Rândul din fata…despre personaje care schimbă filmul!

Caalogul poveştilor premiae laGala Premiilor Participării Publice – G3P, ediţia a IVa

Design şi layout: fii/design

@Toae drepturile de auor sunt rezervae Centrului de Resurse pentru participare publică – CeReBucureşti, ocombrie 2012

,

-

.6 .8 .10Agenţia de Dezvolare Comuniară Împreună

Premiul “Dosarele deX“

Asociaţia Catharsis

Premiul “Un centru numit dorinţă”

Premiu special pentru Tineret

Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Dela

Premiul “Vânătorul votează întotdeauna de două ori!”

Câştigătorii Galei Premiilor Participării Publice

.12 .14 .16Asociaţia Secular-Umanisă

din România (ASUR)

Premiul “La răscruce de doctrine”

Emil Şeco

Premiul “Participatorul”

Fundaţia pentru Dezvolarea Socieăţii Civile

Premiul “Misiune posibilă: antreprenoriatul social!”

.24 .26 .28SOS Fânâna

Premiul “Nopţi albe la fântână!“

World Wide Fund România

Premiul “Stay, Forrest, stay!”

Personajul colectiv: Proesaarul 2012

Premiul special CeRe

G3P 2012, ediţia a IVa

.18 .20 .22Hans Hedrich

Premiul “Ştiu ce aţi demolat astă-vară!“

Ovidiu Mihuţ    

Premiul “Legendele Făgăraşului”

ProTV SA/ Ştirile ProTV

Premiul “Cronicile unei legi nedrepte”

Juriul Galei Premiilor Participării Publice, ediţia a IVa

Gabriel Bădescu, profesor și cerceăor, ese conferenţiar și Şef al Caedrei de Știine Politice a Universiății Babeş-Bolyai din Cluj și Direcor al Centrului pentru Studiul Democraţiei din cadrul UBB. A publicat numeroase lucrări în domenii precum tranziţie democratică şi economică, participare publică, asociativiae, capial social, relații ineretnice ec. Pe lângă activiaea academică și cea civică, a fost Președine al Agenției pentru Straegii Guvernamenale.

Radu Coşarcă ese Direcor Relaţii Exerne în cadrul ENEL România. Anii petrecuţi în eleviziune au contribuit la construirea unui brand personal solid. A obţinut numeroase premii pentru activiaea jurnalistică, a fost membru al CNA şi a predat un curs de comunicare la Universiaea din Bucureşti.

Alina Inayeh ese Direcorul biroului regional al GMF pentru regiunea Mării Negre și al Black Sea Trust, unul dintre cei mai cunoscuți finanaori de proiece de anvergură regională. În spaele analistului de relații inernaționale și al direcorului se află un activist civic rodat în diverse organizații și proiece din România, Rusia, Ucraina și ările din Europa Centrală și de Est, încă pasionat de participarea civică și încrezăor în puerea ceăenilor.

Vintilă Mihăilescu ese Șef al Caedrei de Sociologie a Faculății de Știine Politice din cadrul SNSPA. Ese antropolog, profesor la Școala Naţională de Studii Politice şi Administrative şi colaboraor permanent la Dilema Veche. Costi Rogozanu face de mai bine de zece ani critică lierară, a lucrat pentru ziare şi eleviziuni imporane, face analiză politică, ese membru CriticAac. Costi coordonează VoxPublica - platformă de analiză şi reacţie politică şi, oodaă, își găseșe timp să scrie și să publice lieratură sau critică.

Oana Sandu scrie pentru trimestrialul de jurnalism narativ Decât o Revisă și ese în presă de șape ani. Până acum a relaat și scris despre politică, educație, comuniățile de romi din Baia Mare, dar și despre mici vicorii civice.

Ruxandra Sasu ese Direcor Executiv la Fundația PACT – Pareneriat pentru Acțiune Comuniară și Transformare, lucrează în domeniul dezvolării comuniare de 6 ani. A absolvit Faculaea de Sociologie și Asisenă Socială din cadrul Universiății din București, a lucrat 3 ani în administrația publică și a urmat un program de maser în Management și Dezvolare Social-Urbană, în cadrul Institue for Housing and Urban Development Studies, în colaborare cu Universiaea Erasmus, în Roterdam, Olanda.

Andrei Țărnea ese Direcor Executiv al Aspen Institue România, ese diplomat de carieră. A lucrat aât în domeniul privat, cât şi în cel public, pentru Miniserul Afacerilor Exerne, Centrul de Studii Politice şi Analiză Comparativă, Senatul României. A studiat psihologia, ştiinele politice şi a urmat un Maser în Drept Inernațional la Flecher School of Law and Diplomacy, Tufts University. 

Roxana Vian ese Direcor Executiv al Romanian American Foundation, ese una dintre persoanele care cunosc din inerior secorul neguvernamenal din România, aât ca lider de organizație, cât și ca finanaor. Susținăoare a valorilor democratice și a bunei guvernări, Roxana are o experienă de pese 21 de ani în dezvolarea de programe, companii şi investiţii în economii de tranziţie.

Cuvânt înainte

„Schimbările pe care grupurile de ceăeni le produc la nivel local pot părea insignifiane faă de dimensiunea și graviaea problemelor naționale, dar ele sunt picătura chinezească ce va deermina schimbarea atitudinii guvernului faă de ceăeni.  Cu cât mai mule și mai cunoscue, cu aât mai repede.” Alina Inayeh, direcor regional al German Marshall Fund pentru regiunea Mării Negre.

Gala Premiilor Participării Publice ese despre picăturile chinezești. Picăturile chinezești sunt oamenii și organizațiile care nu se resemnează, sunt cei care lupă pentru drepturile lor, cei care schimbă legi strâmbe, cei care îi responsabilizează pe guvernanți. Dincolo de a produce schimbări concree în comuniăți, acest tip de demers mai produce ceva: produce schimbări durabile în felul în care guvernarea se raporează la ceăeni. Picăturile chinezești sunt personajele care, încet dar sigur, schimbă filmul în care trăim, acela în care guvernanții și guvernații sunt în lumi diferie.

