Revista Presei 2-5 Octombrie

8/19/2019 Revista Presei 2-5 Octombrie

1/36

2 octombrie

http://totb.ro/cercetatorii-au-descoperit-un-vierme-care-se-hraneste-cu-plasticul-din-gunoaie/

Cercetătorii au descoperit un vierme care se hrăne te cu plasticulșdin gunoaieȘtim deja că plasticul este una dintre cele mai mari probleme când

vorbim despre deșeuri poluante. Cifrele arată, neputincioase,

că 88% din suprafața oceanelor e acoperită de plastic, ceea ce

se traduce în aproape 300.000 de tone de plastic care plutesc

în oceane, ajungând adesea în sistemul digestiv al animalelor

marine. De altfel, acest material omniprezent în viața de zi cu zi a

dat naștere unei noi formațiuni geologice ”roca de plastic.” !nacest conte"t, descoperirea recentă a unor cercetători americani

și c#inezi e o veste foarte bună pentru managementul deșeurilor

de plastic, despre care se credea până de curând că nu sunt

biodegradabile.

Este pentru prima oară când oamenii de știință găsesc dovezi palpabile că plasticul

poate f supus biodegradării, cu ajutorul unei bacterii din intestinele unui vierme. Acest

vierme, larvă a unei specii de gândaci închiși la culoare din amilia !enebrionidae, poate

consuma în siguranță diverse tipuri de plastic, acestea find descompuse pe timpul

digestiei. Astel, s"ar putea reduce impactul deșeurilor de plastic asupra mediului.

#$escoperirile noastre au deschis o nouă poartă spre rezolvarea problemei globale a

poluării prin plastic,# arată Wei-Min Wu, unul dintre autorii cercetării realizate de

%niversitatea &tanord și %niversitatea chineză 'eihang.

(e durata e)perimentului, *++ de astel de viermi au consumat zilnic între - și

miligrame de plastic/ jumătate din cantitate a ost convertită în dio)id de carbon, iar

cealaltă jumătate a ost eliminată sub orma unor e)cremente biodegradabile. 0iermii

au ost perect sănătoși în urma acestei diete, iar resturile produse s"au dovedit utile

pentru ertilizarea solului.

http://totb.ro/cercetatorii-au-descoperit-un-vierme-care-se-hraneste-cu-plasticul-din-gunoaie/http://totb.ro/cercetatorii-au-descoperit-un-vierme-care-se-hraneste-cu-plasticul-din-gunoaie/http://totb.ro/oceanele-lumii-acoperite-de-plastic-in-proportie-de-88/http://totb.ro/269-000-de-tone-de-plastic-plutesc-pe-oceanele-lumii/http://totb.ro/plasticul-si-reziduurile-din-oceane-au-dat-nastere-unei-noi-formatiuni-roca-de-plastic/http://news.stanford.edu/news/2015/september/worms-digest-plastics-092915.htmlhttp://totb.ro/cercetatorii-au-descoperit-un-vierme-care-se-hraneste-cu-plasticul-din-gunoaie/http://totb.ro/cercetatorii-au-descoperit-un-vierme-care-se-hraneste-cu-plasticul-din-gunoaie/http://totb.ro/oceanele-lumii-acoperite-de-plastic-in-proportie-de-88/http://totb.ro/269-000-de-tone-de-plastic-plutesc-pe-oceanele-lumii/http://totb.ro/plasticul-si-reziduurile-din-oceane-au-dat-nastere-unei-noi-formatiuni-roca-de-plastic/http://news.stanford.edu/news/2015/september/worms-digest-plastics-092915.html


2/36

1hiar dacă acești noi #reciclatori# consumă cantități infme de plastic, cercetătorii spun

că ar putea crea enzime oarte puternice care să degradeze tipuri de plastic e)trem de

rezistente, cum ar f polipropilena, microparticulele de plastic și bioplasticul. $e

asemenea, cercetătorii se a2ă în căutarea unui organism marin care să poată consumaplastic în siguranță, încercând să găsească astel o soluție la problema uriașă a

deșeurilor de plastic din oceane.

http://www.green-report.ro/146-de-tari-au-depus-la-onu-planuri-de-actiune-privind-schimbarile-climatice/

146 de ări au depus la ONU planuri de ac iuneț țprivind schimbările climatice Cele 146 de țări sunt responsabile pentru aproximativ 8% din totalul emisiilor de!a"e cu efect de seră. #om$nia nu se aă &ncă pe listă țărilor cu planuri

individuale' &nsă (niunea )uropeană a depus un plan !eneral' care se aplică

tuturor statelor membre.

Pn! acum" 146 de #!ri din $ntreaga lume au depus la %rgani&a#ia 'a#iunilor (nite planurina#ionale de ac#iune pentru punerea $n aplicare a obiectivelor re)eritoare la lupta $mpotrivaschimb!rilor climatice. 80% dintre aceste planuri conțin obiective măsurabile *i totattea con#in acțiuni concrete care vor + $ntreprinse.

C*ristiana +i!ueres" ,ecretar eecutiv al (nited 'ations ramewor 0onvention on 0limate0hange ('000" a declarat:

În ultimele câteva luni, numărul țărilor care au trimis planurile de acțiune a crescut semnifcativ:

aveam un curs lin, acum avem o adevărată inundație. Această rată de răspuns ără precedent reectă

o recunoaștere din ce în ce mai mare a oportunității de neegalat pe care o avem la nivel național pentri

atingerea unei dezvoltări cât mai solide și sustenaile.

3eocamdat!" printre cele 146 de țări nu se aă ,i #om$nia" $ns! e de a*teptat caaceasta s! depun! propriul plan pn! $n luna decembrie" $nainte de $nceperea 0%P21" laParis. %ricum" #ara noastr! se supune obiectivelor din planul general al (niunii uropene"care oblig! statele membre să &,i reducă emisiile de !a"e cu efect de seră cu 40%p$nă &n -030" raportat la nivelurile din 155.a#! de acest an de re)erin#!" la nivelul (" s-au $nregistrat de7a reduceri de emisii deaproimativ 158" simultan cu cre*teri de mai mult de 448 ale P9-urilor #!rilor membre.Pn! $n 22" (niunea *i-a asumat o #int! de reducere a ga&elor cu e)ect de ser! de 28"+ind aproape de $ndeplinirea ei.

http://www.green-report.ro/146-de-tari-au-depus-la-onu-planuri-de-actiune-privind-schimbarile-climatice/http://www.green-report.ro/146-de-tari-au-depus-la-onu-planuri-de-actiune-privind-schimbarile-climatice/http://www.green-report.ro/146-de-tari-au-depus-la-onu-planuri-de-actiune-privind-schimbarile-climatice/http://www.green-report.ro/146-de-tari-au-depus-la-onu-planuri-de-actiune-privind-schimbarile-climatice/


3/36

http://www.green-report.ro/romania-vrea-declararea-parcului-natural-portile-de-+er-ca-re&ervatie-a-bios)erei/

După Delta Dunării, o nouă rezerva ie a biosfereiț

în Romniainisterul ediului' /pelor ,i ădurilor susține declararea arcului atural orțilede +ier ca re"ervație a biosferei. 2ocumentația va transmisă la ()C5 aris

pentru declararea unei noi re"ervații a biosferei pe teritoriul #om$niei.

În prezent, în !omânia e"istă o singură arie prote#ată, rezervație a ioserei, și anume !ezervația

$ioserei %elta %unării &!$%%', deși mai e"istă două arii prote#ate ce au și statutul de rezervație a

ioserei, conerit înainte de ()*), dar care nu îndeplinesc criteriile strategiei de la +evilia, din cauza

asenței așezărilor umane. În acest conte"t, e"istă riscul ca aceste arii săși piardă în viitor acest

statut, ceea ce ar plasa !omânia pe un loc codaș din punct de vedere al numărului de rezervații ale

ioserei, c-iar dacă la capitolul supraață situația este mai ună prin !$%%, a declarat secretarul destat Anne /ugănaru.

%dat! cu declararea ca re&erva#ie a bios)erei a Parcului 'atural Por#ile de ier" vor ap!rea oserie de consecin#e )avorabile printre care se num!r! bene+ciile aduse comunit!#ilor localeprin des)acerea produselor speci+ce &onei sub sigla noii re&erva#ii" dar *i prin de&voltareaturismului *i $ncura7area conserv!rii tradi#iilor culturale *i populare ale &onei sub egida(',0%.3e asemenea se deschide perspectiva de&volt!rii cooper!rii cu ,erbia" prin crearea $n viitor aunei re&erva#ii a bios)erei trans)rontiere" similar! ;e&erva#iei ios)erei 3elta 3un!rii" $ncontetul $n care aceast! #ar! a instituit un regim de protec#ie *i conservare a naturii $ncadrul Parcului 'a#ional 37erdap.Promovarea *i transmiterea la (',0% < Paris a documenta#iei repre&int! prima etap!

procedural! cea interna#ional! din cele dou! necesare declar!rii unei re&erva#ie a bios)erei.0ea de a doua etap!" na#ional!" are loc dup! aprobarea documenta#iei de c!tre (',0% *iconst! $n promovarea hot!rrii de guvern pentru declararea re&erva#iei bios)erei.

http://www.green-report.ro/la-+ecare-=-tone-de-peste-o-tona-de-plastic/

!a fiecare " tone de pe te, o tonă de plasticș7ată raportul la care am putea aun!e p$nă &n -0-9' dacă autoritățile ,i companiile

nu iau măsuri drastice pentru limitarea cantității de plastic aruncată &n oceane.

2in estimările experților de la 5cean Conservanc:' pre"entate &n cel mai

nou studiu al or!ani"ației' vom avea &n cur$nd peste -30 de milioane de tone de

plastic &n apele oceanelor.

0el pu#in 8 milioane de tone de plastic a7ung $n oceane $n +ecare an" ad!ugndu-se lacele 190 de milioane care se estimea&! c! sunt de7a acolo. >n acest ritm" $n aproimativ 1ani" vom avea o ton! de plastic la +ecare = tone de pe*te.Plasticul se descompune $n fra!mente mici" pe care vie#uitoarele marine le con)und! cumncare *i la $nghit. ?st)el de particule s-au g!sit de-a lungul timpului $n peste 660 despecii de viețuitoare" de la cel mai mic &ooplanton la cea mai mare balen!.

http://www.green-report.ro/romania-vrea-declararea-parcului-natural-portile-de-fier-ca-rezervatie-a-biosferei/http://www.green-report.ro/romania-vrea-declararea-parcului-natural-portile-de-fier-ca-rezervatie-a-biosferei/http://www.green-report.ro/la-fiecare-3-tone-de-peste-o-tona-de-plastic/http://www.oceanconservancy.org/our-work/marine-debris/mckinsey-report-files/summary-stemming-the-tide.pdfhttp://www.green-report.ro/romania-vrea-declararea-parcului-natural-portile-de-fier-ca-rezervatie-a-biosferei/http://www.green-report.ro/romania-vrea-declararea-parcului-natural-portile-de-fier-ca-rezervatie-a-biosferei/http://www.green-report.ro/la-fiecare-3-tone-de-peste-o-tona-de-plastic/http://www.oceanconservancy.org/our-work/marine-debris/mckinsey-report-files/summary-stemming-the-tide.pdf


4/36

80% din acest plastic provine de pe uscat" unde" dup! )olosire" produsele sauambala7ele din plastic sunt aruncate la $ntmplare" colectate $n mod incorect sau reciclatenecorespun&!tor.9at! motivele pentru care organi&a#ia 5cean Conservanc: a )ormat ;ras* +ree eas/lliance" o alian#! cu staeholderi importan#i" precum 0oca-0ola" 3ow 0hemical" ?merican

0hemistr@ 0ouncil" World Wildli)e und *i ;ec@cling and conomic 3evelopment 9nitiative o),outh ?)rica ;39,?.>mpreun! cu speciali*ti $n managementul de*eurilor" cercet!torii au anali&at de unde vinecea mai mare parte a plasticului" cum a7unge $n oceane *i care sunt di)eren#ele dintre diverseregiuni. ?poi" au propussoluții pentru reducerea cantit!#ii de de*euri de plastic" pentru+ecare regiune economic! identi+cat!.

