Riscul si comportamentul bursier

1. Ignorarea corelaţiilor

• De ce refuzaţi să deţineţi acţiuni străine?• Investitorii intâmpină dificultăţi în evaluarea

riscului pe care il reprezintă deţinerea unui activ pt veniturile lor. Ei iau în calcul mai degrabă riscul intrinsec al activelor decât să aprecize schimbarea pe care o generează în privinţa riscului global al valorilor lor mobiliare. Un plasament permite efectiv agrementarea performanţelor veniturilor cuiva atunci când acestea urca, în timp ce restul coboară şi invers.

1. Ignorarea corelaţiilor

• N. a efectual un experiment cu privire la percepţia riscului în rândul studenţilor la finanţe. Aceştia s-au pus în pielea unui investitor ce deţine un portofoliu diversificat, conţinând valori americane şi internaţionale. Ei au fost întrebaţi care plasamente dintr-o listă cresc riscul veniturilor şi care îl diminuează.

1. Ignorarea corelaţiilor

• Lista era compusă din bonuri ale tezaurului american, din obligaţiuni ale unor companii bine cotate, din obligaţiouni cu randament ridicat, din acţiuni ale unor ţări emergente, din acţiuni europene şi asiatice, dintr-un fond diversificat în mici valori de creştere, din acţiuni ale unor mici societăţi şi din valori imobiliare. Riscul intrinsec a fost bine stabilit: bonuri de tezaur şi obligaţiuni fiind cele mai sigure şi acţiuni ale ţărilor emergente şi valori de creştere fiind cele mai riscante. Când este luată în calcul şi corelarea performanţelor cu cea a veniturilor, rezultatele se schimbă considerabil.

1. Ignorarea corelaţiilor

• In realitate, small caps, al cărui efect era considerat neutru de către cei consultaşi, cresc riscul veniturilor, în timp ce acţiunile ţărilor emergente, considerate f îngrijorătoare, le diminuează semnificativ. În primul caz, riscul propriu la plasamentului este dublat de riscul adăugat, în timp ce, în al doilea caz, riscul intrinsec este contrabalansat de o slabă corelaţie a evoluţiilor titlurilor în SUA şi ţările emergente. Acţiunile ţărilor emegente, chiar foarte volatile, permit reducerea riscului global al valorilor doar pt că evoluţia cursului lor nu o urmează întocmai pe a pieţei americane.

1. Ignorarea corelaţiilor

• Veniturile, luate în ansamblu, trebuie să reflecte cel mai bine preferinţele celui care face economii vizavi de risc. Chiar pt cineva f prudent, pot fi necesare acţiuni riscante pt a oferi cea mai bună performanţă posibilă ţinând cont de nivelul de risc scăzut.

2. Prejudecata familiarităţii

• De ce tinerii cumpără acţiuni...iar bătrânii...• Intervine atunci când un indidivid preferă o

opţiune în locul alteia doar pt că îi este mai familiară. Pt a evidenţia legătura dintre familiaritate şi investiţie, G K şi W au cuantificat relaţia dintre cheltuielile de publicitate ale societăţilor cotate şi nr acţionarilor individuali. Între societăţile cu o publicitate mai săracă şi cele mai generoase, nr de acţionari individuali este multiplicat cu un factor de la 4 la 40, în funcţie de nivelele de capitalizare.

2. Prejudecata familiarităţii

• Relaţia este valabilă în cazul testelor statistice. O regresie care controlează o serie de variabile (mărimea firmei, profitabilitatea, volatilitatea, preţul şi lichiditatea) arată că o creştere de 10% a cheltuielilor publicitare creşte, în medie cu 2,7% nr de acţionari ai societăţii. Daca o Societate ar trece de la doua la a patra cincime din suma alocata in materie de cheltuieli publicitare, nr de acţionari ar urca cu 74%.

2. Prejudecata familiarităţii

• Efortul publicitar are o incidenţă mai puternică asupra nr de acţionari individuali. Un astfel de rezultat confirmă ideea că particularii, mai mult decât profesioniştii, au încredere în criterii nonfinanciare cum este familiaritatea pt a-şi alege investiţiile.

3. Prejudecta naţională

• De ce veniturile dvs sunt formate în procent de 90% din acţiuni autohtone?

• Investitorii exagerează partea din destinată acţiunilor domestice din veniturile lor. Contrar teoriei financiare ce recomandă repartizarea veniturilor în funcţie de capitalizările relative ale diferitelor pieţe, investitorii îşi concentrează cea mai mare parte din acţiuni în compartimentul domestic. Studiile academice arată că titlurile naţionale sunt percepute de particulari ca fiind în acelaşi timp mai puţin riscante decât titlurile străine.

• K şi W au studiat printre studenţi predicţiile investitorilor germani şi americani asupra evoluţiilor viitoare ale acţiunilor germane şi americane.

3. Prejudecata naţională

• Fiecare individ trebuia să menţioneze următoarele aspecte pt 3 perechi binaţionale de acţiuni ale unor societăţi comparabile ca mărime şi sector industrial:

• -nivelul de competenţă pt evaluarea cursului pe 3 luni pe o scară de la 1 la 7

• -probabilitatea ca respectivele cursuri să afişeze progresii cuprinse în intervale predefinite (mai mici de 10%, intre 10 şi 5%, intre 5 şi 0%...mai mari de 10%)

• -nivele de încredere de 10%, 50% şi 90%.

