Cuprins Introducere Capitolul 1. Considera ţii generale. 1.1 Noţiunea şi clasificarea mijloacelor tehnico- ştiinţif ice criminalistice. 1.2 Pri nc ipa lele pro ble me care treb uie clar if ic ate la cercetarea furturilo rsă!rşite prin pătrundere. Capitolul 2. "portul mijloacelor tehnico-ştiinţifice criminalistice !n cadrul efectuării unor acţiuni de cercetare a furturilor sa!rşite prin pătrundere. 2.1 #olosirea mijloacelor tehnice !n procesul cerce tării la faţa locului a furturilorsa!rşite prin pătrundire. 2.2 " plicarea mi jloacelor tehn ice !n cadrul efectuări i altor acţiuni de urm arire penală la cercetarea fur turilo r sa!rşite prin pătrundere. 2.$ %olul m ijloacelor teh nice !n efectuarea e&perti' elor crim inalis tice dispuse !n procesul cercetării furturi lor . 2.( Contribuţia m ijloacelor teh nice crim inali stice !n actiitatea de preenire a furturilor. )ncheiere *ibliografie Introducere.
%elaţiile de proprietate sunt cunoscute pe bună dreptate+ drept cele mai
importante relaţii economice materiale. Constituţia %epublicii ,oldoa
reglamentea'ă dreptul la proprietate+ ocroteşte relaţiile de proprietate+ defineşte
drepturile şi obligaţiile participanţilor la aceste raporturi.
reptul la proprietate poate să apară !n urma unor actiităţi fireşti+ legale prin
cumpărarea unor bunuri+ moştenirea acestora+ !n urma respectării şi !ndeplinirii
condiţiilor unor contracte+ dar pot aparea şi !n urma unor acţiuni ilicite ca
sustragerea anumitor bunuri+ nee&ecutarea clau'elor unor contracte etc.
)n perioada de tran'iţie la economia de piaţa+ transformările !n toate sferele
societăţii s-au manifestat prin !nrrăutăţirea nielului de trai al oamenilor. alariile
şi pensiile mi'ere+ somajul+ lipsa surselor de e&istenţă au sporit să!rşireafurturilor proprietăţii de orice formă.
"nali'a dinamicii să!rşirii infracţiunilor de furt ne arată+ că furturile să!rşite
prin pătrundere prealea'ă şi constituie apro&imati /0 din numarul total de
infracţiuni.
Pericolul social sporit+ al acestei categorii de infracţiuni+ este determinat de
faptul că+ pentru a comite infracţiunea+ faptuitorul depune anumite eforturi+ pentru a depăşi obstacole+ folosind cu ingenio'itate instrumente şi mecani'me
sofisticate.
Pentru descoperirea acestor infracţiuni organele de cercetare penală trebuie să
recurgă la aplicarea dierselor mijloace tehnico-ştiinţifice criminalistice de către
colaboratori cu o temeinică pregatire !n scopul descoperirii şi atragerii la
raspundere penală a infractorilor cu repararea prejudiciului material pricinuit
părţilor ătămate.
Cunosc!nd starea deplorabilă !n actiitatea de descoperire a acestor infracţiuni
am !nceput să caut direcţiile de !mbunătaţire a situaţiei.
na din căile corecte !n actiitatea organelor de cercetare penală este
utili'area profesionistă a mijloacelor tehnico-ştiinţifice criminalistice. "cest
subiect a fost ales ca temă a te'ei de licenţa. #iind desfaşurat !n două capitole am
!ncercat să dau o caracteristică generală a mijloacelor teh'nico-ştiinţifice. "m
conturat principalele probleme care trebuie clarificate la cercetare furturilor
să!rşite prin pătrundere.
)n capitolul doi al te'ei am descris rolul+ metodele şi procedeele principale de
folosire a mijloacelor tehnice+ !n cadrul efectuării principalelor acţiuni procesuale
!n cercetarea furturilor să!rşite prin pătrundere.
tudierea unor lucrări ştiinţifice al autorilor ruşi+ rom!ni şi celor din ţările
3uropei 4ccidentale+ anali'a practicii judiciare actuale ne oferă e&emple concrete
că neglijarea sau folosirea incorectă a tehnicii criminalistice ne depărtea'ă de
momentele aflării adeărului+ identificarea şi tragerea la răspundere penală a
faptuitorului.
Coloborarea cu lucrătorii practici din ,.".I. ne-au permis să facem ocaracteristică a dinamicii acestor infracţiuni+ am obţinut posibilitatea de ilustra
te'a cu imagini ale tehnicii de ultimă oră utili'ată !n actiitatea de inestigaţie a
1.1Noţiunea şi clasificarea mijloacelor tehnico-ştiinţifice
criminalistice.
Cu!ntul tehnica proine de la cu!ntul greacesc 5 tehne 5 6 meşteşugărie. Prinnoţiunea de 5 tehnică 5 se !nţelege totalitatea mijloacelor create şi folosite de om
!n actiitatea sa făuritoare. %eflect!nd !n forma materiali'ată e&perienţa umană+
tehnica asigură eficienţa şi productiitatea muncii şi deci constituie unul dintre
factorii determinaţi ai progresului social.
7ehnica este produsul ştiinţelor naturale şi+ prin urmare+ orice progres al
acestora duce la crearea unor mijloace tehnice noi+ care penetrea'ă impetuos
toate domeniile ieţii sociale. "ceasta ne face să credem că tehnica criminalistică
a apărut ca o consecinţă a pătrunderii reali'ărilor ştiinţelor naturale !n justiţia
penală+ faori'ată+ fireşte+ de necesitatea perfecţionării actiităţii de urmarire
penală. e la folosirea oca'ională a unor instrumente !n cautarea urmelor
infracţiunelor să!rşite+ !n criminalistică+ s-a trecut treptat la aplicarea intensă+ !n
direct sau adapt!ndu-le la specificul actiităţii judiciare+ a celor mai moderne
instrumentare şi mijloace tehnice. "ctul de justiţie !n actualele condiţii+ impunefolosirea pe scară din ce !n ce mai largă+ a celor mai aansate metode şi mijloace
tehnico-ştiinţifice+ !n actiitatea de preenire şi combatere a infracţiunelor+
precum şi largirea posibilităţilor de cercetare ale laboratoarelor criminalistice care
c. ă aprecie'e şi să alorifice !n deplină cunoştinţă de cau'ă re'ultatele
e&perti'elor criminalistice !n procesul judiciar.
)n pre'ent+ nu se mai poate nega faptul că fiecare subiect oficial chemat să
participe la reali'area actului de justiţie trebuie să fie mai mult dec!t ai'at
asupra metodelor şi mijloacelor tehnico-ştiinţifice de care dispune
Criminalistica+ c!t şi asupra posibilităţilor reale ale acesteia clarificare a
!mprejurărilor !n care a fost să!rşită o infracţiune+ precum şi de identificare a
subiecţilor faptei penale1.
Preocupările ulterioare au adus la sistemati'area mijloacelor tehnice şi a
proceselor de utili'are a lor+ !n funcţie de natura obiectelor şi scopul cercetărilor
criminalistice. "ctualmente tehnica criminalistică repre'intă un sistem argumentat ştiinţific de
mijloace tehnice şi metode priind utili'area lor de către organele cu funcţii de
urmarire penală+ precum şi de către e&perţi+ !n ederea descoperirii+ e&aminării şi
administrării probelor necesare pentru stabilirea adeărului !n procesul judiciar+ !n
scopul descoperirii şi preenirii infracţiunelor 2.
<orbind despre clasificarea mijlocelor tehnico-ştiinţifice putem spune cămijloacele tehnico-ştiinţifice de care dispune practica criminalistică pot fi
clasificate după mai multe criterii. "stfel+ după proenienţa lor+ deosebim
mijloace şi metode fi'ice+ chimice+ biologice9 după natura lor 6 aparate+
dispo'itie+ utilaje+ instrumente+ materiale9 după destinaţia funcţională 6
fotografice+ acustice+ mecanice+ de modelare şi transferare a urmelor+ de căutare a
obiectelor ascunse sau greu perceptibile9 au&iliare 6 instrumente+ rechi'ite pentru
scris+ pentru desenul grafic+ articole de ambalare etc1 #ără a pune la !ndoială
!nsemnatatea clasificărilor menţionate considerăm că+ practic+ mai re'onabilă este
clasificarea mijloacelor tehnico-ştiinţifice criminalistice după scopul preconi'at
prin folosirea lo2. Potriit acestui criteriu+ mijloacele tehnico-ştiinţifice !n discuţie
se !mpart !n trei categorii8
1 Paul =. >ir?+ Crime inestigation+ Ph@sical 3idence and the Police =aborathor@. Interscience.-NeA Bor?81::0+ p. 0.2 DEFGHJG K.L+ JGDMOH OQFRFHEFMFOH+- SJOGH+ 1:;2+ p. T1.1 UJVHQDOJ W. L. LHXVJ-MDYFVDOFD QDZMGH G EDZMGDJ[ \QHOMFOD+-]FDG+ 1:;(+ p. 1(.2 ,ircea I.+ Criminalistica+-Iaşi+ 1::2+ p. 1(.
concretă+ a bunurilor furate+ oferă posibilitatea urmaririi lor+ !n ederea
identificării şi recuperării acestora+ precum şi a prinderii făptuitorilor.
2. tabilirea e&actă a locului şi momentului sa!rşirii faptei are semnificaţii
juridice multiple de e&emplu+ !n funcţie de locul din care s-a sustras+ furtul
poate fi simplu sau calificat ^ furt !ntr-un loc public sau !ntr-un mijloc de
transport !n comn _.
eterminarea momentului sa!rşirii furtului este importantă+ pe de o parte+
pentru !ncadrarea faptei !n categoria furtului+ atunci c!nd este luat un bun ce
aparţine !n !ntregime sau !n parte faptuitorului+ dar care se găsea !n posesia
sau deţinerea legitimă a altei persoane. Pe de altă parte+ comiterea faptei !n
timpul nopţii ori al unei calamităţi conduce !n conformitate cu art. 2; C.P.al %om!niei+ la !ncadrarea acesteia !n categoria furtului calificat.
tabilirea precisă a locului şi momentului furtului pre'intă interes pentru
cercetarea criminalistică a faptei+ !n primul r!nd pentru urmele ce pot fi
descoperite la faţa locului şi care pot conduce la identificarea autorului. ,ai
este posibilă+ de pildă+ delimitarea mai e&actă a cercului de bănuiţi+
erificarea modului !n care şi-au petrecut timpul+ !n ipote'a !n care uniiinocă alibiuri+ selecţionarea marturilor din r!ndul persoanelor care ar fi putut
percepe actele infracţionale ş.a.
$. Indentificarea mijloacelor şi metodelor folosite !n să!rşirea infracţiunii
sereşte la !ncadrarea juridică a faptei !n categoria furtului simplu ori
calificat. 7otodată+ a fi posibilă conturarea modului de operare+ aspect
important pentru organele de urmărire penală !n determinarea cercului de
suspecţi+ fiind recunoscută speciali'area unor infractori pentru furturi din
bu'unare+ din locuinţe+ folosindu-se de anumite prete&te+ calităţi+ deghi'ări
etc.
(. Identificarea făptuitorului şi a participanţilor la sa!rşirea furtului+ pe l!ngă
importanţa sa cunoscută+ este absolut necesară pentru conturarea formelor
calificate ale furtului şi pentru stabilirea e&actă a răspunderii penale ce
reune fiecărui coautor ori complice+ !n funcţie de contribuţia aută lasa!rşirea infracţiunii+ la tainuirea bunurilor sau la faori'area infractorului.
0. Identificarea persoanei atamate+ operaţie care trebuie priită sub două
aspecte8
a_ )n primul r!nd+ frecent se impune !n practica identificarea posesorului
unor bunuri furate şi descoperite asupra autorului. e e&emplu+ s!nt dese
ca'urile !n care se sa!rşesc furturi din apartamente+ din autoturisme+ de la
sericiu+ bunurile sustrase fiind ascunse ori folosite de făptuitor !n deerse
moduri+ inclusi puse !n !n'are. )n asemenea !mprejurări+ este neoie să se
procede'e la stbilirea persoanelor cărora le-au apărţinut aceste bunuri.
b_ )n al doilea r!nd+ identificarea persoanei atamate repre'intă o sarcină
deosebită !n ca'ul c!nd infractorul cu intenţia de a sa!rşi furtul a pătruns !n
locuinţă şi ă'ănd că proprietarul este acasă sa!rşeşte un atac t!lharesc+ !n careictima se află !n stare de inconştienţă datorită iolenţelor la care a fost supusă
sau chiar a murit !n urma le'iunilor proocate de răufăcător.
