Revista Criminalistica nr. 22005

1

C U P R I N S

Pag.

CCOONNSSII LL IIUULL {{TT II IINN}} IIFF II CCpre[edinte:Prof. univ. dr. Emilian STANCUvicepre[edin]i:Chestor principal prof. univ. dr. Florin SANDUChestor principal Dumitru SORESCUProf. univ. dr. Ilie BOTO{Chestor Iancu {TEFANChestor conf. univ. dr. Laz=r CÂRJANGeneral maior magistrat dr. Dan VOINEAComisar-[ef dr. Gheorghe POPAProcuror lector univ. Titus DU}+membri:Prof. univ. dr. Vasile BERCHE{AN Chestor dr. Bujor FLORESCUChestor Ion SULT+NESCUGeneral de divizie (r) dr. Gavril Dorelu}+RMUREANComisar-[ef Nicolae BUZATULector univ. dr. Ioan HURDUBAIEProf. univ. dr. Tudorel BUTOIConf. univ. dr. Constantin PLETEADr. Nicolae V+DUVADr. Nicolae ZAMFIRESCUProf. univ. Florin BOBINMedic legist Constantin DRAGOTEANUExpert bancar Traian POMETCUJurist Ciprian IONESCUComisar-[ef Niculae GHEORGHEJurist Ion ENACHEExpert tehnicMarius Daniel PE{TIN+Prof. Vladimir ALEXANDRESCUComisar-[ef Gheorghe MARINACHE

||NN AATTEENN}}IIAA CCIITTIITTOORRIILLOORR {{II CCOOLLAABBOORRAATTOORRIILLOORR !!

Urm=torul num=r al revistei va ap=rea\n luna mai 2005. Cei care doresc s=-[i asigure procurareapublica]iei noastre se pot adresaserviciilor de criminalistic= de lainspectoratele de poli]ie jude]ene [i de laPoli]ia Capitalei.De asemenea, materialele date sprepublicare, \nso]ite de ilustra]iilenecesare, se vor trimite redac]iei, totprin serviciile de criminalistic=, laInstitutul de Criminalistic= al I.G.P.

Redactor – [ef: Vasile L+P+DU{I Redactor – [ef adjunct: Constantin GÂDEA

Redactori: Mucenic Cri[an L+ZUREANU, Gheorghe APOSTOAIE, Marin RUIU, Ene GHEORGHE, Pantelimon BO{TIN+, Stelu]a GREJDINOIU, C=t=lina TEC{A, Sorinel C+R+U{U, Cristian DUMITRESCU

Secretar general de redac]ie: Georgeta AXINTEPublicitate [i difuzare: Ion MU{AT [i Nicolae SAVUMobil: 0740 06 06 96; E-mail: [email protected] Foto: Bogdan ROTARU [i Mihai MÂRZA

Director general FLORIN GREJDINOIUStr. Dumbr=ve[ti nr. 38, Sector 4 – Bucure[ti, Tel.: 0744 525 854

CONT IBAN: RO13RNCB 506000003550001-B.C.R., SECT. 6, BUC.; CONT IBAN Trezorerie, SECT. 4-BUC.: RO58TREZ 7045069XXX002365 *Certificat de \nmatriculare Nr. J40/10108/95, COD FISCAL R7910623

Tiparul executat la S.C. LUCEAF+RUL S.A. * Tel.: 225 58 00Director general PETRE MARINESCU LEI 40.000I.S.S.N. 1454-3117

2

SommaireSommaire1. Three years serving the community.2. The international symposium of Forensic Sciences"The Romanian Forensic Science and Medicine Education atthe beginning of the Millennium".3. Specific activities performed at the crime scene incases of crimes related to explosive materials.4. The "Dreyfus" affair.5. The "Catacomb" case.6. International cooperation on fighting the traffickingand the consuming of narcotics.7. History of criminalistics (I).8. Homicide or suicide? "Erbasu" case.9. The use of antinarcotics dogs.10. Homicide dissimulation through train accident.11. Rape crimes from the perspective of judicialserology and DNA testing.12. Mass graves and issues concerning the process ofidentifying the bodies.13. Stock market related crimes.14. Explanatory and field work table of contentsconcerning identification, capturing and convicting sexualpsychopaths.15. Specific issues that need to be considered wheninvestigating silvan crimes (II).16. Legionnaire terrorism.17. The victim - the main subject of a complaint - penaland procedural aspects; 18. Aspects concerning the victim's psychology andfactors which influence the statement.

SummarySummary1. Trois années au profit de la société roumaine.2. Le symposion international de criminologie“L’enseignement roumain de criminologie etmédecine légale au début du milénium”.3. Des activités spécifiques de la recherche du lieudu crime, au cas des infractions au régime desmatériaux explosives.4. L’affaire “Dreyfus”.5. Le cas “Catacomba”.6. La coopération internationale au domaine de lalutte contre le commerce et la consommationclandestine des drogues.7. Faits de l’histoire de la criminalistique (I).8. On l’a tué ou il s’est suicidé. Le cas “Erba[u”.9. L’usage des chiens pour découvrir les drogues.L’avenir du centre international de lutte contre lesdrogues.10. La dissimulation du crime en le faisant paraîtreun accident mortel ferroviaire.11. L’infraction de viol dans la perspective de lasérologie judiciaire et du test ADN.12. Les inhumations communes et quelques

problèmes des procédés de l’identification descadavres enterrés de cette manière.13. Des infractions spécifiquement pour le marchédes capitaux financiers.14. Sinoptique opératif-explicatif dansl’identification, la capture et la documentation desactions comises par les psychopathes séxuels.15. Des aspects concernant la méthodologie del’invéstigation des infractions forestières (II).16. Le terrorisme de l’organisation légionnaire (I).17. Le victime - en tant que titulaire de la plaintepréalable - des aspects du procès penal.18. Quelques considérations concernant lapsychologie de la personne qui a été victime d’uneinfraction et les facteurs qui influencent sa

déclaration.

“{i fructele vor dep=[i promisiunea florilor”. Am ales versul aforistic al unui mare poet, pentru

a exprima, \n cuprinsul unei singure propozi]ii, adev=ruldespre realiz=rile, pe care le poate raporta, la\mplinirea a trei ani de existen]=, Asocia]iaCriminali[tilor din România.

Ele au fost subliniate cu rigoarea [i grija pentruexactitate, specific= slujitorilor acestei [tiin]e deexcep]ional= importan]= practic= pentru sus]inereaactului de justi]ie, \n adunarea general= desf=[urat= joi,24 februarie a.c., la Centrul Cultural al MinisteruluiAdministra]iei [i Internelor.

Cu acest prilej, peste o sut= de criminali[ti dincadrul asocia]iei, proveni]i din toate structurile \n careaceast= profesiune este reprezentat= – Poli]ie,Parchete civile [i militare, Justi]ie, Medicin= legal=,institu]ii de \nv=]=mânt superior etc. – [i-au analizatactivitatea, formulându-[i, pe temeiul acumul=rilor [iresurselor, proiectele de viitor.

Dezbaterile, deosebit de pertinente, au fostmoderate cu obi[nuita elegan]= [i acurate]e de prof.univ. dr. Emilian Stancu, pre[edintele asocia]iei,asistat fiind de prof. Vasile L=p=du[i, secretargeneral, general-magistrat Dan Voinea, conf. dr.chestor Laz=r Cârjan prim-vicepre[edinte, prof. univ.dr. Vasile Berche[an, comisar-[ef dr. GheorghePopa, vicepre[edin]i [i prof. univ. dr. Tudorel Butoi.

Dintru \nceput trebuie ar=tat c=, prin caracteruls=u deopotriv= exhaustiv [i sintetic, darea de seam=,prezentat= de prof. Vasile L=p=du[i, a constituit otemeinic= baz= pentru o evaluare judicioas= a pa[ilorf=cu]i, a acumul=rilor tot mai semnificative de la an laan [i, totodat=, a formul=rii unor proiec]ii privindperspectivele asocia]iei.

Desigur, \n spa]iul inerent limitat al acesteirelat=ri, nu ne propunem s= transcriem \ntregulparcurs al Asocia]iei Criminali[tilor din Româniadin 2001 [i pân= acum, rezumându-ne doar lacâteva repere esen]iale, care confirm=, de facto,caracterul de utilitate public= al acesteiorganiza]ii deopotriv= [tiin]ific [i civic.

|n primul rând, este vorba de for]aemulativ= dovedit= prin antrenarea \n sistemulperfec]ion=rii profesionale a membrilorasocia]iei, atât din Bucure[ti, cât [i dinprovincie, prin publicarea de studii de caz,cercet=ri, analize etc. \n Revista Român= deCriminalistic=. Ajuns= la un tiraj total de 210.000exemplare, prin cele 35 de numere ap=rute,publica]ia de specialitate a ACR [i-a câ[tigat [iconsolidat un prestigiu binemeritat, valoarea ei

fiind unanim apreciat= de reprezentan]i ai unora dintrecele mai prestigioase [coli criminalistice din lume.

O confirmare, \n acest sens, o reprezint= [isuccesul de care s-au bucurat cele [apte simpozioane,cu participare na]ional= [i interna]ional= organizate deasocia]ie, dintre care cit=m – “Investigareacriminalistic= a locului faptei” (2003), “Rolul probelorcriminalistice [i medico-legale \n stabilirea adev=rului”(2004), “Inv=]=mântul românesc de criminalistic= [imedicin= legal=” (2004). Comunic=rile prezentate cuaceste prilejuri, de personalit=]i ale criminalisticiiromâne[ti – \n afar= de cei numi]i la \nceputul acestuiarticol s=-i mai amintim, asumându-ne riscul unei cit=ri,oricum, incomplete, pe prof. univ. dr. ValentinBerche[an, conf. univ. dr. Gheorghe Pop, conf.univ. dr. Vasile Iftenie, conf. univ. dr. NicolaeV=duva, conf. univ. dr. Gheorghe Mocu]a, dr.Nicoale Lupulescu, lector univ. dr. GheorgheAlecu, lector univ. dr. Ana Elena Mihu], lector univ.drd. Marin Ruiu [i mul]i al]ii – au fost reunite \n volumecare au \mbog=]it, cu informa]ii de actualitate,bibliotecile de specialitate.

Puse la dispozi]ie \n mod gratuit – practic tuturorcriminalistilor profesioni[ti din România - aceste lucr=riau devenit un pre]ios ajutor \n familiarizarea acestoracu cele mai moderne [i mai performante metode [itehnici practicate \n ]ar= [i \n str=in=tate, stimulându-le,deopotriv=, creativitatea \n a comunica [i altora propriaexperien]=.

Nu \n ultimul rând, am re]inut aten]ia acordat=form=rii schimbului de mâine, prin desf=[urarea unoractivit=]i sistematice de atragere c=tre profesiunea decriminalist a studen]ilor facult=]ilor de drept, cât [ipermanenta pledoarie pentru consolidarea pozi]ieiacestei [tiinte \n programul de \nv=]=mânt aluniversit=]ilor.

3

Dup= cum, remarcabil= r=mâne preocupareapentru evocarea marilor figuri ale istoriei criminalisticiiromâne[ti, acei precursori far= de care nici-o [tiin]= nu-[i poate dobândi notorietatea.

O alt= realizare deosebit= a reprezentat-oob]inerea statutului oficial, \n parteneriat cu Institutul deCriminalistic= al Inspectoratului General al Poli]ieiRomâne, Universitatea Român= de {tiin]e [i Arte“Gheorghe Cristea” din Bucure[ti, de organizare a unuimasterat european, specialitatea criminalistic=,program derulat pe durata a doi ani de studii.

Aprobat de Ministerul Educa]iei [i Cercet=rii [ibeneficiind, pentru efectuarea practicii, de sprijinulgeneros al Institutului deCriminalistic= – cea mai dotat=institu]ie de acest gen din ]ar= -acest masterat asigur= preg=tirea, \ncondi]iile unei exigen]e realmenteeuropean=, a unor criminali[tispecializa]i la cel mai \nalt nivel.

|n sfâr[it, dar nu \n ultimul rând,re]inem c= asocia]ia a demarat [i aparcurs, \n parte, traseul necesarrecunoa[terii oficiale a statutului s=ude utilitate public=, ceea ce vacreea, cu siguran]=, cadrul necesarpoten]=rii \ntregului s=u program deactivit=]i.

De altfel, acest fapt, subliniatconcludent \n alocu]iunile celor careau luat cuvântul \n cadruldezbaterilor – dr. G. Asanache,expert tehnic Mircea Fierbin]eanu,

conf. univ. dr. Gheorghe Pop, lector univ. dr. IoanHurdubaie, expert criminalist Petric= Lucian, prof.univ. dr. Tudorel Butoi, care au completat Proiectul deProgram pentru anul 2005 cu activit=]i menite s=sporeasc= aria de interes [i autoritatea asocia]iei.

Concluzionând, se poate afirma c=, prin celedemonstrate [i cu ocazia acestei adun=ri generale,Asocia]ia Criminali[tilor din România a ar=tat c= estecu adev=rat reprezentativ= pentru marea familie acriminali[tilor români, continuatoarea uneia dintre celemai vechi [i mai performante [coli criminalistice dinlume.

Jurist Lucian ALEXANDRESCU

4

La \nceputul acestui an, Editura Funda]iei România de Mâine a scosde sub tipar lucrarea “COMPENDIU DE CRIMINALISTIC+” edi]ia a III-a, revizuit=, ad=ugit= [i actualizat=, realizat= de conf. univ. dr.Laz=r Cârjan, prim-vicepre[edinte al Asocia]iei Criminali[tilor dinRomânia.Autorul a \mp=r]it lucrarea \n trei p=r]i: • elemente decriminalistic= tehnico-[tiin]ific=; • criminalistic= tactic=; •elemente de criminalistic= metodologic=. |n cadrul acestorasunt prezentate probleme referitoare la: identificareacriminalistic=; capcane criminalistice; elemente de fotografiejudiciar=; cercetarea criminalistic= a urmelor; urmele de mâini[i alte urme umane; urme de obiecte; tehnici de identificare [i\nregistrare a persoanelor; elemente de balistic= judiciar=;examinarea criminalistic= a scrisului [i a documentelor;cercetarea locului faptei; organizarea [i planificareacercet=rii penale; tactica ascult=rii de participan]i \nprocesul penal; tactica ascult=rii \nvinuitului sauinculpatului; reguli [i procedee tactice \n efectuarea unor

acte de urm=rire penal=; constatarea tehnico-[tiin]ific= [i expertizacriminalistic=; metodologia investig=rii omorului; metodologia investig=rii infrac]iunilor defurt [i tâlh=rie.Lucrarea se adreseaz=, \n mod deosebit, studen]ilor facult=]ilor de drept, poli]i[tilor [ipersoanelor interesate \n cunoa[terea tainelor [tiin]ei criminalistice.

Prof. VASILE L+P+DU{I

La data de 18 februarie a.c., Academia de Poli]ie“Alexandru Ioan Cuza” a g=zduit Simpozionul Interna]ional deCriminalistic= “|nv=]=mântul românesc de criminalistic= [imedicin= legal= la \nceput de mileniu”, organizat de Catedrade criminalistic=, \n colaborare cu Asocia]ia Criminali[tilor dinRomânia. Aflat= la a doua edi]ie, manifestarea [tiin]ific=,devenit= deja de tradi]ie, a reunit proeminente personalit=]idin lumea criminalisticii [i medicinii legale din ]ar= [istr=in=tate, teoreticieni [i practicieni de renume, \n marea lormajoritate fiind implica]i [i \n \nv=]=mântul de profil din diversecentre universitare române[ti.

Alocu]iunea de deschidere a fost rostit= de domnulcomisar [ef Tudorel Dragomirescu, care, \n numelerectorului academiei, a adresat un salut tuturor participan]ilorla simpozion [i a eviden]iat preocuparea constant= a Catedreide criminalistic= de a organiza manifest=ri [tiin]ifice deanvergur=.

Apoi, avându-l ca moderator pe [eful Catedrei decriminalistic=, prof. univ. dr. Vasile Berche[an, au fostprezentate cele 63 de referate, toate vizând o problematic=divers= din domeniile criminalisticii [i medicinii legale, cuimpact major pe linia preg=tirii viitorilor ap=r=tori ai legii.

Dintre materialele care au trezit un viu interes dinpartea auditoriului men]ion=m urm=toarele:

“Masteratul \n criminalistic=, form= superioar= depreg=tire \n \nv=]=mântul universitar” (prof. VasileL=p=du[i, secretar general al Asocia]iei Criminali[tilor dinRomânia), “{tiin]a criminalistic= \ntre impact [i progres”(general magistrat dr. Dan Voinea – Parchetul General de pelâng= |nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie a României), “Uneleaspecte privind evolu]ia dispozi]iilor procesual penalereferitoare la competen]a efectu=riiurm=ririi penale” (chestor dr. J=nic= Arion}ig=na[u – director al Direc]iei Cercet=riPenale din I.G.P.R., “Medicina legal= la\nceput de mileniu” (prof. univ. dr. VladimirBeli[), “Aspecte ale activit=]ilor decercetare la fa]a locului reflectate \ndocumentele de arhiv= – sec. XIX –” (dr.Gheorghe Asanache), “Aspecte teoreticeprivind cercetarea infrac]iunilor de sp=larea banilor” (comisar-[ef. TudorelDragomirescu), “Ridicarea [i analizamicrourmelor de urme textile” (comisar-[ef.dr. Gheorghe Popa – director al Institutului deCriminalistic= din I.G.P.R.), “Importan]ainvestig=rii locului faptei \n cazulaccidentelor de circula]ie rutier= prin

prisma cercet=rii penale [i expertizei tehnice auto” (conf.univ. dr. Alexandru Petrescu – Universitatea Politehnic=

Bucure[ti), “Sistemul automatizat de instruire la metodic=criminalistic=” (conf. univ. dr. habilitat Mihai Gheorghi]= –

Universitatea Liber= Interna]ional= din Republica Moldova),

“Considera]ii privind clasificarea expertizelorcriminalistice” (conf. univ. dr. habilitat GheorgheGolubenco - Universitatea Liber= Interna]ional= din

Republica Moldova) [.a.

Din toate lu=rile de cuvânt a rezultat, ca un laitmotiv,

ideea reorganiz=rii \nv=]=mântului românesc de criminalistic=

[i medicin= legal= la nivelul cerin]elor actuale [i a[ezarea

probei [tiin]ifice \n locul care i se cuvine \n contextul celorlalte

probe [i mijloace de prob= destinate \nf=ptuirii justi]iei. Din

aceast= perspectiv=, exemplul Academiei de Poli]ie

“Alexandru Ioan Cuza” de a asigura preg=tirea studen]ilor \n

domeniul criminalisticii pe durata a doi ani de studii trebuie

urmat de c=tre toate universit=]ile române[ti, fie de stat, fie

particulare.

Un moment aparte \n desf=[urarea lucr=rilor

simpozionului l-a constituit inaugurarea Laboratorului demedicin= biocriminalistic= “dr. Gheorghe Asanache”,dup= numele celui care l-a sponsorizat \n \ntregime [i a

Laboratorului de criminalistic= – dotat cu tehnic= de vârf

prin sponsorizare din fonduri PHARE, acestea al=turându-se

celorlalte 15 laboratoare ale Catedrei de criminalistic=.

|n final, la tradi]ionala cup= de [ampanie, participan]ii la

simpozion [i-au exprimat dorin]a de a fi prezen]i la cât mai

multe manifest=ri [tiin]ifice de acest gen, benefice pentru

\nv=]=mântul românesc de criminalistic= [i medicin= legal=.

5

Prof. univ. dr. VASILE BERCHE{AN

1. Având \n vedere consecin]ele deosebit de grave pecare le au ac]iunile imprudente de manipulare [i folosire aexplozivilor, precum [i actele inten]ionate ale unor persoanecare folosesc explozivi la s=vâr[irea unor infrac]iuni,legiuitorul a reglementat regimul acestor materii printr-o legespecial=, respectiv Legea nr.126 din 27 decembrie 1995 carea fost modificat= [i completat= prin Legea nr. 478 din 12noiembrie 20031.

Regimul materiilor explozive este reglementat [i prindispozi]iile art. 280 din Codul penal2, dispozi]ii care nu ausuferit modific=ri \n noul Cod penal ce va intra \n vigoare la30 iunie 20053.

Potrivit acestor dispozi]ii producerea, experimentarea,prelucrarea, de]inerea, transportul ori folosirea materiilorexplozive sau orice alte opera]iuni privind aceste materii, f=r=drept, se pedepse[te cu \nchisoare [i interzicerea unordrepturi. Tot cu \nchisoare, dar cu o durat= majorat=, sepedepse[te [i sustragerea materiilor explozive.

|n cazul \n care faptele, precizate mai sus, au avut caurmare o v=t=mare corporal= sau o v=t=mare corporal= grav=ori au cauzat o pagub= material= sau au produs pericolpublic pedeapsa este mult mai mare [i este \nso]it= depedeapsa complementar= a interzicerii unor drepturi. Laaceste forme agravante4 se adaug= [i cele prev=zute dedispozi]iile art. 280 alin. 3 [i 5-7, respectiv:

� atunci când faptele incriminate privesc o cantitate maimare de un kg echivalent trotil sau când cantitatea deexploziv este \nso]it= de materiale de ini]iere, aceste faptesunt incriminate [i de Legea nr.126/19955, numai c=pedepsele prev=zute de aceast= lege sunt mai mici;

� \n cazul \n care faptele prev=zute de alin. 1 [i 2 auavut consecin]e deosebit de grave sau dac= s-a produsmoartea uneia sau mai multor persoane;

� amenin]area, adresat= unui stat, unei organiza]iiinterna]ionale sau unei persoane fizice sau juridice, cufolosirea materiilor explozive \n scopul de a provocav=t=marea corporal= sau moartea unor persoane ori pagubemateriale;

� dac= fapta de amenin]are, men]ionat= mai sus, esteurmat= de preten]ia de a se da sau a se preda alte materiiexplozive.

De remarcat este faptul, apreciat unanim de teoreticieni[i \n mod deosebit de practicieni, c= tentativa unor astfel defapte este pedepsit=. Dac= avem \n vedere cauzele care auf=cut ca fapta s= r=mân= \n faza tentativei, precum [iconsecin]ele care le-ar putea avea o astfel de fapt= dac=continuarea ei nu ar fi fost \ntrerupt=, ne d=m seama cât deimportant= este dispozi]ia care pedepse[te tentativa unorasfel de fapte. De altfel, având \n vedere pericolul pe care \lreprezint= s=vâr[irea unor astfel de fapte, legiuitorul le-a\ncadrat distinct ca acte de terorism (art.1, litera d dinOrdonan]a de urgen]= a Guvernului nr. 141din 25 octombrie2001).

2. Cât prive[te cercetarea locului faptei trebuie precizat

c= aceast= activitate prezint= unele particularit=]i atunci cândfapta a r=mas \n faza tentativei fa]= de situa]iile \n careexplozia a avut loc, (post explozie). |n ambele situa]ii dinechipa de cercetare a locului faptei trebuie s= fac= parte:

� unul sau mai mul]i lucr=tori din cadrul forma]iuniiA.E.S.T.;

� specialistul criminalist;� grupa pirotehnic=;� unul sau mai mul]i lucr=tori din cadrul poli]iei

judiciare;� medicul legist;� procurorul criminalist, care va fi [i [eful echipei de

cercetare a locului faptei.Dup= cum se poate observa, \ns=[i componen]a

echipei de cercetare a locului faptei constituie una dintreparticularit=]ile cercet=rii locului faptei \n cazul s=vâr[irii unorinfrac]iuni de acest gen.

Când sunt sesizate astfel de evenimente, concomitentcu constituirea echipei de cercetare a locului faptei, \n func]iede situa]ie, vor fi luate m=suri de anun]are [i de deplasare lalocul faptei a unor speciali[ti, cum ar fi: geni[ti, chimi[ti,exper]i din cadrul S.R.I., M.Ap.N., Protec]ia Civil= [.a. Deasemenea se va solicita Poli]iei Rutiere s= ia m=suri dedeviere a traficului rutier [i pietonal din zona respectiv=,Jandarmeriei s= trimit= trupe pentru asigurarea pazei [i\ndep=rtarea «curio[ilor«, Serviciului de ambulan]= pentruacordarea asisten]ei medicale victimelor, pompierilor s=intervin= pentru stingerea eventualelor incendii etc.

Practica judiciar=, \n special a statelor care s-auconfruntat des cu atentate sau infrac]iuni s=vâr[ite cumateriale explozive, a demonstrat c= din echipa de cercetarea locului faptei, \n astfel de situa]ii, trebuie s= fac= partespeciali[ti pirotehni[ti care vor lua m=suri de dezamorsare adispozitivelor explozive, dac= acestea nu au explodat sau adispozitivelor explozive secundare r=mase neexplodate,care, prin detonare, ar putea produce alte victime omene[ti [ipagube materiale \nsemnate.

Faptul c= pirotehni[tii fac parte din echipa de cercetare[i c= ace[tia sunt primii care p=trund \n perimetrul locul fapteiconstitue [i un dezavantaj, \n sensul c=, prin activit=]ile\ntreprinse de ace[tia pentru descoperirea [i dezamorsareadispozitivelor explozive neexplodate, produc modific=ri alelocului faptei [i chiar distrug urme importante l=sate de autori.Trebuie \ns= s= avem \n vedere faptul c= ace[tia ac]ioneaz=cu mult profesionalism [i c= mai important pentru organelejudiciare este salvarea vie]ilor omene[ti [i reducereapagubelor materiale, având \n vedere faptul c= organelejudiciare dispun [i de alte mijloace de prob= care ajut= laidentificarea autorilor.

Examinarea criminalistic= a locului, unde urma s= seproduc=, sau unde s-a produs explozia \ncepe dup= ce s-aefectuat verificarea locului faptei din punct de vederepirotehnic. |n cazul \n care pirotehni[tii au reu[it s=dezamorseze dispozitivul exploziv, specialistul criminalist [i

6

Dr. NICOLAE V+DUVA

ceilal]i membrii ai echipei de cercetare vor efectua activit=]ilespecifice de cercetare a locului faptei, conform tacticiicriminalistice, \n dou= etape, faza static= [i faza dinamic=.

Red=m mai jos, foarte pe scurt, un caz \n care, prinactivit=]i specifice ale lucr=torilor Poli]iei Transporturi Craiova[i speciali[tii pirotehni[ti ai S.R.I. Dolj, s-a reu[itdezamorsarea, cu dou= minute \nainte de a exploda, a unuidispozitiv exploziv amplasat \n plafonul cabinei W.C. dintr-unvagon de persoane, fiind primul caz de acest gen din istoriaC=ilor Ferate Române6.

|n ziua de 27 decembrie 2000 orele 15 [i 15 minute,[eful Postului de poli]ie T.F. Craiova a fost sesizat de [eful detur= de la Revizia de vagoane C.F.Craiova despre faptul c=,\n plafonul unei cabine W.C., de la un vagon de persoane (declas=) este amplasat= o bomb= cu ceas. Imediat, subofi]erula raportat [efului de Inspectorat al Poli]iei TransporturiFeroviare, Aeriene [i Navale Craiova care a alarmatefectivele Serviciului A.E.T.S. din cadrul Poli]iei jude]ului Dolj[i Sec]ia S.R.I. Dolj, dup= care l-a anun]at pe [eful ServiciuluiPoli]ie Rutier=, pentru a devia traficul rutier [i pietonal dinzona amenin]at= de explozie. A fost \ncuno[tin]at Batalionulde Jandarmi Craiova, Serviciul de ambulan]= din cadrulSpitalului de Urgen]= Craiova [i Unitatea de pompieri. S-adispus, \mpreun= cu directorul Regionalei C.F.R. Craiova,scoaterea vagonului din garnitura de tren care, la acea or=,se afla \n compunerea unui tren de persoane ce urma s= fietras la linia de plecare din Sta]ia C.F. Craiova, peste 20 deminute, \n acel moment el fiind situat \n Revizia de vagoanecare se afla amplasat= \n apropierea Sta]iei C.F. Craiova [i lacirca 20 de metri de Autogara Nord Craiova [i drumul na]ionalBucure[ti - Timi[oara. Speciali[tii Serviciului A.E.T.S. Dolj,care au sosit foarte repede, au stabilit c= era vorba despre undispozitiv exploziv cu ceas, c= se afla \n stare de func]ionare[i urma s= explodeze peste 15 minute. Imediat s-a dispus cavagonul s= fie tras pe o linie secundar=, \n afara Sta]iei C.F.Craiova, deoarece zona \n care era amplasat= Revizia devagoane era una foarte aglomerat=, a[a cum am prezentat maisus. La sosirea pirotehni[tilor S.R.I., ace[tia au fost \ndruma]ic=tre locul unde trebuia s= ajung= vagonul. Pirotehni[tii aureu[it s= dezamorseze dispozitivul exploziv cu dou= minute\nainte de a se produce explozia. Toate m=surile luate, precum[i interven]ia operativ= [i de un \nalt profesionalism apirotehni[tilor S.R.I. au f=cut s= fie evitat= o explozie ce ar fidistrus aproape \n totalitate vagonul (de clas=) de persoane.Dup= dezamorsarea dispozitivului s-a trecut efectiv lacercetarea locului faptei. Prezent=m mai jos plan[a foto a

dispozitivului exploziv.

Foto 3Foto 4

Foto 5 Foto 6Foto 3, 4, 5 [i 6. Ceasul electromecanic marca Kansai

(China), modificat \n sensul c=, prin lipirea \n circuitul electronic al

acestuia a doiconductori, alimenta]ide la bateria lui, sedeclan[a exploziacapsei electrice, \nmomentul \n careceasul ajungea la orafixat= pentru alarmasonor=.

7

Foto 1. Batonul deexploziv era ambalat \ntr-uncarton ondulat [i acoperit cuband= adeziv= transparent=.

Foto 2. Sub cartonulondulat se afla batonul deexploziv ambalat \n hârtiecretat=.

Foto 7. Ceasul electromecaniccu mufa, buzerul [i conductorii carealc=tuiesc circuitul electric aldispozitivului exploziv.

Foto 8. Mufa care seafla montat= la capsaelectric=

Schema bloc electric= a dispozitivului exploziv

Foto 9. Buzerul prin care se producea declan[area explozieila ora stabilit= pe cadranul ceasului electromecanic

Cercetarea locului faptei \ncepe cu faza static=,indiferent c= dispozitivul exploziv a fost dezamorsat \naintede a se produce explozia, sau dac= explozia s-a produs. Ladelimitarea locului unde putea s= aib= loc explozia sau undes-a produs explozia se va avea \n vedere atât natura cât [itopografia terenului, care poate fi \nchis sau deschis (imobile,str=zi, sta]ii C.F.R., autog=ri, parcuri, cur]i, hoteluri, institu]iide \nv=]=mânt, autovehicule, trenuri, avioane, nave etc.) cât[i direc]ia \n care s-a propagat suflul exploziei. Direc]ia \ncare s-a propagat suflul exploziei, \n momentul declan[=riidispozitivului exploziv, se va stabili dup= urmele de distrugereconstatate \n zona respectiv=, cât [i dup= declara]iilemartorilor oculari.

Concomitent cu delimitarea zonei, care urmeaz= a ficercetat=, vor fi luate [i m=suri de marcare a acesteia \nvederea interzicerii accesului \n perimetrul de cercetare apersoanelor neautorizate7. Vor fi c=utate victimele [i vor filuate m=suri de acordare a primului ajutor. Pirotehni[tii vorcontinua cercetarea pirotehnic= a zonei pentru identificarea [idezamorsarea evetualelor dispozitive explozive, care nu auapucat s= explodeze pân= \n acel moment.

Se va stabili specificul activit=]ii din locul respectivpentru a se constata dac= \n acel loc erau depozitatemateriale explozive sau substan]e care, prin combinare,puteau produce explozia.

Tot \n faza static= vor fi \ntreprinse m=suri deidentificare a martorilor oculari [i a victimelor, ale c=rorrelat=ri sunt foarte importante pentru a se stabili direc]iaundei de [oc, a fumului, focului [i a obiectelor saumaterialelor ori resturilor din acestea antrenate de unda de[oc. Vor fi efectuate fotografii judiciare de orientare, iar atuncicând este posibil acestea vor fi efectuate din elicopter. Vor filuate m=suri pentru \ntocmirea schi]ei locului faptei ridicându-se[i caracteristicile topografice de relief, care vor fi introduse \nschi]a locului faptei. |n astfel de situa]ii este recomandat s=se efectueze film=ri sau videofilm=ri care permit o vizualizarecorespunz=toare a obiectelor principale [i a locului faptei \nansamblu ori pe zone, precum [i a efectelor deflagra]iei.

|n aceast= faz= vor fi stabilite eventualele modific=riaduse aspectului ini]ial al locului faptei, se va stabilii cine le-aprodus [i \n ce scop. Aici intr= [i modific=rile produse depirotehni[ti, cele aduse cu ocazia activit=]ilor de salvare avicrimelor ori de reducere a pagubelor materiale.

O particularitate a cercet=rii locului faptei, \n astfel desitua]ii, o reprezint= descoperirea [i fixarea p=r]ilorcomponente ale dispozitivului exploziv [i a mecanismului dedeclan[are a acestuia. Ele vor fi descrise \n procesul-verbalde cercetare a locului faptei, vor fi fotografiate, filmate [i li sevor \ntocmi câte o schi]=.

|n faza dinamic= se execut= o multitudine de activit=]i,dintre care le vom aminti pe cele specifice.

|n cazul tentativelor, când dispozitivul exploziv a fostdezamorsat de c=tre pirotehni[ti, cercetarea locului faptei\ncepe din locul unde a fost g=sit amplasat dispozitivul.

|n situa]iile \n care explozia s-a produs \n locuri deschiseva fi c=utat craterul produs de explozie, iar cercetarea loculuifaptei va \ncepe de la acesta, ea desf=[urându-se, de regul=,\n cercuri concentrice sau \n spiral=. |n spa]iile \nchise se vorc=uta pe pere]i urme de pârlire, de fumizare, distrugerile saudegrad=rile produse de explozie.

|n func]ie de urmele g=site la fa]a locului va fi folositcâinele de urm=, iar \n cazul exploziilor produse \n terendeschis se va proceda la cernerea p=mântului [i a materiilororganice atât din crater cât [i din imediata apropriere a lui

pentru a se descoperi fragmentele aruncate de suflulexploziei provenite din materialele din care a fost confec]ionatdispozitivul exploziv .

Tot \n faza dinamic= se procedeaz= la efectuareafotografiilor de detaliu [i la ridicarea [i ambalarea diverselorcategorii de urme descoperite la locul faptei, urme care vor fitransportate \n vederea efctu=rii expertizelor sau constat=rilortehnico-[tiin]ifice ce se dispun \n astfel de cazuri9. Ridicarea[i ambalarea elementelor dispozitivului exploziv, a urmelorcreate de acestea [i a celorlalte urme de natur= chimic=,biologic=, fizic= se vor face dup= ce acestea au fost fixateprin fotografii sau filmate. Ambalarea se va face \n recipientespeciale, pentru a nu fi alterate caracterisricile acestora sau anu se produce alte explozii având \n vedere faptul c= anumitemateriale explozive la mi[c=ri bru[te sau la temperaturi desub 0 grade Celsius se autoini]iaz=.

La locul faptei pot fi g=site diverse categorii de urme,cum sunt: urme papilare care pot fi descoperite pe ambalajulmaterialelor explozive, urme de pulbere, de flac=r=, de fum,de sânge, ]esut organic, fire de p=r etc.

Pe toat= durata cercet=rii locului faptei membrii echipei decercetare trebuie s= poarte costume de protec]ie adecvate [i s=fie instrui]i cu privire la pericolul unor eventuale explozii care arputea s= aib= loc, surp=ri de pere]i, plafoane, maluri [.a.

Este foarte important s= se ob]in= date cu privire ladirec]ia de propagare a undei de [oc [i a elementelordispozitivului exploziv, a structurii [i culorii substan]elorexplozive g=site la locul exploziei. |n func]ie de urmele g=site[i ridicate de la locul faptei, de modul \n care acestea vor fiinterpretate, se vor ob]ine informa]ii cu privire la timpul scursde la producerea exploziei, drumul parcurs [i activit=]iledesf=[urate de autor, tipul de dispozitiv exploziv folosit [i,atunci când este cazul, gruparea din care face parte autorul.

Pe lâng= datele care se consemneaz=, de obicei, \ncazul altor infrac]iuni, \n procesul-verbal de cercetare a loculuifaptei vor fi descrise activit=]ile desf=[urate de echipapirotehnic= [i rezultatele acesteia, indicându-se dac= lacercetare au participat [i exper]i din cadrul S.R.I., M.Ap.N. etc.,precizându-se dac= au avut loc incendii [i pagubele produse.

Efectuarea cercet=rii locului faptei, \n mod defectuos, [ifolosirea necorespunz=toare a tehnicii criminalistice va\ngreuna identificarea f=ptuitorului sau f=ptuitorilor [i vorinfluen]a negativ solu]ionarea unor astfel de cazuri.

Bibliografie:1. Codul penal al României;2. Legea nr. 126 din 27. 12. 1995 privind regimul materiilor explozive,

modificat= [i completat= prin Legea nr. 478 din 12. 11. 2003, publicate \nMonitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298/1995 [i respectivnr.831/2003;3. V.Berche[an, Metodologia investig=rii infrac]iunilor, vol.I, Editura

Paralela 45, Pite[ti, 1998;4. M. Ticu., Cercetarea la fa]a locului \n cazul post - explozie a

dispozitivelor explozive, \n volumul de lucr=ri ale Simpozionului,“Investigarea criminalistic= a locului faptei”, Bucure[ti, 2004;5. N.V=duva, Expertiza judiciar=, Editura Universitaria, Craiova, 2001;6. N.V=duva, Criminalistica -curs universitar de tactic= [i metodic=,

Editura Universitaria, Craiova, 2004.

Note:1. Publicate \n Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.298/1995 [i

respectiv nr.831/2003.2. Art. 280 a fost modificat prin Legea nr. 140/1996.3. Publicat \n Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 29

iunie 2004.4. Art. 280 alin. 4.5. A se vedea dispozi]iile art.31 alin.2 din legea respectiv=.6. N.V=duva, Criminalistica - Curs universitar de tactic= [i metodic=,

Editura Universitaria, Craiova, 2004.7. |n acela[i sens a se vedea Ticu M., Cercetarea la fa]a locului \n cazul

post-explozie a dispozitivelor explozive, \n volumul de lucr=ri aSimpozionului, “Investigarea criminalistic= a locului faptei”, Bucure[ti,2004, p. 119-129.

