| | n baza principiului organiza]ional modern, ca organiza]ie de tip deschis, a c=rei func]ionare are la baz= performan]a, Poli]ia Român= [i-a raportat politicile de eficientizare profesional= la ecua]ia ai c=rei factori constituie fundamentul oric=rui proces de reform=, respectiv planificare – legisla]ie – organizare. |n acest registru, se impune subliniat c= fiecare din aceste laturi ale procesului managerial a beneficiat de o aten]ie prioritar= pe agenda institu]ional=, \n paralel cu monitorizarea riguroas= a ritmului [i stadiului transpunerii lor \n paractic=. Având ca principal reper practica european= \n materie, Poli]ia Român= a dezvoltat un sistem propriu de planificare [i organizare al activit=]ilor profesionale, care situeaz= \n centrul aten]iei, deopotriv=, interesul general ce are ca finalitate integrarea european=, cât [i cel profesional, care se dore[te a fi argumentat esen]ial \n ceea ce prive[te r=spunsul adecvat al serviciului poli]ienesc la comanda social=. Prin sincronizarea benefic= a disponibilit=]ilor institu]ionale predictibile, cu perspectivele prefigurate de studiile de marketing antiinfrac]ional, raportate la dezideratele strategice asumate de \ntreaga societate româneasc=, s-a realizat un context favorabil \ndeplinirii prerogativelor poli]iene[ti la cele mai \nalte standarde. |n vederea prefigur=rii unor instrumente utile de lucru, pentru fiecare domeniu de activitate, dar [i pentru o mai bun= coordonare a demersurilor de ordin profesional \ntreprinse, au fost puse \n practic= “ Programele prioritare de ac]iune a Ministerului Administra]iei [i Internelor, pe anul 2004”, care au constituit findamentul ac]ional pentru fiecare structur= implicat=. De asemenea, a fost elaborat= “Strategia de modernizare a Poli]iei Române, \n perioada 2004-2007-Poli]ia Român= – Poli]ie European=”, care con]ine obiective strategice generale cât [i obiective specifice angajamentelor asumate de Guvernul României, \n scopul ader=rii la Uniunea European=. Acest document programatic de referin]= include, pe lâng= respectarea principiilor morale, respectarea [i aplicarea cu stricte]e a urm=toarelor principii strategice: • respectarea drepturilor [i libert=]ilor fundamentale ale omului; • legalit=]ii; • confiden]ialit=]ii; • echidistan]ei; • propor]ionalit=]ii; • transparen]ei [i apropierii de comunitate; • priorit=]ii m=surilor preventive, \naintea celor coercitive; • descentraliz=rii; • responsabilit=]ii \n exercitarea actului de autoritate poli]ieneasc=; • profesionaliz=rii \n toate domeniile de activitate; • cooper=rii [i unit=]ii sociale; • viziunii globale [i unitare; • continuit=]ii. Procesul de euroconformizare a legisla]iei interne, \n anul 2004, a fost marcat de evolu]ii semnificative, având ca punct de referin]= cerin]ele UE privind acquisul comunitar, transpuse la nivelul Poli]iei Române \n Planul legislativ al Ministerului Administra]iei [i Internelor. De asemenea, s- a avut \n vedere ca evolu]iile profesionale \n domeniu s= se \nscrie \n efortul continuit=]ii novatoare a demersurilor ini]iate, \n anii anteriori, care s= conduc= la alinierea euroconform= deplin=. Pe acest fond, intervalul de referin]= a consemnat apari]ia unor reglement=ri juridice de nivel superior, la care Inspectoratul General al Poli]iei Române [i-a adus o contribu]ie substan]ial=, cuprinsul acestora fiind orientat spre utilitate, eficien]= [i fiabilitate. Structurile componente din cadrul Poli]iei Române CRIMINALISTICA 3 Chestor principal de poli]ie drd. IANCU {TEFAN
Transcript
||||n baza principiului organiza]ional modern, ca
organiza]ie de tip deschis, a c=rei func]ionare are
la baz= performan]a, Poli]ia Român= [i-a
raportat politicile de eficientizare profesional= la ecua]ia ai
c=rei factori constituie fundamentul oric=rui proces de
reform=, respectiv planificare – legisla]ie – organizare.
|n acest registru, se impune subliniat c= fiecare din
aceste laturi ale procesului managerial a beneficiat de o
aten]ie prioritar= pe agenda institu]ional=, \n paralel cu
monitorizarea riguroas= a ritmului [i stadiului transpunerii lor
\n paractic=.
Având ca principal reper practica european= \n
materie, Poli]ia Român= a dezvoltat un sistem propriu de
planificare [i organizare al activit=]ilor profesionale, care
situeaz= \n centrul aten]iei, deopotriv=, interesul general ce
are ca finalitate integrarea european=, cât [i cel profesional,
care se dore[te a fi argumentat esen]ial \n ceea ce prive[te
r=spunsul adecvat al serviciului poli]ienesc la comanda
social=.
Prin sincronizarea benefic= a disponibilit=]ilor
institu]ionale predictibile, cu perspectivele prefigurate de
studiile de marketing antiinfrac]ional, raportate la
dezideratele strategice asumate de \ntreaga societate
româneasc=, s-a realizat un context favorabil \ndeplinirii
prerogativelor poli]iene[ti la cele mai \nalte standarde.
|n vederea prefigur=rii unor instrumente utile de lucru,
pentru fiecare domeniu de activitate, dar [i pentru o mai
bun= coordonare a demersurilor de ordin profesional
\ntreprinse, au fost puse \n practic= “Programele
prioritare de ac]iune a Ministerului Administra]iei [i
Internelor, pe anul 2004”, care au constituit findamentul
ac]ional pentru fiecare structur= implicat=. De asemenea, a
fost elaborat= “Strategia de modernizare a Poli]iei
Române, \n perioada 2004-2007-Poli]ia Român= –
Poli]ie European=”, care con]ine obiective strategice
generale cât [i obiective specifice angajamentelor asumate
de Guvernul României, \n scopul ader=rii la Uniunea
European=. Acest document programatic de referin]=
include, pe lâng= respectarea principiilor morale,
respectarea [i aplicarea cu stricte]e a urm=toarelor
a 5.626 (++2.464) infrac]iuni, dintre acestea 2.971 (++1.933)
au fost declinate la parchet pentru continuarea cercet=rilor,
571 (++165) fiind flagrante [i 1.021 (++376) s=vâr[ite \n
str=in=tate.
Rezultatele ob]inute pe linia combaterii crimei organizate
au avut ca urmare [i confiscarea a 12 kg substan]e toxice, 3
surse radioactive, 410 autoturisme [i 164 hard disck-uri,
fiind retras= din circuitul economic moned= fals= reprezentând
peste 175 milioane lei, 69.091 dolari SUA, 187.865 Euro [i
alte monede convertite \n Euro.
Urmare a ac]iunilor desf=[urate pe linie antidrog au
fost constatate 2.600 (++1.212) infrac]iuni, 2.432 (++1.260)
declinate la parchet, 1.236 (++493) descoperite \n flagrant,
fiind confiscate 426,53 kg droguri, din care 72.18 kg de
mare risc, fapt ce a contribuit decisiv la diminuarea [i
controlul fenomenului de trafic [i consum ilicit de
droguri.
Anul 2004 consemneaz= pe linia activit=]ilor de
cercetare penal= \nvinuirea/inculparea a 174.528 (-10%)
persoane, media la 100.000 locuitori fiind 803 (-85).
Dintre persoanele cercetate pentru s=vâr[irea de
infrac]iuni, 29.374 erau \n aten]ia poli]iei, 40.982 (-14%) au
fost prinse \n flagrant, fiind re]inute sau arestate
preventiv 12.039 (-34%) persoane.
Rezultatele Poli]iei Române \n combaterea criminalit=]ii
au fost, \n principal, realizate datorit= trecerii de la un sistem
de evaluare cantitativ= la cea calitativ= a muncii informative,
care a evoluat, \n anul de referin]=, prin aport extern
(programul RIPE), fiind concretizat \n constituirea Serviciilor
de analiz= a informa]iilor din cadrul DGCCOA [i la Direc]ia de
Investiga]ii Criminale, unit=]i ce beneficiaz= de o gestionare
centralizat= a informa]iilor [i care creaz= posibilitatea
\ncadr=rii rapide a unor medii, grupuri, locuri, cu surse
valoroase.
Astfel, supravegherea calificat=, urmat= de interven]ii
ferme [i operative realizate cu sprijinul unor structuri
colaboratoare, a condus la destructurarea a 598 re]ele [i
grupuri criminale, fiind arestate 507 persoane, membre
ale acestor grup=ri.
Aceste grup=ri infrac]ionale anihilate erau organizate [i
specializate \n s=vâr[irea de [antaje, instituirea de taxe de
protec]ie, trafic de carne vie, droguri, prostitu]ie, c=m=t=rie
etc., prin apelarea la mijloace violente, având ca scop
ob]inerea unor sume mari de bani [i a suprema]iei \n anumite
domenii infrac]ionale.
Men]ion=m, astfel, cazurile privind clanurile
C+M+TARILOR, DUDUIANU, BELGIENILOR, {TOAC+,
CORDUNENILOR, SPUM+, BIBANUL, gruparea
PARDAILAN [i CSIBI ISTVAN.
Anul 2004 reprezint= o perioad= \n care Poli]ia
Român= a reu[it lovituri decisive, prin arestarea unor
capi ai lumii interlope autohtone [i infractori notorii,
efectul acestora fiind resim]it atât \n evolu]ia intern= a
fenomenului criminalit=]ii cât [i \n aprecierile venite din
partea popula]iei.
România are un interes major \n garantarea celor
mai ridicate standarde legate de securitatea intern= [i
statul de drept, pentru cet=]enii proprii [i cei din statele
europene partenere [i nu numai.
|n acest context, respectarea legii, punerea \n
practic= a mecanismelor democratice [i \nt=rirea
capacit=]ii administrative trebuie s= devin= vizibile \n
absolut toate domeniile, ceea ce presupune accelerarea
reformei [i implementarea aquisului comunitar.
Anul 2005 va avea semnifica]ii [i implica]ii deosebite
pentru societatea româneasc=, deoarece, \n luna aprilie,
România urmeaz= s= primeasc= “avizul conform” pentru
aderare, iar la data de 9 mai 2005, cu ocazia celebr=rii zilei,
Europei, s= fie semnat tratatul de aderare.
Evident, reperele acestui calendar nu reprezint=
finalul demersurilor institu]ionale de racordare la
exigen]ele eurocomunitare, ci constituie un prilej de
mobilizare pentru \ntregul personal al Poli]iei Române.
CRIMINALISTICA 5
DDDDefinit= atât de sugestiv, prin cele treisintagme reliefate de auriul bronzului turnat\n pl=cile metalice, preluate din “Morga
ora[ului Bucure[ti” (inaugurat= la data de 20.12.1892) [iarmonios integrate \n arhitectonica actualului muzeu dinincinta I.N.M.L. “Mina Minovici” [i anume DREPTATE-{TIIN}+-ADEV+R, medicina legal= [i-a propus, \nc= dela apari]ia sa ca [tiin]= bine definit=, s= ofere justi]ieimijloace de prob= veridice ori de câte ori, pentrul=murirea unor aspecte juridice, sunt necesare elementebio-medicale.
|n prezent, activitatea de medicin= legal= dinRomânia se desf=[oar= \n conformitate cu prevederileLegii nr. 459/2001, modificat= [i completat= prin Legeanr.271/2004, a Regulamentului de aplicare [i a Normelorprocedurale.
Actele normative men]ionate stabilesc c= “activitatea demedicin= legal= se realizeaz= de medici legi[ti \ncadra]i \ninstitu]iile de medicin= legal=”(art. 2, alin 1 din Regulament).Institu]iile de medicin= legal= aflate \n subordinea MinisteruluiS=n=t=]ii, ce func]ioneaz= potrivit legii, sunt:
� Institutul Na]ional de Medicin= Legal= “MinaMinovici”, cu sediul \n Bucure[ti,
� Institutele de medicin= legal= din centrele medicaleuniversitare: Timi[oara, Târgu-Mure[, Cluj-Napoca, Ia[i [iCraiova;
� Serviciile de medicin= legal= jude]ene din fiecare jude]cu sediul \n localitatea re[edin]= de jude], care sunt arondate,potrivit competen]ei teritoriale, unui institut de medicin= legal=.
� Cabinetele de medicin= legal=, aflate \n structuraunor Servicii de medicin= legal= jude]ene, cu sediul \n ora[esau municipii, care nu sunt re[edin]e de jude].
Am f=cut aceste preciz=ri deoarece, bazându-se peprevederile art. 32 alin 2 [i art. 33 alin 1, din Regulamentul deaplicare ce introduce no]iunea de expert medico-legal numitde organul judiciar, la cererea p=r]ilor (expert parte, medico-legal) o serie de medici legi[ti, interpretând \n mod personal( a se \n]elege interesat !) dispozi]ia legal=, aduc prejudicii, nunumai morale, institu]iei cl=dite cu atâta migal= [i devotamentde c=tre inegalabilul prof. Mina Minovici.
Astfel, \n]elegând \n mod gre[it noile orient=ridemocratice din ]ara noastr=, ace[ti (pseudo)colegi - medicilegi[ti au \ncercat s= transforme medicina legal= \ntr-o banal=dar, \n opinia lor, atât de fructuoas= afacere comercial=,axat= pe principiul câ[tigului ilicit, \n pofida normelordeontologice [i, de ce nu, chiar legale, orientând spre un altmod de abordare a problematicii specifice acestei atât deutile [i, putem spune, chiar frumoase discipline.
Consider=m c= institu]ia medico-legal= nu poate [i nicinu trebuie s= ajung= o institu]ie cu dou= categorii de exper]i(expert oficial [i expert parte) [i, cu atât mai mult, o institu]ieprivat=, activitatea ei desf=[urându-se pentru cet=]eni, darexclusiv prin intermediul organelor reprezentative ale statului,care sunt implicate \n solu]ionarea diferendelor dintrepersoane [i anume: instan]e de judecat=, parchet, poli]ie (saupoate [i acestea ar trebui s= devin= particulare?).
A[a cum un infractor nu-[i poate alege poli]istul care-i\ntocme[te dosarul penal, nici procurorul care
instrumenteaz= cazul [i, mai ales, nici instan]a de judecat=,care urmeaz= s= se pronun]e asupra vinov=]iei sale, tot a[a,\n opinia noastr=, nu poate fi ales nici un medic legist caexpert al unei p=r]i; aceast= alegere, consider=m c= nu aravea alt rol, \n realitate, decât s= tergiverseze finalizareajudec=rii cauzei, prin diferite pseudoargumente prin care s=se \ncerce eludarea nivelelor de competen]= deja stabilite [is=-l \ndep=rteze pe medicul legist, \n mod flagrant, de lastatutul s=u de neutralitate, conferit de titulatura de expert \ncadrul institu]iei de medicin= legal=. A[adar, se \ncearc=statuarea no]iunii de expert (medico-legal) al p=r]ii când, defapt, medicul legist ob]ine calitatea de expert (oficial) \nmomentul repartiz=rii lucr=rii medico-legale spre solu]ionarede c=tre directorul/medicul [ef al institu]iei. {i iat= cum dintr-o sintagm= ce define[te o profesiune recunoscut= [iapreciat= ca atare [i anume aceea de medic legist,considerat \ntotdeauna drept expert, au rezultat dou= no]iunice \ncearc= s= acrediteze falsa disjunc]ie dintre medicullegist expert oficial [i medicul legist expert parte (?!?)
Altfel spus, aceea[i persoan= poate fi când medic legistexpert oficial, când medic legist expert parte!
Ne punem \ntrebarea - medicul legist expert al p=r]ii, caspecialist privat, cui se subordoneaz=, de cine este controlat,cine-i garanteaz= profilul moral- caracterial, neutralitatea [ivirtutea \n fa]a unor avantaje materiale sau morale, cum \[ipoate demonstra nep=rtinirea etc., cât= vreme \n structuramedicinei legale române[ti exist= c=ile legale prin care oricedocument medico-legal contestat, poate fi corectat (prin nouaexpertiz=, avizul Comisiei de Control [i Avizare sau alComisiei Superioare) [i, \n consecin]=, s= satisfac= oricenemul]umire?
{i, de fapt, pentru ce?Oare numai pentru un iluzoriu câ[tig suplimentar? |n opinia noastr=, cât \nc= nu este prea târziu, problema
exper]ilor parte medico-legali ar trebui analizat=, sub toateaspectele pe care le implic=, \n cadrul Consiliului Superior deMedicin= Legal= [i, dac= argumentele contra vor predomina,s= se ini]ieze demersurile legale, astfel \ncât s= se poat=renun]a la aceast= no]iune, pe care noi o apreciem ca fiind maimult decât p=gubitoare medicinei legale \n ansamblul s=u.
Consider=m c=, atunci când este aruncat= de uraganulincompeten]ei, ne[tiin]ei sau indiferen]ei pe malul stâncos [ineprimitor al disper=rii, fiin]a uman= \[i va c=uta reperelesupravie]uirii \n jungla social=, \ncercând s= apeleze la ceicare, reprezentând organele abilitate ale statului (procurori,poli]i[ti, instan]e de judecat= etc.) \i pot sau, mai corect, artrebui s=-i ofere siguran]=, \ncredere, sprijin, când sunt\nc=lcate legile imuabile care \ncearc= s= asigureconvie]uirea social=.
Iat= de ce se impune ca mecanismul ce asigur=realizarea actului de justi]ie, din care face parte [i medicinalegal=, s= func]ioneze la parametrii irepro[abili, astfel \ncâts= putem veni \n \ntâmpinarea suferin]elor celor v=t=ma]i, pec=i legale, f=r= a recurge la diverse tertipuri, ce nu-i pot onoradecât pe cei care sfideaz= legea.
6 CRIMINALISTICA
Conf. univ. dr. VALENTIN IFTENIE Prof. univ. dr. DAN DERMENGIU
OOtr=s=tur= esen]ial= a epocii contemporane,
determinat= de progresul vertiginos al s]iintei
[i tehnicii, de schimbul intens de valori
materiale [i spirituale, o constituie tendin]a de intensificare a
cooper=rii \ntre state pe diverse planuri ale activit=]ii politice,
explozia mijloacelor de comunica]ie au conferit o nou=
dimensiune criminalit=]ii transna]ionale organizate, c=reia nu
i se poate face fa]= cu succes decât prin g=sirea celor mai
flexibile mijloace de cooperare interna]ional= [i prin
intensificarea asisten]ei juridice \ntre state.
Problema criminalit=]ii interna]ionale a preocupat,
\nc= de la apari]ia acestui fenomen, majoritatea statelor lumii,
intrând \n aten]ia unor importante organiza]ii interna]ionale,
precum Societatea Na]iunilor (acum O.N.U.), Comisia
Interna]ional= de Poli]ie Criminal= (\n prezent INTERPOL) [i
Consiliul Europei.2
Prima manifestare a cooper=rii \n acest domeniu, a
constituit-o crearea, \n 1923, la Viena, cu ocazia primului
Congres interna]ional al organelor de poli]ie criminal=, a
“Comisiei Interna]ionale de Poli]ie Criminal=” (C.I.P.C.) care a
avut ca sarcin= organizarea colabor=rii interna]ionale \n
domeniul descoperirii autorilor diferitelor infrac]iuni3. Comisia
a fost reorganizat=, \n 1946, iar, \n 1956, s-a transformat \n
Organiza]ia Interna]ional= de Poli]ie Criminal= (O.I.P.C.), cu
denumirea prescurtat= INTERPOL.4 O.I.P.C. este chemat=
s= intervin=, la solicitarea serviciilor de poli]ie din diferite ]=ri
membre, prin intermediul birourilor lor centrale (na]ionale),
atât \n situa]ia \n care un infractor a fugit \n str=in=tate, cât [i
\n cazul \n care infrac]iunea a dobândit un caracter
interna]ional. Domeniul de activitate a Interpol-ului este limitat
la infrac]iunile de drept comun [i are atât un caracter
procedural, cât [i unul informativ.
De la aceste prime \ncerc=ri de unire a eforturilor
statelor \n combaterea crimei organizate [i pân= \n prezent,
cooperarea interna]ional= [i-a extins [i diversificat formele de
manifestare, atât pe plan universal, cât [i pe plan regional
european, o contribu]ie deosebit= \n domeniu fiind adus= de
Consiliul Europei, sub egida c=ruia au fost adoptate, pân= \n
prezent, peste 160 conven]ii [i acorduri, precum [i
numeroase recomand=ri, prin care se stabilesc ac]iuni
comune \n domeniile economic, social, cultural, s]iintific,
juridic [i administrativ [i se reglementeaz=, printre altele, un
sistem de coordonare \ntre statele europene \n lupta contra
fenomenului criminal.5
Din examinarea acestei cooper=ri, respectiv alegisla]iei interna]ionale care o reglementeaz=, rezult= c= eacunoa[te dou= forme principale, [i anume:
� colaborarea sau conlucrarea statelor pentrucombaterea unor categorii de infrac]iuni;
� asisten]a juridic= interna]ional= \n materie penal=.a) Colaborarea sau conlucrarea statelor pentru
combaterea unor categorii de infrac]iuni.Colaborarea statelor \n lupta \mpotriva criminalit=]ii se
realizeaz=, \n principal, prin semnarea sau aderarea laconven]ii interna]ionale, prin care statele \[i asum= obliga]iide a reprima, prin mijloace proprii, anumite categorii deinfrac]iuni. Men]ion=m, \n acest sens:
Conven]ia penal= privind corup]ia, adoptat= laStrasbourg, la 27 ianuarie 19996, instrument juridic elaborat\n urma recomand=rii din Rezolu]ia nr.1, adoptat= de mini[triieuropeni de justi]tie la cea de-a 21-a Conferin]= a lor (Praga,1997), \n scopul aplic=rii rapide a Programului de ac]iune\mpotriva corup]iei.7
Conven]ia cuprinde prevederi referitoare laincriminarea coordonat= a infrac]iunilor de corup]ie, ocooperare interna]ional= mai strâns= \n cercetarea unorasemenea infrac]iuni [i un mecanism eficace de combatere alor. Prin conven]ie sunt stabilite m=surile ce trebuie luate lanivel na]ional \mpotriva corup]iei active [i pasive din sectorulpublic [i privat, \mpotriva corup]iei func]ionarilorinterna]ionali, judec=torilor cur]ilor interna]ionale [i membriloradun=rilor parlamentare interna]ionale, abaterilor de laprincipiile generale ale cooper=rii \n domeniu [i dispozi]iilorreferitoare la extr=dare (art. 27).
Conven]ia european= pentru reprimareaterorismului, adoptat= la Strasbourg la 27 ianuarie 19778,prin care statele membre ale Consiliului Europei, constatând\nmul]irea actelor de terorism, au stabilit m=suri pentru caautorii unor astfel de acte s= nu se poat= sustrage tragerii lar=spundere penal=. Potrivit acestei conven]ii, sunt calificateca acte de terorism:
� infrac]iunile prev=zute de Conven]ia pentrureprimarea captur=rii ilicite de aeronave, semnat= la Haga, la16 decembrie 1970;
� infrac]iunile cuprinse \n câmpul de aplicare aConven]iei pentru reprimarea de acte ilicite \ndreptate contrasiguran]ei avia]iei civile, semnat= la Montreal, la 23septembrie 1971;
vie]ii, integrit=]ii corporale sau libert=]ii persoanelor care sebucur= de protec]ie interna]ional=, inclusiv a agen]ilordiplomatici;
� infrac]iunile care au ca obiect r=pirea, luarea deostatici sau sechestrarea ilegal=;
� infrac]iunile care au ca obiect folosirea de bombe,grenade, rachete, arme de foc automate ori scrisori saucolete-bomb=, \n m=sura \n care aceast= folosire prezint= unpericol pentru persoane (art.1).
Fiecare stat contractant se oblig= s= ia m=surilelegislative necesare pentru ca aceste infrac]iuni s= nu fieconsiderate infrac]iuni politice sau conexe la infrac]iunipolitice ori inspirate de scopuri politice, iar \n situa]ia \ncare nu-l extr=deaz= pe cel suspectat de comiterea unuiact terorist se oblig= s= supun= cauza, f=r= \ntârziere,autorit=]ilor sale competente s= exercite ac]iunea penal=(art. 7).
Conven]ia asupra substan]elor psihotrope,adoptat= la Viena, la 21 februarie 19719, [i Conven]ia contratraficului ilicit de stupefiante, de substan]e psihotrope,adoptat= la Viena, la 2 decembrie 1988, prin care statele dinOrganiza]ia Na]iunilor Unite, care au aderat la acesteinstrumente interna]ionale, se oblig= s= colaboreze strâns \nscopul coordon=rii luptei \mpotriva traficului ilicit de substan]eprihotrope [i s= asigure pe plan na]ional coordonareaac]iunilor preventive \mpotriva acestui fenomen (art. 21).
Aceste instrumente interna]ionale, elaborate subegida Consiliului Economic [i Social al O.N.U., urm=resc s=\mbun=t=]easc= cooperarea interna]ional= \n reprimareatraficului ilicit de droguri pe uscat [i pe mare, statele fiindcon[tiente c= fenomenul respectiv amenin]= stabilitatea,securitatea [i suveranitatea lor [i submineaz= bazeleeconomiilor na]ionale.
Conven]ia asupra substan]elor psihotrope, adoptat= laViena, \n 1971, cuprinde, ca [i Conven]ia european= pentrureprimarea terorismului, men]ionat= mai \nainte, [i dispozi]iicu caracter penal (art. 22), iar Conven]ia contra traficului ilicitde stupefiante [i subatan]e psihotrope, din 1988, con]ine [idispozi]ii privind extr=darea (art. 6), asisten]a judiciar= (art. 7)[i transferul procedurilor represive (art. 8).
Dorind s= intensifice \n mai mare m=sur= cooperarea,\n vederea suprim=rii traficului ilicit de droguri pe mare,statele membre ale Consiliului Europei au completat, printr-un acord regional, dispozi]iile art.1710 din Conven]ia de laViena din 198811, prin care p=r]ile se oblig= ca, f=r= a \nc=lcaprincipiile libert=]ii de naviga]ie pe mare, s= colaborezepentru \mpiedicarea utiliz=rii navelor \n afara apelor teritoriale\n astfel de infrac]iuni [i s= fac= schimb de informa]ii cuprivire la mi[carea navelor, \nc=rc=tura [i faptele comise labordul lor.
Prin acest acord se stabile[te [i procedura deautorizare a unui stat intervenient de a cere statului depavilion permisiunea de a opri nava [i de a urca la bordulacesteia \n afara m=rii teritoriale a oric=rei p=r]i.
Conven]ia european= privind sp=larea,descoperirea, sechestrarea [i confiscarea produselorinfrac]iunii, \ncheiat= la Strasbourg la 9 noiembrie 199012,prin care p=r]ile se oblig= s= adopte m=surile legislative
necesare pentru incriminarea faptelor de sp=lare a banilor [i,la cerere, s=-[i acorde reciproc sprijin \n faza de urm=rirepenal=, prin furnizarea de informa]ii asupra produselorinfrac]iunii [i luarea unor m=suri provizorii, precumindisponibilizarea conturilor bancare, pentru a preveni orice\nstr=inare a unui bun care, ulterior, poate face obiectul uneicereri de confiscare.
Potrivit art. 13 din Conven]ie, o parte semnatar= seoblig= ca, la cerere, s= pun= \n executare hot=rârea deconfiscare emis= de partea solicitant=, dac= produseleinfrac]iunii se afl= pe teritoriul s=u [i nu fac obiectul uneicercet=ri proprii. Conven]ia cuprinde printre altele [i dispozi]iiprivind principiile generale de cooperare interna]ional=(art. 7), asisten]= reciproc= (art. 9), executarea confisc=rii(art. 14), recunoa[terea hot=rârilor str=ine (art. 22).
Conven]ia Na]iunilor Unite \mpotriva criminalit=]iitransna]ionale organizate, adoptat= la New York, la 15noiembrie 200013, are ca obiect promovarea cooper=rii \nscopul prevenirii [i combaterii mai eficiente a criminalit=]iitransna]ionale organizate (art.1).
|n vederea atingerii acestui scop, statele p=r]i seoblig= s= incrimineze participarea la un grup infrac]ionalorganizat (art. 5), activit=]ile de sp=lare a produsuluiinfrac]iunii (art. 6) [i s= adopte, \n cadrul sistemelor lorjudiciare na]ionale, m=surile necesare pentru a permiteconfiscarea bunurilor provenite din infrac]iuni, precum [iidentificarea, blocarea ori sechestrarea acestora \n scopuleventualei confisc=ri (art.12), la cererea statului solicitantcare a pronun]at o hot=râre de confiscare (art.13) [i s=-[ifurnizeze reciproc informa]ii privind criminalitateaorganizat=.14
Conven]ia cuprinde [i dispozi]ii privind extr=darea (art.16), asisten]a judiciar= (art. 18), transferul persoanelorcondamnate (art. 17), precum [i dispozi]ii privind cooperareadirect= \ntre serviciile de investiga]ii [i de reprimare (art. 27).
La aceea[i dat= cu Conven]ia Na]iunilor Unite\mpotriva criminalit=]ii transna]ionale organizate au fostadoptate dou= protocoale adi]ionale ale acestui instrumentinterna]ional:
� Protocolul privind prevenirea, reprimarea [ipedepsirea traficului de persoane, care are ca obiectcooperarea statelor p=r]i \n vederea combaterii traficului depersoane, acordându-se o aten]ie special= femeilor [icopiilor, protec]ia [i ajutorarea victimelor unui astfel de trafic(art. 2), stabilindu-se [i m=surile de frontier= (art. 11), desecuritate [i control al documentelor (art. 12), care trebuie s=fie reglementate prin legisla]iile lor na]ionale;
� Protocolul \mpotriva traficului ilegal de migran]i pecale terestr=, aerului [i pe mare, care are ca obiectpromovarea cooper=rii dintre statele p=r]I, pentrucombaterea acestui fenomen [i protec]ia drepturilormigran]ilor implica]i \n acest trafic (art. 2).15
|n scopul aplic=rii acestor instrumente interna]ionale,Conven]ia recomand= statelor p=r]i \ncheierea de acorduribilaterale sau multilaterale care s= reglementeze cooperareadirect= \ntre serviciile lor de investiga]ii [i de reprimare(art. 27, pct. 2 din Conven]ie).
Recunoscând interesul lor reciproc \n combaterea
8 CRIMINALISTICA
infrac]iunilor transfrontaliere [i \n dezvoltarea unei maistrânse cooper=ri regionale \n lupta \mpotriva acestuifenomen, cu efecte nocive asupra economiei, fiscalit=]ii [icomer]ului, mai \nainte de adoptarea Conven]iei Na]iunilorUnite \mpotriva criminalit=]ii transna]ionale organizate, ]=riledin sud-estul Europei16 au \ncheiat:
Acordul de cooperare pentru prevenirea [icombaterea infrac]ionalit=]ii transfrontaliere, semnat laBucure[ti la 26 mai 199917, \n baza c=ruia s-a constituitCentrul Regional al Ini]iativei de Cooperare \n Sud-EstulEuropei – S.E.C.I., cu sediul la Bucure[ti.
Centrul S.E.C.I. are ca obiective identificarea,prevenirea, investigarea [i combaterea infrac]iunilortransfrontaliere, prin schimb de informa]ii [i documente,asigurarea reciproc= de asisten]= tehnic=, efectuarea delivr=ri controlate [i coordonarea acestor activit=]i cu Interpol[i Organiza]ia Mondial= a V=milor;
Protocolul \mpotriva fabric=rii [i traficului ilicit dearme de foc, piese [i componente ale acestora, precum[i de muni]ii, adi]ional la Conven]ia Na]iunilor Unite\mpotriva criminalit=]ii transna]ionale organizate, adoptat laNew York la 31 mai 200118, care are ca obiect promovarea,facilitarea [i consolidarea cooper=rii \ntre statele p=r]i, \nvederea prevenirii, combaterii [i eradic=rii acestui fenomeninfrac]ional (art. 2).
Prin semnarea sau aderarea la acest protocol, statelese oblig= s= incrimineze importul, exportul, achizi]ionarea,livrarea, vânzarea, transportul [i transferul de arme \n modilicit (art. 3), s= adopte m=suri legislative pentru confiscarea,indisponibilizarea, conservarea sau distrugerea lor (art. 6, 7)[i s= stabileasc= un regim riguros de control al transferului dearme [i de acordare a autoriza]iilor de produc]ie, import,export [i tranzit (art. 10).
Contribu]ia adus= de Organiza]ia Na]iunilor Unite [iConsiliul Europei la dezvoltarea colabor=rii interna]ionale \nlupta \mpotriva criminalit=]ii transfrontaliere organizate nu selimiteaz= la elaborarea unor conven]ii, protocoale sauacorduri, ca cele men]ionate19, acestea completându-se curezolu]ii, directive [i recomand=ri care jaloneaz= direc]iicomune de ac]iune \n domeniu, precum [i cu declara]iicommune ale [efilor de stat [i de guvern.
O form= specific= de colaborare sau conlucrare \ntrestate \n reprimarea unor categorii de infrac]iuni se realizeaz=prin instituirea unor tribunale interna]ionale pentru judecareacelor mai grave crime contra umanit=]ii.