T. tabilirea condiţiilor care au faori'at sa!rşirea infracţiunii repre'intă o
sarcină cu un caracter preenti+ !n sensul sprijinirii+ a !ndrumării celor !n
drept să ia măsuri eficace de asigurare a securităţii+ a pa'ei bunurilor.
atorită neglijenţei sau lipsei unui elementar simţ de preedere+ deseoriinfractorii s!nt 5 initaţi 5 să sa!rşescă furtul. e e&emplu+ obişnuinţa unor
persoane+ mai ales femei+ de a umbla cu poşetele deschise+ mai ales !n locuri
aglomerate+ lăsarea !n autoturisme la edere a unor obiecte de aloare sau
tentante+ nesupraegherea bagajilor !n stanţii.
%e'ultate po'itie !n inestigarea infracţiunilor de furt pot fi obţinute !n
ca'ul studierii minunţioase a tuturor circumstanţelor !n care a aut loc fapta
ilicită+ aprecierea corectă a mijloacelor materiale de probă administrate cu
trasarea unor direcţii şi acţiuni concrete care la r!ndul lor or fi !ndeplinite
de cercetare+ garant!nd+ !n cele din urmă+ stabilirea adeărului !n conformitate
cu cerinţele legislaţiei !n igoare.1
in cele e&puse+ deine eident că dotarea organelor de anchetă cu
mijloace performante şi utili'area metodelor moderne de cercetare la faţa
locului şi de efectuare a altor acţiuni de urmărire penală sunt condiţii
idispensabile consolidării nielului ştiinţific al justiţiei penale. %olul principal
!n acest sens !i aparţine criminalisticii+ prin intermediul căreia reali'ările
ştiinţelor naturale sunt preluate şi adoptate le scopurile probaţiunei.
<orbind despre folosirea mijloacelor tehnice !n procesul cercetării la faţa
locului a furturilor să!rşite prin patrundere trebuie să prece'ăm esenţa
termenilor 5 pătrundere 5+ 5 !ncapere 5+ 5 alt loc de de depo'itare 5+ 5 locuinţa5 şi ce !nseamnă cercetarea la faţa locului.
)n pct. 21 al otăr!rii Plenului udecătoriei upreme a %epublicii
,oldoa din T./.1::2+ Nr. 0 5 Cu priire la practica judiciară !n procesele
penale despre sustragerea aerii proprietarului 5 prin noţiunea 5 !ncăpere 5 se
!nţeleg construcţiile+ edificiile+ hambarele+ garajele şi alte construcţii
gospodăreşti+ menite pentru amplasarea bunurilor materiale. 3a poate fi at!t permanentă+ c!t şi temporară+ staţionară sau mobilă.1
)n aceeaşi otăr!re a Plenului udecătoriei upreme a %epublicii ,oldoa
se lămureşte că prin 5 alt loc pentru depo'itare 5 trebuie de !nţeles8 sectoarele
de teritoriu+ inclusi curţile caselor menite pentru păstarea permanentă sau
temporară a bunurilor+ utilate cu un gard ori mijloace tehnice+ fie asigurate cu
altă pa'ă9 maga'inele auto+ limu'inele+ refrigeratoarele+containerele+ safeurile
şi alte asemenea amplasamente destinate păstrării. 7otodată+ sectoarele de
teritoriu+ folosite nu pentru păstrare+ ori de e&emplu+ pentru cultiarea cărea
producţii+ nu se referă la noţiunea 5 alt loc pentru depo'itare 5.2
1 oraş .+ Criminalistica+-Chişinău+ 1::T+ p. 01.1 Culegere de hotăr!ri ale Plenului udecătoriei upreme a %epublicii ,oldoa. ^ 1:: 6 1::$ _.-Chişinău8,inisterul ustiţiei al %epublicii ,oldoa+ 1::(+ p. /:.
2 Culegere de hotăr!ri ale Plenului udecătoriei upreme a %epublicii ,oldoa. ^ 1:: 6 1::$ _.-Chişinău8,inisterul ustiţiei al %epublicii ,oldoa+ 1::(+ p. /:.
)n pct. 21 al otăr!rii Plenului udecătoriei upreme a %epublicii
,oldoa din T./.1::2+ Nr. 0 5 Cu priire la practica judiciară !n procesele
penale despre sustragerea aerii proprietarului 5+ prin noţiunea 5 locuinţă 5 se
!nţelege !ncăperea menită traiului permanent sau temporar al persoanelor+ !n
care se află aerea de care dispun acestea+ sau o parte din ea. e asemenea+
se au !n edere părţile componente ale locuinţei ^ ca !ncăpere unitară _+ !n
care persoanele pot să nu se afle sau să nu locuiască nemijlocit o perioadă de
timp. )n afară de aceasta+ prin 5 locuinţă 5 se are !n edere nu numai
!ncăperile de locuit ^ odăile+ antreurile+bucătăriile _ dar şi cele care sunt
nemijlocit !necinate cu acestea+ alcătuind un tot !ntreg+ cum ar fi balcoanele+
lodgiile+ iar !n casele indiiduale 6 tin'ile+ podurile+ subsolurile etc. $
)n pct. 21 al otăr!rii Plenului udecătoriei upreme a %epublicii
,oldoa din T./.1::2+ Nr. 0 5 Cu priire la practica judiciară !n procesele
penale despre sustragerea aerii proprietarului 5 prin 5 pătrundere 5 se are !n
edere intrarea ilegală+ pe ascuns sau deschis+ !ntr-o !ncăpere+ alt loc pentru
depo'itare sau locuinţă !n scopul să!rşirii furtului+ jafului sau t!lhariei. 3a
poate fi comisă at!t cu !nfr!ngerea obstacolelor şi re'istenţei+ c!t şi fărăaceasta. Pătrunderea poate fi reali'ată+ de asemenea+ cu ajutorul
dispo'itielor cu care infractorul e&trage obiectele materiale sustrase+ fără a
intra !n locul corespun'ător .1
Cercetarea la faţa locului constitue una dintre cele mai comple&e şi
importante actiităţi+ ale cărei re'ultate condiţionea'ă de cele mai multe ori+
nu numai direcţia ci !nsaşi finalitatea inestigaţiilor ce se efectuia'ă !n cau'a
dată.
)ntr-adeăr+ locul unde făptuitorul şi-a desă!rşit actiitatea infracţională+
locul unde s-au produs consecinţele infracţiunii+ sau+ care !n orice mod
$ Culegere de hotăr!ri ale Plenului udecătoriei upreme a %epublicii ,oldoa. ^ 1:: 6 1::$ _.-Chişinău8,inisterul ustiţiei al %epublicii ,oldoa+ 1::(+ p. /:.
1 Culegere de hotăr!ri ale Plenului udecătoriei upreme a %epublicii ,oldoa. ^ 1:: 6 1::$ _.-Chişinău8,inisterul ustiţiei al %epublicii ,oldoa+ 1::(+ p. /:.
conseră date+ urme legate de să!rşirea faptei+ constituie sursa celor mai
ample şi totodată mai fidele informaţii.2
Cercetarea minuţiosă a locului faptei de către grupul operati+ cu
atragerea ecinilor ca martori+ constitue punctul de plecare a anchetei şi este
esenţial !n descoperirea a crimelor ne demonstrea'ă urmatorul e&emplu8
)n C.P.. *uiucani a parenit informaţia despre săărşirea unui furt.
`rupul operati !n componenţă căruia !ntra anchetatorul+ lucratorul poliţiei
criminale şi specialistul - criminalist a !nceput lucrul cu cercetarea uşii de
!ntrare+ ascultarea ictimelor infracţiunii şi a persoanelor care aeau acces !n
apartamentul dat. #iica ictimei a arătat+ că !n apartament domicilia'ă mama
ei+ care !n timpul de faţă se afla la lucru peste hotoarele %.,. =ucruri preţioase !n apartamentul nu erau+ deoarece+ !nainte de a pleca+ mama a
predat lucrurile preţioase spre păstrare. )n procesul cercetării locului
să!rşirii faptei s-a stabilit+ că hoţii au pătrtuns !n apartament prin fereastra de
la bucătărie ^ apartamentul se afla la primul etaj_. e pe pera' au fost
ridicate două urme de !ncalţăminte+ mărimea !ncalţămintei (2. e asemenea
la bucătărie au fost descoperite resturi de m!ncare şi resturi de la ţigăriieftine. "mprentele digitale nu au fost descoperite. )n toate camerele au fost
descoperite chibrite arse. 7oate hainele din dulapuri au fost aruncate pe
podea. #iica ictimei a obserat că au despărut8 o magnetola mică+ c!tea
casete audio şi un pachet de sapun. =a cercetarea mai detaliată s-a stabilit+ că
!n casă au rămas obiecte de cristal şi alte obiecte preţioase+ inclusi
telei'orul şi aparate de telefon la care infractorii au taiat cablurile. " fost
descoperit şi cuţitul+ care apărţinea ictimei+ cu care infractorii au taiat
cablurile telefonice. -a stabilit+ că !n timpul sa!rşirii furtului !n apartament
nimeni nu se afla. upă urmele descoperite la faţa locului anchetatorul a
făcut conclu'ia+ că furtul a fost sa!rşit de către două persoane ^ la faţa
locului au rămas 2 furculiţe cu care au m!ncat infractorii _+ după construcţia
uscăţii deoarece au patruns prin fereastră de la bucătorie+ care n-au atins
majoratul+ reeşind după obiecte pe care au ales infractorii ^ numai
casetofonul echi+ şi c!tea casete audio_. e asemenea anchetatorul a
presupus ca infractorii nu locuesc !n sectorul dat şi acest apartament l-au
găsit !ntămplator prin metoda controlului cu soneria ^ au sunat la uşa şi
ă'!nd că nimeni nu a deschis uşa au pătruns !n apartament _+ deoarece+ dacă
infractorii locuieau !n sectorul dat+ atunci ei ştiau că !n apartament nu sunt
lucruri preţioase.
7oate acestea au condiţionat direcţia urmăririi persoanelor minore cu
!rsta+ de apro&imati 10-2 de ani+ uscăţii+ care poartă adidaşi şi fumea'ă
ţigări ieftene+ probabil că după tipul de caracter 6 neroase. )n urma
măsurilor operatie a fost stabilită persoana unui infractor minor+ după
descrierea arătată mai sus+ care peste puţin timp a arătat coparticipantul său.3&perti'ele traseologică şi biologică ^ după resturi de ţigări descoperite _ au
identificat persoanele date+ ca persoane care au fost !n noaptea furtului !n
apartamentul cu pricina.1
e aceea nu trebuie de diminuat rolul cercetării locului să!rşirii faptei
infracţionale. Cercetarea locului sa!rşirii infracţiunii trebuie de efectuat
calitati+ descoperind minunţios urmele infracţiunei+ atragănd specialişti nunumai din domeniul criminalisticii ci şi din alte domenii pentru atingerea
re'ultatului dorit 6 descoperirea infracţiunii.
Cercitarea locului să!rşirii furtului prin pătrundire este studiat de tactica şi
metodica criminalistică.
ă!rşirea acestui tip de infracţiune pune !n faţă ştiinţelor juridice sarcina
studierii aprofundate a problemei legate de !ntărirea legalităţii şi luptei cu
criminalitatea+ un loc important !n care !l joacă ocrotirea proprietăţii.
3&perienţa !naintată a cercetării locului să!rşirii furtului+ arată+ că
descoperurea infracţiunilor se atinge pe calea iscusită a cercetării urmelor
materiale şi obiectelor care au nimerit !n sfera de pregătire şi !nfăptuire a
infracţiunii.
Cercetarea locului sa!rşirii furtului !ndeplenită corect tactic şi tehnic+ la
timp şi iscusit+ precum şi cu folosirea mijloacelor tehnice contemporane -
1 in practică anchetei a C.P.s. *uiucani mun. Chişinău+ 1::: materialile dosarului penal N ::$201
permite anchetatorului descoperirea+ fi&area+ ridicarea+ studierea şi folosirea
urmelor şi obiectelor materiale !n calitate de mijloace de probă care pot ajuta
la stabilire e&istenţei sau ine&istenţei componentei infracţiunii.
uccesul cercetării locului depinde nu numai de nielul !nalt de cunoştinţe
criminalistice pe care le posedă !nchetatorul. #olosirea lor !n cercetare a
aduce resultatele numai !n ca'urile+ c!nd ele or fi !nfăptuite !n conformitate
cu legislaţia procesuală.