8

CC ând am scris acest articol, m-am gândit \nprimul rând, la nou-sosi]ii \n domeniulcriminalisticii, dar [i la profesioni[tii cu

experien]=, pentru c= o revedere a cazului “Dreyfus” estebinevenit= dac= avem \n vedere, \n primul rând, consecin]elepe care le au de suportat, uneori, unele persoane implicate \ndosarele judiciare, pentru a c=ror activitate de stabilire aadev=rului se efectueaz= expertize criminalistice.

Chiar dac= \n form= sintetic=, \n acest momentconsider=m necesar s= amintim \ntâmpl=rile ce ]in de cazul(afacerea) “Dreyfus” care, dincolo de lecturile [i interpret=rileistorice, constituie una dintre cele mai celebre erori judiciare[i de expertiz= grafic= [i care, evident, a contribuit la cre[tereane\ncrederii \n acest gen de expertiz= criminalistic=.

Literatura referitoare la acest subiect este destul devast= [i pentru c= afacerea nu e numai judiciar=, ci [iemblematic= \n confruntarea politic= dintre partidelerepublicane [i socialiste de stânga (dreyfusarde) [i partidelemonarhiste [i na]ionaliste de dreapta.

Este vorba de un proces lung [i complex sau, mai binezis, de o serie de procese care \ncep din 1984 [i ]in pân= la1906, chiar dac=, din punct de vedere tehnic, putându-severifica direct originalul “bordo-ului”, chestiunea era relativsimpl=.

Scrisul verificat la \nceput este atribuit c=pitanului AlfredDreyfus(1). Ulterior este identificat adev=ratul autor: maiorulEsterhazy(2) .

Doamna Bastian(3) este o femeie de serviciu carelucreaz= la ambasada german= din Paris. Serviciile francezede informa]ii o pl=tesc pentru a aduna hârtiile (ce con]ininforma]ii secrete provenite de la francezi) pe carelocotenent-colonelul Maximilian von Schwartzkoppen(4)

ata[atul militar al Germaniei la Paris le arunc= \n co[ul degunoi. |n 1894 adun= fragmente dintr-o scrisoare redactat=de un ofi]er (oficial) francez prin care comunic= nem]ilor oserie de informa]ii (chiar faimosul “bordereau”).

La 29 octombrie 1894, “La Libre Parole” a anun]atarestarea unui ofi]er al c=rui nume \ns= nu l-a dat.

La 31 octombrie 1894, vine “Le Matin” cu [tirea careprecizeaz= c= este vorba de spionaj \n favoarea Germaniei [ieste dezv=luit numele lui Dreyfus, aceasta dup= ce, la 6octombrie 1894, bordereau-ul \i este atribuit lui Dreyfus iarministrului de r=zboi, generalul Mercier, a semnat ordinul dearestare a c=pitanului.

Cu instruirea “afecerii Dreyfus”, care trebuia s= r=mân=secret= pentru a menaja “onoarea armatei”, a fost \ns=rcinat,\mpotriva voin]ei sale, maiorul Du Paty de Clam care, la 15octombrie 1894, \i dicteaz= lui Dreyfus la Ministerul deR=zboi, \n prezen]a [efului Siguran]ei, Cochefert, un textasem=n=tor celui din bordereau [i, dup= ce acesta scrisese alpatrulea rând, \l declar= arestat sub \nvinuirea de colaborarecu du[manul.

Dreyfus este dus la \nchisoarea militar= Cherche-Midi,l=sându-i-se un revolver pentru a-[i face singur dreptate“conform tradi]iilor armatei”. Este interogat. El nu \nceteaz=

s=-[i sus]in= nevinov=]ia. Dar nu [tie pentru ce este acuzat. Ise perchezi]ioneaz= apartamentul. So]ia sa este interogat=cu asprime, f=r= a i se spune unde se afl= so]ul ei. I se atrageaten]ia c=, dac= va semnala dispari]ia lui, \i va semnacondamnarea la moarte.

La 15 zile dup= arestare, lui Dreyfus \i este, \n sfâr[it,ar=tat= o fotocopie a bordereau-ului.

Doi exper]i grafologi diletan]i (Du Paty de Clam –despre care am amintit mai sus [i care se vedea \n calitate de“ofi]er de poli]ie judiciar=”, [i locotenent-colonelul dÀboville,sub[eful Biroului IV) \[i orienteaz= studiul c=tre c=pitanulAlfred Dreyfus, evreu, personalitate introvertit=.

Gobert, expert al B=ncii Franceze, aminte[te c=bordereau-ul nu putea fi atribuit lui Dreyfus. Generalul care acerut expertiza, fiind nesatisf=cut de r=spuns, se adreseaz=lui Bertillon(5) care a f=cut pentru Gobert fotografii m=rite, darcare, cum precizeaz= Jules Crépieux-Jamin “nu era un expert\n scrieri [i nici nu mai efectuase vreodat= o expertiz=”, \nrest, conform spuselor lui Edmond Locard (1914), Bertillon“avea oroare de expertiza privind scrisul [i nu avea deloc\ncredere \n rezultatele ob]inute prin tehnicile neconsistenteale celor care se ocupau de acest lucru”.

Prima concluzie a lui Alphonse Bertillon a \nclinat sprefaptul c= scrisul nu apar]inea lui Dreyfus. Ulterior, acestadezvolt= ideea autofalsific=rii, acreditat= prin “manipul=ri”ob]inute cu ajutorul cadrelor fotografice ale fragmentelor [iap=rat= cu ardoare \n primul proces.

Al=turi de Bertillon, la proces intervin [i al]i exper]i:Pelletier, func]ionar al Ministerului Artelor Frumoase (conformteoriei acestuia, bordereau-ul nu era disimulat), Charavay,comerciant de autografe, [i Teyssonnières, gravor (dup=p=rerea c=ruia bordereau-ul ducea la Dreyfus).

|n baza unui dosar secret discutabil [i a probelorfabricate de maiorul Henry(6), [eful Departamentului decontraspionaj, Dreyfus a fost condamnat la degradare [ideportare pentru toat= via]a din cauza livr=rii de secretemilitare unei puteri str=ine. Avocatul s=u, Edgar Demange aaflat c= a fost condamnat pe baza unui dosar secret, care nua fost pus la dispozi]ia ap=r=rii. Apelul a fost respins.

Colonelul Picquart, noul [ef al Contraspionajului, prinaceea[i doamn= Bastian, a intrat \n posesia unei alte liste delucruri lipsite de valoare [i pe care Esterhazy o trimiseseaceluia[i locotenent-colonel Schwartzkoppen [i \[i d= seamade asem=n=rile acesteia cu bordereau-ul. Superiorii \i spuns= tergiverseze lucrurile [i \l transfer= \n Tunisia. Picquart,temându-se c= va fi ucis, las= un dosar avocatului s=u, care,de[i trebuia s= p=streze secretul, face \n a[a fel \ncât ziarelepublic= unele documente de la proces, inclusiv faimosulbordereau. Un bancher recunoa[te asem=narea cu scrisulclientului s=u, maiorul Esterhazy.

Fratele lui Dreyfus, pe baza reproducerii bordereau-ului, publicat= \n ziare, apeleaz= la 12 exper]i interna]ionali,printre care [i Jules Crépieux-Jamin (pentru care marelecriminalist al secolului XX, Edmond Locard avea s= declare\n 1959: “Nu se va repeta niciodat= \ndeajuns faptul c=Crépieux-Jamin este primul care a f=cut lumin= \n atribuirea

9

Expert criminalist, lector univ. RADU CONSTANTIN,vice-pre[edinte al Asocia]iei Grafologice din România, membru al Societ=]ii Franceze

de Grafologie [i al Asocia]iei Grafologice Italiene

bordereau-ului \ntr-o epoc= \n care afacerea Dreyfusprezenta multe puncte obscure”), Edouard de Rougemont [iPreyer care ajung la concluzia c= scrisul nu apar]inea luiDreyfus. Mathieu Dreyfus \l denun]= pe Esterhazy, care estedat [i el pe mâinile Consiliului de r=zboi. |n cel de-al doileaproces, care se desf=[oar= la Rennes, sunt numi]i 3 exper]i(Couard, Varinard [i Balhomme) care, la presiunea StatuluiMajor (dar acest lucru se va afla abia dup= aceea), declar=c= scrierea nu apar]inea lui Esterhazy [i acesta este achitat(ianuarie 1898).

|n acest timp, Emile Zola, indignat de eveniment, pecare \l vede ca pe o degenerare a vie]ii militare, civile [iculturale a Fran]ei [i care lupt= pentru cauza Dreyfus,redacteaz= celebrul “Jàccuse...!”, care este publicat \nLÀurore, protestând \mpotriva tratamentului aplicat luiDreyfus, acuzând ierarhiile militare c= ascund \n moddeliberat probe ce pot dovedi nevinov=]ia lui Dreyfus [i pejudec=torii din procesul lui Esterhazy c= l-au achitat \n modinten]ionat. |n urma acestui articol, scriitorul este acuzat dedef=imare [i apare \n fa]a Cur]ii cu juri. |n ciuda extraordinareielocven]e a ap=r=torilor – fra]ii Clémenceau [i FernandLabori, Zola este condamnat la 1 an de \nchisoare (foartecurând el va p=r=si Fran]a, pentru a se \ndrepta spre Anglia).

|n acela[i an, maiorul Henry, du[manul lui Dreyfus [iprotectorul lui Esterhazy, m=rturise[te falsurile f=cute de el [ise sinucide.

Dup= episodul Zola, dezbaterea pentru revizuirea saunu a procesului Dreyfus se transform= \ntr-o afacerena]ional=. Partizanii revizuirii (printre care [i so]ia lui Dreyfus)cer ca Dreyfus s= fie din nou judecat de Consiliul de R=zboila Rennes (1899). Cei doi avoca]i au p=reri diferite desprestrategia care urma s= fie adoptat=: Demange este gata s=pledeze \n beneficiul \ndoielii, \n timp ce Labori vrea oreparare total= a imaginii acuzatului. Detestat de anti-dreyfusarzi, este r=nit de un glonte, din fericire nu foarte grav;ap=r=torii cauzei \l prefer= \n cele din urm= pe Demange,care pledeaz= singur.

Rennes, 1899. Dreyfus [i cei doi avoca]i ai s=i,

Demange (\n centru) [i Labori (\n dreapta). Imaginea esteredat= dup= “PARIS ET SES AVOCATS” de Saint Louis àMarianne, Exposition réalisée par la Direction Générale delÌnformation et de la Comunication de la Mairie de Paris etlÒrdre des Avocats à la Cour de Paris, 6 novembre 2001-2mars 2002, pag. 5.

|n cel de-al treilea proces, Meyer, Molinier [i Giry

dellÈcole des chartes atribuie bordereau-ul lui Esterhazy. |nciuda tuturor acestora [i \n ciuda confesiunii lui Esterhazy,Tribunalul militar nu recunoa[te neimplicarea lui Dreyfus, ci selimiteaz= la comutarea pedepsei la 10 ani de deten]ie.

|n 1904 este \naintat [i acceptat un recurs. Cei 3 exper]iDarboux (secretar al Academiei [tiin]elor), Appel (decanulFacult=]ii de [tiin]e) [i Poincaré (profesor la Facultatea de[tiin]e), printr-o supra-expertiz= statistic=-matematic= asupratezei lui Bertillon, relev= c= reproducerile sunt alterate [i,corela]iile eviden]iate de acesta nu au valoare [tiin]ific= [i,deci, nu pot fi hot=râtoare.

foto2

Detalii ale bordereau-ului (partea final=, partea de sus),ale scrierii lui Dreyfus (\n partea de jos-stânga) [i ale scrieriilui Esterhazy (\n partea de jos-dreapta), conform Annachiarae Pacifico Cristofanelli, “Grafologicamente. MANUALE DIPERIZIE GRAFICHE”, Casa editrice CE.DI.S. S.r.l. Roma,2004, pag. 58.

Sunt audia]i exper]ii de dinainte. Charavay \[irecunoa[te propria gre[eal=, \n timp ce Bertillon se\nc=p=]âneaz= s=-[i p=streze pozi]ia (acela[i mare criminalistEdmond Locard o va defini ca: “celebra eroare a unui creiermagnific”).

Schematic, acestea au fost pozi]iile exper]ilor \naceast= afacere:

Atribuirea bordereau-ului lui Dreyfus. Neimplicarea luiDreyfus

1894-1895Patty de Clam, DÀboville, Bertillon (Serviciul de

identitate judiciar= al Prefecturii Poli]iei, autoimitare),Charavay (comerciant de autografe, ulterior retras=),Teyssonnieres (gravor).

10

Gobert (Banca francez=), Pelletier (func]ionar alMinisterului Artelor Frumoase).

1896-1898Crépieux-Jamin, Gustav Bridier Hurst, Edouard de

Rougemont, Paul Moriaud (profesor de Drept [i rector alUniversit=]ii din Geneva), De Marneffe (Belgia), De GrayBirch (doctor \n Drept, expert din Londra), Thomas H. Gurrin(expert al Ministerului Finan]elor [i al B=ncii Engleze), J. HoltSchooling (scriitor [i grafolog din Marea Britanie), Carvalhp(expert oficial din New York), Ames (S.U.A.), Preyer (fiziolog,Germania), Couard – Varinard – Belhomme.

1899-1900 (Procesul de reevaluare de la Rennes)

Atribuirea lui Esterhazy

Paul Meyer (director la École des chartes), EmileMolinier (arhivar la Muzeul Louvre, arhivar paleograf), Giry,Hericourt (fiziolog).

Neimplicarea lui Dreyfus

Darboux (secretar la Academia [tiin]elor), Appel (decanal Facult=]ii de [tiin]e), H. Poincarè (docent al Facult=]ii de[tiin]e).

Dreyfus este eliberat de Pre[edintele Emile Loubet, esterecunoscut ca fiind nevinovat de Curtea de Casa]ie, \n 1906.

|n 1930 publicarea memoriilor lui Maximilian vonSchwartzkoppen va aduce confirmarea total= a neimplic=riilui Dreyfus.

Locard a comentat amar [i \n mod realist (1924): “Dup=aceast= \nfrângere, a avea curajul de a relua studiulgrafismelor, ar putea p=rea imprudent. {i totu[i asta s-a\ntâmplat”.

|n Italia, Congresul Na]ional al exper]ilor caligrafi din1901 se na[te tocmai ca o reac]ie la “spectacolul urât” oferitde unii dintre cei mai renumi]i exper]i din Fran]a.

La rândul s=u, Jules Crépieux-Jamin (1935) scrie: “Niciun caz nu se preteaz= mai bine decât cazul Dreyfus lajudecarea st=rii actuale a expertizei asupra scrisului. Aici sevede cum sunt comise toate erorile, cum se produc toateexcentricit=]ile [i cum se manifest= cele mai mari talente”.

Salvatore Ottolenghi (1924) scrie c= “eroarea foartegrav= pe care a comis-o nu numai Fran]a, ci [i \ntreaga lume”ar fi putut fi evitat= dac= s-ar fi f=cut apel, pe baza criteriilor“extra-grafice” [i deci antropologice-psihologice, la studiul [i laconfruntarea celor dou= personalit=]i: a falsificatoruluisuspectat (Dreyfus) [i a falsificatorului (Esterhazy).

(1) Alfred este cel mai tân=r dintre cei [apte copii, trei fete [ipatru b=ie]i, provenit dintr-o familie alsacian=. El \[i face studiile laMulhouse, Basel, Paris. Este admis la [coala politehnic=, apoi esublocotenent la [coala de aplica]ii din Fontainebleau, locotenent deartilerie la Mans, dup= aceea la Paris; c=pitan \n 1889, este adjutantla [coala central= de pirotehnie militar= din Bourges. Primit la [coalade r=zboi, \n 1890, este repartizat, \n 1892, la statul-major al armatei.|nalt, cu ochii de un albastru cenu[iu, Dreyfus este un om foarte rece,t=cut, extrem de rezervat [i chiar \nchis \n sine, sobru \n gesturi [iexpresii, cu o st=pânire de sine care-i frâneaz= orice manifestareexterioar=. Distant, uneori t=ios, nu are nimic din expansivitateafireasc= a “unui b=iat bun [i de treab=”. Mathieu Dreyfus, fratele s=u,spunea c= Alfred are “un caracter foarte dificil”. De o corectitudinespecific= militarului, este, \n acela[i timp, sigur de sine [i, sub oaparen]= de om repezit, e de fapt un timid. Acest alsacian care n-arenimic deosebit nu se las= \n voia sor]ii. Are sim]ul autorit=]ii [i ierarhiei[i un spirit de disciplin= cât se poate de pronun]at. Când nepotul luiLéon Blum, Jacques Kayser, i-a prezentat manuscrisul c=r]ii scrisede el despre afacerea Dreyfus, Alfred Dreyfus s-a mul]umit s=-i

rectifice doar o cifr=. |[i face serviciul ca stagiar \n mai multe birouriale statului major al armatei. |nceput= \n octombrie 1894, afacereaDreyfus s-a terminat \n iulie 1906. La 13 iulie Dreyfus era \naintat lagradul de maior [i numit [ef de escadron. La 22 iulie, la [coala militar=unde fusese degradat, Dreyfus primea \n fa]a trupei Legiunea deonoare, \n prezen]a a 250 de oameni, \n cadrul unei ceremonii carea durat vreo zece minute. |ntrucât n-a putut ob]ine gradul delocotenent-colonel cu titlu de repara]ie, Dreyfus cere, la 26 iunie1907, s= fie trecut \n rezerv= cu anticipa]ie. La 4 iunie 1908, \n timpce era transferat= la Panthéon cenu[a lui Zola, mort \n urm= cu [aseani, Louis-Anselme Gregori, un om de litere b=trân [i s=rac trage lasfâr[itul ceremoniei un foc de revolver asupra lui Dreyfus, pentru aprovoca \n fa]a Cur]ii cu juri o revizuire a revizuirii. Dreyfus este foarteu[or r=nit la bra]ul drept. La 2 august 1914, maiorul Dreyfus esteadjunct al colonelului comandant al artileriei din zona de nord ataberei fortificate a Parisului. Apoi, prime[te comanda parcului deartilerie al unei divizii a Corpului 20. La \nceputul anului 1918, caurmare a unei circulare cu privire la limita de vârst= a ofi]erilor dinunit=]ile de lupt=, trece la comanda parcului de artilerie din Orléans.La 9 septembrie 1918 este numit locotenent-colonel [i promovat ofi]eral Legiunii de onoare. Moare la 11 iulie 1935 \n urma unei boli\ndelungate. (conform Maurice Baumont, membru al InstitutuluiFran]ei, “|N MIEZUL AFACERII DREYFUS”, 1976, EditionsMondiales, Paris, tradus= \n limba român= de A. Toader [i B. Hacker,1980, Editura Politic=, Bucure[ti, pag. 100-101 [i 377-378);

(2) Esterhazy (cel care afirma ulterior la Londra, \n 1903, luiMarius Gabion, ziarist la Le Temps: “\ntre spionaj [i contraspionaj nueste o distan]= mai mare decât grosimea unei foi]e de ]igar=”) s-an=scut \n 1847. Acest Marie-Charles-Ferdinand Walsin-Esterhazy, fiu[i nepot al unor generali francezi, legat prin str=bunica lui de o familiecelebr= \n istorie, al c=rei descendent nelegitim era, va devenicurând un aristocrat declasat. Dup= ce studiaz= la liceul Bonapartecutreier= Germania [i Austria. Timp de un an, este ofi]er \n armatapontifical=; trece ca sublocotenent \n Legiunea str=in=; face r=zboiuldin 1870-71 \n armata din Loire [i este avansat c=pitan de infanterie.Din ianuarie 1877 pân= \n septembrie 1880, este deta[at la Serviciulde informa]ii. |n 1887 Walsin Esterhazy se c=s=tore[te cu o fiic= amarchizului Jacques de Nettancourt. |n iulie 1892 este avansat maior\n Regimentul 74 infanterie (conform Maurice Baumont, op. cit. pag.157-158);

(3) Doamna Bastian, n=scut= Marie Caudron, este so]ia unuitâmplar (un vechi guard republican) din strada Saint Honoré nr. 398,Paris. Ea se \ngrijea de cur=]enia [i \nc=lzirea camerelor [i birourilorambasadei [i a apartamentului ata[atului militar von Süsskind, dinstrada Lille, nr. 103.

Simulând un profund devotament fa]= de germani, ea fura cudib=cie nu numai buc=]ele de hârtii, ci [i scrisori din buzunarelehainelor, precum [i documente militare. Strângea documentele rupte[i aruncate la co[, le ducea cu regularitate cel pu]in o dat= pes=pt=mân= portarului Rohmer, \n strada Foburgul Saint-Honoré nr. 3sau 5, \ntr-un plic, pe numele domnului Resch. Documentele dedimensiuni mari, suluri etc. le preda direct c=pitanului Rollin, laserviciul de informa]ii (\ncepând din 1886). Ata[atul militar al S.U.A.scrisese Ambasadei Germaniei c=: “\n fa]a germanilor, doamnaBastian se pref=cea c= nu [tie s= citeasc=, ]inea scrisorile pe dos...;dar ea citea foarte bine...[i era amestecat= \n toate uneltirile criminale\mpotriva Ambasadei Germaniei”. La 29 august 1899, cu prilejulConsiliului de R=zboi de la Rennes, Times pomene[te de doamnaBastian [i de activit=]ile ei legate de serviciile franceze de informa]ii.Aceste relat=ri trezesc o foarte mare curiozitate, pe care Times caut=s-o satisfac= la 1 septembrie, ar=tând c=, timp de mai bine de 20 deani, ea a fost femeie de serviciu la ambasad= [i acum, retras= \ntr-uncol]i[or pierdut din Fran]a, se bucur= de “roadele muncii sale cinstite”.Ea primea de la Sec]ia de statistic= 100 de franci pe lun=, iar maitârziu, când so]ul ei n-a mai putut munci, 250 de franci. Din când \ncând, mai c=p=ta [i câte o prim= excep]ional=. |n registrele Sec]iei destatistic=, doamna Bastian figura sub numele de August (conformMaurice Baumont, op. cit. pag. 20-22 [i Annachiara e PacificoCristofanelli, “Grafologicamente. MANUALE DI PERIZIEGRAFICHE”, Casa editrice CE.DI.S S.r.l. Roma, 2004, pag. 55);

(4) Maximilian von Schwartzkoppen (dup= cei doi autoriitalieni cita]i mai sus ar fi “Schwartzkopfen”) ocup=, \ntre 10decembrie 1891 [i 15 noiembrie 1897, func]ia de ata[at militar alGermaniei la Paris. S-a n=scut la Postdam, \n 1850, intr= la infanterie\n 1868. Sublocotenent \n 1869, el lupt= la Forbach, la Gravelotte [i,dup= asediul Metz-ului, ia parte la campania \mpotriva armatei dinR=s=rit. |ntre 1873 [i 1876 urmeaz= cursurile la Kriegsakademie,unde a lucrat la sec]ia pentru Fran]a a statului-major. |n 1862, c=pitande stat-major, este trimis la ambasada din Paris \n calitate de aldoilea ata[at militar [i r=mâne aici din 1882 pân= \n 1885. |ntre anii1885-1888 este instructor militar al marelui duce de Hessen-Darmstadt. |n 1888 este maior la statul-major al unei divizii de

11

infanterie. |n 1891, dup= ce a comandat câteva luni un batalion alRegimentului 3 de gard=, este numit ata[at militar la ambasada dinParis [i, \n exerci]iul acestor func]iuni, avansat, \n 1893, locotenent-colonel, \n 1896 aghiotant imperial [i regal, \n 1897 colonel. Aveareputa]ia unui om amabil, cult, acomodabil [i era bine v=zut de\mp=rat: Wilhelm al II-lea voia s= aib= la Paris un ofi]er care seprezenta bine. Foarte monden, mai mult om de lume decât decazarm=, Schwartzkoppen, celibatar convins (nu se va c=s=toridecât la 52 de ani, la cinci ani dup= plecarea sa din Paris), \[i ]eseaintrigile \ntr-un domeniu care nu trebuia neap=rat s= ]in= de biroul deinforma]ii (conform Maurice Baumont, op. cit. pag. 65-66);

(5) Alphonse Bertillon s-a n=scut la 23 aprilie 1853 \ntr-ofamilie lyonez= (de numele acestui ora[ avea s= se lege [i numelealtor doi titani – Lacassagne [i Locard), era fiul doctorului LouisAdolphe Bertillon, un ilustru statistician, vicepre[edinte al Asocia]ieide antropologie [i nepotul lui Achille Guillard naturalist [imatematician. A fondat Serviciul de identitate judiciar= [i deasemenea Serviciul antropometric a fost opera sa (m=surareaanumitor variabile ale corpului) care a dus la identificarea criminalilor.|n schimb se opunea tehnicii dactiloscopiei, având o aversiune pentruamprente, pe care le numea “pete minuscule” (“taches minuscules”)[i care nu puteau servi, dup= opinia sa, niciodat=, ca mijloc esen]ialla constituirea unui sistem de identificare valabil. Bertillon a refuzatcu cerbicie s= adopte dactiloscopia. Când Sir Galton i-a propus s=contribuie la studiul amprentelor, nu a g=sit alt motiv ca s=-l refuze peilustrul savant, decât acela c= metoda este dificil=, pentruc=...murd=re[te degetele! [i, ca o ironie, presa a r=spândit ideea c=identificarea cu ajutorul amprentelor se datoreaz= lui... Bertillon!Totu[i Bertillon era la curent cu dactiloscopia: \n 1894 s-a ini]iat \nsecret asupra principiilor care-i stau la baz= [i el care avea geniu [icare din nefericire cu nici un pre] nu accepta ideile altora, a inventattoate elementele unei clasific=ri dactiloscopice. El considera ca osolu]ie combinarea celor dou= metode – antropometric= [idactiloscopic= – solu]ie preferabil= ca siguran]= [i rapiditate \nidentificarea unui suspect. |n 1894, contrar voin]ei sale, Bertillon esteamestecat \n afacerea Dreyfus. Este consultat \n calitate de grafolog,domeniu care \i era complet str=in. Comite o grav= eroare [i raportuls=u contribuie la condamnarea unui nevinovat. Chiar dup=

reabilitarea lui Dreyfus, Bertillon nu a vrut s=-[i recunoasc= gre[eala.Bertillon a suferit toat= via]a de migrene. Poate c= aceast= suferin]=[i-a pus amprenta [i asupra caracterului s=u. Cert este c=, prin anul1913, migrenele [i durerile de stomac [i intestine se intensific=.

La toate acestea, se adaug= o stare de sl=biciunegeneralizat=. Are senza]ie permanent= de frig; se \nvele[te cu pleduri[i \ncinge soba. Medicii \i diagnosticheaz= o anemie pernicoas=avansat=. {i starea sa psihic= se \nr=ut=]e[te, mai ales la aflareafaptului c=, pretutindeni metoda antropometric= este \nlocuit= cu ceadactiloscopic=. Este cuprins de accese de furie [i firea sa devine [imai insuportabil= pentru cei din jur. Se recurge la o ultim= \ncercare,riscant= pentru vremea aceea: i se face o transfuzie de sânge.Bertillon \[i recap=t= vederea [i puterile, reluându-[i activitatea. Darnu pentru mult timp: dup= dou= luni boala \i revine, iar repetareatransfuziilor nu mai are efecte de lung= durat=. Aproape orb, \[ipetrece zilele \ntr-un fotoliu. O ultim= mângâiere: i se acord= RozetaLegiunii de Onoare. Alphonse Bertillon moare la 13 februarie 1914(conform Paul {tef=nescu, “\n slujba vie]ii [i a adev=rului”, vol. 1,Editura Teora, 1998, Bucure[ti, pag. 87, 96, 157-159; MauriceBaumont, op. cit. pag. 97; Annachiara e Pacifico Cristofanelli, op. cit.pag. 56);

(6) Maiorul Henry s-a n=scut \n 1846 \n Marna, dintr-o familiede cultivatori. Joseph Henry intr= \n armat= la infanterie, \n 1865;sergent-major \n 1870, \n timpul r=zboiului franco-german devinesublocotenent, apoi locotenent. C=pitan \n 1879, Henry ia parte laexpedi]ia din Tunisia precum [i la cea din Tonkin; este r=nit \n sudulregiunii Oran. Din Oran pleac=, \n 1890, la Péronne cu gradul demaior; aici se c=s=tore[te cu fiica unui hangiu. |n 1893 este deta[at laSec]ia de statistic=. Era un bun ofi]er de trup=, provenit din rânduriletrupei. Fiind de origine ]=r=neasc=, antidreyfusarzii spuneau despreel c= este “un plebeu energic”, iar dreyfusarzii un “]=r=noi viclean”.

12

INVESTIGAREA ACCIDENTELOR AVIATICEINVESTIGAREA ACCIDENTELOR AVIATICE

Nivelul de dezvoltare a transporturilor este un elementesen]ial al unei civiliza]ii. Gradul de dezvoltare ainfrastructurii arat= gradul de dezvoltare a unei societ=]i.|n categoria mijloacelor de transport se \nscriu [itransporturile aeriene, care reprezint= unul din domeniilede activitate \n care omul a ob]inut rezultatespectaculoase \ntr-o perioad= istoric= relativ scurt=. Cutoate acestea, drumul str=b=tutu de avia]ie, curemarcabile realiz=ri [i performan]e tehnice, a fostmarcat [i de unele accidente, o parte dintre ele intrând\n sfera penalului, necesitând elucidarea [iinvestigarea lor [tiin]ific= [i criminalistic= de c=treorganele judiciare.Metodologia specific= investig=rii acestorevenimente este tratat= \n lucrarea “Investigareaaccidentelor aviatice”, ap=rut= recent la Editura“Luceaf=rul” S.A., fiind prima lucrare \ndomeniu. Dup= o \ndelungat= activitate de documentare[i cercetare, autorii lucr=rii: colonelul magistrat

dr. NICOLAE LUPULESCU [i fiica sa ANA LUPULESCU,jurist de prestigiu, au reu[it s= prezinte \n detaliu

particularit=]ile metodologiei investig=rii evenimentelor aviatice.Capitolele c=r]ii se refer= la urm=toarele: • scurt istoric al avia]iei; •

reglement=ri juridice \n domeniul aviaticii; • problematica accidentelor aviatice [isiguran]a zborului; • aspecte generale privind cercetarea la fa]a locului; •particularit=]ile investig=rii accidentelor aviatice.Recomand=m aceast= carte tuturor criminali[tilor, procurorilor, poli]i[tilor,magistra]ilor [i studen]ilor facult=]ilor de drept, precum [i persoanelor interesate.

Lector univ. FLORIN BOBIN

Am prezentat \n num=rul anterior al revistei, principaleleprobleme care trebuie clarificate privind investigareainfrac]iunilor silvice dar, având \n vedere specificul acestora,unele particularit=]i pe care le prezint=, \ncepând cu subiectulactiv, latura obiectiv= sau latura subiectiv=, exist= aspecte carenu sunt comune tuturor infrac]iunilor silvice.

Pe de alt= parte, exist= aspecte ale unor infrac]iunisilvice, comune cu unele categorii de infrac]iuni prev=zute \nCodul penal, a[a \ncât unele probleme pe care le va l=muricercetarea vor fi acelea[i \ntâlnite \n cazul acestor infrac]iuni.

Exemplific=m: � ocuparea f=r= drept a unor p=duri, terenuri sau ape, ori

distrugerea, degradarea sau mutarea semnelor de hotar, a\mprejmuirilor ori a reperelor de marcare (art. 96 Cod silvic), auaspecte [i probleme comune de l=murit, prin cercetare cuinfrac]iunea de “tulburare de posesie”, prev=zut= de art. 220Cod penal;

� infrac]iunea de “furt de arbori” (art. 98 Cod silvic), cuinfrac]iunea de “furt”prev=zut= de art. 208 Cod penal;

� falsificarea ciocanului silvic de marcat (art. 99 Codsilvic), cu infrac]iunea de falsificare a instrumentelor oficiale,prev=zut= de art. 286 Cod penal;

� folosirea f=r= drept a ciocanului silvic de marcatfalsificat (art.100 alin. 2 Cod silvic) cu infrac]iunea prev=zut= deart.287 Cod penal, respectiv “folosirea instrumentelor oficialefalse”;

� distrugerea, degradarea sau aducerea \n stare dene\ntrebuin]are prin incendiere, p=[unare, a p=durilor, arborilor,puie]ilor ori l=starilor, respectiv prin orice alt mod ajnepeni[urilor (prev=zute de art.101, 102 [i 103 din Codul silvic,respectiv art. 33 din O.G. nr. 96/1998), cu infrac]iunile dedistrugere, prev=zute de art. 217-219 Cod penal.

Având \n vedere aceste asem=n=ri dintre unele infrac]iunisilvice [i infrac]iuni prev=zute \n Codul penal, mergând pân= ladiferen]ierea doar sub aspectul obiectului material, investigareacriminalistic= va ]ine seama de problemele de baz= care le val=muri cercetarea \n cazul infrac]iunilor a[a-zis comune.

1. Ocuparea f=r= drept, \n \ntregime sau \n parte, aunor p=duri, terenuri sau ape, din fondul forestier na]ional,precum [i distrugerea, degradarea sau mutarea semnelorde hotar, a \mprejmuirilor ori a reperelor de marcare (art.96Cod silvic).

Analizând elementele constitutive ale acestei infrac]iuni,ca [i infrac]iunea de tulburare de posesie, rezultatul ac]iunilorde ocupare, distrugere, degradare ori mutare, constat=m c= seaduce atingere patrimoniului.

Ce probleme trebuie l=murite?a). Pentru ca infrac]iunea s= existe, este necesar ca

ac]iunea ilicit= s= fie \ndreptat= asupra unor p=duri, terenuri sauape din fondul forestier na]ional, a semnelor de hotar,\mprejmuirilor ori a reperelor de marcare.

Potrivit art. 2 din Codul silvic, sunt considerate p=duri,terenurile acoperite cu vegeta]ie forestier= cu o suprafa]= maimare de 0,25 ha.

Terenurile sau apele, ca s= fac= parte din fondul forestierna]ional, conform art.1 Cod silvic, trebuie s= fie incluse \namenajamente silvice. Amenajamentele silvice sunt lucr=ritehnice care reglementeaz= modul de gospod=rire a fonduluiforestier [i constituie baz= a cadastrului forestier [i al titlului deproprietate al statului [i stabilesc, \n raport cu obiectiveleecologice [i social-economice, ]elurile de gospod=rire [im=surile necesare pentru rezolvarea lor (art.16-17 Cod silvic).

Prin semne de hotar se \n]eleg acele semne

conven]ionale care marcheaz= separarea a dou= hotare:borne, pietre, arbori, movile etc..

Expresia “\mprejmuire” poate desemna o construc]ieformat= din gard, pietre, fire de sârm= etc. destinat= a delimita,\ngr=di, a \mpresura un loc sau teren.

Reperele de marcare sunt semne trasate pe arbori saualte obiecte [i care sunt destinate s= serveasc= la orientarea \nspa]iu, la recunoa[terea unui loc sau la stabilirea pozi]iei unuicorp fix sau mobil .

b). Identificarea metodelor folosite de infractori, respectivdeterminarea cu exactitate a ac]iunii ilicite.

Ocuparea semnific= luarea \n st=pânire a imobilului, \n\ntregime sau numai \ntr-o parte a sa, \n mod efectiv .

Prin “ocupare” se \n]elege, cu alte cuvinte, faptapersoanei care pune st=pânire pe bunurile men]ionate \ncon]inutul infrac]iunii, f=r= autorizarea organelor competente,ori de a ocupa suprafe]e mai mari decât are dreptul.

Legiuitorul nu cere existen]a unui anumit motiv sau scopal ocup=rii [i nici al celorlalte ac]iuni infrac]ionale.

Conform dispozi]iilor art. 55-60 Cod silvic [i art. 26 dinO.G. nr.96/1998, ocuparea terenurilor din fondul forestierna]ional, incluzând [i apele [i p=durile, se face cu autorizareaorganului competent, a proprietarilor, [i \n concordan]= cucondi]iile stabilite \n cele dou= acte normative.

Prin “distrugerea sau degradarea” \mprejmuirilor,semnelor sau reperelor, se \n]elege desfiin]area lor, astfel \ncâtnu se mai v=d, sau alterarea lor \n asemenea mod [i m=sur=,\ncât nu li se mai poate stabili semnifica]ia, deci, nu-[i mai pot\ndeplini rolul pentru care au fost \nfiin]ate.

Ac]iunea de “mutare” \nseamn= deplasarea lor \n alt loc,pe alt aliniament, astfel \ncât se poate ajunge la posibilitateaunei aprecieri eronate cu privire la delimitarea unui teren saup=duri, ori a locului exact unde se afl=.

c). Stabilirea laturii subiective, respectiv a formei devinov=]ie.

|n practica ultimilor ani s-au \ntâlnit multe cazuri deocup=ri abuzive de p=duri sau alte terenuri din fondul forestierna]ional, determinate de procesul de retrocedare a dreptului deproprietate asupra acestora.

Unele persoane, nemul]umite de lentoarea derul=riiacestui proces, au trecut la ocuparea de p=duri sau terenuri, defric= s= nu le piard=. Alte persoane au ocupat din gre[eal= altep=duri sau suprafe]e de teren decât cele la care aveau dreptul[i datorit= lipsei semnelor de hotar.

De aceea, forma de vinov=]ie trebuie stabilit= cu foartemare aten]ie, ac]iunea desf=[urat= de autor putând constituielementul material al infrac]iunii, numai dac= este \nso]it= deinten]ia acestuia, care trebuie s= fie con[tient c= ac]ioneaz=f=r= drept. |n consecin]=, trebuie s= se stabileasc= dac= autorula respectat dispozi]iile Codului silvic [i a O.G. nr. 96/1998,privind ocuparea terenului sau a p=durii.

2. Defri[area vegeta]iei forestiere, respectiv\nl=turarea acesteia [i schimbarea destina]iei terenului f=r=aprobarea autorit=]ii publice centrale (art.31 din O.G.nr.96/1998).

|n sensul legii “defri[area vegeta]iei forestiere” esteechivalent= cu “\nl=turarea” acesteia [i schimbarea destina]ieiterenului.