Principalele măsuri pentru reducerea plasticului

0on)orm autorilor cercet!rii" $nainte de toate este nevoie de an!aamente din partea

industriei ,i a liderilor politici. (lterior" trebuie implementat" sub )orm! de test" un sistemde management al de*eurilor $n cteva ora*e. Aec#iile $nv!#ate $n timpul acestor teste artrebui apoi )olosite pentru de&voltarea de bunenainte de perioada comunist! $n aceast! &on! au )ost )!cute

http://www.green-report.ro/infiintarea-parcului-natural-vacaresti-pe-ultima-suta-de-metri/http://www.green-report.ro/infiintarea-parcului-natural-vacaresti-pe-ultima-suta-de-metri/http://www.mmediu.ro/articol/mmap-supune-dezbaterii-publice-proiectul-de-hg-privind-declararea-zonei-naturale-lacul-vacaresti-ca-parc-natural-si-instituirea-regimului-de-arie-naturala-protejata/945http://parcnaturalvacaresti.ro/http://parcnaturalvacaresti.ro/http://www.green-report.ro/infiintarea-parcului-natural-vacaresti-pe-ultima-suta-de-metri/http://www.green-report.ro/infiintarea-parcului-natural-vacaresti-pe-ultima-suta-de-metri/http://www.mmediu.ro/articol/mmap-supune-dezbaterii-publice-proiectul-de-hg-privind-declararea-zonei-naturale-lacul-vacaresti-ca-parc-natural-si-instituirea-regimului-de-arie-naturala-protejata/945http://parcnaturalvacaresti.ro/


5/36

$mpropriet!riri dup! primul r!&boi mondial de c!tre regele erdinand" iar terenurile au )ostna#ionali&ate $n 154C. >n )apt" micul cartier m!rgina* a disp!rut $n 15CC" )!cnd loc unuiobiectiv de utilitate public! < D?cumulare Aac B!c!re*tiE. 0hiar dac! a )ost abandonat!datorit! unor gre*eli tehnice" pe acel teren eist! o investi#ie a statului.?bandonarea proiectului hidrotehnic *i situa#ia 7uridic! incert! a acestuia" au dus la

abandonarea &onei" cu tot ce $nseamn! aceasta" inclusiv trans)ormarea &onei $n groap! degunoi ilegal! *i re)ugiu pentru cei )!r! cas!" $n care natura *i-a reintrat $n drepturi.>n cuveta lacului B!c!re*ti s-a )ormat $n ultimii 22 de ani un ecosistem acvatic cu $ntinderi demla*tini" ochiuri de ap!" stu)!ri*" crnguri de s!lcii" cuiburi de plopi" perdelele de trestie *istu) ce m!rginesc lacurile" toate acestea constituind habitatul $n special al p!s!rilor de balt!"care au a7uns s! cuib!reasc! *i s! se $nmul#easc! aici" dar *i a multor specii de reptile"insecte *i broa*te *i chiar mami)ere.ste un eemplu ecelent de cum poate natura s!-*i rec*tige drepturile" )!r! niciun )el dea7utor din partea omului" chiar $n mi7locul celei mai mari aglomer!ri urbane a #!rii.cosistemul este unul viabil" chiar dac! este secundar" cu pre&en#a tuturor elementelorlan#urilor tro+ce.@eneciile reali"arii arcului atural ?ăcăre,ti

Prin reali&area Parcului 'atural B!c!re*ti e poate ob#ine un controlul inunda#iilor < la scar!mai mic! dect cea gndit! ini#ial" dar sigur o variant! mai util! < prin introducerea unuiconcept din ce $n ce mai utili&at $n lume" se poate crea un sistem de preluare a apelorpluviale din cartier" evitnd scurgerea acestora $n canale pn! la re)ulare *i $n +nal pierdereaacestei resurse pre#ioase.3e asemenea" agrementul este o )unc#ie important! a viitorului parc celelalte +ind educa#ia"conservarea" cercetarea *i turismul" care va deveni o component! ma7or! a in)rastructuriiver&i < albastre a ora*ului *i va contribui decisiv la biodiversitatea ora*ului" $mbun!t!#ireacalit!#ii aerului" reducerea temperaturilor $n &on!.

Parcul 'atural B!c!re*ti se $ntinde pe o supra)a#! de 1C= ha" +ind cel mai mare spa#iu verdecompact al 0apitalei. 0u o bogat! For! *i )aun!" parcul este o oa&a a diversit!#ii biologice"alc!tuit! din mai multe specii de plante" mami)ere" p!s!ri" reptile *i am+bieni" pe*ti *iinsecte. P!s!rile sunt cele mai bine repre&entate din cadrul )aunei mari" cu un num!r de 54de specii" dintre care peste G prote7ate de legisla#ia intern! *i interna#ional!" iar principalelespecii de mami)ere sunt vidra" nev!stuica *i vulpea.Pe data de 2C mai 21G" 0onsiliul Heneral al Municipiului ucure*ti a votat $n unanimitateavi&area )avorabil! a Parcului 'atural B!c!re*ti.

http://www.in)omediu.eu/eco-news/in)ormatii-eterne/CCC-prima-broasc8048C=-

80C85estoas8048C=-bioFuorescent8048C="-descoperit8048C=-80=8?n-oceanul-paci+c-video.html

http://www.infomediu.eu/eco-news/informatii-externe/8880-prima-broasc%C4%83-%C8%9Bestoas%C4%83-biofluorescent%C4%83,-descoperit%C4%83-%C3%AEn-oceanul-pacific-video.htmlhttp://www.infomediu.eu/eco-news/informatii-externe/8880-prima-broasc%C4%83-%C8%9Bestoas%C4%83-biofluorescent%C4%83,-descoperit%C4%83-%C3%AEn-oceanul-pacific-video.htmlhttp://www.infomediu.eu/eco-news/informatii-externe/8880-prima-broasc%C4%83-%C8%9Bestoas%C4%83-biofluorescent%C4%83,-descoperit%C4%83-%C3%AEn-oceanul-pacific-video.htmlhttp://www.infomediu.eu/eco-news/informatii-externe/8880-prima-broasc%C4%83-%C8%9Bestoas%C4%83-biofluorescent%C4%83,-descoperit%C4%83-%C3%AEn-oceanul-pacific-video.htmlhttp://www.infomediu.eu/eco-news/informatii-externe/8880-prima-broasc%C4%83-%C8%9Bestoas%C4%83-biofluorescent%C4%83,-descoperit%C4%83-%C3%AEn-oceanul-pacific-video.htmlhttp://www.infomediu.eu/eco-news/informatii-externe/8880-prima-broasc%C4%83-%C8%9Bestoas%C4%83-biofluorescent%C4%83,-descoperit%C4%83-%C3%AEn-oceanul-pacific-video.html


6/36

Prima broască țestoasăbiofuorescentă, descoperită

în Oceanul Pacic - VIDEO3amenii de știință au descoperit în (acifcul de &ud prima reptilă #strălucitoare# din lume,inormează $ail4 5ail.

$ceasta este o broască %estoasă cu bio&uorescen%ă, ce a fost văzută pentru prima dată înluna iulie în largul 'nsulelor (olomon.

$escoperirea a ost ăcută de biologul marin $avid 6ruber, în timpul unei scuundări nocturne în care spera să găsească rechini bio2ourescenți și recie de corali.

3mul de știință a descris animalul care emană lumină verde și roșie ca similar #unei navespațiale mari#. 1ercetătorii vor stabili care sunt cauzele ce duc la producerea unui astel deenomen.

%na dintre posibilități este aceea că țestoasele olosesc bio2uorescența pentru a atrage pradasau este olosită ca mijloc de comunicare.

'io2uorescența se produce atunci când un organism absoarbe lumina, o transormă și o emite într"o altă culoare.

http://www.in)omediu.eu/eco-news/in)ormatii-interne/CCI5-vinul-ecologic-828C85=-mai-scump"-dar-mai-prietenos-cu-mediul.html

Vinul ecologic – mai scump,dar mai prietenos cu mediul

1u muncă tenace, strugurii pot cre7te ără erbicide 7i îngră7ăminte chimice. Adăugând e)pertiză7i multă pasiune, se pot ob8ine vinuri de calitate premium a căror produc8ie are impact zeroasupra naturii. $in cauza pre8urilor piperate, românii nu se grăbesc să le deguste, dar

producătorii a7teaptă răbdători ca iubitorii de vin să recunoască virtu8iile acestor băuturi createcu infnită migală.

5ulte produse din zilele noastre le ac cu ochiul cumpărătorilor purtând etichete precum 9bio#sau 9eco#, dar nu toate pot dovedi că merită aceste certifcări. 1eea ce nu este cazul vinuluiecologic. (ână să ajungă pe buzele unui degustător, vinul prinde via8ă printr"un proces deabrica8ie cu impact minim asupra mediului.

http://www.infomediu.eu/dailymail.co.ukhttp://www.infomediu.eu/eco-news/informatii-interne/8879-vinul-ecologic-%E2%80%93-mai-scump,-dar-mai-prietenos-cu-mediul.htmlhttp://www.infomediu.eu/eco-news/informatii-interne/8879-vinul-ecologic-%E2%80%93-mai-scump,-dar-mai-prietenos-cu-mediul.htmlhttp://www.infomediu.eu/dailymail.co.ukhttp://www.infomediu.eu/eco-news/informatii-interne/8879-vinul-ecologic-%E2%80%93-mai-scump,-dar-mai-prietenos-cu-mediul.htmlhttp://www.infomediu.eu/eco-news/informatii-interne/8879-vinul-ecologic-%E2%80%93-mai-scump,-dar-mai-prietenos-cu-mediul.html


7/36

0iticultura 9eco# reprezintă 9un cumul de metode de cultură a viţei de vie care respectă reguliecologice stricte. Se lucrează fără utilaje motorizate, fără tractoare, se folosesc utilaje acţionate

manual sau cu propulsie animală. De obicei se apelează la cai. Pentru combaterea bolilor viţei, se

folosesc substanţe naturale şi, nu în ultimul rând, la fertilizarea solului se foloseşte gunoi de grajd #,spune :stvan (ente;, somelier.

