. Locuim 3 persoane. Avem digi.Apa rece nu se plăteşte. Condi-ţii bune. 160euro. Tel. 627.287.740

•Închiriez apartament 2 camere+salon, balcon mare, semimobilat, etaj 5, ultim, ascensor, zonă foarte bună, în Madrid. Metro Ciudad Lineal. Preţ 600€/lună ne-gociabil.. Tel: 687.760.067.

•Închiriez apartament cu 3 camere+salon, 120 mp, balcon, boxă, garaj, nemobilat, încălzire gaz, 30 km de madrid, lipit de A4, zona Seseña, 400€/lună. Cristi. Tel. 606.750.991.

•Închiriez cameră de „matrimonio” pentru o persoană. Condiţii bune, persoa-ne puţine. Preţ 200€ (cheltuieli incluse). Torrejon de Ardoz, zona Las Veredillas. Tel. 642.861.179.

Vânzări•De vânzare teren intravilan în Ti-

mişoara, Dumbrăviţa, 701m Fs.19m, cu toate utilităţile pe str. Londra. Tel. 617.158.309.

•Vând teren pentru construcţii, casă, vilă la ieşirea din oraşul negreşti-Vaslui, spre Siliştea pe partea dreaptă (Dn 15), cu suprafaţa de 3.200mp. Deschiderea la stradă este de 20m. Preţ 7€/mp negociabil. Tel. 642.960.470, skype: vand.teren

•Vând urgent teren intravilan 4422 m2 extra vilan, 22655 m2 în Băiceni, Com. Cucuteni, Jud. Iaşi. Preţ 40.000 de euro, negociabil, Tel. 642.88.00.46.

•Vând casă familială în Câmpia Tur-zii, cochetă şi la preţ de apartament, cf în regulă, un unic propietar, bine situ-ată între combinat şi gară, str. nicolae Titulescu,7. Cei interesaţi pot suna la 0034/68.65.69.718 sau pot scrie la [email protected]

•Vând apartament 3 camere, 60 mp, în DEJ, jud. CLUJ, zonă centrală: decoman-dat, 2 băi, balcon, centrală proprie, gaz, mobilat. Garaj personal, parcare perso-nală, cu copertină, compartiment în beci şi pod. Bloc şarpantă, o singură scară. Preţ: 50.000€. Info: Tel: +34.671.555.310

şi +40.743.682.858 sau e-mail: [email protected]

•Vând garsonieră conf.1, etaj 4, în car-tierul V. Frumoasei, Sebeş, jud. Alba. Cu îmbunătăţiri: centrală proprie, ter-mopane, gresie, faianţă, parchet şi mo-bilată complet. Preţ: 19.900€ neg. Tel. 674.939.568

•Vând vilă (la gri) 14 km de centrul Bu-creştiului (PiaţaUniri) zona vile: suprafa-ţă construită: P+1; 145mp, teren 309mp. Parter: living 25mp, bucătărie 16mp, baie 5mp. Etaj: 2 dormitoare 12mp, baie 4,5mp, 1dormitor 15mp+baie 6mp. Mate-riale folosite: cărămidă PoroTHerm+uşi şi geamuri termopan exterior. Preţ: 52.500 euro. Tel. 642.866.955, 0040/721.726.514

•Târgovişte micro 6-de vânzare aparta-ment 2 camere confort 1 semidecoman-dat; are uşă din lemn masiv, centrală ter-mică, gresie, faianţă, termopan, instalaţie electrică şi sanitară refăcute, balcon lung închis în termopan, izolat termic la inte-rior, geam de aerisire la baie. Pret 27.000 euro. Tel. 0040/722.526.510.

•Urgent vând apartament cu 4 camere în Lupeni (HD), nefinisat; la stradă. Preţ avantajos. Tel. 642.997.452.

•Vând casă în loc. nedeia (jud. Dolj), cu grădină de 600mp, la 5 km de Dunăre; zonă neinundabilă. Tel. 642.871.686.

•Particular, vând 1ha de pădure de ste-jar, întăbulat în judeţul Maramureş, la 12 km de Baia Mare, zona de lizieră, acces la 1km de Dn1, posibilitate curent la 200m de sursă. Ideal pentru a construi o căsuţă de vacanţă. Preţ 3.500€. Tel. 642.791.060.

•Vând casă în loc. Horia, nr. 221, Jud. Arad, cu 213 mp locuibili format din: bu-cătărie de 3.8/4.2m, salon de 5/6m, 3 dor-mitoare de 4/3m, hol închis de 14/1.4m, curte interioara betonată. Cu baie (wc) în casă şi wc de serviciu afară, cu fosă de scurgere, apă curentă şi gaz la poartă. Grădină de 700mp. Suprafaţă totală 1.130 mp. Preţ 48.000 €. Tel. 0034-697.629.439. Email: [email protected].

•Particular, vând teren cu casă (de reconstruit) în Robleda, Salamanca. Casa are 104 metri iar terenul 100. Preţ 15.000€. Tel. 634.744.817.

•Vând sau dau la schimb cu un apar-tament, casă în Vingard (jud. Alba). Tel.637.001.796

•Vând casă în Teiuş, jud. Alba. Are 5 ca-mere, 2 bucătării, 2 curţi, beci şi grădină. Sunt în total 450mp. Preţ 45.000€ neg. Tel. 655.149.458.

•Vând 1ha de pământ, 10.000 mp agri-col, în Topraisar, Jud. Constanţa. Preţ 5.000€ neg.Tel.642.866.955

• Vând apartament cu 3 camere în Ale-xandria, lângă Piaţa Centrală, et. 7/10. Dotări: centrală proprie, termopane, par-chet, gresie, faianţă, aer condiţionat. Preţ: 38.000 euro. Tel. 0040-742618782.

