+ All Categories
Home > Documents > Revista Presei 17 Februarie

Revista Presei 17 Februarie

Date post: 29-Jan-2016
Category:
Upload: marculescu-aurel-george
View: 16 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
Description:
aaaa
60
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România, Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38 COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO43 TREZ 7005 025X XX00 2173 Cod-F-PC-4 REVISTA PRESEI 17 februarie 2014
Transcript
Page 1: Revista Presei 17 Februarie

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO43 TREZ 7005 025X XX00 2173

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI

17 februarie 2014

Page 2: Revista Presei 17 Februarie

CUPRINS

PRESA CENTRALĂ...............................................................................................................4

Știre mai veche.............................................................................................................4

ANAR începe consultarea pentru probleme de gospodărire a apelor..........................4

Teme similare...............................................................................................................4

BOMBA toxică a Europei se reîntoarce în apele României. Nava Flaminia va fi

reparată în portul Mangalia.........................................................................................4

Teme de mediu.............................................................................................................5

Miting împotriva proiectului de la ROŞIA MONTANĂ, la Câmpeni...............................5

PRESA LOCALĂ.............................................................................................................5

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ BUZĂU-IALOMIȚA.................................................5

Autorităţile brăilene sunt pregătite pentru inundaţii...................................................5

Concurs pe teme ecologice, la GPP „Junior“ Slobozia..................................................6

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ OLT.......................................................................7

ABA Olt vrea să reducă poluare pe cursurile de apă....................................................7

A.B.A Olt dezbate “Problemele importante de gospodarire a apelor”.........................8

Aproape toate localităţile din judeţ au planuri de apărare împotriva inundaţiilor....10

Făgăraşul a adunat datorii de aproape 1,5 milioane de lei la serviciile de apă şi

canalizare...................................................................................................................10

Lucrările de introducere a sistemului de canalizare continuă în zona Feldioara........11

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ JIU......................................................................13

Măsuri pentru prevenirea inundaţiilor în Dolj............................................................13

Echipe ale ABA Jiu au intervenit pe Teslui. DJ 641 Mischii-Caracal rămâne închis.....13

Debitele şi nivelurile râurilor au crescut A.B.A Jiu monitorizează Jiul şi Tesluiul........14

Debitele şi nivelurile râurilor au crescut. A.B.A Jiu monitorizează Jiul şi Tesluiul.......16

Pârâul Teslui a ieşit din matcă la Gherceşti şi Pieleşti................................................17

ISU Dolj îşi aduce aportul în prevenirea inundațiilor..................................................18

Dolj: Nivelurile râurilor au crescut.............................................................................18

Debitele şi nivelurile râurilor AU CRESCUT! A.B.A Jiu monitorizează Jiul şi Tesluiul...20

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA........................................................20

Teme ABA...................................................................................................................20

Trei localităţi din Maramureş prezintă risc ridicat de producere a unor inundaţii.....20

Drumul judeţean, afectat între Bistra şi Valea Vişeului..............................................21

Page 3: Revista Presei 17 Februarie

Ministrul Lucia Varga promite: „Acumularea Runcu poate fi finalizată în parteneriat

cu un agent economic”..............................................................................................22

Ministrul Varga: „Acumularea Runcu poate fi finalizată în parteneriat cu un agent

economic”..................................................................................................................23

Lucia Varga: „Acumularea Runcu poate fi finalizata in parteneriat cu un agent

economic”..................................................................................................................23

Teme similare.............................................................................................................24

INFRASTRUCTURA – Drumurile din Maramures pot reprezenta un obstacol greu de

trecut in cazul producerii unor situatii de urgenta.....................................................24

Teme de mediu...........................................................................................................26

Compensaţii pentru proprietarii ce deţin păduri în zonele protejate........................26

RECUNOASTERE – Municipiul Baia Mare a fost desemnat castigatorul unei competitii

pe tema surselor regenerabile de Energie in Romania..............................................26

CJ ia în administrare terenuri din Bistriţa pentru 246 de platforme cu containere

semiîngropate............................................................................................................28

Luni se va semna contractului de concesiune a Serviciului Public de Salubrizare......29

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ................................................................30

Teme similare.............................................................................................................30

Investiţii de milioane de euro, la Răchitova...............................................................30

Teme de mediu...........................................................................................................31

Cimitir hunedorean în flăcări din cauza arderilor necontrolate de vegetație.............31

Vrem să ne apărăm pământul!...................................................................................32

Peste 600 de persoane au participat la Mitingul pentru sănătate şi viaţă de la Macea

................................................................................................................................... 33

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA.....................................................34

Teme de mediu...........................................................................................................34

Furturile de lemne, în atenţia poliţiei.........................................................................34

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT................................................................35

Alei mult prea inguste in proiectul de reabilitare a malurilor Begai. Nicolae Robu:

Sunt cateva greseli de proiectare, trebuie niste modificari........................................35

Malurile Begai, reabilitate gresit! Proiectul va fi refacut............................................36

Teme de mediu...........................................................................................................37

Nou protest la Macea împotriva gazelor de şist.........................................................37

Amenzi în Parcul Naţional Lunca Mureşului...............................................................38

Page 4: Revista Presei 17 Februarie

PRESA CENTRALĂ

Știre mai veche

ANAR începe consultarea pentru probleme de gospodărire a apelorAdministrația Națională “Apele Române” anunță începerea activităților de consultare a

publicului în ceea ce priveşte principalele probleme de gospodărire a apelor.

Informațiile conținute în documentul publicat pe site-ul ANAR reprezintă cea mai

recentă evaluare a presiunilor şi a impactului acestora asupra mediului acvatic,

progresele înregistrate în atingerea obiectivelor pentru anul 2021 şi identifică

problemele importante privind gospodărirea apelor care încă afectează în mod direct

sau indirect starea apelor de suprafață şi subterane. Al doilea Plan de Management al

Bazinelor Hidrografice (2015-2021) se va finaliza în decembrie 2015./Puterea,

http://www.puterea.ro/social/anar-incepe-consultarea-pentru-probleme-de-

gospodarire-a-apelor-85693.html

Teme similare

BOMBA toxică a Europei se reîntoarce în apele României. Nava Flaminia va fi reparată în portul MangaliaNava Flaminia, cunoscută drept bomba toxică pe care România a primit-o în portul

Constanța, se întoarce în apele teritoriale ale țării noastre. A fost decontaminată total în

Danemarca şi urmează să fie reparată în portul Mangalia. Nava a fost considerată

periculoasă din cauza depozitelor de substanțe pericoloase distruse într-un incendiu. În

iulie 2012 nava MSC Flaminia pleca de pe coasta estică a Statelor Unite cu destinația

Anver, Europa. În mijlocul Pacificului a luat foc. Incendiul a fost urmat de mai multe

explozii. Multe dintre cele 120 de containere cu substanțe periculoase au fost distruse,

iar trei marinari au murit. După incendiu, pericolul contaminării era atât de mare încât

nicio țară nu a acceptat ca nava să ajungă pe teritoriul său. Dar rezultatele analizelor nu

au fost făcute publice. Oamenii s-au arătat nemulțumiți că nava toxică este atât de

aproape de oraş. După ce a stat aproape o jumătate de an în portul Constanța, Port-

containerul a plecat spre Danemarca unde a fost decontaminat. Reparațiile vor fi făcute

pe şantierul naval din Mangalia./Antena 3, http://www.antena3.ro/romania/bomba-

toxica-a-europei-se-reintoarce-in-apele-romaniei-nava-flaminia-va-fi-reparata-in-

portul-mangalia-244057.html

Page 5: Revista Presei 17 Februarie

Teme de mediu

Miting împotriva proiectului de la ROŞIA MONTANĂ, la CâmpeniAproximativ 125 de persoane au participat, duminică, la Câmpeni, la un miting şi un

marş de protest față de proiectul minier de la Roşia Montană, protestatarii solicitând

respingerea acestui proiect şi susținerea altor soluții economice pentru dezvoltarea

zonei Apusenilor. Cei peste 125 de protestatari atât localnici din Câmpeni, cât şi din alte

localități din zona Munților Apuseni s-au adunat în centrului oraşului, iar apoi au pornit

într-un marş pe străzi scandând lozinci precum „Uniți salvăm Munții Apuseni”, „Moții nu

vor cianură” sau „Salvați Roşia Montană! Salvați Munții Apuseni!”, transmite

corespondentul MEDIAFAX. Protestatarii au purtat steaguri tricolore, pancarte cu

mesaje împotriva proiectului minier, dar şi afişe cu portretele lui Avram Iancu şi Horea.

Oamenii au spus că au ieşit în stradă pentru a susține că Munții Apuseni se pot dezvolta

şi prin soluții economice alternative precum turismul, prelucrarea lemnului sau

creşterea animalelor, iar proiectul de la Roşia Montană ar distruge aceste activități

economice şi mici afaceri. De asemenea în cadrul acțiunii participanții au strâns

semnături pentru susținerea includerii localității Roşia Montană în patrimoniul UNESCO.

Protestul a durat peste două ore, acțiunea fiind autorizată şi monitorizată de

Jandarmeria Alba. /Realitatea Tv,

http://www.realitatea.net/miting-impotriva-proiectului-de-la-rosia-montana-la-

campeni_1381024.html

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ BUZĂU-IALOMIȚA

Autorităţile brăilene sunt pregătite pentru inundaţii• asta a susținut preşedintele CJ Gheorghe Bunea Stancu, vineri, în conferința de presă •

în județ, deja au fost pornite câteva stații de pompare şi evacuare a apei

Pericolul de inundații planează asupra Brăilei, iar primarii din județ continuă să ceară

pornirea stațiilor de pompare şi evacuare, pentru a dirija către Dunăre cantitatea mare

de apă rezultată din topirea bruscă a zăpezii. Preşedintele Consiliului Județean,

Gheorghe Bunea Stancu, îi linişteşte însă pe edili, transmițându-le că are situația sub

control. Asta deşi afară temperaturile sunt crescute față de cele normale din luna

Page 6: Revista Presei 17 Februarie

februarie, iar zăpada se topeşte brusc. Mai precis, preşedintele CJ a declarat în

conferința de presă că nu-şi face griji în ceea ce priveşte pericolul inundațiilor,

supraveghează localitățile şi comunică în permanență cu primarii, pentru a evita un alt

dezastru natural. "Noi vom trage apa în continuare din localitățile care se încadrează în

situații de urgență, acolo unde pot fi afectate direct casele oamenilor, alea sunt situații

de urgență, nu să tragem apa de pe câmp. Aici, în oraş, am avizat trei puncte, în Lacu

Dulce şi în zona Vădeni. Nu avem niciun semn că undeva o să avem probleme. Eu zic că

suntem pe un drum bun şi am gestionat aşa cum trebuie aceste situații pe care le-am

avut de la sfârşitul lui ianuarie şi până în prezent. Deocamdată, nu avem semne legate

de inundații în județ. Vom vedea, dar suntem cu ochii pe toate localitățile, comunicăm

zilnic. Sperăm să nu avem astfel de probleme", a precizat Stancu.

Totodată, el a deschis şi subiectul mormanelor de zăpadă care încă mai există pe unele

străzi din oraş şi care creează probleme atât pentru trecători, cât şi pentru şoferi.