=upta !npotria sutragerilor aerii priate c!t şi a celei publice prin furt
formea'ă partea importantă a luptei !ntregii societăţi !mpotria criminalităţii
!n statul nostru şi repre'intă una din cele mai periculoase fapte sociale
e&istente !n lume. Cercetarea locului sa!rşirii furtului pre'intă nu puţine greutăţi şi cere de la
organul judiciar pre'enţa unei !nalte pregătiri profesionale şi a unei bogate
practici. 7oate acestea impun atitudine serioasă la studierea tacticii şi
metodicii de cercetare a fufturilor şi faţa de procesul de studiu !n instituţiile
superioare de !năţăm!nt.
Cercetarea furturilor !ncepe+ de regulă+ cu cercetarea la faţa locului+ spredeosebire de delapidări+ unde pe primul plan se află studiul !nscrisurilor ce
atestă !ntrarea şi ieşirea din gestiune a bunurilor materiale+ astfel la
!nşelaciune se studia'ă persoanele care au descoperit fapta şi apoi se
e&amenea'ă actele false de care s-a folosit infractorul.
3fectuarea anchetei preliminare+ conform art. 1/ alin. ( C.P.P.%.,.+
infracţiunea preă'ută de art. 11: C.P.%.,. !ntră !n competenţa organelor
afacerilor interne.
Cercetarea locului sa!rşirii furtului este primul act de urmărire pe care
!nfăptueşte anchetatorul+ şi este unicul act pentru efectuarea căruia nu este
necesar să fie pornit procesul penal. #urtul face parte din infracţiunile+ pentru
care ancheta preliminară este obligatorie+ organul de cercetare penală
porneşte procesul penal după ce se confirmă faptul să!rşirii furtului.
4 importanţă deosebită pentru cercetarea locului sa!rşitii furtului+ pre'intă calificarea persoanei care cercetea'ă locul faptei. upă cum ne
demonstrea'ă practica+ colaboratorii organelor de cercetare+ de multe ori+ nu
pot cerceta calificat locul să!rşirii faptei+ ceea ce duce la efecte negatie pe
parcursul desfaşurării anchetei.
Incorect procedea'ă şi acei anchetatori+ care !n urma primirii !nştiinţării
din partea organelor de cercetare despre să!rşirea furtului+ nu se deplasea'ă
la locul sa!rşirii infracţiunii+ şi astfel+ impun organelor de cercetare
!nfăptuirea cercetării locului infracţiunii fără participarea anchetatorului. 3ste
foarte important că cercetarea locului să!rşirii furtului să fie efectuată !n
conformitate cu legislaţia procesual penală.
<orbind despre cercetarea locului sa!rşirii furtului noi nu putem trece cu
ederea masurile ce i'ea'ă pregătirea pentru efectuarea cercetării loculuisa!rşirii infracţiunii. "şa dar+ măsurile de pregătire !n ederea cercetării la
faţa locului se desfaşoară !n două etape8
1_. la sediul organului judiciar9
2_. la locul să!rşirii faptei.
)n unele lucrări noi mai !nt!lnim o altă etapă+ care se află !naintea primelor
dou etape mentionate mai sus şi această etapă se numeşte etapă de asigurarea operatiităţii.1
)n literatura de specialitate măsurile pregătitoare luare la sediul organului
judiciar se mai numesc şi pregătirea p!nă la deplasarea la faţa locului.
,ăsurile date s!nt mai mult de ordin organi'atoric+ !n ederea asigurării
cercetării locului furtului !n bune condiţii sub toate aspectele.2
in măsurile pregătitoare !n sediul organului judiciar putem numi8
α a_. premirea şi erificarea sesi'ării9
β b_. transmiterea unor acţiuni urgente pe care organele de poliţie urmea'ă să le
!ndeplinescă la faţa locului p!nă la sosirea echipei de cercetare !n ederea
menţinerii locului faptei !n starea sa iniţială9
χ c_. completarea echipei de cercetare9
δ d_. erificarea şi pregătirea mijloacelor tehnice criminalistice.
presupunerilor despre modul de pătrundire a făptuitorului !n !ncapere şi ieşirea
lui din ea+ dar şi la cunoaşterea !nsuşirilor psihice a le persoanelor care au
participat la sustragere.$
)n procesul deplasării pe teritoriul !ncaperii supuse cercetării repre'entantul
organului judiciar trebuie să manifeste atenţie pentru a nu deteriora urmele
e&istente.
)n fa'a obserării generale se indică sau se schiţea'ă planul cercetării de
mai departe+ se stabileşte !n ce succesiune se a cerceta !ncăperea+ precum şi
succesiunea procedeelor tactice.
Pe parcursul efectuării cercetării+ !n ambele fa'e+ din partea anchetatorului
şi a altor persoane participante se cere necesitatea respectării cerinţelor morale+ ceea ce presupune un comportament serios+ fară '!mbete şi glume mai
ales !n ce preeşte comportamentul părţii atamate sau asupra obiectelor din
locuinţa.1
7abloul de ansamblu al locului furtului se a fi&a cu ajutorul fotografiei
judiciare.
" doua fa'ă de cercetare detaliată+ constă !n e&aminarea de sinestătător atuturor obiectelor+ !n ederea stabilirii legaturii lor cu fapta+ descoperirii şi
fi&ării urmelor actiităţii infracţionale.
Cel mai important şi cel mai greu !n tactica cercetării locului faptei se socot
problemele legate de delimitarea obiectului cercetării de locul sa!rşirii
furtului. acă anchetatorul determină corect obiectul cercetării+ precum şi
ridicarea şi folosirea obiectelor !n procesul de doedire ca probe tactice+
atunci anchetatorul a atinge scopul principal 6 de a stabili adeărul+ dar mai
!nt!i de a descoperi infractorul.2 "stfel actiitatea echipei de cercetare a fi
!ndreptată spre desfăşurarea succesiă pas cu pas+ astfel ca nici o porţiune de
teren+ nici un obiect+ care ar putea furni'a informaţii de natura să contribuie la
#a'a de cercetare detaliată a ambianţei se poate efectua prin două metode8
metodă statică şi metodă dinamică.
,etoda statică constă !n studierea obiectelor şi a po'iţiei lor faţă de alte
obiecte din apropiere fără a mişca cea. "stfel !n ca'urile !n care au aut loc
modificări anchetatorul a indica !n procesul erbal po'iţia lor !n momentul
recipţionării de către anchetator a modificărilor care au aut loc. 7ot aici se a
face fotografierea lor pe suprafaţa care o contactea'ă.
,etoda statică deschide posibilitatea trecerii la metoda dinamică de
cercetare a locului să!rşirii furtului prin pătrundere. #a'a dinamică cuprinde
e&aminare fiecărui obiect !n parte+ mişc!ndu-le de la locul şi din po'iţia !n care
se afla. 4biectul se ridică pentru a fi e&aminat !n detaliu+ dacă este necesitateaobiectul poate fi fotografiat+ apoi se !mpachetea'ă şi se sigilea'ă pentru a fi
trimis la e&perti'ă şi se descrie !n procesul erbal de cercetarea la faţa locului.
)n ba'a datelor obţinute !n fa'a de obserare organul de cercetare !nainte de
toate a determina punctul de plecare+ modul şi direcţia !n care trebuie să se
desfăşoare cercetarea. )nceputul şi modul efectuării cercetărilor se stabilesc !n
funcţie de structura spaţiului+ aşe'area odăilor a locului să!rşirii furtului. Cercetarea furturilor să!rşite prin pătrundere se !ncepe cu cercetarea
locului pătrunderii a infractorului !n locuinţă+ deoarece aici de cele mai dese
ori pot fi descoperite urme lăsate de infractor !n timpul spargerii+ apoi se
desfăşoară de-a lungul pereţilor după sau contra acelor ceasornicului. lterior
se a trece la studierea obiectelor care se află pe planul al doilea+ continu!nd
astfel p!nă la centrul !ncăperii. )n funcţie de forma geometrică a !ncăperii+
cercetarea se a efectua conform următoarelor procedee tactice8 procedeul
tactic frontal+ care prescrie desfăşurarea actiităţii de cercetare !n mod liniar+
echipa de cercetare deplăs!ndu-se dela punctul de plecare spre partea opusă şi
iners+ pe ra'e bine delimitate+1 şi circulară 6 echipa a reali'a cercetarea
deplăs!ndu-se concentric pe spirală+ de la pereţi spre centrul !ncăperii+ şi
e¢ric de la centrul locului faptei spre pereţi.
)ncăperile cu proporţii mai mari se recomandă de a fi cercetate pe sectoare
şi fiecare !n parte a fi cercetat conform unei din procedeile tactice.2
)n literatura de specialitate la unii autori se mai enumeră !ncă două procedee
de efectuare a cercetării locului să!rşirii furtului prin pătrundere8 obiecti şi
subiecti.
Procedeul obiecti constă !n aceea+ că locul să!rşirii furtului se cercetea'ă
complet+ indiferent de căile de pătrundere !n locuinţă+ fiind o e&aminare
compactă a !ntregii !ncăperi.
Cea subiectiă 6 anchetatorul cercetea'ă locul merg!nd după urmele
infractorului orient!ndu-se la !mprejurările care indică drumul lui de pătrundere
!n locuinţă p!nă la ieşirea lui. Importanţa procedeelui obiecti constă !n cercetarea locuinţei fără a scăpa
reo urmă+ iar celei subiectie pentru determinarea modului de orientare a
infractorului !n locuinţă+ a !mprejurărilor negatie precum şi la reconstituirea
faptei.
ate despre profesie şi genul de actiitate a infractorului primim pe calea
anali'ei metodei de pătrundere !n !ncăpere+ aceasta anali'ă ne dă posibilitateade a da răspuns la modul să!rşirii furtului+ a instrumentelor utili'ate la
spargerea uşilor+ geamurilor.
upă aceasta se cercetea'ă cu atenţie locurile unde s-au aflat lucrurile
sustrase8 bani+ obiecte preţioase+ bijuterii+ obiecte de aloare.
=a cercetarea locului faptei este necesar de a atrage atenţia la !mprejurările
care arată cunoaşterea de către infractor a locurilor unde se aflau obiectele de
preţ+ aceasta ne dă posibilitatea studierii cercului de persoane presupuse de a
fi să!rşit infracţiunea.
#uturile de apartamente deseori se să!rşesc de persoane care !ntr-un mod
sau altul cunosc+ fie partea ătămată+ fie rudile ei+ fie ecinii acesteia.
Cunoaşterea de infractor a situaţiei familiare+ a actiităţii gospodăreşti
precum şi a modului de iaţă dusă de partea ătămată 6 neapărat se reflectă la
metoda prin care se să!rşeşte furtul. "stfel se recomandă de a atrage atenţia2 GFQqXE K. ].+ REJG W. k.+ HEDZJGHFD OQH+ QHqDD[ F QHvqJ[Y H\HZDF[. 6 SJOGH+ 1:;2+ p. /T.
la modul de pătrundere a persoanei !n apartament+ cunoaşterii de către ea8 a
construcţiei 'ăorului de la uşă+ locul păstrării obiectelor de preţ.4rientarea
infractorului la locul faptei se reflectă asupra rapidităţii de pătrundere şi găsire
locului unde se află obiectele ce pre'intă importanţa pentru infractor .1
oedirea participării persoanei la furt necesită primirea unui şir !ntreg de
informaţii. escifrarea acestor informaţii depinde de profesionalismul
anchetatorului+ care este folosit pentru+ primirea de la locul să!rşirii
infracţiunii a unui număr ma&im de obiecte purtătoare de informaţii.
"nchetatorul !n legătură cu !nfăptuirea acestor procedee tinde de a da
răspuns la următoarele !ntrebări8 locul pătrunderii infractorului !n locuinţă9
direcţia de ieşire din locuinţă9 a putut oare infractorul pătrunde fără a fi ă'utşi au'it9 ce instrumente a folosit la spargere9 c!te persoane au participat9 !n ce
perioadă de timp s-a să!rşit9 ce urme ar putea lăsa infractorul la locul faptei+
şi ce urme ar putea să răm!ie pe infractor+ pe hainele lui+ pe obiectul atentării+
ce scop a urmărit persoana.
<orbind despre cercetarea la faţa locului trebuie să ne referim şi la fi&area
re'ultatelor cercetării locului să!rşirii furtului prin pătrundire. #i&area re'ultatelor cercetării la faţa locului constă !n efectuarea de către
organul de urmărire penală a anumitor lucrări !n ederea !nregistrării şi
repre'intării fidele şi integrale a stării de lucru+ a po'iţiei şi a raportului de
legătură ale obiectelor ce constituie ambianţa acestuia+ conserării şi retragerii
urmelor infracţiunii şi a altor mijloace materiale de probă.