5ai concret, regulile de certifcare a unui vin ecologic


8/36

*otodată, India a declarat că în continuare cărbunele va domina generarea de energieelectrică pentru mai mult de un miliard de oameni, subliniind însă angajamentul săude a +cură a+ tehnologiile sale energetice$ț

India a mai promis să dezvolte 2) de parcuri solare care vor aproviziona pompe

solare pentru agricultori i să convertească toate cele ))$000 de pompe de benzinășdin întreaga ară la energie solară$ț

stimările preliminare indică aptul că India ar trebui să cheltuiască circa 20(miliarde de dolari între 20-) i 2030 pentru punerea în aplicare a ac iunilor deș țadaptare în agricultură, silvicultură, pescuit, inrastructură, resurse de apă ișecosisteme, mai notează 'euters$

.%c iunile climatice din India au ost în mare parte inan ate până în prezent dinț țresurse interne$ ! e/tindere substan ială a planurilor de ac iune cu privire la climă arț țnecesita resurse mai mari $$$ ., se spune în declara ie, care a ost depusă împreună cuțConven ia&cadru a !rganiza iei "a iunilor #nite cu privire la schimbările climatice$

ț ț ț! estimare preliminară sugerează că cel pu in 2,) trilioane de dolari vor i necesarețpentru îndeplinirea ac iunilor Indiei privind schimbările climatice de acum până înțanul 2030, precizează declara ia$ț

remierul indian "arendra 1odi s&a întâlnit luna trecută cu pre edintele #%,șarac !bama i cu liderii 5ran ei i 1arii ritanii cerând o agendă a schimbărilorș ț șclimatice, care să ajute ările în curs de dezvoltare prin acces la inan are i laț ț ștehnologie, mai notează 'euters$

%6''78autor9 Constan a "i ă, editor9 1ariana Ionescu:ț ț

http://www.agerpres.ro/mediu/21G/1/2/romania-)ace-demersuri-pentru-desemnarea-parcului-natural-portile-de-+er-drept-re&ervatie-a-bios)erei-1=-2G-2

România ace demersuri pentrudesemnarea !arcului Natural !or ilețde "ier drept re#er$a ie a biosereițRomnia ar putea avea o nouă rezerva ie a biosferei, după cea DelteițDunării, dacă UN./0O va fi de acord cu solicitarea autorită ilor na ionaleț țcu privire la $arcul Natural $or ile de ier, a anun at, vineri, într(unț țcomunicat transmis 23.R$R./, inisterul ediului, 2pelor iș$ădurilor 52$5-

http://www.agerpres.ro/mediu/2015/10/02/romania-face-demersuri-pentru-desemnarea-parcului-natural-portile-de-fier-drept-rezervatie-a-biosferei-13-25-02http://www.agerpres.ro/mediu/2015/10/02/romania-face-demersuri-pentru-desemnarea-parcului-natural-portile-de-fier-drept-rezervatie-a-biosferei-13-25-02http://www.agerpres.ro/mediu/2015/10/02/romania-face-demersuri-pentru-desemnarea-parcului-natural-portile-de-fier-drept-rezervatie-a-biosferei-13-25-02http://www.agerpres.ro/mediu/2015/10/02/romania-face-demersuri-pentru-desemnarea-parcului-natural-portile-de-fier-drept-rezervatie-a-biosferei-13-25-02


9/36

+;n prezent, în 'omânia e/istă o singură arie protejată, rezerva ie a bioserei, iț șanume 'ezerva ia ioserei


10/36

Pozi ionat pe malul stâng al Dunării, înț partea de sud- vest a României, Parcul reprezintă răscrucea între localită ilețBuziaș iș Gura Văii. În perimetrulsău intră iș prelungirile sudice ale un ilor Banatului !"ocvei iț ș #lmă$ului% i un ilorș ț e&edin i, precum i o parte din podi ulț ș ș

e&edin i i 'â ia de lac ce apar ine teritoriului na ional.ț ș ș ț ț

e teritoriul cu o biodiversitate bogată a arcului "atural or ile de 5ier sunt inclusețdouă arii de protec ie specială aviaunistică, ca parte integrantă a re elei ecologiceț țeuropene "atura 2000 în 'omânia, respectiv9 Cursul $-4-,( hectare:$


11/36


12/36

de ier un ecositem unitar:, ?i crearea premiselor punerii în aplicare ?i a altor importante conven=ii interna=ionale din

domeniul ocrotirii mediului înconurător 90onven=ia Ramsar, 0onven=ia UN./0O privind protec=ia patrimoniului natural

universal etc-:-

!a nivel interna=ional sunt prevăzute ?ase cate'orii de arii proteate, preluate ?i în le'isla=ia na=ionalăA rezerva=iile

?tiin=ifice, ca 3emenele în Retezat, unde se intră numai cu permis eliberat de 2cademia Romnă, parcurile na=ionale,

care au o zonă ( nucleu, de ma8imă protec=ie, înconurată de o zonă ( tampon, unde se pot practica o serie de

activită=i, cu restric=ii, monumente ale naturii, ca )abele, care ocupă suprafe=e mici ?i au 'rad ma8im de protec=ie,

rezerva=iile naturale, precum poienile de narcise, care trebuie proteate, dar nu în'rădite, parcurile naturale, unde

scopul principal este conservarea peisaului, din care pot face parte ?i a?ezări omene?ti, ?i rezerva=iile biosferei, care

cuprind un mozaic de zone cu un 'rad mai mare sau mai mic de protec=ie, cea mai reprezentativă fiind Delta Dunării,

a e8plicat pentru .D&22B Dra'o? ihai, ?eful /erviciului arii proteate din Romsilva-

$arcul Natural $or=ile de ier, situat pe teritoriile administrative ale ude=elor 0ara?(/everin ?i ehedin=i, se întinde pe

o suprafa=ă de peste 11*- de hectare, fiind unul dintre cele mai mari parcuri naturale din Romnia 9locul al &&(lea

după un=ii aramure?ului:- #n Romnia sunt 1C parcuri naturale-

http://www.&iuaconstanta.ro/stiri/sport/peste-1--de-alergatori-asteptati-la-startul-maratonului-nisipului-de-la-mamaia-galerie-)oto-G66IGC.html

Peste 1.000 de alergători, aşteptaţi la startul„Maratonului Nisipului“, de la Mamaia

(galerie foto))diAia a treia a evenimentului internaAional Baratonul isipului se va

disputa pe - martie -016' pe plaa de la amaia' or!ani"atorul' /sociaAia

portivă anaport' d$nd dea startul &nscrierilor.

JMaratonul 'isipuluiD se adresea&! att alerg!torilor amatori" ct *i sportivilor deper)orman#! *i repre&int! un mi7loc inedit de promovare a sportului de mas!.Mani)estarea a adunat la primele dou! edi#ii peste C de participan#i *i estedeclarat! singura competi#ie sportiv! de acest gen din uropa care se des)!*oar! pe

nisip *i un eveniment important pe harta mondial! a maratoanelor.

Participan#ii au posibilitatea de a opta pentru mai multe curse" precum: tradi#ionalacurs! de maraton individual pe distan#a de 42"15G m" semimaraton individual 21m *i cursa individual! de 1 m. Ki la edi#ia a treia" va avea loc inedita curs!Jamil@ ;unD" care dore*te s! promove&e sportul $n )amilie *i s! lupte $mpotrivaobe&it!#ii in)antile" )enomen care a atins cote alarmante $n ultimii ani $n ;omnia.

http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/sport/peste-1-000-de-alergatori-asteptati-la-startul-maratonului-nisipului-de-la-mamaia-galerie-foto-566758.htmlhttp://www.ziuaconstanta.ro/stiri/sport/peste-1-000-de-alergatori-asteptati-la-startul-maratonului-nisipului-de-la-mamaia-galerie-foto-566758.htmlhttp://www.maratonulnisipului.ro/http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/sport/peste-1-000-de-alergatori-asteptati-la-startul-maratonului-nisipului-de-la-mamaia-galerie-foto-566758.htmlhttp://www.ziuaconstanta.ro/stiri/sport/peste-1-000-de-alergatori-asteptati-la-startul-maratonului-nisipului-de-la-mamaia-galerie-foto-566758.htmlhttp://www.maratonulnisipului.ro/


13/36

Pn! la startul evenimentului interna#ional din martie 216" organi&atorii au preg!titalte trei evenimente sportive tematice" care )ac parte din proiectul interna#ionalJMaratonul 'isipuluiD *i care vor promova sportul de mas! *i )rumuse#ile ora*uluiistoric de la malul M!rii 'egre:

31 octombrie -019 - participan#ii vor purta cele mai tr!snite costume *i vors!rb!tori Lalloween-ul $n alergare" la evenimentul LelloWe;un -0 decembrie -019 - cei pre&en#i vor intra $n spiritul s!rb!torilor de iarn!"alergnd costuma#i $n Mo* 0r!ciun" $n cadrul evenimentului ,anta;un 14 februarie -016 - sportivii $*i vor ar!ta dragostea pentru suFetele lor pereche"de Niua >ndr!gosti#ilor" $n cadrul evenimentului Aove2;un. J3atorit! succesului de care s-a bucurat evenimentul de la malul m!rii" nu doar lanivel na#ional" ci *i la nivel interna#ional" am decis sa $ncepem $nscrierile cu *ase luni

$nainte" deoarece sportivii care particip! la ast)el de evenimente $*i preg!tesc dintimp agenda competi#ional!. a#! de anul trecut" am preg!tit *i trei evenimentesportive cu tematic! distractiv!" care preced Maratonul 'isipului *i prin care nedorim s! promov!m alergarea" ca sport de mas!" pentru ca tot mai mul#i locuitori ai0onstan#ei s! descopere bucuria *i bene+ciile mi*c!rii $n aer liber. 3ac! la primeledou! edi#ii" num!rul participan#ilor a )ost de peste C de alerg!tori" pentru edi#iadin 216" ne dorim s! participe la start peste 1. de alerg!toriD" a declarat 2aniel/ntonaru" pre*edintele ?socia#iei ,portive J,ana,portD.

http://www.&iuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/&iua-mondiala-a-&ambetului-este-aniversata-asta&i-G66IC2.html

Ziua mondială a !m"etului este ani#ersatăastăi

Ziua mondială a zâmbetului (World Smile Day) este aniversată în 2015, e 2 o!tombrie"

#rtistul ameri!an $arvey %all este !reatorul ima&inii 'e ei zâmbitoare (smiley a!e), în 1*+,ț