Potrivit preşedintelui CJ, acestea urmează să fie cărate în cel mai scurt timp posibil,

pentru a evita situațiile în care canalizările nu mai fac față cantităților uriaşe de apă. "În

oraş, zăpada o cărăm doar din zonele în care trebuie neapărat cărată, pentru că

înseamnă cheltuială, înseamnă bani. Acolo unde se impune, sigur o vom căra şi din

comune, dar numai unde va fi cazul", a adăugat acesta.

http://www.obiectivbr.ro/autoritatile-brailene-sunt-pregatite-pentru-

inundatii_id90656

Concurs pe teme ecologice, la GPP „Junior“ SloboziaVineri, la Grădinița cu Program Prelungit „Junior“ Slobozia, s-a desfăşurat cea de-a patra

ediție a Concursului de Postere pe teme ecologice, sub motto-ul „Dacă pocedezi aşa,

natura o vei proteja“. Concursul şi-a propus să tragă un semnal de alarmă vizavi de

problemele mediului înconjurător. Sub motto-ul „Dacă procedezi aşa, natura o vei

proteja“, vineri, la Grădinița cu Program Prelungit „Junior“ Slobozia, s-a desfăşurat

Concursul de Postere pe teme ecologice, ajuns la a patra ediție. În cadrul acestuia,

prichindeii şi-au expus lucrările realizate, prezentând, totodată, şi un program artistic de

cântec şi dans. Grădinița „Junior“ este deținătoarea Steagului Verde, simbol, la nivel

național, al unităților care se preocupă de educarea copiilor în spiritul protejării mediului

înconjurător.„Manifestarea şi-a propus să tragă un semnal de alarmă în privința

problemelor tot mai stringente ale mediului înconjurător, prin intermediul lucrărilor

realizate de copii. Ținând cont că un comportament ecologic are la bază o conştiință

Page 7: Revista Presei 17 Februarie

ecologică formată de la cele mai fragede vârste, cadrele didactice participante au

realizat, împreună cu copiii, lucrări deosebite, încărcate de mesaje elocvente, ce se

doresc a fi semnale de alarmă pentru cei în măsură să acționeze pe plan național şi

mondial, în vederea protejării mediului“, a declarat Mihaela Diancof, directorul

Grădiniței cu Program Prelungit „Junior“ Slobozia. Ca şi în anii precedenți, şi de această

dată, s-au înscris la concurs județe de pe tot cuprinsul țării, precum Alba, Bihor, Brăila,

Braşov, Constanța sau Prahova. GPP „Junior“ Slobozia are o experiență bogată în

organizarea unor astfel de evenimente. „Experiența numeroaselor evenimente cu mesaj

ecologic derulate de unitatea noastră ne-a demonstrat că fiecare gest contează pentru

binele mediului, fiecare om poate schimba ceva în atitudinea semenilor față de natură,

iar copiii sunt cei care sensibilizează cel mai mult prin actele lor atât de sincere şi

devotate faă de tot ceea ce ne înconjoară. Pentru ei, Pământul merită salvat. Acesta

este crezul nostru, acesta este mesajul pe care ni-l dorim să devină o lege pentru toți: o

natură mai curată, unmediu mai sănătos, un viitor fără griji pentru copiii noştri. Noi vom

duce mai departe acest crez, prin toate acțiunile viitoare şi aşteptăm alături de noi pe

toți cei care conltientizează că natura chiar are nevoie de oameni pentru a rezista în fața

agenților perturbanți şi poluatori“, spune Mihaela Diancof.

http://www.observator24.ro/cultura/concurs-pe-teme-ecologice-la-gpp-junior-

slobozia

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ OLT

ABA Olt vrea să reducă poluare pe cursurile de apă Un proiect interesant a fost elaborat recent de Administrația Bazinală de Apă (ABA) Olt.

Intitulat sugestiv „Probleme importante de gospodărire a apelor", proiectul prezintă

problemele legate de modul de utilizare a apei, dar şi măsurile ce trebuie luate pentru

reducerea poluării pe cursurile de apă de suprafață şi pe corpurile de apă subterane. În

ceea ce priveşte acest proiect, ABA Olt a decis să consulte şi publicul în privința

principalelor probleme de gospodărire a apelor. Informațiile conținute în acest

document reprezintă cea mai recentă evaluare a presiunilor şi a impactului acestora

asupra mediului acvatic, progresele înregistrate în atingerea obiectivelor pentru anul

2021 şi identifică problemele importante privind gospodărirea apelor care încă

afectează în mod direct sau indirect starea apelor de suprafață şi subterane. Mai exact,

este vorba despre probleme semnificative privind: poluarea apelor cu substanțe

Page 8: Revista Presei 17 Februarie

organice, poluarea apelor cu nutrienți, poluarea apelor cu substanțe periculoase,

precum şi alterările hidromorfologice ale stării apelor produse de construcțiile/lucrările

situate pe ape sau în proximitatea apelor. „Probleme importante de gospodărire a

apelor" au fost publicate în format electronic pe site-ul A.B.A Olt, încă din luna

decembrie 2013, în vederea informării şi consultării publicului, ale cărui propuneri de

îmbunătățire vor fi luate în considerare la elaborarea documentului final şi la realizarea

următorului Plan de Management Bazinal" – a declarat directorul ABA Olt, ing. Daniel

Băviță. Din câte se pare, cel de-al doilea Plan de Management al Bazinelor Hidrografice

(2015-2021) se va finaliza în decembrie 2015 şi se va publica pe website-ul

Administrației Naționale "Apele Române". De menționat este faptul că, primul Plan

Național de Management a fost publicat în anul 2009 şi a fost supus procedurii de

Evaluare Strategică de Mediu (SEA) şi procedurii de obținere a avizului de mediu, în

vederea aprobării acestuia prin Hotărâre de Guvern (HG nr.80/2011)./ VoceaValcii,

http://www.voceavalcii.ro/2014021619636/ABA-Olt-vrea-sa-reduca-poluare-pe-

cursurile-de-apa.html#ixzz2tYfCDAVv

A.B.A Olt dezbate “Problemele importante de gospodarire a apelor” Administrația Bazinală de Apă Olt împreună cu Administrația Națională „Apele Române”

au elaborat documentul „Probleme importante de gospodarire a apelor”, o lucrare care

prezintă succint problemele legate de modul de utilizare a apei, precum şi măsurile care

se impun în vederea reducerii poluării pe cursurile de apă de suprafață şi pe corpurile de

apă subterane. În acest sens, Administrația Bazinală de Apă Olt anunță începerea

activităților de consultare a publicului în ceea ce priveşte principalele probleme de

gospodărire a apelor. Informațiile conținute în acest document reprezintă cea mai

recentă evaluare a presiunilor şi a impactului acestora asupra mediului acvatic,

progresele înregistrate în atingerea obiectivelor pentru anul 2021 şi identifică

problemele importante privind gospodărirea apelor care încă afectează în mod direct

sau indirect starea apelor de suprafață şi subterane. Mai exact, este vorba despre

probleme semnificative privind: poluarea apelor cu substanțe organice, poluarea apelor

cu nutrienți, poluarea apelor cu substanțe periculoase, precum şi alterările

hidromorfologice ale stării apelor produse de construcțiile/lucrările situate pe ape sau în

proximitatea apelor. Acest document a fost publicat pe site-ul A.B.A. Olt la rubrica

”Consultarea publicului”. Procesul de consultare şi participare a publicului reprezintă un

Page 9: Revista Presei 17 Februarie

pas important în vederea pregătirii şi realizării celui de-al doilea plan de management

ale bazinelor /spațiilor hidrografice din România, plan care va acoperi cele mai

importante probleme privind gospodărirea apelor, inclusiv stabilirea programelor de

măsuri pentru reducerea poluării apelor cu substanțe organice, nutrienți şi substanțe

periculoase pentru următorii 6 ani. De asemenea, vor fi stabilite programele de măsuri

în vederea reducerii efectelor alterărilor hidromorfologice. Totodată, acest document va

conține, conform cerințelor stipulate prin Directiva Cadru Apă, fundamentarea măsurilor

necesare, acțiunile, soluțiile sau lucrările care vor sta la bază pentru îndeplinirea

obiectivelor de mediu aferente anului 2021. Totodată, vor fi identificate presiunile

antropice importante, precum şi impactul activităților umane asupra stării apelor de

suprafață şi subterane. Alaturi de acest document pe site sunt puse la dispoziție şi

materiale ajutătoare precum: îndrumar pentru consultarea publică, calendar şi

programul pentru activitățile planificate, precum şi un document referitor la problemele

importante din bazinul hidrografic internațional al Dunării. Publicul poate să consulte

documentul şi poate transmite observațiile şi comentariile sale, prin email, la adresa de

contact identificata pe site-ul instituției. Prin acest proces de consultare, se urmăreşte

informarea, consultarea şi participarea celor interesați, inclusiv a utilizatorilor de apă,

precum şi a publicului larg. Comentariile şi observațiile publicului vor sta la baza

îmbunătățirii documentului, atât în procesul de identificare corectă a principalelor

probleme, precum şi a măsurilor care sunt necesare a fi întreprinse. Procesul de

consultare a publicului va dura până la data de 22 iunie 2014. ”Probleme importante de

gospodărire a apelor” au fost publicate în format electronic pe site-ul A.B.A Olt, încă din

luna decembrie 2013, în vederea informării şi consultării publicului, ale cărui propuneri

de îmbunătățire vor fi luate în considerare la elaborarea documentului final şi la

realizarea următorului Plan de Management Bazinal” - director A.B.A Olt, ing. Daniel

Băviță. Al doilea Plan de Management al Bazinelor Hidrografice (2015-2021) se va

finaliza în decembrie 2015 şi se va publica pe website-ul Administrației Naționale ”Apele

Române”. De menționat este faptul că, primul Plan Național de Management a fost

publicat în anul 2009 şi a fost supus procedurii de Evaluare Strategică de Mediu (SEA) şi

procedurii de obținere a avizului de mediu, în vederea aprobării acestuia prin Hotărâre

de Guvern (HG nr.80/2011)./Ziarul de Valcea,

http://ziaruldevalcea.ro/2014/02/14/a-b-a-olt-dezbate-problemele-importante-de-

gospodarire-a-apelor/

Page 10: Revista Presei 17 Februarie

http://www.viatavalcii.ro/index.php/component/content/article/45-univers-

valcean/24023-aba-olt-dezbate-documentul-problemele-importante-de-gospodrire-a-

apelor.html

http://www.timpuldevalcea.net/?p=6860

Aproape toate localităţile din judeţ au planuri de apărare împotriva inundaţiilor Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Braşov a prezentat recent rezultatele verificării

stării tehnice a construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor pe

râurile interioare din județul Braşov. În urma acestei acțiuni, SGA Braşov a prevăzut o

serie de lucrări ce ar trebui realizate în cursul acestui an. Astfel, în punctele critice din

județ, mai ales pe râul Olt, trebuie efectuate lucrări de combatere a eroziunilor

malurilor. De asemenea, trebuie tăiată vegetația de pe marginea mai multor cursuri de

apă şi sunt necesare lucrări de punere în siguranță a barajului Hamaradea-Holboşel

(reparații la malul drept, stopare infiltrații prin pragul deversor etc). Pe de altă parte,

conducerea SGA a anunțat că a solicitat includerea în planul de investiții al Autorității

Naționale Apele Române a lucrărilor de amenajare a bazinului hidrografic Homorodul

Mare, precum şi regularizarea mai multor pârâuri din zona Făgăraş sau Țara Bârsei, dar

şi pentru refacerea podului de peste pârâul Tărlung, din zona comunei Teliu.

Planuri de apărare împotriva inundațiilor

În 2014, au anunțat reprezentanții SGA, va începe elaborarea planului de acțiune în caz

de accident la barajul Săcele, iar în perspectivă, astfel de documente vor fi elaborate şi

pentru barajele Dopca şi Hamaradea-Holboşel (din administrarea SGA Braşov). De

asemenea, în anul 2013 au fost elaborate şi aprobate 57 planuri locale de apărare

împotriva inundațiilor, ghețurilor şi poluărilor accidentale în urma acordării de asistență

tehnică de specialitate de către SGA Braşov. Singura comună care nu şi-a elaborat planul

este Buneştiul, deşi în acest sens au insistat atât Prefectura Braşov, SGA Braşov cât şi

Consiliul Județean Braşov./ Transilvania Expres,

http://www.mytex.ro/eveniment/aproape-toate-localitatile-din-judet-au-planuri-de-

aparare-impotriva-inundatiilor_381505.php

Făgăraşul a adunat datorii de aproape 1,5 milioane de lei la serviciile de apă şi canalizareOperatorul din Sibiu amenință cu debranşări şi procese în instanță pentru recuperarea

debitelor.Făgărăşenii au acumulat datorii de 1,474 milioane de lei către Compania Apă-

