Joi, 23 februarie 2006, a avut loc Adunareageneral= a Asocia]iei Criminali[tilor din România, cuurm=toarea ordine de zi:

�� Raport privind activitatea Asocia]ieiCriminali[tilor din România \n anul 2005;

�� Raportul Comisiei de Cenzori;�� Programul de activit=]i pe anul 2006;�� Planul de venituri [i cheltuieli pe anul 2006;�� Probleme organizatorice.Din con]inutul raportului [i discu]iile purtate a

rezultat c= Asocia]ia Criminali[tilor [i-a \ndeplinit \n bunecondi]ii prevederile Programului de activit=]i pe anul2005, dovedindu-[i pe deplin utilitatea public= \nperfec]ionarea actului de justi]ie \n prevenirea [icombaterea eficient= a criminalit=]ii.

Prezent=m sinteza Raportului de activitate,publicat= \n Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a,Anul 174 (XVI) – Nr. 761, 8 martie 2006, raport aprobat \nadumarea general=.

|n perioada de referin]=, Consiliul Director al Asocia]ieiCriminali[tilor din România a urm=rit [i realizat transpunerea\n via]= a prevederilor Ordonan]ei nr. 26/2000, cu privire laasocia]ii [i funda]ii, modificat= prin Legea nr. 246/2005, acelorlalte acte normative care reglementeaz= acest domeniu,precum [i a Statutului [i Programului de activit=]i, aprobat deAdunarea general= din 24 februarie 2005.

Ca urmare a m=surilor \ntreprinse, \n anul 2005,num=rul membrilor Asocia]iei a crescut cu 385, astfel c=, \nprezent, sunt \nscrise peste 1650 persoane, majoritateaprovenind din rândul poli]i[tilor, procurorilor, avoca]ilor,medicilor legi[ti, cadrelor didactice din \nv=]=mântuluniversitar [i studen]ilor de la facult=]ile de drept.

Cu sprijinul Institutului de Criminalistic= s-a reu[itconstituirea la nivelul serviciilor teritoriale a filialelorAsocia]iei, f=r= ca acestea s= aib= personalitate juridic=.Urmeaz= ca, \n acest an, s= se ac]ioneze pentru definitivareatuturor documentelor necesare \n vederea \nscrierii filialelor\n Registrul asocia]iilor [i funda]iilor, aflat la grefa judec=toriei\n a c=rei circumscrip]ie teritorial= \[i au sediul.

Pentru atingerea scopului, men]ionat \n StatutulAsocia]iei, respectiv de a promova opinii, metode [i procedeespecifice, precum [i mijloace tehnico-[tiin]ifice, care s=contribuie la perfec]ionarea actului de justi]ie, s= r=spund= laprevenirea [i combaterea eficient= a criminalit=]ii, \n anul2005, conform Programului adoptat, Asocia]ia Criminali[tilora desf=[urat multiple activit=]i, devenind tot mai cunoscut= \nrândul institu]iilor statului de drept [i de \nv=]=mânt din ]aranoastr=, precum [i \n departamentele de criminalistic= dinstr=in=tate.

Pentru anul 2005 s-a prev=zut intensificarea activit=]iide elaborare a unor studii [i lucr=ri de cercetare tehnico-[tiin]ific= privind investigarea infrac]iunilor, precum [iidentificarea infractorilor. Ca urmare, speciali[ti din structurilecentrale [i teritoriale ale Institutului de Criminalistic= din

Inspectoratul General al Poli]iei Române, cadre didactice dininstitu]iile de \nv=]=mânt, procurori, medici legi[ti [i avoca]i,au realizat 54 lucr=ri, o bun= parte dintre acestea fiindpublicate \n Revista Român= de Criminalistic= [i \n volumul«Metode [i tehnici de identificare criminalistic=». Dinsondajele efectuate s-a desprins concluzia c= lucr=rilerespective au fost apreciate pentru problematica tratat=,\ndeosebi pentru aspectele de noutate prezentate de autori.

O contribu]ie important= la dezvoltarea [tiin]eicriminalistice române[ti au avut-o tratatele, cursurileuniversitare [i alte lucr=ri elaborate \n domeniul criminalisticii,medicinii legale [i psihologiei judiciare de: prof. univ. dr.Emilian Stancu, prof. univ. dr. Vasile Berche[an, prof.univ. dr.Tudorel Butoi, conf. univ. dr. Laz=r Cârjan, conf.univ. dr. Gheorghe Popa, col. (r.) prof. Vasile L=p=du[i,conf. univ. dr. Valentin IftenIe, conf. univ. dr. Dan Voinea,conf. univ. dr. Petre Buneci, conf. univ. dr. AlexandruPintea, lector univ. dr. Bujor Florescu, lector univ. dr.Gheorghe Alecu, lector univ. dr. Anca Elena Mihu], lectoruniv. dr. Constantin Dr=ghici, dr. Nicolae Lupulescu, dr.Gheorghe Asanache, subcomisar Cri[an MucenicL=zureanu, comisar-[ef Gheorghe Buzatu, comisar-[efIonel Necula [i subcomisar drd. Romic= Potorac.

|n prima parte a semestrului I/2005 a fost editat=, \n1000 de exemplare, lucrarea «Rolul probelor criminalistice[i medico-legale \n stabilirea adev=rului», lucrare ce afost difuzat=, gratuit, la toate structurile de criminalistic=,institu]iile statului de drept, bibliotecile din cadrul facult=]ilorde drept, autorilor [i unor membri ai Asocia]iei Criminali[tilordin România.

|n cursul anului 2005, a continuat editarea RevisteiRomâne de Criminalistic=, cu apari]ie la fiecare dou= luni,respectiv \n [ase numere anuale. |n luna octombrie, cuprilejul Anivers=rii a 35 ani de la \nfiin]area Institutului deCriminalistic= din Poli]ia Român=, a fost editat un num=rfestiv al revistei, dedicat acestui eveniment, \n condi]ii graficedeosebite. Apreciem c= toate articolele publicate \n revist= auavut un con]inut [tiin]ific ridicat [i au prezentat o serie denout=]i \n domeniu, contribuind la cunoa[terea unor metode

CRIMINALISTICA 3

Prof. VASILE L+P+DU{Isecretar general al Asocia]iei Criminali[tilor din România

[i tehnici criminalistice folosite \n ]ar= [i \n str=in=tate,precum [i la generalizarea experien]ei pozitive din domeniulcriminalisticii [i al medicinii legale.

Din fiecare num=r al revistei, aproape 1000 deexemplare au fost difuzate gratuit unor membri ai Asocia]ieiCriminali[tilor, autorilor articolelor, bibliotecilor facult=]ilor dedrept, departamentelor de criminalistic= din str=in=tate cucare Asocia]ia colaboreaz=, precum [i unor studen]i aifacult=]ilor de drept.

|n luna martie a.c., se \mplinesc [apte ani de când s-afondat aceast= revist=, din care au fost editate 37 de numere,\ntr-un tiraj de 220.000 exemplare.

Pe lâng= cele men]ionate, Asocia]ia Criminali[tilor dinRomânia, \mpreun= cu Inspectoratul General al Poli]ieiRomâne, au organizat, \n zilele de 26 [i 27 octombrie 2005,Simpozionul Interna]ional cu tema «Metode [i tehnici deidentificare criminalistic=», prin care s-a confirmat \nc= odat= aprecierea de care se bucur= criminalisticaromâneasc=. Aceast= manifestare a fost consacrat=Anivers=rii a 35 de ani de la \nfiin]area Institutului deCriminalistic=. Scopul reuniunii, stabilit de organizatori, a fostatins pe deplin, atât prin num=rul impresionant alparticipan]ilor din ]ar=, dar [i din str=in=tate (Belgia,Germania, Republica Moldova, Serbia, Spania, Turcia,Ucraina etc.), cât [i prin calitatea celor peste 70 decomunic=ri cuprinse \n program. Circumscrise unei tematicicare constituie \ns=[i esen]a profesiunii de criminalist –identificarea –, comunic=rile prezentate au abordat modalit=]idintre cele mai diverse care converg, \n complementaritatealor, la descoperirea, punerea \n eviden]= [i probareaadev=rului judiciar, \n condi]iile atât de complexe oferite desocietate. Dezbaterile care au avut loc pe timpulsimpozionului au emanat un tonic sentiment de for]=,coeziune profesional=, determinat de prezen]a unorspeciali[ti, cu un nivel important de reprezentativitate [iautoritate pentru institu]iile lor, din practic toate domeniile \ncare criminalistica \[i g=se[te aplicarea: poli]ia, parchetele,justi]ia, medicina legal=, \nv=]=mântul superior etc. De undeosebit interes pentru participan]ii la simpozion a fostdialogul cu oaspe]ii din str=in=tate, ale c=ror interven]ii aupermis o informare competent= cu privire la preocup=rileactuale ale criminali[tilor din unele ]=ri europene.

Tot anul trecut, \n ziua de 18 februarie, Catedra decriminalistic= din cadrul Academiei de Poli]ie «Alexandru IoanCuza», cu sprijinul Asocia]iei Criminali[tilor din România, aorganizat simpozionul interna]ional cu tema «|nv=]=mântulromânesc de criminalistic= [i medicin= legal=». Aflat la adoua edi]ie, aceast= manifestare [tiin]ific= a reunit cadredidactice din structurile de \nv=]=mânt ale MinisteruluiAdministra]iei [i Internelor, exper]i [i speciali[ti criminali[ti,procurori, judec=tori, medici legi[ti, cadre didactice din cadrulfacult=]ilor de drept din România [i Republica Moldova [ialte persoane interesate.

Din toate comunic=rile a rezultat, ca un laitmotiv,ideea reorganiz=rii \nv=]=mântului românesc de criminalistic=[i medicin= legal= la nivelul cerin]elor actuale [i a[ezareaprobei [tiin]ifice \n locul care i se cuvine \n contextul celorlalteprobe [i mijloace de prob= destinate \nf=ptuirii justi]iei.

|ntre activit=]ile organizate, \n perioada de referin]=, se\nscriu [i cele dou= expozi]ii organizate sub genericul«Nout=]i \n domeniul mijloacelor tehnice criminalistice»,exponatele fiind prezentate de firme din România, Germania,Marea Britanie [i Turcia. Cu acest prilej, speciali[tii firmelorrespective au f=cut [i unele demonstra]ii practice.

La propunerea Facult=]ii de Biocriminalistic= aUniversit=]ii din Huddennsfield – Marea Britanie, conform\n]elegerilor anterioare, Asocia]ia Criminali[tilor din România,Institutul de Medicin= Legal= «Dr. Mina Minovici», Institutulde Criminalistic= al Poli]iei Române [i Catedra deCriminalistic= din cadrul Academiei de Poli]ie «AlexandruIoan Cuza» au organizat [i \n anul 2005 o vizit= dedocumentare pentru un num=r de 30 studen]i [i 4 cadredidactice de la aceast= facultate. O alt= direc]ie important= deac]iune a Asocia]iei Criminali[tilor din România a fost\ndreptat= c=tre realizarea activit=]ilor stabilite \n Protocolul\ncheiat cu Universitatea Român= de {tiin]e [i Arte«Gheorghe Cristea» din Bucure[ti [i Inspectoratul General alPoli]iei Române, privind «Masteratul European deCriminalistic=». Directorul acestui masterat este domnulchestor conf. univ. dr. Gheorghe Popa, vicepre[edinte alAsocia]iei Criminali[tilor. Consider=m c= activit=]iledesf=[urate pân= \n prezent au contribuit la adâncirealaturilor semnificative ale specializ=rii [i l=rgirii orizontuluiteoretico-[tiin]ific, tehnic [i practic, cu noi cuno[tin]e dinspa]iul [tiin]ei criminalistice contemporane. Consider=m c=aceast= form= superioar= de \nv=]=mânt \[i va atinge scopulpropus [i va deveni un model pentru \nv=]=mântul românesc.

|n conformitate cu Programul de activit=]i pe anul2005, conducerea Asocia]iei a ac]ionat pentru ob]inereaacordului Guvernului României privind recunoa[tereaAsocia]iei Criminali[tilor din România ca fiind de utilitatepublic=. Demersurile au fost finalizate \n [edin]a Guvernuluidin 13 octombrie 2005, când s-a adoptat Hot=rârea nr. 1240,prin care Asocia]ia Criminali[tilor din România a fostrecunoscut= ca fiind de utilitate public=.

|n anul 2005, Asocia]ia Criminali[tilor din România arealizat venituri \n sum= de 41.395 RON, din care 11.175RON din cotiza]iile membrilor, 30.123 RON din sponsoriz=riefectuate de diverse persoane juridice [i 97 RON din dobânzibancare. La data de 31 decembrie 2005, fondul de rezervelegale existent \n contul bancar a fost \n sum= de 7.587 RON.Exerci]iul financiar al anului 2005 s-a \ncheiat cu un excedent\n sum= de 16.101 RON.

Sper=m c=, prin m=surile \ntreprinse, \n anul 2006,aportul fiec=rui membru va fi mult mai mare pentru\ndeplinirea sarcinilor ce ne revin, iar membrii ComitetuluiDirector vor ac]iona cu toat= r=spunderea \n vederearealiz=rii managementului Asocia]iei.

Printre activit=]ile prev=zute \n program pentru anul2006, se \nscriu [i Simpozioanele interna]ionale cu temele :“Aspecte de noutate \n \nv=]=mântul românesc decriminalistic= [i medicin= legal=” (28 aprilie 2006) [i“Contribu]ia criminalisticii la investigarea actelorteroriste [i a altor evenimente cu consecin]e grave”(25-26 octombrie 2006).

4 CRIMINALISTICA

CRIMINALISTICA 5

Apari]ia, cu peste 100 de ani \n urm= a criminalisticii,ca [tiin]= de sine st=t=toare - definit= fie ca “o [tiin]= ast=rilor de fapt din procesul penal”, fie ca o “poli]ie[tiin]ific=“ sau “poli]ie tehnic=“ -, s-a datorat cre[teriifenomenului infrac]ional [i imposibilit=]ii contracar=rii faptelorde natur= penal= doar prin simpla aplicare a normelor dedrept. Treptat, proba [tiin]ific= a devenit indispensabil= \nprocesul solu]ion=rii oric=rei cauze aflate \n instrumentareaorganelor judiciare, criminalistica fiind considerat=, \n toate]=rile lumii, o adev=rat= “art=“ \n adev=ratul sens alcuvântului.

|n România, de-a lungul timpului, a existat preocuparepentru crearea [i dezvoltarea mijloacelor [i metodelorcriminalistice \mpotriva criminalit=]ii.

Zguduirea economic= [i moral= produs= de primulr=zboi mondial a f=cut ca România s= treac= prin grave crize.Criminalitatea a sporit continuu, infractorii s-au perfec]ionat \n\nf=ptuirea crimelor [i delictelor. Ace[tia au adoptat metodenoi, tinzând pe toate c=ile s= pun= \n inferioritate autorit=]ile\ns=rcinate cu urm=rirea [i prinderea lor. Situa]ia men]ionat=i-a determinat pe guvernan]ii acelor vremuri s= \ntreprind= oserie de m=suri, inclusiv cu privire la crearea unor mijloace [imetode criminalistice. Astfel c=, \n anul 1920, din ini]iativadistinsului director general al Poli]iilor [i Siguran]ei Generalea Statului, Romulus Voinescu, membru al Societ=]iiScriitorilor Români, s-a \nfiin]at o [coal= de ofi]eri de poli]ie.Printre disciplinele de drept care s-au predat \n aceast=[coal=, s-a \nscris [i cursul de poli]ie practic= [i [tiin]ific=. Ladeschiderea primelor cursuri, docentul universitar profesorI.N. Fin]escu spunea: “Statul nu trebuie s= fac= economiiacolo unde imperios se cere o cheltuial= ne\nsemnat=fa]= de rezultatele a[a de binef=c=toare pentru \ntreagasocietate. Dar [coala trebuie \nzestrat= cu tot ceea ce[tiin]a cere spre a reda Statului cei mai buni [i civiliza]ipoli]i[ti”.

Un alt coleg al s=u, inspector de poli]ie [i ulteriorcoordonatorul Revistei “Poli]ia Modern=“ (ap=rut= la lmartie 1926), Constantin Georgescu, ar=ta: “Importan]ape care o dobândesc zilnic a[a-zisele metode de poli]ie[tiin]ific= nu mai scap= nim=nui. Prin preciziunea [ifecunditatea lor, atât \n ce prive[te identificarea autorilor,cât [i demonstrarea materialit=]ii faptelor penale audevenit auxiliarul sine-quan-non al justi]iei represive.Pentru poli]ist ele sunt lumini care \i c=l=uzesc singurpa[ii, condi]ionându-i de cele mai multe ori izbânda,\nlesnindu-i descoperiri uimitoare, aproape miraculoase.Oricât de destoinic ar fi un poli]ist, de oricâte resurse alemin]ii [i putere de munc= ar dispune el, nu va putea s=dea \ntreaga m=sur= a geniului s=u dac= nu va aveasprijin, pe deoparte \ntr-o organizare temeinic= a

mijloacelor de investiga]ie, iar pe de alta \n preg=tirea luispecial=, \n ini]ierea \n tainele disciplinei celei noi -poli]ia tehnico-[tiin]ific=. La locul crimei [i al delictului, seg=sesc, de cele mai multe ori, urme care \l tr=deaz= peautor, ele vor fi trecute neobservate [i neutilizate depoli]ist din cauza lipsei de aparate care s= le \nvedereze[i de speciali[ti care s= le t=lm=ceasc=. Vor treceneobservate din cauza imperfec]iunii sim]urilor sale; elnu va putea s= vad= cu ochii liberi o amprent= digital=, ominuscul= pat= de sânge, o frântur= dintr-un obiect, unstrop de substan]= chimic= [i alte urme din câte r=mân lalocul crimei f=r= voia autorului [i \n dispre]ulprecau]iunilor lui”.

|n finalul alocu]iunii acestui fost mare poli]ist se arat=c= numai cu devotamentul [i h=rnicia poli]i[tilor nu se poatesalva onoarea institu]iei. “Trebuie s= fim cu luare amintepentru viitor; nu se va putea merge mult= vreme cusistemele de azi. Va veni o zi când cople[i]i de num=rulcelor r=i care r=sar tot mai numero[i \n putregaiul moralal societ=]ii de acum, cât [i de arta [i [tiin]a la care tot maimult se face apel pentru executarea crimei [i z=d=rnicireaidentific=rii, agen]ii [i ofi]erii no[tri de poli]ie nu vor maiputea face fa]= grelei lor chem=ri. Este vremea s= sep=[easc= [i la noi la \nfiin]area unei [coli de poli]ie[tiin]ific= [i a unui serviciu de identificare organizat pebaze moderne, \n care tot individul \nregistrat s= aib= pelâng= antecedentele judec=tore[ti [i fi[a sa dactiloscopic=[i antropometric=“.

Pe parcurs, cu toate greut=]ile, poli]ia tehnico-[tiin]ific=s-a dezvoltat, o parte dintre speciali[ti s-au preg=tit \nstr=in=tate, \ndeosebi \n S.U.A. [i Fran]a, ]=ri dotate cumijloace tehnice moderne. De exemplu, \n anul 1935, laAcademia Na]ional= de Politie a Biroului Federal deInvestiga]ii al S.U.A. au fost instrui]i un grup de poli]i[tiromâni, \n frunte cu dr. Eugen Bianu, fost consilier regal,prefect al Poli]iei Capitalei. Ace[tia au fost preg=ti]i peurm=toarele domenii: dactiloscopie; circula]ia rutier=; chimie;analiza [i fotografierea urmelor; fotografierea cu razeultraviolete a scrisurilor secrete; examinarea cu ajutorulrazelor Rönghen; balistic= judiciar= etc.

|n leg=tur= cu dr. Eugen Bianu documentele vremii,remarc= faptul c= a fost un jurist de valoare interna]ional= [ia contribuit la constituirea Asocia]iei de Poli]ie Interna]ional=Mondial= (International World Police – I.W.P.).

|n anul 1933 a participat, la Chicago, la invita]iadomnului Barron Collier, la primul congres al I.W.P., unde amilitat pentru unirea eforturilor tuturor poli]i[tilor \mpotrivacriminalit=]ii. Cu acest prilej, participan]ii la congres au fostprimi]i de Rooseveld, pre[edintele Statelor Unite ale Americii(foto 1).

Prof . VASILE L+P+DU{IComisar-[ef de pol i ] ie drd. LIVIU T+UT

La Congresul I.W.P., din 25-27 octombrie 1937, care aavut loc la Montreal, \n Canada, dr. Eugen Bianu a ]inut oexpunere, apreciat= [i ascultat= cu mult interes – spremândria Poli]iei Române – de c=tre to]i participan]ii.

|n expunerea sa, domnul E. Bianu s-a referit lacaracterul social al func]iei poli]iene[ti, precum [i ladezvoltarea poli]iei tehnico-[tiin]ifice, expunere care formeaz=un capitol al manualului s=u “Ordinea Ob[teasc=“.

Dup= \ncheierea lucr=rilor congresului, participan]ii s-au deplasat la Washington, unde au vizitat Biroul Federal deInvestiga]ii (director domnul Edgar Hoover), care a surprinsprin dezvoltarea formidabil= privind metodele [i tehnicile delucru. Cu acest prilej, domnul Barran Collier, \n numeleAsocia]iei I.W.P., i-a \nmânat domnului dr. Eugen Bianuinsigna onorific= de aur cu inscrip]ia numelui s=u (foto 2 [i 3).

O contribu]ie important= la dezvoltarea criminalisticii aavut-o [i Asocia]ia Interna]ional= pentru Identificare, \nfiin]at=la ini]iativa lui John Edgar Hoover. Prin aceast= Asocia]ie s-af=cut prima colectare de amprente digitale cu un plan pentrufolosirea general= a acestora, ca o metod= de identificare. |nanul 1938, la Divizia de Identificare a Biroului Federal deUrm=riri se aflau peste 7.700.000 amprente digitale\nregistrate. |n 81 de ]=ri s-au constituit, 11.000 de oficiipentru colec]ionarea datelor de identificare criminal=.

Munca f=r= r=gaz depus= de Asocia]ia Interna]ional=de Identificare s-a difuzat [i pe alte t=râmuri, unde [tiin]apoate s=-[i exercite for]a sa dinamic=, descoperindu-i peinfractori.

Este foarte adev=rat c= introducerea la multe poli]ii afolosirii mijloacelor [tiin]ifice ca: spectroscopul, compara]iamicroscopic=, diferitele metode noi pentru dezvoltareaamprentelor digitale latente, \ntrebuin]area razelorultraviolete [i razelor Röntgen [i alte arme [tiin]ifice, a\ntâmpinat la \nceput opozi]ie.

6 CRIMINALISTICA

Foto 1

Foto 2

Foto 3

Pe parcurs, Criminalistica [i-a dovedit caracterul ei de[tiin]=, folosind mujloace tehnice, metode [i procedee propriide lucru pe baza celor mai noi cuceriri ale [tiin]ei sau, dup=caz, adapteaz=, dezvolt= [i perfec]ioneaz= altele, din diversedomenii ale [tiin]ei.

Este de men]ionat faptul c=, \n elaborarea metodelorsale, Criminalistica porne[te, \n principal, de la urm=toareleprincipii:

• activitatea cercet=rii infrac]iunilor este o cunoa[terea realit=]ii obiective;

• fapta infractorilor las= urme;• consumarea unui fenomen legat de infrac]iune

produce, \n acelea[i condi]ii, acelea[i efecte;• examinarea \n Criminalistic= se realizeaz=, \n

principal, prin compara]ie;• f=ptuitorul care a s=vâr[it o infrac]iune sau orice

obiect, ce a fost utilizat la s=vâr[irea ei, poate fi asem=n=torcu altele, dar nu poate fi identic decât cu el \nsu[i;

• exist= [i un raport invers propor]ional \ntre timpulscurs de la data comiterii faptei [i [ansele de descoperire aautorului.

Sunt numeroase situa]ii când, prin trecerea unui timp\ndelungat de la comiterea faptei, s-a ajuns foarte greu laidentificarea f=ptuitorului, deoarece unele elemente necesareproba]iunii s-au distrus, uzat sau modificat.

Metodele specifice criminalisticii sunt folosite pentru:• descoperirea, fixarea, ridicarea, examinarea [i

interpretarea urmelor [i mijloacelor materiale de prob=;• stabilirea apartenen]ei la gen [i identificare;• efectuarea examin=rilor comparative;• realizarea experimentelor;• organizarea cartotecilor, eviden]elor informatizate,

albumelor [i colec]iilor, \n scopul realiz=rii identific=rilor;• studierea [i generalizarea experien]ei activit=]ilor

de urm=rire penal= [i de judecat=;• elaborarea [i verificarea ipotezelor referitoare la

persoane, obiecte, activit=]i \ntreprinse, timp, loc, mod, scop,mobil etc.

Criminalistica folose[te [i metode ale altor [tiin]e, cumar fi: spectroscopia, electroforeza, cromatografia, serologia,biologia, anatomia comparat=, histopatologia, matematica(calculul probabilit=]ilor, teoria mul]imilor vagi, programarealiniar=) etc.

|n cadrul acestor metode se folosesc procedee [itehnici de lucru sau de laborator pentru scopul urm=rit decriminalistic=.

Dezvoltarea continu= [i rapid= a [tiin]ei [i tehnicii lanivel mondial contribuie [i la perfec]ionarea metodelor [itehnicilor criminalistice. Criminalistica are leg=tur= cu toate[tiin]ele juridice, \ndeosebi cu dreptul penal, dreptulprocesual penal, dreptul civil, dar [i din rândul celorlalte[tiin]e ca: medicina legal=, psihologia, psihiatria, criminologia,logica, matematica, chimia, fizica, biologia, informatica etc.

Sfâr[itul mileniului doi a adus progrese spectaculoase\n domeniul criminalisticii. Amprentele digitale [i palmare alepersoanei au fost \nregistrate [i computerizate [i au fostconstruite fi[iere cu date care sunt accesibile poli]iei dinlumea \ntreag=. |n ultimul timp, datorit= cre[terii num=ruluiinfrac]iunilor pe str=zi, \n multe ]=ri ale lumii, au fost instalatecamere video de supraveghere care sunt de mare folosanchetatorilor. Oricum, cea mai important= descoperire \n

investigarea [i identificarea autorilor unor crime sunt testeleADN. |nainte ca testele ADN s= fie posibile, medicina legal=[i laboratoarele de criminalistic= analizau sângele [i spermal=sate la locul crimei pentru a afla grupa de sânge acriminalului sau a violatorului. Citirea codului ADN, a[a-numita “amprent= genetic=“, a fost folosit= prima dat=, \nanchetarea crimelor, \n anii ‘80, chiar dac= structura ADN afost descoperit= \n anul 1952.

Celulele umane con]in cromozomi \n care se g=se[teADN, acidul dezoxiribonucleic. ADN-ul con]ine lan]uri depatru substan]e diferite: adenin=, timin=, citosin= [i guanin=.Aceste substan]e sunt aranjate \ntr-o \n[iruire de ADN, \ntr-unfel care este unic pentru fiecare persoan=, excep]ie f=cândgemenii identici care au acela[i ADN. Acela[i tip de ADN esteg=sit \n celulele fiec=rei p=r]i a corpului unei persoane.Probele de ADN de la locul crimei pot fi luate de la mici urmede saliv=, sânge, sperm= sau alt fluid al corpului. Dac= suntg=site la locul crimei [i mici particule de piele sau p=r, ele potfi folosite pentru a determina “amprenta genetic= “ asuspectului.

Testul ADN este folosit atât pentru a elimina poten]ialiisuspec]i cât [i pentru a dovedi vinov=]ia.

|n ultimii ani, s-au f=cut mari progrese \n ceea ceprive[te utilizarea probelor ADN pentru a rezolva o cauz=penal=. Folosind noi tehnici medicale [i de calculator,speciali[tii sunt capabili s= “citeasc=“ ADN-ul dintranspira]ie (de exemplu, prin simpla atingere a uneisuprafe]e, chiar dac= nu a fost l=sat= nici un fel de amprent=).

|n Marea Britanie [i Statele Unite exist= baze de datecomputerizate \n care sunt \nmagazinate detalii despreADN-ul persoanelor condamnate pentru anumite infrac]iuni.

Baza de date a ADN-ului din Marea Britanie con]ine300.000 de profile, plus 27.000 analize ale ADN-ului g=sit lalocul crimelor r=mase cu autori neidentifica]i. In Statele Uniteale Americii exist= o baz= de date cu profile ADN, cunoscut=sub numele de CODIS (sistemul index combinat al ADN-ului),\n care se p=streaz= datele genetice ale acuza]ilorcondamna]i pentru comiterea unor infrac]iuni grave cum ar ficrim=, viol, molestarea minorilor etc.

Aparatura ultramodern=, cum ar fi: gazcromatograful,spectrometrul de mas= [i cromatograful, l=rge[te gama deexpertize fizico-chimice care pot fi realizate \n bune condi]iuni\n laboratoarele departamentelor de criminalistic= din ]=rileeuropene, inclusiv \n cadrul Institutului de Criminalistic= dinI.G.P.R. Datorit= performan]elor de excep]ie ale acestortehnici, pot fi abordate genuri de analiz= fizico-chimic=inaccesibile anterior, cum ar fi: analiza urmelor analitice devopsea, a microparticulelor de cauciuc din urmele primareetc. Acest lucru este posibil, \n prezent, [i datorit= faptului c=,\n banca de date a calculatorului electronic, sunt\nmagazinate, spectrele de mas= a peste 120.000 desubstan]e organice diverse, permi]ând analize fizico-chimice.

Un alt mijloc modern de examinare a urmelor ridicatedin câmpul infrac]ional, \n special a celor create deinstrumentele de spargere, armele de foc, obiectele t=ietoareetc., \l reprezint= macroscopul comparator.

Acestea sunt numai câteva dintre metodele [i mijloaceletehnico-criminalistice care au evoluat de-a lungul timpului,dovedindu-[i utilitatea \n combaterea infrac]ionalit=]ii.

CRIMINALISTICA 7

| n timp, am \ntâlnit suficient de numeroase cazuri\n care au fost demonstrate, prin expertizemedico-biocriminalistice complexe, \ncerc=ri de

disimulare a omorului.Prezent=m \n cele de mai jos unul dintre acestea:Numitul G.V., fire retras=, nesociabil=, \ns= f=r= a i se

cunoa[te vreun viciu sau putea s= i se pun= \n sarcin= vreunfapt reprobabil, spre surpriza multora, a fost g=sit decedat\ntr-o postur= ce sugera – suficient de conving=tor la primavedere – sinucidere prin electrocutare.

Atitudinea tran[ant ambivalent= a apar]in=torilor fa]= deversiunea de anchet= avansat= de c=tre organul de cercetarepenal= – sinucidere prin electrocutare – ce consta din:

� acceptarea necondi]ionat= a ipotezei comiteriisuicidului, din cauza st=rii de boal= ce, \n mod obsedant,revenea \n actualitate prin simptomatologie subiectiv= [iobiectiv=, pe plan psihic, orientat= c=tre autodistrugere;

� respingerea de plano a modalit=]ii practice derealizare a actului suicidar, acel complicat montajmultireprezentat, \n fapt câte unul pentru fiecare dintremembre, pe motiv c= era dispropor]ionat de complicat [i de“spectaculos” fa]= de: obi[nuit= manipulare, preocup=ri [i felcotidian de a-[i consuma, \n ultimul timp, destul de rarelemomente de aparent= deplin=tate a facult=]ilor mentale.

Din p=cate – avea s= se dovedeasc=, ulterior, c=rezervele formulate au fost justificate –, organul de resort nua vrut s= ]in= cont de cele opiniate.

Examinarea medico-biocriminalistic= complex= amaterialului cadaveric avea s= aduc= concludente dovezi c=totul a fost \nscenat; victima prezenta letal traumatism cranio-cerebral direct acut \nchis \n zona vertexului, cu dilatareacerebral= având caracter vital. Drept urmare, nu se puteasus]ine ipoteza sinuciderii, cel pu]in din urm=torul motiv:subiectul anume vizat, \n cronoetapa de realizare a aceluiexcesiv de complicat montaj respectiv, de imediat= urmare,\n perioada de timp necesar= bran[=rii la surs= de energieelectric= domestic=, era \n stare de com= profund=, fiind \nimposibilitate total= de a ac]iona – \n stare de con[tien]=,chiar [i numai diminuat= par]ial –, \n vreun fel.

|n context, la reevaluarea bazat= eminamente pefapte de observa]ie, examinate \n materialitate obiectiv= [iobiectivabil=, au mai fost eviden]iate [i alte elemente asuprac=rora – acum [i aici – nu insist=m.

Foto 1-4.Aspecte de la fa]a

locului

Foto 5-6. Detalii

8 CRIMINALISTICA

Dr. GHEORGHE ASANACHE

Foto 1

Foto 6

Foto 5

Foto 4

Foto 2 Foto 3

I. |n categoria actelor de identitate [i de c=l=toriesunt incluse buletinele de identitate, c=r]ile de identitate[i pa[apoartele. Pe plan interna]ional se discut= tot maifrecvent despre buletinul de identitate [i pa[apoartele caretrebuie s= con]in= date biometrice.

Biometria1 este o metod= tradi]ional= de identificare aindividului cu ajutorul mijloacelor tehnico-[tiin]ifice moderne,pe baza caracteristicilor anatomice [i comportamentale aleacestuia. Aceste caracteristici trebuie s= fie universale, unice,permanente, colectabile [i m=surabile.

Finalitatea sistemului biometric const= \n verificarea [iautentificarea, identificarea ori codarea datelor care ajut= laob]inerea unei chei biometrice. Astfel, se poate vorbi desprebiometria pentru autentificare [i biometria pentru identificare.

a) Biometria pentru autentificare const= \n c=utareaunui individ “unu contra unu” pentru demonstrarea faptului c=un purt=tor de document este titularul legitim. Dac= amprentaunei persoane figureaz= pe o cartel= biometric=, cu siguran]=persoana care prezint= cartela este adev=ratul posesor alacesteia. Aceast= utilizare a datelor biometrice nu asigur=unicitatea identit=]ii, acela[i individ putând avea mai multeidentit=]i.

Pornind de la identitatea unei persoane este posibil s=se reg=seasc= datele biometrice. Eliberarea sau schimbareaunui act constituie o activitate simplificat= [i securizat=,selec]ionând identitatea persoanei se poate ob]ine ocaracteristic= biometric= pe care o compar= cu cea apurt=torului. De asemenea, unicitatea eliber=rii actului esteasigurat= \n momentul eliber=rii acestuia. Dac= individul areun alt act eliberat sub o alt= identitate, datele biometrice aleacestuia sunt deja \nregistrate \n baza de date [i sistemul \ldetecteaz=.

b) Biometria pentru identificare const= \ncompararea datelor biometrice anonime cu cele con]inute \nbaza de date, cu scopul de a reg=si identitatea persoanei\ntr-o a[a-zis= c=utare ”unu contra unu”. Sistemele deidentificare asigur= unicitatea identit=]ii, dar pot avea [i alteutiliz=ri: identificarea unei persoane amnezice, a uneipersoane dezorientate, pe fug= ori disp=rut= sau a cadavrelor,\n cazul catastrofelor naturale majore; identificarea uneipersoane care refuz= s= prezinte documentele de identitate, \ncazul unui control; identificarea unei persoane pornind de laurmele g=site la fa]a locului, \n cazul unei infrac]iuni.

Tehnicile biometrice se clasific= \n trei categorii, [ianume:

• Tehnici biometrice bazate pe analiza urmelor biologice(miros, saliv=, urin=, ADN, sânge etc);

• Tehnici biometrice bazate pe analiza comportamental=(semn=tur=, mod de ap=sare a tastaturii);

• Tehnici biometrice bazate pe analiza morfologic=(amprenta papilar=, forma mâinii, tr=s=turile fe]ei, iris, retin=)2.

Al]i autori clasific= sistemele biometrice \n dou=categorii:

• Sisteme statice (amprenta papilar=, geometria mâini,tr=s=turile fe]ei, iris);

Sisteme dinamice (voce [i semn=tur=)3.• Tehnica biometric=, fiind bazat= pe ceea ce suntem noi

(adic= fa]= unic=, amprent= unic= etc,) \n cursul vie]ii, putând

fi m=surate, relevate prin diferite procedee, ne convinge c=utilizarea ei este necesar=, atât pentru a putea \ntocmi oeviden]= a persoanelor, a face o identificare, cât [i pentru alimita accesul unor persoane \n diferite zone de risc ori curegim special sau pentru a putea accesa diferite servicii.

Tehnicile biometrice permit identificarea, princompara]ia \nf=]i[=rii persoanei prezente la punctul deidentificare cu cele \nregistrate \n baza de date; verificareaprin comparare a identit=]ii declarate cu identit=]ile asociatepe baza tr=s=turilor fe]ei memorate; instantanee care permiturm=rirea imaginii unei persoane \n secven]e video;supravegherea care permite g=sirea, \n timp real, a uneipersoane \ntr-o secven]= video, plecând de la o list= de\nf=]i[=ri.

Datele biometrice4 trebuie s= fie verificate [i apoiidentificate. Verificarea const= \n compararea e[antionuluibiometric prezent la punctul de control cu datele biometrice\nregistrate apar]inând unei singure persoane. Rezultatulpoate fi acceptarea sau neacceptarea \n sistem, adic=compara]ia s= fie pozitiv=, când persoana este recunoscut=[i negativ=, când persoana nu este recunoscut= de sistem.

