Revista START LPSPNT nr. 1 2014

Anul I, nr. 1, iunie 2014 - Revista semestrială a Liceului cu Program Sportiv Piatra Neamț

Din cuprins:- Interviu cu Luminița Huțupan Dinu- LPS Piatra Neamț - campioni și vicecampioni la handbal

Piatra Neamț, str. Dragoș Vodă, nr. 15, tel: 0233.233.605, www.lpspn.ro

START - Revista semestrială a LPS Piatra Neamț 3

START

Startcătre performanță și succes

Majoritatea dintre noi petrecem cel puţin o parte din timpul nostru la serviciu în echipe. Munca în echipă este una dintre activităţile cele mai frumoase şi performante pentru a realiza o idee comună. Este capacitatea de a direcţiona realizările individuale spre obiectivele organizaţionale. Este sursa ce le permite oamenilor obişnuiţi să atingă rezultate neobişnuite. Dorim să continuăm ceea ce AD ASTRA a realizat în 12 ani de editare, prezentând efortul elevilor de la L.P.S. pentru autoevaluare, performanţă, aspiraţii, idealuri, pentru a-şi crea o perspectivă de viitor ce ţine de alegerea şi vocaţia fiecăruia. Animaţi de cuvintele marelui scriitor Seneca, „Non scholae sed vitae discimus” - „Nu pentru şcoală, ci pentru viață învăţăm”, fiecare acumulează după posibilităţile sale, conştient fiind că ceea ce învaţă, învaţă pentru a fi un om de valoare şi nu neapărat unul de succes. Tuturor absolvenţilor le doresc mult succes la examenul de Bacalaureat şi Sfântul Duh să coboare peste ei, să-i lumineze şi să-i călăuzească pe drumul pe care îl vor alege pentru viitor.

Director,Prof. Dan GAVRIL

Editorial Sfârșit de an școlar... Mai picură în clepsidră câteva momente dintr-un șirag amețitor, cu bune și cu rele. Îmi amintesc zâmbind de zilele senine și de realizările minunate, iar norii negri, amenințători și năpraznici, aș vrea să nu fi existat niciodată. Mi-aș dori să pot păstra ceva din tot acest freamăt, să nu se irosească, să nu se uite. Trenul acesta, în care, ca și dascăli, ne urcăm mereu încrezători, a gonit prin stații numeroase, purtând cu el visuri semețe, gânduri infăptuite și, uneori, resemnări nedorite. Toate, puse cu drag în slujba călătorilor-ucenici cărora dorim să le netezim calea spre cunoașterea vie, adevarată și fără sfărșit. Împărtășim ce simțim, transmitem ce cunoaștem, nădăjduind că ceea ce construim ne reprezintă și ne duce numele mai departe. Ne întâlnim cu mirarea și curiozitatea întruchipate în creaturi cu fruntea senină și trupul zvelt ce ne însoțesc în această călătorie de dragul sportului, sperând că-și vor realiza cândva visul suprem. Un vis îndrăzneț este și această revistă cu nume hotărât și vivace. START către eternitate, START împreună, START pentru noi și despre noi. Cu entuziasm și firesc, așa cum suntem și cum ne dorim să rămânem.

Redactor șef,Prof. Loredana MITREA


PROFIL DE CAMPION

- Putea reveni Oltchimul în finala Champions League, cu tine în poartă?- Nu vreau să spun nimic. Mi-am dorit, însă, enorm să ajut echipa și am făcut tot posibilul pentru a reuși, dar, din păcate, Oltchimul s-a desființat, așa cum oameni ce numai au crezut că se pricep la handbal, au desființat Fibrexul, când ajunsese pe locul trei.- Regrete?- Marele regret rămâne faptul că n-am putut lua titlul mondial cu România.- Ne-ar trebui un antrenor ca Trefilov, tehnicianul naționalei Rusiei, care cere time-out și când conduce Rusia la 20 de goluri diferență și le spune jucătoarelor: ”Muncește”?- Nu. Antrenori avem, eu cred că ne trebuie voință, determinare. Niciodată nu e timpul pierdut. Am fost atât de aproape de titlul mondial… Mi-a părut foarte rău, știam că nu voi mai avea ocazia de a fi campioană a lumii cu România. La Beijing, la Olimpiada de vară din 2008, am sperat până în ultima

clipă că vom câștiga o medalie și că steagul României va fi pe podiumul de premiere. Am suferit enorm că ne-am întors cu mâna goală.- Ai slăbit… și, privind la unele fotografii de-ale tale, am constatat că ai un farmec aparte. Nu te-ai gîndit să te apuci de modeling? Serios…- Vrei sa-ți închid telefonul? Să mă pună nu știu ce impresar la slăbit? Să mă vezi ca Burlăcița (râde) … pe nu știu ce vas… Nu, tăticule! Locul meu este în poartă. E adevărat că arătam bine și când aveam peste 90 de kilograme… din cauza masei musculare.- Ai jucat deja în campionat, cu Neptun Constanța, la vârsta de 40 de ani. Ați învins atunci și am citit că ai avut șase intervenții reușite. E mult? E puțin?- Important este că am învins cu 34-22 și că m-am reacomodat între buturi, chiar dacă aveam 40 de ani. Cred că nici nu m-aș imagina altfel decât lângă familia mea, lângă fetița Ștefania și în poartă. Apărând, sau

LUMINIȚA

”Handbalul nu va muri în Piatra Neamț”Luminița Huțupan Dinu, declarată la sfîrșitul anului 2011 ”Cel mai bun portar al lumii”, în

accepțiunea generală a iubitorilor handbalului de pe planetă, nu se poate despărți de marea ei dragoste, handbalul. Luminița Huțupan Dinu a vrut să bată recordul lui Alexandru Buligan care, la 42 de ani, a fost socotit cel mai longeviv portar din handbalul românesc și a reintrat în poartă, la vârsta de 40 de ani. Poate, dacă Oltchimul nu s-ar fi desființat, ar fi revenit în poarta HCF-ului din Piatra Neamț. De ce? Luminița ne dă asigurări că handbalul nu va muri în Piatra Neamț.