Page 11: Revista Presei 17 Februarie

Canal Sibiu. Suma reprezintă mai mult de un sfert din datoriile totale de aproape 5

milioane de lei. Jumătate din această datorie provine însă din Sibiu – 2,41 milioane de

lei. „Activitatea curentă a societății Apă - Canal SA Sibiu este pusă în pericol de

neîncasarea serviciilor prestate, existând riscul de a nu putea fi asigurat suportul necesar

funcționării serviciului în condiții de continuitate şi siguranță. În plus, angajamentele

asumate prin contractele de finanțare încheiate cu creditori internaționali obligă

societatea la penalizări importante ce pot duce până la blocarea finanțării şi

imposibilitatea realizării programelor de investiții asumate a fi implementate în

numeroase localități din județele Sibiu şi Braşov", se arată într-un comunicat semnat de

directorul societății, Mircea Niculescu. Pentru toți abonații cu facturi neachitate mai

vechi de 45 de zile, Apă-Canal a emis notificări care, în caz de neplată, vor fi urmate de

debranşare şi acționare în instanță în vederea recuperării debitelor, anunță

reprezentanții societății ./ Buna Ziua Brasov,

http://www.bzb.ro/stire/fagarasul-a-adunat-datorii-de-aproape-15-milioane-de-lei-

la-serviciile-de-apa-si-canalizare-a69973

Lucrările de introducere a sistemului de canalizare continuă în zona FeldioaraÎn pofida anotimpului rece, cu zile extrem de friguroase ce alternează cu zile însorite şi

calde de primăvară, în comuna Feldioara şi în satele aparținătoare Reconstrucția şi

Rotbav pe câteva şantiere deschise în ultima perioadă se lucrează şi în prezent. Astfel,

principala investiție aflată în derulare vizează introducerea canalizării, dar sunt în

construcție şi trei noi unități de învățământ (grădiniță, şcoală şi creşă). În plus, în

perioada următoare vor începe şi lucrările privind reabilitarea unei alte şcoli mai vechi,

fosta Şcoală Agricolă, precum şi activitățile la alte obiective de interes public, social şi

turistic, cum ar fi Stația de epurare a apelor uzate şi Cetatea Țărănească medievală.Un

proiect extrem de important pentru dezvoltarea comunității l-a reprezentat şi îl

reprezintă însă canalizarea. Vorbim de o investiție ce se derulează şi la această oră (foto)

şi care se va realiza prin Programul Operațional Sectorial POS Mediu, cu fonduri de la

Ministerul Mediului, bani europeni, pe o perioadă de minimum un an, perioadă în care

se speră că vor fi finalizate lucrările. În Feldioara, introducerea conductelor de canalizare

a început efectiv acum aproape un an, mai precis în luna martie 2013, pe strada 1 Mai,

stradă situată la extremitatea localității, mai exact în imediata vecinătate a Stației de

epurare aflată şi ea în construcție. Şantierul s-a extins apoi pe aproape toate străzile din

Page 12: Revista Presei 17 Februarie

comună, astfel încât Feldioara şi cele două sate aparținătoare menționate vor avea până

la sfârşitul anului în curs o rețea extinsă şi completă de colectare şi tratare a apelor

uzate, aceasta urmând să fie conectată la stația de epurare care se construieşte aici. Cu

alte cuvinte, vorbim despre un proiect integrat de introducere a canalizării pentru

întreaga zonă, investiție importantă şi amplă ce nu s-a putut încheia anul trecut.

Fondurile provin, cum spuneam, de la Uniunea Europeană prin Programul POS Mediu,

grație unui proiect gestionat de Compania RA Apa Braşov şi Consiliul Județean Braşov.

Menționăm că tot în această perioadă se execută şi unele lucrări de înlocuire a

conductelor de apă potabilă, precum şi de montare a unor cămine necesare

îmbunătățirii actualului sistem de distribuție către populație, în perspectiva alimentării

cu apă de la Braşov. Stația de epurare va fi şi ea dată anul acesta în folosință. O altă

investiție majoră care se derulează pe plan local, în comuna Feldioara, chiar şi în această

perioadă, o reprezintă construirea şi darea în exploatare a unei Stații de epurare a

apelor uzate, obiectiv care va deservi şi câteva localități învecinate. Licitația a fost

organizată în urmă cu doi ani de către Compania Apa Braşov, iar zona destinată realizării

stației de epurare este situată la ieşirea din comună, dincolo de vechea Cetate

Țărănească, în imediata vecinătate a căii ferate. Numeroasele utilaje şi echipe de

muncitori mobilizate pentru executarea lucrărilor fac în continuare lucrări şi operațiuni.

A fost construită şi o clădire pentru birouri, dar şi multe din ansamblurile industriale

necesare preluării şi prelucrării apelor uzate au fost finalizate, lucrările urmând să fie

recepționate, cel mai probabil, undeva spre sfârşitul anului. Investiția despre care

vorbim se înscrie în Programul „Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi canalizare

în județul Braşov, România”, fiind co-finanțat prin Fondul de Coeziune în cadrul

Programului Operațional Sectorial „Mediu” (Autoritatea de Management pentru POS

Mediu: Ministerul Mediului). Beneficiarul este Compania Apa Braşov. Nu putem să nu

menționăm că realizarea acestei mari investiții se face din fonduri europene, a căror

valoare totală se ridică la aproximativ 18 milioane de euro. Aşa cum am precizat, până la

terminarea acestui obiectiv de mare însemnătate şi utilitate pentru întreaga zonă va fi

realizat şi noul sistem de canalizare în întreaga zonă./ Buna Ziua Brasov,

http://www.bzb.ro/stire/lucrarile-de-introducere-a-sistemului-de-canalizare-continua-

in-zona-feldioara-a69911

Page 13: Revista Presei 17 Februarie

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ JIU

Măsuri pentru prevenirea inundaţiilor în Dolj Autoritățile au amplasat în ultimele 2 zile zeci de saci pentru a feri gospodăriile din Dolj

de inundații. Specialiştii spun că nu sunt deocamdată probleme cu debitele râurilor, însă

Jiul şi Teslului sunt monitorizate în permanență. Între timp, oamenii se roagă să nu se

întâmple ca în 2005, când şi-au văzut agoniseala de o viață doborâtă de viitură. Maria

Ancuța este din comuna Preajba de Pădure, iar în 2005 casa părintească i-a fost luată de

apele pârâului Teslui. De atunci nu au mai fost probleme mari, însă la fiecare început de

primăvară apa îi inundă gospodăria. Anul acesta, autoritățile au luat măsuri pentru a

împiedica apa să se apropie de gospodăria femeii. Autoritățile au intervenit şi în alte

comune pe unde trece pârâul Teslui şi unde cred că ar putea apărea probleme. “Pe

parcursul zilei de astăzi, angajații Sistemului de Gospodărire a Apelor Dolj s-au deplasat

în localitatea Preajba de Pădure, unde, împreună cu localnicii şi reprezentanții primăriei,

au creat un dig din saci umpluți cu nisip”, a spus Camelia Bărbuțu, purtăror de cuvânt

ABA Jiu. Autoritățile continuă monitorizarea pârâului Teslui şi a râului Jiu până la

scăderea nivelurilor şi debitelor.

(Digi24.ro -14.02.2014 21:21)

http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Craiova/Stiri/

Maruri+pentru+prevenirea+inundatiilor

Echipe ale ABA Jiu au intervenit pe Teslui. DJ 641 Mischii-Caracal rămâne închisO echipa de intervenție din cadrul A.B.A Jiu – S.G.A Dolj – formația Robăneşti, împreună

cu reprezentanți CLSU-SVSU Pieleşti, au intervenit pe râul Teslui, sectorul Mischii –

Robăneşti, cu precădere zona de sub traversare a podului de cale ferată, unde înălțimea

lamei de apă a scăzut în această dimineață la 60 de cm față de cei 120 cm cât s-au

înregistrat seara trecuta la ora 23.00. Reamintim că traficul rutier a fost închis, ieri după-

amiază, pe drumul județean 641 Mischii-Caracal, din cauza umflării râului Teslui şi a

inundării şoselei. Circulația în zonă se menține restricționată de către Poliția Rurală şi

reprezentanți ai CLSU Pieleşti, fiind deviată pe o rută ocolitoare situată aval 500 m.

Specialiştii ABA continuă monitorizarea pârâului Teslui până la scăderea nivelurilor şi

Page 14: Revista Presei 17 Februarie

debitelor. Totodată, echipe de intervenție ale ABA Jiu au intervenit în comuna Gherceşti,

sat Teişani, împreună cu reprezentanți ai CLSU şi SVSU – 25 voluntari, reprezentanți ai

ISU Dolj şi Poliția Locală au acționat pentru supraînălțarea cu saci cu nisip pe o lungime

de 65 m a digului format din excavațiile rezultate în urma regularizării pârâului Teslui,

pentru a asigura protecția gospodăriilor populației situate în această zonă. Conform

prognozei elaborate de Compartimentul Prognoze Bazinale al A.B.A. Jiu, precum şi de

INHGA– CNPH, în următorul interval nivelurile şi debitele se vor menține staționare şi

uşor variabile. Izolat sunt posibile uşoare creşteri din cauza efectului combinat al

precipitațiilor lichide înregistrate, cedării apei din stratul de zăpadă, evoluției

formațiunilor de gheață şi propagării. Nivelurile pe râuri la stațiile hidrometrice se vor

situa sub COTELE DE ATENȚIE. Creşteri mai importante de niveluri şi debite se vor

înregistra pe râurile din sudul şi sud-estul țării datorită cedării apei din stratul de zăpadă

şi propagării, unde nivelurile pe unele sectoare de râu se pot situa în apropierea

COTELOR DE ATENȚIE. Formatiunile de gheata existente pe râuri (pod de gheață cu

ochiuri), vor fi în diminuare, restrângere şi eliminare, în evoluția lor putând determina

creşteri artificiale de niveluri pe unele sectoare de râu. (Craiova form – Administrație –

Ana Gebăilă- 14 feb 2014) http://www.craiovaforum.ro/stiri/craiova-oltenia/echipe-

ale-aba-jiu-au-intervenit-pe-teslui-dj-641-mischii-caracal-ramane-inchis.html

Debitele și nivelurile râurilor au crescut A.B.A Jiu monitorizează Jiul și TesluiulDatorită efectului cumulat al cedării apei din stratul de zăpadă, precipitațiilor lichide

înregistrate, evoluției formațiunilor de gheață şi propagării s-au produs creşteri de

niveluri şi debite pe râul Jiu şi pârâul Teslui.• Având în vedere acest lucru, Administrația

Bazinală de Apă Jiu prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Dolj-Formația Robăneşti a

acționat în cursul zilei şi al serii de ieri în următoarele puncte de lucru:

1. comuna Gherceşti, sat Teisani

În acest punct, o echipă de intervenție a Formației Robănesti şi 5 TESA ai A.B.A. Jiu –

S.G.A. Dolj – au intevenit cu o autobasculantă de 40 t cu nisip şi au folosit 140 saci.

Astfel, împreună cu reprezentanți ai CLSU şi SVSU – 25 voluntari, reprezentanți ai ISU

Dolj şi Poliția Locală angajații A.B.A Jiu au acționat pentru supraînălțarea cu saci cu nisip

pe o lungime de 65 m a digului format din excavațiile rezultate în urma regularizării

pârâului Teslui, pentru a asigura protecția gospodăriilor populației situate în această

zonă. 2. comuna Pieleşti, sat Parsani. Echipa de intervenție din cadrul A.B.A Jiu – S.G.A

Page 15: Revista Presei 17 Februarie

Dolj – formația Robăneşti, împreună cu reprezentanți CLSU-SVSU Pieleşti au monitorizat

râul Teslui pe sectorul Mischii – Robăneşti, cu precădere zona de sub traversare a

podului de cale ferată, unde înălțimea lamei de apă a scăzut în această dimineață la 60

cm fața de 120 cm cât s-au înregistrat seara trecuta la orele 23.00. Circulația în zonă se

menține restricționată pentru autoturisme de către Poliția Rurală şi reprezentanți ai

CLSU Pieleşti, fiind deviată pe o rută ocolitoare situată aval 500 m. Se continuă

monitorizarea pârâului Teslui până la scăderea nivelurilor şi debitelor, iar situația va

reveni la normal. • Pe râul Jiu nivelurile la stațiile hidrometrice au fost în uşoară creştere