La sfâr[itul celui de-al doilea r=zboi mondial, s-auconsiderat necesare judecarea [i pedepsirea persoanelorresponsabile pentru crime de r=zboi sau crime \mpotrivaomenirii, \n cadrul unor institu]ii judiciare interna]ionale. Aufost \nfiin]ate astfel Tribunalul Militar Interna]ional de laNürenberg pentru judecarea crimelor de r=zboi din Europa[i Tribunalul Militar Interna]ional de la Tokio pentru crimeledin Asia.
Prin rezolu]ia nr. 827 din 25 mai 1993, Consiliul deSecuritate al O.N.U. a \nfiin]at Tribunalul Penal Interna]ionalpentru ex-Iugoslavia, cu sediul la Haga, a c=rui competen]=este limitat= la actele comise \n fosta Iugoslavie, \ncepânddin 1991, [i se refer= la patru categorii de crime: viol=rile
grave ale prevederilor Conven]iilor de la Geneva din 1949,viol=rile legilor [i uzan]elor r=zboiului, crimele de genocid [icrimele \mpotriva omenirii.20
Tribunalul Interna]ional pentru Rwanda, cu sediul laArusha (Tanzania) a fost creat de Consiliul de Securitate prinRezolu]ia nr. 955 din noiembrie 1994, \n competen]a acestuiaintrând judecarea crimelor de genocid, crimelor \mpotrivaumanit=]ii [i viol=rilor prevederilor art. 3 al Conven]iilor de laGeneva, comise de rwandezi \n statele vecine.21
|n scopul de a se pune cap=t impunit=]ii autorilor celormai grave crime care privesc ansamblul comunit=]iiinterna]ionale, prevenirii [i reprim=rii efective a acestor crime,prin \nt=rirea cooper=rii interna]ionale, a fost adoptat, laRoma, la 17 iulie 1988, Statutul Cur]ii PenaleInterna]ionale.22
Prin acest statut s-a \nfiin]at Curtea Penal=Interna]ional= (art. 1), cu sediul la Haga (Olanda), instan]= cepoate s=-[i exercite func]iile [i competen]ele pe teritoriuloric=rui stat parte (art. 4), \n competen]a sa intrând: crimelede genocid, crimele \mpotriva umanit=]ii, crimele de r=zboi [icrima de agresiune (art. 5). Curtea \[i desf=soar= activitatea[i judec=, potrivit propriului statut [i “Regulament deprocedur= [i probe” (art. 21), prin care sunt stabilite principiigenerale de drept penal (art. 28), \ntre care imprescribilitateacrimelor ce intr= \n competen]a sa (art. 29).
b) Asisten]a juridic= interna]ional= \n materiepenal=.
Spre deosebire de conlucrare sau colaborare,asisten]a judiciar= interna]ional= \n materie penal= const= \najutorul pe care statele [i-l acord= reciproc pentrucombaterea criminalit=]ii pe teritoriul propriu, pentrurealizarea justi]iei, ca atribut al suveranit=]ii lor. Asisten]ajuridic= este o form= de cooperare interna]ional= care, spredeosebire de conlucrarea interna]ional= \n combaterea unoranumite categorii de infrac]iuni transna]ionale comise deasocia]ii sau grupuri criminale, se realizeaz= prin concursulacordat de un stat altui stat de a-[i \ndeplini func]ia derealizare a justi]iei, ca expresie a suveranit=]ii sale.
Conceput ca o totalitate a normelor ce reglementeaz=rela]iile de ap=rare a celor mai importante valori sociale,dreptul penal este legat indisolubil de ordinea juridic= intern=a fiec=rui stat.23
Dezvoltarea continu= pe care mijloacele de transporto cunosc ast=zi, viteza [i u[urin]a cu care se circul= dintr-oparte \n alta a globului p=mântesc [i evolu]ia exploziv= atehnicilor de comunicare, sporesc posibilitatea comiterii deinfrac]iuni de c=tre cet=]enii unui stat pe teritoriul altui stat saupermit celor care au s=vâr[it o infrac]iune pe teritoriul unuistat s= se refugieze cu u[urin]= \n alt= ]ar=.
|n multe cazuri, aplicarea legii penale a unui stat, \nvederea tragerii la r=spundere penal= a infractorilor, nu sepoate realiza f=r= concursul altor state, c=rora li se solicit=,pe baza unor conven]ii sau declara]ii de reciprocitate,
CRIMINALISTICA 9
1 R. M. St=noiu. Asisten]a juridic= international= \nmaterie penal=. Editura Academiei. Bucure[ti, 1975, p.12.
2 Consiliul Europei, ap=rut \n 1949, este o organiza]iepolitic= interguvernamental= cu caracter regional, cereune[te peste 40 de state din Europa [i care militeaz=pentru realizarea unit=]ii europene prin ap=rarea [i \nt=rireademocra]iilor pluraliste [i a drepturilor individului, prin g=sirea[i stabilirea unor solu]ii comune la problemele grave cu carese confrunt= societatea contemporan= [i prin punerea \nvaloare a societ=]ii culturale europene.
3 C. Bulai, op. cit., p.107.4 România a fost membru fondator a C.I.P.C. [i a
participat activ la activitatea acesteia, organizând un congresC.I.P.C. la Bucure[ti. C.I.P.C. [i-a \ntrerupt activitatea dup=cel de-al doilea r=zboi mondial, iar România a redevenitmembru INTERPOL, \n 1973.
5 I. Hurdubaie. Spa]iul penal paneuropean dinperspectivele Consiliului Europei. Editura Universal Pan,Bucure[ti, 1999, p. 6.
6 Conven]ia a fost ratificat= de România prin Legea nr. 27din 16 ianuarie 2002, publicat= \n Monitorul Oficial partea I,nr. 65 din 30.01.2002.
7 Programul de ac]iune \mpotriva corup]iei a fost adoptatde Comitetul Mini[trilor Consiliului Europei, \n noiembrie1996.
8 Ratificat= de România prin Legea nr.19 din 28 februarie1997, publicat= \n Monitorul Oficial partea I, nr. 34 din04.03.1997.
9 România a aderat la aceste Conven]ii prin Legea nr.118din 15 decembrie 1992, publicat= \n Monitorul Oficial nr. 341din 30 decembrie 1992.
10 Art.17 “Traficul ilicit pe mare: 1. P=r]ile coopereaz=, \nm=sura posibil=, pentru a pune cap=t traficului ilicit pe mare,\n conformitate cu dreptul interna]ional maritim.”…
11 Acord referitor la traficul ilicit pe mare, adoptat laStrasbourg la 31 ianuarie 1995, \n aplicarea art.17 dinConven]ia Na]iunilor Unite \mpotriva traficului ilicit destupefiante [i substan]e psihotrope, \ntocmit= la Viena la 21decembrie 1988. Acordul a fost ratificat de România prinLegea nr. 394 din 14 iunie 2002, publicat= \n M.Of. nr. 494 din10 iulie 2002.
12 Ratificat= de România prin Legea nr. 263 din 15 mai2002, publicat= \n M.Of. nr. 353 din 28 mai 2002. |n vedereaarmoniz=rii legisla]iei interne cu instrumentul interna]ionalratificat, Parlamentul României a emis Legea nr. 656 din 7decembrie 2002 pentru prevenirea [i sanc]ionarea sp=l=riibanilor, publicat= \n M.Of. nr. 904 din 12 decembrie 2002.
13 Ratificat= de România prin Legea nr. 565 din 16
octombrie 2002, publicat= \n M.Of. nr.813 din 8 noiembrie2002. Prin aceea[i lege au fost ratificate [i cele dou=protocoale adi]ionale la Conven]ie, respectiv Protocolul\mpotriva traficului ilicit de migran]i pe cale terestr=, aerului [ipe mare [i Protocolul privind prevenirea, reprimarea [ipedepsirea traficului de persoane, \n special al femeilor [icopiilor, ambele adoptate la New York la 15 noiembrie 2000.
14 Dispozi]ii asem=n=toare se reg=sesc [i \n Conven]iaeuropean= privind sp=larea, descoperirea, sechestrarea [iconfiscarea produselor infrac]iunii, \ncheiat= la Strasbourg, la8 noiembrie 1990, prin care se reglementeaz= cooperareainterna]ional= \n domeniu pe plan regional european.
15 |n vederea \ndeplinirii obliga]iilor asumate prinaderarea la aceste instrumente interna]ionale, ParlamentulRomâniei a adoptat:
Legea nr. 39 din 21 ianuarie 2003 privind prevenirea [icombaterea criminalit=]ii organizate, publicat= \n M.Of. nr. 50din 29 ianuarie 2003;
Legea nr. 678 din 21 noiembrie 2001 privind prevenirea [icombaterea traficului de persoane, publicat= \n M.Of. nr.783din 11 decembrie 2001;
Ordonan]a de urgen]= nr.194 din 12 decembrie 2002privind regimul str=inilor \n România, publicat= \n M.Of. nr.955 din 27 decembrie 2002.
16 Republica Albania, Bosnia-Her]egovina, RepublicaBulgaria, Republica Elen=, Republica Ungar=, Iugoslavia [iMacedonia, Republica Moldova, Republica Turcia [iRomânia.
17 Ratificat de România prin Legea nr. 208 din 31decembrie 1999, publicat= \n M.Of. nr.654 din 31 decembrie1999.
18 Prin Decretul nr. 823 din 8 decembrie 2003, publicat \nM.Of. nr. 886 din 12 decembrie 2003, s-a supus spreaprobare Parlamentului aderarea României la acest Protocol.
19 |n materie penal=, Consiliul Europei a adoptat peste 21de Conven]ii.
20 G. Ungureanu. Curtea Criminal= Interna]ional=.Revista de drept penal, nr.1/1999, p.74 [i urm.
21 N. B=rbulescu. Tribunalul Interna]ional pentruRwanda. Revista de drept penal, nr.1/2000, p.100.
22 Ratificat de România prin Legea nr.111 din 13 martie2002, publicat= \n M.Of. nr. 211 din 28 martie 2002.
23 Vintil= Dongoroz, Drept penal, Bucure[ti, 1939, p.23.24 R. M.St=noiu, op.cit., p.14.25 I. Neagu. Drept procesual penal. Tratat. Editura Global
Lex, Bucure[ti, 2002, p. 879.
\ndeplinirea unor acte [i m=suri, precum identificarea [i
arestarea infractorilor, audieri de martori, expertize,
extr=darea celor refugia]i pe teritoriul lor etc.
Statele, recunoscându-[i reciproc dreptul de a
incrimina faptele, pe care le socotesc c= prezint= pericol
social, \n]eleg, totodat=, s=-[i acorde sprijin reciproc \n opera
de realizare a justi]iei, independent de locul unde aceste
fapte ar fi s=vâr[ite.24
Exist= un interes propriu al fiec=rui stat \n parte [i un
interes comun al tuturor statelor de a nu tolera impunitatea,
acolo unde legea penal= a fost \nc=lcat=, de a nu l=sa loc
speran]ei c= infractorii s-ar putea sustrage de la aplicarea [i
executarea pedepsei.
Pe de alt= parte, pentru desf=[urarea \n bune condi]ii
a proceselor penale [i pentru solu]ionarea corect= a cauzelor
este indispensabil= cunoa[terea exact= a faptelor [i, deci,
examinarea tuturor probelor necesare. De multe ori, acestea
nu pot fi \ns= ob]inute decât apelând la ajutorul altui stat. |n
EE xisten]a unei legisla]ii specifice care s=permit= efectuarea de prelev=ri biologice dela persoanele inculpate pentru o anumit=
infrac]iune, dând posibilitatea \nscrierii \n cazierul judiciar,sau de la persoanele suspectate de comiterea uneiasemenea infrac]iuni, este esen]ial= \n vederea constituirii[i/sau aducerii la zi a unei baze de date genetice. Fiecaree[antion prelevat (“codul de bare”) va fi \nregistrat \n bazana]ional= de date. Este evident c= analiza trebuie efectuat=de laboratorul de biocriminalistic= desemnat de lege.
Statele pot avea puncte de vedere divergente \n ceeace prive[te tipul de e[antion, care ar putea fi prelevat pentru\nregistrarea \n baza na]ional= de date genetice, cu sau f=r=consim]=mântul persoanei \n cauz=1. Un alt elementimportant, ce trebuie luat \n considerare, este costul cre=rii [ireactualiz=rii unei baze de date.
|n anul 1994, doar Regatul Unit al Marii Britanii [iOlanda dispuneau de o baz= na]ional= de date genetice. |nMarea Britanie, baza de date genetice, denumit= The ADNIndex, a fost creat=, \n 1989, [i a devenit opera]ional= de la 1ianuarie 1990. Aceasta se limiteaz= la acele persoane alc=ror cazier judiciar are leg=tur= cu e[antioanele analizate, lapersoanele condamnate [i la probele biologice provenind dincazuri cu autori necunoscu]i. Principalele sale func]ii sunt dea nominaliza principalii suspec]i, pe baza urmelor ridicate dela locul faptei, de a evalua suspec]ii nominaliza]i de c=trepoli]ie, de a identifica eventualele crime \n serie [i de aelabora statistici referitoare la profilul ADN
F.B.I.-ul a pus la punct un sistem pilot de stocare [icomparare a profilurilor ADN, care func]ioneaz= pe treiniveluri: local, federal [i na]ional. Acest sistem pilot, denumitThe Combind ADN Index Sistem (CODIS) este structurat pedou= tipuri de fi[iere: indexul profilurilor ADN de originenecunoscut= (the forensic index) [i indexul infractorilorcondamna]i (the convicted offender index). Austria dispunede o baz= de date care reune[te amprentele genetice aleagresorilor sexuali [i ale uciga[ilor.
Succesul unei eventuale baze europene de dategenetice este \n strâns= leg=tur= cu modalitatea \n carebazele na]ionale de date sunt organizate \n fiecare ]ar=.Pentru fiecare stat, decizia de a crea o asemenea baz= dedate depinde de un num=r de factori diver[i, cum ar fi:
� acceptarea, de c=tre majoritatea societ=]ii, a utiliz=riianalizei ADN-ului \n scopuri represive, \ns= numai atuncicând se \ncalc= normele de convie]uire social=;
� solicitarea venit= din partea organelor \ns=rcinate cupunerea \n aplicare a legii;
� utilizarea profilului ADN ca mijloc de prob= \n fa]ainstan]elor na]ionale;
� capacitatea laboratoarelor na]ionale;
� dispozi]iile juridice \n vigoare \n ceea ce prive[teprelevarea de e[antioane de la presupu[ii autori ai infrac]iunii[i conservarea acestora.
Baza de date genetice, constând \ntr-o colec]ie deprofiluri ADN stocate \n computer sub forma unor codurialfanumerice, cuprinde, de regul=, 3 tipuri de fi[iere:
1) profilurile ob]inute din urme ridicate de la loculinfrac]iunii comise de un autor necunoscut (profiluriapar]inând a[a-numitelor “urme nerezolvate”);
2) profilurile ADN ale autorilor condamna]i;3) profilurile ADN ale persoanelor disp=rute sau ale
p=rin]ilor persoanelor disp=rute.De fiecare dat= când un nou profil este \nregistrat \n
baza de date, trebuie verificat \n fi[ierele 1 si 2, pentru a sevedea dac= nu cumva acesta corespunde unui profil intrat \nbaza de date. Aceast= opera]ie poate avea ca rezultatconducerea anchetei \n direc]ii noi, datorit= compara]iilorcare se pot realiza:
� \ntre doua locuri, unde s-au s=vâr[it fapte antisociale– descoperirea acelora[i profiluri genetice \n locuri diferite,unde s-au s=vâr[it infrac]iuni, permite anchetatorilor s=stabileasc= leg=turi \ntre locurile unde s-au s=vâr[itinfrac]iunile [i, astfel, s= rezolve cazul;
� \ntre doi indivizi – compara]ia indic= faptul c=diferitele profiluri apar]in aceluia[i individ \n cazul \n care, deexemplu, autorul infrac]iunii se prezint= sub mai multeidentit=]i, iar prin intermediul amprentelor digitale nu s-a pututob]ine nici o confirmare;
� \ntre individ [i urma prelevat= de la locul faptei – seconfirm= faptul c= individul, care face obiectul anchetei, seafl= la originea urmei al c=rei profil ADN este inclus \n fi[ierul“urme nerezolvate” cu autori necunoscu]i.
Atât baza de date genetice, cât [i legisla]ia care oguverneaz= ar trebui s= permit= compararea profilelor ADNale suspec]ilor, stabilite pentru aflarea culpabilit=]ii saunevinov=]iei acestora, cu alte profiluri ale “urmelornerezolvate”, stabilite pe baza urmelor prelevate de la loculfaptei sau din locul presupus al s=vâr[irii unei infrac]iuni.
Fi[ierele persoanelor disp=rute. Pentru a duce opolitica activ= \n domeniul c=ut=rii [i indentific=rii persoanelordisp=rute se \ncurajeaz= crearea unui fi[ier separat pentruastfel de persoane. Profilul persoanei disp=rute se determin=pornind de la materialul biologic recuperat de pe obiectele deuz personal. De asemenea, ar trebui introduse \n baza dedate [i profilurile p=rin]ilor [i/sau copiilor biologici ai celordisp=ru]i. |n acest fel se va putea determina [i dac= profilulunui cadavru neidentificat corespunde unui profil deja\nregistrat.
|n afara restric]iilor impuse de legisla]iile na]ionale,dimensiunea bazei de date este condi]ionat= din start de doifactori principali:
CRIMINALISTICA 11
Asist . univ. drd. NICOLAE GROFUAsist . univ. drd. NICOLAE GROFUAcademia de Pol i ] ie “Al . I . Cuza”Academia de Pol i ] ie “Al . I . Cuza”
� capacitatea laboratoarelor de criminalistic= de ar=spunde la timp cererii. O dat= stabilit= existen]a uneiveritabile cereri [i a unei produc]ii optimizate, se vor puteajustifica toate investi]iile f=cute \n personal [i \n echipamentesuplimentare;
� limitele num=rului sau tipului de profiluri care vor fi\nregistrate \n baza de date. Acest num=r ar trebui s= poat=fi m=rit \n func]ie de randamentul laboratorului.
Ace[ti doi factori depind [i de opinia favorabil= sau,dimpotriv=, defavorabil= pe care o suscit= ideea cre=rii uneibaze de date genetice. De asemenea, nu trebuie sc=pat= dinvedere existen]a unor exigen]e politice de orice gen.
Este adev=rat c= numeroase laboratoare (publice,universitare, private) sunt \n m=sur= s= stabileasc= profiluriADN. Cu toate acestea, orice stabilire de profil, ce urmeaz= afi \nregistrat= \ntr-o baz= na]ional= de date genetice, trebuies= se conformeze condi]iilor aplicabile tuturor acestorlaboratoare:
1. Obiective principaleNu trebuie s= existe decât o singur= baz= de date
na]ional= care s= permit= compararea profilurilor autorilorinfrac]iunii cu cele ob]inute pe baza e[antioanelor prelevatede la locul faptei.
Baza de date trebuie astfel structurat= \ncât s= ajuteorganele \ns=rcinate cu elucidarea cazului. Ea trebuie s=faciliteze munca exper]ilor criminali[ti din celelalte ]=rieuropene, permi]ând schimbul de profiluri ADN la nivelinterna]ional [i compararea acestor profiluri.
2. Sisteme informatice Sistemul informatic ales trebuie s= poat= primi
programe specifice a c=ror utilizare se recomand= atât dinpunct de vedere tehnic, cât [i din punct de vedere alfunc]ion=rii. Acest sistem trebuie s= fie suplu, s= con]in=suficient spa]iu de memorare pentru a permite executareasimultan= a mai multor sarcini. De asemenea, sistemul nutrebuie s= \ncalce recomand=rile Grupului de lucru alE.N.F.S.I. (European Network of Forensic Sience Institutes)cu privire la analiza ADN.
Toate laboratoarele susceptibile s= comunice profiluriADN, \n scopul \nregistr=rilor \ntr-o baz= de date genetice,trebuie s= ob]in=, \n prealabil, o autoriza]ie care s= le permit=demararea unor astfel de analize. Sistemul de asigurare acalit=]ii trebuie s= cuprind= func]ii specifice de gestiune acalit=]ii [i de control al informa]iilor relative la diverse cazuri.|n plus, trebuie s= garanteze c= informa]iile respective auleg=tur= cu persoana sau cazurile anchetate.
Cercet=rile trebuie realizate cu toat= precizia necesar=exper]ilor, pentru a determina \n ce m=sur= mai multe profiluris-ar putea asem=na. Pentru fiecare rezultat ob]inut, baza dedate trebuie s= furnizeze o evaluare statistic= bazat= pemetodele de calcul al probabilit=]ilor.
Sistemul informatic trebuie s= furnizeze rapoartestatistice, care s= r=spund= nevoilor tuturor serviciilorutilizatoare, ceea ce va facilita dezvoltarea bazei de date [i omonitorizare eficace. Trebuie s= fie capabil s= produc=statistici, care s= informeze utilizatorul \n leg=tur= cu num=rulde profiluri \nregistrate, categoriile c=rora le apar]in acesteprofiluri [i utilitatea stabilirii profilurilor ADN \n func]ie dediferite infrac]iuni.
De asemenea, sistemul trebuie echipat cu elementelede securitate necesare, pentru a \mpiedica pierderea unordate sau accesul neautorizat (manipularea, modificarea,[tergerea unor date). Accesul \n sistem trebuie s= fie rezervat
numai unor anumite persoane, societ=]i, organe autorizate \nbaza acordului client-furnizor. Se recomand= existen]a uneifunc]ii \n sistem care s= \nregistreze toate opera]iunileefectuate \n baza de date [i la care se poate apela pentru aafla ce fi[iere au fost accesate [i care este identitateapersoanelor care au intrat \n sistem.
Acest sistem trebuie s= respecte toate condi]iilereferitoare la transferul de date enun]ate \n acordurileinterna]ionale de cooperare \n domeniul poli]iei [i ratificate dec=tre state.
Metoda de analiz= a ADN -ului [i forma sub care trebuies= se prezinte profilul trebuie s= se conformeze normelor [irecomand=rilor interna]ionale.
O dat= ce o ]ar= a luat hot=rârea s= creeze o baz= dedate genetice trebuie s= examineze din punct de vederepractic problema dimensiunilor acestei baze de date. Dou=considerente contradictorii se impun:
�costurile legate de personal [i echipamentul deanaliz= trebuie s= fie cât mai sc=zute;
�colec]ia de profiluri trebuie s= fie cât mai complet=,pentru a fi de folos \n anchetele viitoare.
Pentru reducerea costurilor se impune stabilirea unuinum=r de cazuri, care se va \nregistra \n baza de date.Selec]ia acestora se va face pe baza unor criterii prestabilite.
|ntrucât omuciderile reprezint= agresiunea cu cel maimare impact psihologic asupra popula]iei, orice succes,ob]inut gra]ie bazei de date, justific= toate costurile efectuate.Reprezentând un mijloc suplimentar pentru o elucidare maieficace a unor asemenea cazuri, autorit=]ile au obliga]iamoral= de a dota poli]ia cu un astfel de instrument.
{tiind c= persoanele susceptibile s= comit= omorurisunt cele care s-au “perfec]ionat” \n infrac]iuni mai pu]ingrave la \nceputul “carierei” lor criminale, bazele de dategenetice ar trebui s= con]in= [i profilurile indivizilorcondamna]i pentru infrac]iuni minore. Fiind con[tien]i c=profilul lor genetic este deja \nregistrat \ntr-un fi[ier, pentrueventuale compar=ri cu urme prelevate de la locul s=vâr[iriiviitoarelor fapte, autorii vor ezita, poate, s= comit= infrac]iuniminore [i, mai mult ca sigur, vor fi constrân[i s= nu mais=vâr[easc= acte grave de violen]=, care pot da na[tere unorurme biologice la locul faptei.
Furtul prin efrac]ie sau infrac]iunile legate de siguran]acircula]iei pe drumurile publice sunt cele mai frecvente [i celemai susceptibile s= lase urme, din care se vor preleva,ulterior, e[antioane de ADN.
Pe plan interna]ional s-a decis limitarea capacit=]iibazei de date la urm=toarele categorii de infrac]iuni:
�toate infrac]iunile comise cu violen]=;�toate infrac]iunile referitoare la via]a sexual=;�toate furturile prin efrac]ie;�toate infrac]iunile referitoare la siguran]a circula]iei pe
drumurile publice;�alte infrac]iuni contra patrimoniului;�alte infrac]iuni sanc]ionate de legisla]iile na]ionale.
1. |n general, se poate observa urm=toarea diferen]= \ntre]=rile cu common law (sistemul anglo-saxon) [i ]=rile cu continentallaw (sistemul romano-germanic); ]=rile cu common law solicit=existen]a consim]=mântului pentru prelevarea unei probe de sângede la persoanele suspecte, \n timp ce ]=rile de continental law,deseori, folosesc constrângerea fizic= pentru a ob]ine o prob= desânge.
12 CRIMINALISTICA
CADRUL METODOLOGIC GENERAL ALINVESTIG+RII INFRAC}IUNILOR SILVICE
1. Aspecte introductive de ordin criminalistic
|n investigarea, termen folosit \n sensul de cercetare, aoric=rei infrac]iuni, organul de cercetare penal= trebuie s= seghideze sau chiar s= respecte, al=turi de prevederi legale, oserie de reguli metodologice generale sau particulare uneiinfrac]iuni sau a unui gen de infrac]iuni.
Mai mult de atât, am spune c=, \nainte de a respectaaceste reguli metodologice, organul de investigare trebuie s=respecte [i s= se c=l=uzeasc= dup= principiile fundamentaleale criminalisticii1 pe care, pe scurt, dorim s= le amintim:
�principiul legalit=]ii, un principiu care st= lafundamentul oric=rui sistem de drept. Art. 2 al Codului penal[i art. 4 al Codului de procedur= penal= consacr= acestprincipiu constitu]ional. Esen]a principiului din punct devedere al criminalisticii este aceea c= totalitatea activit=]ilorde cercetare criminalistic= trebuie s= se desf=[oare \nconcordan]= perfect= cu prevederile legale;
�principiul afl=rii adev=rului. Art. 3 al Codului deprocedur= penal= prevede c=: “\n desf=[urarea procesuluipenal trebuie s= se asigure aflarea adev=rului cu privire lafaptele cauzei, precum [i cu privire la persoana f=ptuitorului”.Aflarea adev=rului este rezultatul unei activit=]i complexe deinvestigare a faptelor [i \mprejur=rilor concrete, obiective,privind o anumit= cauz=;
��prezum]ia de nevinov=]ie. |n activitatea complex=, demulte ori, de cercetare [i analiz= a urmelor unei infrac]iuni saua mijloacelor materiale de prob=, speciali[tii criminali[ti trebuies= caute, \n egal= m=sur=, atât elementele prin care se poatestabili vinov=]ia, cât [i elementele de dovedire a nevinov=]iei;
��s=vâr[irea unei infrac]iuni determin= modific=rimateriale \n mediul \nconjur=tor. Se [tie c= orice activitate aomului, licit= sau ilicit=, produce transform=ri sau modific=ri \nmediul material \nconjur=tor. Cu alte cuvinte, se creeaz=urme. Ceea ce trebuie re]inut, \n leg=tur= cu acest principiu,este necesitatea existen]ei raportului de cauzalitate \ntreactivitatea infrac]ional= [i urm=;
��principiul identit=]ii. |n centrul activit=]ilor deinvestigare criminalistic= a infrac]iunilor, st= activitatea deidentificare a persoanelor, obiectelor sau fenomenelor aflate \nleg=tur= direct=, cauzal=, cu faptele incriminate de legea penal=;
��principiul operativit=]ii \n efectuarea investiga]ieipenale. Aceast= operativitate,care, din p=cate, nu semanifest= \ntotdeauna, este impus= de necesit=]i practice.De multe ori, de rapiditatea cu care sunt luate primele m=suri,dup= primirea sesiz=rii despre comiterea unei infrac]iuni,depinde identificarea unor probe de calitate.
Dup= aceast= privire sumar= asupra principiilor de baz=ale criminalisticii, s= ne \ntoarcem la regulile metodologice deinvestigare.
Aceste reguli nu sunt prev=zute \ntr-un act normativ, cisunt rezultatul unei experien]e practice \ndelungate, câ[tigatede genera]ii \ntregi de criminali[ti [i anchetatori.
2. Reguli generale metodologice de investigare ainfrac]iunilor silvice:2
a) – efectuarea cercet=rii de c=tre o echip= mixt=,format= din lucr=tori de poli]ie [i speciali[ti din cadrulorganelor silvice.
Acest lucru este necesar [i permite concentrareacuno[tin]elor, a priceperii [i a form=rii unor speciali[ti \nvalorificarea complet= [i operativ= a datelor despre faptacomis=.
A[a cum rezult=, din cele ar=tate mai sus, domeniulsilvic presupune multe cuno[tin]e de specialitate, tehnice,care nu pot fi cunoscute foarte bine de organul de urm=rirepenal= sau este nevoie de experien]a unor lucr=tori silvici. Pede alt= parte, cu ocazia desf=[ur=rii unor activit=]i, deexemplu o cercetare la fa]a locului sau o constatare \nflagrant, este necesar= stabilirea volumului de mas=lemnoas=, specia arborilor, puie]ilor sau l=starilor,instrumentul de t=iere, dup= urmele l=sate pe arbori etc.
|n practic= s-a constatat c= exist= p=durari care, lavederea unui arbore t=iat, [tiu aproape cu exactitate, zona deunde a fost sustras.
b) – asigurarea operativit=]ii, printr-o organizareeficient= a cercet=rii.
Spuneam mai devreme c= o prevedere legal= de natur=procesual penal=, privind “drumul” pe care \l parcurgeprocesul-verbal de constatare a infrac]iunii silvice de c=treorganele silvice, de la acestea, nu se \ndreapt= direct spreorganul de poli]ie, aspect care este de natur= a influen]anegativ operativitatea cercet=rilor.
Acest lucru \ns= se poate evita nu prin nerespectareadispozi]iei procesual penale, ci prin o bun= colaborare dintreorganele silvice [i cele ale poli]iei. Exist= chiar o obliga]ielegal= a primelor de a sesiza, de \ndat=, organele de poli]iedespre comiterea unor infrac]iuni silvice, pentru a se puteadeclan[a activit=]ile de cercetare.
Infrac]iunile silvice, ca [i altele de altfel, se pot constata“\n flagrant” sau dup= s=vâr[ire. |n func]ie de aceste ipostaze,activit=]ile ce vor fi desf=[urate de organele de cercetaredifer=, \ntr-o oarecare m=sur=, fie prin ac]iunea desf=[ur=riilor, fie chiar prin con]inut.
Când fapta se constat= \n flagrant Organul de cercetare penal=, când surprinde pe
f=ptuitor \n momentul comiterii faptei, desf=[oar=, \nprincipal, urm=toarele activit=]i:
CRIMINALISTICA 13
Drd. SORIN C+TINEAN, I.P.J. Harghita
(I)(I)
� oprirea din ac]iune a f=ptuitorului [i identificareaacestuia;
� stabilirea faptei comise [i a \mprejur=rilor comiteriiacesteia. Prin cercetarea la fa]a locului se vor stabili arborii,puie]ii ori l=starii t=ia]i f=r= drept, esen]a, num=rul arborilor [ial cioatelor, diametrul acestora, dac= toate buc=]ile provindintr-un singur arbore sau mai mul]i etc.
(materialul lemnos, uneltele folosite [i chiar mijlocul detransport);
� \ntocmirea procesului-verbal de constatare ainfrac]iunii.
Când fapta se constat= dup= s=vâr[ire� deplasarea la fa]a locului (locul comiterii faptei)
\mpreun= cu f=ptuitorul, dac= este cunoscut [i este prins, cuorganele silvice, doi martori asisten]i, pentru identificareaexact= a locului comiterii faptei [i unde se vor num=ra, marca[i m=sura cioatele g=site, se va stabili esen]a arborilor, dac=au fost usca]i sau verzi, au fost t=ia]i de pe picior sau au fostdoborâ]i de fenomene naturale;
� efectuarea de investiga]ii [i controale pentruidentificarea materialului lemnos provenit din comitereainfrac]iunii;
� calcularea valorii pagubei produse, pentru a sestabili dac= fapta este infrac]iune sau contraven]ie;
� identificarea martorilor [i luarea unei prime declara]ii;� identificarea autorului, dac= acesta nu este
cunoscut. Sunt cazuri când exist= date c= autorul nu estedeparte de locul comiterii faptei, situa]ie \n care se trece laurm=rirea acestuia.
c) – cercetarea atent=, complet=, a locului faptei.d) – planificarea judiciar= a \ntregii activit=]i de urm=rire
penal=.e) – stabilirea cu exactitate a elementelor constitutive
ale infrac]iunilor silvice, cât [i a celor concurente cu acestea.A[a cum a rezultat din cele ar=tate mai sus, ancheta \n
cazul infrac]iunilor silvice, poate pleca, \n mod obi[nuit, de lafapt= la autor, dar se poate [i invers. A[a este cazul \n carese constat= transportarea de material lemnos, f=r= actelegale de provenien]=, ori se g=se[te materialul lemnos, f=r=a se putea justifica provenien]a legal= a acestuia.
f) – asigurarea continuit=]ii desf=[ur=rii urm=ririi penale,\n sensul ca lucr=torii de poli]ie, care au participat de la\nceput la constatarea faptei, s= continue cercet=rile pân= lafinalizarea anchetei penale.
3. Principalele probleme care trebuie clarificate prininvestigarea infrac]iunilor silvice [i care fac obiectulproba]iunii.
a) – stabilirea exact= a locului [i momentului (timpului)s=vâr[irii infrac]iunii.