Aceste tehnici au fost perfec]ionate dar principiul ar=mas acela[i: adic= s= studieze un element biologic oricomportamental al unei persoane, s= reduc= num=rulsemnificativ de puncte coincidente, rezultatele s= fie stocatepentru referin]=, codificate, iar apoi, dac= se stabilesccoinciden]e, compara]ia este \ncheiat= [i identitatea stabilit=.

Amenin]area tot mai mare a terorismului facenecesar= implementarea unor tehnici biometrice maicomplexe care ar putea ajuta \n procesul de identificarea persoanelor, de securizare a institu]iilor de stat sau acelor de risc, a frontierelor ori \n activitateacriminalistic=.

Tranzitul persoanelor \n punctele de trecere afrontierelor tot mai mare, pericolul terorismului, precum [ispecializarea unor infractori \n diferite tipuri de fals impunluarea unor m=suri de siguran]= atât la punctele de trecere afrontierei cât [i respectarea [i perfec]ionarea elementelor desiguran]=, \n ceea ce prive[te eliberarea documentelor dec=l=torie.

|n România este necesar s= se introduc= datelebiometrice \n actele de identitate [i de c=l=torie, dar acestlucru presupune anumite costuri pentru amenajareapunctelor de identificare.

Sistemele actuale de citire a pa[apoartelor pot detectaun num=r mare de documente false, dar nu pot detecta dac=un individ utilizeaz= un pa[aport fals, \n timp ce sistemelebiometrice pot recunoa[te dac= individul este acela[i cu celdin pa[aport dar nu vor putea verifica dac= un document estefalsificat.

Pe plan interna]ional, biometria este parteintegrant= din numeroase proiecte de refacere sau decreare a documentelor de identitate na]ional=, cum sunt,Belgia, Noua-Zeeland=, Canada, Australia, Olanda, undeobiectivul este de a securiza tranzac]iile bancare, dar [i \nFran]a, unde proiectul cre=rii c=r]ii de identitate electronicenumit “INES” cunoa[te o faz= de testare \n Aquitaine.

CRIMINALISTICA 9

Lect. univ. dr. ELENA ANA MIHU}

La scar= european=, pe lâng= proiectul unei baze dedate ADN având utilizarea de fi[ier al poli]iei, problemarecurgerii la datele biometrice pentru pa[aport [i pentru titlurilede identitate a diferi]ilor membrii ai Uniunii este de actualitate.

|nc= de la \nceputul anului 2004, Comisia a \ncurajatcercetarea asupra tehnologiilor de securitate, printre care [ibiometria. Pe baza unui text preg=tit de Comisie s-a discutatdespre introducerea fotografiei de identitate numerizate, iarConsiliul a sus]inut recurgerea la amprentele digitale(Germania, Italia, Grecia, Fran]a).

Nu toate statele sunt \ncântate de posibilitateaintroducerii c=r]ilor de identitate con]inând date biometrice.Crearea unei baze echivalente pentru stocarea datelorbiometrice ale cet=]enilor europeni are anumite neajunsuri.Informa]iile biometrice culese [i stocate \ntr-o baz= de datecentralizat=, accesibil= printr-un sistem de informareSchengen, nu g=sesc o sus]inere majoritar=, implic= costuriridicate, o uniformizare a sistemelor biometrice, o participareactiv= din partea institu]iilor statelor [i a cet=]enilor, elementede securitate pentru aceste baze de date.

|n acest sens, Comisia a pus deja bazelereglement=rilor ce trebuie luate pentru introducereabiometriei \n vizele [i permisele de [edere a reziden]ilor dinafara Uniunii.

Presiunea crescând= asupra ]=rilor partenere aleS.U.A., \n cadrul programului US VISA WAIVER (programde eliberare a vizelor) aduce acestora \n discu]ie, \n modobligatoriu, problema referitoare la faptul c= cet=]enii vortrebui s= aib= pa[apoarte biometrice care includ date derecunoa[tere facial=5.

Din 11 septembrie 2001 “Departamentul pentrusecuritatea ]=rii” din S.U.A. a \ntreprins o politic= bazat= pedezvoltarea [i implementarea biometriei \n toate sectoareleeconomice, având ca finalitate un salt spectaculos \n ceea ceprive[te securizarea frontierelor.

|ncepând cu luna ianuarie 2004, c=l=torii care aunevoie de viz= pentru a intra \n SUA trebuie s= se supun=unui control pentru captarea datelor biometrice: tr=s=turilefe]ei [i amprentele digitale. |ncepând cu luna septembrie aaceluia[i an, aceast= m=sur= a fost extins= \n \nc= 27 de ]=ri,cum sunt: Italia, Luxemburg, Anglia, Japonia, Australia etc.

Dispozitivele biometrice (\ntr-o continu= perfec]ionare)sunt opera]ionale \n principalele puncte de intrare de peteritoriul acestor ]=ri, avându-se \n vedere generalizarea latoate frontierele, aeroporturile, porturile, punctele de trecereterestre etc.

Obiectivul comun urm=rit este de a impiedica s= intrepe teritoriul acestor state a terori[tilor, trafican]ilor de droguri,falsificatorilor de carduri, de documente de identitate [ic=l=torie6.

Din decembrie 2002, Air France testeaz= o tehnic=biometric= care utilizeaz= amprentele digitale \n aeroportulRoissy Charles de Gaulle. Aceast= experien]= se bazeaz= pevoluntariat, obiectivul fiind de a se asigura c= au fost\nregistrate corect bagajele persoanei care s-a \mbarcat \navion. Amprenta digital= este relevat= prin intermediul unuimic dispozitiv electronic, instalat pe contorul de \nregistrare,compararea f=cându-se \n momentul accesului la bordulnavei.

De asemenea, \n anul 2004, au fost amplasatesisteme de recunoa[tere a irisului \n 10 aeroporturi britanice,c=l=torii str=ini trebuind s= fac= o fotografie a irisului pentru aalimenta o baz= de date.

|n materie de cooperare interna]ional= func]ioneaz=sistemul EURODAC,7 primul sistem de eviden]= aamprentelor digitale8, comun \n trei ]=ri europene: Elve]ia,Norvegia, Islanda.

Acest sistem func]ioneaz= pentru a \nregistra doritorii

de azil [i imigran]ii sosi]i din alte state pe baza amprentelordigitale9. Se compune dintr-o unitate central= de compararea amprentelor digitale administrate de Comisia european=, obaz= de date central= informatic=, ce cuprinde aproximativdou= milioane de candida]i imigran]i [i mijloace de transmisiesecurizate \ntre state [i baza de date.

Amprentele model nu sunt stocate vizibil ci printr-oreprezentare matematic=, ceea ce face ca riscul defalsificare, de piraterie a acestora s= fie minim. |n anul 2003,\n cadrul EURODAC, au fost instalate [i zone speciale de\nregistrare direct=, de scanare a amprentelor (de la degete[i palme) cu delimitarea zonei memorizate direct de pesuprafa]a palmelor ori de pe fi[ele de lucru.

|n mai 2003, s-a creat un grup de exper]i de \nalt nivel,coprezidat de Fran]a [i Statele Unite, având drept obiectivplasarea rapid= a tehnicilor biometrice, scopul comun fiindlupta contra terorismului.

|n iunie 2003, grupul statelor membre G8 (cele maiindustrializate ]=rii: SUA, Germania, Japonia, Marea Britanie,Fran]a, Italia, Canada, Rusia) a decis integrarea datelorbiometrice \n pa[aportul [i vizele resortisan]ilor. Tehnologiare]ine amprentele digitale ori recunoa[terea dup= iris.

II. Câteva probleme legate de folosirea tehniciilorbiometrice

1. Procentul recunoa[terii ori nerecunoa[terii depindede propriet=]ile sistemului, de calitatea [i fiabilitatea sa, deprocesul de \nregistrare. Conven]ia 108 pentru protec]iapersoanelor fa]= de prelucrarea automatizat= a datelor cucaracter persoanal10 a Consiliului Europei stabile[teprincipiile generale aplicabile \n protejarea datelor, pentru aevita interferen]a \n via]a privat= a persoanelor11. Conven]iareprezint= rezultatul lucr=rilor \ntreprinse \n 2003 de c=treGrupul Proiect asupra Protec]iei Datelor sub egidaComitetului European de Cooperare Juridic= [i o urmare arestructur=rii comitetelor de protec]ie a datelor efectuate \n2004-2005 de c=tre Comitetul Consultativ al Conven]ieipentru protec]ia persoanelor privitoare la prelucrareaautomatizat= a datelor cu caracter personal. Recomandareanr. R (87)15 a Comitetului de Mini[tri ai Statelor membrevizeaz= reglementarea utiliz=rii datelor cu caracter personal(17 septembrie 1987) [i Recomandarea nr R(89) 2 asupraprotec]iei datelor cu caracter personal utilizate cu scopuri deangajare (18 ianuarie 1989) con]in unele elemente pertinente\n ceea ce prive[te biometria.

2. Tehnicile biometrice prezint= particularit=]i care potfi lucrate plecând de la toate sursele de tipuri de imagine(foto, video) cu atât mai mult cu cât, \n lume, se abuzeaz= decamere de luat vederi, unele discrete altele situate la vedere.Unele persoane sunt indiferente, altele opun o rezisten]=psihologic= la ideea c=, corpul uman va fi utilizat ca o surs=de informare.

De asemenea, sunt persoane care nu accept= ideeac= o parte din corpul lor este supus [i utilizat pentru analizaunei ma[ini. Rezisten]a poate s= fie de factur= socio-cultural=, religioas= ori proprie fiec=rui individ.

Integritatea corpului uman [i maniera \n care el trebuiefolosit pentru biometrie pot constitui un aspect \n care se atingedemnitatea uman=. Articolul 8 din Conven]ia european= pentruap=rarea drepturilor omului [i libert=]ilor fundamentale12 facereferire la biometrie. Dreptul de a respecta via]a privat= implic=dreptul de a respecta corpul uman.

3. Datele cu caracter persoanal trebuie s= fie ob]inute[i prelucrate corect [i legal. Folosirea datelor biometrice \nactele de c=l=torie implic=, \n particular, s= se fac= oinformare a persoanelor interesate (fiind numeroasepersoane care nu au intrat \n posesia unor asemenea date),s= cunoasc= cu precizie finalitatea acestor colect=ri de date,cine le colecteaz=, \n ce condi]ii [i cine are r=spunderea

10 CRIMINALISTICA

prelucr=rii lor. Trebuie s= fie un responsabil de fi[ier13, caredecide care va fi finalitatea datelor, ce categorii de date vor ficolectate [i c=ror opera]ii vor fi supuse. De asemenea,responsabilul trebuie s= prevad= m=surile tehnice [iorganizatorice adecvate cu scopul de a proteja datelebiometrice [i celelate date cu caracter personal care suntasociate cu acestea, \n cazul distrugerii-accidentale sauilegale- contra pierderii accidentale sau contra accesului,modific=rii, comunic=rii neautorizate sau oric=rei alte formede prelucrare ilegal=.

4. Datele cu caracter personal colectate trebuie s= fieprelucrate pentru finalitatea determinat= [i, \n mod legal,utilizarea unor date biometrice pentru controlul accesului \ntr-o ]ar=, \ntr-o anumit= zon= ori locuri protejate poate ficonsiderat= ca o folosire legitim= a datelor biometrice. Deasemenea, este legitim= [i folosirea datelor biometrice \npa[aport ori \n vize, \n vederea \mpiedic=rii utiliz=rii unoridentit=]i false, a ob]inerii \n mod ilegal a unui al doileapa[aport ori a emiterii pa[aportului de c=tre persoaneneautorizate sau la persoane ne\ndrept=]ite.

5. Indivizii care se \mboln=vesc pot s= suferemodific=ri ale caracteristicilor biometrice iar accidentele,interven]iile chirurgicale pot afecta caracteristicile biometrice.|n acest sens, pe plan interna]ional, sunt preocup=ri pentru ag=si un punct de vedere comun cu privire la procentele deacceptare sau respingere a datelor biometrice, la un momentdat, ale unei persoane care se prezint= la un punct deidentificare.

Articolul 6 din Conven]ia 108 prevede c= oricepersoan=, la cerere, ob]ine confirmarea existen]ei sauneexisten]ei \n fi[ierul automatizat14 a unor date cu caracterpersonal care o privesc ori dispune de o cale de recurs, dac=nu s-a dat urmare unei cereri de confirmare sau, dac= estecazul, de comunicare, rectificare sau [tergere.

6. Colectarea datelor cu caracter personal [i tratarealor automat= pun probleme de protec]ie a datelor. Informa]iilesensibile, ce au leg=tur= cu o anumit= persoan= (de exempluaceasta sufer= de o anumit= boal=, handicap fizic), trebuie s=fie \n siguran]=. Astfel, persoana trebuie s= fie informat= cuprivire la identitatea responsabilului cu prelucrarea datelor cât[i asupra datelor tratate [i categoriilor de persoane c=rora lise comunic= aceste date, \n m=sura \n care informa]iile suntnecesare pentru garantarea loialit=]ii prelucr=rii. Deasemenea, are drept de acces, de rectifciare, de blocare [ide [tergere a datelor. Acest drept se extinde la datelebiometrice, ce fac obiectul prelucr=rii automatizate, [i lapersoanele c=rora li s-au comunicat aceste date.

7. Transferul unor date \ntre institu]ii, corecta lor\nregistrare [i prelucrare, cum se vor putea asigura. Deasemenea, cum se va asigura corecta transferare [i siguran]adatelor spre ]=rile \n care sistemele biometrice existente nuofer= nivelul minim de protec]ie. Poate exista situa]ia \n caredatele sunt \nregistrate inexact iar cei interesa]i pot s= cear=rectificarea acestora.

8. Prin securizarea identit=]ii se protejeaz= [idrepturile legale ale unei persoane, dreptul de proprietate,dreptul de liber= circula]ie. Dar trebuie s= se aib= \n vedere [irentabilitatea unor asemenea documente. De exemplu,Marea Britanie a investit deja 150-200 mil. de euro pentru afinan]a infrastructurile necesare realiz=rii unor asemeneaproiecte. Pl=tirea unor taxe pentru elaborarea unor astfel dedocumente ar responsabiliza posesorul [i s-ar reduce astfelnum=rul de pierderi, distrugeri ale documentelor de identitate.Desigur, pentru cei cu venit mic, deja ar constitui o problem=eliberarea unor astfel de documente.

Pentru a se evita erorile \n implementareasistemelor biometrice s-au propus câteva solu]ii:

• s= nu se abandoneze sistemele de securitate

tradi]ional= ce permit o autentificare a documentului \nabsen]a echipamentului necesar exploat=rii biometrice;

• s= se utilizeze cel pu]in dou= date biometrice pentrua lua \n considerare [i anumite grupuri particulare, cum sunt:persoane cu degete t=iate ori care au relieful papilar distrus;

• s= se men]in= un lucr=tor atât \n faza esen]ial= a\nregistr=rii datelor cât [i \n func]ionarea sistemului pentru afacilita acceptarea biometriei15.

Biometria este o tehnologie sensibil= \n termeniiunei poten]iale primejdii \n ceea ce prive[te via]a privat=[i libert=]ile individuale, folosirea sa trebuind s= r=mân=limitat= la cazurile unde aceasta se justific= pe deplin [is= fie \ncadrat= \n mod sever printr-o legisla]ie adecvat=.

Mai trebuie s= ]inem seama [i de limitele pe care le auaceste sisteme. |n acest sens, dau exemplul urm=tor: laideea unui cercet=tor a fost pus= la punct o tehnic= pentrufabricarea amprentelor digitale false cu ajutorul latex-ului.Acestea au fost scanate [i comparate cu amprentele ridicatede la persoanele vii, ce erau \n baza de date. Acest neajunspoate fi \nl=turat prin folosirea unor tehnici mai performante.Astfel, a fost elaborat un nou sistem care se compune dintr-ocamer= video [i un calculator ata[at. Camera beneficiaz= deraze infraro[ii [i permite controlul pulsului cardiac, putându-se verifica dac= degetele sunt ale unui individ viu sau mort16.

BIBLIOGRAFIE:1. Termenul de biometrie a fost introdus \n vocabularul [tiin]ific la sfâr[itulsecolului XIX (biometry ori biometrics pentru autorii americani reprezint= unsistem statistic) iar \n Fran]a majoritatea autorilor de specialitate definescbiometria ca fiind o [tiin]= care, folosind formule matematice, face o statistic=\n ceea ce prive[te varia]iile biologice \n interiorul unui grup determinat.2. Meryem Marzoki, “Enjeux des techniques de biometrie .Un premierapproche”, Paris , 2001, pag.1.3. E.Stancu, G.Matei, “Evolu]ii \n s is temele de identificare biometricenord -americane” \n Rolul [i contribu]ia probelor criminalis tice [i medico-legale \n s tabilirea adev= rului, Ed. ”Luceaf= rul”, Bucure[ti, 2005,pag.53.4. Datele biometrice trebuie s= fie considerate ca o categorie special=de date , \n m=sura \n care emanând de la corpul uman r=mân acelea[idiferite lor s is teme [i sunt inalterabile .5. |n SUA proiectele biometrice interne se refer= la identificareaagen]ilor federali, realizarea pa[apoarte lor ce con]in date biometricepentru cet= ]enii americani iar \n China viitoarea carte de identita te vapurta [i amprenta genetic= a posesorului.6. Sis teme mai func]ioneaz= pentru a \nregis tra de]inu]ii francezi,pentru a controla accesul virtual, pentru a ]ine o eviden]= judiciar= oria utilizatorilor din diferite domenii de activita te . Dossier de veille n 12,http:://w.aecom.org/veille /012_biometrie_07022005.htm, pag.4-7.7. Reprezint= s is temul central european de s tocare a amprentelorsolicitan]ilor, \n vederea aplic= rii Regulamentului Dublin I, regulamentcare s tabile[te ]ara responsabil= cu procesarea unei cereri de azil.8. Este opera]ional din 15 ianuarie 2003.9. Poate compara aproximativ 500.000 amprente pe secund= cu oprecizie de 99,9%.10. Prin date cu caracter personal se \n]e lege orice informa]ie privindpersoana fizic= identificat= sau identificabil= (art. 2 din Conven]ia nr.108)11. România a ra tificat Conven]ia la 27 februarie 2002.12. Orice pesoana are dreptul la respectarea vie]ii sa le private [i defamilie , a domiciliului [i coresponden]ei sa le . Nu este admis amesteculunei autorit= ]i publice \n exercitarea acestui drept decât \n m=sura \ncare acest drept es te prev=zut de lege [i dac= constituie o m=sur=care , \ntr-o societa te democratic= , es te necesar= pentru securita teana]ional= , s iguran]a public= , bun= starea aceste i ]= ri, ap= rarea ordinii [iprevenirea fapte lor penale , prote jarea s=n= ta ]ii [i a morale i, oriprotejarea drepturilor [i libert= ]ilor persoanelor.13. Responsabil de fi[ier \nseamn= persoana fizic= sau juridic= ,autorita tea public= , se rviciul sau orice a lt organism ca re e s tecompetent, conform legii na]ionale , pentru a decide cu privire lafinalita tea fi[ierului automatizat, categoriile de date cu caracter personalcare trebuie \nregis tra te [i opera]iile care li se vor aplica (art. 2 dinConven]ia 108).14. Fi[ier automatizat \nseamn= orice ansamblu de informa]ii care faceobiectul unei prelucr= ri automatizate (art. 2 din Conven]ia 108).15. Jean-René Lecerf, Mission d’information de la comission des Lois sur lanouvelle génération des documents d’identité et fraude documentaire.16. Les empre intes à la main qui identifie , pag.1-3. fiabilita tea

CRIMINALISTICA 11

IMPORTAN}A PROBLEMATICII DEZB+TUTE {IRELEVAN}A ACESTEIA |N DREPTUL INTERN ROMÂN

Dreptul la libertatea de exprimare nu este numaiun fundament al democra]iei, ci [i o condi]ie prealabil=pentru exerci]iul altor drepturi [i libert=]i consacrate prinConven]ia European= a Drepturilor Omului.

Acest drept este, \ns=, supus anumitor limit=ri, \ncondi]iile prev=zute \n art. 10, paragraful 2 din Conven]ie.

Problematica dreptului la liber= exprimare este cuatât mai complex= \ntr-o ]ar= ca România, unde exerci]iuldrepturilor [i libert=]ilor democratice este relativ recent1.Astfel, nu rareori procesele (mai ales cele penale) au fostdezb=tute \n pres= sau \n cadrul unor emisiuni deteleviziune, iar existen]a unor “procese \n pres=“ sau aunor “tribunale de hârtie” a ridicat numeroase \ntreb=ricu privire la autoritatea justi]iei [i la impar]ialitateainstan]elor de judecat=.

|n principiu, faptul c= presa a relatat, \ntr-omanier= p=rtinitoare, despre un anumit proces nu esterelevant, atunci când se evalueaz= impar]ialitatea uneiinstan]e de judecat=2.

Au existat situa]ii când ziari[ti, realizatori TV sauavoca]i au lansat acuza]ii cu privire la magistra]i sau lamodul \n care ace[tia \[i exercit= atribu]iile, cândpersoane anchetate sau judecate au fost prezentate caavând vinov=]ia deja stabilit= sau când mijloacele deprob= (actele dosarului) au f=cut obiectul unor dezbateripublice.

|ntrucât \n România nu a existat o practic=judiciar= \n acest sens [i, pe fondul lacunelor legislative,jurispruden]a Cur]ii Europene a Drepturilor Omului s-adovedit a fi relevant= sub aspectul protej=rii dreptului lalibertatea de exprimare.

Conform acestei jurispruden]e, pe de o parte,presa are sarcina de a comunica informa]ii [i idei legatede cauzele aflate pe rolul instan]elor3 iar, pe de alt= parte,\ntr-un stat de drept, instan]ele au nevoie, pentru a-[i\ndeplini atribu]iile, de \ncrederea opiniei publice, fiinddeci necesar s= fie protejate \mpotriva unor atacuridistructive lipsite de fundament.4

Conven]ia are preeminen]= asupra dreptuluina]ional, \n virtutea principiului primatului dreptuluiinterna]ional, dar [i pentru c= aceasta este consacrat=printr-o norm= constitu]ional=5.

Astfel, instrumentul juridic, pentru aplicareaprevederilor Conven]iei, este unul constitu]ional, carepoate fi reg=sit \n con]inutul art. 11 [i art. 20 dinConstitu]ia României6.

Textele constitu]ionale au consacrat principiulefectului direct [i principiul priorit=]ii reglement=rilorinterna]ionale privind drepturile omului fa]= de legile

interne, \n caz de neconcordan]= \ntre acestea.Conform principiului monist, Conven]ia reprezint=

o parte substan]ial= a legisla]iei na]ionale române, \nsensul c= judec=torii pot aplica prevederile acesteia de\ndat= ce au intrat \n vigoare.

Principiul aplicabilit=]ii directe nu are un caracterautomat, ci are nevoie de sprijinul jurispruden]ei, fiindimposibil= disocierea textului Conven]iei dejurispruden]a creat= de Curtea European= a DrepturilorOmului de-a lungul timpului.

Toate aceste aspecte au consecin]e inclusivasupra procesului legislativ, \n sensul modific=riilegisla]iei române[ti, pentru ca aceasta s= reflectecon]inutul unor hot=râri ale Cur]ii Europene a DrepturilorOmului, a[a cum s-a \ntâmplat \n domeniul propriet=]ii.

Aderarea României la Conven]ie, \n anul 1994, a\nsemnat [i aderarea la Protocoalele Conven]iei, dar [i lajurispruden]a vast= a Cur]ii. Rezultatul imediat a constat \nreflectarea jurispruden]ei Cur]ii \n con]inutul hot=rârilorpronun]ate de c=tre instan]ele române.

|n acest domeniu, prima cauz= penal=, \n careinstan]ele române au f=cut aplicarea prevederilor art. 10,paragraful 1 din Conven]ie [i a jurispruden]ei Cur]ii, a fost ceaprivind pe ziari[tii Sorin Ro[ca St=nescu [i Cristina Ardeleanu.

Cei doi ziari[ti au fost trimi[i \n judecat= pentrus=vâr[irea infrac]iunii de ofens= adus= autorit=]ii, constând \nfaptul c= au publicat \n ziarul “Ziua”o serie de articole princon]inutul c=rora ar fi adus ofens= institu]iei preziden]iale,respectiv pre[edintelui de atunci al României, domnul IonIliescu.

Cei doi ziari[ti au fost achita]i, \ntrucât nu au s=vâr[itfaptele imputate, motivarea instan]ei fiind aceea c= “oasemenea fapt= nu poate exista \n sfera publicisticii politiceprotejat= de dispozi]iile paragrafului 1 al art. 10 dinConven]ia pentru drepturile omului [i a libert=]ilorfundamentale, care exclude interven]ia autorit=]ii \n libertateade exprimare, cu atât mai mult cu cât a vizat sfera politicului”.

REGLEMENT+RILE EXISTENTE PE PLAN EUROPEANLibertatea de exprimare este reglementat= de art. 10

al Conven]iei:“Orice persoan= are dreptul la libertatea de exprimare.

Acest drept cuprinde libertatea de opinie [i libertatea de aprimi sau de a comunica informa]ii ori idei f=r= amesteculautorit=]ilor publice [i f=r= a ]ine seama de frontiere (…).

Exercitarea acestor libert=]i ce comport= \ndatoriri [iresponsabilit=]i poate fi supus= unor formalit=]i, condi]ii,restrângeri sau sanc]iuni prev=zute de lege, care constituiem=suri necesare, \ntr-o societate democratic=, pentrusecuritatea na]ional=, integritatea teritorial= sau siguran]apublic=, ap=rarea ordinii [i prevenirea infrac]iunilor, protec]ias=n=t=]ii sau a moralei, protec]ia reputa]iei sau a drepturilor

12 CRIMINALISTICA

Procuror NELU CIOBANU

altora, pentru a \mpiedica divulgarea de informa]iiconfiden]iale sau pentru a garanta autoritatea [iimpar]ialitatea puterii judec=tore[ti”.

Din punct de vedere al tehnicii legislative, articolul 10al Conven]iei are o structur= asem=n=toare cu cea a altorarticole, \n sensul c=, \ntr-un prim alineat, se indic= dreptulprotejat, iar \n al doilea alineat motivele de restrângere aexerci]iului acestuia.

Ca [i \n cazul altor drepturi [i libert=]i garantate deConven]ie, statele pot restrânge exercitarea dreptului lalibertatea de exprimare [i informare, prin invocarea altorarticole ale Conven]iei.

Un exemplu \l constituie art. 6 din Conven]ie: “oricepersoan= are dreptul la judecarea \n mod echitabil, \n modpublic [i \ntr-un termen rezonabil a cauzei sale, de c=tre oinstan]= independent= [i impar]ial=, instituit= de lege, care vahotâr\ fie asupra \nc=lc=rii drepturilor [i obliga]iilor sale cucaracter civil, fie asupra temeiniciei oric=rei acuza]ii \nmaterie penal= \ndreptat= \mpotriva sa.”

Comisia a \nf=]i[at \mpreun= art. 10 [i art. 6 \nexaminarea unor cereri, \n care persoanele implicate \npreg=tirea [i \nregistrarea unei emisiuni de televiziune asupraunui proces care prezenta un interes considerabil pentrupublic se plângeau de faptul c= interzicerea emisiunii eracontrar= articolului 107.

Comisia a declarat cererile ca inadmisibile, motivândurm=toarele: “Libertatea de exprimare constituie unul dintrefundamentele esen]iale ale unei societ=]i democratice (…). |nacest context, libertatea presei de a comunica informa]ii [i idei[i dreptul publicului de a le primi \mbrac= o importan]=deosebit= (…). |n afar= de aceasta, Comisia aminte[te loculimportant pe care dreptul la un proces echitabil, astfel cumeste garantat de art. 6, par. 1 din Conven]ie, \l de]ine \ntr-osocietate democratic=, precum [i importan]a legat= depublicitatea proceselor, ca unul din mijloacele ce permitmen]inerea \ncrederii \n justi]ie”.

Comisia nu a f=cut vreo deosebire \ntre dispozi]iilerestrictive ale celor dou= articole, ar=tând c= ocrotirea buneiadministr=ri a justi]iei [i a dreptului la un proces echitabilconstituie obiective care contribuie la garantarea autorit=]ii [ia impar]ialit=]ii puterii judec=tore[ti, la care se refer= art. 10,paragraful 2 din Conven]ie.

Pe de alt= parte, drepturile fundamentale aflate \ndiscu]ie se reg=sesc [i \n cadrul Tratatului instituind oConstitu]ie pentru Europa, \n partea a II-a: “Carta drepturilorfundamentale a Uniunii Europene”.

Astfel, alineatul 1 al art. II – 71, intitulat “Libertatea deexprimare [i informare”, reia prevederile art. 10 din Conven]ie,afirmând dreptul oric=rei persoane la libertatea de exprimare.

Alineatul 2 al articolului consacr= obliga]ia de arespecta libertatea [i pluralismul mijloacelor de informare \nmas=, ca un aspect important al libert=]ii de exprimare.

Corespunz=tor art. 6, paragraful 1 din Conven]ie, art.II – 107 (situat \n capitolul II, titlul VI “Justi]ia”) prevede c=“orice persoan= are dreptul de a i se analiza cauza \n modechitabil, public [i \ntr-un termen rezonabil de c=tre o instan]=independent= [i impar]ial=, stabilit= \n prealabil prin lege”.

De altfel, problema raportului dintre libertatea deexprimare [i autoritatea [i impar]ialitatea justi]iei se reg=sesc [i\n documentele adoptate sub egida Consiliului Europei.

|n cuprinsul Rezolu]iei 1003/1883 a Adun=riiParlamentare a Consiliului Europei, referitoare la eticajurnalistic=8, se face distinc]ia \ntre [tiri [i opinii, astfel \ncât s=fie imposibil ca acestea s= fie confundate (art. 2). {tirile sunt

informa]ii referitoare la fapte [i date, \n timp ce opiniile reflect=gânduri, idei, credin]e sau judec=]i de valoare din parteasociet=]ilor de pres=, a editorilor sau ziari[tilor.

Totodat=, \n jurnalism, informa]iile [i opiniile trebuie s=respecte prezum]ia de nevinov=]ie, \n special \n cazuri caresunt \nc= sub judice [i trebuie s= nu emit= judec=]i.

Cum vom vedea, jurispruden]a Cur]ii Europene aDrepturilor Omului a conturat [i, ulterior, a aprofundat toateaceste no]iuni.

DOMENIUL DE APLICARE, COMPONENTELE {ILIMITELE DREPTULUI LA LIBERTATEA DE EXPRIMARE

{I INFORMAREDomeniul de aplicare a dreptului la libera

exprimareTendin]a organelor de aplicare a Conven]iei este

aceea de a include \n sfera art. 10, paragraful 1 o arie extremde larg= de forme de manifestare a libert=]ii de exprimare,inclusiv mijloacele materiale [i tehnice folosite pentruexercitarea acesteia9.

Libertatea de exprimare are \n vedere toate categoriilede informa]ii, crea]iile [i ideile, oricare ar fi con]inutul, forma,suportul sau finalitatea acestora [i prive[te domenii diverse:politic10, artistic11, comercial12 sau alte domenii de interespublic.

Sunt incluse \n sfera protec]iei art. 10 imaginile13,sunetele [i informa]iile transmise prin intermediul suportuluitip=rit14, al radioului15, televiziunii16, cinematografiei17 etc.Sunt protejate toate mijloacele de producere, transmitere [idistribuire a informa]iei18.

Libertatea de exprimare presupune din partea statelornu numai o obliga]ie general=, negativ=, de a se ab]ine de laorice \ngr=diri ale dreptului, dar [i obliga]ia pozitiv= de aasigura caracterul pluralist al informa]iei, transmiterea liber=a acesteia prin mijloace tehnice sau orice alte forme deexpresie.

|n cauza Handyside c. Marii Britanii, Curtea a ar=tatc=, sub rezerva paragrafului 2 al articolului 10, libertatea deexprimare “acoper= nu numai informa]iile [i ideile care suntprivite favorabil sau considerate inofensive sau indiferente,dar [i pe acelea care ofenseaz=, [ocheaz= sau \ngrijoreaz=statul sau un anumit segment al popula]iei”.

Titularii dreptului la libertatea de exprimare sunt atâtpersoanele fizice, cât [i cele juridice19.

|n jurispruden]a specific= a Cur]ii este indiferent=calitatea special= pe care o au anumite categorii depersoane; totu[i, statutul special al anumitor persoane (deexemplu oamenii politici, ziari[tii, de]inu]ii, militarii, func]ionariipublici [i al]ii) poate restrânge sau m=ri protec]ia acordat=dreptului lor.

Componentele dreptului la libertatea de exprimareComponentele dreptului rezult= din interpretarea

gramatical= a textului Conven]iei:� libertatea de a sus]ine propriile idei sau opinii;� libertatea de a comunica informa]ii [i idei;� libertatea de a primi informa]ii [i idei.Din perspectiva dreptului intern, acestora li se adaug=

libertatea de a c=uta informa]ii, component= cuprins= \nDeclara]ia Universal= a Drepturilor Omului.

Libertatea de exprimare cuprinde diverse domenii,cum ar fi: libertatea de expresie artistic=, libertatea cuvântului\n comer] sau libertatea presei. Totodat=, cuprinde atât dateleverificabile, cât [i opiniile personale, criticile [i judec=]ile devaloare.

CRIMINALISTICA 13

Limitele dreptului la libertatea de exprimareArt. 10, paragraful 2 din Conven]ie permite statelor s=

aduc= limit=ri (numite \n literatura de specialitate “restric]iispeciale”, spre deosebire de “restric]iile generale”, prev=zutede art. 15, 16 [i 17 ale Conven]iei), formelor de manifestare alibert=]ii de exprimare, cu condi]ia respect=rii cerin]elorimpuse de Conven]ie.

Astfel, dup= stabilirea aplicabilit=]ii art. 10(constatarea c= a avut loc o ingerin]= \n dreptulreclamantului), Curtea constat= c= limitarea adus= de statacestui drept este contrar= Conven]iei, dac= nu \ndepline[tecele trei condi]ii cumulative prev=zute \n paragraful 2:

� s= fie prev=zut= de lege;� s= urm=reasc= cel pu]in unul dintre scopurile

legitime prev=zute de textul Conven]iei;� s= fie necesar= \ntr-o societate democratic=, pentru

atingerea acelui scop.Curtea a interpretat \ntr-o manier= foarte larg=

no]iunea de “ingerin]=“ considerând c= aceasta include omare varietate de m=suri \ndreptate \mpotriva persoanelorcare [i-au exercitat acest drept, indiferent dac= m=surile aufost anterioare sau ulterioare exercit=rii acestuia20.

Astfel, spre exemplificare, au fost apreciate ca“ingerin]e”, m=suri, de natur= penal= sau civil=, cum ar fi:sanc]ionarea unor ziari[ti pentru diferite afirma]ii publicate \npres= sau f=cute \n timpul unor emisiuni de radio sauteleviziune, condamnarea unor persoane pentru calomnie,interzicerea public=rii fotografiei unui suspect21, \nc=lcareasecretului judiciar22, \nc=lcarea obliga]iei de confiden]ialitate,“contempt of court”23, efectuarea unor perchezi]ii având cascop descoperirea surselor de informare ale ziaristului24 sauconfiscarea arhivelor, documenta]iei [i a bibliotecii unui ziar25.

Prima condi]ie pe care trebuie s= o \ndeplineasc=ingerin]a, pentru a nu ne afla \n prezen]a unei \nc=lc=ri a art.10, este aceea a prevederii \n “lege”.

Curtea a dat acestei no]iuni un sens material, [i nuunul pur formal, incluzând toate normele care au for]=juridic=: atât actele legislative cu valoare normativ= general=care eman= de la puterea legiuitoare, cât [i normele cu o for]=juridic= inferioar= legii \n sens formal26.

No]iunea de “lege” cuprinde atât dreptul scris, cât [ijurispruden]a, incluzând chiar [i norme apar]inând dreptuluiinterna]ional public.

Norma de drept intern care prevede posibilitatea uneiingerin]e adus= libert=]ii de exprimare trebuie s=\ndeplineasc= dou= condi]ii cumulative: accesibilitatea (careinclude [i enun]area cu suficient= precizie a normei) [iprevizibilitatea27.

Dup= constatarea existen]ei unei ingerin]e adus=libert=]ii de exprimare, Curtea verific= dac= ea urm=rea unuldintre scopurile legitime enumerate limitativ \n art. 10,paragraful 2, scopuri printre care se afl= [i garantareaautorit=]ii [i impar]ialit=]ii puterii judec=tore[ti.

Identificarea de c=tre Curte a scopului legitim vizat dem=sura de restrângere a libert=]ii de exprimare are un rolfoarte important \n analiza celei de-a treia condi]ii prev=zutede paragraful 2 al art. 10, respectiv cerin]a ca m=sura \n litigius= fii fost “necesar= \ntr-o societate democratic=“.

Curtea exercit= un control mai strict al necesit=]ii unorm=suri luate de c=tre autorit=]i, atunci când acesteaurm=resc ap=rarea autorit=]ii [i impar]ialit=]ii puteriijudec=tore[ti, pe când \n ceea ce prive[te alte categorii descopuri legitime (cum ar fi, spre exemplu, protec]ia moraleisau ap=rarea securit=]ii na]ionale), marja de apreciere de

care dispun autorit=]ile na]ionale pentru a hot=r\ \n privin]aoportunit=]ii limit=rii libert=]ii de exprimare este mai mare28.