(-17 cm…+80 cm), situându-se sub COTELE DE APĂRARE, exceptând s.h. Răcari, unde la

ora 06 se situa peste cota de atenție H = 338 ( CA = 330 + 8 ), cu tendința de scădere,

astfel încât la ora 09 se situează la nivel C.A. (C.A. = 330). Specialiştii A.B.A Jiu

monitorizează râul Jiu, la stațiile hidrometrice existente şi celelalte cursuri de apă,

asigurând serviciile de permanență în cadrul dispeceratelor. Lucrările hidrotehnice cu rol

de apărare aflate în administrarea S.G.A. Dolj sunt în stare bună de funcționare şi

corespund scopului pentru care au fost executate. Starea tehnică a construcțiilor

hidrotehnice cu rol de apărare aflate în administrarea A.B.A.Jiu este monitorizată în

permanență asigurându-se exploatarea acestora la parametrii optimi şi în deplină

siguranță. Acumularile aflate în administrarea A.B.A Jiu funcționează conform

Regulamentelor de exploatare. Conform prognozei elaborate de Compartimentul

Prognoze Bazinale al A.B.A. Jiu, precum şi de INHGA– CNPH, în următorul interval

nivelurile şi debitele se vor menține staționare şi uşor variabile. Izolat sunt posibile

uşoare creşteri datorită efectului combinat al precipitațiilor lichide înregistrate, cedării

apei din stratul de zăpadă, evoluției formațiunilor de gheață şi propagării. Nivelurile pe

râuri la stațiile hidrometrice se vor situa sub COTELE DE ATENȚIE. Creşteri mai

importante de niveluri şi debite se vor înregistra pe râurile din sudul şi sud-estul țării

datorită cedării apei din stratul de zăpadă şi propagării, unde nivelurile pe unele

sectoare de râu se pot situa în apropierea COTELOR DE ATENȚIE Formatiunile de gheata

existente pe râuri (pod de gheață cu ochiuri), vor fi în diminuare, restrângere şi

eliminare, în evoluția lor putând determina creşteri artificiale de niveluri pe unele

sectoare de râu. (Ponturi despre - Miron Simion 14 februarie 2014 ora 14:17)

http://www.ponturidespre.ro/actualitate/debitele-si-nivelurile-raurilor-au-crescut-a-

b-a-jiu-monitorizeaza-jiul-si-tesluiul/

Page 16: Revista Presei 17 Februarie

Debitele și nivelurile râurilor au crescut. A.B.A Jiu monitorizează Jiul și TesluiulDatorită efectului cumulat al cedării apei din stratul de zăpadă, precipitațiilor lichide

înregistrate, evoluției formațiunilor de gheață şi propagării s-au produs creşteri de

niveluri şi debite pe râul Jiu şi pârâul Teslui.

• Având în vedere acest lucru, Administrația Bazinală de Apă Jiu prin Sistemul de

Gospodărire a Apelor Dolj-Formația Robăneşti a acționat în cursul zilei şi al serii de ieri în

următoarele puncte de lucru: comuna Gherceşti, sat Teisani. În acest punct, o echipă de

intervenție a Formației Robănesti şi 5 TESA ai A.B.A. Jiu – S.G.A. Dolj – au intevenit cu o

autobasculantă de 40 t cu nisip şi au folosit 140 saci. Astfel, împreună cu reprezentanți

ai CLSU şi SVSU – 25 voluntari, reprezentanți ai ISU Dolj şi Poliția Locală angajații A.B.A

Jiu au acționat pentru supraînălțarea cu saci cu nisip pe o lungime de 65 m a digului

format din excavațiile rezultate în urma regularizării pârâului Teslui, pentru a asigura

protecția gospodăriilor populației situate în această zonă. comuna Pieleşti, sat Parsani.

Echipa de intervenție din cadrul A.B.A Jiu – S.G.A Dolj – formația Robăneşti, împreună cu

reprezentanți CLSU-SVSU Pieleşti au monitorizat râul Teslui pe sectorul Mischii –

Robăneşti, cu precădere zona de sub traversare a podului de cale ferată, unde înălțimea

lamei de apă a scăzut în această dimineață la 60 cm fața de 120 cm cât s-au înregistrat

seara trecuta la orele 23.00. Circulația în zonă se menține restricționată pentru

autoturisme de către Poliția Rurală şi reprezentanți ai CLSU Pieleşti, fiind deviată pe o

rută ocolitoare situată aval 500 m. Se continuă monitorizarea pârâului Teslui până la

scăderea nivelurilor şi debitelor, iar situația va reveni la normal.

• Pe râul Jiu nivelurile la stațiile hidrometrice au fost în uşoară creştere (-17 cm…+80

cm), situându-se sub COTELE DE APĂRARE, exceptând s.h. Răcari, unde la ora 06 se situa

peste cota de atenție H = 338 ( CA = 330 + 8 ), cu tendința de scădere, astfel încât la ora

09 se situează la nivel C.A. (C.A. = 330). Specialiştii A.B.A Jiu monitorizează râul Jiu, la

stațiile hidrometrice existente şi celelalte cursuri de apă, asigurând serviciile de

permanență în cadrul dispeceratelor. Lucrările hidrotehnice cu rol de apărare aflate în

administrarea S.G.A. Dolj sunt în stare bună de funcționare şi corespund scopului pentru

care au fost executate. Starea tehnică a construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare

aflate în administrarea A.B.A.Jiu este monitorizată în permanență asigurându-se

exploatarea acestora la parametrii optimi şi în deplină siguranță. Acumularile aflate în

administrarea A.B.A Jiu funcționează conform Regulamentelor de exploatare. Conform

prognozei elaborate de Compartimentul Prognoze Bazinale al A.B.A. Jiu, precum şi de

Page 17: Revista Presei 17 Februarie

INHGA– CNPH, în următorul interval nivelurile şi debitele se vor menține staționare şi

uşor variabile. Izolat sunt posibile uşoare creşteri datorită efectului combinat al

precipitațiilor lichide înregistrate, cedării apei din stratul de zăpadă, evoluției

formațiunilor de gheață şi propagării. Nivelurile pe râuri la stațiile hidrometrice se vor

situa sub COTELE DE ATENȚIE. Creşteri mai importante de niveluri şi debite se vor

înregistra pe râurile din sudul şi sud-estul țării datorită cedării apei din stratul de zăpadă

şi propagării, unde nivelurile pe unele sectoare de râu se pot situa în apropierea

COTELOR DE ATENȚIE. Formatiunile de gheata existente pe râuri (pod de gheață cu

ochiuri), vor fi în diminuare, restrângere şi eliminare, în evoluția lor putând determina

creşteri artificiale de niveluri pe unele sectoare de râu. (Oltenasul – Administrație – 14

feb 2014) http://www.oltenasul.ro/debitele-si-nivelurile-raurilor-au-crescut-a-b-a-jiu-

monitorizeaza-jiul-si-tesluiul/

Pârâul Teslui a ieşit din matcă la Gherceşti şi PieleştiPompierii doljeni împreună cu autoritățile locale şi reprezentanți ai ABA Jiu au lucrat, joi

seară, să înalte digul din comuna Gherceşti, întrucât pârâul Teslui amenința să inunde

mai multe gospodării. În plus, în comuna Pieleşti, traficul este închis în zona

subtraversării podului de cale ferată din cauza faptului că pârăul Teslui a ieşit din matcă.

Din cauza topirii zăpezii şi a precipitațiilor înregistrate, nivelurile şi debitete pe râul Jiu şi

pârâul Teslui sunt în creştere, după cum au anunțat reprezentanții Administrației

Bazinale de Apă (ABA) Jiu. Pentru a evita ca apa să intre în case peste oameni, joi seară,

pompieri din cadrul ISU Dolj, împreună cu voluntari şi reprezentanți ai administrației

locale din Gherceşti au muncit pentru supraînălțarea pe o lungime de 65 metri a digului

format din excavațiile rezultate în urma regularizării pârâului Teslui, pentru a asigura

protecția gospodăriilor populației situate în această zonă. „Ca urmare a situației

hidrometeorologice din ultimele zile, coroborat cu topirea bruscă a zăpezii, grupa

operativă a ISU Dolj, coordonată de Şeful centrului operațional împreună cu specialişti

din cadrul SGA Dolj, s-a deplasat, în localitatea Gherceşti, pentru a evalua şi dispune

măsurile specifice având în vedere iminența inundării mai multor gospodării din

localitate, ca urmare a creşterii debitelor pârâului Teslui. Acțiunea a constat în

supraînălțarea digului cu saci de nisip pe o lungime de 65 m, pe excavațiile rezultate din

regularizarea pârâului Teslui”, au comunicat reprezentanții ISU Dolj. În plus, şi în

comuna Pieleşti autoritățile monitorizează pârâul Teslui pe sectorul Mischii – Robăneşti,

cu precădere zona de subtraversare a podului de cale ferată, unde înălțimea apei

Page 18: Revista Presei 17 Februarie

scăzuse ieri dimineață la 60 cm fața de 120 cm cât se înregistra joi seara la ora 23.00.

Circulația în zonă se menține restricționată pentru autoturisme de către Poliția Rurală şi

reprezentanți ai Consiliului Local pentru Situații de Urgență Pieleşti, fiind deviată pe o

rută ocolitoare situată aval 500 m. Pentru perioada următoare nu se anunță creşteri

bruşte ale cotelor, însă autoritățile monitorizează toate cursurile de apă din județ.

(Cuvântul Libertății- Actualitate- Carmen Zuican 15 februarie 2014 )

http://www.cvlpress.ro/15.02.2014/paraul-teslui-a-iesit-din-matca-la-ghercesti-si-

pielesti/

ISU Dolj își aduce aportul în prevenirea inundațiilorJoi, 13 februarie, orele 20:30, ca urmare a situației hidrometeorologice din ultimele zile,

coroborat cu topirea bruscă a zăpezii, grupa operativă a ISU Dolj, s-a deplasat, în

localitatea Gherceşti, pentru a evalua şi dispune măsurile specifice având în vedere

iminența inundării mai multor gospodării din localitate, ca urmare a creşterii debitelor

pârâului Teslui. Acțiunea a constat în supraînălțarea digului cu saci de nisip pe o lungime

de 60 m, pe excavațiile rezultate din regularizarea pârâului Teslui. Forțe şi mijloace

angrenate: grupa operativă a ISU Dolj: 1 ofițer şi 1 subofițer, un autoturism; CLSU

Gherceşti: 30 lucrători şi 2 buldoexcavatoare; SGA Dolj: formația de intervenție – 6

lucrători şi o autobasculantă cu 40 t nisip; IPJ Dolj: 2 agenți. Măsuri dispuse:

supraînălțarea digului cu saci de nisip pe o lungime de 60 m; constituirea unei rezerve

de saci şi nisip pentru intervenție operativă; monitorizarea permanentă a cotelor şi

debitelor pe sectorul Motoci – Robăneşti. (Lupa – Actualitate-Anca Ochianu – 14 feb

2014)

Dolj: Nivelurile râurilor au crescutDin cauza efectului cumulat al cedării apei din stratul de zăpadă, precipitațiilor lichide

înregistrate, evoluției formațiunilor de gheață şi propagării s-au produs creşteri de

niveluri şi debite pe râul Jiu şi pârâul Teslui, informează ABA Jiu într-un comunicat.

Având în vedere acest lucru, Administrația Bazinală de Apă (ABA) Jiu prin Sistemul de

Gospodărire a Apelor Dolj-Formația Robăneşti a acționat în cursul zilei şi al serii de ieri în

următoarele puncte de lucru: Comuna Gherceşti, sat Teisani- În acest punct, o echipă de

intervenție a Formației Robănesti şi 5 TESA ai A.B.A. Jiu - S.G.A. Dolj – au intevenit cu o

autobasculantă de 40 t cu nisip şi au folosit 140 saci. Astfel, împreună cu reprezentanți

ai CLSU şi SVSU - 25 voluntari, reprezentanți ai ISU Dolj şi Poliția Locală angajații A.B.A

Page 19: Revista Presei 17 Februarie

Jiu au acționat pentru supraînălțarea cu saci cu nisip pe o lungime de 65 m a digului

format din excavațiile rezultate în urma regularizării pârâului Teslui, pentru a asigura

protecția gospodăriilor populației situate în această zonă. Comuna Pieleşti, sat Parsani

Echipa de intervenție din cadrul A.B.A Jiu – S.G.A Dolj – formația Robăneşti, împreună cu

reprezentanți CLSU-SVSU Pieleşti au monitorizat râul Teslui pe sectorul Mischii –

Robăneşti, cu precădere zona de sub traversare a podului de cale ferată, unde înălțimea

lamei de apă a scăzut în această dimineață la 60 cm fața de 120 cm cât s-au înregistrat

seara trecuta la orele 23.00. Circulația în zonă se menține restricționată pentru

autoturisme de către Poliția Rurală şi reprezentanți ai CLSU Pieleşti, fiind deviată pe o

rută ocolitoare situată aval 500 m. Se continuă monitorizarea pârâului Teslui până la

scăderea nivelurilor şi debitelor, iar situația va reveni la normal. Pe râul Jiu nivelurile la

stațiile hidrometrice au fost în uşoară creştere (-17 cm...+80 cm), situându-se sub

COTELE DE APĂRARE, exceptând s.h. Răcari, unde la ora 06 se situa peste cota de atenție

H = 338 ( CA = 330 + 8 ), cu tendința de scădere, astfel încât la ora 09 se situează la nivel

C.A. (C.A. = 330).Specialiştii A.B.A Jiu monitorizează râul Jiu, la stațiile hidrometrice

existente şi celelalte cursuri de apă, asigurând serviciile de permanență în cadrul

dispeceratelor. Lucrările hidrotehnice cu rol de apărare aflate în administrarea S.G.A.