•Vând 1100m teren intravilan cu des-chidere 14m în staţiunea balneoclimateri-că Soveja, Jud. Vrancea. Se poate construi vilă, casă, orice. Preţ. 30euro/m2. Tel.

(0034)664335632, (0040)744119436. Rog să sune doar cei interesaţi.

•Vând teren intravilan de 400 m2 în Bucureşti, str. Teiuş, nr. 170. Front stradal de 22m, gaze şi electricitate. Preţ: 16.000€. Tel. 652.929.794. Liviu.

AUtO•Vând BMW serie 5 din 2004 cu

190.000km, full equip, în stare perfectă. Preţ 10.000 euro. Tel 600.947.135.

•Vând Ford Escort Familar, preţ 450 € negociabil. Tel. 662.269.781.

•Vând dubă Ford Transit din 2007 cu numai 70.000km, foarte bine îngrijită pentru transport marfă de 3.500kg cu ne-numărate opţiuni. Pret 9.000 de euro. Tel. 600.947.135.

•Vând BMW 320D, din 2002, 186.000 km, 5,7l/100km. Accept va-riante, la schimb maşină înscrisă în România+diferenţa; de preferinţă furgo-netă, etc. Tel. 602.511487

•Vând Mercedes-Benz ML270 cdi, gri, din 2005 cu nenumărate opţiuni:, închide-re centralizată, control de stabilitate, esp, abs, isofix, pdc, volan multifuncţional, climatizator, scaune, geamuri şi oglinzi cu reglaj electronic, limitator de viteză, anticeaţă, senzor de lumină şi ploaie, cd, jenţi de aluminiu, suport pentru braţ şi cu direcţia recent făcută. Un singur pro-prietar. Foarte îngrijit. Preţ 9.500 €. Tel. 603.209.120

•Vând Ford Mondeo diesel din 2004, 115 cv, culoare roşie, 175.000 km. Merită văzut. Tel. 642.991.773.

lOcURI DE mUNcăcereri

•Mă numesc Dorin, am documente de Spania, am muncit în agricultură, în Italia în restaurante şi spălătorii auto. Aş dori un loc de muncă, cât mai urgent! Tel. 0040-768.471.841.

•Şofer cu 27 de ani în transport, caut de muncă pe tir. zaragoza. Tel. 617.649.804

•Doamnă serioasă, 50 de ani, harnică şi muncitoare, caut loc de muncă internă. Tel. 642.774.036

•Doamnă respectabilă, caut de muncă, ca externă în menaj sau îngrijit copii, în zona zaragoza. Am experienţă în dome-niu. Tel. 642.691.395

•Bucătar s-au ajutor de bucatar spaniol şi bucătar român cu multă experienţă în ambele bucătării. Pregătesc mâncăruri pentru nunţi, botezuri şi zile onomastice. Program disponibil şi autoturism propiu. Tel. 642.601.906.

•D-nă românacă, 46 ani, educată, har-nică, serioasă, având acte în regulă, caut de muncă ca externă în zona Madrid. Am experienţă în menaj, bucătărie ( multiple abilităţi gospodăreşti), curăţenie, îngriji-rea copiilor şi a persoanelor în vârstă. Tel. 602.538.831

•Caut de muncă la curăţenie cu ora, vânzătoare, îngrijire de copii sau persoane

în vârstă. Am acte în regulă. Ofer seriozi-tate! Tel. 666.031.866.

•Caut muncă în domeniul hotelier: receptie sau comerţ alimentar: facturare. Tel. 642.866.955

•Doamnă, 53 de ani, caut loc de muncă la o familie de români pentru a îngriji co-pii mici, vârstnici sau eventual curăţenie. Locuiesc în Madrid. Tel. 602.593.830.

•Bucătăreasă, 39 de ani, 8 ani de ex-perienţă demonstrabilă în domeniu în Spania, Italia şi România, caut de lucru în Com. Madrid. Ofer şi rog seriozitate. Tel. 603.215117.

•Busco trabajo como interna o lo que sea, en Guadalajara, Madrid o alreden-dores. Seria, formal, con experiencia y referencias. Tengo papeles en regla! Tel. 642.324.703. Albertina.

•Am 29 de ani şi caut un post de muncă, ca şofer de tir, tahograf, atestat transport de marfă! Serios, muncitor şi responsabil, nu contează unde este locul de muncă, intern sau international. Tel. 0760119537. E-mail: [email protected].

•Tânară, caut un post de recepţioneră de hotel în comunitatea Madrid. Posed diplomă, vorbesc spaniola şi engleza (nivel alto). Pot fi contactă la telefon 664105704 sau 642866955. Iulia.

•Instalator (fontanero) cu experien-ţă, caut de muncă. Pot fi contactat la tel.642.746.836

•Bărbat cu „tarjeta” de construcţii de 8 şi 20 de ore, cu recomandări, caut de muncă în construcţii ca „peon”, „oficial”, grădinar sau în orice alt domeniu. Ofer recompensă!. Tel. 642.219.600.

Oferte•Ofer loc de muncă pentru un şofer

cat. B , vârstă min. 25 ani, permis min. 5 ani, domiciliul in Aalter +/- 25 km, pentru activitate de curierat. Contact la e-mail: [email protected] sau tel: 0483462621 - Radu Sumanaru.

•Urgent! Domn, caut doamnă în jur de 45 de ani pentru a lucra ca „matrimonio”. Avem loc de muncă bine plătit. De prefe-rat să ştie să gătească mâncare spaniolă. Urgent. Tel. 697.726.258

•Ofer servici cu contract indefinit în curăţenie, cu ora, cu salariu de 1.300 de euro/lună (serviciul soţiei mele), în schimbul unui loc de muncă în zona Ma-drid, pentru mine (soţul), pe o perioadă de 10 luni. Tel. 642.870.314.