Deci, o prim= problem= care trebuie l=murit= este:a). Stabilirea realiz=rii complete a elementului material al

laturii obiective.Prin “defri[are” se \n]elege \nl=turarea prin t=iere sau

ardere a arborilor [i a plantelor lemnoase.

13

Drd. SORIN C+TINEAN, I.P.J. Harghita

Pentru realizarea laturii obiective a infrac]iunii, pe lâng=ac]iunea de \nl=turare a vegeta]iei forestiere, este necesar= [io ac]iune de schimbare a destina]iei terenului, respectiv dareaoric=rei alte destina]ii, cu excep]ia celei avute anterior. Deobicei se schimb= destina]ia pentru agricultur=, fânea]=,p=[une, construc]ii etc.

b). Lipsa aprob=rii autorit=]ii competente.|n art. 54 alin.1 din Codul silvic, se prevede c= reducerea

suprafe]ei fondului forestier proprietate public= este interzis=,iar art. 9 lit. a din O.G. nr. 96/1998 prevede tocmai con]inutulinfrac]iunii, respectiv interzicerea acestor ac]iuni [isanc]ionarea penal= \n coroborare cu dispozi]iile art. 31 dinlege.

|n capitolul V din O.G. nr.96/1998 sunt prev=zutecondi]iile [i procedura pentru “scoaterea definitiv= sautemporar= a terenurilor din fondul forestier na]ional”.

Ocuparea definitiv= de terenuri din fondul forestierproprietate privat=, cu sau f=r= defri[area p=durii, se aprob= cuacordul prealabil al proprietarilor terenurilor. |n cazul \n careproprietarii nu sunt de acord, ocuparea terenurilor se poate face\n condi]iile stabilite potrivit reglement=rilor legale privindexproprierea pentru cauz= de utilitate public=.

c). Stabilirea cantit=]ii de material lemnos rezultat sau avalorii acestuia.

Acest lucru este necesar pentru a asigura luarea m=suriiconfisc=rii speciale. Se poate stabili prin calcule specificef=cute de organele silvice, dup= diametrul m=surat la cioat=,prin estimare, dup= vârsta arborilor dac= cioatele nu se maig=sesc [i alte criterii stabilite de dispozi]iile legale privindevaluarea prejudiciilor produse prin t=ieri ilegale, inclusiv lapuie]i [i l=stari.

3) T=ierea sau scoaterea din r=d=cini, f=r= drept, dearbori, puie]i sau l=stari din fondul forestier na]ional (O.G.96/98 – “indiferent de forma de proprietate”) sau de peterenuri cu vegeta]ie forestier= (O.G. 96/98 – “de c=treproprietari, de]in=tori sau de oricare alt= persoan=”) art.97din Codul silvic [i art. 32 din O.G.96/98.

Este infrac]iunea silvic= clasic= , special= . Vedem c=infrac]iunea este prev=zut= \n dou= acte normative dar nuexist= nici o diferen]= \n ceea ce prive[te latura obiectiv= sausubiectiv=. Prevederea infrac]iunii [i \n O.G. 96/98, dup= ce afost prev=zut= ini]ial \n Codul silvic, s-a datorat unorinterpret=ri diferite date de teoreticieni sau practicieni \ndomeniul dreptului [i, \n consecin]= [i de organele deurm=rire penal= [i de justi]ie referitoare la subiectul activ alinfrac]iunii. Principala problem= care se punea era aceea dac=proprietarul p=durii putea fi subiect activ al acestei infrac]iuni.Legiuitorul a completat, prin O.G. 96/98, con]inutul acesteiinfrac]iuni, prev=zând \n mod expres \n categoria subiec]iloractivi pe “proprietari [i de]in=tori”.

Probleme pe care trebuie s= le l=mureasc= cercetarea:a) – Stabilirea ac]iunii ilicite, respectiv a elementului

material al laturii obiective (modalitatea concret= de s=vâr[ire ainfrac]iunii)

Infrac]iunea se poate comite prin dou= ac]iuni: t=ieresau scoatere din r=d=cini. |n practic=, cea mai deas= modalitatede s=vâr[ire a infrac]iunii este aceea de t=iere, \n special dearbori mari, cu volum mare de material lemnos.

Modalitatea “prin scoatere din r=d=cini” se \ntâlne[te \nspecial \n cazul puie]ilor ori al l=starilor, \n cele mai multecazuri fiind destina]i replanta]iei.

Ac]iunea de t=iere se poate realiza cu ajutorul unorinstrumente specifice, destinate acestui scop: toporul,fier=str=ul manual [i fier=str=ul mecanic (drujba).

Identificarea instrumentului folosit la ac]iunea de t=iereeste important=, cel pu]in din urm=toarele motive:

� fiecare instrument creaz= urme specifice, de gen, petrunchiul arborelui. |n func]ie de uzur=, aceste instrumente potcrea [i urme particulare. Cunoa[terea instrumentului t=ietorpoate fi valorificat= la constituirea cercului de suspec]i, \n cazulinfrac]iunilor r=mase cu autori neidentifica]i;

� asigurarea lu=rii m=surii confisc=rii speciale.Vis-à-vis de con]inutul acestei infrac]iuni, \n ceea ce

prive[te elementul material, cred c= este interesant= o privire

comparativ= cu prevederile L. 31/2000 privind stabilirea [isanc]ionarea contraven]iilor silvice. |n acest act normativ, \nart.1.lit.c este prev=zut= ca [i contraven]ie fapta de “t=iere,rupere sau scoatere din r=d=cini, f=r= drept, de arbori,puie]i saul=stari cu sau f=r= ridicarea acestora...” iar la lit.j “t=ierea,ruperea sau scoaterea din r=d=cini, de c=tre proprietariip=durilor proprietate privat= sau de de]in=torii terenurilor cuvegeta]ie forestier= din afara fondului forestier na]ional, dearbori nemarca]i de personalul silvic autorizat”.

Con]inutul acestor dou= contraven]ii este foarteasem=n=tor cu cel al infrac]iunilor prev=zute de art. 97 dinCodul silvic [i 32 din O.G.96/98. Principalul criteriu dedelimitare dintre cele dou= categorii de fapte fiind cel alprejudiciului.

Ceea ce observ=m \ns= \n plus \n cazul contraven]iiloreste ac]iunea de “rupere” ca modalitate de s=vâr[ire pe lâng=cele de “t=iere” sau “scoatere din r=d=cini”.

Probabil legiuitorul a avut \n vedere c= \n practicajudiciar= pe linie silvic= nu au fost \ntâlnite multe cazuri defapte ilicite comise prin rupere de arbori.

Totu[i, comiterea unor astfel de fapte nu este exclus=chiar [i prin existen]a prevederii acestei modalit=]i dar numaica act contraven]ional. Sunt \ns= cazuri când ruperea unuiarbore poate produce o pagub= care dep=[e[te de 5 ori pre]ulmediu al unui metru cub de mas= lemnoas= ... Potrivit acestuicriteriu fapta ar trebui tratat= ca infrac]iune dar ac]iunea de“rupere” nefiind incriminat=, fapta va r=mâne \n sferacontraven]iei.

“De lege ferenda” consider=m c= s-ar impuneincriminarea [i a ac]iunii de “rupere”, al=turi de celelalte dou=(t=iere [i scoatere din r=d=cini).

b) – Locul [i timpul s=vâr[irii infrac]iuniiCa problem= specific= de clarificat, \n cazul acestei

infrac]iuni, este cea a l=muririi termenului “\n timpul nop]ii” [i de“arii protejate” pentru a re]ine circumstan]ele agravanteprev=zute la pct.4 lit c [i d.

Prin “timpul nop]ii” se \n]elege timpul când \ntunericuleste efectiv instalat. Aceasta este o chestiune de fapt care seapreciaz= judiciar \n func]ie de particularit=]ile vremii [i alelocului unde fapta se s=vâr[e[te.

|n Codul silvic anterior exista prevederea ca form=agravant= comiterea infrac]iunii ”\ntre apusul [i r=s=ritulsoarelui”, stare de fapt care difer= de la anotimp [i de la or= laor= ceea ce d=dea loc la multe interpret=ri.

“Ariile protejate” sunt suprafe]ele ocupate de p=duri sauvegeta]ie forestier= sau alte elemente componente ale fonduluiforestier na]ional care sunt astfel declarate prin legi [i hot=râriale organelor legislative potrivit competen]ei. Aceste “arii” princeea ce con]in au o valoare [tiin]ific=, cultural= sau istoric=pentru poporul român sau pentru omenire \n general. Ex.Biosfera “Delta Dun=rii”.

Specific acestei infrac]iuni, stabilirea locului comiteriiinfrac]iunii este important= [i din perspectiva \ncadr=rii juridicea faptei, respectiv \n art. 97 Codul silvic sau art. 32 din O.G.96/98. Pân= la apari]ia acestei ordonan]e nu exista aceast=problem=.

Dac= subiect activ al infrac]iunii este proprietarul saude]in=torul p=durii, \ncadrarea faptei este u[or de f=cut,respectiv art. 32 din O.G. 96/98. La fel este dac= infrac]iuneaeste comis= pe terenuri din fondul forestier na]ional care nuconstituie “p=duri” sau pe terenuri cu vegeta]ie forestier= dinafara fondului forestier na]ional, conform art.6 din Codul silvic.Desigur \ncadrarea juridic= a faptei se va face \n art.97 dinCodul silvic. Problema se ive[te \n situa]ia \n care infrac]iunease comite \n p=dure dar de alt= persoan= decât proprietarul saude]in=torul. |n practica judiciar= s-a mers pe \ncadrarea faptei\n prevederile art.32 din O-G.96/98.

De aceea organul de urm=rire penal= trebuie s=colaboreze cu organele silvice pentru a cunoa[te [i a facediferen]a \ntre no]iunile de “p=dure”, “teren cu vegeta]ieforestier=”, “fondul forestier na]ional [i “teren cu vegeta]ieforestier= din afara fondului forestier na]ional”.

P=dure – \nseamn= terenul acoperit cu vegeta]ieforestier= cu o suprafa]= mai mare de 0,25 ha.

14

Fondul forestier na]ional – cuprinde, pe lâng= p=duri,terenurile destinate \mp=duririi, cele care servesc nevoilor decultur=, produc]ie ori administra]ie silvic=.

Terenurile destinate \mp=duririi [i cele care servescnevoilor de cultur=, produc]ie ori administra]ie silvic= sunt:

� terenurile \n curs de regenerare, terenurile degradate,poienile stabilite prin amenajamente silvice s= fie \mp=durite;

� pepinierele, solariile, plantajele, culturile de r=chit= [icele cu arbu[ti ornamentali [i fructiferi;

� terenurile destinate asigur=rii hranei vânatului [ianimalele din dotarea unit=]ilor silvice.

Vegeta]ia forestier=, situat= pe terenuri din afara fonduluiforestier na]ional, conform art. 6 din Codul silvic, cuprinde:

� p=[unile \mp=durite;� perdelele forestiere de protec]ie a terenurilor agricole;� vegeta]ia forestier= de pe terenurile degradate;� planta]iile forestiere [i arborii din zonele de protec]ie a

lucr=rilor hidrotehnice [i de \mbun=t=]iri funciare, precum [icele situate de-a lungul cursurilor de ap= [i al canalelor denaviga]ie;

� perdelele forestiere de protec]ie [i arborii situa]i de-alungul c=ilor de comunica]ie din extravilan;

� zonele verzi din jurul ora[elor, comunelor, altele decâtcele cuprinse \n fondul forestier, parcurile din intravilan cuspecii forestiere exotice precum [i jnepeni[urile din zonaalpin=;

� parcurile dendrologice, altele decât cele cuprinse \nfondul forestier na]ional.

c ) Stabilirea cu exactitate a valorii pagubeiConform prevederilor legii acest criteriu este singurul de

delimitare a infrac]iunii silvice de contraven]ia silvic= [i, pe dealt= parte, \ntre formele agravante \n func]ie de \ntindereapagubei.

Astfel fapta este infrac]iune dac= valoarea pagubeieste de peste 5 ori pre]ul mediu al unui metru cub de mas=lemnoas= pe picior.

Actul normativ pe baza c=ruia se calculeaz= prejudiciulprodus prin infrac]iunile silvice este Legea nr. 81 din20.11.1993, privind determinarea desp=gubirilor \n cazul unorpagube produse fondului forestier [i vegeta]iei forestiere.

Conform acestui act normativ, anexa 1, la arbori valoarease calculeaz= pornind de la diametrul m=surat la cioat= (\ncm), aceasta \nmul]indu-se cu coeficien]i stabili]i pentrur=[inoase, cvercinee, (paltin, frasin [i cire[) [i alte foioase.

Separat este stabilit modul de calcul pentru puie]i [il=stari, respectiv pre]/bucat= \n func]ie de specie [i vârst= [ipentru pomi de iarn=.

Pre]urile de referin]= pentru stabilirea acestor pagube seactualizeaz= periodic (de regul= anual) prin Ordin al ministruluiautorit=]ii silvice centrale.

Organul de constatare a infrac]iunii silvice [i organul decercetare, a[a cum rezult= pe cale de consecin]= dinprevederile Legii 81/93, trebuie s= stabileasc= cu exactitate:

� la arbori, diametrul la cioat=, \n cm, cât [i specia (pecele trei categorii, a[a cu sunt enumerate \n anexa nr. 3 alegii);

� specia, talia, vârsta, repica]i sau nerepica]i cât [i loculde unde ace[tia provin, solarii sau pepiniere. Vedem \nc= odat= c= stabilirea locului de comitere a infrac]iunii, \n special\n cazul puie]ilor [i l=starilor, are importan]= mare pentrucalcularea pagubei [i, la urma urmei, pentru \ncadrarea fapteica infrac]iune sau contraven]ie.

Conform cuantumului pagubei calculate potrivitdispozi]iilor legale men]ionate mai sus, organul de cercetarepenal= va [ti dac= exist= agrav=rile \n treptele prev=zute la pct.2 [i 3 din art. 97 Cod silvic [i art. 32 O.G. 96/98.

Cunoa[terea \ntinderii pagubei are importan]= pentruorganele de urm=rire penal= [i pentru luarea m=surilor derecuperare, inclusiv \n ceea ce prive[te luarea m=surilorasiguratorii (sechestrul [i poprirea).

d ) – Identificarea f=ptuitorului [i a participan]ilorCare sunt problemele specifice de l=murit \n acest caz [i

sub acest aspect ?Intereseaz= \n primul rând calitatea juridic= a subiectului

activ vis-à-vis de apartenen]a juridic= a p=durii. Concret, dac=autorul infrac]iunii este proprietar sau de]in=tor. A[a cum amar=tat mai sus acest lucru prezint= importan]= sub aspectul\ncadr=rii juridice a faptei.

Pe de alt= parte, trebuie s= se stabileasc= dac= autorulsau participantul la comiterea infrac]iunii nu face parte dinpersonalul silvic cu atribu]ii de constatare a infrac]iunilor [i acontraven]iilor silvice, situa]ie \n care se aplic= agravantaprev=zut= de art.104 din Codul silvic.

|ntr-o alt= ordine de idei, identificarea f=ptuitorului [i aparticipan]ilor este absolut necesar= pentru conturareaformelor calificate prev=zute la pct.(4) lit.a [i b, respectiv dac=fapta a fost s=vâr[it= de dou= sau mai multe persoane\mpreun= ori de o persoan= având asupra sa o arm= sausubstan]e chimice periculoase.

Prin s=vâr[irea faptei de dou= sau mai multe persoane\mpreun= se \n]elege s=vâr[irea faptei de dou= sau mai multepersoane \n calitate de coautori, precum [i s=vâr[irea faptei dedou= sau mai multe persoane, dintre care cel pu]in una arecalitatea de autor iar cealalt= sau celelalte desf=[urândactivit=]i de complicitate concomitent=. Nu intereseaz= dac=toate persoanele r=spund sau nu penal.

Forma agravant= de comitere a faptei de o persoan=având asupra sa o arm= sau substan]e chimice periculoasecomport= unele l=muriri.

Conform art.151 din Codul penal ”armele” suntinstrumentele, piesele sau dispozitivele astfel declarate prindispozi]ii legale; sunt asimilate armelor orice alte obiecte denatur= a putea fi folosite ca arme [i care au fost \ntrebuin]atepentru atac.

Arma pe care o are asupra sa autorul poate fi de]inut=legal sau ilegal – \n aceast= situa]ie putând exista concursul deinfrac]iuni (nerespectarea regimului armelor).

Prin substan]e chimice periculoase se \n]eleg acelesubstan]e, lichide sau sub alt= form= material= care, prinfolosirea neadecvat= [i contrar normelor de protec]ie, potdeveni d=un=toare pentru integritatea corporal=, s=n=tateasau via]a omului sau a animalelor. Aceste categorii desubstan]e au un regim special stabilit prin dispozi]ii legale. |naceast= categorie intr= [i gazele lacrimogene, de exemplu.

Nu are relevan]=, pentru aplicarea circumstan]ei, faptul c=arma sau substan]a chimic= sunt sau nu vizibile. Gravitateafaptei const=, \n principal, \n aceea c= f=ptuitorul s=vâr[e[te faptacu mai mult= siguran]= [tiind c= are mijloace asupra lui apte s=opun= rezisten]=, \n cazul \n care va fi prins.

Pentru s=vâr[irea acestui tip de infrac]iune silvic= nu suntnecesare nici arm= nici substan]e chimice. Acestea pot fifolosite pentru a amenin]a cu ripost= fizic= sau chiar pentru ariposta \n cazul prinderii. Din p=cate cazuistica confirm=asemenea cazuri, soldate inclusiv cu mor]i din rândul poli]i[tilorsau al personalului silvic. |n asemenea spe]e, \n situa]iafolosirii armelor sau substan]elor chimice, ne putem afla \ncazul concursului real de infrac]iuni (ultraj, v=t=mare corporal=,amenin]are etc.).

Deci, ce trebuie s= l=mureasc= organul de cercetare \ncazul acestei agravante:

� tipul armei, dac= aceasta face parte din categoriaarmelor prev=zute de dispozi]iile legale;

� dac= aceasta a fost la vedere sau ascuns=; dac= afost folosit= sau nu;

� tipul substan]ei chimice g=site asupra f=ptuitorului,gradul de toxicitate, \n ce m=sur= aceasta poate fi considerat=periculoas=;

� scopul pentru care acestea se aflau asupraf=ptuitorului.

e ) Identificarea persoanei v=t=mateDac= \n urm= cu câ]iva ani persoana v=t=mat=, \n cazul

infrac]iunilor silvice, nu putea fi decât statul sau organeleadministrative publice locale, \n prezent, dup= reconstituirea [iretrocedarea dreptului de proprietate fo[tilor proprietari, \ntâlnimmai multe categorii de proprietari [i posibile persoane v=t=mate,\n cazul comiterii infrac]iunii silvice.

Art. 3 din O.G. 96/98 prevede c=, dup= forma deproprietate, fondul forestier na]ional este constituit din:

15

� proprietatea public= a statului;� proprietatea public= a unit=]ilor administrativ teritoriale

(comune, ora[e, municipii);� proprietatea privat= a unit=]ilor de cult (parohii, schituri,

m=n=stiri), a institu]iilor de \nv=]=mânt sau a altor persoanejuridice (Ex.Sta]iuni de cercet=ri silvice);

� proprietatea privat= indirect= a persoanelor fizice (fo[ticomposesori, mo[ieri [i r=ze[i sau mo[tenitori ai acestora);

� fondul forestier proprietate privat= a persoanelor fizice.De ce este important= identificarea persoanei v=t=mate?

Pentru:� \ncadrarea juridic= a faptei;� stabilirea corect= a valorii pagubei;� plata desp=gubirilor;� stabilirea condi]iilor favorizatoare ale comiterii faptei,

dac= proprietarul [i-a \ndeplinit obliga]iile privind administrarea[i paza fondului forestier;

� a-i asigura exercitarea dreptului de a participa laprocesul penal ca parte v=t=mat=, eventual [i pentruformularea [i a altor preten]ii civile fa]= de autor.

� BIBLIOGRAFIE

G. Antoniu, C. Bulai, Gh.Chivulescu- Dic]ionar juridic penal-Editura [tiin]ific= [i Enciclopedic=, Bucure[ti 1976, pg. 259Dic]ionarul Explicativ al Limbii Române , Editura AcademieiRSR,1984IdemOctavian Loghin, Avram Filipa[- Drept penal- partea special=,Editura Didactic= [i Pedagogic=, Bucure[ti 1983, pg.140G. Antoniu, C. Bulai, Gh. Chivulescu, Op. cit. pg. 207O. Loghin, A. Filipa[, op.cit., pg.141Dic]ionarul explicativ , op. cit.Vasile P=v=leanu – Aspecte teoretice privind infrac]iunile prev=zute

\n noul Cod silvic, Revista DREPTUL Nr.9/1997, pg. 82-85Al.Paicu –Infrac]iuni privind regimul silvic [i administrarea fonduluiforestier na]ional, Revista DREPTUL Nr.1/2000, pg. 25-30Ion Dumitru – Modific=ri ale Codului silvic (III),Revista DREPTULNr.3/2000, pg. 106Adrian Valentin Popa – Infrac]iuni Silvice... subiect activ alinfrac]iunii – calificarea acestuia, Revista DREPTUL nr. 9/2002,pg 189-195 cu Nota II de la Corneliu Turianu, pg.195-198Gh.Voinea – Considera]ii pe marginea unor incrimin=ri cuprinse\n noul Cod silvic, Revista DREPTUL Nr.6/1997, pg.46Gh. Vidican – Unele probleme \n leg=tur= cu infrac]iunile silvicereglementate de Legea nr. 26/96 [i O.G. 96/98 cu NOT+ de VasileP=tulea, Revista DREPTUL nr. 8/2002, pg.152-174O. Loghin, A.Filipa[, op. cit. pg.115Gh.Vidican,op. cit. pg.152-174O. Loghin, A. Filipa[, op. cit. pg. 64Legea 17/02.04.1996-publicat= \n M.O.partea I.Nr.74/11.04.1996. Legea privind regimul armelor, muni]iilor [isubstan]elor expozibileDecr.Consiliului de Stat nr.466/28.12.1979, publ. \n Buletin Oficialnr. 2/03.01.1980Decret privind regimul substan]elor toxiceA se vedea un punct de vedere similar \n O.Loghin, A Filipa[, op.cit. pg.113Al.Paicu – Dou= probleme referitoare la infrac]iunile silvice ,Revista DREPTUL, Nr. 11/1997Gh.Vidican – Unele probleme \n leg=tur= cu infrac]iunile silvicereglementate de Legea 26/1991 [i O.G. 96/98 cu NOTA de VasileP=tulea revista DREPTUL , nr. 8/2002, pg.152-160,160-174Nicolae Conea - Considera]ii teoretice \n leg=tur= cu infrac]iunilesilvice prev=zut= de Legea 26/96, Revista DREPTUL , nr. 2/1997,pg.14Gh.Voinea – Considera]ii pe marginea unor incrimin=ri cuprinse \nnoul Cod silvic, Revista DREPTUL nr. 6/97, pg. 46-47Ion Iv=nescu , Nicolae Conea, Constantin Gheorghe, Infrac]iuniprev=zute \n legi speciale, Edit. ATLAS LEX, Bucure[ti 1996,pg.327

16

||n apropierea g=rii centrale a unui important municipiual ]=rii, pe [ina de cale ferat= s-a g=sit cadavrulcomplet sec]ionat al unui b=rbat care, neavând

asupra lui nici un act, a r=mas timp de aproape un an \n situa]iade cadavru cu identitate necunoscut=.

Prezentarea spre recunoa[tere a fotografiilor judiciarede identificare uneia dintre familiile ce declarase dispari]ianumitului A.A., \n perioad= de timp coincident= “accidentului detren”, a dus la stabilirea identit=]ii cadavrului cu identitatenecunoscut=.

Distan]a dintre domiciliu [i locul unde s-a consumatevenimentul se putea str=bate, cu ma[ina, pe [oseauana]ional= din imediata vecin=tate, \n mai pu]in de o or=.

Examinarea medico-biocriminalistic= a cadavrului astabilit c=, \n realitate, era un caz de disimulare a omorului,comis prin provocare de plag= \njunghiat= abdominal= \nregiunea ficatului, prin accident de tren având urm=ri mortale.

Practic, pe [ina de cale ferat= fusese un cadavru iarplanul de sec]ionare transversal= total= era situat imediat paralelcu orificiul unic de p=trundere \n corp a unui cu]it.

Leziunea a prezentat un mecanism de producereparticular: s-a provocat p=trunderea, \n ficat, a lamei cu]itului, peo adâncime de circa 125 mm, s-a retras par]ial pe o distan]= decirca 65 mm, [i s-a reintrodus, acum sub un unghi de circa 400

\n sus [i discret lateral dreapta fa]= de prima traiectorieintracorporal=, pe o distan]= de circa 120 mm. Este o “manevraucig=toare” [i la propriu [i la figurat.

Organul de cercetare penal= a pus la dispozi]ie treicu]ite, de dimensiuni [i configura]ii generale mult diferite \ntreele, ridicate de la trei persoane incluse \n cercul de b=nui]i.

Numai unul dintre aceste obiecte corespundeacaracteristicilor-cadru ale agentului vulnerant incriminabil \n

cauza concret= dat=: cu referire la lungime, l=]ime, grosime alamei [i, \n plus, configura]ie zim]uit= a muchiei net=ietoare,diametral opus= celei t=ietoare, extrem de bine ascu]it=.

Pus \n fa]a concluziilor raportului de expertiz=, posesorulcu]itului indicat, numitul B.C. a confirmat concluziile formulate; adeclarat apoi c= l-a omorât pe A.A. la domiciliul s=u,transportându-i imediat corpul ne\nsufle]it, cu propria ma[in=, pecare a adus-o pân= aproape de linia de cale ferat=, pentru adeplasa mai u[or [i mai repede cadavrul.

Ceea ce a impresionat \n mod deosebit a fost afirma]iac= nu a plecat de la locul depunerii cadavrului decât dup= ce aasistat la provocarea impactului [i, apoi, s-a convins c= “trenul[i-a f=cut datoria”. Aluzia era la dorin]a [i, mai ales, speran]a c=va putea induce \n eroare organele de resort [i, pe cale deconsecin]=, nu va fi niciodat= prins.

Ceea ce nu s-a \ntâmplat [i, este important a fi subliniat,nici nu ar fi avut vreodat= cum s= se \ntâmple.

DDDD IIII SSSS IIII MMMMUUUULLLLAAAARRRREEEEAAAA OOOOMMMMOOOORRRRUUUULLLLUUUU IIII PPPPRRRR IIII NNNN AAAACCCCCCCC IIII DDDDEEEENNNNTTTT MMMMOOOORRRRTTTTAAAALLLL DDDDEEEE TTTTRRRREEEENNNN

Dr. GHEORGHE ASANACHE

FF ascina]ia de care se “bucur=” din ce \n cemai mult personalitatea psihopatic= a“serial killer-ului” \n spa]iul inves]igatiei

[tiin]ifice pe de o parte, cât [i \ncurajatoarele \ncerc=ri \nmateria “profiler” a unor talenta]i psihologi [i criminali[ti,pe de alt= parte, ne fac s= trecem \n revist=, \ntr-oabordare sintetic=, o serie de opinii de specialitate cusuport \n propriile noastre experien]e* confirmate \nparte de literatura criminologic= anglo-saxon=*.

1. Explica]ii etiologice de natur= psihanalitic= \nmotiva]ia criminal= la serial killer.

Opinând pentru definirea crimei \n serie ca“reprezentând uciderea de victime disparate \n timp, de lazile, s=pt=mâni, sau luni \ntre ele, comise cu relativ acela[imod de operare [i de c=tre acela[i autor, \n func]ie dedetermin=rile pulsionale imprevizibile ale dicteului saugenetic activate conjunctural”, vom considera c=:

Procesul repetitiv este posibil a fi explicat la criminalii \nserie prin defectarea instinctualit=]ii de tip sexual, \n sensulform=rii unui mecanism repetitiv (bioinstinctual), hormonalconstitu]ional, care preseaz= ciclic, determinând tensionalorientarea sexual= catharsic= \n direc]ia violului cusuprimarea vie]ii [i pe care, episodic, psihopatul sexual, de[i ocon[tientizeaz= critic, nu o poate controla, deturna saust=pâni (motiv pentru care faptele sale sunt s=vâr[ite cuinten]ie direct=, prevederea rezultatelor socialmentepericuloase, f=cându-l deplin responsabil).

|n sprijinul acestor realit=]i constatate de noi, cu prilejulpropriilor noastre investiga]ii, g=sim excelent= exemplificareaautorilor americani Robert K. Ressler [i Tom Shachtman care,\n lucrarea citat=, se refer= la mesajul disperat al criminalului \nserie Williams Heirenes, student al Universit=]ii din Chicago,care cu rujul uneia dintre victime, scrisese pe o oglind=:“Pentru numele lui Dumnezeu, aresta]i-m= pân= nu m= apuc=din nou. Nu m= pot ab]ine!” Cât tragism! (op. cit. pag. 29).

|n]elegerea motiva]iei criminale [i mai ales orientareapredictiv= (din p=cate nu [i cu certitudine previzibil=) estetotu[i extrem de util= \n identificarea [i capturarea urgent= aserial killer-ilor, \nainte ca ace[tia s= o comit= din nou.

De aici importan]a de excep]ie a identific=rii amprenteipsihocomportamentale* \n baza careia se desprinde [tiin]a [iarta \n materie c=ci, din experien]e proprii confirmate integralde [coala anglo-saxon=, o mare parte a efortului trebuiecanalizat spre \n]elegerea motiva]iei criminalului pentru c=,“cei care nu ucid pentru bani se deosebesc fundamental deceilal]i asasini. Uciga[ii [i violatorii nu caut= profitul, ei caut=dimpotriv=, un fel de pl=cere, pervers= f=r= doar [i poate, darpe care am putea s= o \n]elegem...”(op. cit. pag. 45).

Un serial killer este permanent motivat (se afl= subpresiune tensional= orientat= sexual) de frustra]ie repetitiv=,el r=mâne mereu \n deficit catharsic insuficient pentru c=, defiecare dat=, crima cea mai recent finalizat= nu reu[e[te s=-isatisfac= \n \ntregime fantasmele (acest “deficit hedonic”retensioneaz= rela]ia individului \n sfera sexual motiva]ional=,\n sensul c=, din acel moment, acesta proiecteaz= o nou=

fapt=, jocul fantasmelor fiind orientat c=tre ob]inerea, deaceast= dat= – \n proiec]ia sa – a catharsisului deplin).Exemplu: “La naiba, am omorât-o prea repede. Nici nu am avuttimp s= profit. Trebuia s= o torturez mai mult, altfel ar fi trebuits= o fac, trebuia s= o sodomizez.....etc.”. Cultivat de asemeneagânduri, uciga[ul \[i anticipeaz= deja viitoarea victim=, care, deaceast= dat=, va fi perfect=, ([i a[a mai departe...op. cit.pag.41) nimic altceva, ca [i fapt constatat de noi, decâtperpetua [i mereu iluzoria proiec]ie a f=ptuitorului serial killer,de a-[i apropia realitatea criminal= de propriile-i fantasme.2. Profil de personalitate [i mod de operare la serialkiller-ul de tip organizat (de regul= psihopat sexual –

crime comise cu premeditare)�� capacitate de adaptare [i improviza]ie excelente (de

regul= având un QI peste medie);��posed= joc actoricesc (\n copil=rie a fost copil problem=,

obraznic, agresiv, cu preocup=ri sexuale precoce etc.);�� caut= compania altora, \n grup este \n largul s=u;�� manifest= atitudini provocatoare, sfid=toare, de

regul= are servicii care cer calificare, dar pe care le p=r=se[terepede datorit= atitudinii sale conflictuale [i revendicative;

�� nu interiorizeaz= complexe de inferioritate(subapreciaz= sau sfideaz= poli]ia [i exper]ii psihologi,crezându-se superior, inteligent [i abil);

�� dezvolt= simptomatologie de tip paranoic: seduc=tor,persuasiv, creeaz= legende credibile;

�� de regul= are rela]ii multiple, dar pu]in durabile,cultivate \n zona hedonist pervers=, chiar masochist= pesuport sexual erotic;

�� \n rela]iile interpersonale este dispre]uitor (to]i suntni[te incapabili [i se coalizeaz= \mpotriva sa, el este singurulcompetent [i are solu]ii la toate – l=udaros [i mitoman dispunede posibilitate de mi[care având o ma[in= bine \ngrijit=);

�� se adapteaz= u[or circumstan]elor situa]ionale;�� \[i exteriorizeaz= u[or tr=irile [i sentimentele;�� se profileaz= ca personalitate de tip “pinotelian”,

insensibil=, egocentric=, imoral= [i agresiv-excitabil= (f=r=sim]ul onoarei, ru[inii [i sentimentului de mil=, remu[care);

�� capabil de a-[i perfec]iona crimele \n timp conformpropriilor fantasme (trusa premedit=rii mai \ntotdeaunaprezenta – plasturi, sfori, leg=turi, c=tu[e, cagul=, basma deacoperit fa]a, arm=, cu]it etc.)

�� câmpul faptei exprim= o logic=, un mod de operarestructurat, organizat, repetabil, gândit, premeditat, menit aasigura succes, satisfac]ie;

�� \n mod obi[nuit, o dat= violul consumat, victima, dac=este l=sat= \n via]=, va purta groaza \n suflet, iar amenin]=rilecu moartea \i paralizeaz= de regul= orice ini]iativ= adenun]=rii;

�� \n violul urmat de moartea victimei, urmele sunt[terse, cadavrul este deplasat de la locul faptei [i ascuns, saudistrus (combustie, macerare etc.);

�� \[i aduce arma proprie [i nu o las= la locul faptei dup=crim=;

17

SSSSIIIINNNNOOOOPPPPTTTTIIIICCCC OOOOPPPPEEEERRRRAAAATTTTIIIIVVVV –––– EEEEXXXXPPPPLLLLIIIICCCCAAAATTTTIIIIVVVV ||||NNNN IIIIDDDDEEEENNNNTTTTIIIIFFFFIIIICCCCAAAARRRREEEEAAAA,,,, CCCCAAAAPPPPTTTTUUUURRRRAAAARRRREEEEAAAA {{{{IIII PPPPRRRROOOOBBBBAAAARRRREEEEAAAAFFFFAAAAPPPPTTTTEEEELLLLOOOORRRR CCCCOOOOMMMMIIIISSSSEEEE DDDDEEEE PPPPSSSSIIIIHHHHOOOOPPPPAAAA}}}}IIII IIII SSSSEEEEXXXXUUUUAAAALLLLIIII

----CCCCRRRRIIIIMMMMIIIINNNNAAAALLLLIIII ||||NNNN SSSSEEEERRRRIIIIEEEE----Profesor universitar dr. TUDOREL BUTOI, psiholog criminalist

Prodecan al Facult=]ii de Drept - “Spiru Haret”

�� [terge urmele câmpului faptei (amprente, sânge depe haine sau de pe podele, urmele de pa[i, dezbrac= victima,\i ascunde sau distruge hainele, o depersonalizeaz=,ascunde cadavrul etc.);

�� urm=re[te \n mass-media efectele crimei (las= uneoribilete la locul faptei, modific= locul faptei – locul unde a fostg=sit cadavul nefiind totdeauna [i locul unde a fost comisomorul – activeaz= r=spunsurile provoc=rii sinelui [ifantasmelor – catharsisul vân=torului);

�� strâns legat de feti[uri – bijuteriile, obiectelecosmetice – sunt oferite anturajului feminin apropiat –amante, prietene, sor=, mam= etc.;

�� violeaz= [i tortureaz= victimele \nainte de a le ucide(\n crimele cu mobil sexual), motiva]ia fiind c= psihopatulsexual (de regul= semiimpotent) când \[i love[te,stranguleaz=, \n]eap=, martirizeaz= victima, tr=ie[tesentimentul dep=[irii impoten]ei, nemaitr=ind frustra]iaincapacit=]ii de a o poseda;

�� \n mixtur= cu sadismul, gemetele, ]ipetele,implor=rile acesteia, pe fondul neputin]ei de ripost=, \iexacerbeaz= instinctul dominator de manipulare [idepersonalizare a victimei;

�� deseori crima apare [i pe fondul unor traume personaleexacerbate: concedieri, abandonare de c=tre iubit= etc.;

�� de regul= semiimpotent, cu disfunc]ii de erec]ie, semanifest= violent \n rela]ia sexual=, atunci când comite violul,participând la actul sexual cu victima \nainte de suprimareavie]ii acesteia sau cu aceasta agonizând=;

�� suprimarea vie]ii victimelor se face lent, ... aparetortura cu suculante manevre de tip pervers sexual (sex oral,anal, etc);

�� \mpotrivirea victimei declan[eaz= r=ptusul bruscafectiv-violent cu lovituri mortale.

