Revista Presei 30 Aprilie 2010

30.04.2010

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI

30 aprilie 2010

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ

“APELE ROMÂNEhttp://www.rowater.ro

http://www.rowater.ro/

30.04.2010

CUPRINS

PRESA CENTRALĂ...................................................................................................5

Debandada la licitatiile pentru inchirierea plajelor in sezonul 2010.............................5

Litoralul, pregătit de 1 Mai? Ce vrăjeală!......................................................................6

Teme similare.................................................................................................................6

Laszlo Borbely înclină să dea undă verde proiectului minier de la Roşia Montana......6

Ministerul Mediului va aloca bani pentru rezolvarea problemelor de la Roşia Montană

.......................................................................................................................................7

Roşia Montană iese din zona crepusculară....................................................................7

Ministrul Mediului va propune în guvern proiectul Roşia Montană, dacă se va dovedi

nepoluant........................................................................................................................9

Rosia Montana finantata cu 700.000 de euro din proiecte europene...........................10

Teme politice...............................................................................................................11

Curăţenie prin filialele democrat-liberale: Dan Cârlan ar putea pierde şefia PDL Iaşi

.....................................................................................................................................11

PRESA LOCALĂ.......................................................................................................13

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA LITORAL.................13

Licitaţie de mântuială pentru atribuirea plajelor..........................................................13

Dominic (BT Cafe) si Greavu (Romned) poftesc si alte plaje din Mamaia................14

Sorin Greavu de la Romned: „Hotelierii vor plaje, dar n-au cearceafuri, n-au perne si

prosoapele sunt gaurite”..............................................................................................15

Contestatiile la licitatia plajelor se depun si de 1 Mai.................................................16

ABADL vinde un maidan fără acoperiş......................................................................17

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ...............................................19

Controale pentru ape mai curate..................................................................................19

Peste jumătate de tonă de gunoi pe râurile din Alba...................................................19

Teme similare...............................................................................................................20

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

30.04.2010

Zeci de saci cu gunoaie au fost strânşi de pe malul Mureşului...................................20

Zi importantă pentru proiectul Roşia Montana............................................................20

Bani pentru mediu........................................................................................................20

Potrivit miniştrilor Mediului şi Culturii, prezenţi în Munţii Apuseni o decizie privind

Roşia Montană trebuie luată cât mai curând, cu respectarea legislaţiei......................21

Miniştrii maghiari evaluează proiectul minier de la Roşia Montană...........................23

Borbely, nemulţumit de poluarea de la Roşia Montana..............................................24

Ministrul Mediului va propune în guvern proiectul Roşia Montană, dacă se va dovedi

nepoluant......................................................................................................................25

Demararea proiectului Roşia Montană şi repornirea UPSOM, pe agenda de lucru a

Ministerului Economiei...............................................................................................26

“O mie de IMM-uri vor trăi din Proiectul Roşia Montană”........................................27

Teme de mediu.............................................................................................................27

Concurs naţional „Natura prin ochi de copil” iniţiat de Şcoala Generală nr.5............28

Concursul internaţional de fotografii organizat de Şcoala Generală 5 şi-a stabilit

câştigătorii....................................................................................................................29

Elevii de la C.N. „Elena Ghiba Birta” au împărţit arădenilor un „Decalog verde”.....30

Şcoli pentru un viitor verde la Teiuş............................................................................31

„Şcoli pentru un viitor verde”......................................................................................32

Organizaţiile ecologiste, doar o poveste......................................................................32

Fondurile europene pentru protejarea naturii ocolesc judeţul Hunedoara...................33

8 mai, marşul bicicliştilor arădeni: şapte asociaţii civice şi un colegiu naţional şi-au

anunţat până acum participarea!..................................................................................34

Aradul va avea primul monument amplasat pe un luciu de apă..................................35

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT-BÂRLAD...............................36

Teme de mediu.............................................................................................................36

Ministrul Mediului va sustine proiectul Rosia Montana, daca se dovedeste ca nu

polueaza.......................................................................................................................36

În 23 de localităţi din mediul rural apa este asigurată de fântâni sau izvoare.............37

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT....................................................38

Teme de mediu.............................................................................................................38

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

30.04.2010

Aproape o sută de copii au participat astăzi la o acţiune de ecologizare a zonelor de

agrement din jurul municipiului Sfântu Gheorghe, adunând circa 5 tone de gunoi....38

Programul Rabla a fost suplimentat cu încă 50.000 de tichete....................................38

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT...............................................39

Teme de mediu.............................................................................................................39

REŞIŢA - Pentru a avea un oraş mai curat, copiii reşiţeni se implică activ în acţiuni

de conştientizare a importanţei unui mediu sănătos....................................................39

Alte stiri.......................................................................................................................39

Sarbu se retrage, Bojin candideaza..............................................................................39

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU......................................................40

Teme de mediu.............................................................................................................40

Pierderi de zeci de mii de metri cubi de apă potabilă în grădinile momârlanilor din

Coroeşti........................................................................................................................40

Cargill face curăţenie pe malul Jiului..........................................................................42

Groapa de gunoi de la Mofleni îi dă bătăi de cap prefectului......................................42

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA....................................44

Teme de mediu.............................................................................................................44

Vechile perimetrele miniere, un pericol pentru maramureseni...................................44

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

30.04.2010

PRESA CENTRALĂ

Debandada la licitatiile pentru inchirierea plajelor in sezonul 2010 Preturile au plecat de la 1 leu/mp/sezon si au ajuns de sapte ori mai mari

Fiecare inceput de sezon estival este sinonim, in ultimii doi ani, cu un scandal monstru

starnit pe seama licitatiilor care vizeaza atribuirea sectoarelor de plaja. Cu mai putin de o

saptamana inainte de inceperea oficiala a sezonului estival, Administratia Bazinala de

Apa Dobrogea Litoral (ABADL) a demarat procedura de concesionare a plajelor pe

motiv ca abia acum a primit normele de la Ministerul Mediului.

In perioada 25-30 aprilie, la sediul ABADL, s-au desfasurat licitatiile pentru sectoarele de

plaja de pe litoralul romanesc al Marii Negre, dar in fiecare zi a existat un lung sir de

nemultumiri pe care agentii economici nu au ezitat sa le spuna in gura mare. In total, au

fost cumparate 273 de Caiete de Sarcini si au fost depuse 139 de oferte, cele mai multe

vizand plajele din Mamaia, Eforie si Vama Veche. Purtatorul de cuvant al ABADL,

Catalin Anton, a declarat ca agentii economici care au castigat sectoare de plaja au

dreptul sa le administreze doar pana pe data de 15 octombrie a anului curent. Inca din

prima zi, agentii economici s-au aratat extrem de nemultumiti de modul in care s-au

desfasurat „ostilitatile”, dar si de preturile la care s-a inchiriat metrul patrat de plaja.

„Licitatiile s-au organizat foarte tarziu si, mai mult decat atat, pentru anumite sectoare,

licitatia se va repeta pentru ca nu a licitat decat un singur ofertant”, a declarat Sorin

Greavu, reprezentantul Romned, unul dintre operatorii traditionali de plaja. In plus, mai

multi agenti economici s-au plans ca nu au avut timp sa isi procure toate documentele

necesare pentru a participa la licitatie, intrucat Caietele de Sarcini au fost puse la

dispozitia lor cu doar cateva zile inainte de demararea procedurii de inchiriere.

2,3 mil. lei pentru curatarea plajelor

In ceea ce priveste preturile, ofertantii sustin ca, in unele cazuri, acestea au fost stabilite

fara o baza reala. Preturile au pornit de la un leu pe metru patrat/sezon si au ajuns pana la

7 lei, in functie de pozitionarea sectorului si de deschiderea la mare. Dat fiind faptul ca

prima incercare nu s-a bucurat de prea mult succes, reprezentantii ABADL se gandesc

deja la cea de-a doua etapa a licitatiilor pentru plaje. „Cel mai probabil imediat dupa 1

mai va fi finalizata faza I a licitatiilor pentru plajele litorale, iar in zilele urmatoare, pe 5-

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

30.04.2010

6 mai, va fi publicat anuntul de participare pentru faza a II-a. Potrivit graficului, care nu

este inca definitiv, ofertele vor fi primite pana in jurul datei de 12 mai“, a declarat Catalin

Anton.

Dupa cum stau lucrurile, si din experienta anului trecut, nici dupa aceasta etapa nu vor fi

inchiriate toate sectoarele de plaja, cele ramase libere urmand sa fie intretinute de Apele

Romane, din bani publici. De altfel, ABADL s-a gandit la tot si a postat pe Sistemul

Electronic de Achizitii Publice un anunt de licitatie pentru contractul de „servicii de

curatire a suprafetelor de plaja aferente litoralului Marii Negre”, in valoare de 2,38

milioane de lei. Pentru a evita pe viitor un astfel de scenariu, presedintele Asociatiei Pa-

tronale Mamaia, Nicolae Bucovala, si presedintele Asociatiei Litoral - Delta Dunarii,

Corina Martin, au anuntat ca sustin trecerea plajelor in administrarea Consiliului Judetean

Constanta. „Ne dorim ca plajele sa revina numai celor care au activitati de turism, pe

durata sezonului estival, pe un contract multianual”, a declarat Corina Martin./

Financiarul

Litoralul, pregătit de 1 Mai? Ce vrăjeală!Deşi nu mai e nici o surpriză că romanii merg la mare de 1 Mai, cu doar o zi inainte de

primirea turiştilor, autorităţile tot nu terminaseră amenajarea staţiunilor de la malul Mării

Negre. Ieri, in cele mai multe locuri, muncitorii încă mai lucrau pe şantiere, iar plajele

erau pline de alge şi de munţi de gunoaie./Libertatea

Teme similare

Laszlo Borbely înclină să dea undă verde proiectului minier de la Roşia MontanaMinistrul Mediului Laszlo Borbely înclină să dea undă verde controversatului proiect

minier de la Roşia Montana. Investitorul va trebui să respecte legislaţia românească şi

europeană de mediu şi de conservare a patrimoniului cultural.

Miniştrii Mediului si Culturii au vizitat cele două iazuri de decantare şi haldele de steril

rămase în urma vechii exploatări, dar şi vestigiile romane descoperite aici. Cariera în care

s-a exploatat până acum patru ani zacamantul aurifer este principala sursa de poluare din

zonă, iar râurile sunt încă afectate de apele acide din carieră.

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

30.04.2010

Ministrul Laszlo Borbely a criticat primăria şi autorităţile locale pentru că nu şi-au făcut

datoria în ceea ce priveşte curăţarea cursurilor de apă, a stat de vorbă cu reprezentanţii

organizaţiilor ecologiste care se opun proiectului. / TVR 1

Ministerul Mediului va aloca bani pentru rezolvarea problemelor de la Roşia MontanăFosta mină din Roşia Montană continuă să polueze prin apele acide care se varsă în

pârâul Abrudel, fiind necesare fonduri în valoare de 700.000 de euro pentru rezolvarea

problemelor urgente de poluare.

Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a declarat, la Roşia Montană, că ministerul pe care îl

conduce va da bani pentru rezolvarea problemelor de mediu din zonă. El a spus că, în

prezent, fosta mină din Roşia Montană continuă să polueze prin apele acide care se varsă

în pârâul Abrudel, fiind necesare fonduri în valoare de 700.000 de euro pentru rezolvarea

problemelor urgente de poluare. Borbely a spus că sunt programe prin Fondul de Mediu,

care pot fi folosite pentru închiderea iazurilor.

Ministrul a criticat autorităţile locale pentru că nu au curăţat mormanele de deşeuri din

zonă şi cele depuse de-a lungul râurilor. Borbely a spus că aşteaptă autorităţile să vină cu

un proiect de mediu pentru a putea acorda aceste fonduri, declarându-se nemulţumit de

faptul că, până acum, statul român nu a făcut nimic în acest sens.

Borbely a spus că împreună cu Ministerul Economiei, în subordinea căruia s-a aflat fosta

exploatare minieră, va încerca să rezolve această problemă de mediu./ Adevarul

Roşia Montană iese din zona crepuscularăAstăzi ministrul culturii, Kelemen Hunor, dar şi cel al mediului, Laszlo Borbely se află în

vizită de documentare la Roșia Montana, în scopul strângerii de informații despre

proiectul de exploatare minieră al companiei Roşia Montană Gold Corporation.

Vizita celor doi oficiali este un semnal clar că, în cele din urmă, autorităţile române au

început procesul de evaluare al proiectului. Aflat până acum într-o zonă crepusculară din

punct de vedere politic, marcat de procesele de intenții ale opoziției ecologiste, dar prea

puțin analizat la rece, proiectul canadienilor pare că a intrat în linie dreaptă, deşi

rezultatul final al acestui traseu râmâne încă imprevizibil.

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

30.04.2010

Startul a fost dat de ministrul economiei, Adriean Videanu, cel care, la sfârșitul lunii

martie, a cerut urgentarea deciziei în privința proiectului canadian, care trenează de zece

ani, fără ca autoritățile române să atace fondul problemei.

Au urmat la scurt timp, cei doi ambasadori ai țărilor care manifestă un interes crescut

pentru proiect. Philippe Beaulne, reprezentantul Canadei, într-un limbaj diplomatic și

fără a da impresia că interferează în decizia politică românească, a cerut și el urgentarea

procedurilor, dând însă de înțeles că susține investiția.

A urmat, la scurt timp, o vizită a ambasadorului Ungariei, Fuzes Oskar, care, la

întoarcerea din Roșia Montană, într-o conferință de presă, a anunțat că Budapesta se va

opune din toate puterile proiectului.

Şi ca şi când potopul oficialităților nu ar fi fost de ajuns pentru a pune Roșia Montană pe

harta politică a lumii, zilele trecute autoritățile române au fost confruntate cu o criză

ecologică în zonă.

Abrudelul, un afluent al Arieșului, a fost poluat cu o cantitate respectabilă de metale

grele provenite din minele abandonate în urmă cu 40 de ani, fapt care arată că situația

actuală ecologică a Roșiei, în absența oricărei activități industriale, este departe de a fi

una roză.