HUȚUPANDINU

PROFIL DE CAMPION


antrenând.- Ai revenit atunci și în Liga Campionilor. Oltchimul învinsese în deplasare cu 31-25 pe Krim Ljubljana.- Ei… așa sunteți voi, ziariștii… Mai și exagerați. A fost un meci bun. Echipa a jucat și ne-am dorit victoria. A fost un meci spectaculos. Au condus și ele, dar ne-am revenit exact când trebuia.- Te-au aplaudat și spectatorii din Ljubljana. Ce zici de asta?- Păi, cum altfel, când le-am fost înger salvator în poartă ani la rând?! Am câștigat două trofee ale Ligii Campionilor, cu Krim.- Te-ai ferit de declarații până acum. De ce?- Prefer să joc și să antrenez. Nu vreau să se scrie despre mine decât că mi-am făcut datoria. Nu vreau să se vorbească despre mine decât la sport. Nu la mondenități

sau să mă văd mai știu eu pe unde. Le port un respect deosebit antrenorilor mei, de la Piatra Neamț, doamnei Ciocârlan și domnului Dan Valentin, cei care m-au format și m-au educat în spiritul sportului. Nu vreau să mă fac de râs. Nici eu și nici pe ei.- Un gând pentru cititorii revistei Liceului cu Program Sportiv din Piatra Neamț?- Le doresc toate cele bune și să vină la meciuri, să joace, sau să încurajeze echipa. Eu nu uit niciodată de unde am plecat. Handbalul nu va muri niciodată la Piatra Neamț! Aveți în sfârșit o sală frumoasă. Să auzim de bine!

Cristi SOROCEANU

PROFIL DE CAMPION PROFIL DE CAMPION


Palmaresul Luminiței Huțupan Dinu:• A câștigat de trei ori Liga Campionilor (2001, 2002, 2003)• A câștigat Cupa Cupelor cu Oltchim Râmnicu Vâlcea (2007)• A câștigat de trei ori Supercupa Europei (2003, 2004, 2007)• A triumfat de 5 ori în campionatul național cu Oltchim• A câștigat de 6 ori campionatul din Slovenia cu Krim Liublijana• A câștigat de 4 ori Cupa României• A câștigat de 6 ori Cupa Sloveniei• A câștigat Supercupa României• Cel mai bun portar la Campionatul European din 2000 și la Campionatul Mondial din 2005• Locul doi la Campionatul Mondial din 2005 alături de naționala României• A fost aleasă în echipa lumii în anul 1999, alături de Cristina Vărzaru și Carmen Amariei. România obținea calificarea la Olimpiada de la Sidney după 24 de ani de absență (antrenor Bogdan Macovei)• A bifat 12 goluri în campionat pentru Oltchim și Krim, plus 10 reușite pentru naționala României• A îmbrăcat de 199 de ori tricoul primei reprezentative a României• A bifat două prezențe la Jocurile Olimpice (Sidney 2000 și Beijing 2008)• A evoluat de-a lungul carierei la Relon Săvinești (1987-1998), Oltchim (1998-2000/ 2006-2009), Krim Liublijana (2001-2002/ 2003-2006), Kometal Skopje (2002).

PROFIL DE CAMPION


Nu mă consider un elev special, dar am avut șansa de a participa la olimpiadă

încă din clasa a-X-a, la un obiect foarte important și îndrăgit de mine (Pregătire sportivă teoretică), ba chiar să ajung la faza finală, unde, spre încântarea mea am obținut locul al-II-lea, cu media 9,75. În acel an am avut emoții foarte mari pentru că nu eram obișnuită cu starea de concurs, dar ceea ce am obținut atunci m-a determinat să continuu. În clasa a-XI-a, iată-mă din nou la olimpiadă sub același rol și la aceeași fază națională. Țin să menționez că implicarea mea nu a fost totală atunci și nu am reușit să obțin decât mențiune, deși aș fi putut mult mai mult. Am fost puțin dezamăgită de rezultatul obținut și chiar mă gândeam să nu mai particip. Numai că familia mea m-a susținut, m-a încurajat și m-a determinat să merg din nou, din rațiuni obiective și anume: bursa de la facultate și faptul că aș fi intrat la orice facultate aș fi dorit fără examen. Am început să învăț și să mă autoîncurajez având această motivație: facultatea. Așadar, am revenit și anul acesta pe băncile sălii de examen, la același obiect și la aceeași fază finală. Aveam o motivație puternică și nu puteam să ratez o șansă

unică pentru viitorul meu. Anul acesta Olimpiada Națională de Pregătire Sportivă Teoretică s-a desfășurat la Arad între 8-11 aprilie și a fost mai mult ca o vacanță pentru mine dându-mi ocazia să cunosc orașul, locuitorii, elevi și profesori din toate orașele țării. Anul acesta implicarea mea a fost totală și nici nu mă gândeam să nu mă întorc cu un rezultat bun, căci întotdeauna eu merg pe un principiu: dacă gândești pozitiv, totul va fi bine. Ca la orice examen, rezultatele au fost cele care mi-au creat emoții, iar la afișarea acestora, la o oră târzie, când cineva a strigat pe hol ”s-au afișat rezultatele ”, toți au început să alerge și să se îmbulzească pentru a afla ce au realizat. Pentru mine rezultatul a fost mulțumitor: locul al II-lea. Vă sfătuiesc pe cei care doriți să-mi urmați experiența, să participați la concursurile școlare pentru că veți avea numai de câștigat. Important este să aveți încredere în voi, căci veți realiza ceea ce v-ați propus.