Din cuprinsul Codului silvic, al O.G. nr. 96/1998 [i alLegii nr. 298/2002, “locul” comiterii unei infrac]iuni silvice estecircumstan]iat: acesta poate fi <p=durea> sau <teren cuvegeta]ie forestier= din afara fondului forestier ori ariiprotejate>.
Deci, locul [i timpul când s-a comis infrac]iuneaintereseaz= din urm=toarele considerente:
� pentru o \ncadrare juridic= corect= a faptei, atât cagen de infrac]iune, cât [i o \ncadrare concret= \ntreinfrac]iunile silvice. Timpul prezint= importan]= sub aspectul\ncadr=rii juridice, prin prisma formei agravante a faptei, dac=este comis= \n timpul nop]ii (pentru infrac]iunile unde esteprev=zut= aceast= agravant=);
� pentru c=utarea, fixarea [i ridicarea urmelorinfrac]iunii, \n special \n cazul \n care autorul nu estecunoscut, dar [i pentru identificarea instrumentelor folosite [ia mijloacelor de transport care, conform prevederilor legale,sunt supuse m=surii confisc=rii speciale;
� \n cazurile cu autori necunoscu]i, identificarea loculuicomiterii infrac]iunii constituie un element foarte important \nformarea unui cerc de persoane suspecte. |n acest scop, demulte ori, [i cunoa[terea timpului \n care s-a comis faptapoate ajuta foarte mult, chiar prin eliminarea din rândulsuspec]ilor a unor persoane cunoscute c= \ntr-un anumitinterval de timp erau \ntr-un anume loc [i nu puteau comitefapta;
� cunoscând locul comiterii faptei, acesta poateconstitui punctul de plecare \n cercetarea vecin=t=]ilor, aanumitor trasee de deplasare, pentru descoperireamaterialului lemnos, produs al infrac]iunii;
� de asemenea, a[a cum locul comiterii faptei poateajuta la formarea cercului de suspec]i, cunoscând locul se potidentifica [i eventualii martori oculari.
b) – identificarea mijloacelor [i metodelor folosite lacomiterea infrac]iunii.
A[a cum am ar=tat mai \nainte, infrac]iunile silvice au odiversitate de metode de s=vâr[ire propriu-zis= ori deascundere a infrac]iunii, unele mai “uzuale” iar altele \ntâlnitemai rar.
Cunoa[terea metodelor folosite este important= pentruasigurarea descoperirii mijloacelor de prob= necesaredovedirii faptelor [i a vinov=]iei participan]ilor la comiterea lor.De aceea, activitatea infrac]ional= trebuie cercetat= \n modconcret, de la fapt= la fapt=.
Identificarea mijloacelor folosite la comitereainfrac]iunilor silvice este important= cel pu]in din dou= motive:
� poate ajuta la identificarea autorilor;� \n vederea dispunerii m=surii confisc=rii speciale.c) – identificarea persoanei v=t=mate [i stabilirea
prejudiciului cauzat.Desigur, aceast= problem= este general= pentru orice
gen de infrac]iune dar, \n cazul infrac]iunilor silvice, prezint=unele particularit=]i. Persoana v=t=mat= poate fi statul,persoane fizice, asocia]ii de proprietari, institu]ii de cult,consilii locale, proprietari sau de]in=tori. Ceea ce trebuiere]inut este c= statul este persoana v=t=mat= \n oriceinfrac]iune silvic=, prin tr=s=tura legal= ce caracterizeaz=fondul forestier, care constituie “bun de interes na]ional”,conform art.4 din Codul silvic.
|ntr-un fel autorul, când este proprietarul p=durii sauterenului cu vegeta]ie forestier=, poate fi, \n acela[i timp, [ipersoan= v=t=mat=. Se [tie faptul c=, \n acest caz, nu sepoate re]ine decât infrac]iunea silvic= de “t=iere”, f=r=concursul cu infrac]iunea de “furt”.
Prejudiciul cauzat trebuie stabilit, \n primul rând, pentrua vedea dac= fapta este infrac]iune (la cele unde esteprev=zut acest element de incriminare) sau contraven]ie. |n aldoilea rând, desigur, c= la toate infrac]iunile de prejudiciere,cuantumul acestuia trebuie cunoscut pentru luarea m=surilorlegale \n vederea recuper=rii lui.
Ceea ce mai trebuie re]inut este procedura legal=special= pe baza c=reia se stabile[te cuantumul prejudiciului.
Este vorba de Legea nr.81/1993, publicat= \n MonitorulOficial nr. 275 din 29.11.1993, Partea I, privind determinareadesp=gubirilor, \n cazul unor pagube produse fonduluiforestier. |n esen]=, calculul se face pe baza unui tabel, \nfunc]ie de diametrul arborelui m=surat la cioat=, diametrucorespunz=tor unui coeficient. Acest coeficient se \nmul]e[tecu pre]ul mediu al unui metru cub de mas= lemnoas= pepicior, \n vigoare la data constat=rii pagubei. Acest pre],
14 CRIMINALISTICA
conform legii, trebuie actualizat anual prin ordin al ministruluide resort.
Pentru puie]i [i l=stari, sunt prev=zute pre]uri pebucat=. |n situa]ia \n care pre]ul mediu al unui metru cub demas= lemnoas= pe picior se modific=, valoarea pagubeiproduse puie]ilor [i l=starilor se modific= prin multiplicareaacesteia cu un coeficient rezultat din raportul dintre noulpre] [i cel avut \n vedere la stabilirea valorilor precizate \ntabelul din anexa la lege.
Stabilirea prejudiciilor \n cazul infrac]iunilor silvice esteun atribut legal al Ocoalelor Silvice.
d) – identificarea f=ptuitorilor [i a participan]ilor las=vâr[irea infrac]iunii.
Autor al infrac]iunii silvice poate fi, \n general, oricepersoan=. Subiec]ii activi sunt circumstan]ia]i \n cazulinfrac]iunilor prev=zute de art. 32 din O.G. nr. 96/1998(proprietari sau de]in=tori). Legea mai circumstan]iaz=subiectul activ \n cazul unui contravenient silvic care repet=fapta \n decurs de doi ani. De regul=, infrac]iunile silvice de“t=iere” sau “furt” sunt comise de dou= sau mai multepersoane \mpreun=, dar calitatea acestora, din punct devedere al formei de vinov=]ie, poate fi diferit=.
Dac= infrac]iunea este s=vâr[it= \n participa]ie,investigarea criminalistic= trebuie s= l=mureasc= toateaceste aspecte privind calitatea procesual= a subiectului,forma de vinov=]ie cu care a participat, contribu]ia fiec=ruia laexecutarea laturii obiective a infrac]iunii.
Comiterea faptei de c=tre dou= sau mai multe persoane\mpreun= constituie o form= agravant= la infrac]iunile de“t=iere” [i “furt”, infrac]iuni pe care le putem denumi “clasice”.
Ca [i \n cazul altor infrac]iuni, [i \n cazul celor la regimulsilvic, pentru a stabili inten]ia cu care au ac]ionat coautorii, nueste necesar ca fiecare coautor s= aib= inten]ia de autor unical faptei .3
Practica judiciar= a statuat, de asemenea, c= estesuficient= voin]a unui coautor de a ac]iona de a[a manier=\ncât activitatea sa infrac]ional= s= se completeze cu a altei
persoane, [tiind c= prin activitatea comun= se realizeaz=nemijlocit latura obiectiv= a infrac]iunii.4
e) – existen]a concursului de infrac]iuni.Am ar=tat mai sus c= infrac]iunile silvice se pot comite
\n concurs, unele cu altele, sau \n concurs cu alte genuri defapte.
|n astfel de situa]ii, pentru investigarea acelorinfrac]iuni, se vor respecta regulile metodologice specificeacelor infrac]iuni, de exemplu, la infrac]iunile de fals,delapidare, infrac]iuni de corup]ie, ultraj etc.
f) – stabilirea condi]iilor concrete care au favorizats=vâr[irea infrac]iunii.
Aceasta este o sarcin= a organului de urm=rire penal=care nu ]ine neap=rat de materialul probator, dar esteimportant= pentru aspectul de prevenire care caracterizeaz=sistemul nostru de drept. Orice anchet= desf=[urat= trebuies= urm=reasc= [i rezolvarea scopului de preven]ie.
Organul de urm=rire penal= are posibilitatea de a aducela cuno[tin]a organelor silvice ori altor institu]ii condi]iile careau favorizat comiterea faptei, \n vederea elimin=rii acestorasau luarea altor m=suri adecvate situa]iilor negativeconstatate, pentru \nl=turarea lor.
1 Emilian Stancu, Tratat de Criminalistic=, Editura ACTAMI,
Bucure[ti 2001, pg. 23-292 Idem, pg. 549-5503 Dr. Vasile Berche[an, Metodologia Investig=rii Infrac]iunilor,
Editura PARALELA 45 Pite[ti 2000, pg. 3254 George Antoniu “Practica Judiciar= Penal=”, vol. I., Editura
Editura “Lumina LEX” - Bucure[ti a editat lucrarea “Identificarea persoanelordup= urmele reliefului papilar”, autor lector univ. dr. Elena Ana Mihu].Lucrarea cuprinde cercetarea criminalistic=, sub toate aspectele, a urmelor createnemijlocit de relieful papilar al omului.
Plecând de la un studiu \ndelungat al lucr=rilor de specialitate, ap=rute la noi \n]ar= [i \n str=in=tate, precum [i de la numeroase cazuri de practic= judiciar= [i deexpertize criminalistice, doamna dr. Elena Ana Mihu] prezint=, \ntr-o succesiunelogic=, aspectele ce privesc dactiloscopia.
Capitolele lucr=rii se refer= la: � no]iuni introductive; � aplica]ii practiceale reliefului papilar; � clasificarea reliefului papilar de pe suprafa]a palmelor;� \nregistrarea dactiloscopic=; � c=utarea [i descoperirea urmelor de mâini;� procedee de eviden]iere a urmelor papilare; � procesul identific=rii dactiloscopice;� ob]inerea impresiunilor; � valorificarea urmelor papilare prin constatarea tehnico-[tiin]ific= [i expertiza dactiloscopic=.
|n concluzie, apreciem c= aceast= lucrare reprezint= o interesant= realizare decercetare [tiin]ific=, o monografie de referin]= \n literatura noastr= criminalistic=.
Lector univ. FLORIN BOBIN
PProcedeele de eviden]iere a urmelor
descoperite \n stare latent= sunt foarte
variate, de la cele mai simple, realizate \n
orice situa]ie, indiferent de natura suportului purt=tor, pân= la
unele mai complexe, care se pot aplica doar atunci când
urmele se afl= pe o anumit= categorie de obiecte.
Ultimele nout=]i \n domeniu sunt aduse de c=tre
laboratoarele Serchie, unde se g=sesc o serie de camere
de fumizare [i alte aparate de ultim= genera]ie, folosite
\n relevarea amprentelor digitale \n stare latent=. Practica
utiliz=rii \n unele state, care beneficiaz= deja de aceste
aparate, a demonstrat o serie de avantaje \n activitatea
de cercetare criminalistic=.
Speciali[tii români nu au \n dotare aceste aparate având
[i un cost foarte ridicat de achizi]ie dar este bine s= se aib= \n
vedere avantajele pe care le prezint= folosirea lor \n
activitatea desf=[urat= atât pe teren cât [i \n laborator, fiind
necesare pentru o desf=[urare rapid= [i eficient= a cercet=rii
criminalistice.
Pentru ca relevarea s= se fac= \n condi]ii optime, iar
redarea desenelor papilare s= fie fidel=, este necesar ca
substan]a folosit= pentru eviden]iere s= aib= anumite
propriet=]i, de exemplu, s= fie de granula]ie fin=, pentru a reda
cele mai mici detalii [i s= se depun= \ntr-un strat sub]ire pe zona
purt=toare de urme. De asemenea, mai trebuie ca substan]a s=
fie pu]in uleioas=, astfel \ncât s= adere, \n cantitate
corespunz=toare, la suprafa]a obiectului purt=tor de urm=.
Pentru imprimarea unei urme de bun= calitate din punct
de vedere criminalistic, \n acela[i timp urma va trebui s= fie
format= pe anumite obiecte, de obicei, obiecte cu suprafa]=
neted=, lucioas= care sunt apte de a primi asemenea urme [i a
reda cu fidelitate detaliile de pe obiectul creator. Obiectul
primitor s= aib= un anumit grad de absorb]ie, astfel \ncât urma
s= nu fie nici absorbit=, dar nici s= se scurg= pe suprafa]a lui1.
Sunt situa]ii când trebuie valorificate urmele de mâini,
imprimate pe obiecte care au stat mult timp \n ap=. Astfel, au
fost g=site amprentele fal[ilor so]i Turenge, pe o [alup= de
cauciuc folosit= \ntr-un atentat \n anul 19852. Pielea uman=
este \ntotdeauna un suport delicat pentru eviden]ierea
urmelor de mâini, dar s-a reu[it luarea amprentelor degetelor
asasinului de pe corpul victimelor sale.
Locotenentul Patrik Chiliard de la Institutul de Cercetare
Criminalistic= al Jandarmeriei Na]ionale (IRCGN) a spus c=
numero[i f=ptuitori au fost prin[i dup= urmele de mâini l=sate pe
diferite obiecte cu care au venit \n contact, ilustrativ prezentând
cazul François Besse, complicele lui Jacques Messine, care a
fost demascat, cu ocazia s=vâr[irii unei crime, dup= urmele de
mâini l=sate pe o hârtie de ambalaj, \n care era \mpachetat= o
bucat= de pâine. Aceast= hârtie a fost descoperit= \ntr-o ma[in=
furat=, folosit= \n timpul s=vâr[irii infrac]iunii3.
|n unele situa]ii, se folose[te metoda tradi]ional=:
utilizarea pudrei, dar dac= suporturile au propriet=]i care nu
permit eviden]ierea urmelor latente, prin aceast= metod=, se
vor folosi solu]ii chimice care vor corespunde unui anumit tip
de suport.
Astfel, urmele invizibile vor putea fi scoase \n eviden]=
cu ajutorul mijloacelor tehnico-criminalistice, \n func]ie de
natura obiectului primitor, folosindu-se: tratamente optice,
mecanice sau chimice4.
|n afara tratamentului optic [i mecanic, urmele papilare
latente pot fi eviden]iate cu o serie de substan]e chimice \n
stare de solu]ie sau vaporoase. Tratamentul chimic implic=,
\n unele cazuri, condi]ii specifice de laborator, substan]e
chimice [i materiale de protec]ie cu un cost ridicat, dar cu un
grad \nalt de eficien]=, \n situa]ia \n care celelalte procedee
nu dau rezultate. Totodat=, se impune respectarea cu
stricte]e a regulilor de protec]ie individual=, putându-se aplica
acest procedeu [i la locul faptei, \n cazul obiectelor de mici
dimensiuni pe care se g=sesc urme vechi sau atunci când se
utilizeaz= vaporizarea.
Procedeele prin vaporizare, cel mai des folosite \n
eviden]ierea urmelor papilare, sunt: eviden]ierea urmelor
digitale latente cu vapori de iod, acid fluorhidric, cianoacrilat
[i cu ajutorul vaporizatorului \n vid.
Eviden]ierea urmelor digitale latente cu vapori de iod se
bazeaz= pe faptul c= vaporii de iod ader= repede pe unele
substan]e organice, producând o imagine temporar= galben-
maronie5 [i aplicându-se, de obicei, la urmele l=sate pe
perete sau hârtie.
Dezavantajul acestui procedeu const= \n faptul c=
urmele eviden]iate cu iod dispar foarte repede fiind
recomandabil=, pentru evitarea acestui lucru, tratarea urmei,
relevate cu iod, cu o past= de dextrin=. La realizarea acestei
metode se va aplica unul din procedeele urm=toare:
�� R=spândirea vaporilor de iod pe obiectele purt=toare
de urm=, cu ajutorul unui pulverizator format dintr-un tub de
sticl=. La unul din capete, tubul este deschis ca o pâlnie iar la
cel=lalt cap=t are fixat= o par= de cauciuc, ce ajut= la
pomparea aerului. |n interiorul tubului sunt a[ezate cristalele
16 CRIMINALISTICA
Lect. univ. dr. ELENA ANA MIHU}
de iod fixate \ntre dou= dopuri din vat= sticlat=, care au rolul
de a permite filtrarea aerului [i de a \mpiedica ie[irea
cristalelor din tub. Sub ac]iunea c=ldurii mâinii, iodul se
evapor= iar aerul pompat elimin= vaporii astfel crea]i prin
pâlnie, care vor adera la suprafa]a obiectului purt=tor de
urm=. |n timpul folosirii se recomand= ca tehnicianul s= fac=
un curent u[or de aer, cu ajutorul unei hârtii sau chiar cu
palma pentru a ajuta la direc]ionarea vaporilor de iod spre
zona \n care se dore[te depunerea lor.
Procedeul prezint= avantajul c= poate fi folosit cu
u[urin]= [i la fa]a locului, \n special când suprafe]ele de pe
care se eviden]iaz= urmele sunt mai mari.
�� Condensarea vaporilor de iod pe o plac= din sticl=
care, apoi, se aplic= pe suprafa]a obiectului purt=tor de urm=.
|n acest scop se \nc=lze[te la o lamp= de spirt o capsul= de
por]elan, umplut= pân= la jum=tate cu nisip, \n care se pun
câteva cristale de iod. Când iodul \ncepe s= se evapore,
placa de sticl= se ]ine la o distan]= de 25-30 cm deasupra
capsulei pân= se ob]ine o condensare corespunz=toare de
vapori, dup= care se aplic= peste obiectul \n cauz=.
Pasta de dextrin= se va lua pe deget [i se va trece peste
urma relevat=, f=r= a se freca, astfel ca la suprafa]= s= adere
un strat foarte sub]ire. Urma astfel prelucrat= este durabil=,
\ns= imaginea ei se g=se[te \ntr-un strat de past= care se va
colora intens \n albastru violet. Pentru acest motiv, hârtia nu
trebuie supus= unei ac]iuni v=t=m=toare, adic= s= nu fie
\ndoit=, umezit=. Aburirea nu este eficace pe urmele vechi,
fiind coroziv= pentru suporturile metalice6.
Prezint= un dezavantaj, \n situa]ia \n care obiectele
suport n-au suprafe]e \ntinse iar bucata de sticl= pe care s-au
condensat vapori de iod nu se suprapune perfect pe toat=
suprafa]a obiectului suport, fiind posibil s= r=mân= urme
latente neeviden]iate care ar putea fi utile cercet=rii
criminalistice. |n asemenea situa]ii se va aplica un alt
procedeu de eviden]iere cum ar fi: fumizarea cu iod sau
eviden]ierea pe cale mecanic=.
Pentru fumizarea cu iod se poate folosi [i tubul de
fumizare cu iod dispensabil, eficient pentru relevarea urmelor
de pe suprafa]a pere]ilor [i lambriurilor sau de pe orice alt
obiect din lemn. |n tubul respectiv se g=sesc particule de iod
iar, pentru u[urarea modului de lucru, tubul are la cap=t un
capac pentru fixarea particulelor de iod. |n timpul opera]iei de
vaporizare se scoate capacul, prezentând avantajul de a
putea fi folosit [i la vaporizarea obiectelor de mici dimensiuni
atât \n pozi]ie vertical= cât [i orizontal=.
Relevarea amprentelor cu ninhidrin=, cianoacrilat [i iod se
poate realiza foarte bine cu ajutorul unei camere de tip laborator
cu spa]iu de \nc=lzire 214 CA. Toate elementele din interiorul
camerei sunt din o]el inox, iar pere]ii acesteia din fibr= de sticl=
Fiberglass nu sunt supu[i efectelor de coroziune a fumului de
iod. Camerele sunt dotate cu trei bare de suspensie, 6 clipsuri
pentru documente, spray de ninhidrin=, fixativ pentru ninhidrin=,
ampule de cristale, t=vi]e pentru fumizare, ochelari de protec]ie,
toate venind \n ajutorul specialistului, avându-se \n vedere
varietatea obiectelor suport [i particularit=]ile de formare a
urmelor. Unitatea de \nc=lzire \n capsula de silicon este limitat=
la temperaturi care s= nu dep=[easc= 450 de grade, dar se
poate face [i un control de temperatur= programabil= digital=
pentru temperatura din interiorul camerei7.
Vaporii de acid fluorhidric se aplic= numai \n cazul
urmelor papilare r=mase pe sticl= [i se bazeaz= pe ac]iunea
coroziv= a acidului fluorhidric asupra sticlei. Zonele acoperite
cu crestele amprentelor papilare sunt ocrotite, \mpotriva
acidului fluorhidric, de gr=simea din transpira]ia eliminat= de
organism, iar spa]iile neacoperite sunt atacate de acid.
Acest procedeu se realizeaz= prin a[ezarea por]iunii de
sticl= purt=toare de urme papilare deasupra unui vas din
material plastic, \n care s-a introdus acid fluorhidric concentrat,
astfel \ncât vaporii concentra]i s= vin= \n contact cu sticla.
Dup= ce urma a fost bine eviden]iat=, sticla se spal= cu
ap= din ambunden]=, iar apoi se usuc= cu o hârtie de filtru
sau cu o cârp=.
|n lipsa acidului fluorhidric concentrat se poate folosi un
amestec de 2-3 g florur= de sodiu cu calciu, \n concentra]ie
de 5-10 g acid sulfuric concentrat8.
Eviden]ierea cu acid osmic serve[te la relevarea
urmelor latente, formate prin depunerea unor substan]e
uleioase sau grase, [i se bazeaz= pe reac]ia chimic= de
reducere a gr=similor, care cap=t= o culoare \nchis=. Acest
procedeu, fiind foarte toxic, impune aten]ie \n aplicarea lui.
Un procedeu mai modern este eviden]ierea urmelor
digitale latente cu vapori de cianoacrilat [i const= \n folosirea
vaporilor produ[i de eterul de cianoacrilat. El se bazeaz= pe
reac]ia de atragere a moleculelor de vapori provenind de la
eterul de cianoacrilat, care sunt atrase de gr=simile secretate
de glandele sebacee, ceea ce permite colorarea crestelor
papilare \n alb. Permite relevarea urmelor r=mase pe
majoritatea suprafe]elor lise sau semiporoase, pe cauciuc, pe
arme, piele, P.V.C, pe metale, lemn tratat cu vopsea, l=cuit.
Rezultate foarte bune se ob]in \n eviden]ierea urmelor
proaspete, timpul de relevare variind \ntre 5 [i 20 de minute,
dar \n unele cazuri trebuie s= se prelungeasc= tratamentul
mai mult timp.
Substan]a generatoare de vapori este livrat= \n plicuri
bine \nchise, ermetic, care se pot p=stra, timp de peste 6 luni,
\n frigider f=r= a fi congelate, dar, \nainte de folosire, plicurile
se aduc la temperatura camerei.
Cianoacrilatul mai poate fi livrat [i \n sticle, situa]ie \n
care, pentru evaporare, se folosesc recipiente din sticl=
prev=zute cu un aparat de \nc=lzire, reglabil \ntre 100-300
grade Celsius, \n care se a[eaz= o cuv= cu solu]ie de
cianoacrilat [i obiectele purt=toare de urme. Tot \n interiorul
cuvei se mai a[eaz= un obiect de culoare neagr= pe care a
fost creat= o urm= de control [i un pahar cu ap= cald= pentru
umezirea aerului.
Dup= ce urma de control este bine relevat=, se
deschide incinta iar urma relevat= se las= s= se usuce 10-15
minute. Urma se deta[eaz= de suport, dac= este vizibil=, apoi
poate fi fotografiat= la lumina natural= sau artificial=. Dac= nu
este vizibil= poate fi tratat= cu o pudr= clasic= sau
fluorescent= [i apoi se fotografiaz=9.
CRIMINALISTICA 17
Pe pia]a din România, se g=se[te un produs numit
“Super-Glue” care, prin propriet=]ile pe care le are, poate fi
folosit pentru eviden]ierea urmelor l=sate pe suprafa]a
pungilor din plastic, benzi adezive, sticle, suporturi vegetale.
Aceast= metod= se bazeaz= pe faptul c= urmele latente
devin vizibile datorit= moleculelor emanate din adezivul
“Super-Glue”, care, fiind \nc=rcate cu electricitate pozitiv=,
sunt atrase de electricitatea negativ= a depunerilor de
gr=sime, con]inute de urmele papilare10.
Pentru a se crea un mediu ideal de vaporizare [i de
desf=[urare \n bune condi]ii a reac]iilor chimice este folosit un
recipient din sticl=, fixat \ntr-o ram= din lemn. Aceasta se
a[eaz= pe o plac= din tabl=, deasupra unei surse de c=ldur=,
astfel \ncât c=ldura s= fie transmis= spa]iului care con]ine
adezivul “Super-Glue”.
Relevarea amprentelor este intensificat=, \n mod
substan]ial, \ntr-un mediu umed, care m=re[te pigmenta]ia,
rezultând o amprent= clar=. |n acest scop \n interiorul
acvariului, se va introduce un pahar cu ap= iar obiectele
purt=toare de urme vor fi fixate \n partea superioar= a
camerei de sticl=, deasupra vasului \n care se afl= substan]a
de relevare cu ajutorul unor cârlige prinse de capac.
Dup= aproximativ 5-7 minute, sub ac]iunea c=ldurii, va
\ncepe vaporizarea [i formarea straturilor solide pe urmele
l=sate de crestele papilare. Procesul de vaporizare dureaz=
aproximativ 15-20 de minute iar sursa de c=ldur= se va
\ntrerupe dup= aproximativ 8-10 minute de func]ionare11.
Dup= \ncetarea ac]iuni vaporilor de ester cianoacrilat, pe
suprafa]a obiectului se pun \n eviden]= urmele existente care
prezint= o nuan]= de culoare alb=12.
Pentru fixare, \n vederea valorific=rii urmelor, se vor
fotografia direct, diapozitiva [i ulterior pozitiva pentru
ob]inerea fotogramei reale a urmei cât [i prin tratarea
mecanic= cu diferite pulberi de relevare.
|n activitatea de pe teren speciali[tii criminali[ti pot avea
\n dotare un aparat Serach Cyanowand \nc=rcat cu butan
care se aprinde singur [i este de fapt un generator de c=ldur=,
u[or de folosit, portabil. Se utilizeaz= cartu[e de unic=
folosin]= ce se \ncarc= cu un monomer de cianoacrilat, pentru
a emite vapori de cianoacrilat \n fumizarea amprentei. |n
vederea utiliz=rii la fa]a locului se ata[eaz= un cartu[ de
cianoacrilat, se aprinde [i astfel \ncepe fumizarea. Bagheta se
]ine la câ]iva centimetri dep=rtare de suprafa]a presupus= de
a fi purt=toare de amprente [i se mi[c= \nainte [i \napoi.
Urmele latente se eviden]iaz= \n timpul fumiz=rii cu
Cyanowand, mai ales când este folosit \n corturile de
fumizare SIRCHIE13. Se folose[te pe teren pentru recoltarea
amprentelor de pe ma[inile furate sau din \nc=peri \nchise,
dar bine aerisite, cu camere de fumizare.
Pentru fumizarea, \n interiorul vehiculelor sau \n
camere, a obiectelor de mici dimensiuni se poate folosi [i
gelul THE FINDER. |ntre dou= straturi de folie de aluminiu
este presat un gel unic care trebuie a[ezat \ntr-o camer= de
fumizare, f=r= a picura adeziv.
Obiectele de mici dimensiuni sunt a[ezate \n containerul
etan[ de m=rime corespunz=toare, se scoate una din foliile de
aluminiu [i se a[eaz= pachetul \n containerul \n care au fost
puse probele.
|n situa]ia \n care trebuie eviden]iate urme din
autovehicule, acestea se \nchid pentru a nu p=trunde aerul
de dinafar= [i se a[eaz= trei patru pachete \n diferite locuri din
interiorul ma[ini. Ma[ina se \nc=lze[te u[or, parcând-o la soare
sau dând drumul la c=ldur=, dup= care se adaug= umiditate
cu umidificatorul portabil SIRCHIE PUM 1002, furnizându-se
20 de minute sau cât este necesar pentru a se ob]ine
rezultatul dorit.
Dup= ce urmele au fost eviden]iate, se fotografiaz=, se
pudreaz=, urmând a fi ridicate cu pelicula adeziv=, pentru a
putea fi valorificate \n laborator.
Ultimele nout=]i \n domeniu sunt aduse tot de c=tre
laboratoarele Serchie, unde se g=sesc camere de fumizare
de unic= folosin]=, cum ar fi: Insta-Fumetent, compus= din 6
piese ale unui stativ, [i Shake-n-fume, format= din 2 piese,
confec]ionate din aluminiu sau fibr= de sticl=, care permite o
asamblare, \n câteva secunde, printr-o simpl= scuturare,14
folosite la relevarea urmelor pe teren.
Se mai poate folosi camera FA 100 care asigur= un
spa]iu \nchis pentru fumizarea cu cyanowand sau pentru
fumizarea cu cianoacrilat camera portabil= CNA 900.
Prezint= avantajul c= se pot asambla doar \n câteva minute [i
au un spa]iu suficient de mare, care permite fumizarea mai
multor obiecte.
Pe lâng= acestea, camera are pere]ii transparen]i, care
ofer= posibilitatea de a observa procesul de fumizare. Raftul
din interior [i clipsurile sunt necesare la fixarea probelor \n
vederea fumiz=rii iar supapa de admisie este compatibil= cu
umidificatorul15.
|n laborator se pot folosi:
�� camera de fumizare, cu cianoacrilat prin accelerare
de c=ldur=, format= dintr-un acvariu care are pe 5 laturi
panouri transparente \nlocuibile permi]ând, astfel, o
monitorizare permanent= a procesului de fumizare [i camera
de fumizare cu cianoacrilat FR 100;
�� camera de fumizare a cianoacrilatului cu filtru
Cyanosafe proiectat= pentru fumizarea protejat= [i eficient= a
probelor de culpabilitate, asigurând un mediu controlat pentru
procesarea urmelor latente pe cele mai multe suprafe]e
neporoase, eliminând expunerea la gaze \ntâmpl=toare.
Cyanosafe utilizeaz= elemente solide de \nc=lzire, care
accelereaz= polimerizarea cianoacrilatului.
Cyanosafe este echipat cu Air Seif control automat,
care monitorizeaz= starea filtrelor [i permite procesarea
automat= a urmelor latente.
|n vederea fumiz=rii, cianoacrilatul se a[eaz= \n tava de
\nc=lzire, dup= care se apas= butonul process pe panoul de
control automat. |n acel moment camera se \nchide etan[ [i se
activeaz= un senzor de umiditate, atunci când \ncepe
procesul de fumizare. O dat= ce s-au ob]inut rezultatele
dorite se apas= butonul purge care elimin= automat toate
gazele d=un=toare de cianoacrilat din camera de fumizare.16
18 CRIMINALISTICA
Sec]ia de asisten]= de identificare judiciar= a GRC din
Ottawa folose[te o metod= de eviden]iere a urmelor latente
cu ajutorului unui vaporizator sub vid17.
Acest aparat18 poate genera presiuni vacuum, care
sunt suficiente pentru vaporizarea \n vid.
|n vederea folosirii acestei metode este nevoie de o
incint= orizontal= de o]el, m=surând 900 mm lungime [i 600
mm diametru.
Obiectele purt=toare de urm= sunt fixate \n partea de
sus, \n interiorul incintei, iar vasele de evaporare sunt a[ezate
orizontal, \n partea de jos a incintei.
O combina]ie de pompe de difuzie rotative reduc
presiunea \n interiorul incintei pân= la nivelele opera]ionale,
\n mai pu]in de dou= minute. Pentru a ini]ia procesul de
vidare, o sond= rece din interiorul incintei r=cit= cu un r=citor
criogenic cu ciclu rapid accelereaz= procesul de vidare,
eliminând umiditatea [i alte molecule organice. Controlul
aparatului se face cu ajutorul unui microprocesor.
Obiectul purt=tor de urm= este a[ezat \ntr-o incint= sub
presiune, \n care se g=sesc pl=cile electrice pe care se
\nc=lzesc 4-5 mg de aur [i mai multe grame de zinc19. Aurul
se evapor=, suprafa]a obiectului suport fiind acoperit= cu un
strat fin de aur iar o parte din vaporii rezulta]i din evaporarea
aurului sunt absorbi]i de urm=20, vaporii de zinc se depun \n
[an]urile papilare. Astfel, urmele papilare sunt puse \n
eviden]= colorându-se \n argintiu pe un fond gri [i apoi pot fi
fotografiate21.
|n Canada a fost efectuat un proiect de cercetare pe
circa 500 de amprente, pentru a se compara sensibilitatea
evapor=rii \n vid pe polietilen= cu evaporarea cu cianoacrilat
urmat= de colorarea cu cerneal= fluorescent= [i pentru a se
compara sensibilitatea evapor=rii \n vid pe suprafe]e de
hârtie cu metoda efectuat= DFO [i NFN.
|n acest scop fiecare amprent= a fost t=iat= \n dou=, o
jum=tate a fost tratat= prin evaporare \n vid iar cealalt= a fost
tratat= fie prin evaporare cu cianoacrilat plus cerneal= fie prin
DFO sau NFN. Dup= tratare, amprentele, la diferite intervale,
au fost unite [i le-a fost evaluat= valoarea criminalistic=.