#i&area re'ultatelor cercetării locului să!rşirii furtului prin pătrundere este
o fi&are procesuală a informaţiei primite despre starea+ capacitatea+ semne şi
particularităţile obiectului cercetării.2
=egislaţia procesuală penală actuală !n mod e&pres specifică+ potriit
preederilor art. 110 şi 1T1 ale C.P.P.%.,.+ că efectuarea cercetării la faţa
locului se !ncheie cu un proces 6 erbal de cercetare la faţa locului.
)n legatură cu cercetarea locului sa!rşirii furtului se or e&ecuta acţiuni de
fotografiere+ lucrări de schiţare a locului furtului+ precum şi de modelare prin1 HDG .+ HEDZJGHFD JMZDEY GFZJG \QDMX\EDF[+ 6 WJQJD+ 1:;T+ p. :.2 ]JERHOJG W..+ EDZMGD[ JRJMQ+ - SJOGH+ 1:T:+ p. T/.
,icroobiectele pot fi8 particulele de praf+ sticlă+ fire de păr+ de materie. 3le pot
fi descoperite pe suprafaţa contactată de către infractor cu obiectele
!nconjurătoare. )n ederea descoperirii se cere o respectare a cerinţelor
suplimentare+ o atenţie pentru a nu fi suflate de strănut+ de eentualul curent de
aer.
Pentru descoperirea microobiectelor şi a particulelor mici se pot folosi toate
acele aplicate la reelarea urmelor.
)n anul 1;:$ a fost editată o lucrare cu denumirea 5 Instrucţiuni pentru
anchetări judiciare5. "utorul lucrării date a fost aus `ross+ care lucra !n calitate
de anchetator !n oraşul austriac `raţe. )n această carte+ !n afară de capitolele
acordate medicini legale+ cercetării otrăurilor armei de foc şi s!ngelui+ se!nt!lneau şi noţiuni care p!nă atunci nu puteau !nt!lnite nici !ntr-o carte
speciali'ată. ,enţionăm următoarele denumiri8 yy "tragerea specialistului de
fi'icianuluiyy+ yy Cercetarea părului+ colbului+ glodului pe !ncălţăminte+ şi a petelor
pe !mbrăcăminte.yy 7itlul despre yy"tragere a specialistului !n domeniul
microscopuluiyy .`ross a !nceput cu următoarele cuinte8yy C!t de perfectă nu ar fiastă'i construcţia microscopului+ c!t de mare nu ar fi succesul stiinţei+
descoperirilor reali'ate cu ajutorul acestui apărat minunat+ arta specialistului de
cercetări cu microscoape+ cu părerea de rău+ foarte rar se foloseşte de către
anchetator 5.1
Cartea lui .`ros cheamă stiinţa criminalistica mai des c!t acesta a fost mai
mărunte se folosească posibilitatea a ştiinţei naturii şi a tehnicii. yy"nchetatorul
foarte rar foloseşte ajutorul chimistului şi cercetarea majorităţii ca'urilor
nedescoperite putea să s!rşească cu succesul+ dacă se foloseau de consultaţiile
lui .`ross a afirmat+ că botanistul poate acorda ajutor !n re'olarea celor mai
grele şi cele mai importante !ntrebări. `lodul lipit de !ncălţăminte şi alte urme pot
demonstra despre locul aflării stăp!nului+ particularităţile acestor obiecte pe calea
!ndelungată a cercetări.yy
1 `ross .+ Instrucţiuni pentru anchetări judiciare+ 1;:$+ p./T.
Prima lucrare !n care figurea'ă termenul yy microobiect yy+ este articolul
criminalistului suede' ,.#.zuliţer sub denumirea yy #i&area microobiectelor cu
ajutorul bandei lipicioase 5+ care a fost editată !n anul 1:0(. 2 Ca urmare+ acest
termen a fost folosit pe larg de către criminalistul american Chirc+ !n manualul de
criminalistică care a fost editat !n Cehosloacia !n anul 1:0( de acum a fost dată
noţiunea microobiectului. ,anualul dat definitiea'ă microobiectele ca urme de
demensiuni mici+ care pot fi cercetate numai cu ajutorul microscopului. "ceastă a
fost prima definiţia a microobiectelor.
,ai amănunţit aceasta problemă a studiat-o criminalistul iugosla <lado
<idiţi. )n anul 1:/ el a definitiat microobiectele ca urme materiale+ care nu se
ăd cu ochiul ne!narmat şi e&estenţa lor !n anumite locuri poate fi doar presupusă.
)n ba'a celor e&puse+ noi am propune următoarea noţiune a microobiectelor şi
anume8 5 ,icroobiectele 6 s!nt particule a substanţelor sau oglindirea acţiunelor
fi'ice+ ini'ibile sau i'ibile slab cu ochiul ne!narmat+ care s!nt !n legatură cau'ală
cu actiitatea infracţională a faptuitorului 5.
e'oltarea rapidă a progresului tehnico-ştiinţific a creat posibilităţi reale pentru sistemati'area şi cercetarea microurmelor de către criminalistică+ !nsă
această problema şi asta'i nu este clarificată şi !n criminalistică nu s-a ajuns la o
conclu'ie comună.
in punct de edere a probaţiunei microobiectele nu sunt omogene.
,icroobiectele pot fi !mparţite !n trei grupe8 microurme+ microparticule şi
microcantităţi a substanţelor.
,icrourmele 6 sunt urmele+ !n sens traseologic+ care doar se deosebesc ca
mărime ^ microscopice _.
)ntroducere !n traseologie a capitolului priind studierea microurmelor+ a fost
pentru primă dată efectuată !n anul 1:/( de către `.=. `ranos?ii. 3l a propus
de a numi capitolul dat microtraseologia. ,ai t!r'iu !n *ulgaria a apărut lucrarea 5
*a'ele microtraseologiei 5+ !n care se studia sistemul microtraseologiei.
2 {JQGHEZ |.+ WDO OQFRFHEFMFOF+- SJOGH+ 1::1+ p. :;.
Poate fi folosit şi detectorul portati cu laser a urmelor ascunse ale
infracţiunii.
rmătoarea etapă este fi&area microobiectelor descoperite.
upă fi&are microobiectele pot fi supuse cercetării prealabile. %e'ultatele
acestei cercetări nu au o aloare probantă+ !nsă ele pot fi folosite pentru
controlarea ersiunilor de anchetă şi de asemenea pentru cautarea noilor
doe'i.
rmătoare etapă este ridicarea microobiectelor descoperite. Cea mai
raţională metoda este metoda de ridicare a microobiectului cu obiectul
purtător. "ceastă metodă poate fi folosită c!nd obiectul purtător poate fi
ridicat de la locul faptei. acă obiectul purtător nu poate fi ridicat de la loculfaptei+ sau s!nt !ndoieli că la transportare microobiectele or fi pierdute+
atunci se trece la ridicarea separată a microobiectelor.
Pentru ridicarea a microobiectelor se recomandă de a folosi penseta
curată+ ace. Particulile magnetice pot fi ridicate cu ajutorul pensulei
magnetice curate. ,icroobiectele ridicate prin astfel metodă să depun !n
eprubete curate sau se !mpachetea'ă !n pachete de h!rtie. )n ca'ul ridicării a microobiectelor de pe suprafaţe mari se recomandă de
a folosirea bandei lipicioase ^ lipofoli _+ !n ca'ul lipsei bandei lipicioase se
poate folosi foia dactiloscopică. Importanţa acestei metode de ridicare
constă !n pastrarea şi locali'area a microobiectelor+ care au fost descoperite
pe obiectul purtător de microurmă. Nu se recomandă ridicarea
microobiectelor cu scotch obişnuit+ deoarece microobiectele ridicate prin
astfel de metodă se pot lipi de acesta.
,icrocantităţile de lichide pot fi ridicate cu folosirea tubului capilar. nul
din capetele tubului capilar după ridicare a microcantităţii se lipeşte pe
gămălia chibritului.
=a ridicarea şi !mpachetarea a microobiectelor !n totdeauna trebuie
respectate anumite reguli fiecare obiect 6 purtator de microurme+ fiecare
grupă de microobiecte descoperită+ trebuie să fie !mpachetată aparte+ cu
respectarea formalităţilor respectie. "stfel de metode se folosesc pentru a
impiedica nimirirea obiectelor straine pe obiecte 6 purtătoare.1
=a cercetarea furturilor sa!tşite prin pătrundere nu putem trece cu ederea
urmele instrumentelor de spargere lăsate la locul sa!rşirii infracţiunii.
=iteratura de specialitate foloseşte această noţiune deoarece este foarte
răsp!ndită !n practica organelor judiciare+ noţiunea cuprinde o sferă mult mai largă
dec!t o indică definiţia deja cunoscută. Prin instrumente de spargere !nţelegem o
sferă e&trem de largă de obiecte+ aparate adaptate sau special construite pentru a
!nfr!nge re'istenţa !ncuietorilor şi a oricăror mijloace folosite pentru protecţia şi
pa'a bunurilor. )n această categorie de instrumente s!nt incluse nu numai cele care
se folosesc la spargere+ !n accepţia proprie a cu!ntului+ ci şi cele+ care folosesc latăiere+ apăsare+ loire etc. e cele mai multe ori sunt folosite obiecte dure aute
la !ndem!nă. !nt folosite şi obiecte şi aparate adaptate special sau construite
penru să!rşirea infracţiunilor+ merg!nd de la ciocane+ şurubelniţe+ p!nă la utilaje+
care fol$$sesc flacăra o&iacetilenică pentru topirea uşilor din oţel de la casele de
bani sau chiar aparatură cu ra'e laser.
,ultitudinea şi arietatea instrumentelor de spargere utili'ate de infractoriface cu neputinţă o clasificare a acestora după natura+ forma sau destinaţia lor. e
aceea s-a acceptat o clasificare a urmelor !n raport cu modul !n care acţionea'ă cu
instrumentele asupra obstacului !nt!mpinat. Potriit acestui criteriu+ urmele
instrumentelor de spargere se clasifică !n8 urme de taiere+ urme de frecare+ urme
de apăsare+ urme de loire+ precum şi urme de ardere şi topire.
rmele de taiere se produc prin acţiunia mecanică a obiectului creator de
urme care este mai dur şi apt de a tăia+ a străpunge obstacolol+ prin impactul
asupra obiectului primitor de urme+ care are o consistenţă mai slabă şi este
capabil de a păstra detaliile urmelor create.
rmele de taiere pot fi grupate după natura instrumentului folosit la taiere.
intr-o primă subgrupă fac parte8 toporul+ cuţitul+ dalta+ care produc urme
dinamice+ !n timp ce obiectul creator pătrunde !n masa obiectului primitor şi
detaşea'ă o porţiune din acesta. Pe suprafaţa taiată de topor+ cuţit+ daltă+ se or 1 "EDODDG .+ JMFD RFOQJJq}DOMJG FY JqHQXDFD+ ~FOH•F F Fv}MFD. DO•F.
imprima detaliile obiectului creator sub formă de striaţii paralele cu alore de
identificare.
in a două subgrupă fac parte urmele produse de diferite categorii de cleşti
sau foarfece. "ceste instrumente pot fi folosite la taiat tablă sau materiale te&tile.
rmele produse s!nt de dimensiuni mai mici+ mai greu de obserat cu ochiul liber+
!nsă oferă suficiente elemente de stabilire a apartenenţei de grup+ a!nd forme
caracteristice şi inconfundabile. Cele două lame+ care acţionea'ă !n direcţii opuse
lasă urme care !ncep din e&teriorul obiectului primitor şi sf!rşesc !n masa acestuia.
=a fiecare apăsare pe m!nierul instrumentului se taie un fragment din obiectul
primitor+ iar pentru a se continua tăierea trebuie ca operatorul să schimbe po'iţia
foarfecelor+ urmărind o linie dreaptă şi să apese din nou pe m!nere. =a fiecareapăsare+ respecti ridicare a foarfecelui !n materialul te&til sau tabla tăiată răm!ne
o urmă caracteristică sub forma de coadă de r!ndunică.
