trusa criminalistica

8/10/2019 trusa criminalistica

1/21

METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA

Conf. Dr. Romeo Iulian OLARIU Notie curs 08-09

Conf. Dr. Cecilia ARSENE 1

C8-C9

7 PRELEVAREA PROBELOR JUDICIARE

7.1 Trusele criminalistice universale i specializate7.1.1 Trusa criminalistic universal7.1.2 Folosirea materialelor din trusa criminalistic universal la executarea

operaiunilor tehnico-criminalistice.7.1.3 ntreinerea truselor criminalistice

7.2 Urmele criminalistice noiune i clasificare7. 2.1.Noiunea de urm n sens criminalistic7.2.2. Clasificarea general a urmelor

7.3 Activiti tehnice ce se desfoarin legtura cu prelevarea urmelor de interes

criminalistic.7.3.1 Operaii tehnice privind prelevarea urmele de interes criminalistic7.3.2 Conservarea urmelor.7.3.3 Interpretarea urmelor7.3.4 Fixarea urmelor7.3.5 Ridicarea urmelor7.3.6 Ambalarea urmelor7.3.7 Ambalarea unor obiecte purttoare de urme.7.3.8 Transportul urmelor si a corpurilor delicte


2/21




7 PRELEVAREA PROBELOR JUDICIARE

7.1 Trusele criminalistice universale i specializate7.1.1 Trusa criminalistic universal

Mijloacele tehnice folosite cu ocazia cercetrii diferitelor infraciuni sunt variate. Acestea se mpart

n dou categorii i anume:

mijloace de laborator: microscop comparator, dispozitive de reprodus, aparate de copiat folosite

n obinerea fotografiilor etc.;

mijloace de teren: aparate fotografice, lmpi cu radiaii U.V., detectoare de metale, camere

video, truse criminalistice etc..

Trusele criminalistice cuprind instrumente, substane i materialenecesare efecturii operaiunilor

tehnico-criminalistice n legtur cu urmele dela faa locului.

Dup natura instrumentelor coninute, trusele criminalistice se clasificn truse criminalistice:a. universale

b. cu destinaie special.

Trusele criminalistice universale conin instrumentele i materialele necesare executrii

principalelor operaiuni tehnico-criminalistice (descoperire, fixare, ridicare i ambalare a urmelor,

precum i obinere amodelelor de comparaie). Printre acestea enumerm:

trusa criminalistic universal pentru laboratoarele criminalistice;

trusa criminalistic universal pentru cercetarea la faa locului n cazul accidentelor i

catastrofelor rutiere; trusa criminalistic universal pentru posturi.

n continuare vom face o descriere amnunit a trusei criminalisticeuniversale.

Trusa criminalistic se prezint sub forma unei valize de format mic i cuprinde instrumentarul

minim necesar efecturii operaiunilor tehnico-criminalistice de descoperire, fixare, ridicare i

ambalare a diferitelor categorii de urme de la locul faptei.

Trusa criminalistic universal conine:

materiale pentru fotografiere: aparate foto, obiective, inele intermediare, filme, blitz, baterii,

trepied, lmpi, filtre (colorate i de polarizare);

materiale pentru cutarea, descoperirea, relevarea, fixarea i ridicarea urmelor papilare: lup,

surse de lumin, lamp de ultraviolete, prafurii reactivi de evideniere; pensule (pr cmila, pr

veveria, fibr de sticl, puf de stru); pensule magnetice, pulverizator cu vapori de iod, folii adezive

albe i negre;

materiale pentru executarea mulajelor urmelor de adncime: cancioc, paclu, lingur pentru

prepararea amestecului, band flexibil pentrunconjurarea urmei (unde se va turna amestecul),

pensul pentru curarea urmei, ghips i alte materiale de mulare, materiale dentare, lac,

substanespeciale sub form de spray;


3/21




materiale pentru amprentarea persoanelor: plac, rulou, tu, fiemono i decadactilare, past,

hrtie special impregnat pentru reacii chimice,mnui chirurgicale, linguri pentru amprentarea

cadavrelor;

materiale pentru prelevarea substanelor, inclusiv a celor biologice: pensete, pipete, capsule,

soluii, bumbac absorbant, band adeziv, magnet;

materiale pentru ntocmirea desenelor i a schielor: rigl, echer, raportor, hrtie milimetric,

planet, calc, compas, busol, abloane, pioneze, creioane negre i colorate;

materiale pentru marcarea locului i efectuarea de msurtori:centimetru, band cu ptrate albe

i negre, jetoane numerotate (cu stativ),cret; materiale de ambalare: pungi de plastic, saci de

hrtie, flacoane de sticl, sfoar, cuie, scndurele, etichete;

instrumente: fierstru, clete, patent, ciocan, urubelni, burghiu,dalt, foarfece, truse de chei.

7.1.2 Folosirea materialelor din trusa criminalistic universal la executarea operaiunilor

tehnico-criminalistice.

Prin instrumentarul cu care este dotat aceast trus, se asigur necesarul pentru executarea

tuturor operaiunilor tehnico-criminalistice la faa locului, astfel:

Pentru operaiunea de descoperire din trus se folosesc urmtoarelemateriale: lupa pliant

sau cu mner; prafuri relevante, aflate n cutii; pensule din pr de veveri, pentru relevarea

urmelor papilare.

Pentru conservare se folosesc: canciocul pentru acoperire; banda de alam, pentru

ndiguire; creta pentru ncercuire; numerele de la 0 9 confecionate din material plastic,

carton sau tabl.


4/21




Pentru operaiunea de fixare se folosesc: bloc-notes, hrtie de calc, busol, rulet, procese-

verbale de cercetare la faa locului (formulare tipizate),coli de hrtie pentru efectuarea de

desene, schie, rigl, creioane, numere dela 0 9.

Pentru ridicare se folosesc: hrtie folio, pudr de talc, plastilin, praf deipsos, caserol sau

cancioc, band de alam, lingur cu coad, paclu, pensul cu pr de porc, eprubete,

foarfece, penset anatomic, briceag.

Pentru ambalare i sigilare se folosesc: plicuri de hrtie, etichete din carton, sfoar, cear

roie, clete patent, pungi din polietilen, past de lipit,baton cear roie.

Pentru obinerea modelelor de comparaie, se folosesc: fie dactiloscopice mono i

decadactilare, coli de hrtie pentru amprentare n vederea excluderii, tu tipografic, rulou,

plac de amprentare, materiale folositela ridicarea cu mulaj de ipsos, foarfece etc.

7.1.3 ntreinerea truselor criminalistice

n vederea asigurrii unei durate de ntrebuinare ct mai mare a truselor criminalistice, este

necesaracordarea unei atenii deosebite ntreinerii acestora i a ntregului eiinstrumentar, mai

ales dac au fost folosite pe timp de ploaie sau ninsoare.