Sintagma “necesar= \ntr-o societate democratic=“ afost pentru prima dat= explicat= de Curte \n cauzaHandyside c. Marii Britanii, ar=tându-se c= adjectivul“necesar” implic= faptul c= ingerin]a \n cauz= trebuie s=corespund= unei nevoi sociale imperioase. Pe de alt= parte,a[a cum rezult= din jurispruden]a Cur]ii, motivele invocate deautorit=]ile na]ionale pentru a justifica ingerin]a respectiv=trebuie s= fie pertinente [i suficiente,29 iar m=sura \n litigiutrebuie s= fie propor]ional= cu scopul urm=rit30.

Curtea a recunoscut statelor o marj= de apreciere,care nu este nelimitat=, cât prive[te oportunitatea lu=rii uneianumite m=suri restrictive care aduce atingere libert=]ii deexprimare. |n concret, pentru stabilirea \ntinderii marjei deapreciere, Curtea ia \n considerare elemente legate de natura[i tipul discursului, valoarea protejat= prin reprimareaacestuia, calitatea specific= a autorului discursului, persoanalezat=, mijlocul prin care a fost difuzat mesajul [i impactulacestuia, locul unde a fost ]inut discursul, publicul ]int= saualte circumstan]e specifice.

JURISPRUDEN}A CUR}II EUROPENE ADREPTURILOR OMULUI

Hot=rârea Cur]ii, cu valoare de principiu, privindlibertatea presei pe temeiul art. 10, este cea pronun]at= \ncauza Sunday Times (nr.1) c. Marii Britanii31.

|n cauz=, reclaman]ii au preg=tit pentru publicare unreportaj indicând metodele de cercetare [tiin]ific= [iexperimentele utilizate de o societate farmaceutic= \naintes= comercializeze sedativul numit thalidomid=. |n perioadaprev=zut= pentru publicare se aflase \n mod necontestat(prin mijloace independente de pres=) faptul c= mul]i copiis-au n=scut cu tare grave pentru c= mamele au luat acestmedicament \n timpul sarcinii. Anumite familii aflate \n cauz=au ajuns la un compromis extrajudiciar cu societateafarmaceutic=, altele se g=seau \n primele etape ale unuiproces, iar altele purtau \nc= negocieri.

Primind un exemplar al articolului respectiv, societateaa cerut judec=torului [i a ob]inut interzicerea public=rii sale.Interdic]ia a fost confirmat= de c=tre cea mai \nalt= jurisdic]ieintern=, cu motivarea c= publicarea articolului ar constitui unact de “contempt of court”, aducând atingere sau prejudiciindmersul justi]iei \n cadrul unei proceduri judiciare aflate \n curs.

Curtea a declarat c= nefiind “necesar= \ntr-o societatedemocratic=“ interdic]ia constituia un amestec \n exercitareade c=tre ziarul respectiv a dreptului s=u la liber= exprimare,\n sensul articolului 10, paragraful 1.

Curtea a examinat argumentul guvernului, conformc=ruia au fost puse \n balan]= dou= interese de ordin public,libertatea de exprimare [i buna func]ionare a justi]iei: “dac=mijloacele mass-media nu trebuie s= dep=[easc= limitelefixate, \n scopul unei bune administr=ri a justi]iei, le revine,totu[i, obliga]ia de a comunica informa]ii [i idei atât cu privirela problemele cunoscute de tribunale cât [i la aceleareferitoare la alte sectoare de interes public. Func]iaconstând \n a le comunica se adaug= doar dreptuluipublicului de a le primi”.

A[adar, prin solu]ionarea acestei cauze, Curtea a fixatun nivel ridicat al protec]iei presei, \ntemeindu-l pe prezum]iac= interesul general este mai bine servit când i se ofer=publicului cele mai cuprinz=toare informa]ii cu putin]=.

|n cursul analizei având ca obiect dac= interferen]areclaman]ilor cu libertatea de exprimare a urm=rit realizarea

14 CRIMINALISTICA

unui scop legitim, Curtea a clarificat unele no]iuni utilizate \nacest domeniu:

“Termenul “puterea judec=toreasc=“ (pouvoirjudiciare) se refer= la aparatul de justi]ie sau ramurajudec=toreasc= a guvernului, precum [i la judec=tori \ncapacitatea lor oficial=“.

Fraza “autoritatea magistra]ilor” se refer=, \n special,la no]iunea c= instan]ele sunt, [i sunt acceptate de public \ngeneral, ca fiind forumul potrivit pentru evaluarea drepturilor[i a obliga]iilor legale [i pentru solu]ionarea litigiilor referitoarela acestea; mai mult, publicul \n general are respect pentru [i\ncredere \n capacitatea instan]elor de a-[i \ndeplini aceast=func]ie”.

O alt= cauz= relevant= este cauza Lingens c.Austriei32, din analiza c=reia rezult= c= nu este important caautorul afirma]iilor s= fie ziarist profesionist, aceea[i protec]iefiind acordat= [i altor persoane care \[i exprim= opinia prinintermediul mass-media.

Cauza se referea la condamnarea penal= pentrucalomnie a reclamantului (un ziarist) pentru afirma]iilereferitoare la cancelarul federal austriac B. Kreisky.

Curtea a stabilit o foarte important= distinc]ie \ntreafirmarea unor fapte [i cea a unor judec=]i de valoare:“existen]a faptelor poate fi demonstrat=, \n timp ce adev=ruljudec=]ilor de valoare nu este susceptibil de a fi dovedit”.

|n cauza Worm c. Austriei33, ziaristul austriac Wormf=cuse cercet=ri, pe durata mai multor ani, referitoare lacomportamentul fraudulos al fostului ministru de finan]eAndrosch, mai precis asupra delictelor fiscale comise pedurata mandatului. Pe durata procesului, publica]ia lui Worma f=cut o analiz= detaliat= a judec=torului, procurorului,\nvinuitului [i ap=r=torului acestuia. Din analiza articoluluip=rea s= se desprind= presupunerea c= Androsch eravinovat, iar Worm a fost ulterior condamnat pentru“influen]area interzis= a procedurilor penale”.

Oarecum surprinz=tor, Curtea a stabilit c= nu exist= o\nc=lcare a articolului 10, f=r= s= sublinieze faptul c= nu sepoate evita relatarea \n pres= a unui proces la nivel \nalt \ncare este implicat un politician. |n schimb, a insistat asuprarolului acestuia \n subsidiar [i asupra doctrinei latitudinii deapreciere.

Pozi]iile diferite adoptate de Curte \n spe]ele SundayTimes [i Worm se explic=, \n primul rând, prin faptul c= \ncauza Sunday Times existase o cenzur= anterioar=, \n timpce \n spe]a Worm ziaristul fusese pedepsit dup= publicare. |nal doilea rând, \n prima spe]=, Curtea a avut \n vederem=surile luate pentru a garanta “autoritatea magistra]ilor”, \ntimp ce \n a doua cauz=, m=surile restrictive fuseser= luatepentru a garanta \nvinuitului un proces echitabil.

|ntr-o alt= cauz= (Barfod c. Danemarcei)34, un ziarista fost condamnat pentru c= a acuzat doi judec=tori de lips=de impar]ialitate \n modul \n care au rezolvat un litigiu fiscal.Curtea a re]inut ca fiind scopuri legitime urm=rite de c=tre stat“protec]ia reputa]iei judec=torilor” (care nu erau judec=toriprofesioni[ti) [i indirect “salvgardarea autorit=]ii puteriijudec=tore[ti”.

|n cauza De Haes [i Gijsels c. Belgiei (nr. 1)35

Curtea a constatat o \nc=lcare a art. 10. Cauza priveacondamnarea unor ziari[ti pentru calomnie, deoarecepublicaser= câteva articole \n care au acuzat o serie dejudec=tori de lips= de impar]ialitate \n modul de tratare a uneicauze referitoare la pretinsele abuzuri comise asupra unorcopii de tat=l lor, un celebru notar din localitate. |nargumentarea hot=rârii, s-a subliniat faptul c= ziari[tii

efectuaser= o investiga]ie serioas= [i detaliat= [i, prin urmare,demonstraser=, \n mod conving=tor, elementele de fapt pecare [i-au bazat judecata de valoare referitoare la lipsa deimpar]ialitate a magistra]ilor viza]i de articolul lor.

Curtea a reafirmat principiul c= articolul 10 nuprotejeaz= doar substan]a ideilor [i a informa]iilor exprimate,ci [i forma \n care acestea sunt exteriorizate, re]inând faptulc= “de[i comentariile reclaman]ilor con]ineau f=r= \ndoial=critici foarte severe, acestea sunt considerate de Curte cafiind pe m=sura emo]iei [i a indign=rii cauzate de fapteleinvocate \n respectivele articole”.

Acela[i principiu a fost aplicat de c=tre Curte \n cauzaPrager [i Oberschlick c. Austriei36, \n care s-a afirmat faptulc= “libertatea presei acoper=, de asemenea, recurgerea la oanumit= doz= de exagerare sau chiar de provocare”.

|n aceast= spe]=, Curtea a aprobat decizia instan]elorna]ionale de a-i condamna pe ziari[tii care criticaser=presta]ia judec=torilor austrieci, acuzându-i de lips= deimpar]ialitate [i de faptul c= ignor= prezum]ia de nevinov=]iea inculpa]ilor. Decizia Cur]ii s-a bazat, \n mare m=sur=, pecaracterul generalizator [i nenuan]at al afirma]iilorincriminate, pe faptul c= acestea au fost calificate drept fapte[i nu judec=]i de valoare, precum [i pe faptul c= cercet=rile\ntreprinse de ziari[ti nu p=reau s= fi fost suficiente pentru ajustifica afirma]ii atât de grave.

|n cauza Weber c. Elve]iei, un ziarist [i un ecologistau fost declara]i vinova]i [i condamna]i pentru c=, \n timpulunei conferin]e de pres=, au divulgat informa]ii confiden]ialecu privire la o anchet= judiciar=. Curtea a admis c= pedeapsaera “prev=zut= de lege” [i c= protec]ia autorit=]ii [iimpar]ialit=]ii puterii judiciare constituia un scop legitim, \nconformitate cu articolul 10, paragraful 2, dar a considerat c=era totu[i vorba de o \nc=lcare a acestui articol, deoarecereclamantul dezv=luise fapte care erau deja cunoscute deopinia public= la momentul desf=[ur=rii conferin]ei de pres=.

|n cauza Perna c. Italiei37, Curtea avut ocazia s=demonstreze c= acuza]iilor de lips= de impar]ialitate aduseunui magistrat de c=tre pres=, li se aplic=, \n esen]=, acelea[iprincipii ca [i \n celelalte situa]ii \n care este vorba desprediscutarea de c=tre ziari[ti a subiectelor de interes general.

Curtea a costatat \nc=lcarea Conven]iei [i \n cauzaNikula c. Finlandei38 \n care reclamanta, avocata uneipersoane, acuzat= de s=vâr[irea unei infrac]iuni, fusesecondamnat= deoarece criticase modul \n care procurorulinstrumentase cauza \n care era implicat clientul s=u. Astfel,ea l-a acuzat pe procuror \ntr-un memoriu prezentat \n fa]ainstan]ei, de manipulare [i de \nc=lcare a atribu]iilor sale deserviciu prin administrarea ilegal= a probelor, \ntrucât atransformat un co-acuzat \n martor, pentru a sus]ineacuzarea \mpotriva celorlal]i inculpa]i, \n timp ce \mpotrivaunui poten]ial martor \n favoarea acuzatului a formulatacuza]ii pentru a-l \mpiedica s= depun= m=rturie. Ulterior,procurorul a acuzat-o pe reclamant= de calomnie, ob]inândcondamnarea acesteia.

Curtea a ar=tat statutul specific al avoca]ilor [i “rolulcheie” al acestora \n administrarea justi]iei; de[i a constatat c=afirma]iile reclamantei nu se \nscriau \n cadrul unei dezbateriprivind chestiuni de ordin general, Curtea a subliniat c=acuza]iile \n cauz= nu dep=[iser= cadrul [edin]ei publice [i serefereau la actele procurorului ac]ionând \n cadrul procedurii \ncare fusese implicat clientul s=u, nefiind, deci, \ndreptate\mpotriva calit=]ii profesionale a procurorului, \n general.

De asemenea, Curtea a f=cut distinc]ia \ntre aceast=cauz= [i altele anterioare, \n care acuza]iile \ndreptate

CRIMINALISTICA 15

\mpotriva actelor procurorilor aveau caracterul unor insultepersonale (spre exemplu, cauza Mahler c. Germaniei39, \ncare procurorul fusese acuzat de c=tre avocatul inculpatuluic= redactase rechizitoriul aflându-se \ntr-o stare de be]iecomplet=).

Tot referitor la magistra]i, Curtea a apreciat (cauzaWille c. Liechtenstein) c= atunci când este pus= \n joclibertatea de exprimare a persoanelor ocupând o asemeneapozi]ie (magistrat), drepturile [i obliga]iile prev=zute de art. 10au o importan]= special=. Se a[teapt= de la magistra]i s=uzeze de libertatea de exprimare cu re]inere, ori de câte orisunt susceptibile s= fie puse \n discu]ie autoritatea [iimpar]ialitatea puterii judiciare. O atingere adus= libert=]ii deexprimare a unui magistrat prin schimbarea sa din func]ie caurmare a ideilor sale privind competen]a Cur]iiConstitu]ionale de a interveni \n cazul unui dezacord \ntre[eful statului (prin]) [i cet=]eni a \nc=lcat articolul 10.

Ilustrativ= pentru domeniul supus dezbaterii este [ispe]a Craxi c. Italiei40. Dup= ce au fost descoperite nereguligrave, s-a declan[at procedura penal= \mpotriva lui Craxi,care era primul ministru al Italiei, iar presa a relatat pe largdespre ac]iunile penale. Craxi a \naintat Cur]ii o plângere \ncare sus]inea c= nu a avut parte de un proces echitabildatorit= acestei campanii de pres=. Curtea a constatat c=interesul mass-media se datora pozi]iei \nalte a celui \ncauz=, contextului politic [i gravelor acuza]ii aduse.

|n opinia Cur]ii, era inevitabil ca presa s= nu fac=anumite comentarii dure \ntr-un dosar sensibil, care puneasub semnul \ntreb=rii moralitatea unor func]ionari publici derang \nalt [i leg=turile dintre lumea politic= [i cea de afaceri.Curtea a luat not= c= dosarul lui Craxi fusese instrumentat deun complet compus exclusiv din judec=tori de profesie [i c=nimic nu sugera c= ace[ti judec=tori fuseser= influen]a]i dedeclara]iile de pres=. |n consecin]=, Curtea a decis c= nuexistase nici o \nc=lcare a art. 6 din Conven]ie, privind dreptulla o audiere echitabil=.

Un factor important \l reprezint= intervalul de timpdintre momentul \n care cazul se bucur= de aten]ia mass-media [i momentul \n care judec=torul (sau jura]ii) trebuie s=ajung= la un verdict. |n cauza X. c. Norvegia, jura]ii au trebuits= dea un verdict la un an dup= ce \n mass-media existaseconsternare cu privire la acest dosar. Din acest motiv,Comisia a considerat c= era foarte pu]in probabil ca jura]ii s=fie influen]a]i de relat=rile din pres=.

Responsabilitatea statului \n privin]a public=rii a f=cutobiectul cauzei Hauschildt c. Danemarcei41: “o campanievirulent= de pres= poate, \n anumite circumstan]e, s=afecteze \n mod advers procesul echitabil [i s= impliceresponsabilitatea statului, \n special dac= este ini]iat= de unuldintre organismele statului”.

Dac= sursa relat=rii din pres= ar putea fi una dintreinstitu]iile statului, Comisia va fi mult mai pu]in tolerant= fa]=de autorit=]ile respectivului stat, iar leg=tura cauzal= dintrerelatarea faptelor \n pres= [i influen]a presei asupraprocesului va fi mai u[or de acceptat.

Articolul 6, paragraful 2 nu interzice distribuireaanumitor informa]ii cu privire la procese aflate pe rol, \ns=aceasta trebuie s= fie astfel f=cut= \ncât s= nu \ncalceprezum]ia de nevinov=]ie. Au fost considerate acceptabile \ndiferite cauze afirma]iile care nu fac decât s= descrie unstadiu al suspiciunii, \n timp ce declara]iile care reflect= oopinie conform c=reia persoana respectiv= este vinovat=, vorfi de nepermis42. Totu[i, Comisia a acceptat faptul c=procuratura unui stat membru a emis un comunicat de pres=

cu scopul de a \mpiedica diseminarea de informa]iiincorecte43.

|n acest context, amintim Recomandarea 13 aComitetului de Mini[tri al Consiliului Europei privind furnizareade informa]ii \n leg=tur= cu procedurile penale prinintermediul mass-media (adoptat= la data de 10 iulie 2003).

Recomandarea se adreseaz=, \n special, mass-media[i autorit=]ilor (judiciare) [i reitereaz= necesitatea caautorit=]ile judiciare s= furnizeze mass-media doar informa]iiverificate (principiul 3), necesitatea respect=rii prezum]iei denevinov=]ie (principiul 2) [i cea a respect=rii dreptului laintimitate al (familiilor) suspec]ilor, victimelor [i martorilor(principiul 8).

Al]i factori relevan]i pentru evaluarea rolului mass-media, a[a cum rezult= ace[tia din analiza spe]ei Baragiola,deja amintit=, sunt urm=torii:

� verificarea dac= relatarea complet= a presei aexprimat \n mod unanim o anumit= evaluare a procedurilorjudiciare;

� stabilirea \mprejur=rii dac= mass-media esteprevenit= de pericolul unui proces prematur instrumentat prinpres=;

� analiza influen]=rii poten]iale, de c=tre mass media,a procesului [i a judec=torilor na]ionali \n luarea deciziilor.

Au existat [i hot=râri ale Cur]ii privind comentariile saudiscursurile unor oameni politici pe marginea proceseloraflate pe rol.

|n cauza Santransanta44, pre[edintele Ucrainei \itrimisese pre[edintelui Tribunalului Suprem de Arbitraj oscrisoare prin care \l \ndemna s= “apere interesele cet=]enilorucraineni” \ntr-un litigiu dintre o companie de stat din Rusia[i o companie de stat din Ucraina. Curtea a decis c= o astfelde interven]ie este incompatibil= cu no]iunea de tribunal“independent”: “Oricare ar fi motivele avansate de guvernpentru a-[i justifica astfel de interven]ii, Curtea consider= c=,având \n vedere con]inutul acestora [i modalitatea \n care aufost f=cute (……) acestea erau ipso facto incompatibile cuno]iunea unui “tribunal independent [i impar]ial”, \n sensul art.6, paragraful 1 din Conven]ie”.

|n cauza F=lcoianu c. României45, peten]ii s-au plânscu privire la independen]a Cur]ii Supreme de Justi]ie, care sedeta[ase de propria jurispruden]= \n urma unui discurs ]inut, \nanul 1994, de c=tre pre[edintele României, domnul Ion Iliescu,\n cursul c=ruia acesta afirmase c= hot=rârile judec=tore[ti derestituire a propriet=]ilor na]ionalizate ilegal nu ar trebui puse \nexecutare. Curtea a constatat c= nimic nu sugera c= judec=toriicare deliberaser= \n cauza peten]ilor fuseser= influen]a]i desemnalele pre[edintelui [i a decis \n unanimitate c= nu existasenici o \nc=lcare a articolului 6, paragraful 1. |n aceast= spe]=,Curtea a adoptat o atitudine destul de blând=, \n sensul c= seva constata o \nc=lcare a articolului 6 doar dac= petentul poates= demonstreze c= judec=torul a fost influen]at \n fapt atuncicând a deliberat \ntr-un dosar anume, aceast= prob= fiindfoarte dificil=.

A existat [i o situa]ie când s-a pus problema influen]=riijusti]iei de c=tre dezbaterea parlamentar=. |n anul 1962,Comisia a trebuit s= comenteze o dezbatere parlamentar=din Bundestag-ul german cu privire la organizarea justi]iei46.Astfel, un membru al parlamentului s-a plâns \n cadruldezbaterii cu privire la politica sentin]elor judec=tore[ti, care,\n opinia sa, erau mult prea blânde, f=când chiar trimitere laanumite dosare, din care unul se afla pe rolul instan]ei.Comisia a decis c= judec=torul respectiv nu a fost influen]atilegal, subliniind c= \n cadrul dezbaterii se f=cuse trimitere

16 CRIMINALISTICA

explicit= la necesitatea unei independen]e a justi]iei [i c=dezbaterea nu avusese drept rezultat un vot sau o declara]ieadresat= judec=torului respectiv.

Din practica recent= a Cur]ii privind libertatea deexprimare, re]inem cauza Karhuvaara [i Iltalehti c.Finlandei47. Reclaman]ii sunt o editur=, care public= uncotidian na]ional, [i redactorul-[ef al acesteia. |n respectivulcotidian este publicat= o informa]ie privind procesul penal alunei persoane, cu precizarea c= so]ia sa este deputat, de[i eanu avea nici o leg=tur= cu procesul. |n urma plângeriideputatei, reclaman]ii sunt condamna]i penal pentru ofens=,fiind obliga]i la plata unei amenzi [i la desp=gubiri. Curtea aamintit c= protec]ia vie]ii private trebuie echilibrat= culibertatea de exprimare. Publicul are dreptul s= fie informat,inclusiv, \n anumite \mprejur=ri, cu privire la anumite aspecteale vie]ii private a figurilor publice, \n special a politicienilor.Având \n vedere faptul c= articolele de pres= nu con]in vreoafirmare a unei implic=ri penale a deputatei [i nici nu daudetalii cu privire la via]a ei privat=, cu excep]ia faptului c= estec=s=torit= cu persoana condamnat=, \mprejurare care estedeja public=, Curtea a stabilit c= articolul 10 din Conven]ie afost violat.

Problematica legat= de dreptul la libertatea deexprimare a fost abordat= de Curtea de la Strasbourg [i \ncuprinsul unor cauze având ca obiect plângeri formulate dec=tre cet=]eni români.

|n cauza Dalban c. României48, reclamantul (ziarist)a fost condamnat penal pentru publicarea unor acuza]iiprivind fraude comise de c=tre o persoan= care ocupa ofunc]ie public= (pre[edinte de I.A.S.), acuza]ii bazate peinforma]ii con]inute \n rapoarte \ntocmite de poli]ie. Curtea areamintit c= era de datoria presei, \n timp ce respectareputa]ia celorlal]i, s= comunice informa]ii [i idei referitoare latoate chestiunile de interes public. Ca [i \n alte cauze, Curteaa luat \n considerare atitudinea subiectiv= a reclamantului [iefectul obiectiv al discursului acestuia. |n plus, din concluziaComisiei, \n sensul c= “nu s-a dovedit c= cele afirmate \narticolele incriminate erau total false [i nu urm=reau decât s=alimenteze o companie de def=imare \mpotriva p=r]ilorlezate”, rezult= c= o inexactitate par]ial= a faptelor prezentateeste, de asemenea, protejat= de articolul 10 al Conven]iei.

|n cauza Constantinescu c. României,49 reclamantul,pre[edinte de sindicat, a formulat \n numele sindicatului oplângere penal= pentru delapidare, furt [i \n[el=ciune\mpotriva fostului pre[edinte al sindicatului [i altor func]ionari.Ulterior, a avut loc o discu]ie cu un ziarist, \n cursul c=reia [i-a exprimat nemul]umirea cu privire la desf=[urarea greoaie acercet=rilor penale.

Discursul s=u, \n care a numit persoanele reclamate“delapidatori”, a fost reprodus \n con]inutul unui articol ap=rut\n ziarul “Tineretul liber”. Ulterior, persoanele pe care lereclamase l-au acuzat de s=vâr[irea infrac]iunii de calomnie,pentru care a [i fost condamnat.

Curtea a apreciat c= “\n ciuda rolului special pe carel-a avut reclamantul \n calitate de reprezentant al unuisindicat, trebuia s= ac]ioneze \n limitele stabilite, mai ales cuscopul “protej=rii reputa]iei sau drepturilor altor persoane”,inclusiv a dreptului la prezum]ia de nevinov=]ie”.

Prin urmare, Curtea a constatat c= instan]elena]ionale nu au dep=[it marja de apreciere permis= acestora[i c= art. 10 nu a fost \nc=lcat50.

|n cauza Notar c. României51, acesta a sesizat Curtea,printre altele, pentru \nc=lcarea dreptului s=u la respectareaprezum]iei de nevinov=]ie, motivând c= identitatea sa a fost

dezv=luit= \n cadrul unei emisiuni de televiziune, \n cursulc=reia a fost identificat ca autor al unei infrac]iuni, de[i vinov=]iasa nu fusese \nc= stabilit= \n mod legal.

Curtea a luat act de conven]ia de rezolvare pe caleamiabil= asupra c=reia au convenit p=r]ile [i a hot=rât s=radieze cererea de pe rol.

Ilustrativ= este [i practica \n domeniu a ComisieiEuropene a Drepturilor Omului, care a respins ca inadmisibileunele plângeri având ca obiect:

� restric]ii impuse reportajelor privind un procespenal52;

� publicarea \n pres= a unei note a unui judec=tor deinstruc]ie \n care se men]iona implicarea reclaman]ilor \nanumite infrac]iuni53;

� sanc]ionarea disciplinar= a unui avocat pentruemiterea unui comunicat prin care aducea critici condi]iilor dedeten]ie a clientului [i desf=[ur=rii procedurii54;

� refuzul de a acorda unui ziarist acreditarea pe lâng=instan]=55;

� sanc]ionarea disciplinar= a unui judec=tor pentrucomentariile exprimate fa]= de un ziarist \n particular56;

� anularea condamn=rii la plata de daune interese dec=tre ziari[ti c=tre doi magistra]i pentru comentariile publicatede c=tre primii despre ace[tia \n pres=57;

Cerin]a impar]ialit=]ii judec=torului poate interfera culibertatea de exprimare a acestuia. Astfel, judec=torul esteprimul ]inut s= respecte obliga]ia de a se ab]ine de la oricedeclara]ie care s= reflecte \n vreun fel o prejudecat= cuprivire la vinov=]ia acuzatului. |n situa]ia \n care astfel dedeclara]ii sunt f=cute de martori, exper]i, procurori sauavoca]i ai p=r]ii v=t=mate, judec=torul are obliga]ia de ainterveni, \n caz contrar putând fi acuzat, la rândul s=u, dep=rtinire58.

CONCLUZIIJurispruden]a Cur]ii Europene a Drepturilor Omului a

interpretat \n mod larg prevederile Conven]iei privind dreptulla liber= exprimare, cât prive[te garantarea autorit=]ii [iimpar]ialit=]ii puterii judec=tore[ti, concluzia fiind aceea c=primeaz= interesul public, fiecare caz trebuind analizatindividual, dar mass-media nu trebuie s= treac= grani]eleimpuse de interesele corectei administr=ri a justi]iei.

Curtea European= a dezaprobat orice regul= absolut=care \mpiedic= divulgarea de informa]ii privitoare la cazuriaflate \nc= pe rolul unei instan]e [i a sesizat importan]aevalu=rii necesit=]ii unei restrângeri \n func]ie de detaliilefiec=rui caz \n parte. Este, totu[i, necesar ca presa s=difuzeze informa]ii [i idei care privesc chestiuni ce apar \n fa]ainstan]elor judec=tore[ti, la fel ca [i \n oricare alt domeniu deinteres public.

Pe de alt= parte, legisla]ia româneasc= nuincrimineaz= ca atare “obstruc]ionarea justi]iei,” dar arat=limitele pe care mass -media trebuie s= [i le autoimpun= \nleg=tur= cu problematica dezb=tut=.

Cu alte cuvinte, dac= o persoan= (eventual parte \nprocesul penal) exprim= prin mijloacele media opinii careaduc atingere autorit=]ii [i impar]ialit=]ii puterii judec=tore[ti(face considera]ii neadev=rate sau neadecvate privind unproces penal pe rol), persoana respectiv= nu poate fi tras= lar=spundere penal= decât dac= s=vâr[e[te infrac]iuni comune,altele decât ceea ce legisla]ia din alte ]=ri consider=“obstruc]ionarea justi]iei”.

Cu toate acestea, un asemenea comportament nupoate r=mâne nesanc]ionat, deoarece ar aduce atingere altor

CRIMINALISTICA 17

prevederi ale Conven]iei, cum ar fi dreptul la o judecat=echitabil=, care presupune existen]a unei instan]eindependent= [i impar]ial=.

|n actualul cadru legislativ din România, singuraposibilitate pentru sanc]ionarea pe cale administrativ= a unorasemenea comportamente care dep=[esc limitele dreptului lainformare, f=r= a exista un interes public justificat, o constituiesanc]ionarea contraven]ional= a radiodifuzorului sau altordistribuitori de servicii (inclusiv a posturilor de televiziune).Sugestiv pentru lacunele legisla]iei este faptul c= un domeniuatât de important ca cel al presei este reglementat printr-olege din 1974 (Legea nr. 3/1974), c=zut= \n desuetudine [iinaplicabil=. |n sectorul audiovizual, Comitetul Na]ional alAudiovizualului a emis câteva acte administrative ca caracternormativ care con]in reglement=ri relevante (Decizia nr.248/2004 privind protec]ia demnit=]ii umane [i a dreptului lapropria imagine sau Decizia nr. 519/2005 privind asigurareainform=rii corecte [i a pluralismului59).

Având \n vedere aceast= stare de lucruri,jurispruden]a Cur]ii Europene a Drepturilor Omului este cuatât mai important=, iar cunoa[terea acesteia de c=trejudec=torii români constituie un mijloc complementar \naplicarea legisla]iei interne.

1 Importan]a acestei probleme \n ]= rile est europene a fostexprimat= chiar de c= tre Curte \n cauza Stankov [i Organiza]ia Unit=Macedonean= Ilinden c. Bulgariei, unde libertatea de exprimare a fostcalificat= ca o chestiune arz= toare, \n special \n cadrul dificilei tranzac]iide la totalitarism la democra]ie .

2 M. Kuijer, The Blindfold of Lady Justice – Judicial Independenceand Impartiality in Light of Article 6 ECHR, Wolf Legal Publishers, 2004.

3 Curtea EDO, cauza Sunday Times (nr. 1) c. Marii Britanii,Hot= rârea din 26 aprilie 1979.

4 Curtea EDO, cauza Sabou [i Pârc= lab c. României, Hot= rârea din28 septembrie 2004.

5 M. Voicu, Ultima speran]= pentru o justi]ie deplin= CEDO, EdituraJuridica, pagina 22.

6 Conform art. 11 alin. 2 din Constitu]ia României – “tratateleratificate de Parlament, conform legii, fac parte din dreptul intern”, iarconform art. 20 – “dispozi]iile constitu]ionale privind drepturile [ilibert= ]ile cet= ]enilor vor fi interpretate [i aplicate \n concordan]= cuDeclara]ia Universal= a Drepturilor Omului, cu pactele [i cu celelaltetra ta te la ca re România e s te pa rte \n cazul \n ca re exis t=neconcordan]= \ntre pacte le [i tra ta te le privitoa re la drepturilefundamentale ale omului, la care România este parte [i legile interne, auprioritate reglement= rile interna]ionale”.

7 Cererile nr. 11553/85 [i nr. 11658/85.8 Rezolu]ia a fost adoptat= la 1 iulie 1993, \n cadrul sesiunii a 42-a

a Adun= rii.9 A. Tudoric= [i D. Bogdan – “Articolul 10. Dreptul la libertatea de

exprimare”, \n volumul “Drepturi [i libe rt= ]i fundamenta le \njurispruden]a Cur]ii Europene a Drepturilor Omului”, coordonatori D.Bogdan [i M. Selegean, Editura All Beck, Bucure[ti 2005, pag 467.

10 Curtea EDO, cauza Lingens c. Austriei, Hot= rârea din 8 iulie1986.

11 Curtea EDO, cauza Muller [i al]ii, c. Elve]iei, Hot= rârea din 24mai 1988.

12 Curtea EDO, cauza Markt Intern Verlag GMBH [i KlausBeerman, c. Germaniei, Hot= rârea din 20 noiembrie 1990.

13 Curtea EDO, cauza Muller [i al]ii c. Elve]iei, amintit= mai sus.14 Curtea EDO, cauza Handyside c. Marii Britanii, Hot= rârea din 7

decembrie 1976.15 Curtea EDO, cauza Groppera Radio AG [i al]ii c. Elve]iei,

Hot= rârea din 28 martie 1990.16 Curtea EDO, cauza Autronic c. Elve]iei, Hot= rârea din 22 mai

1990.17 Curtea EDO, cauza Otto Premiger Institut c. Austriei, Hot= rârea

din 20 septembrie 1990.18 Curtea EDO, cauza Gaweda c. Poloniei, Hot= rârea din 14 martie

2002.

19 Curtea EDO, cauza Autronic c. Elve]iei, Hot= rârea din 22 mai1990.

20 Curtea EDO, cauza Dalban c. României, Hot= rârea din 28septembrie 1999.

21 Curtea EDO, cauza News Verlag GMBH [i Co KG c. Austriei,Hot= rârea din 11 ianuarie 2000.

22 Curtea EDO, cauza Weber c. Elve]iei, Hot= rârea din 22 mai1990.

23 Curtea EDO, cauza Sunday Times c. Marii Britanii, Hot= râreadin 26 aprilie 1979.

24 Curtea EDO, cauza Ernst [i al]ii c. Belgiei, Hot= rârea din 15 iulie2003.

25 Curtea EDO, cauza Ozgur Gundem c. Turciei, Hot= rârea din 16martie 2000.

26 Curtea EDO, cauza Association Ekin c. Fran]ei, Hot= rârea din17 iulie 2001.

27 Pentru explicitarea acestor no]iuni a se vedea cauzele SundayTimes c. Marii Britanii; Groppera Radio AG [i al]ii c. Elve]iei, TolstoyMiloslovski c. Marii Britanii, Hot= rârea din 13 iulie 1995; Radio France [ial]ii c. Fran]ei, Hot= rârea din 30 martie 2004.

28 A. Tudoric= , D. Bogdan, op. cit., pagina 488.29 Curtea EDO, cauza Barthold c. Germaniei, Hot= rârea din 25

martie 1985.30 Curtea EDO, cauza Chauvy [i al]ii c Fran]ei, Hot= rârea din 29

iunie 2004.31 Curtea EDO, cauza Sunday Times c. Marii Britanii, Hot= rârea

din 26 aprilie 1979.32 Curtea EDO, cauza Lingens C. Austriei, Hot= rârea din 8 iulie

1986.33 Curtea EDO, cauza Worm c. Austriei, Hot= rârea din 29 august

1997.34 Curtea EDO, cauza Barfod c. Danemarcei, Hot= rârea din 22

februarie 1989.35 Curtea EDO, cauza De Haes [i Gijsels c. Belgiei , Hot= rârea din

24 februarie 1997.36 Curtea EDO, cauza Prager [i Oberschlick c. Austriei, Hot= rârea

din 26 aprilie 1995.37 Curtea EDO, cauza Perna c. Italiei , Hot= rârea din 6 mai 2003.38 Curtea EDO, cauza Nikula c. Finlandei , Hot= rârea din 21 martie

2002.39 Comisia EDO, cauza Mahler c. Germaniei , Decizia de

inadmisibilitate din 14 ianuarie 1998, a se vedea [i Decizia ComisieiEDO WR c. Austriei din 30 iunie 1997, \n care ap= rarea a descrisopinia unui judec= tor ca fiind “ridicol=“.

40 Curtea EDO, cauza Craxi c. Italiei , Hot= rârea din 5 decembrie2002.

41 Curtea EDO, cauza Hauschildt c. Danemarcei, Decizia din 9octombrie 1986.

42 Curtea EDO, cauza Minelli c. Elve]ia , Hot= rârea din 25 martie1983.

43 Comisia EDO, cauza Baragiola c. Elve]ia , Decizia din 21octombrie 1993.

44 Curtea EDO, cauza Santransanta Holding c. Ucra ine i,Hot= rârea din 25 iulie 2002.

45 Curtea EDO, cauza F= lcoianu c. României, Hot= rârea din 9 iulie2002; alte plângeri idententice: Ciobanu c. României, Hot= rârea din 16iulie 2002 sau Mo[teanu c. României, Hot= rârea din 26 noiembrie 2002.

46 Comisia EDO, cauza K.C. c. Germaniei, Decizia din 16 iulie1962.

47 Curtea EDO, cauza Karhuvaara [i Ilta lehti c. Finlandei,Hot= rârea din 16 noiembrie 2004.

48 Curtea EDO, cauza Dalban c. României, Hot= rârea din 28septembrie 1999.

49 Curtea EDO, cauza Constantinescu c. României, Hot= rârea din27 iunie 2000.

50 Pentru o apreciere nuan]at= a \mprejur= rilor cauzei, a se vedea[i opinia par]ial separat= a judec= torului Casadevall.

51 Curtea EDO, cauza Notar c. României, Hot= rârea din 20 aprilie2004.

52 Comisia EDO, cererile nr. 11553/85 [i 11658/85, cauza G.M.T.Hodgson [i al]ii c. Marii Britanii, Decizia din 9 martie 1987.

53 Comisia EDO, cererea nr. 13251/87, cauza Berns [i Ewert c.Luxemburgului, Decizia din 6 martie 1991.

54 Comisia EDO, cererea nr. 21861/93, , P. Zihlmann c. Elve]iei, ,

18 CRIMINALISTICA

Anul 2005 s-a caracterizat printr-o cre[tere de 9% anum=rului de infrac]iuni contra vie]ii, integrit=]iicorporale [i s=n=t=]ii, din care 460 au fost omoruri, fapteantisociale cu consecin]e deosebit de grave.