Dolj sunt în stare bună de funcționare şi corespund scopului pentru care au fost

executate. Starea tehnică a construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare aflate în

administrarea A.B.A.Jiu este monitorizată în permanență asigurându-se exploatarea

acestora la parametrii optimi şi în deplină siguranță. Acumularile aflate în administrarea

A.B.A Jiu funcționează conform Regulamentelor de exploatare. Conform prognozei

elaborate de Compartimentul Prognoze Bazinale al A.B.A. Jiu, precum şi de INHGA–

CNPH, în următorul interval nivelurile şi debitele se vor menține staționare şi uşor

variabile. Izolat sunt posibile uşoare creşteri datorită efectului combinat al precipitațiilor

lichide înregistrate, cedării apei din stratul de zăpadă, evoluției formațiunilor de gheață

şi propagării. Nivelurile pe râuri la stațiile hidrometrice se vor situa sub COTELE DE

ATENȚIE. Creşteri mai importante de niveluri şi debite se vor înregistra pe râurile din

sudul şi sud-estul țării datorită cedării apei din stratul de zăpadă şi propagării, unde

nivelurile pe unele sectoare de râu se pot situa în apropierea COTELOR DE ATENȚIE

Formatiunile de gheata existente pe râuri (pod de gheață cu ochiuri), vor fi în diminuare,

restrângere şi eliminare, în evoluția lor putând determina creşteri artificiale de niveluri

pe unele sectoare de râu. (Gazeta De Sud - Informatii utile - Ionuț NICA-Vineri, 14

Februarie 2014 - 12:01 )

Page 20: Revista Presei 17 Februarie

http://www.gds.ro/Informatii%20utile/2014-02-14/Dolj

%3A+Nivelurile+raurilor+au+crescut

Debitele și nivelurile râurilor AU CRESCUT! A.B.A Jiu monitorizează Jiul și TesluiulDatorită efectului cumulat al cedării apei din stratul de zăpadă, precipitațiilor lichide

înregistrate, evoluției formațiunilor de gheață şi propagării s-au produs creşteri de

niveluri şi debite pe râul Jiu şi pârâul Teslui. Administrația Bazinală de Apă Jiu prin

Sistemul de Gospodărire a Apelor Dolj-Formația Robăneşti a acționat ultimele 24 de ore

în comuna Gherceşti, sat Teisani – o echipă a Formației Robănesti şi 5 TESA ai A.B.A. Jiu

– S.G.A. Dolj – au intevenit cu o autobasculantă de 40 t cu nisip şi au folosit 140 saci.

Astfel, împreună cu reprezentanți ai CLSU şi SVSU – 25 voluntari, reprezentanți ai ISU

Dolj şi Poliția Locală angajații A.B.A Jiu au acționat pentru supraînălțarea cu saci cu nisip

pe o lungime de 65 m a digului format din excavațiile rezultate în urma regularizării

pârâului Teslui, pentru a asigura protecția gospodăriilor populației situate în această

zonă. Totodată, s-a acționat şi în comuna Pieleşti, sat Parsani. Echipa din cadrul A.B.A Jiu

– S.G.A Dolj – formația Robăneşti, împreună cu reprezentanți CLSU-SVSU Pieleşti au

monitorizat râul Teslui pe sectorul Mischii – Robăneşti, cu precădere zona de sub

traversare a podului de cale ferată, unde înălțimea lamei de apă a scăzut în această

dimineață la 60 cm fața de 120 cm cât s-au înregistrat seara trecuta la orele 23.00.

Circulația în zonă se menține restricționată pentru autoturisme de către Poliția Rurală şi

reprezentanți ai CLSU Pieleşti, fiind deviată pe o rută ocolitoare situată aval 500 m.

Se continuă monitorizarea pârâului Teslui până la scăderea nivelurilor şi debitelor, iar

situația va reveni la normal. ( Ziarul Olteniei –Actualitate- Carmen MATEI- 14 feb 2014)

http://ziarulolteniei.ro/alarmant-debitele-si-nivelurile-raurilor-au-crescut-a-b-a-jiu-

monitorizeaza-jiul-si-tesluiul/

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA

Teme ABA

Trei localităţi din Maramureș prezintă risc ridicat de producere a unor inundaţiiPrefectul județului Maramureş, Anton Rohian, a stabilit împreună cu membrii CJSU, în

urma unui survol aerian cu elicopterul al zonelor predispuse la inundații că trei localități

Page 21: Revista Presei 17 Februarie

rurale reprezintă un grad ridicat de risc. ‘Localitățile Bârsana, Bistra şi Săliştea de Sus ar

putea fi afectate de inundații provocate de ploile torențiale sau topirea zăpezilor în

zonele muntoase mai ales că malurile râurilor ce traversează aceste localități sunt

puternic erodate. În localitățile Săliştea de Sus şi Bistra, malurile râurilor sunt atât de

erodate încât la Bistra există riscul ruperii unei porțiuni din DJ 185. În cazul producerii

unei ruperi de drum, 1.600 de persoane ar rămâne izolate şi de aici toate consecințele

economico-sociale’, a spus prefectul Anton Rohian. În cazul localității Săliştea de Sus,

specialiştii în domeniul apelor au recomandat executarea unor lucrări de regularizare şi

consolidare a cursului de apă ce traversează localitatea. ‘În aval pe pârâul Buleasa la

confluența cu râul Iza malurile sunt deteriorate, iar o viitură puternică ar putea afecta

aproape 300 de gospodării şi terenuri agricole. O revărsare puternică a apelor a putea

duce la ruperea podurilor şi pasarelelor de trecere din localitate, iar în cazul unui

incendiu sau într-o chestiune medicală, cetățenii n-ar putea fi sprijiniți. Pe pârâul

Buleasa se află în derulare o investiţie de peste 11.000 de lei, în regularizarea cursului de

apă încă din anul 2008. Am solicitat sprijinul financiar al ministrului delegat al Apelor,

Pădurilor şi Pisciculturii pentru a demara aceste investiţii şi sper ca anul acesta să facem

primii paşi’, a mai spus prefectul.

/Vocea Transilvaniei,http://www.voceatransilvaniei.ro/trei-localitati-din-maramures-

prezinta-risc-ridicat-de-producere-unor-inundatii/

Drumul judeţean, afectat între Bistra şi Valea Vişeului Ministrul liberal Lucia Varga, prezent în această săptămână în Maramureş, a afirmat că

se va preocupa să asigure finanțarea unor lucrări cu rol de apărare împotriva

inundațiilor.Prioritară ar fi intervenția pe o porțiune din râul Bistra, situată între

localitățile Bistra şi Valea Vişeului, unde există riscul de rupere a drumului județean.

Deasemenea, Valea Vaserului are nevoie de lucrări de amenajare, după inundațiile

repetate din această zonă. Solicitări există şi pentru finanțarea unor lucrări de

amenajare a râului Săsar în aval de podul Decebal, în municipiul Baia Mare.Problema e

că toți miniştrii care trec prin Maramureş defapt fac o simplă trecere în revistă a

solicitărilor autorităților locale la ministerul pe care îl conduc. Banii ajung foarte greu

sau niciodată.

/InfoMM,http://www.infomm.ro/ro/detalii/drumul-judetean-afectat-intre-bistra-si-

valea-viseului

Page 22: Revista Presei 17 Februarie

Ministrul Lucia Varga promite: „Acumularea Runcu poate fi finalizată în parteneriat cu un agent economic”Barajul Runcu, din nou motiv pentru unii miniştri de a face promisiuni. Pentru cei care îi

cred. Prezent recent în Maramureş, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură,

Lucia Varga, a luat decizia sistării autorizării microhidrocentralelor în ariile protejate.În

acelaşi context, ministrul liberal a anunțat că se lucrează la o legislație prin intermediul

căreia să fie încurajată asocierea în participație între agenții economici şi Administrația

Națională „Apele Române” pentru montarea de microhidrocentrale în special la lucrările

care sunt deja în derulare în România. La nivel local, o astfel de legislație ar fi binevenită

în cazul proiectului Barajul Runcu.„Este o investiție începută de mult timp. O investiție

care continuă dar resursele alocate sunt mult prea mici față de nevoile pe care le are

aceasta. Acumularea Runcu poate fi realizată şi finalizată în parteneriat cu un agent

economic şi noi lucrăm acum la acea procedură prin care să se poată face asocierea în

participație.Pe de o parte, noi vom avea câştigul că se finalizează o investiție şi că-i

putem apăra pe cetățeni de inundații în aval, iar pe de altă parte, agentul economic îşi

va putea recupera investiția montând acolo un grup de producere a energiei electrice.”,

a declarat ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga./ActualMM,

http://www.actualmm.ro/ministrul-lucia-varga-promite-%E2%80%9Eacumularea-

runcu-poate-fi-finalizata-in-parteneriat-cu-un-agent-economic%E2%80%9D/

Page 23: Revista Presei 17 Februarie

Ministrul Varga: „Acumularea Runcu poate fi finalizată în parteneriat cu un agent economic” Ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, a luat decizia sistării

autorizării microhidrocentralelor în ariile protejate, se arată într-un comunicat de presă

al PNL Maramureş. În acelaşi context, ministrul liberal a anunțat că se lucrează la o

legislație prin intermediul căreia să fie încurajată asocierea în participație între agenți

economici şi Administrația Națională „Apele Române” pentru montarea de

microhidrocentrale în special la lucrările care sunt deja în derulare în România. La nivel

local, o astfel de legislație ar fi binevenită în cazul proiectului Barajul Runcu. „Este o

investiție începută de mult timp. O investiție care continuă, dar resursele alocate sunt

mult prea mici față de nevoile pe care le are aceasta. Acumularea Runcu poate fi

realizată şi finalizată în parteneriat cu un agent economic şi noi lucrăm acum la acea

procedură prin care să se poată face asocierea în participație. Pe de o parte, noi vom

avea câştigul că se finalizează o investiție şi că-i putem apăra pe cetățeni de inundații în

aval, iar pe de altă parte, agentul economic îşi va putea recupera investiția montând

acolo un grup de producere a energiei electrice”, declară ministrul delegat pentru Ape,

Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga./InfoMM,

http://www.infomm.ro/ro/detalii/ministrul-varga-acumularea-runcu-poate-fi-

finalizata-in-parteneriat-cu-un-agent-economic%E2%80%9D

Lucia Varga: „Acumularea Runcu poate fi finalizata in parteneriat cu un agent economic”Ministrul delegat pentru Ape, Paduri si Piscicultura, Lucia Varga, a luat decizia sistarii

autorizarii microhidrocentralelor in ariile protejate. In acelasi context, ministrul liberal a

anuntat ca se lucreaza la o legislatie prin intermediul careia sa fie incurajata asocierea in

participatie intre agentii economici si Administratia Nationala „Apele Romane” pentru

montarea de microhidrocentrale in special la lucrarile care sunt deja in derulare in

Romania. La nivel local, o astfel de legislatie ar fi binevenita in cazul proiectului Barajul

Runcu.„Este o investitie inceputa de mult timp. O investitie care continua dar resursele

- MEDIATIZAREA EVENIMENTULUI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

Page 24: Revista Presei 17 Februarie

alocate sunt mult prea mici fata de nevoile pe care le are aceasta. Acumularea Runcu

poate fi realizata si finalizata in parteneriat cu un agent economic si noi lucram acum la

acea procedura prin care sa se poata face asocierea in participatie. Pe de o parte, noi

vom avea castigul ca se finalizeaza o investitie si ca-i putem apara pe cetateni de

inundatii in aval, iar pe de alta parte, agentul economic isi va putea recupera investitia

montand acolo un grup de producere a energiei electrice”, declara ministrul delegat

pentru Ape, Paduri si Piscicultura, Lucia Varga.