Pentru aceasta se vor respecta urmtoarele reguli:

evitarea lovirii trusei, sau venirii n contact a acesteia cu substane corozive (acizi,

baze puternice etc.);

dup folosire, instrumentele i dispozitivele confecionate din material plastic ori

sticl, vor fi splate sub jet de ap, fr a se zgria; instrumentele i materialele metalice (patent, rulet, magnet, penset anatomic

etc.), vor fi ferite de umezeal i dup splare i uscare se ung cuulei mineral;

7.2 Urmele criminalistice noiunei clasificare

7. 2.1.Noiunea de urm n sens criminalistic

Dezvoltarea tiinei i tehnicii, precum i tot mai larga lor aplicare n toate sectoarele vieii

economice i sociale au dat posibilitatea justiiei s-i gseasc un puternic sprijin pentru

ndeplinirea misiunii sale n rezultatele oferite de cercetrile tiinifice i tehnice. De exemplu

punerea la punct a metodei de analiza a ADN-ului uman, in 1984 de ctre Sir Alec Jeffreys.

n desfurarea activitilor specifice cercetrii criminalisticese ia n considerare principiul conform

cruia, n majoritatea cazurilor, svrirea unei infraciuni presupune prezena fptuitorului la faa

locului i implicit efectuarea de ctre acesta a unor activiti ce produc modificri materiale n

ambianaexistent, cunoscute sub denumirea generic de urme.

Toata activitatea de prelevare a urmelor criminalistice se bazeza pe afirmatia unui criminalist

francez, Edmond Locard: Este imposibil pentru un rufctor s acioneze cu intensitatea pe careo presupune aciunea criminal, fr s lase urme materiale.


5/21




Din punct de vedere criminalistic, prin urm se nelege orice modificare material produs ca

urmare a interaciunii dintre fptuitor,mijloacele folosite de acesta i elementele componente ale

mediului unde idesfoar activitatea infracional, modificri care, examinate individual sau n

totalitate, pot conduce la stabilirea faptei, identificarea fptuitorului, amijloacelor folosite de acesta

i la lmurirea mprejurrilor n care s-a comis fapta penal.

Din practica judiciar s-a desprins ideea c producerea unei modificri nu este limitat n

exclusivitate la persoana autorului faptei, ea putnd aparine, n egal msur, subiectului pasiv al

infraciunii(partea vtmat). Unexemplu n acest sens este dat de petele de snge sau firele de

prdescoperite pe mbrcmintea sau corpul agresorului, care aparin persoaneiagresate.

Avnd n vedere cele de mai sus, putem considera drept urme:

tot ce a rmas material (vizibil sau invizibil) la locul faptei de la persoana fptuitorului, de la

mbrcmintea acestuia sau de la mijloacele sau instrumentele folosite de acesta (mbrcminte

abandonat de infractor, urmeale diferitelor instrumente de spargere, urmele papilare etc.);

tot ce s-a ataat material (vizibil sau invizibil) de la locul faptei asupra fptuitorului, hainelor,

obiectelor, mijloacelor sau instrumentelor folosite de acesta la comiterea faptei (ex: particule de sol

ataate de la locul faptei penclmintea infractorului, snge aparinnd victimei descoperit pe

hainele lui etc.);

schimbrile de poziie ale unor obiecte existente la locul svririi faptei, dac au legtur cu

activitatea infracional (ex: un fotoliu mutat de la locul lui de ctre infractor pentru ca acesta s

poat iei pe geam).

Trebuie reinut c pentru a putea fi considerate urme n sens criminalistic, modificrile materialetrebuie s aib legtur de cauzalitate cufapta penal.

Aceasta pentru c la locul faptei se poate descoperi o serie de modificri, dar trebuieconsiderate

numai cele care au fost create n timpul svririi faptei sau care aulegtur cu aceasta, ntruct

numai n acest fel se poate ajunge la fptuitor ila dovedirea vinoviei.

Rmnerea la faa locului a urmelor este determinat de cauze diferite, precum:

condiiile n care opereaz infractorul (timp scurt, dificulti deptrundere etc.);

starea psihic a fptuitorului n momentul comiterii faptei (fric,emoie etc.);

modul de operare, de multe ori specific fptuitorului; condiii nefavorabile de iluminare n locul faptei;

necunoaterea topografiei locului faptei .a.m.d.

Importana studierii tuturor categoriilor de urme rezult din urmtoareleraiuni:

acestea apar obligatoriu n procesul comiterii infraciuni;

crearea lor este rezultatul interaciunii (contactului) dintre factoriicreatori i cei primitori de urme

n timpul svririi faptelor penale.

7.2.2. Clasificarea general a urmelor

Clasificarea urmelor s-a realizat dup mai multe criterii, dup cumurmeaz:


6/21




I) Dup factorul creator de urm: urme create de om, urme createde animale, urme create de

vegetale, urme create de obiecte, urme create de unele fenomene.

II) Dup factorul primitor de urm: urme primite de om, urme primite de animale, urme primite de

vegetale, urme primite de obiecte.

III) Dup felul lor: urme form; urme materie, urmepoziionale.

IV) Dup mrime: macrourme, microurme.

V) Dup valoarea lor n procesul identificrii: urme care furnizeazelemente pentru lmurirea

diferitelor mprejurri ale svririi infraciunii, urmecare ajut la stabilirea apartenenei de gen,

grup, categorie sau specie, urme ce permit identificarea factorului creator.

n continuare se va prezenta succint fiecare categorie de urme enumerate mai sus.

I) Urmele dup factorul creator

Urme create de om - cuprind toate modificrile rezultate att din simplul contact al corpului

omenesc cu elementele componente ale mediului, ct i din micrilecomplexe ale acestuia,

iniiate, deliberate i coordonate de activitateacerebral.

Omul poate crea la faa locului urme form i urme materie.

Din categoria urmelor form fac parte:

1. urmele minilor

2. urmele picioarelor

3. urmele buzelor

4. urmele dinilor

5. urmele urechilor, nasului i a altor pri ale feei i corpului uman 6. urmele sonore ale vocii i vorbirii

7. scrisul

8. nodurile i legturile

Din categoria urmelor materie de natur uman (biocriminalistice) facparte:

1. Urmele de fluide umane (snge, saliv, sperm)

2. Urmele de natur osteologic.

3 Urmele altor esuturi moi.

4. Urmele de miros.Urme create de animale.Din categoria urmelor form fac parte:

1. Urmele de picioare.

2. Urmele de dini.

3. Urmele de coarne.

4. Urmele altor pri ale corpului animalelor (botul, buzele, abdomenul,genunchiul etc.)

5. Urmele sonore. Anatomia, fiziologia i fiziopatologia aparatului forma i mrimea lor difer de la

o specie la alta.

Prin urme biologice de natur animal se neleg produsele desecreie, de excreie i resturile deesuturi rezultate n procesul svririi unor fapte penale sau n legtur cu acestea. Astfel,


7/21




distingem: urmele de snge; urmele de sperm; urmele de secreie lactat; urmele de natur

piloas; urmele de miros; alte urme denatur biologic (puf, fulgi, pene, coarne, gheare, copite

etc.).

Urme create de vegetale. Prin urme de natur vegetal se neleg modificrile produse la faa

locului ca urmare a contactului diferitelor plante cu elementele mediului ambiant, modificri aprute

n procesul svririi unei infraciuni sau n legtur cu aceasta. Urmele biologice de natur

vegetal se pot prezenta la faa locului ndiferite ipostaze, cum ar fi: fragmente de plante, tulpini,

rdcini, frunze, flori,scoar de copac, fibre de plante industriale, semine, lstari, polen. Acestea

difer n funcie de urmtorii factori: natura i forma suportului, specia, natura organului vegetal,

influena factorilor de mediu intern, natura activitii infracionale, intervalul scurs de la formare i

pn la descoperire.