Prin m=surile \ntreprinse de cei \ndritui]i cusolu]ionarea omuciderilor s-a reu[it identificareamajorit=]ii f=ptuitorilor [i probarea vinov=]iei acestora.

|n toate cazurile, activit=]ile desf=[urate deorganele de urm=rire penal= au demonstrat c= de modul\n care s-a realizat investigarea locului faptei a depins,\ntr-o m=sur= aproape determinant=, lansarea ancheteipe o pist= corect=, gr=bind g=sirea drumului spre aflareaadev=rului.

Un caz deosebit de grav a fost [i cel petrecut \n lunadecembrie 2005, pe raza municipiului Ia[i, unde membriiechipei complexe de investigare a locului faptei, printr-oactivitate laborioas=, realizat= cu mult profesionalism, austabilit c= {tefan Ion [i Filip Mihaela – Viorica au fostvictimele unui omor, comis de persoane necunoscute.Ulterior, prin administrarea tuturor probelor, inculpa]ii au fostidentifica]i [i deferi]i justi]iei.

Dublul asasinat din strada Dimine]iiVineri, 23 decembrie 2005, cu dou= zile \nainte de

s=rb=torile de Cr=ciun, Poli]ia Municipiului Ia[i a intrat \nalert=. Ofi]erul de serviciu din cadrul Sec]iei V Poli]ie aconsemnat, \n jurul orei 18.00, o sesizare \n care se arata c=,\n apartamentul 24 din strada Dimine]ii nr. 13, blocul 774,scara A, etajul 6, au fost descoperite cadavrele numi]ilor{tefan Ion [i Filip Mihaela – Viorica, de 49 [i respectiv 38 ani.}inând seama de pozi]ia cadavrelor, persoanele care ausemnalat evenimentul au presupus c= era vorba de oomucidere [i o sinucidere. Echipa operativ= deplasat= la fa]alocului, \n prezen]a persoanelor care au f=cut sesizarea [i aunor vecini, a p=truns \n apartamentul 24 [i a constatat c={tefan Ion prezenta multiple pl=gi t=iate la nivelul corpului, iarcadavrul numitei Filip Mihaela – Viorica era atârnat \ntr-un la]fixat pe conducta de alimentare cu gaz, care trece prin holulapartamentului.

Fiind vorba de un eveniment cu implica]ii deosebite,poli]i[tii au luat m=suri de asigurare a pazei apartamentului \ncare se aflau cadavrele [i au pus \n mi[care echipa complex=de investigare a locului faptei. |ntre timp, ace[tia au cules [iunele date despre cele dou= persoane trecute \n lumea deveci.

|n raport de particularit=]ile pe care \l prezenta cazul,procurorul criminalist Vasile Pretula a stabilit, \mpreun= cupoli]i[tii Georgel Grumezea, Adrian Stoian, DumitruOpinc= [i Mihai Radu, un plan dup= care urmau s= serealizeze activit=]ile de investigare. La \nceput, s-au efectuatfotografii de orientare asupra locului unde se afl= blocul

nr. 774, situat la intersec]ia str=zilor Dimine]ii [i Radu Vod=,precum [i a intr=rii \n incinta acestuia [i a pozi]iei ap. 24 (foto1 [i 2). |n continuare s-a examinat sistemul de \nchidere de lau[a de acces, prilej cu care s-au constatat urme de for]are lasistemul de \nchidere (foto 3). La intrarea \n apartament, s-aurealizat, de c=tre procuror [i criminali[ti, delimitarea [imarcarea por]iunilor care urmau s= fie examinate.

CRIMINALISTICA 19

Comisar-[ef de poli]ie VIOREL VASILEProf. VASILE L+P+DU{I

Foto 1 – Tronsonul nr. 1 (scara A) a blocului 774

Foto 2 – U[a de acces \n apartamentul 24

|n holul apartamentului s-au g=sit cheile de la u[a deacces (foto 4), iar pe un dulap erau urme de culoare brunro[cat= (foto 5). De asemenea, tot \n spa]iul holului se aflaumai multe obiecte personale ale victimelor, printre care opo[et=, un telefon mobil, o geac=, papuci de cas= etc.

|ntrucât buc=t=ria [i una dintre camerele

apartamentului aveau defect= re]eaua electric= [i nu se

putea face o investigare criminalistic= de calitate, procurorul

criminalist Vasile Pretula a decis \ntreruperea cercet=rii

locului faptei, stabilind reluarea acesteia \n diminea]a zilei de

24 decembrie 2005. Pe timpul nop]ii, paza apartamentului a

fost asigurat= de o echip= de poli]i[ti.A doua zi diminea]a, medicul legist [i ceilal]i membrii ai

echipei de cercetare au trecut la examinarea atent= a

cadavrului numitei Filip Mihaela – Viorica, care era atârnat\ntr-un la] pe o ]eav= metalic=, (foto 6 [i 7). Pe obiectele devestimenta]ie ale victimei nu s-au eviden]iat urme biologice,

20 CRIMINALISTICA

Foto 3 – Detaliu privind sistemul de \nchidere de la u[a de acces \napartamentul 24. Se observ= urmele de for]are a u[ii.

Foto 4 – Cheile g=site lâng= u[a de acces

Foto 5 – Holul apartamentului 24. S=geata indic= pata de culoarebrun ro[cat=

Foto 6 – Pozi]ia \n care a fost g=sit cadavrul victimei Filip Mihaela - Viorica

iar la nivelul gâtului, pe lâng= la]ul specific de spânzur=toare,mai exista un [an] continuu ce se putea produce prin[trangulare (foto 8 [i 9). |n apropierea cadavrului victimei seafla un scaun pliant, de pe suprafa]a c=ruia criminali[tii aurelevat urme papilare (foto 10).

|n sufrageria apartamentului [i \n cele dou= dormitoaretoate obiectele erau r=v=[ite, iar \n primul dormitor, pe un pat,se afla cadavrul numitului {tefan Ioan (foto 11 [i 12). Pe opern=, din acela[i dormitor, s-a descoperit un cu]it (foto 13),

CRIMINALISTICA 21

Foto 7 – Distan]a dintre ]eava metalic= [i nodul din partea dreapt= a capului victimei

Foto 8 – Detaliu metric al infiltratului sanguin prezent \n zonafrontal= a gâtului.

Foto 9 – Detaliu metric al iinfiltratului sanguin, \n raport cu cablul de spânzurare.

Foto 11 – Cifra 9 indic= locul unde a fost g=sit un fier de c=lcat

Foto 10

iar pe tastatura calculatorului s-a g=sit un \nscris tip=rit laimprimant=, din con]inutul c=ruia rezulta c= Filip Mihaela –Viorica este autoarea omorului, dup= care a recurs la actul desuicid, fiindu-i team= de consecin]e. Criminali[tii au relevat depe ecranul aceluia[i calculator o urm= papilar= (foto 14).

|n apropierea patului, \n care se afla cadavrul lui {tefanIoan, s-au descoperit urme de \nc=l]=minte create prindestratificare cu o substan]= de culoare brun-ro[cat= (foto 15).

Trecându-se la examinarea cadavrului \n cauz=, s-aconstatat c= acesta prezenta la nivelul capului [i corpului, maimulte pl=gi t=iate (foto 16, 17 [i 18).

22 CRIMINALISTICA

Foto 12 – Patul unde a fost g=sit cadavrul lui {tefan Ioan

Foto 13 – Detaliu metric al cu]itului indicat cu cifra “2”

Foto 14 – Cifra “3” indic= \nscrisul descoperit pe tastatura calculatorului , urma papilar= relevat=.

Foto 15 – Detaliu unei urme de \nc=l]=minte

Foto 16 – Pozi]ia cadavrului apar]inând lui {tefan Ioan

Foto 17 – Cifrele reprezint= pl=gi \n]epate – t=iate descoperite pe cadavru

Cu prilejul examin=rii obiectelor cu care era \mbr=catS.I. s-au identificat orificii provenite de la un corp t=ietor-\n]ep=tor, corespondente cu pl=gile de pe torace (foto 19).

|n cel de-al doilea dormitor, pe podea, s-a g=sit un cu]itcare prezenta, urme brun-ro[cate (foto 20). Un alt cu]itasem=n=tor se afla [i \n grupul sanitar.

De asemenea, \n mai multe locuri din apartament, s-audescoperit urme de sânge, papilare [i palmare, care au fostridicate \n vederea examin=rii lor \n laborator.

Din cercet=rile efectuate la locul faptei, pe parcursul a12 ore, s-a desprins concluzia preliminar=, inclusiv amedicului legist, c=, \n acest caz, era vorba de un dubluasasinat.

Astfel, urmele [i mijloacele materiale de prob=, prinnatura, locul [i modul de dispunere, ar=tau c= cele dou=victime au fost omorâte de persoane necunoscute.

Probe indubitabile“Oglinda” locului faptelor comise \n apartamentul 24 le-

a dat posibilitatea procurorului criminalist [i conducerii I.P.J.Ia[i s=-[i stabileasc= un plan am=nun]it cu activit=]ile careurmau s= fie \ntreprinse pentru identificarea autorilor [iprobarea vinov=]iei acestora.

Investiga]iile complexe, \ntreprinse de poli]i[ti \nleg=tur= cu cele dou= victime, au scos \n eviden]=urm=toarele:

• |ncepând cu anul 2003, victimele tr=iau \n concubinaj,iar {tefan Ioan avea dintr-o c=s=torie anterioar= doi copii,respectiv {tefan Alexandru (22 ani) [i {tefan Claudia (19ani);

• Din parcarea de la domiciliul lui {tefan Ioan lipseaautoturismul acestuia, care \l parcase pe timpul când se afla\n Spania;

• Fiul victimei, {tefan Alexandru, se afla \n eviden]elepoli]iei pentru activit=]i de proxenetism, fiind semnalat \nanturajul unor pesoane suspecte de s=vâr[irea unorinfrac]iuni cu violen]=.

Trecându-se la audierea lui {tefan Alexandru, acesta asus]inut ipoteza c= tat=l s=u a fost ucis din motive der=zbunare de c=tre personae cu care a intrat \n leg=tur=. |nsus]inerea declara]iei, {tefan Alexandru a relatat c=, \n cursulanului 2004, a fost \n Spania cu {tefan Ioan, fiind g=zdui]I deo familie de români. Din locuin]a acesteia au sustras aproapedou= kg bijuterii din aur, \n compensarea unei sume de bani,ce li s-ar fi cuvenit \n urma unor tranzac]ii cu acte false privind\nmatricularea de autoturisme pe teritoriul Spaniei. Deasemenea, {tefan Alexandru a sus]inut c= victimele puteau fiucise la comanda unui cet=]ean turc cu care au fost asocial]Ila o firm= care a intrat \n faliment, \n cursul anului 2003, caurmare a unei administr=ri defectuoase.

Informa]iile furnizate pe timpul audierii de c=tre {tefanAlexandru au fost verificate, dar nu s-au confirmat.

Aprofundându-se investiga]iile asupra activit=]ii fiuluivictimei, s-a concluzionat c= dublul asasinat a fost pl=nuit deacesta, \n scopul \nsu[irii bunurilor mobile [i imobile aletat=lui s=u. Pentru verificarea ipotezei men]ionate s-aprocedat la recoltarea unor probe biologice de la cel \n cauz=,care au fost \naintate la Institutul de Criminalistic= al I.G.P.R.\n vederea compar=rii profilului genetic cu cel identificat de peurmele ridicate cu prilejul investing=rii locului faptei.

O alt= activitate desf=[urat= a constat \n ob]inerea de lacompaniile de telefonie a listingurilor convorbirilor purtate de{tefan Alexandru, \n lunile noiembrie [i decembrie 2005,precum [i localizarea acestuia \n timpul critic, dup= seria IMEIa aparatului telefonic de]inut.

|n cea de-a doua parte a lunii ianuarie 2006,

CRIMINALISTICA 23

Foto 18 – Detaliu metric al pl=gii t=iate din zona gâtului – osul hioid

Foto 19 – Fotografia metric= a orificiilor de pe c=ma[=

Foto 20 – Detaliu metric al uni cu]it de buc=t=rie g=sit pe podea \n dormitorul nr. 2

Laboratorul de Genetic= din cadrul Institutului deCriminalistic= a dat o concluzie pozitiv= \n leg=tur= cucompar=rile profilului genetic.

Coroborarea tuturor probelor existente a condus lafaptul c= {tefan Alexandru este unul din autorii dubluluiasasinat.

|n ziua de 19 ianuarie 2006, sus-numitul a fost re]inutsub \nvinuirea comiterii infrac]iunii de omor deosebit de grav.Cu ocazia audierilor efectuate de procuror [i magistra]ii de laTribunalul [i Curtea de Apel Ia[i, {tefan Alexandru a negatparticipa]ia [i a ascuns leg=turile infrac]ionale.

Pentru identificarea coautorilor, s-a derulat o serie deactivit=]I investigative [i informativ operative, aducându-[i ocontribu]ie important= [i unele structuri din cadrul ServiciuluiRomân de Informa]ii.

Dup= aproximativ zece zile, s-a reu[it identificareanumitului Lupa[cu Wilhem – Constantin, care a declarat c=a participat la comiterea faptelor \mpreun= cu {tefanAlexandru [i cu \nc= o persoan= pe care o cuno[tea penumele de “Paul”. Ulterior, s-a stabilit c= cel de-al treileacoautor se numea Holban Paul Marian. Dup= re]inereaacestuia, \n completarea probatoriului, criminali[tii audemonstrat, prin expertiza dactiloscopic=, faptul c= unfragment de urm= palmar=, ridicat= din câmpul infrac]iunii, afost creat de c=tre \nvinuitul Holban Paul Marian.

Pe timpul reconstituirii, Lupa[cu Wilhem a prezentat, \ndetaliu, modul \n care cei trei au comis faptele. O parte dinsecven]ele reconstituirii sunt redate, \n fotografiile 21, 22, 23, 24.

|n final, organele de urm=rire penal= au reu[it s=delimiteze rolul avut de fiecare participant la comitereafaptelor, astfel c= cei trei inculpa]i sunt judeca]i pentrus=vâr[irea infrac]iunii de omor deosebit de grav.

Materialul a fost realizat cu sprijinul I.P.J. Ia[i, iarfotografiile au fost executate de criminali[tii Mihai Radu,Gheorghe Sobache, Gheorghe {coban [i Dan Pan]\ru.

24 CRIMINALISTICA

Foto 22 – Lupa[cu Wilhem indic= u[a prin care a p=truns \n apartament

Foto 23 – Lupa[cu indic= modul \n carea imobilizat-o pe Filip Mihaela

Foto 23 – Lupa[cu indic= modul \n care {tefan Alexandru a[trangulat-o pe Filip Mihaela

Foto 24 – Lupa[cu indic= modul \n care, atât el, cât [i {tefan Alexandru[i Holban Paul, au suspendat cadavrul victimei Filip Mihaela

Profitând de istoricul sistemelor de identificarebalistic= prezentat \n numerele anterioare, dorim s=aducem la cuno[tin]a cititorilor revistei c=, \nc= din lunadecembrie 2005, \n cadrul Institutului de Criminalistic= alI.G.P.R. func]ioneaz= sistemul IBIS din ultima genera]ie–”The TRAX Family”.

Dotarea cu acest sistem a fost analizat= \nc= dinanul 1996, când speciali[ti din cadrul institutului auvizitat laboratoare de balistic= judiciar= din str=in=tate,unde se utiliza deja acest sistem.

Dup= intrarea \n vigoare a Legii nr. 295/2004 privindregimul armelor [i al muni]iilor, \n care sunt cuprinseprevederi referitoare la \nregistrarea proiectilelor [ituburilor-martor trase experimental cu armele de focletale, achizi]ionarea sistemului IBIS a devenit imperiosnecesar=.

Pentru a se analiza oportunitatea achizi]ion=rii [ibeneficiile utiliz=rii unui sistem automatizat deidentificare balistic=, o delega]ie din I.G.P.R. a efectuat ovizit= de documentare la BKA Wiesbaden din Germania,\n luna septembrie 2005, unde sunt utilizate \n paraleldou= astfel de sisteme: IBIS [i CONDOR (un sistem deproduc]ie ruseasc=).

|n urma vizitei, nu numai c= s-au cimentat rela]ii deprietenie [i colaborare profesional=, dar s-a ajuns laconcluzia, determinat= [i de opiniile speciali[tilorgermani, c= IBIS-ul este solu]ia optim= pentru punerea \naplicare a prevederilor Legii 295/2004 [i crearea bazelorde date din domeniul balisticii judiciare.

|n continuare, prezent=m foarte succint câteva datepertinente referitoare la sistemul integrat de identificarebalistic= numit IBIS, iar despre bazele de date care seconstruiesc \n cadrul Laboratorului de balistic= judiciar=vom reveni cu detalii \n urm=torul articol.

IBIS este produsul firmei Forensic Technology WAI Inc.din Canada [i este conceput pentru achizi]ionarea, stocarea [icorelarea automat= a imaginilor digitale ale gloan]elor [ituburilor trase, \n scopul identific=rii criminalistice a armelorde foc, dup= urmele l=sate de acestea pe tuburi [i gloan]e.

Sistemul poate fi configurat \n mai multe variante, \nfunc]ie de necesit=]ile utilizatorilor, dar \ntotdeauna va avea\n componen]= o sta]ie de achizi]ie a imaginilor, un server decorelare [i o sta]ie de analiz= a rezultatelor.

Din punct de vedere tehnic, IBIS poate prezentaurm=toarele configura]ii [i componente:

1. IBIS “HUB” – configura]ie minim= necesar=introducerii de date [i efectu=rii de compara]ii. Con]ine osta]ie de achizi]ie de date (DAS) conectat= la un server decorelare [i o sta]ie de analiz= a semn=turii digitale (SAS);

2. LDAS – sta]ie local= de achizi]ie de date, dotat= cuun microscop automat [i aparatur= pentru ob]inereaimaginilor digitale. Imaginilor achizi]ionate cu LDAS li seatribuie o “semn=tur= digital=“ unic=, ce este trimis=

serverului de corelare prin intermediul re]elei, pentru stocare[i compara]ii;

3. RDAS – sta]ie de achizi]ie a datelor de la distan]=;prezint= aceea[i configura]ie ca LDAS, dar este dispus= \n altloc decât laboratorul principal [i permite comunicarea prinre]ea cu serverul de corelare, pentru introducerea de date;

4. Serverul de corelare [i concentratorul de date –constituie “motorul” IBIS-ului, prime[te, stocheaz=,gestioneaz= [i compar= semn=turile digitale ale imaginilorgloan]elor [i tuburilor achizi]ionate prin sta]iile de achizi]ie;

5. BULLETTRAX – 3D – este o sta]ie completautomatizat= de captur= a imaginilor tridimensionale alesuprafe]elor gloan]elor (imaginile urmelor ghinturilor [iplinurilor), ce se trimit apoi la serverul central de corelare;

CRIMINALISTICA 25

Subcomisar de poli]ie DUCA R. CONSTANTIN, expert criminalist

6. BR ASSTRAX – sta]ie automat= de captur= aimaginilor (2D) tuburilor-cartu[ trase, mai precis a imaginilorurmelor de percu]ie, ale peretelui frontal al \nchiz=torului [iejectorului. Imaginile se trimit apoi la serverul central decorelare IBIS;

7. MatchPoint= – sta]ie de analiz= [i interogare de ladistan]= (prin re]ea) a bazelor de date IBIS. Const= \ntr-uncalculator cu software specializat, conectat la re]eaua IBIS,ce permite consultarea bazelor de date din serverul central [iefectuarea compara]iilor (identific=rilor).

Momentan, \n cadrul Laboratorului de balistic= judiciar=func]ioneaz= sistemul \n configura]ia “IBIS Hub”, având \ncompunere un server de corelare [i concentrator de date, osta]ie BrassTRAX [i o sta]ie MatchPoint=, urmând ca, \ncursul acestui an, s= fie achizi]ionat= [i sta]ia BulletTrax-3D.

Pentru buna utilizare a sistemului, speciali[tiiLaboratorului de balistic= judiciar= au participat la un “trainingcourse”, la sediul firmei Forensic Technology Inc., dinMontreal – Canada, ocazie cu care au fost vizitate toatelaboratoarele [i atelierele firmei unde se construiesc

sistemele IBIS. La finalizarea cursului, participan]ii ausus]inut examenul de absolvire, \n urma c=ruia au primitdiplome de calificare \n domeniul utiliz=rii sistemului.

Capabilitatea componentelor IBIS-ului de a fi conectate\n re]ea permite efectuarea de identific=ri balistice \n cadrulunor re]ele locale, na]ionale sau interna]ionale, fapt realizatdeja prin conexiunile efectuate \ntre cazuri instrumentate deagen]ii (for]e de poli]ie) diferite [i chiar \ntre state.

Men]ion=m pe aceast= cale faptul c= nu este de neglijataspectul privind utilizarea pe plan mondial a IBIS-ului, FTIavând instalate sisteme \n peste o sut= de loca]ii. Cea maielocvent= ilustrare a r=spândirii sistemului IBIS esteMapamondul de mai jos, pe care sunt indicate stateleutilizatoare.

|n prezent, \n cadrul Europol, cu sprijinul Marii Britanii,Italiei, Irlandei, Poloniei, Belgiei etc., se lucreaz= laconstituirea EUROBIS-ului, ca re]ea european= de sistemeIBIS, ce va permite schimbul de informa]ii \ntre state, pentrurezolvarea rapid= a infrac]iunilor transfrontaliere comise cuarme de foc.

Prin prisma ader=rii României la Uniunea European=,Poli]ia Român= este de pe acum preg=tit= pe linia balisticiijudiciare, fiind gata s= “adere” [i la re]eaua EUROBIS.

26 CRIMINALISTICA

Inspectoratul de Poli]ie al Jude]ului Harghita –Serviciul de Investigare a Fraudelor, a sesizat GardaFinanciar= cu privire la faptul c= administratorii S.C. NEOROM LEMN S.R.L. S=rma[ [i a S.C. T&R Company S.R.L.G=l=u]a[, jude]ul Harghita, au utilizat facturi fiscale,pentru a justifica masa lemnoas= achizi]ionat= din surseilegale. |n fapt, facturile fiscale având ca emitente S.C.SANSTIL S.R.L. Târgu Mure[ [i S.C. IMPLEX MATEIS.R.L. Târgu Mure[ (la rubrica “Cump=r=tor” fiind\nscrise societ=]ile men]ionate – S.C. NEO ROM LEMNS.R.L. S=rma[ [i S.C. T&R Company S.R.L. G=l=u]a[), aufost completate \n fals, f=r= a fi livrate cantit=]ile de mas=lemnoas= \nscrise \n acestea.

Procedându-se la efectuarea de compara]iigrafoscopice \ntre scrisul depus pe facturi (scrisconsiderat \n litigiu) [i scrisul model de compara]ieprelevat experimental de la administratorul societ=]iiemitente, s-a constatat existen]a elementelor graficegenerale [i individuale de deosebire, iar din declara]iaacestuia a rezultat c= societatea nu a avut rela]iicomerciale cu societ=]ile “cump=r=toare”.

|n urma examenelor grafoscopice efectuate \ntrescrisul de pe facturi [i scrisul model de compara]ieprelevat de la persoane din anturajul administratorilorsociet=]ilor “cump=r=toare”, s-a concluzionat rezultatepozitive \n ce prive[te existen]a elementelor grafice(generale [i individuale) de identificare.

Deoarece administratorul societ=]ii emitente adeclarat pierderea formularelor financiar-fiscale ridicatede la organele de specialitate, s-a impus verificarea celordeclarate, sens \n care s-a procedat la examinareaimpresiunilor de [tampil=, constatând prezen]aelementelor de asem=nare (dimensionale [i acompozi]iei grafice), atât pe \nscrisurile fiscale ridicatede la societate, cât [i pe \nscrisuri ce apar]ineau altorsociet=]i. Astfel, a rezultat c= administratorul S.C.SANSTIL S.R.L. Târgu Mure[ ({ANDOR EUGEN-VASILE –S.E.V.) a pus \n circula]ie, f=r= drept, facturi [i chitan]efiscale care, anterior comercializ=rii, au fost [tampilatecu [tampila societ=]ii iar, ulterior, au fost completate dealte persoane din anturajul “cump=r=torilor”.

De asemenea, s-a stabilit c= semn=turile depuse larubrica “Emitent”, nu apar]in “vânz=torului” (S.E.V.),acestea prezentând elemente grafice (generale [iindividuale) de asem=nare cu scirsul numitei ROMANLUMINI}A (R.L.), persoan= din anturajul

“cump=r=torilor”, f=r= ca, \n realitate, s= existe livr=ri demas= lemnoas=.

|n concluzie, s-a stabilit c= S.E.V. a comisinfrac]iunile de:

• evaziune fiscal=, fapt= prev=zut= [i pedepsit= deart. 10 alin. 2 din Legea nr. 87/1994, republicat= (punerea\n circula]ie, f=r= drept, de formulare fiscale tipizate);

• fals intelectual, fapt= prev=zut= [i pedepsit= deart. 289 alin. 1 Cod penal, constând \n aplicarea f=r= drepta [tampilei pe documente fiscale care urmau s= fie\ntocmite \n fals;

• fals \n declara]ii, fapt= prev=zut= [i pedepsit= deart. 292 Cod penal, constând \n declarareanecorespunz=toare a adev=rului, \n sensul pierderiidocumentelor financiar fiscale.

R.L. a comis infrac]iunea de fals material \n\nscrisuri oficiale (art. 288 alin. 1 Cod penal), iaradministratorii societ=]ilor “cump=r=toare” au comisinfrac]iunile de evaziune fiscal=, fals intelectual, uz defals [i fals \n declara]ii.

Din raportul de expertiz=, vom prezenta câtevaaspecte de interes:

I. |NTREB+RI FORMULATE:1. Dac= semn=turile depuse la rubrica Furnizor

(emitent) pe urm=toarele \nscrisuri:

- avizele de expedi]ie (materiale lemnoase), seria Blba,

numerele: 7556619, 7556623; facturi fiscale, seria MS ACB,

numerele: 9085367, 9085371, 8040389; chitan]ele fiscale,

seria MS ALD, numerele: 3907260 – 3907263, 0107635,

3907281, 3907282, 3907284, 3907285, corespondente

impresiunii de [tampil= a S.C. SANSTIL S.R.L. Târgu Mure[,

sunt executate de numitul {ANDOR EUGEN-VASILE, fiul lui

Vasile [i Floarea, n=scut la data de 01.11.1963, \n municipiul

Târgu Mure[, jude]ul Mure[, cu acela[i domiciliu, str.

Gheorghe Pop de B=se[ti, nr. 15/11, cu re[edin]a pe str.

Hunedoarei, nr. 17/A, apartament 28, jude]ul Mure[, posesor

al C.I. seria MS, nr. 112771, CNP 1631101264408?

2. Dac= impresiunile de form= circular=, purtând

\nscrip]ia “SOCIETATEA COMERCIAL+ SANSTIL S.R.L.“

TG. MURE{, România; 26-254-1997, depuse pe \nscrisurile

men]ionate, sunt create de aceea[i impresiune de [tampil=?

II. MATERIALE PUSE LA DISPOZI}IEPentru efectuarea raportului de expertiz= grafic=, se

pun la dispozi]ie urm=toarele:

• \n litigiu: semn=turile depuse la rubrica Furnizori

CRIMINALISTICA 27

Comisar de poli]ie PAUL ZORI – expert criminalist la Poli]ia Municipiului Topli]a

(emitent) pe urm=toarele \nscrisuri:- avizele de expedi]ie (materiale lemnoase),

seria Blba, numerele: 7556619, 7556623;- facturile fiscale, seria MS ACB, numerele:

9085367, 9085371, 8040389;- chitan]ele fiscale, seria MS ALD, numerele:

3907260, 3907263, 0107635, 3907281, 3907282,3907284, 3907285, corespondente impresiunii de[tampil= a S.C. SANSTIL S.R.L. Târgu Mure[;

• compara]ie: probe de semn=tur=administrate experimental de la numitul {ANDOREUGEN-VASILE;

- declara]ia sus-numitului, dat= \n fa]aorganului de cercetare penal=, la data de09.09.2005.

Având \n vedere cele solicitate [i cunoscândprevederile art. 116, 119, 203 Cod procedur=penal=, art. 25 punctul 15, din Legea 218/2002 [i aleart. 259 [i 260 Cod penal, se trece la stabilireaadev=rului material, dup= cum urmeaz=:

III. DESCRIEREA DOCUMENTELOR PUSELA DISPOZI}IE

|n litigiu sunt considerate, din punct de vedereal prezentei lucr=ri, semn=turile depuse la rubricaFurnizor (emitent) a documentelor indicate la capitolulanterior, Avizele de Expedi]ie (materiale lemnoase),Facturi Fiscale [i Chitan]ele Fiscale, puse ladispozi]ie (\n original), sunt modele tipizate, deculoare albastr= [i neagr=, cu dimensiunile de (20,8 x14,7) cm, (19,8 x 14,85) cm, respectiv (14,7 x 10,2)cm, pe care sunt depuse cu caractere graficemajuscule, minuscule, litere [i cifre, scrisuri decompletare, semn=turi [i facsimile circulare ale S.C.IMPEX MATEI S.R.L. Târgu Mure[ [i S.C. SANSTILS.R.L. Târgu Mure[, folosind instrumente scripturaleprev=zute cu bil= [i past= de culoare albastr=.

Foto. 1

Foto. 2

Foto. 3

Foto. 4Foto. 1 - 4 – ilustreaz= patru dintre \nscrisuri, cu semn=turile [i

28 CRIMINALISTICA

facsimilele circulare (indicate prin s=ge]i), considerate \n litigiu).

Compara]ie: Pentru efectuarea examin=rilor grafice comparative au

fost puse la dispozi]ie:• probe de semn=tur= administrate experimental de la

numitul {ANDOR EUGEN-VASILE pe reversul unei coli dehârtie alb=, semivelin= format A4.

• declara]ia sus-numitului, dat= \n fa]a organului decercetare penal=, la data de 09.09.2005, pe aversul [ireversul a dou= coli de hârtie alb=, semivelin=, format A4, cuscrisul [i semn=turile executate de numitul {ANDOREUGEN-VASILE. Scrisul olograf [i semn=turile sunt depuse

cu instrumente scripturale prev=zute cu bil= [i past= de

culoare neagr=.Foto. 5 – Reversul filei cu probele de semn=tur= administrate

experimental de numitul SANDOR EUGEN-VASILE (compara]ie).

Foto. 8Foto. 6-8 – Ilustreaz= aversul [i reversul declara]iei (din

09.09.2005), cu scrisul [i semn=turile executate de {ANDOR

EUGEN-VASILE (compara]ie).

IV. EXAMIN+RI – CONSTAT+RI1.. Examinând comparativ semn=turile (considerate \n

litigiu) [i cele model de compara]ie, executate de numitul{ANDOR EUGEN-VASILE, se constat= c= semn=turiledepuse pe avizele de expedi]ie (materiale lemnoase),facturile fiscale [i chitan]ele fiscale (puse la dispozi]ie –

considerate \n litigiu), prezint= caracteristici graficecomune unui singur autor, precum [i existen]a unorcaracteristici grafice generale [i individuale(speciale) de asem=nare, dar [i deosebiriesen]iale, dup= cum urmeaz=:

a) caracteristici grafice generale deasem=nare: structur= simpl=, compozi]ie

semiliteral=, evolu]ie medie;b) caracteristici grafice individuale de

CRIMINALISTICA 29

Foto. 6 Foto. 7

asem=nare:

Litigiu Compara]ie

Foto. 9 Foto. 10Foto. 11 Foto. 12Foto. 13 Foto. 14Foto. 15 Foto. 16Foto. 15 – Semn=turi \n litigiu (Foto 9, 11, 13, 15)

Foto. 16 – Semn=turi executate de SANDOR EUGEN-VASILE

(Foto 10, 12, 14, 16 – compara]ie).

1. traseu grafic descendent;2. oval cu punct de atac dextrogir;3. grame legate inferior, semiunghiular;4. depasant= cu bucl= real= sau virtual=, \ntret=iat=

inferior sau median.

c. caracteristici grafice generale de deosebire:

Litigiu:

• viteza de execu]ie a tr=s=turilor mic=;• dimensiune mare;• \nclina]ie spre stânga;• continuitate medie;Compara]ie:• vitez= medie spre mare;• dimensiune medie;• \nclina]ie spre dreapta;• continuitate mare.

d. caracteristici grafice individuale de deosebire:

30 CRIMINALISTICA

Litigiu: Compara]ie:Foto.17 Foto. 18Foto.19 Foto. 20Foto. 21 Foto. 22Foto. 23 Foto. 24Litigiu:1. atac cu semioval alungit, buclat;2. traseu orizontal, u[or ascendent, legat unghiular,

semiunghiular;3. baston liniar ascendent absent;4. gram= repasat= cu final amputat;5. oval rotund;6. trasee grafice semilaterale, paraf= liniar

descendent=.Compara]ie:1. atac ascendent, reluat virtual, buclat;2. traseu ascendent, legat unghiular, virtual;3. baston liniar ascendent;4. gram= legat= superior unghiular sau repasat= par]ial,

cu final rotunjit concav;5. oval cu atac dextrogir, buclat real sau virtual;6. partea final= absent=.

2. Examenul grafic comparativ efectuat \ntreimpresiunile de [tampil=, de form= circular=, purtând

\nscrip]ia “SOCIETATEA COMERCIAL+ SANSTIL S.R.L.”TG. MURE{, România; 26-254-1997, depuse pe \nscrisurilemen]ionate la Capitolul “OBIECTUL EXPERTIZEI”, a pus \neviden]= elemente de asem=nare, atât din punct de vederedimensional, cât [i al compozi]iei grafice, astfel:

• diametrul exterior este de 28,5 mm;• diametrul interior este de 26,5 mm;• \n=l]imea majusculelor cuvântului “SANSTIL” este de

2,0 mm;• \n=l]imea majusculelor “S.R.L.” [i a cifrelor “26-254-

1997” este de 1,5 mm;• \n=l]imea majusculelor textului “SOCIETATEA

COMERCIAL+ TG. MURE{” este de 2,0 mm;• \n=l]imea minusculelor cuvântului “România” este de

1,0 mm;• cuvintele “SOCIETATEA COMERCIAL+ TG. MURE{

România” sunt scrise cu litere majuscule [i minuscule;• lips= material de pe conturul exterior al facsimilului,

superior majusculei “O” din cuvântul “COMERCIAL+”(indicat= prin s=geata “a”).

Fa]= de cele constatate [i demonstrate prin descrieri [iimagini, se formuleaz= urm=toarele.

CONCLUZII:1. Semn=turile depuse la rubrica Furnizor (emitent) pe

urm=toarele \nscrisuri:• avizele de expedi]ie (materiale

lemnoase), seria Blba, numerele:7556619, 7556623;

• facturile fiscale, seria MSACB, numerele: 9085367, 9085371,8040389;

• chitan]ele fiscale, seria MS

ALD, numerele: 3907260-3907263,

0107635, 3907281, 3907282,

3907284, 3907285, nu au fost

executate de numitul {ANDOR

EUGEN-VASILE, fiul lui Vasile [i

Floarea, n=scut la data de

01.11.1963, \n municipiul Târgu

Mure[, jude]ul Mure[, cu acela[i

domiciliu, str. Gheorghe Pop de

B=se[ti, nr. 15/11, cu re[edin]a pe

str. Hunedoarei, nr. 17/A, apartament

28, jude]ul Mure[, posesor al C.I.

seria MS, nr. 11271, CNP

1631101264408, a c=rui semn=tur=

(model de compara]ie) mi-a fost pus=

la dispozi]ie.

2. Impresiunile de form=

circular=, purtând inscrip]ia

“SOCIETATEA COMERCIAL+

SANSTIL S.R.L.” TG. MURE{,

România; 26-254-1997, depuse pe

\nscrisurile sus-men]ionate, sunt

create de aceea[i impresiune de

CRIMINALISTICA 31

Foto. 25 – Facsimilul circular depus pe Avizul de Expedi]ie, Seria Blba, Nr. 7556619.

Foto. 26 – Facsimilul circular depus pe Factura Fiscal=, Seria MS ACB, Nr. 9085367.

Foto. 27 – Facsimilul circular depus pe Chitan]a Fiscal=, Seria MS ALD, Nr. 3907282.