Mai radicali sau mai cooperanți, cei care urcă pe scena G3P anul acesa sunt câțiva dintre cei care nu se mulțumesc cu scenariul ce le-a fost dat. Ei sunt personajele care au schimbat filmul.

Din păcae sunt puțini, iar eforturile lor mai degrabă necunoscue. De aceea exisă Gala Premiilor Participării Publice. Personajele care urcă pe scena Galei sunt cei care ne araă că se poae și că trebuie.

Aâa vreme cât premianții G3P sunt excepții, înseamnă că ese încă nevoie de aceasă Gală.

Sănăaea unei socieăți ține și de capaciaea oamenilor de a se coaliza și de a inerveni în decizia publică. Pentru noi, anul 2012 a început special, cu exerciarea dreptului la participare publică direct în stradă. Cu oae acesea, cu un proest nu se face primăvară. E nevoie de mult mai mule picături chinezești până la normaliaea dezirabilă, aceea în care Consiliul Local întreabă ceăenii atunci când face bugetul local, aceea în care organizația ese asculaă atunci când cere modificarea unei legi, aceea în care vecinii dintr-un bloc se organizează și propun Primăriei amenajarea unui spațiu public.

Până atunci, ne luăm energie și optimism din poveștile celor care s-au înscris și se vor înscrie la G3P.

Oana PredaDirecor, Centrul de Resurse pentru participare publică - CeRe

Agenţia de Dezvoltare Comunitară Împreună Campania “Nu doar corectitudine politică - de la ţigan la rom”

Dosarele deX

Rasismul se deprinde, nu ese ceva cu care ne nașem. Iar învăarea se foloseșe, invariabil, de cuvine. Universul semantic imprimă judecăți de valoare, iar când DEX-ul nu ese cu băgare de seamă la propagarea unor ermeni cu un conținut rasist, perpetuarea sereotipurilor ese ineviabilă. Popular, țiganul ese acela care ia copilul când nu ese

cumine. În realiae, romul ese persoana care vrea să facă studii, dar căruia îi lipsesc resursele financiare și înelegerea comunității pentru asa, care vrea

să muncească, dar căruia îi ese refuzat postul fără vreo argumenație justificată. Pentru ca romii să aibă șanse egale,

trebuie ca socieaea să renune la bagajul de sereotipii. Iar acest bagaj începe cu un cuvânt – „țigan” definit ca „epiet dat unei persoane cu apucături rele”. Agenția de Dezvolare Comuniară Împreună s-a lupat cu DEX-ul și a reușit.

Agenția de Dezvolare Comuniară Împreună lupă cu sereotipiile pe mai mule fronturi, iar unul dintre acesea ese folosirea ermenului „țigan”. Fără a-și dori să scoaă

acest cuvânt din DEX sau din limba română, își doreșe simplu ca socieaea să îneleagă faptul că acest cuvânt jigneșe.

Un pas imporant în lupa cu sereotipiile de limbaj a fost acela de a convinge,

devotament

tenacitate

6

în martie 2009, comuniaea academică să ia poziție împotriva unei inițiative a ziarului Jurnalul Național care presupunea inițierea unei propuneri legislative de schimbare oficială a cuvântului rom cu țigan. Agenția Împreună a obținut atunci susținerea oficială a Universiății București, precum și a pese 60 de cadre didactice care au semnat petiția împotriva inițiativei Jurnalului Național.

Ce facem, însă, dacă însuși Dicționarul Explicativ al limbii române, instrumentul principal la care apelăm cu oții atunci când avem dileme de natură lingvistică, adânceșe prejudecățile și încurajează sereotipiile? Răspunsul Agenției Împreună ese: îl modificăm. Pasul urmăor a fost, deci, modificarea în DEX a definiţiei cuvântului „țigan” ca „epiet dat unei persoane cu apucături rele“, fără a marca sensul peiorativ al cuvântului. Un succes imporant a fost includerea, în Raportul Comisiei Prezidențiale pentru analiza riscurilor sociale și demografice, a unui capiol referior la stigmatizarea romilor prin definiția pe care DEX o oferea pentru ermenul „țigan”.

Punctul culminant a fost obținerea unei recomandări a Consiliului Național de Combaere a Discriminării de a modifica definițiile din DEX conform petiției depuse de Agenția Împreună. Având punctul de vedere al CNCD, Agenția Împreună, susținuă de ale 18 organizații, a petiționat cu succes Academia Română.

În urma acesor demersuri, noua definiție a ermenului „țigan” din ediția 2012 a DEX, consemnează caracerul peiorativ al cuvântului, iar ermenul de referină pentru etnie devine cuvântul „rom”.

Toae activiățile din cadrul campaniei (documenare lingvistică, isorică, juridică, redacare de petiții și adrese, mediatizare ec.) au fost realizae pe bază de volunariat. 7

Asociaţia Catharsis

Campania “Zâmbeşte, sunt lângă tine!”

Accesul la educație nu ese un privilegiu, ci ese un drept. Responsabiliaea comunității ese de a asigura conextul prielnic pentru oae caegoriile de persoane la educație. Asociația Catharsis a convins administrația publică din Brașov că persoanele nevăzăoare au nevoia și dreptul de a fi sprijinie pentru a-și exercia acest drept fundamenal. Primăria din Brașov și Consiliul Judeean sunt acum „investiori” în educația copiilor cu dizabilități. Dizabiliaea nu trebuie să se constituie într-un facor deerminant în cursul firesc al vieții – ese doar o abiliae ce are nevoie de un pic de ajuor din parea comunității.