Kelemen Hunor și Laszlo Borbely, miniştri ai României, dar și lideri marcanți ai

UDMR, sunt cei care se află în posesia instrumentelor celor mai sensibile de măsurare a

proiectului. Aflaţi între ciocanul necesității economice și al obligațiilor pe care le are

orice stat democratic față de un investitor, dar și între nicovala acuzațiilor neprobate ale

opoziției ecologist-istorice, Hunor și Borbely se văd acum nevoiți să ţină cont și de

dorința Ungariei de a bloca demararea proiectului, pe care îl vede ca pe un pericol

iminent la adresa mediului din zonă.

Ceea ce este însă dincolo de orice dispută este însă datoria celor doi responsabili de a

strânge cât mai multă informaţie consistentă din zonă, pentru a putea avea un tablou

veridic asupra proiectului în ansamblu, dar şi asupra situației de acolo, al popularității de

care se bucură sau nu preconizata investiție, dar și al adevăratelor pericole la adresa

mediului și patrimoniului pe care le poate aduce acesta.

Până acum, politicienii români care au guvernat s-au complăcut într-o atitudine de

neutralitate indiferentă, lăsând partizanii si detractorii proiectului să se uzeze într-un

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

30.04.2010

război de imagine. Între timp, starea economică a zonei este asemănătoare cu aceea din

cele mai sărace zone ale Moldovei, mediul înconjurător, fără investiții de reabilitare, îşi

continuă degradarea, iar patrimoniul istoric și arheologic, cu adevărat valoros, în absenţa

aceloraşi investiții, nu face altceva decât să se transforme în ruine inutilizabile. Toate

aceste evoluții previzibile, dincolo de confruntarea propagandistică, au dus la nuanțarea

poziţiilor în lumea academică, până nu demult solidară în a condamna proiectul RMGC.

Într-o dezbatere organizată în luna martie de către Institutul Nicolae Iorga din București,

deși în urmă cu nu mult timp era liderul opoziției din lumea academică, Ionel Haiduc, cel

care de curând a fost reales președintele Academiei Române, a avut o poziție mult mai

ponderată, pledând pentru continuarea optimizării proiectului și pentru găsirea unei

soluții rezonabile, în condiții de strictă respectare a standardelor de mediu și a acelora de

protejare a patrimoniului istoric din zonă./ Realitatea TV

Ministrul Mediului va propune în guvern proiectul Roşia Montană, dacă se va dovedi nepoluantDacă investitorul va demonstra că proiectul Roşia Montană nu dăunează mediului, atunci

ministrul Mediului, Laszlo Borbely, va da undă verde investiţiilor. Ministrul Culturii,

Kelemem Hunor va lua o decizie după ce va primi datele prezentate de specialiştii care

vor reface măsurătorile şi în funcţie de efectul pe care îl vor avea investiţiile de la Roşia

Montană asupra patrimoniului.

Ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, a declarat joi, cu ocazia vizitei la Roşia

Montană, că nu se va împotrivi proiectului de exploatare minieră propus în zonă şi îl va

propune guvernului, dacă se va dovedi sigur pentru mediu şi "nu va păgubi pe nimeni".

Borbely a şi întrebat, retoric, "ce a făcut statul român în aceşti ani?", subliniind

necesitatea găsirii de soluţii subordonate priorităţii privind protejarea mediului.

Cu acelaşi prilej, ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Kelemen Hunor, a spus că

va lua o decizie după ce va primi datele prezentate de specialiştii care vor reface

măsurătorile şi în funcţie de efectul pe care îl vor avea investiţiile de la Roşia Montană

asupra patrimoniului.

"Eu aştept din partea specialiştilor acele evaluări care ne vor arăta în ce direcţie trebuie să

mergem. Pentru Ministerul Culturii, păstrarea patrimoniului cultural este lucrul cel mai

important", a afirmat Hunor.

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

30.04.2010

Directorul general Roşia Montană Gold Corporation, Dragoş Tănase, a spus la rândul său

că are pregătită toată documentaţia necesară, pentru a fi depusă la Ministerul Mediului în

vederea reevaluării.

La începutul lunii martie, ministrul Mediului a declarat că procedura de evaluare a

proiectului minier va fi reluată, potrivit prevederilor legale, în momentul în care

compania Roşia Montană Gold Corporation va obţine un certificat de urbanism valabil.

În prezent, proiectul de la Roşia Montană este stopat din cauza faptului că Ministerul

Mediului a suspendat, în 2007, procedura de analiză a studiului de impact, invocând lipsa

unui certificat de urbanism. Reprezentanţii Roşia Montană Gold Corporation au afirmat

că acest lucru s-a făcut abuziv, fără respectarea legii, şi că vor ca actualul guvern să

analizeze din nou proiectul şi să ofere cât mai repede un răspuns.

Laszlo Borbely şi Kelemen Hunor vizitează, joi, şantierul de la Roşia Montană. Vizita

celor doi miniştri ar putea fi decisivă întrucât concluziile pe care le vor trage oficialii ar

putea duce la luarea unei hotărâri în ceea ce priveşte proiectul Roşia Montană.

Programul comun al celor doi miniştri cuprinde o vizită la Iazurile de decantare Valea

Seliştei şi Gura Roşiei, alături de primarul comunei Roşia Montană, o vizită la Cariera

Cetate şi la monumentul natural Piatra Corbului, mai multe vizite la galeriile miniere şi în

centrul istoric al comunei, precum şi întrevederi cu ONG-urile locale.

Evaluarea proiectului Roşia Montană este blocată de trei ani de zile la Ministrul

Mediului, care a fost nevoit să oprească procedura din cauza anulării în instanţă a

certificatului de urbanism obţinut de Roşia Montană Corporaţion.

În urmă cu o lună, şi ministrul Economiei, Adriean Videanu, a efectuat o vizită la Roşia

Montană. Atunci, ministrul a atras atenţia că este obligatoriu ca anul acesta să se ia o

hotărâre în ceea ce priveşte proiectul de la Roşia Montană. "Dacă nu se ia o decizie nici

în 2010, proiectul Roşia Montană ar putea fi compromis", spunea, atunci, Videanu. ./

Realitatea TV

Rosia Montana finantata cu 700.000 de euro din proiecte europeneRosia Montana va primi fonduri de 700.000 de euro din proiecte europene pentru

rezolvarea problemelor urgente de mediu din aceasta zona.

Declaratia a fost facuta de Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, care a vizitat joi

localitatea unde urmeaza sa fie realizat un proiect minier.

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

30.04.2010

Autoritatile asteapta eliberarea unui certificat urbanistic de catre Consiliul Judetean, care

sa permita demararea acestui proiect.

Pana atunci, spune Laszlo Borbely, investitorul trebuie sa vina cu mai multe oferte si

decizii concrete privind protejarea mediului si a patrimoniului cultural./ PROTV

Teme politice

Curăţenie prin filialele democrat-liberale: Dan Cârlan ar putea pierde şefia PDL Iaşi Liderul PDL Iaşi, Dan Cârlan se află pe făraş. Cei şapte parlamentari ai organizaţiei s-au

plâns la centru cu privire la modul autoritar de conducere al acestuia, acuzat că nu se

consultă cu ei şi că a păstrat în funcţiile deconcentrate reprezentanţi ai Opoziţiei. Lui

Cârlan ise mai impută şi rezultatele proaste obţinute la ultimele alegeri. Conducerea

centrală a dispus deocamdată trimiterea uni echipe de patru vicepreşedinţi naţionali pntru

coordonare şi reorganizarea filialei. Roberta Anastase, unul din democrat-liberalii

truimişi de la centru susţine că nu se pune problema unor sancţiuni pentru conducerea

filialei, dar că este necesar ca lucrurile să fie îmbunătăţite. Totuşi, la alegeri interne ale

filialei din iulie, Cârlan ar putea fi debarcat, susţin surse parlamentare democrat-liberale.

Deocamdată singurul contracandidat anunţat până în prezent la conducerea PD-L Iaşi este

deputatul Marius Spânu, dar sursele citate nu exclud şi o eventuală candidatură din partea

deputatului Petru Movilă, politician din aceeaşi generaţie şi vechi colaborator al Robertei

Anastase şi a lui Gheorghe falcă, unul din coordonatorii desemnaţi de la centru.

Filiala din Iaşi e considerată drept una problemă, în urma eşecurilor înregistrate la

ultimele alegeri. Conucerea centrală a decis trimiterea a patru coordonatori de la centrusă

supravegheze organizaţia ieşeană, considerată neperformantă: Roberta Anastase,

Gheorghe Falcă, Gheorghe Flutur şi Ioan Oltean.

Biroul Politic Judeţean al PDL a fost joi seară băgat în sedinţă. Dacă oficial s-a dicutat şi

analizat strategia pentru alegerile locale din 2012, în şedinţă a plouat de fapr cu reclamaţii

la adresa modului de conducerea a actualului lider de filială, Dan Cârlan.

La final coordonatorii au făcut apel la unitate, dar au lăsat să se îneţleagă că alegrile

interne din 26 iunie ar putea provoca o schimbare în fruntea filialei.

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

30.04.2010

"Iaşiul este o preocupare de grad zero pentru câştigarea Primăriei, a Consiliului Judeţean

şi a primăriilor din judeţ. Vom propune o echipă care să coordoneze pregătirea alegerilor,

din care vom face parte noi

cei patru împreună cu parlamentarii. Vom propune Biroului Permanent Naţional ca

alegerile interne de la Iaşi să aibă loc după Convenţia Naţională a PDL, programată în

luna iulie ", a declarat Gheorghe Flutur, care a evitat să comenteze neincluderea pe listă a

lui Dan Cârlan.

Roberta Anastase a declarat, la rândul său, că nu se pune problema sancţionarii actualei

conduceri a filialei. Ea a afirmat că în cazul PDL Iaşi este necesar sprijinul echipei de la

centru, filiala ieşeană fiind una dintre organizaţiile monitorizate pentru rezultatele slabe

înregistrate la ultimele patru alegeri.

"Dreptul de a alege conducerea filialei aparţine membrilor PDL, noi doar ajutăm

organizaţia. E nevoie de acest sprijin de la centru, care a fost stabilit în cazul filialelor cu

rezultate sub media naţională la ultimele patru alegeri. PDL Iaşi este o organizaţie sub

media naţională. Există potenţial pentru ca Iaşiul să tragă partidul în sus, şi nu de a fi sub

linie. Evaluăm lucrurile care nu-s în regulă şi vrem corijarea lor. Nu se pune problema

vreunei sancţiuni sau tăierea capului cuiva, dar lucrurile trebuie îmbunătăţite", a explicat

Anastase.

Încurajaţi de semnalele date de cei patru coordonatori, în prezent cei şapte parlamentari ai

formaţiunii negociază susţinerea pentru un contracandidat cu şanse la şefia PDL Iaşi

capabil să-l debarce pe Cârlan, susţin sursele citate. Actualul lider de organoizaţie

judeţeană are însă un atuu esenţial: el este cel care selectează şi face listele cu delegaţi

care vor vota la Conferinţa Judeţeană./ Antena 3

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

30.04.2010

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA LITORAL

Licitaţie de mântuială pentru atribuirea plajelorMinistrul Mediului, Laszlo Borbely, a emis pe fugă, în 15 aprilie, ordinul de organizare şi

desfăşurare a licitaţiei publice pentru închiriere plajelor. La fel de repede au fost

întocmite de către Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral (ABADL) şi caietele

de sarcini, pentru că licitaţia urma să se organizeze la doar cinci zile după publicarea

anunţului. În primul rând, ordinul ministrului Borbely încalcă legislaţia privind achiziţiile

publice, în care se specifică faptul că licitaţiile se organizează în cel puţin 12 zile de la

publicarea anunţului. Timpul foarte scurt dintre publicarea anunţului şi organizarea

licitaţiei nu a permis multor agenţi economici să fie pregătiţi cu toate documentele pentru

a putea licita. Potrivit anunţului publicat de ABADL, pe 19 aprilie, erau scoase la licitaţie

mai multe zone de pe litoral, fără zona Mamaia IV. Pe 20 aprilie, mulţi dintre agenţii

economici care doreau plaje în respectiva zonă au aflat cu stupoare că, peste noapte, au

apărut şi caietele de sarcini pentru respectivele sectoare, mulţi neavând posibilitatea să le

achiziţioneze. În acest caz s-a încălcat ordinul ministrului Borbely întrucât, de la

publicarea anunţului şi până la licitaţie, s-au scurs doar 4 zile. La aceste probleme se

adaugă multe alte neconcordanţe găsite în caietele de sarcini, care pot pune serioase

probleme celor de la ABADL. Agenţii economici susţin că, dacă vor contesta licitaţii,

câştigă fără nicio problemă în instanţă, punând ABADL în situaţia de a nu reuşi să

închirieze niciun sector de plajă. Ieri a fost ultima zi a primei faze de licitaţii şi au apărut

din nou nemulţumiri. “Problema hotelierilor este că nu trebuia să ajungem aici. Noi am

cerut de nenumărate ori Ministerului Turismului şi celui al Mediului să se atribuie în mod

direct aceste plaje către hotelieri. Nu ni se pare corect să licităm ceva în numele turistului

român şi toate cheltuielile să le suporte hotelierul, având în vedere că noi oferim turiştilor

toate serviciile”, a declarat preşedintele Asociaţiei Patronale Mamaia, Nicolae Bucovală.