Foto. 28 – Facsimilul circular depus pe Chitan]a Fiscal=, Seria MS ALD, Nr. 3907261.

|n art. 9 lit. c) din noua lege se dispune: constituieinfrac]iune eviden]ierea, \n actele contabile sau \n altedocumente legale, a cheltuielilor care nu au la baz=opera]iuni reale ori eviden]ierea altor opera]iuni fictive, \nscopul sustragerii de la \ndeplinirea obliga]iilor fiscale;22

Comparând aceast= \ncriminare cu \ncriminarea dinart. 11lit. c), teza a II-a din Legea nr. 87/1994, se constat=:

� actuala incriminare s-a f=cut tot ca infrac]iune depericol23 ca [i cea din Legea nr. 87/1994;

� noua incriminare a redus valorile protejate prin art.11 lit. c), teza a II-a din Legea nr. 87/1994, contra sustrageriide la \ndeplinirea obliga]iilor legale, respectiv de la impozit,taxe [i contribu]ie numai la obliga]iile fiscale care, potrivitdefini]iei date \n art. 2 lit. e) din Legea nr. 241/2005, nu includatât contribu]iile prev=zute de alte legi cât [i taxele vamale; oastfel de reglementare ni se pare, de asemenea, c= nu este\n concordan]= cu preocup=rile declarate pentru reducereaeconomiei subterane;

� socotim c= mai eficient= [i actual= era vecheareglementare din Legea nr. 87/1994, \n care se dispunea:“\nregistrarea de opera]iuni sau cheltuieli nereale, \n scopulde a nu pl=ti ori a diminua impozitul, taxa sau contribu]ia.” Seobserv= c= aceast= reglementare protejeaz= atât contribu]iilestabilite de lege, cât [i taxele vamale, nef=când distinc]ie\ntre taxele prev=zute de Codul vamal [i cele prev=zute decele dou= coduri, fiscal [i de procedur= fiscal=;

� referindu-ne la formularea din noua lege nu putems= nu constat=m c= expresia “cheltuieli care nu au la baz=opera]iuni reale” este inclus= \n expresia “opera]iuni fictive”folosite \n acela[i text24; credem c=, potrivit principiuluieconomiei textului, infrac]iunea prev=zut= \n art. 9 lit. c) dinLegea nr. 241/2005 putea fi formulat= astfel: “\nregistrarea, \nactele contabile sau alte documente legale a opera]iunilorfictive.” Aceast= formulare va trebui s= fie coroborat= evidentcu extinderea sferei obliga]iilor fiscale [i la contribu]iile [i altetaxe la bugetul general consolidat, prev=zute de Codul vamalla alte legi.

|n art. 9 lit. d) din noua lege se dispune: constituieinfrac]iune de evaziune fiscal= “alterarea, distrugerea sauascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor detaxat ori de marcat electronice fiscale sau de altemijloace de stocare a datelor”, dac= sunt s=vâr[ite \nscopul sustragerii de la \ndeplinirea obliga]iilor fiscale.25

Comparând cu vechea reglementare din art. 11 lit. ddin Legea nr. 87/1994 republicat=26 se constat=:

� ambele reglement=ri nu vizeaz= alterarea,distrugerea de alte documente prev=zute de lege, cum ar fidocumentele de eviden]= primar=, documentele justificative[i documentele fiscale care nu sunt acte contabile;

� noua incriminare a redus valorile protejate prin art.11lit. d), teza a II-a din Legea nr. 87/1994, contra sustrageriide la \ndeplinirea obliga]iilor legale, respectiv de la impozite,taxe [i contribu]ii numai la obliga]iile fiscale care, potrivitdefini]iei dat= \n art. 2 lit. e) din Legea nr. 241/2005, nu includatât contribu]iile prev=zute de alte legi cât [i taxele vamale;ori alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile,memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice

fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor referitoare lacontribu]iile prev=zute de alte legi cât [i taxele vamale nusunt cuprinse \n latura obiectiv= a acestei infrac]iuni, ceea ceni se pare regretabil; o astfel de reglementare ni se pare, deasemenea, c= nu este \n concordan]= cu preocup=riledeclarate pentru reducerea economiei subterane;

|n noua lege, elementul material al laturii obiective afost extins, incluzând [i “ascunderea”;

Referitor la modalitatea de s=vâr[ire a acesteiinfrac]iuni, respectiv: “ascunderea de acte contabile, memoriiale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale saude alte mijloace de stocare a datelor”, dac= sunt s=vâr[ite \nscopul sustragerii de la \ndeplinirea obliga]iilor fiscale,constat=m c= se impun unele discu]ii:

a) A[a cum am ar=tat, “ascunderea” se poate realiza\n dou= felurii: ascunderea \n sens fizic [i ascunderea \n sensjuridic. Socotim c= ascunderea \n sens fizic a actelorcontabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcatelectronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelornu comport= discu]ii;

b) O problem= s-ar ivi atunci când ascunderea seefectueaz= prin mijloace juridice. |n primul rând se constat=c= fapta incriminat= \n art. 12 lit. a) din Legea nr. 87/1994republicat= nu se mai reg=se[te identic \n vreun articol dinnoua lege, respectiv: “sustragerea de la plata obliga]iilorfiscale prin cesionarea p=r]ilor sociale de]inute \ntr-osocietate cu r=spundere limitat=, efectuat= \n acest scop;”periculozitatea unei astfel de fapte ap=rea ca urmare afaptului c= persoana care primea p=r]ile sociale, arhiva,contabilitatea nu era de g=sit iar urm=rirea acesteia eraineficient= sub aspectul \ndeplinirii obliga]iilor fiscale. Credemc= modul de redactare a art. 12 lit. a) din Legea nr. 87/1994republicat= era susceptibil de neconstitu]ionalitate deoareceinstituia o protec]ie, mai favorabil= propriet=]ii statului decâtpropriet=]ii private, a creditorilor nedesp=gubi]i ai cedentului,contrar art. 44 din Constitu]ie. Iar [i sub aspectul art. 136 pct.3 din Constitu]ie s-ar putea sus]ine c= textul de lege prin carese abrog= o dispozi]ie legal= ce contribuia la garantareapropriet=]ii [i prin mijloace penale este neconstitu]ional.Credem c= ascunderea actelor contabile, memorii aleaparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau dealte mijloace de stocare a datelor prin cesionarea aportului decapital social, p=r]i sociale, ac]iuni, predarea contabilit=]ii, aarhivei27 la persoane fictive sau de neg=sit, prin proceduralegal= a cit=rii, care face imposibil= \ndeplinirea obliga]ieifiscale chiar [i prin urm=rirea silit=28 \ntrune[te elementeleconstitutive ale infrac]iunii prev=zute de art. 9 lit. d) din noualege. De asemenea, socotim c=, atunci când cesiunea s-af=cut cu respectarea tuturor dispozi]iilor legale la persoanereale, precum [i predarea societ=]ii noilor administratori, nuse mai poate vorbi de ascunderea de acte contabile, memoriiale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale saude alte mijloace de stocare a datelor;

c) |n literatura de specialitate s-a sus]inut c=ascunderea banilor \n conturi bancare de c=tre contribuabil“constituie o modalitate de ascundere a unei surseimpozabile, deoarece sumele depuse \n conturi bancare sunt

32 CRIMINALISTICA

Conf. univ. dr. VALERIC+ DABU, Prim-procuror PETRE VOINESCU,

Drd. SORIN C+TINEAN

produc=toare de dobânzi, adic= de venituri;”29 Avem rezerveasupra acestei opinii deoarece:

� conturile bancare, pe numele contribuabilului,nedeclarate de acesta, nu \nseamn= c= sunt ascunse,deoarece deschiderea [i func]ionarea contului bancar penumele contribuabilului nu constituie activitate de ascundere \nraport cu drepturile organelor de urm=rire penal=, aleinstan]elor, executorilor bancari, judiciari, organelor de controlfiscal etc., de a afla [i a dispune anumite m=suri fa]= de acesteapotrivit legii; folosirea banilor societ=]ii comerciale prin transferulacestora \n conturi produc=toare de dobânzi \n favoarea altorpersoane, urmate de retransferare nu poate fi considerat= unact de evaziune \n sensul art. 9 lit. a) din noua lege. Actul de\nsu[ire a dobânzilor bancare, ob]inute \n acest mod, poateap=rea sub aspectul infrac]iunii de delapidare. |ns= numaiatunci când sumele respective au fost sustrase de la na[tereaobliga]iei fiscale, prin ascundere \n conturi nedeclarate [i penumele altor persoane, se poate pune problema evaziuniifiscale prev=zute de art. 9 lit. a din noua lege;

� nedeclararea conturilor bancare de c=trecontribuabil, atunci când este obligat s= le declare, nu estedecât o simpl= nedeclarare [i nu o ascundere carepresupune o activitate mai complex= iar fapta credem c=poate fi analizat= sub aspectul art. 9 lit. b) din noua lege;

� importan]a contului bancar al contribuabilului pentruobliga]iile fiscale este dat= nu numai de dobând=, ca venit, ci[i de suma din cont care poate constitui \n totalitate un venitimpozabil;

� dobânzile bancare se impoziteaz= la surs=. Prin art. 9 lit. e) din noua lege se dispune: “executarea

de eviden]e contabile duble, folosindu-se \nscrisuri sau altemijloace de stocare a datelor”, \n scopul sustragerii de la\ndeplinirea obliga]iilor fiscale. Comparând cu dispozi]iile art.11 lit. d) din Legea nr. 87/1994, putem face urm=toareleconsiderente:

� \n con]inutul laturii obiective a infrac]iunii nu se maireg=sesc cuvintele “organizarea” [i “conducerea”, fiindintrodus un alt cuvânt, respectiv “executarea”;

� prin art. 1 din Legea nr. 82/1991 republicat= \n 2005legiuitorul a instituit obliga]ia de organizare [i conducere acontabilit=]ii proprii, respectiv contabilitatea financiar= [icontabilitatea de gestiune pentru persoanele juridice [i fizice;executarea contabilit=]ii se poate face de cel careorganizeaz= [i conduce sau de o alt= persoan= fizic= saujuridic=, \n virtutea rela]iilor de serviciu sau pe baz= decontract de prest=ri servicii;

� organizarea, conducerea [i executarea contabilit=]iitrebuie f=cute potrivit legii, \ncepând cu Legea nr. 82/1991republicat= \n 200530 ;

� \n art. 10 din Legea nr. 82/1991 republicat= \n 2005sunt stabilite reguli privind r=spunderea pentru organizarea [iconducerea contabilit=]ii: “(1) R=spunderea pentruorganizarea [i conducerea contabilit=]ii la persoaneleprev=zute la art. 1 (din Legea nr. 82/1991 republicat= \n2005) revine administratorului, ordonatorului de credite saualtei persoane care are obliga]ia gestion=rii unit=]iirespective. (2) Persoanele prev=zute la art. 1 organizeaz= [iconduc contabilitatea, de regul=, \n compartimente distincte,conduse de c=tre directorul economic, contabilul – [ef saualt= persoan= \mputernicit= s= \ndeplineasc= aceast= func]ie.Aceste persoane trebuie s= aib= studii economice superioare[i r=spund, \mpreun= cu personalul din subordine, deorganizarea [i conducerea contabilit=]ii \n condi]iile legii. (3)Contabilitatea poate fi organizat= [i condus= pe baz= decontracte de prest=ri de servicii \n domeniul contabilit=]ii,\ncheiate cu persoane fizice sau juridice, autorizate \ncondi]iile Ordonan]ei Guvernului nr. 65/1994 privindorganizarea activit=]ii de expertiz= contabil= [i a contabililor

autoriza]i, cu modific=rile [i complet=rile ulterioare, carer=spund, potrivit legii. (4) La persoanele juridice la carecontabilitatea nu este organizat= \n compartimente distincte,care nu au personal calificat \ncadrat, potrivit legii, saucontracte de prest=ri de servicii \n domeniul contabilit=]ii,\ncheiate cu persoane fizice sau juridice autorizate \ncondi]iile Ordonan]ei Guvernului nr. 65/1994 [i care au\nregistrat o cifr= de afaceri anual= de pân= la echivalentul \nlei a 50.000 euro, r=spunderea pentru ]inerea contabilit=]ii,potrivit legii, revine administratorului sau altei persoane careare obliga]ia gestion=rii unit=]ii respective. (5) Institu]iilepublice la care contabilitatea nu este organizat= \ncompartimente distincte sau care nu au personal \ncadrat cucontract individual de munc=, potrivit legii, pot \ncheiacontracte de prest=ri servicii, pentru conducerea contabilit=]ii[i \ntocmirea situa]iilor financiare trimestriale [i anuale, cusociet=]i comerciale de expertiz= contabil= sau cu persoanefizice autorizate conform legii. |ncheierea contractelor se facecu respectarea reglement=rilor privind achizi]iile publice debunuri [i servicii. Plata serviciilor respective se face dinfonduri publice cu aceast= destina]ie. Socotim c=, potrivitacestor dispozi]ii ale legii, conceptele de “organizare [iconducere” includ [i activit=]ile de “executare a eviden]eicontabile”, dar cu care nu se confund=;

� organizarea [i conducerea eviden]ei contabilepresupun o activitate complex= definit= de legiuitor, \n timp ce“executarea de eviden]e contabile” credem c= presupunenumai \ntocmirea de eviden]e contabile dup= ceva prestabilit;

� expresia “executarea de eviden]e contabile duble”,\n spiritul legii \n cauz=, credem c= presupune \ntocmirea \nparalel cu eviden]a contabil= real= a unei eviden]e contabilepentru o perioad= mai mic= sau mai mare de timp folosindu-se\nscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, \n a[a fel\ncât s= se permit= realizarea scopului de sustragere de la\ndeplinirea obliga]iilor fiscale, prin prezentarea ca real= aeviden]ei contabile mistificate;31

� \n literatura de specialitate,32 s-a ar=tat c= prinsintagma “eviden]e contabile duble”se \n]elege existen]a adou= seturi de eviden]= contabil= de acela[i tip [i referitoarela acelea[i bunuri [i valori, din care unul reflect= realitateaeconomico-financiar= a contribuabilului (p=strat ascuns), iarcel de-al doilea este m=sluit, \nregistrându-se date [i opera]iidin care rezult= venituri inferioare celor reale, \n scopuldiminu=rii impozitelor, taxelor [i contribu]iilor datorate decontribuabil. |ntr-o alt= opinie se sus]ine c= “organizarea sauconducerea de eviden]e contabile duble nu presupunneap=rat o \ntreag= contabilitate paralel= cu cea oficial=, fiindsuficient= organizarea sau conducerea doar a unora dintredocumentele care alc=tuiesc o contabilitate.33 Pe de alt=parte, \n doctrin= cât [i \n practica judiciar=, s-a sus]inut [irespectiv decis c= “un caiet cu eviden]a \ncas=rilor zilnice,provenite din vânz=rile de m=rfuri - \ntocmit de o vânz=toare,f=r= cuno[tin]a administratorului – trimis \n judecat= pentrus=vâr[irea altei infrac]iuni de evaziune fiscal=, respectiv ceaprev=zut= de art. 13 din Legea nr. 87/1994, nu constituiedocument de eviden]= contabil= dubl= [i, \n consecin]=, nueste realizat= infrac]iunea de evaziune fiscal= prev=zut= deart. 14 alin. 1 din Legea nr. 87/1994, pentru a putea fi re]inut=\n sarcina aceluia[i administrator.”34 Aceste opinii sauexprimat \n perioada când Legea nr. 87/1994 era \n vigoare.Potrivit art. 9 lit. e din Legea nr. 241/2005 executarea deeviden]e contabile duble trebuie s= fie f=cut= prin \nscrisurisau alte mijloace de stocare a datelor; observ=m c=legiuitorul nu precizeaz= ce fel de \nscrisuri, respectiv dac=pe formulare prev=zute de lege sau pe orice \nscris. Credemc= eviden]e contabile duble putem avea \n urm=toareleipoteze:

a) eviden]a real= [i eviden]a contabil= dubl= sunt

CRIMINALISTICA 33

]inute pe formulare prev=zute de lege;b) eviden]a real= este ]inut= pe alte formulare decât

cele prev=zute de lege iar eviden]a contabil= mistificat=, \nscopul sustragerii de la \ndeplinirea obliga]iilor fiscale, este]inut= atipic pe orice \nscris;

c) eviden]a contabil= ]inut= pe formularele prev=zutede lege este mistificat= prin omisiunea eviden]ieriiopera]iunilor comerciale, majorarea fictiv= a cheltuielilor etc.,iar a doua eviden]= extracontabil= este ]inut= atipic urm=rindcunoa[terea permanent= a sumelor ce nu se vor mai pl=ti caimpozite sau taxe [i urmeaz= a fi \nsu[ite;

d) atât eviden]a real= cât [i eviden]a mistificat=, \nscopul sustragerii de la \ndeplinirea obliga]iilor fiscale, sunt]inute atipic pe orice \nscris;

Socotim c=, \n ipoteza de la litera (a), pentru a seputea re]ine c= suntem \n prezen]a execut=rii de eviden]econtabile duble, folosindu-se \nscrisuri sau alte mijloace destocare a datelor, \n scopul sustragerii de la \ndeplinireaobliga]iilor fiscale, ar trebui \ndeplinite urm=toarele condi]ii:

� cele dou= eviden]e contabile, respectiv cea real= [icea mistificat=, \n scopul evazion=rii, s= fie apte \nlocuiriiuneia cu a alteia, dup= caz;

� periculozitatea eviden]elor contabile duble este dat=de existen]a eviden]ei contabile reale care oricând poate fiprezentat= organelor de control cât timp exist= un risc marede descoperire a ilegalit=]ilor, \n cazul prezent=rii eviden]eicontabile mistificate, cum ar fi \n flagrant; când risculdescoperirii [i prob=rii faptelor ilicite se diminueaz= f=ptuitorul\nlocuie[te eviden]a contabil= real= cu eviden]a contabil=mistificat= realizând apoi sustragerea de la \ndeplinireaobliga]iilor fiscale;

� s= fie prezentat= ca eviden]= real= eviden]amistificat=, \n scopul sustragerii de la \ndeplinirea unei obliga]iifiscale; \n acest sens socotim c= este suficient ca eviden]acontabil= mistificat= s= fie p=strat= \n sediul agentuluieconomic ca [i când ar fi cea real=; concomitent sau ulterior s=se g=seasc= ascuns= [i eviden]a contabil= real=;

� eviden]a contabil= prezentat= ca real= sau l=sat s=se \n]eleag= c= este real= s= fie mistificat= cu inten]ie, \nscopul sustragerii de la \ndeplinirea obliga]iilor fiscale, [i apt=\n acest sens; de pild=, o astfel de eviden]= contabil= nureflect= toate documentele justificative sau toate opera]iunileeconomico – financiare fie cantitativ fie valoric, \n scopuldiminu=rii obliga]iilor fiscale reale;

� eviden]a contabil= dubl= s= fie executat= \n scopulsustragerii de la \ndeplinirea obliga]iilor fiscale [i nu reprezint=,de pild=, o refacere a eviden]ei contabile cu scopul de acorecta erorile f=cute de unii salaria]i insuficient preg=ti]i;

|n ipoteza de la litera (b) se poate sus]ine c=:� “eviden]a contabil= mistificat=” ]inut= atipic, cum ar

fi de pild= pe altfel de formulare decât cele prev=zute de lege,nu este apt= de a \nlocui eviden]a real= pentru a permitesustragerea de la plata obliga]iilor fiscale [i ca atare socotimc= nu sunt \ndeplinite condi]iile prev=zute de lege pentruexisten]a infrac]iunii de evaziune fiscal= prin executarea deeviden]e contabile duble; \ntr-o astfel de situa]ie s-ar puteapune problema \ncadr=rii faptei \n dispozi]iile art. 9 lit. b) dinnoua lege;

� potrivit art. 72 pct. 6 din Codul de procedur= fiscal=:“organul fiscal poate lua \n considerare orice eviden]erelevante pentru impunere ]inute de contribuabil.” Aceasta nu\nseamn= c= eviden]a contabil= pe acte atipice, incomplet=,poate fi considerat= eviden]= contabil= dubl=.

|n ipoteza de la litera (c) se poate sus]ine c= nu sunt\ndeplinite condi]iile pentru a se re]ine infrac]iunea deexecutare a eviden]elor contabile duble, deoarece a doua“eviden]=” nu este apt= de a fi o “eviden]= contabil= dubl=”ne\ndeplinind minimum de caracteristici ale unei “eviden]e

contabile” [i cu atât mai mult ale unei “eviden]e contabileduble” (respectarea planului de conturi, a formularelorprev=zute de lege, dublarea pentru substituire “când estecazul” etc.). |ntr-un astfel de caz credem c= fapta poate fianalizat= sub aspectul infrac]iunii prev=zute de art. 9 lit. b)sau art. 9 lit. c din noua lege.

|n ipoteza de la litera (d) socotim c= nu sunt \ndeplinitecondi]iile pentru a se re]ine infrac]iunea de executare aeviden]elor contabile duble, deoarece nici una din cele dou=“eviden]e” nu este apt= de a fi o “eviden]= contabil= dubl=”,ne\ndeplinind minimum de caracteristici ale unei “eviden]econtabile” [i cu atât mai mult ale unei “eviden]e contabileduble” (respectarea planului de conturi, a formularelorprev=zute de lege, dublarea pentru substituire “când estecazul” etc.). |ntr-un astfel de caz credem c= fapta poate fianalizat= sub aspectul infrac]iunii prev=zute de art. 9 lit. b)sau art. 9 lit. c) din noua lege.

|n art. 9 lit. (f) din noua lege a fost incriminat=urm=toarea fapt=: “sustragerea de la efectuarea verific=rilorfinanciare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declarareafictiv=, ori declararea inexact= cu privire la sediile principalesau secundare ale persoanelor verificate;” Cu privire laaceast= dispozi]ie penal= vom face numai unele observa]ii:

� se constat= c=, spre deosebire de celelalte articole,\n acesta se asigur= o protec]ie [i verific=rilor vamale;

� observ=m c= aceast= infrac]iune se refer= numai lasedii principale sau secundare, or acestea sunt specificepersoanelor juridice nu [i persoanelor fizice contribuabile.Codul de procedur= fiscal= folose[te sintagma “Domiciliulfiscal” pe care o define[te \n art. 29, incluzând \n aceast=sintagm= sediile principale [i secundare ale persoanelorjuridice, pentru persoane fizice domiciliul, potrivit legii, sauadresa unde locuiesc efectiv ….; ca urmare subiect al acesteiinfrac]iuni nu poate fi persoana fizic= contribuabil.

� \n art. 8 lit. l) din Legea nr. 31/1991 republicat= \n2005 se dispune: “sediile secundare” – sucursale, agen]ii,reprezentan]e sau alte asemenea unit=]i f=r= personalitatejuridic= -, atunci când se \nfiin]eaz= o dat= cu societatea, saucondi]iile pentru \nfiin]area lor ulterioar=, dac= se are \nvedere o atare \nfiin]are, dar acestea sunt numai pentrupersoane juridice;

Referitor la sediul principal, legiuitorul mai folose[te [ial]i termeni: “sediul social”, “sediul declarat” (art. 36 pct. 2 lit.c) din Legea nr. 31/1990 republicat=) dar acestea sunt numaipentru persoane juridice;

Comparând aceast= infrac]iune cu infrac]iuneaprev=zut= de art. 48 din Legea nr. 26/199035 republicat=, sepoate afirma c=:

1. infrac]iunea prev=zut= de art. 9 lit. f) din noua lege,spre deosebire de infrac]iunea prev=zut= de art. 48 din Legeanr. 26/1990,36 republicat= presupune \n plus:

a) s= fi o sustragere de la efectuarea verific=rilorfinanciare, fiscale sau vamale, ca urmare a nedeclar=rii,declar=rii fictive ori declararea inexact= cu privire la sediileprincipale sau secundare ale persoanelor verificate;

b) sustragerea de la efectuarea verific=rilor financiare,fiscale sau vamale, prin modalit=]ile prev=zute, s= fie \nscopul sustragerii de \ndeplinirea obliga]iilor fiscale;

2. singurul rezultat cerut de infrac]iunea prev=zut= deart. 48 din Legea nr. 26/1990 este ca, \n baza declara]iilorinexacte, s= se fi operat o \nmatriculare ori s= se fi f=cut omen]iune \n Registrul comer]ului;

3. infrac]iunea prev=zut= de art. 48 din Legea nr.26/199037 republicat= are caracter subsidiar [i nu poate fi \nconcurs cu infrac]iunea prev=zut= de art. 9 lit. f) din noualege; aceasta rezult= chiar din textul art. 48 din Legea nr.26/199038 republicat=, respectiv din dispozi]ia: “dac=, potrivitlegii, fapta nu constituie o infrac]iune mai grav=;”

34 CRIMINALISTICA

|n ceea ce prive[te raportul dintre infrac]iunea debancrut= frauduloas=, prev=zut= de art. 282 din Legea nr.31/1991 republicat= [i infrac]iunile prev=zute de art. 9 dinLegea nr. 241/2005, s-ar putea sus]ine c=, atunci când celedou= reglement=ri se intersecteaz=, ar putea ap=rea ca leza]iconcomitent atât creditorii priva]i cât [i creditorul public,statul. Aici ar ap=rea o problem= de constitu]ionalitate dac=ne referim la faptul c= infrac]iunea prev=zut= de art. 282 dinLegea nr. 31/1991 republicat= ap=r= proprietatea creditoriloragentului economic-societate comercial= - care, de regul=,sunt priva]i, cu un regim sanc]ionator diferit de cel prev=zutde art. 9 din Legea nr. 241/2005 prin care se ap=r= bugetulgeneral consolidat, respectiv proprietatea public=, situa]ie cecontravine, \n opinia noastr=, art. 44 alin. 1 [i 2, [i art. 136 dinConstitu]ie. Credem c=, \n astfel de ipotez=, potrivitConstitu]iei, tratamentul juridic trebuie s= fie acela[i.

Din cele prezentate se constat= c=, prin art. 16 dinnoua lege, a fost abrogat= Legea nr. 87/1997 republicat= [iprin aceasta au fost dezincriminate unele fapte penale, a[acum am ar=tat, astfel:

� faptele incriminate \n infrac]iunea prev=zut= de art.9 din Legea nr. 87/1994 republicat= “refuzul de a prezentaorganelor de control, \mputernicite conform legii,documentele justificative [i actele de eviden]= contabil=,precum [i bunurile materiale supuse impozitelor, taxelor [icontribu]iilor la fondurile publice, \n vederea stabiliriiobliga]iilor bugetare”, dac= aceast= fapt= este s=vâr[it= laprima [i la a doua soma]ie;

� faptele incriminate \n infrac]iunea prev=zut= de art.10 alin. 1 din Legea nr. 87/1994 republicat= “ne\ntocmirea,\ntocmirea incomplet= sau necorespunz=toare adocumentelor primare ori acceptarea de astfel dedocumente, \n scopul \mpiedic=rii verific=rilor financiar-contabile, dac= fapta a avut drept consecin]= diminuareaveniturilor sau surselor impozabile”;

� faptele incriminate \n infrac]iunea prev=zut= de art.10 alin. 2 din Legea nr. 87/1994 republicat= “Cu pedeapsaprev=zut= la aliniatul 1 se sanc]ioneaz= [i de]inerea, \nvederea punerii \n circula]ie, f=r= drept, a documentelorfinanciare [i fiscale”, [i punerea \n circula]ie, \n orice mod,f=r= drept, a documentelor financiare altele decât cele fiscale;

� faptele incriminate \n infrac]iunea prev=zut= de art.11 lit. a) din Legea nr. 87/1994 republicat=: ”sustragerea dela plata obliga]iilor fiscale prin ne\nregistrarea unor activit=]inecomerciale pentru care legea prevedea obliga]ia\nregistr=rii sau prin exercitarea de activit=]i neautorizate, \nscopul ob]inerii de venituri”;

� faptele prev=zute de art. 12 lit. (a) din Legea nr.87/1994 republicat= de “sustragere de la plata obliga]iilorfiscale prin cesionarea p=r]ilor sociale de]inute \ntr-osocietate comercial= cu r=spundere limitat=, efectuat= \nacest scop” cu excep]ia celor care se \ncadreaz= \ndispozi]iile art. 9 lit. d) din noua lege, au fost dezincriminate.

BIBLIOGRAFIE:22. |n vechea redactare (art. 11 lit. c) teza a-II-a din Legea nr. 87/1994)

aceast= infrac]iune era mai succint formulat=: “\nregistrarea de opera]iuni saucheltuieli nereale, \n scopul de a nu pl=ti ori a diminua impozitul, taxa saucontribu]ia”.

23. |n situa]ia când se cauzeaz= un prejudiciu mai mare de 100. 000 deeuro sau 500. 000 de euro \n cauz= sunt aplicabile dispozi]iile art. 9 pct. 2 [i 3din noua lege. Socotim c= aceste prevederi exclud concursul cu \n[el=ciunea,prev=zut= de art. 215 din C. p.

24. “Cheltuiala” care nu are la baz= o opera]iune real= poate fi: a) o sum=dat= sau virat= \n realitate cu alt titlu (\n scop de ascundere, sp=lare, \nsu[irepentru sine sau pentru altul) [i prezentat= \n scripte ca o cheltuial= legal= acontribuabilului, scripte care astfel nu reflect= o opera]iune real= de cheltuial=;b) suma este \nsu[it= pur [i simplu iar pentru acoperirea sustragerii sau furtuluis-a \ntocmit un act fals de cheltuire;c) o lips= \n gestiune de orice natur=acoperit= prin \ntocmirea unui act fals de cheltuire. De aici rezult= c= chiar

cheltuirea \n sine poate reprezenta o opera]ie fictiv= neavând la baz=opera]iunea real= de cheltuire care presupune :contract, serviciu sau bun depl=tit , plat= efectiv=, furnizor sau vânz=tor al serviciului sau bunului primitor alpl=]ii direct sau indirect.

25. |n cazul \n care scopul activit=]ilor ilicite nu este sustragerea de la\ndeplinirea obliga]iilor fiscale, ci de la plata datoriilor c=tre creditori acesteatrebuie analizate sub aspectul infrac]iunii de bancrut= frauduloas=, prev=zut=de art. 282 din Legea nr. 31/1991 republicat= \n 2005: “Se pedepsesc cu\nchisoare de la 3 la 12 ani persoanele vinovate de bancrut= frauduloas=,constând \n una dintre urm=toarele fapte: a) falsificarea, sustragerea saudistrugerea eviden]elor societ=]ii ori ascunderea unei p=r]i din activul societ=]ii,\nf=]i[area de datorii inexistente sau prezentarea \n registrul societ=]ii, \n alt actori \n situa]iile financiare a unor sume nedatorate, fiecare dintre aceste faptefiind s=vâr[it= \n vederea diminu=rii aparente a valorii activelor; b) \nstr=inarea,\n frauda creditorilor, \n caz de faliment al unei societ=]i, a unei p=r]i \nsemnatedin active. ” A se vedea [i art. 141 din Legea nr. 64/1995 privind procedurareorganiz=rii judiciare [i a falimentului, republicat= \n 2004.

26. |n art. 11 lit. d) din Legea nr. 87/1994, republicat= se dispunea:“Constituie infrac]iuni…. urm=toarele drepturi:a)…d) organizarea [iconducerea de eviden]e contabile duble, alterarea sau distrugerea de actecontabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale saualte mijloace de stocare a datelor, \n scopul diminu=rii veniturilor sau surselorimpozabile.”

27. Socotim c= a[a-zisele procese-verbale \n care se consemneaz=simplist c= s-a predat contabilitatea [i arhiva precum [i c= toate drepturile [iobliga]iile contribuabilului, chiar dac= sunt \ntocmite \n fa]a notarului nu suntacte legale de desc=rcare de gestiune. De multe ori, \n astfel de procese-verbale, se omite s= se eviden]ieze activul [i pasivul inventariat la data a[a-zisei cesiuni, care, de regul=, nu mai exist=. Cesiunea care nu este f=cut= cuacordul creditorului este susceptibil= de nulitate [i cu atât mai mult cesiunea dedatorie.

28. Potrivit art. 87 pct. 3 din Legea nr. 31/1990 republicat= “Fa]= de ter]i,cedentul r=mâne r=spunz=tor, potrivit art. 225. ” Iar \n art. 225 se dispune:“Asociatul exclus r=mâne obligat fa]= de ter]i pentru opera]iunile f=cute desocietate, pân= \n ziua r=mânerii definitive a hot=rârii de excludere. Dac=, \nmomentul excluderii, sunt opera]iuni \n curs de executare, asociatul esteobligat s= suporte consecin]ele [i nu-[i va putea retrage partea ce i se cuvinedecât dup= terminarea acestor opera]iuni. ”

29. Cosmin Balaban, Evaziunea fiscal=, Editura Rosetti, Bucure[ti,2003,p. 67.

30. A se vedea [i “Ordinul ministrului finan]elor publice pentru aprobareaNormelor metodologice privind organizarea [i conducerea eviden]ei contabile\n partid= simpl= de c=tre persoanele fizice care au calitatea de contribuabil, \nconformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. ”, publicat\n M. Of. nr. 642 din 16 iulie 2004.

31. Sunt cazuri când la unele case de schimb valutar pe acela[i calculatorsunt organizate [i ]inute dou= eviden]e contabile una real= [i alta ce va fiprezentat= ulterior ca real= \n cadrul c=reia volumul opera]iunilor de schimbeste mic[orat, cum de altfel [i cursul practicat, sustr=gând o parte din veniturileob]inute de la plata obliga]iilor fiscale.

32. Gh. Diaconescu, Infrac]iuni \n legi speciale [i legi extrapenale, EdituraAll, Bucure[ti, 1995, p. 310, citat de Gh. Vizitiu, Evaziunea fiscal=, EdituraLumina Lex, Bucure[ti, 2001, p. 95.

33. Cosmin Balaban, Evaziunea fiscal=, Editura Rosetti, Bucure[ti, 2003,p. 105.

34. Tribunalul Bucure[ti, Sec]ia a II-a Penal=, Dec. Pen. , nr. 308 A. din24. 02. 1999, definitiv= prin nerecurare, citat= de Theodor Mrejeru, Dan Safta[i colectiv, \n Evaziunea fiscal=, Editura Tribuna Economic=, Bucure[ti, 2000,p. 79-82.

35. |n art. 48 din Legea nr. 26/1990 republicat= se dispune; “Persoanacare, cu rea-credin]=, a f=cut declara]ii inexacte, \n baza c=rora s-a operat o\nmatriculare ori s-a f=cut o men]iune \n Registrul comer]ului, se pedepse[tecu \nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend= de la 1.000.000. lei la5.000.000. lei, dac=, potrivit legii, fapta nu constituie o infrac]iune mai grav=. ”

36. |n art. 48 din Legea nr. 26/1990 republicat= se dispune; “Persoanacare, cu rea-credin]=, a f=cut declara]ii inexacte, \n baza c=rora s-a operat o\nmatriculare ori s-a f=cut o men]iune \n registrul comer]ului, se pedepse[te cu\nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend= de la 1.000.000. lei la 5.000.000.lei, dac=, potrivit legii, fapta nu constituie o infrac]iune mai grav=. ”

37. |n art. 48 din Legea nr. 26/1990 republicat= se dispune; “Persoanacare, cu rea-credin]=, a f=cut declara]ii inexacte, \n baza c=rora s-a operat o\nmatriculare ori s-a f=cut o men]iune \n registrul comer]ului, se pedepse[te cu\nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend= de la 1.000.000. lei la 5.000.000.lei, dac=, potrivit legii, fapta nu constituie o infrac]iune mai grav=. ”

38. |n art. 48 din Legea nr. 26/1990 republicat= se dispune; “Persoanacare, cu rea-credin]=, a f=cut declara]ii inexacte, \n baza c=rora s-a operat o\nmatriculare ori s-a f=cut o men]iune \n registrul comer]ului, se pedepse[te cu\nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend= de la 1.000.000. lei la 5.000.000.lei, dac=, potrivit legii, fapta nu constituie o infrac]iune mai grav=. ”

CRIMINALISTICA 35

Aparent, dactiloscopia constituie un capitol \nchisal identific=rii criminalistice \n care, de-a lungul timpului,au fost clarificate toate problemele controversate.

Practica expertizei criminalistice se confrunt=totu[i cu o serie de aspecte contradictorii referitoare lacriteriile ce definesc identificarea unei persoane pe bazaurmelor papilare. Cu titlu de exemplu, voi enumeracâteva \ntreb=ri legate de aceast= problem=:

�� când \ntre o urm= [i o amprent= nu se constat=nici o diferen]= \ns= crestele papilare ale urmei nu con]innum=rul de 12 detalii, cerut de “regula de aur” aidentific=rii, se poate pronun]a o concluzie deidentificare cert=?

�� este mai credibil= o identificare \n care \ntre ourm= [i o amprent= digital= au fost marcate 12 detalii,coincidente decât una \n care au fost descoperite doar11? De ce ultima este validat= de practica judiciar= [i adoua nu?

�� care este num=rul minim de caracteristicicoincidente pe baza c=rora se poate constata identitateadintre o urm= [i o amprent= palmar=, având \n vederesuprafa]a urmei [i num=rul de detalii mult mai mari \ncompara]ie cu urmele digitale?

�� se poate formula o concluzie de probabilitate, \ncazul identific=rii dactiloscopice?

|n literatura de specialitate [i \n laboratoarele decriminalistic= de pe \ntreg Mapamondul se contureaz=, \nmomentul de fa]=, dou= criterii distincte cu privire laidentificarea persoanei dup= urmele digitale:

� criteriul empiric, bazat \n exclusivitate pe analizacantitativ= a num=rului de detalii caracteristice coincidente\ntre o urm= digital= [i o amprent= cunoscut=;

� criteriul holistic, care \mbin= aspectele calitative cucele cantitative \n analiza comparativ= a coresponden]eidintre o urm= [i o amprent= digital=.

1. Abordarea empiric= a identific=rii dup= urmele digitale Primul care a propus stabilirea unui num=r minim de

minu]ii (detalii caracteristice) necesare identific=rii dup=urmele digitale a fost celebrul criminalist francez EdmondLocard, \n anii 1911-1914, care a stabilit trei posibile situa]iiastfel:

a. dac= exist= mai mult de 12 puncte coincidente \ntreurm= [i amprent= iar urma este clar=, atunci identificareaeste cert= (cu condi]ia imperativ= a absen]ei oric=rei diferen]esemnificative \ntre urm= [i impresiune;

b.dac= se constat= \ntre 8-12 puncte coincidente,atunci certitudinea identific=rii depinde de:

�� claritatea urmei digitale;�� raritatea minu]iilor (detaliilor);�� prezen]a detaliilor \n zona central= sau \n zona

deltei;

�� prezen]a porilor;�� concordan]a perfect= \ntre forma crestelor papilare,

direc]ia acestora [i valoarea unghiular= a bifurca]iilor.|n acest caz, identitatea dintre urm= [i amprent= poate

fi stabilit= \n urma discut=rii cazului concret de cel pu]in doispeciali[ti competen]i.

c. \n situa]ia unui num=r limitat de detalii coincidentese poate exprima o concluzie de probabilitate propor]ional=cu num=rul de puncte coincidente observabile clar”.