Urme create de obiecte.Prin urme ale obiectelor se nelegmodificrile aduse la faa locului ca

urmare a contractului diferitelor obiecte cuelementele mediului ambiant, modificri aprute nprocesul svririi unei infraciuni sau n legtur cu aceasta (nclminte, mbrcminte,

instrumente, arme, mijloace de transport etc.).

Urmele nclminteise creeaz prin contactul ce are loc ntreaceasta i elementele componente

ale locului unde s-a comis fapta penal(sol, duumea, mobil, materiale purverulente, covor).

Ele ajut la determinarea drumului parcurs de persoanele ce intereseaz la identificarea

nclmintei creatoare, precum i la furnizarea datelor n legtur cu activitile desfurate

naintea, n timpul i dupcomiterea infraciunii.

Urmele obiectelor de mbrcminte. Prin urme ale obiectelor de mbrcminte se nelegmodificrile ce apar pe corpul omenesc sau pesuprafaa unor obiecte ori pe alte componente ale

mediului, ca urmare a contactului lor cu mbrcmintea purtat de o persoan, n procesul

svririiunei infraciuni sau n legtur cu aceasta.

Urmele instrumentelor. Prin instrumente nelegem, n sens generic, toate uneltele, sculele,

aparatele i orice alte obiecte care se folosesc lasvrirea unei infraciuni (cleti, ciocane, cuite,

topoare, urubelnie,ferstraie, rngi, leviere etc.).

O importan deosebit o prezint instrumentele de spargere, prin careputem nelege o varietate

foarte mare de obiecte, aparate adaptate sau special construite, precum i orice corp dur, folositepentru a nfrnge rezistena ncuietorilor i a oricror mijloace utilizate pentru protecia i paza

bunurilor. n aceast categorie de instrumente sunt incluse nu numai cele care folosesc la

spargere, n accepia proprie a cuvntului, ci i cele care folosesc latiere, apsare, topire etc.

Urmele mijloacelor de transport. Prin urme ale mijloacelor de transport se nelege totalitatea

transformrilor materiale produse de mijloacelede transport ori pri componente ale lor ce apar

pe unele obiecte i corpurisau n mediul nconjurtor, pe timpulsvririi unei infraciuni sau n

legturcu aceasta.

Urmele create prin folosirea armelor de foc. Urmele armelor de foc sunt acele elemente

materiale care apar pe corpul omenesc sau pe diferite obiecte componente ale mediului, rezultate


8/21




n urma producerii mpucturii, cuocazia producerii unei infraciuni. La crearea acestei categorii

de urme particip n mod necesar arma de foc, muniia i diferite suporturi (inte).

Urmele legturilor i nodurilor. Prin urme create de legturi i noduri se nelege totalitatea

modificrilor produse de ele n ambiana locului faptei, nprocesul svririi unei infraciuni sau n

legtur cu aceasta. Prin folosirea legturilor i nodurilor se creeaz urme sub form de rosturi,

adncituri, decolorri sau alte semne pe suporturile cu care au venit n contact.

Scrisul de tipar i scrisul dactilografiat. Scrisul de tipar i cel dactilografiat sunt urme ale

infraciunii atunci cnd au fost executate nprocesul svririi acesteia sau n legtur cu ea.

Urmele sonore create de obiecte. Prin urme sonore create de obiecte se neleg zgomotele

produse de acestea n procesul svririi unei infraciunisau n legtur cu ea.

Urme de produse petroliere. Prin urm de produs petrolier se nelege prezena lor, n orice

cantiti, la faa locului, ca urmare a svririi uneiinfraciuni ori n legtur cu aceasta. Urmele ce

se formeaz pot aprea subdiverse forme, cum ar fi: picturi, mnjituri, pete, scurgeri, dre,mbibri,aglomerri.

Urme de material plastic. Urmele de material plastic sunt acelea care provin din obiecte

confecionate din produse plastice sau din semifinite din acest tip i se afl la faa locului ca

urmare a svririi unei infraciuni sau nlegtur cu aceasta.

Urme de colorani. Existena coloranilor la faa locului i exploatarea lor din punct de vedere

criminalistic ofer posibilitatea stabilirii mprejurrilor ncare s-a comis fapta, a dovedirii prezenei

unei persoane sau obiect oarecaren cmpul infraciunii, precum i a explicrii anumitor modificri

petrecute.Urme de vopsea.Din punct de vedere criminalistic sunt considerate urme de vopsea substanele

peliculogene ce se desprind de pe diverse suporturi sau se formeaz pe ele n urma impactului lor

cu alte obiecte, n procesul svririi unor infraciuni sau n legtur cu aceasta.

Urme de metale.Aciunea dinamic sub form de tiere, forare etc.dintre dou sau mai multe

corpuri metalice creeaz particule din metalelesupuse acestor aciuni. Rezultatul unei asemenea

aciuni cnd s-a produs n procesul svririi unei infraciuni sau n legtur cu aceasta poart

denumirea de urme metalice.

Urme de soluri i cenu. Urmele de sol sunt acele fragmente adusela locul infraciunii saudislocate din acesta - pe nclminte, mbrcminte ori alte obiecte purtate de fptuitor sau

victim, precum i de mijloacele detransport folosite n procesul svririi infraciunii ori n legtur

cu acesta. n incendii, explozii, tentative de distrugere etc., resturile rmase la faa locului sub

form de cenu constituie urme preioase ce pot servi ladeterminarea constituenilor anorganici

ai substanelor arse.

Urme de sticl.n procesul svririi unei infraciuni, sticla, indiferent de forma n care se afl,

poate lsa urme, fie datorit contactului cu diferite obiecte, corpuri, fie drept consecin a unor

factori mecanici sau termici.


9/21




Urme de hrtie.La faa locului hrtia poate fi gsit n starea einatural (rupt, tiat, ifonat,

perforat etc.) sau ars (carbonizat pe toatsuprafaa sau numai parial).

Urme de cerneluri, tuuri i paste de scris.Prin urme de cerneluri, tuuri sau paste de scris se

nelege prezena unor asemenea substane la faa locului, n cantiti sau forme diferite, ca

urmare a svririi unei infraciuni saun legtur cu aceasta.

Urme de produse textile.Sunt considerate urme de produse textile fragmentele, firele sau fibrele

provenite de la obiectele de mbrcminte, de lenjerie, accesorii ale lor sau orice alte obiecte

confecionate din asemenea produse, a cror prezen la faa locului este determinat de

svrirea uneiinfraciuni.

Urme de produse alimentare. Produsele alimentare sunt considerate ca urme atunci cnd

prezena lor la faa locului are legtur cu infraciuneasvrit.

Urme de natur pulverulent.Materialele pulverulente constituie urme atunci cnd prezena lor la

faa locului este determinat de svrireaunei infraciuni sau n legtur cu aceasta.

Urme toxice.Prin urme toxice se neleg substanele toxice ca atare, precum i soluiile acestora

prezente la faa locului pe diverse suporturi sau recipiente, a cror existen are legtur cu

infraciunea svrit.

Urme create de unele fenomene. Din categoria urmelor create de incendii, explozii i unele

catastrofe.