•Restaurant club de tenis Alameda de

Osuna (Madrid), căutăm ospătar/ă cu experienţă, vorbitor de limbă spanio-lă şi o ajutoare de bucătar. Relaţii la tel. 642.678.850

•Firmă de decoraţii, caută agent co-mercial pentru zona Madrid. Se oferă perioadă de probă de trei luni, după care se întocmeşte contract pe termen nede-terminat. Cei interesaţi pot trimite CV la [email protected]

mAtRImONIAlE•Tânăr, 32 ani ,1.70/74kg, zodia leului,

şaten, ochi căprui, nefumător, cu serviciu stabil, doresc să cunosc o fată sinceră şi cuminte, pentru o relaţie serioasă şi de lungă durată. Locuiesc în zona Madrid. Tel. 602.675.546

•Domn de 58 de ani, caut doamnă în vederea unei relaţii serioase. Credin-cios, serios, nefumător, neconsumator de băuturi alcoolice. Rog seriozitate. Tel. 603.329.684. George.

•Doamnă de 36 de ani, drăguţă, sinceră, doresc să cunosc un domn de vârstă apro-piată, nefumător, pentru o relaţie serioasă chiar şi căsătorie.Vreau sinceritate , iubire adevărată. Tel. 627.166.043.

•Bărbat, 59 de ani, 1,77m/82kg, manie-rat şi mai ales echilibrat, doresc să cunosc o doamnă din Com. Madrid. Lăsaţi mesaj la tel. 602.553.566.

•Tânăr de 25 ani, 1.80m/79kg, caut o femeie să îmi umple golul din suflet. Sunt un baiat serios, simpatic, atent. Sunt din Comunitatea Madrid.Tel. 642.928.988.

•Ardelean din Burgos, 42 ani, singur, fără copii, prezentabil, bun, tandru, edu-cat, fumător, harnic, cu casa. Îmi caut jumătatea: o doamnă, sinceră, educată, gospodină, serioasă, 35-45 de ani. Tel. 642.631.070.

•Domn, 56 ani, 1.70m/64kg, divorţat, nefumător, nealcolic, caut o doamnă între 48- 55 ani, penticostală sau baptistă, din comunitatea Madrid, în vederea căsăto-riei. email-ul meu: [email protected]

•Sunt un băiat de 25 de ani, simpatic, ce caută o relaţie stabilă. Să se abţină nese-rioasele. Tel. 642.928.988; E-mail: [email protected]

•Singur-singurel, necăsătorit, fără copii, nefumător... Aş dori să cunosc o femeie până în 45 de ani, finuţă, fără copii, ne-fumătoare, pentru o relaţie serioasă, că-sătorie... Rog seriozitate. Tel. 697.306.208.

•Doamnă serioasă, prezentabilă, ne-fumătoare, 1,61m/63kg, port ochelari de vedere, vreau să cunosc un domn pre-zentabil până la 50 de ani şi peste 1,75m, nefumător, fără vicii, pentru prietenie, eventual căsătorie. Tel. 642.637.949. Rog seriozitate.

• Am 45 de ani, 1,68m/80kg. Îmi do-resc să cunosc un bărbat sincer şi curat la suflet. Aventurierii să se abţină. Tel. 663.405.502.

•Domn, 54 de ani, divorţat, prezenta-bil, elegant, căruia îi place să iubească şi să fie iubit, caut doamnă pentru prietenie si mai departe căsătorie. Tel. 642.483.709

•Tânăr de 33 ani, fără vicii şi obligaţii caută fată de vârstă apropiată pentru o relaţie stabilă. Tel. 603.107.360 sau mess. [email protected]

•Bărbat, 59 de ani, 1,77m/82kg, cu servici, atrăgător, manierat, şi mai ales echilibrat, doresc să cunosc o doamnă cu aceleaşi caracteristici, Com. Madrid. Răs-pund doar la mesaje. Tel. 602.553.566.

•Tânăr, 27 de ani, 1,75m, ochi negri, doresc să cunosc fete pentru prietenie,

posibilă relaţie serioasă.Lasă mesaj şi te sun. Andy. Tel. 603.246.589

•Tânăr, 42 de ani, 177m/70kg, şaten, ochi albaştri, fecioară, caut tânără, 30-40 ani pentru o relaţie serioasă bazată pe în-credere şi respect. nu vreau aventuri. Tel. 642.292.655.

•Mă numesc Gheorghiţă din Madrid. Am 42 de ani/1,84m/89kg, fără obliga-ţii, doresc să cunosc o doamnă de vârstă apropiată. Doresc multă seriozitate. Tel. 673.732.407

•Doamnă divorţată, 1,65/75kg, 46 de ani, doresc să cunosc o persoană de vâr-stă apropiată din zona Madridului pentru o relaţie serioasă. Tel. 603.371.043

•Sunt un băiat de 33 de ani, nici urât dar nici frumos, nu ştiu dacă voi găsi eu aici ceea ce caut, o fată iubitoare şi since-ră. Oare mai există aşa ceva? daca da nu ezita să suni: 642.475.449.

•Tânăr de 34 ani, caută tânară de vârstă apropiată fără vicii şi obligaţii pentru o relatie stabilă. Contact: id - [email protected]

•Am 44 de ani, divorţat, fără obliga-ţii, caut domană serioasă pentru o re-laţie de durată, cu aceleaşi intenţii. Tel. 603.125.635

•Sunt un tânăr de 29 ani în căuta-rea sufletului pereche. Dacă vreo fată caută ce caut şi eu să mă contacteze la 672.527.678.

•Domn, 48 de ani, 1,75m, 65kg, divor-ţat, cu servici stabil, fără obligaţii, serios şi liniştit, doresc să cunosc o doamnă cu aceeaşi conduită şi care să mă urmeze în viaţă. Să fie divorţată şi hotărâtă în decizii proprii. Madrid.Tel.603.131.730.

