R R e]eaua de medicin= legal= este alc=tuit= din 53 unit=]i medico-legale, cu \ncadrare de 910 persoane. Majoritatea jude]elor (28) se situeaz= mult sub necesarul minim de un medic legist la 100.000 de locuitori (de exemplu, Teleorman-0,46, Arad- 0,43, Gala]i-064, C=l=ra[i-0,63, Buz=u-0,60, Boto[ani-0,65). Pentru a crea o imagine mai limpede despre subdotarea cu personal de specialitate a institu]iilor de medicin= legal=, trebuie s= men]ion=m faptul c= este practic imposibil de imaginat cum se poate asigura o continuitate \n activitatea medico-legal= \ntr-un jude] de circa 3-4 sute de mii de locuitori cu doar 2 medici legi[ti. Subdotarea cu personal este agravat= semnificativ de faptul c= sunt servicii jude]ene de medicin= legal= care nu posed= nici cele mai elementare posibilit=]i de investigare toxicologic=, anatomopatologic= sau serologic=, unele dintre ele nu au o sal= de autopsie [i nici o autosanitar= de transport. Aceste probleme au fost semnalate factorilor de r=spundere din Ministerul S=n=t=]ii, dar nici pân= \n prezent nu au fost rezolvate. |n anul 2004, s-au efectuat \n \ntreaga ]ar= un num=r de 21.352 autopsii medico-legale, din care 61% au fost reprezentate de mor]ile violente, iar 39% de mor]i neviolente. De men]ionat c=, 32% din autopsii s-au efectuat \n condi]ii improvizate, medicii legi[ti având de-a face cu cadavre care au prezentat un risc biologic considerabil (TBC activ, Hepatita B [i C, SIDA, putrefac]ie). Circumstan]ele de producere a mor]ilor violente au fost deosebit de variate: • pe primul loc ca frecven]= s-au situat decesele accidentale - 66%; • sinuciderile, reprezentând 28,83%, Au \nregistrat 3236 cazuri; • accidentele rutiere - 24,08%; • omuciderile 5,50% etc. (fig. 1) |n anul 2004 au fost \nregistrate la nivel na]ional 617 cazuri de omucideri, o cifr= care se \ncadreaz= \n tendin]a de sc=dere fa]= de anii preceden]i (fig. 2) |n ceea ce prive[te inciden]a omuciderilor, raportat= la 100.000 locuitori/an, se poate constata c= o serie de jude]e \nregistreaz= valori mai mari fa]= de media na]ional= (2,8 cazuri/100.000 locuitori/an): Sibiu-5,9; Bac=u, Tulcea [i Mehedin]i-5,5 cazuri/100.000 locuitori. |n aceea[i perioad= de referin]= s-au \nregistrat 2702 cazuri de decese ca urmare a accidentelor de trafic rutier (fig. 3). Analizând distribu]ia accidentelor mortale de circula]ie, raportat= la popula]ie, se pot observa diferen]e semnificative \ntre jude]e. Exist= jude]e cu o inciden]= mult mai mare fa]= de media na]ional= (12,4 cazuri/100.000 locuitori/an): Ilfov-32,7; Timi[-20,4; Ia[i-18,9; Ialomi]a-18,4; Cluj 18. De asemenea, exist= jude]e cu o inciden]= mult mai mic= decât media na]ional=: Vaslui-4,8; Boto[ani-4,8; Gorj-4,9. Accidentele de munc= mortale au \nregistrat 326 victime \n anul 2004. Un indicator important din categoria mor]ilor violente este [i acela al sinuciderilor care, \n cursul anului 2004, a \nregistrat 3236 cazuri (fig. 4). Cele mai frecvente modalit=]i folosite pentru sinucidere sunt prezentate \n fig. 5. CRIMINALISTICA 3 Prof. univ. dr. DAN DERMENGIU Directorul Institutului de Medicin= Legal= “Mina Minovici”
Transcript
RRe]eaua de medicin= legal= este alc=tuit=din 53 unit=]i medico-legale, cu \ncadrarede 910 persoane. Majoritatea jude]elor (28)
se situeaz= mult sub necesarul minim de un medic legistla 100.000 de locuitori (de exemplu, Teleorman-0,46, Arad-0,43, Gala]i-064, C=l=ra[i-0,63, Buz=u-0,60, Boto[ani-0,65).
Pentru a crea o imagine mai limpede despresubdotarea cu personal de specialitate a institu]iilor demedicin= legal=, trebuie s= men]ion=m faptul c= estepractic imposibil de imaginat cum se poate asigura ocontinuitate \n activitatea medico-legal= \ntr-un jude] decirca 3-4 sute de mii de locuitori cu doar 2 medici legi[ti.
Subdotarea cu personal este agravat=semnificativ de faptul c= sunt servicii jude]ene demedicin= legal= care nu posed= nici cele mai elementareposibilit=]i de investigare toxicologic=,anatomopatologic= sau serologic=, unele dintre ele nuau o sal= de autopsie [i nici o autosanitar= de transport.Aceste probleme au fost semnalate factorilor der=spundere din Ministerul S=n=t=]ii, dar nici pân= \nprezent nu au fost rezolvate.
|n anul 2004, s-au efectuat \n \ntreaga ]ar= un num=rde 21.352 autopsii medico-legale, din care 61% au fostreprezentate de mor]ile violente, iar 39% de mor]i neviolente.De men]ionat c=, 32% din autopsii s-au efectuat \n condi]iiimprovizate, medicii legi[ti având de-a face cu cadavrecare au prezentat un risc biologic considerabil (TBC activ,Hepatita B [i C, SIDA, putrefac]ie).
Circumstan]ele de producere a mor]ilor violente au fostdeosebit de variate: • pe primul loc ca frecven]= s-au situatdecesele accidentale - 66%; • sinuciderile, reprezentând28,83%, Au \nregistrat 3236 cazuri; • accidentele rutiere -
24,08%; • omuciderile 5,50% etc. (fig. 1)
|n anul 2004 au fost \nregistrate la nivel na]ional 617
cazuri de omucideri, o cifr= care se \ncadreaz= \n tendin]a de
sc=dere fa]= de anii preceden]i (fig. 2)
|n ceea ce prive[te inciden]a omuciderilor, raportat= la
100.000 locuitori/an, se poate constata c= o serie de jude]e
\nregistreaz= valori mai mari fa]= de media na]ional= (2,8
Mehedin]i-5,5 cazuri/100.000 locuitori.|n aceea[i perioad= de referin]= s-au \nregistrat
2702 cazuri de decese ca urmare a accidentelor de traficrutier (fig. 3).
Analizând distribu]ia accidentelor mortale decircula]ie, raportat= la popula]ie, se pot observa diferen]esemnificative \ntre jude]e. Exist= jude]e cu o inciden]= multmai mare fa]= de media na]ional= (12,4 cazuri/100.000locuitori/an): Ilfov-32,7; Timi[-20,4; Ia[i-18,9; Ialomi]a-18,4;Cluj 18. De asemenea, exist= jude]e cu o inciden]= mult maimic= decât media na]ional=: Vaslui-4,8; Boto[ani-4,8; Gorj-4,9.
Accidentele de munc= mortale au \nregistrat 326victime \n anul 2004. Un indicator important din categoriamor]ilor violente este [i acela al sinuciderilor care, \n cursulanului 2004, a \nregistrat 3236 cazuri (fig. 4).
Cele mai frecvente modalit=]i folosite pentrusinucidere sunt prezentate \n fig. 5.
CRIMINALISTICA 3
Prof. univ. dr. DAN DERMENGIUDirectorul Institutului de Medicin= Legal= “Mina Minovici”
Analizând inciden]a regional= a sinuciderilor,raportat= la 100.000 locuitori (media na]ional==14,86sinucideri/100.000 locuitori/an), se constat= c= au existatzone cu o inciden]= destul de mare a sinuciderilor: Dolj-35;Harghita-31,5, Ilfov-28,3, Satu Mare-25,4.
Din studiul efectuat, rezult= c= cele mai multe cazuride sinucideri s-au \nregistrat \n lunile iulie [i august, iar celemai pu]ine \n decembrie, ianuarie [i februarie. |n raport devârst=, situa]ia se prezint= astfel: • \ntre 41 [i 50 ani-22%;•\ntre 31 [i 40 ani-19,1%; • \ntre 51 [i 60 ani-18,9%; • \ntre 61[i 70 ani-12,8%.
|n anul 2004, au fost efectuate 125.756 constat=ri [iexpertize (fie la solicitarea autorit=]ilor judiciare, fie de c=trepersoane fizice). La acestea se adaug= 1305 evalu=riefectuate de Comisia de Avizare [i Control al Actelor Medico-Legale [i 358 de expertize analizate \n cadrul ComisieiSuperioare Medico-Legale, ajungându-se la un total de 127.411.
Din totalul expertizelor, 14.486 sunt expertizemedico-legale psihiatrice, din care 17% \n cauze civile [i83% \n cauze penale.
S-a constatat c= \ntr-un mare num=r de cazuri,organele judiciare dispun cu mare u[urin]= efectuareaexpertizelor medico-legale psihiatrice, pentru fapte minore,f=r= s= ]in= seama c= acest gen de expertize implic=cheltuieli considerabile.
|n anul 2004, s-au efectuat 2668 expertize pentrucalculul [i interpretarea retroactiv= a alcoolemiei, fiind ocre[tere semnificativ= fa]= de anii anteriori (1762 \n 2003;1100 \n 2003; 787 \n 2001).
Acest lucru demonstreaz= o prezen]= mult mai activ=\n trafic a poli]iei rutiere.
Investiga]iile ADN au contribuit la stabilirea cuacurate]e a profilelor ADN \n scopul identific=rilor depersoane, atât pentru cauze civile (paternit=]i) cât [i pentrucauze penale (viol, crim=, agresiuni, substituiri de probe etc.)
Institutul Na]ional de Medicin= Legal= “Mina Minovici”posed= un laborator propriu pentru efectuarea investiga]iilorADN, cu o dotare la nivelul impus de standardele interna]ionale.
|n urma particip=rii la trialul de verificare aperforman]elor de lucru \n testarea ADN a paternit=]ii,Laboratorul de genetic= al I.N.M.L. a ob]inut patru ani la rândcertificarea interna]ional= a standardelor de calitate dinpartea Paternity Commission a International Society ofForensic Genetics.
Intrând \n al 13-lea an de apari]ie ne\ntrerupt=,“Revista de Medicin= Legal=” a devenit din ce \n ce maicunoscut=, atât pe plan intern, cât [i interna]ional. |n anul2003, publica]ia respectiv= a fost acreditat= [i de ConsiliulNa]ional al Cercet=rii {tiin]ifice din |nv=]=mântul Superior,
4 CRIMINALISTICA
INSTITUTUL DE CRIMINALISTIC+ ALINSTITUTUL DE CRIMINALISTIC+ ALPOLI}IEI ROMÂNE |N EVALUAREAPOLI}IEI ROMÂNE |N EVALUAREA
CONSILIULUI DIRECTOR AL RE}ELEICONSILIULUI DIRECTOR AL RE}ELEIEUROPENE A INSTITUTELOR DEEUROPENE A INSTITUTELOR DECRIMINALISTIC+ ( E.N.F.S.I.)CRIMINALISTIC+ ( E.N.F.S.I.)
|n efortul general de cre[tere a standardelor de calitate,cercetare [i recunoa[tere interna]ional=, pe care \l abordeaz=Institutul de Criminalistic= al Poli]iei Române, s-a \nscris [idezideratul afilierii la Re]eaua European= a Institutelor deCriminalistic= (E.N.F.S.I.)
Pre[edintele consiliului director E.N.F.S.I., domnul KimmoHimberg, directorul Institutului de Criminalistic= din Finlanda [idomnul Kurt Zollinger, director al unui institut de criminalistic=
din Elve]ia, \n perioada 03.04 – mai 2005, au efectuat o vizit= la Bucure[ti, unde, conform statutului, au f=cut o evaluare la fa]a loculuia activit=]ii desf=[urate de c=tre Institutul de Criminalistic=, pentru \ntocmirea unui raport ca r=spuns la cererea de afiliere.
Delega]ia str=in=, a fost primit= de inspectorul general al poli]iei romane, domnul chestor Dan-Valentin F=tuloiu [i de domnulcomisar [ef dr. Gheorghe Popa, adjunct al Inspectorului General al Poli]iei Romane. La \ntrevederi [i discu]ii a participatdirectorul Institutului de Criminalistic=, comisar sef }\ru Gabriel, adjunctul acestuia [i [efii de servicii. Dup= prezentarealaboratoarelor [i a posibilit=]ilor de lucru, evaluatorii remarcând eforturile de modernizare [i euroconformizare, au prezentatperspectivele organiza]iei [i puncte de vedere cu privire la abordarea unor metode de lucru \n ]=rile pe care le reprezint=.
Semnalele care au fost transmise verbal de evaluatori au fost positive [i au apreciat profesionalismul exper]ilor, laboratoarele deexpertiz=, reforma institu]ional=, \ncununând eforturile demarate [i sus]inute de domnul comisar [ef dr. Popa Gheorghe \nc= din varaanului trecut (de la conferin]a INTERPOL de la Lyon), care au vizat probleme de fond [i de form= pe care a trebuit s= le abordezeinstitu]ia \n vederea afilierii [i acredit=rii.
|n speran]a c= \n dou= s=pt=mâni, r=spunsul E.N.F.S.I. va fi pozitiv, mul]umim tuturor celor care sau implicat pentru \ndeplinireaacestui obiectiv, con[tien]i de faptul c= aceast= calitate de membru al re]elei europene ne va obliga la profesionalism, calitate [i cercetare[tiin]ific=.
Subcomisar de poli]ie L+ZUREANU CRI{AN-MUCENIC
Fig. 4
Fig. 5
OOdat= cu evolu]ia societ=]ii \n general [ia tehnicilor \n special, oamenii au creatdiferite sisteme de protec]ie a
propriet=]ii [i a drepturilor lor patrimoniale. Lini[teacotidian= a fost protejat= de cele mai multe ori de c=treaceste sisteme care, montate la cas=, la u[ile de acces,la seifuri, ma[ini sau chiar la biciclete [i motociclete, auf=cut ca \ncrederea fiec=ruia dintre noi s= fie ne[tirbit=.
Nu de pu]ine ori eficien]a sistemelor deasigurare a fost redus= de perspicacitatea unor oamenicu atavisme antisociale, care, folosind inteligen]a \nslujba opus= baricadei binelui, au reu[it s= p=trund= \nuniversul sistemelor de siguran]= [i, cu anumitedispozitive artizanale, s= le poat= descuia.
Pentru contracararea acestor ac]iuni v=t=m=toare,\n economia siguran]ei cet=]eanului [i a bunurilor sale, pebaza constat=rilor facute cu ocazia cercet=rilor la fa]a loculuiprivind ,,modus operandi” [i a examin=rii criminalistice asistemelor de asigurare, tehnica criminalistic= realizeaz= unrol preventiv proactiv. |n acest sens, printre multe alteactivit=]i se realizeaz= o colaborare strâns= \ntre cei carefabric= sistemele de asigurare antiefrac]ie [i cei careconstat= direct sl=biciunea lor prin rezisten]a mai mare saumai mic= la ac]iunile infractorilor.
Institutul de Criminalistic=, din cadrul Poli]ieiRomâne, a \ncheiat, \n acest an, un protocol de colaborarecu firma ABUS-România, reprezentanta ABUS Security TechGermany. |n acest sens, trei exper]i din cadrul poli]iei auparticipat timp de o sapt=mân= la un stagiu de preg=tire [iperfec]ionare \n laboratoarele fabricantului din Germania,care este un tradi]ional [i cunoscut fabricant de sistememecanice antiefrac]ie din Europa.
Colaborarea a f=cut ca [i Pol]ia Român= s=ac]ioneze \ntocmai colegilor din poli]iile europene, care au ocolaborare strânsa cu to]i produc=torii de asemenea sisteme.Ace[tia se perfec]ioneaz=, \n laboratoarele puse la dispozi]iede c=tre fabrican]i, cu sugestii despre noi m=suri de siguran]=ce se impun a fi luate ca urmare a perfe]ion=rii infractorilor.
|n laboratorul firmei ABUS din ora[ul REHE, \napropiere de Köln, domnul Rolf Bremicker, [eful laboratoruluide \ncerc=ri antiefrac]ie, a prezentat o gam= larg= deproduse, printre care: lac=te cu diferite grade de securizare,sisteme de asigurare pentru u[i [i ferestre. Prin dispozitivespeciale de \ncercare au fost probate majoritatea produselor,unele dintre acestea rezistând ac]iunii mecanice pân= la[apte tone for]=.
Dup= \ncerc=rile cu ajutorul aparaturii, ofi]erii româniau avut posibilitatea \ncerc=rii rezisten]ei antiefrac]ie aproduselor, cu ajutorul mijloacelor clasice de for]are de tip
,,gur= de lup”, ciocane, baroase etc. Interesant= a fostexpunerea sistemelor de descuiere de tip ,,pontoarc=” pecare speciali[tii germani [tiau s= le foloseasc= foarte bine,introducând \n fabrica]ie un sistem de asigurare \mpotrivaacestei modalit=]i de deschidere. Cheia, prev=zut= cu unsistem care penduleaz= \n p=r]ile laterale dup= formacanalului de introducere, constituie o inova]ie \n domeniu. Unalt sistem interesant de protec]ie antiefrac]ie prin descuierepromovat este cel al cheii cu [tift, care nu ac]ioneaz=sistemul decât dac= \n extrema cheii se g=se[te un loc pecare un [tift din sistemul de asigurare \l penetreaz=. S-acolaborat cu speciali[tii germani mai ales pe tema ferestrelorde tip termopan, care \n ]ara noastra \ncep s= fie montate lamajoritatea cl=dirilor, iar modurile de operare ale infractorilorau demonstrat c= acestea sunt foarte fragile la efrac]ie. Proba\n laborator a demonstrat c= \n [apte secunde se pot for]aasemenea fereste, iar urmele l=sate de instrumentele deefrac]ie sunt foarte fine, aproape imperceptibile datorit=elasticit=]ii materialului ferestrelor care revine la formaini]ial=. Firma a g=sit o solu]ie [i pentru aceste sisteme,intervenind \n feroneria de asigurare cu un stift \n form= deciuperc=, ce nu mai permite desciderea prin for]are. Deasemenea, pentru ferestrele care au fost deja montate, s-ag=sit o solu]ie prin suplimentarea punctelor de asigurare.
Pentru ca exper]ii din ]ar= s= poat= deslu[i mai bine
tainele interioare ale acestor sisteme de asigurare [i modul
cum ac]ioneaz= infractorii, prin amabilitatea domnului Rolf
Muller, firma a pus la dispozi]ia ofi]erilor români, \n sec]iune,
lac=te [i sisteme de siguran]= func]ionale. Acestea vor
constitui baza material= pentru instruirea elevilor [i studen]ilor
criminali[ti [i a exper]ilor \n traseologie.
CRIMINALISTICA 5
Scms. L+ZUREANU CRI{AN-MUCENICScms. L+ZUREANU CRI{AN-MUCENICdirector adjunct al Institutului de Criminalistic= din Poli]ia Român=director adjunct al Institutului de Criminalistic= din Poli]ia Român=
Exper]ii români \n laboratorul de \ncerc=ri al firmei
Colaboratorii germani ne-au pus la dispozi]ienumeroase materiale documentare despre sistemele desiguran]=, care vor fi de un real folos preg=tirii poli]i[tilor \nacest domeniu, iar \n cadrul laboratorului de traseologie dinInstitutul de Criminalistic= se va confec]iona o vitrin= dedocumentare [i studiu, materialele scrise putând fi consultatela biblioteca Consiliului {tiintific al Institutului.
|n scopul promov=rii produselor fabricate,produc=torul [i \n acela[i timp colaboratorul nostru vaparticipa la o expozi]ie organizat= la Bucure[ti, cupromisiunea realiz=rii unui stand [i cu ocazia simpozionuluide criminalistic= din luna octombrie 2005.
Prin semnalarea acestei colaborari, doresc s=\ncurajez colegii din structurile teritoriale s= coopereze cueconomia local=, \n vederea dezvolt=rii unor capacit=]itehnice, ob]inerii unor materiale specifice, precum [i petruini]ierea unor proiecte comune de dotare. |n toate ]=rile sepractic= atragerea factorilor economici \n colabor=ri pentrusus]inerea eforturilor sistemului de siguran]= [i ordine public=de care beneficiaz= toat= societatea. Oameni bineinten]iona]i pot fi atra[i \n proiecte cu efecte pozitive \n munca
noastr= specific= [i nobil=.
6 CRIMINALISTICA
De curând, Editura "Universitaria", din Craiova, a scos de sub tiparun interesant curs universitar de criminalistic=, purtând semn=tura unuispecialist \n domeniu [i totodat= cadru universitar, nimeni altul decât dr.Nicolae V=duva, binecunoscut [i cititorilor Revistei Criminalistica,distinsul autor f=când parte din Consiliu [tiin]ific al acesteia. Volumulare un fundament [tiin]ific solid, f=când referiri [i la un bogat materialbibliografic, la acte normative [i documente interna]ionale de mareimportan]= [i actualitate, la cursuri, tratate [i monografii ale unorspeciali[ti de cert= valoare, precum [i la o serie de studii, articole [icomunic=ri de dat= recent=, ce se bucur= de interesul unanim al celorpreocupa]i de Criminalistic=.
Autorul are \n spate o bogat= experien]= publicistic= despecialitate. Amintim câteva titluri ale cursurilor universitarepublicate anterior: * "Expertizele, constat=rile tehnico-[tiin]ifice [imedico-legale"; * "Metodologia cercet=rii infrac]iunilor prev=zutede noul Cod rutier"; * "Mijloacele de prob= \n procesul penal" etc.
Noua apari]ie editorial= este organizat= \n dou= diviziuni:una de tactic= [i alta de metodic= criminalistic=. Partea tactic=abordeaz= aspecte importante referitoare, \ntre altele, la
ascultarea invinuitului/inculpatului, a martorilor [i a p=r]ii responsabilecivilmente, la efectuarea confrunt=rii [i a reconstituirii, la prezentarea spre recunoa[tere
etc. Partea de metodic= face referiri la problematica ridicat= de cercetarea [i investigarea unor infrac]iuni,cum sunt cele de omor, de corup]ie, de trafic [i consum ilicit de droguri, cele din domeniul afacerilor, dar [ila fapte penale cu caracter transfrontalier.
Cartea se adreseaz= deopotriv= studen]ilor, magistra]ilor, judec=torilor, poli]i[tilor [i tuturor celorinteresa]i de Criminalistic=.
Dan ANTONENCO
FRAN}A: Informatica \n lupta \mpotriva falsificatorilorde bani
Trecerea la euro a f=cut serviciile de poli]ie s= seteam= de o cre[tere alarmant= a contrafacerilor, a[acum s-a \ntâmplat cu explozia falselor bilete de francifrancezi facilitat= de evolu]ia informaticii. |n 1997, ca oprevedere a schimb=rii monedei na]ionale, Oficiul centralde reprimare a falsului de moned= a decis deci s= creezeun soft dedicat, cu sprijinul financiar al Comisieieuropene.
Botezat RAPACE (repertoriu automatizat pentru
analiza contrafacerilor de euro) acest soft a \nregistrat
bancnotele false ap=rute deja: numerele de serie sau de
plac= [i fotografia cu localizarea defectelor. Operatorii
Oficiului au recenzat \n felul acesta peste 40.000 de numere.Constituind baza tehnic= pentru repertorierea contrafacerilor
de bancnote, sistemul RAPACE constituie un complement al
fi[ierului na]ional al falsului de moned= (FNFM). Alimentat de
informa]iile transmise de serviciile de poli]ie [i jandarmerie,
sistemul recenzeaz= arest=rile [i efectueaz= apropieri \ntre
re]elele de falsificatori.
Softul a fost desf=[urat la un num=r de 85coresponden]i tehnici operativi ai Oficiului, din toat= Fran]a,dar \n prezent este implantat [i \n Bulgaria, Lituania,
Columbia, România, Ungaria [i la Secretariatul General
Interpol de la Lyon, lucru ce a permis descoperirea a 3
contrafaceri de euro \n Columbia.Poli]istul sau jandarmul interesat se adreseaz=
corespondentului tehnic operativ de care depinde, c=ruia-itransmite num=rul de plac= cu cele [ase cifre [i litereimprimate pe bancnot= [i num=rul de serie al bancnoteicompus din 12 cifre [i litere. Datele sunt introduse in sistemulRAPACE. Dac= bancnota face parte dintr-o serie deja\nregistrat= \n baza de date, sistemul comunic= data primeisale apari]ii, leg=tura cu alte contrafaceri, precum [i num=rulde contrafaceri diferite din aceea[i serie. Sistemul afi[eaz=totodat= o fotografie a bancnotei cu o gril=. Corespondentul \icere apoi anchetatorului s= pozi]ioneze bancnota sa pe grilaortonormat= cu care fiecare serviciu este dotat [i \i indic=acele cazuri \n care trebuie s= apar= diferen]e fa]= de unoriginal, care sunt vizibile cu ochiul liber. Aceast= tehnic=confirm= b=nuielile, dar poate servi totodat= [i pentrudisculparea unei persoane dac= toate verific=rile sedovedesc negative.
Dup= confirmarea caracterului fraudulos al bancnotei,aceasta este transmis= B=ncii Fran]ei care, la rândul s=u, o\nregistreaz= \n banca european= de date de la Frankfurt.
SALVAC – Baza operativ= de date criminaleNoul soft SALVAC, folosit de serviciile franceze de
aplicare a legii (sistem de analiz= a leg=turilor violen]ei
asociate criminalit=]ii), instalat \n urm= cu ceva mai mult de
un an, este deservit de 10 poli]i[ti [i 5 jandarmi. Softul
opereaz= pe o baz= de date operativ=, comun= poli]iei [i
jandarmeriei, [i nu con]ine decât informa]ii referitoare la
infrac]iunile comise prin violen]= constatate de c=tre cele
dou= servicii de aplicare a legii. Prin infrac]iuni de violen]= se
\n]eleg omorurile, violurile [i agresiunile sexuale, precum [i
tentativele acestora, fiind excluse regl=rile de conturi \ntre
infractori [i omorurile intrafamiliale care nu comport= moduri
de operare deosebite. Sistemul integreaz= de asemenea [i
cadavrele neidentificate. Rolul SALVAC nu este acela de ase substitui anchetatorilor, ci de a furniza elemente cares= le permit= acestora s= \ntrez=reasc= noi piste sau s=efectueze apropieri \ntre cazuri foarte distan]ate \n timpsau \n spa]iu. Pentru a alimenta o baz= de date fiabil= [iexploatabil=, serviciile \ns=rcinate cu ancheta trebuie s=
completeze un chestionar cu 168 indici. Con]inând un num=rfoarte precis de elemente privitoare la modul de operare,
ofer= bazele necesare pentru o analiz= comportamental= [i
criminal=. Aflat \nc= \n perioada de testare, sistemul SALVAC
va atinge \n final versiunea care integreaz= inclusiv
fotografiile digitale. Pentru a utiliza sistemul \n condi]ii optime,
a fost depus un enorm travaliu, \n vederea introducerii
dosarelor din ultimii zece ani, odat= cu noile dosare, ceea ce
ridic= la ora actual= la peste 4000 num=rul cazurilor introdus\n baza de date. La cererea serviciilor de poli]ie [i
jandarmerie, care completeaz= un formular specific,
personalul SALVAC procedeaz= la o analiz= a dosarelor,
pentru a determina \n ce fel anumite comportamente [i
moduri de operare ar putea tr=da similitudini \ntre cazuri pe
care nimic nu ar p=rea s= le lege la \nceput. Potrivit opiniilor
beneficiarilor acestui sistem, poli]ia na]ional= [i jandarmeria
au rezultate excelente \n materie de infrac]iuni violente,
descoperite \n propor]ie de aproape 80%. Rolul SALVAC estede a informa anchetatorii \n cele 20% din cazuri r=mase
nerezolvate. In timpul perioadei de testare a sistemului
(aproape un an) au fost descoperite leg=turi poten]iale \n
peste 15 cazuri r=mase cu autori necunoscu]i, ceea ce
confer= acestei unit=]i de urm=rire [i analiz= criminal=
excelente perspective de viitor.
Traducere [i adaptare dup= Civique nr. 142/decembrie 2004 .
SPANIA : Stilouri detectoare de bani fal[iPe pia]a spaniol= exist= \n prezent o mare
varietate de stilouri care se folosesc drept detectoare debani fal[i. Potrivit instruc]iunilor de folosire a acestora,pentru a [ti dac= o bancnot= este fals= sau autentic=, sefreac= vârful detectorului pe suprafa]a hârtiei bancnoteicare trebuie verificat=. Dac= pe aceasta r=mâne o urm= a
CRIMINALISTICA 7
General de brigad= (r.) dr. IOAN HURDUBAIE
c=rei culoare poate oscila \ntre maro deschis, maro\nchis sau negru, bancnota este fals=, iar dac= nu apareo culoare sau aceasta variaz= de la g=lbui spre verzui,aproape imperceptibil= [i care dispare imediat, suntem \nprezen]a unei bancnote autentice.
|nainte de a proceda la expunerea rezultateloracestora analize, este interesant de [tiut c= unul dintreaditivii care se adaug= hârtiei \n procesul s=u de fabrica]ieeste adezivul. Scopul adezivului este de a evita extindereacernelii \ntre fibrele hârtiei. Tipurile de adezivi cel maifolosite la fabricarea hârtiei sunt amidonul, cleiul de oase [ialcoolul de polivinil.
Amidonul este unul dintre cei mai utiliza]i adezivi la
majoritatea hârtiilor de uz comercial, deoarece le confer=
densitate, rigiditate [i lustru. Când hârtia necesit= mai mult=
rezisten]= [i rezisten]= la frecare, se folose[te cleiul de oase
sau alcoolul de polivinil; acest sortiment de hârtie, care este
folosit= pentru confec]ionarea bancnotelor \n aproape toate
]=rile lumii, nu utilizeaz= niciodat= drept adeziv amidonul.
Pentru a realiza aceste falsific=ri, falsificatorii debancnote \ncearc= s= g=seasc= un sortiment de hârtiecare s= aib= caracteristici cât mai asem=n=toare cu alehârtiei bancnotelor autentice, \ns= cum \n ziua de aziaproape toat= hârtia comercial= aflat= pe pia]= folose[tedrept adeziv amidonul, imensa majoritate a bancnotelorfalse sunt confec]ionate cu acest sortiment de hârtie, [iacesta este motivul pentru care traseul marcat cu unuldin aceste pixuri detector pe suprafa]a bancnotelor false,apare de culoare neagr=, maro \nchis sau maro deschis,\n func]ie de modelul detectorului, aceasta fiind reac]iatipic= ce se produce când se pun \n contact amidonul [iiodul.
|nc=rc=tura acestor detectoare const= \n solu]ie
realizat= pe baz= de ioduri [i ap=. |n func]ie de marca
detectorului, aceste solu]ii pot fi oarecum diferite, astfel c=,
de[i baza este format= din iod, apar diferen]e de culoare \n
identificarea bancnotelor falsificate.
Când se trece pixul detector pe deasupra suprafe]ei
unei hârtii care con]ine un adeziv diferit de amidon, a[a cum
se \ntâmpl= cu hârtia bancnotelor autentice, iodul nureac]ioneaz= nici \ntr-un fel [i pentru aceasta, aproapeimperceptibila culoare g=lbuie sau verzui deschis pecare o las= instrumentul, [i care dispare la pu]in= vreme,este chiar culoarea propriei \nc=rc=turi.
Problema detect=rii falsului se ridic= atunci când
hârtia care se folose[te pentru realizarea falsului este lipsit=
de amidon, sau dac= se folose[te hârtia autentic= a unei
bancnote de mic= valoare pentru a realiza alta de o valoare
mai mare, a[a cum se \ntâmpl= la unele falsific=ri de dolari,
care folosesc hârtia sp=lat= de un dolar, pentru a o
transforma \n alta de 100 dolari, profitând de faptul c= toate
acestea au acelea[i dimensiune.|n consecin]=, folosirea acestor detectoare pentru a
determina cu rapiditate autenticitatea sau falsitatea uneibancnote, este pozitiv=, \ntotdeauna [i când tipul de hârtieexaminat con]ine amidon, deoarece acesta reac]ioneaz=, a[acum s-a spus deja, dând o culoare neagr=, maro \nchis saudeschis, care ne permite s= fim siguri c= bancnota este fals=.
Nu ar fi prea sigur s= se afirme autenticitatea uneibancnote, doar pentru faptul c= trecând detectorul peste ea,reac]ia rezultat= ar fi de culoare galben deschis sau verzuie,deoarece, a[a cum s-a afirmat mai \nainte, se poate folosipentru falsificare o hârtie care a utilizat drept adeziv clei deoase sau alcool de polivinil, ori poate fi vorba de o bancnot=autentic= de mic= valoare c=reia, printr-un procedeu chimic is-au eliminat toate culorile, dup= care s-a imprimat una devaloare mai mare.