Ioana COBUZ Clasa a XII-a B

O experiență de neuitat OLIMPIADE ȘI CONCURSURI


JURNAL DE BORD

Ultimele două turnee la care am participat ca și componenți ai echipei de handbal

masculin juniori III L.P.S. Piatra Neamț, s-au desfășurat la Iași, respectiv Piatra Neamț. Acestea au avut pentru noi, dincolo de semnificația sportivă, niște momente de neuitat. În turneul de la Iași, interesant a fost că nu s-au prezentat echipele L.P.S. Vaslui și Viitorul Iași. Acesta a fost un lucru bun pentru noi, deoarece ne-am putut odihni mai mult pentru a ne concentra la meciurile mai dificile. În acest turneu, am reușit sa obținem două victorii cu echipele din Roman și Iași. Însă, am pierdut în fața echipei sucevene. Am trecut prin muncă, emoții, nervi, dar și speranță. Turneul organizat de echipa L.P.S. Iași, a fost cel mai distractiv. După victoria asupra echipei din Roman, profesorii noștri,

Răzvan și Adriana Caba, ne-au recompensat lăsându-ne să ne jucăm afară. În după-amiaza primei zile ne-am plimbat pe lângă lac și, în primul parc de joacă pe care l-am zărit, ne-am distrat jucându-ne ,,prinsa”. Jocul ne-a “prins” atât de tare încât ne-am fi dorit să nu se mai termine niciodată. În seara aceleiași zile, am exersat și ,,ascunsa”. Prin păduri, după mașini și blocuri, în locuri incomode, dar favorabile nouă. În ultima seară, a fost foarte frig și am stat în camere, distrându-ne cu mingea de burete. Nu o să credeți, dar tot ce am exersat în joacă, am aplicat și pe teren în timpul meciurilor disputate, iar concluzia e clară: „prinsa” și „ascunsa” ar trebui să facă parte din regulamentul jocului de handbal. Iată că a venit si turneul de acasă. Pentru noi, primul meci a fost cu echipa din Roman. Acest meci trebuia câștigat, dar din păcate, am suferit o înfrângere la diferență

Povestea unei calificări JURNAL DE BORD


de un gol. Ghinion! Trebuia, mai departe, să câștigăm împotriva echipei sucevene, una dintre cele mai puternice. Între meciul cu Roman și cel cu Suceava, a avut loc meciul cu L.P.S. Iași, prin care am redobândit încrederea susținătorilor. Înaintea marelui meci, profesorii noștri ne-au chemat la ei acasă, unde am discutat tactica jocului, iar asta ne-a sporit combativitatea și unitatea. Ca urmare, meciul împotriva Sucevei a fost un real succes, echipa noastră marcând șase goluri în plus. În acel meci, am trăit cele mai mari emoții și, totodată, cel mai fericit moment din acest campionat. Prin această victorie, ne-am calificat la Turneul Semifinal. Toată lumea aflată în sală, s-a bucurat enorm de rezultatul nostru. După meci, profesorul nostru, Caba Răzvan, ne-a răsplătit ducându-ne la pizzerie. Ce ziceți, insistăm la FRH să consemneze și asta în regulament? Ar fi o încununare parafată și cât se poate

de delicioasă a unor competiții muncite din greu.

Alexandru GAVRILUȚRareș NISTOR

Clasa a VIII-a B

JURNAL DE BORD


CONSILIUL ELEVILOR CONSILIUL ELEVILOR

În primul rând, un „consiliu” = o adunare, un colectiv bine organizat şi în acest

context, destinat nu doar tuturor elevilor, ci şi întregii societăţi din care aceştia fac parte şi căreia ar trebui să-i facă cinste. Oricare ar fi componenţa sau normele care îl constituie (amatorii pot avea acces la ghidul de iniţiere pentru membrii Consiliului Elevilor cu informaţii ulterioare), aş rezuma definiţia sa, din propria perspectivă, prin numai 5 calităţi de bază: abilităţi de lider, responsabilitate, spirit de echipă, creativitate, dar mai ales EMPATIE, deoarece echipa care se formează

trebuie sa fie una unită care

să apere drepturile şi să promoveze interesele elevilor, să-i implice pe aceştia în activităţi şi programe social-educaţionale, civice şi culturale, iar acestea nu sunt posibile în fapt fără o anumită identificare afectivă cu cei din jur, fără o dorinţă de afirmare reciprocă sau de comunicare efectivă. Pentru că este o << Voce >>, ea trebuie să aibă răsunet oricând şi pretutindeni, de aceea, Consiliul Elevilor deţine mai multe substructuri ierarhice (principala organizaţie este Consiliul National al Elevilor - CNE), care îşi raportează

fiecare demers pentru educaţie, promovează deplina manifestare a voluntariatului, dar este şi un bun mediator al conflictelor şi problemelor de diferite naturi, care inevitabil apar pe „băncile” şcolii şi în afara lor. În paralel cu CNE, în România activează câte un CRE (Consiliu

Regional), câte un CJE (Consiliu

Judeţean) şi mai multe CŞE-uri (Consilii Şcolare) pentru fiecare

unitate de învăţământ. În ceea ce priveşte Consiliul Judeţean al Elevilor Neamţ, acesta găzduieşte în prezent 33 de membri, preşedinţi sau vicepreşedinţi

Calea către Consiliul Elevilor

Tu ești vocea colegilor tăi!


CONSILIUL ELEVILOR

de consilii şcolare şi se mândreşte şi în acest an cu activităţi ce tind să atragă cât mai mulţi elevi şi profesori consilieri. Dintre activităţile la care au luat parte licee din judeţul Neamţ până în prezent, putem evidenţia: concursurile „Anonimul” (cu secţiuni de poezie, dramă, proză) şi „Elevii nemţeni au talent”, prezentări deosebite de reviste şcolare, constituirea unui Birou de Presă (cu responsabili de partea audio, video, grafică şi online), precum şi unele traininguri cu diferite nuanţe de dezvoltare. Urmează ca pe final de an şcolar să se organizeze şi desfăşoare aşa-numitul „Bal

al balurilor” sub marca piraţilor de această dată, aşa încât, curajoşii şi dornicii de o noapte cu lună plină să acceseze pagina de facebook a CJE Neamţ (pentru că ne-am obişnuit ...), unde vor găsi mai multe detalii. Aaaa! Era să uit! ... Guess Who la proră!