Încă din 2004, Asociația Catharsis din Brașov a identificat copii, adolescenţi şi tineri nevăzăori care nu frecvenau nicio formă de învăământ. Comuniaea braşoveană nu

dispunea de o infrastructură specializaă care să satisfacă nevoile copiilor cu dizabiliăţi de vedere, motiv pentru care oţi aceştia erau neşcolarizaţi şi fără şansa inegrării în viaa socială. Așa a apărut ideea unui centru de zi pentru copiii nevăzăori, precum şi inegrarea lor în învăământul de masă.

pasiune

eficienţă

8

Un centru numit dorinta, -

Premiul special pentru Tineret

Membrii Asociației Catharsis au gândit mai mule variane de rezolvare a problemei și şi-au dat seama de imporana implicării Primăriei. Când au abordat Primarul, acesa era deja la curent cu problema copiilor nevăzăori. Soluţia agreaă a fost acordarea erenului pentru un centru de zi al Asociaţiei, lucru şi făcut printr-o hoărâre de Consiliu Local. Pentru costurile de funcţionare, asociaţia a abordat, într-o dezbaere locală, un consilier judeean care a preluat soliciarea Asociaţiei Catharsis. Astfel că, în plenul consiliului judeean, asociaţia a înainat un proiect de cheltuieli care a fost aprobat ulerior printr-o hoărâre de consiliu judeean.

Simulan, Asociaţia și-a convins parenerii străini să susţină construcţia clădirii. Aceştia au asigurat construcţia, mobilierul, maerialele didactice, cursurile de formare şi specializare pentru personalul angajat.

Rezulatul: Centrul de zi „Raza de lumină” Braşov, primul şi singurul centru destinat copiilor cu dizabiliăţi de vedere din România. Printr-un pareneriat public-privat, Consiliul Judeean Braşov susţine cheltuielile necesare funcţionării centrului, iar Asociaţia Catharsis asigură managementul educaţional. Pese 33 de copii şi tineri nevăzăori şi-au format deprinderi de orienare în spaţii inerioare-exerioare, au învăat să scrie şi să ciească în alfabetul Braille. Cei mai mulţi sunt inegraţi în învăământul de masă local, fiind însoţiţi permanent de un asisent itinerant. Inegrarea s-a produs trepat, prin convingerea Inspecoratului Şcolar şi a cadrelor didactice: „Am reuşit cu greu să schimbăm menaliaea cadrelor didactice care refuzau cu obstinaţie să primească un copil nevăzăor în clasa lor, dar am învins!”, spun membrii Asociaţiei Catharsis. 9

Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta Campania “La vânătoare de ‘vânători’ în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.”

Având în vedere că Dela Dunării ese o zonă proejată, ar trebui să fie de la sine îneles că ese proejată și de vânăoare. Deși a exisat o reglemenare care ferea Dela

de acest sport, parlamenarii au decis, între ei, că ar fi dezirabil ca zona să fie iar deschisă pentru vânăoare. Salvați Dunărea și Dela s-a opus

printr-o campanie de advocacy ce a avut drept rezulat un ordin al Miniserului Mediului și Pădurilor care inerzice vânăoarea în Dela Dunării. Cu oae acesea, orice ministru ese vremelnic în post și, deci, și ordonanele emise de el. Deci SDD ese încă în alertă.

Dela Dunării ese a doua ca mărime din Europa şi cea mai bine conservaă delă din lume. Aici se dezvolă în condiţii naturale 5.380 de specii de floră şi faună, ne spune sie-ul Asociației Salvați Dunărea și Dela (SDD). Biodiversiaea face din Dela Dunării un spațiu unic. Biodiversiaea aduce

atitudine

cutezanţă

Vânatorul voteaza întotdeauna de doua ori!

---

10

turism, una dintre puținele surse de venit pentru oamenii din Delă. Iar unul dintre dușmanii biodiversiății ese vânăoarea.

Motivul pentru care, acum, vânăoarea ese inerzisă în Dela Dunării ese campania „La vânăoare de vânăori” și cei 100 de susținăori ai aceseia. Dacă ar fi fost după legiuiori, lucrurile ar fi sat altfel. La numai câeva luni după inerzicerea vânăorii , în noiembrie 2011, Parlamentul României a început demersurile legislative pentru re-legalizarea vânăorii.

Atunci a început campania „La vânăoare de vânăori”. Asociația Salvați Dunărea și Dela, împreună cu organizații membre în Coaliția pentru Mediu, s-au mobilizat exemplar:

๏ au făcut public subiectul cu ajuorul presei;๏ au avut înâlniri cu membri ai Comisiei

Parlamenare și cu reprezenanți ai Miniserului Mediului;

๏ au proesat de la balconul Parlamentului în două ocazii în care fusese programat votul final asupra proiectului de lege.

Cu oae acesea, legea care permiea vânăoarea în Dela Dunării a fost aprobaă și trimisă Președinelui spre promulgare. Campania nu s-a oprit. SDD a continuat mediatizarea subiectului, a soliciat Președinelui să nu promulge legea și a continuat discuțiile cu Miniserul Mediului. Prin urmare, legea nu a fost promulgaă, iar Miniserul Mediului a emis un ordin prin care inerzice vânăoarea în Dela Dunării (cu excepția a 6 specii). Rezulatul: vânăoarea ese inerzisă acum în Dela Dunării. 11

Asociaţia Secular-Umanistă din România (ASUR) Campania “Stop îndoctrinării religioase în şcolile publice!”

Moraliaea se deprinde prin explicarea valorilor etice, nu prin ameninarea cu focul eern. Religia, așa cum ese ea predată în școli, sabileșe repere morale prin raporare la pedepsele unor cazne eerne. ASUR a făcut o analiză a manualelor de religie și, alături de psihologi, a conchis: conținutul manualelor de religie ese traumatizant. Instituțiile publice relevane (Miniserul Educației) s-au dovedit rezisene la acese demersuri. Biserica Orodoxă s-a dovedit agresivă, la rândul ei. Pe de altă pare, părinții încep să îneleagă că o structură etică solidă se construieșe pe baza unor valori etice independene de un cult sau altul. Campania ese una de succes, fie și pentru că a convins o pare dintre părinți să răsfoiască manualele de religie.

După 1990 a fost absolut firesc să ne reînoarcem la religie, condamnaă în cei 50 de ani de comunism. Însă, de la dreptul individual la practica religioasă până la introducerea maeriei religie ca pare a trunchiului comun de maerii şcolare şi, deci, obligaorii, e o mare diferenă.