•Tânăr, 44 de ani, caut doamnă fi-nuţă, sinceră, cu intenţii serioase. Tel. 603.324.912.

•Tânăr nefumator de 28 de ani din Com. de Madrid caută fată sinceră şi serioasă pentru prietenie serioasa. Tel/Whatsapp 685.280.540.

•Bărbat, 37 de ani, necăsătorit, doresc să cunosc doamnă de vârstă apropia-tă pentru relaţie serioasă. Madrid. Tel. 642.826.070.

•Sunt româncă şi caut o persoană pen-tru prietenie şi mai departe căsătorie. Am 55 de ani şi sunt divorţată sunt o persoa-nă căreia îi place sa râdă să călătorească, etc. Am 1,61m şi 61kg. Actualmente lo-cuiesc în Madrid. Tel. 693.717.743 (doar după ora 18).

•Spaniol de 37 de ani, de profesie mu-zician, doresc să cunosc o fată de naţio-nalitate română în vederea unei relaţii de prietenie sau chiar mai mult. Sunt pasio-nat de cinema şi îmi plac plimbările. Tel. Whats App 647.733.924.

DIVERSE•Vând rochie de mireasă. Felipe/Diana.

Tel. 678.369.539•Vând telefon Samsung Galaxy ACE

în stare foarte bună, preţ 100€.Tel. 722.715.926, Adrian.

•Cumpăr haine second-hand şi noi din toata Spania. Cantităţi mari cu preţul între 2 şi 5 cenţi pe kg; Cumpărăm tot felul de lucruri, mobilă, televizoare, elec-trocasnice, etc. Ana. Tel. 661.177.660 sau 687.327.593.

•Absolventă a şcolii de artă, secţiunea canto popular, caut instrumentist orgă pentru a efectua un program artistic la nunţi aniversări. Locuiesc în zona Ali-cante (Valencia). Rog seriozitate. Magda, Tel. 687.096.004.

NU AI UN lOc DE mUNcă?VENItURI INSUFIcIENtE?

NU AI BANI PENtRU A INVEStI îNtR-O AFAcERE?Noi tE cONSIlIEm gRAtIS şi te ajutăm

să îţi dezvolţi propria afacere fără să investeşti!!!tel. 653. 40.04.45

căutăm agenţi comerciali.

condiţii avantajoase!tel. 628.851.495


S P O R T

Spadasina Ana Maria Brânză, multiplă cam-pioană națională la

juniori şi seniori, a câştigat, ieri, medalia de aur la etapa de Cupă Mondială disputată la Budapesta, după ce a învins-o în finală pe estoniana Irina Embrich, cu 15-7.

Ana Maria Brânză a avut la această competiţie un tra-

seu impecabil, trecând în se-mifinale de rusoaica Lyubov Shutova, pe care a învins-o cu scorul de 11-10 şi în sferturi-le de finală de italianca Marta Ferrari, după 15-11. În fazele anterioare ale competiţiei, Ana Maria Brânză a învins adversare din Germania, Un-garia şi Suedia.

Ioana Adriana Dumitru,

Bianca Benea şi Amalia Tătă-tan au fost eliminate în primul tur al competiţiei, în vreme ce Raluca Cristina Sbârcia şi Si-mona Pop au căzut în turul se-cund iar Ana Maria Constan-tin în şaisprezecimile de finală.

La sabie masculin, spor-tivul Tiberiu Dolniceanu a câştigat şi el medalia de bronz la cea de-a 28-a ediţie a Trofe-ului Villa de Madrid, care este şi prima etapă de Cupă Mon-dială la această categorie.

După ce a trecut de Adri-an Ramirez Acuna (Mexic), scor 15-6, în turul I, Richard Huebers (Germania), scor 15-13 în turul II, şi Szabo Matyas (Ungari), scor 15-11, în op-timi, Dolniceanu l-a învins în sferturi, cu 15-12, pe germanul nicolas Limbach, însă apoi a pierdut semifinala cu sud-co-reeanul Kim Junghwan, scor 13-15.

medalii de aur şi bronz la cupa mondială de la Budapesta şi madrid

S C R I M ă T E n I SRomânia şi Spania învinse în cupa Davis

Echipa de Cupă Da-vis a României a fost învinsă cu scorul de

3-1 de Ucraina în primul tur al grupei întâi euro-africane, într-o întâlnire disputată în weekend-ul trecut în depla-sare.

Tricolorii au fost con-duşi încă din prima zi, după ce Adrian Ungur (locul122 ATP) şi Victor Hănescu (72 ATP) au fost învinşi de Ser-giy Stakhovski, (85 ATP) şi de Ilia Marcenko (160 ATP), cu scorul de 6-3, 6-1, 6-4, re-spectiv 4-6, 2-6, 6-3, 7-6 (6), 6-4.

În cea de-a doua zi, la dublu, perechea formată din Horia Tecău şi Marius Copil s-a impus în patru seturi, cu scorul de 5-7, 6-3, 6-4, 6-4, în fața cuplul ucrainean for-mat din Denis Molcianov şi Serghei Bubka jr şi părea că România ar avea putere să întoarcă rezultatul. Numai că în ultima zi, Victor Hănescu,

deşi a avut un bun început de partidă, a fost învins de Ser-ghei Stakhovsky , cu scorul de 6-3, 3-6, 2-6, 3-6. Având în vedere rezultatul, ultima partidă dintre Ilia Marcenko şi Marius Copil nu a mai fost disputată.

În aceste condiţii, România trebuie să joace cu Letonia în primul tur al play-off-ului pentru menţinerea în Gru-pa I Euro-Africană.

Cele mai importante reuşite în Cupa Davis pentru reprezentativa României sunt cele trei finale jucate în 1969, 1971 şi 1972 toate trei pierdu-te contra SUA.