II) Urmele dup factorul primitor

Urme primite de om.Omul poate primi urme create de toi factoriicreatori. Astfel de urme sunt:particule de praf, pete de vopsea, vaselin,snge, urme ale trangulrii etc.

n cadrul procesului de percepie omul poate reine i unele urme caredispar de la locul faptei

odat cu consumarea infraciunilor, cum sunt: caracteristicile mersului infractorului, culoarea

mbrcmintei i obiectelor ce lepurta asupra sa, succesiunea activitilor desfurate de fptuitor.

Urme primite de animale. Reprezint acele modificri produse asupra corpului acestora sub

aciunea factorilor creatori de urme (rnirea, imprimarea pe blan sau pe pielea animalului,

intoxicaii etc.).

Urme primite de vegetale. Constau n: tieturi, retezturi, smulgeri, ruperi sau imprimri dediferite obiecte sau substane, pete de snge, devaselin etc.

Urme primite de obiecte.Din aceast categorie putem aminti: urmelede nclminte create n

teren moale, urmele instrumentelor de spargere n tocul uii sau geamului, urmele sonore

nregistrate, imaginile de pe pelicule foto sau nregistrrile video, dac sunt imagini neprelucrate.

III) Urmele dup felul lorse clasific n urme form, urme materie, urme poziionale.

1. Urmele form reproduc conturul exterior al factorului creator de urm ori linia de rupere a

acestuia.

n funcie de procesul de micare al celor doi factori, urmele form sesubdivid n:


10/21




urme statice, ce se formeaz prin apsare, lovire, presare, rostogolire, fr ca suprafaa

factorului creator de urm s alunece pe suprafaa factorului primitor de urm n momentul

contactului (urmele de mini formate prin atingerea sau prinderea obiectelor, urmele create de

pneurile vehiculelor n timpul rulrii, urmele de nclminte etc.);

urme dinamice, ce se formeaz atunci cnd suprafeele de contact ale celor dou obiecte cel

creator i cel primitor de urm se afl n micareunele fa de altele (urme de derapare, urmele

create de ghinturile evii peglon, urma creat de topor, ferstru etc.)

Urmele formse mai pot clasifica i:

vizibile cu ochiul liber (colorate);

latente (invizibile) din cauza substaneiincolore care le creeaz (ex: urmele de mini create prin

depunerea de sudoare produse de secreia glandelor sudoripare i sebacee de la nivelulpielii,

nefiind vizibile cu ochiul liber, deoarece substana nu este colorat).

2. Urmele materie

Aceste urme cuprind produsele, substanele sau peliculele de natur organic sau anorganic

descoperite la faa locului.

Astfel de urme sunt:

produsele biologice de natur uman ori animal (snge, saliv,sperm, fire de pr etc.);

de natur vegetal (semine, crengi, fructe etc.);

substane chimice de natur organic sau anorganic (ex: cioburi desticl, particule de vopsea,

pri ale unor obiecte etc.)

3. Urmele poziionaleSunt reprezentate de schimbrile poziiilor iniiale ale obiectelor sau subansamblelor acestora, n

procesul svririi unei infraciuni i care au legtur cu aceasta (ex: sertar deschis, fereastra

gsit n alt poziie de cum a fost lsat de partea vtmat, un aparat de bord blocat,

schimbtorul de viteze gsit cuplat ntr-o anumit treapt de vitez n urma unui accident rutier

etc.).

IV) Urmele dup mrime

Acestea se clasific n :

macrourme, ce reprezint urmele form sau materie de dimensiuni att de mari nct pot fidescoperite i examinate cu ochiul liber (urmele de pneuri, de nclminte, pri din obiecte etc.);

microurmele, acele urme form sau materie, mici sau foarte mici, a crordescoperire, ridicare i

examinare necesit folosirea unor mijloace tehnice precum: lupa, microscopul, stereomicroscop

etc. (ex: striaiile create de instrumentele de spargere, particulele microscopice de praf, sticl ori

metal etc.).

V) urmele dup valoarea lor n procesul de identificare

O prim grup este reprezentat de urmele care furnizeaz elementepentru lmurirea diferitelor

mprejurri ale comiterii infraciunii. n aceast categorie intr urmele poziionale (fereastra


11/21




deschis, acul vitezometrului blocat la o anumit vitezn cazul unui accident de circulaie, limbile

blocate ale unui ceas de mn spartgsit asupra victimei care s-a luptat cu infractorul etc.).

O alt categorie este dat de urmele care ajut la stabilireaapartenenei de gen, grup, categorie

sau specie, adic acele urme ce conin caracteristici individuale, ns insuficiente identificrii

factorului creator.n aceast categorie includem urmele form dinamice de frnare create depneul

unui vehicul, urme de trre pe carosabil, urme papilare create n micare etc.

Mai exist o categorie a urmelor dup valoarea lor, i anume urmele ce permit identificarea

factorului creator.

Sunt reprezentate de acele urme care conin suficiente caracteristici individuale pentru

identificarea factorului creator. n acest sens putem aminti: urmele de mini, de miros, scrisul,

urmele ghinturilor evii pe glon, sngele etc.

Prezena urmelor n cmpul infraciunii nu prezint nicio valoare dacacestea rmn necunoscute

organului judiciar. Tocmai de aceea, urmeletrebuie descoperite i examinate, apoi trimise la

specialiti care n urma examinrilor ntocmesc raportul de constatare tehnico-tiinific ori de

expertiz criminalistic conferindu-le n acest fel valoare judiciar ca probe.

n laboratoarele de traseologie, prin expertizele i constatrile tehnicotiinifice efectuate se pot

rezolva urmtoarele probleme:

1. identificarea persoanelor dup: urmele de dini, urmele de urechi,urmele de buze, nas sau alte

zone ale feei;

2. se stabilete dac dou sau mai multe fotografii reprezint aceeai persoan (expertiz de

portret);3. stabilirea strii de funcionare a sistemelor de nchidere iasigurare;

4. identificarea instrumentelor folosite la forarea sistemelor denchidere i asigurare;

5. stabilirea modului de funcionare a dispozitivelor folosite la forarea sistemelor de nchidere i

asigurare;

6. identificarea mijloacelor de transport;

7. stabilirea ntregului dup prile sale componente;

8. identificarea obiectelor de mbrcminte i nclminte;

9. identificarea instrumentelor de lovire (contondente, tietoare, tietoare - neptoare, tietoare-despictoare, neptoare);

10. identificarea animalelor dup urmele de picioare;

11. identificarea seriilor de identificare a autovehiculelor i armelor de foc.