Ca o concluzie final=, se poate aprecia c= acestepixuri sau stilouri detectoare sunt folositoare, \ntotdeauna [iatunci când se ]ine seama de cele prezentate mai sus.
Bancnot= autentic= 50 euroBancnot= fals= 100 euro
Bancnot= fals= 200 euroA se observa \n cele trei fotografii urmele l=sate de
detectoare \n partea alb= a bancnotelor. Diferitele tonalit=]ipot fi apreciate \n func]ie de detectorul utilizat.
8 CRIMINALISTICA
||n centrul ora[ului Ia[i, \n ni[te hrube istorice, seidentific= cadavrul unei eleve de 16 ani.Examenul la fa]a locului relev= cadavrul
dezbr=cat, cu lenjeria intim= abandonat= al=turi, \ntr-opozi]ie ginecologic= [i cu un la] de [trangulare \n jurulgâtului format din cureaua gen]ii sale [colare. Necropsiastabile[te cauza mor]ii ca fiind asfixia mecanic= [iconstat= [i semne recente de deflorare (asfixie sexual=).Dup= 7 luni de cercet=ri criminalistice ample [i minu]ioase,amprenta genetic= identific= drept autor pe fratelevictimei, de 22 ani, care, atât la audieri cât [i la expertizamedico – legal= psihiatric=, relateaz= modul [i\mprejur=rile comiterii faptei [i nu evoc= tulbur=ri psihice.|n cele ce urmeaz= ne intereseaz= doar aspectelemotiva]ionale ale actului de incest urmat de omucidere.Consider=m c= cercetarea criminalistic= a cazului nupoate fi finalizat= [i deci fiabil= f=r= cunoa[terea motiva]ieifaptei, ceea ce \n incest provoac= psihanaliza.
Paricidul totemic justificat de complexul Oedip originar
a realizat trecerea de la sexualitatea nediscriminatorie,
heteronom=, la sexualitatea exogam=, autonom=, astfel c=
interzicerea incestului este considerat=, de psihanaliz=, ca
fondatoare a societ=]ii umane. Culpa din aceast= dram=
incon[tient= a inventat o nou= ordine social= [i anume
interdic]ia incestului [i exogamia. Prin interdic]ia complexului
Oedip, familia uman= s-a constituit ca o structur= biologic=,
natural=, proiectat= \n social, inexisten]a incestului la
primatele superioare fiind astfel o form= de
protocomportament moral ce a precedat comportamentul
uman de interdic]ie a incestului (dovad=, \n plus, c=
fenomenele culturale au origini etologice). Cu alte cuvinte,
interdic]ia incestului are r=d=cini biologice, endogamia fiind
exclus= datorit= consecin]elor ei biologice negative:
malforma]ii ereditare, diminuare a fertilit=]ii, sensibilitate la
infec]ii, scurtare a duratei de via]=, toate drept consecin]e ale
consaghinit=]ii ca incapacitate \nn=scut= de a r=spunde
modific=rilor mediului. Interdic]ia incestului este deci un
comportament ereditar, \nscris \n gene [i ca atare evolutiv [i
avantajos speciei.
Pe fondul interdic]iei evolutiv-naturale a incestului,
arhetipurile (miturile) au devenit “instincte de ordin spiritual”
(Jung) care, ca reprezent=ri colective (Levy-Strauss), au pus
bazele definitive ale societ=]ii umane. Arhetipurile de femeie,
de mam=, de interdic]ie a incestului etc., au c=p=tat astfel o
baz= onto-filogenetic=, transmiterea lor ereditar= [i câ[tigat=
devenind o achizi]ie definitiv= a evolu]iei umane.
Din complexul Oedip primordial a r=mas atrac]ia
copiilor c=tre p=rin]ii de sex opus, atrac]ie care, datorit=
interdic]iilor culturale impuse de p=rin]i, au ca efect
dezvoltarea supraeului. Declinul complexului Oedip \n
ata[amentul fa]= de p=rin]i (Bowlby) pot \ns= transforma
incestul \ntr-un act monstruos, tot astfel ca [i agresivitatea
copiilor contra p=rin]ilor. Riscul major apare cu pubertatea [i
adolescen]a când reactivarea complexului Oedip are rolul
ontogenetic de dep=[ire a complexului prin alegerea unui
obiect extrafamilial drept obiect al pl=cerii. Astfel se trece de
la instinctul pl=cerii la controlul s=u prin supraeul cultural,
ceea ce aduce plasticitatea instinctului cu posibilitatea
sublim=rii lui, ca [i a satisfac]iei sale substitutive prin
fantasme. Comportamentul sexual devine astfel dirijat de
norme morale, [i, per a contrario, \nc=lcarea tabu-ului
incestuos, aduce sentimente maxime de culpabilitate. |n lipsa
plasticit=]ii instinctuale men]ionate se instaleaz= nevroza ca
imposibilitate a sublim=rii [i ca permanentizare a pl=cerii
(eros-ului), astfel c= fa]= de alte instincte (ex.instinctul de
agresivitate, cu for]ele sale contraagresive, de asemenea
\nn=scute), instinctul sexual se impune ca mult mai imperios
consum=rii sale.
Drept urmare, orice analiz= de script a actelor de
incest relev= caracterul s=u bizar, uneori chiar ritualizat, prin
acceptarea unui p=rinte grijuliu [i suportiv, de unde puterea sa
absolut= de control ce \ngreuneaz= clivajul desprinderii
emo]ionale de p=rin]i [i aduce confuzia criteriilor distinctive
dintre bine [i r=u, dintre un tat= excesiv de afectiv [i un tat=
abuziv. Modelul arhetipic tradi]ional de tat= p=str=tor al
integrit=]ii corporale a copilului, de tat= fondator al persoanei
(Fichte), este dep=[it de nivelul transgenera]ional al
incapacit=]ii trecerii de la natur= la cultur= (Levy Strauss), al
trecerii de la dorin]a pulsional-sexual= la realitate, prin
incapacitatea p=rintelui de a-[i st=pâni pl=cerea. Banalizarea
actual= a interdic]iei incestului devine astfel o blocare a
accesului individului la libertate, mai ales a copiilor, puberi [i
adolescen]i, ce au dificult=]i \n demarcarea limitelor afective
pentru a spune NU, fapt ce explic= de ce doar 1 din 4 cazuri
de incest ajunge \n justi]ie. Incestul, \n acest script
psihanalitic, prelunge[te mentalitatea de p=rinte posesor al
pl=cerilor copilului, conflictul dintre sinele filogenetic \nn=scut
(dominat de eros) [i sinele ontogenetic social (dominat de
interiorizarea normelor) fiind, \n realitate, un conflict \ntre
pl=cere [i realitate. Când tat=l este absent [i apare un
\nlocuitor al autorit=]ii paterne (fratele, \n spe]= un “orfan” ce
devine propriul s=u p=rinte cu autoritate afirmat= prin
urm=rirea rela]iilor extrafamiliale ale sorei sale [i \n care se
CRIMINALISTICA 9
Prof. dr. SCRIPCARU GHEORGHE, conf. dr. SCRIPCARU C+LIN, prep. ISAC LILIANA
10 CRIMINALISTICA
amestec= tandre]ea cu amenin]=rile), pulsiunea sexual= a
fratelui de 22 de ani duce la incest, ca o imersiune brutal= \n
realul persoanei (sorei de 15 ani), cu motiva]ia ca victima s=
nu mai fie obiect al iubirii altora. Astfel, rela]iile fizice afective
devin rela]ii fizice echivoce care sfâr[esc genital, ceea ce
demonstreaz= c= incon[tientul, \n afara supraeului, nu este
apt a face diferen]a dintre dorin]e [i realizarea lor. Frica
victimei fa]= de p=rin]i \n cadrul unei familii dezorganizate
este \nlocuit= cu ata[amentul de securitate fa]= de fratele
agresor, pân= la identificarea cu el.
Incestul [i patologia sa.
Incestul evoc= o patologie disociativ= \ntre pulsiune [i
realitate, \ntre dorin]= (eros) [i cutume, \n final \ntre sine [i
supraeu. Consecutiv, victima este privat= de propria
identitate, iar agresorul pierde rolul simbolic de sprijin al
autonomiei victimei, \ntorcându-se la rolul de proprietar
asupra victimei, ceea ce exclude iubirea ei de c=tre
altcineva. Nucleul incestului devine astfel, starea obsesivo-
fobic= de subordonare total= a victimei, la rândul s=u,
agresorul, \n 50% cazuri, fiind victima unui abuz sexual pe
care \l transmite transgenera]ional. Prin aceasta, majoritatea
autorilor incestului se \ncadreaz= \ntr-o patologie de border-
line ce-[i transfer= perversiunea asupra victimei, \ntr-o rela]ie
aparent tandr= cu aceasta, dar care ascunde fanteziile sale
sexuale. Astfel, incestul devine o infrac]iune cu fond [i
motiva]ie sexual=, \n care agresiunea trebuie c=utat= \n
copil=ria patologic= a autorului, de unde agenezia empatiei [i
alterit=]ii ce devine maxim= [i absurd= (patologie oedipian=).
Ca patologie a incon[tientului (Foucault), a rela]iei
pl=cere-realitate, incestul exprim= o presiune a incon[tientului
asupra con[tientului, cu motiva]ii abisale de frustrare libidinal=
incon[tient=, reflectat=, fie \n amorul pasional (stare de afect
patologic cu \ngustarea con[tien]ei), fie \n gelozia patologic=
(ca stare paranoiac= de personalitate sau delir de gelozie).
Toate acestea sunt dovezi c= incon[tientul, ca loc ereditar,
este populat de fantasme, pasiuni [i discordante [i c=, al=turi
de sex [i moarte, sunt \n centrul sufletului omenesc.
Tipologia autorului incestuos este fie despotic=, fie de
cer[etor, \n ambele situa]ii descenden]a, victima, fiind
proprietatea sa, de unde, gelozia fa]= de rela]iile exogame
ale victimei. Raportul sexual devine astfel o pedeaps= pentru
atari rela]ii, func]ia pervers= a incestului eviden]iind efortul de
a men]ine familia \ntr-o “stare de putere” prin rela]ia de
tandre]e [i agresiune ale unui guru sexual, monstru, ce
\ncalc= atât legile sociale cât [i cele naturale (Freud).
Simbioza afectiv= fireasc=, \n loc s= conduc= la “t=ierea
cordonului ombilical”, este \ntoars= la sincretismul afectiv
primar (originar), fapt ce blocheaz= evolu]ia victimei c=tre
autonomie [i statutul de subiect. Dorin]a oedipian= nu este
dep=[it= [i este argumentat= de imposibilitatea victimei de a
se opune, cât timp, aceasta, opozi]ia, apare odat= cu
imaginea de sine autonom=. Fenomenologia incestului
devine astfel un mod de deconstruc]ie a incon[tientului
(Derrida) care, ca “arheologie”, face parte din istoria
subiectivit=]ii umane. Ca “un alt mod de a fi al nebuniei”
(En=chescu), triada incestuoas= va include o familie
dezmembrat= (broken home), cu o preluare a unui supraeu
defectuos de la parentali, o caren]= afectiv= (\n care incestul
devine un fel de viol simbolic), un deficit al rela]iilor parentale
[i evident, o serie de factori de trecere la act. Sexualitatea
orientat= exclusiv spre pl=cere exprim= regresiunea ei c=tre
forme instinctive de angoas= [i sadism, cu pierderea
controlului realit=]ii, lipsa de maturizare sexual= exogam=,
toate \ntr-o matrice confuzional= asupra nevoilor instinctive
ce aduce r=ceal= [i lipsa culpei fa]= de fapt=.
Rela]ia dintre sexualitate [i agresivitate.
Rela]ia sexualitate-agresivitate este expresia rela]iei
dintre eros (instinctul pl=cerii) [i instinctul mor]ii (tanatos), o
r=m=[i]= etologic= a puterii sexuale de reproducere, care, \n
st=ri patologice, merge pân= la actele de sadism puse \n
slujba instinctului sexual. Rememorarea unui act de
infidelitate duce la consumarea actului dup= legea “totul sau
nimic”, autorul realizând ulterior absurdul faptei sale [i
c=utând explica]ii heteroacuzive de proiectare a vinei asupra
victimei. Dac= victima supravie]uie[te, \n atitudinile sale
masochiste se evoc= sentimente incon[tiente de culp=.
Hedonismul ce aduce catarzis-ul eliberator este justificat apoi
prin feti[izarea obiectului sexual [i acuza victimei c= a cerut
tandre]e pentru a-[i diminua o tensiune sexual= (\n spe]=,
victima intr= voluntar \n hrube pentru a-[i dovedi lipsa de via]=
sexual=?) ceea ce transform= violul incestuos (victima
prezenta semne concomitente de deflorare) \ntr-un act
pseudoconsim]it ,secret [i t=cut. Apoi, pentru a evita lipsa de
publicizare ulterioar= a violului incestuos, autorul pretinde a
se fi declan[at agresiunea ce a dus la deces. Oricum,
incapacitatea autorului de a fi st=pân pe pulsiunile sale
sexuale [i agresive, evoc= elementele de patologie ale
incon[tientului, \n care, cuplul sexualitate-agresivitate se
suprapune peste cuplul victim=-agresor, pân= la urm=,
pulsiunea libidinal= fiind invadat= de cea agresiv=. Erosul
(pl=cerea), subordonat etologic reproducerii, cap=t= un scop
[i post freudian=, Ed.Trei, 2003.16. Zamfirescu D.V., Filosofia incon[tientului, Ed. Trei,
2001.
CRIMINALISTICA 11
}}inând seama de specificul [i particularit=]ilecercet=rii accidentelor de munc= [i avariilor \n domeniulminier, informa]iile comunicate decei care au participatla procesul de produc]ie [i sunt implica]i \n producereaevenimentului de munc= trebuie s= reprezinte ocomplet= [i corect= reproducere a \mprejur=rii s=vâr[iriifaptelor. Ca procedeu probatoriu cu caractercomplementar, rolul confrunt=rii \n clarificarea unorfapte sau \mprejur=ri este pus \n eviden]=, \ndeosebi \ncazurile \n care contradic]iile, neclarit=]ile,neconcordan]ele din declara]iile persoanelor ascultatenu pot fi \nl=turate pe baza examin=rii altor mijloace deprob=. Efectuarea confrunt=rii este condi]ionat= deexisten]a unor declara]ii date de persoanele \n aceea[icauz=, declara]ii \n care s-a constatat c= exist=contradic]ii (art. 87 Cod de procedur= penal român). Estecu atât mai necesar acest act procedural, cu câtneconcordan]ele din declara]ii vizeaz= \mprejur=riesen]iale pentru cunoa[terea adev=rului. Un altargument ce poate fi adus \n sprijinul importan]eiconfrunt=rii este [i acela conform c=ruia, prin efectuareaacestuia, este posibil= ob]inerea unor noi date sauinforma]ii, necunoscute pân= \n acel moment de organuljudiciar, cu privire la faptele [i \mprejur=rile cauzei.1 Deasemenea [i \n plan tactic criminalistic, confruntarea \[iare importan]a sa, prin plusul de informa]ii pe care \laduce \n leg=tur= cu personalitatea, cu psihologiapersoanelor ascultate, mai ales \n ipoteza \n care acestease dovedesc a fi nesincere, persistând \n \ncercarea deascundere a adev=rului. |n acela[i timp, confruntareapoate constitui un element de stimulare a memorieipersoanelor ascultate, care, de[i de bun=-credin]=, nureu[esc s=-[i reaminteasc= o serie de am=nuntereferitoare la faptele [i \mprejur=rile percepute.Confruntarea reprezint= un valoros mijloc tactic de verificarea declara]iilor, de precizare a pozi]iei \nvinui]ilor sauinculpa]ilor fa]= de abaterile de la normele de protec]ia munciispecifice ce au efect asupra vinov=]iei acestora. |n acestcontext, consider=m necesar s= subliniem [i semnifica]iatactic= a momentului psihologic creat prin punerea "fa]= \nfa]=" a persoanelor care au f=cut declara]ii contradictorii. Deobicei, confruntarea determin= apari]ia unui strespsihologic aparte, astfel \ncât persoanele care persist= \ndeclara]iile lor nesincere [i care [i-au controlat destul de bineemo]iile \n ascult=rile anterioare pot avea reac]ii de natur= s=le dema[te reaua-credin]=, reac]ii pe care organul judiciartrebuie s= fie preg=tit s= le st=pâneasc= [i s= le valorifice \ninteresul afl=rii adev=rului. F=ptuitorul are uneori tendin]a dea invoca elemente ireale, inclusiv defec]iuni la utilaje,autovehicule sau instala]ii, care ar fi de natur= s= \nl=turer=spunderea penal= din cauza for]ei majore sau a cazuluifortuit. Astfel, \n cazul unui accident de munc= cu invaliditate
produs la Exploatarea Minier= Dragote[ti, \n care victimei i-afost prins= mâna stâng= \ntre role [i band= de cauciuc,zdrobind-o , fiind necesar= amputarea a trei degete, \nvinuitulP=s=rescu Gheorghe a sus]inut c= a pornit circuitul de benzi\n urma semnalului de pornire dat de victim=. Fiind confruntatcu victima [i martorii ce se aflau la locul accidentului,\nvinuitul a recunoscut c= a pus \n func]iune transportorul cuband= f=r= a primi semnalul de avertizare conform coduluiafi[at2. Cauzele contradic]iilor \nvinui]ilor sau inculpa]ilor potfi multiple, fiind determinate de \ncerc=rile acestuia de asc=pa de r=spundere penal=, prin punerea faptelor \n sarcinaaltor persoane, sau recunoscând \ntreaga vin=, urm=rinds=-[i acopere eventualii complici. |n ce prive[te contradic]iiledin declara]iile martorilor, acestea pot avea drept cauze, \nprimul rând factorii obiectivi [i subiectivi care influen]eaz=procesul de percep]ie, memorare [i redare, iar \n al doilearând, tendin]a de influen]are a martorilor de c=tre p=r]ileinteresate \n cauz= (\nvinui]i sau inculpa]i, parte v=t=mat=,parte responsabil= civilmente etc.) prin rug=min]i, promisiunisau amenin]=ri. Confruntarea \ntre persoanele care auf=cut declara]ii contradictorii se impune numai dac=aceasta este oportun=, necesar= pentru l=murireacauzei. Cu alte cuvinte, dac= exist= posibilitatea clarific=riineconcordan]elor dintre declara]ii prin alte probe aflate ladosar (de obicei expertizele tehnice mai ales \n cadrulaccidentelor de munc= colective [i avariilor), sau dac=contradic]iile vizeaz= \mprejur=ri neesen]iale, lipsite desemnifica]ie \n stabilirea adev=rului, este firesc s= nu se mairecurg= la acest procedeu probator. Lipsa oportunit=]ii uneiconfrunt=ri poate genera dificult=]i sau complicasolu]ionarea cauzei. Astfel, \nvinui]ii sau inculpa]ii pot s=-[imen]in= sau s= revin= asupra declara]iilor anterioare,speculând contradic]iile \n interesul lor. Ei pot sesiza puncteleslabe ale probatoriului [i s= insiste, ca urmare, \nnerecunoa[terea faptei de care sunt \nvinui]i, manifestândtendin]e de sustragere de la r=spunderea penal= prinsimulare. Efectul negativ al confrunt=rii este cu atât mai marecu cât persoanele ascultate reu[esc s= se pun= de acordasupra celor ce vor declara3.
|n cazul martorilor, confruntarea devine inutil=dac= contradic]iile reprezint= consecin]a unor factoriobiectivi care au \mpiedicat procesul perceptiv. Deexemplu, \ntre declara]iile a doi martori apar neconcordan]eevidente datorit= faptului c= unul a perceput evenimente dinimediat= apropiere, \n timp ce altul se afla la o distan]= maimare. Confruntarea, comparativ cu ascultarea propriu-zis=,este cea mai dificil= datorit= faptului c= se procedeaz= laaudierea concomitent= a dou= persoane, deseori având opozi]ie procesual= diferit=. Astfel, pe lâng= confruntareadintre martori sau dintre \nvinui]i sau inculpa]i, uneori estenecesar s= se recurg= la confruntarea dintre un martor [i un\nvinuit sau inculpat. Referitor la confruntarea dintre parteav=t=mat= [i \nvinut sau inculpat, aceasta este irelevant= pe
12 CRIMINALISTICA
Drd. ROMULUS MOREGA
motivul c= cele dou= p=r]i au interese contradictorii, elemen]inându-[i declara]iile ini]iale. Dificult=]ile sunt [i mai mari\n ipoteza confrunt=rii a mai mult de dou= persoane,confruntare la care trebuie s= se recurg= numai dac= esteabsolut necesar=, \n caz contrar ea fiind nerecomandabil=.Preg=tirea confrunt=rii, sub raport tactic criminalistic,presupune studierea \ntregului material al cauzei,accentul fiind pus pe con]inutul declara]iilor date depersoanele ascultate. Ascultarea prealabil= \n vedereaconfrunt=rii este o activitate care nu se confund= cuascultarea propriu-zis=, ea având o finalitate distinct=, derezultatele sale depinzând organizarea ulterioar= aprocedeului probator preconizat: Printre obiectivele principaleale ascult=rii prealabile, \n vederea confrunt=rii, se afl=determinarea pozi]iei persoanei fa]= de cele declarateini]ial, precum [i stabilirea faptului dac= acesta \[imen]ine sau revine asupra celor afirmate anterior,existând posibilitatea ob]inerii unor date suplimentare cuprivire la fapta cercetat=, ce pot fi folosite \n timpulconfrunt=rii. Obiectivele men]ionate se diferen]iaz= \nfunc]ie de buna sau reaua-credin]= a celui ce va fi confruntat,de faptul c= recunoa[te sau neag= faptele care \i suntimputate, c= este sincer sau mincinos. Persoana considerat=sincer= va fi \ntrebat= dac= \[i men]ine declara]iile, trecându-i-se \n revist= cât mai multe am=nunte privind aspectele carevor constitui obiectul confrunt=rii, aducându-i-se la cuno[tin]=c= urmeaz= s= fie confruntat= cu o alt= persoan=. |neventualitatea manifest=rii re]inerii, dezorient=rii sau\ncerc=rilor de a sugera c= nu vrea s= fie confruntat, trebuiestabilit= [i \nl=turat= cauza acestor ezit=ri, \n caz contrar fiindmai indicat s= se renun]e la confruntare. Persoanaconsiderat= nesincer= care nu recunoa[te faptele saudisimuleaz= adev=rul este ascultat= pentru a se vedea \n cem=sur= \[i men]ine sau nu declara]iile. Rezultateleascult=rii sunt consemnate cât mai am=nun]it, \ntrucâtexist= fie posibilitatea apari]iei unor noi contradic]ii, celascultat \ncurcându-se \n propriile declara]ii, fieposibilitatea revenirii asupra declara]iilor anterioare [irecunoa[terea adev=rului, caz \n care este firesc s= serenun]e la confruntare. |n situa]ia \n care persoana \[imen]ine declara]iile, \n nici un caz nu i se atrage aten]iaasupra lor [i nici nu i se aduce la cuno[tin]= c= va ficonfruntat=, \n scopul cre=rii unui moment psihologic, denatur= s= o determine s= renun]e la pozi]ia denerecunoa[tere a adev=rului. |n cadrul organiz=riiconfrunt=rii, de o importan]= deosebit= este alegerealocului [i a momentului tactic cel mai potrivit dedesf=[urare a ordinii \n care persoanele vor fi chemate laconfruntare. Citarea se va face potrivit regulilor procesualecunoscute, indicat fiind s= se efectueze chiar \n diminea]azilei \n care urmeaz= s= aib= loc confruntarea. Se puneaccent pe evitarea unor posibile \n]elegeri \ntre ceiconfrunta]i, dac= \n cauz= sunt mai mul]i martori, \nvinui]i sauinculpa]i, afla]i \n stare de libertate, confrunt=rile urmând s=se organizeze \n aceea[i zi, una dup= alta ("confruntarea \nlan]"). Se va stabili succesiunea \ntreb=rilor sau aproblemelor care urmeaz= s= fie clarificate princonfruntare, iar \ntreaga organizare a confrunt=rii, \ndeosebi\n situa]iile dificile, complexe, va face obiectul unui planorientativ, care, ca [i \n cazul ascult=rii, poate fi modificat, \nfunc]ie de aspectele noi ivite sau de pozi]ia celor confrunta]i.De asemenea, vor fi stabilite [i persoanele care vor participala supravegherea celor confrunta]i, persoane ce trebuie s= fieavizate asupra problemelor care fac obiectul confrunt=rii,
astfel \ncât s= fie preg=tite s= surprind= cu exactitate reac]iilecelor confrunta]i \n momentul punerii \n discu]ie a problemeiprincipale. Num=rul persoanelor care efectueaz=supravegherea trebuie s= fie cel pu]in egal cu cel alpersoanelor confruntate [i este de la sine \n]eles c= eleapar]in unit=]ii judiciare \n care are loc confruntarea. Pelâng= factorii proprii momentului unei ascult=ri obi[nuite,trebuie men]iona]i factorii psihologici specifici acestuimoment. Astfel, pe lâng= tensiunea psihic= existent= lapersoana ascultat= (raportat= la calitatea sa procesual=:\nvinuit, martor, parte v=t=mat=, parte responsabil civilmenteetc), cu ocazia confrunt=rii apar elemente suplimentare deemo]ie specifice acesteia. Tensiunea psihic= a celorconfrunta]i poate avea cauze dintre cele mai diverserespectiv: team= fa]= de reac]iile celui care esteconfruntat, complexul de vinov=]ie sau preocuparea de anu fi \nvinuit pe nedrept, sentimente de mil= sau prieteniefa]= de cel confruntat, teama de a nu se descoperiadev=rul, \n cazul celor nesinceri etc. Este recomandabilca persoanele confruntate s= stea cu fa]a spre organuljudiciar care conduce confruntarea, fiind contraindicat ca eis= fie a[eza]i spate \n spate, pozi]ie considerat= cel pu]inumilitoare, mai ales pentru un martor de bun=-credin]=,sincer. |n acela[i timp, \n func]ie de situa]ia creat=, serecomand=, \n anumite cazuri, chiar a[ezarea fa]= \n fa]=,pozi]ie care incomodeaz= psihic pe persoana de rea-credin]=, creându-se astfel [i posibilitatea observ=rii mai binea persoanelor confruntate [i, eventual, sesizarea unor\ncerc=ri de simulare sau de comunicare nonverbal=.Anterior \nceperii confrunt=rii propriu-zise, persoanelorconfruntate li se pune \n vedere c= nu au voie s=-[i fac=semne, s= vorbeasc= \ntre ele, atât \ntreb=rile cât [ir=spunsurile adresându-se numai prin intermediulorganului judiciar care conduce confruntarea. |n situa]ia\n care vreuna din persoanele confruntate are calitatea demartor, se va proceda potrivit dispozi]iilor art. 85 Cod deprocedur= penal= român, cerându-i-se s= depun= jur=mântul,c= va spune adev=rul, \n caz contrar s=vâr[ind infrac]iuneade m=rturie mincinoas= (art. 260 Cod penal român), aspectece vor fi men]ionate \n procesul-verbal de confruntare.Primele \ntreb=ri au un caracter introductiv, ele vizând faptuldac= persoanele se cunosc [i care este natura raporturilordintre ele. Aceste \ntreb=ri se justific= mai ales \n cazulconfrunt=rii dintre \nvinui]i ori inculpa]i ca [i dintre partev=t=mat=, \nvinui]i sau inculpa]i \ntrucât, \n eventualitatea \ncare sus]in c= nu se cunosc, procedeul probator alconfrunt=rii se poate transforma \ntr-o prezentare pentrurecunoa[tere. |n continuare, se procedeaz= la adresarea\ntreb=rilor, problema destinat= clarific=rii contradic]iilor,evitându-se simpla citire a declara]iilor, \ntreb=rileformulându-se \ntr-un mod clar [i concis. Prima \ntrebare seadreseaz= persoanei considerate sincere. Ca [i \n cazulascult=rii obi[nuite, vor fi evitate elementele de sugestie dincon]inutul \ntreb=rilor, inclusiv din atitudinea organuluijudiciar. |n timpul confrunt=rii, persoanele confruntate potavea atitudini diferite, unii vor continua s= nege, s= nurecunoasc= cele afirmate de adversar, sau, pur [i simplu,s= se \nc=p=]âneze s= tac=. |n aceast= situa]ie, organul deurm=rire penal= va insista cu \ntreb=ri de detaliu, care \nmajoritatea cazurilor, \nfrâng rezisten]a persoanei nesincereapelându-se la procedee tactice specifice ascult=riimartorului sau \nvinuitului. Se va urm=ri cu aten]ie atitudinea,reac]iile celor confrunta]i, care pot oferi indicii cu privire lapozi]ia fa]= de aspectele de clarificat, inclusiv \n leg=tur= cu
CRIMINALISTICA 13
sinceritatea lor. |n ultima faz= a confrunt=rii, persoaneleconfruntate sunt \ntrebate dac= mai au ceva de ad=ugat, iardac= o persoan= revine asupra declara]iilor date anterior,aspectul va fi consemnat \n procesul-verbal de confruntare,persoana urmând a fi ascultat= \n mod obi[nuit. Ulterior, seface fixarea rezultatelor confrunt=rii printr-un proces-verbal, \n care sunt consemnate data [i loculcronfrunt=rii, organul judiciar care a efectuat-o,persoanele care au fost confruntate, pentru care vor fimen]ionate datele de identificare [i calitatea procesual=.Se vor men]iona \n ordine \ntreb=rile [i r=spunsurile date defiecare dintre cei confrunta]i, inclusiv dac= au mai avut cevade declarat, \n afara \ntreb=rilor. La sfâr[itul confrunt=rii,procesul-verbal este citit celor confrunta]i sau dat lorspre a fi citit, dup= care se semneaz= pe fiecare pagin= [ila sfâr[it de organul judiciar [i de persoaneleconfruntate. |n situa]ia \n care una dintre persoane refuz= s=semneze, se face men]iunea \n procesul-verbal. Printremijloacele tehnice de \nregistrare, banda videomagnetic=ofer= posibilitatea nu numai a fix=rii integrale [i obiectivea \ntreb=rilor [i r=spunsurilor, ci [i a comportamentuluicelor confrunta]i. Acest mijloc tehnic de \nregistrare estefolosit frecvent \n practic=, mai ales \n cazurile complexe,deoarece \n situa]ia \n care o persoan= confruntat= refuz= s=r=spund= la \ntreb=ri sau \[i men]ine declara]iile f=r= vreojustificare, de[i exist= date privind nesinceritatea,\nregistrarea videomagnetic= ofer= avantajul unei studieriatente a reac]iilor emo]ionale ale acesteia.
