Diversitatea  lumii  vii  

SĂNĂTATE  ŞI  MIŞCARE  

Sfatul  medicului-­‐Ce  este  epilepsia?  

Pizza-­‐sănătoasă  sau  nu?  

JJCURI  &  GLUME  

Ş.aţi  că...  

Revista  de  biologie  a  „Colegiului  economic  ION  GHICA  Târgovişte”    Nr.1  Nov  2014    Preţ:5  lei  

Toate  drepturile  rezervate.  All  right  reserved          .  Copyright    ©    

™

®

Andrada  Dinu  Rubrica:  Locuri  care  trebuie  văzute  

               Gabriela  Ganea                  Rubrica:  SGaţi  că?                                                                            

             Ruxi  Sanda                Rubrica:    Ecos    

Bianca  Ciocan            Rubrica:  Sfatul  medicului  

 Ionut  Sasu          Rubrica:  Diversitatea  lumii  vii  

 Niki  Bondila          Rubrica:    Diversitatea  lumii  vii  

         Andrada  Dragan                Rubrica:  Jocuri                                          

Rubrica:  Suntem  ceea  ce  mâncăm;  

                                                         Luanna  Soare  

Roxi  Stancu  Rubrica:    Sănătate  şi  mişcare  

                                   Teodor  Dumitru                              TEHNOREDACTOR  

2  

                             Prof.  Ciobanu  Nicoleta                                REDACTOR-­‐ŞEF  

•  Suntem ceea ce mâncăm...............pag4

•  Diversitatea lumii vii...................pag5

•  Sănătate şi mişcare...................pag7

•  Sfatul medicului........................pag9

•  Jocuri..................................pag11

•  Ştiaţi că?.............................pag14

•  Locuri care trebuie văzute...........pag15

•  Ecos...................................pag16

CUPRINS:

•  Concurs..........................................pag17  

3  

Suntem  ceea  ce  mâncăm!  

Pizza-­‐sănătoasă  sau  nu?  Fii  moderat  în  orice,  inclusiv  când  vine  vorba  de  mâncare!  

  Un   număr   de   cercetători   americani     de   la  Universitatea  din   Maryland   au   reuşit   recent   să   coacă   o   pizza   ‘sănătoasa’.   Pentru  realizarea  acestui  produs  ei  au  folosit  două  procedee  :  fermentarea  şi  coacerea.  Din  nefericire,  autorii  au  reuşit  să  demonstreze  încă  odată  că   unul   dintre   cele   mai   populare   alimente   nu   este   sănătos.   Pizza  tradiţională  pe  care  oricare  dintre  noi  o  poate  cumpăra  de  la  magazine  sau  din   restaurante  este   compusă   în  principiu  din   făină  albă,  brânză,  ketchup,   rareori   tomate   reale,   mezeluri   (   cârnaţi,   pastrama,   salam,  etc.   )   şi   diferite   topinguri   realizate   din   ulei   vegetal   hidrogenat,   ^p  margarină,   un   ulei   nociv   pentru   inima   şi   vasele   noastre.   În   aceste  condiţii,   pizza   tradiţională   este   prac^c   o   combinaţie   de   carbohidraţi  rafinaţi  şi  grăsimi  procesate.  Făina  albă  este  similară  cu  zahărul,  având  un  impact  puternic  asupra  nivelului  insulinei.  Grăsimile  se  absorb  şi  ele  destul   de   rapid,   iar   nivelele   ridicate   de   insulină   vor   determina  formarea   de   noi   depozite   adipoase,   lucru   ce   determină   in   final  creşterea   în   greutate   şi   obezitate   (   la   un   consum  constant   si   cronic).  Conţinutul   an^oxidant   al   unei   asemenea   pizza   este   aproape   nul,   un  asemenea  produs  fiind  mai  degrabă  un  pericol  pentru   sănătate!  Este  de   fapt   chiar   periculos   să   băgăm   in   capul   oamenilor   iddea   că   un  aliment  nesănătos  este  sănătos.  Nu  vom  face  decât  să  mărim  numărul  obezilor,  diabe^cilor,  hipertensivilor  şi  al  altor  categorii  de  bolnavi.  