Deşi legea spune că părinţii pot depune o cerere pentru a-şi retrage copiii de la orele de religie, anul şcolar pentru acel elev se încheie fără aceasă disciplină.

Acest lucru înseamnă că cei care aleg să nu participe la orele de religie vor fi dezavanajaţi faă de cei care o fac atunci când se calculează media finală. Astfel, respecarea dreptului de a alege e deficiară.

La rascruce de doctrine-

curajperseverență

12

Conţinutul manualelor de religie auorizae de către Miniserul Educaţiei ese pare a problemei, căci ele sunt depare de spiritul oleranei şi imparţialiăţii: „iad”, „păcat”, „judecaă”, „boli”, „vină”, „diavol” sunt numai câeva cuvine frecvent utilizae în cadrul manualelor de religie şi prezenae copiilor drept adevăruri inconesabile.

Aşa că Asociaţia Secular-Umanisă din România (ASUR) şi-a spus că nu e corect ca satul român să impună ca obligaţie exerciarea unui drept şi a început o campanie de modificare a Legii Educaţiei Naţionale în acest sens. Asociaţia a derulat o campanie prin care informa părinţii despre dreptul pe care îl au de a-şi retrage copiii de la orele de religie, a trimis scrisori de informare către aproape 2000 de şcoli despre cum e corect să fie organizae orele de religie, a pus subiectul pe agenda presei și a auoriăților. Nu în ultimul rând, a atras aenţia asupra conţinutului manualelor de religie.

Împreună cu grupuri de părinţi şi ale organizaţii neguvernamenale, ASUR a cerut Miniserului Educaţiei revizuirea manualelor și dezbaeri publice pentru elaborarea curriculum-ului pentru clasa pregătioare din anul 2012, propunând ca religia să se predea aici numai la cererea părinţilor, iar participarea să nu fie noaă.

Modificarea legii mai are de aşepat, dar după dialogul inensiv iniţiat cu Miniserul Educaţiei, actualul Ministru a declarat că va schimba programa la maeria religie, iar disciplina religie va fi predaă în şcoli după programe şi manuale noi, începând cu anul şcolar viior.

ASUR îşi propune pentru viior înlocuirea orelor de religie cu ore de isorie a religiilor, care să le ofere copiilor şansa de a învăa mai mule despre fiecare religie în pare şi să îi educe în spiritul oleranei şi gândirii critice. 13

Emil ŞteţcoCampania “Oprirea construirii unui crematoriu uman în cartierul Mănăştur din Cluj-Napoca”

Mirosul morţii e bun de meaforă. Doar că la Cluj-Napoca Primăria a găsit de cuviinţă să plaseze un cremaoriu într-o zonă locuită. Domnul Emil Şeco nu

a accepat să respire aerul morţii şi nici nu a considerat că aceasa ese modaliaea optimă prin care cetăenii să îşi aminească de drumul lor vremelnic prin lume. A strâns mii de semnături, a scris consilierilor, a iniţiat o campanie media. Campania a reuşit, iar proiectul de construcție a cremaoriului în proximiaea comunităţii a fost abandonat.

În decembrie 2011, un ceăean al cartierului Mănăştur, domnul Emil Şeco, află de inenţia Primăriei Cluj Napoca şi a firmei SC RDK Cremation SRL de a construi un cremaoriu uman în apropierea locuinei sale şi a vecinilor săi, în unul dintre cele mai locuie cartiere ale oraşului. Cremaoriul însemna nu doar un disconfort psihic pentru locuiorii din Mănăştur, dar constituia, de asemenea, un pericol pentru sănăaea acesora

prin noxele pe care le-ar fi eliminat.

În faa acesei decizii luae, de altfel, fără o adevăraă consulare publică şi cu cei poenţial afecaţi, domnul Şeco încearcă, fără succes, să sensibilizeze jurnalişti şi oameni politici pentru a opri construirea cremaoriului 14

iniţiativăimplicarea comunităţii

Participatorul

pe acel amplasament. Eşecul iniţial nu îl face să abandoneze lupa, ci îl convinge că ese nevoie de mai mulă foră şi presiune pentru a reuşi ce şi-a propus. Astfel, domnul Şeco implică în campanie Fundaţia Părinţi Clujeni şi împreună reuşesc, în doar câeva săpămâni, din decembrie 2011 până în ianuarie 2012, o mobilizare în foră pentru a convinge auoriăţile să anuleze Hoărârea de Consiliu 405/2011 care permiea construirea cremaoriului în cartierul Mănăştur. Concret, au urmat discuţii direce şi elevizae cu membrii Consiliului Local şi cu reprezenanţii Primăriei, petiţii către Agenţia Regională pentru Proecţia Mediului Cluj şi Direcţia de Sănăae Publică Cluj, conferine de presă, apeluri publice către consilierii locali pentru a-şi recunoaşe greşeala de a fi voat fără să reprezine ineresele locuiorilor din Mănăştur ec.

Impactul cel mai mare în campanie l-a avut, însă, mobilizarea oamenilor. Pese 400 de ceăeni ies în stradă în daa de 11 ianuarie 2012 într-un marş ăcut împotriva construirii cremaoriului. De asemenea, pese 2900 de oameni, nemulţumiţi de decizia Primăriei, semnează petiţia iniţiaă de Emil Şeco. La o săpămână după marş şi de la depunerea unei plângeri prealabile, Hoărârea de Consiliu 405/2011 ese revocaă. Mănăşturul ese salvat, astfel, de noxele unui cremaoriu nedorit de comuniae.

Oamenii care s-au implicat în aceasă campanie au dovedit încă o daă ce înseamnă spiritul civic şi perseverena şi au arăat că se poae şi trebuie ca aleşii locali să reprezine ineresele ceăenilor care i-au voat.

Însă băălia continuă. De daa aceasa, pe o baricadă se află oamenii şi primăria, pe de ala firma RDK Cremation: „Ni se pare firesc să ajuăm acum Primăria să câştige procesul inenat de RDK Cremation SRL, care doreşe în continuare să construiască cremaoriul uman în acea locaţie”. 15

Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile Campania “Antreprenorul social - realitatea lor sau realitatea noastră?”