2. Profil de personalitate [i mod de operare la serialkiller-ul de tip dezorganizat (de regul= psihotic – crimecomise spontan, imprevizibile, cu atac surpriz=)

�� capacitate de adaptare [i improviza]ie s=rac= (deregul= având un QI sub medie);

�� stângaci, poate intra \n panic= sau chiar blocaj(paralizie) comportamental, stârnind imediat suspiciunileanturajului [i pe cele ale investigatorilor cu intui]ie [i sim]psihologic;

�� de regul= se deplaseaz= pe jos distan]e lungi demers sau apeleaz= la mijloace de transport;

�� incapabil de a-[i perfec]iona modul de operare \ntimp, actioneaz= stereotip;

�� dac= posed= autoturism, acesta este murdar,ne\ngrijit, cu interior dezordonat (expresia personalit=]iidezorganizate a autorului);

�� face munci necalificate [i \[i p=streaz= cu greuslujbele;

�� tr=ie[te singur sau cu vreo m=tu[=, unchi sau alt=rud=;

�� activitatea social=, inser]ia profesional= [i rela]ia decuplu sunt sub semnul e[ecului;

�� slab [colarizat, instruit [i educat, introvertit (cuminte,docil);

�� tr=ie[te \n izolare, crima ap=rând mai degrab= ca oconsecin]= a evolu]iei unui mental dezorganizat;

�� nu este \n stare de empatie [i de exteriorizareverbal= a emo]iilor permanent refulate (de aici [iincapacitatea s= de a fi permeabil psihoterapiilor de corec]ie,fiind incapabil de exerci]ii defulatorii prin exteriorizareaverbal= a fr=mânt=rilor, tensiunilor [i tr=irilor sale);

�� uneori, criminalul dezorganizat, proiecteaz= asuprasa o imagine de sine deformabil= (handicap, mizerie fizic=,indecen]= economic=), fapt care-l face s= refuze societatea [i

s= o nege \n ur= [i revolt=;�� câmpul faptei este neinteligibil, pare lipsit de logic= [i

incoeren]=;�� nu-[i premediteaz= (organizeaz=) ac]iunile, atacul

este brusc, spontan;�� victima este aleas= la \ntâmplare, de regul= din

habitatul imediat, de foarte multe ori victima se [i ap=r=;�� criminalul depersonalizeaz= victima (o ignor= sau o

dispre]uie[te), \i acoper= fa]a, i-o mutileaz=, o distruge;�� pe cadavru apar semnifica]ii cu simbolic= sexual= –

agresarea, mutilarea zonelor sexuale;�� de regul= nu vine preg=tit cu arma \n câmpul faptei

(la el “trusa de viol” fiind absent=) iar dac= totu[i vine cu ea, oabandoneaz= \n câmpul faptei;

�� las= foarte multe urme \n câmpul faptei, scotoce[te,r=stoarn=, r=v=[este aparent f=r= logic=, calc= \n sânge, semânje[te pe haine, abandoneaz= arma crimei, \[i \nsu[e[teobiecte banale cu semnifica]ie bizar= sau infantil=, pe care leabandoneaz= ulterior (expresia min]ii sale dezorganizate);

�� haosul comportamental traduce prin expresia sceneicrimei, amprenta psihocomportamental= a personalit=]iifaptuitorului, ”haosul s=u mental”;

�� cadavrul este l=sat la vedere prezentând multipleleziuni f=r= logic= aparent=, dispuse preponderent \n zonelesexuale: mutil=ri, mu[c=turi, eviscer=ri, intromisiuni deobiecte etc;

�� locul faptei (descoperirea cadavrului) [i locul crimei(locul suprim=rii vie]ii) de regul= coincid;

�� poate p=stra buc=]i, segmente de cadavru sau\mbr=c=minte a victimei (posesii bizare);

�� hainele p=tate de sânge nu sunt sp=late saucur=]ate, sunt aruncate neglijent \n debarale, magazii sausunt l=sate la vedere;

�� \[i violeaz= victima dup= ce-i suprim= via]a;�� suprimarea vie]ii se face rapid, epileptic, cu lovituri

dure, repetate de regul=, \n zona cranian= sau sugrum=ri cufor]a bra]elor;

�� nu \l intereseaz= evolu]ia ulterioar= a evenimentelor,cercetarea scenei crimei, derularea anchetei judiciare saureflectarea \n mass-media.4. Identificarea. Capturarea. Proba]iunea. (De unde

poate proveni?!)Tipul organizat – indici orientativi�� poate proveni din familii de tip permisiv (tr=ind

sentimetul c= poate s= fac= totul, orice \i este permis -superficialitate);

�� provin din rândul b=nui]ilor care comunic= u[or,dezinhiba]i, f=r= bariere, cu un bun coeficient empatic,duplicitar [i cameleonic (cu antecedente \n infrac]iunilem=runte: \n[elaciuni, traficuri etc.);

�� provin din rândul banui]ilor cu farmec personal, ap]is= câstige \ncrederea victimelor;

�� poate proveni [i din familii dstr=mate, mamatolerant=, tat=l absent [i \ncantonat \n exerci]iul autorit=]ii,desp=r]i]i \n fapt, concubini sau divor]a]i etc.

Tipul dezorganizat – indici orientativi �� poate tr=i \n familii indecente economic, tat=l (ca

autoritate) având slujbe nesigure;�� poate fi identificat \n familii cu pronun]at grad de

violen]= domestic=, frecvent fiind supus unor violen]e,pedepse corporale [i umilin]e;

�� poate fi identificat din rândul persoanelor izolate, cuexperien]e personale [i de cuplu e[uate;

�� poate s= fi avut \n antecedente infrac]iuni ca: furturim=runte, distrugeri etc.

Identificarea [i proba]iunea se fundamenteaz= pecercetarea la fa]a locului, investiga]ii, perchezi]ii [i jocuri

18

operative:�� se caut= elementele caracteristice trusei de viol:

leg=turi, plasturi, cagule, c=tu[e, spray-uri paralizante, arme etc.�� se caut= [i se cer explica]ii justificative asupra unui

obiect cu valoare simbolic= (feti[uri), bijuterii, vestimenta]ie,lenjerie, po[ete, cosmetice, peruci etc;

�� se investigheaz= cercul de prieteni, rude (mame,surori, amante, so]ii), cerându-se explica]ii ale provenien]eiunor bunuri primite cu titlu de cadou sau vândute (ceas,bijuterii, cosmetice etc.);

�� se caut= caiete, jurnale, c=r]i, articole sau fotografiide cuplu;

�� se intr= \n memoria calculatoarelor, golindu-seinforma]ia – auditiv=, vizual= etc.;

�� se caut=, scotocindu-se, saco[ele, gen]ile de voiaj,geamantanele;

�� se identific= obiecte de provenien]= critic=: ceas dedam=, ruj, peruc=, agende, bijuterii etc. – \n experien]apersonal= – Stroe, Puia, Pascu etc, eploatând un lux decorpuri delicte apar]inând victimelor, toate fiind g=site similarexplica]iilor la care ne referim;

�� se identific= articole de \mbr=c=minte uzual=: blugi,haine sport, geci, m=nu[i, tricouri;

�� se recolteaz= microurmele existente: fire de p=r,vopsea, fibre vegetale, pete (sânge, sperm=, sput=, fecaleetc.) [i mânjituri;

�� se ridic= bilete de tren, facturi de hotel, notetelefonice, fotografii, casete, dischete etc.

NOTE* Vezi experien]a psihologului criminalist \n cabinetele Poli]ieiCapitalei, 1984/2000 – investiga]iile psihologice ale autoruluiasupra criminalilor \n serie Puia, Stroe, Pascu etc., iar \n extensostudiile de specialitate “Criminali \n serie – psihologia crimei – serialkiller, profiler psihopatul sexual pe terenul criminalit=]ii” [i“Psihanaliza crimei – Femeia asasin”- Ed. Phobos, 2003 – 1996,Bucure[ti.* Lane B., Gregg W. – “Enciclopedia uciga[ilor \n serie”, RAOInternational Publishing Company, 1996; Ressler Robert,Sihachtman Tom – “Vân=tor de uciga[i”, Edit. Press, Buc. 1993;Vernon Gerbert-Lieutenant Commander(Retd.), New York CityPolice Department – “Practical Homicide Investigation; tactics,procedure and forensic techniques” (Third Edition).* Vezi Dr. Criminalist Nicolae ZAMFIRESCU – cercul depsihocriminalistic= “Gral. Dumitru CEACANICA” – Râmnicu Vâlcea[i lucr=rile sale \n materie.

BIBLIOGRAFIE SELECTIV+:Eibl Eibesfeldt I. – Agresivitatea uman=, Edit.Trei 1995;Freud Sigmund – Angoasa [i via]a instinctual= – Feminitatea, Edit.Universitaria, Bucure[ti 1991;Horney Karin – Direc]ii noi \n psihanaliz=, Edit. UniversEnciclopedic, Bucure[ti 1995;Sutherland H. E., Cressey R. D. – Principes de criminologie,Cujas, Paris, 1966;Schneider Karl – Psichopathologie clinique, Nauwelaerts, Louvian,1975;Lane B., Gregg W. – “Enciclopedia uciga[ilor \n serie”, RAOInternational Publishing Company, 1996; Ressler Robert;Sihachtman Tom – “Vân=tor de uciga[i”, Edit. Press, Buc. 1993; Vernon Gerbert-Lieutenant Commander (Retd.), New York CityPolice Department – “Practical Homicide Investigation; tactics,procedure and forensic techniques” (Third Edition).

19

CRIMINALISTIC+ - Note de curs vol. II CRIMINALISTIC+ - Note de curs vol. II -

La \nceputul acestui an, a ap=rut lucrarea "CRIMINALISTIC+"- Note de curs vol. II, realizat= de Catedra de Criminalistic=

din {coala de Agen]i de Poli]ie "Vasile Lasc=r"-Câmpina, subcoordonarea comisarului [ef de poli]ie dr. GHEORGHE POPA [i acomisarului [ef de poli]ie GIORGEL {IMU.

Autorii lucr=rii dunt: comisarului [ef de poli]ie DORELDUMITRESCU, colonel (r) {TEFAN NEICU, subcomisar de poli]ieVIOREL DR+GHICI, comisar de poli]ie FLORIN ILIE, comisar depoli]ie CONSTANTIN PREDA, subcomisar de poli]ieCRISTINELST+NESCU [i inspector de poli]ie MARIUSEFTIMIE.

Acest volum trateaz= aspecte referitoare la cercetarealocului faptei [i este structurat= pe urm=toarele capitole: oconsidera]ii generale privind investigarea criminalistic= alocului faptei; o cercetarea la fa]a locului \n cazul furtului din

locuin]=; o cercetarea la fa]a locului \n cazul accidentelor decircula]ie rutier=; o cercetarea la fa]a locului \n cazul furturilor de [i din

autovehicule; o cercetarea la fa]a locului \n cazul furtului din magazine [i vagoanele de marf=ale C.F.R.; o cercetarea la fa]a locului \n cazul mor]ilor violente [i a mor]ilor suspecte; ono]iuni generale de tanatologie [i traumatologie medico-legal=; o particularit=]ile cercet=rii lafa]a locului \n cazul \n care este presupus= existen]a drogurilor sau precursorilor; ocercetarea la fa]a locului \n cazul incendiilor [i exploziilor.

Pentru a se \n]elege mai bine aspecte teoretice prezentate, lucrarea este ilustrat= cuexemple din practica judiciar=.

Apreciem c= aceast= lucrare poate fi considerat= un \ndrumar practic, \ntrucât clarific=o gam= diversificat= de aspecte ale cercet=rii locului faptei.

Lector univ. FLORIN BOBIN

Dup= opinii mai vechi, infrac]iunile sexuale se clasific=\n atentate la pudoare (de tipul violului, incestului, corup]ia deminori etc.) [i ultraje la pudoare (perversiunile sexuale).

Violul este infrac]iunea sexual= cea mai pernicioas=[i const= \n raportul sexual prin constrângere cu opersoan= de sex feminin sau profitând de neputin]a ei dea se ap=ra [i de a-[i exprima voin]a. El exprim= ot=g=duire a victimei ca persoan=, consecutiv despuieriisexualit=]ii de ceea ce are ea mai specific uman [i anumede afectivitate [i cu reducerea sa la starea [i nivelulexclusiv instinctual.

De aceea cercetarea urmelor de sperm= are odeosebit= importan]= \n criminalistic=, acestea fiind, de multeori, singurele care persist= \n urma unui viol, cu deces,perversiuni sexuale etc, atât pe obiectele de \mbr=c=mintesau alte corpuri, cât [i \n secre]ia vaginal= a victimei.Ridicarea acestor probe de la fa]a locului, recoltarea secre]ieivaginale de la victim=, precum [i a salivei sau probelor desânge de la victim= [i agresor, au necesitat punerea la puncta unor strategii de analiz= bazate pe diferen]iereapersoanelor cu ajutorul grupelor sanguine, sistemulHLA,sistemul secretor-nesecretor.

Decenii la rând serologia judiciar= a \ncercat s= rezolve,\n limita metodelor existente, mii de asemenea cazuri, la bazaacestor analize stând punerea \n eviden]= a markerilorserologici. Ace[tia din urm= au reprezentat \ntâiul (cel mairudimentar) sistem genetic folosit \n diferen]ierea uman=.

Analiza unei pete de sperm= de pe un obiect purt=torsau a spermei con]inut= de secre]ia vaginal= recoltat= de lavictim=, cu ajutorul unui be]isor cu tampon steril, debuteaz=cu punerea \n eviden]= a fosfatazei acide (o enzim= secretat=de prostat=, prezent= \n cantitate mare \n lichidul seminalasigurând fructoza necesar= procesului metabolic carepermite spermatozoidului s= subziste \n absen]a oxigenului).

Reac]ia de certitudine, \n determinarea unei pete desperm=, const= \n eviden]ierea microscopic= aspermatozoizilor. Ace[tia puteau fi examina]i microscopic cuajutorul preparatului fixat pe o lam= de sticl= [i colorat cu uncomplex de coloran]i, deoarece celula spermatic= are afinit=]ifa]= de coloran]i (acrozomul se coloreaz= \n roz iar restulcelulei \n mov, când se folose[te complexul de coloran]ihematoxilina -eozina). Pe lâng= reac]ia de culoare, se mailuau \n considerare [i alte criterii cum ar fi: m=rimea, forma,prezen]a membranei celulare.

Dup= stabilirea prezen]ei spermei \n pata biologic=, setrecea la determinarea grupei sanguine [i a statusuluisecretor-nesecretor \n petele ce con]ineau sperm=. La bazadetermin=rii grupei sanguine st=tea punerea \n eviden]= aantigenelor de grup sanguin, ni[te molecule recunoscute deun sistem imun [i care induc o reac]ie imun=. Ele suntprezente pe suprafa]a celulelor (cazul hematiilor sanguine),\n saliv= [i alte secre]ii ale corpului uman. |n cazul spermei,ele se g=sesc \n plasma seminal= iar secre]ia (sinteza) loreste determinat= de o gen= secretoare. |n popula]iaRomâniei, propor]ia de secretori este de 80% iar restul de

20% reprezint= cei nesecretori. Indivizii secretori \[i secret= antigenele de grup

sanguin \n toate lichidele corpului (sperm=, saliv=,secre]ie vaginal=, secre]ie bron[ic= etc). |n afaraantigenelor de grup sanguin persoanele secretoareprezint= [i antigenul H, indiferent de grupul sanguin dinsistemul ABO c=ruia apar]in.

Cea mai folosit= metod= serologic= de determinare agrupei sanguine [i a statusului secretor / nesecretor dinsperm= (saliv=, secre]ie vaginal= etc.) era metoda absorb]iei.Este necesar s= se precizeze c=, \n cazul secre]iei vaginalerecoltate de la victima unui viol, metoda absorb]iei determin=o grup= sanguin= [i un status secretor/nesecretor dintr-unamestec de sperm= [i secre]ie vaginal=, deci pune \neviden]= un amestec de dou= tipuri de antigene, ale victimei[i ale agresorului.

Aceea[i precizare trebuie f=cut= [i \n cazul statusuluisecretor/nesecretor.

Chiar dac= organele de anchet= puneau la dispozi]ieprobe de sânge [i saliv= recoltate de la victim= [i respectivb=nuit, determinarea grupei sanguine a celor doi (victim= [iagresor) precum [i a statusului secretor/nesecretor, trimeteau\ntr-un domeniu procentual foarte ridicat de r=spândire acelor patru grupe sanguine [i a secretorilor/nesecretorilor \npopula]ie.

Spre exemplu, grupa sanguin= a unui amestec desecre]ie vaginal= [i sperma este AII. |n popula]ia României,40% din persoane au aceasta grup= sanguin=. Se distingastfel urm=toarele posibilit=]i:

• analiza serologic= a salivei [i a sângelui victimei [iagresorului a ar=tat c= ambele apar]in grupei de sânge AII [isunt secretori. |n acest caz, singurul argument al violuluir=mâne examinarea microscopic= [i punerea \n eviden]= aspermatozoizilor, care poate fi u[or atacat= prinimposibilitatea dovedirii c= spermatozoizii eviden]ia]i apar]inrespectivului suspect [i nu altui b=rbat din procentul de 40%al persoanelor cu grup sanguin AII. Pe de alt= parte statusulsecretor/nesecretor nu ofer= informa]ii suplimentare care s=poat= duce la o eventual= concluzie asupra persoanei de lacare provin spermatozoizii, deoarece 80% din popula]ia ]=riiare acest status;

• analiza salivei [i a sângelui victimei [i agresorului aar=tat c= victima apar]ine grupei AII secretor [i agresorul BIIIsecretor. Grupa sanguin= a amestecului de secre]ie vaginal=[i spermatozoizi este AII. Experien]a arat= c= acest caz estefoarte des \ntâlnit \n serologia judiciar=. Situa]ia se explic=prin faptul c= antigenele victimei se g=sesc \n propor]ie multprea mare fa]= de cele ale agresorului [i de aceea grupasanguin= a amestecului este \n general dat= de grupasanguin= a victimei. |n acest fel nu se poate aduce, pringrup= sanguin=, un argument \n plus \n ce prive[te vinov=]iasuspectului. {i \n aceast= situa]ie, singurul argument \nsprijinul violului r=mâne doar examinarea microscopic= aspermatozoizilor, care \ns= nu ofer= alte informa]ii despreace[tia;

20

Sinsp. de poli]ie biolog IRINA NEGOESCU Sinsp. de poli]ie biochimist ALINA OR+{TEANU

Laboratorul de genetic= judiciar= din Institutul de Criminalistic= al I.G.P.R.

• un alt exemplu \l constituie analiza unei pete ce sedovede[te (prin analiza microscopic= se evidentiaz=spermatozoizi) a fi sperm=, prelevat= de pe un obiectvestimentar apar]inând victimei. S= presupunem c= victimaare grupa sanguina AII secretor, iar b=nuitul OI secretor.Dac= metoda absorb]iei arat= c= aceast= pat= de sperm=apar]ine grupei OI secretor, atunci se ridic= \ntrebarea ”dincei 40% din popula]ia ]=rii, c=rei persoane de sex masculinavând grupa OI secretor, apar]in ace[ti spermatozoizi ?“ iarcazul se poate complica [i mai mult atunci când sunt doi saumai mul]i suspec]i.

Chiar [i pentru cazul petelor de sperm= neamestecat=cu secre]ie vaginal=, serologia judiciar= nu a avut capacitateade a r=spunde acestui gen de \ntreb=ri, deoarece con]inutulinformativ al analizelor serologice a fost \ntotdeanuna redus [inu a putut oferi decât eventual posibilitatea unei “excluderi”,atunci când grupa sanguin= a suspectului era diferit= de ceaa petei de sperm=. Se putea afirma c= nu respectivul suspecteste autorul acelei infrac]iuni. Dac= \ns= grupa sanguin= asuspectului coincidea cu cea a petei de sperm=, atunci nu seputea afirma c= pata respectiv= a fost creat= de suspect saude alt b=rbat din procentul de r=spândire a respectivei grupesanguine \n popula]ie.

Pe lâng= aceste dezavantaje care au creat, de multeori, controverse, metodele serologice au necesitat\ntotdeauna un con]inut ridicat de prob= care era necesar s=nu fie degradat=, s= nu prezinte urme de murd=rie, sol. To]iace[ti factori \ngreunau ob]inerea de rezultate. |n plusserologia judiciar= nu a putut oferi metode, fundamentate[tiin]ific, prin care s= se poat= separa celulele epiteliale sausecre]ia vaginal= de celulele spermatice sau sperma \n sine.Acest dezavantaj major este \ns= rezolvat cu succes demetodele de extrac]ie organic= diferen]ial= folosite \n fluxulde lucru din cadrul laboratorului de genetic= judiciar= dinInstitutul de Criminalistic= din I.G.P.R. Extrac]ia diferen]ial=este o versiune modificat= a extrac]iei organice, care separ=celulele epiteliale de spermatozoizi.

Aceast= metod= a fost descris= pentru prima dat= \n1985 (Gill [i al.1985) [i este folosit= \n mod uzual \n prezentde c=tre laboratoarele FBI [i de alte laboratoare de genetic=judiciar=, pentru a izola celulele feminine de cele masculinedin probele ridicate \n cazul infrac]iunilor sexuale, probe carecon]in amestecuri ADN provenind de la victim= [i de lainfractor.

Prin separarea frac]iunii masculine de ADN-ul victimeise faciliteaz= stabilirea profilului ADN al f=ptuitorului \ncazurile de viol.

Procesul de extrac]ie diferen]ial= implic= rupereaselectiv= a celulelor epiteliale feminine prin incubare cu unamestec de SDS (sodiu dodecil sulfat) [i proteinaza K (oenzim= specializat= \n digerarea proteinelor celulare). Nucleiidin spermatozoizi (care con]in ADN-ul) sunt liza]i prin tratarecu un amestec de SDS/proteinaza K/ditiotreitrol (DTT). DTTau rolul de a rupe pun]ile disulfurice din proteinele nucleareale spermatozoizilor.

Extrac]ia diferen]ial= este posibil= datorit= diferen]ei destructur= a nucleilor spermatici fa]= de cei ai celulelorepiteliale. Aceast= diferen]= esen]ial= const= \n faptul c=nucleii spermatici sunt rezisten]i la lizare \n absen]a DTT,moment \n care sunt liza]i doar nucleii feminini [i este eliberatdoar ADN-ul din celulele epiteliale. Ulterior, tratarea cuDTT/proteinaza K/SDS a celulelor spermatice duce la lizareanucleilor spermatozoizilor [i are ca urmare eliberarea ADN-ului mascul.

Extrac]ia diferen]ial= d= rezultate bune \n majoritateainfrac]iunilor sexuale. Din p=cate, unii \nf=ptuitori deasemenea crime au suferit opera]ii de vasectomie sau sufer=

de anumite boli care fac ca sperma lor s= nu con]in=spermatozoizi. Sperma provenit= de la indivizi azospermicisau de la cei care au vasectomie nu con]ine spermatozoizi(cu toate c= test=rile preliminare cu hârtia Phosphatesmo KM[i testul PSA, care pune \n eviden]= un antigen specific alprostatei, dau rezultate pozitive) [i, deci, nu exist=posibilitatea separ=rii ADN-ului provenit din lichidulspermatic, deoarece nu exist= celulele spermatice cu nucleucare s= con]in= ADN.

|n majoritatea cazurilor, sperma con]ine celulespermatice din care poate fi separat cu succes ADN-ulmasculin. Acesta urmeaz= apoi fluxul normal de lucru dinlaborator: este purificat, cuantificat (adic= este evaluat=cantitatea de ADN extras din spermatozoizi), amplificat prinreac]ia PCR (polymerase chain reaction, reac]ia depolimerizare \n lan]), pentru ca apoi fragmentele de ADNamplificat s= duc= la ob]inerea unui profil genetic.

Datorit= faptului c=, \n general, sperma este \namestec cu secre]ia vaginal= (care con]ine numeroase celuleepiteliale) iar propor]ia de celule vaginale este mult mai marefa]= de cea de spermatozoizi, de regul=, \n frac]ia masculin=se ob]ine [i o mic= contribu]ie a ADN-ului celulelor epiteliale(adic= se ob]ine un amestec de profile genetice format dinprofilul genetic al ADN-ului masculin- majoritar- [i profilulgenetic al ADN-ului feminin –cel minoritar). Frac]ia feminin=se ob]ine, \n general, “curat=” (adic= f=r= nici o contribu]ie aADN-ului masculin).

Dup= ob]inerea profilelor genetice din cele dou= frac]ii,expertul compar= profilul/profilele genetice ob]inute dinprobele puse la dispozi]ie cu cele din probele de referin]=recoltate de la victim= (e) [i b=nuit(i).

Sunt [i cazuri “ideale” când, \n urma extrac]ieidiferen]iale, cele dou= frac]ii (feminin= [i masculin=) sesepar= total. Astfel, din frac]ia feminin= se ob]ine profilulgenetic al ADN-ului celulelor epiteliale vaginale iar din frac]iamasculin= se ob]ine profilul genetic al ADN-ului celulelorspermatice, f=r= alt= contribu]ie. Aceste profile pot fi apoicomparate cu foarte mare u[urin]= cu profilele geneticerezultate din probele de referin]=.

Proba biologic= ridicat= de la fa]a locului care seprezint= sub form= de pat= de sânge, pat= de sperm= saulichide biologice, tamponul vaginal sau anal recoltat de lavictim= sunt supuse testului ADN. Petele cu aspect desperm= sunt supuse examin=rii preliminare (testul APS,Phosphatesmo KM, efectuarea de frotiuri pentru punerea \neviden]= a spermatozoizilor). |n cazul \n care examenulmicroscopic eviden]iaz= spermatozoizi, proba respectiv= estesupus= extrac]iei organice diferen]iale.

Extrac]ia organic= diferen]ial= este o versiunemodificat= a extrac]iei organice care separ= celulele epitelialede spermatozoizi.

|n cazurile ideale se poate diferen]ia complet frac]ia(ADN-ul) feminin= de frac]ia (ADN-ul) masculin=.

V= supunem aten]iei un astfel de caz. Este vorba de uncaz de viol [i perversiuni sexuale comis pe raza MunicipiuluiUrziceni de numitul J.I., de 19 ani, asupra numitului A.C.M.de 15 ani.

De la victima A.C.M. a fost prelevat un tampon anal [iobiecte de \mbr=c=minte, o pereche de pantaloni tip “bluejeans”, o geac= de culoare gri, o pereche de chilo]i (deculoare albastr=), un pulover [i un tricou.

Atât de la victima A.C.M. cât [i de la suspectul J.I. aufost prelevate probe de referin]= (sânge). Obiectele de\mbr=c=minte ridicate de la victim= [i tamponul anal au fostsupuse analizelor preliminare ce au constat \n efectuarea defrotiuri pentru eviden]ierea microscopic= a spermatozoizilor.Examenul microscopic a pus \n eviden]= spermatozoizi doar

21

pe frotiurile provenite de pe geac=. Pe celelalte probe,inclusiv tamponul anal, nu s-au eviden]iat spermatozoizi. Pechilo]ii alba[tri s-au eviden]iat foarte slabe urme de sânge

uman.

Foto1-geac= apar]inând victimei pe care s-au eviden]iat urme de

sperm=

Foto 2- chilo]i apar]inând victimei pe cares-au eviden]iat urme de sânge

Foto3-tampon anal recoltat de la victim= Foto 4-proba de referin]= (sânge) recoltat= de la victim=

Foto 5-proba de referin]= (sânge) recoltat= de la suspect

ADN-ul din probele de referin]= [i din probele pe carenu s-au eviden]iat spermatozoizi a fost extras prin extrac]ieorganic=, iar ADN-ul din proba unde s-au eviden]iatspermatozoizi, prin extrac]ie diferen]ial= (pata de sperm= depe geac=).

ADN-ul a fost apoi purificat, cuantificat [i apoimultiplicat cu 16 loci corespunz=tori kitului Identifiler. Produ[iide multiplicare ob]inu]i au fost verifica]i prin electroforez=plan= pe gel de PAA.

Analiza fragmentelor de ADN, multiplicatecorespunz=tor locilor respectivi, a fost efectuat= cu ajutorulanalizorului ABI 310.

|n urma examin=rii profilelor ob]inute se pot concluzionaurm=toarele:

a). ADN-ul din urmele biologice de pe tamponul anal dela victim= a pus \n eviden]= un profil genetic identic cu cel alvictimei;

b). ADN-ul din urmele biologice de pe chilo]ii alba[tri dela victim= a pus \n eviden]= un profil genetic identic cu cel alvictimei;

c). ADN-ul din urmele biologice de sperm= de pe geacagri de la victim= a fost separat complet \n dou= frac]ii:

� frac]ia con]inând celule epiteliale –profil geneticidentic cu cel al probei de referin]= (sânge) ridicat= de lavictima A.C.M.

� frac]ia con]inând spermatozoizi –profil geneticidentic cu cel al probei de referin]= (sânge) ridicat= de lasuspectul J.I.

De remarcat este faptul c= \n acest caz, s-a ob]inuto foarte bun= separare a ADN-urilor provenite de la victim= [ide la suspect. Profilul genetic identic cu cel al victimei provinedin ADN-ul celulelor epiteliale r=mase pe materialul textil algecii gri purtate de victim=. Profilul genetic al frac]ieimasculine provine din ADN-ul spermatozoizilor de pe geacagri ce apar]ine victimei [i este identic cu profilul genetic alprobei de referin]= de la suspect.

Impactul geneticii judiciare [i respectiv al testului ADN\n criminalistica româneasc= este remarcabil, observându-seo cre[tere semnificativ= a num=rului de autori identifica]i prinaplicarea acestei metode performante.

Bibliografie:Forensic DNA Typing, John M. Butler, Academic Press,ianuarie

22

OO crim= oribil=, petrecut= \n plin= zi, \n centrulIasului, \n zona cea mai aglomerat= din ora[a [ocat \ntreaga ]ara [i a atras aten]ia mass-

mediei luni \n [ir.Numele cazului, catacomba, este dat de numele

locului \n care s-a comis crima. Cum au ap=rut\nfrico[=toarele catacombe?

Hrubele din centrul ora[ului au fost descoperite lasfâr[itul anilor ’80, \n timp ce se excavau funda]iile unuibloc de locuin]e. Arheologii au stabilit c= sunt pivni]eleunei case boiere[ti, construite \n urm= cu circa 200 de ani,[i au cerut autorit=]ilor s= le conserve. Hrubele au fostacoperite cu un sarcofag de beton pentru a le proteja [i audevenit pe rând rockoteca de ocazie, apoi locul de \ntâlnireal a[a-zi[ilor satani[ti, «hotelul boschetarilor» etc.

Dup= uciderea Anei-Maria Ceobanu prim=ria a luatdecizia s= blocheze accesul \n interiorul acestora.

18 martie 2004, ora 23,20 - un gardian public anun]=telefonic Dispeceratul Inspectoratului Jude]ean de Poli]ie Ia[idespre faptul c= \n catacombe s-a g=sit cadavrul uneipersoane de sex feminin. Imediat o echip= operativ=complex=, alcatuit= din procuror criminalist Vasilii Pretula,criminalist comisar-[ef Radu Mihai, judiciarist comisar-[efGeorge Grumeza [.a., s-a deplasat la fa]a locului. S-a g=sitcadavrul unei fete, dezbracat complet de la abdomen \n jos,prezentând multiple echimoze [i excoria]ii, iar la nivelulgâtului s-a g=sit un la] prin intermediul c=ruia victima a fostcel mai probabil sugrumat=. Pozi]ia corpului [i eviden]iereaunor semne de agresiune la nivelul organelor genitaleduceau anchetatorii la posibilitatea consum=rii unui actsexual \nainte de deces.

O dat= cu demararea cercet=rii locului faptei au fost\ncepute [i primele activit=]i [i investiga]ii \n zon= pentruidentificarea unor martori care s= dea indicii cu privire la cele\ntâmplate. Din p=cate rezultatul a fost negativ. De[i faptas-a consumat \n plin= zi nimeni nu a v=zut victima coborând\n catacombe [i nimeni nu a auzit-o ]ipând. De la fa]a loculuis-au ridicat mai multe probe materiale [i biologice care,pentru moment, nu ofereau prea multe indicii cu privire laidentitatea autorilor, dar care s-au dovedit cruciale \nrezolvarea cazului.

A \nceput o munc= dificil= prin prisma faptului c= nuexistau date care s= conduc= la identificarea autorului, darmai ales prin gravitatea faptei: o tân=r= de 16 ani, violat= [iucis= cu bestialitate \n centrul municipiului Ia[i a tulburat [i\ngrozit opinia public=. |n plus, presiunea mass-mediei erafoarte mare, reprezentan]ii acesteia relatând despre crimaoribil= [i solicitând, \n mod expres, poli]iei prindereauciga[ului.

Cazul a fost unul dintre cele mai tragice [i maiimpresionante care s-au \nregistrat \n Ia[i. |n urm=toareles=pt=mâni dup= comiterea faptei s-au verificat toate pistelecare ap=reau pe parcursul anchetei. Peste 5.000 depersoane au fost cercetate, dintre care 1.200 au fost condusela sediul poli]iei pentru a fi audiate [i a da declara]ii. La 97 desuspec]i li s-au recoltat probe biologice pentru stabilireaADN-ului.

|mpreun= cu procurorul care a coordonat ancheta aufost studiate, \n mai multe rânduri, toate declara]iile luatepentru a identifica eventualele necorela]ii \ntre cele declaratede persoanele suspecte. Nu erau permise gre[eli, oricesc=pare putând influen]a \n mod negativ rezulatul anchetei. A

fost testat poligraf un num=r mare de suspec]i care au fostinocenta]i [i elimina]i din cercul de b=nui]i, \ns= locurile l=sategoale erau imediat ocupate de al]ii.

Perseveren]a [i minu]iozitatea anchetatorilor au dat\ns= roade: dup= aproape 6 luni de anchet= continu=, dup=ce au fost verificate [i eliminate toate pistele [i ipotezele,aten]ia s-a \ndreptat asupra celor doi fra]i ai victimei. Ace[tiaau fost audia]i, recoltându-se chiar probe biologice ce au fosttrimise spre analiz= [i compara]ie. Ipoteza c= cei care aucomis crima ar face parte din familia victimei, de[i p=reaimposibil=, a \nceput s= prind= contur.

Rezultatele au [ocat \ntru totul. Nimeni nu ar fi crezut c=monstrul care a comis crima este chiar fratele [i protectorulvictimei. Pus \n fa]a unor probe incontestabile, rezultateleprobelor ADN, Ionu] Ceobanu a recunoscut c= [i-a omorâtsora.

S-a ref=cut [i filmul crimei: Ana–Maria a ie[it de la ore.S-a dus direct la bunicii ei unde o a[tepta fratele s=u Ionu].Dup= ce au stat de vorb= la domicilul bunicilor cei doi fra]is-au hot=rât s= ias= la o plimbare. Foarte revoltat, Ionu] i-arepro[at pe drum Anei–Maria c= \ntre]ine rela]ii sexuale cumai mul]i b=rba]i. El nu avea o explica]ie logic= cum Ana sepreteaz= la acte imorale care \i distrug imaginea. Ana–Mariai-a propus fratelui s= discute la o pizza. S-au dus la unrestaurant unde amândoi au consumat alcool. Pentru a sc=pade gura fratelui Ana–Maria a urcat \ntr-un taxi, motivând c=trebuie s= se \ntâlneasc= cu cineva. |ngrozit c= s-ar putea\ntâlni cu un b=rbat, Ionu] a urmat-o \n ma[in= [i au coborâtamândoi \n centrul ora[ului, \n zona catacombelor, unde aucontinuat cearta. Terorizat de ideea c= sora lui este amantaora[ului [i \l minte atunci când sus]ine c= este virgin=, Ionu][i-a \mpins sora \ntr-una din catacombe, a dezbr=cat-o pân=la sutien [i a violat-o cu s=lb=ticie. Apoi a luat cureaua de larucsacul fetei, i-a \nf=[urat \n jurul gâtului [i a sugrumat-o.Dup= ce [i-a ucis sora, Ionu] a g=sit printre mizeriile dincatacombe o sering= cu ac cu care a \n]epat victima \n veneca [i cum s-ar fi drogat. Apoi a plecat s= se \ntâlneasc= cuprietena lui f=r= s= se tr=deze c= era deja un criminal. Faptafusese deja comis=, agresivitatea desc=rcat=. Criminalul segândea deja la modul \n care avea s= se comporte \n fa]acelorla]i [i cum s= mimeze durerea [i revolta.

Cum ajunge Ionu] Ceobanu, un tân=r de doar 21 de ani,s=-[i ucid= propria sor=? Va r=mâne o \ntrebare care vam=cina \nc= mult timp min]ile celor care au lucrat la caz. Laprima vedere Ionu] este un tân=r care nu se deosebe[te cunimic de miile de tineri care tr=iesc \n cartierele m=rgina[e alemarilor ora[e. Nimic din istoricul s=u personal sau familial nuprevedea o asemenea evolu]ie. |n zadar au c=utat psihiatrii ocauz= psihopatologic= a comportamentului s=u criminal. |nfinal s-au declarat neputincio[i: crima s-a produs spontan, caurmare a unei combina]ii nefaste a patru factori: structura-cultura-conjuctura-b=utura.

Rezultatele acestei munci minua]ioase \n echip= auvenit ca urmare a profesionalismului, seriozit=]ii, pasiunii [iimplic=rii \n solu]ionarea crimei a celor care, timp de 7 luni, auavut ca principal scop identificarea criminalului.

Ramâne \n urm= \ns= o mare dram=: o tân=r= de 16ani, violat= [i ucias= cu bestialitate de propriul frate, dou=destine care au fost curmate de la o vârst= fraged=, o familiecare va p=stra o mare durere pentru totdeauna...

23

Insp. pr. de poli]ie, psiholog GHERGHEL ANI-MARIA,Inspector de poli]ie IACOB GABRIEL

24

25

Scurt istoric

|n ultimii ani, rela]iile externe ale României au cunoscut oevolu]ie ascendent= remarcabil=, ce a culminat cu ob]inereastatutului de membru cu puteri depline al Organiza]iei TratatuluiAtlanticului de Nord [i iminenta aderare la Uniunea European=.

Urm=rind aceea[i traiectorie, cooperarea interna]ional= \ndomeniul luptei antidrog a avut ca linie directoare participareaactiv= a institu]iilor române[ti la efortul global de reducere acererii [i ofertei de droguri.

Rela]iile cu Uniunea European= s-au bucurat de o aten]iedeosebit=, \n special prin prisma statutului de stat-candidat [i adorin]ei României, manifestat= f=r= echivoc, de a deveni membr=a acesteia. Ele au vizat, \n principal, armonizarea politicilor [istrategiilor de interven]ie cu cele ale Uniunii Europene, preluarea[i implementarea acquis-ului comunitar \n domeniul drogurilor,asisten]= tehnic= [i financiar= \n cadrul programelor PHARE.Institu]iile române abilitate au desf=[urat, \mpreun= cu diver[iparteneri din Uniunea European=, un num=r important de ac]iunicomune vizând combaterea traficului interna]ional de droguri.Totodat=, a fost intensificat transferul de bune practici \ndomeniile prevenirii consumului de droguri, tratamentului [ireintegr=rii sociale a persoanelor dependente.

Intrarea \n vigoare a Acordului de cooperare cu Europol,semnat \n noiembrie 2003, [i parafarea \n aprilie 2004 aAcordului privind participarea României la activit=]ile CentruluiEuropean de Monitorizare a Drogurilor [i Dependen]ei deDroguri, au creat premisele dezvolt=rii mai intense a cooper=rii \nacest domeniu.

|n raporturile cu alte ]=ri, România a militat pentru punerea\n aplicare a conven]iilor Na]iunilor Unite privind drogurile, pentru\nt=rirea cooper=rii \n vederea reducerii traficului [i consumuluiilegal de droguri [i a consecin]elor nefaste ale abuzului de droguri.