!are rerezintă un buton &alben !u două un!te i o aranteză 'în!-isă" #stăzi oamenii din toatășlumea îl oloses! !u s!oul de a. i e/terioriza emo iile ozitive, notează #&erres" l a realizatș ța!eastă ima&ine ornind de la !onsidera ia !ă to i oamenii ar trebui să a!orde o zi dintr.un anț ț entru a zâmbi i a etre!e !ât mai mult tim în natură"ș

ma&inea !reată de $arvey %all a devenit în de!ursul anilor simbolul !el mai u or de re!unos!utș e lanetă, entru stările de eri!ire, bu!urie i voie bună"ș

http://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/ziua-mondiala-a-zambetului-este-aniversata-astazi-566782.htmlhttp://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/ziua-mondiala-a-zambetului-este-aniversata-astazi-566782.htmlhttp://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/ziua-mondiala-a-zambetului-este-aniversata-astazi-566782.htmlhttp://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/ziua-mondiala-a-zambetului-este-aniversata-astazi-566782.html


14/36

n numeroase ora e din uroa, #sia, #meri!a de 3ord i #meri!a de Sud se or&anizeazăș șmaniestări !e in!lud se!ta!ole !u !lovni, i!turi e a ă, rezentări de ove ti, teatru de ău i,ț ș ș!on!ursuri de baloane, maniestări !are să stârneas!ă zâmbete"

Sursa oto4 bun&e"6ordress"!om

http://www.romanialibera.ro/stiinta-tehnologie/stiinta/rusia-a-lansat-cu-succes-o-capsula-cargou-spre-statia-spatiala-internationala--=5GI6

Rusia a lansat cu succes o capsulă car2ouspre /ta ia /pa ială Interna ionalăț ț ț

7usia a lansat !u su!!es, 8oi seară, o !asulă !ar&ou entru arovizionarea Sta iei Sa ialeț țnterna ionale (SS), demonstrând !ă i.a revenit duă o serie de misiuni e uate !are i.au umbritț ș ș ro&ramul sa ial, !onorm #9:, !itată deț #&erres"

;asula :ro&ress


15/36

0ine va + primul om care va pune piciorul pe planeta MarteO 0t de puternic va + eldin punct de vedere psihologic" #innd cont de pericolele *i i&olarea unei misiuni sprePlaneta ;o*ie ce poate dep!*i un anO 0ine va )orma echipa7ul acestei misiuni cu attmai a*teptate dup! ce '?,? a con+rmat" s!pt!mna aceasta" pre&en#a periodic! aapei $n stare lichid! pe MarteO ,ite-ul lepress.)r $ncearc! s! )ac! portretul viitorului

'eil ?rmstrong al Planetei ;o*ii" un erou care poate c! nici nu s-a n!scut $nc!. ,unt58 *anse ca primul om care va p!*i pe Marte s! +e american" preconi&ea&! Qean- Rves Ae Hall" pre*edintele ?gen#iei spa#iale )rance&e - 0entrul 'a#ional de ,tudii,pa#iale 0entre national dSTtudes spatiales - 0nes" care a acceptat acest 7oc deimagina#ie. ste evident )aptul c! '?,? dispune de un avans considerabil $ncompeti#ia pentru cucerirea spa#iului cu celelalte agen#ii spa#iale - cel pu#in $n ceeace prive*te planeta Marte" '?,? a derulat *i derulea&! cele mai numeroase misiuni*tiin#i+ce" att de pe orbita acestei planete" ct *i de la sol.

0(M B? ?;UV? 0L9P?Q(AO 3ac! primul om care va p!*i pe Marte va + aproape siguramerican" cum va ar!ta echipa7ul care-l va $nso#iO Ba + vorba de un echipa7 18american sau se va opta pentru unul interna#ional" a*a cum sunt echipa7ele de pe,ta#ia ,pa#ial! 9nterna#ional! 9,,O 3i)eritele agen#ii spa#iale $*i vor disputa dreptulde a trimite un astronaut $n aceast! misiune" estimea&! Qacues Billain" autorul c!r#ii9rons-nous vraiment un 7our sur MarsO Bom a7unge" oare" $ntr-o &i pe MarteO - d.Buibert" 211. 9ar dac! astronau#ii americani au cele mai mari *anse de a porni sprePlaneta ;o*ie" nu este eclus ca din echipa7 s! )ac! parte *i un cosmonaut rus sauun taionaut chine&" un v@omanaut indian sau un spa#ionaut )rance&" pentru ase respecta cosmopolitismul promovat de 9,,.

0u siguran#! $ns!" cel pu#in $n prima misiune" nu vor putea merge repre&entan#i aituturor na#iunilor interesate de acest lucru. 'um!rul membrilor echipa7ului va +limitat de volumul capsulei care-i va transporta *i de masa care trebuie ridicat! depe P!mnt. 0on)orm unui scenariu vehiculat de'?,?" echipa7ul va + )ormat din 4 - 6membri" iar +ecare va dispune de alimente *i echipamente" dintre care doar celenecesare igienei personale pe timpul misiunii vor dep!*i = de ilograme. ?ltescenarii propun misiuni cu = - 4 membri ai echipa7ului" care urmea&! s! c!l!toreasc!prin spa#iu vreme de C luni pn! la destina#ie" cu pn! la 4. m/h" cea maimare vite&! atins! vreodat! de om $n spa#iu. %dat! a7un*i pe Marte" membriiechipa7ului $*i vor amena7a o ba&! *i vor r!mne acolo timp de cteva luni pn! la 2ani" dup! care vor $ncepe c!l!toria de C luni $napoi spre Verra.

% condi#ie esen#ial! pentru succesul misiunilor cu echipa7 uman pe Planeta ;o*ieeste legat! de men#inerea s!n!t!#ii psihice a astronau#ilor. Vrebuie s! ne asigur!mc! ace*tia vor a7unge $n via#! *i capabili s!-*i continue misiunea pe Marte" dup! ce


16/36

vreme de C luni au stat $mpreun!" $nchi*i $ntr-un spa#iu de 4 metri cubi" a maisus#inut Qacues Billain. >n plus" odat! a7un*i pe Marte" membrii echipa7ului se voraFa $ntr-un scenariu cu totul di)erit dect astronau#ii care au p!*it pe Aun!: Membriiechipa7ului nu vor putea lua prea u*or leg!tura cu P!mntul" iar $n ca&ul $n care vorap!rea probleme" nu-i vom putea a7uta prea mult. Bor + pe cont propriu. Aa orice

$ntrebare ar + adresat! c!tre P!mnt" orict de urgent!" r!spunsul va veni dup! celpu#in 4 de minute din cau&a distan#ei dintre cele dou! planete un mesa7 radioa7unge de la Marte la P!mnt $n aproimativ 1G minute" la care se adaug! tot attpentru r!spuns *i un minim de 1 minute pentru )ormularea r!spunsului.

http://www.gandul.in)o/maga&in/&iua-animalelor-va-+-serbata-duminica-la-&oo-bucuresti-ce-supri&a-le-pregateste-mu&eul-antipa-celor-cu-nume-de-animale-14ICIG62

iua 2nimalelor va fi serbată duminică la oo

)ucure?ti- 0e supriză le pre'ăte?te uzeul 2ntipacelor cu nume de animaleiua ondială a 2nimalelor va fi sărbătorită duminică, la )ucure?ti, la uzeul


17/36

4 octombrie

http://www.animal&oo.ro/cainele-de-1-cm/

ste cel mai micut caine din lume

0el mai mic caine din lume masoara" in inaltime" 5"6G cm. ace parte din rasachihuahua" este )emela si traieste in 3orado" Puerto ;ico.

0el mai mic reprezentant al rasei canine se numeste illE, fiind numit, uneori, si iracle illE- /(a nascutla 1 decembrie +11 si este detinut de %anesa /emler- 2ceasta din urma povestea ca, la nastere, a trebuitsa o hraneasca cu lapte dintr(o pipeta- !iteralmente, la nastere, illE incapea intr(o lin'urita, conform

huffin'tonpost-com- &n prezent, catelusa cantareste apro8imativ umatate de Filo'ram- illE prefera carneade somon si de pui, din care mananca de patru ori pe zi-

http://observator.ro/stiri-live-uraganul-7oauin-se-apropie-de-marea-britanie-==IGGG.html

(raganul Qoauin se apropie de Marea ritanie

0el mai puternic uragan din ultimii cinci ani este aXteptat s! loveasc! Marea ritanies!pt!mna viitoare. ?cesta vine dup! o toamn! ne+resc de cald!" cu temperaturi

record" scrie Mirror" citat de antena=.ro.

?utorit!Yile britanice susYin c! uraganul Qoauin < cel mai puternic uragan din?tlantic din 21 < va lovi Dcel mai probabilE Marea ritanie vineri Xi va a)ectaputernic regiunile din nord Xi vest.

%+cialii guvernamentali sunt de7a $n alert! Xi preg!tesc m!surile necesare pentru a $ntmpina eventualele probleme.

G octombrie

http://www.gandul.in)o/international/un-cutremur-de-6-grade-a-avut-loc-in-chile-14I5C222

Un cutremur de 6 'rade a avut loc în 0hile

http://www.animalzoo.ro/cainele-de-10-cm/http://observator.ro/stiri-live-uraganul-joaquin-se-apropie-de-marea-britanie-337555.htmlhttp://observator.ro/stiri-live-uraganul-joaquin-se-apropie-de-marea-britanie-337555.htmlhttp://www.gandul.info/international/un-cutremur-de-6-grade-a-avut-loc-in-chile-14798222http://www.gandul.info/international/un-cutremur-de-6-grade-a-avut-loc-in-chile-14798222http://www.animalzoo.ro/cainele-de-10-cm/http://observator.ro/stiri-live-uraganul-joaquin-se-apropie-de-marea-britanie-337555.htmlhttp://observator.ro/stiri-live-uraganul-joaquin-se-apropie-de-marea-britanie-337555.htmlhttp://www.gandul.info/international/un-cutremur-de-6-grade-a-avut-loc-in-chile-14798222http://www.gandul.info/international/un-cutremur-de-6-grade-a-avut-loc-in-chile-14798222


18/36

Un seism de 6, 'rade s(a produs luni în Oceanul $acific, în lar'ul statului0hile, fără însă a fi semnalate victime sau daune materiale semnificative,anun=ă &nstitutul american de 3eofizică 9U/3/:-

0utremurul a avut loc la ora locală 1"-"" 91@-"", ora Romniei:, la adncimea de "* de Filometri-

.picentrul a fost în Oceanul $acific, la zeci de Filometri în lar'ul re'iunilor centrale ale statului 0hile-

0utremurul s(a produs la * de Filometri sud(vest de ora?ul chilian 0oGuimbo, la ** de Filometrinord(vest de Ovalle ?i la "6 de Filometri nord(vest de /antia'o-

i?carea telurică nu a 'enerat valuri tsunami ?i nu au fost semnalate victime sau daune materialesemnificative-

Un cutremur de 7," 'rade a avut loc în 0hile pe 16 septembrie-

http://www.ev&.ro/progno&a-meteo-temperaturi-usor-mai-ridicate-pentru-prima-decada-a-lunii-octombrie.html

PR(G)(*# ++(. emperaturi u or maișridicate pentru prima decadă a lunii octomrie

Vremea se va men ine mai caldă decât în mod normal la această dată în cea maițmare parte a ării, dar cu precădere în sud-est.