Termenul de experiment are \n]elesul de procedeu decercetare \n [tiin]= care const= \n reproducerea artificial= aunor fenomene \n condi]iile cele mai propice pentru studierealor [i a legilor care le guverneaz=4. Experimentul judiciar,este \n esen]=, o activitate procedural= auxiliar=, unprocedeu probator destinat realiz=rii scopului procesualpenal. Dat= fiind natura [i complexitatea cercet=riiaccidentelor de munc= [i avariilor \n domeniul minier, \nunele situa]ii este necesar= reproducerea cu caracterexperimental, f=r= reconstituirea momentelor faptei, acondi]iilor existente \n momentul producerii evenimentului demunc=, \n scopul verific=rii directe de c=tre organul judiciar averidicit=]ii lor, a posibilit=]ilor de percep]ie, precum [i alverific=rii unor date ob]inute prin alte mijloace de prob=(declara]ii de \nvinui]i sau inculpa]i, confrunt=ri).Experimentul judiciar vizeaz= verificarea declara]iilor maimultor subiec]i procesuali (martori, \nvinui]i sauinculpa]i), a audibilit=]ii [i vizibilit=]ii acestora, ca [i aposibilit=]ilor de efectuare a anumitor acte ori deproducere a unor rezultate. Acest procedeu tactic permiteorganului de urm=rire penal=, instan]ei de judecat= s= trag=concluzii nu numai cu privire la veridicitatea declara]iilor\nvinuitului sau inculpatului, ori ale martorului (ex: se poateverifica dac= martorul a putut s= vad= sau s= aud=, \ncondi]iile concrete, evenimentul relatat \n declara]ia sa), ci [i\n leg=tur= cu versiunile elaborate \n cauza respectiv=.Importan]a experimentului judiciar rezult= din rolul pe care-lare acest procedeu probator \n conturarea elementelorconstitutive ale infrac]iunii, \n aflarea adev=rului, datorit=faptului c= elementele de prob= \ndoielnice sau simple indiciipot, dup= caz, s= fie re]inute ca probe serioase sau \nl=turateca lipsite de valoare. Experimentul poate fi dispus motivat dec=tre organul de urm=rire penal= sau de c=tre instan]a dejudecat=, dac= aceasta consider= necesar s= verifice ori s=precizeze o serie de date ce prezint= importan]= pentrusolu]ionarea cauzei [i care nu au fost clarificate prin alte
mijloace de prob=. Este posibil= dispunerea experimentuluijudiciar \n orice moment al desf=[ur=rii procesului penal,dac= exist= condi]ii care s= permit= efectuarea verific=rii \n\mprejur=ri cât mai apropiate ale producerii accidentului demunc= sau avarie. Organul de urm=rire penal= este obligats= ]in= seama de oportunitatea acestuia, ceea ce facenecesar= examinarea probatoriului existent \n cauz=, pentrua se evita dispunerea unui act inutil. Efectuareaexperimentului presupune o preg=tire atent= cuparticiparea unor speciali[ti, o organizare temeinic= subraport tehnico-tactic pe baza unui plan \ntocmit judicios.Acesta trebuie s= cuprind= determinarea cu exactitate aproblemelor ce vor fi verificate, \n func]ie de obiectulexperimentului, stabilirea persoanelor participante,asigurarea efectu=rii experimentului \n condi]iile de loc, timp[i mod cât mai apropiate de cele \n care a avut loc accidentulde munc=, cât [i alte condi]ii ce pot fi luate \n consideraredac= au avut o anumit= semnifica]ie \n producerea acestuiasau \n percep]ia lui. }inând seama c= \n cadrul majorit=]iiaccidentelor de munc=, [i avariilor experimentul are dreptscop verificarea posibilit=]ilor de executare a unor activit=]i cucaracter tehnic sau reproducerea experimental= a condi]iilor\n care a avut loc accidentul, este necesar s= fie invita]i [ispeciali[ti din domeniul respectiv. Pentru asigurareaobiectivit=tii acestui procedeu tactic, se impune \n oricesitua]ie deosebit= participarea martorilor asisten]i, pentru apre\ntâmpina o eventual= \ncercare de retragere adeclara]iilor \ntr-o faz= ulterioar= a procesului penal. Organulde urm=rire penal= care organizeaz= efectuareaexperimentului se va \ngriji de formarea unei echipeoperative care s=-l sprijine \n efectuarea acestuia,precum [i de asigurarea mijloacelor tehnice, a obiectelorde care este nevoie pe parcursul desf=[ur=rii actuluipreconizat. Dup= organizarea experimentului, organuljudiciar va trece la efectuarea sa \n condi]iile prev=zute delege, o prim= faz= fiind aceea a alegerii momentuluiexperimentului, astfel \ncât s= nu se repercuteze negativasupra mersului cercet=rilor. Se are \n vedere o eventual=organizare \n condi]iile \n care nu se de]ine un minimum dedate necesar realiz=rii acestui act procedural ori nu estedeterminat cu precizie scopul experimentului. Urmeaz= fazaverific=rii prealabile a \ndeplinirii tuturor condi]iilor de timp, loc[i mod de producere a accidentului de munc= sau avariei,verificarea prezen]ei persoanelor stabilite s= participe laefectuarea experimentului, a martorilor asisten]i, aspeciali[tilor din domeniul respectiv [i eventual areprezentan]ilor \ntreprinderii unde a avut loc accidentul demunc=. Tot \n faza preliminar=, va fi verificat= existen]amijloacelor tehnice criminalistice necesare pe timpulefectu=rii experimentului, a mijloacelor materiale de prob=,eventual a corpurilor delicte folosite \n s=vâr[irea infrac]iunii.|n continuare, organul de urm=rire penal=, care conducedesf=[urarea experimentului, va proceda la explicareaparticipan]ilor a ac]iunilor pe care le au de efectuat, un rolimportant având speciali[tii din domeniul \n care a avutloc accidentul de munc=, \n situa]ia efectu=riiexperimentelor de natur= tehnic= asupra utilajelor,instala]iilor electrice, ma[inilor, instala]iilor de transportde la suprafa]= [i \n subteran. |n acela[i timp, martorilorasisten]i li se vor da explica]ii asupra obiectului [i scopuluiexperimentului, fiind invita]i s= ocupe o pozi]ie din care s=observe \ntreaga desf=[urare a ac]iunilor efectuate.Persoanele ale c=ror ac]iuni sau declara]ii se verific=,(cuprec=dere acuitatea vizual= sau auditiv= a persoanei a c=rei
14 CRIMINALISTICA
vizibilitate sau auditivitate se verific=), cu privire la\ndeplinirea condi]iilor de efectuare a experimentului,eventual cerându-le explica]ii suplimentare privind aspectelece fac obiectul experimentului. Indiferent de natura obiectuluiverific=rii, experimentul trebuie s= se desf=[oare \ntr-oatmosfer= de calm [i sobrietate, f=r= exager=ri, gesturi sauac]iuni spectaculoase, nesemnificative, inutile. |n cazulexperimentelor de natur= tehnic=, vor fi luate m=suripentru evitarea producerii unor noi accidente, a unorincendii sau explozii, respectându-se normele deprotec]ia muncii specifice. Ritmul de desf=[urare aac]iunilor va fi asem=n=tor cu cel \n care se presupune ori sedeclar= c= a avut loc accidentul de munc= sau avaria,recomandându-se ca ac]iunea s= fie efectuat= \ntr-un ritmmai lent pentru o apreciere corect= a rezultatelor [i pentruevitarea unor erori de percep]ie. Pe parcursul experimentuluiexist= posibilitatea simplific=rii unor ac]iuni care se potreduce numai la componentele sale esen]iale, cu semnifica]ie\n caz. |n vederea asigur=rii obiectivit=]ii [i a corectitudiniiexperimentului, vor fi evitate sugestiile, "indica]iile" privindefectuarea corect= a unui anumit gest ori fapte, persoanaverificat= fiind l=sat= s= ac]ioneze potrivit sus]inerilor saleanterioare. Consemnarea rezultatelor experimentului seface \ntr-un proces-verbal, \n care se atest= condi]iile \ncare s-a efectuat experimentul, ac]iunile efectuate, evitându-se concluziile sau interpret=rile referitoare la rezultateleob]inute. Ca [i \n cazul altor acte de urm=rire penal=, unmijloc tehnic de fixare a rezultatelor experimentului \lreprezint= \nregistrarea video [i fotografierea,
rezumându-se numai asupra aspectelor \ntr-adev=rimportante, relevante pentru stabilirea veracit=]ii declara]iilorsau a posibilit=]ilor de s=vâr[ire a unor acte. Un alt mijloctehnic superior de fixare a rezultatelor experimentuluieste \nregistrarea pe band= videomagnetic= sau filmare,\n cazurile deosebite ea fiind necesar= pentru re]inereacomplet= [i exact= a modului \n care s-a desf=[urat \ntregulexperiment. Fotografiile, celelalte \nregistr=ri vor \nso]iprocesul-verbal \n care vor fi f=cute men]iunile referitoare lasuccesiunea \nregistr=rilor, la modalit=]ile tehnice de redare,precum [i la secven]ele sau scenele pe care le reprezint=.Fotografiile vor fi numerotate [i lipite pe plan[e anex= laprocesul-verbal, [tampilate [i vizate de cei \n drept.
prezentarea pentru recunoa[tere, lucrare editat= de c=tre
Procuratura Român=, Bucure[ti, 1958, p.129 [i urm. din fondul
documentar al compartimentului de criminalistic= [i de criminologie al
Parchetului General.
2. Vezi: dosar penal nr. 420/1999 al Judec=toriei Tg.Jiu.
3. S.I. Rozemblint, \n lucrarea Criminalistica, sub redac]ia lui CA.
Golunski, Ed. [tiin]ific= Bucure[ti, 1961, p. 343; la confruntare trebuie
s= se recurg= numai dac= nu exist= mijloace mai simple de verificare
a problemelor.
4. Mic dic]ionar enciclopedic, Edi]ia a Ii-a, Editura [tiin]ific= [i
enciclopedic=, Bucure[ti, 1975, p. 360, 812 [i 813.
CRIMINALISTICA 15
Editura SOLNESS din Timi[oara a realizat lucrarea“INVESTIGAREA CRIMINALISTIC+ AINFRAC}IUNILOR CONTRA SECURIT+}IINA}IONALE {I DE TERORISM”, autor domnul dr.Ioan Cristescu, procuror [i cadru didactic universitar, având o
bogat= experien]= \n domeniul cercet=rii [tii[ifice criminalistice.Lucrarea reprezint= un vast studiu monografic al problematicii
referitoare la metode tactice [i procedee tehnice de investiga]ie ainfrac]iunilor contra securit=]ii na]ionale.
A[a cum arat= autorul: “Replica, riposta [i represiunea fa]=de orice manifestare ilicit= ce vizeaz= securitatea, intern= [iextern=, a României [i a actelor de terorism devine promt=[i eficient= doar \n condi]iile \n care, \ntreaga palet= demijloace, metode [i procedee aflate \n arsenalul organelorr=spunz=toare cu aplicarea legii \n domeniu, searmonizeaz=, printr-o \mpletire coordonat= [tiin]ific [iaplicat= consecvent, ceea ce este posibil prin instaurareaunei metodologii unitare de investigare [tiin]ific= ainfrac]iunilor contra securit=]ii na]ionale [i de terorism”.
Lucrarea poate fi considerat= un \ndrumar practic \nsprijinul practicienilor ce \[i deruleaz= activitatea \n prevenirea [icombaterea criminalit=]ii [i a actelor de terorism, un cadrugeneral metodologic de investigare a infrac]iunilor de acest gen.
|n cele 650 de pagini, grupate \n zece capitole, autorulprezint= urm=toarele probleme din domeniu: • direc]ii metodologice
generale ale investig=rii infrac]iunilor contra securit=]ii na]ionale [i de terorism; •c=i, mijloace [i metode cunoscute, specifice s=vâr[irii infrac]iunilor contra securit=]ii na]ionale [i
de terorism; • problemele ce trebuie clarificate prin investigarea infrac]iunilor contra securit=]ii na]ionale [ide terorism; • efectuarea actelor premerg=toare; • particularit=]i tactice ale constat=rii flagrantului \n cazulinfrac]iunilor contra securit=]ii na]ionale [i de terorism; • particularit=]ile tactice privind cercetarea la fa]alocului; • planificarea activit=]ilor de urm=rire penal=; • perchezi]ia [i ridicarea de obiecte [i \nscrisuri; •ascultarea persoanelor \n cazul investig=rii infrac]iunilor contra securit=]ii na]ionale [i de terorism; •dispunerea [i valorificarea constat=rilor tehnico-[tiin]ifice.
F=r= teama de a gre[i, lucrarea domnului dr. Doru Ioan Cristescu este o realizare excep]ional= decercetare [tiin]ific=, ridicându-se la nivelul monografiilor de referin]= din literatura de specialitate.
Lector univ. FLORIN BOBIN
1. Identificarea [i documentarea propriu -zis= a fraudelor informatice
Spre deosebire de infractorii obi[nui]i, infractorii de peInternet formeaz= o categorie aparte, comunitate \n caretransferul de nout=]i \n domeniu se face \n permanen]= [i cumare rapiditate, ceea ce \i face s= fie mereu cu un pas\naintea anchetatorilor.
|n cazul anchetelor desf=[urate \n lumea "virtual=" aInternetului, investigatorul trebuie s= cunoasc= foarte binesoftware-ul, instrumentele [i aplica]iile folosite prin testareaacestora \ntr-un mediu sigur, \nainte de \ncepereacercet=rilor propriu-zise.
Aceast= posibilitate tehnic= dac= este cunoscut= depoli]ist poate fi exploatat= cu rezultate pozitive pe parcursulinvestiga]iilor on-line sau cu ocazia culegerii [i analiz=riidatelor.
A. Procedura desf=[ur=rii investiga]iilor on-lineInvestigarea unei fraude informatice nu implic= o
procedur= complet diferit= de modul de cercetare ainfrac]ionalit=]ii clasice, dar poate ajunge mult mai complex=.Componentele clasice ale unei investiga]ii \n domeniulinfrac]ionalit=]ii informatice sunt:
� formarea echipelor de investiga]ie din rândulspeciali[tilor. Este foarte important= includerea consilierilortehnici care pot \n]elege detaliile tehnice ale infrac]iunii [icare pot ajuta la men]inerea unei eviden]e sigure, mai aleselectronice;
� preg=tirea ob]inerii unui mandat, \n afar= de cazulcând avem probe [i indicii c= cineva a comis fapta;
� studierea locului infrac]iunii, [tiind ce s= sesizezi,colectarea dovezilor [i punerea lor sub supraveghere.
Atunci când are loc un incident "informatic" esteesen]ial s= se ac]ioneze imediat cu operativitate.
Un alt aspect important \n desf=[urarea investiga]iilorinformatice este cooperarea anchetatorilor cu furnizorii deservicii Internet, cu operatorii de telecomunica]ii [i cu alteorganisme private din domeniul tehnologiei informa]iei.
transformarea acestora \n probe se face \n func]ie de indiciileexistente \n cazul investigat, caracteristicile acestoradeterminând procedura ce trebuie urmat=.
Astfel, dac= se porne[te de la o adres= de "e-mail"(exemplu: nume @ mail.ro), \n mod normal, primul lucru careva fi avut \n vedere este identificarea posesorului acesteiadrese.
|n aceast= situa]ie se pot identifica mai multeposibilit=]i:
� adresa de "e-mail" este gestionat= de un operatorna]ional de servicii Internet, situa]ie \n care acesta trebuiecontactat imediat, cu respectarea condi]iilor legale, \nvederea afl=rii identit=]ii persoanei care utilizeaz= adresa \ncauz=;
� adresa de "e-mail" nu este gestionat= de unoperator na]ional de servicii Internet, situa]ie \n care, princooperare interna]ional= [i cu respectarea procedurilorlegale, se pot solicita datele de identitate furnizate de titularuladresei de e-mail la constituirea acesteia.
De asemenea, cu ajutorul bazelor de date apar]inândunor site-uri dedicate acestui scop, se pot face c=ut=ri \nvederea identific=rii eventualelor mesaje po[tale de titularuladresei respective de e-mail \n cadrul unor forumuri saugrupuri de discu]ii.
Dac= indiciul existent face referire la o adres= Web, cuajutorul unui "browser" trebuie vizualizat site-ul \n cauz=, saucu ajutorul unor aplica]ii acesta se poate copia \n totalitate.Nu trebuie uitat faptul c= adresa de IP a calculatorului folositpentru vizualizarea sau download -ul site-ului poate ficonectat= de serverul web investigat.
Dac= informa]ia privind comiterea unei fraudeinformatice face referire la un nume (nickname) sau canal deIRC este recomandat= folosirea motoarelor de c=utare pebaza unor cuvinte cheie. O parte din aceste motoare dec=utare vor folosi baze de date orientate \n plan local dar sepot folosi [i serviciile unor site-uri precum www.yahoo.com,www. altavista.com [.a. pentru o c=utare aprofundat=.
C. Localizarea [i identificarea subiectuluiinvestigat. Elementul "time"
Un utilizator poate fi identificat [i localizat pe bazaanaliz=rii fi[ierelor jurnal care con]in \nregistr=rile unor ac]iuni[i evenimente cum ar fi conectarea sau deconectarea de lare]eaua de Internet.
Analizarea fi[ierelor jurnal va furniza date importantereferitoare la cine s-a conectat de la un anume computer,unde este localizat acest computer, când s-a stabilitconexiunea [i cât a durat aceasta. Calculatorul care vagenera fi[ierul jurnal va folosi \n mod normal timpul local, dartrebuie luate \n calcul diferen]ele de fus orar [i cele legate desincronizarea set=rilor unui sistem cu timpul real.
Fi[ierele jurnal fac referire, \n partea de \nceput aacestora (header), la elementul timp sub forma unorabrevieri, ce trebuie cunoscute de investigator pentru a puteaciti un asemenea log :
UT SAU GMT - Universal / Greenwich mean time - timpuluniversal (Greenwich)
EST sau EDT - Eastern Time zone - timpul din zona EstEuropean=;
CST sau CDT - Central Time zone - timpul din zona CentralEuropean=;
PST sau PDT - Pacific Time zone - timpul din zonaPacificului;
HHMM - orele (HH) [i minutele (MM) ce se scad din UT;+HHMM - orele (HH) [i minutele (MM) ce se adaug= la UT;Z - timpul universal;A - timpul universal (UT) minus o or=;M - timpul universal (UT) minus 12 ore;N - timpul universal (UT) plus o or=;Y - timpul universal (UT) plus 12 ore.
D. Mijloace de interceptare a datelorExist= mai multe posibilit=]i de interceptare a datelor,
dar aceste tehnici complexe necesit= cunoa[terea [i\n]elegerea \n totalitate a modului de organizare [i
16 CRIMINALISTICA
Lect. univ. dr. GHEORGHE ALECUUniversitatea "Spiru Haret" – Facultatea de Drept, Constan]a
func]ionare a transmiterii datelor.|n acest sens, dac= se respect= condi]iile legale, se
pot folosi urm=toarele tehnici de interceptare [i monitorizarea traficului subiectului investigat :
� E - mail - box - const= \n interceptarea [i copiereacu ajutorul operatorilor de pe Internet a mesajelor tip e-mailadresate sau trimise de suspect, aceste e-mail-uri trecândprin serverul de mail al ISP-ului;
� Interceptarea comunica]iilor - folosindu-sedispozitive speciale (data analyser) care, dac= sunt plasate \nanumite noduri de re]ea (cât mai aproape de suspectulinvestigat), au capacitate de a intercepta [i filtra pachetele dedate chiar \n situa]ia folosirii unor protocoale alternative.Unele din aceste dispozitive pot s= refac= \n totalitate fluxulde informa]ional original;
� Scanarea newsgroup-urilor - cu ajutorulprogramelor pentru calculator dedicate acestui scop, pe bazaunor cuvinte cheie, dat fiind volumul foarte mare de date carese stocheaz= [i care \mpiedic= verificarea \n totalitate aacestora;
2. Prelevarea [i analiza probelor [i amijloacelor de prob=
A. Efectuarea verific=rilor [i perchezi]iilor \nmediul informatic
De[i principiile stabilite de actele normative \n vigoarepentru efectuarea unei verific=ri sau perchezi]ii nu seschimb= \n mediul electronic, trebuie totu[i utilizate procesementale [i aptitudini noi. Astfel dac= \n cazul unei perchezi]iiclasice, anchetatorul poate vizualiza obiectele ce ar puteaconstitui probe, \n situa]ia unei perchezi]ii efectuate \ntr-unmediu informatic, dispozitivele de stocare a probelorelectronice s-ar putea s= nu fie atât de evidente pentruanchetator, mijloace importante de prob= putând s= fie omisesau deteriorate \n procesul de perchezi]ie.
Exist= trei probleme care trebuie abordate \n leg=tur=cu ini]ierea [i executarea unui astfel de verific=ri sauperchezi]ii :
� \n momentul solicit=rii autoriza]iei de perchezi]ie, \ncuprinsul acesteia s= fie men]ionat [i faptul c= urmeaz= s= fieverificate [i mediile de stocare electronice;
� locul unde se va efectua analiza probelorinformatice trebuie stabilit \nainte de \nceperea verific=riimediului informatic. Acesta ar putea fi \n cadrul unui laboratorsau chiar locul unde au fost descoperite probele, situa]ii \ncare se va cunoa[te de la \nceput dac= este necesar= sau nuridicarea elementelor de hardware \n vederea verific=rii;
� mediile ce vor fi cercetate, existând \n esen]= treicategorii: calculatoarele de sine st=t=toare, re]elele decalculatoare [i medii de stocare portabile.
Preg=tirea unei verific=ri sau perchezi]ii \ntr-un mediuinformatic necesit= respectarea urm=toarelor etape :
� colectarea informa]iilor privind sistemele informaticece urmeaz= a fi verificate, tipul de stocare a datelor, loca]iaechipamentului [i a dispozitivelor de stocare;
� statutul sistemului informatic [i prezen]a sauabsen]a anumitor persoane;
� stabilirea participan]ilor la verificare sau laperchezi]ie - \n afara investigatorilor vor participa [i persoanecu calificare tehnic= adecvat= (criminali[ti, ingineri desistem);
� stabilirea logisticii ce urmeaz= a fi folosit=(instrumente, programe software, medii ne\nregistrate).
|n desf=[urarea propriu-zis= a verific=rii sauperchezi]iei exist= câteva lucruri de o importan]= major= ce
trebuie realizate \n primele minute imediat dup= ini]iereaac]iunii, pe cât posibil \n succesiunea urm=toare:
� securizarea locului faptei prin \ndep=rtareapersoanelor aflate la calculatoare, \ntrucât o parte dinacestea ar putea avea aptitudinile [i chiar motiva]ia necesar=distrugerii probelor electronice. Vor fi identificate probele cese afl= \n pericol imediat (de exemplu, procesul format=riiunui disc - situa]ie \n care se va \ntrerupe aceast= opera]iechiar dac= este necesar= deconectarea sistemului);
� stabilizarea mediului \n care urmeaz= s= sedesf=[oare verificarea prin asigurarea zonelor \n care se afl=calculatoarelor fa]= de accesul tuturor persoanelor, respectivprin stabilirea faptului dac= sistemul informatic verificat esteconectat cu zona de afar= - situa]ie \n care se va proceda ladeconectare;
� identificarea persoanelor care au cuno[tin]e [iaptitudini informatice - ce urmeaz= a fi audiate cu privire laatribu]iile de serviciu [i informa]iile stocate \n sistemulinformatic;
� identificarea a cel pu]in doi martori asisten]i neutri.Procedura verific=rii sau perchezi]iei va continua prin
inspectarea atent= a locului perchezi]iei \n vedereaidentific=rii urm=toarelor elemente :
� num=rul [i tipul unit=]ilor centrale de procesare;� loca]ia unit=]ilor centrale de procesare;� tipul [i topologia re]elei;� sistemul de operare al re]elei;� existen]a unor medii de efectuare a unor copii de
persoanelor cu cuno[tin]e \n domeniul sistemelor informatice.Exist= mai multe motive pentru care audierile trebuie ini]iate\n aceast= etap= [i de c=tre speciali[ti \n domeniu. Astfel,persoanele cu cuno[tin]e tehnice au tendin]a s= rela]ionezecu celelalte persoane din cadrul firmei sugerându-le ce s=declare, iar cele cu atitudine cooperant= vor putea fi folositeulterior \n procesul verific=rii. De asemenea prin audiereaacestor persoane de c=tre cadre specializate sau al]ispeciali[ti atra[i se evita furnizarea unor informa]ii false saueronate, situa]ie care s-ar putea \ntâlni dac= angaja]iiintervieva]i ar avea motive s= cread= c= anchetatorul nu estefamiliarizat cu aceste cuno[tin]e.
|n continuare se va stabili dac= se recomand=examinarea la fa]a locului a mediului informatic, respectiv cehardware va trebui ridicat \n vederea continu=rii cercet=rilor.Verificarea la fa]a locului trebuie f=cut= \ntotdeauna de c=trespecialistul criminalist sau personalul tehnic atras \n prezen]aunor martori asisten]i neutri [i a subiectului investigat.
|n final, documentarea verific=rii sau a perchezi]iei seva realiza prin redactarea unui proces verbal la care se vorata[a declara]iile [i alte anexe (fotografii, documente ridicate,capturi de ecran etc.).
B. Analizarea probelor [i transformarea acestora\n mijloace de prob=
Datele colectate referitoare la activit=]ile subiectuluiinvestigat se vor analiza prin mijloace specifice \n vedereatransform=rii acestora \n mijloace de prob=. Analiza acestordate se va face \n func]ie de natura acestora (exemplu: copiiale unor e-mail-uri puse la dispozi]ie de victim=, fi[iere jurnalale unor aplica]ii client, pagini web) [i se vor consemna \nprocese verbale de constatare..
C. Analizarea mediilor de stocare indisponibilizatecu ocazia verific=rilor
Scopul analiz=rii mediilor de stocare indisponibilizatepe parcursul verific=rilor este de a identifica probe care s=confirme sau s= \nl=ture suspiciunile referitoare la s=vâr[ireaunei fraude informatice.
CRIMINALISTICA 17
Un mediu de stocare poate con]ine \n mod normalurm=toarele tipuri de fi[iere :
� Fi[iere ale unor programe pentru calculator;� Fi[iere generate de utilizator;� Fi[iere temporare de diferite tipuri, create de
sistemul de operare.Probele legate de comiterea unei infrac]iuni trebuie
\ntotdeauna c=utat= \n ultimele dou= categorii enun]ate, darnu trebuie uitat faptul c= date importante pot fi identificate \nfi[iere "ascunse" printre fi[ierele unor programe sau aplica]ii.
Fi[ierele [terse ar putea fi recuperate \n totalitate cuajutorul unor instrumente special concepute \n acest sens.
Analizarea datelor stocate necesit= cuno[tin]e tehnicede specialitate dar [i r=bdare, concentrare [i un mediu delucru corespunz=tor, ferit de factori perturbatori.
Datele stocate pe mediile originale (hard -disk, CD -ROM-uri, dischete) trebuie transferate prin copiere pe altemedii de stocare similare, acestea urmând s= fie folosite \nvederea studierii fi[ierelor. Aceasta este o regul= important=ce trebuie respectat= pentru a evita deteriorarea saumodificarea involuntar= a informa]iilor [i folosirea acestei\mprejur=ri de c=tre f=ptuitor \n ap=rarea sa.
La finalizarea analizei datelor cuprinse \n diferitelefi[iere enun]ate se va elabora un raport cu descriereadesf=[ur=rii verific=rilor, cuprinzând, \n mod obligatoriu,urm=toarele date :
� cine a efectuat analiza, locul unde a avut locintervalul de timp \n care s-a desf=[urat [i obiectul analizei;
� ce software s-a folosit \n analiz=;� indicarea documentelor care au fost printate, cu
men]ionarea locului unde au fost identificate;� semn=tura.
3. Cercetarea criminalistic= a unor fraudeinformatice
A. Hacking-ulPoli]i[tii specializa]i \n investigarea acestui tip de
fraude trebuie s= cunoasc= \n detaliu cadrul juridic aplicabil [is= ia \n considerare diferen]ele de reglementare ce potinterveni de la ]ar= la ]ar= \n cazul verific=rilor transfrontaliere.\n aceea[i m=sur= investigatorul trebuie s= \n]eleag=aspectele tehnice pe care le implic= desf=[urarea uneianchete \n mediul informatic.
Investigarea acestor fraude presupune parcurgereamai multor etape :
� Identificarea pagubelor|n prim= faz=, scopul verific=rilor este de a determina
care este paguba [i cine se face vinovat de producereaacesteia. |n acest sens, se va proceda la audierea p=r]iiv=t=mate cu privire la motivele pentru care consider= c= s-ap=truns \n mod neautorizat \n propriul sistem informatic.
� Crearea unor copii de siguran]=|n majoritatea cazurilor victimele nu vor cunoa[te
motivele sau scopurile hackerului [i nici modific=rile care aufost aduse sistemului. De aceea este obligatorie "\nghe]area"situa]iei curente, prin realizarea unor copii ale sistemului("imagine back-up"). Dac= victima nu a f=cut acest lucru deja,aceasta trebuie instruit= \n acest sens, iar Back-up-urile maivechi trebuie securizate \n vederea efectu=rii unor verific=riam=nun]ite pentru a determina momentul primei intruziuni [imodific=rile care au intervenit.
� Colectarea informa]iilor referitoare la sistem|n fiecare caz este foarte important s= se colecteze
informa]ii referitoare la sistemul victimei, respectiv:1) tipul [i versiunea sistemului de operare;2) leg=turile sistemului la diferite re]ele locale sau
publice;
3) modul de realizare a leg=turii la re]elele respective;4) sistemele de securitate utilizate de sistemul \n
cauz=.Pe baza acestor date, investigatorii pot identifica
punctele slabe [i vulnerabilit=]ile sistemului [i direc]ionaeficient ancheta.
jurnal care \nregistreaz= evenimentele produse. Acestefi[iere pot fi identificate la nivelul sistemului de operare, albazelor de date,al aplica]iilor instalate sau chiar la nivelulcomponentelor hardware ale re]elelor .
� Identificarea f=ptuitoruluiPe baza informa]iilor furnizate de fi[ierele jurnal se
poate determina dac= hackingul s-a produs din afara sau dininteriorul sistemului.
Astfel, folosindu-se de vulnerabilit=]ile sistemului, unutilizator local cu privilegii limitate \[i poate m=ri acesteprivilegii \n mod fraudulos sau un utilizator extern poateaccesa re]eaua \n mod neautorizat.
|n marea majoritate a cazurilor de hacking, acesteactivit=]i sunt realizate de la distan]= (remote attack) de c=treatacatori care nu de]in nici un fel de control asupra sistemului]int=.
|n ambele situa]ii informa]iile de log culese pot furnizainforma]ii privind sursa atacurilor sub forma unei adrese IPsau a altor date ce pot duce la identificare hackerului.
� Solicitarea cooper=rii externePe parcursul cercet=rilor investigatorul trebuie s=
hot=rasc= dac= este necesar= solicitarea cooper=rii dinpartea companiilor de telecomunica]ii (furnizorii de serviciiInternet, de telefoane etc. sau a altor for]e de poli]ie str=ine.
Mai ales \n situa]ia \n care activitatea infrac]ional=continu= sau a fost l=sat= s= continue este foarte importants= se solicite sprijinul companiilor de telecomunica]ii \nvederea identific=rii sursei hackingului.
|nainte de a se adresa acestor companii, ofi]eriiinvestigatori trebuie \ns= s= cunoasc= dac= din punct devedere tehnic [i legal, ceea ce se cere este realizabil.
|n func]ie de rezultatele ob]inute pe parcursulcercet=rilor se va trece la realizarea operativ= a acestora prinefectuarea de perchezi]ii, audieri, cercet=ri la fa]a locului,ridicarea de obiecte sau \nscrisuri [i a oric=ror altor activit=]ice se impun.
1. Browser - Un program care ruleaz= pe calculatoarele conectate lainternet [i asigur= accesul la bog=]iile din WWW (World Wide Web).2. Download - a desc=rca - a transfera un fi[ier de pe un alt calculatorpe calculatorul dvs. prin intermediul unui modem [i al unei liniitelefonice.3. I.Lucaci, R.Marin, "Investigarea infrac]iunilor informatice", Ed. M.I.,p.424. Idem, p.56.5. Gh.Alecu, "Criminalistic=. Curs Universitar"Ed.Ovidius UniversityPress, Constan]a 2004, p.860.6. I.Lucaci, R.Marin, op.cit., p. 75.7. I.Lucaci, R.Marin, op.cit., p. 81.8. L.Vasiu, I.Vasiu, "Informatic= juridic= [i drept informatic", Ed.Albastr=, Cluj - Napoca, 1997, p. 51."Securitatea comer]ului electronic", Ed. All, Bucure[ti, p. 69.
18 CRIMINALISTICA
DDe secole, scrisul, \n special cel de mân=,a reprezentat unul din cele maiimportante mijloace de comunicare.
Treptat, datorit= eficien]ei sale deosebite [i a relativeisimplitate a \nsu[irii sale de c=tre orice persoan=, l-auf=cut indispensabil bunei desf=[ur=ri a rela]iilor socialedin \ntreaga sfer= a activit=]ii omene[ti.
Scrisul de mân= continu= s=-[i p=strezeimportan]a, lucru evident valabil [i pentru actele\ntocmite \n acest mod. Chiar dac= \ntr-un viitor nu prea\ndep=rtat acesta va fi din ce \n ce mai pu]in folosit gra]ieconcuren]ei dispozitivelor de scriere mecanice [ielectronice, consider=m c= deocamdat= nu se poatevorbi \nc= de a[a ceva, scrisul de mân= continu= s= fiefolosit, zilnic, pe scar= larg= de un num=r foarte mare depersoane.
Apari]ia semn=turii trebuie legat= de cerin]ele buneidesf=[ur=ri a rela]iilor sociale care necesitau un mijloc deatestare a identit=]i persoanei [i de probare a actelor devoin]= ale acesteia, chiar [i \n cazul dispari]iei sale fizice.
Primul instrument folosit pe teritoriul României [i \nalte p=r]i ale Europei pentru atingerea scopului men]ionat afost sigiliul. Acesta a fost \nlocuit treptat cu semn=turadatorit= r=spândirii extraordinare a scrisului care red= graficnumele persoanei respective [i, eventual, func]ia sau \nterminologia mai veche, demnitatea acesteia, toate scrise depropria mân=.