3&istă şi a treia subgrupă din care fac parte burghie şi sfredelele pentru
perforarea metalului sau a lemnului. "cestea produc urme caracteristice !n masa
obiectului primitor+ dar au aloare de identificare mai redusă.
rmele de frecare se produc prin alunecarii obiectului creator pe suprafaţaobiectului primitor. Cele mai caracteristice urme de această natură se produc prin
acţiunea sferedelelor+ bomfaierelor sau pilelor. etaliile urmelor produse pe
suprafaţa obiectului primitor+ sau !n masa acestuia pre'intă o redusă aloare de
identificare e aceea se str!nge pilitura ^ cu ajutorul magnetului _ şi rumeguşul
pentru a se e&amina compo'iţia ^ reţetă de fabricaţie _ se ridică pulberile metalice
ce re'ultă din u'ură acestora.
rmele de apăsare se produc prin apăsarea obiectului creator pe suprafaţa
obiectului primitor. rmele formate reproduc detalii ale obiectului creator
e&istente !n procesul de fabricaţie sau datorate u'urii. =a faţa locului !n special
sunt găsite la să!rşirea furturilor din locuinţe+ din autoturisme etc.+ c!nd se
folosesc răngi de fier+ leiere+ şurubelniţe şi alte corpuri dure.
rmele de loire s!nt !nt!lnite la spargerea itrinelor maga'inelor+ geamurile
locuinţelor+ parbri'elor sau pe geamurile portierilor de la autoturisme. 4biectelecare le-au produs nu lasă urme utile identificării. e aceea+ !n cursul cercetărilor
la faţa locului se caută chiar aceste obiecte+ pe care făptuitorii le abandonea'ă+
fiind preocupaţi de transportarea bunurilor !nsuşite şi părăsirea c!t mai rapidă a
locului faptei.
Pentru a nu produce 'gomote+ făptuitorii aplică mai !nt!i o bandă ade'iă pe
sticla de la geam+ parbri'+ etc.+ apoi o loesc cu obiectele aute la !ndem!nă.
neori aceste obiecte lasă imprimat conturul şi forma lor+ iar unele urme produse
pot fi utile pentru stabilirea apartenenţei de grup a acestor obiecte.
rmele de ardere şi topire sunt produse de apărate cu flacără care lasă urme
specifice de ardere sau topire a metalului de la sistemele de !nchidere ale uşilor
metalice caselor de bani. unt folosite utilaje care de'oltă temperaturi !nalte
cum ar fi lămpi cu flacără o&iacetilenică sau ra'e laser. 7oate urmele descoperite la faţa locului sunt descrise !n procesul-erbal+ după
aceasta urmele or fi fotografiate prin tehnici obişnuite sau prin tehnici speciale
pentru !nregestrarea tuturor detaliilor urmei ^ e'i ane&a ( _. e recomandă
folosirea judicioasă a surselor de lumină !n special pentru fotografierea detaliilor
urmelor de ad!ncime.
Pentru urmele de ad!ncime se e&ecută mulaje din parafină ori ceară roşie+ dacănu sunt prea bine conturate. rmele mai bine conturate şi mai ad!nci se ridică cu
ajutorul mulajelor din plastelină sau ghips. 4ricare ar fi materialul folosit urma se
tratea'ă !nt!i cu glicerină pentru a se eita aderenţa la obiectul purtător de urmă.
1.2 "plicarea a mijloacelor tehnice n cadrul efectu!rii
unor activit!ţi de urmarire penal! la cercetarea
furturilor s!vrşite prin p!trundere.
=a interogatoriu+ !n conformitate cu art. 1101 C.P.P.%.,. se foloseşte
!nregistrarea sonoră şi ideo. "cest articol preede că !n ba'a hotăr!rii
anchetatorului penal la interogarea !ninuitului+ bănuitului+ martorului sau părţii
atămate pot fi aplicate !nregistrări sonore şi !nregistrări ideo. )nregistrarea
sonoră şi !nregistrare ideo pot fi aplicate+ de asemenea+ la interogarea
!ninuitului+ bănuitului+ martorului sau părţii ătămate.
"nchetatorul penal i-a hotăr!rea priind !nregistrarea sonoră şi !nregistrarea
ideo şi comunică persoanei interogate faptul acesta !nainte de interogatoriu.
)nregestrarea sonoră şi !nregestrarea ideo trebuie să reflecte datele
menţionate !n articolul 110+ alineatul doi+ din pre'entul Cod+ precum şi !ntrega
desfăşurare a interogatoriului. Nu se admite !nregistrarea sonoră sau !nregistrarea
ideo a unei părţi din interogatoriu+ precum şi repetarea specială pentru
!nregestrarea sonoră sau !nregistrare ideo a declaraţiilor făcute !n cadrul
aceluiaşi interogatoriu.
upă terminarea interogatoriului !nregistrarea sonoră şi !nregistrarea ideo sereproduc !n !ntregime !n faţa persoanei interogate. Completările la !nregistrarea
sonoră şi la !nregistrarea ideo a declaraţiilor făcute de persoana interogată se
!nregistrea'ă de asemenea pe fonogramă şi pe casetă ideo. )nregistrarea sonoră
şi !nregistrarea ideo se !ncheie cu declaraţia persoanei interogate+ care confirmă
justeţeia lor.
eclaraţiile obţinute !n timpul interogatoriului cu aplicarea !nregistrării sonoreşi !nregistrării ideo se !nscriu !n procesul 6 erbal al interogatoriului !n
conformitate cu preederile pre'entului Cod. Procesul 6 erbal al interogatoriului
trebuie să conţină de asemenea8 menţiunea priitoare la aplicarea !nregistrării
sonore şi !nregistrării ideo şi informarea asupra acestui fapt a persoanei
interogate9 date cu priire la mijloacele tehnice şi condiţiile !nregistrării sonore şi
despre aceasta o menţiune !n procesul 6 erbal al actului de urmărire respecti.1
7actica !nregistrării sonore a ascultării persoanelor !n cadrul urmăririi penale este
determinată !n mare măsură de natura ascultării+ de posibilităţile tehnice de
!nregistrare şi de reproducere a sunetului.
nul din principalele re'ultate ale folosirii !nregistrării sonore !n cursul
ascultării persoanelor este fi&area cea mai completă a conţinutului şi formei
relatărilor celui ascultat. Inregistrarea sonora are ca scop fi&area completă a
declaraţiilor persoanelor ascultate şi nu permite denaturarea acestora pe parcursul
soluţionării cau'ei. =a r!ndul sau+ acest lucru oferă posibilitatea de a nu se face
!ntreruperi pentru consemnarea sau pentru !ntocmirea !n ciornă a procesului-
erbal de ascultare+ chiar atunci c!nd ascultarea este de durată mai lungă şi prinaceasta+ posibilitatea ca ascultarea să dicurgă !n ritmul unei discuţii obişnuite.
7oate acestea pre'intă importanţă pentru reali'area unui contract psihologic
po'ii cu persoana ascultată care de multe ori+ atunci c!nd este !tntreruptă sau i se
cere să orbească mai rar+ se derutea'ă şi pierde firul e&punerii.
Pe langa aceasta+ !ntreruperile pe parcursul ascultării+ !n situaţia !n care cel ce
este ascultat face declaraţii mincinoase+ !i !nlesnesc acestuia posibilitatea de aanali'a cele relatate anterior+ şi+ prin aceasta+ posibilitatea+ de a nu da greşi+ de a
comite inadertenţe !n e&plicaţiile sale. Persoana ascultată+ dacă este in'estrată cu
spirit de obseraţie+ poate sa-şi dea seama+ !n timp ce anchetatorul penal !şi face
unele !nsemnări+ ce anume !l interesea'ă !n mod deosebit care sunt !mprejurările
cărora acesta le acordă importanţă.
4r+ cunoaşterea acestor !mprejurări de către cel ascultat de multe ori nu intră !n
planurile tactice ale anchetatorului penal.
Practica demonstrea'ă că audierea fără !ntreruperi+ actiă+ !mbinată cu
!nţelegerea faptului că se consemnea'ă fiecare cu!nt+ e&ercită o influenţă
po'itiă asupra celui ascultat. "cesta g!ndeşte mai bine răspunsprile pe care le dă+
!şi modifică mai rar declaraţiile iniţiale şi la consemnarea relatărilor nu suţine
niciodată că el nu a spus aşa sau a fost !nţeles greşit+ deoarece !şi dă foarte bine
seama că !n condiţiile !nregistrării sonore fiecare raspuns pe care I-a dat anterior
poate fi uşor reprodus şi erificat.
"nchetatorul penal trebuie+ de asemenea+ să capete e&perienţa
!nregistiarii sonore. #ără suficiente deprinderi el se g!ndeşte+ uneori+ mai mult la
aspectul e&terior al ascultarii şi la respectarea tuturor regulilor procesuale+ dec!t la
tactica eficientă de reali'are a ascultării. )n legătură cu aceasta capătă o
importanţă deosebită un plan de ascultare bine pus la punct şi
pregătirea
prealabila !n scris a principalelor !ntrebări. 3ste indicat un ghid priind ordinea de
desfăşurare şi consemnare a declaraţiilor cu !nregistrare sonora+ inclusi
formularea orientatiă a părţii introductie+ a e&plicării drepturilor persoanei
ascultate şi alte te&te ce urmea'ă a fi rosite de anchetatorul penal. )n reali'area !nregistrării sonore sporeşte importanţa formulării clare a
!ntrebărilor care+ de regulă+ trebuie să fie puse după ce persoana ascultată a
răspuns la !ntrebarea precedentă sau după ce a terminat fra'a. "cest lucru este
important nu numai pentru a nu-l deruta pe cel ascultat+ dar şi pentru faptul ca
dacă ocile se suprapun+ !nregistrarea sonoră deine de ne!nţeles. )nregistrarea
sonoră poate fi reali'ată deschis+ !n faţă sau !n secret c!nd cel ascultat nu edenici magnetofonul+ nici microfonul+ ceea ce !nsă+ nu-l scuteşte pe anchetatorul
penal de obligaţia de a-i aduce la cunoştinţă celui ascultat că declaraţiile sale se
!nregistrea'ă. "ceastă chestiune repre'intă şi un aspect tactic. ,agnetofonul
aşe'at la edere distrage de obicei atenţia celui ce este ascultat. 3l trebuie să se
obişnuiască cu microfonul. =egat de aceasta+ indicat ar fi ca+ !ntotdeauna
magnetofonul să nu fie aşe'at la edere+ iar microfonul să fie mascat de un obiect
oarecare. 4 asemenea recomandare nu este !nsă alabilă !n toate ca'urile+
deoarece la ascultările ulterioare c!nd nu se mai recurge la !nregistrarea sonoră a
declaraţiilor+ unele persoane ascultate iniţial cu folosirea !n faţă a !nregistrării
sonore+ nu mai cred acest lucru şi !n cursul discuţiilor cu anchetatorul penal se
abţin de a face afirmaţii care 5 nu sunt pentru procesul-erbal 5
^nu se consemnea'a-n.trad._+ discuţii lipsite de importanţă pentru stabilirea
contactului psihologic cu persoana ascultată. Prin urmare+ !n unele ca'uri+ !nfuncţie de trăsăturile de caracter ale celui ascultat+ de e&emplu+ !n ca'urile c!nd
acesta este deosebit de suspicios şi ne!ncre'ator+ este mai corect din punct de e-
dere tactic că microfonul să fie aşe'at la edere. ,ai bine este !nregistrarea
sonoră să nu fie folosită la prima+ ci la ascultările ulterioare c!nd s-a
stabilit deja
cu apro&imaţie aloarea declaraţiilor şi cănd anchetatorul penal are o i'iune mai
clara asupra situaţiei urmăririi penale+ c!nd el se poate+ deci+ pregăti mai bine
pentru ascultare. neori din considerente de ordin tactic este indicat ca
!nregistraria sonoră să fie folosită la prima ascultare. 3ste ca'ul ascultare
persoanei care se autodenunţă şi care+ !ntr-o răbufnire de sinceritate dă !n ileag
mai multe fapte din actiitatea sa infracţională+ pentru că+ ulterior+ să regrete că a
fost sinceră şi să !ncerce+ retract!ndu-şi declaraţiile+ să-şi diminue'e răspunderea.
3ste de asemenea indicat să se folosească !nregistrarea sonoră a primei declaraţiişi !n ca'ul părţilor atămate !n cau'ele priind iolul+ deoarece+ după un timp
oarecare sub !nfluenţa rudelor celui care a să!rit iolul+ ele pot schimba
declaraţiile sincere iniţiale.
"ceasta este alabil şi !n ce prieşte prima ascultare a celor !n legătură cu care
e&istă temerea că+ pe iitor+ sub influenţa unor persoane interesate !n soluţionarea
cau'ei !ntr-un anume mod+ sau din alte cau'e+ !şi pot schimba declaraţiileadeărate. Cunoaşterea faptului că declaraţiile sunt consemnate cu folosirea
!nregistrarii sonore+ !l determina pe cel ascultat să opună o re'istenţă mult mai
actiă faţă de !ncercările de a-i face să-i le retracte'e. )n ca'ul+ !n care totuşi
declaraţiile au fost retractate reproducerea fonogramelor permite o apreciere mai
obiectiă a eridicităţii lor.1
Incontestabil este necesară !nregistrarea sonoră a declaraţiilor şi cu oca'ia
ascultării unei persoane atunci c!nd starea sănătăţii acesteia ori alte !mprejurări+
de e&emplu+ faptul că !n iitorul apropiat acestă persoană a fi plecată !ntr-o
delegaţie pe o perioadă mai mare de timp+ creea'ă temerea că pre'entarea !n
continuare a acestei persoane pentru a fi ascultată+ este !ngreunată.
in considerente de ordin tactic este indicat ca !ntegistrarea sonoră să fie
folosită atunci c!nd o persoană este ascultată prin interpret+ precum şi
!n ca'urile
ascultării unor persoane cu un grad scă'ut de şcolari'are şi a unor persoane oarbe
care nu pot lua cunoştinţă direct de conţinutul procesului-erbal de ascultare. Pe
ba'a fonogramei ascultării este uşor de erificat declaraţiile celor ascultaţi+
corectitudinea traducerii sau citirea defectuoasă a procesului-erbal.