*emperaturile se vor încadra între = i 24 de grade Celsius$ Dor i i averse înso ite de descărcăriș ș țelectrice în regiunile vestice, sud&vestice i centrale, precum Ei în zonele montane Ei submontane,șiar izolat cantităFile de apă vor depăEi -) l7mp$ ;n Capitală, vremea se va men ine mai caldă decâtț

în mod obi nuit în această perioadă din an$ *emperaturile se vor situa între -0 i 23 de gradeș șCelsius$

http://www.evz.ro/prognoza-meteo-temperaturi-usor-mai-ridicate-pentru-prima-decada-a-lunii-octombrie.htmlhttp://www.evz.ro/prognoza-meteo-temperaturi-usor-mai-ridicate-pentru-prima-decada-a-lunii-octombrie.htmlhttp://www.evz.ro/prognoza-meteo-temperaturi-usor-mai-ridicate-pentru-prima-decada-a-lunii-octombrie.htmlhttp://www.evz.ro/prognoza-meteo-temperaturi-usor-mai-ridicate-pentru-prima-decada-a-lunii-octombrie.html


19/36

http://www.ev&.ro/pescuitul-cu-navodul-inter&is-in-delta-dunarii.html

Pescuitul cu năvodul, interzis în Delta Dunării #dministraia Rezervaiei Bios'erei Delta Dunării !#RBDD% a prelungit până la datade /0 octomrie perioada de interzicere a utilizării năvodului în perimetrul Deltei,e1ceptând 2omple1ul Razim-3inoe, din cauza nivelului scăzut al apei.

#n !rdin al %'


20/36

(amenii de 9tiină au 'ăcut o descoperire incrediilă. #ce9tia au a$uns la concluziacă, în urmă cu :/.666 de ani, s-a produs un mega ; tsunami ce a produs valuri depeste /66 de metri înălime, în (ceanul #tlantic, în dreptul coastelor #'ricii.

Catastroa s&a produs după ce un versant de pe Insula Duclanică 5ogo din arhipelagul InsuleleCapului Derde a căzut în ocean Ei a declanEat haosul$ 5orFa acestui tsunami a ost una uluitoare$

ractic, putea muta Ei munFii din loc$ # 'ost dislocată o masă uria9ă de rocă, iar aceasta a generat mi9carea apeiH, a spusgeoizicianul 'icardo 'amlaho, de la #niversitatea din ristol, inormează %gerpres, citânddailJmail$co$u$!amenii de EtiinFă Etiau că pe insula 5ogo se produsese o dislocare cu mii de ani în urmă,deoarece pe undul mării din apropiere se ală dovezi ale unei imense avalanEe de roci$ i seaEteptau ca această avalanEă să i provocat un tsunami la 30 de mile depărtare pe insula antiagodin cadrul arhipelagului Insulelor Capului Derde, dar nu cădeau de acord în privinFa mărimiiacestui enomen natural$ ână în prezent, oamenii de EtiinFă au presupus că prăbuEirea s&a

întâmplat în etape Ei nu dintr&o dată, declanEând mai multe tsunami&uri mai mici$ #n studiurecent, din 20--, asupra prăbuEirii versantului de la 5ogo, eectuat de oameni de EtiinFă rancezi,

sugerează că au e/istat mai multe valuri înalte de până la -4 metri$

http://www.&iare.com/maga&in/descoperire/mega-tsunami-de-=-de-metri-in-oceanul-atlantic-cand-a-avut-loc-1=CGCI2

3e2a8tsunami de 9** de metri+ in Oceanul Atlantic 8cand a a$ut loc.n me2a8tsunami de apro%imati$ 9** de metri inaltime s8a produs acum :9(*** de ani in Oceanul Atlantic+ indreptul coastelor Aricii+ au descoperit oamenii de stiinta care au publicat un studiu pe aceasta tema inre$ista 6/cience Ad$ances6(

Un versant de pe insula vulcanica o'o din arhipela'ul &nsulele 0apului %erde, situate in lar'ul coastelor 2fricii, acazut in ocean si a declansat un tsunami care putea literalmente muta muntii, scrie ;he 0hristian /cience onitordespre fenomenul petrecut acum multe zeci de mii de ani-

2 fost dislocata o masa uriasa de roca, aceasta 'enerand miscarea apei, a e8plicat Ricardo Ramalho, 'eofizician launiversitatea din )ristol, conducatorul studiului, pentru cotidianul ;he Hashin'ton $ost-

Oamenii de stiinta stiau ca pe insula o'o se produsese o dislocare cu mii de ani in urma, deoarece pe fundul mariidin apropiere se afla dovezi ale unei imense avalanse de roci- .i se asteptau ca aceasta avalansa sa fi provocat untsunami la " de mile departare pe insula /antia'o din cadrul arhipela'ului &nsulelor 0apului %erde, dar nu cadeau deacord in privinta marimii acestuifenomen natural-

$ana in prezent, oamenii de stiinta au presupus ca prabusirea s(a intamplat in etape si nu dintr(o data, declansand

mai multe tsunami(uri mai mici- Un studiu recent, din +11, asupra prabusirii versantului de la o'o, efectuat deoameni de stiinta francezi, su'ereaza ca au e8istat mai multe valuri inalte de pana la 14 metri-

0and Ramalho a fost pe insula /antia'o in +C, el a 'asit bolovani mari in partea superioara a unui platou inalt,aproape de o stanca abrupta, verticala- Ramalho si cole'ii sai au reusit sa urmareasca ori'inea bolovanilor de pefaleza de mai os, deoarece tipurile de roci decupau fetetele stancii si ale pantelor inferioare ale platoului-

>oseph Dussault, membru al echipei de cercetare, a declarat pentru ;he 0hristian /cience onitor ca oamenii destiinta au descoperit ca bolovanii erau compusi din roci marine, in timp ce terenul din ur era compus din roci vulcanice

http://www.ziare.com/magazin/descoperire/mega-tsunami-de-300-de-metri-in-oceanul-atlantic-cand-a-avut-loc-1385872http://www.ziare.com/magazin/descoperire/mega-tsunami-de-300-de-metri-in-oceanul-atlantic-cand-a-avut-loc-1385872http://www.ziare.com/magazin/fenomen/http://www.ziare.com/magazin/fenomen/http://www.ziare.com/magazin/cercetare/http://www.ziare.com/magazin/cercetare/http://www.ziare.com/magazin/descoperire/mega-tsunami-de-300-de-metri-in-oceanul-atlantic-cand-a-avut-loc-1385872http://www.ziare.com/magazin/descoperire/mega-tsunami-de-300-de-metri-in-oceanul-atlantic-cand-a-avut-loc-1385872http://www.ziare.com/magazin/fenomen/http://www.ziare.com/magazin/cercetare/


21/36

tinere-

O sin'ura forta pare sa fi fost implicata in mutarea acestor roci cu circa +4* metri deasupra locatiei ori'inale siaceasta nu putea fi decat un me'a(tsunami, sustin oamenii de stiinta-

.i au reusit sa dateze rocile ca fiind din aceeasi perioada istorica cu prabusirea vulcanica de pe insula o'o- osilele

marine imprastiate la zeci de metri deasupra nivelului marii sunt de asemenea o dovada ca un val masiv, su'erand unme'a(tsunami, a adus animale marine pe acest platou inalt-

&n studiul publicat vineri, autorii su'ereaza ca descoperirea lor demonstreaza ca o prabusire a versantului se poatesolda intr(adevar cu declansarea unui tsunami cu inaltime si ener'ie enorme, adau'ate potentialului de risc alvulcanului-

Dispare Oceanul 2tlantic si se unesc continenteleI .8plicatiile oamenilor de stiinta

2ceasta teorie recenta este pusa la indoiala de alti oameni de stiinta din domeniu, care sunt sceptici cu privire lafaptul ca marii vulcani de astazi s(ar putea prabusi brusc-


22/36

Cel mai mare număr de specii în pericol se ală în regiunea braziliană 'io 6rande doul i în regiunea %rtigas din #ruguaJ$ș

entru cactu i, cele mai semniicative riscuri sunt olosirea terenurilor în scopșagricol i pentru acvicultură, utilizarea lor industrială, precum i dezvoltareaș ș

imobiliară i comercială în zonele în care se dezvoltă aceste specii, potrivit studiului$șCactu ii sunt plante .semniicative din punct de vedere cultural. pentru diverseșcomunită i, sus in arbara 6oettsch i colegii săi, în acest studiu$ț ț ș

%ceste plante trăiesc mai ales în regiunile aride din %merica i au ost utilizate de&așlungul timpului ca aliment, leac i pentru a crea ornamente$ș

tudiul avertizează că procesele care conduc la dispari ia a numeroase specii dețplante nu sunt încă în elese în mod complet$ț

http://www.agerpres.ro/mediu/21G/1/G/covasna-ministrul-mediului-a-vi&itat-

centrul-de-management-integrat-al-deseurilor-de-la-let-16-=2-2G

0ovasna: Ministrul Mediului a vi&itat 0entrul demanagement integrat al de*eurilor de la Ae#

inistrul ediului 3ra iela 3avrilescu a vizitat, luni, 0entrul dețmana'ement inte'rat al de eurilor de la !e , finalizat printr(un proiectș țfinan at cu +7 de milioane de euro din fonduri europene, locale iț ș'uvernamentale i a promis spriin pentru punerea în func iune, într(unș ț

timp ct mai scurt, a acestui depozit ecolo'ic care va colecta i reciclașde eurile menaere din ude ul 0ovasna-ș ț

6ra iela 6avrilescu a men ionat că, potrivit procedurilor, centrul va putea deveniț țopera ional abia după inalizarea licita iei de desemnare a operatorului deț țsalubritate dar, cum acest lucru ar putea dura timp îndelungat, va solicitareprezentan ilor Comisiei uropene o derogare temporară, astel încât situa ia să ieț țdeblocată cât mai repede iar de eurile, care în momentul de a ă sunt transportate înș ț jude ul ra ov, ca urmare a închiderii i ecologizării tuturor rampelor de gunoi dinț ș ș jude ul Covasna, să poată i gestionate în plan local$ț

1inistrul 1ediului a men ionat că situa ia din jude ul Covasna nu este singulară laț ț țnivel na ional, e/istând i alte jude e care se conruntă cu această problemă, printreț ș țele numărându&se jude ul 6iurgiu, unde, de trei ani, trenează procedurile pentruțdesemnarea operatorului$

+%m vorbit cu ministrul 5ondurilor europene, 1arius "ica, pentru ca joi, când ne vom întâlni cu reprezenta ii Comisiei uropene, să încercăm să deblocăm situa ia,ț ț

http://www.agerpres.ro/mediu/2015/10/05/covasna-ministrul-mediului-a-vizitat-centrul-de-management-integrat-al-deseurilor-de-la-let-16-32-25http://www.agerpres.ro/mediu/2015/10/05/covasna-ministrul-mediului-a-vizitat-centrul-de-management-integrat-al-deseurilor-de-la-let-16-32-25http://www.agerpres.ro/mediu/2015/10/05/covasna-ministrul-mediului-a-vizitat-centrul-de-management-integrat-al-deseurilor-de-la-let-16-32-25http://www.agerpres.ro/mediu/2015/10/05/covasna-ministrul-mediului-a-vizitat-centrul-de-management-integrat-al-deseurilor-de-la-let-16-32-25