Nici Spania nu a reuşit să meargă mai departe în Grupa Mondială de Cupă Davis, ea fiind învinsă în deplasare de Germania cu scorul de 3-0.

În prima zi Phillipp Kohlschreiber (locul 22 ATP) l-a învins fără drept de apel

pe Roberto Bautista Agut (52 ATP), cu scorul de 6-2, 6-4, 6-2, iar Florian Meyer (29 ATP) a trecut de Feliciano Lopez (26 ATP), cu scorul de 7-6(6), 7-6(4), 1-6, 5-7, 6-3.

În cea de-a doua zi, spe-ranţele ibericilor de a întoar-ce rezultatul au fost năruite

după meciul de dublu în care, perechea Fernan-do Verdasco/David Marero au cedat în faţa

cuplului Tommy Haas/Philipp Kohslchreiber,

cu scorul de 7-6(5), 6-7(9), 7-6(7), 6-3, într-un meci în-cins şi cu trei tie-break-uri.

Pentru al doilea an con-secutiv, Spania va disputa în septembrie play-off-ul pentru menţinerea în Grupa Mon-dială, ceea ce înseamnă că va trebui să mai aştepte cel puţin un an pentru a câştiga Salati-era de argint.

Spania a fost campioană a Cupei Davis în 2000, 2004, 2008, 2009 şi 2011.

După ce a fost pus pe liber de mai marii de la West

Ham United la doar jumă-tate de an de la aterizarea în Londra, Răzvan Raţ este în căutarea unui nou club. Pri-mele echipe care l-au curtat pe internaţionalul român au fost Olympique Marseille şi Beşiktaş Istanbul.

Olteanul nu s-a grăbit

să aleagă prima ofertă ieşită în cale şi între timp pe felie se pare că a intrat şi un club din prima ligă spaniolă. Ast-fel, clubul madrilen Rayo Vallecano, ameninţat cu re-trogradarea, s-a înscris în cursa pentru achiziţionarea lui Răzvan Raţ (32 de ani).

Deşi, potrivit site-ului transfermarket.com, cota de piaţă a fostului elev al lui

Mircea Lucescu la Shahtior Doneţk este de 1,5 milioane de euro, acesta ar putea ajun-ge gratis în cartierul madri-len Vallecas, după ce englezii de la West Ham i-au reziliat contractul.

Fundaşul român nu a reuşit să se acomodeze la West Ham care în acest se-zon a fost o codaşă în Premi-er League. Deşi evoluase în grupele Ligii Campionilor cu Shahtior Donețk, mai marii lui West Ham nu au stat pe gânduri când a fost vorba să renunţe la serviciile românu-lui care era plătit cu 35.000 de euro pe săptămână.

În contractul fotbalistu-lui cu gruparea britanică era stipulată o clauză conform căreia pentru a i se prelungi contracul trebuia să joace cel puţin 60% din meciurile echipei.

F O T BA L

Perechea Florin Mer-gea/Oliver Marach

(România/Austria), cap de serie numărul 3, a câş-tigat proba de dublu din cadrul turneului de la Vina del Mar (Chile), dotat cu premii în valoare totală de 485.760 de dolari, in-formează site-ul oficial al competiţiei.

Mergea şi Marach au învins, în finală, cu scorul de 6-3, 6-4, perechea co-lumbiană Juan Sebastian Cabal/Robert Farah, cap de serie numărul 2.

Pentru victoria de la Vina del Mar, Mergea şi Marach vor primi un cec de 23.500 de dolari şi 250 de puncte ATP.

Florin mergea a câştigat turneul de dublu de la Vina del marRăzvan Raţ dorit de Rayo Vallecano

S P O RT E X P R E SJudo:

•Judoka Andreea Chiţu s-a clasat, sâmbătă, pe locul cinci, la categoria 52 de kilograme, la Grand Prix Paris, competiţie pe care Corina Căprioriu, vicecampioana olimpică, a părăsit-o în primul tur.tenis:• Echipa României s-a impus cu scorul general de 2-1 în faţa Letoniei, obţinând, astfel, calificarea în faza următoare a Cupei Federaţiei, după ce Monica niculescu (locul 54 WTA) şi Irina-Camelia Begu (147 WTA) au trecut de Diana Marcinkevica (216 WTA) şi Jelena Ostapenko (705 WTA), iar Simona Halep, care a avut probleme în primul set al meciului de dublu, şi Sorana Cîrstea au abandonat în faţa cuplului Darta-Elizabete Emulina/Jelena Ostapenko.Rugby:naţionala de rugby a României a învins, în deplasare, reprezentativa similară a Rusiei, cu scorul de 34-3 (10-3), într-un meci contând pentru Cupa Europeană a naţiunilor.

•Dinamo Bucureşti a încheiat turneul de pregătire din Spania cu un bilanţ de trei victorii şi o înfrângere. Dinamoviştii înregistrat următoarele rezultate: 6-1 cu Lokomotiv Plovdiv (Bulgaria), 2-1 cu MKS Korona Kielce (Polonia), 1-3 cu Dinamo Kiev (Ucraina), 2-0 cu Guangzhou Evergrande FC (China) şi 2-0 cu IFK Göte-borg (Suedia) în faţa căreia a şi câştigat trofeul Marbella Cup.• Fostul fotbalist al echipei Steaua, brazilianul Maicon Pereira de Oliveira, a încetat din viaţă într-un accident rutier la Doneţk, a anunţat clubul Şahtior. •naționala de futsal a României a fost surclasată de Rusia cu scorul de 6-0 (4-0) în sferturile de finală ale Campion-atului European - EURO 2014, găzduit de Sportpaleis din Antwerp (Belgia). În semifinale Rusia a eliminat-o şi pe fosta campioană mondială, Spania, cu scorul de 4-3, însă a pierdut cu 3-1 în finala în faţa Italiei, care s-a proclamat campioană mondială. Spania a obţinut medalia de bronz, după ce a trecut cu 8-4 de Portugalia în meciul pentru locurile 3-4.