4  

Diversitatea  lumii  vii                  Privire  de  ansamblu          Terra  adăposteşte  circa  8,7  milioane  de  specii,  dintre  care  6,5  milioane  trăiesc  pe  uscat,  iar  2,2  milioane  trăiesc  în  mediul  acvaGc,  potrivit  celei  mai  recente  esGmări  oficiale,  considerată  a  fi  cea  mai  precisă  realizată  vreodată,    publicată  in  Statele  Unite  ale  Americii  de  curând.      

     Din  cele  8,7  milioane  de  specii  animale  şi  vegetale,  doar  1,23  

milioane  (14,1%  din  total)  au  fost  până  acum  descoperite,  descrise  

şi  catalogate,  au  precizat  cercetătorii  din  cadrul  

programului  Census  of  Marine  Life,  autorii  acestui  studiu,  publicat  în  revista  ş^inţifică  americană  PLoS  Biology.  

 

   Această  es^mare,  care  rezultă  din  analize  

bazate  pe  cele  mai  recente  tehnici  confirmate  de  taxonomie,  permite  restrângerea  considerabilă  a  cifrelor  

avansate  în  trecut  de  cercetători,  care  variau  de  la  trei  milioane  la  100  de  milioane  de  

specii  vii.  

"Dorinţa  de  a  ş^  câte  specii  trăiesc  pe  Terra  i-­‐a  marcat   pe   cercetători   de  multe   secole   şi   acest  răspuns,   asociat   cu   alte   cercetări   despre  distribuţia  şi  abundenţa  speciilor,  este  deosebit  de   important,   deoarece   ac^vităţile   umane   şi  impactul   lor  accelerează   ritmul  de  ex^ncţie",  a  declarat  Camilo  Mora,  profesor  la  Universitatea  Hawaii   şi   la  Universitatea  Dalhousie,  din  oraşul  canadian  Halifax,  principalul  autor  al  studiului.  

5  

Acest  lucru  înseamnă  că  UICN,  considerata  o  referinţă   în   domeniul   supravegherii  speciilor,   a   monitorizat   mai   puţin   de   un  procent  din  totalul  speciilor  de  pe  planetă.  

Mora   considera   că   "un   număr   mare   de  specii   ar   putea   să   dispară   chiar   înainte   ca  noi   să   aflăm   despre   existenţa   lor,   despre  funcţia   lor   unică   în   ecosistem   şi   despre  contribuţia   lor   potenţiala   la   ameliorarea  bunăstăriiumane".   Actualizarea   recentă   a  "Listei   Roşii"   alcătuite   de   UICN   (Union  Interna^onale   pour   la   Conserva^on   de   la  Nature)   confirmă   existenţa   a   59.508   specii  supravegheate,   dintre   care   19.625   sunt  ameninţate   cu   dispariţia,   a   adăgat   Boris  Worn  de  la  Universitatea  Dalhousie,  coautor  al  studiului.  

Cercetătorii   es.mează   la   7,77   milioane  numărul   total   al   speciilor   animale,   dintre  care  953.434  au   fost  descrise   si   clasificate.  Există   şi   298.000  de   specii   vegetale,  dintre  care  215.644  au  fost  catalogate.  

Pe   Terra   mai   exista   611.000   de   specii   de  ciuperci  si  mucegaiuri,  dintre  care  43.271  au  făcut  obiectul  unei  clasificări.  Cercetătorii  au  es^mat,   totodată,   la   36.400   numărul  specii lor   de   protozoare,   organisme  unice lu lare   înzestrate   cu   anumite  comportamente   animale,   cum   ar   fi  mişcarea.  Până  în  prezent  au  fost  clasificate  doar  8.118  asqel  de  specii.  Savanţii   consideră   că   planeta   noastră  adăposteşte   şi   27.500   de   specii   de   alge,  diatomee  (alge  unicelulare)  şi  mucegaiuri  de  apă.   Dintre   acestea,   doar   13.033   au   fost  iden^ficate  şi  catalogate.   6  

Felicitări  dacă  faci  cu  regularitate  ac^vitate  fizică,  însa  daca  nu  faci  atât  cât  e  nevoie  să  ş^i  că  nu  eş^  singurul.  Mai  bine  de  jumătate  din  oameni  nu  fac  atâta  mişcare  cât  este  recomandat.  