Majoritatea exper]ilor europeni \n amprente digitaleeste favorabil= abord=rii cantitative pure, ignorând, \nformularea concluziilor, poten]ialele contribu]ii aleconcordan]ei calitative dintre urm= [i amprenta uneipersoane cunoscute.

|n acest sens, \n anul 1998, au fost elaborate deGrupul European de Exper]i \n Identificarea AmprentelorDigitale (IEEGFI) un standard numeric predeterminat depuncte caracteristice coincidente, pe baza c=ruia se poateadmite identitatea dintre o urm= [i o amprent=. Aceststandard numeric reprezint= limita inferioar= de care trebuies= se ]in= seama \n identificare, \ns= interpretarea lui estediferit= de la ]ar= la ]ar= [i de la expert la expert.

Tabelul din anexa 1 prezint= num=rul minim de punctecoincidente acceptate de diferite ]=ri. Interesant= esteprecizarea c= acest standard nu se aplic= \n cazulamprentelor palmare sau al urmelor l=sate de alte p=r]i alecorpului uman.

Comitetul de standardizare al Asocia]iei Interna]ionalepentru Identificare (IAI), dup= trei ani de studii, a stabilit \ns=,c= nu exist= nici o baz= valabil= pentru a recunoa[te unnum=r minim predeterminat de detalii caracteristicecoincidente \ntre o urm= [i o amprent= \n vederea identific=rii.

|n 1995, la Conferin]a asupra tehnicilor de identificarea amprentelor digitale, g=zduit= de Poli]ia Na]ional= dinIsrael, 28 de exper]i, reprezentând 11 ]=ri, au ajuns, \nunanimitate, la concluzia c= “Nu exist= nici o baz= [tiin]ific=pentru a statua c= un num=r minim predeterminat de minu]iitrebuie s= fie prezent \n dou= impresiuni, pentru a stabili oidentificare pozitiv=”.

|n concluzie se poate afirma c= nu este justificabil [inici m=car [tiin]ific s= reducem problema identific=rii dup=amprente numai la num=rul de detalii coincidente.

2. Abordarea holistic= a identific=rii dactiloscopiceAcest criteriu pune \n balan]=, atât valoarea cantitativ=

(num=rul de detalii coincidente), cât [i aspectele calitative(aspectul general al urmei, tipul de minu]ii, porii, marginilecrestelor) vizibile \n urm=. Abordarea cantitativ=/calitativ= afost descris= de Ashbaugh (1999) [i de Vanderkolk (2001).

|n abordarea holistic= se ]ine seama de o serie deobserva]ii incontestabile, din care exemplific=m:

�� faptul c= acela[i tip de minu]ie poate fi mai selectivfa]= de altul (de exemplu o bifurca]ie dubl= la periferia urmei

36 CRIMINALISTICA

Conf. univ. dr. GHEORGHE P+{ESCU, expert criminalist, I.N.E.C.- Ministerul Justi]iei

este de [ase ori mai frecvent= decât dou= bifurca]ii distincte);�� absen]a oric=rei minu]ii \ntr-o zon= a urmei poate fi

la fel de decisiv= ca [i prezen]a acesteia;�� \n mod excep]ional s-ar putea \ntâmpla ca, \n zona

nucleului sau a deltei, crestele papilare s= nu con]in= nici undetaliu caracteristic.

Observarea acestor aspecte particulare ale urmei aroferi un suport puternic pentru identificarea sursei acesteia.

Când ne sunt puse la dispozi]ie grupaje de urmel=sate de degete, \n succesiunea anatomic=, se poate utilizatoat= informa]ia con]inut= de acestea, cu condi]ia ca etapa deanaliz= [i interpretare s= stabileasc= faptul c= urmele au fostcreate simultan de degetele aceleia[i mâini.

Un alt argument \mpotriva standardului numeric reiesedin cunoa[terea morfogenezei liniilor papilare. Diverseleschimb=ri implicate \n acest proces (regresia, sub]ierea,\ngro[area sau adunarea crestelor \n multiple loca]ii pesuprafa]a desenului papilar), conduc la formarea stohastic= aminu]iilor, \n privin]a formei [i pozi]iei acestora.

Procesul de individualizare nu poate fi redus lanum=rul minu]iilor; fiecare identificare reprezint= un set unicde circumstan]e [i evaluarea valorii tr=s=turilor concrete \ntreo urm= [i o amprent= depinde de o varietate de condi]ii careautomat exclude orice standard minim.

|n practica interna]ional=, majoritatea exper]ilordactiloscopi recunosc c= identificarea nu ]ine cont de num=rulminim de puncte coincidente prestabilit, admis de institu]iilejudiciare. Dimpotriv=, expertul ajunge la o concluzie deidentificare bazat= pe un spectru larg de tr=s=turi comune,\nainte de finalizarea num=rului prestabilit de punctecoincidente.

|n momentul de fa]= o serie de ]=ri au abandonat regulanum=rului minim prestabilit de puncte coincidente. Astfel,S.U.A., Canada [i ]=rile Scandinave (Finlanda, Suedia,Danemarca, Islanda, Norvegia), respect= rezolu]ia IAI(Interna]ional Association of Identification) din 1973, conformc=reia “nu exist= nici o baz= valabil= pentru a recunoa[te unnum=r minim predeterminat de detalii coincidente”. MareaBritanie [i Australia au abandonat standardul numeric \n 2001.

Evett [i Wiliams, \n urma unui studiu, \n care au fostimplica]i 130 exper]i dactiloscopi din Anglia, au ajuns laurm=toarele concluzii:

�� “doctrina adoptat= de numero[i examinatoriconform c=reia identificarea dactiloscopic= este o “[tiin]=exact=”, este o prejudecat=. Esen]a [tiin]ei este inferen]ainductiv=. Inferen]a este un proces mintal, care nu poate fiexact sau deductiv. Identificarea dup= amprentele digitaleeste [tiin]ific= \n acest sens;

�� precizia pe care o presupune orice num=r prestabilitde puncte coincidente (12, 16 etc.) este, de asemenea, oiluzie. Determinarea minu]iilor sau detaliilor caracteristiceeste foarte subiectiv=. Folosirea oric=rui standard numericrigid favorizeaz= tendin]a de a ajunge cu orice pre] la num=rulmagic de puncte coincidente prestabilite (Tiller 1983);

�� ca modalitate de atingere a calit=]ii, numaistandardul numeric nu este suficient. Calea de urmat esteconcentrarea asupra standardelor profesionale mai degrab=decât asupra regulei privind num=rul de minu]ii comune. Estenecesar= o schem= de management al calit=]ii, care includepreg=tirea exper]ilor dactiloscopi, testarea performan]eiacestora, examenele periodice ale acestora [i proceselesimulate.

3. Cu privire la concluziile ce se pot formulaPe plan mondial s-au exprimat dou= doctrine cu

privire la formularea concluziilor \n domeniul expertizeidactiloscopice: doctrina pozitivit=]ii [i cea a probabilit=]ii.

Prima doctrin=, acceptat= de exper]ii dactiloscopi dinmajoritatea ]=rilor, sus]ine c= examinarea unei urme digitalere]inut= pentru comparare poate conduce fie la o opiniecategoric= de identificare, fie la excludere sau urma esteconsiderat= ca fiind insuficient= (inapt=) pentru a se ajunge lao concluzie. Exprimarea opiniilor \n termeni de probabilitatenu este acceptat=.

Toate compara]iile dactiloscopice, care nu sefinalizeaz= cu o identificare sau cu o excludere, suntconsiderate “neconcluzive”.

Aceast= doctrin= a fost acceptat= [i generalizat= laConferin]ele IAI din 1979 [i 1980, care au statuat c=identificarea dactiloscopic= poate fi pozitiv=, negativ= sauimposibil=.

|mpotriva doctrinei probabilistice practicienii folosesctrei argumente:

�� probabilit=]ile nu pot fi folosite \n acest domeniudatorit= unicit=]ii desenului papilar al pielii (unicitateabiologic= previne [i existen]a oric=rui duplicat, de underezult= axioma c= “nu exist= dou= amprente identice”);

�� opiniile probabilistice ar trebui evitate pân= se vapune la dispozi]ia examinatorului un instrument destinatevalu=rii probabilistice a gradului de asem=nare;

�� admiterea afirma]iilor probabilistice ar diminuavaloarea probant= a urmelor papilare.

Studiile statistice referitoare la minu]ii sunt deosebitde valoroase, \ns= nu se pot desf=[ura la scar= larg= [i nicipe cazuri concrete. Nici unul dintre modelele propuse nu afost dus mai departe pentru a deveni un studiu extins devalidare empiric=.

Pân= acum nici un model statistic nu a inclus diver[iifactori al individualit=]ii (modelul general, devia]iile majore alecrestelor papilare, marginile acestora sau porii). Modelelesimplific= complexitatea adoptând o perspectiv= atomist=asupra factorilor globali, punând accent pe studiulcomportamentului statistic al minu]iilor.

Oricum, imperfec]iunea oric=rui model (neincludereatuturor elementelor unei abord=ri holistice) nu excludeutilitatea sa \n criminalistic= dac= acesta a demonstrat c=este solid [i s-a supus rigorilor [tiin]ifice.

Datele statistice adunate prin modele neextensive nupot decât s= sprijine criminalistica c=tre descoperirea unormetode mai transparente [i mai de \ncredere \n evaluareavalorii probante.

Studiile \nterprinse pân= acum nu ofer= un instrumentsolid pentru evaluarea m=sur=rii probabilit=]ii de potrivireasociat= cu toate categoriile de tr=s=turi de la toate degetele,din urm=toarele motive:

�� modelele adoptate \n prezent nu cuprind rela]iaspa]ial= \ntre minu]ii;

�� soliditatea afirma]iilor de baz= ale fiec=rui model nua fost pe deplin analizat=;

�� studiile se concentreaz= pe estimarea probabilit=]iide potrivire cu o \nregistrare s=rac= a toleran]elor, datorat=distorsiunii sau clarit=]ii urmelor, inclusiv a ambiguit=]ilorlegate de leg=turile care se pot face \ntre elemente diverse;

�� efectul celorlalte variabile cum ar fi: modelul

CRIMINALISTICA 37

general, num=rul degetului, sexul sau originea etnic= a surseia fost foarte pu]in adus \n discu]ie;

�� nici unul dintre modelele propuse nu a fost supusunei valid=ri empirice extinse.

Foloasele pe care le putem trage de pe urma statisticiiaplicate \n domeniul identific=rii dup= amprente sunt:

�� nou= parte a cercet=rii [tiin]ifice care va sprijinii lamodul empiric variabilitatea extrem= a tr=s=turilor folosite deexaminatorii urmelor latente;

�� modalitate de m=surare a valorii statistice a urmelordeclarate inapte pentru identificare;

�� un model ar trebui s= permit= atribuireaprobabilit=]ilor \n cazul urmelor fragmentate;

�� un astfel de studiu ofer= date valoroase pentruverificarea p=rerilor subiective ale exper]ilor \n ceea ceprive[te raritatea detaliilor caracteristice [i pentruarmonizarea acestora pe plan interna]ional.

Dup= trecerea \n revist= a principalelor doctrine [ipractici, admise \n diferite ]=rii ale lumii, \ncheiem prinexprimarea, cu modestia necesar=, a p=rerilor personale cuprivire la acest subiect:

�� instituirea unui standard numeric prestabilit cuprivire la num=rul de detalii coincidente necesar, identific=rii,pe baza urmelor papilare, este contraproductiv= pentruprocesul judiciar [i poate genera erori;

�� abordarea holistic= a identific=rii dactiloscopiceeste \n concordan]= cu celelalte genuri de expertiz=criminalistic=, traseologic=, balistic=, grafologic= etc, [i poateasigura concluzii mai credibile [i mai bine documentate;

�� concluziile exprimate \n termeni de probabilitate, nusunt adecvate \n domeniul expertizei dactilosocopice undeeste mai corect s= se explice c= o urm= digital= nu este apt=pentru identificare decât s= se exprime un grad deprobabilitate a potrivirii acesteia cu amprenta unui deget alpersoanei suspecte;

�� \n domeniul urmelor palmare [i plantarestandardele numerice folosite pentru identificarea urmelordigitale sunt nesatisf=c=toare, dac= avem \n vederesuprafa]a mult mai mare a acestora corelat= cu diversitateamorfologic= a desenului papilar din diferite zone ale palmeisau plantei. Aici se impun studii statistice serioase pentrufundamentarea [tiin]ific= a concluziilor.

ANEXA 1

STANDARDELE NUMERICE PREDETERMINATE,UTILIZATE |N DIFERITE }+RI

Not=: Standardul numeric este diferit pentruidentificarea urmelor l=sate de alte p=r]i anatomice \n afaradegetelor.

REFERIN}E BIBLIOGRAFICE:1. Anon. (1972), An analysis of standards in fingerprint

identification, FBI Law Enforcement Bull., 39, 7-112. Anon. (1973), International Association for Identification:

standardization committee report, FBI Law Enforcement Bull., 42, 7-83. Ashbaugh, D.R. (1999b), Qualitative-Quantitative Friction

Ridge Analysis – An Introduction to Basic and Advanced Ridgeology,V.J. Geberth, ed., Boca Raton, FL: CRC Press.

4. Champod, C. (1995), Locard, numerical standards andprobable identification, J. Forensic Identification, 45, 132-159.

5. Champod, C. And Evett, I.W. (2001), A probabilistic approachto fingerprint evidence, J. Forensic Identification, 51, 101-122.

6. Champod, C.,Lennard C.Margot P.,Stoilovic M., FingerprintsandOther Ridge Skin Impressions,CRC Press2004, ISBN041527175

7. Evett, I.W. and Williams, R.L. (1995), A review of the sixteenpoints fingerprint standard in England and Wales, Fingerprint Whorld,21, 125-143

8. Grieve, D.L. (1999b), Reflections on quality standards – anAmerican viewpoint, Fingerprint Whorld, 15, 108-111

9. Groenendal, H. (1996), Forged Latent Prints, in Proceedings ofthe International Symposium on Fingerprint Detection andIdentification, Israel National Police, Ne’urim, Israel, June 26-30,1995, pp. 373-379

10. Interpol (1995), European Fingerprint Standards, 24thEuropean Regional Conference, Ljubljana, Slovenia, May 10-12

11. Interpol (2000), Interpol European Expert Group onFingerprint Identification (IEEGFI), 29th European RegionalConference, Reykjavik, Iceland, May 17-19

12. Kingston, C.R. and Kirk, P.L. (1965), Historical developmentand evaluation of the twelve point rule in fingerprint identification, Int.Criminal Police Rev., 20 (186), 62-69

13. Locard, E. (1914), La preuve judiciaire par les empreintesdigitales, Archives d’Anthropologie Criminelle, de Médecine Légaleet de Psychologie Normale et Pathologique, 29, 321-348

14. Margot, P. and German, E. (1996), Fingerprint IdentificationBreakout Meeting, in Proceedings of the International Symposium onFingerprint Detection and Identification, Israel National Police,Ne’urim, Israel, June 26-30, 1995, p.21

15. Olsen, R.D. (1981), Friction ridge characteristics and points ofidentity: an unresolved dichotomy of terms, Identification News, 31(11), 12-13

16. Ostrowski, S.H. (2001), Simultaneous impressions: revisitingthe controversy,TheDetail,13; http://www.clpex.com./Articles/TheDetail/TheDetail13.htm.

17. Robertson, B. And Vignaux, G.A.(1994), The interpretation of fingerprints,Expert Evidence, 3, 3-8

18. Roux, C., Gill, K., Sutton, J., andLennard, C. (1999), A further study toinvestigate the effect of fingerprintenhancement techniques on the DNAanalysis of bloodstains, J ForensicIdentification, 49, 357-376

19. Saviers, K.D. (1987), Friction SkinCharacteristics: A Study and Comparisonof Proposed Standards, in Proceedings ofthe International Forensic Symposium onLatent Prints, FBI Academy, Quantico,VA, pp. 157-163

20. Saviers, K.D. (1989), Friction skincharacteristics: a study and comparison of

proposed standards, J. Forensic Identification, 39, 157-163

38 CRIMINALISTICA

La ultimul simpozion interna]ional organizat deAsocia]ia Criminali[tilor din România a fost subliniat=importan]a deosebit= pe care o are, pentru stabilireaadev=rului \n cauzele penale, investigarea criminalistic=realizat= cu ajutorul unor mijloace [tiin]ifice performante,capabile s= duc= la ob]inerea unei proba]iuni f=r= cusur. Unuldintre aceste mijloace de descoperire a adev=rului \lreprezint= poligraful cunoscut, la \nceputurile sale, dar chiar[i \n zilele noastre, ca “detectorul de minciuni”. Ni s-a p=rutinteresant, deci, s= prezent=m, \n continuare, pentrugenera]iile mai tinere de criminali[ti, o pagin= din istoria dedebut a acestui mijloc de investigare, descris= \n lucrareascriitorului american Alfred Parker, intitulat= “|n numelelegii”, a c=rei versiune \n limba francez= a ap=rut \n 1970, \ncolec]ia “Que sais-je?” a editurii pariziene PresseUniversitaire de France. Cartea este consacrat= carierei unuimare poli]ist american, August Vollmer, [eriful din or=[elulcalifornian Berkeley, \ntemeietorul celebrului Birou Federalde Investiga]ii, cu sediul la Washington.

|n afara activit=]ii sale de rutin=, August Vollmerconsacra mult timp studiului personalit=]ii umane. Astfel, elconcluzionase c= atunci când erau interoga]i de c=tre poli]ie,b=rba]ii [i femeile aveau, \n mod frecvent, tendin]a de a min]i.A determina dac= o persoan= spune adev=rul sau nu,gândea el, iat= o problem= cu care poli]ia se confrunt= \nc=de la \nceputurile sale.

El revenea mereu la ceea ce afirma Hans Gross cuprivire la minciun= \n cartea sa asupra psihologiei criminale:“Exist= dou= feluri de oameni care mint. Mincino[ii pozitivi,oameni cu spirit inventiv, care roman]eaz= faptele [i leexagereaz=, [i mincino[ii negativi, ce fac \n a[a fel \ncât s=scurteze povestirea lor, din care ei omit o mare parte, \n a[afel \ncât aceasta nu mai este \n mod exact aceea[i”. Deasemenea, Hans Gross mai spunea c= anumite manifest=ripsihice puteau s= stabileasc= dac= o persoan= minte. Spreexemplu, unui copil care minte \i tremur= mâinile, sau i sedilat= n=rile, ori \[i ridic= brusc capul [i r=spunde repede. Laadul]i, din contr=, o arter= bate puternic pe una din p=r]ilegâtului sau afi[eaz= un sânge rece excesiv, ori \[i fr=mânt=degetele sau \[i balanseaz= picioarele. Toate aceste semne,\[i zicea Vollmer, pot atrage aten]ia asupra minciunii, dar elenu constituie o prob=, sunt doar o pur= prezum]ie.

A studiat [i mai profund domeniul [i afl= c= chineziiposedau un mijloc foarte vechi de a dovedi minciuna. Eiumpleau gura acuzatului cu orez [i, dac= acesta putea s=-lscuipe afar=, \nsemna c= a spus adev=rul; dac= nu, eracondamnat. Cu secole mai \nainte, se utiliza tortura. Dac= opersoan= putea, spre exemplu, s= mearg= cu picioarele

descul]e pe jeratic \nsemna c= spunea adev=rul. Vollmer [tia c= aceste metode sunt primitive [i false.

Totu[i, f=r= s= se descurajeze, continu= s= studieze aceast=problem= [i descoperi c= Lombroso, \n Italia, Marston [iGesell, \n Statele Unite, f=cuser= studii foarte aprofundateasupra detect=rii minciunii. Vollmer decise c= [i el are nevoiede cineva care s=-l ajute s= fac= experien]e \n leg=tur= cuacest subiect.

Se gândi c= John Larson, unul dintre “poli]i[tii-studen]i” s-ar putea interesa de latura respectiv=, el fiind unuldintre cei mai str=luci]i recru]i ai s=i. Larson pusese deja lapunct o metod= \mbun=t=]it= de prelevare a amprentelordigitale.

|l chem= la el [i-i zise:– John, ai studiat chestiunea detect=rii minciunii?– Nu, r=spunse John, p=rând uimit de \ntrebare.– Este una din problemele noastre cele mai serioase.– |n]eleg.– Mi-ar pl=cea s= g=se[ti un mijloc de detectare a

minciunii.– Mi se pare dificil.– Nu sunt chiar atât de sigur de asta, urm= Vollmer,

c=ci Lombroso, \n Italia, a \ncercat un sistem de determinarea faptului dac= un subiect minte sau nu. Marston, la noi, autilizat un aparat pentru \nregistrarea tensiunii sistolice asângelui \n timpul interog=rii subiectului, iar Robert Gesell, dela serviciul psihologie al Universit=]ii noastre, a inventat un felde aparat pentru a \ncerca s= detecteze minciuna.

– Este foarte interesant, zise Larson, a[ vrea s= staude vorb= cu profesorul Gesell.

– Mergi la el, r=spunse Vollmer, poate vei ajunge s=inventezi o ma[in= pe care noi s-o punem la \ncercare. Te voiajuta cu toate mijloacele necesare.

– Voi vedea ce pot face, zise Larson.– |n cursul s=pt=mânilor care urmar=, Larson petrecu

tot timpul s=u liber cu studiul [i punerea la punct a uneima[ini rudimentre [i sumare, r=spunzând sugestiilor luiVollmer. Când ma[ina fu terminat=, Vollmer ceru ca primulsubiect pus la prob= s= fie el.

A[ezat aproape de ma[ina lui Larson, Vollmergândea: “Are o alur= bizar= ! La prima vedere nu este decâto arm=tur= de furtunuri de cauciuc, fire electrice, de sfere [ituburi de sticl=”.

Larson \ncepu s= râd= v=zându-[i [eful examinândaparatul cu un aer dubios. El fix= tubul de cauciuc pe bra]ullui Vollmer [i, cu ajutorul unei pere de cauciuc, \ncepu s=-lumple cu aer. |n acest timp, Larson explica:

– Acul aflat la cel=lalt cap=t al tubului va face, lafiecare b=taie a inimii dumneavoastr=, un semn alb pe hârtia

CRIMINALISTICA 39

Subcomisar de poli]ie OANA-ROXANA GRIGORESCU Subcomisar de poli]ie GABRIEL-M+LIN POPA

neagr=. Când spune]i adev=rul, aceste semne vor marca olinie continu=, iar când ve]i min]i, linia va deveni sinusoidal=.

– S= sper=m c= va merge, zise Vollmer.– Nu m-am gândit niciodat= c= va veni o zi \n care v=

voi prinde \n flagrant delict de minciun=, zise Larsonsurâzând.

– Bine, d=-i drumul, descoper=-m= dac= po]i.– Bine [efule, va trebui s= r=spunde]i la \ntreb=ri prin

da sau nu, [i vom vedea.Vollmer privi cu aten]ie acul [i Larson \[i \ncepu

interogatoriul.– A]i dejunat ast=zi?– Da.– V= place s= \nota]i?– Da.– V-a]i culcat dup= miezul nop]ii ieri sear=?– Nu.– V= place \nghe]ata?– Da.– V-a]i culcat dup= miezul nop]ii ieri sear=?– Nu.Larson surâse privind acul.– Bine, [efule, m-a]i min]it deja de dou= ori. V-a]i

culcat dup= miezul nop]ii ieri sear=, nu-i a[a?– Este exact, r=spunse Vollmer. Am r=spuns de dou=

ori la aceast= \ntrebare printr-o minciun=.– Vollmer era \ncântat, bizara ma[in= func]ionând

bine. El examin= cu aten]ie traseele ascendente indicate deac.

– Ei bine, John, cred c= e[ti pe calea cea bun=, dar s=nu ne precipit=m. Va trebui s= prob=m valoarea ma[inii tale\ncercând-o pe un caz veritabil.

– Gândesc c= vom putea reu[i.– {i eu la fel, dar continu=-]i \ncerc=rile. Pune bine la

punct tehnica \ntreb=rilor. |ncearc= ma[ina pe mai mul]idintre oamenii no[tri.

Larson urm= sfatul lui Vollmer, supunând aparatuluiun anumit num=r dintre colegii s=i [i, de fiecare dat=, reu[i s=determine momentul \n care ace[tia min]eau. Apoi, \ntr-o zi,Vollmer \l chem=:

– John, cred c= am o afacere pentru tine. Dintr-opensiune a Universit=]ii dispar \n mod continuu \mbr=c=minte[i c=r]i. Directoarea pensiunii o b=nuie[te pe una dintrelocatarele sale. Fisher a f=cut o anchet= [i toate feteleaccept= s= treac= proba. Sunt treizeci [i opt.

– Treizieci [i opt de fete, exclam= Larson, trebuie s=aplic testul la treizeci [i opt de fete [i s-o g=sesc pe hoa]= !Ei bine, dac= reu[esc vom putea spune \n mod sigur dac=ma[ina merge sau nu.

– Testele \ncepur= a doua zi. Larson fix= tubul pebra]ul unei fete brunete, prima care trecea testul. Tân=ra fat=era calm=, surâz=toare [i p=rea c= se amuz=.

– V= voi pune câteva \ntreb=ri, \i spuse Larson.Ab]ine]i-v= de la orice comentarii [i r=spunde]i numai prin dasau nu.

Vollmer [i Larson preg=tiser= câteva \ntreb=ripreliminare, f=r= importan]=, pentru a elimina toate fluctua]iileanormale ale acului, datorate posibilei enerv=ri cauzate deacest test atât de nou. Larson \ncepu:

– V= place Universitatea din California? – Da.– V= plac sporturile?– Da.– V= plac limbile str=ine?– Nu.– Sunte]i logodit=?– Da.– Acest test v= inspir= team=?– Nu.– A]i furat \mbr=c=minte [i c=r]i apar]inând altor fete

din pensiunea \n care locui]i?– Nu.Larson se opri [i Vollmer, privind atent acul, constat=

c= trasase o linie perfect regulat= pe hârtia neagr= aaparatului.

Larson puse \nc= o \ntrebare:– A]i spus adev=rul?– Da.Dar [i acum acul se men]inu pe linia perfect dreapt=.

“Aceast= tân=r=, gândi Vollmer, nu minte, poate doar dac=ma[ina noastr= nu func]ioneaz=”.

Tân=ra plec= [i Larson \i zise lui Vollmer:– Dup= ma[in=, tân=ra a spus adev=rul.– F=r= \ndoial=, John.Dou= ore fur= necesare pentru a chestiona primul lot

de fete [i Vollmer st=tu tot timpul lâng= Larson. “Iat=, gândeael, una dintre experien]ele cele mai importante, niciodat=realizat= de un birou de poli]ie”.

|n dup=-amiaza urm=toare, Vollmer era din nou lâng=Larson, \n timp ce acesta, calm [i deliberat, chestina dou=fete care, potrivit aparatului, spuseser=, de asemenea,adev=rul.

A treia, o blond= cu ochii alba[tri, p=rea deosebit denervoas=. Larson \i puse \ntreb=rile preliminare uzuale [iVollmer privea acul trasând o linie dreapt= pe hârtie. Apoi,Larson continu= :

– A]i furat \mbr=c=minte [i c=r]i apar]inând altor fetedin pensiunea \n care locui]i ?

– Nu, r=spunse tân=ra cu o voce puternic=.– A]i spus adev=rul?– Da ! strig= aceasta pur [i simplu [i, \ntorcându-se

c=tre Larson, ad=ug= : G=sesc \ntreb=rile dumneavoastr=insult=toare!

Vollmer privea mereu hârtia; tân=ra \l urm=rea cuprivirea. |n timpul r=spunsurilor la ultimele dou= \ntreb=ri aculf=cuse un salt, traseul parcurs fiind net ascendent.

Numai pentru c= sunt nervoas= [i furioas= din cauza\ntreb=rilor dumneavoastr= s-a mi[cat acul, izbucni din noublonda.

– Nu utiliz=m acest test pentru a v= acuza, ziseVollmer.

– Dar acul se mi[c= [i eu sunt tratat= ca o mincinoas=.– Nimeni nu v-a tratat ca mincinoas=, r=spunse calm

Larson.– |ncerca]i s= m= scoate]i o hoa]=, dar nu voi tolera

asta, v= asigur.Tân=ra se d=du \napoi [i Larson \i deta[= tubul de pe

bra].

40 CRIMINALISTICA

– A]i terminat cu aceste reclame sfor=itoare? \ntreb= ea.– Da, noi am terminat, r=spunse Larson.Fata ie[i repede din camer=. Larson [i Vollmer se

privir=.Nu pe ea o b=nuie directoarea, dar pariez c= aceasta

este hoa]a, zise Larson.Cred acela[i lucru, dar nu avem o m=rturisire. Voi

pune s= fie supravegheat= [i poate c= vom descoperi ceva. Vollmer \i chem= pe William Wiltberger [i pe Jack

Fisher [i le ceru s= o supravegheze pe tân=ra fat=. Dou= zilemai târziu, ei o surprindeau la pr=v=lia unui \mprumut=tor pegaj din Oakland, unde \ncerca s= vând= dou= obiecte de\mbr=c=minte. Când d=du cu ochii de poli]i[ti fata \[i pierduseme]ia [i m=rturisi toate furturile. M=rturisi chiar c=, \n ziuaprecedent= testului, nu dormise toat= noaptea [i b=use mult=cafea, \n speran]a c= a doua zi va fi atât de nervoas= \ncâttestul ma[inii s= devin= fals.

Vollmer era entuziasmat. Dispunea de o ma[in= careavea s= detecteze minciuna chiar de la prima \ncercare.Problema minicunii putea fi tratat= pe fond. Strict tehnic,ma[ina sa era un cardio-pneumo-psihograf, dar ziari[tii obotezar= “detector de minciuni”. |n scurt timp, aparatul fucunoscut [i adoptat peste tot, marcând o nou= reu[it= a luiVollmer, cu o contribu]ie excep]ional= \n lupta \mpotrivacrimei.

Totu[i, Vollmer era ner=bd=tor s= vad= cum se vacomporta ma[ina \n prezen]a unor criminali \nvedera]i. |l\ns=rcin= pe Larson s= munceasc= tot timpul la detector [iaplic= testul la to]i r=uf=c=torii ce i se aduceau. Numero[iinfractori, b=rba]i [i femei, fur= surprin[i \n flagrant delict deminciun= [i, \n mod frecvent, atunci când li se ar=t= probafurnizat= de ma[in=, ei se recunoscur= vinova]i.

Ma[ina era folosit= de mai multe luni când, laRichmond, un ora[ situat la nord de Berkeley, fu arestat,pentru vagabondaj, un b=rbat numit Hahn.

Hahn, care nu avea resurse de trai, era b=nuit de a ficomis o crim= \ngrozitoare la Salt Lake City, \n Utah. Fu adusla Berkeley pentru a fi supus testului cu detectorul deminciuni.

Vollmer \l privi pe Hahn, a[ezat de cealalt= parte abiroului s=u. V=zu un om de talie mijlocie, cu ochi cenu[ii [ifa]a tras=.

– Ai fost de curând la Salt Lake City, Hahn? \ntreb=Vollmer exminându-l [i constatând privirea n=uc= din ochii s=i.

– A[ fi putut s= fiu acolo, zise Hahn.– Ai fi putut ? Nu e[ti sigur?– Nu sunt sigur de asta.– Ai ucis un om la Salt Lake City, \i zise Vollmer,

\ntinzându-i o circular= a poli]iei. Prive[te aceast= hârtie, iat=semnalmentele tale [i circumstan]ele crimei.

Hahn lu= circulara, o duse aproape de ochi, citind-o [iVollmer a[tepta, ca efect al lecturii, o schimbare de expresiea fe]ei sale, dar asta nu se \ntâmpl=, ochii acestuia p=strândaceea[i privire r=t=cit=.

– Ascult=-m= Hahn, zise ferm Vollmer, toate probelepar s= fie \mpotriva ta. Trei martori veni]i de la Salt Lake Cityte-au recunoscut ca asasin. Autorit=]ile din Utah cerextr=darea ta. |]i r=mâne o singur= [ans=. Accep]i s= te supuitestului cu detectorul de minciuni?

– Nu [tiu ce e =la un detector de minciuni, dar accept,

zise Hahn, cu o voce ce v=dea un dezinteres total fa]= de

ceea ce ar putea s= i se \ntâmple. |n aceea[i zi, Larson \i

aplic= testul lui Hahn, care r=spundea cu o voce monoton= [i

obosit=. El \i puse \ntrebare dup= \ntrebare, pe unele le

repet= de mai multe ori, dar, spre marea sa surpriz=, linia

trasat= de ac continua s= fie dreapt=.

– Nu mai \n]eleg nimic, zise Larson [efului s=u, Hahn

pare un om paralizat.

– Arat=-mi \nregistrarea.

Larson trecu documentul lui Vollmer. Dup= ce-l studie

cu aten]ie, acesta zise:

– John, aici este cu siguran]= \nregistrarea unui om

care spune adev=rul. Poate este bolnav mintal, nu pot spune

nimic, dar ma[ina ne asigur= c= spune adev=rul.

– Este adev=rat, dar pân= \n prezent aceast= ma[in=

nu s-a \n[elat. Dac= admitem c= ea se \n[eal= o singur=

dat=, \[i pierde toat= valoarea. Or, eu am o \ncredere imens=

\n ea, John. Trimite-mi-l pe Hahn, a[ vrea s=-i vorbesc din

nou. Hahn se a[ez= \n fa]a lui Vollmer care, descoperindu-i

aceea[i privire vag=, gândea: “M= \ntreb, ce om este \n

realitate. Este un bolnav mintal ? Este acel tip de om, unul la

un milion, ale c=rui reac]ii emo]ionale sunt anormale [i nu pot

fi descoperite de un detector de minciuni ?” Nu [tia ce s=

cread=.

– Hahn, \l \ntreb= el cu blânde]e, doresc sincer s= te

ajut. Dar \mi faci sarcina dificil=. Recuno[ti c= te aflai la Salt

Lake City, c= ai fost \n magazinul \n care victima a fost

asasinat=, ai spus chiar [i c= poate ai ucis-o. ]ii neap=rat s=

fii spânzurat, omule? Nu dore[ti s= continui s= tr=ie[ti?

– {efule, zise Hahn, nu sunt sigur de nimic. Asta

\ncerc s= spun. Am fost la Salt Lake City. Poate c= l-am ucis

pe acel om, dar habar n-am ce-am f=cut.

– Ascult=-m= bine, zise Vollmer, \ncearc= s=-]i aduni

ideile, vreau s= [tiu unde ai fost pe 2 decembrie ? Spune-mi

unde ai fost pe 2 decembrie?

Hahn ezit= :

– Nu-mi amintesc de 2 decembrie. Dar cred c= acum

câtva timp am fost la Stockton, unde m-au arestat pentru

vagabondaj.

– E[ti sigur de asta?

– Da, [efule, sunt sigur.

Era fraza cea mai categoric= pe care Hahn o

pronun]ase de la \ncarcerarea sa.

Vollmer trimise fotografia [i amprentele digitale ale lui

Hahn la Stockton [i a[tept= ner=bd=tor r=spunsul. A treia zi

r=spunsul sosea: “\n perioada respectiv=, inclusiv pe 2

decembrie, Hahn a fost \nchis \n penitenciarul din Stockton”.

La citirea acestei note, inima lui Vollmer b=tu mai s=-i

sparg= pieptul. Deci Hahn nu min]ise. Detectorul de minciuni

func]iona corect. Era o nou= [i important= cucerire: ma[ina

permitea nu numai descoperirea vinovatului, ci [i

eviden]ierea nevinov=]iei unui \nvinuit.

CRIMINALISTICA 41

|n conformitate cu prevederile Codului deprocedur= penal=, declara]iile \nvinuitului sau aleinculpatului, f=cute \n cursul procesului penal, pot servila aflarea adev=rului, numai \n m=sura \n care suntcoroborate cu fapte sau \mprejur=ri ce rezult= dinansamblul probelor existente \n cauz=.1

Aceast= prevedere procedural=, aplicat= \n modrigid [i excesiv, a determinat, uneori, adoptarea unorsolu]ii contrare principiilor legale, prin care nu seurm=re[te aflarea adev=rului [i nici nu se \ncearc=administrarea tuturor probelor.

|n cazul infrac]iunilor grave se amplific= [iresponsabilitatea aprecierii corecte a valorii probante arecunoa[terii sau autodenun]ului. Astfel, unii infractoriau recunoscut comiterea faptelor, dar au revenit ulteriorasupra acestui aspect, \n faza de judecat= sau deurm=rire penal=.

|n unele situa]ii au existat suficiente probe pentru ase considera c= cei ce au recunoscut fapta erau autoriiacesteia. Prin retractarea recunoa[terii sau prin nuan]areadeclara]iei s-a \ncercat diminuarea r=spunderii penale prinacordarea de circumstan]e sau prin schimbarea \ncadr=riijuridice \ntr-o infrac]iune mai pu]in grav=.