3. Prejudecata naţională

• Ei au descoperit că studenţii se consideră mai compertenţi în a prezice evoluţia acţiunilor domestice decât pe cea acţiunilor străine, iar acest fapt se traduce printr-o estimare a distribuirii randamentelor mai optimistă şi mai puţin dispersată pt titlurile domestice. În opinia studenţilor germani, titlurile germane oferă un randament superior şi un risc mai mic decât dele americane, în timp ce pt americani este exact invers. De fapt, cele două grupuri fac predicţii diametral opuse învăţăturilor teoriei financiare conform cărora riscul şi randamentul merg în acelaşi sens.

3. Prejudecata naţională

• Cu cât titlurile pe o anumită piaţă au performanţe mai volatile, cu atât randamentul mediu pe care îl generează trebuie să fie mai ridicat.

• Prejudecata naţională generează o supraexpunere a valorilor mobiliare la riscul naţional, care ar putea fi redusă de diversificarea geografică. (SUA, Europa, Japonia, pieţele emergente).

4. Prejudecata locală

• De ce aţi cumpărat acţiuni ale celei mai importante firme din regiunea dvs?

• Prejudecata locală îi determină pe investitori să privilegieze acţiunile societăţilor amplasate în regiunea lor.

• H. a analizat deţinerea de titluri a sapte baby bells adică societatile regionale de telefonie rezultate in urma dezmembrării în 1984 a companiei ATT. El a descoperit că la 20 de ani după dezmembrare, investitorii continuau să deţină titluri la baby bell locală decât la alte companii regionale.

4. Prejudecata locală

• Astfel, fracţiunea din capitalul baby bell locală deţinută de locuitorii unui stat este de 2,76 ori superioară fracţiunii de capital deţinută în medie de aceiaşi locuitori la celelalte companii regionale.

• Astfel, în totală contradicţie cu obiceiurile de economisire, teoria financiră ne asigură că persoanele care ar trebui să fie cele mai puţin interesate de regiunea voastră sunt chiar oamenii care locuiesc acolo.

5. Prejudecata angajatorului

• De ce deţineti acţiuni ale societăţii unde lucrati?

• Prejudecata angajatorului este consecinţa cea mai periculoasă a atracţiei pt investiţiile financiare. Se caracterizează printr-o supraconcentrare a veniturilor investitorilor în titlurile societăţii care îi angajează. Pornind de la o anchetă referitoare la 246 dintre cele mai mari firme americane, Schultz a descoperit că fondurile de pensii ale angajatorilor erau investite în proporţie de 42% în titlurile companiilor respective.

5. Prejudecata angajatorului

• Această supraconcentrare este cu atât mai riscantă cu cât angajaţii au deja integralitatea capilului uman (capacitatea de muncă) deja investită în societatea care i-a angajat.

• Această opinie este expusă de B, care a interpretat rezultatele unei anchete realizare de site-ul morningstar.com pornind de la răspunsurile a 1095 de navigatori internet la un chestionar despre performenţa societăţii lor. La intrebarea: ,,în opinia dvs acţiunile societăţii care v-a angajat ar putea sa-şi piardă 50% din valoarea mai mult decât piaţa în următorii 5 ani?,, ; răspunsurile arată faptul câ numai 16.4% dintre interveviaţi consideră că titlurile societăţii lor sunt mai riscante decât ansamblul pieţei americane.

5. Prejudecata angajatorului

• Printre navigatorii internet fara licenta, numai 6,5% au această percepere asupra riscului.

• Angajatii îşi întăresc încrederea în capitalul societăţii lor după ce acţiunea a progresat.

• O rata puternică de investiţii de către salariaţi în titlurile firmei nu anunţă un puternic progres viitor al acţiunilor.

6. Raţionamentul afectiv

• Cercetătorii au remarcat că analizarea riscului asociat unei activităţi şi cel al beneficiilor pe care le oferă sunt corelate în sens negativ. Pentru numeroase fenomene, cu cât beneficiul este considerat mai important, cu atât riscurile sunt considerate mai mici. Şi viceversa. Alcoolul, ţigările sau organismele modificate genetic sunt percepute ca foarte riscante şi puţin profitabile, în timp ce vaccinurile, antibiotocele şi razele X sunt considerate foarte utile si puţin periculoase.

6. Raţionamentul afectiv

• Această relaţie negativă este remarcabilă pentru că apare chiar atunci când legătura obiectivă dintre riscuri şi beneficiile activităţilor este inexistentă şi pentru că activităţile umane par să răspundă mai degrabă unei legi contrare.

• Relaţia inversă dintre riscul perceput şi beneficiul perceput al unei activităţi este de fapt legată de vigoarea sentimentului negativ sau pozitiv asociat activităţii respective.

6. Raţionamentul afectiv

• Indivizii işi bazează judecata nu numai pe ceea ce cred, dar şi pe ceea ce simt. Dacă le place o activitate, sunt tentaţi să-i considere riscurile neînsemnate, iar câştigurile importante. Dacă au un sentiment negativ au tendinţa să judece invers. Pentru societăţile recent cotate la bursă, imaginea firmei şi evaluarea sa afectivă sunt criterii importante de la care pornesc investitorii când iau decizii.