Dacă  nu  eş^  suficient  de  ac^v  pe  cât  ar  trebui  să  fii,  reflectează  puţin  asupra  lucrurilor.  Poate  pur  şi  simplu  ţi-­‐a  intrat  în  obişnuinţă  să  mergi  cu  maşina  sau  autobuzul  chiar  dacă  nu  mergi  prea  departe.  În  ^mpul  liber  poate  eş^  prea  tentat  să  stai  în  faţa  televizorului  sau  a  calculatorului  decât  să  te  angajezi  într-­‐o  ac^vitate  mai  solicitantă.  Este  la  îndemână  să  te  aglomerezi  cu  probleme  sau  să  te  declari  obosit  şi  să  hotărăş^  să  laşi  deoparte  plimbarea  sau  mersul  pe  bicicletă.  Dar  când  te  gândeş^  la  gravitatea  problemelor  pe  care  le  generează  lipsa  de  ac^vitate  sănătăţii  tale  –  şi  sa^sfacţiile  foarte  mari  ale  ac^vităţii  fizice  regulate  –  s-­‐ar  putea  să-­‐ţi  reconsideri  poziţia...  

Ce  înseamnă  ac^vitate  fizică  regulată?  Pentru  prevenirea  afecţiunilor  inimii,  adulţii  au  nevoie  de  aproxima^v  30  de  minute  de  ac^vitate  moderată  zilnică.  Asqel,  scad  şansele  unui  atac  de  cord,  tensiune  arteriala  crescută,  dar  şi  de  cancer  de  colon,    diabet  şi  alte    probleme    medicale.  

Dacă   te   străduieş^   să-­‐ţi   controlezi  greutatea,   adică   să   previi   creşterea  graduala   în   greutate,   încearca   să   te  angajezi   în   ac^vităţi   de   intensitate  moderată  susţinută  ^mp  de  60  de  minute  în  majoritatea   zielelor  din   săptămână.   În  acelaşi   ^mp   păstrează   un   control   al  caloriilor.   Hrăneşte-­‐te   doar   cât   să-­‐ţi  menţii   greutatea.   Cei   care   încearcă   să  “dea   jos”   din   greutate   trebuie   să   facă  zilnic   60-­‐90   de   minute   de   ac^vitate   de  intensitate   moderată   fară   să   ingereze  extra   calorii.   Sunt   diferite   ac^vităţi   pe  care   le  poţi   integra   în   ru^na  zilnică  şi  pe  care   le   poţi   ajusta   în   funcţie   de   ^mpul  disponibil.  

7  

Ce  ai  de  câşGgat  dacă  faci  regulat  acGvităţi  fizice?  Este  greu  de  imaginat  o  prac^că  simplă  cu  beneficii  mai  mari  pentru  sănătate  decât  ac^vitatea  fizică  făcută  cu  regularitate.  Pe  lângă  protejarea  în  multe  feluri  a  inimii,  să  fii  ac(v:  -­‐  îţi  întăreşte  plămânii  şi  îi  ajută  să  lucreze  mai  eficient  -­‐  îţi  tonifică  şi  îţi  întăreşte  muşchii  -­‐  îţi  dă  rezistenţă  -­‐  îţi  păstrează  ar^culaţiile  într-­‐o  stare  bună  -­‐  îţi  îmbunătăţeşte  echilibrul  -­‐  înce^neşte  procesul  de  pierdere  a  calciului  din  oase  -­‐  te  poate  ajuta  să  previi  cancerul  la  sân,  la  uter  sau  colon  De  asemenea  îţi  schimbă  starea  de  spirit:  -­‐  îţi  dă  mai  multă  energie  -­‐  te  ajută  să  te  relaxezi  şi  să  ges^onezi  mai  bine  stresul  -­‐  îţi  creşte  încrederea  în  ^ne  -­‐  te  ajută  să  adormi  mai  repede  şi  să  dormi  profund  -­‐  îţi  dă  posibilitatea  să  petreci  ^mp  cu  prietenii  sau  familia  

Ce  presupune  forma  fizică?  1.  supleţea  ar^culaţiilor  2.  forţa  şi  rezistenţa  muşhilor  3.  coordonarea  şi  abilitatea  mişcărilor  4.  postura  şi  aliniamentul  corect  5.  capacitatea  de  efort  