Ineficienţa este dovedită chiar în informaţiile furnizate de ABADL: în cele trei zile de

licitaţii, din 90 de sectoare licitate nu au fost adjudecate decât 20, pentru restul urmând să

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

30.04.2010

se reprogrameze licitaţiile. Ieri au fost scoase la mezat 40 de sectoare de plajă, pentru

care nu existau decât 37 de oferte./ Telegraf

Dominic (BT Cafe) si Greavu (Romned) poftesc si alte plaje din Mamaia Cea de-a treia zi a licitaţiilor pentru plajele litoralului Mării Negre i-a reunit, la sediul

Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea - Litoral, în mare parte, pe aceeaşi ofertanţi ca

şi în ziua precedentă

Acelaşi Sorin Greavu de la Romned Port Operator, Dominic Ciobotaru - directorul

hotelului Selena din Mamaia şi administratorul BT Cafe, dar, mai nou, şi George Guci,

directorul Hotelului Modern din Mamaia. Aceştia şi-au prezentat ieri ofertele pentru cele

18 subsectoare ale Mamaia IV, sector care se întinde la Hotel Palace Pelican până la

terasa „La Vanghelis".

Operatorii de plajă şi hotelierii interesaţi să pună mâna pe un subsector de plajă din

Mamaia IV s-au înghesuit ieri în cea de-a treia zi a şedinţelor de deschidere a ofertelor.

Potrivit celor declarate de unul dintre membrii comisiei de evaluare a ofertelor, pentru

cele 18 subsectoare în care a fost împărţit Mamaia IV au fost depuse 35 de oferte. La fel

ca şi în zilele trecute, reprezentanţii ABADL au fost mai ordonaţi şi au stabilit un

program strict pentru deschiderea ofertelor astfel: pentru sectoarele 1 - 5, deschiderea a

avut loc între 10.00 - 12.00, sectoarele 6 - 12 între 12.00 şi 15.00 iar sectoarele 13 - 18,

după ora 15.00.

De pe lista ofertanţilor veniţi ieri „s-au remarcat" atât directorul Romned Port Operator,

Sorin Greavu dar şi unul dintre personajele mondene constănţene, administratorul BT

Cafe, Dominic Ciobotaru, venit în aceeaşi formulă şi prestanţă ca în urmă cu două zile.

După cum ne-a declarat înainte de a fi chemat în sala de şedinţe, ieri, Ciobotaru a fost

prezent pentru a licita pentru subsectorul 5 din Mamaia IV, adică plaja din dreptul

Hotelului Mercur. Preţul pe metrul pătrat pentru acest sector a pornit de la 9,78 lei pentru

fiecare metru pătrat. „Nu mai ştiu numărul sectoarelor licitate"

De cealaltă parte, Greavu, venit să mai câştige probabil ce a mai rămas din staţiunea

Mamaia, a intrat în sala de şedinţe încă de la startul licitaţiei şi nu a mai ieşit decât pentru

„pauze". „Licitez pentru prea multe sectoare să le mai ştiu numărul sau sectoarele

exacte", a susţinut Greavu care a precizat că licitaţia din acest an îl dezavantajează faţă de

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

30.04.2010

contracandidaţi, pentru că nu ar deţine o unitate de cazare, lucru care i-ar fi ridicat

punctajul final cu 25%.

Pe lista ofertanţilor care s-au prezentat ieri de dimineaţă la sediul ABADL a fost şi

directorul hotelului Modern, George Guci, care, după cum susţine, vine pentru prima dată

să-şi liciteze plaja din dreptul hotelului pe care îl deţine în staţiune. „Licitez pentru

subsectorul 4 din Mamaia IV şi sper să reuşesc să obţin plaja din dreptul hotelului meu.

Ştiu că am un contraofertant, deci licitaţia de azi pentru acest subsector se va finaliza în

cursul zilei de azi", a mai adăugat Guci. Contraofertantul nu era nimeni altcineva decât

Romned. „Având un hotel cu peste 350 locuri de cazare şi restaurant, cred că am şanse să

câştig", a declarat administratorul Guci.

Ofertanţi mulţi, dar plajele rămân neadjudecate

Potrivit ultimei raportări venite în cursul după-amiezii de ieri, de la Administraţia

Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral, în prima zi de licitaţie, pe 26 aprilie, pentru cele 24

de subsectoare de la Agigea, Olimp şi Vama Veche au fost depuse 30 de oferte, dar

adjudecate doar două. În cea de-a doua zi, pentru cele 48 de subsectoare, s-au depus 37

de oferte, la final fiind adjudecate zece subsectoare./Ziua de Constanta

Sorin Greavu de la Romned: „Hotelierii vor plaje, dar n-au cearceafuri, n-au perne si prosoapele sunt gaurite”De 1 mai, mii de turişti din toată ţara sunt aşteptaţi pe litoral, dar din păcate aceştia nu vor

găsi şi plaja amenajată, pentru că licitaţiile de închiriere a nisipului nu s-au încheiat încă.

Peste 37 de oferte au fost deschise joi de către organizatorii licitaţiei de închiriere a

plajelor, iar Cătălin Anton, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Bazinale de Apă

Dobrogea Litoral, spune că pe 30 aprilie a.c. vor fi anunţate rezultatele primei runde de

negocieri, iar până pe 1 mai afaceriştii nemulţumiţi de rezultate pot face şi contestaţii.

„Cei mai mulţi ofertanţi au fost interesaţi de sectoarele din staţiunea Mamaia şi Vama

Veche. Din păcate, nu toţi ofertanţii au avut documentaţia eligibilă şi, din acest motiv, îi

rugăm ca pentru faza următoare a licitaţiei să pregătească toate documentele necesare”, a

declarat Anton. Pe parcursul a 4 zile, ABADL a scos la licitaţie, în primă fază, 172 de

subsectoare de plajă aflate în staţiunile Mamaia, Jupiter, Venus, Năvodari, Agigea, Vama

Veche, Eforie Nord şi Olimp, pentru care au fost depuse numai 139 de oferte. Condiţiile

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

30.04.2010

stipulate în caietele de sarcini i-a speriat pe mulţi dintre hotelieri, determinându-i să nu se

prezinte la licitaţie.

„Nu ştim ce licităm. Kilogramul de nisip sau metrul pătrat de nisip?”

„Caietul de sarcini este extrem de stufos şi certificatele fiscale solicitate în original au

fost extrem de dificil de obţinut în 4 zile. Acesta a fost şi motivul pentru care hotelierii nu

au reuşit să-şi prezinte oferta pentru licitaţii. Preţul de pornire al licitaţiei este exagerat.

Dacă ABADL oferea infrastructura, apa, canalizarea şi curentul, atunci preţul de pornire

al licitaţiei era unul corect, astfel este exagerat. Practic nici nu ştim ce licităm.

Kilogramul de nisip sau metrul pătrat de nisip? Totul este aberant. Săptămâna trecută am

solicitat ministrului Elena Udrea ca de anul viitor să dispară acest masacru de licitaţii.

Plaja este bun naţional. Nu mai spun că dacă vrem să amenajăm un beach bar pe plajă,

chiria se ridică la 400 de milioane lei vechi”, a declarat Nicolae Bucovală, preşedintele

Asociaţiei Patronale Mamaia. Cât despre contracandidaţii săi, Bucovală spune că sunt

„veşnicii duşmani”. „În caietul de sarcini ar fi trebuit să nu se accepte asocierea de tip

mafiot. Adică un operator de plajă se duce şi se asociază cu un mini-hotel de 20 de locuri

şi în felul acesta apare ca deţinător de spaţii de cazare”, a opinat Bucovală, care pentru

subsectorul VII din Mamaia s-a confruntat joi cu Sorin Greavu, administratorul Romned.

„Hotelierii vor plaje, dar n-au cearceafuri, n-au perne şi prosoapele sunt găurite. Din acest

motiv turiştii îşi îndreaptă atenţia către litoralul bulgăresc unde serviciile sunt de calitate,

iar lucrurile sunt extrem de organizate”, spune, de cealaltă parte, Sorin Greavu, care a

licitat subsectoarele I, VII, XV şi XVII din Mamaia./ Replica

Contestatiile la licitatia plajelor se depun si de 1 MaiConducerea Administratiei Bazinale Dobrogea Litoral incearca sa imbunatateasca, macar

la final, modul de organizare a licitatiei pentru inchirierea sectoarelor de plaja de pe

litoralul romanesc. ABADL a anuntat data cand operatorii de plaja care au licitat pentru

anumite subsectoare pot depune contestatiile. Agentii economici constanteni care au

participat la deschiderea ofertelor pentru atribuirea contractelor de inchiriere a sectoarelor

de plaja au sustinut ca data pentru a doua faza a licitatiilor, cat si cea a contestatiilor, dar

si cea in care vor fi publicate rezultatele acestor licitatii ar fi trebuit sa fie cunoscute inca

de la inceput.

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

30.04.2010

Contestatiile pentru licitatiile care se desfasoara in aceste zile pentru inchirierea plajelor

se pot depune pana pe 1 mai. Purtatorul de cuvant al Administratiei Bazinale de Apa

Dobrogea Litoral, Catalin Anton, spune ca rezultatele licitatiei pe toate sectoarele vor fi

facute publice pe data de 30 aprilie 2010, iar contestatiile se vor putea depune pana pe

data de 1 mai 2010, ora 16.00. Anton apreciaza ca in zilele de 3 – 4 mai va fi finalizata

prima faza a licitatiilor pentru plajele litorale, iar in zilele urmatoare, pe 5 – 6 mai, va fi

publicat anuntul de participare pentru faza a II-a, iar ofertele vor fi primite pana in jurul

datei de 12 mai, ora 16.00.

In aceasta saptamana, la sediul Administratiei Bazinale de Apa Dobrogea Litoral din

Constanta are loc licitatia pentru sectoarele de plaja ale Marii Negre. Au fost scoase la

licitatie 172 subsectoare, au fost cumparate 273 caiete de sarcini si au fost depuse 139

oferte. Luni s-a desfasurat deschiderea ofertelor pentru atribuirea contractelor de

inchiriere a celor 24 sectoare de plaja din statiunile Agigea, Olimp I, Vama Veche. Pentru

acestea, au fost depuse 30 oferte si au fost adjudecate 2 sectoare. Marti au fost licitate 48

sectoare din statiunile Mamaia I, Mamaia II, Eforie Nord II, pentru care s-au primit 37

oferte, fiind adjudecate 10 sectoare. Miercuri au fost scoase la licitatie 18 sectoare din

Mamaia IV, pentru care au fost depuse de agentii economici 35 de oferte, fiind

adjudecate 8 sectoare. De asemenea, ieri, cand a fost ultima zi de licitatie pentru cele 40

sectoare din Mamaia V, Mamaia VI, Jupiter II, Venus I, Navodari III, au fost depuse 37

oferte si urmeaza sa se stabileasca numarul sectoarelor care au fost adjudecate./

Observator de Constanta

ABADL vinde un maidan fără acoperişÎn cea de-a patra zi de licitaţie a plajei, hotelierii şi-au expus categoric punctul de vedere

cu privire la cele ce se întâmplă, zilele acestea, cu plaja, de altfel, un bun naţional,

înstrăinat pe mâinile unei instituţii de stat. Deşi prezenţi la deschiderea de oferte,

proprietarii unităţilor de cazare se opun total licitaţiilor şi solicită ca plaja să fie redată

turismului. Astfel nu ar mai fi puşi în situaţia de a pierde cu orele pe holurile

Administraţiei Bazinale de Apă „Dobrogea – Litoral“ şi a licita cât mai multe sectoare de

nisip cu gândul că dacă nu se vor alege cu plaja din faţa unităţii hoteliere măcar vor avea

parte de un tronson de plajă. O atare consolare este, de altfel, ridicolă şi numai hotelier să

nu fi în zilele acestea. De 1 Mai, oricât şi-ar fi dorit hotelierii plaja, aceasta nu le aparţine,

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

30.04.2010

întrucât încă se licitează. Aşa că organizarea de concerte pe plajă în faţa unităţii hoteliere

sau alte evenimente menite să atragă turistul cazat la ei nu vor putea avea loc. La vară,

comedia o să fie maximă, dacă hotelierii vor ajunge să-şi trimită turiştii pe o plajă

adjudecată la zeci de metri de hotel. Şi dacă, în zona respectivă, ministreasa nu i-a permis

hotelierului să construiască un beach-bar, mai rămâne să vedem cum ospătarul face

drumul dus-întors hotel-plajă pentru a fi la dispoziţia turiştilor aflaţi pe nisip.

Hotelierii şi turiştii, storşi de bani

Proprietarii unităţilor de cazare le-au promis în pachetele turistice din acest an plajă cu

titlu gratuit turiştilor. Întrucât altele au fost socotelile la Guvern şi licitaţia plajelor s-a

deschis şi pentru deţinătorii de ansambluri rezidenţiale, firme de agrement, de

divertisment şi sportiv, ajunşi la mal de mare, turiştii vor constata că trebuie să-şi

plătească şezlongul şi umbrela. Motivul? Operatorii de nisip, alţii decât hotelierii, dar

care se vor ocupa administrativ de plaja din faţa unităţilor hoteliere, vor avea tot interesul

să-şi recupereze banii plătiţi chirie la ABADL. Şi, ca urmare, îi vor taxa bine pe puţinii

turişti români care mai vin pe litoral. Nu doar turiştii vor scoate bani inutil din buzunar, ci

şi hotelierii o fac zilele acestea. Preţul cerut de ABADL pentru metrul pătrat de plajă pe

care vor fi construite beach-barurile nu se justifică. Motivul? Înainte să solicite un preţ,

ABADL ar fi trebuit să vină cu infrastructura, canalizarea, apa, curentul, susţin hotelierii.

“Nisipul nu este al ABADL-ului, el aparţine celor 22.000 de români”

Pentru a nu mai exista discuţii, hotelierii solicită ca plaja să fie redată turismului şi să se

renunţe la licitarea ei. „Licitaţia s-a desfăşurat fără probleme, însă, noi, hotelierii, nu

trebuia să ajungem aici. Noi ofertăm plajă în pachetele turistice cu titlu gratuit, aşa fel

încât turiştii care vin la mare să aibă confort atât în hotel, cât şi pe plajă, deci mie nu mi

se pare corect să licităm ceva în numele turistului şi cheltuielile să le suporte hotelierii.