Schema generala de clasificare a urmelor

I. DUPA FACTORUL CREATOR

Urme aleanimalelor

Urme aleomului

Urme alevegetalelor

Urme aleobiectelor

Urme aleunor fenomene


12/21




II. DUPA FACTORUL PRIMITOR

Urme primitede om

Urme primitede animale

Urme primitede vegetale

Urme primitede obiecte

III. DUPA FELUL LOR

Urme pozitionaleUrme materialeUrme forma

statice dinamice

de suprafata

vizibile invizibile

d e a d a n c ime

S u b sta n te d e n a tu r a o rg a n i c a

S u b sta n te d e n a tu r a

a n o r g a n ic a

P ro b e d e n a tu ra a n ima l a

P ro b e d e n a tu ra v e g e t a l a d e

s tra t if

ic a re

d e d e s tra t if ic a

re

p e ri fe

ric e

fo r m

a te p r

i n

c a d e r e a

lic

h i d e l o r

IV. DUPA MARIME

Macrourme Microurme

V. DUPA VALOAREA LORN PROCESUL DE IDENTIFICARE

Urme care furnizezaelemente pentru lamurirea

diferitelor imprejurariale savarsirii infractiunii

Urme care ajuta lastabilirea apartenentei

la gen

Urme care ajuta laidentificarea

elementului creator


13/21




7.3 Activiti tehnice ce se desfoar in legtur cu prelevarea urmelor de interes

criminalistic

Pentru aflarea adevarului intr-o cauza penala, organele abilitate trebuie sa aplice principiul roluluiactiv al organelor judiciare inca din momentul luarii la cunostinta (direct sau indirect) despre

comiterea unei infractiuni.Organele judiciare care constata fapte ce constituie infractiuni trebuie sa actioneze, singurisau alaturi de echipa operativa de cercetare la fata locului pentru descoperirea, conservarea,interpretarea, fixarea, ridicarea ambalarea si transportul urmelor aflate la locul faptei.

Totodata, pentru efectuarea examinarilor criminalistice in conditii de laborator, criminalistii potcrea modele pentru comparatie de la obiectele presupuse ca au creat urma respectiva (ex:amprentarea persoanelor).

Principalele activitati tehnice care se desfasoara in astfel de situatii sunt prezentate incontinuare.

7.3.1 Operatii tehnice privind prelevarea urmelor de interes criminalisticIn functie de natura infractiunii comise, de particularitatile locului faptei si de modul deoperare al infractorului, pentru descoperirea urmelor se va cauta sa se reconstituie mintalfiecare faza a desfasurarii activitatii infractionale, parcurgand, atunci cand este posibil, cuatentie traseul infractiunii. Pe parcursul cercetarii, fiecare obiect despre care se presupuneca a fost folosit sau atins de infractor va fi examinat cu grija, pentru a descoperi pe eleventualele urme.

Descoperirea urmelor presupune cercetarea sistematica si amanuntita a loculuisavarsirii unei infractiunii, prin observare nemijlocita sau cu ajutorul unor mijloace tehnice.

In functie de natura si dimensiunile urmei, pentru descoperire se aplica unul din

urmatoarele procedee:a) Macrourmele (urmele vizibile) se descopera cu ochiul liber;b) Urmele latente (invizibile) se descopera prin folosirea unor procedee, precum:- cu fascicul de lumina dirijat incident;- cu aparate optice de marit (microurmele).

O parte insemnata a examinarilor criminalistice se face prin tehnica vizuala. Aceastapresupune utilizarea de mijloace optice cu putere de marire, permitand observarea unordetalii caracteristice, a unor elemente deosebite etc.

In baza cercetarilor stiintifice se poate afirma faptul ca acuitatea vizuala omeneasca sesitueaza la limita zecimilor de milimetru, sub aceasta limita ea devenind foarte redusa.

Vederea binoculara nu mai permite perceperea spatiala pentru obiectele de dimensiunimicroscopice sau pentru detaliile individuale aflate sub aceasta limita dimensionala.Pentru astfel de situatii se folosesc instrumente precum:

Lupa criminalistica, care in functie de caz poate fi in varianta simpla, de laborator,dotata cu sistem de iluminare si uneori cu surse de radiatii UV sau IR. Mai pot fi si de tipbinoculare, fixate pe cap care permite mobilitate si lucrul cu ambele maini.

Microscopul opticeste un instrument foarte utilizat in examinarile de laborator, pentrutraseologie, balistica, tehnica actelor-falsuri, dactiloscopie.

Tipuri de microscoape optice:

a) stereo microscopul - Iarg utilizat in examinarea in relief a supratetei obiectelor. Ofera

o mare claritate in profunzime, chiar daca nu are o acuitate atat de mare ca si microscopulclasic.


14/21




b) microscopul comparator- este un instrument extrem de util, folosit foarte frecvent inexaminarile de balistica si traseologie. Permite compararea a doua obiecte din care unuleste cel in litigiu provenit de la locul faptei (glont, tub cartus, obiect cu urme de spargere,fortare, fire de par), iar celalalt provine de la o sursa certa (arma suspecta, instrumentsuspect ). Un sistem de prisme permite unificarea imaginilor si suprapunerea celor douaobiecte (urme), compararea realizandu-se prin stabilirea continuitatii liniare.c) microscoape in spectru invizibil - IR( intrarosu), UV(ultra-violet) - destinate inspecial examinarii documentelor falsificate (suspecte), urmelor de tragere cu arme de focsi unor urme biologice (sputa etc.).d) microscoape optice cu destinatii speciale- pentru masurarea unor valori unghiulare(ghinturi pe teava armei), pentru masurarea rugozitatii supratetelor, cu grosismente pentrudimensiuni de nivelul milimicronilor.e) microscoape electronice (prin transmisie sau prin baleiaj)- sunt utilizate mai nou inexaminarea urmelor biologice, a urmelor de afumare produse de armele de foc.

Laboratoarele moderne utilizeaza mult tehnica asistata de calculator pentru examinritraseologice, balistice, examinarea actelor:1) prin transparenta;2) sub radiatii UV, IR, gamma, beta, X (folosirea acestor procedee nu aduce moditicari

urmelor, in sensul distrugerii sau deteriorarii);3) prin relevare, folosind tehnici precum: pudrare, aburire cu vapori de iod, tratare cu

solutii chimice;4) folosirea detectoarelor de metale; de radiatii, de gaze etc.;5) folosirea magnetului si a electromagnetului.

7.3.2 Conservarea urmelor

Conservarea urmelor presupune luarea tuturor masurilor necesare pentru protejareaacestora, astfel incat acestea sa nu fie distruse sau deteriorate intentionat sauneintentionat prin actiunea diferitelor persoane, a animalelor sau intemperiilor (zapada,ploaie, vant etc.) pana cand vor fi fixate, ridicate si ambalate.

Exista o serie de procedee ce pot fi folosite pentru conservarea urmelor, in functie denatura urmei, locul unde au fost descoperite, precum si de factorii care pot influentaintegritatea lor.

Distingem urmatoarele procedee:a) acoperirea urmei cu diferite obiecte folosind lazi, cutii, vase, hartie, scanduri etc.;b) incercuirea urmei cu creta, caramida etc.; folosirea acestui procedeu atentioneaza

persoanele sa nu calce (atinga) urma respectiva, oferind in acelasi timp o mai bunavizualizare pe fotografia sau pe filmul judiciar;c) jalonarea si numerotarea urmelor descoperite este o operatiune ce se poate face

inainte sau dupa incercuire si consta in atasarea de numere langa fiecare urma siobiect principal de la fata locului, in vederea individualizarii acesteia;

d) aplicarea unor procedeespeciale, cum sunt: ambalarea obiectelor ce poarta urme demiros, uscarea sangelui la umbra, frigorificarea urmelor biologice, indiguirea urmelor deadancime etc.

7.3.3 Interpretarea urmelor

In sens criminalistic, interpretarea urmelor reprezinta examinarea amanuntita a fiecareiurme si corelarea acesteia cu celelalte elemente din ambianta locului faptei, in vederea


15/21




explicarii mecanismului formarii urmei si obtinerii unor indicii despre factorul creator sidespre imprejurarile comiterii faptei.