Ini]ial, semn=tura fiind numai par]ial r=spândit=datorit= num=rului redus al [tiutorilor de carte a coexistat multtimp cu" semn=tura" prin punere de deget. Pe m=suradezvolt=rii \nv=]=mântului, tot mai multe persoane semneaz=prin gesturi grafice [i treptat, semn=tura prin punere de degeta c=zut \n desuetitudine. Posibilit=]ile largi de certificare pecare le ofer= semn=tura, la care se adaug= [i faptul c=aceasta reprezint= un excelent mijloc de identificare, explic=r=spândirea \n toate sectoarele sociale. Nu exist= practicrela]ii interumane care s= nu necesite \ntocmirea unor acte.
Crearea unor semn=turi proprii se face sim]it= lamajoritatea persoanelor, dup= \nv=]area primelor no]iunigrafice, adic= dup= formarea deprinderilor de scriere \ncursul primilor ani de [coal=.
Deoarece minorii nu sunt pu[i \n situa]ia de a semnadocumente, ei neavând capacitate de exerci]iu pân= la vârstade 14 ani, nu \[i formeaz= o proprie semn=tur=. |n fazaincipient=, semn=turile nu se vor deosebi cu nimic de scriereatextelor, adic= vor consta pur [i simplu \n scrierea lizibil= [icomplet= a numelui [i prenumelui, bine\n]eles \n ritmul lent [igreoi caracteristic scrisului \n devenire.
Perioada personalit=]ii juridice \n devenire, prev=zut=de lege \ntre 14 [i 16 ani, corespunde [i epocii de formare asemn=turii.
Gradul de particularizare al semn=turii [i forma pecare o ia sunt determinate de frecven]a utiliz=rii semn=turiide c=tre persoana respectiv=. Necesitatea de a semnareprezint= de fapt un exerci]iu [i un antrenament continuu,ceea ce atrage dup= sine o perfec]ionare a deprinderilormotrice, o accentuare sim]itoare a automatismului gesturilor,o cre[tere a vitezei de execu]ie.
Consecin]a fireasc= este o simplificare a construc]iilorgrafice [i chiar o reducere cantitativ= a acestora, numele fiindredat doar par]ial sau complet indescifrabil.
La procesul form=rii semn=turilor contribuie [ifactori de cuno[tin]=, constând \n interven]iascriptorului, care \n mod deliberat introduce anumiteelemente de complicare (monogram=ri, tr=s=turisuplimentare nefunc]ionale; ornament=ri, finaliz=ri dintrecele mai variate), dorind s=-[i creeze \n acest fel osemn=tur= interesant= din punct de vedere estetic saugreu de imitat.
Fa]= de procesul de \nv=]are a scrierii \n carepersoana porne[te de la gesturi elementare, cel de \nsu[ireprezint= avantajul de a pleca de la un scris gata constituit.Semn=tura va avea o durat= mai mic= decât scrisul deoareceautorul are dorin]a de a-[i crea o semn=tur= maireprezentativ=, intervenind \n alc=tuirea grafismului printr-odiversitate de modific=ri pân= la g=sirea unei construc]iigenerale care i se pare satisf=c=toare.
|n procesul de elaborare a semn=turilor un rol revinefanteziei dar [i sursei de inspira]ie cum ar fi semn=tura unorpersoane pe care le \ntâlne[te \n mediul ambiant, inclusiv celfamilial. Sunt bine cunoscute cazurile \n care b=iatul imit=semn=tura tat=lui sau al so]iei care dobânde[te prin c=s=torieun nou nume [i ia ca model, semn=tura so]ului.1
Scriptorii \[i anexeaz= construc]ia grafic= pe redareanumelui, neexistând nici o regul= de alc=tuire a semn=turilor.Semn=tura poate con]ine numele exact \n \ntregime (nume,ini]iala tat=lui [i prenumele) sau par]ial (numai numele,numele precedat de ini]iala prenumelui, câteva litere dinnume). Din acest punct de vedere semn=turile pot fi complete[i incomplete.
|n condi]iile cre[terii automatiz=rii mi[c=rilor desemnare, scriptorul va simplifica literele, le va condensa,trasând rapid dou= sau mai multe litere prin gesturi cât maiscurte, va suprima unele construc]ii grafice sau le vafiliformiza \n special \n partea final= a semn=turii. Acestesemn=turi pot fi clasificate \n literare, neliterare [i mixte.
Repeti]ia este indispensabil= pentru formareadeprinderii de a semna. Execu]ia repetat= a acelora[i semnegrafice va permite crearea leg=turilor nervoase temporare [ia reflexelor necondi]ionate ce reprezint= baza fiziologic= aactului de a semna.
De asemenea, frecven]a semn=turilor va determinanivelul de \nsu[ire al acesteia. Dac= exersarea semn=turii
CRIMINALISTICA 19
Drd.TILEA MIHAELA
este mai rar=, atunci aceasta nu se va distan]a prea mult descris doar prezentând \n plus unele aspecte cum ar fi: vitezade execu]ie, coordonarea acesteia, dexteritatea tras=riielementelor de leg=tur=, calitatea traseului [.a. comparativ cuscrisul. Când autorul procedeaz= la exerci]ii de semnaresus]inute \n mod continuu, sistematic, acestea se vor reflecta\n schimb=ri ale grafismului rezultat.
Semn=tura se va simplifica din punct de vedere alalc=tuirii [i va con]ine elemente stilizate, cerute de legeaminimului efort. Dac= dup= formarea semn=turii, titularulacesteia semneaz= mai des, semn=tura se vaperfec]iona.
La persoanele care au un scris inferior sau mediu seva observa diferen]a dintre acesta [i semn=tur=, acest aspectavând o importan]= deosebit= la efectuarea expertizei cândsemn=tura nu va fi evaluat= prin raportarea sa la scrisultitularului [i s= fie comparat= cu grafisme de acela[i fel.
Semn=turile prezint= numeroase particularit=]i deansamblu [i de detaliu, care le confer= calitatea de a fi strictindividuale. Aceast= proprietate a semn=turii face posibil=identificarea autorului [i se bazeaz= pe calitateasemn=turii de a fi proprie unei anumite persoane [i \nacela[i timp diferit= de oricare alta.
Apreciem c=, \nc= din primele faze ale procesului deformare, semn=tura este bine particularizat= datorit= faptuluic= reflect= caracterul individual al scrisului din care rezid=.
Scrisul [i implicit semn=tura este un proces dintre celemai complexe, studiul s=u competent necesitând corelareaeforturilor criminali[tilor cu cele ale fiziologilor, lingvi[tilor,matematicienilor [i a altor speciali[ti. El trebuie privit \nstrâns= leg=tur= cu gândirea, fiind un mijloc de fixare aacesteia cu ajutorul semnelor grafice. Scrierea, constituie odeprindere care se formeaz= \n cursul dezvolt=riiontogenetice [i care difer= de la o persoan= la alta.Mecanismul fiziologic al deprinderilor \n general, inclusiv aldeprinderii de scriere, este dat de complexul de leg=turinervoase temporare (conexiuni \ntre focarele de excita]ie) [ide reflexele condi]ionate.
Potrivit teoriei pavloviene, la nivelul scoar]ei cerebraleprocesele nervoase fundamentale - excita]ia [i inhibi]ia - suntpermanent sistematizate. Ca urmare a fenomenului deiradiere a excita]iei din focarul mai slab spre focarul maiputernic [i al concentr=rii celor dou= tipuri de procesenervoase, precum [i ca urmare a induc]iei lor reciproce, areloc un fenomen de stabilizare, de "b=t=torire" a c=ilornervoase. |n acest fel se formeaz= un stereotip dinamic,adic= un complex de leg=turi temporare, care se manifest=sub forma unor reac]ii stabile cu caracter unitar
Stereotipul dinamic nu se na[te dintr-o dat=, cinecesit= numeroase repet=ri [i exerci]ii, \n a[a fel \ncâtcu timpul are loc un proces de fixare, iar efectuareaac]iunii respective devine automatizat=.
Pentru o just= apreciere a modului \n care ia na[terescrierea trebuie avut= \n vedere leg=tura indisolubil= \ntrelimba oral= [i limba scris=, ambele reprezentând \n fondaspecte ale limbajului. |n realizarea limbajului concur= diferitesisteme: sistemul aferent, compus din analizatori auditivi,vizuali, kinestezici [i tactili, care transmite influxul nervos dela receptorii periferici spre sistemul nervos central [i celaferent, alc=tuit din organele vorbirii [i ale scrierii, careefectueaz= procesul invers de transmitere a influxului nervos
de la centru spre organele efectoare.Scrierea se face prin reproducerea semnelor grafice
conven]ionale a c=ror form= [i gesturi de execu]ie suntmemorate [i \ntip=rite prin \nv=]are.
Sistemul nervos central pune \n mi[care, conduce [icontroleaz= organul efector. Principalele mi[c=ri de scrieresunt: flexiunea, extensiunea, abduc]ia [i aduc]ia.
Flexiunea [i extensiunea se execut= \n plan vertical [iconstau \n aducerea instrumentului scriptural de sus \n jos [iducerea lui de jos \n sus, prin strângere [i, respectiv,destinderea degetelor, pe când abduc]ia [i aduc]ia sedesf=[oar= pe plan orizontal, prin deplasarea mâinii de lastânga spre dreapta, [i invers, ceea ce \nseamn= o\ndep=rtare [i apropiere de la [i spre centru. Unor asemeneami[c=ri de maxim= simplitate le vor corespunde linii drepte,mi[c=rile mai complicate, de rota]ie fiind ob]inute princombinarea celor patru mi[c=ri de baz=.2
Scrisul, constând \n mi[c=rile automatizate alebra]ului, mâinii [i degetelor, trebuie considerat ca ogesticula]ie special=, ca o mimic= a mâinii, altminteri demare fine]e [i precizie. Ca atare, scrisul are aceea[ivaloare expresiv= a st=rilor emo]ionale [i a elementelorsuflete[ti permanente, ca [i restul mi[c=rilor corpului.Dac= orice sentiment, tendin]=, stare sufleteasc= [i chiarimagine vizual= [i auditiv= au coresponden]e motrice precisedin a c=ror evaluare se poate deduce tâlcul fenomenelorsuflete[ti, cu atât mai mult va trebui s= atribuim scrisuluivaloare de orientare \n cunoa[terea vie]ii l=untrice.
Scrisul prezint=, \ntr-adev=r, privilegiul de a traducemi[c=ri de mare fine]e [i, \n acela[i timp, de a l=sa urmegrafice dup= s=vâr[irea gesturilor. |n executarea scrisului,expresia mi[c=rii r=mâne \n permanen]a sub ochiiobservatorului, care o poate analiza \n am=nun]ime. Scrisultrebuie s= fie deci considerat ca un grafic sensibil al mi[c=rilormâinii, s=vâr[it pe m=sur= ce aceste mi[c=ri se produc.
Subliniem c= noi nu scriem numai cu mâna - aceastaeste doar un instrument, animat de un motor care estecombina]ia armonioas= de mu[chi [i nervi, fiind alimentat deo for]= motrice, iar generatoarea acestei for]e este creierulnostru.
Scrierea este rezultatul creierului, mâna nefiind \nstare s= realizeze gestul grafic f=r= impulsul cerebral.Tr=irea interioar= a fiec=ruia dintre noi se tr=deaz= prinaceast= manifestare material= care este scrisul. Scrisultr=deaz= unicitatea noastr= inconfundabil=. El ne ajut= s= nefie relevate nu numai caracterul, temperamentul, stareaemo]ional=, tulbur=rile psihice sau de personalitate, dar [idatele constitutive ale individului, cât [i st=rile de moment.Semnele unui scris ne dau amprenta grafic=, [i neunicizeaz=.3
BIBLIOGRAFIE:1. Fr=]il= A. [i P=[escu G. - Expertiza criminalistic= a
semn=turii, Editura Na]ional, Bucure[ti, 1997, p. 22.
2 Ionescu L. - Expertiza criminalistic= a scrisului, Editura
Junimea, Ia[i,1973, p. 36-37.
3 Ionescu L. - Expertiza criminalistic= a scrisului, Editura
Junimea, Ia[i,1973, p. 20.
20 CRIMINALISTICA
DDin cele mai vechi timpuri, crimele au fostconsiderate cele mai grave infrac]iuni,acordându-se o importan]= deosebit=
identific=rii [i tragerii la r=spundere a f=ptuitorilor.Statisticile arat= c= rata criminalit=]ii \n S.U.A. este
de 6,8 omucideri la 100.000 de persoane, iar \n MareaBritanie de 1,4 omucideri la 100.000 de persoane.
|n România, \ncepând din anul 2001, a existat otendin]= de sc=dere a cazurilor de omucidere: 947 \n anul2001; 873 \n anul 2002; 782 \n anul 2003; 617 \n anul 2004(2,8 cazuri la 100.000 locuitori).
|n ultima parte a secolului trecut, au avut locprogrese spectaculoase \n perfec]ionarea tehnicilor delucru ale poli]iilor din \ntreaga lume \n prevenirea [icombaterea criminalit=]ii, inclusiv \n probarea vinov=]ieicriminalilor. Amprentele au fost \nregistrate [icomputerizate [i au fost construite fi[iere cu date caresunt accesibile tuturor poli]i[tilor. |n unele ]=ridezvoltate, \n anumite zone din ora[e, s-au instalatcamere video de supraveghere care sunt de mare folos \nprinderea [i identificarea infractorilor. Oricum, cea maiimportant= descoperire \n solu]ionarea omuciderilor esteperfec]ionarea testelor ADN. |nainte ca testele ADN s= fieposibile, medicina legal= analizeaz= sângele [i spermal=sate la fa]a locului crimei pentru a afla grupa de sângea f=ptuitorului.
Citirea codului ADN, a[a-numita “amprent=genetic=”, a fost folosit= prima dat= \n anchetareacrimelor \n anii 1980, chiar dac= structura ADN a fostdescoperit= \n anul 1952.
Probele ADN de la locul crimei pot fi luate de lamici urme de saliv=, sânge, sperm= sau alt fluid alcorpului, fire de p=r, acestea fiind folosite pentru adetermina “amprenta genetic=” a suspectului. TestulADN poate fi folosit atât pentru a elimina poten]ialiisuspec]i cât [i pentru a dovedi vinov=]ia.
|n Marea Britanie [i Statele Unite exist= baze dedate computerizate \n care sunt \nmagazinate detaliidespre ADN-ul persoanelor condamnate pentruinfrac]iuni grave. Baza de date a ADN-ului din MareaBritanie con]ine circa 300 de mii de profile, plus 27 de miide analize ale ADN-ului g=sit la locul crimelor care aur=mas cu autori neidentifica]i.
Cu ajutorul noilor tehnici criminalistice [i anormelor metodologice investigative – perfec]ionate dela an la an –, care se aplic= \n cadrul Poli]iei Române, s-areu[it ca, \n anul 2004, o bun= parte din autoriiinfrac]iunilor de omor s= fie identifica]i cu operativitate,iar probele criminalistice [i medico-legale s= fieindubitabile \n justi]ie.
Este semnificativ \n acest sens, modul \n care a fostsolu]ionat de c=tre poli]i[tii ie[enii, \n cooperare cu cei din
Jude]ul Neam], omorul deosebit de grav, comis asupravictimei Tuborachi Nicoleta, din Comuna Miroslove[ti, Jude]ulIa[i, de c=tre Puiu Gheorghe. Acest= comun= este situat= \npartea de vest a Jude]ului Ia[i [i se \nvecineaz= cu comuna}ibucani din Jude]ul Neam].
Fiecare dintre cele dou= comune au \n componen]alor mai multe sate, printre care Ciohor=ni (Miroslove[ti) [iDavideni (}ibucani), localit=]i ce au leg=tur= cu tragiculeveniment.
C a d a v r u l “ v o r b e [ t e ”C a d a v r u l “ v o r b e [ t e ”Vineri 27 august, \n jurul orei prânzului, agen]ii de
poli]ie de la Postul de poli]ie din comuna Miroslove[ti au fostsesiza]i c= Tudorachi Nicoleta a plecat de acas= \n ziua de 25august, deplasându-se cu bicicleta spre domiciliul bunicilor eidin satul Davideni [i nu a mai ajuns la destina]ie.
|n baza unui plan privind realizarea activit=]iiinvestigative, agen]ii de poli]ie, \mpreun= cu o grup= de sprijinalc=tuit= din membrii ai familiei Tudorachi [i cet=]eni aicomunei, au efectuat scotociri pe drumul de acces dintresatele Vla[eni, apar]in=tor de Comuna Miroslove[ti, unde afost v=zut= ultima dat=, [i Davideni, localitatea de destina]ie.
Ca urmare a acestor activit=]i, tân=ra TudorachiNicoleta a fost g=sit= decedat= \ntr-un [an] cu o adâncime de0,80 metri, acoperit= cu stuf. La examinarea exterioar= acadavrului, poli]i[tii au constatat semne de violen]= caredemonstrau c= T.N. este victima unei abominabile crime.
Primele m=suri pe care le-au luat oamenii legii au fost:• delimitarea câmpului infrac]ional; • asigurarea pazeilocului faptei; • comunicarea evenimentului laDispeceratul I.P.J. Ia[i \n vederea constituirii echipeicomplexe de cercetare; • comunicarea activit=]ilor descotocire a zonei unde a fost g=sit= victima.
La o distan]= de circa 30 metri de locul unde se aflacadavrul, pe malul albiei unui pârâu, a fost descoperit= ogeant= de dam= \n care se aflau obiectele personale alevictimei, recunoscute de membrii familiei Tudorachi.
Investigarea locului faptei de c=tre echipa complex= a\nceput \n ziua de 28 august, \n condi]ii de luminozitatenatural=, ocazie cu care s-au constatat, \n principal,urm=toarele:
� Victima a fost strangulat= cu bareta sutienului, iarobiectele de vestimenta]ie erau deteriorate prin rupere;
� Pe mâna dreapt= a victimei, criminali[tii au ridicatdou= fire de p=r, \n lungime de 1,5, respectiv 2 cm, urmânds= fie examinate \n laborator;
� |n apropierea cadavrului s-au g=sit, dispersa]i,cerceii din plastic, apar]inând victimei, unul dintre ei fiind rupt;
� |n canal, la o distan]= de 5 metri de cadavru, seaflau papucii tip sabo]i ai victimei.
Datorit= precipita]iilor c=zute \n intervalul de timpdintre data probabil= a comiterii faptei [i data g=siriicadavrului, nu au fost descoperite alte urme sau mijloace
CRIMINALISTICA 21
Chestor principal de poli]ie drd. IANCU {TEFANProf. VASILE L+P+DU{I
22 CRIMINALISTICA
Fig. 1 – S=geata indic= locul unde a fost g=sit cadavrul numiteiTudorache Nicoleta
Fig. 4 – |n jurul gâtului se observ= breteaua de la sutien
Fig. 5 – Nodul cu care breteaua sutienului a fost legat= \n jurul gâtului
Fig. 6 – Papucii tip sabo]i ai victimei,descoperi]i \n canalul de la locul faptei
Fig. 2 – Pozi]ia \n care a fost g=sit= victima
Fig. 3 – S=geata indic= existen]a unui [nur \n jurul gâtului victimei
materiale de prob= care s= poat= fi folosite \n activit=]ile deidentificare a f=ptuitorului.
Cele constatate la fa]a locului au fost fotografiate [i\nregistrate pe caset= video de c=tre criminali[ti (fig. 1-7)
Trecându-se la efectuarea autopsiei cadavrului,medicii legi[ti au desprins urm=toarele concluzii:
� moartea numitei Tudorachi Nicoleta a fost violent=[i s-a datorat insuficien]ei respiratorii acute, consecin]astrangul=rii;
� infiltra]iile hemoragice de la nivelul organelorgenitale (externe) pledeaz= pentru producerea lor \n cadrulunei agresiuni sexuale;
� infiltra]iile hemoragice de la nivelul ]esuturilor moiepicraniene au putut fi produse prin lovire cu corpuricontondente [i nu au avut rol tanatoregenetor;
� pe limba victimei a fost descoperit un fragment deziar, cu dimensiunile de 5 x 2 cm, având form= neregulat=;
� moartea poate data de trei zile anterior dateiautopsiei.
Probatoriu confirm= fapteleProbatoriu confirm= faptele|n urma cercet=rii locului faptei [i a concluziilor
medico-legale, procurorul criminalist [i echipa de poli]i[ti dincadrul Serviciului investiga]ii criminale (condus= desubcomisarul George Grumezea) au \ntocmit un plan cuactivit=]ile ce trebuiau continuate, \n vederea identific=riiautorului (autorilor). |n con]inutul planului s-au prev=zuturm=toarele ipoteze:
� fapta a fost comis= de persoane cunoscute devictim= anterior c=s=toriei;
� fapta a fost s=vâr[it= de persoane cercetate pentrucomiterea de infrac]iuni privitoare la via]a sexual=;
� fapta a fost comis= de persoane care s-au \ntâlnitocazional cu victima.
Pentru verificarea ipotezelor men]ionate au fostangrena]i 18 poli]i[ti, fiind audiate mai multe persoane dinlocalit=]ile Ver[eni [i Davideni.
S-a stabilit c= bicicleta, marca Montain Bike,proprietatea victimei, a fost g=sit= de numitul UngureanuEnache \n marginea canalului din partea stâng= a drumuluice face leg=tura \ntre satele Ver[eni [i Davideni. (fig. 8 [i 9).
Verificându-se ultima ipotez=, poli]i[tii au stabilit c=, \nziua de 25 august, a fost semnalat pe raza localit=]ii Davideniun tân=r din satul Vere[eni, fiind identificat \n persoananumitului Puiu Gheorghe, \n vârst= de 27 ani, de profesietâmplar, din Comuna Miroslove[ti. Acesta prezenta oescoria]ie pe obrazul stâng, sus]inând pe timpul anchetei c=a fost lovit de ramurile unui pom. Pentru verificarea alibiului,s-a luat m=sura efectu=rii unui experiment judiciar, prilej cucare s-a concluzionat c= excoria]iile nu se puteau produceprin mecanismul indicat de suspect.
|n cadrul expertizei firelor de p=r, descoperite \n mânavictimei, s-a stabilit c= apar]in lui Puiu Nicolae.
|n baza probatoriului asigurat, P.N. a recunoscut c=, \nziua de 25 august, \n jurul orelor 16.30, s-a \ntâlnit ocazionalcu Tudorachi Nicoleta pe drumul ce face leg=tura \ntre sateleVer[eni [i Davideni. Profitând de faptul c= \n zon= nu se aflanici o persoan=, cel \n cauz= a acostat-o pe victim= [i asupus-o unor acte de violen]=, dup= care a \ntre]inut unraport sexual cu aceasta. Apoi, a strangulat victima cu baretade la sutien, luându-i via]a.
Pentru a-[i ascunde faptele, a dus cadavrul \ntr-un[an] din apropiere [i l-a acoperit cu vegeta]ie. |mbr=c=mintea[i celelalte obiecte ale victimei le-a ascuns \n diferite locuri pemalul unui pârâu pentru a nu fi descoperite de eventualiitrec=tori. Autorul nu a cunoscut victima \nainte de comitereafaptei, acesta ac]ionând sub impulsul momentului. Dininvestiga]iile efectuate s-a desprins faptul c= Puiu Gheorgheera cunoscut cu un comportament corespunz=tor \n familie [isocietate, care nu impunea o supraveghere calificat= dinpartea poli]i[tilor de la Postul de poli]ie din ComunaMiroslove[ti.
Pentru infrac]iunea comis=, omor deosebit de grav,inculpatul va sta mul]i ani \n spatele gratiilor, meditând asuprafaptelor sale.
Materialul a fost realizat cu sprijinul I.P.J. Ia[i
CRIMINALISTICA 23
Fig. 7 – Cerceii victimei, g=si]i pe iarb= la locul faptei
Fig. 8 – Numitul Ungureanu Enache indic= locul unde a g=sitbicicleta victimei
Fig. 9 – C=ru]a lui Ungureanu Enache \n care poli]i[tiiau descoperit bicicleta victimei
La 1 iulie 2005, va avea lor lansarea \n circula]ie a LEULUI NOU – bancnota [i monede. De la aceast=dat= [i pân= la 31 decembrie 2006, bancnotele [i monedele noi vor circula \n paralel cu cele vechi. Pân= la30 iunie 2006 toate pre]urile se vor afi[a atât \n lei vechi, cât [i \n lei noi.
De la 1 ianuarie 2007, preschimbarea vechilor bancnote [i monede se va face pe durat= nelimitat= lasucursalele B=ncii Na]ionale a României care desf=[oar= activit=]i de casierie, [i la unit=]ile institu]iilor decredit autorizate s= efectueze aceast= opera]iune prin ordin al guvernatorului B=ncii Na]ionale a României.
Elementele de siguran]= \mpotriva falsific=rii, destinate publicului, prezente pe fa]= [i pe verso latoate bancnotele, sunt explicate \n continuare:
50 LEI – Aurel Vlaicu Dimensiuni: 140 x 77 mm
=
= ==
==
==
=
=
== = =
=
== =
= = = ==
= = == =
==
=
24 CRIMINALISTICA
3 – Microperfora]ii 7 – Element 5 – Element auriude suprapunere supraimprimat
fa]=-verso
8 – Imagine latent=6 – Cerneal= care \[i schimb=culoarea
100 LEI – Ion Luca Caragiale Dimensiuni: 147 x 82 mm
500 LEI – Mihai Eminescu Dimensiuni: 153 x 82 mm
CRIMINALISTICA 25
1. Fereastra transparent= == zona clar=,netip=rit=, din partea stâng= a bancnotei,privind din fa]=. |n fereastr= esteambutisat= valoarea nominal= abancnotei la 10 lei, 100 lei [i 500 lei.Fereastra transparent= se prezint= astfel:la bancnora de 1 leu == acvil=; la 5 lei ==not= muzical=; la 10 lei == palet= depictur=; la 50 lei == cap de acvil= demunte; la 100 lei ==m=[ti de teatru; la 500lei == clepsidr=.2. Filigranul == când bancnota este
luminat= din partea opus= privitorului, \n partea stâng=, pe fa]=, se pot observa portretele personalit=]ilor de pebancnote [i emblema BNR.3. microperfora]iile == perfora]ii foarte fine reprezentând valoarea bancnotei, aflate \n zona florii pe fa]a bancnotei, carepot fi observate când bancnota este luminat= din partea opus= privitorului, la bancnotele de 50 lei, 100 lei [i 500 lei.4. Banda iridiscent= == band= vertical= de culoare transparent-aurie inscrip]ionat= cu valoarea bancnotei, u[orobservabil= pe verso la toate noile bancnote.5. Elementele aurii == por]iuni ale desenului imprimate cu auriu, aflate pe fa]a bancnotei. Acestea se prezint= astfel: la10 lei == paleta de pictur=; la 50 lei == capul de acvilei de munte; la 500 lei == clepsidra.6. Cerneala care \[i schimb= culoareala == cerneal= special= ca \[i schimb= culoarea din auriu \n verde când bancnotaeste privit= sub diferite unghiuri de \nclinare. Valoarea bancnotei, \n litere, pe fa]a bancnotei, \n partea din stânga jos,este imprimat= cu astfel de cerneal=, la bancnotele de 50 lei, 100 lei [i 500 lei.7. Elementul de suprapunere == elemente diferite ale desenului imprimate \n acela[i loc [i pe verso formeaz= o imagine\ntreag= când bancnota este luminat= din partea opus= privitorului. Acestea sunt: 1 leu == element floral; 5 lei == lir=; 10lei == paleta de pictur=; 50 lei == roza vânturilor; 100 lei == element floral; 500 lei == c=limar= cu pan= de scris.8. Imaginea latent= == când privim suprafa]a bancnotei la nivelul ochilor, linia privirii fiind aproape paralel= cu suprafa]abancnotei, anumite elemente ale desenului, invizibile la privirea direct=, devin vizibile. La bancnotele de 10 lei [i 50 lei,literele BNR sunt amplasate pe fa]=, \n partea din dreapta jos. La bancnotele de 100 lei [i 500 lei, acelea[i litere suntamplasate pe verso, \n partea central=.Coresponden]a dintre vechile [i noile \nsemne monetare:Bancnote: • 10.000 lei vechi == 1 leu nou; • 50.000 lei vechi == 5 lei noi; • 100.000 lei vechi == 10 lei noi• 500.000 lei vechi == 50 lei noi; • 1.000.000 lei vechi == 100 lei noi; Monede: • 100 leivehi == 1 ban nou; •500 lei vechi == 5bani noi; • 1.000 leivechi == 10 baninoi;• 5.000 lei vehi
TRAIAN POMETCU, [ef serviciu \n cadrul B=ncii Na]ionale Române
10 LEI – Nicolae Grigorescu Dimensiuni: 133 x 72 mm
• Bancnotele de 1 leu [i 5 lei suntimprimate plan.Bancnotele de 10 lei, 50 lei, 100 lei [i 500lei sunt imprimate \n relief pe ambelefe]e; relieful poate fi detectat prinpalpare;• Toater bancnotele sunt imprimate pematerial plastic (polimer), au pe verso oband= iridiscent= inscrip]ionat= cuvaloarea nominal= [i au \ncorporat \npartea central= un fir de siguran]= cepoate fi observat când bancnota esteluminat= din partea opus= privitorului.• Elementele de siguran]= \mpotrivafalsific=rii, destinate publicului, prezentepe fa]= [i pe verso la toate bancnotele,sunt explicate [i ilustrate cu exemple \nacest pliant.
Bologna a g=zduit\n zilele 25, 26 [i 27februarie 2005, la SalaBaraccano2, lucr=rileCongresului deGrafologie, cu tema:”Viitorul Grafologiei.Probleme, metode [i
perspective”, organizat de ”Asocia]ia GrafologilorProfesioni[ti”.
Pân= la informarea cititorilor despre comunic=rileprezentate [i dezb=tute, se impune s= facem lumin= \n ceeace prive[te activitatea de Grafologie \n Italia, lucru pe care-lfacem \n cele ce urmeaz=.
CAPITOLUL I|n urma parcurgerii a mai multor lucr=ri4 scrise de
autori din aceast= ]ar=, a discu]iilor personale pe care le-ampurtat cu colegii italieni, cât [i a materialelor prezentate, amre]inut urm=toarele:
”Expertiza – spune Prof. Pacifico Cristofanelli -,pornind de la domeniul specific de aplicare, este, \n esen]=, oanchet= tehnic= efectuat= de un expert asupra lucrurilor saupersoanelor cu scopul de a furniza celor ce au cerut acestlucru, date [i sfaturi utile pentru a lua o decizie corect=referitoare la o anumit= problem=.”
Expertiza necesit= cunoa[terea profund= \ntr-unanume domeniu, dobândit= prin studiu [i practic=, presupuneo evaluare a datelor examinate. Decretul legislativ din28.07.1989 (MONITORUL OFICIAL/5 august 1989) define[teexper]ii ca ”persoane echipate cu o competen]= special=\ntr-un domeniu”.
|n domeniul juridic [ijudiciar se vorbe[te de expertiz=[i de expert \n sfera penal=, \nleg=tur= cu ancheta dispus= dejudec=tor, [i de consultan]=tehnic= [i de consultant tehnic\n cadrul penal, \n leg=tur= cuanchetele dispuse de autorit=]ilepublice (Ministerul Public) [iprivate (anchetat, \nvinuit, partecivil=).
|n domeniul civil, expertulnumit de judec=tor \[i asum= rolulde consultant tehnic din oficiu(CTU) [i activitatea sa estenumit= consultan]= tehnic= dinoficiu, \n timp ce expertul indicatde parte (reclamant saureclamat) este numit consultant
tehnic al p=r]ii.Activitatea exper]ilor [i consultan]ilor este
reglementat= de norme juridice.Principiile, metodele [i activit=]ile expertului [i
consultantului tehnic nu difer= unele de altele \n modsubstan]ial, mai ales c= func]iile juridic individualizate caexpert [i consultant au cam acelea[i surse teoretice [i serefer= la acelea[i proceduri, de aceea, vorbind de principii,metode [i criterii procedurale tehnice, se folosesc termenii deexpertiz= [i expert [i ca sinonime pentru consultan]= [iconsultant, r=mânând \ns= stabilit c= \n practic=profesional= [i \n redactarea [i autentificarea lucr=rilor, sefolosesc termenii adecva]i [i corespunz=tori rolurilor specificeprev=zute de Codurile penal [i civil [i de respectivele Coduride procedur=.
Pentru a desemna activitatea de specialitate sefolosesc diverse denumiri cum sunt: expertiz= caligrafic=,expertiz= grafic=, expertiz= grafologic=, expertiz=grafico-grafologic=, expertiz= de (sau pe) scrieri,expertiz= pe documente, expertiz= grafoscopic=,expertiz= grafotehnic=, examinare a scrierilor4.
Expertul \n analiz= [i comparare a scrierii esteinvariabil numit expert (sau consultant tehnic) grafic,caligraf, caligrafic, grafolog, grafologic.