Repet, hotelierii, odată cu licitaţia care are loc, ei nu creează niciun fel de venit atâta timp

cât totul se oferă pentru confortul turiştilor“, a precizat Nicolae Bucovală, patronul

hotelului „Tomis“. În calitate de preşedinte al Asociaţiei Patronale Mamaia, Bucovală a

precizat că a solicitat Ministerului Turismului, şi nu va renunţa să o tot facă, ca la anul să

dispară acest „masacru de licitaţii, pentru că el nu este în regulă“. „De fapt, licităm un

bun naţional. Plaja, nisipul aparţin celor 22.000 de români, nu aparţine nici hotelierilor,

nici operatorilor de plajă, nici ABADL-ului şi nimănui, este un bun naţional“, a mărturisit

Bucovală./ Liderul de Opinie

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

30.04.2010

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ

Controale pentru ape mai curate La nivelul judeţului Alba s-a desfăşurat în ultima perioadă o amplă actţiune privind

verificarea salubrizării cursurilor de apă de către o comisie constituită în baza unui ordin

al prefectului Ştefan Bardan şi formată din reprezentanţi ai Instituţiei Prefectului

judeţului Alba, Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, Comisariatul

Judeţean al Gărzii de Mediu şi ai Sistemului de Gospodărire a Apelor Alba. În cadrul

acestor controale s-a urmărit în special desfiinţarea depozitelor neorganizate de deşeuri

amplasate în albiile şi pe malurile cursurilor de apă; interzicerea lucrărilor de barare sau

traversare a cursurilor de apă care pot constitui obstacole în curgerea naturală a apei;

interzicerea spălării utilajelor şi agregatelor mecanice în cursurile de apă; interzicerea

plantării sau tăierii arborilor de pe terenurilor situate în albiile majore ale cursurilor de

apă fără avizul de gospodărire a apelor; obligatiile proprietarilor sau administratorilor

podurilor pentru asigurarea secţiunii optime de curgere a apelor; interzicerea depozitării

în albii sau pe malurile cursurilor de apă a materialelor de orice fel şi a resturilor

menajere.

S-au verificat principalele cursuri de apă respectiv, Mureş, Arieş, Abrudel, Ampoi,

Târnave, Cugir şi afluenţii acestora, încheindu-se procese verbale cu 32 de unităţi

administrative locale. Monitorul AB – Cristi Fleschin –

Peste jumătate de tonă de gunoi pe râurile din AlbaPeste 650 de kilograme de deşeuri menajere şi vegetale au fost colectate în această lună

de către reprezentanţii Sistemului de Gospodărire a Apelor Alba. Cele mai multe mizerii

au fost adunate de pe cursul râului Mureş, din zona Alba Iulia şi Cisteiu de Mureş - Aiud

– Noslac.

Gunoaiele au fost strânse şi de pe albiile apelor Ampoi, Aiudel şi Unirea. De asemenea,

au mai fost colectaţi şi 107 saci de pet-uri. Adevărul de Seară AB – Andreea Bărăgan –

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

30.04.2010

Teme similare

Zeci de saci cu gunoaie au fost strânşi de pe malul MureşuluiPoliţia Comunitară Arad, în colaborare cu Agenţia de Protecţie a Mediului, Cercetaşii

României - filiala Arad, Primăria Municipiului Arad şi Corpul Voluntarilor de Mediu, a

întreprins o amplă acţiune de salubrizare a malului Mureşului (partea dinspre podul

Traian, catre TEBA). Acţiunea a fost încununată de suces: s-au adunat zeci de saci cu

gunoaie, care nu le fac cinste nici celor care le-au deversat pe mal şi nici municipiului, în

întregul său. Activitatea a durat ore întregi, Poliţia Comunitară mulţumind, pe această

cale, tuturor celor care i-au fost alături, inclusiv voluntarilor ad-hoc, respectiv

colaboratorilor care au participat la acţiune. Agenţii comunitari îşi propun ca astfel de

acţiuni să fie repetate cât mai des, pentru un Arad curat, aşa cum şi-l doresc toţi, invitând

astfel cetăţenii să respecte mai mult oraşul în care trăiesc. NEWS AR – Orlando Toader -

Zi importantă pentru proiectul Roşia MontanaSoarta proiectului minier de la Roşia Montana se va stabili în mare măsură odată cu

vizita în zonă efectuată de ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbey şi cel al

Culturii şi Patrimoniului Naţional, Kelemen Hunor. Cei doi reprezentanţi ai Guvernului

vor ocoli municipiul reşedinţă de judeţ, în sensul că nu vor poposi la Palatul

Administrativ, ci vor merge în cursul dimineţii direct la Roşia Montana. Astfel, coloana

oficială va face o vizită în jurul orei 9.30 la iazul de decantare de la vechea mină, vor

vizita apoi statia de monitorizare a apelor acide, vor poposi la cariera de sub cetate, dar şi

la galeriile Cirnic. Monitorul AB – Cristi Fleschin –

Bani pentru mediuMinistrul Mediului, Laszlo Borbely, a declarat azi la Roşia Montană, că ministerul pe

care îl conduce va aloca, în perioada următoare, bani pentru rezolvarea problemelor

urgente de mediu din zonă . Laszlo Borbely a spus că, în prezent, fosta mină din Roşia

Montană continuă să polueze prin apele acide care se varsă în pârâul Abrudel, fiind

necesare fonduri în valoare de 700.000 de euro pentru rezolvarea problemelor urgente de

poluare. Ministrul Mediului a afirmat că aşteaptă ca autorităţile să vină cu un proiect de

mediu pentru a putea acorda aceste fonduri, declarându-se nemulţumit de faptul că, până

acum, statul român nu a făcut nimic în acest sens. Ministrul a remarcat, totodată, şi

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

30.04.2010

poluarea râurilor din zonă cu PET-uri şi gunoaie . El a anunţat că va începe o campanie,

în toamna acestui an, pentru ecologizarea mai multor zone din ţară, printre care şi Roşia

Montană, campanie derulată împreună cu o organizaţie nonguvernamentală. Radio Cluj

CJ

Potrivit miniştrilor Mediului şi Culturii, prezenţi în Munţii Apuseni o decizie privind Roşia Montană trebuie luată cât mai curând, cu respectarea legislaţieiMinistrul Mediului, Laszlo Borbely şi cel al Culturii, Kelemen Hunor, au făcut ieri o

vizită de informare la Roşia Montană, unde s-au deplasat la mai multe obiective din zonă,

printre care iazul de la Valea Săliştei al fostei exploatări miniere de stat Roşiamin,

galeriile romane din masivul Orlea, cariera Cetate, precum şi locul unde va fi amplasat

iazul viitoarei exploatări miniere. Oficialii Guvernului Boc au arătat ieri că statul român

trebuie să ia cât mai repede o decizie privind proiectul minier propus de investitorii

canadieni de la Roşia Montană Gold Corporation.

Ministrul Culturii a declarat la Roşia Montană că este convins că prin cercetări

arheologice, prin evaluările făcute de specialişti se poate găsi o soluţie de mijloc: "Sunt

convins că prin cercetările arheologice, prin evaluările făcute de specialişti se poate găsi o

soluţie prin care să nu compromitem moştenirea culturală. Acesta este lucrul cel mai

important. Eu aştept din partea specialiştilor acele evaluări care ne vor arăta în ce direcţie

trebuie să mergem", a spus Kelemen Hunor. Ministrul Culturii a vorbit şi despre proiectul

minier de la Roşia Montană, spunând că în momentul de faţă investitorul nu poate veni cu

acelaşi dosar pentru protejarea patrimoniului, el trebuind să vină cu lucruri în plus.

"Ministerul pe care îl reprezint va respecta legea românească în ceea ce priveşte proiectul

minier de la Roşia Montană. Mineritul nu exclude patrimoniul, dar nici nu trebuie să-l

distrugă, deci nu putem să privim lucrurile numai dintr-un anumit punct de vedere sau

numai dintr-un anumit unghi. Atunci când vorbim de dezvoltare durabilă, aceste lucruri

trebuie discutate foarte sincer, foarte deschis, prin dialog.

Acesta este lucrul cel mai important", a mai spus Kelemen Hunor. El a adăugat că pentru

Ministerul Culturii acesta este cel mai important lucru, aşa cum pentru Ministerul

Mediului cel mai important lucru îl reprezintă păstrarea condiţiilor de mediu pentru

generaţiile care urmează.

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

30.04.2010

Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, s-a arătat ieri foarte revoltat de poluarea cu ape acide

care continuă să se producă la Roşia Montană, deşi exploatarea Roşiamin a fost închisă în

urmă cu circa 4 ani. El a spus că săptămâna viitoare va încerca să găsească o soluţie

împreună cu cei de la Ministerul Economiei pentru rezolvarea problemei poluării din

zonă cu ape acide de mină, lucru de care statul român nu s-a preocupat până acum. Legat

de proiectul minier, Borbely a spus că din punct de vedere al mediului legislaţia română

este 100 la sută conformă cu cea a Uniunii Europene şi "vom respecta foarte ferm aceste

reguli iar când va exista un nou certificat de urbanism, atunci vom porni din nou analiza

studiului de mediu". El a adăugat că, dacă investitorul va demonstra că 100 la sută nu se

va polua, atunci "vom merge în faţa Guvernului pentru că Guvernul va decide prin

hotărâre eliberarea avizului de mediu". "În momentul de faţă suntem în aceeaşi situaţie

din 2007, când a fost suspendat certificatul de urbanism şi cel mai păgubos a fost faptul

că nu s-a luat o decizie până acum.. Ne vom întâlni cu ONG-urile şi cu toţi cei implicaţi

în proiect şi vom lua o decizie cât mai curând. Investitorul trebuie să parcurgă toţi paşii

care există în legislaţie şi acum mingea e în curtea investitorului, a justiţiei şi a

Ministerului Culturii", a adăugat ministrul Mediului.

Dragoş Tănase, directorul general al companiei Roşia Montană Gold Corporation, a

declarat ieri că se bucură de vizita celor doi miniştri "pentru că situaţia se înţelege mult

mai bine la faţa locului". "Studiul de impact este la Ministerul Mediului şi aşteptăm

ocazia unui dialog. Suntem gata să demonstrăm că acest proiect nu numai că este sigur

din punct de vedere al mediului dar sunt multe aspecte care aduc un impact pozitiv asupra

mediului. Tot proiectul este gândit la un standard foarte înalt. Studiul de impact este cel

din 2006 şi sunt doar câteva date de monitorizare a indicatorilor care trebuie depuse dar

pe care le avem pregătite şi pot fi depuse oricând. Estimez că din momentul repornirii

evaluării vom avea nevoie de un an de zile pentru obţinerea tuturor avizelor şi începerea

exploatării propriu-zise", a spus Tănase.

Cei doi miniştri au mai participat ieri la Roşia Montană la o prezentare a proiectului

minier făcută de reprezentanţii RMGC, precum şi la o dezbatere cu ONG-urile pro şi

contra proiectului.

Unirea AB - Ioana Piticariu -

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

30.04.2010

Miniştrii maghiari evaluează proiectul minier de la Roşia MontanăMinistrul Mediului şi al Pădurilor împreună cu Ministrul Culturii şi Patrimoniului

Naţional au fost astăzi la Roşia Montană într-o vizită de informare. Ministerele conduse

de Laszlo Borbely şi Kelemen Hunor sunt direct implicate în procesul de autorizare a

proiectului minier al companiei canadiene Roşia Montană Gold Corporation.

Cei doi miniştrii au vizitat Galeriile Romane, au urmărit o prezentare a proiectului minier

şi au văzut şi fosta mină de stat. Miniştrii au avut şi întâlniri cu ONG-urile care sunt pro

şi contra investiţiei canadiene.

Ministrul Mediului consideră necesară luarea unei decizii. Ministrul Mediului Laszlo

Borbely s-a arătat revoltat de apele acide care sunt deversate de fosta mină şi de poluarea

excesivă de pe râul Arieş. Acesta a spus că se va întâlni săptămâna viitoare cu Ministrul

Economiei pentru găsirea unei soluţii. Laszlo Borbely a spus că în cazul investiţiei de la

Roşia Montană trebuie respectată legea şi trebuie luată o decizie cât mai curând posibil.

„Vom respecta în mod foarte ferm legislaţia Uniunii Europene şi a României şi atunci

când va exista un nou certificat de urbanism vom putea din nou analiza studiul de mediu.

Dacă investitorul va demonstra 100% că nu se va polua atunci vom merge în faţa

Guvernului deoarece acesta prin hotărâre va emite autorizaţia de mediu. Mingea e acum

în terenul investitorului, al justiţiei şi în terenul Ministerului Culturii. Cel mai păgubos a

fost până acum că nu s-a luat o decizie, care trebuie luată cât mai curând“, a spus

Ministrul Mediului

Se aşteaptă evaluarea specialiştilor. Ministrul Culturii Kelemen Hunor s-a arătat deschis

pentru dialog şi a declarat că aşteaptă evaluările specialiştilor pentru găsirea unei soluţii

convenabile.

„Sunt convins că prin cercetare arheologică şi evaluări făcute de specialişti se poate găsi

o soluţie prin care să nu compromitem moştenirea de la Roşia Montană. Aşteptăm din

partea specialiştilor evaluările care ne vor arăta în ce direcţie trebuie să mergem“, a spus

Kelemen Hunor. Ministrul Culturii a precizat că pentru acordarea unui aviz favorabil din

partea ministerului pe care îl conduce este nevoie de o nouă analiză „A existat o

cercetare, un aviz anulat de Curtea de Apel Alba Iulia în 2007. Nu poţi să vii cu acelaşi

dosar, trebuie să se vină cu ceva în plus. Mineritul nu exclude protejarea patrimoniului

dar nici nu trebuie să distrugă“, a mai spus ministrul.