/ZiarMM,http://www.ziarmm.ro/lucia-varg-acumularea-runcu-poate-fi-finalizata-in-

parteneriat-cu-un-agent-economic/

Teme similareINFRASTRUCTURA – Drumurile din Maramures pot reprezenta un obstacol greu de trecut in cazul producerii unor situatii de urgenta Mai multe localitati din Maramures au fost survolate la finele saptamanii trecute de un

elicopter. Autoritatile maramuresene au aratat ca au dorit sa identifice zonele cu acces

dificil pentru ca in cazul aparitiei unor situatii de urgenta sa se poata interveni operativ.

Chiar prefectul judetului a recunoscut ca Maramuresul sta prost la capitolul

infrastructura, iar acest lucru poate impiedica interventia echipelor de salvare, in cazul

producerii unor calamitati. Conducerea Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta

a mai anuntat ca a inventariat problemele existente in localitati in privinta dotarilor cu

utilajele de interventie. De asemenea, se are in vedere responsabilizarea celor care se

ocupa de acest domeniu la nivelul fiecarei localitati, astfel incat acestia sa nu-si

indeplineasca atributiile doar „pe hartie”. Autoritatile judetene au intrat in alerta, dupa

ce in mai multe judete din tara au fost semnalate probleme din cauza ninsorilor

abundente. Oficialii Prefecturii au precizat ca la nivelul judetului s-a incercat o

inventariere a zonelor cu risc, astfel incat in caz de situatii de urgenta sa se poata

actiona eficient. In acest context s-a facut chiar o monitorizare aeriana, la misiune

participand reprezentanti din conducerea Comitetului Judetean pentru Situatii de

Urgenta.„Un elicopter al Unitatii Speciale de Aviatie Cluj-Napoca, din cadrul

Inspectoratului General de Aviatie al M.A.I., a efectuat un zbor de recunoastere, pe

- MEDIATIZAREA EVENIMENTULUI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

Page 25: Revista Presei 17 Februarie

durata caruia au fost survolate mai multe localitati din judet, care dispun de o singura

cale de acces terestra. A fost o actiune necesara pentru a identifica particularitatile

terenului in anumite zone cu acces dificil, pentru ca, in eventualitatea producerii unor

situatii de urgenta, fortele de interventie sa aiba o idee clara asupra cailor de acces si a

posibilitatilor reale de actiune”, a declarat Cornel Babut, purtatorul de cuvant al

Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Maramures (ISU). Prefectul judetului

Maramures, Anton Rohian, in calitate de presedinte al Comitetului Judetean pentru

Situatii de Urgenta, a mai aratat ca s-a dorit atat identificarea zonelor cu acces dificil, cat

si a dotarilor necesare in cazul unor interventii de urgenta. „In aceasta perioada am

vazut care sunt zonele cu casele izolate. Nici azi accesul nu e foarte bun. De ce sa nu

recunoastem? Nu avem acces foarte bun pe drumurile din infrastructura judetului:

nationale si judetene. Ce sa mai vorbim de cele silvice sau de cele agricole? Am vrut cu

cei care suntem responsabili pe situatii de urgenta sa vedem concret daca trebuie sa

avem acces cu salvarile, ce se intampla pe drumurile acestea, sau cu incendiile. Sa nu ne

trezim atunci sa ne gandim cine e de vina”, a spus prefectul Anton Rohian. Pe de alta

parte, reprezentantul Guvernului in teritoriu a mai explicat ca isi doreste sa-i

responsabilizeze pe cei care au atributii pe acest domeniu, astfel incat acestia sa-si

cunoasca bine sarcinile in cazul aparitiei unor probleme. O noua intalnire la nivelul

Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta e programata pentru 17 februarie,

atunci cand vor fi analizate aspectele negative constatate si se vor propune solutii care

trebuie adoptate atunci cand e instaurata comanda unica pe situatii de

urgenta. /EMaramures,

http://www.emaramures.ro/stiri/93971/INFRASTRUCTURA-Drumurile-din-

Maramures-pot-reprezenta-un-obstacol-greu-de-trecut-in-cazul-producerii-unor-

situatii-de-urgenta-VIDEO-

Teme de mediuCompensaţii pentru proprietarii ce deţin păduri în zonele protejate Prezent ieri în Baia Mare, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia

Varga, s-a întâlnit cu liderii şi primarii PNL din județ. În cadrul întâlnirii cu presa,

- MEDIATIZAREA EVENIMENTULUI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

Page 26: Revista Presei 17 Februarie

ministrul Varga a adus în discuție modificările Codului Silvic, care vizează, în primul rând,

măsuri concrete pentru reducerea tăierilor ilegale. În egală măsură, ministrul promite că

va sprijini industria prelucrării lemnului, pentru ca „România să treacă de la țara care

exportă materia primă lemnoasă, la țara care exportă produsul finit”.Ministrul Varga a

afirmat că se va implica şi în sprijinirea primăriilor pentru amenajarea unor „păduri-

parc” în centrul sau în zonele limitrofe localităților, unde localnicii să aibă posibilitatea

„să admire natura şi să-şi petreacă timpul liber”. Un prim proiect va viza centrul

minicipiului Sighet. Ministrul pădurilor s-a referit şi la o recentă hotărâre de guvern prin

care se acordă compensații proprietarilor de păduri ce dețin amplasamente în parcuri

naturale şi zone protejate./InfoMM,

http://www.infomm.ro/ro/detalii/compensatii-pentru-proprietarii-ce-detin-paduri-in-

zonele-protejate

/ActualMM, ttp://www.actualmm.ro/proprietarii-de-paduri-din-arii-protejate-natura-

2000-despagubiti-de-stat/

RECUNOASTERE – Municipiul Baia Mare a fost desemnat castigatorul unei competitii pe tema surselor regenerabile de Energie in Romania Eforturile depuse de primarul Catalin Chereches si de echipa sa pentru a transforma

municipiul Baia Mare in „Capitala Verde“, a Romaniei nu raman fara rezultate. In cadrul

competitiei „Liga Campionilor Surselor Regenerabile de Energie in Romania“ ,

manifestare coordonata pe plan national de Universitatea „Vasile Alecsandri“ din Bacau,

municipiul Baia Mare a ocupat locul I, la divizia peste 100.000 de locuitori. Evenimentul

a fost organizat in colaborare cu Agentia Locala de Energie Alba, in cadrul proiectului

european „Intelligent Energy Europe – IEE“. Competitia castigata de Baia Mare

dovedeste interesul municipalitatii de a dezvolta orasul nostru cand vine vorba de

energia regenerabila, dar si de a transforma Baia Mare in „Capitala Verde“ a Romaniei.

Printre motivele care au facut ca Baia Mare sa fie declarata castigatoare a acestei

competitii se numara faptul ca orasul face parte din Asociatia Orase-Energie Romania,

prima asociatie care are preocupari in domeniul eficientei energetice si energiilor

regenerabile si ca este membru fondator al Agentiei de Management Energetic

- MEDIATIZAREA EVENIMENTULUI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

Page 27: Revista Presei 17 Februarie

Maramures. In plus, municipiul Baia Mare a aderat in anul 2008, la initiativa europeana

„Conventia Primarilor”, initiativa care isi propune masuri concrete impotriva incalzirii

globale si schimbarilor climatice prin eficienta energetica si utilizarea resurselor de

energii regenerabile la nivel local. Mai mult, din anul 2011, Municipiul Baia Mare are

aprobat de catre Comisia Europeana, Planul de Actiune pentru Energii Durabile (PAED),

prin care, pana in anul 2020, municipiul isi propune o reducere a emisiilor de carbon in

atmosfera cu 22% fata de anul de referinta 2008. „Avem un program foarte consolidat

si laborios de eficientizare energetica si de identificare a surselor regenerabile de

energie. Tot ceea ce inseamna izolari de blocuri, tot ceea ce inseamna sisteme de

incalzire care sa fie din punct de vedere economic sustenabile, avem inclusiv partea de

iluminat gandita intr-o varianta de economie, avem proiecte europene care tin de

zonele verzi, inclusiv de arderea si distrugerea sau managementul deseurilor

biodegradabile. Sunt proiecte importante pe care le avem, unele in faza de analiza,

altele in faza chiar de executie, si din acest motiv pentru noi este o bucurie ca cineva, cu

autoritate la nivel universitar, certifica eforturile noastre si le valideaza“, a spus primarul

Catalin Chereches. Edilul a adaugat ca acest domeniu ramane o prioritate in municipiul

Baia Mare facand si o invitatie tuturor specialistilor sa vina cu idei pentru astfel de

proiecte, pentru a atinge scopul principal ca municipiul Baia Mare sa devina

independent energetic. „In primul rand, cladirile din patrimoniul primariei, indiferent ca

vorbim de cladiri administrative sau de gradinite, scoli, licee, sa fie tratate la capitolul

incalzire sub aceasta forma a energiei regenerabile. Pe de alta parte, ne gandim la surse

de producere a energiei electrice si aici vorbim inclusiv de variantele pentru folosirea

raului Sasar si, nu in ultimul rand, o chestiune care tine si de estetica orasului, dar si de

partea energetica, reabilitarea termica a blocurilor“, a adaugat edilul. Pe parcursul

ultimilor ani, in Baia Mare s-au facut investitii importante in ceea ce priveste sursele

regenerabile de energie. Printre cele mai importante masuri luate au fost modernizarea

parcului auto cu mijloace de transport moderne si nepoluante, prelungirea retelei de

troleibuz in cartierul Vasile Alecsandri sau extinderea serviciilor de transport in zona

metropolitana Baia Mare.

- MEDIATIZAREA EVENIMENTULUI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

Page 28: Revista Presei 17 Februarie

De asemenea, modernizarea sistemului de iluminat prin inlocuirea cu lampi de iluminat

cu consum redus si dezvoltarea unei instalatii de valorificare a deseurilor biodegradabile

printr-un proiect de cooperare internationala si anveloparea termica a cladirilor publice

vor ajuta la protectia mediului si la consumul eficient de energie. Tot cu aceasta ocazie

au fost amintite si preocuparile in domeniul utilizarii energiilor regenerabile prin

sistemul de incalzire cu pompe geotermale la Spitalul de Pneumofiziologie Baia Mare,

proiect depus spre finantare la Fondul de Mediu si sisteme de incalzire cu panouri

fotovoltaice sau pompe de caldura la Colegiul National „Gheorghe Sincai” si „Vasile

Lucaciu”. /Emaramures,

http://www.emaramures.ro/stiri/93911/RECUNOASTERE-Municipiul-Baia-Mare-a-

fost-desemnat-castigatorul-unei-competitii-pe-tema-surselor-regenerabile-de-Energie-

in-Romania-VIDEO-

CJ ia în administrare terenuri din Bistriţa pentru 246 de platforme cu containere semiîngropateConsiliul Județean Bistrița-Năsăud va prelua în administrare terenuri în suprafață totală

de peste 3.100 mp şi aflate pe domeniul public al municipiului, în vederea construcției

platformelor echipate cu două, trei sau patru containere semiîngropate pentru

colectarea selectivă a deşeurilor. următoarea şedință de Consiliu Local se va aproba

transmiterea în administrarea Consiliului Județean Bistrița-Năsăud a unor terenuri de pe

domeniul public al municipiului. Pe respectivele suprafețe de teren, situate în perimetrul

Bistriței şi localităților componente, se vor realiza platforme echipate cu containere

semiîngropate, cu 2, 3 şi 4 containere, pentru colectarea deşeurilor, în cadrul proiectului

”Sistem de management integrat al deşeurilor solide în județul Bistrița-Năsăud”. Din

cele 276 amplasamente solicitate de CJ au fost scoase cele aferente drumurilor județene

aflate în administrarea acestuia, precum şi cele aflate pe terenuri proprietate privată,

care nu pot fi transmise de către CL, neavând drept de proprietate sau administrare.