Tipuri  de  acGvitate  fizică  Ac^vitatea  aerobică  –  orice  ^p  de  ac^vitate  care  implica  folosirea  grupelor  mari  de  muşchi  şi  cere  organismului   să   folosească   mai   mult   oxigen  decât   în   starea   de   repaus.   Ac^vitatea   aerobică  este  ^pul  de  mişcare  de  care  beneficiază  cel  mai  mult   inima.   Exemple   de   ac^vitate   aerobică:  mersul   vioi   pe   jos,   jogging-­‐ul   şi   mersul   pe  bicicletă.  Antrenamentul  pentru   forţă   te  ajută  să   întăreş^  şi   să-­‐ţi   tonifici   muşchii   şi   oasele,   să-­‐ţi  îmbunătăţes^   echilibrul   şi   coordonarea  mişcărilor.   Exemple   de   exerciţii   de   forţă   sunt:  flotările,  genuflexiunile,  tracţiunile  la  bară.  Exerciţiile   de   flexibilitate   ajută   la   în^nderea   şi  alungirea   muşchilor.   Aceste   ac^vităţi   ajută   la  îmbunătăţirea   mobilităţii   ar^culaţiilor   şi   a  supleţii   muşchilor   prevenind   accidentările.   Un  exemplu   de   mişcare   de   stretching   este  încercarea   de   a^nge   cu   degetele   podeaua   prin  aplecare  ţinând  genunchii  în^nşi.  

NU  UITA  să  consumi    FRUCTE  ŞI  LEGUME!!!  

8  

                         Epilepsia  este  o  dereglare  a  sistemului  electric  al  creierului.  Impusurile  electrice  anormale  cauzează  schimbări  scurte  ale  mişcării,  comportamentului,  senzaţiei  sau  stării  de   conş^inţă.   Aceste   întreruperi,   numite   convulsi   pot   dura   de   la   câteva   secunde   la  câteva  minute.  Persoanele  care  au  avut  două  sau  mai  multe  convulsii  sunt  considerate  c ă   a u  epilepsie:  boală  nervoasă  manifestată  prin  accese  de  convulsii  și  pierderea  cunoș^nței  .                              Simptomele  epilepsiei                              Se  ş^e  că  epilepsia  cauzează  convulsii.  Însă  convulsiile  pot  declanşa  o  gamă  variată  de  simptome,  asqel  că  acestea  sunt  împărţite  în  mai  multe  ^puri,   în  funcţie  de  cum  este  afectat  creierul.  Fiecare  ^p  are  un  set  dis^nct  de  simptome.                              Cauzele  epilepsiei                              Epilepsia  poate  rezulta  din  orice  care  întrerupe  circuitarea  naturală  a  creierului,  cum  ar  fi:  •  accidentarea  gravă  a  creierului  •  infecţie  sau  boală  cerebrală  •  comoţie  cerebrală  •  deprivarea  de  oxigen                              La  aproape  două  treimi  din  persoanele  cu  epilepsie,  nu  este  iden^ficată  o  cauză  clară.                                  Epilepsia  la  copii                                  Copiii  diagnos^caţi  cu  epilepsie  se  pot  vindeca  de  această  afecţiune  în  câtţiva  ani.  Între  ^mp,  mulţi  copii  pot  preveni  convulsiile  prin  administrarea  regulată  de  medicamente.  Dacă  acestea  nu  reuşesc  să  ţină  sub  control  convulsiile,  trebuie  luate  în  considerare  alte  precauţii.  O  persoană  specializată  poate  ajuta  copilul  cu  epilepsie  să  par^cipe  în  siguranţă  la  majoritatea  ac^vităţilor.                                  Complicaţiile  epilepsiei                                  Majoritatea  persoanelor  cu  epilepsie  au  o  viaţă  normală  şi  rareori  suferă  accidente  în  urma  convulsiilor.  Pacienţii  care  au  tendinţa  de  a  se  prăbuşi  în  ^mpul  convulsiilor  au  nevoie  de  o  cască  specială  pentru  a-­‐şi  proteja  capul.  Unele  ^puri  de  convulsii  pot  creşte  riscul  de  moarte  subită  inexplicabilă  în  epilepsie  (SUDEP),  însă  sunt  cazuri  foarte  rare.  Cea  mai  bună  cale  de  a  evita  complicaţiile  este  de  a  găsi  un  tratament  care  controlează  convulsiile  şi  de  a-­‐l  urma.        

Ce  este  epilepsia?  

9  

   Precauţii  de  siguranţă  în  caz  de  epilepsie                                Deoarece  convulsiile  deseori  apar  fără  aver^zare,  anumite  ac^vităţi  devin  periculoase  pentru  persoanele  cu  epilepsie,  cum  ar  fi  pierderea  conş^intei  în  ^mp  ce  înoţi  sau  faci  baie.  Acelaşi  lucru  este  valabil  şi  pentru  multe  sporturi  extreme,  cum  este  căţăratul  pe  munte.  