Georgiana ONUPreședinte CȘE LPS Piatra Neamț

Clasa a X-a B


COLȚUL CREATIV

Pe cer, în lumina nehotărâtă a dimineții, încă mai străluceau câteva stele învinețite din puzderia de peste noapte.

Eram pe plajă și ascultam cântecul valurilor. Așteptam nerăbdător răsăritul. Sunetul produs de valuri mă băga în transă și îmi dădea o stare de melancolie. Marea albastra mă invita să înot, însă eu refuzam politicos, spunându-i că aștept să se deschidă porțile zilei odată cu sosirea soarelui, care va ieși cu zâmbetul pe buze. După câteva minute, timp în care am stat întins pe nisipul moale și cu privirea spre largul mării albastre sclipitoare, a sosit marele moment. Soarele era pregătit să apară. Din tărâmul misterios a apărut o rază de lumină, urmată de soarele galben ca o lămâie, rotund ca o minge și strălucitor ca lumina zilei. Marea planetă era prezentă pentru a înghiți stelele și cerul întunecat. Când a ieșit la suprafață, și-a deschis ochii și a privit lumea care îl aștepta cu nerăbdare. Mă simțeam împlinit, deoarece soarele mi-a zâmbit. Razele de soare parcă încercau să mă prind și să mă tragă spre imensul astru înflăcărat, însă nu reușeau. Din păcate, această stare a luat sfârșit în momentul în care razele s-au unit într-un șuvoi de lumină și căldură, iar soarele s-a înălțat pe cerul senin, vesel și biruitor. De tristețe, m-am băgat în apă, lăsându-mă purtat de valuri.

Tiberiu TEODOSIUClasa a VII-a A

MIRAJUL RĂSĂRITULUI

COLȚUL CREATIV


Unii copii ar fi în stare să renunțe oricând la școală. Aceștia ar trebui să se gândească și la acei copii care și-ar dori să învețe, însă nu au posibilități, fiind nevoiți să muncească

alături de părinții lor pentru a-și putea asigura traiul pentru ziua de mâine. Așa este viața lui Matei, un copil sărac ce locuiește într-un cartier de la marginea orasului Piatra Neamț. Acesta are 11 ani și a fost doar 4 ani la școală, înainte ca părinții lui să rămână fără locuri de muncă. Matei lucrează cu ziua pe la vecini

ajutându-i pe aceștia la treburile gospodărești. Cu puținul pe care îl câștigă, băiatul își ajută părinții pentru a putea pune o pâine pe

masă. Lui Matei îi place foarte mult să învețe. Dimineața, când merge la muncă privește cu tristețe la copiii ce se

îndreaptă spre școala dorindu-și din adâncul sufletului să facă și el parte din acele grupuri. Pentru a fi în pas cu toți copiii, după programul de muncă, Matei merge la un prieten de-al său care-l ajută la învățătură,

explicându-i încetul cu încetul ce lucrează el la școala, astfel reușind să

țină pasul cu foștii săi colegi. Pe lângă plăcerea de a învăța, Matei mai

are o pasiune. Îi place să joace handbal. Deși nu are un echipament adecvat, acesta face față la antrenamente, ba chiar a ajuns să fie printre cei mai buni din echipă. Văzând perseverența și ambiția lui Matei, antrenorul i-a sugerat băiatului venirea la Liceul cu Program Sportiv unde va avea parte de învațătură și de sport. Dorința copilului de a veni la acest liceu se vedea din sclipirea ochilor, însă, aceasta disparu imediat după ce-și aminti că parinții lui nu și-ar permite ca el să învețe la această școală. Observând tristețea din privirea băiatului, antrenorul l-a întrebat ce se întâmplă. Matei i-a explicat că situația financiară a familiei sale nu îi permite să urmeze cursurile acestei instituții. Antrenorul a decis să-l ajute pe Matei înscriidu-l la Liceul cu Program Sportiv. Cu ajutorul clubului, i-a pus la dispoziție două rânduri de echipament nou, Matei primind tot odată și o bursă socială. Acum Matei este un copil fericit, învață, se antrenează și atunci când are timp liber, merge în curtea vecinilor pentru a-i ajuta. Matei a înțeles că orice zi petrecută la școală, e o zi câștigată, iar orice zi petrecută la antrenament, e o zi… muncită.

Ana Gabriela RUSU Clasa a VII-a B

LECȚIE DE VIAȚĂ

COLȚUL CREATIV


COLȚUL CREATIV

Se apropie vacanţa si toţi copiii se gândesc cu bucurie la lucrurile ce le vor face pe durata verii. Toţi închid ochii şi îşî imaginează cum se va desfăşura mica lor şedere la mare, când se vor trezi dimineaţa si vor merge pe plaja cu nisipul încă rece, căci razele de soare încă nu s-au trezit. Se gândesc si cum vor privi magicul fenomen al răsăritului, unde soarele are ocazia să se revadă cu iubita lui, luna. Acesta încet, încet urcă pe bolta senină a cerului de vară de un albastru înflăcărat. Mingea de foc îşî îndreaptă razele către pământ, oglindindu-se în luciul mării ale cărei valuri încep sa sporească. Pe mal micile scoici aduse din larg de către marea albastră formeaza împreuna cu săgeţile de foc o perdea de cristal ce înconjoară toată plaja, desparţind nisipul auriu de imensa întindere de apă. Pe cerul senin apar stoluri de pescăruşi ce zboară dintr-o parte in alta, călătorind parcă spre nicăieri, spulberând vălul de lumină, transformându-se în mici steluţe sclipitoare. De-alungul plajei se aude sunetul relaxant al valurilor ce este tulburat de muzica teraselor pline si de ţipetele de bucurie ale copiilor. Timpul trece si noaptea nu întârzie să apară cu încă o revedere a celor doi iubiţi, soarele si luna, amândoi bucurându-se de puţinele momente petrecute împreună. Soarele se retrage, lăsând-o pe iubita lui să-şi ia locul în împărăţia stelelor pe cerul de catifea. Deschizând ochii, copiii află că de fapt totul a fost un vis, un vis frumos pe care-l vor trăi în curând.