=a !nregistrarea sonoră nu este indicat de obicei să se !nceapă ascultarea
imediată a celui care a fost initat !n cabinetul de anchetă. Persoanei ce urmea'ă
a fi ascultată trebuie să i se ofere puţin răga' pentru a se familiari'a+ de
e&emplu+ !ntreţin!ndu-se cu acesta o discuţie pe o temă oarecare+ !n ca' contrar
la !nceput ascultarea este imprecisă+ persoana ascultată răspunde crispat+ cu
pau'e mari+ ceea ce la ascultarea fonogramei poate crea impresia unei lipse de
obiectiitate a anchetei penale.
3&istă particularităţi ale tacticii inregistrării sonore şi !n ca'ul ascultăriiunor părţi ătămate şi martorilor minori. n copil nu trebuie să ştie despre
!nregistrarea sonoră+ deoarce atunci c!nd se coninge de faptul că relatarea sa
este !nregistrată+ el !ncepe uneori să fabule'e străduindu-se să relate'e cea
care+ după părerea sa pare a fi deosebit de interesant. e aceea+ !nregistrarea
declaraţiilor trebuie să se facă cu magnetofonul şi microfonul ascuns+ făc!ndu-se
cunoscut repre'entantului legal al copilului sau pedagogului pre'ent la ascultarecă se foloseşte inregistrarea. upă !nregistrarea părţii introductie a ascultării+
copilul este initat !n !ncăpere. 3ste indicat ca un minor să fie ascultat nu !n
cabinetul de anchetă+ ci !ntr-un cadru obişnuit pentru copil+ de e&emplu+ acasă la
el+ !n una din camerele de la grădiniţă de copii.
=a !nregistrarea sonoră a ascultării copiilor trebuie să se ţină cont de
următoarele particularităţi8 unii copii sunt necomunitatii şi orbesc !n cuinte
puţine+ răspun'!nd la !ntrebari uneori+ prin gesturi+ făc!nd din cap. Persoanele
pre'ente se coning uneori de felul de a reacţiona la !ntrebarea pusă minorului+
prin mimica acestuia. Pe fonogramă bine!nţeles aceste date nu apar+ deşi la
consemnarea declaraţiilor toate acestea trebuie aute !n edere. Ca urmare
declaraţia consemnată !n scris a conţine mai multe informaţii dec!t materialele de
!nregistiare sonoră şi !n continuare persoanele care ascultă fonograma pot aea
impresia că declaraţia scrisă nu este obiectiă. "nchetatorul penal trebuie să ţină
seama de acest lucru şi să consemne'e !n mod obligatoriu !n declaraţia scrisă
reacţia copilului la !ntrebările ce i se pun.
Nu trebuie să se renunţe la !nregistrarea sonoră a declaraţiilor unui copil
introertit+ care se e&primă !n cuinte puţine. 7ocmai !n acest ca' este e&trem de
important să se fi&e'e corect fiecare cu!nt al copilului+ să se !nţeleagă !n ce
cadru şi ca răspuns la ce !ntrebare a fost rostit.
unt ca'uri c!nd !n pre'enţa anchetatorului+ un copil refu'ă să relate'e
!mprejurările de care are cuoştinţă. )n asemenea situaţii anchetatorul poate să
roage pe carea dintre persoanele apropiate copilului să orbească cu acesta şi
să facă !nregistrarea sonora !n secret. atorită fonogramei el are posibilitatea să
erifice e&actitatea redării conţinutului răspunsurilor de către persoana care a purtat discuţia cu minorul. in punctul nostru de edere materialele de
!nregistrare sonoră trebuie să fie ane&ate la dosar ca probe materiale.
Posibilităţile tactice considerabile !i oferă anchetatorului penal reproducerea
materialelor de !nregistrare sonoră pe parcursul desfăşurării ascultării sau !n
cadrul altor actiităţi de anchetă penală+ precum şi a fonogramelor 6 probe
materiale şi a fonogramelor - !nscrisuri !n sensul restr!ns al acestei noţiuni. acăla o !ntrebare care se referă la preci'area unor elemente ale declaraţiilor+ persoana
ascultată a susţine că pe parcursul acestei ascultări sau al unei actiităţi de
anchetă penală efectuate anterior+ ea nu a făcut asemenea declaraţii este indicat+
să i se reproducă partea respectiă a fonogramei şi să i se propună să dea
e&plicaţii !n legatură cu conţinutul acesteia. acă pe parcursul unor actiităţi de
anchetă penală efectuate cu folosirea !nregistrării sonore+ persoana ascultată a
făcut declaraţii diferite+ este util să i se reproducă una după alta porţiunile
respectie ale fonogramei+ acord!ndu-se ateniţie contra'icerilor din cuprinsul
acestora. Practica a demonstrat că+ de multe ori+ un asemenea mod de a proceda
sereşte la stabilirea adeărului.
<orbind despre aplicare a mijlocelor tehnice !n cadrul efectuării unor
actiităţide urmărire penală la cercetarea furturilor să!rşite prin pătrundere+ nu
putem trece cu edere aparate speciale de tip poligrafic. Poligraful este un mijlocde apriciere a sincerităţii sau nesincerităţii celor ce se compar !n procesul penal
!n difirite calităţi. )n %.,. acest aparat nu se foloseşte şi respecti nu constituie
mijloc de probă+ !nsă !n multe ţări el constituie o practică curentă şi relati recent
se utili'ea'ă şi !n %omania.
Constatarea stresului cu ajutorul poligrafului nu !nseamnă o nesocotire a
pre'umţiei de neinoaţie deoarece sunt anumite acte procesuale sau actiităţi
operatie de str!ngere a probelor ^ perche'iţia+ ridicarea de obiecte şi !nscrisuri _
care+ deşi au un eident caracter de constr!ngere+ nu aduc atingere pre'umţiei de
neinoaţie+ pre'umţie care operea'ă !n faoarea !ninuitului sau inculpatului
p!nă la pronunţarea unei hotăt!ri judecătoreşti definitie.
Poligraful !nregistrea'ă modificări fi'iologice ale organismului+ proocate de
dierse stări emoţionale ce !nsoţesc simularea. )ncercarea de simulare reclamă unefort oluntar ce declanşea'ă stări emoţionale+ unele supuse obseraţiei directe
^ modificări ce ţin de compartamentul aparent al emoţiei+ manifestate !n limbajul
orbit sau cel gestual+ !n actiitatea de mişcare a membrelor sau a corpului+ !n
e&presiitatea feţei _+ altele indirect+ prin depistarea reacţiilor psihofi'iologice
^ modificarea ritmului pulsului+ creşterea tensiunei arteriale etc. _.
etectorul de simulare poate constitui un au&iliar al organelor judiciare laefectuarea unei importante actiităţi8 ascultarea persoanelor !n procesul - penal
chemat să contribuie la eidenţierea pe cale fi'iologică a unor stări+ situaţii+
!mprejurări+ indicii+ care !n urma unui comple& proces de anali'ă şi sinte'ă a
datelor e&istente !n cau'ă+ să ofere organelor ce !nfăptuiesc justiţia posibilitatea
de a desprinde conclu'ii cu priire la sinceritatea sau nesinceritatea persoanei
ascultate.1
)n cadrul perche'iţiei cu e&cepţia truselor criminalistice pot fi folosite
următoarele mijloace tehnice8 aparatul de fotografiat şi camera de filmat ideo.
#otografia de perche'iţie se e&ecută !n scopul pre'entării unei imagini de
ansamblu a locului perche'iţionat+ fi&ării obiectelor sau documentelor
descoperite+ precum şi a locurilor tainice+ ascun'ătorilor amenajate !n mod
special. in punct de edere metodic+ fotografia de perhe'iţie este analogică celei
aplicate !n cadrul cercetării la faţa locului. "stfel+ fi&area fotografică a tabloului
de ansamblu al şocului perche'iţionat se reali'ea'ă prin fotografierea !ncăperii
sau a spaţiului deschis !n perimetrii cărora s-a desfăşurat actiitatea de cautare.
4rdinea reali'ării acestor fotografii corespunde totalmente celei a fotografiei 6
schiţă a locului faptei.
=ocurile tainice+ ascun'ătorile se fotografia'ă !n momentul descoperirii
obiectelor+ alorilor sau documentelor ce interesea'ă cau'a+ !nainte ca aceasta să
fie scoase de acolo. acă se consideră importantă demonstrarea dimensiunelor şi
a modului de amenajare a locurilor de tăinuire+ la fotografierea lor se a aplica
metoda metrică. Pentru a obţine o imagine perfectă+ locurile tainice amenajate !n
pereţi+ 'iduri şi alte obiecte de construcţie+ !n obiecte de mobilă sau !n mijloace
de transport ş.a.+ se or fotografia din po'iţia !n care obiectiul aparatului cade perpendecular pe 'ona din centru a suprafeţei fotografiate. 4biectele descoperite
şi ridicate prin perche'iţie se fotografia'ă !mpreună şi fiecare !n parte+
eidenţiindu-se caracteristicile lor generale şi particulare+ atributele ce le
indiiduali'ea'ă. 4biectele cu semne de fabricare+ marcate cu cifre sau cu alte
inscripţii+ bancnotele+ biletele alutare şi h!rtiile de aloare+ actele de identitate
etc. se fotografia'ă astfel ca aceşti indici să se obsere distinct. n alt procedeu tehnic important repre'intă !nregistrarea ideomagnetică
^ e'i ane&a T _. atorită posibilităţilor de a reda cu fidelitate aspectul locului
perche'iţionat+ momentele de căutare şi descoperire a obiectelor ce interesea'ă
cau'a+ !nregistrarea ideomagnetică !n practica organelor de urmărire penală+ !şi
găseşte o aplicare tot mai astă+ !n special+ !n ca'urile perche'iţiilor dificile sau a
căror efectuare pre'intă un grad sporit de comple&itate.
Printre mijloacele tehnice de fi&are a pre'entării spre recunoaştere+ pe primul
plan se situia'ă fotografia judiciară. Pentru a se asigura fi&area celor mai
semnificatie momente şi a re'ultatelor recunoaşterii+ !n cadrul acestei actiităţi
este indicat să se reali'e'e trei fotografii8 a persoanelor sau obiectelor pre'entate
!n grup care să demonstre'e măsura !n care s-au respectat cerinţele ligii ^ art. 1(0+
C.P.P.%.,. _ priind calităţile persoanelor ori ale obiectelor din grupul de
pre'entat 9 a momentului c!nd cel ce recunoaşte indică persoana sau obiectulidentificat+ din care să re'ulte că din grupul pre'entat a fost recunoscută o
anumită persoană sau obiect+ a persoanei sau obiectul recunoscut+ e&ecutată !n
modul !n care să redea elementele caracteristice ale acestora+ dacă identificarea
se ba'ea'ă pe caracteristice cromatice+ este indicat să se recurgă la fotografia
color.
n mijloc modern folosit cu mult succes !n cadrul pre'entării spre
recunoaştere+ este !nregistrarea ideomagnetică. Principalul ei aantaj este !n
capacitatea ideofonogramei judiciare de a reda sincronic şi simultan imaginea şi
declaraţiile celor ce participă !n mod acti la reali'area recunoaşterii. in
perspectiă tactică+ fi&area pe bandă ideomagnetică presupune+ ca şi !n ca'ul
fotografiei judiciare+ fi&area grupului pre'entat+ a momentului de recunoaştere+ a
persoanei sau obiectului recunoscut şi+ !n mod deosebit+ a declaraţiilor celui ce afăcut recunoaşterea.1
,ijloacele tehnice folosite la reconstituirea faptei 6 un mijloc eficace de fi&are
a re'ultatelor reconstituirii+ ca şi !n ca'ul altor actiităţi de procedură penală+ !l
constituie fotografia judiciară operatiă. #otografiile efectuate pe parcursul
reconstituirii sunt destinate să imagine'e condiţiile !n care s-a desfăşurat
actiitatea e&perementală+ şi să demonstre'e momentele principale alereconstituirii şi re'ultatele obţinute pe cale e&perimentală. #otografia locului unde
s-a efectuat reconstituirea demonstrea'ă măsura !n care condiţia menţionată a fost
respectată. #otografia are aloare şi pentru fi&area şi !nfăţişarea celor mai
importante secente şi a re'ultatelor reconstituirii.