Legislația din România nu ese înodeauna croită conform nevoilor și realităților „din eren”. Redacarea unor propuneri legislative din Palatul Parlamentului, fără o documenare potrivită, ese variana actuală a formelor fără fond. Fundația pentru Dezvolarea Societății Civile (FDSC) a inervenit pentru formularea corectă a Legii Antreprenorului Social – corectă în sensul corelării ei cu realiaea socială. După depunerea unei petiții și organizarea unor dezbaeri publice, FDSC a convins auoritățile publice: legea a fost retrasă.

În mai 2011 a fost aprobaă de Senatul României propunerea legislativă „Legea antreprenorului social" (iniţiaă în decembrie 2010) care prevedea sabilirea unui „cadru juridic pentru desfăşurarea activiăţii antreprenorului social, în vederea creării unui secor special al economiei - economia socială - care să se ocupe de grupurile sociale defavorizae şi

vulnerabile." Principala problemă a proiectului de lege era premisa că, în România, acorii economiei sociale nu exisă. Cei care, până la momentul respectiv,

desfăşurau activiăţi de economie socială (uniăți proejae ce funcționează în cadrul unor organizații) deveneau prin propunerea legislativă simpli pareneri ai satului şi corporaţiilor, singurele entiăţi cuprinse în definiţia antreprenorului social. 16

viziune

consecvenţă

Misiune posibila: antreprenoriatul social!

-

Fundaţia pentru Dezvolarea Socieăţii Civile (FDSC) a venit în apărarea antreprenorilor sociali tradiţionali şi a cerut blocarea proiectului, subliniind principalele deficiene ale propunerii legislative, dar şi lipsa de transparenă şi confuzia creaă între antreprenoriat social, economie socială şi responsabiliaea socială a companiilor.

Campania „Antreprenorul social - realiaea lor sau realiaea noastră?" s-a desfăşurat din mai până în noiembrie 2011 şi a debuat cu o campanie de conştientizare asupra efecelor negative ale proiectului de lege, prin publicarea de articole şi comunicae de presă. Au fost trimise scrisori de proest către parlamenari şi către alţi decidenţi politici, au fost organizae înâlniri direce în circumscripţii şi în Parlament, iar reprezenanții FDSC au participat la ședinele comisiilor de specialiae din Camera Depuaților. De asemenea, au fost organizae 9 dezbaeri publice pe acest subiect, în 9 oraşe ale României.

O uneală imporană folosiă de FDSC a fost coalizarea secorului ONG, aproximativ 139 de organizaţii alăturându-se cauzei. 70 dintre acesea au fost prezene în Parlament, în daa de 15 noiembrie 2011, la şedina în plen a Camerei Depuaţilor, în care s-a discuat proiectul.

După eforturile depuse şi prin implicarea a numeroase organizaţii, FDSC a reuşit, în şedina din 15 noiembrie 2011, să oprească proiectul. Propunerea de lege a fost retransmisă de către plenul Camerei Depuaţilor la Comisia de fond. În continuare, FDSC moniorizează ordinea de zi a Parlamentului pentru ca proiectul să nu ajungă din nou la vot în plenul Camerei Depuaţilor. Şi lucrurile nu se opresc aici: FDSC îşi doreşe să sprijine elaborarea şi promulgarea unei legi a economiei sociale care să răspundă cu adevărat nevoilor acorilor sociali şi să ducă la dezvolarea secorului economiei sociale. 17

Hans Hedrich Campania “Păstraţi Patrimoniul! Nu-l demolaţi!”

Veșnicia s-a născut la sat. Cu oae asea, investiorii imobiliari au găsit un leac împotriva veșniciei: așa zise accidene în procesul de consolidare a clădirilor de

patrimoniu. În satul Criț era o casă. Casa era de patrimoniu. Toae acesea sunt la trecut pentru că un investior, deși s-a angajat

în reconsolidarea clădirii a făcut să se înâmple un accident – a demolat imobilul și a pus fundația pentru un moel. Hans Hedrich, însă, a sârnit o campanie publică ce a pus presiune pe auorități. În timp record, acesea au consaat ilegaliaea demolării și au sisat lucrările.

Monumenele isorice, în România, par să nu fie treaba nimănui cu excepţia cazului în care erenul de sub ele devine atractiv pentru investiorii imobiliari. Cele câeva organizaţii neguvernamenale şi grupuri de ceăeni preocupae de demolările din ce în ce mai dese din ultimii ani ajung în insană pentru a face drepae patrimoniului cultural, însă, de cele mai mule ori, e prea ârziu şi foare rar auoriățile își fac treaba. Un astfel de caz de demolare a patrimoniului cultural, dar cu final neaşepat vine din satul Criţ, comuna

Buneşti, judeţul Braşov. Aici, daoriă acţiunilor unui grup de ceăeni, finalul de mai sus s-a schimbat.

În 2011, fundaţia unui om de afaceri a cumpărat casa parohială evanghelică din satul Criţ, pare din ansamblul clasat monument isoric din centrul 18

stăruinţă

promptitudine

Stiu ce ati demolat asta-vara!- -, ,

satului. Cumpărăorul a promis că o va renova şi utiliza în scopuri non-profit. Sub preextul unui accident, însă, în 23 august 2012, casa parohială a fost demolaă. O mână de ceăeni, printre care şi Hans Hedrich de la Organizaţia Sighişoara Durabilă, nu s-au resemnat în faa faptului împlinit şi au început să ceară pedepsirea vinovaţilor.

Pentru a-şi susţine cauza, au documenat foografic amplasamentul, au făcut publice oae daele şi au redacat un „kit de acţiune”, astfel încât oți cei ineresaţi şi dornici să li se alăture în campanie să o poaă face. Modelele de reclamaţie au fost instrumentul folosit de cei mai mulţi ceăeni, iar reclamațiile au luat calea instituţiilor responsabile: Inspecoratul de Sat în Construcţii, Consiliul Judeean Braşov, Consiliul Local Buneşti, Inspecoratul Judeean de Poliţie Braşov, Direcţia de Criminalistică Braşov, Direcţia Judeeană pentru Cultură Braşov ec.