23/36

8$$$: i să dăm posibilitatea, pe o perioadă de un an de zile, ca operatorul care e acumșla nivel de jude să poată să aducă aici gunoi, dar numai gunoi menajer i în elulț șacesta să&l obligăm să colecteze selectiv de la cetă eni 8$$$: "u putem căra gunoiulțdintr&un jude în altul i nu putem să încărcăm popula ia cu cost suplimentar peț ș țtransport 8$$$:

"u e normal să ne plimbăm prin toată ara cu gunoaiele, pe lângă poluare, trebuie săținem cont i de periclitarea sănătă ii popula iei 8$$$: "u se poate să umplemț ș ț ț

drumurile ării cu ma ini cu mii de tone de gunoaie cărate dintr&o parte în alta$ uț șcred că comisia va în elege 8$$$: i ne va da derogare pentru ca aceste centre, cum esteț șcel de la Covasna, să poată să înceapă lucrul$ *rebuie să deblocăm situa ia i eu credț șcă se poate+, a declarat ministrul 1ediului$

Centrul de management integrat de la Ae este, potrivit pre edintelui Consiliuluiț ș?ude ean Covasna, *amas andor, o +mică uzină+ i va include, printre altele, o linieț șde sortare a de eurilor reciclabile, o sta ie de compostare a de eurilor organice i oș ț ș ș

sta ie de epurare i va rezolva pe termen lung problema miilor de tone de de euriț ș șcare se adună anual în jude ul Covasna$ *amas andor a men ionat că acest proiectț țeste unul dintre cele mai importante derulate în ultimii 2) de ani în jude , atât dințpunctul de vedere al impactului, cât i al ondurilor investite$ș

+%m schimbat complet gestionarea de eurilor în jude ul Covasna 8$$$:, am închis toateș țgropile de gunoi din mediul rural în 20-0, apoi am ecologizat toate depozitele degunoi din cele cinci ora e, ântu 6heorghe, *ârgu ecuiesc, ;ntorsura uzăului,șCovasna i araolt i sperăm ca anul acesta deja să putem avea un operator$ș ș


24/36

$arcul arineland din 2ntibes 9sud(estul ran ei:, cel mai mare parcțmarin din .uropa, a fost afectat masiv de intemperiile soldate cu 1Cmor i- Directorul parcului este în'riorat de soarta animalelor, scrie luniț+minutes-ch-

azinele în care înoată animale sunt pline cu apă mocirloasă, iar instala iile electricețau cedat la violen a intemperiilor care s&au abătut sâmbătă asupra Coastei de %zur,țpunând în pericol via a animalelor acvatice$ inguini i otarii înotau cu greuț șduminică în apa tulbure$

otrivit directorului parcului, ernard 6ianpaolo, instala iile tehnice .au ostțaectate în propor ie de peste =0K, îngreunând via a animalelor$ "u mai avemț țelectricitate, apă, nu mai avem nimic i, prin urmare, trebuie să repunem înșunc iune toate instala iile pentru ca animalele să poată trăi din nou normal., aț țadăugat el$

;n zgomotele otariilor, zeci de pompieri pompau duminică apa care invadaseconductele de iltrare$ "u mai e/ista apă curată i nici condi ii pentru men inereaș ț țapei din acvarii la temperatura adecvată pentru pe tii tropicali$ .untem preocupa iș țdeocamdată de via a animalelor i starea lor bună$ ste prioritatea noastră i apoiț ș ș vom reconstrui parcul., a mai spus directorul$

5urtuna de pe Coasta de %zur s&a soldat cu - mor i i patru persoane date dispărute$ț ș1arineland se ală la mică distan ă de campingul din %ntibes, unde o persoană ațmurit, i la câteva sute de metri de casa de bătrâni de la iot, unde trei vârstnici nușau mai putut i salva i$ț

Cei 400 de angaja i ai parcului muncesc la evacuarea noroiului i reacereaț șinstala iilor pentru animale, grav aectate de inunda ii, încheieț ț 20minutes$ch$

http://www.agerpres.ro/mediu/21G/1/G/natura-si-biodiversitate-armonie-salbaticie-si-spiritualitate-in-parcul-national-buila-vanturarita-12-21-45

NA'.RĂ I BIO0I=ER/I'A'EȘArmonie+ sălbăticie i spiritualitateș 1n !arcul Na ional Buila8=ânturari aț ț #n sudul un ilor 0ăpă nii din masivul $arn', pe teritoriul localită ilorț ț ț0oste ti, )ărbăte ti i )ăile Olăne ti, se întinde pe apro8imativ 4-* deș ș ș șhectare cel mai mic parc na ional din Romnia, )uila(%nturari a, însăț ț

http://20minutes.ch/http://20minutes.ch/http://www.agerpres.ro/mediu/2015/10/05/natura-si-biodiversitate-armonie-salbaticie-si-spiritualitate-in-parcul-national-buila-vanturarita-12-21-49http://www.agerpres.ro/mediu/2015/10/05/natura-si-biodiversitate-armonie-salbaticie-si-spiritualitate-in-parcul-national-buila-vanturarita-12-21-49http://20minutes.ch/http://www.agerpres.ro/mediu/2015/10/05/natura-si-biodiversitate-armonie-salbaticie-si-spiritualitate-in-parcul-national-buila-vanturarita-12-21-49http://www.agerpres.ro/mediu/2015/10/05/natura-si-biodiversitate-armonie-salbaticie-si-spiritualitate-in-parcul-national-buila-vanturarita-12-21-49


25/36

unul dintre cele mai bo'ate din punct de vedere al biodiversită ii iț șspiritualită ii---ț

1asivul uila, cu ale sale stânci izbitor de albe, care răsar pur i simplu din verdeleșpădurilor de molid, domină întregul peisaj$ 5rumuse ile naturale ale zonei suntț întregite de numeroasele orme de relie carstic prezente prin chei, pe teri i avene$ș ș

*otul, aici, este într&o perectă armonie9 splendoarea muntelui, sunetul cristalin alcelor 44 de izvoare nesecate din zona Coste ti, .amprenta. celor -00 de pe teriș ș

i$$$divinitatea care te înconjoară din salba de schituri i de mănăstiri$ș ș

( istorie recentă

arcul "a ional uila&Dânturari a, sit al 'e elei cologice uropene "atura 2000, aț ț țost îniin at prin L6 2-)-72004 i este administrat, din 200(, de către 'egiaț ș"a ională a ădurilor @ 'omsilva în parteneriat cu %socia ia MogaJon, organiza ieț ț ț

non&guvernamentală din localitatea Coste ti&Dâlcea$ Cel mai mic parc na ional dinș ț'omânia este situat chiar deasupra medianei jude ului Dâlcea i este vizibilț ș+peninsular. din trei păr i, de la distan e de peste 30 de ilometri$ț ț

arcul are ase puncte de intrare, trei prin comuna Coste ti, unul pe Dalea istri eiș ș ț vâlcene i două pe Dalea Coste ti$ %cesta cuprinde creasta calcaroasă liniară aș ș1asivului uila&Dânturari a, cu o lungime de circa -4 ilometri, de la vest de cheilețistri ei vâlcene, până la est de Cheile !lăne ti 85olea:, creastă dominată de celeț șdouă vâruri care dau numele masivului9 Dârul uila 8-$>4=$metri: i Dârulș Dânturari a 1are 8-$>>) metri:$ %ltitudinea absolută este în Dârul Dânturari aț ț1are, iar cea minimă la ie irea istri ei din chei 8))0 metri:$ș ț

%lte vâruri principale ale masivului sunt de la sud&vest spre nord&est9 %rnota8-$->3, metri:, 1untele Cacova 8-$)2),- metri:, 1untele iatra 8-$(43 metri:,1untele %lbu 8-$()>,= metri:, uila 8-$>4>,( metri:, tevioara 8-$>4 metri:,Ș Dioreanu 8-$>(( metri: i Dânturari a 1ică 8-$()) metri:$ș ț

Aegătura masivului cu 1un ii Căpă ânii este ăcută prin laiul "etedu 8inter&luviulț țdintre râurile istri a i Coste ti:, laiul Aespezi 8inter&luviul dintre râurile Coste tiț ș ș ș

i Cheia: i laiul Lădărău 8inter&luviul dintre râurile Cheia i !lăne ti:$ș ș ș ș

radi ia locului în 'aună i diversitateț ș


26/36

%ici se întâlnesc numeroase specii protejate ale lorei 8loarea de col , ghin uraț țgalbenă, crinul de munte sau cel de pădure, ienupăr, garoi e, orhidee i iedera albă:,ț șdar i ale aunei$ 1asivul oeră condi ii pentru supravie uirea celor mai importanteș ț țdintre carnivorele mari, precum ursul, lupul sau râsul$


27/36

#n plus de valoare, unicitate i atrac ie îl constituie e/isten a în imediata apropiere aș ț țparcului a numeroase obiective cultural&istorice, salba de mănăstiri i schiturișLorezu, istri a, %rnota, Iezer, ahomnie, ătrunsa sau 1ănăstirea 5răsinei$ "umităț

i %thosul românesc, mănăstirea dintre rasini este un tărâm interzis emeilor, dinșcauza groaznicului blestem lansat, la ->(, de ântul Calinic, care opre te cuș

stră nicie emeile să intre în mănăstire$ Cele care, totu i, s&au aventurat i&auș ș șpierdut min ile sau sunt grav bolnave, spun oamenii locului$ "u trebuie uitate niciț bisericile rupestre din e tera Ailiecilor, obiceiurile, me te ugurile i arhitecturaș ș ș ștradi ională din satele de la poalele muntelui$ț


28/36

i tradi iile păstore ti, dar i pentru produsele tradi ionale locale9 ructe, uică,ș ț ș ș ț ț brânzeturi sau miere$

%rhitectura speciică zonei este bazată pe prelucrarea lemnului i a pietrei, cele maișla îndemână materiale în zona !lteniei de sub munte$ %ici, casele construite sunt cu

pridvor 8prispă: în a ă, sub care de obicei se ală beciul$ *emelia este construită dințpiatră zidită cu mortar, pere ii sunt construi i din bârne din lemn tencuite,ț țacoperi urile sunt din indrilă 8 i ă:, iar magaziile 8căsoaie: i adăposturile pentruș ș ș ț șanimale 8grajduri, ânare: sunt construite tot din lemn, potrivit inorma iilorțpublicate pe site&ul NNN$buila$ro$

"egendele locului

"umele localită ilor alate în inima !lteniei sunt pline de legendă$ %stel, se spune cățaici ar i e/istat un cioban bogat care stăpânea inuturile deluroase de la poalelețuilei, după cum reiese din povestea scrisă pe pagina de internet dedicată arcului"atural uila&Dănturari a$ Ciobanul avea patru ii pe numele lor Costea, ărbat,