 Tratament:  medicaţie                            Medicamentele  împotriva  convulsiilor  sunt  cel  mai  u^lizat  tratament  pentru  epilepsie.  Dacă  medicaţia  nu  îşi  face  efectul  la  început,  medicul  poate  ajusta  doza  sau  înlocui  medicamentul.  Două  treimi  din  persoanele  cu  epilepsie  scapă  de  convulsii  dacă  îşi  iau  în  mod  regulat  medicamentele.                                                          Tratament:  intervenţie  chirurgicală                                    Pentru  persoanele  care  au  convulsii  parţiale,  uneori  intervenţia  chirugicală  poate  fi  o  cale  de  vindecare.  În  primul  rând,  o  echipă  medicală  trebuie  să  determine  dacă  convulsiile  încep  dintr-­‐o  singură  zonă  a  creierului.  Dacă  acesta  este  cazul,  îndepărtarea  acestei  zone  poate  opri  convulsiile  sau  le  poate  ameliora  pentru  ca  apoi  să  fie  controlate  prin  medicaţie.  Intervenţia  medicală  poate  fi  efectuată  şi  pentru  a  trata  o  afecţiune  medicală  care  cauzează  convulsii,  cum  ar  fi  o  tumoare  pe  creier.  

 Primul  ajutor  în  caz  de  convulsii  Dacă  eş^  în  apropierea  unei  persoane  care  face  o  criză  de  epilepsie,  urmează  aceş^  paşi:    •  cronometează  cât  ţine  o  convulsie  •  îndepărtează  din  imediata  apropiere  obiecte  contondente  sau  dure.  •  Eliberează  zona  gătului  persoanei  în  cauză  de  orice  l-­‐ar  putea  împiedica  să  respire.  •  Întoarce  persoana  pe  o  parte.  •  Pune-­‐i  ceva  moale  sub  cap.  •  Nu  pune  nimic  în  gura  persoanei  respec^ve.  •  Sună  la  112  dacă  convulsia  durează  mai  mult  de  5  minute,  revine  sau  persoana  este  

însărcinată,  rănită  sau  are  diabet.  

 Câini  care  simt  când  are  loc  o  convulsie                              Unii  câini  par  să  simtă  când  o  persoană  urmează  să  aibă  un  episod  de  convulsii,  fiind   un   sistem   de   aver^zare   ^mpurie.   Însă,   sunt   necesare   în   con^nuare   cercetări  înainte   ca   această   modalitate   să   poată   fi   larg   u^lizată.   Între   ^mp,   mulţi   câini   pot   fi  dresaţi  pentru  a  se  comporta  într-­‐un  anumit  mod  în  ^mpul  unei  convulsii.  De  exemplu,  câinele  poate  sta  lângă  persoana  respec^vă  pentru  a  preveni  vreo  accidentare.  În  cazul  unui  copil,  câinele  poate  fi  dresat  să  aver^zeze  părinţii  când  acesta  are  o  convulsie.  

 Cum  să  trăieş.  cu  epilepsia                            Persoanele  cu  epilepsie  se  pot  bucura  pe  deplin  de  viaţa  lor.  Majoritatea  pot  scăpa  de  convulsii  prin  administrarea   regulată  de  medicaţie.  Nu  uitaţi   că  există  multe  resurse  de  a   face   faţă  convulsiilor  necontrolabile.  Un  specialist  poate  ajuta   la   crearea  unor  strategii  pentru  reducerea  impactului  asupra  vieţii  tale.     10  

Treci  la  

următoarea  

pagină  pe  

raspunderea    ta!

 

Eş^  sigur  că  ş^i  să  faci  rebusul?  