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

30.04.2010

Directorul RMGC, Dragoş Tănase spune că în perioada următoare trebuie să depună la

Ministerul Mediului o serie de date şi indicatori care demonstrează un impact pozitiv

asupra mediului în cazul demarării proiectului. „Suntem gata să demonstrăm că acest

proiect nu numai că e sigur din punct de vedere al mediului dar sunt multe aspecte care

aduc un impact pozitiv asupra mediului“, a spus Dragoş Tănase. Adevărul de Seară AB –

Dorin Ţimonea şi Silvia Surugiu –

Borbely, nemulţumit de poluarea de la Roşia MontanaMinistrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely şi Ministrul Culturii şi Patrimoniului

Naţional, Kelemen Hunor au vizitat astăzi Roşia Montana. Borbely s-a arătat nemulţumit

faţă de poluarea acidă a pârâului Abrudel şi de mizeria aruncată lângă ape. Acesta a

precizat că l-a contactat pe ministrul Economiei, Adriean Videanu, în legătură cu această

problemă şi au stabilit o întâlnire la Bucureşti, marţi, cu toate părţile implicate, pentru a

găsi soluţii urgente.

“Roşia Montana Gold Corporation a investit deja 376 de milioane de dolari şi ministerul

Mediului va mai aloca din buget suma de 700 de mii de euro pentru neutralizarea apei

acide care poluează atât Abrudul cât şi Arieşul", a declarat Borbely, menţionând totodată

că statul trebuia să rezolve până acum problemele de mediu şi sociale de la Roşia.

"Este păgubos să stai şi să nu faci nimic. Trebuie să se ia o decizie cât mai curând; dacă

nu se face investiţia, ce facem cu mina de la Roşia Montana care şi acum poluează?

Trebuie luate măsuri de conservare", a arătat acesta.

Ministrul a adus în discuţie programele de la Ministerul Mediului şi Pădurilor, prin

Fondul de Mediu, care pot fi folosite pentru închiderea iazurilor.

În ceea ce priveşte investiţia, legislaţia românească este conformă cu cea a Uniunii

Europene, ba chiar mai strictă după cum a menţionat Borbely: "Noi vom respecta foarte

ferm aceste reguli şi când va fi un nou certificat de urbanism vom porni analiza studiului

de mediu. După părerea mea, atunci când vom analiza studiul de impact, atunci societatea

trebuie să prezinte toate garanţiile că respectă legislaţia europeană şi că va folosi

întradevăr 5 miligrame de concentraţie de cianură, mai puţin cu 5 miligrame decât indică

normele UE. Dacă respectă aceste reguli atunci voi veni în faţa Guvernului cu propunerea

de Hotărâre de Guvern privind autorizarea exploatării", a mai declarat ministrul. City

News AB – Gina Stanciu –

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

30.04.2010

Ministrul Mediului va propune în guvern proiectul Roşia Montană, dacă se va dovedi nepoluantMinistrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, a declarat joi, cu ocazia vizitei la Roşia

Montană, că nu se va împotrivi proiectului de exploatare minieră propus în zonă şi îl va

propune guvernului, dacă se va dovedi sigur pentru mediu şi "nu va păgubi pe nimeni".

Borbely a şi întrebat, retoric, "ce a făcut statul român în aceşti ani?", subliniind

necesitatea găsirii de soluţii subordonate priorităţii privind protejarea mediului.

Cu acelaşi prilej, ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Kelemen Hunor, a spus

că va lua o decizie după ce va primi datele prezentate de specialiştii care vor reface

măsurătorile şi în funcţie de efectul pe care îl vor avea investiţiile de la Roşia Montană


"Eu aştept din partea specialiştilor acele evaluări care ne vor arăta în ce direcţie trebuie să

mergem. Pentru Ministerul Culturii, păstrarea patrimoniului cultural este lucrul cel mai


Directorul general Roşia Montană Gold Corporation, Dragoş Tănase, a spus la rândul său

că are pregătită toată documentaţia necesară, pentru a fi depusă la Ministerul Mediului în

vederea reevaluării.

La începutul lunii martie, ministrul Mediului a declarat că procedura de evaluare a

proiectului minier va fi reluată, potrivit prevederilor legale, în momentul în care

compania Roşia Montană Gold Corporation va obţine un certificat de urbanism valabil.

În prezent, proiectul de la Roşia Montană este stopat din cauza faptului că Ministerul

Mediului a suspendat, în 2007, procedura de analiză a studiului de impact, invocând lipsa

unui certificat de urbanism. Reprezentanţii Roşia Montană Gold Corporation au afirmat

că acest lucru s-a făcut abuziv, fără respectarea legii, şi că vor ca actualul guvern să

analizeze din nou proiectul şi să ofere cât mai repede un răspuns.

Laszlo Borbely şi Kelemen Hunor vizitează, joi, şantierul de la Roşia Montană. Vizita

celor doi miniştri ar putea fi decisivă întrucât concluziile pe care le vor trage oficialii ar

putea duce la luarea unei hotărâri în ceea ce priveşte proiectul Roşia Montană.

Programul comun al celor doi miniştri cuprinde o vizită la Iazurile de decantare Valea

Seliştei şi Gura Roşiei, alături de primarul comunei Roşia Montană, o vizită la Cariera

Cetate şi la monumentul natural Piatra Corbului, mai multe vizite la galeriile miniere şi în

centrul istoric al comunei, precum şi întrevederi cu ONG-urile locale.

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

30.04.2010

Evaluarea proiectului Roşia Montană este blocată de trei ani de zile la Ministrul

Mediului, care a fost nevoit să oprească procedura din cauza anulării în instanţă a

certificatului de urbanism obţinut de Roşia Montană Corporation.

În urmă cu o lună, şi ministrul Economiei, Adriean Videanu, a efectuat o vizită la Roşia

Montană. Atunci, ministrul a atras atenţia că este obligatoriu ca anul acesta să se ia o

hotărâre în ceea ce priveşte proiectul de la Roşia Montană. "Dacă nu se ia o decizie nici

în 2010, proiectul Roşia Montană ar putea fi compromis", spunea, atunci, Videanu.

NewsIn şi Realitatea TV AB

Demararea proiectului Roşia Montană şi repornirea UPSOM, pe agenda de lucru a Ministerului EconomieiLa Ministerul Economiei a avut loc recent o întâlnire care a avut ca scop discutarea mai

multor probleme economice care privesc judeţul Alba. La întâlnire au luat parte prim

ministrul Emil Boc, ministrul Economiei - Adriean Videanu, Laszlo Borbely - ministrul

Mediului şi Pădurilor, Kelemen Hunor şi ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional,

Alexandru Pătruţi şi; preşedinte Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, Mircea

Hava - primarul municipiului Alba Iulia, Ion Dumitrel - preşedintele Consiliului

Judeţean, Eugen Furdui - primarul comunei Roşia Montană, reprezentanţi ai Roşia

Montană Gold Corporation, precum şi alţi directori din Ministerul Economiei. Cu acest

prilej a fost discutată investiţia de la Roşia Montană. În urma discuţiilor purtate s-a

conturat un calendar aproximativ al demarării proiectului care prevede începerea

activităţilor în luna august 2011, odată cu obţinerea autorizaţiei de construire. Acest

termen ar putea fi influenţat de procedurile de evaluare a impactului asupra mediului şi de

îndeplinirea tuturor condiţiilor şi normativelor europene care reglementează acest

domeniu. S-a hotărât ca toţi factorii de decizie se vor implica pozitiv în evoluţia

proiectului, cu condiţia că legea să fie respectată.

În altă ordine de idei a fost adusă în discuţie necesitatea repunerii în circuitul de producţie

a GHCL Upsom Ocna Mureş. În câteva zile se va relua furnizarea gazului metan necesar

în producţie, în condiţiile în care s-au stabilit modalităţile şi termenii de stingere a

datoriilor către furnizorul de gaz. Pe viitor se are în vedere implementarea unei noi soluţii

tehnice care să asigure energia necesară procesului tehnologic printr-o formula convenită

cu furnizorul de gaz. Rămâne doar ca şi patronatul indian să îşi dea concursul la

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

http://www.realitatea.net/videanu-despre-rosia-montana--daca-nu-se-ia-o-decizie-nici-in-2010--proiectul-minier-poate-fi-compromis_706310.html

http://www.realitatea.net/videanu-despre-rosia-montana--daca-nu-se-ia-o-decizie-nici-in-2010--proiectul-minier-poate-fi-compromis_706310.html

30.04.2010

repornirea UPSOM, de care vor beneficia nu numai cei 900 de angajati ci şi cei 200 de

angajaţi ai societăţii Salrom Salina Ocna Mureş. În acest mod un oraş monoindustrial are

o şansă reală de a fi salvat de la un colaps economic şi social.

Cel de-al treilea punct a vizat societatea Cuprumin şi exploatarea de cupru de la Abrud.

S-a identificat soluţia financiară pentru accesarea unui credit de 20 de milioane de euro

garantat de către guvern prin Ministerul Economiei şi totodată s-a stabilit modalitatea de

stingere a creanţelor către societatea furnizoare de electricitate. În aceste condiţii şi

datorită faptului că în lume există o piaţă de desfacere sigură pentru cupru, se estimează

în viitor cel puţin o dublare a numărului de angajaţi de la exploatarea Cuprumin. Unirea

AB - M.D. -

“O mie de IMM-uri vor trăi din Proiectul Roşia Montană”Poate niciodată în ultimii ani nu s-au invocat atât de des problemele economice ale

judeţului Alba şi ale locurilor de muncă, precum la conferinţa desfăşurată recent la

Bucureşti cu titlul “Minerit modern în România,” la care au participat cele mai

reprezentative personalităţi din domeniu, fie din Parlament, Guvern, centrale sindicale,

fie din patronatul naţional. Reuniunea a readus în discuţie teme de interes precum legea

minelor, noile tehnologii în exploatarea zăcămintelor şi eficienţa valorificării

zăcămintelor sărace, dezvoltarea locală şi regională prin dezvoltarea activităţilor miniere,

perspectiva industriei miniere din România precum şi reglementări necesare pentru

parteneriatele public private; o altă temă de actualitate abordată a fost oportunitatea

dezvoltării proiectului Roşia Montană, ca o soluţie reală pentru dezvoltare economică

regională. “Proiectul minier propus de Roşia Montană Gold Corporation – una din cele

mai importante investitii din ultimii 20 de ani în România – poate fi un model care să

atragă şi alţi investitori străini în economia românească”, a declarat Dragoş Tănase,

director general RMGC.

„Banii pe care îi va produce exploatarea auriferă vor rămâne în România”

Niciodată aurul nu a fost aşa de valoros (1000 de dolari/uncie n.r.). În condiţiile în care

zăcământul de la Roşia Montană este unul dintre cele mai bogate în Europa şi s-ar

debloca situaţia actuală, România ar câştiga numai din taxe, impozite, accize aproape

două miliarde de dolari, la care se adaugă alte două miliarde de dolari cheltuite în

România cu diverşi furnizori şi cu forţa de muncă, au subliniat participanţii la conferinţă.

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

30.04.2010

“Aurul va rămâne aici, nu în sens fizic. Banii pe care îi va produce exploatarea auriferă

vor rămâne în România,” a ţinut să precizeze managerul român al companiei Roşia

Montană Gold Corporation (RMGC). “Noi lucrăm cu oameni pentru oameni”, a mai spus

el. Totodată, Dragoş Tănase a mai subliniat că îşi doreşte ca toţi partenerii economici să

fie locali, pentru a nu ajunge să plătească străinilor pentru utilaje şi servicii. Managerul

RMGC a cerut furnizorilor externi să-şi deschidă reprezentanţe şi la noi, pentru ca

circuitul banilor să relanseze economia românească. Liviu Rogojinaru, vicepreşedintele

Consiliului Naţional al Intreprinderilor Mici şi Mijlocii, consideră că proiectul Roşia

Montană este un lucru pozitiv: “o mie de IMM-uri vor trăi din acest mare proiect.” Dacă

Bogdan Baltazar, aflat în bună dispoziţie verbală, a atacat „intelectualii de sindrofii,

preocupaţi ca minerii să cultive păpădii sau să crească melci,”explicând celor prezenţi

cum Roşia Montană poate ajunge dintr-o „Vale a Plângerii un model economic şi de

protecţie a mediului” .Toni Greblă, preşedintele Comisiei juridice din Senat a explicat ce

va conţine noua lege a mineritului, gândită astfel încât comunităţile locale să obţină

jumătate din banii de redevenţă pe exploatare. Conferinţa a fost organizată de Portalul

Naţional de Administraţie Publică, www.administratie.ro, în parteneriat cu Senatul

României – Comisia Juridică, Camera Deputaţilor – Comisia de Industrie şi Servicii,

Confederaţia Sindicală Naţională Meridian, Federaţia Naţională Mine Energie, Patromin

şi Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii. Informaţia de AB -

Crinela Toader –

Teme de mediu

Concurs naţional „Natura prin ochi de copil” iniţiat de Şcoala Generală nr.5 Ieri a avut loc la Şcoala Generală nr.5 din Arad jurizarea concursului internaţional de

fotografie „Natura prin ochi de copil”. Pe adresa şcolii au sosit fotografii realizate de

elevi din 22 de judeţe ale ţării, dar şi de la şcoli din Franţa şi Slovacia. Fotografiile

realizate de copii reflectă natura – primăvara, vara, toamna sau iarna şi au fost jurizate de

profesori şi artişti fotografi, preşedintele juriului fiind Nelu Scripciuc. „Concursul nostru

este avizat şi inclus în calendarul activităţilor Ministerului Educaţiei, Cercetării,

Tineretului şi Sportului. Ne bucurăm că au răspuns invitaţiei noastre atât de multe şcoli”,

ne spune Maria Paşcalău, directorul Şcolii Generale nr.5.

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

30.04.2010

Locul I a fost ocupat de Lorena Ungureanu de la Liceul Baptist din Arad (clasa a VI-a) şi

de Adina Tache de la Şcoala Generală nr.1 Piteşti. Din Arad, a mai fost premiat elevul

Titus Cherechean tot de la Liceul Baptist.