ț


29/36

otrivit inorma iilor oerite de directorul arcului, din 2004 i până în prezent, auț șost derulate de administra ia parcului, în colaborare cu alte organiza ii, sau se alăț ț în curs de derulare un număr de -( proiecte$ #nul dintre acestea este +'evizuireaplanului de management al "D i strategia de monitorizare a conservăriișhabitatelor i speciilor de interes comunitar+, acesta beneiciind de onduri europeneș

din ! 1ediu în valoare de -,32 milioane de lei$;n acela i timp, e/istă multe ale proiecte de valoare mai mică, dar importante,șprecum +or ile arcului "a ional uila&Dânturari a, natură i spiritualitate+,ț ț ț șinan atori iind 5unda ia pentru arteneriat i Consiliul ?ude ean Dâlcea @ cuț ț ș ț3)$42= lei, +Implementarea 'e elei cologice "atura 2000 pe teritoriul "D iț șrealizarea lanului de 1anagement al arcului+ @ în valoare de 30$)00 lei, sumeprovenite de la %dministra ia 5ondului pentru 1ediu, +'anger ?unior al "D&itț"atura 2000+ @ 34$4)0 lei, i +'angeri ?uniori, prieteni ai "D+ @ 2$-) lei,șinan atorii principali ai proiectelor iind 5unda ia pentru arteneriat i 1olț ț ș'omânia$ 1ai pot i men ionate proiecte precum +!ltenia de sub 1unte @ destina ieț ț

ecoturistică @ 3$300 lei, sau cele de monitorizare a unor specii reprezentative aleparcului i de reconstruc ie a unor reugii turistice$ș ț

.Daloarea ondurilor europene i na ionale atrase până în prezent se ridică la circaș ț-,( milioane de lei, din care onduri europene -,032 milioane lei i onduri na ionaleș ț@ )(=$>3= lei$ 5ondurile atrase au ost orientate spre cercetare7monitorizare, dotarecu echipament de cercetare7monitorizare, echipamente de teren, de birou,inrastructură turistică 8re&marcare trasee turistice, amenajare poteci tematice,reconstruc ie reugii turistice:, promovare a parcului 8pagina Neb, pliante, bro uri,ț șalbume oto, tricouri personalizate, pălării personalizate, rucsacuri personalizate, bro uri de educa ie ecologică etc$:, dotare cu ma ină de teren$ entru viitor, avem înș ț ș

vedere derularea unor proiecte proiecte care să vizeze monitorizarea speciilor ișhabitatelor din parc, pentru între inere7îmbunătă ire inrastructură, construire iț ț șamenajare centru de vizitare al parcului, dotare cu echipamente 8de cercetare, de birou, de teren:., precizează directorul Cosmin otez$

%cesta a subliniat că, la momentul actual, parcul nu se conruntă cu problememajore, chiar dacă i aici, ca i în alte arii protejate din ară, administra ia întâmpinăș ș ț țprobleme legate de mici vandalizări ale panourilor inormative i +amintiri+ lăsate deșturi ti sub orma de eurilor$ș ș

arcul "a ional uila&Dânturari a, din regiunea !lteniei de ub 1unte, cu ale saleț ț

creste muntoase i peisaje de vis, dar i cu o biodiversitate atât de valoroasă, oerăș ș într&un spa iu restrâns o adevărată splendoare, o resursă inegalabilă de rumuse eț țnaturală, nealterată de mâna omului, care trebuie protejată i pentru cei dinșgenera iile viitoare$ț

%6''78% @ autori9 1ariana "ica,


30/36

.Daloarea ondurilor europene i na ionale atrase până în prezent se ridică la circaș ț-,( milioane de lei, din care onduri europene -,032 milioane lei i onduri na ionaleș ț@ )(=$>3= lei$ 5ondurile atrase au ost orientate spre cercetare7monitorizare, dotarecu echipament de cercetare7monitorizare, echipamente de teren, de birou,inrastructură turistică 8re&marcare trasee turistice, amenajare poteci tematice,

reconstruc ie reugii turistice:, promovare a parcului 8pagina Neb, pliante, bro uri,ț șalbume oto, tricouri personalizate, pălării personalizate, rucsacuri personalizate, bro uri de educa ie ecologică etc$:, dotare cu ma ină de teren$ entru viitor, avem înș ț ș vedere derularea unor proiecte proiecte care să vizeze monitorizarea speciilor ișhabitatelor din parc, pentru între inere7îmbunătă ire inrastructură, construire iț ț șamenajare centru de vizitare al parcului, dotare cu echipamente 8de cercetare, de birou, de teren:., precizează directorul Cosmin otez$

%cesta a subliniat că, la momentul actual, parcul nu se conruntă cu problememajore, chiar dacă i aici, ca i în alte arii protejate din ară, administra ia întâmpinăș ș ț țprobleme legate de mici vandalizări ale panourilor inormative i +amintiri+ lăsate deș

turi ti sub orma de eurilor$ș ș

arcul "a ional uila&Dânturari a, din regiunea !lteniei de ub 1unte, cu ale saleț țcreste muntoase i peisaje de vis, dar i cu o biodiversitate atât de valoroasă, oerăș ș într&un spa iu restrâns o adevărată splendoare, o resursă inegalabilă de rumuse eț țnaturală, nealterată de mâna omului, care trebuie protejată i pentru cei dinșgenera iile viitoare$ț

%6''78% @ autori9 1ariana "ica,


31/36

l a mai anun at că opera iunile de căutare au ost suspendate temporar din cauzaț țploilor care s&au abătut asupra zonei, în municipalitatea anta Catarina inula, lacirca -) ilometri est de capitală$ .ste periculos să lucrezi în aceste condi ii., ațsubliniat purtătorul de cuvânt, precizând că opera iunile vor i reluate lunițdiminea ă$ț

#n bilan anterior anun ase =( de mor i i 300 de dispăru i$ț ț ț ș ț

=2 de persoane i >0 de utilaje$ț ș

otrivit normelor interna ionale, la ora locală 22$00 8luni, 04$00 61*: se vorț încheia cele 2 de ore dincolo de care probabilitatea de a mai găsi supravie uitori estețminimă, a subliniat ?ulio anchez$

%6''78% @ editor9 %lic 1îrza:

http://www.in)omediu.eu/eco-news/in)ormatii-eterne/CCC4-peste-G-dintre-

europeni-cred-c8048C=-vor-+-a)ecta80C85i-personal-de-pierderea-biodiversit8048C=80C85ii.html

Peste !" dintre europenicred că #or a$ectați

personal de pierderea

biodi#ersității Evaluarea la jumătatea perioadei a &trategiei %E în domeniul biodiversității arată că s"au înregistrat progrese în numeroase domenii, dar subliniază aptul că, pentru a stopa pierdereabiodiversității până în ?+?+ este nevoie de mult mai multă implicare din partea statelormembre, arată un raport al 1omisiei Europene.

Evaluarea analizează dacă %E este pe cale să își îndeplinească obiectivul privind stopareapierderii biodiversității până în ?+?+. @ezultatele arată că s"au înregistrat progrese înnumeroase domenii, dar subliniază necesitatea de a se depune eorturi mult mai mari în ceeace privește respectarea angajamentelor asumate de statele membre. 1apacitatea naturii de

purifcare a aerului și a apei, de polenizare a culturilor și de limitare a eectelor unor catastroeprecum inundațiile este periclitată, apt care ar putea genera costuri neprevăzute semnifcativepentru societate și economia noastră. @ezultatele unui sondaj de opinie la nivelul %E confrmăaptul că majoritatea cetă%enilor europeni sunt îngrijora%i de efectele pierderiibiodiversită%ii, )ind con*tien%i de impactul negativ pe care aceasta îl poate avea asuprasănătă%ii *i a bunăstării lor *i, în cele din urmă, asupra dezvoltării noastre economice petermen lung.

http://www.infomediu.eu/eco-news/informatii-externe/8884-peste-50-dintre-europeni-cred-c%C4%83-vor-fi-afecta%C8%9Bi-personal-de-pierderea-biodiversit%C4%83%C8%9Bii.htmlhttp://www.infomediu.eu/eco-news/informatii-externe/8884-peste-50-dintre-europeni-cred-c%C4%83-vor-fi-afecta%C8%9Bi-personal-de-pierderea-biodiversit%C4%83%C8%9Bii.htmlhttp://www.infomediu.eu/eco-news/informatii-externe/8884-peste-50-dintre-europeni-cred-c%C4%83-vor-fi-afecta%C8%9Bi-personal-de-pierderea-biodiversit%C4%83%C8%9Bii.htmlhttp://www.infomediu.eu/eco-news/informatii-externe/8884-peste-50-dintre-europeni-cred-c%C4%83-vor-fi-afecta%C8%9Bi-personal-de-pierderea-biodiversit%C4%83%C8%9Bii.htmlhttp://www.infomediu.eu/eco-news/informatii-externe/8884-peste-50-dintre-europeni-cred-c%C4%83-vor-fi-afecta%C8%9Bi-personal-de-pierderea-biodiversit%C4%83%C8%9Bii.htmlhttp://www.infomediu.eu/eco-news/informatii-externe/8884-peste-50-dintre-europeni-cred-c%C4%83-vor-fi-afecta%C8%9Bi-personal-de-pierderea-biodiversit%C4%83%C8%9Bii.html


32/36

%E a adoptat o strategie care vizează stoparea pierderii biodiversității până în ?+?+. Evaluarea la jumătatea perioadei a strategiei subliniază că trebuie depuse mult mai multe eorturi pe teren,astel încât politicile %E să se concretizeze în acțiuni. n primul rând, este necesar ca statelemembre să pună mai bine în aplicare legislația %E privind mediul înconjurător. 5ai mult de treiserturi din habitatele naturale importante din %E se a2ă în prezent într"o stare neavorabilă și

numeroase specii sunt amenințate cu dispariția. &toparea piederii biodiversității va depinde, deasemenea, de măsura în care preocupările privind biodiversitatea vor f integrate în mod efcace în politicile privind agricultura, silvicultura, pescuitul, dezvoltarea regională și comerțul. (oliticaagricolă comună oeră oportunități pentru o mai bună integrare a preocupărilor legate debiodiversitate, dar succesul acesteia va depinde de măsura în care statele membre vor pune înaplicare măsurile prevăzute. n cele din urmă, capitalul nostru natural trebuie să fe recunoscutși apreciat, nu doar în limitele zonelor protejate, ci și la o scară mai largă, pe teritoriul și înmările statelor membre ale %E. n prezent, 1omisia eectuează o verifcare a adecvării$irectivelor %E privind păsările și habitatele pentru a stabili dacă obiectivele acestora sunt îndeplinite în modul cel mai efcace.