AP  

AP  Acordul  Profesorului  

ATENŢIE!!!  Nerecomandat  celor  care  nu  au  simţul    umorului  

J  

J  J  

11  

Games  

Games  J  

Frumuseţi înaripate: Descoperiţi în grilaă(în orice direcţie) numele păsărilor date mai jos. Combinaţi literele rămase , astfel încât să obţineţi denumirea unei specii ocrotite de lege, cu penajul alb negru , piciorele lungi şi ciocul curbat în sus : • Albatros • Barza • Cocor • Cocostârc • Cuc • Pelican • Egretă • Lăstun • Lebădă • Pescăruşi • Stârc • Sturz

JJCURI  &  GLUME  

C   R   A T   S   O C   O C  

E   L   A   S   T   U N S   R  

I   Z   R   U T   S   U O A  

R   C   O C   O R   B   R   T  

O L   E   B   A   D A   T   S  

G C   U C   C   I   R   A   OI   C   S   I   N T   Z   B   OR   E   G R   E   T   A   L   R  

P   E   L   I   C   A   N A   S  

Un  ^p  merge  la  încorporare  în  marină.  În  ^mp  ce  i  se  completau  actele,  este  întrebat:  -­‐  S^ţi  să  înotaţi?  -­‐  Da'  ce,  nu  aveţi  vapoare?  

Viaţa  nu  e  un  basm!  Dacă  iţi  pierzi  pantoful  la  12  noaptea,  probabil  că  eş^  beat...  

Profesorii  au  ameninţat  cu  grevă  generală  pentru  a  li  se  mări  salariile  şi  anunţă  că  nu  vor  mai  veni  la  ore.    Elevii  speră  ca  parlamentarii  să  ramână  indiferenţi.  

12  

J  

J  

J  

J  

J  J  

J  

J  

J  

J  

J  J  

Soția către soț: - O să fiu sinceră cu tine....De când am rămas însărcinată mă tot gândesc că nu mă mai placi pentru că sunt grasă și mi-e frică să nu te combini cu vreo fată mai slăbuță. Tie de ce ţi-e frică ? Soţul : - De urşi!

                   Completează  rebusul  următor  şi  descoperă  cuvântul  din  coloana  AB:  

1. Se găseşte în cutia toracică 2. Formează scheletul 3. Realizează schimbul de gaze respiratorii 4. Pun în mişcare organismul 5. Au forma boabelor de fasole 6. Lichid roşu

13  

                                                         Corpul  uman  este  cu  1cm  mai  înalt  dimineaţa  decât  seara,  datorită  excesului  de  lichid  dintre  discurile  vertebrale.  Discurile  se  comprimă  şi  lichidul  se  scurge  din  cauza  faptului  că  un  om  stă  destul  de  mult  în  picioare  pe  parcursul  unei  zile.          

                                                                                 Muştele  îşi  pot  schimba  direcţia  de  zbor  în  mai  puţin  de  30  de  milisecunde.

Ş.aţi  că...                          Suntem  născuţi  cu  300  de  oase,  dar  murim  cu  doar  206.  Acest  lucru  se  datorează  faptului  că  unele  din  ele  se  "lipesc"  între  ele  

O  persoană  la  două  miliarde  va  trăi  mai  mult  de  116  ani.  

Cameleonul  are  o  limbă  de  două  ori  mai  lungă  decât  lungimea  corpului  său.                                    ...Ţânţarii  au  47  de  dinţi...        În  ^mp  ce  zâmbeş^,  foloseş^  17  muşchi  diferiţi.  Când  te  încrunţi,  foloseş^  43  de  muşchi  diferiţi.                Când  şopârla  cu  coarne  (genul  Phrynosoma)  se  simte  în  pericol,  aceasta  suflă  sânge  prin  ochi  pentru  a  speria  duşmanul.  

         Femela  de  urs  polar  doarme  iarna  cu  puiul  său  sub  zăpadă,  într-­‐un  bârlog  călduros.  

               Ochiul  uman  poate  detecta  mai  multe  nuanţe  de  verde  decât  nuanţe  de  orice  altă  culoare.

     Modelul  dungilor  unei  zebre  este  unic,  la  fel  ca  o  amprentă.  