Fotografiile sunt expuse în aceste zile în sala festivă a şcolii pentru a putea fi admirate de

toţi elevii şi dascălii din şcoală.

Observator AR – Simina Roz -

Concursul internaţional de fotografii organizat de Şcoala Generală 5 şi-a stabilit câştigătoriiPeste 190 de copii de clasele V-VIII din întreaga ţară şi din străinătate şi-au trimis

fotografiile la Şcoala Generală numărul 5, pentru a participa la concursul internaţional

„Natura prin ochi de copil”.

Expoziţia face parte din proiectul inclus în Calendarul Activităţilor Extraşcolare al

Ministerului Educaţiei „Natura şi chipul anotimpurilor”. „Concursul «Natura prin ochi de

copil» se află la prima ediţie şi se adresează elevilor de gimnaziu. Trebuie să ştiţi că în

luna martie, şcoala noastră a găzduit o expoziţie de desene cu imagini din natură,

realizată de elevii din clasele I-IV. Ideea de a organiza expoziţia de fotografii aparţine

doamnei Lavinia Albu, iar de expoziţia de desene s-a ocupat doamna Mirela Gornic”, ne-

a declarat prof.Maria Paşcalău, directorul Şcolii Generale numărul 5.

Juriul, format din reprezentanţi ai presei şi ai Foto Club, a avut o sarcină foarte dificilă,

trebuind să aleagă din 194 de fotografii, care de care mai frumoase. Asta, deoarece la

Arad au fost trimise exponate din Suceava, Braşov, Călăraşi, Constanţa, Mediaş, Piatra

Neamţ, Râmnicu Vîlcea, Braşov, Baia Mare, dar şi din Slovacia şi Franţa. Elevii arădeni

care s-au înscris în concurs învaţă la Şcoala Generală numărul 5, Liceul Vasile Goldiş,

Şcoala Generală numărul 1 şi Liceul Baptist. „Am învăţat să fac poze de la mana şi de la

tata, iar aparatul mi l-am cumpărat din banii mei. Vara trecută, am fost în vizită în

Mehedinţi şi am făcut poze pe Valea Jiului. Una dintre fotografii am dus-o la expoziţie”,

spune Buboi, unul dintre elevii Şcolii Generale 5 care a participat la concurs.

Cele mai frumoase fotografii

După câteva ore de deliberări, membrii juriului au stabilit câştigătorii. Pe locul I s-au

clasat Adina Ioana Tache (clasa a VII-a, la Şcoala Generală nr. 1 „N. Simionide” Piteşti)

şi Lorena Ungureanu (clasa a VI-a la Liceul Teoretic Baptist „A. Popovici” Arad). Pe

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

30.04.2010

treapta a II-a a podiumu-lui au urcat Alena Kaliska (Zakladna Skola din Banska –

Bystrica, Slovacia) şi Paul Corfar (clasa a VIII-a la Şcoala Generală numărul 5 Mediaş).

Locul III a fost ocupat de Maria Toma (clasa a VII-a, la Şcoala Generală numărul 3

Râşnov) şi Titus Cherechean (Liceul Teoretic Baptist „A. Popovici” Arad), iar George

Pop, de la Şcoala „Aurel Vlaicu” numărul 40, din Constanţa, a obţinut o menţiune.

Glasul Aradului AR – Lucian Şerban -

Elevii de la C.N. „Elena Ghiba Birta” au împărţit arădenilor un „Decalog verde” În cursul zilei de ieri, elevii claselor a X-a C, a XI-a B şi a XI-a C de la Colegiul Naţional

„Elena Ghiba Birta” Arad, au iniţiat o acţiune de sensibilizare a arădenilor, prin

împărţirea a nu mai puţin de 6.000 de fluturaşi cu un „Decalog verde”.

Startul acţiunii a fost dat din Piaţa Avram Iancu, de unde zeci de elevi au pornit către

toate cartierele Aradului pentru a împărţi trecătorilor un fluturaş cu un „Decalog verde”,

prin care elevii C.N. „Elena Ghiba Birta” doresc să atragă atenţia asupra faptului că

mediul suferă din cauza acţiunilor noastre zilnice. „Noi continuăm seria acţiunilor de

sensibilizare, iar astăzi elevii noştri încearcă să atragă atenţia asupra mediului în care

trăim. Sperăm ca măcar un procent din cei care vor vedea acest decalog îl şi vor aplica.

Dorim ca acţiunea noastră să fie o re-informare, iar mesajul nu este doar pentru arădeni,

ci poate chiar pentru toţi locuitorii planetei. Elevii vor împărţi aceşti fluturaşi în toate

cartierele în care ei locuiesc” ne-a spus prof. Marius Ţiu, coordonatorul acţiunii.

Acest „Decalog verde” a fost realizat de profesorii implicaţi în proiect, în urma

consultărilor cu elevii, care au făcut propuneri de reguli. În forma sa finală, „Decalogul

verde” este compus din următoarele reguli:

Păstrează curăţenia în locurile din natură pe care le vizitezi

Aruncă gunoaiele doar în arealele cu această destinaţie

Plantează orice fel de material vegetal

Adună orice fel de hârtie tipărită, expirată, pentru colectare

Colectează deşeurile din plastic în locurile speciale

Utilizează cât mai multe materiale reciclate

Opreşte apa care se scurge inutil

Consumă doar câtă energie electrică ai nevoie

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

30.04.2010

Economiseşte energia termică prin orice metodă

Foloseşte maşina doar când este strict necesar

Ca să fie întotdeauna un exemplu şi poate ca să dea startul acţiunilor de ecologizare, C.N.

„E.G.Birta” a achiziţionat un aparat de compresat PET-uri, care vor fi mai apoi duse la un

centru de reciclare. Elevii liceului se implică activ în aceste acţiuni şi sunt încântaţi că pot

participa la un proiect al cărui scop este o lume mai curată. „Educaţia ecologică se face

de la vârste mai mici, dar elevii noştri sunt la vârsta când pot să acţioneze, să facă ceva” a

mai spus prof. Marius Ţiu. Şi, într-adevăr, elevii sunt extrem de implicaţi în toate

acţiunile pe care le-au realizat în cadrul proiectul „Şcoli pentru un viitor verde” din care

C.N. „Elena Ghiba Birta” face parte. Astfel, coordonaţi de profesorii Marius Ţiu, Adriana

Popescu şi Sabin Chintoan, elevii au participat lunar la diverse acţiuni de sensibilizare a

celor din jur faţă de soarta planetei.

Bineînţeles, elevii nu se vor opri aici. Pentru data de 4 mai 2010 ei au plănuit o acţiune de

ecologizare pe Lunca Mureşului (în zona Pădurii Ceala), iar pentru data de 8 mai 2010, ei

se pregătesc să se alăture „Marşului bicicliştilor”. Observator AR – Simona Vîrvarii -

Şcoli pentru un viitor verde la TeiuşLiceul Teoretic Teiuş este înscris în programul naţional al MECTS „Şcoli pentru un viitor

verde”, organizat în colaborare cu revista „Terra Magazin” şi „Institutul Naţional de

Meteorologie şi Climatologie”. Acest program include şi un concurs naţional, care se

deruleză începând din luna ianuarie până în luna mai a.c. Echipa liceului este coordonată

de prof. Maria Voica, având drept colaboratori pe colegele Sanda Jude, Simona Borbely,

Rodica Morariu.

Ultima acţiune din cadrul proiectului a însemnat pentru elevii teiuşeni o excursie pe

traseul Teiuş – Mănăstirea Dumbrava – Grădina Zoologică Turda – Salina Turda – Cluj

Napoca şi retur.

De la începutul programului elevii au amenajat şi un „colţ verde” – un panou ce conţine

calendarul evenimentelor verzi, iar în altă activitate au realizat „Codul micului ecologist”.

Într-o acţiune începută încă din luna februarie, elevii au colectat hârtie, pet-uri, doze de

aluminiu, cartoane. Cu sprijinul directorului Octavian Rusu, într-o sală a liceului s-a

reuşit strângerea unei cantităţi însemnate de materiale reciclabile, care au fost predate

firmei Gabriel Grup din Alba Iulia. Informaţia de AB - Iulian Brok –

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

30.04.2010

„Şcoli pentru un viitor verde” După ecologizare, urmează un marş „verde”

Primaria Haţeg a demarat în această perioadă o amplă acţiune de salubrizare a oraşului,

dar şi a satelor aparţinătoare.

Circa 250 de elevi şi 15 cadre didactice de la Şcoala Generală „Ovid Densusianu” din

localitate au participat la ecologizarea oraşului prin organizarea unei acţiuni de igienizare.

„Vrem spaţii verzi!”

Tinerii au adunat deşeurile, au strâns pungile şi sticlele de plastic ce au invadat Haţegul.

Activitatea s-a numit „La mulţi ani, TERRA!”, elevii unităţii participând la programul şi

concursul naţional intitulat „Şcoli pentru un viitor verde”. Obiectivul urmărit a fost

formarea la şcolari a unui comportament responsabil faţă de natură.

Echipa de proiect „Viitorul verde” formată din trei cadre didactice (prof. Dăbucean

Diana, prof. Ionela Iacob şi prof. Claudia Dumitrescu) şi 12 elevi (câte un reprezentant

din fiecare clasă de gimnaziu), vor desfăşura luni, 3 mai, o altă activitate, în cadrul

aceluiaşi proiect. Acţiunea, cu titlul „Vrem spaţii verzi”, va fi un marş de sensibilizare a

comunităţii cu privire la problematica mediului. În cadrul acesteia, elevii vor împărţi

pliante cu mesaje eco, create de ei. Sfatul „echipei verzi”: „Natura nu ne cere să fim

geniali, ajunge să fim raţionali." Servus HD

Organizaţiile ecologiste, doar o povesteSe găseşte câte un cetăţean care n-a dormit bine noaptea şi dimineaţă sună la redacţie,

sugerându-ne să luăm atitudine împotriva poluării provocate de Azomureş, sau împotriva

şoselei de centură care va distruge câteva hectare de pădure. Cunosc trei organizaţii

ecologiste care şi-au manifestat dorinţa de a planta puieţi din specii forestiere pe terenuri

oferite de primărie sau de persoane fizice. Din păcate, nicio asemenea organizaţie nu a

întocmit un proiect serios, documentat, pentru atragerea de fonduri europene de mediu.

Cine ştie cum îşi justifică activitatea, bugetul etc. conducerile acestor organizaţii? În plus,

de ani de zile, în calitate de redactor de specialitate la ziarul "Cuvântul liber", nu mi-a

fost dat să aud un protest faţă de "crima" ecologică manifestată prin distrugerea livezilor

de la marginea municipiului Târgu-Mureş şi de pe dealurile de la Livezeni, unde, printre

altele, a fost înfiinţată şi o livadă cu nuci valoroşi. Distinşii ecologi nu văd pericolul prin

extinderea de boli şi dăunători în pomicultură, prin faptul că aceste livezi, şi nu numai, nu

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

30.04.2010

sunt exploatate, ci lăsate în paragină. Normal şi cinstit ar fi fost ca legiuitorul să oblige

proprietarul care şi-a revendicat suprafaţa de teren respectivă să întreţină livada până în

momentul în care potenţialul productiv justifică defrişarea. De altfel, în Legea nr.

18/1991 există un articol care spune că în situaţia abandonării terenului agricol timp de

trei ani, acesta poate fi trecut în proprietatea statului.

În ce priveşte centura de ocolire a municipiului Târgu-Mureş, absolut necesară,

ecologiştii nu au decât să se mobilizeze şi să planteze o suprafaţă triplă, har Domnului,

teren degradat este destul în jurul municipiului Târgu-Mureş. Cât despre poluarea de la

Azomureş, acest combinat este un "rău" necesar pentru agricultura României şi, din câte

ştim, situaţia este sub control, specialiştii de la Protecţia Mediului monitorizează în

permanentă emisiile de noxe de la Combinat. Să-mi fie cu iertare, Primăria municipiului

Târgu-Mureş este chemată să organizeze o dezbatere publică cu aceste organizaţii, pe

teme ecologiste. Atunci să vezi ce avioane o să zboare din prelegerile distinşilor

ecologişti. Cuvântul Liber MS – Vasile Bota

Fondurile europene pentru protejarea naturii ocolesc judeţul Hunedoara În judeţul Hunedoara există 44 de arii protejate din care patru sunt parcuri naţionale. Nici

un custode sau administrator de arie protejată nu a făcut demersuri pentru a obţine

fonduri europene destinate protejării şi conservării naturii, deşi există un buget disponibil

de peste două miliarde de euro. Comisia Europeană a pus la dispoziţia celor interesaţi,

numai în acest an, un buget de 2,14 miliarde de euro pentru finanţarea proiectelor „Life”,

privind aspectele de mediu şi conservarea naturii. Din aceşti bani nici măcar un euro nu

va ajunge în judeţul Hunedoara.

„Condiţiile pentru a obţine aceste fonduri sunt foarte greu de îndeplinit, iar solicitanţi nu

avem. Cei care încearcă, totuşi, apelează la ONG-urile din judeţ, dar nu au suficientă

putere pentru ca proiectul să fie aprobat. În general, cei care ar dori să acceseze aceste

fonduri întâmpină dificultăţi la partea de cofinanţare. De asemenea, li se solicită şi

experienţă care provine din proiecte anterioare. Şi ei nu pot avea dacă nu au mai realizat

alte proiecte.”, ne-a declarat Georgeta Barabaş, şeful APM Hunedoara.

Glasul Hunedoarei HD - Maria Bulz –

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

30.04.2010

8 mai, marşul bicicliştilor arădeni: şapte asociaţii civice şi un colegiu naţional şi-au anunţat până acum participarea!Alternativa Civică Arădeană, Arad ID, Mişcarea Arădeană, Respiră Verde, Lunca

Mureşului, Asociaţia Cicliştilor, Argus sunt asociaţiile care până în acest moment şi-au

anunţat sprijinul şi participarea la Marşul Bicicliştilor, care se va desfăşura în data de 8

mai, între orele 15-17, cu plecare din faţa Casei Sindicatelor, de la Pădurice. În plus,

Colegiul Naţional „Elena Ghiba Birta” a aderat şi el la marş, şi mai multe alte licee au

semnalat intenţia lor de participare.