Testele s-au efectuat pe polietilen= constând \n: saci de
gunoi verde [i negru, pungi din plastic albe, pungi de
sandwich transparente, hârtie de ambalat din plastic
transparent [i dosare din acetat. De asemenea s-au mai
efectuat pentru hârtie, cum ar fi: hârtie simpl=, hârtie de scris,
hârtie colorat=, plicuri maro, dosare colorate pentru
documente, prosoape din hârtie [i batiste din hârtie.
|n urma cercet=rilor s-a ajuns la concluzia c=:
”evaporarea \n vid este cea mai sensibil= tehnic= de
detectare a amprentelor pe polietilen=, indiferent de
vechimea lor. Evaporarea \n vid este superioar= fa]= de DFO
sau NFN \n detectarea amprentelor pe hârtie, care depind de
vechimea urmei latente. Aceast= metod= trebuie considerat=
ca op]iune, când urmele l=sate pe hârtie sau plastic sunt
importante”22.
Laboratoarele Sirchie mai au \n dotare camere de
fumizare: Cyanovac I pentru laborator care face posibil=
fumizarea cu adeziv a obiectelor mai mari, a pungilor din
plastic [ifonate23; Cyanovac II pentru a putea fi fumizate, \n
condi]ii optime, obiecte de mari dimensiuni care \ncap \n
acest aparat, cum ar fi: pistoale, arme, securi [i Cyanovac III
cu vacuum, o combina]ie a celor dou= aparate, la care este
ata[at= o pomp=.
Cercet=torii au demonstrat c= amprentele latente
fumizate \n vacuum colecteaz= depuneri de adeziv, \n mod
uniform pe structurile liniare ale amprentelor altele decât cele
fumizate \n alt mod. |ntr-un vacuum, adezivul este distribuit
mult mai uniform \n interiorul camerei. Din aceast= cauz=,
fumurile se mi[c= de jur \mprejur, \n col]uri [i \n toate cutele
probei analizate.
Laboratoarele Sirchie au proiectat o camer= de vacuum
Sirchie No Vac 150, special pentru fumizarea obiectelor
g=site la locul faptei de diferite forme [i m=rimi. Pere]ii solizi
de aluminiu asigur= integritate structural= \n timpul opera]iei
iar capacul transparent din policarbonat permite
monitorizarea vizual= a procesului.
1. C. Suciu, Tratat de criminalistic=, Ed.Didactic= [i Pedagogic=,Bucure[ti, 1972, pag.206; I.Mircea, Criminalistic=, Ed.”Lumina Lex”,Bucure[ti, 1998, pg.68.2. Jean Marc Biais et Eric Pelletier, Les methodes des police scientifique,L’Expresse, ianuarie, 2003, pg. 3-4.3. Idem, pg.4.4. Gh. P=[escu, I.R.Constantin, Secretele amprentelor papilare, Ed.“Na]ional”, Bucure[ti, pg. 152.5. Latent Print Development, Finger Print Laboratories Sirchie, INC,2003-2004, Interna]ional CD-Rom catalog, pg.60.6. Gh. P=[escu, I.R.Constantin, op.cit., pg.160.7. Latent Print Development, Finger Print Laboratories Sirchie, 2003 -2004, pg.107.8. C. Suciu, op.cit., pg. .221.9. Gh.P=[escu, I.R.Constantin, op.cit., pg.163.10. I. Onul, I.Tru]=, Metod= chimic= de punere în eviden]= a urmelorpapilare latente cu ajutorul adezivului universal “Super-Glue”, Revista decriminalistic=, Nr.4, iulie 2001, pg.18.11. Idem, pg.19.12. “Super-Glue” este o substan]= care face parte din categoria esterilorde cianoacrilat [i care confer= efecte similare vaporilor de cianoacrilat.13. Latent Print Development, Finger Print Laboratories, Sirchie, 2003-2004, pg.89.14. Aceste camere de fumizare permit o observare constant= aprocesului de fumizare iar dup= folosire se pot arunca, Latent PrintDevelopment, Finger Print Laboratories Sirchie, 2003-2004, pg.97.15. Umidificatorul este destinat s= asigure o surs= eficient= de umiditatepentru descoperirea urmelor latente care beneficiaz= de prezen]a uneimari umidit=]i.
De-a lungul timpului a existat o preocuparepermanent= pentru l=rgirea ariei proba]iuniijudiciare, pentru g=sirea unor metode [i
mijloace care s= conduc= la identificarea cert= aautorului unei anumite fapte penale.
|n urma unor studii [i cercet=ri, \n anul 1985, metodaamprent=rii genetice [i-a demonstrat excep]ionalafiabilitate \n domeniul criminalisticii [i al medicinii legale.Prin introducerea acestei metodologii s-a ajuns s= seidentifice un individ cu certitudine, pornind de la urmelebiologice pe care le-a l=sat la locul faptei.
|n prezent, nici un organ de urm=rire penal= nu maipoate ignora informa]iile pe care le ofer= testul ADN.
|n omorul comis pe raza jude]ului Arad, asupracet=]eanului francez Jean Marie Dehon, analizele, efectuatede Laboratorul Institutului de Criminalistic= din cadrulInspectoratului General al Poli]iei Române, au dat unr=spuns cert asupra identific=rii f=ptuitorului, respectivRedenciuc Daniela din Bra[ov, prietena victimei.
Drum f=r= \ntoarcere!Drum f=r= \ntoarcere!
Dup= anul 1990, o dat= cu trecerea la economia de pia]=,o serie de cet=]eni str=ini au venit s= investeasc= \n România.Unul dintre ace[tia a fost [i cet=]eanul francez Bernard Teteau,care, \n anul 1993, \mpreun= cu un cona]ional al s=u, a\nfiin]at, \n municipiul F=g=ra[, jude]ul Bra[ov, S.C. “Benaro”S.R.L. Din informa]iile primite de Poli]ia francez= a rezultat c=Bernard Teteau, pe lâng= activit=]ile legale prev=zute \n actulde constitiure a firmei, se ocupa cu traficul de femei din ]aranoastr=, care urmau s= se prostituieze \n Fran]a. La firmamen]ionat= a lucrat, f=r= forme legale, \n calitate de secretar=[i Redenciuc Liliana-Daniela, \n vârst= de 30 ani, cu domiciliul\n Poiana Bra[ov. Din luna mai 2003, femeia a p=r=sit locul demunc=, datorit= faptului c= Bernard Teteau a falimentat firma [ia plecat \n Fran]a. De men]ionat c=, \n anul 2001, RedenciucLiliana-Daniela a divor]at de so]ul s=u Popovici Radu Florin [ia intrat \n rela]ii de concubinaj cu Ganea George, cu domiciliultot \n Poiana Bra[ov, dând na[tere unei feti]e. Dup= ce a plecatde la firma lui Bernard, Redenciuc [i concubinul au revenit laPoiana Bra[ov, lucrând, perioade scurte, pentru mai multefirme. |ntre timp, a dat un anun] \n ziarul local “TOTAL” princare \[i oferea servicii contra cost, respectiv: traduceri dinlimba francez=, englez= [i german= [i invers; tehnoredactare,proiectare [i design. Oferta a venit dup= aproximativ o lun=,femeia fiind contactat= prin telefonul mobil de numitaAnghelescu Mimi, din Bra[ov, care i-a intermediat cuno[tin]acu cet=]eanul francez Jean Marie Dehon.
“|n luna septembrie 2003, l-am cunoscut pe Jean MarieDehon – ar=ta Redenciuc Liliana-Daniela \ntr-o declara]iedat= la Parchetul de pe lâng= Tribunalul Arad – prilej cu caream aflat mai multe delalii din via]a acestuia, \n sensul c= \n
Fran]a este vame[, c= a fost c=s=torit, are un singur b=iatcare st= la mama lui, iar el va veni periodic \n România [i vaavea nevoie de un ghid pentru c=, dup= ce se va pensiona,inten]ioneaz= s= se stabileasc= definitiv \n ]ara noastr=. Cuaceast= ocazie, la cererea lui Jean Marie Dehon, i-am relatat[i eu situa]ia \n care m= aflam, spunându-i c= stau \nconcubinaj cu Ganea George, c= am doi copii minori, c=situa]ia material= este destul de precar= [i c= pot s= fiu ghidpe perioada cât se afl= \n România, \n cazul \n care nu lucrez,dar contra cost, cu suma de 100 EURO/zi...
Cu ocazia primei discu]ii dintre mine [i Jean Marie Dehonam aflat c= acesta se afl= \n Bra[ov de circa dou= s=pt=mâni [ilocuia, contra cost, la Anghelescu Mimi [i c= inten]iona s= semute de la aceasta, fiind nemul]umit de comportamentuldeviant al ei [i c= este alcoolic=... Mi-a propus s= caut o alt=locuin]= de \nchiriat \n Bra[ov, \n care s= stea [i el [i s= m= mut[i eu cu concubinul [i feti]a minor=, \ntrucât va suporta toatecheltuielile... Dup= aceast= discu]ie, a doua zi, i-am relatatconcubinului aspectele men]ionate, lucru cu care a fost deacord. Am contactat administratorul blocului \n care locuiam [il-am rugat s= ne ajute cu \nchirierea unui apartament. Acestane-a oferit o garsonier= la etajul IV, \n acela[i bloc cu noi. Lascurt timp, francezul s-a mutat \n noua locuin]=, euasigurându-i urm=toarele servicii: ghid \n \mprejurimileBra[ovului, sp=latul rufelor [i menajul. Pentru o perioad= de 5zile, str=inul mi-a pl=tit 385 Euro...”
Din declara]ia sus-numitei mai rezult= c=, \n timpulpetrecut \n România, Jean Marie Dehon i-a spus c= \n Fran]aeste la mod= practicarea raporturilor sexuale anale, atât \ntrepersoane de acela[i sex (femei sau b=rba]i), cât [i \ntreb=rba]i [i femei, \ncercând s=-i explice pl=cerile pe care lesimte \n momentul unui asemenea act sexual.
|n acela[i interval de timp, Jean Marie Dehon adeterminat-o pe Liliana s= \ntre]in= un raport sexual normal.Ulterior, când i-a propus un raport sexual anal, femeia s-a opus.Pentru a convinge-o francezul i-a prezentat o substan]= care sefolose[te pentru preg=tirea anusului \nainte de contactul sexual.Despre aceste \ncerc=ri de a \ntre]ine raporturi sexuale anale,Liliana i-a spus [i concubinului s=u, dar, fiind vorba de bani,leg=turile cu Dehon au continuat, acesta din urm= promi]ându-ic= o va ajuta s=-[i achizi]ioneze un calculator.
Un aspect important, care mai rezult= din rela]iilenumitei Redenciuc, se refer= la faptul c= Dehon i-a cerut s=-ifac= cuno[tin]= cu minori, cu vârste \ntre 12-13 ani, care suntboschetari [i cer[esc prin jurul g=rii centrale din Bra[ov.
Dup= comportamentul s=u, \n cele cinci zile cât a stat \nBra[ov, femeia a observat c= Dehon se \ndr=gostise de ea,acesta afirmând c=: “E[ti un diamant care trebuie [lefuit!” “C=vei avea un viitor str=lucit [i c= eu \l voi sus]ine!”.
Când a ajuns \n Fran]a, de la domiciliul s=u, Dehon asunat-o la telefon pe Liliana [i i-a spus c=-i trimite bani [i i-af=cut declara]ii de dragoste.
|ncepând cu luna noiembrie 2003, lunar, pân= la\nceputul lunii august 2004, Dehon i-a trimis numitei
20 CRIMINALISTICA
Prof. VASILE L+P+DU{IComisar-[ef de poli]ie VIOREL VASILE,
[ef serviciu \n cadrul Direc]iei de Investiga]ii Criminale
Redenciuc câte 400 Euro, iar zilnic vorbea cu ea prinintermediul telefonului mobil.
“|n acest context – sus]ine Liliana \n declara]ia sa –mi-am schimbat complet p=rerea despre cet=]eanul francez,\ntr-un fel am \nceput s= ]in la el, iar rela]ia dintre mine [iconcubin s-a schimbat, \n sensul c= acesta [i-a dat seama c=devin mai vis=toare, atrac]ia sexual= c=tre el nu mai eraaceea[i... Acest lucru a ridicat semne de \ntrebare pentruGanea George. Am avut discu]ii pe aceast= tem= cu el [i amrecunoscut c= sunt schimbat= [i c= nu [tiu ce se \ntâmpl= cumine... Dehon a insistat de mai multe ori la telefon,sugerându-mi s= m= deplasez \n Fran]a cu cei doi copii [i s=\nchei leg=turile cu concubinul... Eu l-am \ntrebat pe Dehonde ce insist= a[a de mult s= merg \n Fran]a, iar el mi-a spusc= nu mai poate tr=i singur, pe fosta so]ie nu o poatesuporta...”
|n Fran]a, Dehon a cunoscut un om de afaceri dinRomânia, cu care a pus la cale deschiderea unei firme \nmunicipiul Oradea, având ca obiect de activitate: export dinRomânia c=tre Fran]a de produse de artizanat, sculptur= dinlemn [i lut, de dimensiuni mici.
Dup= ce a divor]at de so]ie, Dehon [i-a vândut casa [is-a hot=rât s= vin= \n ]ara noastr=, pentru a-[i pune \naplicare planul \n leg=tur= cu firma.
|n prima parte a lunii august 2004, francezul [i-a luatbagajele [i câinele de vân=toare [i a pornit-o c=tre România,cu autoturismul marca Opel-Frontera, nr. 5531-VY-02.
Enigma cadavrului din Opel-FronteraEnigma cadavrului din Opel-Frontera
|n ziua de 15 august 2004, o femeie din comunaVladimire[ti, jude]ul Arad, care se afla cu vitele la p=scut, adescoperit pe un drum situat pe terenurile Fermei Vladilact,cultivate cu porumb, o ma[in= marca Opel-Frontera, \n carese afla cadavrul unui b=rbat. Evenimentul a fost semnalat laI.P.J. Arad, conducerea acestui inspectorat luând m=suri detrimitere cu operativitate, la locul faptei, a echipei complexede cercetare. }inând seama de particularit=]ile terenului, ceurma s= fie investigat, procurorul criminalist a stabilit sarciniconcrete pentru membrii echipei [i modalit=]ile de examinarea autoturismului [i cadavrului. (Din cadrul echipei au f=cutparte: procurorul criminalist Micle Blag [i comisarii-[efide poli]ie Aurel Moisa, Dan Ardeleanu, Pavel Biti[ [iOvidiu Turlea).
Dup= num=rul de circula]ie, autoturismul era \nregistrat\n Fran]a. Cadavrul b=rbatului era dezbr=cat, par]ial \ncovoiat,[i prezenta urme de sânge. Toate obiectele din ma[in= eraur=v=[ite, pe unele dintre acestea se aflau urme papilare [iurme biologice, S-a luat m=sura scoaterii cadavrului dinautoturism [i supunerea acestuia examin=rii am=nun]ite dec=tre medicul legist. Atât la nivelul capului, cât [i pe corp,\ndeosebi \n zona inimii, victima prezenta leziuni provenite dela un corp t=ietor-\n]ep=tor. Pe penis victima avea o leziune.
|n lanul de porumb, pe o p=tur=, criminali[tii audescoperit câteva [erve]ele de hârtie, purt=toare de urme desânge, precum [i resturi de ]ig=ri. La intrarea din D.N.7, pecâmpul agricol, la o barier= era spânzurat un câine devân=toare, care, ulterior, s-a stabilit c= \i apar]ine victimei.
Cu prilejul necropsiei, medicul legist a stabilit c= moarteavictimei a fost violent= [i s-a datorat hemoragiei, contuzieidilacer=rii consecutiv comunisive fracturii de bolt= [i baz= decraniu. Leziunile traumatice au putut fi produse prin lovituriputernice, repetate cu un corp dur ascu]it, comprimare.
Aspectele de la locul faptei [i cu ocazia efectu=riinecropsiei sunt prezentate \n foto 1-15.
CRIMINALISTICA 21
Foto 1
Foto 2
Foto 3
22 CRIMINALISTICA
Foto 4
Foto 5
Foto 6 Foto 9
Foto 8
Foto 7
CRIMINALISTICA 23
Foto 10
Foto 11
Foto 12 Foto 15
Foto 14
Foto 13
|n bagajele victimei s-au g=sit acte din care rezulta c=este cet=]ean francez, se nume[te Jean Marie Dehon, 23Rue D’Epar Gnemaille 02100 Saint Quentin. Totodat=, printre\nscrisuri se aflau adresele [i numerele de telefon ale unorcet=]eni români, printre care al numitei Redenciuc Liliana-Daniela.
Cu sprijinul ofi]erului de leg=tur= francez, s-a confirmatidentitatea cadavrului [i faptul c= autoturismul, \n care a fostg=sit, i-a apar]inut lui Dehon.
Obiectele purt=toare de urme biologice [i urmelepapilare prelevate de la locul faptei au fost trimise, pentruexamin=ri, \n laboratoarele Institutului de Criminalistic= dincadrul Inspectoratului General al Poli]iei.
|n vederea solu]ion=rii acestui caz s-a constituit uncolectiv de speciali[ti, inclusiv din cadrul Direc]iei deInvestiga]ii Criminale, sub directa \ndrumare a organelorparchetului, care au declan[at mai multe ac]iuni investigative[i de cercetare pe raza unor jude]e.
La aceste activit=]i au participat [i speciali[ti dinDirec]ia General= de Informa]ii [i Protec]ie Intern=, care aucontribuit la identificarea unor persoane din cercul de b=nui]i,precum [i leg=turile pe care ace[tia le-au avut cu victima.
Investiga]iile [i cercet=rile \ntreprinse au scos \neviden]=, \n principal, urm=toarele:
• Jean Marie Dehon a plecat din Fran]a \n ziua de 14august 2004 [i a tranzitat Austria [i Ungaria, iar a doua zi aintrat \n România prin P.C.T.F. N=dlag, având \n autoturismulproprietate personal= (marca Opel-Frontera, nr. 5531-VY-02)un câine de vân=toare.
• Victima a f=cut parte dintr-o re]ea de trafic depersoane, cu \nclina]ii spre pedofilie. A lucrat ca vame[,intrând \n leg=turi suspecte cu cet=]eni români, ucraineni,moldoveni [i din alte ]=ri est-europene.
• Fiind audiat=, numita Redenciuc Liliana-Daniela, cudomiciliul \n Bra[ov, aceasta a recunoscut despre rela]iile salecu Jean Marie Dehon [i sumele de bani pe care le-a primit. |ndeclara]ia sa a recunoscut c= Dehon i-a comunicat data sosirii \nRomânia, respectiv 14-15 august 2004, dar nu s-a \ntâlnit cu el.
• Investiga]iile efectuate au stabilit c= RedenciucLiliana-Daniela l-a a[teptat pe Dehon la Punctul de Frontier=N=dlag [i \mpreun= cu acesta s-au deplasat \n municipiulArad. Unele aspecte prezentate \n declara]ia acesteia s-audovedit a fi reale.
Expert iza bio-cr iminal ist ic= Expert iza bio-cr iminal ist ic= a stabi l i t adev=rul \n cazul Dehona stabi l i t adev=rul \n cazul Dehon
Urm=toarele probe materiale au fost ridicate de la fa]alocului [i trimise Institutului de Criminalistic= pentruefectuarea expertizei bio-criminalistice:
• trei resturi de ]ig=ri cu filtru de culoare alb=; • depozitsubunghial; • fire de p=r g=site pe bancheta – spate aautoturismului nr. 5531-VY-02; • resturi vegetale, cu stropi [ipete de sânge; • o bucat= de hârtie igienic= de culoare roz; • un[erve]el de culoare alb=; • dou= buc=]i de sfoar= cu care victimaa fost legat= la mâini [i la picioare; • fire de p=r ridicate de pecapul victimei; • fire de p=r ridicate din zona pubian= a victimei;• dou= flacoane cu sângele victimei; • o bucat= de sfoar=ridicat= de la un balot descoperit \n câmpul infrac]ional.
Prin ordonan]= trimis=, organul de cercetare penal= asolicitat urm=toarele:
a) Dac= pe probele puse la dispozi]ie se eviden]iaz=urme de natur= biologic= uman=, ce pot fi supuse unalizelorgenetice. |n caz afirmativ s= se stabileasc= profilul genetic alpersoanei (persoanelor) de la care provin.
b) Profilul genetic al ADN, extras din proba de referin]=(sânge, fire de p=r pubian), recoltat= de la victima Jean MarieDehon.
c) Dac= profilul genetic ob]inut la punctul b) este identicsau se reg=se[te \n cele ob]inute la punctul a).
d) Profilul genetic al ADN extras din proba de referin]=(sânge) recoltat= de la numita Redenciuc Liliana Daniela.
e) Dac= profilul genetic ob]inut la punctul d) este identicsau se reg=se[te \n cele ob]inute la punctul a).
f) Dac= firele \n litigiu, ridicate de pe bancheta spate aautoturismului, proprietate a victimei, sunt de origine uman=sau animal= (specia).
g) Dac= fragmentul cu care victima a fost legat= lamâini [i la picioare prezint= caracteristici asem=n=toare cumodelul de compara]ie ridicat dintr-un balot de pe câmpul dinapropierea locului unde a fost g=sit cadavrul.
|n concluziile raportului de expertiz= se arat= c= probelepuse la dispozi]ie au pus, \n principal, \n eviden]= urm=toarele:
• Profilul genetic al ADN extras din urmele de sângeuman de pe fragmentele vegetale este identic cu profilulgenetic al ADN-ului extras din proba de referin]= (fire de p=rpubian) recoltat= de la victima Jean Marie Dehon;
• Profilul genetic al ADN extras din urmele de sânge depe sfoara cu care a fost legat= victima de mâini [i din urmelede sânge de pe [erve]elul alb este identic, corespunz=torlocilor analiza]i (SGM+), cu profilul genetic al ADN extras dinproba de referin]= (fire de p=r pubian) recoltat= de la victimaJean Marie Dehon;
• Profilul genetic al ADN extras din celulele epitelialeremanente \n urmele de saliv= identificate pe dou= resturi de]ig=ri marca “Winston super lights”, ridicate de la fa]a locului,este identic cu profilul genetic ADN extras din proba de referin]=(sânge) recoltat= de la numita Redenciuc Liliana Daniela;
• Frecven]a de reg=sire a acestui profil genetic \npopula]ia european= este de 2,64 x 10-19, calculat= pentrurezultatele ob]inute cu Kitul Multipex ABI-IDENTIFILER.Posibilitatea de reg=sire a acestui profil genetic \n popula]iaeuropean= este de 1 la un num=r de 14,3 x 1017 persoane,calculat= pentru rezultatele ob]inute cu Kitul Multiplex ABI-IDENTIFILER;
• Profilul genetic al ADN extras din celulele epitelialeremanente \n urmele de saliv= identificate pe cele dou=[erve]ele de culoare alb=, ridicate de la fa]a locului, esteidentic, corespunz=tor locilor analiza]I (SGM+) cu profilulgenetic al ADN extras din probe de referin]= (sânge) recoltatede la numita Redenciuc Liliana Daniela;
• Profilul genetic al ADN extras din celulele epitelialeremanente \n urmele de saliv= prezentate pe restul de ]igar=-marc= neidentificat=-ridicat de la fa]a locului, apar]ine uneipersoane de sex masculin [i nu este identic cu nici unul dintreprofilele genetice ale ADN extras din urmele biologiceidentificate pe probele puse la dispozi]ie.
Pe [erve]elul ridicat din apropierea autoturismului s-aueviden]iat urm=toarele:
• profilul genetic al ADN extras din urmele de sângeeste identic, corespunz=tor locilor analiza]I (SNG+) cu profilulgenetic al ADN extras din proba de referin]= (fire de p=rpubian) recoltat= de la victima Jean Marie Dehon;
• profilul genetic al ADN extras din celulele epitelialeremanente \n urmele de saliv= este identic, corespunz=torlocilor analiza]I (SNG+), cu profilul genetic al ADN extras dinproba de referin]= (sânge) recoltat= de la numita RedenciucLiliana Daniela.
• fragmentele de sfoar= cu care au fost legate mâinilevictimei sunt constituite din fire de prolipropilen=. Aceastaprezint= caracteristici fizico-chimice identice cu fragmentulridicat dintr-un balot de pe câmpul din apropierea locului undea fost g=sit cadavrul.
Activit=]ile investigative [I de cercetare au scos \neviden]= c= Dehon, dup= ce s-a \ntâlnit cu numita Redenciuc,la ie[irea din municipiul Arad a intrat cu autoturismul pe uncâmp din comuna Vladimire[ti. Aici s-au a[ezat pe o p=tur=, auservit masa [i au avut rela]ii sexuale. |ntre cei doi au ap=rutdivergen]e, iar dup= ce s-au urcat \n ma[in= femeia l-a ucis.
24 CRIMINALISTICA
Semn=tura electronic= – un pilon important alSistemelor de Management al Securit=]ii Informa]iei
|n primele decenii ale existen]ei lor, re]elele decalculatoare au fost folosite de cercet=torii din universit=]ipentru trimiterea po[tei electronice iar de c=tre func]ionariicorpora]iilor pentru a partaja imprimantele. |n acestecondi]ii, problema securit=]ii nu atr=gea prea mult aten]ia.Dar acum, când milioane de cet=]eni obi[nui]i folosescre]elele pentru opera]iuni bancare, cump=r=turi [i platataxelor, securitatea re]elei apare la orizont ca o mareproblem= poten]ial=. |n acest articol vom studia securitateare]elei din mai multe unghiuri, eviden]iind numeroasepericole [i ar=tând cum acestea pot fi contracarate prinimplementarea unor sisteme de management al securit=]iiinforma]iei, conform standardelor interna]ionale \n vigoareBS 7799 [i ISO 17799.
Securitatea este un subiect vast [i acoper= omultitudine de imperfec]iuni. |n forma sa cea mai simpl=, eaasigur= ca persoane curioase s= nu poat= citi sau, [i mai r=u,modifica mesajele adresate altor destinatari. Ea se ocup= decei care \ncearc= s= apeleze servicii de la distan]=, de[i nusunt autoriza]i s= le foloseasc=. Securitatea se ocup= deproblemele legate de capturarea [i falsificarea mesajelorautorizate [i de cei ce \ncearc= s= nege faptul c= au trimisanumite mesaje.
Majoritatea problemelor de securitate sunt cauzateinten]ionat de persoane r=uvoitoare care \ncearc= s= ob]in=anumite beneficii, s= atrag= aten]ia sau s= provoace r=ucuiva. Securizarea informa]iilor tranzitate \n cadrul unei re]eleimplic= ceva mai mult decât p=strarea ei f=r= erori deprogramare. Aceasta implic= surclasarea unor adversari,adeseori inteligen]i, dedica]i [i, uneori, bine dota]i material.Trebuie, de asemenea, s= fie clar c= m=surile care potcontracara inamici accidentali vor avea un impact redusasupra unor adversari serio[i. Arhivele poli]iei arat= c= celemai multe atacuri nu au fost s=vâr[ite de str=ini, prinascultarea unor linii telefonice, ci de c=tre angaja]iranchiuno[i. |n consecin]=, sistemele de securitate ar trebuiproiectate ]inând seama de acest fapt.
Problemele securit=]ii informa]iilor, ce se vehiculeaz=\ntr-o re]ea de calculatoare, pot fi \mp=r]ite, \n mare, \n patrudomenii strâns interconectate:
�� confiden]ialitate;�� autentificare;�� non-repudiere;�� integritate.P=strarea secretului, denumit= de asemenea [i
confiden]ialitate, se refer= la p=strarea informa]iei departe deutilizatorii neautoriza]i.
Autentificarea reprezint= determinarea identit=]iipersoanei cu care vorbe[ti, \nainte de a dezv=lui informa]iiimportante sau de a intra \ntr-o afacere.
Non-repudierea se refer= la semn=tura electronic= [i\nseamn= c= o dat= ce ai semnat electronic un document numai po]i pretinde c= alcineva ar fi semnat \n locul t=u.
Integritatea unui document electronic reprezint=garan]ia faptului c= respectivul mesaj a ajuns la destina]ie\ntocmai cum a fost trimis de surs= (lipsa unei informa]ii estemai pu]in d=un=toare decât posesia unei informa]ii false), [ise asigur= tot prin intermediul semn=turii electronice.
Toate aceste aspecte (confiden]ialitate, autentificare,non-repudiere [i integritate) apar [i \n sistemele tradi]ionale,dar cu câteva diferen]e semnificative.
Exceptând securitatea la nivel fizic (controlul accesului,supraveghere video etc.), aproape toat= securitatea sebazeaz= pe principii criptografice.
Semn=turi digitale
|n prezentarea sumar= f=cut= mai sus problematiciicriptologiei au fost prezentate cititorului multe elemente debaz= pentru criptarea documentelor [i a fi[ierelor, \n vedereatrensmisiei protejate a acestora prin Internet. O bun= parte aprezent=rii de mai sus s-a concentrat pe verificarea faptuluic= persoana care a primit documentul este chiar persoanac=reia emi]=torul i-a trimis documentul. O alt= problem=semnificativ=, referitoare la orice informa]ie important= caretrebuie transmis= sau recep]ionat= prin Internet, esteverificarea faptului c= presupusul autor al documentului estechiar autorul acestuia. Cu alte cuvinte, autentificareatransmisiunilor este important=. O persoan= se poate asigurac= al]i utilizatori \i pot identifica toate transmisiunile prinsemnarea digital= (digitally signing) a acestora. |n general, lasemnarea digital= a unui fi[ier, acestuia i se adaug= ovaloare numeric= unic=, prin care se arat= c= fi[ierul apar]ine\ntr-adev=r presupusului emi]=tor [i c= nu a mai fost modificat\n urma transmisiunii. Acest capitol examineaz=, cu titlul deprezentare general=, problematica semn=turii electronice,axându-se pe urm=toarele idei de baz=:
� O semnatur= digital= (digital signature) este o valoareunic= pe care programele de creare a acestor semn=turi oconstruiesc, prin aplicarea unei func]ii matematice [i a uneichei de criptare, unui mesaj sau fi[ier.
O semn=tur= digital= este o valoare unic=, prin care seconfirm= atât identitatea autorului fi[ierului, cât [i faptul c=fi[ierul nu a fost alterat \n timpul transmisiunii.
CRIMINALISTICA 25
Jurist MARIUS DANIEL PE{TIN+Ing. CIPRIAN MARIUS C+LUG+REANU
� Certificatele digitale (digital certificates) sunt oreprezentare vizual= a unei valori unice, care verific=informa]iile incluse \ntr-un fi[ier [i pe autorul acestuia printr-unsistem de verificare [i semnare efectuate de un ter].
� La transmiterea prin Internet a unei semn=turidigitale, documentul este verificat de o firm= ter]=, denumit=Autoritate de Certificare (CertificateAuthority), cum ar fi VeriSign.
O semn=tur= digital= este o valoareunic= pe care programe special concepute oata[eaz= unui fi[ier. Prin semnarea fi[ierelor(documentelor) se genereaz= semnaturadigital=, parcurgându-se un proces \n dou=etape. Mai \ntâi, programul transfer= fi[ierulprintr-o func]ie matematic= denumit= hash(func]ie de transformare unisens). Folosindocte]ii care alc=tuiesc fi[ierul, func]ia hashcreaz= o valoare unic=. De asemenea,func]ia hash calculeaz= valoarea astfel \ncâtcon]inutul fi[ierului s= nu poat= fi determinat dac= se cunoa[tefunc]ia hash – de aceea am numit-o func]ie unisens.Figura de mai jos prezint= un model de transformare a unui
fi[ier, ce este organizat dintr-osuccesiune de date:Fig. 1: Fi[ierul trece prin func]ia hash [i
determin= un num=r unic
Dup= crearea valorii hash,programul de semnare cripteaz=valoarea cu cheia privat= a persoaneicare dore[te s= semneze fi[ierul (decisemnarea este, de fapt, criptare cucheia privat=!). |n final, programul scrie oversiune semnat= a fi[ierului, care, deobicei, con]ine informa]ii despre programul de semnare [i
indicatori de \nceput [i de sfâr[it ai fi[ierului. Figura de maijos prezint= o modalitate de semnare digital= a unei scrisori:
Fig. 2: Programul de semnare semneaz= fi[ierul scrisoare
Pentru a verifica semn=tura, receptorul fi[ieruluiruleaz= un program pentru decriptarea valorii hash asemn=turii, folosind cheia public= a emi]=torului. Dup= ce
decripteaz= valoarea hash, programul o memoreaz= \ntr-oloca]ie temporar=. Figura de mai jos prezint= modul deob]inere a valorii hash criptate.
Fig. 3: Receptorul folose[te cheia public= a emi]=torului
pentru a decripta valoarea hash a semn=turii
Programul receptorului aplic= apoi fi[ieruluiaceea[i func]ie hash, utilizat= de emi]=tor, pentrucrearea valorii hash, apoi compar= valoarea hashcalculat= cu valoarea hash decriptat=. Dac= valorile suntidentice, programul receptorului informeaz= utilizatorulc= semnatura este exact=. Figura de mai jos prezint=modul \n care programul receptorului \[i calculeaz=propria valoare hash [i o compar= cu valoarea hashdecriptat=.
Fig. 4: Calculul [i compara]ia valorilor
hash
Datorit= importan]ei \n continu=cre[tere a semn=turilor digitale \n zonelecomerciale, de comunica]ii on-line sigure [i atransmisiilor de date, este important s= secunoasc= mai multe detalii despresemn=turile digitale [i despre standardulpentru semn=turi digitale (DSS).