F O T BA L E X P R E S


D I V E R T I S M E N T

ORIZONtAl: 1) „Mi-i ţinea de subsuoară,/ Te-oi ţinea de după gât” (Floare albastră). 2) „Ştie oare ea că poate ca să-ţi dea o lume-ntreagă,/ C-aruncându-se în valuri şi cercând să te-nţeleagă/ Ar împle-a ta adâncime cu luceferi luminoşi?” (Scri-soarea a V-a) - „În lumea asta sunt femei/ Cu ochi ce isvorăsc scântei.../Dar, oricât ele sunt de sus,/ Ca tine nu-s, ca tine nu-s!” (De ce nu-mi vii; pl.). 3) Prin viu grai - „Iară ea se face vers” (Singurătate) - Acut! 4) „Să plutim cuprinşi de farmec/ Sub lu-mina blândei lune” - Cale ferată - Prenume turcesc. 5) Salcâmi (reg.) - „Şi bărbia i-o ridică, s-uită-n ochii-i plini de apă,/ Şi pe rând şi-astupă gura, când cu gura se adapă” (Călin). 6) Prima parte a unei agende! - Pozne de-ale lui Pepelea (sg.). 7) zina Dinu - „Iar te-ai cufundat în stele/ Şi în nori şi-n ceruri nalte?/De nu m-ai uita încalte,/sufletul vieţii mele” (Floare...). 8) Pajul Cupidon care „Mult e rău şi alintat,/Cu copii se hârjoneşte,/ Iar la dame doarme-n pat” (Pajul Cupidon) - Faţa Ruxandrei! 9) Chiar aşa? - „Tresărind în cercuri albe/ El cutremură o barcă” (neart.) - O nesfârşită milă! 10) În vârfuri! - Inel - Vârste. 11) Suliţă solară - „La picioarele Mariei/Genuncheat pe-un nor de-argint,/Alb ca lebăda pustie,/ Blând ca glasul poeziei” (Basmul

ce i l-aş spune ei). 12) „În taina farmecelor sale/ E-un nu ştiu ce şi-un nu ştiu cum” (De-or trece anii; pl.) - Aceia.VERtIcAl: 1) „Femeie între stele şi stea între femei” (Din valurile vremii) - Origini. 2) „O, maică preacurată/ Şi pururea fecioară” (Ta Twam Asi) - „Ca marmura de albă, în haine de argint,/ Cu ochii mari albaştri în bolţi întunecoase” (O arfă pe-un mormânt; masc.) 3) „...află că din leagăn/ Domnul este al tău mire,/ Căci născută eşti, copilă,/ Din nevrednică iubire” (Făt-Frumos din tei) - „Atât de fragedă te-asemeni/ Cu floarea albă de cireş(Atât de fragedă; masc; pl.). 4) La mijloc de apri-lie! - „Venind ca somn lunatic, în pasuri line ea” (Strigoii) - În şagă! 5) În cale! - Poate de mult s-a stins în drum/ În depărtări albastre,/ Iar raza ei abia acum/ Luci vederii noastre (pl.) 6) „...un mijloc mlădet-gentil,/ Ce lin se-ndoaie parc-ar sta să culce” (Pustnicul; pl.) - „Copila mea cu lungi şi blonde plete” (Iubind în taină). 7) Floare albastră - Braţ. 8) „La gura ta care zâmbind în minte/ Spre-a coperi misterul cel duios” (Iubită dulce, o, mă lasă) - Specie de peşte. 9) „Căci ea nu vrea iubire, vrea numai adorare./ Tâmpit să-mi plec eu fruntea ca sclavul la picioa-re” (Icoană şi privaz) - Aceasta - Arborele lui Eminescu. 10) Tei! - Câteodată - Roman de Ioan Slavici. 11) „Ce de mult se dezvăţase de plăcerile d-iubire” (Antropomorfism; fem.). 12) „Copiliţă blândişoară/ Ca o zi de primăvară” (De-aş avea) - „Şi-a astupat cu ceară urechea, să se culce,/ La glasul de Sirenă, adormitor de dulce” (Pentru păzirea auzului).Dicţionar: AGE, RIL, CEGă, MARA.

Bulă răsfoieşte albumul de familie:- Mamă cine e tipul ăsta atletic cu părul lung care te ţine de după umeri?- Cum cine?!? Tatăl tău.- Bine dar atunci cine-i grasul ăla cu chelie care locuieşte cu noi?

*Veniţi cu încredere în atelierul nostru de reparaţii! Noi repa-răm absolut totul! (Vă rugăm să bateţi tare în uşă, soneria este defectă!).

*Bula întorcându-se de la şcoală:- Hei tată...- Cum a fost ora de chimie?- Bine, am facut nişte explozibil...- Şi mâine ce o să faceţi la şcoală?- Care şcoală...?!?

*Într-o zi vine Bulă la şcoala cu ochii vineţi. Profesoara îl întreabă: - Ce-ai păţit, Bulă, de ai ochii vineţi?- Păi, eram în autobuz şi în faţa mea era o femeie căreia îi intrase fusta în fund şi m-am gândit să i-o scot şi uite că mi-a învineţit ochiul stâng.- Dar dreptul, întreabă profesoara.- Păi, dacă am văzut că nu-i convine, i-am pus fusta la loc.

*Doamna Maria le povesteşte copiilor despre fotografiile făcute la şcoală:- Uitaţi-vă, peste 20 de ani o să luaţi albumul în mână, o să vă uitaţi la fotografii şi o să spuneţi: „Aceasta e Ileana - acum e medic, acesta e Alex - acum e om de afaceri...”Bulă spune: - Iar eu am să zic: „Asta e doamna Maria, a murit demult...”