În daa de 13 sepembrie 2012, instituţiile responsabile sesizae au organizat o comisie inerdisciplinară de control care a confirmat aât demolarea ilegală, cât şi începerea construirii unui moel pe amplasamentul fosei case parohiale. Mai mult, comisia a luat decizia depunerii unei plângeri penale împotriva persoanelor responsabile de aceasă infracţiune şi sisarea oricăror lucrări.

Lucrurile nu se vor opri aici, căci şi aceasă decizie, ca orice ală decizie publică, trebuie moniorizaă. Hans şi prieenii lui, ceăenii, vor monioriza cursul dosarului penal și vor alera publicul larg și auoriățile cu privire la pericolul în care se află monumenele isorice şi patrimoniul cultural. 19

Ovidiu Mihuţ Campania “Construcţia de microhidrocentrale în Munţii Făgăraş distruge iremediabil ecosisteme printr-o conspiraţie autorităţi – investitori”

Energia regenerabilă ese un deziderat în virtuea beneficiilor ecologice. A distruge albiile râurilor și habiaele naturale din jurul lor în căuarea energiei regenerabile ese o contradicție. Ovidiu Mihuț a adunat oameni, a scris petiții și a sârnit Uniunea Europeană. Problema ese aât de evidentă încât simpla ei semnalare ar fi trebuit să ducă la soparea proiecelor. Dar lucrurile sunt mai complicae de-aât și corupția mai puernică decât evidena.

Ovidiu Mihuț a văzut cum construcția unei salbe de microhidrocentrale în Munții Făgăraș (zona proejaă sit Natura2000) distruge râurile munelui. După consaare, a urmat o muncă asiduă de deectiv. Ovidiu Mihuț a studiat legislația românească și pe cea europeană, a obținut și studiat acordurile de mediu și avizele de gospodărire a apelor, s-a

documenat despre investiori, a aflat care sunt regulile pe care aceştia ar trebui să le respece și a văzut la faa locului cum mule dintre acesea sunt ignorae. În paralel cu munca de deectiv, a informat organizații de mediu cu privire la situația din Munții Făgăraș și a atras o mulțime de suporeri pentru cauză (inclusiv Coaliția pentru Mediu), a strâns mii de semnături, a alerat 20

ambiţie

dârzenie

!gendele Fagarasului- - ,

presa și auoriățile românești și europene.

Munca lui Ovidiu Mihuț și a celor pe care i-a atras în jurul cauzei a avut rezulae:

๏ subiectul a fost larg mediatizat, inclusiv în presa cu audienă mare: ProTV, Adevărul, Jurnalul ec;

๏ au fost documenae încălcări ale legii și ale avizelor, mule ascunse de către auoriăți;

๏ Comisia Europeană a deschis procedura de infringement, soliciând lămuriri României cu privire la cele sesizae;

๏ Ministrul Mediului a soliciat sisarea lucrărilor și a anunat modificări ale legislației care să preînâmpine astfel de abuzuri.

Din păcae, problema ese depare de a fi rezolvaă. Deja au fost distruse albii de râu, debiele de apă au fost semnificativ diminuae, iar lucrările nu par a încea, în ciuda declarațiilor Ministrului Mediului și a soliciărilor Comisiei. Munca lui Ovidiu Mihuț și a organizațiilor care sprijină cauza nu ese nici pe depare inutilă. Ea va servi la preînâmpinarea unor cazuri similare: în acest moment, exisă 500 de proiece de construcție de microhidrocentrale aprobae sau aflae în curs de aprobare.

21

ProTV SA / Ştirile ProTV Campania “Vreau și eu părinții mei”

Copii fără părinți și părinți fără copii sunt ținuți depare unii de ceilalți de către instituțiile satului, care deplâng costurile de întreținere a copiilor aflați în centrele de plasament.

Sunt în discuție două probleme conexe, care pot fi rezolvae prin vrerea decidenților publici – pe de o pare, drama unor oameni care au nevoie

unii de ceilalți, dar nu se pot înâlni și, pe de altă pare, drama unui sat care rezolvă problemele prin crearea unora noi. PRO TV a lansat campania „Vreau și eu părinții mei!”, menită să facă din satul român un faciliaor între poențialii părinți și poențialii lor copii. Lucrurile sunt mult mai simple acum, legislativ, iar o pare din centrele de primire a acesor copii

urmează să fie închise.

Subiectul legii adopțiilor a fost mult discuat în România. După scandalurile legae de traficul de copii, la începutul anilor 2000 satul a decis să restricționeze drastic adopțiile. Unul dintre rezulae: zeci de mii de copii au devenit neadopabili și au rămas să-și

petreacă copilăria în casele de copii sau în grija asisenților maernali. În același timp, familiile care doreau să adope un copil aveau de așepat ani până să poaă face acest lucru.

22

impact

dăruire

Cronicile unei legi nedrepte

Pentru îmbunăățirea legii adopțiilor au lupat mulți, însă satul nu s-a lăsat convins. A fost nevoie de un acor puernic, cu mari resurse de vizibiliae care să se lupe: ProTV.

Campania ProTV „Vreau și eu părinții mei“ s-a finalizat cu îndreparea unei legi nedrepe (Lega 273/2004 privind regimul juridic al adopției). Din 7 aprilie 2012, a intrat în vigoare Legea 233/2011. Aceasa urmăreșe creșerea numărului de copii adopabili și reducerea perioadei petrecuă de copil în sisemul de proecție a satului. În consecină, mai mulți copii pot fi adopați, mai mule familii pot adopa și oae acesea se înâmplă mai repede.

Ce a făcut ProTv pentru ca acese lucruri să fie posibile:๏ a pus subiectul pe agenda publică, difuzând

zeci de reporaje și știri pe subiect, promo-uri pe postur i le trustulu i , inernet ș i în cinemaografe;

๏ a colecat 75000 de semnături pentru susținerea modificării legii adopției;

๏ a înainat cele 75000 de semnături Senatului și Camerei Depuaților;

๏ prin corespondentul său, Paula Herlo, a fost continuu pe urmele subiectului și mai ales a procesului legislativ.