Suprafeţele de teren aferente amplasamentelor punctelor de precolectare, în număr de

246 şi suprafaţă totală de 3.144,52 mp, vor fi date în administrarea CJ pe perioada

derulării contractului de furnizare. Ele vor reveni în administrarea municipalităţii la

- MEDIATIZAREA EVENIMENTULUI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

Page 29: Revista Presei 17 Februarie

finalizarea construcţiei platformelor. Vor fi amplasate containere semiîngropate în zone

precum Valea Slătiniţei, în zona centrală din Slătiniţa, în zona bisericii din Unirea, pe str.

Principală şi str. Ghinzii din Ghinda, pe Valea Ghinzii, pe str. Principală din Sărata, la

intersecţiile str. Lucian Blaga cu str. Grigore Moisil, str. Ulmului cu DN 17 C, str. Grigore

Pletosu cu DN 17, etc. Contractul de implementare a containerelor pentru colectarea

selectivă a deşeurilor din judeţ, atribuit SC Iridex Group Plastic SRL, prevede în total 212

containere semiîngropate cu un volum de 3 metri cubi pentru deşeuri mixte,

aproximativ 82.000 de pubele atribuite fiecărei familii sau persoane juridice, pentru a

putea colecta deşeurile de la fiecare locaţie, 968 de containere semiîngropate pentru

colectarea hârtiei, 968 pentru plastic şi metal şi 90 de bucăţi pentru deşeurile din sticlă.

/Timp Online, http://www.timponline.ro/cj-ia-in-administrare-terenuri-din-bistrita-

vor-fi-construite-246-de-platforme-cu-containere-semiingropate/

Luni se va semna contractului de concesiune a Serviciului Public de SalubrizareLuni, 17 februarie a.c., incepand cu ora 10:00, in Sala de sedinte a Palatului

Administrativ, va avea loc semnarea contractului de "Delegare prin Concesiune a

Serviciului Public de Salubrizare respectiv activitatea de precolectare, colectare si

transport al deseurilor municipale si managementul Statiilor de Transfer si al Centrelor

de Colectare, din judetul Bistrita-Nasaud". Contractul va fi incheiat intre Asociatia de

dezvoltare intercomunitare privind gestionarea integrata a deseurilor municipale in

judetul Bistrita-Nasaud si ofertantul declarat castigator in baza Raportului procedurii de

licitatie publica nr. 1837 din 04.12.2013, SC "VITALIA SERVICII PENTRU MEDIU" SA in

asociere cu SC BRATNER SERVICII ECOLOGICE SA si SC FLORICON SALUB SRL. La

eveniment va fi prezent Presedintele Consiliului Judetean Bistrita-Nasaud, Emil Radu

Moldovan si reprezentantul companiei contractante.

/Bistrita News,

http://www.bistritanews.ro/index.php?mod=article&cat=1&article=11456

/Mesagerul, http://www.mesagerul.ro/2014/02/14/o-asociere-de-trei-firme-se-va-

ocupa-de-gunoaiele-menajere-produse-de-bistrita-nasaud

- MEDIATIZAREA EVENIMENTULUI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

Page 30: Revista Presei 17 Februarie

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ

Teme similare

Investiţii de milioane de euro, la RăchitovaÎn acest an, în comuna Răchitova se pun pe picioare câteva proiecte majore, toate

implicând bani europeni nerambursabili.

Primărie reabilitată

„Proiectul demarat pe GAL, în valoare de 45.000 de euro, pentru modernizarea sediului

primăriei, ne va aduce acoperiş nou, uşi şi geamuri schimbate, încălzire centrală,

pardoseală nouă, adică tot ceea ce presupune un sediu reabilitat la standarde normale,

pentru a asigura condiții optime de funcționare. Ne-a ajuns notificarea de eligibilitate şi

urmează semnarea contractului de finanțare, banii fiind nerambursabili. Până acum nu

am avut parte de lucrări mari la sediu, ci numai de mici zugrăveli,”, spune Eugen Băiconi

(foto), primarul comunei Răchitova.

S-a schimbat sursa de alimentare cu apă

Pe de altă parte, la proiectul european ce urmăreşte introducerea alimentării cu apă şi a

canalizării în satele Ciula Mare, Ciula Mică, Boița şi Vălioara, modernizarea căminelor

culturale din Răchitova şi Ciula Mică, precum şi construirea unui centru de tip After-

School, s-au făcut mici modificări. Programul înseamnă zero cofinanțare şi însumează

lucrări în valoare de 2,5 milioane de euro. „Am schimbat sursa de apă. Inițial, am

preconizat-o din comuna vecină, Densuş, dar cei de acolo şi-au făcut o fosă septică în

amonte, în zona cu pricina. Aşa că am renunțat la idee şi am săpat un puț lângă baza

noastră sportivă. Mai urmează să facem încă unul, deoarece avem nevoie de 3,2 litri pe

secundă, conform proiectului. Doar cu un singur puț am avea 2,7 litri pe secundă, iar cu

amândouă vom ajunge la 5,4 litri pe secundă. De asemenea, aşteptăm autorizația de

construcție pentru apă-canal, pentru celelalte două obiective din programul de investiții

primind-o deja”, mai afirmă primarul. Potrivit primarului Băiconi, a fost depus un proiect

ce vizează aducțiunea cu apă şi canalizarea în Răchitova cu bani de la Guvern, iar un altul

- MEDIATIZAREA EVENIMENTULUI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

Page 31: Revista Presei 17 Februarie

a fost accesat pe aceeaşi linie guvernamentală, pentru modernizarea drumului Vălioara-

Mesteacăn. / Mesagerul Hunedorean HD ,

http://www.mesagerulhunedorean.ro/investitii-de-milioane-de-euro-la-rachitova

Teme de mediu

Cimitir hunedorean în flăcări din cauza arderilor necontrolate de vegetațieLocalnicii din Peştişu Mic au dat foc unei păşuni, pentru a o curăța, iar flăcările au

cuprins şi vegetația uscată din cimitirul satului Nandru. Potrivit pompierilor, folosirea

focului deschis, pentru igienizarea terenurilor, fără respectarea normativelor în vigoare,

se sancționează cu sume cuprinse între 1.000 şi 2.500 de lei.

Pentru evitarea producerii arderilor necontrolate, Inspectoratul pentru Situații de

Urgență al județului Hunedoara face apel la cetățeni în vederea respectării măsurilor

specifice de prevenire a incendiilor:

1. Arderea se va realiza numai pe timp de zi, în condiții meteorologice fără vânt;

2. La arderea miriştilor:

a) parcelarea miriştii în suprafețe de maximum 10 ha, prin fâşii arate;

b) izolarea zonei de ardere față de căi de comunicație, construcții, culturi agricole

vecine, instalații, fond forestier, prin executarea de fâşii arate;

c) asigurarea, până la finalizarea arderii, a personalului de supraveghere şi stingere a

eventualelor incendii;

d) asigurarea pentru suprafețe de ardere mai mici de 5 ha a substanțelor şi mijloacelor

de stingere necesare, iar în cazul suprafețelor de ardere mai mari de 5 ha, a unui plug, a

unei cisterne cu apă, a mijloacelor de tractare şi a personalului de deservire;

3. La arderea vegetației uscate şi a resturilor vegetale:

a) executarea arderii în zone care să nu permită propagarea focului la fondul

forestier/construcții şi să nu afecteze rețelele electrice, de comunicații, conductele de

transport gaze naturale, produsele petroliere ori alte bunuri materiale combustibile;

b) curățarea de vegetație a suprafeței din jurul fiecărei grămezi pe o distanță de 5 m;

c) supravegherea permanentă a arderii;

- MEDIATIZAREA EVENIMENTULUI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

Page 32: Revista Presei 17 Februarie

d) stingerea totală a focului înainte de părăsirea locului arderii;

4. Arderea resturilor vegetale, gunoaielor, deşeurilor şi miriştilor se efectuează numai pe

baza permisului de lucru cu foc, emis prin grija primarului de către şeful serviciului

voluntar pentru situații de urgență, în locurile special amenajate, după ce a fost

informat în prealabil serviciul voluntar pentru situații de urgență;

5. Primarii sunt obligați să aducă la cunoştința cetățenilor prevederile generale şi

specifice ce trebuie să fie respectate când execută arderi de mirişti, vegetație uscată şi

resturi vegetale şi, totodată, să urmărească aplicarea acestora;

6. În pădure, fumatul şi focul deschis sunt strict interzise, cu excepția locurilor special

amenajate în acest sens;

7. Deținătorii de păduri, a căror incendiere poate pune în pericol populația şi bunurile

sale materiale, obiectivele sociale şi capacitățile productive sau pot aduce prejudicii

mediului, sunt obligați să ia măsuri apărare împotriva incendiilor şi să se doteze cu

mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor, indiferent de titularul de

proprietate. / Ziarul Hunedoreanului , HD , http://zhd.ro/cimitir-hunedorean-flacari-

din-cauza-arderilor-neconrolate-de-vegetatie-fotogalerie/

Vrem să ne apărăm pământul!Macea este a doua localitate care a reacționat din perimetrul Ex 6 Curtici, acolo unde,

spun autoritățile din aceste zone, se intenționează exploatarea gazelor de şişt. Au fost

prezenți la fel ca la manifestarea din Curtici, primarii din Dorobanți, Şimand, Olari,

Sântana, Curtici, omul de afaceri Dimitrie Muscă, preoți din aceste localități şi locuitori ai

comunei. Peste 500 de persoane au umplut sala Casei de Cultură şi au plecat decişi să nu

permită nimănui să intervină pe terenurile lor pentru „a le otrăvi” cum susținea Dimitrie

Muscă.

Unitatea, singura armă

„Trebuie să fim uniți”, „Ne vom apăra atât cât e nevoie pământul”, „Nu vrem se ne

otrăvim pământul”, „Nu ne vom vinde indiferent ce sumă se oferă” au fost doar câteva

din frazele, unele devenite slogane, care s-au făcut auzite duminică seară la Macea. Fără

nici o acuză politică, fără atac la persoane sau la partide, protestatarii şi-au susținut

- MEDIATIZAREA EVENIMENTULUI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

Page 33: Revista Presei 17 Februarie

dreptul la proprietate, la viață şi la libertatea de a lupta pentru viitorul lor şi al celor ce

vor veni. „Vrem să putem bea apă din fântâni, nu vrem ca pământurile noastre să devină

deşert”, au susținut toți cei care au luat cuvântul. Întâlnirile vor fi reluate la Sântana,

Dorobanți, Şimand, Olari pentru ca locuitorii din aceste zone să ştie care sunt pericolele

pe care le ascunde exploatarea gazelor de şişt. Jurnalul Arădean/AR

http://www.aradon.ro/vrem-sa-ne-aparam-pamantul/1384071

Peste 600 de persoane au participat la Mitingul pentru sănătate şi viaţă de la MaceaPeste 600 de oameni au ieşit, ieri, la Macea într-un „Miting pentru sănătate şi viață” ,

miting prefațat de o întâlnire cu cetățenii pe tema gazelor de şist. La această întâlnire

au participat Andrei Moț, preşedinte al comitetului de organizare; ing. dr. Dimitrie

Muscă, directorul Combinatului Agroindustrial din Curtici; primarii din Macea, Curtici,

Dorobanți, Sântana, Olari, Şimand şi câțiva preoți.„Ne mint cu neruşinare. Martor este

primarul de la Curtici. Ne-au spus că zona este bogată în şisturi, apoi au schimbat-o. Să

nu fim naivi! Banul ne dezumanizează. Nu ne certăm cu nimeni, doar cu cei care vor

intra acolo”, a subliniat Dimitrie Muscă la întâlnirea cu cetățenii din Căminul Cultural

Macea. „Dacă aşteptăm puțin, ne îmbogățim oricum din pământuri. Ei încearcă să intre

la oamenii mai slabi de înger. Toți veți ajunge să luați bani frumoşi pe pământuri,

prețurile cresc, dar deocamdată avem o obligație morală. Ce le lăsăm copiilor noştri?”, a

adăugat Muscă.Cu toate acestea, mai mulți primari au evidențiat faptul că protestele nu

sunt direcționate împotriva vreunei companii, ci împotriva metodei de exploatare a

gazelor de şist prin fracturare hidraulică şi a guvernanților care facilitează demersurile

companiilor private. „Nu protestăm împotriva unei companii, ci a unei metode de a

distruge solul”, a spus primarul din Curtici, Nicolae A. Aniței. „Cui se adresează protestul

nostru? Americanilor? Eu zic că Guvernului României. Nu facem politică, nu contează ce

culoare politică are Guvernul României, dar să nu hotărască în numele nostru”, a

completat primarul din Dorobanți, Vicențiu Almasi. Organizatorul Andrei Moț a

specificat că în prezent au fost strânse peste 4.000 de semnături împotriva explorării şi

explatării gazelor de şist, urmând ca voluntarii să culeagă liste din toate județele țării. În