La locul faptei, spre exemplu, putem descoperi urmatoarele categorii de urme:- de maini;- ale urmelor de incaltaminte;- create de mijloace de transport;- create de instrumentele de spargere;- de sange sau de alte substante biologice;

In urma interpretarii urmelor de maini putem afla unele date privind numarulpersoanelor, activitatile desfasurate de acestea la locul infractiunii, vechimea urmei, unelemalformatii la nivelul mainii etc.

In urma interpretarii urmelor de incaltaminte se pot obtine informatii privind: numarulpersoanelor, activitatile desfasurate de acestea, directia reala de deplasare, sexul si varstapersoanei care a creat cararea de urme, unele particularitati anatomice sau ale mersuluietc.

In cazul urmelor create de mijloacele de transport putem obtine date privind: tipul, felul,marca vehiculului, directia de deplasare, conditiile care au favorizat comiterea faptei, uneledefectiuni tehnice, viteza de deplasare, date despre incarcatura etc.

Prin interpretarea urmelor de sange sau de alte substante biologice descoperite la fatalocului, putem afla date referitoare la: natura sangelui (uman sau animal), inaltimea de lacare a cazut, activitatile infractionale de la fata locului, directia in care a fost deplasatcadavrul, ce zona a corpului a fost lezata si vechimea leziunii etc.

In timpul interpretarii urmelor descoperite in campul infractional este indicat, pe catposibil, ca acestea sa nu fie deplasate de la locul lor. Daca acest lucru nu este posibil, serecomanda ca interpretarea lor sa se faca dupa ce s-a realizat fixarea urmelor

descoperite.

7.3.4 Fixarea urmelor

La fata locului savarsirii unei infractiuni este necesara fixarea urmelor descoperite. In senscriminalistic, a fixa o urma inseamna a determina natura, calitatea, forma, culoarea,amplasamentul, dimensiunile si pozitia acesteia.

Procedee de fixare a urmelor

1. Prin descriere in:

- procesul-verbal de cercetare la fata locului;- raportul de constatare tehnico-stiintifica sau de expertiza.

2. Cu ajutorul unor mijloace tehnice, precum:- ortografia judiciara;- filmul judiciar;- schita;- desen.

Descrierea urmelor in continutul procesului-verbal de cercetare la fata locului, oferamultiple posibilitati de a arata toate aspectele constatate cu acest prilej. Astfel, in procesulverbal de cercetare la fata locului, in functie de natura urmelor, se vor descrie aspecte cumsunt: numarul urmelor, amplasamentul, forma, marimea, culoarea, dimensiunile urmelorsau obiectelor principale, daca sunt de suprafata sau de adancime, caracteristici ce pot

conduce la identificarea lor (marca, serie, rupturi, zgarieturi etc.).Fixarea prin descriere in procesul-verbal de cercetare la fata locului se facerespectand urmatoarele reguli:


16/21




a) se precizeaza locul descoperirii urmei, indicand distantele fata de diferite puncte dereper fixe (usa, pat, pod, inaltimea fata de sol, podea etc.);

b) se precizeaza cu exactitate natura, dimensiunile, culoarea, tipul, subtipul si calitateaurmelor si a factorilor primitori de urme;

c) se descrie conditiile in care s-au descoperit (exemplu: incapere intunecoasa, beci umedsau apa, in sol umed etc.);

d) se precizeaza starea timpului (vremea): timp senin, vant, ger, ploaie etc.;e) se descriu operatiile tehnico-criminalistice executate la fata locului (metodele de

descoperire, conservare, fixare, ridicare, aplicare si mijloacele tehnice utilizate).Exemplu:

In partea de jos a cercevelei stanga a ferestrei de la sufragerie, gasita in pozitia - deschis

-, au fost descoperite prin relevare cu praf galben fluorescent 3 urme papilare grupate

astfel: 2 urme de tipul bideltic aflate in centrul si in partea interioara a cercevelei si o urma

de tipul sinistrodeltic in partea exterioara, aproximativ in dreptul celor din partea interioara.

Dupa fotografiere, urmele au fost ridicate cu hartie folio de culoare neagra, pe spatele

careia au semnat martorii asistenti, si ambalata in plicul nr. 2 sigilate cu sigiliul nr. __ ."

7.3.5 Ridicarea urmelor

Ridicarea urmelor constituie o activitate obligatorie ce se efectueaza dupa fixarea lor prinprocedeele cunoscute, activitate ce se desfasoara in faza dinamica a cercetarii la fatalocului.

In vederea ridicarii urmelor, se pot aplica diferite procedee, luand in considerareurmatoarea ordine de referinta:1. ridicarea imaginii urmei prin fotografiere sau filmare2. ridicarea urmelor odata cu obiectul purtator

a. ridicarea urmei ca atareb. ridicarea prin transferarec. ridicarea cu ajutorul mulajelor.

1. Ridicarea imaginii urmei prin fotografiere sau filmare este indicata a se aplica inainteaoricarei alte metode de ridicare, deoarece in caz de distrugere sau deteriorare a urmei,sa ramana imaginea acesteia.

2. Ridicarea urmelor odata cu obiectul purtator se aplica ori de cate ori este posibil,respectand urmatoarele reguli:

- obiectul sa nu aiba dimensiuni sau greutate mare;- prin ridicare sa nu se distruga urma si sa nu se produca pagube;

- sa nu se impiedice desfasurarea normala a activitatii la locul respectiv ori sa nu seaduca atingere gradului de confort al persoanelor;- sa nu se puna in pericol viata ori sanatatea persoanelor.


17/21




a) Ridicarea urmei ca atarese aplica in cazul urmelor materie, iar in functie de starea deagregare si de dimensiunile lor se poate folosi una din urmatoarele tehnici:- prinderea cu mana sau cu penseta (protejata uneori cu vata);- desprinderea sau razuirea urmelor de pe suportul pe care se afla;- prin absorbtie cu pipeta, seringa sau cu tampon steril de vata sau tifon;- cu ajutorul magnetului (in cazul metalelor feroase);- prin maturare (cu ajutorul pensulei din par de porc de exemplu);- prin decupare (urmele de vopsea impregnate in textile nu pot fi ridicate decat prin

decuparea materialului).In toate tehnicile de ridicare a urmei ca atare se va avea grija ca prin ridicare sa nu se

distruga si sa nu se modifice urmele.b) Ridicarea prin transferare se aplica in cazul urmelor create prin depunere ori prindetasare de pulbere de pe suprafete dure, ori in cazul urmelor papilare relevate cu diferitepulberi, transferarea realizandu-se pe folii adezive. Metoda aceasta se foloseste doar insituatia in care ridicarea cu obiectul purtator nu este posibila si numai dupa ce urma a fostfotografiata la scara. Pentru a avea forta probanta, este indicat ca pe spatele hartiei foliosa se noteze locul de unde a fost ridicata si sa semneze martorii asistenti.c) Ridicarea urmelor cu ajutorul mulajelor.Acest procedeu se foloseste in situatiile incare in campul infractiunii sunt descoperite urme de adancime (create de incaltaminte, demijloace de transport, de instrumente de spargere, ori de animale), dupa fotografierea saufilmarea lor la scara, folosind mulajul de ghips, parafina, plastilina etc.