Este semnificativ, \n acest sens, cazul inculpatului G.I.,care a urm=rit-o pe partea v=t=mat= C.G., cu inten]ia de a-isustrage o geant=, iar când a ajuns \ntr-o zon= \ntunecat= alovit-o \n cap cu o creang= rupt= dintr-un copac,determinându-i c=derea. I-a sustras apoi geanta [i suma de250.000 lei din buzunarele hainelor. |n declara]ia scris=personal, a precizat acest mod de comitere a faptei [i\mprejurarea c= a ascuns geanta \n subsolul unui bloc.Aceea[i declara]ie a dat-o, \n calitate de \nvinuit, \n prezen]aavocatului. |n partea final= a ultimei declara]ii a men]ionatpersonal c= a citit-o, este de acord cu cele scrise, regret=faptele [i nu mai are de propus probe. Dup= numai o zi, cânda fost ascultat de procuror, a declarat c= a luat \ntr-adev=rgeanta care s-a g=sit asupra lui, dar nu a lovit-o pe parteav=t=mat=, \ntrucât era deja c=zut= [i p=rea c= se g=se[te \nstare de ebrietate. Acela[i aspect l-a sus]inut cu prilejulprezent=rii materialului de urm=rire penal=.

Declara]iile p=r]ii v=t=mate erau \ns= \n senscontrar, precizând c= fusese dep=[it= pe trotuar de \nvinuit,l-a v=zut când a rupt o creang= dintr-un copac, cu care alovit-o de câteva ori \n cap, \n timp ce \i spunea “nu o s= telovesc tare”. A mai precizat c=, dup= voce, i s-a p=rut c= eranumitul G.I., respectiv \nvinuitul.

S-a dispus trimiterea \n judecat= pentru infrac]iunea detâlh=rie2, iar instan]a l-a condamnat la 6 ani \nchisoare,\ntrucât era recidivist.3 Pedeapsa a fost majorat= la 7 ani [i 6luni \nchisoare, \n urma apelului parchetului.4

Pe parcursul judec=]ii [i \n perioada ulterioar=,inculpatul G.I. a formulat numeroase memorii la toate forurile,solicitând schimbarea \ncadr=rii juridice \n furt. |n uneleplângeri erau relatate aspecte referitoare la \ncercareapoli]i[tilor de a-l determina s= dea declara]ii contrareadev=rului, atât \n leg=tur= cu tâlh=ria cât [i \n privin]a

recunoa[terii unor infrac]iuni de furt, r=mase cu autorinedescoperi]i. A invocat existen]a unor amenin]=ri,promisiuni, oferirea de cantit=]i mari de ]ig=ri, cafea [i a altorproduse. O parte din plângeri au fost respinse, iar altele sunt\n curs de solu]ionare.5

|n alte situa]ii, prin retractarea recunoa[terii, s-a\ncercat ob]inerea unei solu]ii de achitare a celui \n cauz= saua altor persoane.

Astfel, inculpatul U.G.S. a fost condamnat la opedeaps= de 10 ani \nchisoare pentru infrac]iunea detâlh=rie, prev=zut= de art. 211alin. 2 lit. a, b, c, d, f din Codulpenal cu aplic. art. 37 lit. a [i b Cod penal.; \n baza art. 39alin. 2 s-a contopit restul neexecutat de 2.105 zile dinpedeapsa de 9 ani \nchisoare aplicat= printr-o alt= sentin]apenal= \n pedeapsa de 10 ani \nchisoare, urmând s= executeo pedeaps= de 12 ani \nchisoare, urmare a faptului c=pedeapsa de 10 ani \nchisoare a fost sporit= cu 2 ani.6

Condamnatul U.G.S. a solicitat revizuirea hot=rârii,motivând c= declara]iile date \n faza de urm=rire penal= i-aufost smulse cu for]a de c=tre organele de poli]ie, iar uncolonel de la Poli]ia ora[ului C=lan l-a [antajat c= \i va \ntocmidosar penal pentru tentativ= la infrac]iunea de omor, \nsitua]ia \n care nu va da declara]ii \n sensul celor cerute dec=tre organele de poli]ie. A mai invocat faptul c= cei 3coinculpa]i din cauz= nu au premeditat infrac]iunea detâlh=rie, ci doar infrac]iunea de furt [i \mprejurarea c=, prinm=rturia sa mincinoas=, a fost condamnat pentru infrac]iuneade tâlh=rie inculpatul P.P., de[i acesta din urm= nu a agresatp=r]ile v=t=mate.

S-a constatat c=, al=turi de inculpatul U.G.S., au fostcondamna]i [i inculpa]ii B.N. [i P.P. la o pedeaps= de 10 ani\nchisoare pentru infrac]iunea de tâlh=rie.

Referitor la sus]inerea condamnatului U.G.S. c=declara]iile date \n faza de urm=rire penal= i-au fost smulsecu for]a de c=tre organele de poli]ie [i c= a fost [antajat cu\ntocmirea unui dosar pentru tentativ= la infrac]iunea deomor, \n situa]ia \n care nu va da declara]ii \n sensul celorcerute de c=tre organele de poli]ie, actele de la dosar nu audovedit acest lucru. De altfel, nici \n faza de urm=rire penal=[i nici \n faza de cercetare judec=toreasc= inculpa]ii U.G.S.,B.N. [i P. P. nu au invocat acest lucru.

Afirma]ia condamnatului U.G.S. c= el nu a premeditat\mpreun= cu ceilal]i doi inculpa]i infrac]iunea de tâlh=rie, cidoar infrac]iunea de furt, este irelevant= \n ceea ce prive[te\ncadrarea juridic= a faptei re]inute \n sarcina sa, \ntrucât dinactele dosarului a rezultat, f=r= echivoc c=, \n noaptea de15/16.04.1998, cei trei inculpa]i au p=truns \n locuin]a so]ilorI.E. [i I.C., i-au b=tut [i amenin]at, obligându-i s= deschid= unseif \n care aveau obiecte de valoare [i au sustras de acolobunuri evaluate la 22.230.000 lei.

Cererea de revizuire a fost respins= [i \n ceea ceprive[te afirma]ia condamnatului U.G.S. c=, urmare acomiterii de c=tre el a infrac]iunii de m=rturie mincinoas=,inculpatul P. P. a fost condamnat pe nedrept pentruinfrac]iunea de tâlh=rie. Nu poate fi vorba de comitereainfrac]iunii de m=rturie mincinoas= \ntrucât, \n cauza

42 CRIMINALISTICA

Conf. univ. dr. TIBERIU MEDEANU, prim-procurorParchetul de pe lâng= Tribunalul Hunedoara

respectiv=, U.G.S. a avut calitate de coinculpat [i nu demartor, iar condamnarea inculpatului P. P. a avut loc urmarea corobor=rii tuturor probelor administrate \n cauz=.7

|ntr-un alt caz, prin sentin]a penal= nr. 206/20038, a fostcondamnat inculpatul V.A. (minor la data s=vâr[irii faptei), lao pedeaps= de 4 ani \nchisoare pentru infrac]iunea detâlh=rie.

Condamnatul V.A. a solicitat revizuirea hot=rârii,motivând c= declara]iile date \n faza de urm=rire penal=, princare l-a incriminat [i pe fratele s=u V.I. pentru s=vâr[ireainfrac]iunii de tâlh=rie, i-au fost dictate de c=tre organele depoli]ie [i ele nu corespundeau adev=rului \ntrucât acesta nu aparticipat la comiterea faptei respective. Mai sus]inea c=partea v=t=mat= C.C. a fost amenin]at= de c=tre organele depoli]ie s= dea declara]ii \n sensul celor dorite de c=treacestea. |n sus]inerea “nevinov=]iei” condamnatului V.I.,condamnatul V.A. a solicitat reaudierea p=r]ii v=t=mate C.C.[i a tuturor celor implica]i \n dosarul respectiv.

Pozi]ia procesual= a condamnatului V.A., \n faza deurm=rire penal=, a fost de a recunoa[te comiterea infrac]iuniipentru care a fost trimis \n judecat= [i condamnat, iar \n fazade cercetare judec=toreasc= nu a mai recunoscut s=vâr[ireafaptei. |n ceea ce-l prive[te pe condamnatul V.I., acesta, \nmod constant, nu a recunoscut s=vâr[irea infrac]iunii pentrucare a fost trimis \n judecat= [i condamnat. Din acteledosarului a rezultat \ns= f=r= echivoc c=, \n noaptea de 23/24mai 2003, pe o strad= din municipiul Hunedoara, \napropierea barului existent \n incinta Sta]iei Peco Shell,inculpa]ii V.I. [i V.A. au sustras suma de 2.500.000 lei, prinaplicarea de lovituri cu pumnii [i picioarele, de la parteav=t=mat= C.C.

Referitor la sus]inerea condamnatului V.A. c= declara]iiledate \n faza de urm=rire penal=, prin care l-a incriminat [i pefratele s=u V.I., i-au fost dictate de c=tre organele de poli]ie,actele de la dosar nu au dovedit acest lucru.

Afirma]ia condamnatului V.A. c= partea v=t=mat= C.C.a fost amenin]at= de c=tre organele de poli]ie s= deadeclara]ii \n sensul celor dorite de c=tre acestea, deasemenea, nu este sus]inut= de nici o prob= de la dosar.9

|ntr-o alt= situa]ie, inculpatul L.D., cercetat pentrusustragerea unui autoturism, s-a autodenun]at \n leg=tur= cudou= infrac]iuni de perversiune sexual= [i respectiv detâlh=rie, comise \n anul 1998. Au fost efectuate reconstituiri [ia recunoscut constant comiterea faptelor, inclusiv \ndeclara]ia luat= de procuror, dispunându-se astfel trimiterea\n judecat= [i pentru infrac]iunile respective.10

La instan]= nu a mai recunoscut decât sustragereaautoturismului [i conducerea acestuia f=r= permis. A precizatc= a recunoscut celelalte dou= fapte \ntrucât organele decercetare penal= i-au f=cut unele favoruri, f=r= s= fie \ntrebatde unde [tia unele am=nunte \n privin]a lor.

Instan]a a audiat martorii asisten]i [i persoanav=t=mat= \n cazul perversiunilor sexuale, dar declara]iileacestora nu au fost concludente. Partea v=t=mat= nu reu[ises=-l recunoasc= pe agresor dintr-un grup de persoane nici \nfaza de urm=rire penal=, declarând c= nu dore[te s= fie citat=\n instan]=, \ntrucât este traumatizat=. Una dintre martoreleasistente a declarat c= un poli]ist a intrat \n biroul societ=]ii eipentru a scrie procesul-verbal, rugând-o apoi s= \l semneze,de[i nu a fost prezent= la reconstituire. A doua martor=asistent= a relatat c= a fost prezent= \n zona reconstituirii darnu a observat am=nunte, nu a auzit relat=rile inculpatului [inici nu putea preciza cum ar=ta, pentru a-l compara cupersoana judecat=.

Ca urmare, instan]a a dispus achitarea inculpatuluipentru cele dou= infrac]iuni, condamnându-l numai pentrusustragerea autoturismului [i conducerea f=r= permis, la 7ani, respectiv 2 ani \nchisoare. Aceste pedepse s-au contopit

cu cele rezultate din condamn=rile anterioare, urmând s=execute 20 de ani.11

Cazurile prezentate demonstreaz= dificultateainstrument=rii unor cauze penale \n care exist=recunoa[terea faptei de c=tre inculpat sau chiar autodenun]ulacestuia. |n astfel de cazuri se minimalizeaz= uneoriadministrarea tuturor probelor, mizându-se pe faptul c= nusunt necesare expertize, confrunt=ri, reconstituiri sau chiarascultarea tuturor martorilor. Alteori se administreaz= probelecu prea mare dezinvoltur=, omi]ându-se unele faze, cum ar finominalizarea martorilor asisten]i \n faza ini]ial= [iparticiparea lor efectiv= la toate activit=]ile pentru care au fostmen]iona]i \n actele procedurale.

Unii inculpa]i iau cuno[tin]= pe parcursul judec=]ii deaspectele vulnerabile ale cauzei, invocându-le ulterior chiardac= au recunoscut ini]ial fapta. Al]i inculpa]i \[i preconstituieprobe pentru dovedirea vinov=]iei, chiar dac= s-auautodenun]at pentru unele fapte.

Autodenun]ul poate fi real ori fictiv, realizându-se decele mai multe ori \n vederea ob]inerii unor avantaje materialesau procesuale. Organele de urm=rire penal= trebuie s=manifeste pruden]= \n aprecierea aspectului real aldenun]ului [i s= \l trateze \n conformitate cu prevederileprocedurale, pentru c= orice divaga]ie poate deveni ulteriorpericuloas=. |ntrebuin]area de promisiuni sau amenin]=ri\mpotriva unei persoane aflate \n curs de cercetare, pentruob]inerea de declara]ii, constituie latura obiectiv= ainfrac]iunii de cercetare abuziv= prev=zut= de art. 266 alin. 2Cod penal. Inculpa]ii sau chiar persoanele condamnate lamul]i ani ori pentru mai multe infrac]iuni nu ezit= s= fac=referire la orice comportament nelegal sau neprocedural [ichiar s= le inventeze ori s= le accentueze importan]a.

Activitatea organelor de urm=rire [i de cercetare penal=trebuie s= fie deci axat= pe prevederile procedurale [i peadministrarea tuturor probelor, indiferent de recunoa[terea\nvinuitului sau de aparen]ele cu privire la complexitateacauzei.

Desf=[urarea unor activit=]i procedurale complete [ilaborioase ar necesita \ns= mai mult personal operativ, cel pu]inpân= la nivelul schemelor prev=zute \n organigrame. Ar mai finecesar= simplificarea unor prevederi procedurale [i pruden]=\n adoptarea altor acte normative care ar putea perturba [i maimult operativitatea sau eficien]a actului de justi]ie.

Eficientizarea activit=]ii ar mai presupune dotareatehnic= adecvat=, pentru a se putea respecta \ntocmaiprevederile procedurale \n acest sens, inclusiv prin\nregistrarea video sau audio a unor declara]ii importante,confrunt=ri sau reconstituiri.

1. Codul de procedur= penal=, art.69.2. Parchetul de pe lâng= Tribunalul Hunedoara, rechizitoriul

nr.452 din 19.08.2002.3. Tribunalul Huendoara, sentin]a penal= nr.315/2002,

nepublicat=.4. Curtea de Apel Alba Iulia, sec]ia penal=, decizia nr.62A/2003,

nepublicat=.5. Parchetul de pe l\ng= Tribunalul Hunedoara, cererea de

revizuire nr. 1245/III/6/2004.6. Tribunalul Hunedoara, sentin]a penal= nr. 257 din 16

septembrie 1998, nepublicat=.7. Parchetul de pe lâng= Tribunalul Huendoara, revizuirea nr.

791/III/6/20048. Tribunalul Hunedoara, dosar nr. 4778/2003.9. Parchetul de pe lâng= Tribunalul Hunedoara, cererea de

revizuire nr. 45/III/6/200510. Parchetul de pe lâng= Tribunalul Hunedoara, rechizitoriul

nr.434/P/2003, privind pe inculpatul Lingurar Dorel.11. Tribunalul Hunedoara, dos. nr.8131/2003, sentin]a penal= nr.

64/2004.

CRIMINALISTICA 43

Activitatea exper]ilor criminali[ti este reglementat=prin H.G. nr. 368/1998 privind \nfiin]area InstitutuluiNa]ional de Expertize Criminalistice - I.N.E.C. [i Ordonan]aGuvernului nr. 75/2000 privind autorizarea exper]ilorcriminali[ti, care a ap=rut ca urmare a Deciziei nr.143/05.10.1999 privind excep]ia de neconstitu]ionalitate adispozi]iilor art. 120 alin. 5 din Codul de procedur= penal=,ce a fost aprobat= prin Legea nr. 488/2002, iar prin OrdinulMinistrului Justi]iei nr. 2985/C din 15.11.2000 a fostreglementat= [i autorizarea exper]ilor criminali[ti care potfi recomanda]i de p=r]i s= participe la efectuarea expertizeicriminalistice.

Exper]ii care activeaz= \n cadrul I.N.E.C. au statut defunc]ionari publici, conform art. 13 din H.G. nr. 368/1998,activând \ntr-o structur= direct subordonat= MinisteruluiJusti]iei, spre deosebire de alte categorii de exper]icriminali[ti, ce activeaz= \n diverse structuri care se bucur=de un statut neutru, fiind complet independen]i.

|n privin]a delimit=rii domeniului expertizei tehnice, fa]=de domeniul expertizei criminalistice, este necesar= oabordare mai profund= sub aspectul competen]ei [i regulilorprocedurale de efectuare a expertizelor, astfel \ncât s= nuexiste excep]ii sau incertitudini, fa]= de principiile de drept ceac]ioneaz= [i asupra c=rora nu se mai pot face comentarii,deoarece exist= riscul denatur=rii con]inutului expertizei \nsine ca for]= probant=, \n procesul civil sau penal.

Sunt domenii \n care obiectivele expertizeicriminalistice, stabilite de c=tre organele judiciare, fie ele decercetare penal= sau instan]ele judec=tore[ti, se confund=, \ntotalitate, cu obiectivele expertizei tehnice judiciare, cuprec=dere \n domeniul “autovehicule [i circula]ie rutier=“.Pentru a nu propaga confuzia, vom exemplifica tipul [i naturaobiectivelor, pentru fiecare tip de expertiz= dispus= de c=treorganele judiciare.

Obiectivele expertizei tehnice auto sunt:� stabilirea direc]iilor de deplasare a autovehiculelor \n

cauz=;� identificare locului producerii impactului;� apari]ia momentului st=rii de pericol [i cine l-a creat;� vitezele de deplasare a autovehiculelor sau

pietonilor, implica]i \n accident, \n momentele premerg=toareproducerii accidentului;

� stabilirea vitezei \n momentul producerii impactului;� viteza de evitare a producerii impactului;� posibilit=]i de evitare a producerii accidentului;� dinamica producerii accidentului \n cauz=;� distan]a de proiectare a victimei, dup= producerea

impactului cu autovehiculul \n cauz=;� scurtarea ampatamentului bicicletei sau motocicletei

[i, \n func]ie de aceasta, stabilirea vitezei;� adâncimea remanent= de p=trundere a unei

motociclete \n caroseria unui autoturism.Obiectivele expertizei criminalistice auto sunt:� s= stabileasc= dac= cioburile de la faruri [i l=mpi

provin de la autovehiculul cu care s-a comis accidentul;� s= stabileasc= dac= urmele de frânare, g=site la fa]a

locului, provin de la anvelopele autovehiculului b=nuit a fi celcu care s-a comis accidentul \n cauz=;

� dac= peliculele de vopsea g=site la fa]a locului provinde la acela[i autovehicul cu care s-a produs accidentul;

� referiri la resturile de tegumente, buc=]i de materieorganic=, smocuri de p=r etc., g=site la autovehiculul \ncauz=;

� ruperi de haine, resturi textile, nasturi, catarameprovenite de la \mbr=c=mintea victimei;

� comentarea leziunilor victimei;� corelarea leziunilor victimelor cu deforma]iile

autovehiculelor.De cele mai multe ori, organele judiciare dispun

efectuarea expertizei criminalistice, stabilind obiective cucaracter strict ale expertizei tehnice auto judiciare. |n aceast=situa]ie se pune \ntrebarea: ce este de f=cut, \n acest sens,pentru a nu se provoca confuzii?

|n primul rând, pentru ca expertiza dispus= s= sebucure de for]= probant= absolut=, trebuie s= fie elaborat= deun expert neutru. A[a cum a fost \nfiin]at I.N.E.C., rezult= c=expertul criminalist, având statut de func]ionar public,institutul fiind subordonat Ministerului Justi]iei nu poate ficonsiderat totodat= expert neutru.

Se consider= c=, \n situa]ia \n care expertiza a fostelaborat= de c=tre o institu]ie, ce are un control ierarhicsuperior, nu se poate bucura de for]= probant= absolut=,decât numai \n situa]ia \n care este reprezentat statul român,ce se judec= \ntr-o cauz= cu un alt stat, sau o persoan= ce nuare cet=]enie român=, \n cazul \n care expertiza ca atare esteconsiderat= criminalistic= [i are de r=spuns la probleme carefac obiectul, de regul=, al unei expertize tehnice, cu atât maimult obiectivitatea acelei lucr=ri este \ndoielnic=.

|n plus, \n situa]ia \n care obiectivele unei expertizecriminalistice din domeniul auto se confund= cu cele ale uneiexpertize tehnice auto judiciare, iar expertiza criminalistic=dispus= se elaboreaz= de c=tre un expert criminalist, care nuare [i calitatea de expert tehnic auto judiciar, cu atât maimult expertiza este mai vulnerabil=, putând fi atins= denulitate absolut=.

Atâta timp cât, o dat= cu \nfiin]area I.N.E.C. [i pân= laaprobarea Ordonan]ei nr. 75/2000 prin lege, au fost abilita]is= efectueze expertize criminalistice acele persoane (cu sauf=r= studii superioare), care au desf=[urat o activitate de celpu]in 4 ani sau au studii de specialitate, dovedite cu diplom=(aici nu se precizeaz= ce fel de diplom=), organele judiciareau dreptul s= se \ndoiasc= de calitatea acestor expertize.

Se na[te o serie de \ntreb=ri:� De ce, la nivelul organelor judiciare, s-a n=scut o

cutum= procedural=, ca drept de ultim= opinie \n materie deexpertize, fie ele tehnice auto judiciare sau criminalistice?

� Poate fi credibil= o expertiz= criminalistic= din domeniulauto, ce a fost elaborat= de un expert cu 4 ani vechime, desprecare nu se cunoa[te dac= are studii superioare [i care nufigureaz= pe listele exper]ilor judiciari din domeniu, ce suntpublicate anual \n Monitorul Oficial, partea a IV-a, iar un expertcriminalist auto parte \ndepline[te toate condi]iile de mai sus,

44 CRIMINALISTICA

Ing. MIRCEA FIERBIN}EANU, expert tehnic auto judiciar

inclusiv titluri [tiin]ifice [i are alt= opinie?� A[a cum se define[te \n art. 2, alin. (2) din Legea nr.

488/11.07.2002, specialitatea \n care se poate ob]inecalitatea de expert criminalist autorizat, aferent= cazului \nspe]= “expertiza criminalistic= \n accidentele de traficterestru....“ se produce o \nc=lcare a normelor de specializareprofesional=, \n sensul c= traficul terestru cuprinde toatefelurile de transporturi de la sol. |ntrebarea care se na[teeste: este competent expertul I.N.E.C. s= presteze \ndomeniul accidentelor de circula]ie rutiere, \n domeniulaccidentelor de circula]ie a materialului rulant (cale ferat=,metrou, tramvaie, trenule]e etc) [i invers?

� Prin H.G. nr. 368/03.07.1098 privind \nfiin]areaI.N.E.C. art. 10 se stabilesc atribu]iile principale, printre carela lit. a): “efectueaz=, \n toate cazurile, noua expertiz=criminalistic=; \n cazurile de o complexitate mai mare saupentru care laboratoarele interjude]ene nu au condi]ii tehnice,efectueaz= prima expertiz=“ ce se refer= strict numai la fazajudec=toreasc= a cauzelor, explicitat= [i prin cei carecontrasemneaz=: ministrul justi]iei, ministrul finan]elor [iministrul muncii [i protec]iei sociale. Dac= aceast= atribu]ies-ar fi referit [i la faza de cercetare judiciar=, \n acest caz, arfi fost imperios necesar= [i contrasemn=tura ministrului deinterne. De altfel, aici, se creeaz= un paralelism \ntre I.N.E.C.,ce are atribu]ii numai \n faza judec=toreasc= [i Institutul deCriminalistic= din cadrul I.G.P. (care este dotat [i specializatcorespunz=tor), ce are atribu]ii exprese pentru faza decercetare judiciar=, anterioar= celei judec=tore[ti, \ntrebareace se na[te este urm=toarea: Extinderea de la faza

judec=toreasc= a competen]elor I.N.E.C., la faza decercetare penal=, datorit= paralelismului existent \n legisla]ie,este sau nu o dep=[ire de mandat?

Prin gândirea la \ntreb=rile astfel n=scute [iformularea r=spunsurilor respective, se desprinde faptulc=, la nivelul Ministerului Justi]iei, s-a format o structur=strict subordonat= din punct de vedere administrativ [iprofesional. Spunem din punct de vedere profesional,deoarece pân= [i statutul profesional al eventualelorasocia]ii profesionale de exper]i criminali[ti autoriza]itrebuie aprobat de c=tre ministrul justi]iei, \nconformitate cu art. 11, alin, 2 din Legea nr. 488/11.07.2002de aprobare a Ordonan]ei Guvernului nr. 75/2000 privindautorizarea exper]ilor criminali[ti.

|n concluzie, atât timp cât exper]ii criminali[ti autoriza]ide c=tre Ministerul Justi]iei la I.N.E.C. nu se bucur= de unstatut neutru, o parte dintre ei nu sunt \n specialitatea lor [iexper]i judiciari, de asemenea unii au fost admi[i (prin efectullegii) cu o vechime de cel pu]in 4 ani cu diplom= despecialitate dar nu cu studii superioare, iar ca exper]icriminali[ti parte sunt persoane care \ndeplinesc toatecelelalte condi]ii, inclusiv titluri [tiin]ifice, cele dou= categoride exper]i nu sunt compatibile. |n consecin]= se poate precizacu t=rie c=, \n domeniul expertizei criminalistice, de oricespecialitate ar fi ea, nu exist= drept de ultim= opinie, iarorganele judiciare de orice fel ar fi ele, de cercetarepenal= sau instan]ele de judecat=, trebuie s= ]in= seamade acest aspect.

CRIMINALISTICA 45

Multitutinea de incidende soldate cu leziunisau care au drept consecin]= chiar decesulunei persoane ne invadeaz= prin intermediul

mijloacelor media, \ncât consider=m a fi necesar= oexplicare detaliat= a circumstan]elor de producere aleziunilor, \n spe]=, prin intermediul armelor de foc, pentrua se delimita elementele medico-legale specifice alesinuciderii fa]= de cele ale omorului sau accidentului, \nscopul evit=rii situa]iilor \n care se pune mult prea u[oreticheta de sinucidere sau accident unui incident mortal.

Astfel expertizele medico-legale \[i aduc ocontribu]ie substan]ial= la activitatea de \ncadrare juridic=a unei fapte penale, analiza am=nun]it= a leziunilor de lanivelul organismului uman furnizând pilonul fundamentalal calific=rilor juridice, pilon denumit “prob=“.

Analiza pl=gilor prin arme de foc furnizeaz= informa]iiprecum: calibrul armei, distan]a de la care s-a tras, direc]iatragerii, num=rul de \mpu[c=turi, unghiul de tragere,succesiunea \n timp a \mpu[c=turilor, precum [i cauzamedical= a mor]ii.

|n cazul infrac]iunilor care au drept rezultat decesulpersoanei aflate \n via]=, pentru a se putea preciza dac=victima a fost omorât=, s-a sinucis sau moartea a intervenit \nurma unui accident sunt emise criteriile care privesc formamedico-legal= de moarte.

S-a observat \ns= c= cea mai mare parte dintre cei carese sinucid, apar]ine unor familii \n care se g=sesc urme dealiena]ie mintal= sau suicidul este consecin]a apari]iei unoragen]i traumatici psihici, cum ar fi: emo]iile puternice saustresul dar, \n majoritatea cazurilor, au \n trecutul lor [i alte\ncerc=ri nereu[ite de suicid.

Dup= ordinea \n care se comit sinuciderile, prin arme defoc, men]ion=m: desc=rcând \n gur=, tâmple, inim=, subb=rbie [i sub ureche, \n unele cazuri orificiul de intrare estemai greu de g=sit ca, de exemplu, atunci când este mascatde pliurile naturale ale pielii, ca \n cazul \mpu[c=rii sub sân lafemei sau când tragerea s-a t=cut \n orificiile naturale alecorpului.

Când arma de foc, care a servit la o sinucidere, a fostprea \nc=rcat=, ea poate exploda [i atunci, \n afar= de ranamortal=, se mai v=d [i diferite mutil=ri, cum ar fi: degetelerupte.

Se mai \ntâmpl= ca pulberea ce con]ine proiectilul s=aprind= cravata sau gulerul victimei, când arma a fostdesc=rcat= \n gur=, sau s= ard= c=ma[a, când a fostdesc=rcat= \n piept. Astfel se impune o examinareminu]ioas= a hainelor decedatului.

B=nuim c= este o sinucidere, atunci când mâna victimei]ine arma strâns= cu putere. Dar [i când arma este slab]inut=, tot nu trebuie s= credem c= i-a fost pus= \n mân= de

Dr. CONSTANTIN RIZESCUStudent ALEXANDRA ANDREEA IONESCU

c=tre asasin, c=ci mâna sinuciga[ului poate uneori s= sesl=beasc= atât \ncât abia s= ]in= arma dup= ce a tras sau,alteori, s= fie chiar aruncat= cu putere la o distant= mare.

Un prim criteriu este acela al localiz=rii leziunii,sinuciga[ul alegându-[i regiunea care duce rapid la moarte:regiunea pericardic=, regiunea temporal= dreapta pentrudreptaci sau stâng= pentru stângaci. Leziunea va fi reg=sit=\ntr-o zon= accesibil= mâinii.

Un al doilea criteriu \l reprezint= distan]a: astfel armaeste foarte apropiat= de corp (3-5 cm) sau chiar lipit= de corp,fiind prezente urmele l=sate de unul sau mai mul]i factorisecundari, se depune pulberea nears= sau par]ial ars=, sereg=sesc \ncrust=ri ale pulberei \n piele (tatuaj), depunereade fum, [i chiar pârlirea perilor [i a fibrelor textile, formareaorificiilor de intrare stelate, neregulate, datorate ac]iuniigazelor. Mai pot exista contuzii puternice ale pielii din jurulorificiului de intrare propriu-zis.

Criterii ob]inute din examinarea armei:Se va analiza prezen]a ei lâng= corpul victimei sau \n

apropiere, fiind un criteriu mai pu]in sigur, intervenind aici oserie de \mprejur=ri care se \ntâlnesc [i \n omucidere-subiectul activ al unei infrac]iuni, care are drept rezultatdecesul persoanei aflat= \n via]=, poate s= \ncerce simulareaunei sinucideri, punând \n mâna subiectului pasiv arma-mijlocde producere a infrac]iunii.

|n regula general=, arma nu se g=se[te \n mânavictimei deoarece, \n urma flaccidit=]ii musculaturii, ea cadedin mân=. Excep]ional de rar o reg=sim \n rigiditateacataleptic= a mâinii.

|mbr=c=mintea este adesea \nl=turat= din regiunea\mpu[cat=, astfel c= este necesar a fi examinat= [i\mbr=c=mintea celui presupus a se fi sinucis. De asemenease pot g=si \mpu[c=turi multiple, dac= \ns= prima a fost rapidmortal= cel=lalte, \n mod cert, nu se mai datoreaz=sinuciderii.

Criterii importante de pe mân=:Pe mâna cadavrului se pot g=si anumite urme care ne

trimit cu gândul la ideea de sinucidere, se poate examina dinacest punct de vedere [i presupusul agresor, la care se vorcaut= acelea[i indicii ca [i \n cazul subiectului decedat.

Din r=nile capului ]â[nesc, din orificiu, pic=turi de sângepe mâna celui care trage, fiind necesar= examinareasângelui, pentru a se determina regiunea corpului din careprovine [i, \n special, dac= este al victimei. Uneori sar [ieschile fine de os care pot r=ni mâna sau r=mân lipite demân=.

La revolverele cu butoi se depune pe deget depozit defum, mai ales pe degetul indicator sau pe palm=. Lapistoalele automate cu repeti]ie nu se depune fum. Dac= \ns=sinuciga[ul prinde arma cu ambele mâini [i acoper= regiuneade aruncare a tuburilor, se depune fum pe mâna stâng=. Sevor \ncerca [i probele chimice, pentru dovedirea fumului, lacare se vor ad=uga probe, pentru a se constata dac=pulberea sau fumul sunt de la arma cu care se presupune c=s-a sinucis.

Tot pe mân=, \n cazurile de auto\mpu[care, se vorreg=si, \n spa]iul dintre police [i index, ciupituri datoratereculului camerei armei, important de subliniat este faptul c=aceste ciupituri pot lipsi dac= s-a tras cu o arm= modern= curecul minim.

Sunt cazuri \n care sinuciga[ul vrea s= simuleze sau s=

disimuleze \mpu[carea, reg=sindu-se astfel \mpu[c=turi

atipice \n ceaf=, spate, membre, anus [.a.m.d., de aceea se

impun examin=ri minu]ioase pentru a se putea stabili dac=

leziunile [i le-a provocat decedatul.

|n disimularea auto\mpu[c=rii, cu condi]ia ca moartea

s= nu se fi produs imediat, se poate \nscena un atac, pentru

a pune \n sarcina altei persoane s=vâr[irea unei fapte infame.

Astfel, pentru determinarea circumstan]ei de producere

a decesului, trebuie analizate \ndeaproape aspectele

men]ionate. |n cazul \n care se b=nuie[te a nu fi vorba despre

o sinucidere, criteriile precizate vor folosi la determinarea

subiectului activ al infrac]iunii. Spre exemplu, ciupituri ale

epidermului se vor reg=si \n spa]iul dintre police [i index de la

mâna presupusului suspect, de asemenea, se vor putea g=si

urme de sânge ale victimei, eschile de os ale victimei lipite de

mâna agresorului. Din analiza orificiului poate rezulta c= s-a

tras de la o distant= mai mare decât cea care ar fi putut fi

acoperit= de decedat. Poate, totodat=, rezulta c= direc]ia de

tragere ar fi fost imposibil a fi impus= de c=tre decedat [i, nu

\n ultimul rând, \n func]ie de succesiunea \mpu[c=turilor, \n

cazul \n care moartea ar fi intervenit dup= prima \mpu[c=tur=,

conform reac]iilor vitale, urm=toarele \mpu[c=turi ar fi fost

imposibil de realizat de c=tre cel decedat.

Se mai pot g=si amprente pe arm=, \n cazul \n care nu

se g=sesc amprente-situa]ie \n care arma ar fi fost [tears= [i

l=sat= \n apropierea victimei, sau dac=, dup= ce a fost

[tears=, a fost pus= \n mâna victimei, pentru a se simula o

auto\mpu[care, se va analiza modul de dispunere a

amprentelor victimei. Dac= \ntr-adev=r este vorba de o

sinucidere, se vor g=si amprentele decedatului pe toat= arma

[i foarte bine conturate datorit= puterii cu care a fost ]inut=

arma, [i nu doar firav relevate, ca \n cazul unei simple

atingeri a armei.

Accidentele prin diferite arme de foc sunt variate.

Realizându-se o expertiz= minu]ioas=, se vor putea g=si

criterii pro sau contra accidentului, \n coroborare cu datele

anchetei. Astfel un exemplu de accident ar fi de]inerea \n

buzunar a unei arme de foc [i desc=rcarea ei, independent

de voin]a celui \n al c=rui buzunar se afla. Arma mai poate

c=dea de la o anumit= \n=l]ime [i se poate desc=rca \n

direc]ia persoanei aflat= \n apropiere. Accident se mai

consider= situa]ia \n care, datorit= unei erori de utilizare,

arma se descarc= [i provoac= leziuni persoanei care o de]ine

sau unei alte persoane din apropiere. De asemenea, se mai

poate impune o anumit= direc]ie de tragere iar, datorit=

calit=]ii sc=zute a armei sau defectuozit=]ii ei, s= se modifice

direc]ia de tragere, r=nind o persoana din apropiere. Este

imperios a fi subliniat faptul c= nu trebuie pierdute din vedere

elementele de balistic=, deoarece [i ele pot oferi informa]ii

concludente.

Important este ca, \n momentul descoperirii unui

incident, s= se ini]ieze examinarea riguroas= a locului

producerii, armei-mijloc de producere (dac= se afl= la locul

faptei), a trupului persoanei ne\nsufle]ite, a vestimenta]iei

acesteia, precum [i a \mprejur=rilor producerii faptei, pentru

corectitudinea realiz=rilor calific=rilor juridice.

46 CRIMINALISTICA

|nc= din cele mai vechi timpuri s-a c=utat un mijlocinfailibil, o dovad= irecuzabil=, care s=-l stigmatizeze pedelicvent [i s= poat= permite identificarea recidivistului. MarcBishoff, \n lucrarea sa “Poli]ia {tiin]ific=”, arat= c=, pân= \n adoua jum=tate a secolului XIX, poli]ia nu poseda nici o arm=,care s= poat= servi acestui scop.

|ntr-adev=r, a fost \n Fran]a, Anglia, Germania [i alte]=ri, uzul marc=rii, prin care criminalii, ho]ii, falsificatorii [i al]idelicven]i erau [tampila]i cu fierul ro[u, imprimându-le pentrutoat= vai]a stigmatul infamiei. Dar uzul acesta, suprimat \nFran]a \n 1791, a fost introdus din nou dup= marea revolu]ie,ca, \n 1832, Legea Marcatului s= fie definitiv abrogat=.

Alphonse Bertillon, urm=rind ideea unei caracteriz=riindividuale imuabile, a prezentat, \n 1882, Prefecturii Poli]ieiParisului metoda sa de antropometrie, instituit= apoi oficial, \n1888, metod= care s-a r=spândit foarte repede \n toat= lumea[i era \ntrebuin]at= pân= ce s-a \nlocuit prin dactiloscopie.

Invariabilitatea desenelor papilare pare s= fi atrasaten]ia multora dintr-un timp imemorial [i se poveste[te c=anumi]i fabrican]i chinezi de por]elanuri de art= \[i marcauoperele cu desenul personal al latelor policelui mâinii stângi,amprent= inimitabil= [i imprimat= \n a[a chip, ca s= durezecât dura [i vasul.

|n anul 1823, Purkenje, profesor de fisiologie [ipatologie a ]inut la Universitatea din Breslau o comunicareasupra amprentelor digitale [i asupra unei clasific=ri aacestor amprente. Comunicarea sa a trecut f=r= ca cinevas=-i dea aten]ia pe care o merita.