Mule sunt eleviziunile care vorbesc despre problemele socieății, reclamă nedrepăți și dezbat subiece delicae. ProTV, însă, a mers dincolo de ce fac în mod obișnuit eleviziunile: și-a asumat cauza până la capăt și a deerminat schimbarea unei legi.

23

SOS Fântâna Campania “Salvaţi fântâna!”

Fânâna de la Universiae nu are doar o valoare arhiecturală, ci ese un povestior al Capialei. Decizia Primăriei Capialei de a demola fânâna, pe considerene strict esetice, a sârnit revola unui grup de tineri deciși să își facă cunoscută opinia cu privire la o decizie fundamenată superficial. Au organizat raiduri de noape, astfel încât Primăria să nu dezafeceze fânâna depare de ochii lumii, lanț uman și dezbaere publică. În urma acesor eforturi, Primăria a fost convinsă de deerminarea tinerilor și de dorina bucureșenilor de a păstra locul inact, iar acum fânâna ese în continuare maror tăcut al Kilometrului Zero.

Deseori, când încercăm să explicăm ce înseamnă participare publică, recurgem la exemple de schimbări produse într-un sat, cartier, oraș sau la nivel național, de la modificarea unei legi până la salvarea unei fânâni. În povesea noastră, inenția primăriei de a demola o fânână a deerminat ceăenii să participe, să comunice cu auoriăţile publice, să le responsabilizeze şi să rezolve o problemă care îi afecează direct. Ese un pas imporant pentru a transforma în

obişnuină implicarea în deciziile publice care ne privesc şi ne influenează în mod direct.

Totul a început în luna iunie a anului 2012, când în presă au apărut informaţii cu privire la inenţia Primăriei Municipiului Bucureşti de a demola Fânâna Dunărea, 24

dedicaţie

inventivitate

Nopti albe la fântâna!-,

de la Universiae, simbol al înâlnirilor din centrul Bucureştiului, dar şi maroră a evenimenelor din 1989 şi, mai recent, a proeselor desfăşurae de ceăenii bucureșeni la începutul anului.

Revolați de distrugerea fânânii, dar şi de cheltuirea nejustificaă de bani din bugetul local, un grup de ceăeni bucureşeni a decis să îşi facă părerea auziă şi să împiedice demolarea fânânii.

S-au organizat sub numele „SOS Fânâna” şi pe 1 iulie 2012 au debuat cu un proest la fânână. Campania a mers pe mai mule căi, de la petiţii şi scrisori către Primăria Municipiului Bucureşti, Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu a Municipiului Bucureşti, Prefectură, Administraţia Străzilor ec., până la păzitul efectiv al fânânii. Timp de o lună, membrii grupului SOS Fânâna au sat şi au păzit zi şi noape fânâna pentru ca aceasa să nu fie demolaă pe ascuns.

Grupul SOS Fânâna a folosit și ale meode de a atrage aenţia asupra problemei şi de a convinge auoriăţile publice să îi ascule. Au organizat un lanţ uman în jurul fânânii, au expus foografii cu diverse momene imporane desfăşurae la fânână de-a lungul timpului şi au iniţiat o dezbaere publică pe acest subiect. Dezbaerea a avut loc ot în jurul fânânii şi au fost inviaţi şi reprezenanţi ai auoriăţilor publice, inclusiv arhiectul şef al capialei - Gheorghe Pătraşcu, direcorul Muzeului Național de Ară Conemporană (MNAC) - Mihai Oroveanu şi preşedinele Ordinul Arhiecţilor din România (OAR) - Mircea Ochinciuc.

Implicarea, efortul şi creativiaea grupului au dat roade. În urma dezbaerii, Primăria Municipiului Bucureşti a anunat că proiectul de demolare a Fânânii Dunărea de la Universiae va fi suspendat. 25

World Wide Fund (WWF) RomâniaCampania “Salvaţi Pădurile Virgine!”

Românu-i frae cu codru – o vorbă care şi-a pierdut din tărie odată cu înfrăţirea românului cu lăcomia. Pădurile virgine din România, unele dintre cele mai întinse din Europa, erau

lipsie de proecţie legală. Pentru ca pădurile virgine să rămână virgine, WWF a iniţiat o campanie de advocacy pentru a pune sub proecţia legii

acese păduri. Campania a reuşit, iar deerminantă a fost susținerea publică a cauzei pe care WWF România a reușit să o construiască și să o demonstreze. WWF România a convins auorităţile publice de un lucru evident în sine: uniciaea acesor păduri le legitimează să fie sub cel mai înalt nivel de proecţie.

80% din pădurile virgine ale României se aflau, în anul 2011, în pericolul de a fi distruse în mod legal, din cauza inexisenei unui cadru legislativ care să le asigure proecţia. În faa

acesei realiăţi, World Wide Fund România declanşează o campanie de advocacy „ca la care”, prin care aduce în aenţia auoriăţilor şi a publicului larg un subiect prea puţin cunoscut, dar de o imporană majoră. Primul pas a fost făcut printr-o scrisoare către Miniserul Mediului şi Pădurilor prin care WWF România solicia asigurarea satutului de proecţie inegrală pentru acese 26

mobilizare

vizibilitate

Stay, Forrest, stay!

păduri prin schimbarea încadrării lor, din „păduri de proecţie" în „păduri strict proejae" şi acordarea de compensaţii celor care deţin acese păduri şi care nu le vor mai puea valorifica.

Campania WWF România s-a concentrat pe a demonstra că, otuși, românul e frae cu codrul: au fost colecae 106.128 semnături pentru petiţia campaniei; au apărut aproximativ 2000 de articole în presa centrală, dintre care pese 90% pozitive; pese 100 de menţionări în presa străină; pese 2000 de mesaje de susţinere; 600.000 vizie pe websie-ul campaniei; 10 evenimene de colecare de semnături în Bucureşti, Braşov, Cluj, Sibiu, Făgăraş şi Sf. Gheorghe, o mulțime de persoane publice ambasadori ai campaniei.