26 CRIMINALISTICA
Pe masur= ce Statele Unite [i \ntreaga lume seconecteaz= la Internet pe scar= tot mai larg=, importan]asemn=turilor digitale va cre[te. Semn=turile digitale au avutdeja un impact semnificativ asupra Internetului [i vor fi unuldintre instrumentele principale folosite de consumatori [ifirme pentru a-[i modifica interac]iunea cu ciberspa]iul. Deexemplu, s= ne imagin=m o perioad= când cet=]enii vor puteavota direct de la domicilii, deoarece semn=turile digitale uniceale acestora le vor certifica identitatea. Democra]ia ar deveniastfel cu mult mai eficient=, deoarece mai multe persoane vorbeneficia de o modalitate comod= [i legitim= de a lua parte la
alegeri. Figura de mai jos prezint= modul \n care, \n viitor,cet=]enii vor putea vota de acas= folosind semn=turile
digitale:Fig. 5: Semn=turile digitale vor permite, \ntr-o bun= zi,
exercitarea dreptului de vot de la domiciliu
Dup= cum s-a ar=tat, semn=turile digitale contribuie laidentificarea creatorilor [i emi]=torilor unui mesaj. |ntr-unmesaj electronic, o semn=tur= electronic= are aceea[ivaloare ca a unei semn=turi olografe dintr-o corespondan]=tip=rit= (Legea 455/2001 privind semn=tura electronic=).Totu[i, spre deosebire de semn=turile olografe, semn=turiledigitale sunt practic imposibil de falsificat. Semn=turile
digitale sunt dinamice, \n sensul c=sunt unice pentru fiecare mesaj pecare se aplic=. Datele din mesaj [icheia privat=, necesar= emi]=toruluipentru a trimite mesajul semnat,reprezint= ele \nsele componentematematice ale semn=turii digitale.Ca atare, a[a cum am mai ar=tat \nacest articol, verificarea integrit=]iimesajului este un avantajsuplimentar al utiliz=rii uneisemn=turi digitale. Dac= un alt
utilizator, un hacker de exemplu, intercepteaz= [i altereaz=un mesaj, acest mesaj nu va trece de verificarea semn=turii
CRIMINALISTICA 27
M A S T E R A T E U R O P E A N –C R I M I N A L I S T I C +
|n ziua de 15 ianuarie 2005, s-au deschis cursurile de MASTERAT EUROPEANMASTERAT EUROPEAN –specialitatea CRIMINALISTIC+. Organizate de Universitatea Român= de {tiin]e [i Arte“Gheorghe CristeaGheorghe Cristea” din Bucure[ti, Institutul de Criminalistic= din Inspectoratul General alPoli]iei Române [i Asocia]ia Criminali[tilor din România, jum=tate dintre activit=]i vor aveacaracter practic- aplicativ.
Despre modul de organizare [i desf=[urare a cursurilor de masterat au vorbit: domniiconf. univ. dr. Gheorghe Popa, directorul Institutului de Criminalistic= [i prof. VasileL=p=du[i, secretar general al Asocia]iei Criminali[tilor din România.
Pe timp de doi ani, \n planul de \nv=]=mânt, sunt prev=zute urm=toarele module:• Impactul [i influen]a normelor procesual penale asupra criminalisticii; • Fundamentulcriminalisticii; • Metode [i tehnici criminalistice de identificare a persoanei; • Urmele-obiectde studiu al criminalisticii; • Investigarea criminalistic= a locului faptei; • Investigareacriminalistic= a infrac]iunilor comise cu violen]= [i a celor din sfera crimei organizate;• Investiga]ia judiciar=; • Baze de date \n criminalistic=; • Interpretarea criminalistic= aurmelor la locul faptei; • Valorificarea urmelor prin expertize criminalistice; • Interferen]e \ntremedicina legal= [i criminalistic=; • Instrumente de cooper=ri interna]ionale \n vedereavalorific=rii mijloacelor criminalistice de prob=.
La \ncheierea masteratului, fiecare masterant va sus]ine o lucrare de diserta]ie cusprijinul unor cadre didactice [i speciali[ti din cadrul Institutului de Criminalistic=.
Activit=]ile de \nv=]=mânt se vor desf=[ura \n imobilul din strada Matei Basarab nr. 18bis, sector 3, Bucure[ti.
Lector univ. FLORIN BOBIN
Cercetarea la fa]a locului|n accep]iunea unor autori de specialitate1, cercetarea
la fa]a locului reprezint= activitatea procedural= [i detactic= criminalistic= al c=rei obiect \l constituieperceperea nemijlocit= a locului unde s-au s=vâr[itinfrac]iunea, descoperirea, relevarea, fixarea, ridicarea [iexaminarea urmelor [i a mijloacelor materiale de prob=,precizarea pozi]iei [i st=rii acestora, având ca scopstabilirea naturii [i \mprejur=rilor comiterii faptei, precum[i a datelor necesare identific=rii f=ptuitorului.
Importan]a acestei activit=]i rezid= \n faptul c= organulde urm=rire penal= percepe nemijlocit \mprejur=rile \n care aac]ionat f=ptuitorul, obiectele folosite sau atinse de c=treacesta, putându-se ob]ine probe deosebit de pre]ioase \ncauz=. Ea reprezint= condi]ia de baz= pentru solu]ionarea cusucces a cauzelor penale, \ntrucât, \n marea majoritate ainfrac]iunilor, rezultatele ob]inute, cu acest prilej, constituiepunctul de plecare, determin= direc]iile \n care se vordesf=[ura ulterior cercet=ril2.
|ntrucât cercetarea la fa]a locului, ca [i celelalte acte oriactivit=]i de investigare a faptelor, se face numai \n strict=conformitate cu prevederile legale, poate fi dispus= motivat.
|n faza de urm=rire penal=, cercetarea la fa]a loculuieste dispus= printr-o rezolu]ie motivat= a organului deurm=rire penal=, de regul=, dup= \nceperea urm=ririi penale;organul de urm=rire penal= efectueaz= cercetarea loculuis=vâr[irii faptei \n prezen]a obligatorie a martorilor asisten]i,cu excep]ia cazurilor \n care aceast= prezen]= nu esteposibil=. De asemenea, dac= se consider= necesar, lacercetare, pot participa [i p=r]ile, o eventual= neparticipare ap=r]ilor \ncuno[tiin]ate nefiind de natur= s= \mpiediceefectuarea cercet=rii.
Dup= cum se afirm= \n literatura de specialitate3, [i,cum de altfel [i practica o demonstreaz=, cercetarea la fa]alocului efectuat= de instan]a de judecat= nu are nici\ntinderea [i nici adâncimea celei efectuate de organul deurm=rire penal=; cu toate acestea, semnifica]ia este destulde mare, \ntrucât instan]a are posibilitatea s= ia contact directcu anumite aspecte ale locului \n care s-a s=vâr[itinfrac]iunea [i s= cânt=reasc= mai exact rezultateledesprinse din cercet=rile anterioare ale organelor de urm=rirepenal=.
Caracteristicile domeniului naval, feroviar [i ale celuiaerian, determin=, \n mod firesc, o metodologie aparte,specific=, de instrumentare a accidentelor care se produc \nspa]iu acvatic, terestru [i aerian.
|n continuare, vom da câteva exemple de loc al faptei,respectiv locul de cercetat \n cazul catastrofelor aeriene,feroviare, maritime [i fluviale:
� \n cazul catastrofelor aeriene: aeroportul; suprafa]ade teren, unde sunt r=spândite resturile aeronavei, corpurile
pasagerilor, ale pasagerilor, ale echipajului [i bunuriletransportate, aeronava distrus= [i resturile ei; cât [iaeroportul de decolare sau de aterizare; zonele de decolaresau aterizare, zonele limitrofe, turnul de control; sediuloperatorului aerian [i, uneori, uzina constructoare4;
� \n situa]ia producerii catastrofelor feroviare: c=ile deacces spre locul producerii faptei [i de la acesta spre exterior;locomotivele, vagoanele [i cupele de realizare a leg=turilordintre ele; birourile \n mi[care, linia electric= de contact; sta]iade plecare, sta]ia de sosire [i por]iunea de linie curent=,unde s-au produs urm=rile faptei5;
� \n situa]ia accidentelor navale: zona dintre locul undes-a produs catastrofa (sinistrul, incendiul, abordajul etc.) [icel unde s-a descoperit nava sau epava acesteia6, zon= ceinclude suprafa]a apei, ca un plan \n continu= mi[care (subac]iunea vântului, a curen]ilor), construc]iile [i aparateleutilizate sau susceptibile de a fi folosite ca mijloace detransport pe ap= [i por]iunile de uscat adiacente7.
Atât practica judiciar=, cât [i literatura de specialitatesunt unanime \n a aprecia c= locul unde s-a s=vâr[itinfrac]iunea, unde s-au produs rezultatele ori care conserv=urmele acesteia, constituie sursa celor mai fidele informa]ii,ce pot fi valorificate \n scopul afl=rii adev=rului.
Cercetarea urmelor accidentelor feroviare vizeaz=urme de scoatere, sl=bire sau t=iere a [inelor de cale ferat=,urme de modificare a indicatoarelor de semnalizare feroviare,urme ale unor obstacole a[ezate pe calea ferat=, urme dedistrugere a macazelor sau sistemelor de rulare.
Consider=m c=, pentru o cercetare la fa]a loculuicomplet=, aceast= activitate judiciar= ar trebui s= sedesf=[oare simultan, cel pu]in asupra aeronavei,aeroportului, zonei de impact [i limitrofe aeroportului, precum[i sediul operatorului aerian (compania de avia]ie).8
Cercetarea la fa]a locului se realizeaz= \ntotdeauna \nprezen]a unor speciali[ti de la c=ile ferate, ocazie cu care vorcerceta locul unde s-a produs accidentul, sta]iile de plecare [ide sosire ale trenului respectiv, instala]iile de semnalizare,registrele privind circula]ia [i revizia instala]iilor.
M=suri preg=titoareM=surile preg=titoare, pân= la deplasarea la fa]a
locului, constau \n: primirea, consemnarea [i verificareasesiz=rii, asigurarea tehnico-material=, asigurarea deplas=riicu operativitate a echipei la fa]a locului, asigurarea prezen]eispeciali[tilor, a ap=r=torului [i a martorilor asisten]i.
a. Primirea, consemnarea [i verificarea sesiz=rii Din momentul \n care a primit sesizarea, organul de
urm=rire penal= \[i verific= competen]a, dac= este cazulinformeaz= organul de urm=rire penal= competent [i oblig=,\n acela[i timp, s= efectueze cercetarea la fa]a locului9 [i aredatoria s= \ndeplineasc= urm=toarele activit=]i:
� identificarea persoanei care a f=cut plângerea saudenun]ul;
28 CRIMINALISTICA
Lect. univ. dr. GHEORGHE ALECU,Facultatea de Drept Constan]a, Universitatea “Spiru Haret”
� verificarea sesiz=rii, care se impune mai ales atuncicând aceasta s-a facut telefonic de c=tre persoanenecunoscute, pentru a se evita deplas=rile inutile;
� se va lua leg=tura radio cu nava/trenul/aeronavaangajate \n accident, iar dac= acest lucru nu este posibil, cualte mijloace de transport naval, feroviar sau aerian.
|n cadrul verific=rii sesiz=rii se urm=re[te, \n primulrând, stabilirea locului evenimentului, natura faptei comise,propor]iile [i urm=rile activit=]ii ilicite - date care suntindispensabile pentru o bun= organizare a cercet=rii.
b. Asigurarea tehnico-material=Echipa de cercetare va avea asupra sa mijloace
tehnico-criminalistice, necesare realiz=rii unei cercet=ricomplete la fa]a locului.
c. Asigurarea deplas=rii cu operativitate a echipei lafa]a locului.
d. Asigurarea prezen]ei speciali[tilor, a ap=r=torului [ia martorilor asisten]i.
Imediat dup= sosirea echipei de cercetare la fa]alocului [i \nainte de a \ncepe examinarea propriu-zis=, trebuies= se ia o serie de m=suri \n regim de urgen]=.
Informarea operativ= asupra evenimentelor care auavut loc [i au fost constatate de c=tre lucr=torii sosi]i primii lafa]a locului; date importante pot fi ob]inute [i de la altepersoane g=site la locul faptei: victime, martori oculari,f=ptuitori.
Verificarea modului cum s-a ac]ionat pân= la sosireaechipei de cercetare a rezultatelor ob]inute [i, \n raport cusitua]ia existent=, luarea m=surilor corespunz=toare.
Depistarea modific=rilor care au survenit \n aspectulini]ial al locului faptei.
Delimitarea corect= a locului de cercetatLa cercetarea la fa]a locului a unui accident feroviar,
soldat cu victime omene[ti, este indicat ca aceasta s=urmeze traseul victim= - tren – periferie, \n direc]ia de unde avenit mijlocul de transport feroviar \n cauz=.
|n cazul catastrofelor aeriene, cercetarea va fi extins=pân= la ultimul punct de dirijare aerian=, incluzând [isemnalizatoarele optice sau electronice ale aeroporturilor.
|n cazul catastrofelor navale (martime sau fluviale),limita locului faptei va fi extins=, pe direc]ia curentului apei,pân= la locul unde ar putea fi g=site arme având legatur= cuevenimentul produs, luându-se \n calcul viteza curentului,timpul scurs de la declan[area catastrofei [.a.
e. Organizarea m=surilor de paz= a locului faptei;f. Identificarea martorilor oculari [i stabilirea
persoanelor suspecte;g. Stabilirea metodelor concrete de cercetare a locului
faptei;h. Alte m=suri pe care trebuie s= le \ntreprind= echipa
de cercetare imediat dup= sosirea la fa]a locului: - culegerea de informa]ii, asigurarea relu=rii activit=]ii \n
p=r]ile neafectate, reluarea traficului rutier pe trasee deviatesau normale [.a.:
obiectele de la fa]a locului, f=r= a fi atinse sau mi[cate,acordându-se mare aten]ie aspectului exterior [i pozi]ieiacestora, prezen]ei [i amplas=rii urmelor vizibile [i distan]elordintre ele10.
|n cazul accidentelor aeriene, efectuarea primelorinvestigatii tehnice la fa]a locului se vor baza, \n principal, peexecutarea de fotografii aeriene/terestre [i \nregistr=ri video la
locul accidentului sau incidentului de avia]ie civil=.Fixarea locului faptei \n faza static= se face prin
fotografii de orientare [i fotografii schi]= ale obiectelorprincipale [i ale urmelor – când exist= pericolul de dispari]iea acestora.
Cercetarea \n faza dinamic=Faza dinamic= a cercet=rii la fa]a locului \ncepe dup=
epuizarea activit=]ilor specifice primei faze [i secaracterizeaz=, \n raport cu aceasta, prin examinareaminu]ioas= a tuturor obiectivelor, mijloacelor materiale deprob= aflate \n câmpul infrac]iunii, echipa având posibilitateami[c=rii obiectelor purt=toare de urme, \n func]ie deposibilit=]ile tehnice din dotare.
Faza dinamic= este, deci, cea mai complex= [ilaborioas= etap= a cercet=rii la fa]a locului, \ntrucâtpresupune participarea tuturor membrilor echipei, efectuareainvestiga]iilor [i folosirea integral= a mijloacelor tehnico-[tiin]ifice criminalistice aflate la dispozi]ia lor.
Consemnarea rezultatelor cercet=rii la fa]a loculuiProcesul –verbal de cercetare la fa]a locului, ca de altfel
[i actele premerg=toare urm=ririi penale: perchezi]ii,reconstituiri, confrunt=ri [.a. – au o semnifica]ie major= \nsolu]ionarea cauzei.
1) Din punct de vedere al formei [i cuprinsului,procesul-verbal va con]ine men]iunile consfiin]ite prin legeaprocesual-penal=11.
2). Referitor la conduita tactic=, urmat= \n redactareaprocesului-verbal, consider=m necesar s= subliniem c=acesta, pentru a-[i \ndeplini \ntrutotul rolul de mijloc de prob=,va trebui s= fie redactat, nu numai potrivit legii, ci [i \nconformitate cu anumite cerin]e, impuse de practica judiciar=[i subliniate, deseori, de c=tre autorii de specialitate, ca deexemplu, descrierea s= porneasc= de la general la particular;s= fie clar=, complet= [i obiectiv=; obiectele de acela[i gen s=fie numite cu aceia[i termeni; s= nu se aglomereze procesul-verbal cu descrieri prea am=nun]ite; s= se evite termenii preatehnici sau neologismele; descrierea fiec=rui obiect s= sefac= \n mod complet12.
Ridicarea de \nscrisuri [i alte mijloace materiale de prob=
La stabilirea cauzelor care au condus la producereaunui eveniment de naviga]ie, feroviar sau de avia]ie, oimportan]= deosebit= o are examinarea \nscrisurilor, aobiectelor care con]in sau poart= o urm= [i a oric=ror obiectecare pot servi la aflarea adev=rului.
La nave, \n categoria \nscrisurilor care prezint= interespentru cercetare, intr=:
1. Jurnalul de bord, unde comandantul naveiconsemneaz= activitatea zilnic= [i \n care se g=sesc datereferitoare la:
� existen]a unor defec]iuni la nav=, \nainte deproducerea accidentului;
� drumul parcurs [i viteza de mar[;� direc]ia [i for]a curentului de maree sau a altor
curen]i;� starea vremii, direc]ia [i for]a vântului;� luminile purtate de nave \n diverse momente;� drumul aproximativ al acestora [i momentul \n care
au fost semnalate \n rad=;� luminile observate \n momentele ce au precedat
coliziunea [i ora când au fost observate;� schimb=rile de drum [i m=surile luate pentru evitarea
coliziunii;
CRIMINALISTICA 29
� ora [i locul acestora;� semnalele sonore [i optice utilizate, observate [i
auzite;� locul, data [i ora coliziunii, numele navelor implicate
[i porturile lor de \nmatriculare etc.2. Jurnalul de ma[in= este documentul \n care [eful
mecanic al navei sau ofi]erul de cart consemneaz= dateprivind func]ionarea motorului principal [i a motoarelorauxiliare, transferurile [i consumurile de carburan]i, situa]iabalastului [i santinelor, manevrele executate de ma[in= etc.
3. Jurnalul radio- telefonic [i radio-telegrafic – esteactul \n care operatorul radio \nscrie toate mesajele primitesau transmise de nav=, inclusiv apelurile de pericol auzite,avizele de naviga]ie [i de furtun=, buletinul meteorologic [ialte mesaje obligatorii, potrivit conven]iilor interna]ionale.
4. Caietul de manevr= este documentul \n care sunteviden]iate toate activit=]ile desf=[urate pe punte sau lama[ini.
5. Planurile navei sau sec]iuni ale acestora – sunt utilepentru orientarea cercet=torilor [i \n]elegerea modului \n cares-a produs evenimentul de naviga]ie, mai ales când se punprobleme \n leg=tur= cu pierderea stabilit=]ii navei, folosireanecorespunz=toare a balastului sau a circuitelor electrice13.
6. Planul capacit=]ii de \nc=rcare ce indic= volumulspa]iilor pentru marf=, combustibil [i ap=, coordonatelecentrelor de greutate ale fiec=rui spa]iu, curba unghiuluimaxim de \nclinare [i inundare, scara de \nc=rcare etc.
7. Rolurile navei sunt cele de la om la ap=, incendiu,abandon etc. Ele reprezint= tabele privind repartizareamembrilor de echipaj \n diverse posturi de siguran]=, semnalede avertizare pentru fiecare rol, locul de adunare [i sarcinilefiec=ruia. Se afi[eaz= la comanda navei [i \n locurile comuneechipajului, pentru a fi cunoscute de toate persoanele aflatela bord.
|nscrisurile men]ionate se ridic= de c=tre organul decercetare cu ocazia cercet=rii evenimentului la fa]a locului [i– \n m=sura \n care servesc la aflarea adev=rului – suntmijloace de prob=.
La aeronave, \n categoria mijloacelor de prob= careprezint= interes pentru cercetare sunt:
�benzile magnetice de imprimare a convorbirilor dintreorganele de trafic [i dintre acestea [i echipajul aeronavei.(Interpretarea convorbirilor \nregistrate pe benzile magneticese va face numai \n prezen]a [efului comisiei de cercetare,sau a unui alt membru al acesteia desemnat, care va certificaexactitatea interpret=rii);
�\nregistr=rile de bord; �buletinele de analiz= a sângelui celor implica]i.|n cazul accidentelor feroviare, unul din mijloacele de
prob=, care prezint= interes pentru cercetare, este bandavitezometrului. Dac= cercetarea accidentului feroviar nuimplic= re]inerea trenului, [eful sta]iei, \n care se fac primelecercet=ri, va rupe sigiliul de la vitezometrul locomotivei, \nprezen]a mecanicului, [i va aplica [tampila sta]iei pe bandavitezometrului, f=r= a o scoate din aparat, dup= care va aplicasigiliul sta]iei. Dac= trenul a fost re]inut \n sta]ie \n vedereacercet=rilor, banda vitezometrului va fi scoas= de c=tre unmembru al comisiei de cercetare, \n prezen]a mecanicului [iva fi semnat= de amândoi14.
Expertiza tehnic=Expertiza tehnic= face parte din categoria mai larg= a
expertizelor judiciare ce constituie un mijloc de prob=, unprocedeu probator valoros, prin care, pe baza unei cercet=ri
fundamentale de date [i metode [tiin]ifice, expertul aduce la
cuno[tin]a organului judiciar concluzii motivate [tiin]ific cu
privire la fapte pentru a c=ror l=murire sunt necesare
cuno[tin]e specializate15.
Definitoriu pentru expertiza criminalistic=16 este faptul
c= ea reprezint= o cercetare [tiin]ific= a probelor materiale,
fenomenelor aflate \n legatur= cauzal= cu fapta, stabilirii
anumitor propriet=]i ale acestora, precum [i a unor eventuale
modific=ri de form=, con]inut sau structur=.
Expertiza tehnic= se dispune atunci când, pentru
l=murirea unor fapte sau \mprejur=ri ale cazurilor – sunt
necesare cuno[tin]ele unui expert. |n domeniul naval, feroviar
sau aerian, speciali[tii desemna]i ca exper]i sunt chema]i s=
rezolve diverse probleme referitoare la oportunitatea [i
calitatea manevrei efectuate, alegerea [i respectarea celui
mai bun drum maritim, fluvial, feroviar, aerian, respectarea
semnaliz=rilor fonice sau luminoase, respectarea regulilor de
practic= \n timpul naviga]iei, circula]iei feroviere sau zborului,
pe timp de noapte sau de furtun=, stivuirea [i legarea
m=rfurilor etc.
1. A. Ciopraga, “Criminalistica – Elemente de tactic=”, UniversitateaAl. I. Cuza, Ia[i, Facultatea de Drept, Edi]ia 1986, p. 242. C. Aioni]oaie, “Tactica cercet=rii la fa]a locului”, Curs decriminalistic=, Academia de Poli]ie Al. I. Cuza, Bucure[ti, Edi]ia1985, p. 2.3. E. Stancu, “Tratat de criminalistic=”, Ed. Actami, Bucure[ti,2002,p. 10-11.
4. Nicolae Lupulescu, “Particularit=]ile cercet=rii la fa]a locului a
accidentelor aviatice”; Vol: “Investiga]ia criminalistic= a locului
faptei”, Editura Luceaf=rul, Bucure[ti, 2004, p. 483.5. Marian Ruiu, “Cercetarea la fa]a locului \n cazul produceriicatastrofelor feroviare”; “Investiga]ia criminalistic= a locului faptei”,Editura Luceaf=rul, Bucure[ti, 2004, p. 280.6. I. Anghelescu [i A. Konig, « Tratat de criminalistic= – Uneleparticularit=]i privind catastrofele maritime [i fluviale”, vol. I,Ministerul de Interne, 1976, p. 460-466.7. Alecu Alexandrescu, “R=spunderea juridic= \n abordajulmaritim”, Editura Companiei Na]ionale Administra]ia PorturilorMaritime Constan]a S.A., 2002, p.87.8. Nicolae Lupulescu, “Particularit=]ile cercet=rii la fa]a locului aaccidentelor aviatice”; “Investiga]ia criminalistic= a locului faptei”,Editura Luceaf=rul, Bucure[ti, 2004, p. 483.9. E. Stancu, “Tratat de criminalistic=”, Editura Universul Juridic,Bucure[ti, 2002, p. 216.10. Alecu Alexandrescu, “R=spunderea juridic= \n abordajulmaritim”, Editura Companiei Na]ionale Administra]ia PorturilorMaritime Constan]a S.A., p. 88.11. Codul de procedur= penal= al României – art. 91 [i art. 131.12. C. Suciu, “Criminalistic=”, Ed. Didactic= [i Pedagogic=,Bucuresti, 1972, p. 520.13. Alecu Alexandrescu, “R=spunderea juridic= \n abordajulmaritim”, Editura Companiei Na]ionale Administra]ia PorturilorMaritime Constan]a S.A., p. 97.14. Art. 52 din Ordinul ministrului transporturilor Nr.210/14.03.2000.
15. E. Mihuleac “Expertiza judiciar=”, Editura [tiin]ific=, Bucure[ti1971, p. 20.16. N. V=duva, “Expertiza judiciar=”, Editura Universitaria, Craiova2001, p. 99.
30 CRIMINALISTICA
1. Aspecte generale privind urmele de mirosUrmele de miros, sau olfactive, reprezint= o categorie
aparte de urme.
Cele mai multe referiri la urma de miros au ap=rut \n
domeniul chinologiei (ramura zootehniei care se ocup= custudierea originii, cre[terii, dresajul, folosirea [i \ngrijirea
câinilor), deoarece folosirea câinilor pentru prelucrarea
urmelor de miros s-a impus ca o necesitate \n activitatea de
descoperire a f=ptuitorilor.
Mirosul fiind acea proprietate a substan]elor organice [i
anorganice de a excita receptorii olfactivi, este lesne de
\n]eles de ce urmele de miros nu sunt specifice numai omului
ci [i animalelor, inclusiv majorit=]ii substan]elor care con]in
elemente volatile, precum [i altor corpuri din natur=.Urma de miros este format= din microparticule -
molecule de elemente chimice volatile - determinat= de
prezen]a unei persoane, obiect sau substan]e [i procesele
chimico-fizice la care sunt supuse acestea. Aceast=
categorie de urme este, din punct de vedere al esen]ei, urm=
materie [i microurm= ca m=rime, deci invizibil=.
Folosirea acestei categorii de urme \n interesul justi]iei,
al descoperirii infractorilor [i corpurilor delicte constitue
obiectul odorologiei judiciare, ca ramur= a criminalisticii.Urma de miros uman - amprenta olfactiv= - este
categoria de urme de miros care poate oferi date \n mod
direct pentru identificarea unei persoane.
2. Urmele de miros umanFormarea urmelor olfactive este practic inevitabil=, logic
fiind faptul c= orice persoan= \[i las= particulele de miros
specific peste tot pe unde se deplaseaz=, pe fiecare obiect
atins, \nc=l]=mintea, \mbr=c=mintea sau m=nu[ile nereu[ind
s= \mpiedice formarea acestui gen de amprent=, amprentaolfactiv=.
A[a cum se afirm=, \n practic=, orice m=sur= de
precau]ie s-ar lua, este imposibil s= se \mpiedice emisia
permanent= de c=tre corpul uman a moleculelor de miros,
care cad pe sol sau se fixeaz= pe obiectele atinse.
Mirosul se prezint= sub forma unor particule invizibile,
de natur= organic=. Cantitatea [i natura particulelor de miros
emanate de organismul uman difer= de la organism la
organism, \n func]ie de metabolismul fiec=ruia, de starea
emo]ional= la un moment dat, de efortul fizic depus, de
anotimp, temperatur=, igiena corporal=, precum [i de al]i
factori. Mirosul este caracteristic fiec=rei persoane, deoarece
oamenii sunt diferi]i \ntre ei [i au metabolism specific, diferit.
Mirosul uman, specific corpului, al \mbr=c=min]ii,
\nc=l]=mintei sau al altor obiecte cu care a intrat \n contact,
ce r=mâne \n “culoarul” format de deplasarea inevitabil= a
unei persoane, reprezint= urma de miros uman.Rezult=, deci, c= urma de miros uman este, la rândul ei,
o combina]ie de mirosuri \n care predomin= \ns= mirosul
specific al individului.
2.1. Structura urmei de miros|n structura sa, urma olfactiv= cuprinde mai multe
categorii de miros, pe lâng= cel de baz= al corpului uman,
existând [i mirosul general sau cel al suportului.
Urma de miros este indivizibil=, volatil= [i
individual=.Individualitatea prezint= o mare importan]=, deoarece
face posibil= p=strarea specificului fiec=rei urme de miros \n
parte, prin mirosul specific omului, chiar \n prezen]a altor
mirosuri.
A. Amprenta olfactiv= sau mirosul individual este
mirosul propriu, specific fiec=rui individ \n parte, mirosul
natural al corpului, care se imprim= \n \mbr=c=minte,
\nc=l]=minte [i obiecte din mediu, ce devin purt=toare de
miros.
Existen]a mirosului individual este \n strâns=
interdependen]= cu procesele fiziologice ce au loc \n
organismul uman, \n cursul metabolismului normal [i
anormal.
|n cursul metabolismului normal, corpul uman emite
prin surse originale de miros (saliv=, respira]ie, transpira]ie,
urin= etc.) un num=r mare de substan]e chimice ce sunt
preluate [i sintetizate de mediul \nconjur=tor.
|n stare de stres a organismului, \n cazul
metabolismului anormal, emana]iile volatile, ce con]in peste
130 de substan]e [i clase de compu[i (eteri, esteri, alcooli,
hidrocarburi, cetone [.a.) sunt de circa 4 ori mai intense.
Se apreciaz= c= mirosul uman este dat \n principal de
secre]ia glandelor sudoripare. Compozi]ia chimic= a sudorii
este variabil=, \n func]ie de intensitatea proceselor
metabolice ale organismului, de \mboln=virea unor organe,
de schimbarea hranei, de folosirea unor medicamente etc.
Cantitatea de transpira]ie, eliminat= normal de om \n
timpul unei zile, este de circa 500-700 cm3 (mililitri), dar, la o
solicitare fizic= deosebit=, la supra\nc=lzirea organismului ori
\n st=ri de emo]ie-team=, situa]ii specifice infractorilor,
secre]ia ajunge pân= la 2000-2500 cm3.
|n aceste emana]ii, se adaug= descuam=rile fiziologice
[i patologice ale pielii, precum [i gr=simile produse de
glandele sebacee.
CRIMINALISTICA 31
Comisar-[ef de poli]ie dr. GHEORGHE-PUIU ISAC, expert odorologie judiciar=CENTRUL CHINOLOGIC SIBIU
Principalele zone de origine a mirosuluiindividual sunt:
� suprafa]a pielii lipsite de p=r (regiunile plantare [i
palmare);
� suprafe]ele pielii cu \nveli[ pilos (trunchiul,
membrele, regiunile axilar= [i pubian=);
� suprafe]ele cu un bogat \nveli[ pilos (regiunea
p=roas= a capului).
Astfel, unele por]iuni ale corpului au mirosul lor
mirosul [i \l re]in scurt timp.�� Forma terenului influen]eaz= [i ea, \n oarecare
m=sur=, men]inerea particulelor de miros. Un teren plan
prime[te razele solare \n alt mod decât un teren \nclinat, pe
care cad razele oblic, la fel, vântul sufl= cu mai mult=
intensitate pe un teren plan decât \ntr-un teren contra pant=
fa]= de direc]ia vântului [i razelor solare.
Ace[ti factori atmosferici fac ca particulele de miros s=
se g=seasc= mai mult sau mai pu]in timp. O vale, o
depresiune, \n care soarele [i vântul p=trund cu greu, acolo
se p=streaz= foarte bine mirosul, pe asemenea teren
putându-se prelucra o urm= cu o vechime de 24-26 ore.
(b) Starea atmosferic=�� Temperatura influen]eaz= r=mânerea sau dispari]ia
urmelor de miros. Microelementele c=zute pe teren r=mân
mai mult sau mai pu]in \n raport de temperatura solului [i
atmosferei.
Cre[terea temperaturii antreneaz= mi[c=ri de aer pe
vertical=, producând risipirea particulelor de miros, dispari]ia
lor cu timpul, deci volatilizarea.Când temperatura este moderat=, prelucrarea urmelor
de miros se face \n condi]ii mai bune decât la temperaturi
ridicate.
Extremele de temperatur=, deci, influen]eaz= negativ
persisten]a urmei de miros, dar au [i o ac]iune direct=
negativ= asupra capacit=]ii de lucru a câinelui.�� Vântul este un factor negativ care influen]eaz=
exploatarea urmelor de miros. Vântul, \n raport de puterea cucare sufl=, poate s=:
��deplaseze particulele de miros \n direc]ia curen]ilorde aer, pe o distan]= de 1-8 m, func]ie \ns= [i de acopeririledin teren, dac= sufl= slab pân= la potrivit;
��spulbere mirosul, s=-l \mpr=[tie [i distrug=, \n situa]iacând are intensitate mare.
�� Precipita]iile atmosferice care influen]eaz=existen]a [i prelucrarea urmelor de miros sunt: ploaia,z=pada, roua, bruma, chiciura, lapovi]a, cea]a.
Aceste precipita]ii trebuie analizate dup= cantitatea [itimpul \n care au c=zut, raportat la momentul form=rii urmeide miros.