Sir E. R. Henry ne citeaz= cazul gravorului Benvick care\[i semna operele de gravur= cu amprentele sale digitale.

Cu ocazia imigr=rii chinezilor \n America, ceea ce aprodus o mare agita]ie, s-a propus s= se \nregistrezeamprentele digitale ale acestora, ca un mijloc de identificare,dar m=sura aceasta nu a fost aplicat=.

Primele studii sistematice asupra amprentelor digitaleau fost f=cute de sir Wiliam Herschel din Serviciul Civil alIndiei, care a [i introdus \nregistrarea dactiloscopic= \n

districtul Hooghli din Bengal dar, dup= ce acesta a p=r=sitserviciul, sistemul a fost p=r=sit.

Sir Francis Galton , studiind memorii le lui sirW. Herschel, reia studiul dactiloscopiei [i stabile[tecaracterele de individualitate [i perenitate al deseneloramprentelor digitale, dând [i un sistem de clasificare al lor.

Sistemul acesta de identificare, cunoscut sub numelede sistemul Galton-Henry, a fost \ntrebuin]at \n Anglia [iAmerica de Nord. Acest sistem, modificat de Windt [iKodiceck, s-a aplicat \n Germania [i Elve]ia.

|n anul 1896, Juan Vucetich a produs, \n La Plata, unsistem de clasare dactiloscopic=, care, sub numele s=u, afost \ntrebuin]at \n America de Sud [i \n câteva state latinedin Europa.

Este interesant de amintit, c= Alphonse Bertillon nu\ntrebuin]a amprentele digitale, decât ca un mijloc accesoriupentru identificare [i nu avea nici o \ncredere \ninvariabilitatea lor, ceea ce este demonstrat prin felul cum acomb=tut sistemele dactiloscopice.

Steciali[tii au constatat c= pe suprafa]a palmar= amâinilor, inclusiv a degetelor, se observ=, \n primul rând, unsistem de linii care merg \n diferite direc]ii [i care suntproduse de \ndoitura pielii, prin faptul \nchiderii mâinei [iflexiunii degetelor. Liniile acestea nu au nici o importan]= \ndactiloscopie [i-i intereseaz= \n special pe chiroman]i.

F=când abstrac]ie de aceste \ndoituri ale pielii pe toat=suptafa]a palmar=, adic= a regiunii carpului, metacarpului [ifalangelor, pielea prezint= un sistem de linii paralele produsede [an]uri [i brazde \n relief, care se numesc creste papilare.Nu este cunoscut rolul fiziologic al acestor creste, dar cumglandele sudoripare ale suprafe]ei palmare se g=sesc \nprofunzimea pielii, tocmai sub aceste creste, [i cum canalelede ie[ire traverseaz= crestele, pentru a ajunge la suprafa]= \nform= de mici creste, s-a crezut c= respectivele creste suntcreate ca un ajutor, care s= \nlesneasc= fluxul sudoral.

Cum glandele sudoripare secret= \n permanen]=produsul lor, eminen]a crestelor se g=se[te \n permanen]=

CRIMINALISTICA 47

Comisar-[ef de poli]ie drd. SORIN GÂFEI

uns= de substan]a secretat= de glande. Aplicând palmamâinii pe un obiect cu suprafa]a neted=, pe o foaie de hârtiede exemplu, crestele papilare vor imprima pe hârtie desenullor. Pres=rând deasupra hârtiei c=rbune de animal redus \npulbere fin=, particulele de c=rbune vor adera pe traseele desudoare [i vor desena \n negru \ntregul sistem al liniilorpapilare.

{an]urile [i crestele papilare se g=sesc formate \nc= dinluna a [asea a vie]ii intra-uterine a fetusului, se p=streaz= petot cursul vie]ii individului pân= la moarte [i se pot conserva[i dup= moarte, dac= pielea este ferit= de putrefac]ie.

Dac= s-ar compara diferitele amprente digitale ale unuiindivid, luate la diferite intervale \n cursul vie]ii, de la na[terepân= la b=trâne]e, ar da impresia unei aceleia[i amprenteprivit= succesiv prin diferite lentile amplificatoare progresiv.

Studiul amprentelor digitale a demonstrat perenitatea [iabsoluta lor individualitate pentru c=, cu toate eforturileperseverente ale detractorilor acestui sistem de identificare,nu s-au g=sit doi indivizi, ale c=ror amprente papilare s=prezinte acela[i desen.

Desenul amprentelor digitale, cu toat= diversitateadesenelor, nu este mutabil nici patologic [i nici prin voin]aindividului. Dac= sunt unele maladii care le pot face s=dispar=, nici o afec]iune morbid= nu le poate modificadesenul. Dac= epiderma este distrus= de vreun accident,arsur= etc., acesta, ref=cându-se, prezint= exact acelea[idesene. O t=ietur= \n profunzimea pielii las= o dung=, care setraduce printr-o linie alb= transversal= când amprenta esterelevat=.

Amprenta nu poate dispare accidental, decât numaicând pielea distrus= las= o cicatrice inform=.

Cu toat= diversitatea formidabil= a amprentelor digitale,acestea se pot reduce la cinci tipuri generale, adic= la tipurilearc, bucl= \ndreptat= spre stânga, bucl= \ndreptat= spredreapta, verticilul sau vârtejul [i combina]ia a dou= tipuri cadublul verticil sau bucla \n la]ele.

Desenul papilelor \n tot cursul vie]ii fetusului pân= lamoartea individului de b=trâne]e evolueaz= \n dimensiune,tipul desenului r=mânând neschimbat.

48 CRIMINALISTICA

M odernizarea legislativ= a sistemuluiprobatoriu \n procesul penal, \n materia pecare o supunem analizei, [i-a g=sit o prim=

consacrare \n Legea nr.141/1996 prin care, \ntre multe altenoi reglement=ri, \n titlul III al p=r]ii generale a Codului deprocedur= penal= a fost introdus= Sec]iunea V/I intitulat=“Intercept=rile [i \nregistr=rile audio sau video”. |nliteratura de specialitate, publicat= ulterior, s-a apreciat c=este vorba de un progres real \n ceea ce prive[te materiaprobelor, ]inându-se seama de faptul c= posibilit=]ile detrucare a \nregistr=rilor pot fi contracarate prin m=surile deprevenire [i de verificare a acestora.1

Reglement=rile anterioare concepeau interceptareaconvorbirilor telefonice ca o modalitate de “coerci]iuneprocesual= real=“, aceast= activitate fiind calificat= ca “mijlocde investigare”, iar rezultatul era considerat mijloc de prob=.2

Dup= intrarea \n vigoare a Legii nr. 141/1996 au fostformulate opinii potrivit c=rora \nregistr=rile audio sau videoconstituie doar mijloace de investigare folosite de organelejudiciare.3 Potrivit acestei opinii (Gh.Mateu], n.n.), dac=\nregistr=rile erau efectuate \nainte de \nceperea urm=ririipenale, acestea nu puteau avea decât valoare de actepremerg=toare [i care nu puteau fi utilizate decât prinintermediul procesului-verbal de consemnare a acestor acte.Dup= \nceperea urm=ririi penale, ele ar dobândi caracterulunui “procedeu probatoriu ce ar deveni mijloc de prob=“ prinintermediul procesului-verbal de consemnare.4 Preciz=m c=,prin aceea[i lege (141/1996), \nregistr=rile audio sau videoau fost trecute, \n art. 64 din C. pr. pen., \n rândul mijloacelorde prob=.

Se impune a sublinia faptul c=, ulterior, prin mai multelegi speciale, ap=rute dup= 1996, a fost extins= posibilitateaintercept=rilor [i la sistemele informatice:

� art. 23 din Legea nr. 143/2000 (modificat= prin Legea

nr. 522/24.11.2004) privind combaterea traficului [iconsumului ilicit de droguri;

� art. 23 din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea [icombaterea traficului de persoane;

� art. 27 alin. l lit.b [i c din Legea nr. 78/2000 pentruprevenirea, descoperirea [i sanc]ionarea faptelor de corup]ie;

� art. 57, titlul III, capitolul IV din Legea nr. 161/2003 [iart. 16 alin. l lit. c din O. U. G. nr. 43/2002 privind ParchetulNa]ional Anticorup]ie (prin Legea nr. 503/2002 de aprobare aacestei ordonan]e s-a extins sfera intercept=rilor de la celeprivind telecomunica]iile, la toate genurile de comunica]ii,men]inându-se prevederile referitoare la sistemeleinforma]ionale);

� art. 20 din Legea nr. 535/24.11.2004 privindprevenirea [i combaterea terorismului, care se refer= lainterceptarea [i \nregistrarea “comunica]iilor” la fel ca [i art.13 alin. l din Legea nr. 51/1991 privind siguran]a na]ional= aRomâniei.

Dispozi]iile legale din Sec]iunea V/1 a Codului deprocedur= penal= referitoare la intercept=rile [i \nregistr=rileaudio sau video au fost substan]ial modificate prin Legea nr.281/2003, aceste modific=ri vizând, \n mod firesc [i \n deplinacord cu legile speciale mai sus ar=tate, extindereaintercept=rilor [i \nregistr=rilor [i la alte categorii de“comunica]ii” decât cele avute \n vedere de Legea nr.141/1996. Sediul actual al materiei \n discu]ie \l g=sim \ndispozi]iile art. 91/1 - 91/6 din C.pr.pen.

Una dintre cele mai importante modific=ri, cu efecte \npractica judiciar=, se refer= la autorizarea intercept=rilor [i\nregistr=rilor de c=tre judec=tor, apreciindu-se c=, \n acestfel, s-ar da o mai mare garan]ie acestor mijloace de prob=.

|n literatura de specialitate, \n perioada relativ scurt=care a trecut de la adoptarea [i intrarea \n vigoare a Legii281/2003, prin care a fost modificat Codul de procedur=penal= (circa 1 an) au ap=rut câteva articole referitoare la

Colonel magistrat dr. VIOREL SISERMAN

subiectul \n discu]ie, acestea propunându-[i s= ofere solu]ii laproblemele ap=rute \n practic=. Astfel, a fost definit= no]iuneade intercept=ri, s-a stabilit importan]a acestora, condi]iile \ncare se efectueaz= [i s-au oferit unele solu]ii menite s=acopere lacunele legii.5

Art. 91/3 — Certificarea \nregistr=rilorAvând \n vedere opiniile exprimate pentru clarificarea

problemelor, ap=rute \n ceea ce prive[te intercept=rile sau\nregistr=rile audio sau video, opinii pe care le \mp=rt=[im, \ncele ce urmeaz= consider=m oportun a ne opri aten]ia asupradispozi]iilor art. 913 din C. pr. pen. (denumit marginal“Certificarea \nregistr=rilor”) [i a implica]iilor acestora \npractic=, cu deosebire a celor din alineatul 3 din acest articol,al c=rui con]inut a suscitat discu]ii \ntre magistra]ii chema]i s=le aplice.

Potrivit art. 913 alin. 3 “banda magnetic= sau orice alt tipde suport cu \nregistrarea convorbirii, redarea scris= aacesteia [i procesul-verbal se \nainteaz= instan]ei care, dup=ce ascult= procurorul [i p=r]ile, hot=r=[te care din informa]iileculese prezint= interes \n cercetarea [i solu]ionarea cauzei,\ncheind un proces-verbal \n acest sens”.

|n lipsa altei preciz=ri, rezult= c=, la \ncetareaintercept=rilor, procurorul \nainteaz= suportul cu \nregistrareaconvorbirii, redarea scris= [i procesul-verbal (cu certificareapentru autenticitate) la instan]=. Aceasta stabile[te un termenla care ascult= p=r]ile [i hot=r=[te care dintre informa]iilerezultate din redarea scris= a \nregistr=rilor prezint= interes \ncercetarea cauzei.

Cu toate c= denumirea marginal= a art. 913 din C. pr.pen. este “Certificarea \nregistr=rilor”, din analiza \ntreguluiarticol rezult= c= aceast= activitate este distribuit= atâtorganului de urm=rire penal= [i procurorului, cât [i instan]ei(alin.2 [i 3).

Observ=m c=, \n alineatul 3 din art. 913 din C. pr. pen.,se folose[te cuvântul instan]=, pe când \n art. 911 seprecizeaz= c= “autoriza]ia se d= de c=tre pre[edinteleinstan]ei c=reia i-ar reveni competen]a s= judece cauza \nprim= instan]=, \n camera de consiliu”.

Aceast= formulare ar putea duce la concluzia c=certificarea (?) \nregistr=rilor ar putea fi f=cut= nu numai decel ce a dat autoriza]ia, adic= de pre[edinte, ci [i de orice altjudec=tor desemnat de pre[edinte, acesta hot=rând, dup= ceascult= p=r]ile, care dintre informa]iile culese prezint= interes\n cercetarea cauzei.

Problema care se pune, \n concret, este de a r=spundela \ntrebarea: ce face de fapt instan]a? Triaz= [i apoi d= unnou atestat de certificare pentru autenticitate, peste cel datini]ial de procuror (alin. 2), sau pur [i simplu exercit= overificare?

Dac= \n]elegem prin aceast= opera]ie o simpl= triere ainforma]iilor, \n sensul separ=rii celor ce prezint= interes \ncercetarea [i solu]ionarea cauzei de cele ce nu au nici oleg=tur= cu aceasta, lucrurile ar putea fi considerateclarificate.

Neclar este \ns= faptul c= textul de lege nu precizeaz=momentul \n care procurorul trebuie s= solicite instan]eicertificarea \nregistr=rilor [i nici ce se \ntâmpl= cu aceste\nregistr=ri, \n situa]ia \n care procurorul dispune o solu]ie denetrimitere \n judecat= sau dac= instan]a dispune distrugerea\nregistr=rilor iar, ulterior, procurorul redeschide urm=rireapenal=.

Aceste neclarit=]i ale legii genereaz= altele. Ne putem\ntreba, pe bun= dreptate, dac= \n situa]ia \n care informa]iileculese nu prezint= nici un interes \n solu]ionarea cauzei mai

este necesar= sesizarea instan]ei sau nu, dac= \ncheiereainstan]ei, prin care se dispune distrugerea, se pune imediat \naplicare sau nu, iar \n situa]ia \n care nu se dispunedistrugerea, care este termenul de p=strare [i cine learhiveaz=, având \n vedere c= p=r]ile pot face plângere\mpotriva m=surilor [i actelor de urm=rire penal=.

Pornind de la lacunele textului de lege, \n practic= s-aupurtat discu]ii [i au existat p=reri diferite \n leg=tur= cumomentul sesiz=rii instan]ei.

|ntr-o opinie, cererea prin care se solicit= certificarea (?)\nregistr=rilor trebuie f=cut= dup= terminarea \nregistr=rilor,respectiv dup= expirarea termenului prev=zut \n autoriza]ie sau,atunci când intercept=rile nu se mai justific=, la \ncetarea lor.

Aplicarea acestor dispozi]ii, \n modalitatea ar=tat=,poate produce consecin]e nedorite \n practic=. Faptul c=,pân= \n momentul respectiv, nu au fost administrate toateprobele ar putea compromite ancheta \n cauz=. De exemplu,o persoan=, b=nuit= de vinderea unor droguri, ale c=reiconvorbiri au fost interceptate - iar aceste convorbiri nu suntelocvente \ntrucât ea a discutat cifrat cu presupu[iicump=r=tori -, o dat= ce va lua cuno[tin]= de con]inutul\nregistr=rilor ar putea \nceta, pentru o perioad= de timp,orice activitate, ar putea influen]a martorii sau, pur [i simplu,s= se sustrag= de la urm=rirea penal=.

Potrivit altei opinii, momentul sesiz=rii instan]ei pentrucertificarea \nregistr=rilor se situeaz= dup= investireainstan]ei cu rechizitoriu, mai precis, \nainte de primul termende judecat=. Principalul argument adus \n sprijinul acesteiteze ar consta \n faptul c= instan]a investit= cu solu]ionareadosarului ar decide, \n cuno[tin]= de cauz=, care dintre\nregistr=ri prezint= interes \n solu]ionarea cauzei [i nu ar fipus= \n situa]ia de a accepta solu]ia unei instan]e care a fostinvestit= numai cu certificarea \nregistr=rilor, aceasta \ntr-ofaz= \n care nu erau adunate toate probele.

Argumentele aduse \n sprijinul acestui punct de vederenu pot fi ignorate \ns= nu trebuie pierdut din vedere aspectulc= aceste \nregistr=ri reprezint= elemente de fapt careservesc la constatarea existen]ei sau inexisten]ei uneiinfrac]iuni, reprezentând probe ori, potrivit art. 63 dinC.pr.pen., probele nu au o valoare mai dinainte stabilit= iaraprecierea fiec=rei probe se face de organul de urm=rirepenal= sau instan]a de judecat=, \n urma aprecierii tuturorprobelor administrate, \n scopul afl=rii adev=rului. Mai mult, s-ar putea ajunge la situa]ia \n care inculpatul trimis \n judecat=ar afla despre con]inutul \nregistr=rilor, dup= investireainstan]ei, neavând posibilitatea de a formula cereri \nap=rarea sa decât \n aceast= faz=. Consecin]ele ar putea fiurm=toarele: prelungirea duratei procesului, restituirea cauzeila procuror (atunci când completarea urm=ririi penale \n fa]ainstan]ei nu s-ar putea face decât cu mare \ntârziere) sauachitarea - solu]ie ce ar putea fi evitat= dac= \n faza deurm=rire ar fi administrate toate probele.

Credem c= voin]a legiuitorului a fost aceea de a u[uraurm=rirea penal= [i c= solu]ia cea mai bun= este aceea caprocedura prev=zut= de art. 13 alin.3 s= aib= loc \nainte caprocurorul s= pronun]e vreo solu]ie \n cauz=.

|ntr-o atare situa]ie, s-ar da posibilitatea organului deurm=rire penal= ca, \n momentul prezent=rii materialului deurm=rire penal=, s= pun= la dispozi]ia inculpatului toateactele de urm=rire penal=, iar acestuia din urm= posibilitateade a formula cereri noi ori de a da declara]ii suplimentare.

Textul \n discu]ie prezint= [i alte neclarit=]i.Una dintre acestea const= \n faptul c= nu se precizeaz=

ce se \n]elege prin no]iunea de p=r]i, limitându-se a ar=ta c=

CRIMINALISTICA 49

instan]a ascult= procurorul [i p=r]ile.Dac= \n]elegem prin p=r]i persoanele definite de

articolele 23 [i 24 din Codul de procedur= penal=, adic=inculpatul, partea civil=, partea civilmente responsabil=,\nseamn= c= prezen]a acestora este obligatorie, atât timp câtnu se precizeaz= faptul c= instan]a poate \ncheia procesul-verbal \n lipsa lor.

|n alt= ordine de idei, ascultarea p=r]ilor \n camera deconsiliu, \ntr-un proces cu multe p=r]i [i inculpa]i aresta]i, arputea cauza greut=]i \n administrarea actului de justi]ie.Ace[tia pot solicita termen pentru a se prezenta cu un avocat,termen pentru lecturarea transcrierilor sau, pur [i simplu, s=se sustrag=, \n situa]ia \n care au fost cerceta]i \n stare delibertate. Mai mult, având \n vedere infrac]iunile pentru carepot fi autorizate intercept=rile, ascultarea tuturor p=r]ilor nu sejustific= \n aceast= faz= a procesului penal care, dup= cum se[tie, are un caracter preponderent secret [i necontradictoriu.Ne punem \ntrebarea: cum poate fi realizat= aceast=procedur= de c=tre instan]a de judecat= altfel decât cu citareap=r]ilor din proces, punerea la dispozi]ie a transcrierilorpentru a fi lecturate [i ascultarea p=r]ilor \n ordinea stabilit=de art. 340 C. pr. pen., precum [i dac= aceast= procedur= detriere a informa]iilor \[i are alt= justificare \n afar= de faptul c=instan]a separ= informa]iile ce prezint= interes pentrusolu]ionarea cauzei de cele ce nu prezint= interes pentru ca,ulterior, ap=rarea s= poat= specula lipsa acestora sau s=apar= situa]ii \n care informa]ii, aparent f=r= leg=tur= cucauza, s= fie absolut necesare?

Consider=m c= aceste dispozi]ii ar trebui modificate cuprima ocazie, \n sensul de a fi ascultate doar persoanele fa]=de care s-a emis autoriza]ie, persoanele care sunt cercetate\n cauz=, dar fa]= de care nu s-a emis autoriza]ie [i parteav=t=mat= atunci când autoriza]ia s-a dat la cererea ei.

Textul pus \n discu]ie suscit= controverse [i \n ceea ceprive[te momentul distrugerii informa]iilor care nu prezint=interes \n solu]ionarea cauzei, datorit= modului \n care suntredactate [i a[ezate reglement=rile acestor aspecte.

Si \n acest sens s-au conturat mai multe opinii.Potrivit unui punct de vedere, distrugerea informa]iilor

care nu prezint= interes pentru solu]ionarea cauzei sedispune de c=tre instan]=, prin \ncheiere, \n momentul \n carehot=r=[te care dintre informa]iile culese prezint= interespentru solu]ionarea cauzei [i se face de \ndat=.

|n ceea ce ne prive[te, consider=m c= instan]a investit=s= hot=rasc= ce informa]ii prezint= interes pentrusolu]ionarea cauzei va trebui s= precizeze \n \ncheiere c=informa]iile care nu au fost folosite ca probe vor fi distruse, lar=mânerea definitiv= a hot=rârii prin care s-a solu]ionatfondul, dând astfel posibilitate p=r]ilor s= consulte p=r]ile din\nregistrare [i transcrierea integral= depuse la grefa, care nusunt consemnate \n procesul-verbal. Dac= s-ar procedaaltfel, credem c= dispozi]iile art. 913 alin. 6 nu ar mai aveanici o ra]iune.

Apreciem c=, \ntr-o astfel de situa]ie, ar trebui procedat\n felul urm=tor: \ntr-o prim= etap=, instan]a investit= cucertificarea \nregistr=rilor hot=r=[te care dintre acesteaprezint= interes pentru solu]ionarea cauzei [i \ntocme[te unproces-verbal \n acest sens. Originalul acestui proces-verbalcu informa]iile considerate ca prezentând interes pentrusolu]ionarea cauzei, este ata[at la dosar, \n timp ce bandamagnetic=, transcrierea integral= [i copia dup= procesul-verbal, sunt arhivate \n locuri special amenajate, putând ficonsultate pe parcursul solu]ion=rii cauzei, cu aprobareainstan]ei.

|nregistr=rile ce nu au fost folosite ca mijloc de prob=sunt distruse la r=mânerea definitiv= a hot=rârii, urmare\ncheierii dispuse de instan]=, \n timp ce informa]iile folositeca mijloc de prob= sunt arhivate, \mpreun= cu dosarul, avândacela[i termen de p=strare.

Credem c= aceasta este interpretarea corect=, ce poatefi dat= celui de-al 7-lea alineat al art. 913 din C. pr. pen.,confuz redactat, datorit= preciz=rii “celelalte \nregistr=ri vor fip=strate pân= la arhivarea dosarului”, dispozi]ii ce conduc laconcluzia c=, la r=mânerea definitiv= a hot=rârii, dosarul va fidepus \n arhiva instan]ei de fond, iar aceste \nregistr=ri vor fidistruse, \n timp ce cele care nu au fost folosite ca mijloacede prob= sunt distruse la data pronun]=rii \ncheierii, prin carese hot=r=[te care din informa]iile culese prezint= interes \nsolu]ionarea cauzei.

F=r= a intra \n detalii referitoare la probe, consider=mc= nici nu intr= \n discu]ie posibilitatea distrugerii\nregistr=rilor folosite drept probe, [tiut fiind c= acestea, la felca celelalte probe aflate la dosar, se distrug la expirareatermenului de p=strare a dosarului.

Legea nu face nici un fel de preciz=ri cu privire la\nregistr=rile care r=mân la parchet, \n situa]ia \n care seadopt= o solu]ie de netrimitere \n judecat=. Apreciem c=, \naceast= situa]ie, de[i s-a ob]inut autorizarea de lapre[edintele instan]ei competente s= judece cauza \n fond,nu se justific= deloc ca aceste documente s= fie arhivate lainstan]=, cu atât mai mult cu cât ele ar putea fi valorificateulterior. Credem c=, mai degrab=, s-ar impune ca distrugereaori arhivarea lor s= se fac= la arhiva parchetului, chiar dac=aceasta se dispune de c=tre instan]=.

Consider=m c=, la urm=toarea modificare a C.pr.pen.,ar trebui s= se ]in= seama de aceste aspecte, adoptându-sereglement=ri adecvate, inclusiv modificarea denumiriimarginale a art. 913 din C.pr.pen. care, potrivit celor mai susar=tate, nu corespunde \ntru totul cu ceea ce estereglementat prin textul de lege.

BIBLIOGRAFIE

1. A se vedea, I. Neagu, Drept procesual penal, Tratat, Editura

Global Lex, Bucure[ti, 2002, pag.364

2. A se vedea, Traian Pop, Dreptul procesual penal, partea

general=, vol. III, Tipografia Na]ional=, Cluj, pag. 474-475; Angela

H=r=st=[an, Interceptarea si \nregistrarea convorbirilor sau

comunic=rilor, Revista de drept penal nr. 2/2004, pag. 69.

3. Gheorghi]= Mateu], In leg=tur= cu noua reglementare

privind \nregistr=rile audio sau video \n proba]iunea penal=, Revista

Dreptul nr. 8/1997, pag.70.

4 Angela H=r=st=[an, Op. cit., pag. 69

|n acest sens, a se vedea: Augustin Laz=r, Intercept=rile [i

\nregistr=rile audio [i video, Revista de Drept penal nr.4/2003, pag.36

[i urm.; Alexandru }uculeanu, Câteva considera]ii asupra

intercept=rilor [i \nregistr=rilor audio sau video, Revista Dreptul

nr.5/2004, pag.21-27; Alexandru }uculeanu, Modific=rile [i

complet=rile aduse Codului de procedur= penal= \n privin]a

perchezi]iei. Noile reglement=ri privind intercept=rile audio [i video,

Revista Pro Lege nr. 1/2004, pag.205-215; Angela H=r=st=[an, op.

cit. pag. 69-76.

50 CRIMINALISTICA

PP a[aportul electronic devine, \ntr-un mod rapid,o realitate. La scurt timp dup= adoptarea dec=tre Organiza]ia Interna]ional= a Avia]iei

Civile (ICAO) a pa[apoartelor electronice, foarte multe ]=ri auf=cut progrese deosebite \n scopul implement=rii acestuiprogram. Odat= cu intrarea \n anul 2006 se apreciaz= odublare a ]=rilor care vor introduce acest sistem – pa[aportulelectronic, cunoscut [i sub numnele de e-passport.

Absen]a unui termen oficial de realizare a acestuideziderat \nseamn= c= introducerea noului sistem r=mâne ochestiune la care \nc= se lucreaz=. Cu toate acestea ICAO aindicat, \ns=, c= absolut toate pa[apoartele trebuie s= fieprezentate \n format electronic (citire electronic= ainforma]iilor stocate) pân= \n aprilie 2010. Pentru a fi multmai preci[i, acest lucru presupune ca pa[apoartele s= con]in=un cod alfa numeric \n partea inferioar= a paginii cu datele deidentificare a titularului, conform structurii descrise de ICAO\n Documentul 9303, partea 1.

De[i termenul impus de ICAO nu este unul exhaustiv,totu[i asemenea termene exist=. S= ne gândim, spreexemplu, la cerin]ele impuse de Programul Visa al StatelorUnite sau la cele ale unor entit=]i multi na]ionale, cum ar fiUniunea European=.

Astfel UE a optat pentru octombrie 2006, dat= la caretoate statele membre trebuie s= emit= un e-passport, care s=con]in= o imagine facial=. Un termen pentru introducereaamprentelor nu a fost \nc= hot=rât=.

Toate cele men]ionate mai sus sugereaz= urm=toarea\ntrebare “ce se \ntâmpl= cu vizele?”. Din p=cate viitorul, dinacest punct de vedere, este mai pu]in clar decât \n privin]apa[apoartelor electronice. De aceea, pentru a face lumin= [i\n aceast= privin]=, ar fi foarte util s= privim pu]in \n trecut [is= ne \ntreb=m ce reprezint= o viz=, ce presupune o viz= [icare sunt standardele la care s-a ajuns.

Astfel o viz= reprezint= un document ce \i permite uneipersoane s= aplice pentru admiterea intr=rii pe teritoriul uneianumite ]=ri. Trebuie \ns= men]ionat c= o viz= nu d=, \n modautomat, dreptul de admitere. Acest lucru datorit= faptului c=o persoan= poate deveni inapt pentru folosirea vizei care i-afost emis=. Dac=, spre exemplu, persoana \n cauz= se\mboln=ve[te, dreptul de a aplica pentru admitere poate firevocat. |n mod similar, de]inerea de produse ilegale poateduce la anularea vizei. |n ciuda a ceea ce pot crede unii, vizelenu sunt concepute \n mod exclusiv pentru a impune taxe.|nainte ca \ntreaga lume s= cad= victim= terorismuluiinterna]ional, lucru ce necesit= un r=spuns concertat a marilorguverne, ob]inerea unei vize era foarte facil= [i, de asemenea,lipsit= de taxe. Datorit= faptului c= emiterea unei vize adevenit un procedeu complex, rezultatul a constat \nscumpirea lor. |ntr-adev=r, foarte multe ministere de externeau generat o parte foarte mare din bugetele lor pentrurelizarea vizelor.

Vizele \n activitatea practic=Prioritar introducerii cititoarelor standardizate, vizele nu

reprezentau altceva decât o simpl= impresiune de [tampil=.Numele aplicantului era, fie scris de mân= sau chiar lipsea cu

des=vâr[ire (\n ambele cazuri cel ce aplica pentru o viz= nuera decât un simplu de]in=tor al acesteia). Paginile dinpa[aport cu vize con]in diferite caracteristici optice, uneledintre acestea putând interfera cu cititoarele. Acesteinterferen]e au f=cut practic imposibil= printarea codurilor

vizelor direct pe suport (paginile pa[aportului) [i astfel auap=rut vizele autocolante (fig. 1).

Fig. 1 – Actuala form= a vizelor (suport autocolant)

Vizele sun emise ([i au valoare) pe baza unei legisla]iireciproce. Cu alte cuvinte, fiecare na]iune prime[te exactacela[i tratament pe care ea le impune. Acest lucru se aplic=[i \n cazul taxelor pe care ]=rile \l solicit= cet=]enilor altorna]iuni. Exist= numeroase clase de vize, incluzându-le pecele diplomatice, turistice, de afaceri, pentru studen]i, pentruinvestitori. De asemenea, exist= mai multe tipuri de vize, carereflect= profesia celui ce o de]ine, incluzând aici cele pentruatle]i, muzicieni, vize pentru personalul medical [i profesori.

Perioada de valabilitate a unei vize depinde de scopulvizitei. Unele vize sunt emise pentru o perioad= de 1 an dezile, \n vreme ce altele sunt valide pentru o zi (saueveniment). De[i \n istoria vizelor exist= [i unele emise peperioade nedeterminate, acest lucru este de neconceput \nzilele de azi, datorit= instabilit=]ii climatului de securitate.

Frecven]a cu care unei persoane \i este permis s= intrepe teritoriul unei ]=ri este de asemenea restrictiv=. Cu toateacestea, \n cazurile \n care exist= persoane care lucreaz= \nimediata apropiere a grani]ei ]=rii \n care \[i au re[edin]a, o viz=cu multiple intr=ri reprezint= cea mai bun= solu]ie. Cheltuielilegenerate de emiterea zilnic= a unei vize ar putea fi considerateprohibitive, atât pentru emitent, cât [i pentru solicitant.

Tipuri de vize [i elementele de securitateVizele sub form= de etichete emise \n acord cu ICAO

sunt prezentate \n dou= m=rimi: ID-2 [i format A (dimensiuneaproximativ egal= cu cea a unei pagini de pa[aport ID-3). |nvreme ce vizele format ID-2 permit \nc= perforarea, formatulA ofer= mai mult spa]iu pentru printare.

Vizele sunt protejate \n diferite moduri. |n primul rând,elemnte de securitate realizate \n procesul tip=ririi, respectiv

CRIMINALISTICA 51

Comisar de poli]ie GINEL POSTOLACHE, expert criminalist \n cadrul Parchetului de pe lâng= |nalta curte de Casa]ie [i Justi]ie – Direc]ia Na]ional= Anticorup]ie

tipar intaglio, \ncorporarea de imagini latente, folosirea decerneluri optic variabile [i microprintare. De asemenea, uneleelemente de securitate sunt incluse \n suport (masa hârtiei),care devin vizibile \n spot de lumin= normal= sau ultraviolet=(fig. 2) [i nu \n ultimul rând imaginile holografice (fig. 3).

Forma actual= a vizelor poate fi folosit= pentru a\nregistra fotografia titularului, datele de identificare ale

acestuia [i condi]iile de acordare ale vizei.Fig. 2 – Elemente de securitate vizibile \n lumin=

ultraviolet=Fig. 3 – Holograma, element de securitate

Datele de identificare a titularului vizei sunt verificate\ntr-o baz= de date numit= “watch list”, ce con]ine numelepersoanelor care nu sunt autorizate s= intre pe teritoriul uneianumite ]=ri. Aceast= baz= de date difer= ca form= [i,bine\n]eles, con]inut de la o ]ar= la alta. |n mod normal oastfel de baz= de date con]ine informa]ii despre persoane cutrecut infrac]ional, persoane care au aderat la organiza]ii custatut terorist, persoane care au \ncercat s= falsificedocumente de c=l=torie sau persoane despre care exist=informa]ii privind implicarea \n anumite infrac]iuni. Calitateaacestor verific=ri poate fi \mbun=t=]it= prin introducerea unorinforma]ii biometrice (facial/amprente), acest lucru datorit=faptului c= timpul de luare a unei decizii este diferit, \n cazulorganiza]iei emitente, fa]= de personalul de la grani]=.

Viitoarele tipuri de vizeLuând \n considerare toate aceste variabile men]ionate

anterior, nu exist= o procedur= standard pentru emiterea uneivize. |n schimb, fiecare procedur= subliniaz= o multitudine decondi]ii comerciale [i na]ionale. |n ciuda celor afirmate, exist=totu[i o baz= solid= [i o metodologie func]ional= pentruintroducerea cititoarelor documentelor de c=l=torie [i a vizelorinterna]ionale. Solu]ia const= \n introducerea unor elementede biometrie, adi]ionale actualelor proceduri de realizare a

vizelor.O cale de realizare a acestor idei este de a introduce

informa]iile biometrice pe perioada aplic=rii pentru viz= [i,ulterior, de stocare a acestor date \n fi[ierul electronic alsolicitantului. Folosirea sistemul API (Advance PassangerInformation) asigur= faptul c= ]ara de recep]ie, care a emisviza, prime[te o list= a pasagerilor transporta]i de o anumit=firm=. Datele biometrice, asociate cu pasagerii pot fi salvate\ntr-un fi[ier local. Când pasagerul sose[te la destina]ie,informa]iile biometrice din fi[ier pot fi accesate folosind datelestocate pe viz=. Aceast= solu]ie este perfect= [i, nu \n ultimulrând pentru c= informa]iile biometrice sunt re]inute de sistem(pot fi utilizate doar atunci când o viz= este verificat=).

Exist= \ns= [i un impediment pentru c= toate celelalteentit=]i care verific= viza (agen]ii de turism, controlorii debilete, personalul liniei aeriene, etc.) nu au acces la acelea[iinforma]ii. Ca urmare, o persoan= poate circula nestingherit obun= perioad= de timp pân= s= fie detectat=.

Implementarea imediat= a oric=rora din solu]iilepropuse ridic= probleme considerabile. Astfel, chip-ulpa[aportului electronic este scris doar o singur= dat= [i citit denenum=rate ori. Ca o consecin]=, ar fi practic imposibil de aad=uga \n chip informa]ii legate de viz=. Folosirea unui chipautocolant ridic=, de asemenea, numeroase probleme –dezlipirea [i relipirea pe un alt pa[aport.

De asemenea, prezen]a mai multor chip-uri pe acela[isuport poate cauza probleme de comunicare, din punct devedere electronic.

|n aceste condi]ii, solu]ia spre care ne \ndrept=m estefolosirea unui card separat pentru vize.

O alt= problem= major= este legat= de capacitateade stocare a cip-ului. Datorit= capacit=]ii mici, cip-urileactuale nu pot stoca decât foarte pu]ine informa]ii,aproximativ, 15-20kb.

A[adar, exist= piedici semnificative \ntre e-passport [ie-visa. Experien]a dobândit= cu dezvoltarea [iimplementarea pa[apoartelor electronice poate fi folosit= –chiar \n condi]iile unor modific=ri – \n scopul realiz=rii vizelorelectronice. Cu toate acestea, exist= un num=r important denecunoscute, atât \n termeni tehnologici [i de politic=, cât [i \nprivin]a problemelor r=mase f=r= r=spuns. Cum vor puteaaceste probleme s= fie rezolvate? Care vor fi inova]iilecare vor face posibil acest lucru? O nou= legisla]ie? Altedezastre vor da r=spuns? Ce se va \ntâmpla \n viitor nu neeste cunoscut [i, de[i \n aceast= chestiune nu exist= opresiune legat= de timp, explor=rile deja au \nceput. |ncep s=se contureze principalele caracteristici ale vizei electronice.

Un lucru este foarte clar: tranzi]ia de la pa[apoartele

52 CRIMINALISTICA