Adjectivul grafic este cel mai general [i se refer= laactivitatea de analiz= [i confruntare a documentelormanuscrise \n scopuri identificative f=r= referire la metod=.
|n ceea ce prive[te profesia de expert [i de consultanttehnic, am re]inut c= din 1977 grafologia [i expertizagrafic= au fost introduse \n Universitate odat= cu prima[coal= superioar= de studii grafologice a Universit=]ii dinUrbino, ulterior transformat= \n [coal= destinat= studiilorgrafologice de specialitate, la cursurile efectuate pentruob]inerea diplomei universitare – specialitatea consultan]=grafologic= [i, \n prezent, la cursurile efectuate pentruob]inerea licen]ei \n tehnicile grafologice. Un curs analog delicen]= \n consultan]= grafologic= s-a \nceput la UniversitateaLUMSA din Roma, [i acesta ca o evolu]ie natural= a unei [colianterioare destinate studiilor de specialitate [i a unui curspentru ob]inerea diplomei universitare.
Competen]ele grafologului consultant (deci [i aleexpertului) de forma]ie universitar= se refer= la realizarea deprofile psihologice de personalitate (\n vârsta evolutiv=,orientarea educa]ional=-profesional=, compatibilit=]ii [iraporturi familiare, adic= grafologice) [i analiza [i compara]iascrierilor contestate, adic= de expertiz= grafic=.
Cursurile universitare, chiar dac= elibereaz= un singurtip de diplom= (consultant grafolog), prev=d \n cadrulplanului de studii, ca op]iune principal=, una din cele dou=activit=]i – grafologie sau expertiz= grafic=.
26 CRIMINALISTICA
C O N G R E S U LC O N G R E S U LN A }IO N A L D EN A }IO N A L D EG R A F O L O G IE -G R A F O L O G IE -
B O L O G N AB O L O G N A 11 , , 2 0052005Lector universitar, RADU CONSTANTIN
vicepre[edinte al Asocia]iei Grafologice dinRomânia, membru al Societ=]ii Franceze de
Deci grafologul consultant (sau expertul) cu preg=tireuniversitar= posed= titlul [i competen]ele specifice pentru a-[i asuma sarcini de consultan]= grafologic= [i expertize pedocumente contestate, venite de la persoane private sau dela tribunale [i pentru care este prev=zut= instituirea a dou=registre distincte, unul al consultan]ilor tehnici (sectorul civil)[i unul al exper]ilor (sectorul penal).
Participan]ii la Congres [i-au exprimat p=rerea c= estede dorit ca persoanele private [i tribunalele s= se adresezecelor care au ob]inut titlul universitar \n domeniul analizei [iconsultan]ei de expertiz=, evident, specificându-se faptul c=un titlu nu constituie garan]ia absolut= [i automat= pentruconcluzii exacte [i obiective \n diferitele cazuri, [tiut fiind c=exist= profesioni[ti serio[i [i responsabili care au urmat altecursuri de preg=tire profesional=.
Tot cu aceast= ocazie [i \n organizarea Congresului \nmapa de participant, ni s-a oferit “BOLLETTINO dell’AGP n.3 di A Professione Grafologo PROFESSIONALITÀ EORIENTAMENTI, Supplimento n. 3 di Graphos – NN. 17-18-Gennaio-Dicembre 2004”, care la pag. 16 prezint= “Tarifulmaximum exprimat \n euro, actualizat \n iunie 2004” dincare am selectat câteva activit=]i cum sunt:
Grafologie:Studiul personalit=]ii¡150;Studiul personalit=]ii pentru speciali[ti¡250;Sintez= (schi]=) a personalit=]ii¡50;Consultan]= \n vârsta evolutiv=¡170;Orientarea [colar=¡150;Compatibilitatea cuplului¡300;Studiul dinamicii familiare¡400;Selectarea personalului cu evaluarea
Tarifele suntcalculate pe baza a treiindicatori (rezultatelestatistice exprimate \nchestionare returnate,vechiul tarifar, bunul sim])[i sunt pur orientative [isusceptibile de modific=ripe care, din când \n când,profesioni[tii le consider=necesare \n func]ie desitua]iile concrete, iarAsocia]ia Grafologilor
Profesioni[ti se ocup= de actualizarea lor de câte ori pia]a ocere.
CAPITOLUL II
Lucr=rile Congresului de Grafologie au fost deschisede Pre[edintele ASOCIA}IEI GRAFOLOGILORPROFESIONI{TI5, Professore di Pedagogia Sperimentaleall’Università di Urbino, Roberto Travaglini.
|n cuvântul s=u, prof. Travaglini a ar=tat c= (de altfelaceste idei se reg=sesc [i \n Editorialul amintitului Buletin alA.G.P., pag. 1) ”acest Congres dore[te s= pun= accent pestarea s=n=t=]ii grafologiei (grafologiei [i expertizei graficen.n.) italiene, pe actualitatea [i necesitatea sa istoric= [isocial=, pe poten]ialele sale aplicative, reale, [tiin]ifice [ioperative [i pe cum acestea tind s= se interac]ioneze cu uncontext cultural, care nu \ntotdeauna le este favorabil.
Oricum, trebuie s= se [tie c= de grafolog (profesionist\n grafologie [i expertiz= grafic= n.n.) ne folosim atunci cândscrierea a \nceput s= aib= importan]= (greutate) \nmomentele solemne de voin]= [i c= aceast= importan]= cre[teexponen]ial \n timp (chiar dac= cineva ar putea obiecta c=avântul pe care \l ia informatica poate s= d=uneze ast=zi, maimult ca niciodat=, cantit=]ii de lucru a grafologului(grafologului [i expertului grafic n.n.), din cauza folosirii scrieriidin ce \n ce mai pu]in): este un fapt, oricum, c= aceast=activitate profesional= – c= se vrea sau nu – a acumulat, [i \nprezent acumuleaz= mai mult ca niciodat=, un caracter denecesitate \n diferitele domenii ale vie]ii moderne [icontemporane, mai ales \n domeniul lumii judiciare, un sectoraplicativ al grafologiei (grafologie [i expertiz= grafic= n.n.) atâtde delicat c=, de foarte multe ori este luat peste picior, \nciuda considerabilelor responsabilit=]i penale [i civile, caredecurg deseori dintr-o activitate grafologic= [i de expertiz=grafic=.
Dac= este adev=rat c= exist= o asem=n=toare [isim]it= necesitate public= de cunoa[tere grafologic=(grafologie [i expertiz= grafic= n.n.), este la fel de adev=rat [ic= nu se poate sustrage de la responsabilitatea (deasemenea public=) de a asigura interven]ii tehnice sus]inutede o preg=tire profesional= sigur=, [i pentru care ASOCIA}IAGRAFOLOGILOR PROFESIONI{TI se constituie ca garan]ieprioritar= na]ional=. Garan]ia const= [i \n faptul c= nu poateexista profesionalitate tehnic= f=r= o func]ionare [tiin]ific= atehnicii \ns=[i: Congresul va avea sarcina de a deschide omas= rotund= pentru a releva cele mai critice puncte [iposibilele solu]ii dorite cu privire la principalele aplica]ii \ndomeniul socio-profesional [i \n special \n ceea ce prive[te[tiin]ificitatea”.
Apoi Prof. Travaglini a prezentat comunicarea cu titlul:”Grafologia: [tiin]=, tehnic= sau art=?”.
Tot \n prima zi s-au mai prezentat, de prof. VincenzoTarantino, Presidente Centro Internazionale GrafologicaMedica, ”Bazele psihofiziologice ale grafologiei” [i deSanto Bidoli ”Raportul dintre psihologie [i grafologie”,”Bazele interdisciplinare: \ntre psihologie [i grafologie”de c=tre Mario Rizzardi.
De asemenea merit= amintit= interven]ia DecanuluiBaroului de Avoca]i – Bologna, domnul Luciano Strazziari,care a eviden]iat aplicabilitatea grafologiei (munciigrafologilor profesioni[ti) \n desf=[urarea actului de justi]ie [i s-a referit \n mod concret la faptul c= pe lâng= interogatoriul
CRIMINALISTICA 27
care i se face p=r]ii \n actele penale [i chiar civile, instan]elejudec=tore[ti, procurorii, apeleaz= la studii grafologice atuncicând exist= \ndoieli asupra declara]iilor pe care aceasta led=.
Apoi Prof. Giancarlo Galeazzi \n comunicarea ”{tiin]a[i societatea, azi, prezen]e (obiective) ale grafologiei”,\ntre altele ar=tând c= pentru dezvoltarea [i popularizareagrafologiei nu este exclus s= se \nfiin]eze o FEDERA}IE aGRAFOLOGIEI prin al=turarea acestui scop a mai multorAsocia]ii, Societ=]i, {coli de Grafologie.
|n a doua zi, care a avut ca subtem= ”GRAFOLOGIA |NTRIBUNALE”, s-au prezentat comunic=rile: ”Aria decompeten]= a expertizei grafice” de c=tre Anita Falco,”Expertiza grafic= \n timp”, de c=tre Prof. Pacifico Cristofanelli,Docente di Grafologia generale e tecniche peritali all’Universitàdi Urbino, ”Cele zece teme (reguli) fundamentale ale expertizeigrafice moderne” de c=tre Bruno Vettorazzo, ”Posibilitateaidentificatoare a grafiei \n expertiz=” de c=tre Alberto Bravo,”Infrac]iunea de fals \n acte” de c=tre Antonio Gustapane,”Erori [i imperfec]iuni \n expertiz=” de c=tre Alberto Magni,”Testamentul olograf. Mâna ghidat= (condus=)” de c=treGiuseppe Giordano, ”Aplica]ii ale video-comparatoruluispectral” de c=tre Alfredo Ghio [i alte comunic=ri.
|n a treia zi a Congresului s-au prezentatcomunic=rile: ”Omul potrivit la locul potrivit: grafologia [ivalorizarea (evaluarea) resursei umane” de c=tre CarloMerletti, ”Grafologia vârstei evolutive, \ntre trecut [i viitor” dec=tre Silvio Lena, Docente di Tecniche Grafologicheall’Università di Urbino, ”Drumul evolutiv \ntre dificultate [iposibilitate, valen]a pedagogic= a grafologiei” de c=tre IrideConficoni Ziosi, Presidente AGI e Docente dell’Università diUrbino [i alte comunic=ri.
Sala Baraccano, cunoscut= \n Bologna pentruacustica [i condi]iile excelente, a fost aleas= inspirat deorganizatori, care au pus la dispozi]ie dou= sisteme tehnicede prezentare pe ecrane a imaginilor (prin laptop [i proiector[i prin retroproiector cu folie de plastic) [i microfoaneperformante [i prin aten]ia acordat= participan]ilor, au f=cut calucr=rile Congresului s= se desf=[oare \ntr-o atmosfer=pasionant=, discu]iile asupra unor comunic=ri continuându-se[i \n pauz= (coffee break).
|n a doua zi a Congresului i-am oferit Pre[edinteluiA.G.P., Prof. Roberto Travaglini un exemplar din ”REVISTADE CRIMINOLOGIE, DE CRIMINALISTIC+ {I DEPENOLOGIE” NR. 1/2005 a ”Societ=]ii Române deCriminologie [i de Criminalistic=”, unde la pag. 244-277 esteinserat articolul \n limbile român=, italian= [i francez= intitulat:
”Dimensiuni psiho-grafologice asupra gestuluisuicidar” autori prof. univ. dr. Tudorel Butoi, psihologcriminalist, [i Radu Constantin, articol care a fost lecturat \naceea[i zi de prof. Travaglini, [i un exemplar din lucrarea”Expertiza grafic= [i Ra]ionamentul prin analogie” autori A.Fr=]il= – [eful L.I.B. din Min. Justi]iei, [i Radu Constantin.
Ca participant ”solo e unico straniero”, am felicitatpe organizatori la sfâr[itul lucr=rilor pentru excelenta preg=tire[i desf=[urare a Congresului [i mi-am exprimat convingereac= [i acest eveniment contribuie la \nf=ptuireaOBIECTIVELOR A.G.P., men]ionate pe coperta 3 aBuletinului n. 3 a A.G.P. [i care sunt:
� Calificarea activit=]ii profesionale a grafologului;
� Garantarea nivelului profesional [i de preg=tire algrafologilor aderen]i;
� Cercetarea [i promovarea profilurilor profesionaleale activit=]ilor grafologului \n raport cu diferitele sectoare deaplicare a [tiin]ei grafologice [i propunerea lor organelorcompetente de recunoa[tere;
� S= le ofere asocia]ilor (membrilor) actualiz=riperiodice privind cercetarea grafologic= prin organizarea decompeten]e, congrese [i stagii, studii, cercet=ri [i tot ceea ceeste necesar pentru dezvoltarea [tiin]ei grafologice;
� Promovarea colabor=rii dintre diferitele Asocia]iiGrafologice [i Asocia]ii ale disciplinelor similare;
� Promovarea ini]iativelor pentru implicarea \nactivit=]i sociale ale institu]iilor publice [i private careactiveaz= \n regiuni diferite”.
BIBLIOGRAFIE1. BOLOGNA este ora[ul simbol al Grafologiei Italiene. Aici s-
a n=scut la 17 februarie 1551 [i tot aici a murit la 87 de ani, la orele4 noaptea pe 22 martie 1637, Camillo Baldi cel care a fost astrolog,medic, filozof, precum [i grafolog, a corespondat cu cei mai marioameni de litere ai timpului [i a discutat cu Galileo despre mi[careaastrelor. La numai 15 ani Camillo \ncepe s= studieze filozofia, la 21de ani este laureat \n medicin= [i filozofie [i \[i \ncepe activitatea dedocent universitar. Baldi a predat la Bologna (Universitatea se afl= peVia Zamboni n. 133 – Secretariatul, [i este compus= din mai multecl=diri amplasate pe ambele p=r]i ale str=zii inclusiv Facoltà diGiurisprudenza, construite \n secolele XI-XIII p=streaz= atmosferamedieval= la care este ad=ugat= logistica modern=) mai bine de 60de ani, pân= \n ziua \n care a murit. Camillo Baldi este mereu citat \nmanuale ca un precursor al grafologiei, fiindc= el a scris la 1622faimosul ”Trattato come da una lettera missiva si conoscano la naturae qualità dello scrivente” (conform Michaela Raschiani, ”attualitàgrafologic” n. 92 Luglio-Settembre 2004, pag. 5-7). Acesta estemotivul pentru care \n mare parte se organizeaz= aici evenimentegrafologice [i tot aici este [i sediul A.G.P. (Asocia]iei GrafologilorProfesioni[ti).
2. Sala Baraccano se afl= pe Via Santo Stefano, 119. Lâng=u[a de la intrare exist= o plac= metalic= apar]inând Prim=riei pe caresunt notate urm=toarele date: ”|n 1438 Congrega]ia din Baraccanova institui Spitalul pelerinilor, care apoi va fi transformat \n pensionpentru fetele nobile. Porticul a fost edificat \n 1491 gra]ie lui GiovanniII Bentivoglio, a c=rui stem= apare pe unele capiteluri. |n 1497 sedeschide larg bolta mare care \ncadreaz= fa]ada bisericii. StatuiaFecioarei, lucrat= \n partea de sus din teracot=, este opera lui GiovanBattista Lipparini (1779)”.
3. Iride Conficoni, Presidente di Associazione GrafologicaItaliana, ”Caratteri fra le righe. LA PERSONALITÀ DALLASCRITTURA”, EDB EDIZIONI DEHONIANE – BOLOGNA, 2001;Iride Conficoni, ”I tratti della personalità. CONSIDERAZIONIPSICOLOGICHE E INDICI GRAFOLOGICI”, Libreria Moretti Editrice– Urbino 2000; Silvio Lena, ”L’attività grafica in età evolutiva.Esame, ricerche, prospettive”, Libreria G. Moretti Editrice – Urbino1999; Annachiara e Pacifico Cristofanelli, ”Grafologicamente.MANUALE DI PERIZIE GRAFICHE”, CE.DI.S. EDITORE, 2004,Roma.
4. |n mediul anglosaxon expresiile pentru indicarea activit=]iide expertiz= (grafic=) sunt urm=toarele: writing identification,handwriting identification, questioned documents examination;Alfredo Bertelè \n Prefazione [i Indroduzione ale ”Tratatului [tiin]ific deexpertize grafice pe baz= grafologic=” al lui Girolamo Moretti (Verona,L`Albero, 1942, pag. 11) arat= c=: ”\n locul termenului impropriu deexpertiz= caligrafic= ast=zi (1942 n.n.) este preferat cel de expertiz=pe scriere (sau de scriere), sau [i mai simplu expertiz= grafic=”, a[acum a fost propus recent de Moretti la una din [edin]ele Sindicatuluiexper]ilor; Rolando Marchesan, ”PSICOLOGIA DELLA SCRITTURA”,XENIA EDIZIONI, Milano, 1993.
5. Cu sediul \n Pia]a della Mercanzia, 2 – 40125 BOLOGNA.
28 CRIMINALISTICA
||n diminea]a zilei de 27 noiembrie 1940, au\nceput cercet=rile Parchetului Militar, prilejcu care s-au f=cut constat=ri am=nun]ite \nleg=tur= cu crimele comise de legionari.
Echipele de cercetare au stabilit, \n principal,urm=toarele:
• Toate cadavrele prezentau r=ni provenite din
\mpu[c=turi; unele dintre cadavre mai aveau [i despic=turi
profunde ale capului, produse cu corpuri t=ioase grele, cum
ar fi toporul. Asemenea despic=turi s-au constatat la
cadavrele de]inu]ilor din celula 17 a |nchisorii Militare Jilava,
unde a ac]ionat comisarul legionar Cre]u Gheorghe.
Pe timpul autopsiei, medicii legi[ti au examinat fiecare
cadavru, stabilind traiectul proiectilelor [i cauza mor]ii. De
exemplu, \n leg=tur= cu moartea generalului Gabriel
Marinescu s-a concluzionat c= a fost violent= [i c= “ea se
Cu o zi \nainte de a fi ridicat de la locuin]a sa dinSinaia, Nicolae Iorga a presim]it ce se va \ntâmpla cu el [i ascris mai multe versuri, din care red=m:
Oameni de prisos|n zi de crud= foamete,Fiindu-le lehamite|n marginea ]=rii \ntregiAu vrut s’ucid= pe mo[negi,Iar ei au zis: “Nu fi]i p=gâni,R=bda]i pu]in pe cei b=trâniDe-a lungul c=ii mor]ilorEi sunt \n pragul por]ilor”.
La Bucure[ti, \n executarea ordinului dat de prefectulZ=voianu, chestorul legionar Ilie Stâng= a format echipe decomisari legionari care aveau consemnul s= ridice [i s=
CRIMINALISTICA 29
Fig. 1 – Cadavrulprof. N. Iorga este ridicatdin marginea drumuluiunde a fost g=sit de
trec=tori.
General maior magistrat dr. DAN VOINEAProf. VASILE L+P+DU{I
transporte la Prefectura Poli]iei Capitalei pe mai mul]i fo[tidemnitari (Constantin Argetoianu, Gheorghe T=t=r=scu,Mihail Ghelmengeanu, General Ilasievici, Ion Gigurtu,general dr. Marinescu [i fratele acestuia, colonel VictorMarinescu [.a.
Scopul m=surii luate, acela de a fi asasina]i nu a fostdus la \ndeplinire, ca urmare a interven]iei subsecretarului destat de la Ministerul de Interne, lt. colonelul Rio[ianu, carei-a pus sub paz= la Ministerul de Interne.
|n noaptea de 27/28 noiembrie 1940, \n timp cedemnitarii prelua]i de la Prefectura Poli]iei Capitalei se aflau\n dou= camere la Ministerul de Interne, o echip= de poli]i[tilegionari, \narma]i cu pistoale, au \ncercat s= for]eze u[ile dela camerele respective cu scopul de a-i asasina pe demnitari.Din fericire, u[ile masive de stejar au rezistat asalturilor pân=la sosirea ajutorului militar, solicitat telefonic de chestorulClon]a, care p=zea pe cei ataca]i.
• O concluzie pe care au desprins-o echipele deanchet=, a fost aceea c=, mult timp \nainte de abominabilelecrime comise, conduc=torii mi[c=rii legionare stabiliser= s=fie reprima]i cei care au luat parte la prigonirea legionarilor [i\nl=turarea lor din via]a public=.
Motivul a fost deci politic.Din unele declara]ii ale profesorului Ion Zelea
Codreanu (tat=l c=pitanului Corneliu Zelea Codreanu), alepreotului I. Dumitrescu Bor[a, ale lui Gh. Ciorogaru, precum[i din memoriul scris \n \nchisoarea Jilava de legionarularestat ilegal Mihai Vârfureanu, se desprinde un mobil maiadânc. To]i ace[tia au c=utat s= demonstreze c= mobilul realal asasinatelor a fost necesitatea pentru conduc=torulmi[c=rii legionare, Horia Sima, de a fi suprima]i unii martorisup=r=tori ai trecutei sale activit=]i politice.
• |n cursul anchetei, s-a mai constatat c= o parte dininculpa]ii legionari, \mpreun= cu al]ii, au mai comis \nc= dou=fapte. Este vorba de schinguirea, dup= arestarea ilegal=, adetectivului G.I. T=l=ngescu [i uciderea \n b=taie, tot dup=arestarea ilegal=, a plutonierului jandarm Ghi]= Gheorghe.
Primul, cu pu]in \nainte de asasinatele de la Jilava, afost arestat de poli]ia legionar=, de[i cei din Comisia deAnchet= Criminal= nu i-a g=sit nici o vin=, fiind dus \n arestulPrefecturii Poli]iei, iar de acolo \n biroul comisarului legionarDjonat Theodor, unde a fost legat de mâini [i de picioare,
dezbr=cat de haine, trântit jos pe podea [i lovit cu pumnii [icizmele pe tot corpul, pân= când a \nceput s= verse sânge.Aceast= s=lb=ticie a fost comis= de gruparea legionar=condus= de comisarul Djonat (fig. 3).
Al doilea, pe timp ce se afla \n arestul poli]iei sociale,a fost b=tut de c=tre comisarii legionari Gheorghe Cre]u,Octavian Marcu [i Nicolae Topliceanu, pân= ce victima a\ncetat din via]=. Cadavrul jandarmului a fost transportat cu oma[in= \n p=durea Râioasa.
|n urma anchetei, cu toate m=surile luate, autoriicrimelor au continuat s= fie liberi, cercet=rile \ntreprinse fiind\ntrerupte din cauza unui conflict de competen]= negativ \ntreinstan]ele militare [i civile, conflict care a fost solu]ionat dup=reprimarea rebeliunii din ianuarie 1941, când |nalta Curte deCasa]ie s-a pronun]at \n favoarea instan]elor militare.
Dup= reprimarea rebeliunii, to]i autorii crimelor,dându-[i seama c= a sosit momentul s= fie sanc]iona]i, s-auadresat unor avoca]i legionari pentru a-i ajuta. Unii dintre eiau fost g=zdui]i de avoca]ii Gogu St=nescu [i Cezar Ionescu(fig. 4).
30 CRIMINALISTICA
Fig. 3Djonat Theodor
Fig. 4 – Cezar Ionescu, (a g=zduit pe asasinii care i-au fost recomanda]i de acuzatul Gheorghe St=nescu
zis Gogu, ambii avoca]i \n Baroul de Ilfov).
Fig. 5 – Asasinul Gheorghe Cre]u, din pragul u[ii, trageasupra de]inu]ilor poli]iei, din celula nr. 17
Dup= arestare, s-a continuat ancheta [i s-a f=cut
reconstituirea cu o parte din f=ptuitori, \ntrucât unii dintre ei
au p=r=sit ]ara stabilindu-se \n str=in=tate (fig. 5-8).
|n ziua de 9 iulie 1941, au \nceput dezbaterile \nprocesul privitor la asasinatele s=vâr[ite la \nchisoareaMilitar= Jilava, \n noaptea de 26/27 noiembrie 1940. |n acestproces au comp=rut [i acuza]ii pentru crimele s=vâr[ite, \naceea[i noapte, la Prefectura Poli]iei Capitalei, precum [i \n
p=durea Balota – Vl=sia, situat= pe drumul Ploe[tilor.
Dezbaterile au durat pân= \n ziua de 21 iulie 1941, inclusiv.
Prin sentin]a pronun]at=, 20 de acuza]i au fost condamna]i la
moarte, 5 acuza]i la munc= silnic=, 6 acuza]i la câte 10 ani
\nchisoare corec]ional=, iar 5 acuza]i au fost achita]i.
Executarea condamna]ilor la moarte: {tefan Z=voianu,
Gheorghe Cre]u, Octavian Marcu, Savu Constantin, Dumitru
Anghel zis Dumitru Lixandru Anghel Oprea [i Ion T=n=sescu
– care au comp=rut \n fa]a Cur]ii -, a avut loc \n ziua de 28
iulie 1941 \n “Valea Piersicilor”, la sud-est de \nchisoarea
militar= Jilava.
To]i f=cuser= cereri de gra]iere, dar le-au fost respinse
de Maiestatea Sa Regele.
Cadavrele au fost transportate [i predate Institutului
Fig. 6 – ...Ca s= fie sigur de efectul gloan]elor, cre]u se urc=pe lavi]= unde dormeau victimele [i mai trage câte un glonte
\n capul fiec=rui de]inut
Fig. 7 – Asasinul Marcu Octavian arat= cum a executat pede]inu]ii politici.
Fig. 8 – Moment al reconstituirii, \n care Cre]u “trage” asupralui Ralet \n celul=.
|| n paralel cu dezvoltarea economic= aomenirii, s-a dezvoltat [i diversificat [icriminalitatea adiacent=, care lezeaz= grav
economia \n ansamblul s=u, cauzeaz= pierderifinanciare, sl=be[te organizarea \n mediul de afaceri,determin= ne\ncredere \ntre competitori [i love[te \nentit=]ile ce desf=[oar= activit=]i legale de afaceri.
|n prezent, are loc o escaladare a criminalit=]ii \nafaceri spre criminalitatea organizat=, prin corupereaautorit=]ilor politice sau statale, dirijarea deciziiloracestora spre atingerea intereselor proprii, blocareaini]iativelor de ordonare a afacerilor ori influen]area \nconsecin]= a reparti]iilor de fonduri [i resurse, precum [iprin determinarea persoanelor fizice [i juridice laacceptarea protec]iei impuse.
|n mediile de afaceri aflate \n tranzi]ie [i turbulente,criminalitatea ob]ine importante fonduri [i prin crime “clasice”:furturi, tâlh=rii, jocuri de noroc, prostitu]ie, trafic de droguri,dar [i prin tranzac]ii de locuin]e, spa]ii comerciale sauindustriale, terenuri etc. Circumscris= acestor aspecte,deosebit de periculoas= [i nociv=, se \nscrie taxa de protec]ie,extins= \n mod miraculos [i la protec]ia imaginii sau ainforma]iilor organiza]iilor comerciale, [i nu numai.
Referitor la aspectul criminalit=]ii financiar-bancaremen]ion=m, \n contextul atacului asupra mediului de afaceri,circula]ia bancnotelor false, cecurilor f=r= acoperire,autoriza]iilor [i garan]iilor bancare neautentificate, precum [iinsuficienta informatizare a tranzac]iilor financiare, motiv pentrucare relevarea surselor ilicite de valori este aproape imposibil=.
Proliferarea re]elelor de criminalitate \n afaceri [iconcentrarea ac]iunilor \n anumite segmente de afaceri suntalte aspecte ce \ntregesc sfera [i amploarea acesteia [i atac=\n profunzime libera concuren]= pe pia]=, deci chiar esen]amediului de afaceri. La aceste aspecte se adaug= [icontrabanda care, pe de o parte, reprezint= o important=surs= de venituri, iar pe de alt= parte, un puternic factor dedestabilizare atât a produc]iei de bunuri [i servicii, cât [i adesfacerii sau utiliz=rii acestoara.
|n fine, criminalitatea informatic= [i prin informatic=,precum [i cea din sfera asigur=rilor reprezint= componenteimportante ale criminalit=]ii \n mediul de afaceri, cudezvoltare deosebit= [i impact major asupra transferului devalori [i al stabilit=]ii afacerilor.
Pentru ca totul s= fie [i mai turbulent [i greu dest=pânit, majoritatea crimelor \n mediul de afaceri sesprijin= pe corup]ie [i birocra]ie, pe acceptul [iparticiparea unor persoane interesate sau obligate dinsfera “victimelor”, precum [i pe exploatarea lipsurilorsau fluidit=]ii legislative.
Factorii criminogeni, care, \n opinia noastr=,determin= amplitudinea criminali]ii \n afaceri sunt:
� sistemul economic [i starea economic=;� interven]iile statului \n domeniul afacerilor;� sistemul juridiciar [i legislativ;� controlul intern [i controlul extern;� sistemul financiar – bancar;� mediul de afaceri.1. Sistemul economic [i starea economic= pot
deveni factori favorizan]i pentru criminalitatea \n afaceri dac=,pe de o parte, lipsesc strategiile [i capacit=]ile de coordonare
a liberei concuren]e sau concentreaz= controlul \n institu]iif=r= autoritate [i eficien]=, nu exist= o politic= economic=coerent= [i stabil=, iar pe de alt= parte, starea economic=este \n recesiune, lipsit= de performan]e [i de o atitudinefavorabil= afacerilor [i profitului.
2. Interven]iile statului \n domeniul afacerilor potgenera turbulen]e [i dezorganiza mediul de afaceri, stabilindartificial ierarhii \ntre competitori [i concuren]i. Gradul ridicatde fiscalitate, gestiunea licen]elor de export sau import,dirijarea subven]iilor dup= criterii neeconomice, orientareapreferen]ial= a creditelor, marile deficite bugetare, slabulcontrol al infla]iei, restrângerea activit=]ii de investi]ii,neadaptarea profesional= a resurselor umane [i cre[terea[omajului, accentuarea dezechilibrelor sociale sunt elementecare favorizeaz= ac]iunile criminale, mai ales \n condi]iile \ncare instabilitatea [i dezorientarea politic= se pot transforma\n dezorientare social= sau,uneori, \n convulsii sociale.
3. Sistemul juridiciar [i legislativ poate aveainfluen]e nefaste asupra criminalit=]ii \n afaceri, dac= nureu[e[te s= reduc= optimal timpul dintre necesit=]ile obiective[i reglementarea unor domenii noi de activitate, cu evolu]iiuneori spectaculoase, dintre comiterea unor fapte ilicite [isanc]ionarea lor, [i, \n esen]=, dac= aceste sistemeinterdependente nu reu[esc s= stabileasc= un dialogarmonios \ntre fenomenele sociale [i asigurarea dezvolt=riidemocratice a acestora.
Absen]ele sau \ntârzierile \n apari]ia reglement=rilordestinate s= protejeze desf=[urarea licit= [i etic= a afaceriloraccentueaz= apari]ia [i dezvoltarea unor circumstan]eeconomice [i sociale care favorizeaz= \n[el=ciunea,evaziunea fiscal=, concuren]a neloial=, domina]ia pesegmente de pia]=, lipsa de protec]ie a consumatorilor,precum [i orientarea fondurilor [i afacerilor spre zonasubteran= a economiei.
Instabilitatea sau ineficien]a m=surilor legale privindprivatizarea, precum [i acumularea ilicit= de valori, sp=lareabanilor murdari, regimul juridic confuz al autorit=]ilor cuatribu]ii de control [i investigare, lipsa institu]iilor specializate\n combaterea corup]iei, a infrac]ionalit=]ii informatice, etc.,amplific= fenomenul criminalit=]ii, favorizând atâtcomportamentul ilicit, cât [i ineficien]a activit=]ii judiciare derecuperare a valorilor \nsu[ite fraudulos.
Mediul judiciar, prin componentele sale – poli]ie,parchet [i justi]ie –, constituie o puternic= verig= decombatere a criminalit=]ii \n afaceri, dar poate s= [i favorizezeexpansiunea acesteia prin politica de orientare excesiv= sprealte zone ale criminalit=]ii, tergiversarea instrument=rii [isolu]ion=rii cauzelor penale complexe de evaziune fiscal=,bancrut= frauduloas=, fraude bancare, cercetarea \n stare delibertate nejustificat= a unor importan]i infractori care, \ntretimp, dispunând de o mare putere economic= [i rela]ional= \[icontinu= afacerile ilegale, influen]eaz= martorii ori \[i fabric=alibiuri, contradic]ia de “interese” \ntre justi]ie, poli]ie [iparchet, generat= de orgolii la vârf [i r=zbun=ri camuflate \nm=suri necesare la schimbarea partidelor de guvern=mânt,lipsa de profesionalism a celor recompensa]i politic prinpromovare, prin lipsa de cooperare cu celelalte organisme [iinstitu]ii de control \n mediul de afaceri, precum [i, a[a cumam men]ionat deja, prin corup]ie.