�� Ploaia, c=zut= \n cantit=]i mici (burni]=), \nainte [i petimpul tras=rii sau prelucr=rii urmei, nu o deterioreaz=, ci
produce chiar o “igienizare” a acesteia, atunci când suportul
este un teren acoperit cu iarb=.
Dac= ploaia este \n cantit=]i mari, care provoac= [iroire
pe suport [i cade pe timpul form=rii urmei sau dup= aceea,
atunci ea [terge particulele de miros, care sunt luate de ap=.
�� Z=pada c=zut= \nainte de crearea urmei, este un
factor favorabil, dar dac= z=pada a c=zut pe timpul form=rii
sau dup= aceea [i a creat un strat mai gros de 3-5 cm,
prelucrarea devine foarte greu de realizat, iar dac= ninsoarea
continu=, prelucrarea este imposibil=.
�� Roua [i bruma, c=zute \nainte, pe timpul tras=rii [i
chiar al prelucr=rii constituie factori care favorizeaz=
p=strarea [i prelucrarea urmei. Dar, trebuie re]inut c=
\nc=lzirea aerului face ca apa provenit= din aceste forme de
precipita]ii s= se evapore, antrenând, \n acest proces, [i
particulele de miros, fapt ce contribuie la alterarea urmei [i
\ngreunarea treptat= a prelucr=rii ei. |ntr-un mediu umed [i
relativ rece, urma de miros se p=streaz= \n condi]ii mai bune,
timp mai \ndelungat.
�� Chiciura, cea]a, lapovi]a, fiind mult mai umede decât
roua sau bruma, influen]eaz= negativ p=strarea urmei, prin
dizolvarea microelementelor.
(c) Vechimea urmei
Reprezint= timpul scurs de la formarea urmei de miros
pân= la \nceperea prelucr=rii sau ridic=rii sale.
|n practic=, vechimea delimiteaz= urmele astfel:
�� urme proaspete, calde pân= la o or=;
�� urme normale pân= la trei ore;
�� urme vechi, reci peste trei ore.
Vechimea urmei influen]eaz= foarte mult asupra calit=]ii
prelucr=rii urmei, \ntrucât particulele de miros l=sate de om se
volatilizeaz= treptat, persisten]a mirosului fiind influen]at=
direct de trecerea timpului [i de factorii de mediu.
Func]ie de factorii perturbatori, limita normal= de
prelucrare fiind de aproximativ 24-26 ore.
(d) Al]i factori
Urmele de miros uman se p=streaz= mai bine \n timpul
nop]ii decât ziua, datorit= diferen]elor de temperatur=,
umezelii aerului, lipsei razelor solare.
Degradarea sau distrugerea urmei sunt determinate de
existen]a pe terenurile, unde este trasat=, a unor substan]e
puternic mirositoare sau iritante, care provin din procesul de
produc]ie, folosite ca materiale de cur=]enie [i dezinfec]ie sau
inten]ionat r=spândite de elementele infractoare.
|n raport de ace[ti factori, care influen]eaz= persisten]a
mirosului, se poate stabili \n ce cazuri [i când sunt posibile
prelucrarea urmelor de miros [i ridicarea acestora \n vederea
expertiz=rii comparative.
Pentru stabilirea persisten]ei urmei de miros uman \n
diferite condi]ii, la CENTRUL CHINOLOGIC SIBIU au fost
efectuate mai multe experimente, practic, \n dou= etape
distincte, prima, \n perioada 1966-1972, conduse de
col. dr. Greblea Aurel, iar a doua, \ntre anii 1996-2000.
CRIMINALISTICA 33
||||n România, la baza solu]ion=rii temeinice [i legale aoric=rei cauze penale, stau probele. Dar, pentru a seputea uza de informa]iile pe care le con]in, aceste
“elemente de fapt” trebuie aduse la cuno[tin]a organelor judiciare.Calea legal= prin care proba este adus= [i administrat= \n
procesul penal o constituie mijlocul de prob=. Din formularea art.64 C.pr.pen., rezult= c= mijloacele de prob= sunt acele mijloacelegale prin care se constat= existen]a elementelor de fapt ce potservi ca probe. Mijloacele de prob= sunt: declara]iile \nvinuituluisau ale inculpatului, declara]iile p=r]ii v=t=mate, ale p=r]iicivile [i ale p=r]ii responsabile civilmente, declara]iilemartorilor, \nscrisurile, intercept=rile [i \nregistr=rile audio-video, fotografiile, mijloacele materiale de prob=, constat=riletehnico-[tiin]ifice, constat=rile medico-legale [i expertizele.
Sarcina administr=rii probelor \n procesul penal revineorganelor judiciare, la cererea c=rora orice persoan= carecunoa[te vreo prob= sau de]ine vreun mijloc de prob= esteobligat= s= le aduc= la cuno[tin]= sau s= le \nf=]i[eze.
Nu trebuie confundat= no]iunea de mijloc de prob= cu aceeade “procedeu de proba]iune”, care este un mod de examinare amijloacelor de prob=. |n func]ie de specificul s=u, fiecare mijloc deprob= \[i are procedeele sale de administrare.
De asemenea, utilizarea mijloacelor de prob=, \n cadrulprocesului penal, nu se face dup= o ordine dinainte stabilit=, ci \nraport de nevoi [i de ansamblul probelor existente \n cauz=.Principiul libert=]ii probelor func]ioneaz= [i \n cazul mijloacelor deprob=, \n sensul c=, deducerea \n fa]a organelor judiciare asitua]iilor de fapt, care constituie probe, se poate realiza prinoricare din mijloacele de prob= prev=zute de lege.
Folosirea mijloacelor de prob=, pentru instrumentareadelictelor informatice, necesit= o bun= cunoa[tere a mecanismelorce stau la baza comiterii infrac]iunilor din acest domeniu, iar pecale de consecin]=, se impune folosirea unor speciali[ti de \nalt=calificare, a unei aparaturi tehnice de ultim= genera]ie [i, nu \nultimul rând, necesit= existen]a unui cadru juridic clar [i adecvatcare s= ofere posibilitatea organelor judiciare de a preveni,combate [i limita efectele acestui gen de criminalitate.
|n acest context, noul Cod penal român con]inereglement=ri precise cu privire la delictele contra datelor [isistemelor informatice. Potrivit acestuia, infrac]iunile informatice aufost \mp=r]ite \n dou= categorii [i anume: “Delicte contraconfiden]ialit=]ii [i integrit=]ii datelor [i sistemelorinformatice”, \n care intr=: accesul ilegal la un sistem informatic,interceptarea ilegal= a unei transmisii de date informatice,alterarea integrit=]ii datelor informatice, perturbarea func]ion=riisistemelor informatice, opera]iuni ilegale cu dispozitive sauprograme informatice”, [i “Delictele informatice” din care facparte falsul informatic [i frauda informatic=.
Aceast= \mp=r]ire este de natur= s= ajute organele judiciare\n stabilirea cu exactitate a infrac]iunilor informatice, s= fac= o\ncadrare juridic= corect=, s= adune probe \n cuno[tin]= de cauz=[i s= foloseasc= mijloacele de prob= adecvate acestui domeniuinfrac]ional.
Având \n vedere normele penale [i procesual penale, la carefacem referire, vom \ncerca s= trecem \n revist= câteva aspectelegate de procedura penal= \n cazul delictelor din mediuluiinformatizat, respectiv dreptul [i posibilitatea organelor judiciare dea aduna probe \n astfel de mediu, dreptul de a pune subsupraveghere re]elele informatice \n cauz=, depistarea datelorstocate \n memoria computerelor, analizarea acestora [iconfiscarea celor care fac obiectul cauzei penale.
Este [tiut faptul c=, \n practic=, identificarea [i confiscarea dedate \nregistrate sau tratate pe sisteme informatice sunt
principalele mijloace de a ob]ine probe \n mediul informatizat, iarstocarea acestor date se face pe diferite suporturi cum sunt:discurile, benzile magnetice, listele de la imprimant=, unele dateg=site pe ecranul calculatorului accesat etc.
|n aceste condi]ii, activit=]i procesuale [i procedurale cumsunt: intercept=rile [i \nregistr=rile audio sau video, ridicareade obiecte sau \nscrisuri, efectuarea de perchezi]ii, re]inerea[i predarea coresponden]ei, constat=rile tehnico-[tiin]ifice [iexpertizele, dau posibilitate organelor judiciare de a strângeprobe, \n vederea l=muririi cauzei [i \n cazul infrac]iunilorinformatice.
|n cele ce urmeaz=, vom face referire, pe scurt, la fiecare dinactivit=]ile de proba]iune mai sus men]ionate.
Intercept=rile [i \nregistr=rile audio sau video suntreglementate \n Codul de procedur= penal=, \n Cap. II, Sec]iuneaV1, art. 911 – 916.
Condi]iile [i cazurile de interceptare [i \nregistrare aconvorbirilor [i comunic=rilor (deci [i a comunic=rilor de dateinformatice) sunt men]ionate \n art. 911 C.pr.pen. \n care se arat=c=, atunci când sunt date sau indicii temeinice privind preg=tireasau s=vâr[irea unei infrac]iuni, pentru care urm=rirea penal= seefectueaz= din oficiu, iar interceptarea [i \nregistrarea unorconvorbiri ori comunic=ri se impune pentru aflarea adev=rului \ntr-o cauz= dat=, pre[edintele instan]ei c=reia i-ar reveni competen]as= judece acea cauz= \n prim= instan]=, la cererea procurorului,din oficiu sau la propunerea organului de cercetare penal=, \ncazurile [i \n condi]iile prev=zute de lege, poate autorizaefectuarea de intercept=ri [i \nregistr=ri pe band= magnetic= saupe orice alt tip de suport.
Legea precizeaz= c= autoriza]ia poate fi dat= \n cazulinfrac]iunilor contra siguran]ei na]ionale [i al altor infrac]iuni cumsunt traficul de stupefiante, traficul de arme, traficul de persoane,acte de terorism, sp=lare de bani, falsificare de moned=, infrac]iunide corup]ie [i \n cazul infrac]iunilor care se s=vâr[esc prin mijloacede comunicare telefonic= sau prin orice alte mijloace decomunica]ie.
Autoriza]ia se d= pentru o perioad= de cel mult 30 de zile,cu posibilitatea prelungirii cu câte 30 de zile, dar nu mai mult de 4luni. Intercept=rile [i \nregistr=rile pot fi f=cute [i la cererea motivat=a persoanei c=reia \i sunt adresate, cu autorizarea instan]ei dejudecat=.
|n caz de urgen]=, când \ntârzierea ob]inerii autoriz=rii de lainstan]= ar aduce prejudicii activit=]ii de investigare, procurorulpoate dispune, cu titlu provizoriu, interceptarea [i \nregistrarea peband= magnetic= sau pe orice alt suport a convorbirilor saucomunic=rilor, informând despre aceasta, \n termen de cel mult 24de ore, instan]a competent=, care poate confirma sau infirmam=sura luat= de procuror.
Dup= efectuarea intercept=rilor [i \nregistr=rilor, procurorulsau organul de cercetare penal= (dup= caz) \ntocme[te unproces-verbal, \n care se men]ioneaz= autoriza]ia dat= de instan]=,num=rul sau numerele posturilor telefonice (sau re]ele informatice)\ntre care s-au purtat convorbirile, date de identificare apersoanelor care au comunicat \ntre ele, data [i ora fiec=reicomunic=ri precum [i num=rul de ordine a tipului de suport, pecare s-a f=cut \nregistrarea. La procesul-verbal se anexeaz=transcrierea integral= a convorbirilor sau a materialelor pe caresunt imprimate comunic=rile, care trebuie certificate pentruautenticitate de organul judiciar care a efectuat \nregistrarea.
|n art. 914 C.pr.pen. se arat= c= procedura mai susmen]ionat= se aplic= \n mod corespunz=tor [i \n cazul \nregistr=riide convorbiri efectuate prin alte mijloace de telecomunica]ieautorizate, deci [i prin cele specifice mediului informatizat.
34 CRIMINALISTICA
Dr. ALEXANDRU PINTEA
La cererea procurorului sau a p=r]ilor \n proces,autenticitatea intercept=rilor [i \nregistr=rilor efectuate poate ficonfirmat= (sau infirmat=) de o expertiz= tehnic=.
O alt= modalitate, prin care organele judiciare pot strângeprobele necesare \n cazul infrac]iunilor informatice, o constituieefectuarea perchezi]iei. A[a cum se cunoa[te, perchezi]ia poatefi domiciliar= sau corporal=.
Perchezi]ia domiciliar= poate fi dispus= numai de judec=tor,prin \ncheiere motivat=, \n cursul urm=ririi penale, la propunereaprocurorului sau \n cursul judec=]ii din oficiu.
Legea prevede c=, atunci când unei persoane i s-a cerut dec=tre organul judiciar s= predea vreun obiect sau vreun \nscris [iaceasta refuz=, t=g=duind existen]a sau de]inerea acestora,precum [i ori de câte ori exist= indicii temeinice c= efectuarea uneiperchezi]ii este necesar= pentru descoperirea [i strângereaprobelor, instan]a de judecat= poate dispune, \n scris [i motivat,efectuarea acesteia.
Perchezi]ia poate fi dispus= numai dup= \nceperea urm=ririipenale.
Excep]ie de la aceast= regul= sunt cazurile infrac]iunilorflagrante sau când persoana \n cauz= consimte, \n scris, c= estede acord cu efectuarea perchezi]iei.
Ridicarea silit= de obiecte [i \nscrisuri precum [i efectuareaperchezi]iei domiciliare se pot face \ntre orele 6,00 – 20,00, iar \ncelelalte ore numai \n caz de infrac]iune flagrant= sau cândperchezi]ia urmeaz= s= se efectueze \ntr-un local public.Perchezi]ia \nceput= \ntre orele 6,00 –20,00 poate continua [i \ntimpul nop]ii.
Activit=]ile specifice ridic=rii de obiecte sau \nscrisuri,precum [i perchezi]ia domiciliar=, se fac numai \n prezen]a celuiperchezi]ionat, a unui reprezentant al acestuia – dac= el nu poatefi prezent, a unui membru al familiei sau a unui vecin cu capacitatede exerci]iu [i \n prezen]a unor martori asisten]i.
Organul judiciar este obligat s= se limiteze la ridicarea numaia obiectelor [i \nscrisurilor, care au leg=tur= cu fapta s=vâr[it=, [i s=ia totodat= m=suri ca faptele [i \mprejur=rile din via]a personal= acelui \n cauz= [i care nu au leg=tur= cu infrac]iunea respectiv= s=nu devin= publice.
Un alt mijloc de prob=, cu ajutorul c=ruia organul judiciarpoate ob]ine date \n leg=tur= cu infrac]iunile informatice, esteconstatarea tehnico-[tiin]ific=.
Potrivit art. 112 C.pr.pen., atunci când exist= pericol dedispari]ie a unor mijloace de prob= sau de schimbare a unor situa]iide fapt [i este necesar= l=murirea a unor fapte sau \mprejur=ri alecauzei, organul judiciar poate folosi cuno[tin]ele unui specialist, \nvederea efectu=rii unei constat=ri tehnico-[tiin]ifice.
Organul judiciar formuleaz= \ntreb=rile la care trebuie s= ser=spund=, termenul \n care urmeaz= a fi efectuat= lucrarea, iarconstat=rile se fac asupra materialelor [i datelor puse la dispozi]iesau indicate de organul care a dispus efectuarea lor.
Este de la sine \n]eles c=, \n cazul delictelor informatice,specialistul sau speciali[tii vor fi din acest domeniu, ace[tia fiindnumi]i din cadrul organului de urm=rire penal= (dac= exist=) saudin cadrul altei institu]ii de specialitate.
Dup= efectuarea constat=rii tehnico-[tiin]ifice, specialistulsau tehnicianul consemneaz=, \ntr-un raport scris, opera]iileefectuate [i concluziile la care a ajuns.
Mai trebuie men]ionat faptul c=, potrivit legii procesualpenale române, constat=rile tehnico-[tiin]ifice se dispun, de regul=,\n prima parte a procesului penal, respectiv \n faza de urm=rirepenal=.
|n schimb expertizele ca mijloc de prob= se dispunpentru aflarea adev=rului [i l=murirea unor fapte sau \mprejur=riale cauzei atât \n faza de urm=rire penal= cât [i \n faza dejudecat=.
Codul de procedur= penal= prevede unele situa]ii concrete,când expertiza este obligatorie, dar cum infrac]iunile informatice nufac parte din aceast= categorie, suntem de p=rere c=, \n cazulacestor delicte, efectuarea expertizei r=mâne la latitudineaorganului de urm=rire penal= [i instan]ei de judecat=, pe de oparte, iar, pe de alt= parte, la \ndemâna persoanelor (fizice saujuridice) care au interes \n cauz=, respectiv p=r]ile \n proces.
Ca [i \n cazul constat=rilor tehnico-[tiin]ifice [i \n cazulexpertizelor organul judiciar fixeaz= un termen la care, \mpreun=
cu p=r]ile [i expertul, stabilesc obiectul expertizei, \ntreb=rile lacare trebuie s= r=spund= expertul [i termenul (perioada de timp) \ncare urmeaz= a fi efectuat= expertiza.
Dup= efectuarea expertizei, expertul sau, dup= caz, exper]ii\ntocmesc un raport de expertiz= care va con]ine o parteintroductiv= (denumirea organului care a dispus efectuareaexpertizei, numele expertului, locul [i data efectu=rii, obiectulexpertizei etc.) dup= care urmeaz= o descriere am=nun]it= aopera]iilor efectuate, obiec]iile sau explica]iile p=r]ilor implicate [i,\n final, concluziile care trebuie s= cuprind= r=spunsurile la\ntreb=rile puse anterior [i p=rerea expertului asupra obiectuluiexpertizei.
Atunci când organul judiciar constat= c= expertiza nu estecomplet= poate dispune efectuarea unui supliment de expertiz=,fie de c=tre acela[i expert fie de alt expert.
O alt= modalitate care, dup= p=rerea noastr=, poate fi avut=\n vedere, \n cazul infrac]iunilor informatice, este cea prev=zut= deart. 127 C.pr.pen. [i anume prezentarea [i analizarea unor scriptede compara]ie. Chiar dac= norma respectiv= nu face trimiteredirect= la fraudele comise cu ajutorul calculatorului, credem c=legea ofer= posibilitatea, prin interpretare, ca [i unele materialescrise cu ajutorul calculatorului s= poat= fi comparate cu celetip=rite de imprimanta sau imprimantele persoanei care a comisfapta.
Suntem de p=rere c= din categoria mijloacelor de prob=,care trebuie folosite \n probarea infrac]iunilor informatice, fac parte[i declara]iile \nvinuitului sau inculpatului, declara]iilecelorlalte p=r]i \n proces [i, bine\n]eles, declara]iile martorilor.
Cu ajutorul elementelor de fapt pe care le con]in declara]iilerespective (coroborate cu alte mijloace de prob=) organul judiciarpoate s=-[i fac= o imagine mai clar= cu privire la tehnicile folositepentru p=trunderea \n sistemele informatice fraudate, scopulurm=rit de infractor, loca]ia sistemului folosit, eventualii compliciinterni sau externi, dimensiunile prejudiciului cauzat etc.
Un alt element de noutate este cel cu privire la folosireainvestigatorilor acoperi]i pentru strângerea probelor necesare \nanume cauze. Credem c=, [i \n cazul delictelor informatice, sepoate uza (\n faza premerg=toare \nceperii urm=ririi penale) deprevederile legii procesual penale, care reglementeaz= folosireainvestigatorilor sub acoperire.
Acest lucru rezult= din con]inutul art. 2241 C.pr.pen. \ncare se arat= c=, atunci când exist= indicii temeinice [i concretec= s-a s=vâr[it sau c= se preg=te[te s=vâr[irea unei infrac]iuni,contra siguran]ei na]ionale, \n cazul infrac]iunilor de trafic destupefiante [i de arme, trafic de persoane, acte de terorism,sp=lare a banilor, falsificare de moned= sau alte valori, infrac]iunide corup]ie, ori a unei infrac]iuni grave care nu poate fidescoperit= sau ai c=ror f=ptuitori nu pot fi identifica]i prin altemijloace, pot fi folosi]i, \n vederea strângerii datelor privindexisten]a infrac]iunii [i identificarea persoanelor, fa]= de careexist= presupunerea c= au s=vâr[it o infrac]iune, investigatorisub o alt= identitate decât cea real=.
Datele [i informa]iile ob]inute de investigatorii subacoperire pot fi folosite numai \n cauza penal= respectiv= [i \nleg=tur= cu persoanele la care face referire autoriza]ia dat= deprocuror. |n alte cauze, aceste date pot fi folosite numai dac=sunt concludente [i utile.
Codul de procedur= penal= con]ine [i reglement=ri cuprivire la persoanele care pot fi folosite ca investigatori subacoperire, persoanele care pot autoriza folosirea unui asemeneaprocedeu, condi]iile ce trebuie \ndeplinite pentru a se putea emiteo asemenea autoriza]ie, precum [i m=surile ce trebuie luate \nvederea protec]iei investigatorilor sub acoperire atât pe timpulac]iunii cât [i dup= aceea.
Dat fiind faptul c=, \n cazul infrac]iunilor informatice,anonimatul, cifrarea, codificarea etc. sunt elemente specificeacestui gen de fraude, apreciem c= modalitatea cea mai eficient=(uneori singura) pe care o are la \ndemân= organul judiciar este cainvestigatorul sub acoperire s= p=trund= (prin metode specifice) \nintimitatea [i \n cercul de prieteni al persoanelor care comitasemenea delicte, astfel ca, din interior, s= poat= ac]iona pentrudepistarea \ntregii re]ele [i a \ntregului mecanism tehnic pus lapunct de infractori.
CRIMINALISTICA 35
Dr. Lawrence Kobilinsky lucreaz= la Colegiul John Jay dinseptembrie 1975 , dat= la care a intrat la Departamentul interdisciplinarde [tiin]e criminalistice \n calitate de biolog criminalist. A absolvitColegiul Universit=]ii din New York \n 1971 [i a ob]inut titlul de doctor \n[tiin]e la aceea[i universitate, cu o tez= de doctorat preg=tit= la {coalade Medicin= Sinai, \n departamentul de biochimie. Dup= ob]inereadoctoratului [i-a continuat activitatea la Institutul Sloan-Kettering dinNew York, \n calitate de cercet=tor asociat [i investigator.
La Colegiul John Jay a fost promovat succesiv ca asistent,profesor asociat [i profesor definitiv [i a activat \n domeniuladministrativ ca decan, iar \n prezent este rector asociat. Este membrual Comisiei de doctorat \n biochimie al Centrului de licen]e alUniversit=]ii din New York. A fost solicitat \n calitate de consultant laCBS [i alte canale de [tiri pe probleme referitoare la criminalistic=. Deasemenea, a fost trimis \n Ucraina \n calitate de consilier alDepartamentului de Stat pe probleme referitoare la laboratoarele decriminalistic=.
A fost membru Consiliului de Conducere al Societ=]iiMicroscopice din New York, precum [i al Simpozionului AnaliticR=s=ritean. Este membru al unui num=r de 18 organiza]ii profesionale.
Datorit= renumelui s=u interna]ional de expert criminalist a servitdrept consilier pentru laboratoarele de criminalistic= din mai multe ]=ri,inclusiv Mexic, China, Brazilia [i altele. Este diplomat al ColegiuluiAmerican al Exper]ilor Judiciari [i de]ine titlul de expert judiciar atestat.
A ob]inut numeroase burse, atât pentru proiecte de cercetare, cât[i pentru proiecte de dezvoltare institu]ional=. A primit numeroasedistinc]ii, \ntre care “Premiul Civil” al Ofi]erilor Federali de Aplicare aLegii. A publicat numeroase articole referitoare la utilizarea analizeiADN [i a avut numeroase interven]ii la reuniuni regionale, na]ionale [iinterna]ionale, \ntre care [i cea prezentat= \n continuare, ocazionat= decea de-a 7-a Conferin]= bienal= “Perspective interna]ionale asupracriminalit=]ii, justi]iei [i ordinii publice”, organizat= de Colegiul de justi]iepenal= John Jay al Universit=]ii din New York, Guvernul României,Poli]ia metropolitan= londonez= (New Scotland Yard) [i Biroul Federalde Investiga]ii (FBI) din cadrul Ministerului de Justi]ie al S.U.A.
Suntem ast=zi aici pentru a discuta problemele globale alecriminalit=]ii, securit=]ii [i terorismului. Opinia mea este c= [tiin]a se afl=\ntr-o situa]ie critic= dac= noi trebuie s= câ[tig=m b=t=lia [i s= reduceminciden]a crimelor majore, dar [i s= rezolv=m aceste crime care secomit, \ndeosebi cele prin violen]=. Folosirea extensiv= a tehnicilorcriminalistice a revolu]ionat lupta \mpotriva criminalit=]ii \n orice na]iunecivilizat= din lume. Ceea ce a[ dori s= discut ast=zi este un subiect rarabordat de c=tre criminali[ti: problema erorii umane [i impactul eiasupra aprecierii probelor, a raportului expertului criminalist [i adepozi]iei acestuia.
Voi vorbi, \n continuare, despre mai multe domenii ale [tiin]eicriminalistice care, cred eu, trebuie s= fie examinate cu mai mult=aten]ie [i \nt=rite \n lumina experien]elor noastre cu analiza ADN dinultimele dou= decade.
Dezvoltarea tehnicilor de analiz= criminalistic= ADN lamijlocul anilor ‘80 a fost urmat= de unele progrese \nsemnate, atât \n[tiin]=, cât [i \n tehnologie. Am asistat astfel la apari]ia [i la dezvoltareatehnologiei RFLP (cunoscut= [i ca amprentarea ADN). Cu foarte pu]ineexcep]ii, laboratoarele criminalistice nu utilizeaz= prea mult aceast=analiz=.
Tehnicile folosite, \n prezent, \n laboratoarele criminalistice suntoarecum diferite fa]= de cele utilizate la \nceputul anului 1990. Metodelecurente sunt mai precise, mai rapide, mai specifice, mai sigure, maieconomice [i necesit= mai pu]in= munc= de laborator. [tiin]a nu estestatic=. Ea se schimb= \n mod constant cunoscând noi perfec]ion=ri [iprogrese. {tiin]a este strâns legat= de tehnologie [i, deci, perfec]ion=rile[tiin]ifice duc la schimb=ri tehnologice. |mbun=t=]irile aduse \nmetodologia de examinare judiciar= de-a lungul timpului sunt a[teptate[i binevenite. Ele se vor \ntâlni cu un nou val de studii de validare,articole revizuite publicate, educa]ie [i formare, dar, \n acela[i timp, cudezbateri [i deliber=ri de c=tre practicieni legali. Progresele [tiin]ificesunt adesea reflectate \ntr-o tehnologie mai nou= [i mai bun=. Cine arfi b=nuit c= dezvoltarea PCR va avea un asemenea impact profundasupra atât de multor domenii [tiin]ifice [i medicale? Analiza [tiin]ific=ADN a beneficiat enorm de pe urma computeriz=rii [i instrument=rii, a
cre=rii bazelor de date la nivel de state [i la nivel na]ional, deproducerea unui echipament tot mai sofisticat [i mai sensibil [i a unorkituri multiplex tot mai puternice. In particular, alocarea crescând= defonduri pentru programele legate de ADN de c=tre legislaturile federale[i ale statelor \n Statele Unite a avut un profund impact asupralaboratoarelor criminalistice americane. Exist= costuri uria[e asociatecu educa]ia [i training-ul personalului laboratoarelor, cu construc]ia unornoi laboratoare, cu achizi]ionarea unui mai bun echipament [i provizii [icu men]inerea [i \mbun=t=]irea controlului calit=]ii [i asigur=rii calit=]ii \nlaborator. Imbun=t=]irile \n privin]a fondurilor au fost cu siguran]= obinecuvântare pentru analiza ADN [i [tiin]a judiciar=. Cu toate acesteavans=ri \n [tiin]= [i tehnologie [i cu fonduri mai multe pentrulaboratoarele de criminalistic=, putem \nc= s= medit=m la viitorultehnologiei ADN?
F=r= un balon de cristal noi putem numai s= vis=m la viitorul carei se va deschide [tiin]ei judiciare. |n laborator, tendin]a este c=tresisteme automate [i robotizate, capabile s= reduc= munca implicat= \ncercetare. Deja \n câteva mari laboratoare criminalistice sunt folositesta]ii de lucru automate. Acestea au fost folosite ini]ial pentru extragereaADN din baze de date simple, \ns= este de dorit ca acela[i instrumentars= fie folosit pentru extragerea ADN din specimene de la cazuri \n lucru[i s= conduc= la amplificarea cercet=rilor. Urmând tendin]aminiaturiz=rii instrumentelor de analiz=, este de dorit ca, \n viitor,investigatorii de la locul faptei s= fie capabili s= realizeze analiza ADN aurmelor descoperite la fa]a locului, folosind un echipament portabil.Analiza va fi f=cut= rapid [i profilele determinate genetic vor fi transmiselaboratorului principal ADN de stat prin linii de telecomunica]ii codificatepentru a interoga baza de date a infractorului. Aceasta ar putea avea carezultat descoperirea timpurie a unui suspect \n investigarea unei crimeviolente. Ar fi de dorit, de asemenea, ca noua tehnologie excitant=,cunoscut= ca analiza SNP, s= fie mai favorizat= cu timpul [i s= poat= fiutilizat= nu numai pentru a completa test=rile existente, dar chiar s=\nlocuiasc= analiza PCR – STR folosit= azi \n mod obi[nuit. Acesta esteun proiect \n curs denumit Proiectul HapMap, cu un effort de 100milioane dolari, suportat, \n special, de c=tre NIH pentru a crea h=r]i dehaplotipuri pentru trei categorii de popula]ii , 90 persoane din Utah cuoriginea \n nordul [i vestul Europei, 90 asiatici – jum=tate japonezi [ijum=tate chinezi [i 90 de iorubani din Nigeria. Aceast= hart= agenomului uman va descompune, \n ultim= instan]=, cele 10 milioaneSNP- uri comune ale genomului uman [i ne va permite, \n felul acesta,s= determin=m cauzele genetice ale diferitelor boli, de la diabet lacancer. Abilitatea de a determina genul sursei probei ADN a fost unremarcabil pas \nainte. In viitor este foarte de dorit ca anali[tii s= fiecapabili s= determine etnicitatea persoanelor, precum [i genul. O firm=denumit= “DNA Print Genomics, Inc.” ofer= clien]ilor s=i informa]iiprivind “propor]iile lor ancestrale”. Multe persoane [i-au amestecatoriginile lor rasiale. Rezultatele testului SNP care folose[te kitul lorancestral indic= propor]iile lor ancestrale \n termeni de indo-european,african sub-saharian, american nativ sau asiatic. Ace[tia testeaz= unnum=r de elemente de popula]ie specific= care poate fi identificatfolosind detec]ia SNP. Totu[i, \ntr-o zi va fi posibil s= se testeze unspecimen ADN, pentru a determina aparen]a fizic= [i comportamentulunui simplu donator.
O alt= probabilitate pentru viitor este aceea ca tot mai multepersoane s=-[i g=seasc= profilele ADN colectate \n baza de date aSUA, cunoscut= sub numele de CODIS. Este de dorit ca legisla]ia s= fiemodificat= astfel \ncât s= impun= ca tinerii care comit infrac]iuni graves= fie inclu[i \n baza de date. Este posibil ca, eventual, fiec=rui cet=]eans= i se cear= s= aib= profilul s=u \ntr-o baz= na]ional= de date \n pofidapreocup=rilor privind problemele de securitate [i protec]iileconstitu]ionale. Dac= baza na]ional= de date se m=re[te, este mult maiu[or ca autorii unor infrac]iuni violente repetate s= fie captura]i. Este,de asemenea, mult mai de dorit ca tot mai multe infrac]iuni comune,cum sunt spargerile sau furturile cu violen]= s= fie rezolvate prinutilizarea analizei ADN, astfel \ncât, dac= f=ptuitorul a l=sat 10-20celule \n urma sa, acestea s= fie suficiente pentru a-l identifica.
De[i rezerva de programe referitoare la ADN este binevenit= [iextraordinar de avantajoas=, este de dorit ca s= fie re\nnoit interesulpentru \mbun=t=]irea multor altor discipline [i tehnologii decriminalistic=, pentru c=, \n timp ce ADN a avansat foarte rapid \n
36 CRIMINALISTICA
Dr. Lawrence Kobilinsky
ultimele dou= decenii, multe alte tehnologii nu au f=cut acest lucru.Este, de asemenea, de dorit s= se acorde mai mult= aten]ie educ=riipersoanelor care caut= de lucru \n laboratoarele criminalistice, educ=riicontinue [i training-ului pentru cei care ac]ioneaz= la locul faptei [ipentru cei care lucreaz= deja \n laboratoarele criminalistice, [i ca s= seprevad= mai multe fonduri pentru cerecetarea criminalistic=. Pe aceast=cale, [tiin]a [i tehnologia pot fi mai bine folosite pentru a rezolvaproblema criminalit=]ii \n societatea noastr=.