Ana Gabriela RUSU Clasa a VII-a B

Vis de vacanță

De ce astăzi vântul bate cu asemenea puterearuncând valuri de Frunze prin livezile cu mere.

De ce câinii nu mai latrăcum lătrau odinioară’iar pe drum nu se aude sunetul ca de vioară.

De ce soarele răsarecu o nuanță Maronienori în jurul lui se-adunăde-l cuprind în agonie.

De ce frunza se desprindede-al copacului coroană

covor moale se formeazăfăcând pământului rană.De ce-n zori nu se mai

vedenici o umbră călătoarenici un tunet al furtuniisau vreo urmă de mișcare.

Multe vise spulberate de-ale toamnei adieri

ce treptat ne înzestreazăale inimii tăceri.

Alexandru POPAClasa a XII-a A

Octombrie


• Cum te numeşti, domnule?

• Petru Popescu, poreclit Parpanghel...

• Şi ce lucrezi ?• Prepar peşte prăjit pentru

pescari.• Bine, şi ce anume faci ?• Pun peştele pe plăci, pisez

piper, presar piper peste peşti, potrivesc plăcile pe plită; pentru peştele prăjit pregătesc piure; pun peştele pe platouri; pentru placul pescarilor pun pahare pentru palincă.

• Dar de ce vorbeşti numai cu “P”?

• Poftim ?• De ce vorbeşti numai cu

“P”? • Pot pronunţa pe P perfect

perceptibil.• Ei, asta e acum ! Pun

rămăşag că la întrebările mele vei greşi.

• Primesc provocarea.• Pe cât ?• Pun pariu pe patru poli !• S-a făcut; spune-mi ce-ţi

place să mănânci ?• Pastramă, papricaş,

pârjoale, pui pane, porumbei, piftie piperata, peşte plachie, prefer păstrăvi, potârnichi, papanaş, paparai.

• Şi ce iţi place să bei ?• Pălincă, pinot, pelin,

porto;• Şi la desert ?• Plăcinte, prăjituri,

pişcoturi, pepene, prune, pere, portocale, piersici, papanaşi;

• Dar îngheţata obişnueşti ?

• Puţin; profiterol, parfait;• Spune-mi cum îţi petreci

timpul liber ?• Primăvara prefer

plimbări prin parcuri, pe poteci, prin pădure, prin poiană;

• Dar vara ?• Plajă, pescuiesc.• Şi iarna ?• Prefer patinajul.• Te pomeneşti că poţi să-

mi spui şi o poezie numai cu litera “P”?

• Pot.• Asta nu o mai cred.

Spune-o!• Poezia poetului Petru

Popescu, poreclit Parpanghel

“Prin păduri, peste poiene,Prin pustiuri, peste pietrePăsări, pâlcuri pribegescPărăsindu-şi puii propriiPe pământul părintescPrima pasăre, pilotul,Plescăind puternic pliscul,Plutea privind pământulPajiştea, pădurea, piscul.”• Bine, bine ! Dar nevestei,

când ai plecat de acasă, ce i-ai spus ?

• Paraschivo, plec pripit; pentru prânz presară puţin pătrunjel proaspăt peste peştele prăjit; pa papuşă!

• Văd că am pierdut.• Pardon, pentru pariul

pierdut plăteşti patru poli !!!

• Plătesc.• Pune paralele pe portofel. • Încă o întrebare.• Poftim !...• Ce adresă ai matale ?• Prelungirea Popa

Petrescu, 4, parter, plecănd prin Pângăraţi, peste pod.

De pe Facebook adunate

Povestea literei P:))))

HAZ DE NECAZ

P


MAGISTER DIXIT

Cum şi când începem să minţim?

Încă din copilărie, descoperim că părinţii, colegii, prietenii, pot fi manipulaţi dacă apelăm la mici minciuni care ţin de comportamentul sau de atitudinea noastră. Conform unor cercetări recente1, se pare că minciuna este un mecanism care ţine de supravieţuire şi că s-au evidenţiat chiar anumite zone ale creierului care se activează atunci când spunem o miniciună sau când avem un comportament înşelător. Disimularea face parte din condiţia umană. „Omului i s-a dat o limbă cu care să poată vorbi şi cuvinte cu care să poată să îşi ascundă gândurile.” (Proverb unguresc) Învăţăm foarte devreme să apelăm la minciună. Chiar de când suntem mici. Mai mult, concluziile a două studii recent publicate de Psychological Science spun că, la sugestiile părintilor, copiii de numai trei ani sunt deja în măsură să îşi ascundă dezamagirea în faţa unui cadou urât şi să mulţumească politicos cu surâsul pe buze. Evident aici nu este vina copiilor, ci a părinţilor, care în loc să susţină copiii în a fi sinceri, susţin perpetuarea minciunilor şi dezvoltarea unei personalităţi artificiale - până la urmă aşa este asigurat succesul în societate, prin mici sau mari păcăleli. Şi exact aceşti “mincinoşi în miniatură” îşi vor croi un drum mai bun în viaţă, susţin autorii cercetării de la Universitatea din Oregon. „Minciuna are funcţiile ei normative, ca şi patologia sa. La fel şi adevărul.” Arnold Goldberg Înţelegem de mici că a spune minciuni este un comportament util din punct de vedere social, ne permite să avem relaţii bune cu toată lumea şi, ulterior,

vedem cum societatea chiar încurajează comportamentele mincinoase - prin minciună poţi uneori să obţii posturile cele mai bune pe scara socială. Nu întâmplător copiii cei mai abili în a-şi masca emoţiile s-au dovedit a fi copiii unor părinţi cu tot atâta putere “de control”, diplomaţi şi de succes. Ce înseamnă ’’a minţi’’ ? „A minţi spre folosul tău e o înşelăciune, a minţi spre folosul altcuiva e o fraudă, a minţi pentru a dăuna e calomnie; dintre toate soiurile de minciună, acesta e cel mai josnic. A minţi fără folos, nici pagubă pentru tine sau pentru alţii nu este a minţi: nu e minciună, e ficţiune.” J.J. Rousseau. Minciuna apare dintr-o varietate de motive, unele cu intenţia conştientă, altele fără. A minţi înseamnă, prin definiţie, a înşela, a amăgi, dar nu toate formele de înşelare înseamnă minciună. Limbajul minciunii este de cele mai multe ori complex şi crează confuzii, în funcţie de însăşi natura subiectului. Şi, ştim cu toţii, cam toată lumea minte. Începând de la banala afirmaţie ”Vai, dragă, cât de bine arăţi azi!”, care poate să fie o minciună nevinovată, până la minciuni care au un scop bine definit, pentru atingerea căruia se apelează la invenţii de natură psihologică sau medicală.