La solicitarea Comisiei pentru stupefiante a Organiza]ieiNa]iunilor Unite (C.N.D.) de la Viena, au fost transmise datelestatistice privind aplicarea Conven]iei Na]iunilor Unite din 1988 [ialtor conven]ii interna]ionale la care ]ara noastr= este parte.

Participarea reprezentan]ilor României la lucr=rilediverselor foruri interna]ionale a prilejuit acestora oportunitateaschimburilor de idei, dar [i stabilirea unor contacte cureprezentan]i de rang \nalt din structurile implicate \n lupta\mpotriva drogurilor (Comisiei pentru stupefiante a Organiza]ieiNa]iunilor Unite, Biroul Na]iunilor Unite pentru Droguri [iCriminalitate, Centrul European pentru Monitorizarea Drogurilor[i a Dependen]ei de Droguri, Interpol, Europol, Eurocustoms etc.)[i cu conducerile unor institu]ii similare din alte ]=ri.

Evolu]ia cooper=rii \n domeniuComunitatea interna]ional= nu a putut r=mâne \n

expectativ=, \n timp ce calamitatea drogurilor \[i manifesta plenarposibilitatea extinderii [i, ca atare, asist=m ast=zi la o multiplicareneasemuit= a activit=]ilor desf=[urate pe plan intern [iinterna]ional, \n scopul prevenirii [i combaterii traficului ilicit dedroguri, coordonate [i finan]ate corespunz=tor.

Astfel, la 1 februarie 1909, au loc la Shanghai, China, dinini]iativa Guvernului Statelor Unite ale Americii, condus deTheodore Roosevelt, lucr=rile Comisiei interna]ionale asupraopiului.

Aceast= \ntâlnire va fi \nceputul unui lung [ir de m=suri decontrol interna]ional, iar semnarea tratatului va fi, \n sine, primaactivitate de asemenea natur=. Cu acest prilej, treisprezece

state, dintre care [ase europene (Germania, Rusia, Fran]a,Anglia, Olanda [i Portugalia), au adoptat nou= rezolu]ii, prin carese cerea guvernelor prezente la masa tratativelor s= ia m=suripentru a suprima, \n mod treptat, consumul opiului pe teritoriile [iposesiunile lor.

Totodat=, era pus sub acuzare, tot \n premier=, [i gradulridicat de pericol prezentat de utilizarea morfinei [i se solicitau, deasemenea, m=suri drastice pentru controlul riguros al fabric=rii,desfacerii [i distribuirii acestui drog, ridicat \n sl=vi din interesepecuniare de fabrican]i [i farmaci[ti.

Costatându-se “sinceritatea de net=g=duit cu care Chinaface eforturi pentru st=pânirea produc]iei [i consumului de opiupe \ntinderea imperiului”, guvernele care administrau concesiuni[i colonii \n aceast= vast= ]ar= erau invitate s= colaboreze \nsensul amintit cu administra]ia chinez=. Cu toate c= respectivacomisie nu a instituit norme de conduit= obligatorie, ea f=cânddoar recomand=ri, era deja un \nceput de drum.

|n dorin]a de a avansa cât mai grabnic pe calea astfeldeschis=, la 23 ianuarie 1912, dou=sprezece state, printre carese afl= din nou Germania, Anglia, Olanda, Portugalia, Rusia, dar[i Italia, se |ntâlnesc la Haga. Din acest moment, cooperareainterna]ional= \n materie de control al drogurilor devenea oproblem= de drept interna]ional, prin semnarea Conven]ieiintena]ionale a opiului.

Tratatul \n cauz= prevedea \n mod expres ca produc]ia, ca [idesfacerea opiului brut, s= fie supuse controlului na]ional, prin legiadoptate de fiecare stat \n parte: fabricarea, vânzarea [i consumulsubstan]elor [i produselor cu con]inut stupefiant (morfina, alteopiacee, ca [i cocaina) trebuia destinate exclusiv finalit=]ilormedicale ori altor scopuri legitime, iar fabricarea [i comercializareaacestora erau \n mod obligatoriu supuse unui sistem de\nregistrare [i licen]iere.

Deoarece, pân= la data de 31 decembrie a anului 1912, nuratificaser= conven]ia toate p=r]ile semnatare, dou= noiconferin]e, cu aceea[i ordine de zi, vor avea loc tot la Haga, \n1913 [i 1914. De[i, \n cele din urm=, s-a c=zut de acord caamintita Conven]ie interna]ional= a opiului s= intre \n vigoare la31 decembrie 1914, numai \ntre statele ce o ratificaser= deja, niciacest lucru nu a mai fost posibil datorit= \nceperii primului r=zboimondial la 1 august 1914.

Problematica drogurilor \[i va reg=si locul \n Tratatul de laVersailles, iar art. 295 din acest tratat decidea c= “ratificareatratatului echivaleaz= cu ratificarea Conven]iei de la Haga”,considerat= intrat= definitiv \n vigoare abia din acest moment.

Art.23 arat= c= statele membre “ \ns=rcineaz= Societateacu controlul general al acordurilor…traficului de opiu [i altedroguri v=t=m=toare”.

|ncepând din 1920, anul intr=rii \n vigoare a Tratatului de laVersailles [i pân= \n 1961, când va avea loc un alt eveniment cusemnifica]ie mondial= \n instituirea controlului interna]ionalasupra drogurilor [i anume, semnarea Conven]iei unice asuprastupefiantelor, vor fi adoptate nu mai pu]in de 7 noi acorduri [iconven]ii, toate din aceea[i dorin]= a statelor de a \nt=ri m=surilerestrictive \n ceea ce prive[te drogurile.

Acordul de la Geneva din 19 februarie 1925, precum [i celde la Bangkok, semnat la 27 noiembrie 1931, aveau ca sfer= deaplicabilitate toate posesiunile [i teritoriile din Extremul Orient alestatelor semnatare, pe raza c=rora fumarea opiului era \nc=admis=. Ca m=suri preventive, con]inute de respectiveleacorduri, putem enumera: instituirea monopolului statal pentruimportul, distribuirea, vânzarea [i fabricarea opiului; vânzarea “en

26

Chestor de poli]ie drd. VASILE GABRIEL NI}+

detail”, precum [i distribuirea acestuia s= se fac= numai \nmagazinele proprietatea statului respectiv.

Conven]ia interna]ional= a opiului, semnat= la Geneva la 19februarie 1925, \ntinde câmpul de aplica]ie a Conven]iei de laHaga [i asupra frunzelor de coca [i cânepii indiene, interzicânduzul acestora, cu excep]ia motivelor medicale [i [tiin]ifice. Totodat=,oblig= p=r]ile s= aplice drastice sanc]iuni penale celor care aus=vâr[it infrac]iuni ce aduc atingere reglement=rilor sale. La rândullor, guvernele sunt invitate s= supun= aten]iei Comitetului CentralPermanent (denumit mai târziu Comitetul Central Permanent alOpiumului [i ulterior Comitetul Central Permanent alStupefiantelor), statistici anuale asupra produc]iei interne de opiu,a frunzelor de coca [i referitoare la fabricarea, consumul [i m=rimeastocului de stupefiante, precum [i s= \nainteze rapoartesemestriale cu privire la exportul [i importul acestor droguri [i, \nmod deosebit, a opiului [i a frunzelor de coca.

Din acest punct de vedere, Conven]ia instituie regimul ceva deveni clasic, al certificatelor de import [i al licen]elor deexport, activit=]i care, de acum \nainte, necesit= aprob=riguvernamentale. De fapt, acesta este adev=ratul rost alComitetului Central Permanent al Opiumului. El a fost \nfiin]at dinpresanta necesitate a urm=ririi permanente a mi[c=riistupefiantelor, pe plan interna]ional, având posibilitatea ca, \nanumite situa]ii, s= recomande embargoul asupra exportului destupefiante.

Conven]ia semnat= tot la Geneva, la 13 iulie 1931, aveala rândul s=u drept obiectiv major limitarea, \n \ntreaga lume, afabric=rii [i, concomitent, reglementarea distribuirii drogurilor \nscopuri medicale [i [tiin]ifice. Ea rezerva numai guvernelor dreptuls= importe [i s= distribuie heroina [i doar \n scopuri consideratelegitime. Acest important document de drept interna]ionalcon]inea, \n acela[i timp, dispozi]ii menite s= limiteze cantit=]ilede droguri disponibile pe teritoriul s=u. Din acest punct devedere, ]=rile se angajau s= nu dep=[easc= \n fabricare [i nici s=nu importe peste cantit=]ile maximale asemenea substan]e [iproduse, fixate dup= evaluarea necesarului intern de droguri. Deacum \nainte aceste evalu=ri vor fi comunicate, anual, spreexaminare, unui organ, special constituit \n acest sens, compusdin 4 membri, abilitat chiar s= stabileasc= evalu=ri pertinentepentru statele care au omis s= le comunice \n timp util.

|n cuprinsul Conven]iei din 1931, vom \ntâlni dou=m=suri de poli]ie administrativ=, astfel:

� p=r]ile trebuie s=-[i stabileasc= o administra]ie specific=na]ional=, având drept sarcin= principal= aplicarea prescrip]iilorconven]iilor interna]ionale [i na]ionale [i supraveghereacomer]ului cu droguri;

� s= organizeze lupta \mpotriva toxicomaniei la nivelna]ional, luând din acest punct de vedere orice m=sur=considerat= necesar=, \n scopul \mpiedic=rii dezvolt=riifenomenului, precum [i al combaterii traficului ilicit de droguri.

Urm=torul pas \n instituirea controlului interna]ional alstupefiantelor va fi consacrat represiunii propriu-zise a persoanelorfizice implicate \n traficul de droguri. Astfel, Conven]ia pentrupedepsirea traficului ilicit de droguri d=un=toare, semnat= laGeneva la 26 iunie 1936 [i care va intra \n vigoare \n octombrie1939, cerea \n mod expres pedepsirea din punct de vedere penala trafican]ilor. P=r]ile semnatare \[i luau astfel angajamentul ca, pelâng= aplicarea pedepsei cu \nchisoarea pentru s=vâr[irea actelorconstitutive ale infrac]iunii de trafic, s= urm=reasc= ob]inerea saus= acorde extr=darea, \n anumite cazuri, enumerate \n modexpres de Conven]ie, \n fireasca dorin]= a \mpiedic=rii celorstabili]i ca vinova]i de c=tre o autoritate judiciar= s= se sustrag=urm=ririi penale, invocând motive de tehnic= juridic=. Totodat=,prevederile sale asigurau utilizarea \n practica interna]ional= acomisiilor rogatorii, concomitent \nfiin]ându-se un oficiu central\ns=rcinat cu coordonarea pe plan mondial a luptei \mpotrivadrogurilor [i traficului ilicit.

Conven]ia din 1936 a fost ultimul tratat \ncheiat sub egidaSociet=]ii Na]iunilor \n domeniul controlului stupefiantelor.

La 11 decembrie 1946 un Protocol, \ncheiat \n acest sens,

transfera Organiza]iei Na]iunilor Unite func]iile exercitate \naintede Societatea Na]iunilor \n virtutuea tratatelor privindstupefiantele, existente pân= la acea dat=.

La prima sa sesiune, ale c=rei lucr=ri s-au derulat \n lunilenoiembrie-decembrie 1946, Comisia pentru stupefiante a O.N.U.a \nceput studierea procedurii de urmat \n viitor, pentru punereasub control a unor droguri. Acest lucru se impunea de la \nceput\ntrucât, la vremea când au fost elaborate principalele tratateinterna]ionale, toxicomania se datora, \n principal, drogurilorob]inute din trei plante devenite “clasice”, [i anume: maculopiaceu, cocaierul [i cannabisul. Dar, \ntre timp, cercet=torii auob]inut \n laboratoare, prin sinteze, o serie de produse anteriornecunoscute, de asemenea cu caracter dependogen, ce nuapar]ineau nici uneia din grupele chimice stabilite prin Conven]iade la Geneva din 1931.

De aceea, la Palatul Chaillot, la 19 noiembrie 1948, s-asemnat Protocolul de la Paris (care va intra \n vigoare la 19decembrie 1949), prin care Organiza]ia Mondial= a S=n=t=]ii eraautorizat=, de acum \nainte, s= supun= regimului interna]ional derestric]ie orice nou drog obi[nuit, neplasat sub control \n virtuteaart. 11 al Conven]iei din 1931 [i care, potrivit opiniei speciali[tilors=i, poate da na[tere toxicomaniei ori poate fi transformat \ntr-undrog care s= creeze la rândul s=u dependen]= fizic= sau psihic=.

|n zilele de 24-25 ianuarie 1961, la sediul O.N.U., având cabaz= de discu]ie cel de-al doilea proiect, are loc o conferin]= aplenipoten]iarilor statelor interesate, \n scopul adopt=riiConven]iei Unice asupra stupefiantelor. Conferin]a va adopta,la data de 30 martie a aceluia[i an, respectiva conven]ie [i ivit=toate statele lumii s= o semneze. Intrat= \n vigoare la 13decembrie 1964, ea va marca, dup= opinia speciali[tilor, un altmoment important \n istoria controlului interna]ional alstupefiantelor.

La Geneva, \ntre 6 [i 25 martie 1972, are loc o nou=conferin]= a plenipoten]iarilor, reprezentan]i a peste 100 de state,\n scopul examin=rii amendamentelor necesare a fi aduseConven]iei respective.

Protocolul privind amendamentele aduse Conven]ieiUnice asupra stupefiantelor din 1961, adoptat la Geneva, la 27martie 1972, se referea \n principal la:

� completarea regimului pentru evaluarea suprafe]elorcultivate cu mac opiaceu [i fabricarea stupefiantelor sintetice;

� limitarea produc]iei de opiu [i distrugerea maculuiopiaceu [i cannabisului cultivate ilegal;

� m=suri vizând prevenirea abuzului de stupefiante [iasigurarea unui tratament medical corect pentru toxicomani [ireintegrarea social= a acestora;

� alte m=suri destinate a facilita extr=darea.Conven]ia din 1971 privind substan]ele psihotrope va

avea drept obiectiv principal plasarea sub un atent controlinterna]ional a acelor substan]e [i produse nesupuse regimuluiinstituit de Conven]ia Unic= din 1961, dar al c=ror consumprezint= pericol pentru s=n=tatea consumatorilor. Sunt astfelluate \n aten]ie substan]ele halucinogene, stimulente [idepresive ale sistemului nervos central. Acest lucru se impuneadeoarece barbituricele , amfetaminele [i tranchilizantele d=deauna[tere, \n ultimele dou= decenii, la abuzuri \n \ntreaga lume.Acestora li se va ad=uga [i L.S.D., halucinogen cu un puterniccaracter dependogen, c=ruia i s-a f=cut o reclam= nefast= dec=tre o serie de intelectuali grupa]i \ntr-un curent de fals=intelectualizare a percep]iei.

Conven]ia adoptat= la 21 februarie 1971 va intra, potrivitprevederilor, \n vigoare la 16 august 1976. Ea cuprindea o palet=de m=suri restrictive referitoare la substan]ele cu efectehalucinogene, f=r= utilizare terapeutic=, cum ar fi, \n primul rândL.S.D., [i care puteau fi utilizate \n activitatea [tiin]ific= numai cuautorizare guvernamental=. Pentru fabricarea, comercializarea,distribuirea [i posesia lor se cerea o licen]= special=; exportul [iimportul erau prohibite, cu excep]ia situa]iei \n care importatorul[i exportatorul erau servicii guvernamentale sau organismecompetente.

27

O dat= cu adoptarea Conven]iei din 1971 privindsubstan]ele psihotrope [i Protocolul din 1972, care aduceamendamente Conven]iei Unice asupra stupefiantelor din 1961,se putea ajunge la concluzia c= sistemul de control interna]ionalera bine pus la punct, c= ac]iunea interna]ional= de combatere atraficului [i consumului ilicit de droguri era bine concertat= [isus]inut= de resursele materiale necesare, \ns= lucrurile eraudeparte de a sta astfel.

La 14 decembrie 1984, \n Declara]ia privind lupta\mpotriva traficului [i consumului ilicit de droguri (34/142),Adunarea General= a O.N.U., \n ideea lans=rii unei noi ofensive,afirma c= aceste activit=]i, prin amploarea [i multiplele lor efectenocive, s-au transformat \ntr-o activitate criminal= periculoas=,c=reia era necesar s= i se acorde o aten]ie urgent= [i un rang deprioritate dintre cele mai imperioase.

Ca rezultat al acestei cereri, Adunarea General= a hot=rât,\n 1985, convocarea unei Conferin]e interna]ionale asupraabuzului [i traficului ilicit de droguri. Aceasta va avea loc laViena, \n perioada 17-26 iunie 1987, [i va avea ca principalmandat suscitarea unei ac]iuni universale vizând combatereadrogurilor la nivel na]ional, regional [i interna]ional, adoptareaunui plan multidisciplinar [i complet, \n care activit=]ile viitoare s=fie orientate \ndeosebi c=tre chestiuni concrete, legate nemijlocitde problemele abuzului [i traficului ilicit de stupefiante.

|ntre 25 noiembrie [i 20 decembrie 1988 a avut loc, laViena, Conferin]a plenipoten]iarilor care a adoptat Conven]iaNa]iunilor Unite \mpotriva traficului ilicit de stupefiante [isubstan]e psihotrope (va intra \n vigoare la 11 noiembrie 1990,\ntrucât, potrivit dispozi]iilor sale, ea se putea aplica \n cea de-a

90-a zi dup= depunerea la Secretariatul General al O.N.U.).Adoptarea respectivei conven]ii face manifest= voin]a comunit=]iiinterna]ionale de \nt=rire a mecanismelor de lupt= \mpotrivadrogurilor, beneficiind de aceast= dat= de un instrument [i maiadecvat [i mai eficace. Conven]ia din 1988 vizeaz= chiarpromovarea cooper=rii interna]ionale pentru a combate \ntr-omanier= eficace diferitele manifest=ri ale fenomenului drogurilor.

Una dintre dispozi]iile noi ale Conven]iei se referea ladepistarea, \nghe]area [i confiscarea bunurilor [i mijloacelorfinanciare ob]inute de infractori din traficul ilicit de droguri,deoarece ace[tia se redreseaz= mai greu dup= o astfel delovitur=, decât atunci când li s-ar confisca doar drogurile. |n acestsens, tribunalele p=r]ilor semnatare sunt abilitate s= ordoneconfiscarea documentelor bancare, financiare, comerciale,secretul bancar neputând fi invocat \ntr-un astfel de caz.

Trafican]ii de droguri sunt lipsi]i acum de orice refugiu,neputând fugi dintr-o ]ar= \n alta, deoarece extr=darea acestortrafican]i, anchetele judiciare [i procedurile represive sunt astfelreprezentate, \ncât fac aproape imposibile tentativele desustragere de la urm=rirea penal=.

Concomitent, p=r]ile semnatare se angajeaz= s= elimine oris= reduc=, \n m=sura posibilit=]ilor, cererea ilicit= de stupefiante.

Ca urmare a recomand=rilor formulate, statele trebuie s= iam=sura armoniz=rii legisla]iei na]ionale cu prevederile Conven]iei.

Data de 26 iunie a fiec=rui an este considerat= ca zi delupt= mondial= \mpotriva drogurilor, iar deceniul 1991-2000este, de asemenea, considerat ca o decad= \n care statele audesf=[urat activit=]i cu caracter preventiv [i de informare aopiniei publice asupra pericolului constituit de droguri.

28

1. Aspecte introductive

Psihologia victimei infrac]iunii a fost mai pu]in abordat= \nliteratura de profil, comparativ cu studiul psihologiei martoruluisau \nvinuitului (inculpatului), de[i, acest al doilea membru aldiadei penale intereseaz= la fel de mult, dac= avem \n vederedoar câteva din posibilit=]ile oferite prin analiza profilului psihic alpersoanei v=t=mate pentru tactica criminalistic=1.

|n primul rând, aceasta permite elaborarea [tiin]ific= aregulilor [i procedeelor tactice de ascultare a victimei infrac]iunii,reprezentând, totodat=, o surs= poten]ial= deosebit deimportant= \n descoperirea infractorului.

|n al doilea rând, este posibil= cercetarea mai exact= a\mprejur=rilor \n care a fost s=vâr[it un fapt penal [i, de aici,conturarea laturii subiective a infrac]iunii, a celorlalte elementede natur= s= permit= aflarea adev=rului [i tragerea corect= lar=spundere penal= a agresorului.

Acesta este motivul pentru care se impune cercetareaprocesului psihic de formare a declara]iei persoanei v=t=mate,structurat \n cele patru faze ale sale mai importante: percep]ia(recep]ia) informa]iei, prelucrarea ei logic=, memorarea [ireactivarea.

F=r= a intra \n multe am=nunte privind procesul psihologicde formare a declara]iilor victimei, vom \ncerca s= prezent=mparticularit=]ile acestuia, cu rezonan]= \n tactica de audiere, chiardac= unele pot fi similare cu cele \ntâlnite \n audierea martorilor.

Din punct de vedere psihologic [i psihosocial, cre[terearatei criminalit=]ii determin= intensificarea sentimentului deinsecuritate resim]it \n general de c=tre persoanele cu riscvictimal mai mare2 (copii, femei, persoane \n vârst=,handicapa]i). Motivele care determin= insuficien]a m=surilor deautoprotec]ie ale acestora sunt multiple:

� infatuarea, arogan]a, exacerbarea eului, tr=s=turi careconduc la supraestimarea imaginii de sine [i a posibilit=]ilor

proprii fizice [i mentale, [i care, prin contrast, subevalueaz=pericolul [i devin, adesea, victime ale diferitelor tipuri deagresiune;

� neglijen]a [i indiferen]a, tr=s=turi care conduc laignorarea total=, de cele mai multe ori involuntar=, a pericolelorde victimizare. Asemenea persoane nu manifest= grij= nici \nraport cu propria persoan= nici \n raport cu copiii afla]i subsupraveghere;

� credulitatea sau nivelul de influen]are, tr=s=turi carepermit infractorului stimularea [i atragerea unei persoane \nac]iuni victimizante;

� st=rile de izolare, frustra]ie [i complexare care pot fi abilexploatate de infractor;

� nivelul modest sau redus al capacit=]ilor psihointelectuale,care limiteaz= foarte mult posibilit=]ile persoanei de a \n]elege [idecodifica inten]iile infractorului poten]ial;

� nivelul de tulburare [i dezorganizare psihic= al victimei,care poate fi speculat de infractor;

� consumul de alcool3 ce determin= dezinhibareaconduitei [i limitarea posibilit=]ilor de anticipare a consecin]elorunor ac]iuni.

2. Particularit=]i ale psihologiei victimeiDin perspectiv= psihologic=, se apreciaz= c= nici o victim=

nu poate fi absolvit= integral de o anumit= r=spundere legat= deactul infrac]ional. Nu de pu]ine ori, din diverse motive, (teama deurm=ri, rela]ia de rudenie, jena, ru[inea etc.) victima refuz=demascarea infractorului, \ngreunând munca anchetatorului4.

Analizând datele de interes privind cunoa[terea victimelor,psihologul român T. Bogdan a apreciat c= cele mai importantesunt5:

� datele referitoare la determinarea naturii juridice acazului, pentru a stabili dac= \n spe]= este vorba de un omor,sinucidere ori moarte accidental=;

� datele privind stabilirea celui mai plauzibil mobil al

UNELE CONSIDERA}II REFERITOARE LA PSIHOLOGIA VICTIMEI UNELE CONSIDERA}II REFERITOARE LA PSIHOLOGIA VICTIMEI UNEI INFRAC}IUNI {I FACTORII CE INFLUEN}EAZ+ FORMAREAUNEI INFRAC}IUNI {I FACTORII CE INFLUEN}EAZ+ FORMAREA

DECLARATIEI ACESTEIADECLARATIEI ACESTEIALect. univ. dr. GHEORGHE ALECU

Facultatea de Drept Constan]a, Universitatea “Spiru Haret”

s=vâr[irii infrac]iunii;� datele relative la precizarea circumstan]elor esen]iale

ale evenimentului (de loc, timp, mod de comitere, surprindereavictimei ori acceptarea p=trunderii autorilor \n locuin]=), alte\mprejur=ri semnificative (tentative de alarmare sau de ap=rare avictimelor);

� datele care definesc personalitatea victimei, respectivconcep]ia [i modul de via]=, materializate \n nivelul de cultur= [ieduca]ie, atitudini, calit=]i temperamentale [i caracteriale,credin]e [i obiceiuri, tabieturi, dorin]e nesatisf=cute, starea deechilibru psihic ori manifestarea unor tendin]e spre agresivitate,izolare social=, depresie, vicii ascunse (jocuri de noroc, consumexcesiv de alcool, rela]ii extraconjugale ori de perversiunesexual=);

� cercul de rela]ii al victimei (de familie, rudenie,vecin=tate, de serviciu, de distrac]ie), mediile [i locurile saulocalurile publice frecventate;

� informa]iile privind mi[carea \n timp [i \n spa]iu avictimei, cu accent deosebit pe perioada imediat= aevenimentului care pot avea relevan]= deosebit=;

� datele privind bunurile de]inute de victim=, mai ales acelor de valoare [i cele privind dispari]ia unora dintre acestea oria unor documente;

� informa]iile privind antecedentele morale, medicale,penale [i contraven]ionale ale victimei.

A. Particularit=]i [i categorii de recep]ie senzorial=ale persoanei v=t=mate

Primul moment al form=rii declara]iilor victimei \l reprezint=recep]ia, ca rezultant= psihologic= a percep]iei sale senzoriale,\n momentul \n care este supus= unei agresiuni.

|n limbajul juridic, ca [i \n vorbirea curent=, situa]ia devictim= a infrac]iunii se asociaz= cu ideea de suferin]= fizic= saumoral=. Prin urmare, al=turi de senza]iile auditive sau vizuale,\ntâlnite \n formarea declara]iilor martorilor, \n cazul persoaneiv=t=mate, mai ales fizic, \ntâlnim inclusiv senza]iile de durere(cutanate), ca [i senza]iile olfactive [i gustative. Privitor la acesteafacem urm=toarele sublinieri:

|n leg=tur= cu recep]ia auditiv=, amintim c= omul estecapabil s= perceap=, dintr-o infinitate de nuan]e, o multitudine defenomene sonore, ce \nso]esc obligatoriu sau \ntâmpl=tors=vâr[irea unor infrac]iuni6. De aceea, \n func]ie de \mprejur=rileasupra c=rora persoana v=t=mat= este ascultat=, ea trebuie s=redea cuvinte, expresii, modul de vorbi al agresorului, interesulanchetatorului fiind ob]inerea reproducerii cuvintelor, a temerilor,expresiilor, cifrelor sau a sensului convorbirii, a con]inutului de idei.

Fa]= de natura extrem de variat= a \mprejur=rilor \n care ses=vâr[esc infrac]iunile, de sunetele [i zgomotele ce le pot \nso]i,poate prezenta interes determinarea urm=toarelor \mprejur=ri7:

� distan]a dintre sursa sonor= [i organul receptor,apreciat= \n func]ie de intensitatea undelor sonore. Posibilitateadetermin=rii relative a acestei rela]ii exist= numai atunci cândfenomenele sonore sunt familiare persoanei v=t=mate; \n cazcontrar, determinarea distan]ei este exclus=;

� distan]a de propagare a fenomenelor sonore poate aveacaracter de certitudine când este \ntemeiat= nu doar pe senza]iiauditive ci [i vizuale. Dar, [i \n aceste situa]ii, pot ap=rea erori(atribuirea unei arme de foc prezente \n câmpul vizual, asunetului asem=n=tor produs de un alt fel de obiect aflat simultan\n afara câmpului vizual al victimei);

� determinarea fenomenelor acustice sau chiaridentificarea lor. Din cauza experien]ei acumulate, omul nupercepe pur [i simplu sunete, ci acestea sunt \nso]ite de\n]elegerea lor, \ndeosebi timbrul sunetului, ce-i confer= caracterindividual, constituie o \nsu[ire caracteristic= unei anumitepersoane sau unui anumit obiect sau fenomen.

Iluziile acustice pot influen]a, \ns=, recep]ia fenomenelorsonore, \n sensul distorsion=rii ei. De[i datorate unor cauzemultiple, iluziile sunt declan[ate de st=ri conflictuale circumscrisecondi]iilor de s=vâr[ire a infrac]iunilor, mai ales c= sunt asociatecu al]i stimuli.

|n leg=tur= cu recep]ia vizual=, reamintim c= dintre undeleelectromagnetice ce ac]ioneaz= asupra analizatorului vizual, potprovoca senza]ii vizuale doar cele cu lungimea de und= cuprins=

\ntre 396 [i 760 milimicroni, respectiv \ntre violet [i ro[u. Ochiulexpus la \ntuneric, supus câteva momente luminii mai intense, \[ireduce capacitatea de adaptare. Dac= exist= disfunc]ionalit=]i \nmodul de concentrare a receptorilor vizuali (\n special conurile [imai pu]in bastona[ele), \n diferite zone ale retinei, apar probleme\n distingerea culorilor: acromatopsie total= sau discromatopsii(daltonismul)8. Pe lâng= aceste efecte, mai pot ap=rea problemede genul:

Imaginilor consecutive, constând \n persistarea acestoradup= ce stimulul \ncepe s= ac]ioneze, \n culori normale sauinversate (negative).

Contrastului simultan, \n care un obiect cenu[iu pare mai albpe un fond negru decât pe fond alb, iar pe un fond cromatic tindes= ia nuan]a culorii complementare fondului (pe galben devinealb=strui).

Luarea \n calcul de c=tre anchetator a acestor legit=]i, ceguverneaz= mecanismele anatomofiziologice ale vederii [ipropriet=]ile culorilor, \ng=duie adaptarea procedeelor tactice deaudiere. Astfel, \n cazul trecerii bru[te \n mediile cu vizibilit=]i v=ditdispropor]ionate, când fapta s-a produs \n intervalul de timp maimic decât cel necesar instal=rii acomod=rii, ori \n cazul aprecieriide c=tre persoana \n fapt= a culorii ma[inii agresorului etc.

|n leg=tur= cu recep]ia cutanat= s-au identificat 3 tipuride senza]ii cu mecanisme senzoriale diferite9:

Senza]iile tactile (de atingere, de presiune), provocate dedeformarea local= a pielii, viteza acestei deform=ri (propor]ional=cu viteza de ac]iune a stimulului) determin= intensitatea senza]ieitactile;

Senza]iile termice de cald [i rece, care se manifest= subac]iunea unui stimul cu o temperatur= mai mare, respectiv maimic= decât temperatura pielii (32-33°C care reprezint= zerofiziologic). Stimularea poate avea loc [i de la distan]= pe caleaschimbului termic radiant;

Senza]iile de durere sunt provocate de orice stimul maiintens (mecanic, termic, electric, chimic), care duce la v=t=marea]esutului, a termina]iilor nervoase din piele. Senza]ia de durerenu indic= decât durere pur=, putând fi cel mult asociat= cu olocalizare relativ= a zonei lezate sau a intensit=]ii (vis, surd=,str=pung=toare) [i cu durata senza]iei. Mai pu]in exact poatepercepe victima cauza care a provocat durerea.

|n leg=tur= cu percep]ia olfactiv=, este de men]ionat c=ea este rezultatul stimul=rii receptorilor olfactivi de c=tre anumitesubstan]e care se g=sesc \n stare gazoas= sau sub form= devapori, receptori situa]i \n membrana mucoas= a cavit=]ii nazale.

Declara]iile persoanei v=t=mate, bazate pe senza]iile eiolfactive asupra unor \mprejur=ri precum incendii, explozii,intoxic=ri, descoperirea unor substan]e presupuse a fiinflamabile, stupefiante, toxice, medicamente ce au servit lacomiterea unei infrac]iuni, depistarea unor mirosuri profesionalesau localizarea \n spa]iu a acestora, trebuie apreciate ]inându-secont de faptul c= aceste senza]ii sunt inconstante. Relativitateapercep]iei olfactive poate fi \ntâlnit= \n situa]ii de genul:

Nedeterminarea unor caracteristici generale ale mirosului.De exemplu, \n cazul tentativelor de omor s=vâr[ite prinintroducerea, treptat=, \n \nc=perea unde se afl= victima, agazului toxic, din cauza acomod=rii, cel v=t=mat nu va percepemirosul caracteristic al substan]ei; sus]inerile sale \n acest sensnu vor fi puse sub semnul relei-credin]e, al disimul=rii, chiar dac=\n camer= s-a descoperit o cantitate \nsemnat= se gaze toxice,unele putând fi inodore;

Stabilirea direc]iei din care ar fi provenit mirosul. Dac=persoana v=t=mat= indic= [i direc]ia din care au provenitmirosurile, trebuie neap=rat s= se ]in= seama de condi]iileatmosferice, de direc]ia curen]ilor de aer ce au puetat mirosulrespectiv;

False identific=ri ale caracteristicilor olfactive determinate detensiunea emo]ional=. Fondul afectiv, caracterizat prin team= [iemo]ie, este propice apari]iei iluziei olfactive, sugestiei [iautosugestiei. Astfel, sus]inerea de c=tre o persoan= c= a perceputun anumit miros se transmite, prin sugestie, \ntr-o anumit=m=sur=, [i celor de fa]=, dar [i autosugestiei (cum ar fi, de exemplu,unele aspecte \nso]ite, \n mod obi[nuit de un miros caracteristic,care nu exist= \n acel moment \n realitate, dar este totu[i perceputde victim=).

29

Alte categorii de senza]ii, mai rar \ntâlnite \n practic=,pot avea o oarecare \nsemn=tate \n formarea unei imaginicomplete despre evenimentele \n leg=tur= cu care relateaz=persoana v=t=mat=. De exemplu:

� senza]iile interne sau organice (sete, grea]=, foame,sufocare);

� senza]iile kinestezice sau de mi[care (cu ajutorul c=rorane d=m seama de pozi]ia membrelor, direc]ia [i viteza mi[c=riiacestora);

� senza]ii, de echilibru, care reflect= modific=rile pozi]ieicorpului \n raport cu centrul lui de greutate, de pozi]ia [i direc]iami[c=rii capului, de accelerare sau de \ncetinire a mi[c=rii peorizontal=, vertical= sau circular=9.

B. Factori de distorsiune – obiectivi [isubiectivi – ai recep]iei senzoriale a victimei

Recep]ia victimei poate fi influen]at= (bruiat=) de anumitecondi]ii concrete \n care se desf=[oar= agresiunea. Dup= cumace[ti factori \[i au originea \n cauze externe, de mediu, sau \nchiar persoana celui care percepe, au fost deosebi]i factoriobiectivi [i subiectivi care influen]eaz= percep]ia11.

Factori de natur= obiectiv= sunt ca [i \n cazul recep]ieimartorului:

Condi]iile de iluminare \n care are loc percep]ia vizual=influen]eaz= puternic vizibilitatea \nsu[irilor obiectelor, \n speciala culorii acestora. Lumina artificial= poate denatura percep]iaculorilor prin intensitatea [i natura iluminatului, modificândpropriet=]ile culorilor (tonalitatea cromatic=, satura]ia [iluminozitatea), spre deosebire de lumina natural= a zilei careofer= condi]iile cele mai bune vizibilit=]ii. De exemplu dac=partea v=t=mat= descrie foarte bogat [i nuan]at culori ale hainelorinfractorului, percepute \n timpul nop]ii, declara]iile ei pot ficonsiderate ca rod al fanteziei ei, pe un fond afectiv creat derespectivele \mprejur=ri. Totu[i, relat=rile ei pot fi [i exacte, \nipoteza \n care percep]ia s-a realizat \n alte \mprejur=ri (lumin=diurn=), dar pot fi [i o descriere tenden]ios denaturat= pentru a\ndrepta cercetarea pe o pist= gre[it=12;

Condi]iile meteorologice sunt factorii care pot optimiza, darmai ales pot perturba procesul respectiv. Cea]a, ploaia sauninsoarea puternic= reduc considerabil vizibilitatea, iar vântulputernic [i furtuna creeaz= greut=]i [i erori \n percep]ia auditiv=;

Distan]a mare si diversele obstacole, interpuse \ntrepersoana v=t=mat= [i obiectul observa]iei sale, \i \ngreuneaz=procesul perceptiv, reducându-i vizibilitatea, ap=rând erori \nprocesul auditiv, din cauza ecourilor sau reverbera]iilor produsede obstacole etc13. Asemenea situa]ii pot fi \ntâlnite, deexemplu, \n cazul folosirii armelor de foc;

Existen]a unor surse sonore poate bruia, \n primul rând,percep]ia auditiv=. De exemplu, zgomotul de fond datoratvecin=t=]ii unui obiectiv industrial sau iluzia auditiv=, creat= prinatribuirea sunetului unui alt obiect aflat \n câmpul vizual alpersoanei v=t=mate [i nu celui emis \n realitate de un alt obiectcare emite sunete asem=n=toare;

Durata percep]iei, respectiv intervalul de timp \n care esteposibil= percep]ia. Calitatea percep]iei este considerat= perioadamai mare sau mai mic= \n care se desf=[oar= o ac]iune, de vitezade deplasare a celui care percepe sau a obiectivului percep]iei,uneori de timpul de iluminare (de exemplu, fapte percepute lalumina fulgerului sau la farul unui autoturism \n mers15);

Disimularea \nf=]i[=rii, este o condi]ie obiectiv= care poatedenatura grav declara]iile persoanei v=t=mate, fiind provocat= de\ns=[i persoana autorului infrac]iunii care, \n acest scop,apeleaz= la deghiz=ri, caut= s= atrag= aten]ia ac]ionând curapiditate, folosind diverse metode care s= \ngreunezeidentificarea sa;

Complexitatea fenomenului perceput face tot mai dificil=percep]ia [i mai ales memorarea lui. Un num=r, chiar mic, deevenimente cu succesiune rapid= \n timp va duce la sc=dereaclarit=]ii [i fidelit=]ii declara]iilor persoanei v=t=mate, pân= laneconcordan]= cu declara]ia celor care au perceput aceste fapte\n calitate de martori. Cu atât mai mult, va fi diminuat= capacitateade percep]ie a persoanei v=t=mate \n cazul unor evenimentedesf=[urate concomitent, care dep=[esc volumul aten]iei celui carele percepe.