Amprentele digitale reprezint= o alt= categorie de probe fiziceutilizate pentru identificarea uman= [i, de asemenea, pentru a lega opersoan= de un loc al faptei sau de o victim=. Amprentele reprezint=impresiuni create de “crestele papilare” de pe anumite vârfuri de degete.Aceste creste epidermice sunt aranjate foarte diferit sau \ntr-un desenunic pe fiecare dintre vârfurile degetelor noastre. Aceste desene nu seschimb= pe perioada de la na[tere pân= la moarte. Amprentele daudovada absolut= a identit=]ii. [tiin]a identific=rii amprentelor estedenumit= “dactiloscopie”. Desene similare pot fi descoperite pe palme,precum [i pe degetele [i t=lpile picioarelor. De[i desenul unei amprentepoate fi descris ca o bucl=, vârtej sau arc, \n cadrul fiec=reia din acesteconfigura]ii, crestele pot fi aranjate \ntr-o varietate de c=i. In 1880, HenryFaulds [i William Herschel au descoperit c= fiecare persoan= are undesen unic, permanent, pe vârfurile degetelor sale. Aceast=descoperire a fost, ulterior, verificat= de c=tre Sir Francis Galton care apropus un sistem de clasificare a amprentelor bazat pe desenelecrestelor papilare. Sir Edward Henry a dezvoltat un sistem declasificare bazat pe lucr=rile lui Galton. Henry a devenit [eful poli]ieimetropolitane din Londra. Sistemul de calsificare al lui Henry a fostpublicat \n 1900 [i a fost folosit pentru a colecta [i clasifica amprenteleinfractorilor, fiind utilizat [i ast=zi. |n afar= de sistemul lui Henry maiexist= [i un sistem, folosit \n mare m=sur=, denumit sistemul declasificare NCIC conform c=ruia FBI-ul clasific= un num=r total de optmodele de amprente. Un alt sistem de clasificare a amprentelor bazatpe lucr=rile lui Galton a fost inventat de Juan Vucetich, un argentinian,\n 1888, [i acest sistem este \nc= folosit \n multe ]=ri latino-americane.
Cu toate c= impresiunile l=sate de crestele de pe vârfuriledegetelor noastre, atunci când atingem obiecte, nu sunt \ntotdeaunavizibile, ele pot fi f=cute vizibile prin intermediul unei trat=ri chimice. Oamprent= invizibil= cu ochiul liber este denumit= amprent= latent=.Amprentele latente sunt create de obicei dup= atingerea unui obiect saua unei suprafe]e [i depunerea pe acestea, \n acest fel, a unei secre]iinaturale sau a unui material luat din mediul \nconjur=tor. Totu[i, dup=un contact al unui deget cu obiectul, nu \ntotdeauna este l=sat= oamprent= perfect= (Barnett [i Berger, 1977). Uneori, r=mâne doar oparte a desenului papilar; o amprent= par]ial= putând fi descoperit= \nlocul care a fost atins. Alteori, nu r=mâne la punctul de contact nici oinforma]ie util= despre amprent=. Dactiloscopii vor compara amprentelelatente sau amprentele de compara]ie prin examinarea punctelorspecifice de identificare ale desenului care const= fie din puncte, insule,sfâr[it de creast= sau bifurca]ii. De[i o amprent= relevat= cu tu[ poatecon]ine pân= la 100 asemenea puncte, amprentele latente pot aveanumai o mic= frac]iune din aceste puncte. Anumi]i dactiloscopi cer celpu]in 7 sau 8 puncte identice \nainte de a se putea declara c= amprentalatent= [i cea de compara]ie au aceea[i origine. Totu[i, nu exist= unnum=r anume care s=-i satisfac= pe to]i dactiloscopii.
La \nceputul anilor ‘70 agen]iile de aplicare a legii au \nceput s=foloseasc= computerele pentru a clasifica, stoca [i reg=si informa]iileprivind amprentele. |n prezent, laboratoarele criminalistice dispun deSisteme Automate de Identificare a Amprentelor (AFIS) care scaneaz=imaginea amprentei [i convertesc punctele caracteristice \n informa]iidigitale (Wilson, 1986). Computerul \nregistreaz=, totodat=, pozi]iarelativ= [i orientarea punctelor caracteristice [i stocheaz= datelegeometrice. Bazele de date computerizate au fost create pentru a\nregistra numai amprentele acelor persoane care au fost arestate saucare [i-au dat amprentele pentru angajare (for]ele armate sau g=rzile desecuritate) ori posesorii de arme de foc. Cu ajutorul AFIS, agen]iile deaplicare a legii au fost \n m=sur= s= stocheze datele digitale privindamprentele \n mari baze de date. Folosind aceste dosare digitalizate [iun puternic algoritm de c=utare, amprentele ob]inute de la noile locuriale faptei pot fi comparate cu cele din dosarele infractorilor cunoscu]i.Computerul determin=, totodat=, [i gradul de corelare al modelului,localizarea [i orientarea punctelor caracteristice. El permite comparareaa sute [i mii de amprente din dosare \ntr-o secund= sau dou=. AFIS-ulpreg=te[te apoi o list= a acelor amprente care se potrivesc cel mai multcu amprenta \n litigiu, astfel \ncât un dactiloscop s= poat= face ultimaapreciere privind identificarea sau nu. |n anii din urm=, utilizareaamprentelor pentru verificarea cazierului persoanelor care \ncearc= s=ob]in= slujbe \n anumite domenii a devenit un lucru obi[nuit.
Una dintre cele mai serioase probleme ale analizei [i compar=riiamprentelor latente este faptul c= nu exist= \n mod curent standardena]ionale. Un dactiloscop care examineaz= o amprent= latent= poate s=decid=, dup= ce a observat 7 puncte caracteristice identice cu cele dinamprenta de compara]ie c= exist= asem=nare [i c= cele dou= amprenteau o origine comun=. Un alt dactioloscop poate spune c= ar trage o
concluzie asem=n=toare numai dup= ce a descoperit 8 punctecaracteristice. Un altul poate s= spun= c= \i sunt necesare 9 punctepentru a declara asem=narea. In mod obi[nuit, Biroul Federal deInvestiga]ii nu a stabilit nici un standard pentru acest tip de analiz= [i, caatare, deciziile privind asem=n=rile sunt luate de c=tre exper]iindividuali. In 2002, un caz, cunoscut sub denumirea de Statele Uniteversus. Carlos Ivan Llera Plaza, a fost judecat \n Philadelphia. Ap=rareaa solicitat o audiere privind admisibilitatea probei de identificare aamprentelor. Judec=torul Cur]ii Federale, pe nume Myron Pollock, adecis, la 7 ianuarie 2002, c=: (1) dactiloscopii autoriza]i pot depunem=rturie cu privire la: - principiile pe care se sprijin= identificarea dup=amprente (unicitatea [i permanen]a pe via]=), principii despre carecurtea a luat not=, - metodele folosite pentru descoperirea, relevarea [icompararea amprentelor latente cu amprentele infractorilor cunoscu]i, -asem=n=rile [i deosebirile \ntre amprentele astfel comparate, (2) c=exper]ilor ap=r=rii li se permite s= resping= proba procuraturii, dar (3) c=exper]ii nu vor avea voie s= depun= m=rturie c= amprenta latent= \nlitigiu [i amprenta de compara]ie au fost produse de acela[i deget –m=rturia despre “potrivire”, care a fost admis= \n mod obi[nuit \n toatetribunalele statelor [i federale pân= ce Curtea Suprem= din Illinois adecis \n cazul People versus Jennings, (1911). Pe scurt, un expertdactiloscop nu poate depune m=rturie c= amprenta latent= seam=n= cuo amprent= de compara]ie dac= el va depune ca un expert []iin]ific, totu[im=rturia ar fi permis= dac= expertul ar depune m=rturie ca un artist.
Examinarea amprentelor este un exemplu de analiz= amodelelor. Analiza [tiin]ific= trebuie s= aib= un fundament [tiin]ific, ovalidare, o acceptare de c=tre comunitatea [tiin]ific= [i publica]ii.Decizia lui Pollak a n=scut o controvers= aprig=. Judec=torul Pollak af=cut efortul de a discuta metodologia folosit= \n comparareaamprentelor, denumit= ACE-V (Analiz=, Comparare, Evaluare [iVerificare) [i a descoperit c= “evaluarea” pare a nu fi o metod= [tiin]ific=,\ntrucât ea implic= o apreciere subiectiv=, [i, probabil, c= deoarecemetodologia ACE-V, folosit= pentru a descrie procesul de compara]ie aap=rut pe scena amprentelor digitale relativ recent. Dup= ce a fostobiectul unor enorme presiuni din partea a diferite grupuri, judec=torulPollak [i-a schimbat el \nsu[i pozi]ia, la 13 martie 2002, \ntr-o decizie de60 pagini, când a declarat c= m=rturia unui expert \n amprente despreasem=narea cu o urm= latent= ar putea fi admisibil=.
Un alt exemplu: |n ianuarie 2004, un criminal condamnat careisp=[ea 6 ani de \nchisoare pentru \mpu[carea unui ofi]er de poli]ie dinMassachusetts a fost exonerat [i eliberat din penitenciar. Aceast=exonerare s-a datorat muncii grele a avoca]ilor folosi]i de c=tre ProiectulInocen]= [i testului ADN utilizat ca prob=. |n 1997, un atacator [i–apierdut p=l=ria, atunci când l-a \mpu[cat \n fese pe ofi]erul de poli]ieGregory Gallagher. Dup= \mpu[c=tur=, atacatorul a intrat \ntr-o cas=, ab=ut un pahar cu ap= [i [i-a pierdut tricoul, \nainte de a disp=rea.Victima \mpu[c=turii a reu[it apoi s=-l identifice pe Stephen Cowans,chiar dac= femeia, care era proprietara casei, nu a fost de acord. El afost cel de-al 141-lea de]inut eliberat prin testarea ADN. ADN-ul de pep=l=rie, tricou [i paharul de ap= proveneau, toate, de la aceea[ipersoan=, dar aceasta nu era Cowans. |n cazurile \n care o persoan=a fost condamnat= pe nedrept, avoca]ii trebuie, \n primul rând, s= se\ntoarc= \n timp [i s= se \ntrebe de ce a fost condamnat=. |n cazul luiStephan Cowans, au existat declara]iile martorilor oculari [i odeterminare gre[it= a amprentelor digitale. To]i cei care suntemprezen]i \n aceast= sal= suntem con[tien]i de problema identific=rii dec=tre martorii oculari, dup= o mul]ime de fotografii, sau dintre suspec]iia[eza]i \ntr-un rând, supu[i unor observa]ii succesive sau concurente,deschi[i c=tre o identificare oarb=, dubl= sau simpl=. Semnifica]iaultimei chestiuni este c= martorul ocular poate fi influen]at de c=treofi]erul de poli]ie sau de c=tre investigator. Rezultatul ar putea fi ca\ncrederea \n martorul ocular s= fie \nt=rit= \n special la judecat=. |ns=,\n cazul Cowans, convingerea s-a bazat foarte mult pe o m=rturiedefectuoas= a amprentelor digitale. Ini]ial, urma latent= a fost dirijat=c=tre baza de date AFIS. Ca [i cum n-ar fi fost destul, de[i amprentelesale erau \n baza de date, asem=narea nu a fost descoperit=. Dup= ceCowans a devenit suspect, \n acest caz, un expert \n amprente i-acomparat amprentele sale cu urma latent= [i a declarat c= exist= oasem=nare. Un al doilea expert, care [tia c= primul a declarat c= exist=o asem=nare, a fost solicitat s= verifice aceast= constatare. Acesta esteun exemplu de verificare transparent=, nu de o simpl= sau dubl=verificare oarb=. In acest caz, al doilea examinator a confirmat falsaasem=nare. Este absolut esen]ial ca exper]ii judiciari s= dezvolte o calemai obiectiv= pentru a examina urmele papilare latente [i a le comparacu baza de date a amprentelor luate infractorilor. Este vital s= fiestabilite anumite standarde pentru realizarea acestor analize, iarconstat=rile s= fie consemnate \ntr-un raport legal [i \n m=rturie. De[inoi atribuim condamnarea improprie erorii [tiin]ifice, putem s= oatribuim [i erorii umane. Dac= eroarea uman= exist= \n acest domeniual analizei [tiin]ifice, atunci trebuie s= fim capabili s= o cuantific=m [i s=declar=m probabilitatea erorii umane.
Un alt exemplu despre o concluzie referitoare la asem=nareaurmelor papilare latente prive[te cazul procuraturii din Oregon, referitor
CRIMINALISTICA 37
la un b=rbat de 37 ani, Brandon Mayfield. Acesta a fost arestat, la 6 mai2004, [i a fost folosit ca martor material \n leg=tur= cu atentatele cubombe de la Madrid din 11 martie, \n care 191 persoane au fost ucise[i peste 2000 r=nite. Urme papilare latente au fost descoperite pe opung= de plastic, care con]inea detonatori, g=sit= \n apropierea loculuiplas=rii bombelor. Autorit=]ile spaniole au declarat c= amprenteleapar]in unui cet=]ean algerian, \ns= FBI-ul \nc= crede c= pe pung= sealf= urmele lui Mayfield. In fapt, de[i el a fost pus \n libertate, un marejuriu urmeaz= s= se pronun]e \n aceast= afacere. Inc= o dat=, problemastandardelor se impune, \n ceea ce prive[te modul \n care asem=nareaamprentelor poate fi determinat=.
Ultima zon= despre care a[ dori s= vorbesc o constituie probaurmelor de mu[c=turi. Cu câ]iva ani \n urm=, \n 1999, \n statulMassachusetts, o femeie \n vârst=, pe nume Irene Kennedy, a fostagresat= sexual, b=tut= pe sâni [i ucis= prin [trangulare [i \njunghierede 29 ori, \n timp ce se \ndep=rtase de pe drumul s=u obi[nuit printr-unparc dintr-o suburbie a Bostonului. Ea a fost eviscerat=, un sân i-a fostmu[cat [i un cu]it i-a distrus globul ocular. Pe cadavrul victimei a fostg=sit p=r de pisic=, dar victima nu avea pisic=. Investigatorii au controlatvecin=t=]ile cu câini pentru a-l descoperi pe suspect, ajungând la unb=rbat cam excentric, pe nume Eddie Burke, de 48 ani, un om priceputla toate. Acesta locuia cu mama sa [i cu 32 de pisici. El mai avea chiar[i 5 pisici moarte, p=strate \n frigider. Eddie a fost decoperit cu sângepe mâinile [i hainele sale [i nu a fost capabil s= furnizeze un alibi pentrutimpul \n care femeia a fost ucis=. El a fost arestat [i a fost chemat unodontolog, dentist judiciar, pentru clarificarea cazului. Poli]ia afotografiat urma de mu[c=tur=, iar odontologul a preparat un modelortodontic al denti]iei suspectului. Când analiza sa a fost complet=,media a transmis c= el a declarat constatarea unei asem=n=ri caredenot= c= suspectul este reponsabil de urma de mu[c=tur=. Ulterior, \nacest caz, s-a decis c=, deoarece era vorba de o urm= de mu[c=tur=,era posibil s= se ob]in= saliva din urm= [i s= se fac= analiza ADN atuturor celulelor prezente care nu apar]ineau victimei. Rezultatulsurprinz=tor a fost c= suspectul nu era sursa salivei recoltate din urmade mu[c=tur=. El fost complet exonerat de r=spundere [i eliberat, dup=41 de zile de la arestarea sa, \n ciuda gradului de certitudine alexpertului, exprimat dup= propria sa analiz=. Sângele g=sit pe mâinile[i pe hainele sale apar]inea felinei. Urma palmar= descoperit= pecoapsa Irenei Kennedy nu-i apar]inea suspectului. Acesta este un altexemplu al analizei probelor model care, \n opinia mea, reprezint= maimult o art= decât o [tiin]=. Odontologul a sus]inut c= el nu a declaratniciodat= c= Burke a fost f=r= echivoc cel care a mu[cat, a[a cum apretins mass-media. Mai exist= [i un alt exemplu, pe care \l citez, \n
care un odontolog folosit de procuratur= a indicat, \ntr-un caz \nregistratla New York, c= suspectul a produs urma de mu[c=tur= asupra victimeiucise cu o certitudine [tiin]ific= de 99,99%, \n timp ce odnotologulangajat de c=tre ap=rare a declarat, \n depozi]ia sa, c= nici m=car nu s-a gândit ca vân=taia observat= s= fi fost cauzat= de o mu[c=tur=..
Problemele stabilirii profilului ADN, ale analizei amprentelordigitale [i ale urmelor de mu[c=turi, ale examin=rii probelor digitale, [iale altor forme de examinare a probelor, scot \n eviden]= problemametodologiilor [tiin]elor judiciare care nu dispun de o bun=fundamentare [tiin]ific=, a metodologiilor [tiin]ei judiciare preasubiective, a metodelor [tiin]ei judiciare care nu au o validare proprie,nici suficient= recunoa[tere practic=. Ceea ce este necesar este o larg=infuzie de bani pentru a \nt=ri toate disciplinele [tiin]ei judiciare [i nunumai testarea ADN. Când acest lucru se va \ntâmpla, justi]ia penal= vacunoa[te o adev=rat= revolu]ie nu numai \n Statele Unite, ci [i pe planinterna]ional. Chiar dac= crima va fi \ntotdeauna cu noi, progresele \n[tiin]a judiciar= ne vor ajuta s=-i condamn=m pe vinova]i [i s=-iexoner=m de r=spundere pe cei nevinova]i.
Explica]ii ale unor prescurt=ri folosite \n text:- tehnologia RIFLE = analiza RFLP (Polimorfismul Lungimii
Fragmentelor Restric]ionate).- HLA-DQA1 = numele comercial al unui kit DNA. - PCR = reac]ie polimeric= \n lan] (tehnic= utilizat= pentru a
amplifica/copia mostre de ADN de la o simpl= copie la milioane decopii). |n acest fel, o cantitate mic= de mostr= ADN poate fi multiplicat=pentru a oferi suficient ADN pentru o testare mai extins=.
- analiza SNP = analiza polimorfismului simplu al nucleotidului(reprezint= o tehnic= \n care analistul prive[te pe o baz= simpl= muta]iiledin genom [i apoi compar= un specimen cunoscut cu unul necunoscut).
- analiza PCR-STR = reprezint= procedura, cunoscut=, \nprezent, de amplificare primar= a ADN – din cantit=]i mici \n cantit=]imari [i apoi analiza anumitor regiuni din ADN denumite “perechi scurterepetate”. Perechile scurte repetate reprezint= grupuri de 3-5 nucleotidede baz= repetate mereu [i mereu [i conectate adiacent unul, la altul ca\n exemplul urm=tor : AATT-AATT-AATT-AATT-AATT-AATT
- NIH = Institutul Na]ional pentru S=n=tate al S.U.A.- sistemul de clasificare NCIC = sistemul de clasificare al
Centrului Na]ional de Informa]ii Criminale, baz= de date folosit= de c=treF.B.I.
Traducere [i adaptare de General de brigad= (rez.) dr. Ioan Hurdubaie,
Inspector principal M=lin Gabriel Popa
38 CRIMINALISTICA
|n toamna anului 199., spre surprinderea general= a locuitorilorcomunei C. din jude]ul B., numita P.E., despre care se [tia c= estegravid= \n ultima lun= de sarcin=, a ap=rut vesel= [i, cu o talie supl=,de invidiat.
Necunoscându-se starea nou-n=scutului [i, mai ales, unde seafl=, din oficiu, autorit=]ile de resort s-au sesizat [i au demaratactivit=]i specifice \n asemenea cazuri.
|n curtea casei, \ntr-un cuptor, rareori folosit, s-a g=sit o marecantitate de cenu[=, zgur=, fragmente de lemn ars [i c=rbune, iaramestecate printre acestea numeroase fragmente carbonizate/carbonizate-calcinate/calcinate de oase.
Prin expertizare medico-biocriminalistic= complex= nu s-ag=sit decât un singur fragment osos de origine uman=, aflat\ncorporat \n masa de cenu[= [i zgur=; aceast= realitate de fapt s-aconcluzionat bazat= pe rezultate ale examin=rii radiologice judiciare,ale studiilor morfologice-macroscopice [i morfologic-microscopice pesuprafe]e de sec]iune transversal= seriate [i serologice judiciare,pentru determinarea apartenen]ei de specie.
Practic, din \ntreg corpul unui nou-n=scut la termen nu a r=masdecât un fragment din piciorul drept, restul materialului biologic deorigine uman= fiind distrus prin calcinare.
Coroborate [i cu rezultatele examin=rii obstetrico-ginecologicece au ar=tat semne clinice specifice st=rii de imediat dup= na[tere,respectiv celelalte fapte de observa]ie reie[ite din activit=]i deanchet=, concluziile expertizei, \ntocmite \n cauz=, au fost suficientepentru ca sus-numita s= fie dovedit= ca autoare a infrac]iunii depruncucidere.
Ceea ce aduce oarecare not= de particularizare, la cazulconcret dat, este c= f=ptuitoarea nu a recunoscut acuza]iile aduse deprocuror, apoi de instan]a de judecat=, legate de omorârea nou-n=scutului [i distrugerea cadavrului, prin calcinare, \n cuptor.
|n permanen]= a sus]inut c= “fiul ei a fost luat de concubin,tat=l biologic al copilului, care, pentru a nu fi obligat s=-lrecunoasc=, l-a luat imediat dup= na[tere [i au plecat \mpreun=\ntr-un loc pe care ea nu \l [tia, dar era sigur= c= \l va afla foartecurând”.
Dr. GHEORGHE ASANACHE
Cercetarea locului fapteiLa data de 21.02.2004, Postul de Poli]ie Secuieni,
jude]ul Bac=u, a fost sesizat de c=tre numitul C.Gh., dinmunicipiul Bac=u c=, mergând la locuin]a mamei sale, C.E.79 ani, din comuna Secuieni, sat Odobe[ti, jude]ul Bac=u, ag=sit-o pe aceasta decedat= prezentând urme de violen]= \nzona fe]ei. Pân= la sosirea echipei de cercetare (format= dinprocuror criminalist, specialist criminalist [i ofi]erii operatividin cadrul Serviciului de Investiga]ii Criminale) locul faptei afost asigurat de lucr=torii Postului de Poli]ie Secuieni dincadrul I.J.P. Bac=u.
O dat= sosit=, echipa operativ= a trecut la cercetarealocului faptei, \n cuprinsul procesului-verbal de cercetare lafa]a locului consemnându-se, \n principal, urm=toarele:
• Locuin]a numitei C.E. este situat= \n satul Odobe[ti,comuna Secuieni, jude]ul Bac=u, se \nvecineaz= la sud cudrumul s=tesc, la nord teren agricol, la est teren viran pân= lalocuin]a lui A.L., la vest teren viran [i apoi locuin]a lui C.E.
• Accesul \n curte se face printr-o poart=, \ntr-un singurcanat, g=sit= deschis=, dezasigurat=. De la poart=, pe o calebetonat=, se ajunge, \n partea stâng=, la un corp de cl=dire,cas=, tip vagon. Fiind examinat= din exterior, s-a constatat c=ferestrele [i u[ile acestei cl=diri erau \nchise, asigurate, f=r=urme de for]are. La cap=tul aleii se afl= o buc=t=rie prev=zut=cu o u[= \ntr-un singur canat, de o parte [i de alta a acesteiasunt dou= ferestre. U[a a fost g=sit= dezasigurat=, f=r= aprezenta urme de for]are a sistemului de \nchidere [i asigurare.
• Pe pat se afla cadavrul numitei C.E., n=scut= la datade 04.06.1924, \n satul Odobe[ti, comuna Secuie[ti, jude]ulBac=u. Cadavrul era \nvelit cu o plapum=, având o pern= \nlateral [i una lâng= cap, \ndoit= spre frunte. Picioarele femeiierau scoase de sub plapum=.
• Dup= \nl=turarea plapumei, s-a constatat c= numitaC.E. era dezbr=cat= complet, a[ezat= cu fa]a \n sus, picioruldrept fiind peste piciorul stâng. Ochiul stâng al victimeiprezenta o tumefac]ie care sângera; \n zona buzelor se aflauurme de sânge. Pe sânul stâng s-a constatat prezen]a a dou=zgârieturi cu lungimea de 4 cm [i, respectiv, 3 cm. Mânastâng= era \ndoit= din cot spre cap, având un batic de culoareverde \nnodat ca o leg=tur= \n zona antebra]ului. Mâna aveadegetele \nchise. Mâna dreapt= avea cotul ridicat [i \ndoitspre cap, iar degetele erau \ntinse.
S-a luat m=sura transport=rii cadavrului numitei C.E. lamorga Spitalului Jude]ean Bac=u, concluziile comisieimedico-legale fiind urm=toarele:
• moartea numitei C.E. a fost violent= [i s-a datoratinsuficien]ei respiratorii acute consecutiv asfixiei mecaniceprin comprimarea forma]iunilor anterioare ale gâtului; vasculo– nervoase [i c=ii aeriene (laringe, trahee) cu ajutoruldegetelor mâinii;
• leziunile din regiunea gâtului erau specifice unei asfixiiprin sugrumare, având capacitate tanatogeneratoare direct=,imediat=;
• sus-numita a fost agresat= [i sexual, fapt demonstratprin identificarea spermatozoizilor \n frotiurile vaginalerecoltate.
Deoarece rudele victimei nu au g=sit leg=tura de chei,cu care se p=trundea \n casa propriu-zis=, au procedat lafor]area u[ii de acces de la un chiler, echipa p=trunzândpentru cercetare [i \n interiorul acestei locuin]e. Corpul decl=dire este tip vagon, fiind compus din: chiler (buc=t=rie), undormitor, un hol \ntrebuin]at drept dormitor [i o sufragerie. |nbuc=t=rie nu au fost identificate urme de r=v=[ire a bunurilor.|n primul dormitor se afl= un recamier cu lad=, dou= noptiere,o mas= [i un [ifonier cu dou= u[i. |n continuarea patului seafl= o sob= de teracot=. Rudele au constatat c= bunurile dinlada recamierului au fost scoase de la locul lor, iar \ndul=piorul unde victima \[i ]inea buletinul de identitate [i baniierau urme de r=v=[ire.
|n urma trat=rii, cu pigment verde fluorescent [i negrude fum, au fost identificate, relevate, fixate [i ridicate dou=fragmente de urm= papilar=, care au fost analizate cuimpresiunile rudelor victimei, ce au avut acces \n locuin]=.
Investigarea conduitei simulateLa data de 23.02.2004, Laboratorului de detec]ie a
comportamentului simulat Bac=u i-a fost adresat=rug=mintea de c=tre comanda I.J.P. Bac=u s= anuleze oriceexaminare planificat=, pentru a veni \n sprijinul ofi]eriloranchetatori, \n vederea identific=rii [i prinderii autorului faptei.|n prima faz=, din cercul de suspec]i format, a fost examinatun num=r de 5 persoane, toate pretabile la comiterea uneiastfel de infrac]iuni (persoane cu un comportament violent,mai mult sau mai pu]in “apropiate” cu victima; cele carecuno[teau locuin]a [i anexele, obiceiurile [i veniturile victimeietc.).
Toate cele cinci persoane examinate cu tehnica poligrafnu au prezentat, \n traseele biodiagramelor, indicii cucaracteristici ai comportamentului simulat, fiind excluse, cucertitudine, din cercul de b=nui]i.
La data de 24.02.2004 a fost adus pentru examinare [inumitul T.C.I., vecin cu victima, inclus \n cercul de suspec]ideoarece nu putea s= justifice timpul critic din seara zileide 18.02.2004 (dat= la care a fost v=zut= pentru ultima oar=victima). Preciz=m c= medicina legal= nu s-a putut pronun]aclar asupra datei mor]ii, aceast= dat= reie[ind dininvestiga]iile efectuate de c=tre ofi]erii de poli]ie operativi.
|n cadrul discu]iilor pre-test subiectului i-au fostprezentate: tehnica poligraf, pe scurt metodologia deexaminare, \ntreb=rile critice, relevante care \i vor fi adresate,acesta dându-[i acordul pentru a fi examinat. |ntreb=rilecritice au fost dup= cum urmeaz=:Nr. 4: “{tii sigur cine a violat-o [i omorât-o pe C.E.?” – R.: – Nu;Nr. 6: “Tu ai omorât-o pe C.E.? – R.: – Nu;Nr. 9: “Miercuri – 18.02.2004 – ai fost \n cas= la C.E. [i i-ai luatbanii [i alte lucruri?” – R. – Nu;Nr. 11: “Miercuri 18.02.2004 – ai lovit-o [i ai strâns-o de gâtpe C.E?” – R.: Nu, dup= care s-a trecut la examinareapropriu-zis=. Biodiagrama obi[nuit= \n cadrul Testului nr. 3(dup= simularea specific=) a fost concludent= (vezi Anexa)pentru a trage o concluzie cert= de implicare direct= anumitului T.C.I. \n comiterea faptei. Testul nr. 4 avea s= vin=ca o confirmare a celor constatate pu]in mai \nainte.
CRIMINALISTICA 39
Comisar de poli]ie psiholog IONEL T+NASEComisar de poli]ie EUGEN GOLDAN
Prezentându-i-se rezultatul examin=rii, cât [i traseelebiodiagramelor, numitul T.C.I. a \nceput s= fac= m=rturisiricomplete asupra comiterii faptei, astfel: \n data de 18.02.2004,dup= ce a consumat mai multe b=uturi alcoolice cu cei dinanturajul s=u, s-a hot=rât cu unul dintre ace[tia s= comit= unfurt de animale de la o alt= persoan= din localitate. Refuzat latelefon de unul dintre trafican]ii de animale, se desparte de celcu care pl=nuise comiterea acestei infrac]iuni [i, “\narmat” cu unbidon de vin, pleac= spre locuin]a prietenei sale din aceea[ilocalitate. Refuzat [i de aceasta, pe motivul c= este subinfluen]a b=uturilor alcoolice, “d= gata” tot vinul [i se \ndreapt=spre cas=. Când a ajuns \n dreptul locuin]ei lui C.E., a intrat \ncurte, iar \n continuare (spicuim din declara]ia lui dat= \n fa]aprocurorului): “eu am strigat la u[= <tanti E.>... Când am intrat\n cas= am constatat c= C.E. era \n pat [i se trezise. eu i-am zisnumitei C.E.: <,hai bab= s= te...>. Aceasta mi-a r=spuns <haim=i b=iete, dar s= nu m= ba]i>. C.E. [i-a dat fusta de pe ea jos,iar eu i-am dat tricoul. S-a dezbr=cat la pielea goal=. {i eum-am dezbr=cat de haine. Eu am avut raport sexual cu C.E. odat=, C.E. mi-a cerut s= mai am o dat= raport sexual cu ea [iam acceptat. Eu i-am cerut numitei C.E. s=-mi dea 100.000 lei,sub form= de \mprumut. C.E. mi-a spus s= iau cheile dinsertarul dulapului de lâng= mas= (...). C.E. mi-a spus s= deschidu[a de la cas=, s= intru \n chiler [i apoi \n cas=, s= caut \ntr-onoptier=, \ntr-un caiet [i s= iau 100.000 lei. Am luat cele dou=leg=turi de chei (...) am pus cheile pe mas=, dup= care am merslâng= pat [i am strâns-o de gât, am \mpins la baza gâtuluilateral cu degetele mari. (...) C.E. se zb=tea, aceasta a [ihorc=it. Deoarece mai horc=ia, \n acela[i fel, am prins-o \nc= odat= cu degetele. Eu mi-am dat seama c= C.E. a murit. Ammers la locuin]=, am deschis lac=tul cu una din chei [i am intrat\n cas=. Am intrat \ntr-o alt= camer= [i am deschis u[a de lanoptier=. Am luat caietul cu toate actele. Am v=zut c= \n caietulrespectiv era [i o sum= de bani. Am luat caietul cu actele \nmân=, am ie[it din cas=, am \nchis u[a [i am plecat. Am \ncuiatnumai cu cheia de la broasc=, lac=tul l-am luat cu mine. Dincurtea locuin]ei am ie[it \n gr=din= [i am mers pe lâng= gardulnumitului M.V. (...) Acesta are lâng= gard un [opron care esteacoperit cu tabl=, am ridicat o bucat= de tabl= [i am aruncatcele dou= leg=turi cu chei [i lac=tul, apoi am trecut peste drum\n locul unde M.V. are ni[te glugi de coceni. Eu am vrut s= daufoc la acele acte [i la caiet. (...) Deoarece nu ardeau, amrenun]at s= le dau foc, stingând orice urm= de foc cu z=pad= cas= nu ia foc gluga de coceni (...) [i caietul cu toate actele l-amascuns sub un snop. Eu am dormit, \n acea noapte, sub ni[teciocani \n gluga de coceni, a doua zi, \n jur de ora 7,30,mergând acas=. |nainte de a merge acas= am v=zut suma debani luat= [i am v=zut, c= era 1.500.000 lei \n bancnote de câte100.000 [i 50.000 lei, nu re]in num=rul pentru fiecare dintre
acestea. Joi 19.02.2004, am mers acas= la A.L. [i am cump=ratcu suma de 700.000 lei o pereche de blugi, o bluz=, o perechede adida[i, iar restul sumei am cheltuit-o”.
Ulterior, la reconstituire, aveau s= fie descoperite [iidentificate toate mijloacele materiale de prob= pe careautorul \ncercase ini]ial s= le ascund=, cât [i confirmarea, \ntimp [i spa]iu, a celor declarate de f=ptuitor.
Date despre autor; scurt profil psihologic:• T.C.I. – n=scut la data de 07.09.1984 \n Secuieni, Bac=u;• acela[i domiciliu;• na]ionalitatea: român=;• studii: 7 clase;• ocupa]ie: f=r=;• nec=s=torit;• stagiul militar: nesatisf=cut;• f=r= antecedente. Expertiza psihiatric= concluzioneaz= c= T.C.I. nu sufer=
de nici o boal= psihic=, având discern=mânt asupra faptelors=vâr[ite; chiar dac= M.P. Raven [i celelalte teste deinteligen]= aplicate de noi indic= un intelect de limit=.