Organizatorii sunt acum în tratative cu Lunca Mureşului, pentru a pune gratuit la

dispoziţia celor interesaţi să participe la marş, dar nu dispun de biciclete, câteva biciclete

pe care apoi să le returneze după marş.

O plimbare cu bicicleta îţi poate schimba în bine starea de spirit. Dacă nu ai mers demult

cu bicicleta, poate ar trebui să reîncerci. Pe lângă relaxare, câştigi tonus muscular şi

rezistenţă! O jumătate de oră de mers cu bicicleta în fiecare zi amână cu 12 ani procesul

de îmbătrânire, întăreşte inima, accelerează metabolismul, eliberează stresul, oxigenează

corpul, tonifică şi conturează muşchii picioarelor, coapsele şi abdomenul. În mod sigur,

mersul pe bicicletă e una dintre cele mai eficiente activităţi de fitness. Oricine poate

practica ciclismul, indiferent de vârstă şi de condiţia fizică.

Pentru că solicitarea este destul de mare, dacă vrei să testezi avantajele ciclismului, e

indicat să o iei uşor! Dacă nu prea ai antrenament, s-ar putea să faci febră musculară după

prima încercare, însă nu renunţa. Cu cât exersezi mai des, muşchii se obişnuiesc şi

rezistenţa creşte. Încearcă o rută de maximum 3 kilometri şi apoi măreşte progresiv

distanţa. Mersul pe bicicletă este de trei ori mai eficient din punct de vedere energetic

decât mersul pe jos, astfel că într-o oră de pedalat moderat se consumă între 400 şi 600 de

calorii. Pe lângă faptul că mersul pe bicicletă este sănătos, poate fi şi o opţiune alternativă

de deplasare zilnică.

Marşul bicicliştilor arădeni vizează urgentarea demersurilor pentru realizarea pistelor de

biciclişti în municipiul Arad, după ce autorităţile au promis, de ani de zile, că le vor face,

dar le amână mereu pe considerente care ţin mai degrabă de lipsa unei preocupări faţă de

acest subiect, decât de lipsa finanţării. Pistele pentru biciclişti au fost cuprinse şi în

proiectul de reabilitare a carosabilului prin împrumutul de la BERD, dar nu s-au realizat.

Observator AR – Andrei Ando -

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

30.04.2010

Aradul va avea primul monument amplasat pe un luciu de apăAmplasarea monumentului Marii Uniri a stârnit ieri controverse în cadrul şedinţei

CLM. Deşi proiectul privind completarea Hotărârii nr. 328/2006 pentru stabilirea ampla-

samentului Monumentului Mari Uniri de la 1918 a fost al treilea pe ordinea de zi, s-a

propus ca acesta să fie primul supus votului.

Aurel Ardelean, preşedintele Asociaţiei pentru ridicarea Monumentului Marii Unirii la

Arad a vorbit despre importanţa acestuia argumentând că proiectul este unul inedit şi că

există finanţare pentru ridicarea lui. De asemenea, a vorbit despre cel care va realiza acest

monument şi anume artistul plastic Florian Codre.

După prezentarea făcută de preşedintele Asociaţiei au urmat şi cele, care au criticat într-

un fel sau altul amplasamentul. Claudiu Cristea, cel care a votat împotrivă a argumen- tat

cele spuse cu câteva zile înainte despre amplasamentul respectiv şi şi-a arătat

nemulţumirea faţă de faptul că nu s-a organizat un concurs pentru Monumentul Marii

Uniri. De asemenea, consilierul a atras atenţia că nu este reprezentat rolul Aradului în

această unire.

Despre amplasamentul monumentului au vorbit şi Gheorghe Schill, Teodora Hotăran şi

Tiberiu Dekany. Proiectul de hotarâre privind amplasamentul Monumentului Marii Uniri

a trecut şi astfel la Arad va fi realizat primul monument pe un luciu de apă.

Monumentul va avea peste 20 de metri înălţime cu poduri arhitecturale construite din

stejar, printr-o relaţie cu Catedrala, Casa de Cultură a Sindicatelor şi Consiliul Judeţean

Glasul Aradului – AR – Claudia Untaru

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT-BÂRLAD

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

30.04.2010

Teme de mediu

Ministrul Mediului va sustine proiectul Rosia Montana, daca se dovedeste ca nu polueazaMinistrul Mediului si Padurilor, Laszlo Borbely, a declarat joi, cu ocazia unei vizite la

Rosia Montana, ca nu se va impotrivi proiectului de exploatare miniera propus in zona si

il va propune guvernului, daca se va dovedi sigur pentru mediu si "nu va pagubi pe

nimeni".

Borbely a si intrebat, retoric, "ce a facut statul roman in acesti ani?", subliniind

necesitatea gasirii de solutii subordonate prioritatii privind protejarea mediului.

Cu acelasi prilej, ministrul Culturii si Patrimoniului National, Kelemen Hunor, a spus

ca va lua o decizie dupa ce va primi datele prezentate de specialistii care vor reface

masuratorile si in functie de efectul pe care il vor avea investitiile de la Rosia Montana


"Eu astept din partea specialistilor acele evaluari care ne vor arata in ce directie trebuie sa

mergem. Pentru Ministerul Culturii, pastrarea patrimoniului cultural este lucrul cel mai


Directorul general Rosia Montana Gold Corporation, Dragos Tanase, a spus la randul sau

ca are pregatita toata documentatia necesara, pentru a fi depusa la Ministerul Mediului in

vederea reevaluarii.

Cei doi ministri urmeaza sa discute subiectul Rosia Montana, tot joi, cu reprezentantii

organizatiilor neguvernamentale.

La inceputul lunii martie, ministrul Mediului a declarat ca procedura de evaluare a

proiectului minier va fi reluata, potrivit prevederilor legale, in momentul in care

compania Rosia Montana Gold Corporation va obtine un certificat de urbanism valabil.

In prezent, proiectul de la Rosia Montana este stopat din cauza faptului ca Ministerul

Mediului a suspendat, in 2007, procedura de analiza a studiului de impact, invocand lipsa

unui certificat de urbanism. Reprezentantii Rosia Montana Gold Corporation au afirmat

ca acest lucru s-a facut abuziv, fara respectarea legii, si ca vor ca actualul guvern sa

analizeze din nou proiectul si sa ofere cat mai repede un raspuns Flacara Iasului

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

30.04.2010

În 23 de localităţi din mediul rural apa este asigurată de fântâni sau izvoare Comisia de dialog social reunită ieri în sala mare a Prefecturii a dezbătut calitatea

apei potabile. Dr. Valentin Boldea, coordonatorul Direcţiei de Sănătate Publică, a oferit o

serie de date oficiale. În raportul prezentat se arată că, din 489.524 de locuitori ai

judeţului Galaţi, doar 355.253 sunt racordaţi la sisteme centralizate de apă potabilă.

Există 59 de instalaţii centrale de aprovizionare cu apă, din care 12 staţii de apă sunt

neautorizate sanitar, deoarece nu au staţie automată de clorinare. Acestea se află în

localităţile: Tg. Bujor, Bereşti, Bereşti-Meria, Frumuşiţa, Tămăoani, Folteşti, Stoicani,

Lieşti, Cudalbi, Pechea, Poiana şi Schela.

Au fost planificate 4.519 probe de apă potabilă distribuită în sistemul centralizat şi au fost

recoltate 3.234, restul de 1.285 de probe nu au putut fi recoltate atat datorită cotei

insuficiente de combustibil cât şi a lipsei de personal. Din totalul de probe recoltate din

sistemele centralizate, 185 au fost necorespunzătoare chimic, 109 necorespunzătoare

bacteriologic; la fântâni 425 erau necorespunzătoare chimic şi 247 bacteriologic.

Nu există sistem centralizat cu apă potabilă în 23 de localităţi din mediul rural, apa

potabilă fiind asigurată de fântâni sau izvoare captate.

În fiecare an se solicită primăriilor locale să planifice pentru control fântânile din zonele

unde sunt copii de 0-1 an şi gravide. Contravaloarea analizelor chimice şi bacteriologice

efectuate se suportă de către primării. Cea din Tudor Vladimirescu nu a acceptat

recoltarea de probe de apă de la fântâni, motivând că nu are fântâni pe domeniul public.

Pentru prevenirea intoxicatiilor cu nitraţi la copiii de 0-1 ani s-a recomandat medicilor de

familie din mediul rural să întocmească, împreună cu gravidele şi mamele care au copii

cu vârsta 0-1 an, un proces verbal prin care li se preciza sursa de apă corespunzatoare. În

anul 2009 s-a înregistrat un singur caz de intoxicatie cu nitraţi.

Distribuţia continuă a apei potabile se asigură doar în municipiul Galaţi. La Tecuci, Tg.

Bujor, Bereşti distribuţia este discontinuă, cu opriri între 5 şi 20 de ore pe zi, datorită

cantităţilor insuficiente de apă. În 2009 şi primul trimestru din 2010 în municipiul Galaţi

a fost întreruptă frecvent furnizarea apei potabile, de către SC Apă Canal SA, în intenţia

recuperării restanţelor de plată de la beneficiari. În 2009 nu s-au înregistrat cazuri

epidemiologice cauzate de consumul de apă distribuită în sistemul centralizat.Monitorul

de Galati

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

30.04.2010

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT

Teme de mediu

Aproape o sută de copii au participat astăzi la o acţiune de ecologizare a zonelor de agrement din jurul municipiului Sfântu Gheorghe, adunând circa 5 tone de gunoi70 de elevi de la Grupurile Şcolare „Puskas Tivadar” şi „Kos Karoly” au străbătut pe jos

aproape 6 kilometri de la Sfântu Gheorghe până aproape de Vâlcele, de unde au adunat 4

tone de deşeuri şi au fost nevoiţi să se oprească din cauza ploii. Alţi 30 de elevi de la

Şcoala romilor „Neri Szent Fulop” din municipiu au străbătut distanţa din Sfântu

Gheorghe până la bariera de acces în zona protejată a staţiunii Şugaş Băi, de unde au

colectat o tonă de deşeuri. Actiunea, coordonată de Agenţia de Protecţie a Mediului

Covasna şi Asociaţia Pro Humanity, a încheiat campania de ecologizare de primăvară

începută pe data de 19 martie. Radio Tg –Mureş - Mara Deleanu –

Programul Rabla a fost suplimentat cu încă 50.000 de ticheteA fost aprobat proiectul de Hotarare de Guvern pentru suplimentarea Programului de

stimulare a înnoirii parcului auto naţional (RABLA) cu încă 50000 de tichete, în valoare

de 190.000.000 lei.

Valoarea unui tichet este de 3.800 lei. Prin această nouă suplimentare a programului

Rabla numărul total de tichete eliberate de Administraţia Fondului pentru Mediu va

ajunge la 160 000, în valoare de 608 milioane de lei.

Prin programul Rabla, s-au înregistrat, până la data de 28 aprilie 2010, comenzi pentru

13.315 de autoturisme noi. Estimările Ministerului Mediului şi Pădurilor prezinta că,

până la sfârşitul anului 2010, prin programul Rabla, se vor vinde aproximativ 55.000 de

autoturisme noi. Programul Rabla 2010 a început în 18 februarie. În numai o lună de la

startul programului, au fost casate mai multe maşini decât au fost casate pe tot parcursul

anului trecut. Anul trecut au fost casate 32.000 de autovehicule. (Curierul de Valcea)

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

30.04.2010

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

Teme de mediu

REŞIŢA - Pentru a avea un oraş mai curat, copiii reşiţeni se implică activ în acţiuni de conştientizare a importanţei unui mediu sănătosAstfel, cu mesajul „Şi tu poţi fi un reşiţean ecologist!“, preşcolarii din cadrul Grădiniţei

cu Program Prelungit Nr.8 din municipiul nostru, s-au reunit joi, 29 aprilie a.c., în Parcul

Tricolorului pentru a face din Reşiţa un oraş mai verde şi mai curat.

În cadrul acţiunii „Marşul Micilor Ecologişti“, copiii, însoţiţi de cadrele didactice şi

părinţi, au strâns în saci menajeri hârtiile aruncate pe spaţiul verde şi au amplasat în

această zonă plăcuţe de atenţionare cu mesajul „Atenţie unde mă arunci!“ şi „S.O.S.,

deşeurile ne ocupă locul de joacă“.

(WWW.CAON.RO, 29.04.2010 18:22, redactor Lavinia Predescu)

Alte stiri

Sarbu se retrage, Bojin candideazaIlie Sarbu si-a anuntat, astazi, intentia clara de a nu mai candida pentru un nou mandat de

presedinte al PSD Timis. In acelasi timp, Titu Bojin, vicepresedinte al PSD Timis, cel

care a fost desemnat sa conduca organizatia in lipsa lui Sarbu, si-a anuntat intentia de a

candida la sefia filialei judetene.

Senatorul Ilie Sarbu, presedintele PSD Timis si-a anuntat, oficial, intentia de a nu mai

candida pentru obtinerea unui nou mandat in functia de presedinte al PSD Timis, in

cadrul unei sedinte a Consiliului Judetean al PSD Timis, care a avut loc astazi la Centrul

de afaceri. Anuntul nu a fost facut personal de senator, ci printr-o scrisoare. Aceasta a

fost citita de Titu Bojin, cel care conduce filiala Timis in absenta lui Ilie Sarbu, pana la

alegerile de la sfarsitul lunii mai. De altfel, Bojin este si cel care a condus sedinta de

astazi.