Factorii de natur= subiectiv= sunt determina]i departicularit=]ile psiho-fiziologice [i de personalitate ale persoaneiv=t=mate, fie c= efectul lor este unul vremelnic, fie c= este dedurat=. Astfel:

Calitatea organelor de sim], orice defec]iune a acestoraafectând o parte din posibilit=]ile de percep]ie, respectivcapacitatea senzorial= a persoanei v=t=mate;

Vârsta [i sexul persoanei v=t=mate influen]eaz= percep]ia\n sens pozitiv sau \n sens negativ. Experien]a anterioar= bogat=poate influen]a percep]ia [i interpretarea complet=, exact= aevenimentelor, dar influen]eaz= imagina]ia pasiv=, involuntar=care va da na[tere unor imagini noi, prin prelucrarea percep]iilorpe baza experien]elor anterioare. Cât prive[te sexul, speciali[tiiatribuie femeilor calit=]ile unei mai mari fidelit=]i \n realizareaunei descrieri, spre deosebire de b=rba]i. La rândul lor, b=rba]iiobserv= mai bine obiectele [i calit=]ile [i apreciaz= mai binenumerele, pe când femeile disting mai bine culorile;

Personalitatea [i gradul de instruire a individului joac= unrol semnificativ \n procesul perceptiv, mai ales atunci cândacestea sunt mai ridicate sau mai apropiate de specificul faptei lacare se asist=. De pild=, medicul poate percepe exact o anumit=stare patologic= sau conduc=torul auto apreciaz= mai corectviteza unui autovehicul;

d. Temperamentul [i gradul de mobilitate al proceselor degândire sunt factori dup= care trebuie f=cut= diferen]ierea \ntreun individ [i altul cu privire la capacitatea [i modul de a reac]iona[i de a distinge fapte sau date;

e. St=rile de oboseal=, precum [i reducerea capacit=]iiperceptive ca urmare a influen]ei alcoolului, drogurilor,medicamentelor etc., conduc, de asemenea, la o sc=dere aacuit=]ii senzoriale;

f. St=rile afective, \ndeosebi cele cu un anumit grad deintensitate, au o influen]= inhibitoare asupra procesului perceptiv,determinând alterarea sau dezorganizarea acestuia, situa]ie\ntâlnit= destul de frecvent la persoanele care asist= la fapte cuun caracter [ocant (accidente grave, scandaluri, omoruri [.a.) [imai ales atunci când, \n s=vâr[irea faptelor respective, suntantrenate rude, prieteni, sau cuno[tin]e apropiate;

g. Aten]ia se num=r= printre factorii de care depind directcalitatea [i realismul percep]iei. Calit=]ile aten]iei sunt stabilitatea[i mobilitatea acesteia, gradul de concentrare [i distribu]ia ei.

Dac= de ace[ti factori depinde direct corectitudineapercep]iei, trebuie s= mai avem \n vedere [i faptul c= recep]iasenzorial= mai poate fi \n func]ie [i de tipul perceptiv c=ruia \iapar]ine persoana v=t=mat=. Astfel, persoana v=t=mat= curecep]ie de tip analitic are capacitatea de a re]ine mai multeam=nunte, detalii, spre deosebire de tipul sintetic, care re]ine\ntregul, caracteristicile generale.

1. T. Bogdan “Curs introductiv în psihologia judiciar=”, Tipografia|nv=]=mântului, Bucure[ti, 1957, p. 230//N. Mitrofan, V. Zdrenghea,T. Butoi , op.cit.p. 69.2. E.Stancu “Tratat de Criminalistic=“, Ed. Universul Juridic,Bucure[ti, 2002, p.429.3. Gh. Alecu ,,Constatarea [i probarea st=rii de intoxicare alcoolic=voluntar=” Revista de Criminalistic=, nr.5/2003, pp.26-32.4. E.Stancu ,,Tratat de criminalistic=” Ed.Actami, Bucure[ti 2001,p.428.5. T.Bogdan, op.cit., p.231.6. Al. Ro[ca “Psihologie general=”, Ed. Didactic= [i Pedagogic=,Bucure[ti, 1975, p.377.7. Ciopraga A. , Iacobu]= I. , “Criminalistica“, Ed. Junimea, Ia[i,2001, p. 301.8. Al. Ro[ca, op.cit., p. 378.Ibidem.9. Ciopraga, Iacobu]= I. op.cit., pp. 320-324.10. E. Stancu “Criminalistica”, vol. II, Ed. Actami, Bucure[ti, 1995, p.100.11. Ro[ca ,op.cit., p. 37.12. E. Stancu, op.cit., p. 100.13. Ro[ca, op.cit., p. 379.

30

1. Academia Na]ional= de Poli]ie a BirouluiFederal de Investiga]ii al S.U.A.

|ncepând din anul 1935, la Academia Na]ional= dePoli]ie a Biroului Federal de Investiga]ii al Statelor Unite aleAmericii se instruiau cu metode [tiin]ifice moderne, pentrudescoperirea crimelor, poli]i[ti (care ulterior deveneauinstructori) din 37 organiza]ii poli]iene[ti. La aceste cursuri auparticipat [i poli]i[ti români, \n frunte cu dr. Eugen Bianu.Cursurile aveau o durat= de 12 s=pt=mâni [i constau \nprelegeri cu subiecte variate, \n leg=tur= cu investiga]iilemoderne, [i lucr=ri practice de laborator, inclusiv despreidentificarea persoanelor cu ajutorul amprentelor digitale.

La deschiderea cursurilor a participat John EdgarHoover, directorul Biroului Federal de Urm=riri din S.U.A.,care, \n alocu]iunea sa, a ar=tat c= \n unele ]=ri ale lumiiactivitatea poli]ieneasc= a fost sl=bit=, ca urmare aamestecului politicienilor [i greut=]ilor cu care se confruntausociet=]ile.

Pentru a deveni instructori le-a recomandat cursan]ilors=-[i \nsu[easc= metodele [tiin]ifice moderne prezentate decei mai valoro[i speciali[ti din S.U.A., ace[tia fiind [iconduc=torii laboratoarelor: dactiloscopie, circula]ie, chimie,analiza [i fotografierea urmelor, dimensiunilor [i culorilorluminii; fotografierea cu raze ultraviolete a scrisurilor secrete;examinarea cu ajutorul razelor Röngten; balistic= judiciar=etc.

Expunerile s-au referit, \n principal, la: • probele [imijloacele de prob=; • eviden]ele poli]iene[ti; • perchezi]ii [isechestre; • atribu]iile patrulei de poli]ie pe [osea; •accidentele [i automobilul; • cercetarea incendiilor criminale;• legea penal= \n ap=rarea drepturilor omului; • leg=turiledintre poli]i[ti [i pres=; • reorganizarea circula]iei, controlul,siguran]a [i investiga]iile; • balistica armelor de focpoli]iene[ti; • re]eaua informativ=; • legea arest=rilor; •conduita la tribunal; • drepturile ofi]erilor de poli]ie \n contactulcu de]inu]ii; • administra]ia poli]ieneasc= [i radio; •cooperarea \ntre autorit=]ile de stat [i municipale pentruaplicarea legii; • toxicologie [i examin=ri medicale; • educa]iade siguran]= \n Departamentul Poli]iei etc.

Ilustra]iile prezentate (foto 1, 2, 3, 4, 5 [i 6 ne pot da oimagine despre aparatura cu care erau \nzestratelaboratoarele de criminalistic= ale Biroului Federal deInvestiga]ii.

Din eviden]ele de la vremea respectiv= ale Sec]iei deidentificare a armelor [i gloan]elor din cadrul Laboratorului deBalistic= Judiciar=, rezult= c=, \n anul 1935, s-au f=cut peste560 de examin=ri. Acest laborator era dotat cu mijloacetehnice moderne care puteau face fa]= tuturor examin=rilorarmelor de foc. Cele mai multe examin=ri se refereau lacompararea gloan]elor unei arme; erau comparate cu celeg=site la locul crimei. |n asemebea cazuri, dac= se efectua oidentificare, se realizau schi]e m=rite pentru a ilustraidentificarea armelor de foc.

|n vederea realiz=rii unor activit=]i comparative,laboratorul avea o colec]ie, bine pus= la punct, cu arme [i

gloan]e standardizate. La acea vreme, colec]ia con]ineapeste 1.800 de gloan]e de diferite tipuri, produse defabrican]ii de arme din S.U.A., Canada, Marea Britanie [i dinmajoritatea ]=rilor Europei. Prin compara]ie cu piesele dinaceast= colec]ie, expertul putea determina fabrica]ia [icalibrul glon]ului. Laboratorul mai avea o colec]ie de pu[ti [icarabine, fabricate \n S.U.A. [i str=in=tate, care \nlesneaexpertului s= determine tipul [i fabrica]ia armei din care a fosttras glontele, putându-se ob]ine m=sur=ri exacte ale urmelorde la ]eava armei pe glonte, dac= aceasta nu era deformat=prea mult. Aceste m=sur=ri puteau fi comparate cu alediferitelor tipuri de pu[ti [i se reu[ea recunoa[terea tipuluiarmei din care a fost tras glontele, constatarea respectiv=fiind de mare valoare pentru criminali[ti.

Colec]ia avea peste 400 de arme de foc de toatetipurile.

Examin=rile se f=ceau [i pentru determinarea exact= aurmelor [i rezidurilor de praf de pu[c= de pe \mbr=c=minte. |nmod frecvent, \mbr=c=mintea unei persoane care a fost\mpu[cat= se \nainta laboratorului de balistic= o dat= cu armaapar]inând persoanei b=nuite, care ar fi pretins c= a fost \nlegitim= ap=rare [i la o anumit= distan]= de persoanaasasinat=. La \nceput, se determina modelul rezidului prafuluide pu[c=, dac= se g=sea, locul pe unde a intrat glontele \nhainele victimei. Pe urm=, se tr=gea, de la diferite distan]e, cuarma b=nuitului, \n material similar cu al victimei [i modelulrezidului prafului de pu[c= din jurul \mpu[c=turilor, probându-se distan]ele de la care s-a tras.

|n cazul \n care modelul rezidului de praf de pu[c= erasimilar cu cel de pe hainele victimei, putea fi determinat=distan]a probabil= de la care a fost tras glontele original dec=tre b=nuit.

|n laboratorul na]ional se f=ceau [i alte examin=ribalistice, care aveau leg=tur= cu fapta criminal= comis=.

Va urma.

31

Chestor conf. univ. dr. LAZ+R CÂJAN

32

FFaptul c= \n ]ar= au p=truns sau au tranzitatpersoane care au avut asupra lor ori au folositsubstan]e stupefiante (droguri) este dovada c=

efectuarea controalelor numai la frontiere este totu[iinsuficient=, fiind necesar= desf=[urarea unei intenseactivit=]i informativ-operative la nivel teritorial \n cadrulcompartimentelor de “crim= organizat=”.

|n procesul activit=]ilor de culegere de informa]ii ce sedesf=[oar= pot ap=rea date ori indicii cu privire la existen]adrogurilor pe teritoriul de competen]=.

Pentru identificarea locului unde se g=sesc acestesubstan]e stupefiante [i descoperirea persoanelor care le de]in,se folosesc, al=turi de alte metode [i mijloace specifice, [i câinispecial dresa]i pentru detectarea drogurilor.

Indiferent de modul de ob]inere a datelor despre existen]asubstan]elor stupefiante, câinii antidrog sunt folosi]i \n special laurm=toarele activit=]i:

� controlul autovehiculelor (autoturisme, autocamioaneetc.), ai c=ror conduc=tori sunt semnala]i c= se ocup= cu traficulde stupefiante;

� controlul coletelor, pachetelor [i sacilor po[tali dinmagaziile punctelor vamale, porturilor [i aeroporturilor;

� controlul navelor maritime intrate \n porturile române[ti, atrenurilor ce intr= sau tranziteaz= teritoriul ]=rii;

� controlul peroanelor (cet=]eni români sau str=ini) care seprezint= \n punctele pentru controlul trecerii frontierei [i suntsuspec]i pentru de]inerea sau traficarea de stupefiante; acestcontrol se realizeaz= prin simpla trecere a persoanelor pe lâng=câine sau plimbarea câinelui la comand= prin grupurile depersoane;

� scotocirea unor terenuri pentru identificareastupefiantelor ascunse; cercetarea la fa]a locului;

� efectuarea perchezi]iilor domiciliare \n locuin]ele [idependin]ele apar]inând persoanelor suspecte c= de]insubstan]e stupefiante;

� \n orice situa]ii când se de]in informa]ii cu privire laascunderea, de]inerea ori traficarea de substan]e stupefiante peteritoriul ]=rii sau când victima infrac]iunii, ce se cerceteaz= la fa]alocului, este un cunoscut traficant sau consumator de droguri.

1. Activit=]i ce se desf=[oar= cu câinele de serviciu,\nainte de misiune

Conductorul câinelui antidrog, fiind solicitat pentru a sedeplasa \n misiune \n vederea c=ut=rii [i semnal=rii prezen]eidrogurilor sau la intrarea \n serviciu ordonat, se va deplasa lapadoc, unde elibereaz= câinele din box=, \i ridic= harna[amentul,verificând integritatea fiec=rui articol \n parte.

Urm=re[te [i constat= starea fizic= a câinelui prin modul decomportare [i manifestare a acestuia, a[a cum a mai fostprezentat.

Se impune ca fiecare unitate s= dispun= de cel pu]in doicâini antidrog, la care s= li se asigure hrana diferen]iat pe fiecarecâine, la cel pu]in dou= ore interval, pentru a avea \n permanen]=un câine apt pentru c=utare. Unde serviciul se efectueaz= \n ture,este cazul ca un câine s= nu fie men]inut \n lucru mai mult de 6ore.

Dac= animalul este mobil [i apt pentru serviciu, conductorul\i face pansajul, dup= care execut= cu acesta câteva exerci]ii dedresaj de disciplinizare pentru a-i ordona mi[c=rile [i corecta“]inuta” pentru transport.

Deplasarea la locul de c=utare se va efectua cu mijloace detransport special amenajate pentru câinii de serviciu, bine aerate,\nc=p=toare, \n care zgomotul [i trepida]iile sunt substan]ialreduse, sau pe jos, dac= este aproape de locul de munc=.

Ajun[i la locul stabilit, conductorul, dup= oprirea motorului

mijlocului de transport, elibereaz= câinele, \l pune \n les= [i sedeplaseaz= pe un teren apropiat f=r= excitan]i puternici, undeacord= liber câinelui pentru deconectare [i satisfacereanecesit=]ilor fiziologice.

Dup= ce constat= c= animalul s-a relaxat, \l pune \n les= [ise deplaseaz= la locul stabilit pentru c=utare. Tot \nainte dec=utare, conductorul pune câinele \n “dispozi]ie de lucru”,executând cu acesta câteva exerci]ii de dresaj de disciplinizare\n acest scop.

2. Reguli tehnice ce trebuie respectate de conductorulcâinelui de serviciu pe timpul c=ut=rii

Conductorul se deplaseaz= cu câinele \n les= pe loculindicat \n vederea \nceperii c=ut=rii, \nainte de aceasta stabilindmodul \n care va decurge opera]iunea.

Se va ]ine seama de direc]ia [i intensitatea curen]ilor de aer[i a temperaturii mediului.

|n toate cazurile, câinele se va deplasa \n stângaconductorului [i va mirosi obiectul indicat.

Conductorul d= comanda câinelui “MIROS-CAUT+” [i \l vadirija la o c=utare sistematic= [i organizat= a tuturor obiectelor dinzon=. Pe timpul c=ut=rii, conductorul va da cât mai pu]inecomenzi [i pe o tonalitate cât mai joas=.

|n cazul semnal=rii prezen]ei mirosului de stupefiant,pentru edificare, conductorul va repeta c=utarea cu câinele \nzona respectiv=, ajutând animalul s= se apropie cât mai mult desursa de miros prin deschiderea valizei, cutiei, gen]ii etc. care aufost semnalate de acesta.

|n func]ie de m=rimea zonei de c=utare, se va doza efortulolfactiv al câinelui prin acordarea unor mici pauze.

A. C=utarea la [i \n mijloacele de transportLa autovehicule, pentru c=utare, câinele poate fi folosit \n

les= sau liber, luându-se m=suri ca acesta s= nu deteriorezevehiculul. C=utarea se va face sistematic, \ncepând cu exteriorul[i continuând cu interiorul, portbagajul [i motorul, la autoturismesau cabin=, la autovehicule de marf= [i \n toate loca[urilepretabile a ascunde droguri.

Cercetarea autovehiculelor se poate executa fie \ncoloan=, trecându-se cu câinele \n exteriorul ma[inilor, celesuspecte urmând a fi cercetate mai am=nun]it, fie individual.

|n trenuri, se va c=uta sistematic dac= sunt ascunz=tori, \npere]ii vagoanelor, \n plafon, sub canapele, \n scrumiere, \n ni[elepentru prosoape sau hârtie igienic=, dup= oglinzi, \n flotorul de labazinul closetului etc. La cele de marf=, se face controlul \nexteriorul vagoanelor, iar unde sunt semnal=ri, se va face [i \ninterior, printre m=rfuri.

La bordul vaselor maritime [i fluviale, ascunz=torile folositede trafican]i sunt foarte variate: trompe de vânt, ]evi, cisternegoale de carburan]i, dulapuri, rafturile \n care sunt ]inute h=r]ile,instrumentele de calcul sau registrele de bord, \n b=rcile derezerv= ale vasului, colaci de salvare ale vasului, magaziifrigorifice, \n colacii de frânghii, la baza catargelor, \n calavasului, \n magazii etc.

|n func]ie de m=rimea vasului [i posibilit=]ile de ascundere,se impune ca \n cercetarea vasului pentru depistarea de droguris= se ia m=suri de organizare a c=ut=rii, \n sensul c= acesta vafi \mp=r]i pe sectoare [i se va executa un control organizat.

|ntrucât exist= posibilitatea obosirii câinelui, este necesarca, periodic, acesta s= fie trecut \n repaus, continuarea cercet=riiefectuându-se de fiecare dat= dup= ce animalul s-a odihnit sause va folosi [i cel de-al doilea câine.

La bordul avioanelor, de regul=, ascunz=torile din corpulacestora sunt folosite de personalul navigant. |n acest scop,controlul \n vederea depist=rii de stupefiante se va executa]inând cont de locurile pretabile ascunderii drogurilor, \n mod

33

F O L O S IR E A C Â IN IL O R A N T ID R O G P E N T R UF O L O S IR E A C Â IN IL O R A N T ID R O G P E N T R UD E T E C T A R E A S T U F IA N T E L O R . P E R S P E C T IV AD E T E C T A R E A S T U F IA N T E L O R . P E R S P E C T IV A

|N F IIN }+ R II C E N T R U L U I IN T E R N A }IO N A L|N F IIN }+ R II C E N T R U L U I IN T E R N A }IO N A LA N T ID R O GA N T ID R O G

organizat, \n acela[i mod ca [i \n cazul vaselor maritime saufluviale. Se va avea \n vedere la control [i cala pentru m=rfuri, dar[i bagajele de la pasageri.

C=l=torii care practic= contrabanda sau traficul destupefiante folosesc, \n multe cazuri, valize cu fundul dublu,buzunare secrete ale valizelor [i saco[elor, ascunderea pe corp sau\n \nc=l]=mintea pe care o poart=, \n gulerul, reverul sau bureteleumerilor hainelor, man[etele pantalonilor, tocul pantofilor, nodulcravatelor, \n cutii de conserve, pudriere, aparate video, juc=rii,instrumente medicale, cutii de diferite m=rimi etc.

B. C=utarea \n \nc=periCu ocazia c=ut=rilor \n \nc=peri, câinele are posibilitatea

s= g=seasc= stupefiantul chiar dac= locul de ascundere a fostales cu mult= grij=. Pentru ob]inerea unor rezultate performante,este recomandat ca cercetarea \nc=perii s= fie executat=sistematic [i planificat. |n acest scop, conductorul câinelui trebuies= fie informat, \n prealabil, cu particularit=]ile privind construc]iarespectiv= [i, de asemenea, s= ]in= permanent leg=tura cuechipa de cercetare care particip= la ac]iunea respectiv=.

Pe timpul cercet=rii, se recomand= ca \n \nc=pere s=r=mân= numai personalul strict necesar, \n acest fel u[urându-seactivitatea câinelui, dându-i posibilitatea s= se concentreze câtmai mult \n timpul c=ut=rii.

Dac= este posibil, \nainte de c=utare, \nc=perea trebuie s=fie aerisit=, iar \n timpul c=ut=rii s= nu se provoace curen]i de aer\n \nc=perea respectiv=. De asemenea, este contraindicat capersoanele prezente pe timpul c=ut=rii \n \nc=pere s= poarteasupra lor medicamente care con]in substan]e din familiastupefiantelor, deoarece acestea pot foarte u[or deruta câinele.

Câinele trebuie supravegheat [i coordonat astfel \ncât s=cerceteze fiecare loc \n parte, iar la primele reac]ii specificesemnal=rii stupefiantelor, s= se acorde o importan]= deosebit=locului respectiv, fiindc= mirosul eventual de stupefiant poate fifoarte slab, \n acest caz primele manifest=ri ale câinelui fiind celemai elocvente.

Dac= \nc=perea este greu de cuprins cu privirea,conductorul \[i va conduce câinele \n les=, avându-l \n acest feltot timpul sub observa]ie [i reu[ind astfel s= \i observe permanentmanifest=rile.

Cu prilejul c=ut=rilor stupefiantelor \n pivni]e, case d=râmatesau \n locuri unde s-a depus mult praf, se recomand= ca animaluls= nu fie l=sat s= adulmece fiecare segment al \nc=perii, ci, dincând \n când, s= fie scos pentru a se odihni [i respira aer curat.Astfel se va proceda [i atunci când câinele simte mirosul destupefiant, dar nu reu[e[te s= localizeze sursa acestuia.

|n cazurile \n care câinele nu poate ajunge direct la loculascunz=torii, conductorul s=u trebuie s= \l ajute, deschizându-iu[ile dulapurilor, sertarele sau ajutându-l chiar s= se ridice \nlocurile mai pu]in accesibile.

Dup= ce obiectul cu miros de stupefiant a fost descoperit,se scoate din camer= iar, dup= o scurt= pauz=, câinele este l=sats= continue c=utarea.

C. Cercetarea bagajelor, coletelor [i persoanelorCâinele va fi dirijat s= miroase fiecare bagaj \n parte \ntr-o

anumit= ordine (de obicei, \ncepând din partea stâng=).Se va ]ine cont de poten]ialul olfactiv al câinelui, de

rezisten]a acestuia la efort, pentru a se evita oboseala [iepuizarea lui \nainte de finalizarea c=ut=rii.

La cercetarea bagajelor, acestea sunt puse pe podea unullâng= altul, la o \n=l]ime care, pe cât posibil, s= nu dep=[easc=70 cm. |ntre bagaje trebuie s= fie o distan]= corespunz=toare,astfel \ncât câinele s= aib= posibilitatea s= poat= cerceta toatebagajele. Recomandabil este ca animalul s= fie condus \n les= \njurul bagajelor, conductorul observând cu aten]ie manifest=rileacestuia.

Bagajul sau coletul semnalat de câine este ulterior cercetat\n am=nun]ime de c=tre speciali[ti. |n acela[i timp, trebuie avut \nvedere s= se asigure p=strarea coletelor care sunt expuse sprecercetare.

La c=utarea \n grupuri de oameni, situa]ii \ntâlnite \n g=ricu ocazia sosirii, \n special, a turi[tilor str=ini, porturi, aeroporturisau cu ocazia transportului de persoane cu autobuze, serecomand= ca, \n astfel de situa]ii, câinele s= fie condus astfel

\ncât s= nu r=neasc= pe nimeni.Dac= câinele semnaleaz= prezen]a mirosului de stupefiant

la o anumit= persoan=, conductorul, f=r= a fi observat, trebuie s=treac= cu câinele de câteva ori pe lâng= acea persoan= pentru ase convinge c= animalul nu a gre[it, ]inând cont [i de curen]ii deaer eventual prezen]i. Asemenea ac]iuni se vor executa numai laordin [i cu mare aten]ie pentru a nu crea nemul]umiri sau r=nireapersoanelor vizate.

3. Activit=]i ce se desf=[oar= la terminarea c=ut=riiDup= terminarea c=ut=rii, conductorul scoate câinele din

zona de lucru, ]inându-l \n les= pentru a evita re\ntoarcereaacestuia \n obiectiv. Câinele va fi recompensat [i i se va acordarepaus.

De multe ori se \ntâmpl= ca, \n cursul ac]iunilor \ntreprinse,s= nu fie g=site stupefiante. Pentru a da totu[i satisfac]ie câinelui,conductorul va regiza un exerci]iu de c=utare alternativ, plasândun obiect cu miros de stupefiant pentru a fi g=sit de c=tre câine.De asemenea, trebuie evitate situa]iile \n care succesele [ie[ecurile se succed \n acela[i ritm, fapt ce poate duce ladezorientarea câinelui.

La \ncheierea misiunii, \nainte de plecarea la unitate,conductorul va executa cu câinele unele exerci]ii de joac=, dreptrecompens= pentru efortul depus.

Activitatea de c=utare este fotografiat= sau filmat=, iar la\ncheiere se va \ntocmi procesul-verbal de constatare.

4. Concluzii privind eficien]a folosirii câinelui antidrog|n lupta \mpotriva stupefiantelor [i a trafican]ilor de doguri,

un rol important revine câinelui dresat pentru aceast= categoriede serviciu. Prin ajutorul pe care \l ofer= personalului vamal,poli]iei de frontier= \n descoperirea unor stupefiante, \ndepistarea celor ce se ocup= cu traficarea lor, câinele de serviciua reu[it s= se impun= rapid ca un eficient mijloc de lupt= anti-drog.

Rezultatele muncii câinelui nu depind numai de \nsu[irileacestuia, ci [i de capacitatea conductorului, care trebuie s=cunoasc= modul de comportare a câinelui, posibilit=]ile de caredispune, s= trag= concluzii \n privin]a locului de ascundere astupefiantelor etc.

|n esen]=, principalele avantaje ale folosirii câinelui \nc=utarea, detectarea [i semnalarea drogurilor sunt:

� rentabilitatea efectu=rii controlului, atât la materialelecontainerizate, cât [i la orice tip de material. Se apreciaz= c= unsingur câine poate efectua, \n 30 de minute, controlul a 400-500 decolete sau geamantane, \n timp ce aceea[i opera]iune ar solicitamai mult de o zi de munc= din partea unui vame[, de pild=;

� eliminarea erorilor, aproape \n totalitate, \n cazul folosiriiunui câine special antrenat;

� posibilitatea efectu=rii unui control riguros [i rapid asupraautovehiculelor, opera]ie considerat= deosebit de anevoioas= [inesigur=;

� posibilitatea câinelui de a p=trunde \n locuri unde omulnu poate s= ajung=, f=r= s= produc= modific=ri sau daune;

� incoruptibilitatea câinilor, ceea ce constituie unul dintrecele mai importante handicapuri pentru trafican]i;

� dotarea natural= a analizatorului olfactiv al câinelui, multsuperioar= omului sau altor animale.

|n concluzie, câinele este un mijloc eficient \n combatereatraficului de droguri [i un ajutor pre]ios al lucr=torului specializat\n acest domeniu.

5. Propuneri pentru eficientizarea activit=]ilor|n vederea eficientiz=rii activit=]ilor de combatere a

infrac]iunilor transfrontaliere, prin folosirea câinilor antidrog dec=tre structurile specializate, se impune crearea \n sud-estulEuropei a unei bariere contra traficului de stupefiante, sens \ncare propunem [i supunem spre avizare Programul strategicprivind moderniz=rile [i dot=rile necesare func]ion=rii CentruluiInterna]ional Antidrog Sibiu.

Nutrim speran]a unei bune \n]elegeri din parteareprezentan]ilor ONU [i a unei bune colabor=ri interna]ionale.

34

Introducere|n perioada destr=m=rii fostei Iugoslavii, din 1991,

precum [i \n perioada r=zboiului civil \n imediata vecin=tate aSerbiei, pe teritoriul fostei republici iugoslave–Slovenia,Croa]ia, Bosnia [i Her]egovina, inclusiv 1999, \n timpulinterven]iei NATO \n SR Jugoslavia, pe lâng= un num=r marede jertfe, s-a \nregistrat [i o mare migra]ie a locuitorilor,respectiv, un num=r mare de refugia]i. |n marea lor majoritateace[tia au venit [i s-au stabilit pe teritoriul actual al UniuniiSerbia [i Muntenegru. Toate acestea au dus la apari]iaproblemelor \n ceea ce prive[te identificarea jertfei acestorconflicte armate, \n mod special a celor deshumate. Peteritoriile \n care au avut loc conflicte armate [i atacuriteroriste asupra poli]iei [i armatei SR Iugoslaviei, precum [iasupra civililor de na]ionalitate sârb=, \n provincia sârb=Kosovo [i Metohija, \ntre anii 1998 [i 1999 – un num=r marede mor]i au fost \ngropa]i \n gropi comune. O dat= cu\ncetarea tuturor conflictelor s-a trecut la identificareacadavrelor, activitate pentru care au fost angaja]i numero[ispeciali[ti \n medicina legal= de la institutul de profil din ]ar=.Un num=r de exper]i str=ini a lucrat, pe teritoriul Serbiei deSud, \n Kosovo [i Metohija, independent de sistemul nostrujuridic, sub protectoratul ONU.

Probleme \ntâmpinate|nc= de la \nceputul conflictului dintre grup=rile teroriste

ale albanezilor din Kosovo [i Metohija [i poli]ia [i armata SRJugoslaviei (1998-1999), [i, \n mod special din anul 2000, \nSerbia se recurge la deschiderea gropilor comune \n care afost \ngropat un num=r foarte mare de persoane care [i-aupierdut via]a \n aceste incidente.

S-a constatat c= un num=r foarte mic de speciali[ti din]ara noastr= trebuia s= deshumeze mai mult de 1.000 depersoane. Problemele de care ne-am izbit se pot rezuma \nurm=toarele:

1. Organizarea activit=]ii.Deshumarea cadavrelor a presupus [i efectuarea altor

cercet=ri precum disec]ia, identificarea cadavrelor g=site,determinarea cauzei decesului, categoria [i num=rulleziunilor, \n condi]ii de teren, \n afara institu]iilor obi[nuite.Destina]ia Institutului, precum [i specificitatea muncii propriu-zise, num=rul persoanelor angajate (pe lâng= medici [itehnicieni trebuia s= angaj=m fotografi, speciali[ti \ncriminalistic=, antropologi legi[ti, precum [i personal auxiliarpentru transportul, determinarea logisticii, deshumare,supravegherea obiectivelor), au impus desf=[urarea activit=]ii\n teren. O parte a angaja]ilor institutului trebuia s= se ocupede lucrurile de rutin= de la institut, o parte a ]inut cursuri lafacultate [i la cursurile postuniversitare, iar o parte trebuia s=se ocupe de deshum=rile [i disec]iile de pe teren.

Am fost nevoi]i ca pe teren s= instal=m echipamentulnecesar pe care l-am adus de la institut. |n acela[i timp trebuias= protej=m informa]iile pe care le-am ob]inut \n timpulefectu=rii deshum=rii [i autopsiei. Organizatorul \ntregiiactivit=]i a fost Institutul de medicin= legal= din Belgrad, a c=reiactivitate era sprijinit= din punct de vedere financiar de c=treTribunalul central din Belgrad, precum [i de c=tre uneleorganiza]ii interna]ionale (OSCE [i ICMP). |ntreaga activitateera permanent supravegheat= de c=tre ONG-uri, precum [ide c=tre reprezentan]ii Tribunalului de la Haga.

2. Determinarea num=rului mic de cadavreMutarea cadavrelor dintr-o parte \n alta (din gropi sau

de la locul \n care au avut loc opera]iunile de lupt=) [i o nou=re\nhumare \n gropi comune (\n care au fost puse de lacâteva zeci la cca. 300 cadavre), avansarea st=rilor deputrefac]ie, descompunerea [i aprinderea cadavrelor, auconstituit \n câteva rânduri principalul impediment \n adetermina cu exactitate num=rul cadavrelor.

Modul de \ngropare a cadavrelor, precum [i m=rimeagropilor au impus m=suri precise [i \nregistr=ri pe care s= lefac= arheologii speciali[ti. Modul de \nhumare, respectivacoperirea, \n acela[i timp, a unui mare num=r de cadavre cucantit=]i mari de p=mânt a determinat apari]ia numeroaselorleziuni ale cadavrelor precum [i deteriorarea total= a unorp=r]i din organism, ceea ce a f=cut imposibil= stabilirea cuexactitate a num=rului cadavrelor.

3. Strângerea datelor relevante pentru identificareaclasic=

St=rile avansate de putrefac]ie (men]ion=m c= unelecadavre au stat sub p=mânt 2, 3 [i chiar 4 ani, f=r= ca anteriors= fi fost \nhumate [i c= au fost supuse schimb=rii condi]iilormeteo de la locul mor]ii), descompunerea ]esuturilor,influen]a post-mortem a temperaturilor asupra cadavrelor,scheletizate, destr=marea \mbr=c=mintei [i a \nc=l]=minteine-au \mpiedicat s= determin=m cu precizie tr=s=turilemorfologice [i clasice ale medicinii legale pe cadavrelecercetate, ceea ce ne-ar fi fost de real folos la identificareacadavrelor. De asemenea, numeroasele leziuni la cap, deunde au lipsit oasele fracturate, au \mpiedicat realizarea uneianalize antropologice detaliate. La \nceput nu am dispus deun aparat roentghen, astfel c= unele oase le-am dus lainstitut, unde am efectuat anumite analize [i am determinatdiagnosticul necesar.

Pe lâng= aceasta, de o importan]= semnificativ= a fostdetrminarea condi]iilor \n care cadavrele au ajuns \n acelelocuri, \n ce condi]ii au fost \nhumate, care era pozi]iatrupurilor, [i dac= \ntre trupuri se aflau anumite obiecte [ilucruri care ne-ar fi facilitat identificarea.

4. Determinarea tuturor leziunilor Necesare pentru explicarea mecanismelor leziunilor [i

determinarea timpului mor]ii, pentru procedurile juridiceulterioare, activit=]ile au fost \ngreunate de schimb=rilorsuferite de cadavrele deshumate pe care le-am men]ionatanterior.

Putrefac]ia [i destr=marea ]esutului moale, precum [ilipsa anumitor oase ne-au \ngreunat determinarea cuexactitate a num=rului [i categoriei leziunilor. |n general eravorba de leziuni provocate de arme [i explozibil.

5. Documentele [i p=strarea obiectelor [i alucrurilor

Documentele [i lucrurile g=site asupra cadavrelor aufost notate cu grij=, fotografiate [i depozitate pentru ca, lasfâr[it, s= fie predate judec=torului de anchet=. Num=rul [isemnul obiectelor erau identice cu num=rul [i semnulcadavrelor de pe care au fost luate sau \n apropierea c=roraerau g=site.

Obiectele [i lucrurile, care n-au putut fi atribuite unuicadavru, au fost special marcate.

S-a constatat c= num=rul acestor lucruri era destul de

35

GROPILE COMUNE {I CÂTEVA DINTRE PROBLEMELEGROPILE COMUNE {I CÂTEVA DINTRE PROBLEMELEAP+RUTE |N PROCESUL DE IDENTIFICARE AAP+RUTE |N PROCESUL DE IDENTIFICARE A

CADAVRELOR DIN GROPILE COMUNECADAVRELOR DIN GROPILE COMUNE1)1)Prof. dr. DU{AN DUNJIC

Prof. dr. SLOBOBAN SAVICInstitutul de Medicin= Legal= al Facult=]ii de Medicin=, Universitatea din Belgrad

mare [i c= puteau fi depozitate [i p=strate cu greu.Schimb=rile de putrefac]ie a \mbr=c=mintei (de[i am sp=lat-ocu foarte mare aten]ie, am uscat-o [i am fotografiat-o atât\nainte precum [i dup= sp=lare [i descriere) ne-au \ngreunatdestul de mult folosirea ei la identificarea ulterioar=.

Descrierea detaliat= a schimb=rilor organismului [i \njurul cadavrelor, imediat ce au fost remarcate la cadavruldeshumat sau la fa]a locului, fotografierea lor – suntprocedeele cele mai importante care ne-au ajutat \n fazeleulterioare ale activit=]ii noastre (atât la identificare, cât [i larezolvarea numeroaselor probleme de procedur= juridic=).

6. P=strarea cadavrelor deshumate [i disec]ionateUna dintre cele mai importante probleme pe care

trebuia s= le rezolv=m s-a referit la modul \n care trebuia s=proced=m cu cadavrele deshumate [i disecate, unde s= lep=str=m, s= le \ngrop=m temporar pân= la finalizareaidentific=rii [i repatrierii sau s= le punem \ntr-o \nc=pere rece.

|ntr-un num=r mai mic de cazuri, cadavrele au fost\nhumate temporar, fiecare \n parte, cu \nsemnele \nhum=rii,iar \n celelalte cazuri s-a decis ca respectivele cadavre s= fieduse \n tuneluri subterane [i puse \n pungi cu \nsemnelenecesare. Având \n vedere faptul c= a fost vorba de un num=rmare de cadavre, iar identificarea a fost \ncetinit=, deoarece,la \nceput, nu am dispus de echipamentul necesar pentruidentificarea ADN-ului, motiv pentru care am preg=titcadavrele (câte 30-40 de persoane) identificate pentrurepatrierea lor imediat=.

7. Identificarea ADNLa identificarea ADN-ului ne-am confruntat cu

urm=toarele:a) Probleme tehnice – la \nceput trebuia ca, folosindu-

ne de procedura standard pentru a \mpiedica contaminareacu mâinile sau cu bisturiul [i transferul celulelor altui cadavru,de la fiecare cadavru s-a luat mostra oaselor (sau câte undinte). Aceasta a presupus ca pentru luarea fiec=rei mostre aoaselor s= fie folosit= o nou= pereche de m=nu[i, iar t=i[ulferestr=ului s= fie sp=lat \ntr-o solu]ie chimic=. Am luat câtedou= mostre de la fiecare cadavru. A urmat p=strarea pentruanaliz=, fapt pentru care am fost nevoi]i s= instal=m frigiderela fa]a locului.

Deoarece era vorba de persoane ce proveneau dinmedii diferite [i care erau de na]ionalit=]i diferite, [i pentru ase garanta anonimatul, mostrele au fost marcate cu numere[i cu semnul cadavrului de la care au fost luate, iar dup=aceea [i cu codul de bar=.