9&e pot desprinde numeroase învățăminte din acest raport. &"au realizat progrese importante șie)istă e)emple pozitive care trebuie urmate, însă sunt necesare mult mai multe eorturi pentrua elimina defciențele și a ne îndeplini obiectivele în materie de biodiversitate până în ?+?+#, adeclarat1omisarul european pentru mediu, aaceri maritime și pescuit, Barmenu 0ella. 9Cutrebuie să ne mulțumim cu aceste rezultate/ pierderea biodiversității înseamnă pierdereasistemului nostru de susținere a vieții. Cu ne putem permite să ajungem într"o astel de situație,și nici economia noastră nu își poate permite acest lucru.#

@eacerea habitatelor naturale și construirea unor inrastructuri ecologice rămâne o provocare

pentru Europa. 3dată pusă în aplicare, &trategia %E privind inrastructura ecologică ar trebui săgenereze benefcii multiple, în diverse sectoare, inclusiv în cel al agriculturii, al silviculturii și alpescuitului. &peciile alogene invazive reprezintă, de asemenea, o amenințare împotrivabiodiversității în Europa, înregistrând ritmul de creștere cel mai rapid și provocând daunesemnifcative agriculturii, silviculturii și pescuitului, în valoare de cel puțin *? miliarde E%@ pe an.A intrat în vigoare un nou regulament al %E, menit să contribuie la combaterea răspândiriispeciilor alogene invazive și se depun eorturi pentru a stabili, până la începutul anului ?+*D, olistă a seciilor de acest tip care generează îngrijorări la nivelul %E.

a nivel mondial, contribuția %E la stoparea biodiversității este semnifcativă. mpreună custatele sale membre, %E este cel mai important donator de onduri pentru conservareabiodiversității. %E a luat primele măsuri pentru a reduce actorii indirecți care cauzeazăpierderea biodiversității, inclusiv comerțul cu specii sălbatice și pescuitul ilegal, și pentru aintegra biodiversitatea în acordurile sale comerciale. Coua Agendă mondială ?++ privinddezvoltarea durabilă reiterează necesitatea îndeplinirii, în întreaga lume, a angajamentelor înacest domeniu.


33/36

+ublicarea acestei evaluări la jumătatea perioadei coincide cu publicarea rezultatelorunui sondaj urobarometru, care arată că cetă%enii europeni sunt îngrijora%i de actualeletendin%e privind biodiversitatea. Cel pu%in trei sferturi dintre cetă%enii europeni sunt depărere că e"istă amenin%ări grave la adresa animalelor, a plantelor *i a ecosistemelor lanivel na%ional, european *i mondial *i mai mult de jumătate dintre ace*tia sunt de părere

că vor ) afecta%i personal de pierderea biodiversită%ii.

http://www.in)omediu.eu/eco-news/in)ormatii-eterne/CCC1-peste-2-de-noi-specii"[email protected]

Peste %!! de noi specii,descoperite în &imala'a

3amenii de știință au descoperit peste ?++ de noi specii în 5unții Fimala4a.

n ultimii cinci ani, cercetătorii au descoperit în regiunea estică a lanțului muntos * de plante,?D de specii de pești, *+ amfbieni, o reptilă, o pasăre și un mamier, arată un raport GG> citatde $ail4 5ail.

(rintre cele mai ciudate descoperiri se numără peștele #mergător#, descoperit în mlaștinaeraguri din :ndia. Acest animal poate respira, poate supraviețui pe uscat până la - zile și a ostdenumit #fshzilla# din cauza agresivității sale.

1ercetătorii au mai descoperit și o specie de maimuță care strănută mai ales atunci când plouă,o broască cu ochi albaștri și un șarpe cu piele colorată în galben, roșu și portocaliu.

@aportul atrage însă atenția asupra pericolului în care se a2ă speciile nou descoperite,schimbările climatice find principala amenințare.

#$escoperirea a ?** noi specii într"una dintre cele mai bogate regiuni din lume din punct devedere biologic este o celebrare a darului naturii. 3dată cu descoperirea vine însă șiresponsabilitatea de a continua să protejăm aceste daruri prețioase pe care ni le"a oeritplaneta#, a declarat $echen $orji, de la GG> 'hutan.

http://www.green-report.ro/2-de-milioane-de-dolari-pentru-proiecte-de-capturare-si-

conversie-a-carbonului/

+ de milioane de dolari pentru proiecte decapturare ?i conversie a carbonuluiroiectele pot &nscrise de ec*ipe de cercetători din &ntrea!a lume' at$ta timp c$t

se adresea"ă e industriei centralelor electrice pe cărbune' e industriei de !a"e

naturale. 2eadlineD martie -016

http://www.infomediu.eu/eco-news/informatii-externe/8881-peste-200-de-noi-specii,-descoperite-%C3%AEn-himalaya.htmlhttp://www.infomediu.eu/eco-news/informatii-externe/8881-peste-200-de-noi-specii,-descoperite-%C3%AEn-himalaya.htmlhttp://www.infomediu.eu/dailymail.co.ukhttp://www.green-report.ro/20-de-milioane-de-dolari-pentru-proiecte-de-capturare-si-conversie-a-carbonului/http://www.green-report.ro/20-de-milioane-de-dolari-pentru-proiecte-de-capturare-si-conversie-a-carbonului/http://www.infomediu.eu/eco-news/informatii-externe/8881-peste-200-de-noi-specii,-descoperite-%C3%AEn-himalaya.htmlhttp://www.infomediu.eu/eco-news/informatii-externe/8881-peste-200-de-noi-specii,-descoperite-%C3%AEn-himalaya.htmlhttp://www.infomediu.eu/dailymail.co.ukhttp://www.green-report.ro/20-de-milioane-de-dolari-pentru-proiecte-de-capturare-si-conversie-a-carbonului/http://www.green-report.ro/20-de-milioane-de-dolari-pentru-proiecte-de-capturare-si-conversie-a-carbonului/


34/36

%rgani&atorii celebrei competiYii internaYionale Eri"e au anunYat recent c!" $n ediYia de anulacesta" vor premia proiecte prin care cercetătorii vor auta centralele electrice peba"ă de cărbune Fi u"inele de !a"e naturale săerita!e sunt &n

pericol de a distruse de exploatări miniere' de petrol Fi de !a"e' conform

unui raport publicat recent de or!ani"aAia Horld Hide +und for ature IHH+J.

pecialiFtii averti"ea"ă că' odată cu pierderea biodiversităAii din aceste "one' se

limitea"ă Fi posibilitatea comunităAilor locale de an plus"parcurile naturale ca Marele 0anion" Marea arier! de 0orali sau 3elta %avango ad!postescplante Xi peisa7e unice $n lume.0u toate acestea" 31% din siturile ()C5 riscă să e distruse de activităAilecompaniilor miniere Fi a celor de petrol Fi !a"e" din datele pre&entate de WW $n

http://www.technologyreview.com/news/540706/researcher-demonstrates-how-to-suck-carbon-from-the-air-make-stuff-from-it/http://www.green-report.ro/o-treime-dintre-siturile-unesco-amenintate-de-activitati-extractive/http://www.green-report.ro/o-treime-dintre-siturile-unesco-amenintate-de-activitati-extractive/http://d2ouvy59p0dg6k.cloudfront.net/downloads/safeguarding_outstanding_natural_value.pdfhttp://www.technologyreview.com/news/540706/researcher-demonstrates-how-to-suck-carbon-from-the-air-make-stuff-from-it/http://www.green-report.ro/o-treime-dintre-siturile-unesco-amenintate-de-activitati-extractive/http://www.green-report.ro/o-treime-dintre-siturile-unesco-amenintate-de-activitati-extractive/http://d2ouvy59p0dg6k.cloudfront.net/downloads/safeguarding_outstanding_natural_value.pdf


35/36

raportul (a$eguarding Outstanding )atural Value. ,ituaYia este Xi mai $ngri7or!toare $n /frica" unde 61% dintre situri sunt ameninYate.0on)orm autorilor" motivul pentru care companiile obYin concesii de eploatare $n ast)el de&one este oinsucientă anali"ă a impactului din partea autorităAilor locale. %rbite depro+tul imediat pe care $l obYin" acestea nu evaluea&! e)ectele negative ale operaYiunilor

asupra mediului Xi asupra societ!Yii. ,pecialiXtii WW averti&ea&! c! activit!Yile industrialedin &one prote7ate distru! peisaele Fi biodiversitatea" &mpuAinea"ă resursele deapă Xi afectea"ă de"voltarea socion ,lovenia" de eemplu" o reYea de peXteri a adusadministraYiei locale venituri de aproape 1= milioane de euro $n 211" $ntr-o Yar! $n carevenitul mediu pe economie este estimat la doar 4. de euro anual.,e estimea&! c! G3% dintre siturile ()C5 sunt )olosite pentru activităAi turistice"c! G1% asi!ură locuri de muncă Xi 84% contribuie la educaAia populaAiei.

Recomandarile WWF pentru investitori

?utorii studiului recomand! investitorilor s! veri+ce dac! vreuna dintre companiile $n careplani+cau s! investeasc! intenYionea&! s! eploate&e situri prote7ate Xi s! $ncerce s!conving! managementul celor care de7a o )ac s! renunYe treptat la operaYiunilor lor dinaceste &one.3e asemenea" con)orm WW" investitorii ar trebui s! $Xi retrag! investiYiile din companiilecare nu $nregistrea&! progrese Xi s! milite&e pentru transparenY! $n raportarea modului de)olosire a investiYiilor.

http://www.animal&oo.ro/castor-stravechi-supravietuitor-al-etinctiei-dino&aurilor/

Oamenii de stiinta au descoperit o specie stra$ec,e de mamiere care ausupra$ietuit e$enimentelor ce au dus la disparitia in masa a dino#aurilor+inormea#a bbc(com+ preluat de 3ediaa%(

Ramasitele acelui mamifer de talie mare, ce era asemanator unor rozatoare, au oferitcercetatorilor mai multe indicii despre felul in care mamiferele Kau cuceritL planeta, dupadisparitia dinozaurilor de pe ;erra-

>imbetopsalis simmonsae, asa cum a fost denumita noua specie, era o vietuitoareerbivora, care semana cu un castor-

/tudiul a fost publicat in oolo'ical >ournal of the !innean /ocietE-

/tep,en Brusatte+ proesor la .ni$ersitatea Edinbur2,+ coordonatorul studiului+ arelatat modul in care Carissa Ra?mond+ o studenta din ec,ipa sa+ a descoperit

http://www.animalzoo.ro/castor-stravechi-supravietuitor-al-extinctiei-dinozaurilor/http://www.animalzoo.ro/castor-stravechi-supravietuitor-al-extinctiei-dinozaurilor/


36/36

aceste osile+ in timp ce prospecta un sit paleontolo2ic in statul american Ne@3e%ico(

KNe(am dat seama destul de repede ca acela era un tip complet nou de animal, pe carenimeni nu(l mai vazuse vreodataL, a declarat profesorul )rusatte pentru ))0 NeMs-

0ercetatorii au remarcat in special dintii animalului, care erau specializati pentrumestecarea tulpinilor de plante, cu linii complicate de ridicaturi pe partea din spate, iar incisivii bine plasati in partea din fata, pentru a roade diverse materiale ve'etale-

Date post:	07-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	greceanu-alina
View:	225 times
Download:	0 times

Revista Presei 2-5 Octombrie

Documents