"ceste fiind spuse+ putem semnali'a că de obicei+ !n legătură cu efectuarea
reconstituirii se reali'ea'ă trei fotografii8 a !mprejurărilor !n care se desfăşoară
acţiunile e&perimentale+ a momentelor principale şi a re'ultatelor la care s-a
ajuns. "stfel+ !n ca'ul erificării pe cale e&perimentală a i'ibilităţii+ !nainte de a
proceda la e&perimentarea propriu - 'isă a posibilităţii de a obsera+ se a
fotografia locul !n care urmea'ă să se desfăşoare reconstituirea+ aplic!ndu-se
regulile fotografiei-schiţă. lterior+ din punctul unde se află obseratorul+ se a
e&ecuta o fotografie spaţială care obiecti confirmă sau infirmă declaraţiile
martorului sau ale ictemei infracţiunei. Cu aceeaşi situaţie ne confruntăm şi !n1 oraş .+ Criminalistica+ 6Chişinău 1:::+ p. 1(:.
ca'ul reconstituirii iniţiale !n ederea posibilităţii de a e&ercita anumite acţiuni
^ străbaterea unui spaţiu !ntr-o unitate de timp+ pătrunderea sau ieşirea dintr-un
loc+ scoaterea anumitor obiecte dintr-o !ncăpere etc._. )nainte de a proceda la
efectuarea operaţiilor e&perementale+ !ncăperea sau locul deschis+ determinate
pentru reali'area reconstituirii+ se or fotografia !n ansamblu+ insist!ndu-se+ !n
special+ asupra elementelor refăcute ale acestora. "poi se or fotografia
momentele culminante ale acţiunelor e&perementale şi re'ultatul final. 4rganul de
cercetare este obligat să aleagă acele secente din actiitatea e&perementală care
fi&ate fotografic pre'intă importanţă pentru !nţelegerea procesului 6 erbal.
4 sursă modernă de fi&are+ cu care actualmente sunt dotate practic toate
organele abilitate cu cercetarea infracţiunelor+ repre'intă aparaturaideomagnetică. )nregistrarea ideomagnetică a reconstituirii !n special+ !n ca'ul
erificării pe cale e&perementală a posibilităii efectuării anumitor acţiuni asigură
redarea !ntr-o formă accentuată a celor mai importante momente ale actiităţii
e&perimentale prin aplicarea procedeului 5 stop-cadru 5+ şi fi&area concomitentă a
acţiunelor fi'ice şi a fenomenelor sonore ce le !nsoţesc.
)n fine+ dacă se e&perimentea'ă condiţiile de audibilitate+ se pot efectua!nregistrări fonice. )n acest scop este indicat să se folosească un dictofon+ care să
funcţione'e pe !ntregul parcurs al reconstituiri !ntr-un singur regim tehnic de
!nregistrare.
1.$ %olul mijloacelor tehnice n efectuarea e&perti'elor
criminalistice dispuse n procesul cercet!rii furturilor
savrşite prin p!trundere.
)n administrarea justiţiei penale un rol deosebit !i aparrţine e&perti'ei
judiciare+ !n special celei criminalistice+ ea fiind preă'ută de legislaţia
!n igoare ca principalul mijloc de obţinere a datelor probante prin
e&aminarea diferitelor obiecte materiale descoperite la faţa locului sau
ridicate !n cadrul efectuării altor acţiuni procesuale.
Prin diersitatea obiectelor e&aminate+ e&perti'a criminalistică pe
deplină dreptate este considerată ca una din principalile genuri de
e&perti'ă utili'ate !n practica judiciară. 3fectuarea ei presupune
antrenarea persoanelor competente !n acest domeniu la e&aminarea
diferitelor obiecte-probe materiale !n scopul stabilirii şi pre'entării
organului judiciar a faptelor probante cu priire la imprejurările
infracţiunii+ pentru a căror descifrare sunt necesare cunoştinţe speciale.
3&pertul criminalist are un rol foarte important la descoperirea şi ridicarea
urmelor la locul sa!rşirii infracţiunei. e asemenea+ el participă la !naintarea
ersiunelor criminalistice pe faptă dată !mpreună cu anchetatorul. 3&pertul
criminalist posedă+ cunoştinţe speciale din domeniul criminalisticii şi de aceeasfaturile lui acordă ajutorul practic anchetatorului penal.1 )n confirmarea celor
menţionate mai sus putem aduce următorul e&emplu. =a cercetarea la faţa locului
a furtului să!rşit prin pătrundere e&pertul-criminalist !mpreună cu anchetatorul au
stabilit+ că după urmele de picioare lăsate+ furtul a fost să!rşit de un grup de
persoane tinere. =a prima etapa a cercetării ua fost stabilite c!tea din ei. 3i
depuneau declaraţii difirite şi nu menţionau coparticipaţii. )n cadrul cercetării lafaţa locului s-a stabilit+ că toate geamurile casei cu două etaje au fost sparte+ !n
afară de aceasta+ de pe primul etaj a casei au fost sustrase obiecte de aloare şi
documente care aparţeneau părţii atamate. =a al doilea etaj a fost spartă sticla de
la uşă şi au ramas picături de s!nge. upă densitate şi direcţia lor e&pertul
criminalist a stabilit că fereastra de la uşa a fost stricată cu m!na de către unul din
infractori+ !n re'ultatul el şi a taiat m!na+ după ce au pătruns !n casă urmele s-au
!ntors !n ogradă+ !nsă nu se !ntorc la primul etaj. "nchetatorul !mpreună cu
e&pertul criminalist au presupus+ că persoana cu m!na taiată nu a participat la
sustragerea obiectelor şi documentelor de pe primul etaj+ cea ce s-a confirmat !n
iitor. atorită cunoştinţelor speciale de care posedă e&pertul-criminalist !n acest
ca' a fost stabilit adeărul+ deoarece infractorii depuneau declaraţii false. zi ca
1.]QEJG k ..+ W RFQD OQFRFHEFMFOF+-DFQHZ+ 1:;+ p. ;$.
3&perti'a criminalistică re'olă de asemenea !ntrebările ce se referă la
stabilirea identificării obiectelor. e e&emplu+ la forţarea lacăţii cu ajutorul
cuţitului s-a rupt o parte din el+ care apoi a fost descoperită !n timpul cercetării la
faţa locului. acă !n iitor la bănuit a fi descoperit cuţitul cu bucată lipsită+
e&perti'a poate stabili dacă bucată gasită la faţa locului face parte din cuţitul care
a fost descoperit la bănuit. e asemenea astfel de !ntrebare poate apărea c!nd la
locul cercetării faptei s-a descoperit un obiect+ o parte din care a fost luată de
infractor+ de e&emplu+ pentru !mpachetarea bunurilor furate infractorul a rupt
jumatate din 'iar+ dar restul a aruncat la locul faptei.#aptul că organele de urmărire penală posedă un olum suficient de cunoştinţe
speciale !n criminalistică şi cum am menţionat deja+ dierse mijloace tehnice
criminalistice+ este re'onabilă !ntrbarea8 este posibilă delimitarea cunoştinţelor
criminalistice speciali'ate de cele de teren şi !n acest sens+ c!nd se a considera
necesară e&perti'a criminalistică iscuţiile prilejuite de această chestiune !n
paginile literaturii de specialitate au oferit un răspuns afirmati. 4rganelor judiciare li se recomandă a porni de fiecare dată de la clarificarea faptelor+ a căror
e&istenţa ori ine&istenţă răm!ne a fi determinată. acă atare fapte sunt
imperciptibile+ iar depistarea lor impune nu numai folosire mijloacelor tehnice+
dar şi aprecieri+ interpretări ştiinţifice+ necesitatea e&perti'ei criminalistice este
indiscutabilă.1
3&perti'ei criminalistice i se atribuie practic orice obiect material fie de
natură organică+ fie anorganică+ dacă el desigur+ este purtător de informaţii
probante şi dacă eidenţierea şi descifrarea acestei informaţii impune efectuarea
unei e&aminări speciale+ ba'ate pe utili'area mijloacelor şi metodelor
criminalistice. Cele mai frecent !nt!lnite obiecte ale e&perti'ei criminalistice la
cercetarea furturilor să!rşite prin pătrundere sunt8 dierse obiecte materiale
purtătoare de urme de m!ini+ de picioare+ de mijloace de transport+ instrumente
1 [RH K.K.+ ]QFMDQFF F ~JQR F\JEvJGHF \D•FHEY \JvHF[ \QF OQFRFHEFMFVDOJRFEDZJGHFF G •DEY \JEXVDF XZDqY ZJOHvHMDEMG+ !n WJ\QJ OQFRFHEFMFOF+ nr. T-/+ S.+ 1:T2+ p.$;.
etc.9 fragmentele te&tuale tipărite şi e&ecutate de m!nă9 mijloacele şi utilaje de
!ncuiere9 obiecte+ porţiuni dintr-un fost !ntreg fragmentat sau modificat.
)n fond e&perti'a criminalistică se ba'ea'ă pe cercetarea a trei sisteme de
informaţie.
Primul !l constituie elementele caracteristice morfologice ale tuturor corpurilor
materiale ^ inclusi ale celui uman _+ condiţionate de legităţile ^ biologice+ fi'ice
etc. _ eoluţiei sau de procesele tehnologice de fabricare şi e&ploatare a lor.
"stfel+ caracteristicile morfologiei e&terioare a corpului uman şi obiectelor
materiale+ reflect!ndu-se !n urmele infracţiunii+ constituie latura obiectiă+ ba'a
e&perti'elor de identificare dactiloscopică+ traseologică+ balistică+ a e&perti'elor
te&telor tipărite. "l doilea sistem de informaţii !l constituie elementele caracteristice
materiali'ate ale deprinderilor umane. upă cum este cunoscut+ la ba'a
deprinderilor se află steriotipul dinamic+ comple&ul format de refle&e
condiţionate+ care determină efectuarea la un niel !nalt de automatism a mai
multor actiităţi8 de a se deplasa !n spaţiu+ de a scrie şi orbi+ de a manipula
instrumentele. 3lementele caracteristice ale deprinderilor menţionate+ cunoscute!n criminalistică sub denumirea de caracteristici funcţional-dinamice+ constituie
obiectul de studiu al e&perti'elor criminalistice de identificare a persoanelor după
mers+ scris+ orbă+ modul să!rşirii anumitor acţiuni+ inclusi a celor infracţionale.
"l treilea sistem de informaţii+ pe care sunt fundamentate unele e&perti'e
criminalistice+ !l constituie elementele structurii constitutie a obiectelor. )n
irtutea caracteristicelor de compo'iţie se efectuia'ă e&perti'ile urmelor-materie+
a dierselor resturi de obiecte şi substanţe organice sau anorganice+ !n scopul
stabilirii !ntregului după părţile componente+ omogenităţii sau neomogenităţii
acestora cu probele de materie cunoscută.1
upă cum am menţionat+ e&perti'a criminalistică nu face parte din categoria
celor obligatorii. "cesta !nsă nu !nseamnă că organul judiciar poate să se sustragă
de la aplicarea acestui mijloc de probaţiune. Prin lege ^ art T( _ se cere efectuarea
e&perti'ei ori de c!te ori apar probleme+ pentru a căror soluţionare sunt necesare
cunoştinţe speciale !n criminalistică.2
Pentru formularea conclu'iilor corecte e&pertul criminalist are neoie de
anumite mijloace tehnico-ştiinţifice. in cele semnalate re'ultă că majoritatea
e&aminărilor efectuate de e&perţii-criminalişti impun aplicarea unei game largi de
metode şi mijloace tehnice necesare releării şi interpretării ştiinţifice a anumitor
forme de informaţii identificatoare sau cu aloare diagnostică.
)n ederea descoperirii elementelor caracteristice de mărimi scă'ute a
obiectelor de e&aminare se apelea'ă la mijloace optice de mărire. Cel mai simplu
instrument optic de mărire este lupa. )n actiitatea de e&aminare criminalistică se
folosesc difirite tipuri de lupe8 simple+ cu piedestal+ monooculară sau binoculară+metrică+ dactiloscopică etc. Puterea de mărire a lupelor poate aria de la 2 p!nă la
( ori. "tunci c!nd mărirea cu lupa a obiectului cercetat este insuficientă+ se
recurge la e&aminarea microscopică.