„Va informez ca am luat hotararea sa nu mai candidez la alegerile din 27 mai pentru un

nou mandat de presedinte al organizatiei judetene a PSD Timis. In aceste momente,

recunosc, delicate pentru mine, nu a; putea sa trec cu vederea efortul pe care membrii

nostri l-au facut in acesti sase ani si as dori sa le aduc sincere multumiri, asigurandu-i de

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

http://WWW.CAON.RO/

30.04.2010

tot respectul si consideratia mea. Doresc celor care vor prelua conducerea dupa 27 mai sa

aiba succesele pe care eu, impreuna cu voi toti, nu le-am putut obtine si organizatia PSD

Timis sa devina asa cum se obisnuieste sa se spuna, premianta!”, se arata in scrisoarea lui

Ilie Sarbu.

In aceste conditii, Titu Bojin a anuntat ca intentioneaza sa isi depuna candidatura pentru

postul de presedinte al PSD Timis. „In urma cu putin timp mi-am manifestat intentia de a

candida la sefia PSD Timis, dar am spus ca daca Ilie Sarbu va candida, eu nu voi mai face

acest gest. In aceste conditii, in care Ilie Sarbu a anuntat ca nu mai candideaza, vreau sa

va anunt oficial, ca voi candida la presedintia PSD Timis”, a declarat Titu Bojin.

Pana acum si Marcel Mihoc, trezorierul organizatiei judetene si-a manifestat intentia de a

candida pentru postul de lider al PSD Timis.

Cat despre Sorin Grindeanu, fostul prim-vicepresedinte al PSD Timis, actual presedinte

al PSD Timisoara, acesta a spus ca se mai gandeste daca se va inscrie in cursa sau nu.

„Sincer, eu regret gestul lui Ilie Sarbu. Nu stiu daca voi candida, ramane sa ma mai

gandesc”, a declarat Sorin Grindeanu.

Lista pentru depunerea candidaturilor pentru functia de presedinte al PSD Timis este

deschisa incepand de astazi si pana in data de 25 mai, cu doua zile inaintea Conferintei

judetene de alegeri.( Agenda, online, 29 04 2010, 18:06, redactor Liliana Iedu)

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU

Teme de mediu

Pierderi de zeci de mii de metri cubi de apă potabilă în grădinile momârlanilor din CoroeştiÎn urmă cu puţin timp, scriam despre strada Ion Creangă din Vulcan, ai cărei locuitori au,

la chiuvetă, un firicel de apă. Mai subţire decât un creion, ziceam atunci. Ieri, am fost

chemat în altă parte. Tot în Vulcan şi tot pentru apă.

Numai că, de data asta, am constatat că oamenii de acolo s-au săturat de ea, atât de multă

e.Nu mai e vorba

de apa care de abia curge la chiuveta din bucătărie. Cum este cazul celei din casa cu

numărul 18 de pe strada Ion Creangă. Sunt sigur că articolul a fost citit de cine trebuia,

numai că, după aceea, nu am văzut nici cea mai mică mişcare pe strada aceea lăturalnică

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

30.04.2010

din centrul vechi al oraşului. Poate că această aducere aminte va updata în memoria

domnului director general al Apa Serv problema pe care oamenii acestei străzi i-au

ridicat-o. Nu eu, care am fost doar mijlocitor între dumnealor şi dumnealui.

Dacă pe Ion Creangă

oamenii duc lipsă de apă, momârlanii de pe strada Zăvoiului din Coroeşti se plâng că au

prea multă. Nu în casă, ci în grădini şi pe holde. Strada Zăvoiului este cea care începe de

la staţia facultativă de la intrarea în municipiul Vulcan şi coboară înspre Jiu. Problemele

pe care le-ar dori rezolvate locuitorii acesteia sunt mai multe.

Le-am consemnat pe toate, dar, cum nu am de gând să fac un ghiveci gazetăresc, voi scrie

pe rând despre fiecare. Încep cu problema legată de apă, fiindcă despre ea mi s-a relatat

mai întâi.

Magistrala de apă

potabilă care vine de la Valea de Peşti trece prin grădinile mai multor locuitori de pe

Zăvoiului. Traseul subteran pe care-l străbate poate fi ghicit ca urmare a prezenţei

căminelor destul de mari construite din loc în loc. Povestea e simplă: de câţiva ani, patru

au socotit oamenii, conducta s-a spart, apa care se scurge din ea a ieşit la suprafaţă şi le-a

inundat pământurile. Treaba asta se vede cel mai bine în grădina doamnei Constanţa

Aparaschivi. Cu un singur “i”, fiindcă am întrebat-o. Dumneaei locuieşte la numărul 20.

Din cauza apei ăsteia, nu mai poate planta nimic. În loc să aibă legume şi altele, grădina

i-a fost năpădită de păpuriş.

Din grădina Constanţei Aparaschivi,

apa o ia în jos şi ajunge pe holda Dorinei Drăghici. Pentru ca să nu se adune şi să

băltească, cei de aici au săpat şanţuri lungi prin care, cât de cât, apa se duce mai departe.

Iarna, însă, e durere, îmi spune ex-agentul şef de poliţie Ion Pantelimon. Fost miliţian,

cum îl flatează un vecin de-al său. Dumnealui le-a spus de multă vreme celor de la Apa

Serv despre problema asta. De fiecare dată când s-a dus la ghişeu să-şi plătească factura.

Numai că, zice domnul Ion Pantelimon, doamnele de acolo i-ar fi răspuns că pe ele nu le

interesează.

Mă gândesc că, spunând-o din nou, acum,

situaţia aceasta va fi una interesantă pentru actuala conducere a SC Apa Serv SA

Petroşani. Anume am spus actuala, pentru că, după cum se vede, pe ceilalţi directori de

dinaintea celui de acum i-a durut la robinet de pierderile masive de apă potabilă

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

30.04.2010

înregistrate aici. Pierderi pe care, cred că sunteţi în asentimentul meu, nu le-au plătit

domniile lor, ci tot abonaţii casnici din întreaga Valea a Jiului.

Şi, dacă domnul director general

al Apa Serv SA Petroşani va binevoi să ajungă aici, îl sfătuiesc să o caute şi să stea de

vorbă cu doamna Silvia Cionca de la numărul 13. A cărei gospodărie nu mai are apă

potabilă de vreo doi ani. De la părăstasul de şase săptămâni al mamei sale, mai exact.

Doamna Silvia Cionca reclamă că toate necazurile au început când mamei sale, Viorica

Mojoatcă, i s-a “băgat” o pierdere de 1700 mc de apă potabilă. Cât ar fi citit pe apometru,

la vremea aceea, cei de la RAAVJ. Doamna Cionca a dat în judecată RAAVJ-ul şi a

câştigat toate procesele. Inclusiv recursul pe care regia de apă l-a făcut la Alba Iulia. A

câştigat, dar apă nu are nici acum. Stă cu sentinţa în mână, dar din aceasta nu curge apă

să-i ţină de sete. Nici dumneaei şi nici soţului Tică. Şi nici vitelor, cărora nu le poţi arăta

documentul când vine vremea să fie adăpate. (Ziarul Văii Jiului – Actualitate -

Gheorghe OLTEANU -30 apr 2010)

Cargill face curăţenie pe malul JiuluiCompania Cargill organizează astăzi, în comuna Podari, o amplă acţiune de curăţare a

malurilor Jiului, unde sunt aşteptaţi angajaţi ai firmei, profesori şi elevi din zonă,

autorităţi locale şi oricine doreşte să dea o mână de ajutor. Voluntarii care doresc să ajute

la strângerea gunoaielor de pe malul râului Jiu sunt aşteptaţi, astăzi, la ora 11.00, la

panoul publicitar al Cargill, situat la intrarea din Podari. Va fi ecologizată o suprafaţă de

3.000 de metri pătraţi. Compania informează că astfel de evenimente de responsabilizare

socială sunt dedicate „Zilei Pământului“ (22 aprilie). Până acum, din Podari au fost

evacuate 120 de tone de gunoi, în special din zona căii ferate. Acţiuni de acest gen au fost

organizate de companie în multe zone ale lumii. Mii de angajaţi ai Cargill din 30 de ţări

au format echipe împreună cu autorităţile locale pentru a proteja mediul înconjurător.

(Gazeta de Sud - Actualitate - Ramona Olaru-30 apr 2010)

Groapa de gunoi de la Mofleni îi dă bătăi de cap prefectuluiPrefectul de Dolj Eugen Georgescu a mers, miercuri, la Bucureşti, unde s-a întâlnit cu

directorul Direcţiei Generale a Autorităţii de Management pentru POS Mediu, Doina

Franţ, şi cu ministrul Mediului, Laszló Borbely, pentru a discuta despre problema gropii

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

30.04.2010

de gunoi de la Mofleni. Prefectul crede că depozitarea deşeurilor se face în mod

necontrolat, în ciuda faptului că acest lucru se sancţionează cu amenzi foarte mari.

“Am fost la Bucureşti pentru a rezolva cea mai gravă problemă a judeţului în acest

moment – depozitarea necontrolată a deşeurilor, mai ales în condiţiile în care s-au închis

numeroase gropi de gunoi din comunele din judeţ, rămânând doar aceasta de la Mofleni.

Trebuie ştiut că pentru depozitarea necontrolată se dau amenzi mari, dar chiar şi aşa

gunoiul e peste tot”, a declarat prefectul de Dolj, Eugen Georgescu.

În România au fost aprobate 50 de gropi de gunoi, iar în Dolj doar una singură – cea de la

Mofleni, pe aceasta fiind creat întregul sistem de management al deşeurilor. Prefectul

crede că amplasarea acestei gropi nu este cea mai bună soluţie şi nu e de acord ca tot

gunoiul din judeţ să se colecteze într-o singură groapă, aceasta fiind şi mult prea aproape

de oraş. Din această cauză, nu s-a dus singur al Bucureşti, ci înarmat cu documente de la

Asociaţia Naţională de Meteorologie – regionala Oltenia, care dovedesc că, din cauza

vitezei vântului, craiovenii sunt afectaţi timp de 140 de zile pe an.

“În realizarea sistemului de management integrat al gunoiului sunt mari probleme. Am

discutat cu ministrul despre eliminarea neconcordanţelor în acest proiect şi găsirea unei

soluţii. Pentru că până acum cei de la Consiliul Judeţean nu au propus o altă locaţie

pentru această groapă de gunoi, ne-am dus la Bucureşti să vedem ce vom rezolva cu

creşterea alarmantă a cantităţii de gunoi. Propunerea a fost ca aplicantul să facă

demersurile necesare pentru modificarea proiectului, pentru a elimina toate neplăcerile.

Amplasamentul gropii de gunoi nu este cea mai bună soluţie şi acest lucru îl dovedeşte şi

un studiu al Asociaţiei Naţionale de Meteorologie – regionala Oltenia, conform căruia din

cauza vitezei vântului, care aduce acel miros neplăcut de la groapă, craiovenii sunt

afectaţi timp de 140 de zile pe an”, a mai precizat Georgescu. (Cuvântul Libertătii-

Actual- ALINA DRĂGHICI-30 apr 2010)

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

30.04.2010

Teme de mediu

Vechile perimetrele miniere, un pericol pentru maramureseniPrimarii din Maramures se tem ca le vor fi puse in brate perimetrele miniere ramase de

izbeliste dupa sistarea activitatii Remin si ca li se va cere se descurce in privinta

securizarii lor si a ecologizarii. Ei si-au facut deja calculele si au inteles ca, in cazul in

care se va proceda la o astfel de descentralizare, pe langa eventualele terenuri care au fost

in proprietatea minelor se vor trezi cu o gramada de ruine, cu galerii neinchise si puturi

periculoase.

Reprezentantii Prefecturii Maramures s-au intalnit ieri cu o parte a alesilor locali si le-au

dat asigurari ca perimetrele miniere nu vor deveni o corvoada pentru comunitati, insa

primarii nu s-au aratat deloc convinsi de argumentele subprefectului Gyongyike Bondi.

Primarul comunei Cicarlau, Vasile Zete, a adus in discutie problemele cauzate de catre

Galeria Purcaret de la Mina Ilba. “Cred ca stiti de incidentul care s-a produs la mina

Purcaret, o mina mai speciala oarecum, cu acumularea aceea necontrolata de apa,

scurgere care a pus in pericol chiar alunecarea haldei de steril, dar si gospodariile

oamenilor. La vremea respectiva a fost considerat un incident de domeniul scurgerii

apelor, dar incidentul s-a repetat, ne-a fost semnalat a doua oara cand s-a produs chiar de

la Satu Mare. El nu trebuie tratat ca un incident ca acumulari de apa, pentru ca s-ar putea

sa avem necazuri pe linie de mediu. Acumularea asta necontrolata de apa trebuie sa aiba

o cauza. Acolo in subteran se intampla ceva”.

In opinia lui Zete, primarii care au pe teritoriul lor astfel de perimetre miniere ar trebui sa

stie ce cuprind acele planuri de inchidere a minelor, care este nivelul acumularilor de apa

in galerii sau ce riscuri sunt pentru terenurile pe care acestia le administreaza.

“In zona handalului au inceput sa apara primele cratere, primele prabusiri si s-ar putea sa

avem necazuri. Este o procedura controversata aceasta a inundarii minelor, nu sunt

specialist in domeniu, dar, daca din aceste incidente mici vom ajunge la concluzia ca

acele ape odata si odata vor iesi de acolo pe undeva, s-a putea sa avem necazuri mari”, a

mai aratat Zete.

Ca de obicei, autoritatile spun ca solutii exista, dar lipsesc… banii Situatia se agraveaza

de la un an la altul, dar capii judetului nu au facut pana acum decat sa se prezinte in

sedinte, sa anunte ca nu se poate face nimic fara fonduri si sa ii lase pe maramureseni sa

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

30.04.2010

se roage ca nu cumva sa se intample o catastrofa pe linie de mediu sau vreun accident

cumplit in zona vechilor perimetre miniere ramase de izbeliste.

Dragos Hojda/citynews

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45

Date post:	27-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	refined01
View:	219 times
Download:	3 times

Revista Presei 30 Aprilie 2010

Documents