Testul Szondi prin scalele ob]inute:• vectorul S (al pulsiunilor sexuale subliniaz= ambivalen]a
fa]= de nevoia de virilitate, prezen]a unui subiect u[or efeeminatcu tendin]e latente spre inversiunea scopului sexual;
• vectorul P (al pulsiunilor paroxismale) sugereaz= ocriz= cu o acumulare latent= a afectelor;
• vectorul Sch (al pulsiunilor Eului) prezint= un EUinhibat (cu r=bufniri spontane) care utilizeaz= ca mecanismede defens= nega]ia [i represiunea;
• vectorul C (al pulsiunilor de contact, al leg=turii culumea exterioar=) subliniaz= tendin]e de infidelitate, dec=utare permanent= [i instabilitate: indic= clar imaturitateintelectual= (incapacitatea subiectului de a prevedeaconsecin]ele ac]iunilor sale, centrat, prin modul de ac]iune,asupra prezentului), cât [i o imaturitate afectiv=, principiulpl=cerii surclasând pe cel al realit=]ii.
|n ceea ce prive[te victima, dac=, prin comportamentuls=u neglijent, nu ar fi \ncurajat autorul \n diferite momente(acceptarea rela]iilor sexuale, oferirea cheilor, indicarea loculuiunde se afl= banii) posibil s= nu se fi ajuns la acest sfâr[it tragic.
|n cadrul discu]iilor post-test s-a \ncercat [i o “protec]ie”a autorului \n momentul desf=[ur=rii ac]iunii infrac]ionale, oexplica]ie logic= a celor \ntâmplate, fapt ce nu a putut fi dusla bun sfâr[it, subiectul afirmând cu senin=tate c= a[a au statlucrurile, dar cu aceea[i senin=tate [i legea [i-a spuscuvântul, acesta fiind trimis \n judecat= cu propunerea de ase aplica pedeapsa maxim=.
40 CRIMINALISTICA
DIAGRAMA OB}INUT+ |N URMA EXAMIN+RII NUMITULUI T.C.I.
|n preocuparea de a asigura o maxim= ocrotire aintegrit=]ii corporale [i s=n=t=]ii persoanei, legea penal=are \n vedere toate treptele de gravitate a faptelor,\ncepând de la simpla lovire la omorârea victimei, caurmare a v=t=m=rilor provocate.
Lovirea, violen]a nu constituie numai un prejudiciuadus corpului victimei, dar [i o \nc=lcare a demnit=]iiacesteia, o traumatizare a psihicului celui lovit. Nim=nuinu-i este \ng=duit= o atare comportare, indiferent derela]iile \n care se pot g=si dou= sau mai multe persoane.
|n ultimii ani, organele de urm=rire penal= dinCapital= s-au confruntat cu foarte multe cazuri dev=t=mare corporal= din culp=, unele dintre ele cuconsecin]e grave, provocând victimei o mutilare,pierderea unui sim] sau organ, o infirmitate permanent=,fizic= sau psihic=.
Un asemenea caz a fost al inculpatului CiomuNaum-Niculae, 56 ani, conferen]iar univ. dr. la Facultateade Medicin= din Bucure[ti, care a fost trimis \n judecat=pentru s=vâr[irea infrac]iunii prev=zut= de art. 184 al. 2 [i4 C. pen. (v=t=mare corporal= grav= din culp=). |ntrucâtcazul a fost foarte mediatizat, vom prezenta, \n sintez=,principalele aspecte, rezultate la finalizarea urm=ririipenale, \n scopul elucid=rii unor probleme ap=rute \nmod eronat.
Manevre chirurgicale gre[iteZiua de 13 iulie 2004 a fost o zi cu “ghinion” pentru
medicul chirurg Ciomu Naum-Niculae de la Spitalul “Prof. dr.Theodor Burghele”.
|n diminea]a acestei zile a efectuat o interven]iechirurgical= de ectopie testicular=, pacientului Jiga Ion. Prinrealizarea unor manevre chirurgicale gre[ite, medicul Ciomui-a cauzat v=t=m=ri grave lui J.I., amputându-i penisul.
Potrivit raportului de expertiz= medico-legal= alInstitutului Na]ional de Medicin= Legal= “Prof. dr. MinaMinovici”, aceste leziuni i-au pus victimei \n primejdie via]aprin sec]ionarea unor vase sanguine importante [i prinreten]ia acut= de urin= consecutiv=. Totodat=, i-au produs oinfirmitate fizic= permanent= prin pierderea ireversibil= afunc]iei copulatorii [i i-au cauzat distrugerea unui organ.
|n aceast= cauz=, Parchetul de pe lâng= TribunalulBucure[ti s-a sesizat din oficiu, \ncepând urm=rirea penal=sub aspectul s=vâr[irii infrac]iunii prev=zute de art. 184 alin.2 [i 4 C.pen. fa]= de dr. Ciomu, iar, dup= aproximativ 15 zile,a pus \n mi[care ac]iunea penal= fa]= de acesta, subaspectul s=vâr[irii aceleia[i infrac]iuni.
Din materialul probator a rezultat c= partea v=t=mat=Jiga Ion, \n urma unor dureri testiculare, s-a prezentat, la\nceputul lunii iulie 2004, la Spitalul, “Prof. dr. TheodorBurghele”, unde a fost consultat de medicul de gard= StoicanNicolae. Ulterior, pacientul a fost consultat [i de mediculchirurg Ciomu, care a dispus efectuarea unei ecografii. |n
baza acestor examin=ri, s-a stabilit diagnosticul “ectopietesticular=”, precizându-se c= este nevoie de o interven]iechirurgical=. |n discu]iile purtate de dr. Ciomu cu pacientul, arezultat c= acestuia din urm= trebuie s=-i fie extirpat testicululetopic, printr-o opera]ie, \ntrucât putea deveni cancerigen.
|n ziua de 12 iulie, Jiga Ion a revenit din nou la Spital [i s-a internat pentru efectuarea interven]iei chirurgicale. MediculCiomu a decis ca opera]ia s= aib= loc a doua zi, ceea ce s-a\ntâmplat. Pacientul a fost adus din salonul de internare \n salade opera]ie, unde se afla echipa medical=, compus= din:medicul chirurg Ciomu N, medicul Stoican Nicolae, asistentamedical= Nedu Mariana-Liliana, medicul anestezist SanduDaniela [i asistenta medical= Mazilu Doina Carmen.
|n timpul efectu=rii opera]iei, medicul Ciomu, folosindbisturiul [i electrocauterul asupra pacientului Jiga Ion, aexecutat manevre chirurgicale gre[ite, care au avut ini]ial labaz= confuzia pe care a f=cut-o \ntre suprafa]a testiculului [isuprafa]a corpilor caverno[i. Ca urmare a acestor opera]iunigre[ite, generate de tratarea superficial= a cazului, a fostprodus= sec]ionarea penisului \n trei fragmente, rezultândastfel amputa]ia acestuia. Cu privire la momentul interven]ieichirurgicale, membrii personalului echipei medicale, care \lasistau pe dr. Ciomu, au declarat c= nu au observat nimicneobi[nuit \n comportamentul acestuia, cu excep]ia unei micist=ri tensionale, când a ridicat glasul la medicul StoicanNicolae [i a cerut asistentei medicale s= vad= punga unde apus resturile anatomice extrase din corpul pacientului.Realizând ceea ce s-a \ntâmplat, medicul Ciomu a spus:“Ce am f=cut? L-am nenorocit!”.
Dup= acest moment, cel \n cauz= a cerut asistenteiNedu Mariana Liliana s= anun]e conducerea spitalului. Lasala de opera]ii au ap=rut medicii Persu Stelian [i G=lu[anuMihail Bucur-Eugen, care au constatat modul gre[it \n cares-a efectuat interven]ia chirurgical=, hot=rându-setransferarea victimei la alt spital, \n vederea \ncerc=riiefectu=rii unei interven]ii chirurgicale reparatorii dereconstruc]ie a penisului. Având \n vedere complexitateamalforma]iei congenitale [i riscul prezen]ei altor malforma]iiarteriale sau venoase [i neavând posibilitate de chirurgiemedico-vascular= \n Spitalul Clinic “Prof. dr. Theodor
CRIMINALISTICA 41
MARIUS IACOB – prim procuror adjunct al Parchetului de pe lâng= Tribunalul Bucure[ti
REMUS BUD+I – procuror-[ef la Sec]ia de Urm=rire Penal= a Parchetuluide pe lâng= Tribunalul Bucure[ti
Burghele”, de reconstruc]ie, s-a luat m=sura transfer=rii deurgen]= a pacientului la Clinica de Chirurgie Plastic= [iReparatorie a Spitalului de Urgen]= Universitar Bucure[ti.Atât dr. Ciomu N. cât [i dr. Stoican M. au \nso]it victima laclinica men]ionat=, stabilindu-se diagnosticul “amputa]iecomplet= de penis pe trei nivele (una transcutant=, dou=subtegumentare); bont de amputa]ii inversat, ligaturat”. Laaceast= clinic=, Jiga Ion a fost consultat, atât de mediculJecan Cristian-Radu, cât [i de [efa clinicii, medicul DoinaDumitrescu care au decis c= reconstruc]ia penisului, \n acelmoment, era practic imposibil= [i, totodat=, contraindicat=.(De men]ionat c= cei doi medici au efectuat fotografii alefragmentelor de organ amputat, pe care le-au pus ladispozi]ia organelor de urm=rire penal=). Ulterior, Jiga Ion afost transferat la Spitalul Fundeni pentru efectuarea uneicistoscopii. La acest spital, medicii chirurgi au intervenitchirurgical, practicându-se cistoscopie minim= suprapubian=.
Dup= dou= zile, pacientul a fost readus la Spitalul Clinicde Urgen]= Bucure[ti – Clinica de Chirurgie Plastic=, cudiagnosticul: “Amputa]ie iatrogen= de penis. Inciziepostoperatorie recent=, zona inghinal= stâng=, \n curs detransformare septic=. drenaj urinar extern cu cistofix“. {i laacest spital s-a intervenit operator, iar, la data de 30 iulie2004, pacientul a fost externat, cu recomandarea continu=riitratamentului chirurgical.
Mijloace de prob=Din probele aflate la dosarul cauzei vom reda aspecte
de interes, \n vederea stabilirii adev=rului.• Declara]ia p=r]ii v=t=mate:“… am fost anesteziat, iar din timpul opera]iei nu-mi
amintesc prea multe. |mi amintesc c=, la un moment dat,când mi-am revenit pu]in l-am auzit pe dr. Ciomu r=stindu-sela cineva [i având o stare de agita]ie. Nu pot s= precizezexact ce cuvinte a pronun]at dr. Ciomu, \ns= ar=t c= sigur
l-am auzit ]ipând. Apoi, am sim]it o usturime \n zona \n caream fost operat. Am spus c= m= doare ceva, iar doctori]aanestezist= m-a [ters pe frunte [i mi-a spus s= stau lini[tit, auap=rut unele complica]ii, dar totul va fi bine. Dup= aceea, mis-a f=cut anestezie din nou [i nu-mi amintesc nimic, m-amtrezit pe o bancard=, \n afara spitalului, când eram urcat \nsalvare [i eram dus la Spitalul Universitar…Despre faptul c=dr. Ciomu mi-a amputat penisul am aflat abia la spitalulFloreasca…”
• Expertiza medico-legal= a Institutului Na]ional deMedicin= Legal= “Prof. dr. Mina Minovici”.
Examinarea medico-legal= a pacientului [i apreparatelor histopatologice a scos \n eviden]= urm=toarele:
1. “Numitul Jiga Ion, \n vârst= de 33 ani, prezint= lipsapenisului prin amputa]ie, postoperatorie (iatrogen=).
2. Leziunile s-au putut produce prin ac]iunea unui corpt=ietor (bisturiu) [i pot data din 13 iulie 2004.
3. Leziunile au necesitat circa 30-35 zile de \ngrijirimedicale [i au pus via]a victimei \n primejdie, atât prinsec]ionarea unor vase sanguine importante, cât [i prin reten]iaacut= de urin= consecutiv=, care a necesitat cistoscopie.
4. |n urma leziunilor produse, sus-numitul prezint=infirmitate fizic= permanent=, prin pierderea inevitabil= afunc]iei copulatorii.
5. Lipsa prin amputa]ie a penisului reprezint= pierderede organ [i este de natur= a produce victimei un prejudiciumoral major.
6. La momentul examin=rii (la trei s=pt=mâni de latrauma suferit=), pacientul prezint= o stare depresiv-anxioas=reactiv= de intensitate medie, a c=rei evolu]ie, \n timp, nupoate fi prognosticat= \n prezent.
7. Examenul fragmentelor peniene la SUUB [i la INML“Mina Minovici” Bucure[ti indic= prezen]a a trei fragmente(unul proximal, unul intermediar [i unul distal), rezultatul a treisec]iuni complete, efectuate perpendicular pe axullongitudinal al penisului, dou= subtegumentar (una proximal=[i una intermediar=) [i una transcutan=, situat= distal.
8. Suprafa]a testiculului [i suprafa]a corpilor caverno[iseam=n= izbitor de mult, cele dou= elemente anatomiceputând fi confundate de un ochi neexperimentat. Confuziacelor dou= elemente anatomice este deci posibil=, darinadmisibil= pentru orice chirurg, deoarece exist=, pe lâng=aceast= asem=nare superficial=, diferen]e majore de pozi]ieanatomic= [i de consisten]=. |n acest caz, chirurgul aconsiderat c= are de-a face cu un testicul, având \n parteaproximal= funicul spermatic (confundat cu r=d=cina corpilorcaverno[i) [i \n partea distal= aderen]e tisulare (confundatecu partea distal= a corpilor caverno[i).
Cel mai posibil, sec]iunea distal= a fost efectuat= prima(rezultând o hemoragie relativ redus=, care nu era de natur=s= alarmeze medicul [i s=-I fac= s= \[i dea seama de eroare).A fost urmat= de sec]iunea proximal=, care a determinat ohemoragie important=.
Realizarea acestor sec]iuni reprezint= gre[eli detehnic= \n cadrul unei cure chirurgicale pentru ectopietesticular=, reprezentând gesturi inadecvate [i nejustificate,denotând o abordare superficial= a cazului.
Caracteristicile morfologice [i topografice ale sec]iunilorexclud producerea lor, \n totalitate sau par]ial, prin “alunecareabisturiului” (a[a cum afirm= medicul operator \n declara]ia sa).
9. Din fotografiile puse la dispozi]ie se constat=, petegument, la nivelul fragmentului distal, la 2-3 mm de planulde sec]iune, un [an] uniform, circumferen]ial, lat de cca 1 mm[i adânc de cca 1mm (raportul la scara la care sunt realizatefotografiile). Acesta s-a produs prin comprimarea
42 CRIMINALISTICA
(ligaturarea) regiunii, f=r= a se putea preciza motiva]iaaplic=rii acestei ligaturi, mai ales la acest nivel.
10. Studierea fragmentelor dup= fixarea, prin sec]iunilongitudinale, a pus \n eviden]= amprenta [an]ului deschis,f=r= infiltrate sanguine.
11. Din protocolul operator nu rezult=, de[i ar fi trebuit,momentul extirp=rii testiculului stâng ectopic, atrofic.
12. Conduita medico-chirurgical= ulterioar=, \n spitaleleFundeni, SUUB [i Clinic de Urgen]= a fost corect= [iadecvat= fiec=rei etape evolutive a cazului”.
• Declara]ia medicului Ciomu Naum-Niculae:“Am plecat de acas=, \n jurul orei 6.40, [i am ajuns \n
spital \n jurul orei 7,00. Men]ionez c= m= aflam \ntr-o starepsihic= normal=. Primul lucru pe care I-am f=cut a fost acelade a-mi vedea bolnavii opera]i anterior, \n reanimare [i pesec]ii. Am trecut [i prin salonul unde se afla d-nul Jiga (sauI-am v=zut pe culoar, nu-mi mai amintesc exact) [i i-am spusc= vom fi primii la opera]ie. M-am deplasat apoi la et. 1 la salade opera]ie [i am spus c= poate fi adus bolnavul (...) Ampracticat o incizie inghinal= stâng=, am p=truns \n canalulinghinal, folosindu-m= de bisturiu [i de electrocauter. Amindividualizat funiculul spermatic care era atrofic, funicululspermatic este de fapt cordonul testiculului pe unde vinvasele [i nervii. Continuând disec]ia am individualizat \n bazaecografiei testiculul de cca 2/2 cm, situat intern de orificiu,spre r=d=cina corpului cavernos (penisul). Testiculul era lipitde r=d=cina penisului fiind situat intern de orificiul testicular,am \ncercat s= disec testiculul [i, \ntrucât erau aderen]e c=trer=d=cina penisului, accidental s-au sec]ionat corpii caverno[i(penisul). |n acel moment am sim]it o tensiune intracranian=iar vederea mi-a devenit \n]e]o[at=. Pre] de câteva secundemi-am pierdut tranzitoriu cuno[tin]a, f=r= s= cad \ns=. Atuncimi-a alunecat bisturiul pentru a doua sec]iune a penisului.Aveam impresia c= efectuam o alt= opera]ie (de fapt estevorba de o senza]ie, nu de o impresie). Alt= dat= nu am maiavut asemenea st=ri. Era pentru prima oar= când mi s-a\nt=mplat a[a ceva. Nu cred c= persoanele din jurul meu ausesizat ceea ce mi s-a \ntâmplat. Dr. Stoican nu aveaexperien]a necesar= pentru a vedea ceea ce fac [i a m= opri.Men]ionez c= opera]ia aceasta a durat peste dou= ore, or, \nprincipiu, aceast= opera]ie ar trebui s= dureze circa o or=.Când mi-am revenit din aceast= stare, de scurt= durat=, amobservat c=, \n mâna dreapt=, aveam o bucat= din corpulcavernos. Bisturiul \l aveam \n mâna stâng=. Precizez c= suntstângaci, dar operez la fel de bine cu mâna dreapt=. Am pusaceast= bucat= pe masa operatorie [i imediat am scos [icealalt= bucat= pe care am pus-o tot pe masa operatorie. Atreia pies= s-a desf=cut de pe corpul cavernos. Am realizat c=am gre[it ceva [i mi-am pus m=inile pe masa operatorie (defapt pe câmpul operator) [i am spus «Ce am f=cut?» I-amspus asistentei s=-I cheme pe [eful clinicii, prof. Persu…”
•Declara]ia medicului Stoican Nicolae:“Era pentru mine prima oar= când participam la o astfel
de opera]ie - orhiectomie pe testicul ectopic. |n timpulinterven]iei, dr. Ciomu s-a comportat normal, nu am observats= aib= vreun moment de c=dere [i nici nu mi s-a p=rut nimicanormal \n comportamentul s=u. Men]ionez c=, \n timpulopera]iei, eu nu am avut câmp vizual pentru a vedea exactopera]iunile efectuate de dr. Ciomu. |n timpul opera]iei nu amobservat c= au fost sec]iona]i corpii caverno[i ai penisului.T=ierea corpilor caverno[i s-a f=cut \n urma controluluimanual [i probabil vizual al doctorului Ciomu, f=r= ca eu s=am posibilitatea de a observa [i de a interveni [i nici calitateade a evalua gesturile chirurgicale. |n timpul opera]iei, dr.Ciomu mi-a explicat, pân= la un moment dat, manevreleefectuate, \ns= la un moment dat a \ncetat s= mai spun=verbal gesturile chirurgicale efectuate. |nspre finalul opera]iei,
\n momentul \n care ne preg=team s= \nchidem plagaoperatorie, dr. Ciomu a observat faptul c= a sec]ionat o partedin penisul pacientului. |mi amintesc c= a existat un momentde tensiune \n care dr. Ciomu a luat o atitudine gânditoare,gândindu-se probabil la alternativele de urmat (...) Men]ionez\nc= o dat= c= nu-mi explic gesturile chirurgicale desec]ionare ale dr. Ciomu. Men]ionez c= nu s-a realizat nici osec]ionare din exterior a penisului, toate manevrele operatoriiefectuându-se prin plaga operatorie, prin abord inghinal (...)Acesta este [i motivul pentru care am realizat, \n final, c=lipse[te o parte din penis.”
• Declara]ia medicului Sandu Daniela“… Am participat \n calitate de anestezist [i la alte
opera]ii efectuate cu dr. Ciomu, iar comportamentul s=u, \ncadrul interven]iei asupra pacientului Jiga lon, nu a diferit fa]=de cel din alte interven]ii chirurgicale efectuate. Opera]ia \nsine nu a avut nimic neobi[nuit decât prelungirea ei \n timp.|n mod obi[nuit o asemenea interven]ie dureaz= aproximativo or=. Opera]ia asupra lui Jiga lon a durat peste trei ore.Precizez c= opera]ia a \nceput la ora 7,50. Totul a p=rut a fi\n regul= pân= \n momentul \n care dr. Ciomu a analizat piesasec]ionar=. Nu pot s= precizez exact cuvintele dr. Ciomu, \nacele momente, dar au fost ceva de genul «I-am nenorocit».Dup= acest moment pentru c= pacientul nu mai aveaanalgezic am intervenit practicând anestezie general=.Doctorul Ciomu a cerut s= fie anun]at prof. Persu. Personalnu I-am v=zut pe dr. Ciomu s= cad= \n genunchi \n acelemomente. Dup= acest moment a \nchis plaga inghinal= (...)”
• Declara]ia asistentei Dedu Mariana-Liliana:“Pe tot parcursul desf=[ur=ri interven]iei chirurgicale nu
am observat nimic anormal \n comportamentul doctoruluiCiomu Naum-Niculae (...) Eu nu am putut s= observ cuexactitate ce opera]iuni a efectuat doctorul Ciomu Naum-Niculae [i mi s-a p=rut c= opera]ia decurge normal. |ntr-oopera]ie, atribu]ia mea este aceea de a fi atent= la ce \mi ceredoctorul [i s=-i respect indica]iile, \ns= nu intr= \n atribu]iilemele observarea manevrelor chirurgicale din plag=. De altfel,dac= m= apropii de chirurg, exist= riscul desteriliz=riiacestuia. |n timpul opera]iei eu am fost aceea care am ]inutpunga din plastic \n care medicul Ciomu Naurn a introduspiesele anatomice extrase din corpul pacientului, \ns=, \n acelmoment, eu nu mi-am putut da seama c= sunt buc=]i dinpenisul pacientului. Am observat c= s-a schimbat ceva \ncomportamentul doctorului Ciomu atunci când a ridicat tonulla medicul care \l ajuta. Ulterior opera]ia s-a desf=[urat f=r=incidente \ns=, la un moment dat, dr. Ciomu Naum s-a uitat\nspre punga \n care erau ]inute piesele anatomice extrasede la pacient [i a exclamat «ce am f=cut...i-am t=iat corpiicaverno[i...» I-am \ntrebat pe doctor ce s-a \ntâmplat [iatunci mi-a spus s= \l chem pe prof. Persu, fapt pe care I-am[i f=cut. M-am \ntors, \nainte de apari]ia prof. Persu, [i amobservat c=, \n sala de opera]ie dr. Ciomu Naum s-a l=sat \ngenunchi [i a spus «L-am nenorocit ...» Am observat c= aveaochii \nl=crima]i. S-a ridicat din genunchi, \nainte de apari]iaprofesorului Persu care, dup= ce a intrat, a examinat pieseleprelevate (....)”
• Declara]ia asistentei Mazilu Doina CarmenNu am realizat c= s-a \ntâmplat ceva neobi[nuit \n
timpul opera]iei decât \n finalul acesteia, atunci când mediculCiomu Naum s-a uitat \nspre punga unde se aflau pieseleanatomice extrase de la pacient [i a exclamat «I-amnenorocit». Colega mea, asistenta Nedu Mariana, I-a \ntrebatce s-a \ntâmplat [i dânsul a repetat aceea[i expresie (...)”
• Declara]ia so]iei pacientului (Jiga Liliana-Cecilia)“|n jurul orei 7.30-8.00, so]ul meu a intrat \n opera]ie.
Dup= aproximativ dou= ore a ie[it din sala de opera]ie oasistent=, foarte agitat=, alergând pân= la parter. Dup= ce
CRIMINALISTICA 43
aceasta s-a \ntors, \n urma ei a intrat un medic mai \n vârst=,mai gr=su], pe care nu-I cunosc. Apoi din sal= a ie[it dr.Ciomu foarte agitat, I-am \ntrebat despre ce este vorba, dac=s-a \ntâmplat ceva. Mi-a spus c= este r=u, dar nu poate s=-mispun= ce s-a \nt=mplat (...). L-am \ntrebat din nou ce s-a\ntâmplat. Mi-a spus c= testiculul a fost foarte aproape der=d=cina penisului [i, din acest motiv, a fost nevoit s=-i taie [io bucat= din r=d=cina penisului (...)”
• Declara]ia medicului Persu Stelian“Am fost anun]at de asistenta Nedu Mariana c=
doctorului Ciomu i s-a \ntâmplat un accident \ntr-o opera]ie,f=r= s=-mi dea alte am=nunte. M-am deplasat, \mpreun= cuasistenta, pân= la blocul operator unde, \n afara s=lii deopera]ie, m-am \nt=lnit cu dr. Ciomu Naum care, la \ntrebareamea ce s-a \ntâmplat, mi-a r=spuns c= a t=iat corpul spongiosal penisului. I-am cerut dr. Ciomu s=-mi arate piesa cares-a scos, intrând cu acesta \n sala de opera]ie.Fragmentele anatomice extrase se aflau \ntr-o pung= dinplastic obi[nuit= pentru a fi trimise la anatomie patologic=.Uitându-m= \n aceast= pung= mi-am data seama c= n-afost t=iat doar corpul spongios, ci era o sec]iune complet=de penis, \n trei fragmente. L-am \ntrebat pe dr. Ciomu cuma procedat [i mi-a spus c= nu-[i d= seama cum a sec]ionatpenisul, de[i a afirmat c= disec]ia a fost dificil=. Precizezc=, \n mod normal, o asemenea opera]ie de ectopietesticular= dureaz= cca. 30 de minute, \ntrucât nu se puneadecât problema orhectomiei (...)”.
• Expertiza medico-legal= psihiatric= a I.N.M.L.“Mina Minovici” privindu-l pe Ciomu Naum-Niculae:
1. Subiectul expertizat nu prezint=, \n general, tulbur=ripsihice sau de personalitate, conform defini]iilor OMS.Prezint= o personalitate accentuat= de tip mixt predominantintrovertit, paranoid, instabil-impulsiv.
2. Nu simuleaz= [i nu disimuleaz= afec]iuni psihice.3. La momentul examin=rii actuale are capacitate
psihic= de apreciere critic= a con]inutului [i a consecin]elorfaptelor sale, având discern=mântul p=strat.
4. Numitul Ciomu Naum-Niculae prezint= semneleneurologice clinice [i imagistice ale unui accident vascularcerebral a c=rui dat= de producere nu poate fi precizat=. Pefondul acestor modific=ri neurologice obiectivate prin investiga]iiclinice [i paraclinice rezult= cu certitudine existen]a uneiinsuficien]e circulatorii cerebrale. Asociat= cu o personalitateaccentuat= de tip mixt predominant introvert paranoid instabil-impulsiv, insuficien]= circulatorie cerebral=, pe fondul unui factorstressor major, poate duce la alterarea st=rii de con[tien]= [i,implicit, a diminu=rii capacit=]ii psihice. Ca atare, capacitatea dediscern=mânt a fost p=strat= pân= \n momentul primei incizii, lanivelul corpilor caverno[i, care s-a constituit ca factordeclan[ator al tulbur=rii de con[tien]=, cu diminuarea capacit=]iipsihice de apreciere critic= a con]inutului [i consecin]eloractelor respective, având, \n continuare, discern=mântuldiminuat. Cu privire la expertiza psihiatric=, expertul parte alp=]ii v=t=mate, prof. Dr. Vladimir Beli[ a men]ionat “acceptconcluzia, cu urm=toarea precizare: con[tientizarea erorii detehnic= chirurgical=, rezultat= \n condi]ii de discern=mântp=strat, s-a putut constitui ca factor declan[ator (pe fondultulbur=rilor neuropsihice preexistente) al diminu=rii capacit=]iipsihice de apreciere critic= a con]inutului [i consecin]elor actuluioperator, determinând recurgerea la tehnici operatorii eronate,\n condi]iile unui discern=mânt diminuat”.
|ncadrarea juridic= a faptei|ncadrarea juridic= a fapteiAnalizând fotografiile digitale efectuate, chiar \n ziua
interven]iei chirurgicale, de c=tre medicii de la Spitalul Universitarde Urgen]= Bucure[ti, \n care sunt prezentate cele trei fragmenteale penisului amputat, gestul doctorului Ciomu Naum apare cainexplicabil [i dac= am interpreta, \n afara contextului
materialului probator, aceste fotografii s-ar putea trage concluziagre[it= c= fapta este rezultatul unei inten]ii infrac]ionale.
Exist= \ns= mai multe elemente ale dosarului careargumenteaz= ideea c= inculpatul a ac]ionat din culp=, \ns= ograv= culp= medical= inadmisibil= pentru un medic chirurg cuexperien]= care a efectuat anterior alte zeci de opera]iiasem=n=toare [i care, \n plus, de]ine [i func]ia de conferen]iaruniversitar la Catedra de anatomie a Facult=]ii de Medicin=.
Se au \n vedere, \n primul rând, cele dou= expertizemedico-legale efectuate \n cauz=. Din expertize, privindleziunile victimei, reiese c= exist= o asem=nare izbitoare \ntresuprafa]a testiculului [i suprafa]a corpilor caverno[i, ele putândfi u[or confundate de un ochi neexperimentat, confuzia fiind\ns= inadmisibil= la un chirurg, fapt ce denot= o abordaresuperficial= a cazului, \nc= de la \nceput. Din aceast= confuziea rezultat prima incizie, pe care inculpatul Ciomu Naum-Niculaea efectuat-o \n condi]iile unui discern=mânt p=strat, lucru carerezult= atât din concluziile expertizei medico-legale psihiatrice,efectuate \n cauz=, dar [i din declara]ia inculpatului: “Am\ncercat s= disec testiculul [i, \ntrucât erau aderen]e c=trer=d=cina penisului, accidental s-au sec]ionat corpii caverno[i(penisul propriu-zis)”. Con[tientizarea acestui gest neadecvat,pe fondul tulbur=rilor neuropsihice preexistente (insuficien]=circulatorie cerebral=, personalitate de tip mixt predominantintrovert paranoid instabil-impulsiv, \n contextul unui factor destresor major) a condus la continuarea erorilor de tehnic=chirurgical= care, de aceast= dat=, au fost efectuate, a[a cumreiese din expertiza medico-legal= psihiatric=, \n condi]iile unuidiscern=mânt diminuat.
Pe lâng= cele dou= expertize, faptul c= s-a ac]ionat dinculp= rezult= [i din comportamentul inculpatului CiomuNaum-Niculae atât anterior cât [i concomitent [i ulteriors=v=r[irii infrac]iunii. |n ceea ce prive[te factorii anteriori nuexist= elemente din care s-ar putea trage concluzia c= \ntremedic [i pacient ar fi existat anumite rela]ii care s= generezeo anumit= stare, care s= fi condus la s=vâr[irea inten]ionat=a faptei. |ntre inculpatul Ciomu Naum-Niculae [i victima Jigalon nu a existat decât o rela]ie ca de la medic la pacient. |nceea ce prive[te factorii concomiten]i s=vâr[irii infrac]iuniitrebuie observat c=, din declara]iile personalului, care I-aasistat \n efectuarea interven]iei chirurgicale, nu reieseun comportament anormal al inculpatului, mai ales \n raportcu alte interven]ii pe care le-a efectuat. Trebuie avut \nvedere aici [i comportamentul chirurgului I-a finalulinterven]iei (cuvintele sale au fost “Ce-am f=cut? L-amnenorocit!”- denotând atitudinea subiectiv= \n raport cu faptas=vâr[it=). De asemenea, \n raport cu factorii ulterioris=vâr[irii infrac]iunii, este de men]ionat [i atitudinea sa de atelefona la Spitalul Universitar de Urgen]= Bucure[ti [i de a\nso]i, chiar, victima, pân= la acest spital, \n ambulan]a cucare a fost transportat=, \n speran]a posibilit=]ii uneiinterven]ii chirurgicale de refacere a penisului amputat.
Este de remarcat [i faptul c= interven]ia chirurgical=s-a f=cut nu prin exterior, ci prin incizie inghinal=.
Sintetizând, se poate trage concluzia c= gre[eala detehnic= medical= s-a produs \n modul urm=tor: ini]ial, dincauza abord=rii superficiale a cazului [i \n condi]iile unuidiscern=mânt p=strat, inculpatul a confundat suprafa]atesticulului cu suprafa]a corpilor caverno[i, iar, ulterior,con[tientizarea acestei gre[eli, I-a care s-au ad=ugatafec]iunile neuropsihice de care sufer= inculpatul, a condus,\n condi]iile unui discern=mânt diminuat, [i la efectuareacelorlalte incizii.
|n concluzie, \ncadrarea juridic= a faptei este aceeaprev. \n art. 184 al. 2 [i 4 C.pen. (v=t=mare corporal= grav=din culp=).