A minţi2 • A face afirmaţii care denaturează în mod intenţionat adevărul.• A induce în eroare pe cineva; a înşela. Minciuna • Deprindere de a minţi.• Inşelăciune, vicleşug.

1 Mona Georgescu, Psihanaliza copilului şi adolescentului. Terapii Scurte Cognitiv- Comportamentale2 Dicţionarul explicativ al limbii române,Ed.Univers Enciclopedic,Bucureşti,1998

Minciuna din perspectiva psihologică MAGISTER DIXIT


• Ficţiune, născocire, plăsmuire.• Afirmaţie prin care se denaturează în mod intenţionat adevărul; neadevăr.• Plăsmuire răuvoitoare pusă în circulaţie; scornitură; născocire; ’’Ce-i în mână nu-i minciună’’ - nu te bizui pe promisiuni, ci multumeşte-te cu ce ai în mod sigur. Există mulţi factori care ne influenţează comportamentele şi care pot predispune o persoană să mintă; aşa cum spuneam, toată lumea minte - diferenţa este în frecvenţa, scopul şi gradul în care se minte. De ce unii mint, în situaţii în care adevărul le-ar fi mult mai de folos? Se pare că în situaţii de acest gen, conţinutul minciunii nu este aşa de important ca simplul fapt de a minţi. Există minciuni ocazionale, la care cu toţii apelăm, mai mult sau mai puţin conştienti şi, de asemenea, minciuni atât de frecvente, încât duc la un comportament compulsiv care afectează întreaga personalitate – şi aceasta este forma extremă a minciunii, expresia unei patologii

psihologice. Forma extremă a minciunii, cunoscută sub numele de “pseudologie fantastică”, este o tendinţa de a minţi a unor persoane inteligente, care duc la lipsa de atenţie şi care caută să fie protagonistele unei poveşti, pe care ajung să o creadă şi ele. Referitor la aceste persoane, psihologii spun că nu este vorba despre un creier bolnav, ci despre un comportament imatur, ce se poate agrava şi poate ajunge să creeze o viaţă falsă. Mincinosul patologic ajunge să creadă minciunile pe care le spune, ajungându-se, încet dar sigur, la o problemă gravă de personalitate: stima de sine scade treptat, are nevoie de interesul altor persoane, pe care îl câştigă spunând poveşti atractive; când este descoperit, poate chiar să se îmbolnavească din punct de vedere psihic şi mai rău, sau să inventeze alte situaţii, alte personaje, pentru a stârni interesul celor din jur şi a atrage din nou atenţia lor.

Prof. Ramona MITREA

MAGISTER DIXIT


MAGISTER DIXIT MAGISTER DIXIT

9 MAI ROMÂNESC ȘI EUROPEAN

Elevii mei știu că 1 Mai este zi liberă pentru că… este Ziua Internațională

a Muncii. Este sărbătorită ca victorie la baza căreia stau protestele din 1872 a celor aproximativ 100000 de muncitori new-york-ezi și continuate în a doua jumătate a secolului al XIX lea în vederea stabilirii zilei de muncă la 8 ore. Că românii omagiază această zi într-un mod aparte, este o altă discuție. Surpriza, deși n-ar trebui să o percep chiar în acest mod, vine când îi intreb despre semnificația ziei de 9 Mai. Este Ziua Europei, este Ziua Victoriei Aliaților împotriva nazismului (în Europa de Vest este sărbătorită la 8 Mai). Acestea sunt răspunsurile pe care le primesc, mai puțin că este Ziua Independenței de Stat a României. Este drept că declarația a fost făcută la 9 Mai 1877 și cum știrile nu încep cu prezentarea ei și cum ceea ce este european pare să conteze mai mult…A nu se înțelege că nu sunt de acord cu valorile Europei din care facem parte sau că neg importanța instituțiilor sale, dar “Unitate în diversitate” (deviza Uniunii Europene) înseamnă și recunoașterea propriei contribuții la progres. Rememorând evenimentele de acum aproape două secole, trebuie să precizăm că viața politică internațională din perioada de

dinaintea izbucnirii războiului a cunoscut o readucere în prim plan a discuțiilor privind așa-numita „Chestiune Orientală”. Puterile europene au fost obligate să analizeze din nou situația Imperiului Otoman și a națiunilor care încercau să-și câștige independența, având de optat între păstrarea integrității teritoriale a imperiului și reîmpărțirea sferelor de influență în Balcani. În iulie și august 1875 a izbucnit răscoala din Herțegovina, respectiv Bosnia. În aprilie 1876 s-au răsculat bulgarii, iar în iunie, Serbia și Muntenegru declanșau războiul împotriva Imperiului Otoman. În decembrie 1876, noua constituție otomană considera România “provincie privilegiată”, astfel încât era clar faptul că independența nu putea fi obținută decât printr-o