Rezultatele ob]inute \n urma cercet=rii ADN-ului oaselorau fost comparate cu profilul ADN din sângele persoanei carea depus cerere pentru a i se g=si membrul familiei disp=rutsau ruda.

|ns=, \n scopul unei identific=ri complete, am fost nevoi]ica rezultatele ob]inute \n urma analizei ADN s= le compar=mcu datele anterioare decesului (care au fost recoltate de lamembrii familiei persoanei decedate) [i cu rezultatelecercet=rii reefectuate de medicii legi[ti antropologi.

Abia dup= ce toate elementele ar fi coincis (profilul ADNal oaselor, profilul ADN al sângelui, datele ante-mortem [irezultatele medicilor legi[ti [i antropologi) am f=cut publicnumele, prenumele [i data na[terii cadavrului deshumatmarcat cu un semn [i un num=r.

b) Probleme de specialitate:O problem= aparte cu care ne-am confruntat, \n câteva

cazuri, a fost apari]ia unui ADN identic la câteva persoane(era vorba de ADN-ul a doi [i respectiv trei fra]i). Darcompararea [i analiza \ncruci[at= cu restul parametrilor de lacare \ncepe identificarea medicinii legale ne-a permis s=constat=m (f=r= prea mari erori) care trup a corespuns uneianume persoane.

8. Date ante-mortemMen]ion=m aici drept problem= folosirea datelor ante-

mortem, deoarece era vorba de chestionare standard (ale

poli]iei interna]ionale UNMIK) pe care le-am completat, cuajutorul traduc=torilor, func]ionarii UNMIK, care nu suntmedici de profesie. De exemplu, descrierea \mbr=c=min]ii pecare o avea pe sine jertfa a fost superficial= [i incomplet=,a[a c= nu am putut folosi aceste informa]ii \ntr-o m=sur= maimare. De asemenea, unele caracteristici personale au fostnotate incorect.

O problem= aparte au constituit-o datele care ne-auparvenit prin intermediari, de la rude \ndep=rtate saucuno[tin]e ale persoanei disp=rute. Aceste date a trebuit s=le folosim cu foarte mare aten]ie deoarece, \n majoritateacazurilor, nu erau precise (data [i locul dispari]iei, data [ilocul na[terii etc.); la anumite date ante-mortem nu am pututajunge deoarece nu am g=sit persoana adecvat= care s= nile poat= furniza. Cu acest impediment ne-am \ntâlnit cel maides \n cazul refugia]ilor.

9. Eliberarea documentelor (certificatului de deces[i adeverin]ei de deces)

Abia dup= identificarea complet= [i precis= acadavrului, s-a eliberat adeverin]a de deces (care la noi esteeliberat= de c=tre medicul care a constatat decesul), iar dup=aceea se elibereaz= certificatul de deces.

Noi nu am putut determina din punct de vedere almedicinii legale cauza exact= [i nici data decesului. |n multecazuri nu am avut nici informa]ia exact= cu privire la loculdecesului. Astfel c= trebuia s= aplic=m formula c=, amdescoperit cadavrul \n ziua \n care a fost deshumat, iar dataexact= s= se stabileasc= ulterior la proces. |n adeverin]a dedeces am men]ionat c= a fost efectuat= autopsia cadavrului,ce se afla \n stare de descompunere, precum [i faptul c=,doar \n baza autopsiei, nu a putut fi determinat= cu exactitatecauza mor]ii.

10. RepatriereaCadavrele deshumate \n Serbia, [i identificate, dar care

erau ale cet=]enilor serbi sau ale apartenen]ilor altorminorit=]i (\n cele mai dese cazuri albanezi) \nso]ite de undosar ce con]inea informa]ii referitoare la deshumare,autopsie, identificare, profil ADN, datele ante-mortem,adeverin]a de deces [i certificatul de deces au fost predate,\n prezen]a judec=torului de anchet=, organelorinterna]ionale (UNMIK) [i au fost transportate \n Kosovo [iMetohija, unde au fost \nhumate.

CONCLUZIIMunca de deshumare [i autopsia unui num=r mare de

persoane descoperite, \n general, \n gropile comune,pretinde o bun= colaborare a speciali[tilor \n diferite domenii:medici legi[ti, arheologi, antropologi, stomatologi. Bine\n]elesc= [i echipa \nso]itoare de tehnicieni trebuie s= \ntregeasc=activitatea echipei pe teren, cu sprijinul constant al organelorlocale [i al tribunalului.

Putrefac]ia [i descompunerea cadavrelor, modul [iprocedeele folosite la \nhumarea \n gropi comune au\ngreunat, \n bun= parte, determinarea num=rului exact alpersoanelor descoperite, identificarea lor, precum [ideterminarea exact= a num=rului [i speciei leziunilor [i acauzei decesului.

Condi]iile tehnice [i logistica \n sine trebuie s= fieacomodate condi]iilor de lucru de pe teren, ceea cepresupune, printre altele, efectuarea cercet=rilor latemperaturi foarte sc=zute, dar [i foarte ridicate, care nutrebuie s= se resimt= \n ducerea la bun sfâr[it a activit=]iiprofesionale.

Pentru activitatea pe teren la deshumarea unui num=rcât mai mare de cadavre, pe lâng= cele men]ionate, mai suntnecesare mijloace tehnice [i financiare [i sprijinul organelorjuridice (tribunal, poli]ie, serviciul de criminalistic=).

Not=: Lucrarea a fost prezentat= la simpozionul cu tema “Rolulprobelor criminalistice [i medico-legale \n stabilirea adev=rului” – 27octombrie 2004, Bucure[ti.

36

UU nul dintre domeniile economice din ]aranoastr= cu o dinamic= accelerat= dedezvoltare, mai ales \n perspectiva

integr=rii \n Uniunea European=, \l reprezint= pia]a decapital. Autoritatea de supraveghere [i reglementare apie]ei este Comisia Na]ional= a Valorilor Mobiliare(CNVM). Aceasta nu este \ns= singura autoritate astatului cu voca]ie jurisdic]ional= de a interveni pe pia]=.Pe lânga abaterile de la lege minore, sanc]ionabileadministrativ sau contraven]ional de c=tre CNVM, se pot\nregistra [i \nc=lc=ri grave ale legalit=]ii, de natur=infrac]ional=, care presupun implicarea \n cercetare aorganelor abilitate ale statului.

|n afar= de infrac]iunile cu caracter generalincriminate \n Codul penal, manifestate \n formespecifice acestui domeniu de activitate, pot fi \ns=\ntâlnite [i infrac]iuni cu caracter special. Dintre acestea,cele mai cunoscute sunt tranzac]ionarea \n bazainforma]iei privilegiate [i manipularea pie]ei, infrac]iunigrupate sub denumirea generic= a abuzului de pia]=.Aceste infrac]iuni au un caracter insolit pentrucercetarea infrac]ional= din ]ara noastr= [i presupuncunoa[tere teoretic= [i practic= \ntr-un domeniuspecializat, extrem de complex [i de subtil.

Dat= fiind importan]a domeniului, precum [inecesit=]ile de acoperire a lui din partea organelor decercetare [i urm=rire penal= (recent, s-a semnat chiar unprotocol de colaborare \ntre PNA [i conducerea Bursei deValori Bucure[ti), \n condi]iile apari]iei pericolului concret– firesc la un anumit stadiu de dezvoltare a pie]ei – alproducerii unor asemenea fapte [i \n România,consider=m util= o introducere \n problematicadomeniului pentru profesioni[ti.

Menirea articolului prezent este aceea de a definicele dou= no]iuni fundamentale \n incriminarea abuzuluide pia]=: informa]ia privilegiat= [i manipularea pie]ei,urmând ca, \n interven]ii ulterioare, s= fie conturate \n\ntregime elementele infrac]iunilor ca atare, precum [iinstrumentarul [i tehnicile criminalistice care s-ar impunepentru depistarea [i analizarea lor. Va fi comentat [iexplicat practic, \n acest scop, con]inutul articolului 244al Legii 297/2004 privind pia]a de capital, care introduce[i define[te no]iunile.

A. Informa]ia privilegiat=Termenul de informa]ie privilegiat= reprezint=

traducerea preferat= de legiuitorul român al consacrateiformule din limba engleza ’’insider information’’. Aceastaformul= s-ar putea traduce, mai apropiat semantic, de[i nutocmai \n spiritul limbii române, prin ’’informa]ie din=untru’’,adic= informa]ie pe care o cunosc sau ar putea s= ocunoasc= direct numai persoanele avizate din interiorul uneistructuri.

Evident, \n sensul opera]ional al legii, informa]iaprivilegiat=, a[a cum este ea definit=, reprezint= mai pu]indecât cuprinde semantic sintagma. De aceea, o informa]ie nupoate fi considerat= de la sine sau prin natura sa ca fiindprivilegiat=, ci trebuie calificat= ca atare dup= interpretareasa. Calificarea reprezint= un demers hermeneutic obligatoriudatorit= consecin]elor sale atât pentru cei care utilizeaz= pepia]a de capital respectiva informa]ie, cât [i pentru cei care

judec= acest fapt. Pentru ca o informa]ie s= fie calificat= drept informa]ie

privilegiat=, \n condi]iile Legii 297/2004, ea trebuie s=\ntruneasc= urm=toarele condi]ii cumulative:

a) Informa]ia s= fie de natur= precis= Formularea este oarecum eliptic=, datorit= prelu=rii ei

directe ca atare din textul directivei. Informa]ia trebuie s= fieprecis=, sau natura ei sa fie precis=? La ce se refer= apoinatura când se precizeaz= teoretic un tip de informa]ie? Ladomeniul la care face ea trimitere? Sunt \ntreb=ri care trebuiepuse datorit= consecin]elor unei \ncadr=ri incorecte. Evident,cei care vor urma s= se pronun]e despre o informa]ie ca fiindsau nu una privilegiat= vor trebui s= rezolve \n concret acesteprobleme. |n opinia noastr= [i \n spiritul legii, precizia trebuies= caracterizeze atât domeniul, cât [i con]inutul \ns=[i alinforma]iei pentru ca aceasta s= fie calificat= drept informa]ieprivilegiat=. Nu generalit=]ile sau abstrac]iunile, ci aspecteleconcrete respect= aceste condi]ii. Aceast= interpretare deriv=din faptul c= o persoan= din=untrul unei organiza]iei cunoa[teatât aspectele calitative cât [i cele cantitative ale uneiinforma]ii.

Altfel spus, o informa]ie este precis= atunci când ea arevoca]ia s= se refere la efecte concrete.

b) Informa]ia sa s= nu fie public=Aceast= precizare pastreaz= statutul de informa]ie

privilegiat= pentru o informa]ie atât timp cât aceasta nu s-an=scut sau nu a ajuns a fi public=.

Justificarea condi]iei este una evident=. Utilizareainforma]iilor privilegiate este prohibit=, pentru a conservaegalitatea deciziei investi]ionale pentru to]i investitoriipoten]iali. Dac= li s-ar permite s= reac]ioneze \n baza ei,de]in=torii informa]iei privilegiate ar avea un avantaj incorectdobândit [i contra celor neini]ia]i. Pe de alt= parte, la fel deincorect ar fi ca ceea ce poate publicul larg \n raport cu oinforma]ie devenit= public= s= nu poat= [i cei care ocuno[teau \n regim de informa]ie privilegiat=. Solu]ialegislativ= este una corect= [i logic=: informa]ia \[i pierdecaracterul privilegiat, o dat= cu aducerea ei la cuno[tin]apublicului [i dispar, pe aceast= cale, interdic]iile de utillizare aei de c=tre ini]ia]ii ini]iali.

c) Informa]ia s= se refere la unul sau la mai mul]iemiten]i ori la unul sau mai multe instrumente financiare

Precizarea circumscrie sfera de aplicare a regimuluiinforma]iei privilegiate la produsele [i instrumentele \n care sepoate investi pe pia]a de capital. Evident, majoritatea estepus= \n circula]ie de emiten]i [i randamentul sau siguran]a lor]in de starea [i evolu]ia acestora. De aceea, o informa]iedespre ace[tia este poten]ial o informa]ie privilegiat=.

Poate fi informa]ie privilegiat= [i o informa]ie despreinstrumentul \n sine, f=r= o leg=tur= neap=rat= cu starea [ievolu]ia emitentului s=u, cu atât mai mult cu cât exist=produse [i instrumente care nu sunt emise sau nu sunt emisedirect de c=tre vreun emitent. |n acest sens, este dep=[it=prejudecata c= informa]ia privilegiat= poate fi de]inut= numaide c=tre cei care func]ioneaz= \n interiorul unui emitent sauau leg=tur= cu acesta.

d) Dac= ar fi transmis= public, informa]ia ar puteaavea un impact semnificativ asupra pre]uluiinstrumentului cu care are legatur= sau asupra pre]uluiinstrumentelor derivate cu care se afl= \n legatur=

Condi]ia este una care calific= greutatea informa]iei,

37

INFRAC}IUNI SPECIFICE PIE}EI INFRAC}IUNI SPECIFICE PIE}EI DE CAPITALDE CAPITAL

SEPTIMIU STOICA, vicepre[edinte al Comitetului Bursei de Valori Bucure[ti

separând-o de mul]imea de informa]ii din interiorul companieicare nu sunt cunoscute public. Devine informa]ie privilegiat=doar acea informa]ie necunoscut= publicului, susceptibil= s=conduc= la o modificare sesizabil= a pre]ului. Observ=m c=defini]ia nu este una cantitativ=, la limita capabil= s= conduc=la m=sur=tori, ci una calitativ=:

• ‘’dac= s-ar fi transmis public’’ face referire la faptulc= efectul pe care informa]ia cercetat= \l produce asuprapre]ului nu poate fi analizat chiar la momentul utiliz=rii sale, cidoar mai târziu, când ea devine public= ([i când pre]ul a maisuferit [i alte influen]e, ]ine seama de alt context sauinforma]ia nu devine public= ‘’dintr-o dat=’’) sau aceasta,datorit= naturii sale confiden]iale, nu va deveni public=niciodat= ([i deci efectul s=u nu poate fi m=surat).

Evident, precizarea indic= faptul c= efectul informa]ieinu este unul de constatat, ci de apreciat. Cheia formul=riiaprecierii este m=rimea efectului pe care faptul con]inut \ninforma]ie \l poate avea asupra valorii \n sine, prezente dar –mai ales viitoare – a emitentului/emiten]ilor [i/sau ainstrumentului/instrumentelor financiare pendente, dar nuneap=rat \n realitate, cât – spune, nu \ntru totul corect legea– asupra a[tept=rilor publicului.

• ‘’ar putea avea’’ prin asociere, \n efortul de a calificainforma]ia ca fiind sau nu privilegiat=, o reac]ie, identificat= catipic= a publicului, \n raport cu o astfel de informa]ie.

Dificultatea indus= de aceast= precizare vine din faptulc= investitorii nu reac]ioneaz= \ntotdeauna \n baza uneisingure informa]ii izolate. De regul=, ei iau deciziile ]inândseama de \ntregul [i complicatul context al momentului. Pecât de incorect ar fi s= nu se ]in= seama de acest lucru(pentru c=, totu[i, \ntr-un context real [i specific cei \ncuno[tin]= de informa]ii privilegiate \[i realizeaz= un avantaj),pe atât de nedrept este s= \nr=ut=]e[ti situa]ia unei persoaneprin judecarea utiliz=rii de c=tre aceasta a unei informa]iiprivilegiate \ntr-un moment \n care reac]ia publicului cu privirela aceasta ar putea fi, pur [i simplu [i din cauze externe, unaexagerat=.

• ‘’impact semnificativ’’ reprezint= o precizare menit=s= dea substan]= efectului \n sine unei informa]ii asuprareac]iilor investitorilor pe pia]=.

|ntrucât pre]ul unui instrument financiar variaz=continuu, este atunci normal ca efectul analizat s= se traduc=printr-un impact semnificativ. Legea nu d= o defini]iecantitativ= a ceea ce \nseamn= impact semnificativ [i nici, dinp=cate, elementele unei determin=ri calitative. |n condi]iileacestea, \i r=mâne celui chemat s= califice s= se pronun]e cuprivire la aceasta.

Din \ntreaga analiz= de mai sus se desprinde faptul c=,f=r= a se putea nega necesitatea de a se califica o informa]ieca fiind privilegiat=, premiz= [i fundament al incrimin=rii unorcomportamente abuzive, nu este simplu [i de la sine de a serealiza acest lucru, legiutorul indroducând elementele doarde principiu care s= permit= acest lucru [i s= evite – \n acela[itimp – o abordare abuziv= a materiei, prin calific=ri automate,generalizate [i nejustificate, de c=tre autorit=]i.

Cazuistica de pe pia]a de capital este extrem dedivers=, de aceea legiuitorul nu a enumerat concret cazurilede informa]ii privilegiate, ci grila principial= care permite\ncadrarea \n aceast= clas= a unei informa]ii. De[i se potidentifica situa]ii tipice, \n general \ns= nu se poate vorbi, \nopinia noastr=, de informa]ii propriu-zis privilegiate, ci deinforma]ii care, \ntr-un anumit context (comentat mai sus, \nbaza prevederilor legale) se calific= a fi informa]ii privilegiate.Aceasta este cheia \n care se introduce de c=tre legiuitor [ieste firesc s= se utilizeze opera]ional no]iunea de informa]ieprivilegiat=.

Legea contextualizeaz= no]iunea de informa]ieprivilegiat= \n cazul instrumentelor finciare derivate pem=rfuri, prin ad=ugarea unei preciz=ri: informa]ia pentru a secalifica drept privilegiat= trebuie s= fac=, \n acest caz, parte

dintre cele pe care participan]ii la pie]e se a[teapt= s= leprimeasc=. Formularea este sibilinic=. Principala \ntrebarecare se ive[te este de la cine se a[teapt= ace[tia s= leprimeasc= participan]ii? Legea nu r=spunde, dar facetrimitere la practicile de pia]= acceptate. Acestea, \n defini]ialegiuitorului român, care nu preia cu acurate]e textul directiveiUE \n materie, ar fi – nici mai mult nici mai pu]in – decâtpractici utilizate pe pia]=, agreate de reglementatorul român [iconforme cu procedurile comunitare. Defini]ia din legearomân= pare a fi una tautologic=. Ce rezult= din ea,suplimentar, este c= sarcina de a rezolva problema gener=riielementelor de drept care fac posibil= \ncadrarea uneiinforma]ii legate de tranzac]ionarea produselor derivate pem=rfuri ca fiind privilegiat= revine pie]ei reglementate \n sineprin edictarea propriilor proceduri (se cite[te reglement=ri) \nmaterie. {i dac= pia]a nu are aceste reglement=ri? Nu se maipoate califica \n acest caz o informa]ie ca fiind privilegiat=?Problema apare datorit= prelu=rii imperfecte a textuluidirectivei: practicile nu trebuie neap=rat s= apar]in= uneipie]e anume, ci s= fie rezonabile, s= apar]in= uneia sau maimultor pie]e de acest fel. Deci s= fie acceptabile [i – peaceast= cale, dac= ele lipsesc – s= devin= acceptate.Formularea legiuitorului român conduce la obliga]ia pie]eireglementate de a genera astfel de norme [i reducecazuistica la situa]iile astfel expres definite, pierzându-se, peaceast= cale, generalitatea \ncadr=rii rezultat= ca principiudin norma european= presupus armonizat=.

|n cazul persoanelor implicate – se \n]elege profesional –\n executarea ordinelor clien]ilor, informa]ie privilegiat= este [icea primit= ([i are, fire[te – complet=m noi - asemeneacaracteristici) de la clien]i \n legatur= cu ordinele acestora.Precizarea pare a fi una redundant=, menirea ei este \ns=aceea de a dep=[i orice ambiguitate cu privire lacomportamentul specific al profesioni[tilor, care nu tebuienicicum s= se bucure de un regim derogatoriu. Atât timp câtinforma]ia privilegiat= nu a devenit public=, \naintea, \n timpulsau dup= executarea ordinelor, dac= ea a devenit, totu[i, peaceast= cale cunoscut= profesioni[tilor, ea \i calific= pe ace[tiadrept de]in=tori de informa]ie privilegiat=, cu consecin]ele derigoare asupra \ncadr=rii comportamentelor lor.

Interesant este faptul c= legea nu extinde caracterulprivilegiat [i asupra caracteristicilor implicite ale ordinelor (deexemplu, cantitatea), ceea ce constituie o sl=biciunereclamat= \n sarcina pie]elor [i a intermediarilor, \n special dec=tre investitorii institu]ionali.

B. Manipularea pie]eiManipularea pie]ei este definit=, la modul general, prin

enun]area, se \n]elege restrictiv=, a trei situa]ii distincte \ncare aceasta se poate produce. Asimilarea unei fapte cu unadintre cele trei o calific= drept manipulare de pia]=.

a) Sunt incriminate atât tranzac]iile, cât [i ordinele(eventual nefinalizate \n tranzac]ii) care au ca scop nuinvestirea/desinvestirea ca atare (care, de altfel, de cele maimulte ori se realizeaz=), ci producerea de efecte asuprapie]ei (\n spe]= asupra pre]ului) sau a contextului acesteia.Sunt incriminate [i ordinele nu numai tranzac]iile reu[ite,deoarece [i acestea influen]eaz= contextul pie]ei [iperceperea acestuia de c=tre investitori.

Evident, manevrele incriminate trebuie \nf=ptuite cuinten]ie [i – \n opinia noastr= – interesul oneros este implicit.

Dou= sunt formele de manifestare incluse \ndefini]ie:

1. când tranzac]iile sau ordinele sunt menite s=-i \n[elepe ceilal]i participan]i cu privire la cerere, ofert= sau pre].

Evident, participan]ii la pia]= \[i croiesc strategia deinvestire/desinvestire func]ie de situa]ia sau de evolu]iaprognozat= de c=tre ei a pie]ei, rezultate din nivelul deechilibru (pre] actual) [i elementele de dinamic= manifestatepe pia]= (evolu]ia pre]ului, cerere [i ofert= activ=). Pentru ca

38

aceasta s= aib= loc \n condi]ii egale [i corecte, elementelemen]ionate trebuie s= fie cele reale. Influen]area lorinten]ionat= ca atare sau – mai grav – denaturarea lorconduce atât la posibile prejudicii cât [i la vicierea unei func]iifundamentale a pie]ei: formarea pre]ului corect.

2. când tranzac]iile sau ordinele sunt menite s= ]in=pre]ul la un nivel care nu mai reprezint= nivelul real deechilibru al adev=ratei cereri [i oferte.

Subcazul este simetricul subcazului anterior, numai c=acum nu se mai urm=re[te dirijarea pre]ului spre zoneconvenabile, ci \mpiedicarea deplas=rii lui naturale [ip=strarea, de aceast= dat=, \ntr-o zon= preferat=.

Sunt exceptate de la a fi \ncadrate la manipulare de pia]=faptele pentru care, de[i se pot circumstan]ia situa]iilorgenerale descrise la punctele 1 [i 2, autorii lor dovedesc c= aumotive legitime [i care respect= practicile de pia]= acceptate.Men]iunea urm=re[te transformarea caracterului absolut alprezum]iei de vinov=]ie \n caracter relativ, pentru f=ptuitoriifaptelor \ncadrabile la punctele 1 [i 2. Sarcina de a-[i probanevinov=]ia, \n baza acestei excep]ii revine \ns= f=ptuitorilor.

b) Suntem \n situa]ia unei manipul=ri a pie]ei [i cândsunt \ntrebuin]ate, utilizând tranzac]ii sau ordine, procedeefictive sau având drept scop \n[elarea celorlal]i participan]i.

Formularea aleas= de legiuitor este deosebit delaconic=. Se \n]elege c= ambi]ia sa este aceea de a cuprinde[i incrimina toate situa]iile, indiferent de mijloacele prin care s-a ajuns la ele (precum simularea), \n care scopul ini]iatoruluieste nu cel tranzac]ional, ci crearea unei imagini false asuprapie]ei, cu scopul de a profita de aceasta.

c) O ultim= categorie de manipulare de pia]= acoper=influen]area sau tentativa de influen]are a pie]ei nu printranzac]ii sau ordine, ca \n cazul primelor tipuri de manipul=rienun]ate mai sus, ci prin difuzare de informa]ii false sautenden]ioase, inclusiv prin canale de diseminare \n mas= sauInternet. De data aceasta, formarea pre]urilor nu mai esteinfluen]at= de activitatea direct tranzac]ional= a f=ptuitorilor,ci de reac]iile tranzac]ionale ale publicului indus \n eroare.

Este incriminat= inclusiv diseminarea vinovat= azvonurilor [i a [tirilor false.

Se incrimineaz=, de asemenea, manipularea cu inten]iea publicului prin pres= de c=tre jurnali[ti, dac= aceasta are loccu scop oneros, altminteri – \n cazul disemin=rii de informa]iefals= cu poten]ial de a influen]a pia]a – urmând a fi luate \nconsiderare regulile care reglementeaz= activitatea specificjurnalistic= a acestora.

Se observ= c= defini]iile sunt de un \nalt grad degeneralizare, bazându-se pe definirea scopului [i – nu\ntotdeauna – a rezultatului fraudulos. Faptele ca atareurmeaz= a fi calificate, func]ie de circumstan]e. Pentru a\nl=tura \ns= orice posibilitate de interpretare, datorit= gravit=]iilor, legea calific= direct trei cazuri de manipulare de pia]=:

a) situa]ia când fixarea pre]urilor de vânzare [i decump=rare \n pia]= (sau crearea altor condi]ii incorecte depia]=) este ob]inut= prin acapararea [i utilizarea, \n acestscop, de c=tre f=ptuitor (sau de c=tre un grup de f=ptuitoricare ac]ioneaz= concertat) a pozi]iilor dominante pentrucerere sau ofert= (fapt= \ncadrabil= la cazul general a 2).

Formularea legiuitorului, pentru a fi \n]eleas=, arenevoie de câteva deslu[iri:

� pre]urile men]ionate nu sunt (\nc=), de aceast= dat=,pre]urile de tranzac]ionare, ci pre]uri interne ale pie]ei (ask [ibid), traducând cele mai competitive ordine de vânzare [i decump=rare, cu poten]ial decisiv de a impune \ns= pre]urile detranzac]ionare;

� pozi]iile dominante se refer= la cele exprimate la unmoment dat \n pia]=, pe cerere [i pe ofert=, [i nu pe de]ineri;

� calificarea de ‘’dominant’’ este una circumstan]ial= [inu cantitativ=, calificat= prin efectul sau (fixarea pre]urilor devânzare sau de cump=rare).

Evident, exist= \n pia]= situa]ii \n care mari investitori

de]in, la un moment dat, prin volumul ordinelor plasate, pozi]iidominante pe cerere sau pe ofert=. Pân= aici nu avem \nc=manipulare de pre], mai ales dac= ordinele sunt \n totalitateintroduse \n sistem. Aceasta apare \ns= când cineva seopune evolu]iei cresc=toare sau descresc=toare a pie]ei, prinintroducere repetat= de ordine noi la acela[i pre], competitiv\n pia]= sau la pre]uri apropiate, \n locul acelora dejaconcluzionate \n contracte, situându-se dominant \ntr-opozi]ie de sens contrar acesteia ([i contrar propriilorinterese!): pe cump=rare la sc=derea pre]ului [i pe vânzare lacre[terea acestuia. Dar [i \n aceast= situa]ie, avemmanipulare de pia]= doar dac= se poate stabili inten]ia de aopri (deci de a ‘’fixa’’) pe aceast= cale evolu]ia pre]ului: decide a stopa cre[terea (prin vânz=ri masive), sau sc=derea (princump=r=ri substan]iale), fapte ce concur= la fixarea unui pre]neconform cu echilibrul real al cererii [i al ofertei, deci cuvaloarea de pia]= la acel moment a activului.

|ncadrarea automat= a acestei fapte la manipulare depia]= suscit= – \n opinia noastr= – anumite rezerve. Seobserv= c= ea se opune volatilit=]ii pie]ei, fapt \ndeob[teconsiderat pozitiv, [i are loc \n baza unor câ[tiguri pentrucontraparte [i pierderi din partea f=ptuitorului. Evident, exist=ni[te urm=ri \n favoarea acestuia care \i justific= ac]iunea.Opin=m \ns= c= doar caracterul incorect al acestora din urm=ar trebui s= antreneze incriminarea faptei sale. De altminteri(\n linia valorific=rii excep]iei de principiu introduse de punctul(6) al articolulului de lege comentat), exist= situa]ii exceptateexpres \n lege de la aceast= incriminare: sus]inerea cursuluiunei ac]iuni de c=tre intermediarul unei oferte publice, dup=listarea emitentului.

b) tranzac]ii \ncheiate \n scopul influen]=rii valoriipre]ului de \nchidere (fapt= \ncadrabil= \n cazul general a1).

Din nou, nu este incriminat= tranzac]ionarea la\nchidere, ci scopul ei (influen]area valorii pre]ului de\nchidere, indiferent c= aceast= valoare a fost atins= prinmijloace regulamentare).

Valoarea de \nchidere este una static=, ea nu mai poatefi corectat= pân= a doua zi prin reac]ia corectiv= a pie]ei. Eaeste o informa]ie cu valoare special=, intr= \n statistici [icreaz= o imagine asupra zilei de tranzac]ionare [i – mai ales– a trendului pentru ziua urm=toare, util pentru preg=tireastrategiilor pe termen scurt ale investitorilor. |n aceastaconst= [i efectul manipulator al faptei incriminate.

|n plus, aceast= valoare poate intra \n calculul deregularizare a pre]urilor diveselor produse derivate.

c) fructificarea avantajului disemin=rii publice a unoropinii proprii [i a influen]=rii, pe aceast= cale, a pre]ului unuiinstrument din propriul portofoliu, f=r= a face anterior cunoscutacest conflict de interese (fapt= \ncadrabil= la cazul general c).

Primul comentariu este unul formal: ca [i \n cazul altornorme, dar parc= mai nefericit, textul directivei europene estepreluat defectuos semantic.

Avem de a face cu urm=toarea succesiune de ac]iuni [iinac]iuni:

� f=ptuitorul a achizi]ionat un instrument financiar;� f=ptuitorul se pronun]= public favorabil cu privire la

valoarea instrumentului financiar sau a emitentului acestuia;� f=ptuitorul nu face cunoscut faptul c= are de câ[tigat

din aprecierea valorii instrumentului financiar;� \n urma referirilor favorabile ale f=ptuitorului valoarea

instrumentului cre[te (efectul manipul=rii de pia]= propriu-zise);� f=ptuitorul valorific= sau \nregistreaz= alt avantaj \n

urma aprecierii valorii instrumentului.{i \n aceast= situa]ie opin=m c= incriminarea poate

na[te rezerve. De fapt, ceea ce este pe deplin imputabilf=ptuitorului este neanun]area conflictului de interese. Normaar fi fost corect s= con]in= aceast= nuan]=, cuprins= \n textuldirectivei, c= f=ptuitorul urm=re[te deliberat, prin declara]iilesale, s= creasc= artificial pre]ul de pia]= al instrumentuluifinanciar. Astfel exprimat=, avem \ntr-adev=r \ntrunitecondi]iile standard pentru o manipulare de pia]=.

39

DD e-a lungul timpului instan]ele militare ausolu]ionat o serie de cauze penale de ocomplexitate deosebit=, a[a cum au fost cele

privind activitatea legionar= terorist=. Aceast= activitate afost rezultatul unui plan dinainte chibzuit [i executat \nasocia]ie de c=tre instigatori, complici [i agen]i executori,\nscri[i \n mi[carea legionar=. Este vorba de asasinareaprofesorilor universitari Nicolae Iorga [i Virgil Madgearu,asasinatele s=vâr[ite la \nchisoarea militar= Jilava [i laPrefectura Poli]iei Capitalei, \n noaptea de 26-27 noiembrie1940, precum [i din p=durea Balota-Vl=sia, situat= pe[oseaua Bucure[ti – Ploie[ti. Cercet=rile au fost conduse dec=pitanul Ion Rasoveanu, procuror la Curtea Criminal=, fiindfinalizate \n luna iunie 1941, când s-a dat ordonan]a definitiv=\n cauz=.

|n ziua de 9 iulie 1941, Curtea Mar]ial= a \nceput dezbaterile\n procesul privitor la asasinatele men]ionate, \ntre toate fapteleexistând o strâns= leg=tur=. Au comp=rut \n fa]a Cur]ii 17 acuza]i,lipsind 20 acuza]i, care au disp=rut dup= comiterea faptelor. Dinpartea acuz=rii au participat 217 martori. Completul de judecar=audiindu-i pe fiecare. Sentin]ele pronun]ate au fost pe m=surafaptelor s=vâr[ite: 20 acuza]i condamna]i la moarte; 5 acuza]icondamna]i la munc= silnic=; 6 acuza]i la câte 10 ani \nchisoarecorec]ional=.

Din ordonan]a definitiv= (rechizitoriu \ntocmit de procuror),vom prezenta principalele aspecte \n leg=tur= cu asasinateleteroriste.

|n ziua de 5 octombrie 1940, colonelul \n retragere {tefanZ=voianu a fost numit prefect al Poli]iei Capitalei, g=sind casecretar general pe maiorul \n retragere Constantin Or=[eanu.

La sfâr[itul lunii octombrie 1940, printr-o decizieministerial=, s-a dispus \ncadrarea legionar= \n Poli]ia de Stat,ca dublur= pe lâng= poli]i[tii de carier=.

|nc= de la data de 24 septembrie 1940, pe timpul când eraprefect, generalul C. Dona, au fost predate comandantuluilegionar Romulus Opri[, devenit ulterior chestor \n PrefecturaPoli]iei, 10 pistoale automate tip militar, Mauser, calibru 7,63, cumini]ia respectiv=. Ulterior, la 6 noiembrie, din ordinul coloneluluiZ=voianu, s-au mai predat ultimele 10 pistoale de acela[i tip,apar]inând poli]iei judiciare, legionarului poli]ist E. {iocariciu.

La data de 27 septembrie 1940 s-a \nceput, la PrefecturaPoli]iei, \ntocmirea unor liste \n care erau trecu]i cei \nvinui]i c=luaser= parte la prigoana contra legionarilor de sub vechiulregim. Aceste liste au fost prezentate de C. Or=[eanu,secretarul general al Prefecturii de Poli]ie, colonelul Rio[ianu,subsecretar de stat, care urma s= le rezolve, \n sensul ca unelepersoane s= fie arestate, \ntocmindu-le acte de dare \n judecat=.Pe baza acestor liste au \nceput arest=rile care se f=ceau dec=tre poli]i[ti legionari, aresta]ii erau fie re]inu]i la PrefecturaPoli]iei, fie \ncarcera]i la \nchisoarea militar= Jilava, f=r=\ndeplinirea vreunei forme legale, \nc=lcându-se astfeldispozi]iile categorice date de subsecretarul de stat Rio[ianu dea li se \ntocmi acte de dare \n judecat=.

Pre[edintele Comisiei speciale de anchet= criminal=,Eugen B=nescu, a intervenit \n nenum=ratele rânduri ca s=\nceteze arest=rile ilegale [i intern=rile la Jilava, dar nu s-a ]inutseam= de aceste ordine. Astfel, pe lâng= cei 28 aresta]i cumandate \n regul=, mai erau 37 aresta]i f=r= mandate,\ncarcera]i la Jilava, dup= bunul plac al poli]iei legionare.

|ncepând din data de 25 noiembrie 1940, comandantul

g=rzii legionare, Constantin Savu, a interzis f=r= motive, vizitelemembrilor familiilor de]inu]ilor politici la \nchisoarea Jilava. Laprotestele familiilor de]inu]ilor, colonelul Opri[, comandantul\nchisorii, a sesizat telefonic, Ministerul de Interne, fiind trimis lafa]a locului colonelul {tefan Z=voianu pentru aplanareane\n]elegerilor. Acesta, sosit la Jilava, le-a spus protestatarilor,cu ur= [i dorin]= de r=zbunare, urm=toarele : “Ce rost au viziteleacestea aproape zilnic? Eu când eram arestat nu aveam voie s=primesc pe nimeni”! “Nu [tiu pân= când va mai putea tineretul s=mai rabde, abia \l mai ]in ! Dup= mine trebuie s= li se pun=[treangul de gât, a[a cum au pus [i ei altora!”

|n continuare, colonelul Z=voianu a mers c=tre intrarea \nfortul \nchisorii [i s-a adresat legionarului C. Savu, cu urm=toarelecuvinte: “Mergem acum \n interiorul \nchisorii [i vom vedea ceputem face pentru aplicarea planului nostru. Mâine toat= ziuasuntem prea ocupa]i cu dezgroparea c=pitanului (Corneliu ZeleaCodreanu) [i nu vom avea atâta timp”. Apoi, Z=voianu [i \nso]itoriis=i i-au vizitat pe de]inu]ii politici \n celulele lor, manifestându-[i [ide aceast= dat= pornirea [i ura contra acestora, \ndeosebi\mpotriva colonelului Gherovici [i a generalului GabrielMarinescu. |n diminea]a zilei de 26 noiembrie 1940, \n urmazvonului c= osemintele lui Corneliu Zelea Codreanu [i alecelorlal]i legionari uci[i \n timpul regimului trecut s-ar afla\ngropate \n apropiere de fortul Jilava, s-a deplasat la \nchisoarecomisia special= de anchet= criminal= (condus= de EugenB=nescu), \nso]it= de medicul legist Valentin Sava [i prefectulZ=voianu, pentru identificarea cadavrelor, \n cazul când ar fi fostdeshumate.

|n seara de 26 noiembrie, \n jurul orei 20.00, s-a adunat peplatoul, din fa]a Prefecturii Poli]iei Capitalei, garda legionar=care urma s=-i schimbe, \n acea sear=, pe legionarii caref=cuser= de gard= la |nchisoarea Jilava \n ultimele 24 ore [i aplecat cu automobilul break al poli]iei, sub comanda comisaruluilegionar Gheorghe Cre]u. Asupra lor, cei din grad= aveau patrupistoale “Mauser”, primite de la Romulus Opri[. Aceste g=rzierau compuse, \n mod obi[nuit, fie din legionari studen]i, fie dinmembri ai corpului muncitoresc legionar, \n special de laSocietatea de Transporturi Bucure[ti (S.T.B.).

Cu toate c= \[i terminase formal serviciul, \n seara de 25noiembrie 1940, totu[i legionarul Constantin Savu a r=mas la|nchisoarea Jilava [i \n ziua de 26 noiembrie. |n jurul orei 21.00,automobilul break cu garda legionar= a sosit la |nchisoarea Jilava,iar imediat dup= aceasta a venit, cu un alt automobil DimitrieGrozea, comandantul corpului muncitoresc legionar, chestorullegionar Romulus Opri[ [i comisarul Grimalsky. S-a f=cutschimbarea g=rzii vechi cu cea nou=.