14  

Locuri  care  trebuie  vizitate  

Cazanele  Dunării  

Cazanele  sunt  un  sector  din  defileul  Dunării  la  trecerea  prin  Munţii  Carpaţi.  Au  o  lungime  de  circa  9  de  km.  În  unele  locuri  Dunărea  se  îngustează  până  la  230  m,  îngreunând  navigaţia.  Fluviul  este  mărginit  de  pereţi  ver^cali,  stâncoşi.  Adâncimi  maxime  de  circa  75  m.  În  sectorul  Cazanelor  viteza  de  scurgere  a  apei  depăşeşte  5  m/s.  Cazanele  Mari  au  o  lungime  de  aproxima^v  4  km,  încadrându-­‐se  între  masivele  Ciucarul  Mare  (pe  teritoriul  României)  și  Veliki  Strbac  (Serbia).  La  baza  peretelui  de  calcar  ce  flanchează  această  porțiune  a  Cazanelor  Mari  există  două  cavități:  peșterile  Gura  Ponicovei  și  Veterani.  Cazanele  Mici  se  în^nd  pe  o  lungime  de  aproxima^v  3  km,  fiind  sunt  poziţionate  între  masivele  Ciucarul  Mic  (România)  și  Mali  Strbac  (Serbia).  Cazanele  Dunării  și  masivele  Ciucarul  Mare  /  Ciucarul  Mic  fac  parte  din  Parcul  Natural  Porțile  de  Fier.  Aproape  de  golful  Mraconia,  se  poate  observa,  săpat  in  stâncă,  chipul  lui  Decebal,  statuia  lui  Decebal  având  dimensiunile  40  m  -­‐  inălțime  și  25  m  -­‐  lățime.  

15  

15  

   ECJS  

REZERVAŢIA  NATURALĂ  CAZANELE  MARI  ŞI  CAZANELE  MICI    -­‐  este  de  ^p  mixt,  având  o  suprafaţă  totală  de  215  ha  şi  este  amplasată  pe  teritoriul  localităţii  Dubova,  între  Valea  Ogradena  şi  Ogaşul  Turcului.  În  această  zonă  Dunărea  străbate  cea  mai  îngustă  şi  mai  grandioasă  zonă  a  Defileului  Dunării,  Cazanele  Dunarii.  

                        Prin  Cazanele  Dunării   se  înţelege   porţ iunea   de   defileu  cuprinsă   între   gurile   de   vărsare   a  râurilor   Plaviseviţa   şi  Ogradena,   fiind  formate   din   două   porţiuni   dis^ncte:  Cazanele   Mari   şi   Cazanele   Mici,  despărţite   între   ele   printr-­‐un   golf  semicircular,  bazinetul  Dubova.  

             Intre  Plaviseviţa  si  bazinetul  Dubova  se  în^nd  pe  o   lungime  de  3,8  km  Cazanele  Mari,   formate  din  masivul   calcaros  Ciucaru  Mare   (   318  m   ),   ai  cărui   pereţi   abrupţi   mărginesc   latura   stângă   a  fluviului   şi   Ş^rbatul   Mare   (   Veliki   Strbac   -­‐   768  m  ),  pe  malul  sârbesc.                  Între  bazinetul  Dubovei  si  Ogradena  se  află  Cazanele  Mici,  cu  o   lungime  de  3,6  km.  Ele  sunt  alcătuite   din   Ciucaru  Mic   (   313  m   )   şi   Ş^rbatul  Mic  (Mali  Strbac  -­‐  626  m)  pe  teritoriul  Serbiei.  Flora  din  zona  Cazanelor  conţine  multe  elemente  submediteraneene   în   amestec   cu   cele   central-­‐europene.   La  baza  peretelui   abrupt   se   întalnesc  arborete   de   fag,   carpiniţa,   mojdrean,   jugastrul  Cazanelor   sau   arţar   trilobat,   alun   turcesc.   În  zonele   cele  mai   însorite   creşte   cerul,   alături   de  stejarul  pufos,  gorunul,  liliacul  sălba^c.  În  zonele  umbrite,   la  numai  120  m  al^tudine,   se  dezvoltă  ^şa  (  taxus  baccata  ),  relict  terţiar    şi  monument  al  naturii.   16  

SUPER  

CONCURS  

Regulile  sunt  simple:  1.  Cumpără  revista  „BIOSPIES”  J  2.  Caută    acest  simbol  in  revistă:  

3.  Vino  cu  revista  şi  zi-­‐ne  răspunsul  la  clasa  a  10a  A  în  termen  de  2  săptămâni  de  la  apariţia  revistei!  1.  Păstrează  revista  pentru  validare!  2.  MULT  SUCCES!!  

PREMIU:  Un  tricou  

personalizat  GEOSPIES  

Tragere  la  sorţi  

Tragere  la  sorţi  

Tragere  la  sorţi  

WINNN  

-­‐simbol  

17  

17  

™

Colegiul  Economic  „ION  GHICA”  Târgovişte  Noiembrie  2014  

Sperăm  că  v-­‐a  plăcut  revista  şi  că  nu  v-­‐am  plic^sit  J  Ne  reîntâlnim  luna    viitoare!    Până  atunci,  multă  ba~ă  la  şcoală!