MAGISTER DIXIT

înfrângere militară a Turciei. În condițiile în care Rusia se pregătea de război, românii s-au văzut nevoiți să trateze cu vecinul de la est. La 4/16 aprilie 1877, Mihail Kogălniceanu, ministrul afacerilor externe, semna Convenția militară între Rusia și România prin care se asigura armatei ruse “libera trecere pe teritoriul României și tratamentul rezervat armatelor amice.” Guvernul rus se obliga să respecte “drepturile politice ale statului român astfel cum rezultă din legile anterioare și tratatele existente, precum și să mențină și să apere integritatatea actuală a României.” Parlamentul de la București a ratificat convenția și, la 30 aprilie/12 mai, a declarat război Imperiului Otoman. La 9/21 mai, Mihail Kogălniceanu, în numele guvernului român, a declarat solemn independența României: “Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare. Independența

noastră nu este îndreptată împotiva nimănui, ci are drept obiectiv final dezvoltarea stării morale și materiale a națiunii. Vrem să fim independenți pentru că vrem să trăim cu viața noastră proprie ei.” A doua zi, actul istoric devine lege prin semnarea lui de către Carol I, personalitatea care a influențat destinul României între 1866-1914. Independenta României a fost recunoscută pe plan internațional în cadrul Congresului

de Pace de la Berlin, iunie-iulie 1878, cu unele condiționări, dar, înainte de toate, ea a fost obținută de soldați pe câmpul de luptă, datorită viziunii pe care oamenii politici au avut-o despre parcursul istoric al patriei lor, România. Era epoca în care, pentru toti românii, “soarele răsărea la București.” Acum, soarele răsare și încălzește Europa unită, așa încât pot semna cu mândrie:

Cetățean român și european,Prof. Maria BLAGA


MAGISTER DIXIT

Metodele de predare a limbii franceze

ca limbă străină sunt strâns legate de trăsăturile caracteristice ale elevilor cărora li se adresează. Iar elevii sportivi reprezintă o categorie distinctă. Aceștia, mai mult decât alții, dezvoltă mobilități în cadrul cărora sunt obligați să utilizeze limba străină. De obicei, contextul situațional este cel al sportului, dar o astfel de acțiune solicită un bagaj lingvistic complet, în care să figureze elemente din toate circumstanțele vieții obișnuite. Prin urmare, devine necesară studierea

unui limbaj de specialitate, dar și dezvoltarea unor competențe reale de comunicare prin intermediul cărora subiecții să valorifice cunoștințele teoretice. Dacă se iau în calcul nevoile lingvistice, comunicative și culturale ale subiecților, motivația învățării este mai mare și, bineînțeles, competențele dobândite sunt mai solide. Activitățile sportive fiind o obligație și o necesitate, reprezintă mijlocul ideal prin care cuvântul și gestul se reunesc, facilitând astfel achizițiile lingvistice în limba străină. Ele au, de

asemenea, o puternică dimensiune culturală, numeroase subiecte putând fi abordate la clasă și continuate în spațiul extra-sportiv: dopajul, violența pe stadioane, corupția, umanitarismul, etc. Numai prin aplicarea unei perspective de tip acțional în învățarea limbii franceze le putem oferi elevilor sportivi posibilitatea de a face față situațiilor obișnuite de comunicare, această abordare didactică presupunând, în afara ideii de comunicare, și pe cea a cooperării în limba străină

MAGISTER DIXIT

Metoda acțională în învățarea limbii franceze


MAGISTER DIXIT

în vederea finalizării unei sarcini comune. Reluând idei ale perspectivei comunicative (adaptarea la nevoile lingvistice ale publicului țintă, formarea unei competențe de comunicare inter-individuale, utilizarea documentelor autentice), abordarea acţională în învățarea limbii franceze aduce în plus noțiunea de „sarcină” de îndeplinit în multiplele situații cu care elevul se va confrunta în viața socială. Ea aduce autenticitate prin aceea că presupune nu numai comunicarea cu celălalt, dar și acționarea împreună cu acesta în limba străină. Așadar, profesorul trebuie să-și adapteze strategiile didactice la motivația personală a elevilor săi. Iar modul

cel mai simplu de a o face este să ia în calcul direcția previzibilă a drumului lor în viață. Un asemenea demers trebuie să înceapă cu răspunsul la întrebări precum: - Pot să prevăd domeniile în care vor lucra elevii mei și situațiile în care ei se vor afla?- Dacă da, ce rol vor juca ei în aceste domenii?- Ce cunoștințe aș putea să le ofer care să-și păstreze durabilitatea indiferent de cursul viitor al carierei lor? Pentru a finaliza un astfel de demers, profesorul trebuie să se îndepărteze de manualul tradițional și să abordeze căi nonconvenționale: presă scrisă, televiziune, radio, Internet. De asemenea, se dovedește utilă din când în când,

mutarea orei de limba franceză într-un mediu apropiat de preocupările elevilor, mai precis sala de sport, unde să se desfășoare, cu precădere, activități în echipă. Specificul acestora este concentrarea etapelor și înlănțuirea lor rapidă, astfel încât unei sarcini cu dominantă sportivă să-i urmeze foarte repede și în mod firesc, una cu caracter comunicativ. Spre exemplu, în cadrul unuia dintre jocuri, învingătorul (jucătorul care adună cele mai multe fulare la finalul unei secvențe) trebuie să formuleze, în limba franceză, sancțiuni pentru cei învinși.

Prof. Loredana MITREA


MAGISTER DIXIT

Caracteristica de bază a sportului este competiția, adică întrecerea între

sportivi. Întrecerea sportivă presupune respectarea unor norme, reguli bine precizate, încălcarea lor fiind amendată. „Lupta” sportivă presupune un anumit grad de combativitate din partea celor care se întrec, căci in această „luptă’’, fiecare parte urmărește să câștige, demonstrând că este mai bine pregătită, sub aspectele ce caracterizează sportul respectiv. În aceasta luptă, se manifestă o anumită incisivitate, fără însă a se ajunge la violentarea fizică sau verbală a opozanților. Excitația emoțională firească întrecerii declanșează un plus de energie, care stă la baza manifestărilor sportivului. Acestea (manifestările) pot uneori să depășească limitele regulamentare și să fie violente, agresând adversarul. Sunt numeroase situațiile în care dorința de victorie îi determină pe unii sportivi și chiar antrenori să recurgă la orice mijloace, unele în afara eticii sportive. Supraexcitarea emoțională, elemente de supra-motivație precum și unele particularități temperamentale generează, din păcate, agresivitatea. Aceasta este o tendință distructivă, cu efecte preponderent negative asupra celor împotriva cărora este îndreptată și, în același timp, asupra spiritului moral al sportivului. Comportamentul sportivilor, în general, dar mai ales în competiții este o problemă serioasă care ne pune în atenție necesitatea pregătirii psihologice a sportivilor.