7.3.6 Ambalarea urmelor

Pentru a putea fi protejate pe timpul transportului de la locul ridicarii pana la laboratorulcriminalistic ori la alte laboratoare, urmele se vor ambala in plicuri, pachete, cutii,recipiente etc., in raport de natura flecareia (ex: mulajul de ghips in cutii, lichidele inflacoane sterile, hartia folio cu urmele papilare se ambaleaza in plicuri).

Ambalarea urmelor ori obiectelor purtatoare de urme se face cu respectareaurmatoarelor reguli:- se alege tipul de ambalaj corespunzator naturii urmei;- fiecare urma se ambaleaza separat;- ambalajul sa asigure protectia urmei sau obiectului purtator de urma;- se sigileaza ambalajul pentru a inlatura posibilitatea pierderii ori inlocuirii urmei sau

obiectului purtator de urma;- se eticheteaza ambalajul, pe eticheta consemnandu-se cel putin urmatoarele date: ce

urma contine, de unde si cand a fost ridicata, semnaturile organului de cercetare

penala si ale martorilor asistenti;- daca se impune, se vor face si alte mentiuni, cum sunt: "fragil", "a nu se rasturna", "ase feri de umezeala" etc.


18/21




Ambalarea urmelor si a corpurilor delicte are o importanta deosebita in procesulcercetarii locului infractiunii, deoarece prin procedee si tehnici specifice se evitadistrugerea sau deteriorarea urmelor infractiunii sau a obiectelor care au folosit lasavarsirea acesteia, putand fi folosite ulterior la identificarea autorului faptei penale.

Ambalarea urmelor pune probleme dificile, mai ales cand sunt fragile, volatile oriperisabile (secretii biologice, tesuturi organice, produse petroliere, alimente s.a.). Pentruca obiectele purtatoare de urme sa poata fi transportate de la locul faptei la laboratorul deexpertiza criminalistica trebuie respectate anumite reguli care s-au fixat in practica demanipulare a acestor obiecte. Ca regula generala, orice urma se ambaleaza separat infunctie de locul unde a fost descoperita.Exemple:

1) daca sunt mai multe fire de par intr-un singur loc, se ambaleaza separat;2) daca se afla un smoc de par intr-un singur loc, se ambaleaza in intregime;3) daca sunt fragmente de hartie se ambaleaza separat pe teancuri de fragmente, asa

cum s-au descoperit;4) atat petele de sange, cat si imbracamintea sau obiectele purtatoare de urme de sange

se usuca la temperatura camerei inainte de a fi ambalate, pentru a se eliminaposibilitatea alterarii rapide a urmelor sanguinolente;

5) se va evita ambalarea urmelor de sange (sau a altor urme biologice) in pungi sau sacide plastic;

6) tesuturile organice vor fi ambalate de catre medicul legist;7) indiferent de forma in care se descopera (solida, lichida, pe un anumit suport), toxicele

(substantele ce Ie contin) se ambaleaza separat, in recipiente perfect curate.Capacitatea recipientelor va fi corespunzatoare cantitatii ridicate;

8) se interzice ambalarea substantelor toxice in pungi (plicuri) de hartie deoarece

acestea se pot dezlipi, rupe sau imbiba cu toxic si exista pericolul ca persoanele careIe manuiesc, necunoscand natura lor, sa se intoxice. De asemenea, unele toxice isimodifica proprietatile in contact cu aerul, se altereaza, se volatilizeaza, viteza acestortransformari fiind invers proportionala cu cantitatea ridicata;

9) obiectele sau produsele vegetale care pot contine urme toxice nu se usuca inainte deambalare, deoarece exista riscul pierderii toxicelor volatile;

10) gazele toxice se ridica de specialisti in recipiente anume destinate;11) nu se admite ambalarea hartiilor arse in recipiente cu vata deoarece fibrele acesteia

adera la supratata hartiei si cu ocazia detasarii lor urmele se faramiteaza;12) fiecare ambalaj este sigilat si etichetat. Pe fiecare eticheta se mentioneaza cel putin:

- numarul de ordine- ce reprezinta- data si locul recoltarii- calitatea- numele si semnatura celui care a ridicat-o si ale martorilor asistenti.

7.3.7 Ambalarea unor ob iecte purtatoare de urme

Ambalarea obiectelor purtatoare de urme papilare:

- bucatile sparte de geam care pot contine urme papilare se vor ambala in cutii de cartonsprijinite de dopuri de pluta, astfel ca cele doua fete purtatoare de urme sa nu vina in

contact cu peretii cutiei;- paharele se pot ambala intre doua scandurele, legate de-a curmezisul cu o sfoara, inpartea de jos fixate cu cateva tinte;


19/21




- inscrisurile si orice obiect din hartie, despre care se presupune ca poarta urme latentede maini, se ambaleaza cu grija in cutii de carton, asa cum au fost descoperite, fara ase aduce atingere valorii documentului sau a se distruge urmele.

Ambalarea obiectelor purtatoare de urme de dinti:

- alimentele purtatoare de astfel de urme vor fi astfel conservate pentru a se prevenialterarea sau deformarea acestora (untul sau ciocolata se pastreaza la temperaturascazuta);

- fructele care contin urme de dinti se introduc intr-o solutle de formol sau suntimpachetate intr-o hartie imbibata cu aceasta solutie.

Ambalarea urmelor de sange:

- urmele de sange ridicate de pe sol se vor impacheta impreuna cu substratul recoltat incolete de carton astfel incat sa nu se produca faramitarea;

- diferitele suporturi care contin urme sanguine se ambaleaza in hartie curata.Ambalarea urmelor de saliva:

- se va ambala in stare uscata obiectul care contine urma si se va expedia urgent lalaboratorul de specialitate pentru a nu se distruge antigenele.

Ambalarea urmelor de fluide umane si a altor tesuturi moi:

- panza sau tamponul pe care a fost ridicata urma se usuca si se ambaleaza in hartiecurata;

- urmele de tesuturi organice se vor ambala in recipiente cu lichid fixator-conservator incare se mentine o temperatura de +4oC. Recipientele vor fi prevazute cu dopuri desticla rodate. Pe una din suprafetete coletului se va face mentiunea "fragil";

- eprubetele care contln secretii biologice trebuie pastrate la frigider.Ambalarea firelor de par:

- firele de par se ambaleaza in eprubete sau plicuri separate (din plastic), in functie de

locul unde au fost descoperite, pentru a se pastra intacte depunerile de pe tija firului.Se vor ridica acele fire care au radacina, aceasta ajutand la identificarea persoaneicareia ii apartine firul de par.

Ambalarea urmelor olfactive:

- panza speciala pe care a fost ridicata urma de miros va fi introdusa intr-un vas de sticlasteril, care va fi inchis ermetic. Astfel conservata, urma va putea fi pastrata multi ani,avand desigur mentlonate pe vas locul, data si modul de ridicare.