Aproape de ora 24.00, s-a prezentat, la intrarea \n fort,legionarul Marcu Octavian, fiind introdus \n interior de c=trecomisarul legionar Gheorghe Cre]u.

La scurt timp, Dimitrie Grozea i-a adunat \n corpul degard= pe to]i legionarii [i le-a ]inut o cuvântare, \n care le-a spusc= a sosit momentul s=-i r=zbune pe C=pitan [i pe camaraziiomorâ]i, urmând s=-i execute pe de]inu]ii politici. Dup= aceea,D.G. a repartizat echipele de executan]i, care le avea trecute peo list=.

|n executarea ordinului primit, echipele de legionari aup=truns \n celule [i i-au suprimat pe to]i de]inu]ii, cu excep]iaplutonierului Ciurea Nicolae. Cei asasina]i sunt urm=torii:

� celula nr. 1 – Moruzov Mihail, fostul director alServiciului Secret de Informa]ii;

� celula nr. 2 – colonelul Gherovici {tefan;

40

General magistrat dr. DAN VOINEAProf. VASILE L+P+DU{I

� celula 3 – Victor Iamandi, fost ministru de justi]ie,maiorul Damian Frederic, sublocotenentul Cinghi]= Traian;

� celula 4 – generalul Gabriel Marinescu, fost prefect alPoli]iei Capitalei [i fost ministru al Ordinii Publice;

� celula nr. 5 – colonelul Zeciu Vasile, fost prim-procuroral Tribunalului Militar al Capitalei;

� celula nr. 6 – maiorul Popescu Alexandru Marinaru,maiorul Macoveanu Aristide;

� celula nr. 7 – generalul Arge[eanu Gheorghe, fost prim-ministru, colonelul Panaitescu Anibal;

� celula nr. 8 – maiorul Dinulescu Iosif, din Legiunea deJandarmi Ilfov;

� celula nr. 9 – generalul Benglin Ion, fost inspectorgeneral al Jandarmeriei;

� celula nr. 10 – jandarmii St=nciuc Ion, SârbuConstantin, Ta[c= Vasile, Z=inescu Nicolae, NiculescuGheorghe, Popescu Constantin, Oancea Gheorghe, Cr=ciunNeac[u [i Gheorghiu Petre;

� celula nr. 11 – agen]ii de poli]ie Ichim Zugravu Eugeniu,Coman Paraschiv, Balint Ion, Lolescu Stanciu, Com[aGheorghe, M=rcule] Olimpiu, Radu Mihai, B=rbulescu Nicolae,Boghici Gheorghe [i Marin Dumitru;

� celula nr. 15 – Niky {tef=nescu, fost subdirector alServiciului Secret de Informa]ii;

� celula nr. 16 – maiorul Blebea Alexandru;� ceula nr. 17 – Panova Ion, fost chestor de poli]ie,

Bonea Niculescu, Reiner Otto, Constantinescu Lauren]iu,Malenschi Petre, G=man Nicolae, Iordache Ion Iord=nescu,Horwath Iuliu [i Horwath Victor, fo[ti agen]i de poli]ie,Vârfureanu Mihai, fost comandant legionar, Diculescu Virgil, foststudent (fiul celui mai mare comerciant de vinuri din Bucure[ti);

� celula nr. 18 – Boule] Constantin, Patriciu Pavel,Lescenco Nicolae, Marius Bo]u, Miron Tudor, Bileca Dumitru,Bileca Nicolae, Bobocea Nicolae, Georgescu Marin, Cule]iuConstantin, Dumitrescu Spiru [i Bl=nu]= Nicolae, fo[ti agen]i depoli]ie, Petre Tudor, fost jandarm;

� celula nr. 19 – Radu Pascu, fost prim-pre[edinte alCur]ii de Apel Bucure[ti, lt. col. Negulescu Dumitru, fost prim-pre[edinte al Tribunalului Militar Cluj.

Dup= repartizarea echipelor pe celule, Dimitrie Grozea adat legionarilor consemnul s= scoat=, cu b=gare de seam= [if=r= a fi observa]i de de]inu]i, lac=tele de la u[i [i, dup= trecerearondului militar, s= intre \n celule [i s= \mpu[te de]inu]ii.

Unul dintre legionari, Gheorghe Cre]u, \n declara]iile sale,ar=ta, c= “... am intrat \n celula care mi-a fost repartizat=, undei-am g=sit pe de]inu]i \n picioare [i, la vederea mea, ace[tia[i-au pus p=turile \n cap, dup= care i-am \mpu[cat.” La plecareG.C. le-a mai tras fiec=ruia câte un glon] \n cap.

Dup= ce au terminat asasinatele, legionarii au mers laCorpul de gard= [i au cântat cântece legionare, apoi s-audeplasat la mormântul lui Corneliu Zelea Codreanu. La scurttimp, terori[tii au ie[it pe poarta \nchisorii. Romulus Opri[,Grimalschi, Cre]u Gheorghe [i Marcu Octavian au plecat laPrefectura Poli]iei Capitalei.

Despre cele \ntâmplate, cu toate c= s-au raportatevenimentele, prefectul Poli]iei, colonelul Z=voianu a dat ordins= nu se raporteze nimic autorit=]ilor despre cele \ntâmplate laJilava.

Când au sosit la Prefectura Poli]iei, Cre]u, Grimalschi [iMarcu au coborât \n arestul poli]iei sociale, unde, g=sindu-l pe[eful arestului, legionarul Ion T=n=sescu, i-au spus c= i-aterminat pe cei de la Jilava, urmând s=-i execute [i pe cei care\i are aresta]i.

Intrând \n celulele, unde se aflau aresta]ii, pe motivul c=i-au prigonit pe legionari, comisarii de carier= Paul Voinescu,Nicolae Suciu [i Nicolae Gheorghe Ralet, au tras mai multe

focuri de arm= asupra aresta]ilor, ucigându-i.Dup= ce a terminat aceast= isprav=, echipa de legionari s-

a dus s=-l caute pe comisarul Alexandru Davidescu, care fuseseridicat de la Jilava [i se afla \n arestul poli]iei, la dispozi]ia comisieide anchet= criminal=, dar nu l-au mai g=sit.

Davidescu fusese ridicat cu pu]in timp \nainte, \mpreun=cu comisarul arestat Ionel Dumitrescu [i du[i cu ma[ina \np=durea Balota – Vl=sia de pe {oseaua Bucure[ti – Ploie[ti,unde au fost \mpu[ca]i. Ionel Dumitrescu care, printr-oadev=rat= minune, a reu[it s= scape cu via]=, de[i era ciuruit degloan]e, a ajuns cu o ma[in= la Ploie[ti, ascunzându-se la unprieten.

La \ntreb=rile procurorilor militari, prefectul Z=voianu, adeclarat c= nu [tia nimic de cele \ntâmplate, de[i i se raportasede c=tre comisarul de serviciu despre crimele comise. Aceea[iatitudine de negare a crimelor a avut-o [i fa]= de generalulPetroviceanu, ministrul de interne, care a venit la Prefectur=.

Cadavrele celor asasina]i \n arestul poli]iei au fost duse deCre]u, Grimalschi [i Marcu \n p=durea B=neasa. {eful arestului,Ion T=n=sescu, a dat ordin s= se spele sângele din celule,pentru \nl=turarea urmelor crimelor.

Pe culoarele Prefecturii de Poli]ie se aflau foarte mul]ilegionari \narma]i, fapt ce i-au determinat pe reprezentan]iiParchetului s= se retrag=.

Poli]i[tii care au sesizat Parchetul despre crimele de laJilava [i Prefectur= au fost amenin]a]i cu moartea de c=treprefectul Z=voianu [i maiorul Or=[eanu.

De asemenea, colonelul Opri[, comandantul \nchisoriiJilava, a fost chemat la telefon de Z=voianu [i tras la r=spunderepentru c= a comunicat autorit=]ilor crimele comise \n \nchisoare.

|n ziua de 27 noiembrie1940, prefectul Z=voianu a daturm=torul ordin scris chestoruluiClon]a, [eful Poli]iei Judiciare:“Da]i imediat toate cartu[ele ce leave]i asupra dumneavoastr=,pentru pistoalele Mauser,legionarului Marcu”.

Acest ordin a fost executat\n aceea[i zi, predându-i-selegionarului Marcu, unul dintreuciga[ii de la Jilava [i din arestulPrefecturii, 5.000 cartu[e calibru7,65, pentru revolver Mauser.

Va urma.

41

42

Crea]iile milenare ca piramidele, templele grece[ti,construc]iile medievale, arta me[te[ugarilor medievali,ca [i minunatele realiz=ri ale epocii moderne suntm=rturii gr=itoare despre puterea de crea]ie a omului.“Omul – scria \n]eleptul Pascal – nu este decât o trestie,cea mai fragil= din natur=, dar este o trestie gânditoare”.

Iat= de ce legile timpurilor au ocrotit persoanauman=, sanc]ionându-i pe cei care atentau la via]a [iintegritatea corporal=, la libertatea sau demnitateaomului. Via]a este bunul cel mai de pre] al omului, fiindd=ruit= o singur= dat=.

Niciodat= nu s-a putut renun]a la ocrotirea fiin]eiumane, mai mult chiar, legea penal= \i sanc]ioneaz= [i pecei care determin= sau \nlesnesc sinuciderea uneipersoane, pornind de la ideea c= via]a apar]ine societ=]ii[i c= nici-o persoan= nu are dreptul s=-i \nlesneasc=acesteia renun]area la via]= sau s-o determine s=p=r=seasc= via]a.

Societatea democratic= din ]ara noastr= urm=re[tes= creeze o stare de optimism, de \ncredere \n via]=, dar,din p=cate, num=rul omuciderilor [i al sinuciderilor este\n continu= cre[tere.

Practica judiciar= ne-a demonstrat c=, \n aflareaadev=rului \n leg=tur= cu moartea suspect= a uneipersoane, se desf=[oar= o mul]ime de activit=]iinvestigative, care trebuie coroborate \ntre ele.

|n acest fel s-a procedat [i \n cazul mor]ii violente aomului de afaceri Erba[u Mihail, caz mediatizat foartemult atât \n ]ar= cât [i \n str=in=tate.

La elucidarea evenimentului [i-au adus ocontribu]ie important= procurorii din Parchetul de pelâng= |nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie, Parchetul de pelâng= Tribunalul Bucure[ti, poli]i[ti [i criminali[ti dinInspectoratul General al Poli]iei Române [i medici legi[tidin Institutul Na]ional de Medicin= Legal= “Prof. dr. MinaMinovici”.

Date biologiceErba[u Mihail urma s= \mplineasc=, la 1 noiembrie

2004, vârsta de 62 ani. S-a n=scut pe meleagurile arge[ene,\n comuna Launele, era de profesie inginer constructor, iardup= 1990 a devenit patronul mai multor firme care aveau caobiect de activitate construc]ii [i repara]ii de imobile.

Domicilia \n Bucure[ti pe strada Nicolae G. Caranfil nr.77, dar avea [i o re[edin]= de var= \n comuna Snagov, stradaZorelelor nr. 1, jude]ul Ilfov. Erba[u obi[nuia s= se deplasezede dou= ori pe s=pt=mân=, pentru a se relaxa, la vila dinSnagov, uneori fiind \nso]it de familie (so]ie [i fii lor Alexandru[i Cristian) sau de prieteni. Vila avea \n exterior o piscin= [igr=din= cu pomi care erau supravegheate [i \ntre]inute denumitul Dinu Dan, angajat, \n urm= cu trei ani, f=r= contractde munc=, cu domiciliul \n Snagov. |n asigurarea pazei vilei,Dinu era ajutat de trei câini (doi ciob=ne[ti germani [i unciob=nesc mioritic).

|n cadrul familiei Erba[u erau rela]ii armonioase, iar \nafaceri participau cu to]ii, cu excep]ia fiului cel mic Alexandru.

|n luna martie 2004, cu toate m=surile de securitate

luate, vila a fost “c=lcat=” de ho]i, care au distrus sistemul dealarm= [i au p=truns \n interior printr-o fereastr= din spate,sustr=gând mai multe tablouri, dou= icoane, \mbr=c=minte [iaparatur= electronic=. Cercet=rile au fost efectuate de oechip= de poli]i[ti din I.P.J. Ilfov, dar sp=rg=torii nu au fostprin[i, cazul \nregistrându-se cu A.N.

|n calitatea sa de pre[edinte al Holdingului S.C. Erba[uTotal Construct, Erba[u era cunoscut [i se afla \n rela]ii cu oserie de persoane din sfera politic= [i domeniul afacerilorconstruc]iilor, presei, sportului [i chiar a institu]iilor statului dedrept, fiind apreciat de acestea.

Dup= trei zile de fr=mânt=ri, Erba[u a trecut \nlumea de veci

|n diminea]a zilei de sâmb=t=, 19 iunie 2004, Erba[u l-a contactat telefonic pe administratorul vilei, Dinu Dancomunicându-i c= vine singur la vil=, \n jurul orei 17.00,rugându-l s=-i preg=teasc= sauna pentru relaxarea obi[nuit=.Dup= ce a luat m=surile necesare pentru \ndeplinirea dorin]eipatronului, spre prânz, Dinu s-a deplasat la locuin]a sa pentrua servi masa.

La re\ntoarcere, acesta l-a g=sit pe Erba[u \n vil= caredeja folosise sauna, iar autoturismul \l avea parcat pe o aleedin curte. Patronul se prezenta \ntr-o form= fizic= [i psihic=deosebit=, nu d=dea semne de fr=mânt=ri.

Cu o sear= \n urm=, Erba[u participase la ziuaonomastic= a unui vechi prieten, Ilie Marian, specialist \nconstruc]ii metalice, zi serbat= \n comuna Corbeanca, lafamilia }ân]=reanu. A[a cum au declarat ulterior \n fa]aorganelor de cercetare penal=, ace[tia l-au caracterizat peErba[u ca pe un om cinstit [i corect \n afaceri. De altfel [iceilal]i audia]i \n cauz=, l-au caracterizat numai \n modpozitiv.

Dup= saun= [i o scurt= odihn=, \n jurul orelor 18.00,Erba[u s-a deplasat la “Vila 23”, aflat= \n apropiere,administrat= de Radu Tudor, re\ntorcându-se la orele 20.30.

La \ntoarcerea la vil=, Dinu a sesizat c= patronul s=u seafl= sub influen]a b=uturilor alcoolice, iar la cererea acestuiai-a servit masa. La scurt timp, a dat drumul la cei trei câini [ia aprins luminile \n toat= curtea, a[a cum proceda de fiecaredat=, dup= care a plecat acas= [i s-a re\ntors a doua zi, \njurul orelor 18.15.

La orele 14.30, Erba[u a primit vizita lui Radu Tudor(administratorul “Vilei 23”), prilej cu care au discutat desprealegerile locale aflate \n plin= desf=[urare. Apoi, E.M. s-adeplasat la sec]ia de votare, unde [i-a exprimat votul

|n seara zilei de 20 iunie, \nainte de a pleca, Dinu a vruts= scoat= câinii din cu[ti, \ns= Erba[u i-a spus c= se ocup= elde aceast= problem= [i le va da mâncare atât lor cât [iporumbeilor (primi]i \n dar de la prietenul s=u, ziaristulAvramescu Lucian).

Pe Dinu l-a [ocat un singur lucru, respectiv, c= discu]iilecu patronul c=ruia i-a comunicat c= un pom din gr=dina caseis-a ve[tejit, acesta i-a spus, pe un ton melancolic, c= nu arenici o importan]= c=, “[i noi ne usc=m”.

|n noaptea de 20/21 iunie, \n fa]a por]ilor vilei lui Erba[ua oprit o ma[in=, la volanul c=reia se afla Erba[u Alexandru,

43

Procuror MARIAN CAPOT+, [ef birou \n Parchetul de pe lâng= |nalta Curte de Casa]ie [i {usti]ie

Prof. VASILE L+P+DU{I

fiul cel mic al patronului, fiind \nso]it de dou= tinere. Dup= cea studiat terenul, E.A. [i-a dat seama c= tat=l s=u se afla \ncas= [i a renun]at s= intre, \ntorcându-se cu cele dou= fete laBucure[ti.

|n diminea]a zilei de 21 iunie, Erba[u trebuia s= revin=la domiciliul s=u din Bucure[ti, urmând s= participe la [edin]acu directorii care f=ceau parte din Holdingul S.C. Erba[uTotal Construct. |n seara aceleia[i zile era planificat s= fie lao emisiune a postului de televiziune O.T.V., fiindinterlocutorul lui Dan Diaconescu.

|n]elegerea pentru realizarea emisiunii avusese loc \nziua de 14 iunie, când, telefonic, Erba[u \l contactase pedirectorul postului de televiziune, Dan Diaconescu,solicitându-i s= vin= la OTV pentru a vorbi despre “mafia dinconstruc]ii [i tot ce se \ntâmpl= \n construc]ii”.

Emisiunea trebuia realizat= \n seara zilei de 17 iunie,\ns= a doua zi, dup= convorbirea telefonic=, Erba[u l-acontactat din nou pe Dan Diaconescu [i i-a spus c= este bines= o realizeze pe 21 iunie, dup= alegerile locale.

Aproape de miezul nop]ii, Mihail Erba[u l-a sunat pe fiulcel mare, Cristian, comunicându-i ca diminea]a s= coboarecu 30 de minute mai devreme la [edin]a cu directorii, adic= laorele 06.00, \ntrucât el mai \ntârzia o or=.

|n aceea[i noapte, Erba[u l-a contactat telefonic pevechiul s=u prieten Neculai On]anu [i l-a felicitat pentruvictoria \n realegerea \n func]ia de primar al Sectorului 2. Deasemenea, l-a apelat telefonic, de mai multe ori, [i pe un altprieten, ziaristul Lucian Avramescu, dar nu a reu[it s=-lcontacteze.

Acesta din urm=, \n declara]iile date organelor \ndrituitecu solu]ionarea cazului Erba[u, a relatat c= M.E. p=rea, \nultimul timp, a fi sup=rat [i i-a spus c= “nu se mai poaterespira cu =[tia... [i pierde o serie de licita]ii pe care firme,abia \nfiin]ate, le câ[tig= nejustificat...”

|n diminea[a zilei de 21 iunie, Erba[u Cristian,constatând c= tat=l s=u nu ap=ruse la [edin]a cu directorii,fapt neobi[nuit, l-a apelat la telefonul mobil, dar acesta nu ar=spuns. Imediat, Cristian l-a sunat la telefon pe “omul decas=” Dinu Dan pe care l-a rugat s= mearg= imediat la vil= s=vad= ce se \ntâmplase, ceea ce a [i f=cut. Dup= ce a verificatcamerele vilei [i nu l-a g=sit pe M.E., Dinu a ie[it pe teras= [ia observat c=, \n spatele casei, \n piscina aproape f=r= ap=,se afla Erba[u Mihail mort, c=zut cu fa]a \n jos, \mbr=cat doarcu pantalonii, c=ma[=, ciorapii [i pantofii. Dinu s-a apropiatde cadavru [i l-a \ntors cu fa]a \n sus, dup= care i-acomunicat lui Erba[u Cristian c= tat=l s=u era mort. Apoi totDinu a sesizat organele de poli]ie despre eveniment, care autrimis o echip= operativ= la locul faptei.

Investigarea locului faptei|ntre timp, la vil= au venit: so]ia [i cei doi fii ai

decedatului, fratele acestuia Erba[u Ion [i avocata PaulaIacob, bun= prieten= a familiei.

La ora 08.20, la locul evenimentului a ajuns [i asistentamedical= Savin Adriana de la Sta]ia de salvare S=ftica, carea consemnat decesul, apreciind c= moartea s-a produs cu celpu]in o or= \n urm=. |ntrucât cadavrul avea membreleinferioare \n mod nefiresc, a b=nuit c= acestea eraufracturate.

|n jurul orelor 09.30, la locul faptei s-a prezentat oechip= complex= de cercetare, condus= de Marius Iacob,prim-procuror adjunct al Parchetului de pe lâng= TribunalulBucure[ti, care a declan[at activit=]ile investigative, \n raportde particularit=]ile evenimentului [i locului faptei.

|n ceea ce prive[te cadavrul, medicul legist a constatatmai multe leziuni de violen]=, printre care:

� frontal median cu placard excoriat de 1/1 cm;

� sprâncenos drept \n 1/3 inferioar= o plag= vertical=,cu margini neregulate de 1,5 cm;

� la piramida nazal= o echimoz= violacee, iar lar=d=cina nasului o plag= cu margini neregulate cu lungimeade 0,8 cm, relativ vertical=;

� o plag= cu margini netede ce pornea din regiuneamentonian=, cu un traiect oblic ascendent spre comisurabucal= dreapt=;

� o excoria]ie de circa 2,5 cm pe ambele buze, \njum=tatea dreapt=;

� mai multe excoria]ii violacee de 0,5/0,3 cm [i 1/0,5cm \n jum=tatea dreapt= [i câte o plag= cu marginineregulate cu lungimea de 0,8 cm;

� crepita]ii osoase ale hemitoracelui drept [i mobilitateanormal= \n 1/3 inferioar= a coapsei stângi, aflat= la odistan]= de 60 cm fa]= de planul plantar.

Cadavrul prezenta lividit=]i cadaverice de culoareviolacee dispuse pe p=r]ile dorsale \n stadii de hipostaz=.

|n timpul verific=rilor \mprejurimilor vilei [i \n interiorulacesteia s-au constatat urm=toarele:

� vila [i poarta de acces \n curte nu prezentau urme aleunei spargeri (poarta \nchizându-se [i deschizându-se princomand= electronic=);

� obiectele situate \n interiorul casei suferiser= unelemodific=ri, ca urmare a faptului c= membrii familieip=trunseser= deja \n imobil;

� \ntr-o \nc=pere de la demisol, prev=zut= cu u[=metalic=, s-a descoperit, pe podeaua din ciment, o lumânarede culoare alb= cu inser]ii argintii, având urme de ardere. Peo lungime de 5 cm de la lumânare spre u[a metalic= s-auobservat stropi de culoare brun ro[cat=, a c=ror densitate sem=rea pe direc]ia u[ii. Pete de culoare brun ro[cat=, cep=reau a fi de sânge, s-au descoperit [i pe un sac de iut=. |npartea de sus a \nc=perii (plafonul), pe dou= coloane de ap=,se afla un cordon de culoare galben= \mpletit [i o cravat= deculoare maro, prezentând dou= noduri.

Pe podea, sub cele dou= ]evi de ap=, s-a g=sit o bucat=de cordon din acela[i material, extremit=]ile acestuiasugerând c= a fost rupt din cordonul \nodat. Sub “la]ul” dintavan se afla o cutie de carton, plin= cu c=r]i. |n acela[i loc,printre alte obiecte, mai era un cancioc de zidar cu mâner dinplastic, prezentând, pe partea interioar=, mai multe pete deculoare brun ro[cat=. Toate aceste obiecte au fost ridicate decriminali[ti \n vederea examin=rii \n laboratoarele despecialitate;

� din liftul de acces la demisol, criminali[tii au ridicaturme papilare [i palmare. Pe podeaua liftului se aflau urmede cear= alb= provenite de la o lumânare;

� \nc=perile vilei nu prezentau urme de r=v=[ire, cuexcep]ia dormitorului situat la etajul 1. |n holul de acces \ndormitor, pe clan]a u[ii, au fost descoperite mai multe urmepapilare stratificate, ce p=reau a fi de sânge;

� pe partea inferioar= a balustradei de la teras= seaflau urme de sânge, posibil l=sate de palmele uneipersoane. circumferin]a acestora era de 15 cm, iar distan]a\ntre ele de 42 cm. |ntre cele dou= urme [i brâul de beton dela baza balustradei este o \n=l]ime de 72 cm, iar pân= lafundul piscinei 8,90 m.

Aspecte de la locul evenimentului \n foto de la 1 la |n urma necropsiei, efectuat= de medici din Institutul

Na]ional de Medicin= Legal= “Prof. dr. Mina Minovici”Bucure[ti, s-a concluzionat urm=toarele: “Moartea luiErba[u Mihail a fost violent=, ea datorându-sehemoragiei interne consecutive unui politraumatism curupturi de organe interne (artera aort=, pericardul,diafragma, ficatul [i mezentenul) [i fracturi multiple(craniene, piramid= nazal=, stern, coastele bilaterale,

44

coloana vertebral=, bazin, femur stâng [i rotul= stâng=).”S-a apreciat c= leziunile interne [i externe constatate laautopsie, s-au putut produce prin lovire de corpuri dure [iplanuri dure, prin c=dere de la \n=l]ime medie (precipitare) [ierau \n leg=tur= de cauzalitate direct= [i necondi]ionat= cudecesul.

Cu excep]ia leziunilor traumatice, produse prinprecipitare, pe corp au mai fost decelate: pl=gi la nivelulhemife]ei drepte ce au putut fi produse prin lovire cu sau deun corp dur cu margini ascu]ite (cancioc), echimozele de lanivelul degetelor II, IV [i V ale mâinii drepte s-au pututproduce prin lovire cu sau de un corp dur, ori prin comprimare(cele dou= u[i ale liftului).

Examenele toxicologice efectuate pe materialulcadaveric au dat rezultate negative pentru substan]e toxicecurente, inclusiv stupefiante, iar sângele recoltat nu acon]inut alcool metilic, etilic [i nici al]i produ[i reduc=tori.Sângele recoltat a apar]inut grupei sanguine 0, secretor.

Raportul medico-legal a fost avizat de c=tre Comisia deavizare [i control, care, printre altele, a precizat c= toateleziunile prezentate de cadavru au avut caracter vital.

Morfologia pl=gii faciale denot= c= aceasta a putut fiprodus= prin ac]iunea obiectului tip cancioc, iar echimozeledecelate la nivelul mâinii drepte au avut ca mecanism deproducere comprimarea.

De[i cercet=rile efectuate \n cauz= nu au exclusposibilitatea s=vâr[irii infrac]iunii de omor, concluziile medico-legale au \nt=rit convingerea existen]ei unui suicid al c=ruimobil urma a fi descoperit \n activitatea victimei.

Expertizele [i constat=rile [tiin]ifice pe drumuladev=rului

|n vederea stabilirii certe a ipotezei sinuciderii, \n cauz=a fost dispus= o serie de constat=ri [tiin]ifice [i expertize careau concluzionat, \n mod indubitabil, existen]a actuluisinuciga[.

Ulterior, so]ia victimei a prezentat organului de urm=rirepenal= dou= pagini ale unei scrisori, scrise de so]ul ei [ig=site \n imobil \n diminea]a mor]ii, una numerotat= cu cifrele7 [i 8 [i alta f=r= numerota]ie. Pagina numerotat= cu cifrelerespective f=cea parte dintr-o scrisoare de adio l=sat= desinuciga[ familiei, scrisoare care mai con]inea \nc= treipagini, probabil numerotate de la 1 la 6 pe care so]ia a refuzats= le predea. A doua pagin=, predat= ulterior cercet=rilor,con]inea, \n col]ul din dreapta, \nscrisul “ora 3 [i 30’ ”, so]iaafirmând c= a g=sit-o \n demisolul locuin]ei [i c= uitase de ea.

|n paginile numerotate 7 [i 8, Erba[u \[i reafirmadregostea pentru familie, inten]ia de sinucidere [i motiva]iaacestui act.

|n raportul de expertiz= criminalistic= se ar=ta c=scrisurile existente pe fila 7 pe avers [i 8 pe revers, precum[i cel de pe fila care poart= \n partea dreapt= men]iunea “ora3 [i 30’ ”, au fost executate de c=tre Erba[u Mihail [i c=scrierile ambelor pagini au fost realizate cu aceea[i substan]=scriptic= ca [i cea a pixului ridicat de la fa]a locului, pixsf=râmat pe covorul holului de la parter, \n fa]a liftului.

Rapoartele de expertiz= criminalistic= au concluzionatc= halatul [i cordonul, ridicate de la locul faptei, au prezentatcaracteristici identice, iar urmele de cear= (pic=turi) aveauacelea[i caracteristici fizico-chimice cu ceara din care a fostfabricat= lumânarea g=sit= \n demisolul locuin]ei. Deasemenea, s-a concluzionat c= urmele de culoare alb=imprimate pe pantalonii purta]i de Erba[u Mihail, \n momentulsinuciderii, au avut aceea[i compozi]ie chimic=, din punct devedere al elementelor anorganice componente. Ele aucorespuns cu urmele ridicate cu folie adeziv= de pe caloriferulaflat \n demisolul vilei, lâng= peretele unde, deasupra, erau

ancorele tavanului [i ]evile cu ap= de care fusese legatcordonul halatului.

Cu prilejul expertiz=rii cordonului de la halat [i acravatei \nnodate, s-a stabilit c= o parte din cravat= a fost\ndep=rtat= prin t=iere, iar desprinderea la]ului de [treang s-a produs prin ruperea cordonului. Nodurile folosite larealizarea [treangului au f=cut parte din categoria nodurilorsimple, folosite, frecvent, f=r= aplicabilitate specific= unordomenii de activitate.

Tot prin expertize s-a concluzionat c= pe parteaexterioar= a pantalonilor s-a constatat prezen]a unei urmecreate de contactul prin c=dere, \ntre pantaloni [i suprafa]acaloriferului aflat sub [treang. Pe cracul drept al pantalonilorau fost prezen]i stropi de cear= alb=. Pe buzunarul pieptuluidrept al c=m=[ii s-a descoperit un orificiu liniar, iar pe maioulpurtat de victim= se afla un orificiu de form= relativ rotund=.Ambele orificii au avut un plasament asem=n=tor [i au fostcreate concomitent de c=tre un corp t=ietor-\n]ep=tor.

Analizele genetice ale ADN-ului extras din urmele desânge uman, identificat pe obiectele vestimentare alevictimei, au pus \n eviden]= profile genetice ale acestuia.

Conform raportului de expertiz= al Institutului deCriminalistic=, analizele genetice cu privire la sângele [i firelede p=r recoltate cu ocazia cercet=rii la fa]a locului, respectivdin: exteriorul balconului, balustrada terasei, u[a de acces lateras=, lift, o cutie de vopsea, pere]ii garajului etc, audemonstrat c= toate profilele acestora au corespuns cuprofilul probei de referin]= recoltat de la cadavrul lui Erba[uMihail.

Pe gulerul de la c=ma[a purtat= de victim=, \nmomentul decesului, s-a g=sit o microfibr= textil= identic= dinpunct de vedere al naturii [i nuan]ei culorii, cu microfibrelegalbene care au alc=tuit cordonul de halat.

Analizele genetice ale firelor de p=r, ridicate de la fa]alocului, au concluzionat c= apar]ineau lui Erba[u.

Ancheta \n cauz= a fost interesat= [i \n stabilireaprofilului psihic al victimei. Din aceste considerente s-adispus efectuarea unui studiu grafologic, \n baza paginilornotate cu 7 [i 8, scrise de Erba[u, \n noaprea sinuciderii.

Studiul a concluzionat c= E. M. a prezentat un sindromde dezorientare [i de deinser]ie. S-a apreciat c= motivelecare l-au determinat pe Erba[u s= se sinucid= ar fi de ordineconomic. Astfel c= s-a dispus ca Autoritatea na]ional= decontrol din cadrul Guvernului României s= evalueze situa]iafinanciar= a grupului de firme “Erba[u”.

Cu toate greut=]ile [i dificult=]ile \ntâmpinate,verificarea efectuat= asupra firmelor din cadrul grupuluimen]ionat a scos \n eviden]=, \n principal, urm=toarele:

1. Firmele au \nregistrat o situa]ie financiare deficitar=,la data de 31 mai 2004, respectiv:

� lichiditatea general= nu se \ncadra \n limitele minime,ceea ce arat= c= datoriile nu puteau fi acordate din activelecurente;

� solvabilitatea patrimonial=, \n perioada 2002-2003,\nregistra un nivel mediu de 30%, situat la limita minim=;

� coeficientul de \ndatorare a grupului Erba[u a fost de2,4, \n anul 2002 [i 1,91, \n anul 2003, ceea ce demonstreaz=c= datoriile dep=[eau capitalurile proprii;

� rata profitului a \nregistrat o sc=dere – de la 5,6%, la3,3%;

� raportul invers propor]ional \ntre cei doi indicatori,eviden]iaz= faptul c= firmele din cadrul grupului Erba[u seaflau \ntr-o situa]ie financiar= dificil= la sfâr[itul anului 2003;

� datoriile totale \nregistrate de grupul Erba[u erau de2,2 ori mai mari decât crean]ele totale;

� datoriile totale demonstreaz= activele imobilizate, ladata de 31 mai 2004;

45

� obliga]iile de plat= la bugetul statului sunt \n sum= de99 milioane lei;

S.C. Construc]ii Erba[u S.A. era \n imposibilitate de a-[i desf=[ura activitatea, \ntrucât nu dispunea de lichidit=]i, numai putea contracta alte credite, iar datoriile, dup= cum s-aar=tat, erau de 2,2 ori mai mari decât crean]ele.

2. S.C. Construc]ii Erba[u S.A. [i grupul de firme luat \nanaliz=, nu dispunea de capacitatea financiar= de a-[iasigura \ndeplinirea obliga]iilor de plat=, pân= la sfâr[itulanului 2004.

3. S.C. Construc]ii Erba[u S.A. a participat, \n anul2003, la 53 de licita]ii, din care a câ[tigat 13, iar \n anul 2004a participat la 5 licita]ii pe care nu le-a câ[tigat.

4. Firmele din cadrul grupului au avut, \n perioada 2000-2003, incidente de pl=]i \n sum= total= de 135,4 miliarde lei.

Filmul sinuciderii|n baza tuturor actelor de cercetare [i a concluziilor

exper]ilor dispuse \n aceast= cauz=, s-a realizat filmulvie]ii lui Erba[u din noaptea de 20/21 iunie 2004, astfel:

Dup= plecarea lui Dinu Dan din vil=, Erba[u a r=massingur [i a \ntreprins urm=toarele activit=]i: a aprins luminile\n vil= [i \n exteriorul acesteia; a dat drumul celor trei câini dincu[tii [i s-a retras \n cas=; a pornit televizorul pentruvizionarea unor programe [i mai ales a modului \n care s-audesf=[urat alegerile locale; \n jurul orelor 24.00 [i-a sunat fiul[i pe primarul On]anu, pe care l-a felicitat pentru realegereala Prim=ria sectorului 2, dup= care s-a retras \n dormitor;

|n timp ce Erba[u era \n dormitor, gândurile negre au\nceput s=-l cuprind= din ce \n ce mai mult, ajungând laconcluzia c= el era cauza deficitului \n care se aflau firmelesale [i c= singura solu]ie de salvare era sinuciderea;

Fiind un om pedant, s-a b=rbierit, s-a re\mbr=cat cupantaloni, maiou, c=ma[= [i ciorapi [i s-a \nc=l]at cu pantofi;

La ora 03.30, Erba[u a scris un bilet de adio [i dejustificare fa]= de familie, pe o coal= de hârtie. Din nougândurile negre l-au n=p=dit. |n acel moment a apreciat c= osingur= foaie de hârtie adresat= \n scris familiei erainsuficient= [i s-a apucat s= scrie cele opt pagini, maidetaliate [i con]inând anumite lucruri intime adresate so]iei;

|n jurul orelor 07.00 s-a hot=rât s=-[i duc= la \ndeplinirehot=rârea – sinuciderea. Fiind un om credincios [i-a aprins olumânare [i, cum hot=râse ca actul s= fie f=cut prinspânzurare, a luat cordonul unui halat de baie, l-a \nnodat cuo cravat= pentru a-l prelungi dup= care a coborât cu liftul lademisol. Aici a \nnodat un cap al cordonului de cele dou=ancore care sus]ineau de tavan conductele de ap=, apoi s-aurcat pe cutia de carton plin= cu c=r]i [i a format la]ul pe carel-a petrecut \n jurul gâtului. Datorit= greut=]ii corpului la]ul acedat [i Erba[u a c=zut cu fa]a \n jos pe ciment. |n c=deres-a lovit cu partea dreapt= a fe]ei de marginea inferioar= acanciocului care se afla \n apropiere. Coada canciocului abasculat lovindu-l \n frunte. T=iat la fa]=, plin de sânge [isurescitat la maxim s-a ridicat \n picioare [i a pus mâna pecu]itul aflat pe calorifer, \ncercând s= se loveasc= cu acesta\n piept. Nu a avut curajul necesar s=-[i aplice o lovitur=puternic=, reu[ind s= sec]ioneze doar c=ma[a [i maioul. Apus cu]itul \napoi pe calorifer (de care se lovise \n c=dere),dup= care s-a deplasat la lift, urcându-se la parterul vilei. La\nchiderea u[ii liftului, din lipsa becului din interior, [i-a prinslaba mâinii drepte, r=nindu-se. Apoi, a coborât din lift [i aurcat sc=rile spre teras=, pierzând sânge de la r=nile suferite.A deschis u[a de acces a terasei, l=sând urme de sânge pemânerul acesteia, dup= care s-a deplasat c=tre balustrad=,apucând-o cu ambele mâini (l=sând pe ea urme papilare). Cufa]a \nainte s-a aplecat peste balustrad=, apoi a basculatpeste aceasta, lovindu-se cu capul de brâul de sus al

balustradei (locul \n care s-au descoperit sânge [i fire dep=r), s-a r=sucit \n aer [i a c=zut \n bazin \n picioare. Petimpul c=derii a suferit o serie de rupturi ale organelor interne[i fracturi osoase, decesul intervenind imediat.

|n vederea confirm=rii par]iale a celor men]ionate,\n cauz= a fost efectuat un experiment judiciar. |ntregulexperiment a demonstrat cu prisosin]= c=, \n diminea]azilei de 21 iunie 2004, Erba[u Mihail s-a sinucis.

|n baza art. 228 alin 6 [i art. 10 lit. b din Codul deprocedur= penal=, prin rezolu]ia Parchetului de pe lâng=|nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie, s-a dispus ne\ncepereaurm=ririi penale cu privire la moartea violent= a luiErba[u Mihail.

46

47

48

Date post:	23-Jun-2015
Category:	Documents
Upload:	alex
View:	810 times
Download:	8 times

Revista Criminalistica nr. 22005

Documents