- MEDIATIZAREA EVENIMENTULUI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

Page 34: Revista Presei 17 Februarie

paralel cu strângerea de semnături, vor continua întâlnirile cu cetățenii şi mitingurile în

toate localitățile imediat vizate. Următorul eveniment va avea astfel loc duminica

viitoare la Sântana, de la ora 17.00, urmând ca altele să se desfăşoare în Caporal Alexa,

Olari, Şimand, Păuliş, Zimand, Dorobanți, Iratoşu etc. După ce au vorbit toți primarii şi

preoții prezenți, scopul fiind acela de a informa cetățenii din Macea şi localitățile

învecinate, cei din sală au pornit într-un „Miting pentru sănătate şi viață”, cum îl numesc

organizatorii, spre Primăria comunei. Glasul Aradului / AR

http://glsa.ro/arad/stiri-informatii-administratie-social-arad/139296-peste-600-de-

persoane-au-participat-la-mitingul-pentru-sanatate-si-viata-de-la-macea.html

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA

Teme de mediu

Furturile de lemne, în atenţia poliţieiÎn această perioadă, oamenii legii şi-au intensificat controalele pentru combaterea

transportului de material lemnos fără documente legale de proveniență sau transport, a

tăierilor ilegale de arbori şi a transportului de material lemnos cu autovehicule care nu

corespund din punct de vedere tehnic pentru a circula pe drumurile publice. Astfel,

polițiştii din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Argeş au depistat un număr de

12 persoane care transportau material lemnos fără documente legale. Din acest motiv,

au fost sancționate, conform legii, cu amenzi în valoare totală de 24.000 lei, iar

materialul lemnos a fost confiscat şi predat ocoalelor silvice. Agenții Secției de Poliție

Rurală nr. 17 Tigveni, împreună cu specialişti din cadrul I.T.R.S.V. Ploieşti, au verificat

patru societăți comerciale din comună. Cu această ocazie, au fost aplicate patru

sancțiuni contravenționale în valoare totală de 6.580 lei. Polițiştii spun că acțiunile pe

linie silvică vor continua şi vor fi intensificate în perioada următoare, în scopul

combaterii şi descurajării cât mai eficiente a comiterii de infracțiuni la Regimul silvic.

/Arges Expres, http://www.argesexpres.ro/article/furturile-de-lemne-in-atentia-

politiei/

- MEDIATIZAREA EVENIMENTULUI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

Page 35: Revista Presei 17 Februarie

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

Alei mult prea inguste in proiectul de reabilitare a malurilor Begai. Nicolae Robu: Sunt cateva greseli de proiectare, trebuie niste modificariTIMISOARA. Se lucreaza de zor pe malurile Begai, in cadrul proiectului de reabilitare a

acestora cu bani europeni. Muncitorii au conturat deja aleile pietonale, dar si pistele de

biciclete. Mult prea inguste, atrag insa atentia timisorenii. Primarul Nicolae Robu a fost

si el pe santier si le da dreptate acestora: aleile sunt prea inguste si exista chiar si cateva

greseli de proiectare. Asadar, de vina nu sunt muncitorii, ci chiar proiectantul. Culmea,

proiectul a fost aprobat de specialistii din Primaria Timisoara. Exista insa solutii. Potrivit

lui Robu, greselile de proiectare trebuie corectate, iar aleile trebuie largite, pentru ca

fiind mult prea inguste, timisorenii care vor iesi la plimbare pe malurile Begai abia vor

avea loc sa se… tina de maini. Nici nu se pune problema ca doua mamici sa-si plimbe

copiii in carucioare. “Am fost la fata locului, doar umblu pe santier. Mi se pare gresit,

sunt cateva greseli de proiectare, executantul a facut ce trebuie… luni va veni managerul

de proiect la mine. Sunt prea inguste aleile pietonale, timisorenii vor vrea o alee

pietonala in sensul propriu al termenului, pe care poti sa te plimbi in liniste. Or, acum

aleea trasata la limita permite pentru 2 oameni cu silueta sa mearga tinandu-se de

mana. Nu e in regula. E simplu, nu sunt complicatii, trebuie niste modificari, sigur,

respectand regulile jocului. Nu e complicat, sunt niste fasii de pamant intre pista de

biciclete si trotuar, care n-au nicio noima. Nu sunt peste tot, ca in unele locuri sunt

lipite, dar sunt solutii, in orice caz. Nu va ramane asa”, a promis primarul Timisoarei.

Lucrarile pentru reabilitarea malurilor Begai au inceput la sfarsitul anului trecut, in luna

septembrie. Potrivit primarului, firma care se ocupa de amenajare lucreaza foarte bine,

asa ca proiectul ar trebui sa fie gata la timp, la jumatatea anului 2015. Practic, vor fi

refacute trotuarele de-o parte si de alta a Begai, vor fi amenajate piste de biciclete pe

ambele maluri – cu intreruperi pe terenul care nu este al Primariei, la podul de la Piata

Badea Cartan, va fi cumparat mobilier urban – mai bine de 400 de banci, sute de cosuri

de gunoi, 40 de gradene, 2 mese de sah, 70 de sezlonguri si altele, vor fi amenajate 6

fantani, statii de inchiriere biciclete si punti de acces, 2 rampe si platforme pentru

- MEDIATIZAREA EVENIMENTULUI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

Page 36: Revista Presei 17 Februarie

interventii de urgenta pe Bega. Valoarea totala a proiectului este de 51,6 milioane de lei,

de la UE venind aproape 30 de milioane de lei. Canalul Bega a fost primul canal navigabil

de pe teritoriul actual al Romaniei, construit intre 1728 si 1760. Are o lungime de 44 km

pe teritoriul tarii noastre si 72 km pe teritoriul Serbiei. A fost aur pentru transportul

comercial de marfuri, in perioada interbelica acesta a ajuns chiar si la 250.000 de tone

pe an. In 1944, canalul Bega transporta aproximativ 500.000 de pasageri. In anul 1958 a

fost inchis transportului de marfuri, iar aproape zece ani mai tarziu a fost inchis si

transportului de persoane. Acum doi ani, in 2012, a fost redeschis incet incet navigatiei.

OPINIA TIMISOAREI:

http://www.opiniatimisoarei.ro/alei-mult-prea-inguste-in-proiectul-de-reabilitare-a-

malurilor-begai-nicolae-robu-sunt-cateva-greseli-de-proiectare-trebuie-niste-

modificari-foto/16/02/2014/

Malurile Begai, reabilitate gresit! Proiectul va fi refacutPublicat de Cristina Tomescu/16 Februarie 2014

La mai puțin de jumătate de an de la începerea reabilitării malurilor Begăi, proiectul pe

baza căruia se lucrează trebuie… refăcut! Asta, după ce primarul Nicolae Robu a

constatat, la fel ca alți timişoreni, că aleile sunt atât de înguste, încât doi oameni nu se

pot plimba unul lângă altul. Reabilitarea malurilor Begăi a început în toamna lui 2013. E

o lucrare de 25 de milioane de lei, fără TVA, care trebuie finalizată în 23 de luni. Vor fi

amenajate alei şi piste de biciclete, dar şi puncte de închiriere a acestor mijloace de

transport. De asemenea, vor fi ridicate o scenă şi gradene demontabile pentru

spectatori şi vor fi făcute spații pentru relaxare şi distracție în aer liber. Primele alei şi

piste de biciclete au lăsat cu gura căscată timişorenii, care au ajuns să se întrebe pe

rețelele de socializare cum ar putea să meargă pe pe acele panglici de asfalt extrem de

înguste. Unul dintre cei revoltați este consilierul PDL Ştefan Sandu. „Au lățimea de un

metru, pe alocuri şi mai puțin. Cum sa va plimba pe malul apei o familie de mână cu un

copil? Cum vor trece una pe lângă cealalta două mame cu cărucioare? Sper ca

modificarea aberației din proiect să intervină cât mai repede”, a notat Sandu pe

Facebook. Culmea este că, deşi cei doi s-au contrat public de mai multe ori, de această

- MEDIATIZAREA EVENIMENTULUI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

Page 37: Revista Presei 17 Februarie

dată, primarul Nicolae Robu îi dă dreptate. „Am fost la fața locului. Mi se pare greşit,

sunt câteva greşeli de proiectare, executantul a făcut ce trebuie… Luni va veni la mine

managerul de proiect. Sunt prea înguste aleile. Timişorenii vor vrea o alee pietonală în

sensul propriu al termenului. Or, acum aleea trasată permite la limită pentru două

oameni cu siluetă să meargă ținându-se de mână. Nu e în regulă. E simplu, nu sunt

complicații, trebuie nişte modificări. Nu va rămâne aşa”, a declarat Robu. Edilul e

mulțumit însă de felul în care lucrează firma care a câştigat licitația. Mai ales că verifică

foarte des şantierele. „Eu am experiență, am spus că e foarte simplu să ai proiecte pe

hârtie, să le prezinți pe ecrane şi să te duci la tăierea panglicii. Când te duci, te iei cu

mâinile de cap de ce-a ieşit! Eu nu fac aşa, am toată experiența de la politehnică, mă

implic pe parcurs, mă duc pe absolut toate şantierele şi când văd ceva în neregulă, le cer

proiectanților să aducă corectiile de rigoare”, a mai spus primarul.

DE BANAT:

http://www.debanat.ro/2014/02/malurile-begai-reabilitate-gresit-proiectul-va-fi-

refacut/

Teme de mediu

Nou protest la Macea împotriva gazelor de șistPeste 1000 de locuitori din comuna Macea din județul Arad au participat duminică seara

la Casa de Cultură din localitate la o întâlnire la care principalul subiect a fost demararea

operațiunilor de explorare pentru identificarea de resurse convenționale de petrol şi

gaze naturale din perimetrul localității şi în împrejurimi de către firma ungară Panfora

Oil & Gas, filiala Grupului MOL. Primari din aprope toate localitățile învecinate şi preoti

sosiți din întrega zonă vizată au fost prezenți la această întâlnire la care directorul

Combinatului Agroindustrial Curtici, ing. Dimitrie Muscă a arătat şi explicat celor

prezenți ce se ascunde, în opinia sa, în urma intențiilor de explorare ce vor fi demarate

de către firma ungară. Manifestarea de la Macea sa încheiat cu un marş de protest al

celor peste 1000 de participanți, pe traseul Casa de Cultură- Primaria comunei Macea.

- MEDIATIZAREA EVENIMENTULUI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

Page 38: Revista Presei 17 Februarie

Un nou protest este anunțat pentru sâmbătă 22 februarie, în oraşul Sântana. Ascultați

ce au spus ing. Dimitrie Musca, primarul Ioan Mercea din Macea şi un preot (...)

RADIO RESITA:

http://www.radio-resita.ro/foto-nou-protest-la-macea-impotriva-gazelor-de-sist/

Amenzi în Parcul Naţional Lunca MureşuluiZece persoane care transportau ilegal lemn, provenit din aria protejată, au fost

surprinse în ultimele zile pe raza Parcului Natural Lunca Mureşului. Acestea au fost

sancționate contravențional cu amenzi cuprinse între 500 şi 2.000 de lei, după cum am

aflat de la directorul Parcului, Paul Hac. De asemenea, unui cetățean din localitatea

Cenad, județul Timiş, i-a fost întocmit dosar penal după ce a fost prins de către angajații

parcului doborând arbori cu ajutorul unui ferăstrău mecanic. Tăierea şi transportul

arborilor nu se pot face decât în baza unor aprobări specifice, indiferent de forma de

proprietate a terenului, reaminteşte Paul Hac. Astfel, chiar dacă sunt situați în afara

fondului forestier național, pe terenuri proprietate personală sau aflate în proprietatea

publică sau privată a primăriilor, arborii nu pot fi tăiați şi transportați fără avizul

Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare.

RADIO RESITA:

http://www.radio-resita.ro/amenzi-in-parcul-national-lunca-muresului/

- MEDIATIZAREA EVENIMENTULUI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38


Recommended