*Bulă la ora de gramatică. Profesoara întreabă:- „Învățatul face bucurii”, ce caz e acesta Bulă?- Un caz nefericit, doamna profesoară…

*Bulă şi cu Ştrulă însuraţi. Bulă îl întreabă pe Ştrulă:- Măi Ştrulă tu de când te-ai însurat câţi străini ai găsit în şifo-nier?!?Strulă: - niciunul! Toţi erau români...

*Învăţătoarea îl întreaba pe Bulă:- Ia zi Bulă, tu ştii cine a introdus acupunctura în ţara noastră?- Da, Vlad ţepeş!

Se întâlneşte Bulă cu un prieten. Bulă îl întreabă:- Ce faci mâine?- Păi merg cu fiul meu să lansăm un zmeu. Dar tu?- Ceva asemănător. Facem o excursie la munte cu soacră-mea...

*Învăţătoarea îl întreabă pe Bulă:- Bulă ce este Patria?- Nu ştiu.- Cum măi nu ştii?- Vasile, zi-ne tu ce este Patria?- Patria este mama noastră.- Bravo Vasile!- Bulă acum ştii cine este Patria?- Da este mama lui Vasile.- nu măi idiotule, e şi mama ta, ai înţeles?- Înţeles!- Ce ai înţeles?- Că sunt frate cu Vasile!

*Bulă intră într-un magazin de cartier:- Aş dori condica de sugestii şi reclamații, zice Bulă.Sunt foarte mulțumit de magazinul dumneavoastră.- ne bucurăm, domnule, spuse vânzătoarea. Dar ce v-a plăcut cel mai mult de la noi?- Salamul… Ieri a cumpărat soacră-mea, a mâncat trei felii şi acum e la reanimare…

*Bulă la şcoală, într-o clasă în care erau în majoritate fete. Pro-fesoara anunţă că a doua zi vor avea inspecţie dar le avertizează pe fete:- În cazul în care auziţi din gura lui Bulă o prostie, să fugiţi toate din clasă.La inspecţie profesoara întreabă:- Ce s-a construit la voi în oraş copii?Alinuţa:- La noi în oraş s-a construit un magazin, o şcoală şi o bibliotecă.Miruna:- La noi în oraş s-a construit un hotel.Bulă:- La noi în oraş s-a construit un bordel.Când aud, colegele lui Bulă fug toate din clasă. La care Bulă:- Hoo, fetelor, că încă nu s-a deschis.

*nevasta lui Bulă s-a îngrăşat în aşa hal, încât el i-a spus:-Începi să arăți ca fosta mea soție…-Dar tu n-ai mai fost căsătorit înainte.-Exact

Bancuri cu

SUDOKU . . . SUDOKU . . . SUDOKUUşor Mediu Dificil

INTEGRAMĂ

Poeme de iubire

44 5 2

5 3 7 46 3 9

3 7 8 26 2 3 5 8

6 8 2 77 4 6 23 5 8 7

5 8 2 62 8 5

9 82 4 9 5

83 9 4 1 6 7

6 3 2 45 3 2 6

2 7 8

8 3 22

7 9 47 9 8 5 64 6 5

8 5 2 7 19 3 2 8

2 6 76 9 3

coşuri

Mihai EMinEscu

Bulă


L I F E & S T Y L E

marioara Mură-rescu, îndrăgi-ta realizatoare

a celebrei emisiuni “Tezaur Folcloric”, s-a stins din viaţă pe 30 ianuarie 2014, la vârsta de 66 de ani.

Marioara Murărescu era bolnavă de mai multă vreme, în 2008 fi indu-i descoperit un can-cer mamar. Anul trecut, în vară, ea a fost supusă şi unei intervenţii de în-depărtare a unei tumori la coloana vertebrală. Totodată.

Îndrăgita realiza-toare de programe folclo-rice a petrecut Sărbătorile de Iarnă în spital şi, potrivit celor apropiaţi, ea nu a mai avut putere să răspundă sutelor de apeluri şi de me-

saje de încurajare pe care le-a primit. Marioarei Murărescu i-a recidivat cancerul iar ea era conştientă că doar o mi-nune o mai poate salva. A stat mai bine de şase luni în spital luptând cu necruţătoarea ma-

ladie, dar şi cu depresia.

P o -trivit zi-a r u l u i

R i n g , p r e -zenta-toarea

emisiu-nii “Te-zaur fol-

c l o -

ric”, de la televiziunea publică încearca să păstreze aparenţe-le unui optimism molipsitor, însă în realitate ea trecea prin cea mai difi cilă perioadă din viaţa sa. Mutată dintr-o re-zervă în alta, vedeta se afl a în grija medicilor de la Spitalul Militar “Dr. Agrippa Iones-cu”, din Baloteşti – Ilfov, mai cunoscut ca “Spitalul SRI”.

Deşi s-a făcut cu ade-vărat cunoscută şi îndrăgită publicului ca şi realizatoare şi prezentatoare a emisiunii de televiziune “Tezaur fol-cloric”, emisă la TVR, ea şi-a început cariera în anul 1971, la Radioul public. După şase ani de radio s-a angajat ca re-alizator de emisiuni folclori-

ce în cadrul Televiziunii publice. Prima ten-

tativă de realizare a binecunoscutei emisiuni “Teza-

ur Folcloric” s-a petrecut în 1978, însă nu a primit un spa-

ţiu fi x în grila de programe a TVR până în anul 1982.

Marioara Murărescu, născută la 1 octombrie 1947, la Câmpulung Muscel, a avut o carieră încununată de mul-te succese, fi ind decorată cu Ordinul naţional pentru Me-rit în grad de Cavaler, în de-cembrie 2003, şi cu Ordinul Steaua României, în grad de Cavaler, în aprilie 2009.