Rezulaele campaniei „Salvaţi pădurile virgine” nu s-au lăsat mult aşepae. Pe 20 decembrie 2011, Miniserul Mediului şi WWF România au semnat un proocol de colaborare care sabilea că pădurile virgine vor primi satutul de proecţie. În urma campaniei şi a proocolului de colaborare, specialiştii WWF au lucrat cot la cot cu experţi din Miniserul Mediului, Romsilva şi ale instituţii publice în vederea elaborării normelor ehnice necesare pentru identificarea pădurilor virgine.

Campania WWF are mule merie. În primul rând, faptul de a fi fost proactivă într-o socieae mai degrabă reactivă şi de a fi sensibilizat mii de oameni în jurul unei cauze necunoscue de publicul larg. Mai mult, prin colaborarea cu instituţiile publice, WWF a dovedit că se poae ca organizaţiile de mediu şi auoriăţile publice să pună în comun expertiză şi resurse financiare pentru a atinge un obiectiv comun. 27

Personajul colectiv: Protestatarul 2012

Pentru practicienii și eoreticienii participării publice din România, proesele din ianuarie-februarie 2012 au reprezenat o mare surpriză. După ce lumea și Europa au fost marorele unor mișcări de tipul Occupy și Indignados sau primăvara arabă, la finele anului trecut, românii nu dădeau semne că ar avea de gând să iasă în stradă. Studiile și analizele despre activism se erminau oae cam în aceeași noă, și anume că în România mai avem de așepat până să vedem mișcări de genul celor amintie mai sus.

Pese numai câeva săpămâni, însă, ceăenii se solidarizează cu secrearul de sat Raed Arafat și ies în stradă cu miile. Depășind momentul Raed Arafat, rămân în Piaa Universiății și ale zeci de piee din ară preț de săpămâni de zile, cei mai mulți dintre ei, nu pentru că i-a adus vreun partid cu auobuzul, ci pentru că așa au simțit, că trebuie să-și facă daoria de ceăean. Pentru

mulți dintre proesaari acesa a fost momentul trezirii conștiinei civice. Soliari, ca la Baia de Arieș sau împreună cu prieenii, ca la Cluj, proesaarii și-au redescoperit vocea și puerea.

28

Premiul special CeRe

Înâlnirea în stradă a mii de oameni a fost un veriabil exercițiu de democrație. A fost o expresie a solidariății între oameni cu cauze aât de diverse. A fost dezbaere – oamenii au avut ocazia să discue faă în faă, fără niciun inermediar și să se pună de acord asupra a ceea ce nu merge cu adevărat în ara lor. Au primit și îneles voci, până atunci neauzie în spațiul public în acest fel: ultrași și feminise, ecologiști și monarhiști. Au învăat, împreună, să țină proestul și să se facă auziți și văzuți. Au sfârșit prin a cere într-un glas mai mulă democrație și transparenă, modificarea sisemului care face dificil accesul ceăeanului obișnuit la decizie și structuri de puere sau reprezenare politică, o justiție independenă și eficienă, reformarea partidelor politice, responsabiliae și compeenă în gestiunea banului public: școli și spiale, nu caedrale!

Pentru oți acești oameni care ne-au arăat ce înseamnă cu adevărat ceăenia, pentru că au fost surprinzăori și pentru că au creat un precedent de neignorat pentru oricine ajunge la puere, CeRe acordă premiul special personajului colectiv: Proesaarul 2012. 29

Agenţia de Dezvolare Comuniară ÎmpreunăBucureşti, Secor 2Telefon: 021.210.05.39Email: office@agentiaimpreuna.roWeb: www.agentiaimpreuna.ro

Asociaţia Catharsis Braşov, Judeţul BraşovTelefon: 0268.324.888Email: office.catharsis@yahoo.comWeb: www.catharsis.org.ro

Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Dela Bucureşti, Secor 1Telefon: 021.319.49.31Email: office@salvatidela.roWeb: www.salvatidela.ro

Asociaţia Secular - Umanisă din RomâniaBucureşti, Secor 5Telefon: 0724.013.300Email: office@asur.roWeb: www.asur.ro

Emil ŞecoCluj-Napoca, Judeţul ClujTelefon: 0723.175.635 Email: emil.seco@gmail.comWeb: www.linkedin.com/in/emilseco

Fundaţia pentru Dezvolarea Socieăţii CivileBucureşti, Secor 3Telefon: 021.310.01.77Email: office@fdsc.roWeb: www.fdsc.ro; www.ies.org.ro

Hans HedrichSighișoara, Judeţul MureşTelefon: 0747.356.810Email: sighisoara_info@yahoo.com

Ovidiu MihuţCurea de Argeş, Judeţul ArgeşTelefon: 0751.123.494Email: ovmflyfishingour@yahoo.com

ProTV SA/ Ştirile ProTVBucureşti, Secor 2Telefon: 021.250.50.63Email: : pr@protv.roWeb: www.stirileprotv.ro

SOS FânanaBucureştiEmail: sosfanana@gmail.com

World Wide Fund RomâniaBucureşti, Secor 1Telefon: 021.317.49.96Email: office@wwfdcp.roWeb: www.wwf.ro; www.padurivirgine.ro

_________

Centrul de Resurse pentru participare publică - CeReBucureşti, Secor 1Telefon: 031.10.50.755Email: cere@ce-re.roWeb: www.ce-re.ro

Agenţia Naţională pentru Programe Comuniare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale - ANPCDEFP, Deparamentul Tineret în AcţiuneBucureşti, Secor 4Telefon: 021.201.07.62Email: andrei.popescu@anpcdefp.roWeb: www.anpcdefp.ro

Institutul Aspen RomâniaBucureşti, Secor 2Telefon: 021.316.42.79Email: office@aspeninstitue.roWeb: www.aspeninstitue.ro

Romanian - American Foundation - RAFBucureşti, Secor 1Telefon: 0312.261.223Email: office@rafonline.orgWeb: www.rafonline.org