4. Controlul interior [i controlul exterior pot
32 CRIMINALISTICA
FFAACC TTOORRIIII CC AARREE IINNFFLLUUEENN}}EEAAZZ++ FFAACC TTOORRIIII CC AARREE IINNFFLLUUEENN}}EEAAZZ++ CC RRIIMMIINNAALLIITTAATTEEAA ||NN AAFFAACCEERRIICC RRIIMMIINNAALLIITTAATTEEAA ||NN AAFFAACCEERRII
ANA LUPULESCUDr. NICOLAE LUPULESCU
influen]a direct starea de criminalitate \n afaceri, atât \nsensul reducerii sale, dac= se execut= un control profesionist[i exigent, vizând aspectele esen]iale ale regimului propriet=]ii[i rela]iei cu clientul, cât [i \n sensul favoriz=rii expansiuniicriminalit=]ii, dac= executarea controlului este superficial= [i,mai ales, dac= cei care exercit= controlul sunt incompeten]i,corup]i ori coruptibili.
|n ceea ce prive[te controlul exterior, problemaconsist= \n modalit=]ile de cooperare \ntre organismele decontrol ale ]=rilor \n realizarea unui sistem vamal eficient,precum [i \n adoptarea recomand=rilor europene [ielaborarea unor legi [i normative care s= creeze cadrul juridicde aplicare al acestor recomand=ri. Acest lucru este absolutnecesar, deoarece interna]ionalizarea afacerilor a condus [i lainterna]ionalizarea criminalit=]ii \n afaceri. Fenomeneleinfrac]ionale cu participare multina]ional= sau \ndreptate\mpotriva unor interese multina]ionale sunt deosebit de greude controlat, iar judecarea cauzelor cu elemente deextraneitate este greoaie [i rareori simpl=.
5. Sistemul financiar – bancar poate constitui opârghie important= \n atenuarea criminalit=]ii \n afaceri prinposibilitatea urm=ririi tranzac]iilor de valori \ntre competitori,
dar poate avea [i un rol negativ deosebit prin politicile dedobânzi, favorizarea prin credite preferen]iale acordate unorcategorii de persoane (angaja]i proprii, clien]i “fideli”,reprezentan]i ai unor segmente de interese sau autorit=]i),perceperea unor comisioane \n schimbul acord=rii creditelor(\n anii 1994 – 1995, \n România valoarea comisioanelorajunsese la circa 10% - 20% din valoarea creditelor acordateunor organiza]ii private), dezvoltarea unui parteneriatinfrac]ional \ntre bancheri [i oameni de afaceri, blocareainforma]iilor necesare investigatorilor \n cazurile de infrac]iuni(sp=lare de bani murdari, delapid=ri, acte de gestiunefrauduloas=, acordarea de cecuri f=r= acoperire), joculdinamic al dobânzilor \n timpul perioadelor de creditare,acoperit prin contracte, dar mai pu]in justificat de dinamicaeconomic= [i mai mult sus]inut de interese obscure, proastagestiune a capitalurilor, etc.
6. Mediul de afaceri poate favoriza extindereacriminalit=]ii, dac= devine dominat de escrocherii, furturi,[antaj, violen]=, corup]ie, contraband= [i, mai ales,comportament incorect ori viciat \ntre competitori [iconcuren]i, pe de o parte, [i \ntre ace[tia [i institu]iile statului,pe de alt= parte.
CRIMINALISTICA 33
MANDIBULA FACILITEAZ+ IDENTIFICAREA VICTIMEI PRINPREZEN}+ RESTANT+ DE PROTEZ+ DENTAR+
Dr. GHEORGHE ASANACHE
|| ntr-o zon= de munte, \n mijlocul verii anului 198.,dup= o ploaie toren]ial= ce revigorase vegeta]ia [iprodusele p=durii, un grup de copii se afla la
cules de ciuperci.Unul dintre ace[tia, \n iarba \nalt= ad=postit= de
copaci, g=se[te o mandibul= (maxilar inferior) ce s-a v=zutimediat c= este de om.
Prin examinarea medico-biocriminalistic= s-audeterminat: originea uman=, apartenen]a de sex, grupa devârst= \n care se \ncadra persoana la data surveniriidecesului, durata probabil= de expunere la efecte alefactorilor de mediu ambiental a cadavrului [i, ceea ce s-aconsiderat ca obiectiv central, prezen]= de/[i caracteristiciparticulare strict individuale ale protezei dentare restante \npropor]ie anatomic=.
|ntocmindu-se cercul de disp=ru]i din zon=, se ajungela familia numitului F.S., despre care nu se mai cuno[teanimic de 14 ani [i jum=tate.
Era cunoscut ca un om lini[tit, care nu se certase
nicodat= cu nimeni, fire retras=, nefum=tor, neconsumator deb=uturi alcoolice poate [i pentru c= era con[tient c= [i-ar fiagravat boala de care suferea \nc= din copil=rie, epilepsia.
Familia a pus \n discu]ie destul de rarele crize dedromomanie, când bolnavul nu-[i putea aminti pe ce drumvenise [i \[i d=dea seama c= este \ntr-un loc str=in.
Datele despre denti]ie [i lucr=ri de tehnic= dentar=ob]inute de la apar]in=tori erau ezitante [i contradictorii.
Prezentarea spre recunoa[tere, fiec=ruia dintremedicii stomatologi [i tehnicienii ce func]ioneaz= \n cabinetede specialitate din dispensare rurale aflate pe o larg= zon=, adus la rezultat pozitiv. Astfel s-a stabilit, cu certitudine, c=ceea ce r=m=sese din \ntreg cadavrul unui om, mandibulaapar]inea celui ce fusese cândva disp=rutul.
Ce s-a \ntâmplat \n realitate nu s-a putut stabili [i,probabil, nu se va afla vreodat=.
Important a fost c= familia, \nmormântând acest micfragment de cadavru, [i-a g=sit lini[tea, chiar dac= aceasta afost pl=tit= atât de scump: plecarea definitiv= din mijlocul ei acelui drag.
AA ntropologia se refer= la identificarea,deshumarea, dac= este cazul, a unui cadavru,examinarea corpului, a p=r]ilor acoperite cu
p=r, insectelor aflate pe el, plantelor, urmelor de pa[i dinjurul lui, stabilirea timpului când s-a produs decesul,reconstruc]ia facial=, fotografierea, detectarea varianteloranatomice, analiza r=nilor [i tratamentele medicaleanterioare.
Practic, antropologii criminali[ti \[i propun s=identifice un decedat pe baza datelor de la fa]a loculuideisponibile. Orice parte a corpului poate prezenta interes,inclusiv buc=]i separate, dar mai ales studiul oaselor. |naintede a se apuca de studiul unui cadavru, specialistulcriminalist trebuie s= aib= \n vedere [i s=-[i reaminteasc=cele \nv=]ate \n s=lile de clas=, din experien]= [i anume \nleg=tur= cu procesul dezvolt=rii umane. Vârsta.
|n timpul vie]ii unui individ oasele cap=t= anumitepropriet=]i, difer= de la o etap= la alta. De exemplu oasele,\ncheieturile mâinii se calcefiaz= continuu pân= la \nceputuladolescen]ei. P=r]ile moi ale capului unui bebelu[ se \nt=resc \nprimele luni ale vie]ii, dar celelalte p=r]i craniene – articula]iile –continu= s= se solidifice pe tot parcursul vie]ii. Cu cât este maineted [i mai lucios craniul [i articula]iile cu atât este mai \n vârst=individul. Dup= uzura articula]iilor capului, \n deosebi a coloaneivertebrale, se poate stabili vârsta.
Sexul. Scheletul b=rbatului [i al femeii prezint= câtevadiferen]e la baza craniului, frun]ii, f=lcii [i, mai ales, dup= cum se[tie, bazinului. La femei, acesta este mai jos [i mai larg. Iar dup=conforma]ia sa se poate spune dac= o femeie a dat na[tere unuicopil sau nu.
Talia. Dup= lungimea oaselor taliei ca [i cea apicioarelor, se poate estima \n=l]imea individului. Greutatea [imusculatura pot fi determinate dup= talie, pozi]ia [i tipulleg=turilor musculare pe oase. |n anumite cazuri se poateaprecia activitatea persoanei. Studiind forma mu[chilor se poatespune dac= subiectul \n cauz= a fost dreptaci sau stângaci.Ace[tia sunt \n general mai puternici \n partea dominant=.
Etnia, tipul rasial. |n societ=]ile din ce \n ce maiplurietnice este dificil s= se emit= p=reri definitive, \n problema \ncauz=; totu[i, unele caracteristici faciale permit s= se restrâng=câmpul cercet=rilor. Un individ, de exemplu, de tip caucazian, areo fa]= strâmt=, o b=rbie proeminent= [i un nas \nalt, asiaticii auumerii obrazului proeminen]i. {i p=rul (dac= a r=mas pe cap)poate indica tipul etniei.
Cu o anumit= marj= de eroare, datorit= condi]iilor\nconjur=toare, este posibil s= fie estimat timpul care s-a scurs dela deces. |n general, violen]ele las= urme pe numeroase ]esuturirezistente, durabil=, cum sunt cartilajele, iar studiul acestora poateindica [i care dintre deform=ri sunt semnificative din punct devedere medico-legal. De exemplu, mu[c=turile de din]i seam=n= cucele de fer=str=u, la prima vedere, dar sunt poate diferite observatecu un microscop. {i atunci se pune \ntrebarea: “Cine a l=sat acesteurme de mu[c=turi, un animal sau un om?”
Reconstruc]ia facial=.Aspectul cel mai spectaculos, poate, al antropologiei
judiciare este reconstruc]ia, uneori plecând de la craniu, fa]= cares= fie recunoscut= de cuno[tin]ele victimei. Sunt dou= feluri derefacere. Unul const= \n procesul complex de ajustare astraturilor de argil= percraniu. Cel=lalt necesit= eforturi
combinate ale unui artist talentat [i ale unui antropolog capabil s=vizualizeze [i s= descrie \ntr-un mod precis fa]a, plecând de lacraniu. O a treia metod= este reconstruc]ia pe calculator.Logicienii de modelare \mb=trânesc sau \ntineresc fa]a, conformunor scheme stabilite. Se [tie, de exemplu, c= urechile devin mailungi cu vârsta, astfel, dac= se dispune de fotografia unui copilr=pit cu câ]iva ani mai \nainte, antropologul ajusteaz= vârsta lasubiect. Analizând fiecare tr=s=tur= \n parte se ajunge la unportret credibil. |n tehnica tradi]ional= a mulajului cranian,antropologul \ncepe cu studiul vârstei [i sexul individului –amândou= fiind hot=râtoare, \n absen]a scheletului, plecându-sede la un craniu. M=surând, interpretând caracteristicile etniei [ipunctele de leg=tur= muscular= se poate ob]ine o idee destul deprecis= a timpului facial. Plecând de aici, antropologul consult= oschem= a grosimilor medii ale ]esuturilor pentru aceste puncte.Buc=]i de plastic sunt t=iate apoi, conform grosimilorasem=n=toare, [i se aplic= \n locurile dorite. Prin analogie,mu[chii sunt confec]iona]i pe m=sura craniului [i sunt a[eza]i \nlocurile corespunz=toare. Unele p=r]i ale fe]ei, cum sunt urechilesau vârful nasului, sunt cartilaginoase [i prezint= deci anumitedificult=]i deosebite. Este posibil s= se spun= dac= vârful nasuluiunui individ era cârn, dac= avea urechi mici, delicate sau ca ni[tefarfurioare de o parte [i de alta a fe]ei. Profunzimea orbitei [idep=rtarea \ntre pupile d= \n majoritatea reconstituirilor oaparen]= de persoan= “vie”. Reconstituirile f=cute cu argil= potsem=na foarte bine cu originalul, a[a cum sunt desenele f=cutede un artist talentat. Dar reproducerea acestor opera]ii pe unecran de ordinator prezint= unele avantaje. Prin reconstituirile peordinator se pot reda zeci de fe]e cu toate varia]iile posibile,plecându-se de la craniu.
Aceasta permite s= se \nchipuie tenul pielii sau culoareap=rului, lucru de care nu putem fi siguri f=r= dovezi suplimentare.|n acest sens, \n loc s= ne mul]umim cu un singur model, caretrebuie recompus \n \ntregime, putem efectua ajust=rile necesarepe ecran [i imprima diverse varia]iuni ce pot fi oferiteanchetatorilor. Sunt [i alte avantaje... |n timpul numerot=rii \n treidimensiuni a craniului – element de baz= al oric=rei reconstituirivirtuale [i \n cursul c=reia nu facem altceva decât s= scan=mcraniul \n cauz=, f=r= s=-l atingem – ob]inem o bun= rezolvare aoric=rei r=ni prezente. Semnul produs de un ciocan se vedefoarte bine, la fel [i cel de arm=. O bun= modelare a r=nii [i armeipoate fi foarte bine f=cute s= corespund= \n reconstituireaevenimentului. Suprapunerea numeric= prezint= un alt avantajoferit de capacit=]ile pe care le are ordinatorul. Rezultatul poatefi comparat cu anumite fotografii ale individului \n cauz=existente. Chiar dac= nu rezult= o asem=nare perfect=, ace[tiasprijin= excluderea anumitor persoane despre care exist= dubii –ceea ce este, de asemenea, important.
Autopsia. Nu orice autopsie este medico-legal=.Determinarea cauzei unui deces poate fi o procedur= strictmedical=, care nu urm=re[te s= adune dovezi \n vederea uneianchete judiciare. Totu[i mor]ile violente, cele suspecte ale unorindivizi, aparent \n bun= s=n=tate, [i anumite decesuriaccidentale trebuie s= fac= obiectul domeniului medico-legal.
Autopsiile moderne au drept scop determinarea identit=]iidecesului, cauzei mor]ii, \mprejur=rile \n care s-a produs, felul \ncare a avut loc, data decesului. Importan]a fiec=rui elementvariaz= \n func]ie de caz. Unele victime sunt cunoscute, alteleb=nuite. Cauza, mecanismul [i \mprejur=rile \n care s-a produsdecesul sugereaz= cum o crim= sau un accident au putut avea
34 CRIMINALISTICA
Din literatura de specialitate str=in=– Procuror MARIUS IACOB
Prof. CONSTANTIN GÂDEA
loc. Cauza mor]ii este agentul direct care a provocat-o. Un glon],o otrav=, o electrocutare pot fi cauze ale mor]ii.
|mprejur=rile \n care poate fi comis un deces sunt:accidentul (ex. un om \[i cur=]= arma [i \n mod accidentalaceasta \i descarc= un glon] \n piept [i victima moare atunci cândglon]ul \i perforeaz= aorta, provocându-i o hemoragie intern=destul de puternic= ca s=-i comprime inima [i s-o fac= s= nu maibat=); sinuciderea (o femeie \[i apropie arma de piept [i trage –acela[i rezultat); crima (o alt= femeie \ndreapt= arma sprepieptul unui individ [i trage); moartea natural= (omul care adecedat din cauze naturale).
|n autopsiile medico-legale, medicii legi[ti [i tanatologii seconduc dup= anumite principii [i proceduri pentru a adunamaximum de informa]ii utile. Dovezile adunate, plecând de lastudiul corpului, de la locul crimei, de la \n]elegerea \mprejur=rilor\n care s-a comis crima, trebuie s= duc= la anumite concluziiprivind evenimentul produs. Examinatorul medical, patologi[tii [ial]i asemenea anchetatori n-au obliga]ia s= interpreteze dovezile.Munca lor const= \n adunarea de dovezi, de a le p=stra [i de aface un raport. Un prim examen al câmpului are loc la scelacrimei. |n majoritatea cazurilor, serviciul de medicin= legal=trebuie s= se deplaseze la fa]a locului. Sunt date [i primeleajutoare dac= persoana mai este \nc= \n via]=.
Constat=rile f=cute la fa]a locului sunt mai târziu comparatecu cele rezultate din examenul post- mortem. Corpul este inspectatvizual, sunt examinate r=nile, se face examenul intern, esteprezentat altor exper]i, se adun= dovezile se prezint= concluziile.
Examenul vizual. |nainte chiar ca medicul specialist s=\nceap= inspec]ia vizual=, se pot face unele preg=tiri. Uneleinstitu]ii medico-legale prelev= sânge la primirea corpului (având\n vedere c=, \n acest moment, el poate fi \nc= fluid), altelea[teapt= examenul post-mortem. Foarte adesea se facradiografii, se cânt=re[te [i se m=soar= cadavrul. Radiografiilearat= nu numai oasele zdrobite, ci [i obiectele str=ine poten]ialpericuloase pentru examinator. Nu odat=, \n timpul r=zboaielordin secolul XX, unele muni]ii care nu explodeaz= au fost g=site \nunele corpuri – care s-au soldat cu un rezultat fatal pentru medic.|n zilele noastre, acesta este mai pu]in probabil, dar nu imposibil.Pot fi [i alte pericole. Astfel, unele obiecte, ascu]ite nereperate laexamenul vizual – cum ar fi vârful unui cu]it rupt, r=mas \n ran=,[i care poate str=punge m=nu[a, expunând practicianul uneicontamin=ri biologice. De asemenea, dac= unele fragmente deglon] s-au r=spândut \n corp, ele sunt reperate la radiografii [irecuperate, ulterior. Examenul vizual preliminar poate \ncepe cuun corp gol sau \mbr=cat, \n func]ie de \mprejur=rile \n care s-aprodus accidentul. |n toate cazurile, corpul este fotografiat,inclusiv buc=]ile de \mbr=c=minte. Urmele sunt prelevate pentrua fi prezentate speciali[tilor.
|mbr=c=mintea este luat= [i fiecare pies= este uscat= cuaer, \nainte de a fi ambalat= separat. O descriere precis= afiec=rei piese de \mbr=c=minte face parte integrant= din raportulde autopsie [i trebuie s= includ= orice informa]ie rezultat=, cumar fi talia [i marca. Sângele [i alte urme de pe \mbr=c=minte vorfi analizate de exper]ii \n materie. Sângele [i alte urme de pe corpsunt prelevate: pot s= nu provin= de la victim=.
Inspec]ia vizual= continu= cu:� perierea p=rului pentru a descoperi eventuale urme,
p=r str=in [i alte dovezi; vor fi prelevate e[antioane de pe\ntreaga suprafa]= a corpului, pentru a fi prezentate exper]ilor \ndomeniu;
� Dup= \mprejur=ri se impune [i un examen preliminarpentru a se constata, dac= s-a produs [i un viol;
� Orificiile corporale – urechi, vagin etc. – sunt examinatepentru a se descoperi obiecte str=ine sau urme;
� Sunt examinate mâinile, r=m=[i]ele de unghii suntprelevate;
� Se \ntocmesc fi[e de amprente digitale [i de la picioare;Dac= nu s-a f=cut deja, sunt prelevate e[antioane
entropologice;� Sunt notate toate r=nile vizibile, care sunt apoi
fotografiate;
Este notat= condi]ia general= de s=n=tate a persoanei(stare bun=, malnutri]ie etc), precum [i culoarea ochilor [i p=rului.
Limitele vizuale ale ochiului uman pot fi m=rite cu ajutorulunei lumini suplimentare [i diverse fotografii. |n cazul violen]elorsuspecte, cli[eele cu UV relev= adesea prezen]a echimozelorvechi sau recente, nevizibile la suprafa]=.
Laserul, SLA sau simpla iluminare razant= relev= urmecum ar fi: p=r, polen, sânge, saliv=, sperm= – [i chiar amprentedigitale care pot fi examinate de exper]i.
Din documenta]ie trebuie s= fac= parte orice am=nunt:cicatrice, tatuaje, aluni]e, diverse semne particulare etc.
Examenul r=nilor. Examinarea r=nilor este o parteimportant= a verific=rii vizuale. Acestea sunt \mp=r]ite \n dou=categorii: penetrante [i nepenetrante.
Gloan]ele, cu]itele [i explozivii provoac= r=ni penetrante,cu orificii de intrare [i de ie[ire. |ntinderea complet= a acestorr=ni nu poate fi descris= printr-un simplu examen vizual, darpoate furniza o mul]ime de informa]ii importante.
|n ce prive[te r=nile provocate de gloan]e, primullucru de re]inut \l constituie absen]a sau prezen]a semnelorde praf de pu[c= \n jurul r=nilor. Astfel:
� un glon] tras printr-o arm= de la oarecare distan]= devictim= produce o gaur=, dar nu las= nici o informa]ie superficial=vizibil=;
� ran= produs= de o arm= \n contact cu pielea reprezint=o gaur= [i o “arsur= \n form= de inel” \n jurul orificiului, rezultat alc=ldurii [i flamei \mpu[c=turii;
� arm= ]int= la câ]iva centimetri de piele produce o urm=de praf vizibil= \n jurul r=nii, dar nu arsur=. P=rul este adesea ars,dar nu [i pielea;
� \n func]ie de propriet=]ile pe care le are, o arm= ]inut=la o distan]= de câ]iva metri va produce un “efect de \n]ep=tur=asem=n=tor tatuajelor, provocate de particolele transparente denorul de gaz lovit de piele. Dincolo de o anumit= distan]=, acesteparticule se r=spândesc \n aer \ntre tr=g=tor [i victim=;
� ran= provocat= de un contact imediat deasupra unui os(comparativ cu p=r]ile moi ale corpului – cum este abdomenul)poate ar=ta un desen \n form= de stea – ran= circular= punctat=de raze de fracturi;
R=nile de cu]it [i alte r=ni similare penetrante sunttridimensionale [i pot fi uneori mulate pentru a reda forma [im=rimea armei. Un obiect contondent las= semne caracteristice.Impresiunile mâinii [i ale degetelor, \n jurul gâtului sau fe]ei pot fim=surate pentru a se determina anvergura [i m=rimea degetelor.Semnele de mu[c=tur= trebuie fotografiate [i \n func]ie desitua]ie, un mulaj s-ar putea dovedi util.
Mul]i al]i factori \nconjur=tori [i traumatizan]i las= semnevizibile pe piele. Arsurile [i deger=rile las= semne de ro[ea]=.Arsurile electrice sunt de regul= pereche: una la punctul decontact, alta la punctul de pe p=mânt, acolo unde curentul scap=din corp. Reac]ia chimic= poate duce la o deteriorare renal= sauchiar atacuri epileptice ulterioare, separând cauza [i\mprejur=rile decesului cu mai multe zile, uneori s=pt=mâni.Semnele vizibile de pe piele sunt esen]iale \n stabilirea\mprejur=rilor mor]ii prin strangulare. De exemplu, \n timpul uneispânzur=ri \n care corpul atârn= de cap=tul unei corzi, semnulacesteia pe gât este \n general, caracterizat de un unghi vertical.
Dimpotriv=, strangularea las= un semn orizontal.Semnele de \n]ep=turi de pe bra]e, picioare, \ntre urechi,sugereaz= folosirea de droguri.
Dup= toate aceste verific=ri am=nun]ite corpul se spal=([i aceast= sp=lare va putea fi analizat=) se mai verific= o dat=pentru a se constata dac= nu a r=mas ceva sub sânge sau alteaspecte, dup= care se trece la examenul intern.
Examenul intern. |n general toate disec]iile \ncep cu incizia\n Y pe trunchi. O t=ietur= – un arc descendent pân= la sternuldintre cei doi umeri – formeaz= ramurile superioare ale Y-ului, alc=rui picior inferior merge de la baza sternului la osul pubian. Dac=o ran= evident= este prezent= pe membre sau dac= oarecareopera]ie medical= pe acestea ar putea releva ceva, vor fiexaminate mai târziu.
CRIMINALISTICA 35
O dat= trunchiul deschis, organele interne sunt scoaseunul dup= altul, \ncepând de sus [i continuând spre parteainferioar=. Coastele sunt \ndep=rtate pentru a se permiteexaminarea pieptului. Dac= nu s-a luat sânge de la victim=, se valua de la inim=. Examinarea pl=mânilor va ar=ta prezen]a sauabsen]a apei, cheaguri de sânge sau materiale corozive. Oricefluid prezent \n pl=mâni va fi prelevat pentru analiz=. Dup=examenul fizic, inima [i pl=mânii sunt cânt=ri]i, apoi sec]iona]ipentru examinarea microscopic= dac= este necesar.Gâtlejul,esofagul, traheea [i partea superioar= a coloanei vertebrale sunt,de asemenea, examinate. Gura, nasul, dantura fac obiectulexamin=rii externe.
Con]inutul stomacului, care permite adesea s= fiedeterminat= ora decesului [i indic= prezen]a victimei \n anumitelocuri, este trimis la laborator, chiar dac= majoritatea examin=rilorau ajuns la o anumit= concluzie dup= examinarea vizual=.Prezen]a eventual= a drogurilor \n stomac [i intestine necesit= oexaminare toxicologic= a con]inutului [i sângelui. Diferen]ele deconcentra]ie \n diverse zone ale corpului permite s= sestabileasc= când a fost luat drogul [i dac= ingerarea lui se f=cea\n mod obi[nuit . Dac= drogul n-a avut timp s= se dispersezeconstituie un element \n plus pentru a se stabili ora decesului.
Orice organ, ficat, pancreas etc. poate fi sec]ionat pentruanalize histologice [i patologice.
Exploziile [i echimozele indic= eventuale violen]e. R=nilepenetrante sunt m=surate [i se poate verifica unghiul lor deintrare [i de ie[ire.
La baza trunchiului se g=se[te regiunea pelvian=. Lab=rbat, ca [i la femeie, fluidele din vezica urinar= sunt prelevate
pentru analiza toxicologic=. Prezen]a sângelui \n vezic= poateindica o traum= violent= la nivelul rinichilor. La femei seexamineaz= organele de reproducere pentru a se descoperisemne de sarcin=, rela]ii sexuale, avort etc.
A doua parte a examenului se concentreaz= asupracapului. Mai \ntâi se cerceteaz= orice particularitate a ochilor [ipupilelor. Mostre de fluid din ochi sunt trimise la laborator.Hemoragiile din ochi indic= o eventual= oprire a circula]ieisanguine \n creier. Frecvente \n cazuri de strangulare [ispânzurare, ele pot, de asemenea, s= se produc= \n momentecare n-au nici o leg=tur= cu aceasta. Se caut=, de asemenea,eventuale fracturi, echimoze sub piele (adesea ascunse de p=r)[i orice altceva de interes acolo unde craniul este perforat.
Se examineaz= apoi creierul, dup= ce s-a ajuns laacesta. Cheagurile de sânge din interiorul craniului sunt reperate,comparate, dac= este posibil, cu indiciile r=nilor din exteriorulacestuia. Creierul este prelevat, cânt=rit, inspectat mai atent,apoi sec]ionat pentru examenul microscopic.
Sunt examinate, totodat=, semnele r=nilor [i orificiile deintrare [i ie[ire de pe membre. Unele detalii pot fi mai vizibile pemembre decât pe trunchi sau cap. Sunt observate mai ales r=niledefensive, de pe mâini [i antebra]e, dar [i de pe picioare, dac=victimele i-au lovit pe agresori.
Efectele provocate de \nghe] sunt mai vizibile \n vârfuldegetelor [i unghiilor, iar “efectul Dorian Gray” – putrefac]iamult mai rapid la un corp congelat \n prealabil – [i mai mascat pemembre.
Va urma.
36 CRIMINALISTICA
|n colec]ia juridic= a Editurii [tiin]elor medicale a v=zut recent lumina tiparului o prestigioas= lucrare
[tiin]ific=
“DIC}IONARUL LAROUSSE DE DROGURI,TOXICOMANII {I DEPENDEN}E”.
Edi]ia \n limba român=, ap=rut= sub coordonarea chestorului [ef,profesor universitar dr. Pavel Abraham, pre[edintele Agen]iei Na]ionaleAntidrog, se datoreaz= eforturilor unui colectiv de medici – traduc=tori,dr. Adriana Mo]oc, dr. Bogdan Cherciu [i dr. Gabriel Munteanu, precum[i de speciali[ti din Agen]ia Na]ional= Antidrog, dr. Gabriel Cicu, juristAdriana Cr=ciun, jurist Ioan Roman, jurist {tef=ni]= Bogdan Ia[nic, juristVictor Nicolaescu [i jurist Vasile Rus Toma.
Autorii \ncearc=, prin aceast= lucrare, s= satisfac= nevoia deinformare [i cunoa[tere a speciali[tilor, teoreticienilor [ipracticienilor, nevoie resim]it= acut \n activitatea institu]iilorstatului [i a organiza]iilor neguvernamentale implicate \n luptaantidrog, dar \n egal= m=sur= [i s= sensibilizeze elevii, studen]ii,alte categorii de tineri, precum [i p=rin]ii [i opinia public=, \ngeneral pe to]i cei tenta]i sau care au “gustat” din “pl=ceriledrogului , asupra pericolelor pe care aceste substan]e leprezint= pentru existen]a uman=.
Lucrarea este structurat= pe dou= p=r]i : o parte referitoare laproblematica drogurilor pe plan mondial [i \n România, iar cea de-a doua parte este constituit=
din dic]ionarul propriu-zis al drogurilor, toxicomaniilor [i dependen]ei. Prin cele [apte capitole ale sale,dic]ionarul pune la dispozi]ia cititorilor informa]ii [i cuno[tin]e privind evolu]ia traficului [i consumuluide droguri \n lume [i \n ]ara noastr=, definirea [i descrierea drogurilor [i a efectelor acestora asuprapersoanelor care le consum=, sistemul terapeutic [i terapia antidrog, prevenirea [i combaterea traficului[i consumului ilicit de astfel de substan]e, elementele esen]iale ale Strategiei na]ionale antidrog pentruperioada 2005-2012, cadrul normativ intern [i interna]ional privitor la fenomenul drogurilor.
Pentru speciali[tii din criminalistic=, dar [i pentru procurori, judec=tori [i avoca]i, lucrarea de fa]=reprezint= un ghid excep]ional pentru descrierea [i cunoa[terea exact= a caracteristicilor substan]elorstupefiante [i psihotrope care fac obiectul reglement=rilor interne [i interna]ionale [i care sunt \ntâlnitedin ce \n ce mai des \n cazuistica operativ= a organelor de poli]ie [i vamale \ns=rcinate cu combatereaacestui flagel al lumii contemporane, motiv pentru care nu ar trebui s= lipseasc= din bibliotecapersonal= a nim=nui.
Gl. brig.(r.) dr. IOAN HURDUBAIE
Potrivit legii, urm=rirea penal= se \nf=]i[eaz= ca ofaz= obligatorie \n marea majoritate a cazurilor penale. Sunt,\ns=, situa]ii \n care procesul penal are forme atipice, \nsensul c= lipse[te urm=rirea penal=. Astfel, \n condi]iileprev=zute de art. 279 alin. 2, lit. a C.pr.p., plângereaprealabil= se adreseaz= direct instan]ei de judecat=,procesul penal \ncepând cu judecata (art.180 C.p. – lovirea[i alte violen]e; art.184 alin.1 C.p, - v=t=marea corporal= dinculp=, când v=t=marea produs= necesit= pentru vindecare\ngrijiri medicale mai pu]in de 60 de zile, fapta fiind s=vâr[it=\n condi]iile art.180 alin. 2 [i 181 alin.1 C.p.; art.193 C.p. –amenin]area; art. 205 C.p. – insulta; art. 206 C.p. – calomnia;art. 210 C.p. – furtul pedepsit la plângerea prealabil=; art. 213C.p. – abuzul de \ncredere; art. 220 C.p. –tulburarea deposesie).
De asemenea, urm=rirea penal= lipse[te \n cazul extinderiiac]iunii sau procesului penal, când, pentru simplificarea activit=]iiprocesuale, s-a renun]at la efectuarea urm=ririi penale.
|n ceea ce prive[te plângerea prealabil=, e necesar=explica]ia acestei no]iuni.
Institu]ia plângerii prealabile se \nscrie ca o excep]ie dela principiul oficialit=]ii [i const= \n posibilitatea oferit= de legepersoanei v=t=mate de a decide dac= sesizeaz= sau nu organelecompetente \n vederea tragerii la r=spundere a f=ptuitorului.
Declan[area procesului penal a fost l=sat=, \n anumitecazuri, la aprecierea persoanei v=t=mate datorit= gradului redus depericol social pe care \l prezint= anumite infrac]iuni. Alteori, de[iinfrac]iunile pentru care legea prevede necesitatea plângeriiprealabile a persoanei v=t=mate au un pericol social ridicat,desf=[urarea procesului penal, prin publicitatea pe care argenera-o, ar putea re\nnoi suferin]ele persoanei v=t=mate sau arda na[tere la diferite conflicte \ntre persoane care fac parte dinaceea[i familie sau din acela[i mediu social (cazul lovirilor [i al altorviolen]e – art.180 C.p.; insulta – art. 205 C.p.; calomnia – art. 206C.p.).