Marioara Murărescu a fost cea mai cunoscută re-alizatoare de emisiuni fol-clorice. Ea a realizat primul disc de aur “Tezaur folcloric” în anul 1992, prima casetă video “Tezaur folcloric” în anul 2000, lucrarea “Cu ochii lumii” care cuprinde diverse opinii despre emisiunea “Te-zaur folcloric”.

De-a lungul carierei sale a organizat nenumărate fes-tivaluri folclorice, concerte de colinde, emisiuni duplex cu Televiziunea naţională a Moldovei la Bucureşti şi Chi-şinău.

De-a lun-gul anilor, celebra cântăreaţă

americană nu a încetat să uimească publicul prin apariţiile sale scenice, reuşind mereu să iasă în evidenţă pe plan profesional, şi nu numai.

Aşa că, iată-o în cap de listă în topul celor mai bogate cân-tăreţe ale anului 2013, conform publicației Forbes, care a întoc-mit recent un top al celor mai bine plătite cântărețe din anul ce s-a încheiat.

Surpriză sau nu, “Madge” a reuşit să în-caseze 125 milioane de dolari între iunie 2012 şi iunie 2013, cea mai mare parte venind din încasările de pe urma turneului „MDNA”; dar nici banii veniți de pe urma colecției „Material Girl” nu sunt de neglijat, toate aceste vânzări de discuri aducând-o din nou pe prima

poziție.Pe locul secund

se afl ă Lady Gaga cu încasări de peste 80 mi-lioane de dolari, urmată de Taylor Swift cu 55 milioane de dolari şi Beyonce pe locul 4 cu 53 milioane de dolari.

În acelaşi top, Madona a fost declarată cea mai bine plătită ce-lebritate, depăşiindu-i pe Steven Spielberg, Simon Cowell şi E.L. James, celebra autoare a trilogiei „50 Shades of Grey” (“50 de umbre ale lui Grey”).

Astfel Madonna îşi confi rmă statul de „maşină de făcut bani”, punându-le la respect pe colegele sale mult mai tinere, mai cu seamă pe fosta Hannah Montana, Miley Cirus, care caută să copieze stilul Madonnei în ceea ce priveşte apariţiile

sale scenice dar fără impactul scontat.

Aşa cum vârsta îşi spu-ne cuvântul, şi experienţa acumulată îşi culege roadele cu-venite.

MADONNA, cea mai bogată cântăreață din 2013

ANDREEA MARIN s-a căsătorit cu medicul TUNCAY ÖZTÜRK

Prima mare surpriză a anului 2014 a venit de la fosta zână a Surprizelor, care s-a

căsătorit departe de ochii curioşilor, în secret, la înce-putul lunii ianuarie.

După ce la începutul anului trecut, Andreea Ma-rin (39 de ani) şi Ştefan Bă-nică jr. (46 de ani) îşi anun-ţau divorţul pe Facebook, după şapte ani de căsnicie, actualul partener al prezen-tatoarei de la TVR, medicul Tuncay Öztürk (28 de ani) a urmat exemplul şi a scris în engleză, pentru cei aproape 8.500 de admiratori de pe contul său ofi cial, că Andre-ea Marin este soţia sa.

„Dragi prieteni,Am avut o relaţie foar-

te bună cu Andreea, până acum. Întotdeauna mi-am

dorit să ţin această relaţie departe de sfera publică. De aceea, niciodată nu vorbesc despre relaţia noastră. Am făcut demersurile necesare pentru a păstra intimita-tea relaţiei, suntem două persoane mature. Pentru a lua fi ecare decizie, am ţinut cont nu doar de noi, ci şi de familia noastră. V-am pre-zentat-o pe Andreea în cali-tate de logodnică, iar acum este o onoare pentru mine să vă mărturisesc căsătoria noastră. Întotdeauna voi fi mândru să am o asemenea femeie frumoasă, în calita-te de soţie, lângă mine. Vă mulţumesc pentru urările de bine şi la mulţi ani...“, a scris fi zioterapeutul despre mo-deratoarea emisiunii „Pre-ţuieşte viaţa“ de la TVR1. Cei doi au petrecut luna de

miere în Dubai, cândva des-tinaţia preferată a foştilor soţi Bănică.

Andreea Marin şi Tuncay Öztürk s-au cunu-nat doar civil, pentru că este de presupus că nici unul dintre cei doi nu au de gând să renunţe la religia lor pentru a putea fi cununaţi. O re-nunţare la religia musulmană ar însemna pentru Tuncay renega-rea din partea familiei sale şi o mare ruşine pentru nea-mul lui. De cealaltă parte, A n -

dreea, ca o b u n ă

c r e ş t i -nă, nu ar lăsa

credin-ţa sa

pentru a îmbrăca rochia de mireasă la Istambul.

Ceea ce este sigur însă, e faptul că An-dreea se gândeşte să mai aducă pe lume un frăţior sau o suri-oară micuţei Violeta, rodul iubirii ei cu Şte-fan Bănică. În acest sens , zâna a început deja con-troalele de rutină la me-dicul ginecolog, având în vedere istoricul ei medical, deloc optimist,

cu două sarcini extrau-terine,

care au trimis-o direct pe masa de operaţie, viaţa ei fi -

ind salvată în ultima clipă.Să sperăm că An-

dreea îşi va găsi liniştea şi căminul mult visat pentru totdeauna în

braţele chipeşu-lui medic

terapeut.

s-a stins din viaţă MARIoARA MURĂREscU, regina “Tezaurului folcloric” de la TVR


P U B L I C I TAT E

Date post:	21-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	romania-expres
View:	7,812 times
Download:	20 times

Romania Expres Nr. 17

Documents