Instituţiile de e&perti'ă sunt dotate cu difirite tipuri de microscoape+ cele mai
frecent utili'ate fiind8
- microscopul stereoscopic+ care repre'intă un sistem optic din două obiectie şidouă oculare situate egal po'iţiei stereotipice a ochilor+ făc!nd posibilă
e&aminarea olumetrică a obiectelor9
- microscopul comparator+ respecti un sistem optic din două obiectie şi
unocular+ pre'ent!nd imaginile celor două obiecte de comparat pe un singur ecran.
,icrofonul asigură posibilitatea stabilirii continuităţii ^ sau lipsa acesteia _
urmelor sub formă de trase şi deci repre'intă unul dintre cele mai eficiente
instrumente folosite la efectuarea e&perti'elor traseologice+ balistice etc.9
- microscopul de polari'are !n'estrat cu dispo'itie destinate determinării
intensităţii luminii reflectate de diferite elemente de comparaţie ale obiectului
^ <e'i ane&a 0 _9
- microscopul electronic necesar releării elementelor caracteristice de natură
suprafină.
212 Codul de procedură penală a %epublicii ,oldoa art. T(.
4 aplicabilitate ădită !n e&aminările criminalistice de laborator o au utilaje de
e&aminare !n radiaţii ini'ibile.
upă cum este cunoscut+ radiaţiile ini'ibile+ ultraiolete+ infraroşii şi
roentgen posedă capacitatea de a pătrunde !n profun'imea corpurilor materiale+
de a fi absorbite şi reflectate de diferite obiecte altfel dec!t radiaţiile i'ibile şi de
a prooca luminiscenţă. "cestea au determinat utili'area radiaţiilor menţionate la
efectuarea celor mai dierse cercetări criminalistice+ a!nd ca scop descoperirea
urmelor şi distingerea diferitelor corpuri şi substanţe după proprietăţile lor fi'ice+
inclusi după culoare+ capacitatea de a prooca luminiscenţă. "plicarea radiaţiilor
ini'ibile se reali'ea'ă cu ajutorul unor aparate speciale+ cum e conerti'orul
radiaţiilor infraroşii+ lampa de radiaţii ultraiolete+ aparatura roentgen etc. 3&perti'ele efectuate de către specialiştii instituţiilor de e&perti'e judiciare+
cum ar fi acele destinate determinării proinienţei diferitelor fragmente de obiecte
sau urme sub formă de resturi de substanţe+ sunt ba'ate pe determinarea structurii
de compo'iţie şi impun aplicarea metodelor şi mijloacelor de anali'ă spectrală+
cromatografică+ electrochimică.1
tili'area acestor mijloace reclamă cunoştinţe de profesiune !n ramurilerespectie ale ştiinţelor naturale.
2.( Contribuţia mijloacelor tehnice criminalistice n activitatea
de prevenire a furturilor.
upă cum este cunoscut+ una din funcţiile organelor de ocrotire a
dreptului este preenirea acţiunelor infracţionale. Pe l!ngă antrenarea
diferitelor sisteme sociale la lichidarea cau'elor şi condiţiilor ce
determină sau faori'ea'ă să!rşirea acţiunelor ilicite+ luarea anumitor
măsuri preentie preă'ute de legislaţia !n igoare+ organile
seresc pentru !nştiinţarea persoanei sau organului de supraeghere despre faptul
pătrunderei !n 'ona pă'ită.
4biectele cu aloare socială sporită+ cum ar fi băncile+ casele de economii ş.a.
sunt protejate de sisteme tehnice sofisticate+ ba'ate pe reali'ările contemporane
ale ştiinţei+ inclusi prin folosirea ultrasunetelor+ foto şi ideosistemelor de
autoimagine+ autoradiografice etc.
Capcanele criminalistice+ după mijloacele şi materialile utili'ate+ se !mpart !n
două categorii8 fi'ice şi chimice. Capcanele fi'ice constau !n folosire anumitor
substanţe pulerente de natură să adere'e la corpul+ !mbracămintea sau obiectele
utili'ate de persoana care a patruns !n !ncăperea sau spaţiu inter'is. ubstanţele
pulerente pot fi folosite !n direct prin acoperirea cu ele a obiectelor cu carefăptuitorul neapărat urmea'ă a eni !n contact sau !n formă de construcţii cu efect
e&plo'ibil.
)n cadrul metodelor de preenire şi combatere a infracţiunelor se folosesc
anumite substanţe chimice+ cu rol de a marca unele obiecte cu care infractorul
!ntră !n contact pe timpul acţiunelor sale infracţionale+ 'ădărnicind astfel intenţiile
acestuia sau uşur!nd demascarea lui. <aloarea probantă a indicatorilor tehnicistabiliţi prin marcări chimice se aprecia'ă numai !n raport de celelalte materiale
de probă de care se dispune !ntr-un anumit ca' şi numai după ce re'ultatele
obţinute au fost fi&ate+ conform normelor procedurale !n igoare+ !ntr-un proces-
erbal de constatare.
ubstanţele chimice acţionea'ă prin culoarea i'ibilă sau ini'ibilă a corpului+
a !mbrăcămintei sau a uneltelor a persoanei care a enit !n contact cu obiectul
marcat+ !n urma procesului de reacţie a acestor substanţe. nele dintre substanţele
folosite !n marcările respectie produc re'ultatele i'ibile din primul moment al
acţionării+ altele reacţionea'ă prin culoare cu efect !nt!r'iat sau printr-o reacţie
fără culoare care nu poate fi eidenţiată dec!t ca fenomen de luminiscenţă+ !n
urma acţionării cu anumite radiaţii.
)n anumite situaţii+ marcările chimice sunt combinate cu posibilităţi de
reproducere a desenelor papilare+ marcănd şi mai mult cercetudinea asupraautorului faptei. e menţionat că unele medicamente folosite !n tratarea anumitor
boli+ sub reacţii ultraiolete+ dau o fluorescenţă specifică marcărilor chimice.
Pentru confirmarea celor spuse de mai sus reau se aduc următorul e&emplu+ care
a aut loc !n realitate cu colonelul rom!n Nicolae <ăduă.
)ntr-una din nopţi+ pe calea ferată *ucureşti 6 Craioa+ din cabina postului de
subsecţionare a liniei de contact #ărcaşele+ judeţul 4lt+ au fost furate patru baterii
acumulatori de 12 & 10 . Cu oca'ia cercetării la locul faptei au fost obserate
urmele unei căruţe tractată de un cal. -a luat masura !nlocuirii bateriilor furate cu
altele care+ !n prealabil au fost marcate chimic+ aşe'!ndu-se pe toată suprafaţa lor
un strat subţire de aselină amesticată cu acid o&ibetanaftonic ^ praf fluorescent
care se obseră numai sub acţiunea radiaţiilor ultraiolete _. upă aproape două
luni+ şi aceste baterii au fost furate+ la faţa locului constat!ndu-se din nou urmeleunei căruţe tractate de un cal. -a folosit şi c!inele de urmărire+ care a condus de
la calea ferată spre comuna #ărcaşale.
Cu oca'ia constatării cercului de bănuiţi a fost luat !n atenţie şi *ăbălan
#lorea+ de $/ ani+ muncitor la ferma 'ootehnică din Caracal+ cu domiciliul !n
comuna menţionată. #iind supus e&aminării cu lampa de ultraiolete+ s-a constatat
pe palma m!inii drepte+ pe obra' şi pe un pantalon+ e&istenţa unor pete de culoaregalben fluorescent+ specifice marcării chimice aplicate pe cele patru baterii de
acumulatori.
Ca'ul părea să se !ndrepte spre o rapidă soluţionare+ dar+ din cercetarea
suspectului+ nu re'ultau altele indicii care să conducă la conclu'ia că el este
autorul furtului sa!rşit prin pătrundere. ,ai mult+ continua să nege participarea la
fapta respectiă+ moti!nd că petele de culoare galbenă proin de la w ciorba de
pasare serită !n 'iua c!nd a fost chemat la poliţie‚
upă o 'i de cercetări+ contrariat de faptul că acesta neagă participarea la furt
şi cunosc!nd probitatea marcării chimice+ colonelul de poliţie Nicolae <ădua a
decis să porte personal o discuţie cu bănuitul. 3l a e&plicat bănuitului că nimeni
nu-l a crede neinoat !n condiţiile e&istenţei acestor urme specifice marcărilor
chimice. Cu toate acestea a negat orice participare şi Nicolae <ădua a sesi'at că
afirmaţiile le face cu multă sinceritate+ fără teama unei consecinţe de natură juridică. "!nd o e&perienţă de lucru !n domeniul criminalisticei+ el a lărgit aria
discuţiilor pe diferite teme cu *ăbălan. "stfel Nicolae <ădua a aflat că+ !n
ultimul timp+ acesta suferise un accident de căruţă şi fusese internat la spital. 3l a
insestat că bănuitul să spună ce tratament a urmat+ ştiind faptul că unele
medicamente+ sub radiaţii ultraiolete+ dau fluorescenţă. "cest lucru el a !nţeles !n
decursul anilor+ a!nd aantajul deoarece soţia lui farmacistă. *ănuitul a e&plicat
lui că foloseşte un spra@ cu *io&iteracol+ pentru indecarea unei răni de la
antembraţul drept+ fapt pentru care Nicolae <ăduă a rugat soţia sa să procure
astfel de spra@ şi el a făcut c!tea probe sub radiaţii ultraiolete. %e'ultatul
rmele de spra@ produceau fluorescenţă specifică marcării chimice aplicată pe
cle patru baterii ‚‚‚
Pentru a se coninge+ el a supus pe *ăbălan+ la antebraţul drept+ unde aearana+ la radiaţii ultraiolete+ prilej cu care el a constatat că !n 'ona respectiă
fluorescenţa era foarte puternică. lterior+ la perche'iţia domiciliară s-ă găsit şi
spra@-ul folosit de suspect.
3&plicaţia "cest spra@ conţinea o substanţă care+ sub radiaţii ultraiolete+
capătă o puternică fluorescenţă galbenă.
Prin urmare+ poliţia a !ndreptat atenţia către alţi suspecţi+ !ntre care a fostdescoperit adearatul autor. "stfel+ premisele unei erori judiciare fuseseră eitate.
)ncă odată se demonstrea'ă adeărul că aparenţele pot fi !nşelatoare chiar şi
atunci c!nd par a se sprijini pe probe ştiinţifice. e aici obligaţia oamenilor
!ndrituiţi să efectue'e cercetarea să caute şi prin alte mijloace stabilirea
adeărului şi să nu considere niciodată un ca' !nchiat c!tă reme pot e&ista
!ndoieli cu priire la eridicitatea probelor administrate.1
)ncheiere.
)n !nchiere pot s-ă menţione' că te'a de licenţă a fost desfaşurată !n două
capitole !n care am !ncercat să dau o caracteristica generală a mijloacelor
tehnico-ştiinţifice. "m conturat principalele probleme care trebuie clarificate la
cercetare furturilor să!rşite prin patrundere.
1 <ădua N.+ %eista de informare+ documentare şi opinii Criminalistica. "rt. ,arcările chimice suspectul idealeste salat cu argumente farmaceutice. N 2 "nul 1+ ,ai 1:::.
T. otarea organelor cu funcţii de anchetă cu mijloace şi utili'area
metodelor moderne de cercetare la faţa locului şi de efectuarea a altor
acţiuni de urmărire penală sunt condiţii indispensabile consolidării
nielului ştiinţific al justiţiei penale.
/. ,ijloacele tehnico-ştiinţifice se utili'ea'ă numai !n conformitate cu
legislaţia procesual-penală !n igoare.
%ecen'ie
3liberată d-rei %oşca "urelia+ studentă a niersităţii de tat+ facultatea de
drep+ anul ( bacalaureat. Pre'enta certificare o justific prin anali'a congruentă a te'ei de licenţă pe tema
5Iresponsabilitatea5+ care este o lucrare de o inteligenţă deosebită+ pun!nd !n
discuţie o serie de probleme+ legate de iaţa de 'ilele noastre+ adică realitatea.
7e'a de licenţă are un conţinut foarte profund+ !n cercuind !n limita schemelor
potenţeale+ un plan logico-deducti+ o ierarhie a sinte'ei celor deduse !n urma
erificării gradului de actualitate şi performanţă. 3ste o primă !ncercare de a trataaceastă temă at!t din punct de edere medical+ c!t şi juridic+ la fel şi compararea
cu alte doctrine şi legislaţii+ !nsă ferm pot să comunic că este o !ncercare la niel+
reuşită+ cu tendinţe e&cepţionale de formulare şi accepţionare.
per că această te'ă de licenţă a fi apreciată la niel+ deoarece merită a fi
luată ca e&emplu at!t pentru teoreticieni+ c!t şi practicieni.