Deci, titularul plângerii prealabile este partea v=t=mat=(caracter personal). |n cazul \n care persoana v=t=mat= este unminor sau un incapabil (persoane lipsite de capacitatea deexerci]iu restrâns=), plângerea prealabil= va fi introdus= de c=trereprezentan]ii lor legali, tutore sau curator.
|n cazul \n care prin aceea[i infrac]iune au fost v=t=matemai multe persoane [i numai una dintre acestea a intodusplângerea prealabil=, r=spunderea penal= se men]ine, iar atuncicând sunt mai mul]i participan]i la infrac]iune, fapta atrager=spunderea penal= a tuturor participan]ilor, chiar dac=plângerea prealabil= s-a f=cut sau se men]ine cu privire la numaiunul dintre ace[tia (art.131 alin.3,4 C.pr.pen.).
Art. 279 alin. 2 lit.b C.pr.pen. enumer= cazurile cândplângerea prealabil= se introduce la organele de cercetare sau laprocuror:
�� v=t=marea corporal= (art.181 C.p.);�� v=t=marea corporal= din culp= (art.184 alin.3 C.p.);�� violarea de domiciliu (art.192 alin.1 C.p.);�� violarea secretului coresponden]ei (art.195 C.p.);�� violul (art.197 alin.1 C.p.);�� adulterul (art.304 C.p.).Organul de cercetare penal= sau procurorul, primind
plângerea prealabil=, dispune, dup= caz, \nceperea saune\nceperea urm=ririi penale. Dup= \nceperea urm=ririi penale,procesul penal se desf=[oar= \n mod normal, existând
posibilitatea ca el s= \nceteze prin retragerea plângerii prealabilesau \mp=carea p=r]ilor.
Trebuie ad=ugat faptul c= procedura de urm=rire [ijudecare a unor infrac]iuni flagrante se aplic= \n cazulinfrac]iunilor pentru care e necesar= plângerea prealabil= numaidac= persoana v=t=mat= a introdus, \n termen de 24 de ore de las=vâr[irea infrac]iunii flagrante, plângerea prealabil= la organulde urm=rire penal=. |n acest scop persoana v=t=mat= estechemat= [i \ntrebat= de organul de urm=rire penal= dac=\n]elege s= fac= plângere \n termenul mai sus ar=tat. Dac=persoana v=t=mat= face plângere prealabil=, dup= ce au trecut24 de ore de la s=vârsirea infrac]iunii, dar nu mai târziu de 2 lunidin ziua \n care a [tiut cine este f=ptuitorul, se va trece latragerea la r=spundere penal= a f=ptuitorului, aplicându-seprocedura obi[nuit= la urm=rire [i judecat=.
Potrivit art. 200 C.p.p. urm=rirea penal= are ca obiectstrângerea probelor necesare cu privire la existen]a infrac]iunilor,la identificarea f=ptuitorilor [i la stabilirea r=spunderii acestora,pentru a se constata dac= este sau nu cazul s= se dispun=trimiterea \n judecat=.
Organele de urm=rire penal= trebuie s= adune probe \nfavoarea, cât [i \n defavoarea \nvinuitului sau inculpatului,aceast= obliga]ie men]inându-se chiar dac= \nvinuitul sauinculpatul recunoa[te fapta.
|n vederea exercit=rii \n bune condi]ii a drepturilor pe carele are, organul de urm=rire penal= este obligat s= explice\nvinuitului sau inculpatului precum [i celorlalte p=r]i drepturile lorprocesuale.
Sub acest aspect, \n practica judiciar= s-a decis c=organele de urm=rire penal= nu au exercitatat un rol activ \ntr-ocauz= de omor, atunci când au omis s= cheme p=rin]ii victimeipentru a fi asculta]i [i s= le pun= \n vedere c= se pot constituiparte civil=, fiind dovedit \n spe]= c= au suferit o pagub= moral=.
De[i din con]inutul art. 200 C.p.p. nu rezult= expres, \nobiectul urm=ririi penale se \nscrie, totu[i, [i identificareavictimei infrac]iunii, activitate necesar= pentru rezolvarea laturiipenale [i laturii civile a cauzei penale.
Uneori, identificarea victimei se impune pentru a seputea face identificarea f=ptuitorului, pentru a se faceincadrarea juridic= a faptei penale.
BIBLIOGRAFIE:Tudorel Butoi [i colaboratorii – Victimologie – curs universitar,Ed.Pinguin Book, Bucure[ti, 2004.Tudorel Butoi, Ioana Teodora Butoi – Tratat universitar de psihologiejudiciar=, Ed. Phobos, Bucure[ti, 2003.Mitrache Constantin – Drept penal. Partea general=, Ed. {ansaS.R.L., Bucure[ti, 1995.Molnar I. – Protec]ia victimei prin justi]ia penal=, Analele Academieide Poli]ie “Al.I.Cuza”, an 2, Bucure[ti, 1994.Bogdan T., Santea I. – Analiza psihologic= a victimei. Rolul ei \nprocesul judiciar, M.I. – Serv. Editorial [i cinematografic, Bucure[ti,1988.St=noiu R. – Tranzi]ia [i criminalitatea, Ed. Oscar Print, Bucure[ti,1994.Fattah E. – Toward a criminological classification of victims,international Criminal Police Review, 1967.Timrots A, Rand M. – BJS Special report: Violent crime by strangersand non-strangers, Washington D.C., U.S. Departament of Justice,1987.***Crimes and victims. A Report on the Dayton San-Jose Pilot.Survey of Victimization, U.S.Dept.of Justice, Washington D.C., 1977.
CRIMINALISTICA 37
Magistrat dr. DAN VOINEA Dr. VALENTIN IFTENIE -medic legist
Asist.univ. IOANA TEODORA BUTOI-avocat
38 CRIMINALISTICA
CC ercetarea la fa]a locului, a[a cum am maiprezentat [i \n articolele anterioare, este un actdeosebit de important \n solu]ionarea cauzelor
penale, \ndeosebi a celor de mare periculozitate uman= [isocial=, deoarece de aceast= prim= investiga]ie depinde directaflarea adev=rului cu privire la fapte [i la \mprejur=rile cauzei,inclusiv cu privire la persoana f=ptuitorului.
Prin intermediul cercet=rii la fa]a locului, atât organele deurm=rire penal=, cât [i instan]a de judecat= au posibilitatea ”s=investigheze imediat, direct [i complet locul faptei” [i consecin]eleinfrac]iunii, s= stabileasc= \mprejur=rile \n care a fost comis actulpenal [i s=-l identifice pe autor, prin descoperirea, fixarea,ridicarea [i cercetarea criminalistic= a urmelor [i a mijloacelormateriale de prob=, ceea ce este de natur= s= contribuie efectiv larealizarea scopului procesului penal.
Rezult= c= cercetarea la fa]a locului nu este un scop \n sine, ciofer= date [i informa]ii ca punct de plecare \n investigarea cauzei, toateurmele, inclusiv cele odorifere descoperite, fixate [i ridicate de la fa]alocului urmând a fi exploatate prin metodele [i tehnicile criminalistice.
Dup= \ncheierea cercet=rii, urmele [i celelalte mijloacemateriale de prob= descoperite [i ridicate cu aceast= ocazie, precum[i procesul verbal de cercetare la fa]a locului vor fi predate celui\ns=rcinat cu cercetarea infrac]iunii.
Cei abilit=]i cu rezolvarea cauzei vor trimite obiectele [iurmele ridicate la laboratoarele criminalistice, pentru valorificareaacestora prin examinarea comparativ= cu modelele de compara]ie,dispunând, conform prevederilor Codului de procedur= penal=,efectuarea expertizelor necesare.
Se poate concluziona deci c= principala metod= la care serecurge \n identificarea criminalistic= a unei persoane, obiect saufenomen, aflat \n leg=tur= cauzal= cu un fapt juridic, esteEXAMINAREA COMPARATIV+ care st= la baza efectu=riiEXPERTIZELOR.
Pentru realizarea expertiz=rii odorologice judiciare seefectueaz= examenul odorologic comparativ.
Activitatea de identificare const= din ”selectare [icomparare”, fiindu-i proprii dou= faze:
a) |n prima faz= este deteminat grupul persoanelor sauobiectelor suspecte, pe baza unor elemente caracteristiceasem=n=toare, fiind excluse cele cu particularit=]i deosebite, evidentcontrarii celor reflectate \n urme sau \n mijloace materiale de prob=.
b) |n faza a doua este adâncit= examinarea comparativ= acaracteristicilor asem=n=toare, \n scopul stabilirii coinciden]ei dintretr=s=turile reflectate \n urm= [i cele reflectate de modelele decompara]ie, precum [i a deosebirilor sau neconcordan]ei dintre acestea,ajungându-se astfel fie la obiectul c=utat, la excluderea celor careprezentau numai elemente asem=n=toare.
Compararea elementelor caracteristice generale [iparticulare presupune o analiz= [i sintez= a acestora.
Pentru a demonstra identitatea factorului creator al urmei demiros, atât concordan]a, cât [i deosebirea se cer riguros explicate[tiin]ific. Motivarea este cu atât mai necesar= cu cât \n practic=, aparfrecvent [i unele deosebiri de ordin cantitativ \ntre tr=s=turilereflectate de om sau obiect \n urm= (\ndeosebi cele de miros) lamomentul s=vâr[irii infrac]iunii [i cele reflectate \n modele lamomentul examenului comparativ.
Deosebirile pot fi determinate, \n general, de uzur=, decondi]iile \n care au fost descoperite [i ridicate urmele, de interven]iaunor factori externi, iar \n special la urmele de miros uman, mai pot fideterminate de starea psihic=, emo]ional=, de efort a persoaneicreatoare, de natura suportului absorbant de miros, de ”timp”, careinfluen]eaz= persisten]a.
De aceea, orice modificare, dac= se constat= c= este denatur= cantitativ=, dar [i calitativ=, trebuie interpretate pe bazaprincipiului potrivit c=ruia toate elementele lumii materiale se afl= \ncontinu= mi[care [i transformare.
Ob]inerea modelelor de compara]ie \n vederea expertizeimirosurilor
|n scopul select=rii obiectelor ce urmeaz= a fi examinate
comparativ, se procedeaz= mai \ntâi la cercetarea separat= acaracteristicilor generale [i individuale oglindite \n urm= [i apoi la ceaa caracteristicilor obiectelor suspecte.
|n cazul urmelor de miros, de[i exist= posibilitatea uneicompar=ri directe a elementelor caracteristice con]inute \n urm= cucele ale persoanei creatoare, examinarea se efectueaz= de regul=pe baza unor modele de compara]ie create experimental. De pild=,se compar= urma de miros ridicat= de la fa]a locului cu cel al unuigrup de persoane, \n care a fost plasat [i suspectul sau cu mirosurileprelevate experimental de la mai multe persoane, printre care [i dela unul din suspec]i.
Pentru ob]inerea modelelor de compara]ie, este necesar s=fie respectate urm=toarele cerin]e:
a) S= se cunoasc= cu exactitate persoana sau obiectul surs=de miros de la care provin.
b) La ob]inerea modelelor de compara]ie s= se ]in= seama, atâtcât este posibil, de condi]iile \n care s-a format urma la fa]a locului.
c) Urma [i modelele tip de compara]ie s= con]in= suficienteelemente caracteristice de individualizare a factorului creator, \nprimul rând elemente de ordin calitativ, dar [i cantitativ.
d) Folosirea de modele similare, având aceea[i provenien]=\n momentul examin=rii comparative.
|n ob]inerea modelelor de comparat olfactive se impunerespectarea urm=toarelor reguli:
� Pot fi considerate modele:– persoanele - surs= de miros;– obiectele folosite de persoane sau cele experimentale
purt=toare de miros.� Persoanele care sunt folosite ca modele odorifere sau cele
de la care se recolteaz= mirosul trebuie:s= aib= aceea[i constitu]ie fizic=;
– s= tr=iasc= \n acela[i mediu sau s= aib= acela[i loc de munc=;– s= fi consumat acelea[i produse alimentare.– obiectele folosite de persoanele care sunt purt=toare de
modele de miros s= provin= de la acestea \n acelea[i condi]ii ca celeprezentate anterior. Ele sunt ridicate [i conservate cu ocazia activit=]ilorprcedurale, conform art. 97 [i 99 din Codul de procedur= penal=;
� Recoltarea de mirosuri se poate realiza cu ocaziadescinderilor [i perchezi]iilor domiciliare cu trusa odorologic=;
� Modelele de miros se pot recolta de la mai multe persoane(care \ndeplinesc condi]iile enumerate), \ndeosebi din regiuneapalmar=. Dup= ce persoanele respective se spal= pe mâini cu ”s=punneutru”, f=r= miros, se pun \n palma fiec=ruia tampoane de tifonsterile, strângând pumnul circa 5 minute. Recoltarea se face \nlaborator, modelele fiind conservate [i etichetate corespunz=tor.
Putem concluziona c= expertiza odorologic= judiciar=presupune examinarea comparat= a urmelor de miros ridicate cuocazia cercet=rii la fa]a locului cu modelele-tip, recoltate saupreg=tite experimental, \n acest fel, mirosurile descoperite la loculfaptei sunt valorificate \n scopul identific=rii persoanei creatoare [i,deci, a autorului infrac]iunii investigate.
|n tratarea problemelor generale privind expertizacriminalistic=, deci [i cea odorologic=, se va avea \n vedere inclusivconstatarea tehnico-[tiin]ific=, \ntre cele dou= mijloace de prob=existând asem=n=ri evidente, dar numai pe plan tehnic criminalistic,mijloacele [i metodele de efectuare sunt acelea[i, dup= cumasem=n=toare sunt [i regulile de efectuare, precum [i modalit=]ile dedispunere [i interpretare a rezultatelor lor.
Odat= cu abordarea aspectelor teoretice [i practice aledesf=[ur=rii expertizei odorologice, acolo unde este necesar, se vorface bine\n]eles [i men]iunile cuvenite referitoare la unele diferen]edintre cele dou= mijloace de prob=.
Trebuie \ns= s= preciz=m c= expertiza [i constatareatehnico-[tiin]ific= sunt totu[i dou= mijloace de prob= diferite,constat=rile neputând fi incluse \n categoria expertizelorcriminalistice, \n accep]iunea lor procesual penal=. Dac= pentrusublinierea calit=]ii [tiin]ifice a examin=rii se d= una din cele dou=denumiri, atunci se impune s= fie avute \n vedere toate elementelecare decurg din aceast= diferen]iere.
Comisar [ef dr. ISAC GHEORGHE-PUIU Expert odorologie judiciar= CENTRUL CHINOLOGIC SIBIU
FF enomenul traficului de fiin]e umane devenittot mai evident \n România, ca [i \n alte ]=ridin E [i S-E Europei, mai ales \n contextul
schimb=rilor social-politice din ultimii ani. Traficul depersoane capteaz= aten]ia organiza]iilor interna]ionale demult= vreme, nefiind un fenomen nou, cazuri de trafic\nregistrându-se cu mult timp \n urm= pe diferitecontinente. De-a lungul timpului s-au schimbat doar ]=rilede origine, ]=rile de tranzit [i de destina]ie.
Fiind vorba de un fenomen care se desf=[oar= \nspa]ii social-geografice \ntinse, care dep=[esc barierelestatale [i culturale, eforturile izolate de cunoa[tere ofer=doar o imagine par]ial= asupra fenomenului.
Traficul de persoane este un fenomen complex, cumulte fa]ete ce poate fi privit din diferite perspective.
O perspectiv= juridic=, mai general=, care vizeaz=drepturile omului, asociaz= fenomenul cu regimul sclaviei, almuncii for]ate, dar [i cu fenomene de violen]=, abuz de\ncredere, agresiune fizic= [i psihic= asupra individului. Traficulde persoane \ncalc= principiile fundamentale ale drepturiloromului cum sunt demnitatea uman=, libertatea persoanei,libertatea de mi[care, dreptul la via]= privat=.
Dintr-o perspectiv= economic=, se poate vorbi deinterese financiare oculte [i pie]e subterane de fiin]e umane, \ncadrul c=reia fiin]a uman= este transformat= \n marf=.
O perspectiv= sociologic= trebuie s= ia \n calcul to]ifactorii asocia]i fenomenului migra]iei interna]ionale ce cap=t=conota]ii noi \n contextul globaliz=rii [i al unific=rii europene.
Traficul de persoane a fost definit \n limbajul Na]iunilorUnite prin expresia ”forme contemporane de sclavie”materializându-se sub alte forme, mai rafinate, decât \nsocietatea sclavagist=.
Conform Protocolului privind prevenirea, combaterea [isanc]ionarea traficului de persoane, \n special al femeilor [icopiilor, anex= la Conven]ia Na]iunilor Unite \mpotriva crimeiorganizate transfrontaliere, ”trafic de persoane” \nseamn=recrutarea, transportul, transferul, ad=postirea sau primirea depersoane, prin amenin]are, prin recurgere la for]= ori la alteforme de constrângere, prin r=pire, fraud=, \n[el=ciune, abuz deautoritate ori prin oferirea sau acceptarea de pl=]i ori de avantajepentru a ob]ine consim]=mântul unei persoane având autoritateasupra alteia \n scopul exploat=rii. Exploatarea con]ineexploatarea prin prostituarea unei alte persoane sau alte formede exploatare sexual=, munc= sau servicii for]ate, sclavia saupracticile analoage sclaviei, folosirea sau prelevarea de organe(art. 3 al. ”a”). Potrivit aceluia[i Protocol recrutarea transportul,transferul, ad=postirea sau primirea unui copil \n scopulexploat=rii vor fi considerate ”trafic de persoane”, copil\nsemnând orice persoana sub 18 ani.
Articolul 3, al. ”b” din Protocolul ONU prevede:”consim]=mântul victimei […] la exploatarea” descrisa \n al. ”a”al aceluia[i articol va fi irelevant dac= s-a folosit vreunul dinmijloacele men]ionate \n art. 3, al. ”a”, respectiv amenin]area,violen]a sau alte forme de constrângere.
Nu are relevan]= dac= victima traficat= a consim]it saunu, iar faptul c= victima a \ncheiat o \n]elegere cu traficantul nutrebuie s= duc= la acceptarea infrac]iunii de trafic de persoane.
Chiar dac= victima accept= o munc= bazat= exclusiv pe rela]iisexuale, aceasta este indus= \n eroare cu privire la condi]iile [imodalit=]ile \n care-[i va desf=[ura ”munca”: un num=r mare deore de servicii sexuale periculoase f=r= prezervativ, perversiunisexuale, amenin]=ri [i violen]e.
Traficul de persoane nu implic= numai victime de sexfeminin [i persoane sub 18 ani folosite exclusiv \n industriasexului. Statisticile [i analizarea atent= a fenomenului auconcluzionat c= foarte multe persoane, inclusiv de sex masculin,devin victime ale traficului de persoane, fiind obligate s=efectueze munca for]at= \n diverse domenii ale industriei,construc]ii, agricultur=, hoteluri, restaurante sau sunt folosite \nscopul cer[etoriei sau transplantului de organe.
Factorii determinan]i ai traficului, care \i \mping peindivizi s=-[i p=r=seasc= mediul de via]= sunt \n principal:s=r=cia, [omajul, gradul redus de educa]ie [colar= [iprofesional=, discriminarea femeilor, violen]a. Al=turi de ace[tifactori negativi exist= [i o serie de factori numi]i ”de atrac]ie”spre avantajele vie]ii din ]=rile occidentale:
� speran]a unui loc de munca [i a unui salariu;� speran]a prostituatelor de a câ[tiga mari sume de bani;� accesul la facilit=]ile vie]ii occidentale;� percep]ia occidentului ca un mediu opulent;� cererea de femei ”reproductive”, de prostituate
”exotice”, de for]= de munca ieftin=, etc.Dup= ce sunt recrutate, transportate [i conduse \n locul
Autorit=]ile intr= \n contact cu persoanele traficate \n maimulte modalit=]i. Cele mai cunoscute contacte se fac prinintermediul ONG-urilor sau \n urma ac]iunilor poli]iei sau aleautorit=]ilor pentru imigrare. Cazul cel mai pu]in \ntâlnit esteprezentarea de buna voie a victimelor traficului de persoane \nfa]a autorit=]ilor. Acest fapt survine deoarece:
� victimelor le este teama c= traficantul le va captura [ile va pedepsi pentru c= au fugit;
� presiunile sociale [i politice sunt potrivnice persoanelorf=r= documente de identitate, persoanelor ce ofer= serviciisexuale;
� victimele traficate nu se consider= victime ale traficuluide persoane, ci cred c= situa]ia critic= \n care se afl= esterezultatul propriilor gre[eli;
� victimele consider= ca au comis ilegalit=]i (intrarea\ntr-o tara str=in= sau [ederea ilegal=) [i c= vor fi arestate,nimeni neconsiderându-le victime, ci dimpotriv= infractori;
� victimele provenind din zone unde corup]ia este unfapt obi[nuit presupun c= poli]ia ”colaboreaz=” cu trafican]ii [ic= vor ajunge s= fie revândute;
Programele [i politicile multor organiza]ii guverna-mentale, inter-guvernamentale sau non-guvernamentale admitc= pentru a avea o strategie corespunz=toare, pentru a rezolvaproblema traficului de persoane este necesar s= privimdrepturile victimelor la protec]ie ca pe un fapt intrinsec acuz=riitrafican]ilor.
Indiferent de mediul profesional cu care vine \n contact –poli]ist, personal medical, consilier - o victim= care a fostagresat= fizic [i psihic are nevoie s= fie ascultat=, crezut= [i
CRIMINALISTICA 39
Prep.univ. SURDULEAC MARIAAcademia de poli]ie ”Al. I. Cuza”, Catedra de criminalistic=
respectat=, iar cei cu care intr= \n contact trebuie s=-i creezesentimentul de siguran]= de sine [i control asupra propriei vie]i.
Ascultarea victimei traficului de persoane ca martor \ncadrul anchetei penale este o activitate nu numai complex=, dar[i cu un grad sporit de dificultate. Anchetatorul trebuie s= caute[i s= adopte o metod= de colaborare cu victima.
De asemenea, anchetatorul trebuie s=-i prezinte victimeidetaliat, \nc= de la \nceput, ceea ce i se solicit= [i la ce trebuies= se a[tepte \n eventualitatea colabor=rii cu organele deanchet=. Victimei trebuie s= i se expun= riscurile existente cepot surveni ca urmare a cooper=rii cu poli]ia [i s=-i acordeanumite garan]ii referitoare la siguran]a ei [i a familiei sale, lafaptul ca mass-media sau societatea nu vor afla de implicarea ei\n asemenea fapte [i c= nu va fi obligat= s= depun= m=rturie \nprezen]a trafican]ilor sau a complicilor acestora. Victimei trebuies= i se acorde un timp de gândire pentru a decide dac= vacolabora sau nu cu poli]ia. Chiar dac= termenul de gândireacordat victimei este \n detrimentul organelor de anchet= prinpierderea unor mijloace de prob=, ceea ce primeaz= \n astfel deanchete este soarta victimei [i respectarea drepturilor eifundamentale.
Chiar dac= cele expuse mai sus scot ancheta din tiparulcunoscut tuturor anchetatorilor, aceast= m=sur= de colaborarese impune \n condi]iile ascult=rii unei persoane traficate, supus=\n majoritatea cazurilor unor abuzuri de extrem= violen]=, unorvioluri multiple, orgii sexuale, supus= r=nirii degetelor capedeaps= pentru nesupunere sau extragerii din]ilor pentru a\mbun=t=]ii abilitatea victimelor de a oferii servicii sexuale. Multevictime au fost omorâte ca un avertisment pentru altele spre a le\mpiedica s= depun= m=rturie.
|n cazul ascult=rii victimelor traficului de persoane seimpune ca anchetatorul s= aib= cuno[tin]e ample despreinfrac]iunile legate de traficul de persoane, despre traumele [iabuzurile la care sunt supuse de obicei acestea.
Pentru crearea unui climat de \ncredere [i cooperare\ntre victim= [i anchetator, se impune ca acesta din urm= s= fieaceea[i persoan= pe parcursul ascult=rii, s= fie o persoan=capabil= s= trateze victima cu sensibilitate [i compasiune [i s= fiedesemnat \n func]ie de preferin]ele victimei, un anchetator desex masculin sau feminin. Cel ce conduce ascultarea ar trebuis= fie, pe cât posibil, de acela[i sex cu victima. Anchetatorultrebuie s= aib= un comportament respectuos, profesional, s=foloseasc= un limbaj adecvat [i s= nu lase impresia c= judec=victima.
O atitudine formalist=, autoritar= [i un cadru de ascultareasem=n=tor pot avea ca rezultat, \n cel mai bun caz, supunereavictimei. |n asemenea condi]ii scad posibilit=]ile de a ob]inedetalii importante legate de infrac]iune.
Anchetatorul trebuie s= ]in= seama c= victimele ausuferit o experien]= traumatic= [i abuziv= [i datorit=caracterului extrem al acesteia, unele nu pot accepta saura]ionaliza ceea ce li s-a \ntâmplat. Astfel, apare la nivel psihicdisocierea care reduce abilitatea victimelor de a reac]iona fa]=de experien]ele abuzive tr=ite, dar produce [i alte simptome:
� victimele pot depersonaliza experien]ele abuzive [i potconsidera c= acestea s-au \ntâmplat altor persoane;
� victimelor li se poate distorsiona percep]ia timpului [ipot suferi pierderi de memorie;
� victimele pot reac]iona indiferent fa]= de abuzulsuferit;
� victimele pot suferi fragmentarea percep]iei, sim]urilor,con[tiin]ei sau memoriei;
Astfel, dac= ancheta \ncepe prea devreme, este posibilca victima s= nu-[i aminteasc= detalii legate de anumiteevenimente, date sau loca]ii.
Datorit= problemelor la nivel psihic ale victimelor,ascultarea acestora trebuie s= se realizeze \n prezen]aconsilierului sau psihologului.
Anchetatorul are obliga]ia de a lua m=suri ca victimatraficului de persoane s= fie informat= despre mijloacele [iserviciile de ajutorare puse la dispozi]ie pentru a dep=[i situa]iilede criz=.
Anchetatorul trebuie s= ia m=suri pentru ca victimele s=intre \n contact cu O.N.G. [i O.I.G. care ofer= servicii deajutorare de specialitate. Aceste organiza]ii de profil sunt multmai calificate \n compara]ie cu structurile poli]iene[ti \n oferireade servicii pentru refacerea victimelor dup= suferin]ele fizice,sexuale sau psihologice la care au fost supuse.
Consilierul sau psihologul decid cât timp poate fiascultat= victima. Sunt recomandate sesiuni de câte doua oreurmate de pauze. Num=rul sesiunilor de ascultare depind decircumstan]ele cazului, de starea fizic= [i psihic= a victimei [i degravitatea traumelor declan[ate de relatarea evenimentelor.
Anchetatorul va ob]ine destul de dificil, de la \nceput, orela]ie cronologic=. De aceea \mpreun= cu victima trebuie s= se\ntocmeasc= un plan care s= cuprind= cronologia punctelor dereferin]=, astfel \ncât acestea s= apar= \ntr-o ordine logic=.
Fiind o infrac]iune \ntins= ca durat=, este posibil cavictima s= nu-[i aminteasc= precis ordinea evenimentelor [i dataexact= a acestora. Victima trebuie ajutat= \n stabilirea unorpuncte de referin]=, cum ar fi ziua de na[tere a sa sau aapropia]ilor sau s=rb=torile legale. |n func]ie de aceste date dereferin]= evenimentele sunt stabilite c= s-au petrecut ”\nainte”sau ”dup=” aceste date.
Planul cronologic al evenimentelor va ajuta victima s=relateze logic [i cronologic toate evenimentele, iar declara]ia sa,consemnat= de anchetator, s= fie u[or de citit [i de \n]eles deceilal]i investigatori.
Anchetatorul trebuie s= atrag= aten]ia victimei de fiecaredat= cu privire la obliga]ia sa de a spune tot adev=rul. Dac=victima minte sau omite inten]ionat anumite fapte, iar acesteavor fi descoperite de poli]ie, se va ajunge la descalificarea ei camartor [i implicit periclitarea \ntregului proces penal.
Organul de cercetare trebuie s= cear= victimei s= fac= oanaliz= cât mai am=nun]it= a evenimentelor petrecute, alocurilor, rutelor, a persoanelor cu care a intrat \n contact, a\mbr=c=mintei, a documentelor, a obiectelor decorative [i amobilierului unde a fost ]inut= prizonier=, abuzat=, a locurilorunde \[i desf=[ura ”munca”. Toate aceste detalii cerute victimei,atât de necesare anchetatorilor, devin frustrante [i obositoarepentru victim=.
Declara]ia martorului, victim= a traficului depersoane, poate fi consemnat= \n scris sau pe banda video.
|n cazurile de trafic de persoane, principala grij= aanchetatorilor este salvarea [i protec]ia victimelor. Organelede urm=rire nu se pot baza pe victime, ci trebuie s=elaboreze metode pentru ob]inerea [i din alte surse ainforma]iilor [i a mijloacelor de proba.
Gradul de pericol social extrem de ridicat [i valorilesociale pe care le pericliteaz= infrac]iunea au determinatincriminarea acestei fapte \n noul Cod Penal [i nu \ntr-o legespecial=, a[a cum este reglementat= infrac]iunea \n prezent prinLegea 678 din 21 noiembrie 2001, privind prevenirea [icombaterea traficului de persoane.
BIBLIOGRAFIE• Conven]ia Na]iunilor Unite \mpotriva criminalit=]ii
organizate transna]ionale.• Protocol privind prevenirea, reprimarea [i pedepsirea
traficului de femei [i copiilor, adi]ional la Conven]ia Na]iunilorUnite \mpotriva criminalit=]ii transna]ionale organizate.
• Legea 678/21 noiembrie 2001 privind prevenirea [icombaterea traficului de persoane.
• Law Enforcement – Best Practice Manual for FightingAgainst Trafficking of Human Beings.
• Tudorel Butoi, I.T. Butoi – ”Tratat universitar de psihologiejudiciar=”
Alexandrescu, ,,... sunt de fapt dezv=luirea unei crime
comise de contele Marco, \mpotriva fratelui s=u, contele
Malhei Carino [i a fiului acestuia, Enrico, cu scopul de a-i lua
averea” (Marian Barbu, p. 110). Aceast= lucrare a fost
inspirat= de scrierile lui Bdgar Allan Poe, creatorul romanului
poli]ist, [i ale lui Gaboriaux.
1879. • Primul serviciu fotografic, la Poli]ia Capitalei. Aici
se vor face remarca]i fotografii Ion Niculescu [i Max Kessler.
“Peste scurt timp, lui I. Niculescu i s-a \ncredin]at [i
conducerea centralei telegrafice a Capitalei, care coordona
cele 55 de birouri subordonate existente la sec]iile de poli]ie”.9
1882. • |n luna martie se introduce prima fi[= \n cazier, \n
1931, “num=rul de ordine al dosarelor infractorilor \nregistra]i
era 64.322. Dup= aproximativ 20 de ani, \n 1951, acest
num=r ajunsese la 148.480.” 10
1884. • Ia fiin]= cazierul central alfabetic11
• Generalul Radu Mihai, prefectul Poli]iei Capitalei, a
CRIMINALISTICA 41
Chestor de poli]ie conf. univ. dr. LAZ+R CÂRJAN
\nfiin]at “Divizia de cercet=ri [i urm=riri”, dup= model francez,
denumit= [i “Siguran]a Capitalei”, care avea \n atribu]ii
descoperirea [i urm=rirea infractorilor care ac]ionau \n
Bucure[ti. Aceast= Divizie avea \n compunere “brig=zile de
cercet=ri [i urm=riri, un birou al arhivei judiciare, un birou al
cazierelor, fi[elor, dosarelor [i albumelor fotografice ale
infractorilor, un atelier fotografic, un birou al intenden]ei [i
comisarul permanent de serviciu, un arest central pentru
infractorii ce erau re]inu]i \n timpul cercet=rilor [i o sal= de
raport.,” 12
“A[adar, \ncepând cu anul 1884, comisariatele de desp=r]ire
nu mai fotografiau infractorii, [i nici albumele nu mai erau
]inute la inspectoratele de poli]ie ale acestora, fotografierea
tuturor infractorilor re]inu]i [i cerceta]i pentru s=vâr[irea
diverselor fapte urmând a se face \n cadrul atelierului
fotografic al diviziei de cercet=ri si urm=riri din Prefectura
poli]iei. |n cadrul acestui atelier se confec]ionase un scaun
rotativ special, conform modelului utilizat de Bertillon la Paris.
Infractorul, care [edea pe un scaun, era fotografiat din fa]= [i
din profil, dup= ce i se punea un num=r de ordine pe piept.
Primii infractori fotografia]i la divizia de cercet=ri [i
urm=riri, \ncepând cu num=rul 1-8, erau componen]ii
bandei de asasini [i tâlhari “Zdrelea - M=run]elu”. 13
(subl. noastre)
1886. • Apare, la 1 septembrie, legea pentru autenfificarea
actelor.