Ambalarea urmelor de toxice

- substantele toxice si urmele care sunt sau contin substante toxice, daca se afla in staresolida (pulverulenta, cristalizata), se ambaleaza in borcane din sticla sau pungi din

material plastic rezistente care, inainte de utilizare, se incearca prin insuflarea unuicurent de aer pentru a Ii se stabili integritatea sau eventualele fisuri. Inchidereaacestora se face cat mai etans posibil;

- substantele toxice sub forma lichida se ambaleaza in recipiente din sticla. Pentruinchiderea recipientelor ce nu sunt prevazute cu dop, filet sau din sticla se utllizeazadopuri din pluta sau din cauciuc, imbracate intr-o folie de material plastic. Dopurileutilizate vor fi intotdeauna perfect curate si lipsite de miros;

- fiolele pline sau goale care contin sau au in continut substante toxice se invelesc intaiin vata si apoi se ambaleaza in cutii (borcane). Daca gatul fiolei este spart seprocedeaza la ambalare numai dupa inchiderea orificiului existent, pentru a nu se

pierde urmele de toxic ramase. Daca fiola este sparta in mai multe parti, aceasta nu semai protejeaza cu vata, ci se introduce direct intr-un tub de sticla sau material plastic.Ambalarea urmelor de sticla


20/21




- se face astfel incat sa nu se stearga celelalte urme ce se gasesc pe cioburile(particulele) ridicate;

- daca se descopera pe un perimetru restrans mai multe fragmente de sticla care facparte din acelasi intreg este recomandabil ca ambalarea sa se faca dupa reconstituireaintregului, ce se va realiza cu grija, pentru a nu se distruge celelalte urme.

Ambalarea urmelor de hartie

- se va efectua in vase, cutii din material plastic sau din sticla pentru a Ie feri de actiuneaagentilor atmosferici sau a celor chimici, pentru a se pastra integritatea, mirosul siaspectul lor, pentru a nu se desprinde scamele de hartie sau distruge eventualele urmede alta natura, pentru a nu se scurge cenusa;

- ambalajele vor fi uscate si curate pentru a nu impurifica urmele de hartie si substantelecare au aderat la ele si a nu deteriora diferitele urme, scrisuri sau semne;

- indiferent de forma (fragmente arse sau nearse, scrumizate etc.) urmele de hartie nu seamesteca, ci se ambaleaza separat, numerotandu-se ordinea descoperirii lor.

Ambalarea urmelor metalice de natura neferoasa

- urmele de natura metalica pot fi ambalate impreuna cu obiectul purtator (imbracaminte,panza de bomfaier, pila etc.) dar numai atunci cand nu exista pericolul desprinderiiparticulelor;

- se face in cutii de sticla sau de material plastic transparent.Ambalarea urmelor de vopsea

- ambalarea particulelor de vopsea se va face in cutii de carton pentru a se evitafaramitarea lor pe timpul transportului;

- in unele cazuri, ambalarea urmelor de vopsea se va face in eprubete care vor fiprotejate in modul aratat la punctele anterioare;

- daca se ridica obiecte purtatoare de urme de vopsea, ambalarea lor se va face in cutii

de lemn sau carton astfel incat zonele unde se afla urmele sa fie protejate cat mai bine.Ambalarea produselor petroliere- se va face in pungi de polietilena bine legate sau in recipiente din sticla astupate etans,

pentru a nu se volatiliza.Ambalarea corpurilor delicte

- Ambalarea instrumentelor care au folosit la savarsirea infractiunii (Ieviere, ciocane,clesti, surubelnite, fierastraie, speracle, cutite, arme, etc.) se realizeaza in conditiiimpuse de necesitatea protejarii urmelor de maini, biologice ori de alta natura, aflate peaceste corpuri delicte.Corpurile delicte sunt ambalate separat cum au fost descoperite, in cutii de carton, fiind

sprjinite de dopuri de pluta sau legate de unul din peretii cutiei de carton, pentru ca urmelesa nu se stearga.Exemplu: cutitele se ambaleaza cu ajutorul unui dop de pluta in care se infige varfulcutitului si apoi sunt legate de o placa de carton.Fiecare ambalaj este sigilat avand indicat pe eticheta cel putin urmatoarele:- locul si timpul cand s-a descoperit;- metodele folosite la ridicare;- numele si semnatura celui care a ridicat corpul delict si a martorilor asistenti.Armele de foc

- Aspecte specifice privind ambalarea urmelor:

- gura tevii armei se leaga cu o bucata de panza pentru a nu patrunde nimic in timpultransportului si a nu se pierde nimic din continutul tevii;


21/21


- diferitele substante depuse pe arma (exemplu: fire de par, sange) se introduc ineprubete, indicandu-se locul unde au fost descoperite;

- pulberea (arsa, nearsa), vaselina, uleiul etc. se introduc separat in eprubete curate sibine uscate;

- suruburile, fragmentele de arcuri sau alte piese de dimensiuni mici se ambaleazaseparat pentru evitarea pierderii unor microurme, folosindu-se cutii captusite cu vata ;

- arma se acopera cu hartie curata si se ambaleaza intr-o cutie potrivita pentru evitareasocurilor. Daca in conditii normale arma poate fi ambalata asa, in ipoteza prezenteiunor urme biologice (sange sau tesuturi moi, pe teava sau chiulasa) atunci aceasta seva ambala intr-o cutie fixata de partile pe care nu sunt urme si folosindu-se materiale cusuprafata neteda, neabsorbanta ;

- incarcatorul si cartusele descoperite in arma sau in jurul ei, precum si tuburile siproiectilele trase se ambaleaza separat in hartie, introducandu-se apoi in plicuri saucutii mici.Se interzice:

- introducerea de corpuri de vata sau alt material pe gura tevii;- aplicarea etichetelor sau inscrierea de mentiuni direct pe proiectile pentru a se evita

deteriorarea urmelor. Aceste mentiuni se scriu pe etichete care se leaga de proiectileori se introduc in tuburi.Spre deosebire de celelalte corpuri delicte ambalate, in cazul armelor de foc, pe

etichete care insotesc coletul se mai fac cel putin urmatoarele precizari:- seria armei;- daca a fost sau nu incarcata.

Acelasi procedeu de ambalare, indicare a datelor si sigilare a coletelor se aplica si incazul corpurilor delicte ridicate de la persoanele banuite de a Ie fi folosit in scop de

infractiune, pentru examinarea lor la laboratorul de expertiza criminalistica.

7.3.8 Transportul urmelor si a corpurilor delicte

Impreuna cu celelalte activitati specifice care se desfasoara in cadrul procesuluiidentificarii autorului faptei penale, transportul urmelor si corpurilor delicte are o importantacapitala. Prin urmare, el trebuie sa se faca in conditii optime pentru ca urmele si mijloacelemateriale de proba care au constituit obiectul cercetarii infractiunii sa ajunga la laboratorulde expertiza criminalistica asa cum au fost ridicate.

Transportul urmelor de sange si a altor urme de natura biologica: se transporta curapiditate, fiind pastrate pe intregul traseu la o temperatura scazuta (minus 18 grade) in

frigidere mobile, lazi cu gheata carbonica.Transportul urmelor de toxice: se va face in cel mai scurt timp posibil de la ridicare sicu respectarea dispozitiilor legale, de persoane instruite special si numai dupa luareatuturor masurilor in vederea eliminarii posibilitatii spargerii recipientului in care s-a recoltat,a scurgerii sau alterarii. Se interzice expedierea prin posta a substantelor si produselortoxice, existand riscul producerii de intoxicari, ca urmare a spargerii ambalajelor sau ascurgerii continutului lor.

Transportul urmelor de sticla: se va face evitandu-se in mod deosebit socurile siloviturile de alte obiecte.

Date post:	02-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	elena-claudia-stirbu
View:	297 times
Download:	3 times

trusa criminalistica

Documents