“E bine sa preciz=m c= la \nfiin]area diviziei de cercet=ri [i
urm=riri, comisarii [efi ai brig=zilor, secretarii acestor [i chiar
unii din agen]ii brig=zilor cuno[teau câte ceva despre
amprentele digitale [i despre importan]a acestora \n
identificarea persoanei. Era destul de clar, \n mintea lor, c= o
semn=tur= prin punere de deget trebuie s= fie bine f=cut=, cu
aten]ie, pentru a se vedea liniile desenului imprimat. Nu
trebuie omis= nici \mprejurarea c= cei mai mul]i dintre [efii
brig=zilor [i parte din secretarii lor lucraser= mai \nainte la
comisariatele de culoare, \n competen]a c=rora erau date [i
anumite autentific=ri de declara]ii [i \nvoiri etc., care erau
semnate de ne[tiutori prin punere de deget. De asemenea,
toate declara]iile ce se luau ancheta]ilor [i martorilor
ne[tiutori de carte, cu ocazia anchetelor, erau semnate de
ace[tia, conform obiceiului, prin punerea de deget, dup= ce li
se citea con]inutul. Astfel, la. 1 sept. 1886, când apare Legea
pentru autentificarea actelor, unde \n art. 16 [i 18 se
reglementa modul, cum se autentifica actele celor ne[tiutori
de carte, «care trebuiau subscrise prin punere de deget sau
prin aplicarea unui sigiliu sau pecete]i», organele poli]iene[ti
[tiau cum trebuie f=cut= aceast= punere de deget. Comisarii
[efi ai brig=zilor de cercet=tori [i secretarii acestora [tiau c=
“punerea de deget” nu este o simpl= mânjitur= [i c= ea
trebuia f=cut= cu aten]ie, pentru a reda clar conturul liniilor ce
formau desenul acelui deget”.14
• Se dispune \nregistrarea alfabetic= a infractorilor [i
fotografierea acestora (doar din fa]=).15
• La 7 iunie, Mina Minovici \[i sus]ine teza de doctorat cu
titlul “Étude médico-legale sur la mort subite à la suite de
coups sur l’abdomen et le larynx”, 121 de pagini, la
Facultatea de medicin= din Paris, \n fa]a unei comisii
prezidate de celebrul profesor Paul Brouardel. |n acela[i an,
tot la Paris, va publica o lucrare de 40 de pagini intitulat=
“Étude médico-Iégale sur Ies alcaides cadaverique”, de mare
interes [tiin]ific.16
Va urma.
NOTE BIBLIOGRAFICE
1. Paul {tef=nescu, Laz=r Cârjan, “{tiin]= versus crim=”.
Criminologie. Criminalistic=. Medicin= Legal=, Editura Curtea Veche,
Bucure[ti, 2001, pg. 392-397.
2. Constantin }urai, “Enigmele unor amprente”, Editura Albatros,
Bucure[ti, 1984, pg. 133.
3. Mircea Novac, “Fotografia de la A la Z”, Editura Tehnic=,
Bucure[ti,, 1973, pg. 80.
4. V. Daschevici, “Necesitatea unui serviciu central de identificare”, \n
Revista “Paza” nr. 26-27, octombrie 1922.
5. .V. Daschevici, “Stabilirea identit=]ii recidivi[tilor”, \n Revista
“Paza” nr. 13-14, martie 1943.
6. Ioan Olaru, Petre Dume, “Dezvoltarea [colii române[ti de
Criminalistic=, \n “{coala româneasc= de criminalistic=”, pg. 23.
7. V. Daskevici, “{tiin]a \n serviciul poli]iei”, \n Revista “Paza” nr. 1,
septembrie 1921.
8. Medicina legal=. Redigen]= de I.N. Auerbach, doctor \n medicin=
[i medic al Districtului Ilfov, Bucure[ti, Imprimeria Anun]=torului
Român, 1860, pg. 187.
9. Nicolae Ionescu, “Fotografia de semnalmente \n România”, \n
“{coala româneasc= de criminalistic=”, pg. 61.
10. Constantin }urai, “Enigmele unor amprente”, pg. 132.
11. Constantin }urai, “Enigmele unor amprente”, pg. 139
12. Constantin }urai, “Enigmele unor amprente”, pg. 134.
13. Constantin }urai, “Enigmele unor amprente”, pg. 13.
14. Constantin }urai, “Enigmele unor amprente”, pg. 15-17.
15. Nicolae Ionescu, “Fotografia de semnalmente \n România”, pg.
61.
16. M. Ioanid, B. Anghelescu, fra]ii Minovici, Editura {tiin]ific=,
Bucure[ti, 1970, pg. 31.
42 CRIMINALISTICA
UUna dintre cele mai vechi metode deidentificare criminalistic= a persoaneieste metoda portretului vorbit, care
reprezint= un sistem [tiin]ific de descriere [i compunerea semnalmentelor.
Bazele portretului vorbit au fost stabilite \n secolulal XV-lea de c=tre Leonardo da Vinci, care a sistematizatorganele corpului uman, considerându-le a fi de diversetipuri: drepte, concave, convexe. El ar=ta c= tehnicadescrierii portretului vorbit const= \n “maniera de are]ine [i reproduce profilul figurii umane dup= ce a fostv=zut o singur= dat=”.
Tehnica identific=rii persoanelor dup=semnalmente a intrat \ns= \n practica organelor de poli]iedatorit= lui Alphonse Bertillon (fost ajutor de grefier laPrefectura poli]iei din Paris), care a propus, \n anul 1879,\n vederea recunoa[terii recidivi[tilor, m=surarea unorelemente invariabile ale scheletului [i corpului uman,creând astfel antropometria.
|n ]ara noastr=, sistemul elaborat de AlphonseBertillon a fost introdus \n anul 1892, de c=tre prof. dr.Mina Minovici, \nfiin]ându-se Serviciul de antropometrie.
Acest sistem a fost perfec]ionat de-a lungul anilor,elaborându-se metodologii cu privire la \ntocmireaportretului vorbit al unei persoane, menite s= transformeo tehnic=, \n mare parte bazat= ini]ial pe subiectivism,\ntr-un mijloc de proba]iune [tiin]ific=, \nlocuind astfelmetodele senzorial – subiective prin prelucr=rimatematice ale unor parametri bine stabili]i \n cadrulstudiilor antropologice moderne.
|n practica organelor judiciare, descriereasemnalmentelor dup= metoda portretului vorbit \[ig=se[te aplicare [i pe timpul investig=rii unor infrac]iunide omor. Astfel, martorii pot face descriereasemnalmentelor persoanelor suspecte de comitereafaptei, dup= care criminali[tii realizeaz= portretul robot,cu ajutorul c=ruia exist= posibilitatea identific=riiautorului. |n acest fel s-a procedat [i \n cazul omoruluideosebit de grav, comis de Bertea Adrian asupra numiteiAlexe Daniela Camelia, \n vârst= de 18 ani, din Bucure[ti.
Oglinda crimeiOglinda crimei|n seara zilei de 16 iunie 2002, Serviciul omoruri din
cadrul Poli]iei Capitalei a intrat \n alert=. CadreleDispeceratului a fost sesizate c= \n Cartierul Drumul Taberei,strada M=cinului nr. 5, apartamentul 20, a fost g=sit cadavrultinerei Alexe Daniela Camelia care prezenta multiple lovituride cu]it \n diferite zone ale corpului.
La fa]a locului s-a deplasat, echipa complex= deinvestigare, format= din procurorul criminalist AndreeaOlaru, ofi]erii de poli]ie Lucian Guran, C=t=lin Negulescu
Din primele investiga]ii efectuate a rezultat c=apartamentul 20 din imobilul men]ionat era proprietateanumitei Braner Cornelia care l-a \nchiriat, \ncepând cu lunamai 2002, unei tinere pe nume Alexe Daniela Camelia.Aceasta locuia cu fratele ei Alexe, 16 ani, precum [i cuGheorghe Aurel, 20 ani, concubin. Tân=ra era cunoscut= caprostituat=, obi[nuind s=-[i racoleze clien]ii prin anun]uri lamica publicitate (ziarul “Libertatea”, rubrica matrimoniale).
Cu prilejul activit=]ilor investigative efectuate \ninteriorul apartamentului s-au constatat, \n principal,urm=toarele:
� Victima se afla \n patul din sufrageriaapartamentului, complet dezbr=cat= [i prezenta pe tot corpulsânge provenit de la multiple pl=gi \njunghiate latero-cervicalstâng, toracal anterior [i posterior, pe ambele membresuperioare [i lombar drept [i pl=gi t=iate la nivelul ambelorantebra]e specifice ap=r=rii, total 43 lovituri;
� Dintre degetele ambelor mâini ale victimei au fostridicate mai multe fire de p=r, urmând s= fie examinate \nlaboratorul de specialitate;
� Pe \ntreaga lenjerie a patului, pe peretele \nc=periilâng= care se afla amplasat patul [i \n jurul acesteia s-auconstatat urme de sânge, \n unele locuri cu aspect dinamic(stropi, scurgere etc.).
� Pe pat, \n apropierea cadavrului, a fost g=sit= opereche de pantaloni scur]i (tip boxer b=rb=te[ti) \mbiba]i cusânge;
� Urme de sânge s-au descoperit [i \n alte locuri: pepartea interioar= a u[ii de acces \n apartament; \n zonaclan]ei [i a sistemului de asigurare; \n baie, pe vasul WC-ului,chiuvet=, cad= etc.;pe toat= lungimeaholului care permiteaccesul c=tresufragerie (loculunde se aflacadavrul);
� |ntr-o priz=situat= \n sufragerie,se afla \nc=rc=torulunui telefon mobil.Pe timpul cercet=riilocului faptei nu afost g=sit nici untelefon mobil.
Aspectele dela locul faptei au fostfotografiate [i filmate
CRIMINALISTICA 43
Fig. 1
Avocat CONSTANTIN MIHAELA IRINA
video de c=tre tehnicianul criminalist (fig. 1-5).Cadavrul numitei Alexe Camelia a fost transportat la
Institutul Na]ional de Medicin= Legal= “Mina Minovici” undes-a realizat autopsia, prilej cu care s-au desprins urm=toareleconcluzii:
� Moartea victimei a fost violent= [i s-a datorat
hemoragiei interne [i externe, consecin]a unor pl=gi\njunghiate, penetrate \n zona toracic=, cu lezareapulmonilor, atriul stâng, sec]iune de trunchi al aorteipulmonare. Leziunile care au dus la moartea victimei s-auprodus cu un obiect t=ietor – \n]ep=tor (cu]it sau orice obiectasem=n=tor), cu o singut= muchie [i cu l=]imea maxim= de2,5 cm, cu raport direct de cauzalitate \n tanatogenez=.
� Examenul toxicologic a stabilit c= sângele victimeinu con]ine alcool.
� Pe lamele [i tamponul cu secre]ie bucal=, vaginal=[i anal= nu s-a g=sit sperm=.
Din investiga]iile efectuate de poli]i[tii din echipa decercetare a rezultat c= locatara C. Cristina, \n ziua produceriicrimei, \n jurul orei 16.00, \n momentul \n care inten]iona s=intre \n bloc, \n fa]a sc=rilor de la intrare a observat un individcare se uita la geamurile blocului, \ntrucât u[a de acces era\nchis= [i blocat= din interior. Femeia a spus c=: “... eu amdeschis u[a cu cheia [i am \mpins-o \n spate pentru a-ipermite [i individului respectiv s= intre \n interior... Acestindivid, care avea vârsta \ntre 27-30 ani, cu tenul deschis, cup=rul megru [i pu]in ondulat, \n=l]imea de aproximativ 1,75cm, fa]a dreptunghiular=, sprâncene drepte [i stufoase,\mbr=cat cu o bluz= de culoare \nchis=, a r=mas \n spatelemeu... Am urcat sc=rile [i am observat c= acesta s-a oprit laetajul I, \n dreptul apartamentului nr. 20, fiindu-i deschis= u[ade o persoan=.”
Alte dou= persoane, vecini ai victimei, au ar=tat c=[i-au dat seama c= tân=ra Alexe Daniela Camelia practicaprostitu]ia, \n apartamentul \nchiriat. |n jurul orei 17.00, \ntimp ce se aflau acas=, au auzit zgomote puternice [i ]ipetede femeie. “...}ip=tul de femeie, au declarat cei doi vecini, eraun ]ip=t de disperare, iar dup= circa 10 minute ]ip=tul a fostmai scurt ca [i cum cineva ar fi fost strâns de gât.”
Conform declara]iilor fratelui victimei [i al concubinuluiacesteia, au rezultat urm=toarele:
� Alexe Daniela Camelia practica prostitu]ia, zilnic,fiind vizitat= de clien]i, timp \n care cei doi p=r=seauapartamentul.
� |n ziua de 28 iunie, \n jurul orei 16.00, AlexeDaniela, dup= ce a vorbit cu un b=rbat la telefon, le-a spusfratelui s=u [i concubinului s= mearg= la “Internet Cafe”,urmând s= vin= [i ea dup= ce \l rezolv= pe client.
Trecuser= aproape dou= ore [i Daniela nu mai veneala “Internet Cafe”, fratele s=u, Alexandru Cristian Lucian, s-adeplasat la un telefon public de unde [i-a sunat sora atât latelefonul mobil, cât [i la telefonul instalat \n apartament, daraceasta nu a r=spuns. Ca urmare, Lucian s-a deplasat lalocuin]a \nchiriat= de sora sa unde a constatat c= u[a de laapartament era deschis=, iar \n hol se aflau urme de sânge.“Intrând \n dormitor – ar=ta Lucian \n declara]ia sa – am v=zutc= hainele erau r=v=[ite [i u[ile de la dulap deschise. Amaruncat o privire \n sufragerie [i am v=zut o pereche debermude pline de sânge a[ezate pe col]ul patului [i care nu\mi apar]ineau nici mie nici lui Gheorghe Aurel... Am aprinslumina \n sufragerie [i am ridicat col]ul p=turii de pe pat undeam v=zut piciorul Danielei, care era plin de sânge... Dându-mi seama c= sora mea a fost omorât=, l-am chemat pe Aurelde la Internet Cafe [i am anun]at poli]ia...”
Alexe Daniela de]inea un telefon mobil, marca Nokia3310 de culoare bleumarin, iar banii care \i primea de la
44 CRIMINALISTICA
Fig. 2
Fig. 3
Fig. 4
Fig. 5
clien]i \i depozita \ntr-o cutie neagr= a[ezat= pe noptier=. |n leg=tur= cu telefonul mobil al victimei, Gheorghe
Aurel a f=cut precizarea c= el i l-a cump=rat din Pia]a Obor,aparatul având carcasa de culoare albastr=. Ca semnparticular, aparatul avea display-ul desprins \n partea de jos[i se putea observa c= fusese lipit. Totodat=, a declarat c=poate s= recunoasc= acest telefon, \ntrucât prezint= [i altesemne particulare (\n partea din spate pe carcas=, aveaunele zgârieturi). De men]ionat c= telefonul mobil a fostsustras din locuin]=.
Cu privire la unii dintre clien]ii surorii sale, Lucian le-aredat unele semnalmente. Oamenii legii \ndritui]i cusolu]ionarea cazului au sesizat c= semnalmentele unuiadintre ace[tia se asem=nau cu cele prezentate de locatara C.Cristina, cea care \i deschisese u[a de la intrarea \n bloc.
Viitorul medic ajuns \n spatele gratiilor|n baza datelor ob]inute de la locul faptei [i m=rturiile
f=cute de fratele victimei, concubinul [i o parte din locatariiblocului, poli]i[tii au stabilit urm=toarele:
� omorul a fost comis \n scop de jaf de c=tre un clientcare a abordat victima prin metoda cunoscut=;
� autor al omorului poate fi un individ bolnav psihiccare fie s-a preg=tit s= comit= fapta sau doar a ucis victimadatorit= unui conflict spontan ap=rut \n scurta rela]ie pe carea avut-o cu aceasta;
� omorul ar fi putut s= fie s=vâr[it din r=zbunare de unfost iubit al victimei.
Conform planului stabilit, poli]i[tii din Serviciulomucideri au trecut la verificarea ipotezelor men]ionate. Dinactivit=]ile investigative desf=[urate s-au desprins, \nprincipal, urm=toarele:
� Pentru a fi contactat= telefonic, victima a ac]ionat ocartel= “Kamarad”. |n momentul contact=rii pe telefonul mobilde c=tre un poten]ial client, Daniela \i spunea tariful practicat(500.000-600.000 lei pentru o or=), dup= care, dac= acesta erainteresat primea indica]ia de a se deplasa la cap=tultroleibusului 90 (str. Valea Ialomi]ei) de unde trebuia s= revin=cu un telefon. La urm=torul apel, Daniela \l dirija c=tre blocul \ncare locuia, men]ionându-i, totodat=, s=-i dea un “beep” \nsitua]ia \n care u[a de acces \n holul blocului era \ncuiat=, \nacest caz ea cobora [i \[i conducea clientul \n apartament.
� Din listingul convorbirilor efectuate pe telefonul
mobil de c=tre victim= s-a ob]inut lista persoanelor cu care
aceasta a purtat convorbiri \n ziua critic=. A ie[it \n eviden]=
faptul c= a fost apelat= la ora 14.30 de num=rul 0721 362 824
efectuate de la aceast= cartel= a rezultat c= SIM-ul \n cauz=
a fost activat \n aceea[i zi, 28 iunie 2002, [i \n afara apelului
de la ora 14.37 c=tre victim= s-a mai sunat la alte dou=
prostituate care \[i racoleaz= clien]ii prin anun]uri \n ziare.De[i cartela Kamarad mai avea un credit de
aproximativ 2 dolari a fost scoas= din re]ea de c=tre utilizator.Acest aspect cât [i faptul c= a fost folosit= numai pentru treiapeluri efectuate ce pot fi contactate prin metoda amintit=, acondus la concluzia c= autorul omorului este acest utilizator.
S-a desprins faptul c= autorul a sunat victima la ora14.37 [i a venit la aceasta la ora 16.20, f=r= s= o apeleze latelefon, probabil fiind un client mai vechi. |n aceste condi]ii s-atrecut la verificarea tuturor persoanelor care au cunoscut-o pe
Daniela [i care au fost contactate de ea, \n perioada 3-28iunie 2002 (perioad= \n care a fost activ= cartela victimei).
Dup= aproximativ cinci luni de eforturi deosebite din
partea poli]i[tilor, a fost identificat autorul faptei \n persoana
numitului Bertea Adrian, student \n anul V, la medicin=.
Asupra lui a fost g=sit un telefon mobil, marca Nokia 3310,
aparat care la display prezenta o dung= ce \ntrerupe afi[ajul
\n partea de jos [i care la acel moment nu mai avea carcasa
original= (fig. 6).Acest telefon mobil a fost sustras dinapartamentul victimei.
Fiind audiat, Bertea Adrian,acesta a recunoscut s=vâr[irea crimei,declara]iile sale fiind \n totalitatecoroborate cu aspectele consemnatecu ocazia cercet=rii locului faptei [i cudeclara]iile celorlalte persoane audiate\n cauz=.
Cu privire la data de 28 iunie 2002, Bertea a declarat
c= a anun]at-o pe Daniela, care i-a spus tariful, dup= care a
stabilit c=, \n jurul orei 16.00, va fi la ea.La \nceput, i-a dat victimei 600.000 lei, sum= pe care
i-a solicitat-o, apoi, au avut un raport sexual oral.
Autorul a motivat uciderea prostituatei pe motivul c=
aceasta l-a jignit, spunându-i c= este “maimu]= p=roas=”
expresie care i-a cauzat o stare de agresivitate pe fondul unui
complex mai vechi determinat de faptul c= pe corp avea mai
mult p=r decât considera necesar.“Dup= ce am omorât-o pe Daniela – a declarat autorul
– , i-am sustras telefonul mobil [i 1.000.000 lei... De team= s=nu fiu descoperit, m-am gr=bit [i am uitat chilo]ii pe patulvictimei... Cu]itul cu care am comis crima l-am aruncat \ntr-olad= de gunoi aflat= pe o strad= din Cartierul DrumulTaberei... Ulterior, am schimbat carcasa telefonului mobilsustras, Nokia 3310...”
|n concluziile raportului de expertiz= medico-legal=psihiatric=se se arat= c= “Bertea Adrian prezint= tulbur=ride personalitate de tip instabil impulsiv, p=strândcapacitatea psihic= de apreciere critic= a con]inutului [iconsecin]elor faptelor sale [i are discern=mântul p=strat\n raport cu fapta comis=”.
Bentea Adrian a fost condamnat de instan]= pentrus=vâr[irea infrac]iunii de omor deosebit de grav (art. 174-176
CRIMINALISTICA 45
La invita]ia Institutului Na]ional de Medicin=Legal= “Prof. dr. Mina Minovici” [i a Asocia]ieiCriminali[tilor din România, urmare a unei bunecolabor=ri, \n perioada 4-9 aprilie a.c., 30 de studen]ienglezi ce se specializeaz= \n domeniul criminalisticii,\nso]i]i de patru cadre didactice, printre care [i prof. dr.C=t=lin Dog=roiu, din cadrul Universit=]iiHUDDERSFIELD – Marea Britanie, au efectuat o vizit= dedocumentare \n România.
La Institutul Na]ional de Medicin= Legal= ”Prof. dr.
Mina Minovici”, studen]ilor [i cadrelor didactice le-au fost
prezentate laboratoarele institutului [i au participat la activit=]i
practice desf=[urate \n cadrul acestora.Vizita a continuat la Institutul de
Criminalistic= din cadrul InspectoratuluiGeneral al Poli]iei Române, unde domnulcomisar-[ef dr. Gheorghe Popa, adjunct alinspectorului general al Poli]iei Române,precum [i alte cadre cu func]ii deconducere din cadrul institutului au f=cutexpuneri pe teme privind metode [iprocedee criminalistice folosite \nactivit=]ile investigative pentru stabilireaadev=rului. |n laboratoare, englezilor le-aufost prezentate mijloacele [i aparaturatehnic= din dotare, prilej cu care s-auefectuat [i demonstra]ii practice.
Conform planului stabilit de
organizatori, oaspe]ii s-au deplasat [i la
Catedra de Criminalistic= din cadrul
Academiei de Poli]ie ”Alexandru Ioan
Cuza”, fiind primi]i de [eful catedrei,
prof. univ. dr. Vasile Berche[an, care le-a prezentat
sistemul de preg=tire teoretic= [i practic= al
poli]i[tilor \n domeniul criminalisticii [i medicinii
legale, precum [i activitatea de cercetare [tiin]ific=
ce se desf=[oar= \n catedr=. Tot \n cadrul acestei
institu]ii superioare de \nv=]=mânt, oaspe]ii au
audiat expunerile f=cute de reputa]i speciali[ti \n
domeniul criminalisticii: chestor conf. univ. dr.
Laz=r Cârjan, general maior magistrat dr. Dan
Voinea, colonel (r.) prof. Vasile L=p=du[i [i
subcomisar Cri[an Mucenic L=zureanu. A[a cum
au declarat la \ncheierea vizitei de documentare,
englezii au r=mas cu o impresie deosebit= \n ceea
ce prive[te condi]iile de preg=tire ale poli]i[tilor [i
aparatul criminalisticii române[ti [i al medicinei
legale \n \nf=ptuirea actului de justi]ie.
La final, secretarul general al Asocia]iei
Criminali[tilor din România, colonel (r.) prof. Vasile
L=p=du[i, le-a \nmânat oaspe]ilor britanici diplome, prin
care li s-a acordat titlul de membru de onoare al
Asocia]iei, precum [i ultimele numere ale Revistei
Române de Criminalistic= [i Revistei “Poli]ia Român=”.Universitatea din Huddersfield, Institutul Na]ional de
Medicin= Legal= [i Asocia]ia Criminali[tilor din România austabilit noi forme de colaborare \n preg=tirea cadrelordidactice [i a studen]ilor \n domeniul criminalisticii [imedicinei legale.
MARIUS TOMA
46 CRIMINALISTICA
VIZ IT + DE DOCU ME NT AR EVIZ IT + DE DOCU ME NT AR E
EEste de notorietate faptul c= hobby-ul la ceimai mul]i practican]i este filatelia, avândcâteva zeci de milioane de adep]i reuni]i
\n Federa]ia Interna]ional= de Filatelie (F.I.P.), organismcare cuprinde organiza]iile na]ionale din peste 80 de ]=ri.
Filatelia presupune colec]ionarea m=rcilor po[tale[i studierea acestora. |ntre m=rcile po[tale cuprinse \ncolec]ii se afl= [i unele de mare valoare. |n timp, evidentc= au ap=rut [i m=rci po[tale false.
|n prezent, expertiza filatelic=, având ca obiectstabilirea autencit=]ii unei m=rci po[tale, se efectueaz= decomisiile de expertiz= ale federa]iilor na]ionale filatelice saude birouri private de expertiz= filatelic=.
Astfel de expertize se bazeaz= pe metoda examin=riicomparative \n care piesa supus= expertiz=rii este comparat=cu o marc= po[tal= autentic= sau cu datele (cuprinse \ncataloage filatelice) cunoscute despre marca \n litigiu.
Limitarea investiga]iilor vizând timbrele la metodologia[i instrumentarul de uz curent ale filateli[tilor diminueaz=considerabil aria problemelor ce pot fi solu]ionate, celeritatea[i acurate]ea examin=rilor.
Nu trebuie neglijat= nici \mprejurarea c=, de cele maimulte ori, exper]ii din cadrul asocia]iilor filatelice desf=[oar=activitatea de examinare [i expertizare a timbrelor ca pe unhobby, fiind mai pu]in familiariza]i cu posibilit=]ile pe careutilizarea tehnicilor moderne le ofer= \n acest domeniu.
Pe de alt= parte, din acela[i considerent, nici exper]iicriminali[ti nu au acordat prea mult= aten]ie problematiciiprivind examinarea timbrelor, \ndeosebi pe secven]a stabiliriiautenticit=]ii acestora.
Cooperarea \ntre exper]ii filateli[ti [i criminali[ti s-a referit de cele mai multe ori la obiective strict limitatevizând utilizarea unor tehnici din dotarea laboratoarelorinstitu]iilor abilitate1.
Avantajul incontestabil al utiliz=rii tehnicilorcriminalistice rezid= \n faptul c= ele sunt relativ standardizate,ceea ce permite verificarea modului de lucru [i a condi]iilorprintr-o eventual= nou= expertiz=2.
Nu \n ultimul rând, \ns=[i protocoalele de expertiz=sunt redactate cu mai mult= rigoare, iar con]inutul estestructurat pe baza unor criterii [tiin]ifice [i a unei practicisistematice, relativ unitar=, cel pu]in prin prisma raport=rii lorla prescrip]iile legale.
Exist= apoi destule situa]ii \n care, pentru elucidareaproblemei autenticit=]ii, se poate apela la tehnicinondistructive sau chiar distructive, f=r= a altera valoarea,prin examinarea materialelor din care sunt confec]ionatetimbrele, a suporturilor pe care sunt aplicate acestea [i a unorfactori de contaminare.
De-a lungul timpului astfel de timbre au fostcomercializate drept originale, dup= ce \n prealabil men]iuneade facsimil a fost anulat=.
Semn=tura men]ionat= Semn=tura de atestare a autenticit=]ii
unui timbru Cuza 20 Parale
Opinia celor care solicit= asemenea expertize este c=atât exper]ii care lucreaz= individual, cât [i cei din comisiilede expertiz= se pronun]= sub forma unor avize, care exprim=o p=rere. |n consecin]=, ele nu implic= o r=spundere civil=decât \n cazul, pu]in probabil \n viziunea unor speciali[ti, \ncare ar fi fost declasat gre[it cu [tampila “Fals” un timbruautentic.
CRIMINALISTICA 47
ION POIAN+Prim procuror al Parchetului de pe Lânga Tribunalul Sibiu
Marcarea timbrelor expertizate se face cu un poansonmetalic, pozi]ia acestuia indicând situa]ia \n care se afl= piesaexaminat=, am=nunte pe care colec]ionarii le pot cunoa[teprin consultarea cataloagelor3, dic]ionarelor4 [i lucr=rilor despecialitate5, materiale documentare, deopotriv= necesareexper]ilor.
La posibilit=]ile actuale ale tehnicii, concluziileexpertizelor ar trebui s= \ndeplineasc= criteriile consacrate depractica [i teoria criminalisticii [i nu simple opinii.
Expertul filatelist, cu autoritate [tiin]ific= denecontestat ar trebui ca, pe lâng= vasta experien]= [icuno[tin]e filatelice, s= dispun= de o practic= \ndelungat= [i otemeinic= preg=tire [i \n domeniul altor specialit=]i cum ar fi[tampilografia po[tal=, identificarea persoanei prinexaminarea scrisului, fizico-chimia culorilor [.a., domeniiimposibil de acoperit de o singur= persoan=.
Recurgerea la serviciile exper]ilor criminali[ti nu ar\mbun=t=]i starea actual= de lucruri, \ntrucât ace[tia nudispun de cuno[tin]ele de specialitate necesare [i nu auexperien]= \n examinarea timbrelor, nest=pânind bine niciterminologia. Laboratoarele de expertiz= criminalistic= au\ns= tehnici de instrumentalizare [i rigoare metodologic=.
Toate aspectele relevate argumenteaz= faptul c=expertiza timbrelor \ntrune[te caracteristicile unei expertizecomplexe, \n care metodologia de efectuare, tehnicile deinstrumentalizare [i protocoalele de expertiz= pot fi abordate[i din perspectiva criminalisticii.
Referin]ele bibliografice privind expertiza complex=6
nu fac trimitere [i la expertiza timbrelor, dar opin=m c= \nacest caz situa]ia este sinonim= cu cea a expertizei picturilor,care impune colaborarea unor speciali[ti din domeniul arteicu exper]i chimi[ti, fizicieni [i criminali[ti, pentru rezolvareaunor probleme privind calitatea materialelor [i metodelorfolosite \n realizarea falsului, autenticitatea semn=turii, [i pe
aceste baze, stabilirea autenticit=]ii piesei examinate.
Sistemul actual al desfigur=rii m=rcilor prin
poansonare, ar putea fi \nlocuit prin protocoalele de
expertiz=, care ar ilustra la standarde de calitate indubitabile
piesa examinat= [i toate procedurile tehnice urmate,
modurile de asigurare \mpotriva substituirilor urmând s= fie
reglementate prin norme interdepartamentale.
Acest gen de expertiz= ar putea deveni accesibil
pentru to]i solicitan]ii \ntrucât multe opera]iuni care cer efort
de documentare, migal= [i un volum important de munc= ar fi
substituite prin proceduri [i tehnici standardizate.|n cataloage, detaliile sunt marcate asem=n=tor
procedeelor utilizate \n expertiza criminalistic=, respectiv cucifre, \n cazul celor ce se refer= la semnele grafice, [i culitere, la detaliile imaginii, pe aceea[i fotogram= sau pefotograme diferite.
Exemplific=m, prin timbrele clasice “CAP DE BOUR”-de 27 PARALE, din prima emisiune [i timbrul de 6 PARALEPRINCIPATELE UNITE din emisiunea a II-a .Trebuieprecizat c= nu \n toate cazurile exist= o conven]ie foarteexplicit= privind notarea detaliilor, la unele ilustra]ii, detaliilesemnelor grafice [i cele ale imaginii fiind marcate aleatoriuprin litere [i cifre, ca de exemplu la timbrul clasic de 30
Moldovei 1858 (15 iulie – 31 octombrie) (vezi CMR ‘74, p. 45-47)
De cele mai multe ori, explorarea comparativ= este oopera]iune extrem de anevoioas=, func]ie de complexitateaimaginii.
De o real= utilitate \n efectuarea examin=rilor, atuncicând expertul are la dispozi]ie atât timbrul suspect cât [i unulsau mai multe timbre cu autenticitate necontestat=provenind din aceea[i emisiune, este microscopia decompara]ie, destinat= investiga]iilor criminalistice \ndomeniul traseologiei.
Utilizarea acestei tehnici permite examinareasimultan= a timbrului suspect [i a celui autentic, ca [ifotografierea pe acela[i cli[eu, \n imagini al=turate, azonelor \n care se eviden]iaz= eventualele deosebiri,permi]ând demonstrarea prin fotograme ata[ate raportuluide expertiz= a constat=rilor.
BIBLIOGRAFIE:
1 Vezi dr. LUCIAN IONESCU – Autentic [i fals \n filatelie.Cazuri din practica laboratoarelor de expertiz= criminalistic=\n “Probleme de criminalistic= [i criminologie “ nr. 2/1982,pg.98-1022 Vezi Codul de procedur= penal= al României art. 1253 vezi CMR ‘74 – p. 184 Vezi Marcel D=nescu – Dictionar filatelic Ed. Sport-turismBucure[ti 1979, pg. 1295 Vezi Nicolae Tripovici – Filatelia. Studiu, pasiune,competi]ie. Ed. Sport-turism, Bucure[ti, 1985, pg.197-198