Echivalent al termenului behavior (engl.), comportamentul înseamnă ansamblul reacțiilor adaptative, obiectiv-observabile, pe care un organism prevăzut

cu sistem nervos le execută ca răspuns la stimulii din ambianță care, de asemenea, sunt obiectiv –

observabili. Cu alte cuvinte, comportamentul este

„starea” individului în raport cu factorii

endogeni și exogeni ca urmare a unei

permanente reglări si autoreglări.

În măsura în care fiecare individ va extinde aria înțelegerii propriului

comportament, va reuși să-și asigure un control mai bun asupra reacțiilor sale care, altfel, sunt negândite și automate. În sport, starea „conflictuală” este premisa „confruntării” sportive. Sportivul intră în „conflict” cu timpul, cu distanța și cu ceilalți concurenți. Factorii care influențează

MAGISTER DIXIT

Agresivitatea în sport


comportamentul individual și cel de grup al sportivilor sunt de natura psihică și socială. Dintre aceștia, am identificat ca fiind mai pregnanți, următorii: nevoia de identitate, de manifestare a eu-lui; temperamentul; nevoia de a i se recunoaște valoarea; dorința de a fi recompensat; frustrarea; asumarea (sau nu) a responsabilității faptelor; încrederea (sau nu) în forțele proprii; confortul interior în care intră starea de sănătate și starea psihică de moment; reușita/nereușita in plan profesional; rezultatul sportiv anterior; relația cu coechipierii; relația cu antrenorul și factorii responsabili; experiența anterioara; calificativul pe care il primește din partea media și a publicului; ritualul de „consens”. Spectacolul sportiv, ca orice formă de spectacol, este un fenomen social, este o formă de comunicare în masă. Între spectatori și sportivi se creează o rețea de relații, de a cărei existență ne dăm seama din manifestările tribunei. Relații se creează și între spectatori, uneori existând doua tabere, fiecare dintre ele susținând o echipă. De regulă, în timpul competiției, agresivitatea și violența se exprimă prin limbaj, iar uneori spectatorii nemulțumiți de evoluția sportivilor pe care-i susțin recurg la gesturi violente traduse prin aruncarea de obiecte în teren, huiduind adversarii, ba uneori chiar și propriile simpatii. Mai grave sunt acele situații când spectatorii nemulțumiți de rezultat la sfârșitul meciului îi agresează pe arbitrii, pe sportivii din echipa adversă. Spectacolul sportiv exercită influențe variate asupra tuturor participanților, fiecare cu rolul său. Dacă pentru spectatori competiția este un mod convenabil de a-și ieși din rolul de fiecare zi și a juca „rolul’’ omului eliberat de conveniențe, în cazul celor care fac spectacolul, problema apare diferit, din mai multe unghiuri. Conform teoriei lui Dollard

„frustrarea produce instigarea la diferite tipuri de răspuns, unul dintre aceste putând fi agresivitatea”. În orice grup, anumiți membrii sunt predispuși să fie selecționați ca și surse de model în detrimentul altora. Valoarea funcțională a comportamentelor demonstrate de diferite modele este de o importanță deosebită în determinarea modelelor care vor fi observate cu atenție și a celor care vor fi ignorate. Oamenii de știință care sunt preocupați de scăderea și controlul agresivității își pun întrebarea dacă o societate își poate diminua „fondul’ de energie agresivă prin abaterea ei spre canale care nu ar fi periculoase cum ar fi concursurile sportive. În ultima perioadă, autorii și-au exprimat îngrijorarea că, în anumite circumstanțe sportul poate scăpa de sub control, exacerbând atât impulsurile agresive ale sportivilor cât și ale spectatorilor, tensiunea internațională, reaua voință și ostilitatea. Daca există un „fond’ de energie agresivă reținută, sporturile reprezintă o contrapondere sau o supapă de siguranță, pentru că cele mai multe competiții sportive se desfășoară în pace, iar cei care pierd nu au de obicei resentimente față de învingători. Competițiile internaționale, dacă sunt abordate doar ca și sporturi, într-un spirit de fair-play, pot contribui la întărirea bunăvoinței și amabilității internaționale, dar competițiile sportive, ca și religiile și comerțul, sunt neutre din punct de vedere politic, și nu conduc în mod necesar la pace, în mod special dacă guvernele, mișcările ideologice, organizațiile politice, sau partizanii politicilor de natură etnica încearcă să le exploateze pentru scopurile lor. Pentru a conclude, nu putem spune cu siguranță dacă sporturile atenuează sau stimulează agresiunea în indivizi și între națiuni.

Prof. Rareș GAVRIL PAVĂL

MAGISTER DIXIT


O nouă generație de handbaliste la C.S.S. Piatra Neamț Minihandbal 2014

Cupa Primăverii – Aprilie 2014 În anul școlar 2013 – 2014 am declanșat o amplă acțiune de vizitare a unităților școlare gimnaziale din municipiul Piatra Neamț, în vederea selecționării și formării unei grupe de 18 fetițe de clasa a III-a la minihandbal feminin. Adaptându-mă la noile generații de copii, respectiv la ultimele tendințe în selecție, ale cluburilor private in special, având contact permanent si neîntrerupt cu noutățile pe plan internațional, în vederea alcătuirii acestor centre de copii si juniori, care apar din ce în ce mai mult în România, fiind o concurență reală în plan național și prezent mai mereu la toate nivelurile de competiții din România în handbal si nu numai, am adaptat metodele de selecție standardelor actuale tehnice, tehnologice, dar și sociale, pregătind numeroase materiale tipărite, de la fluturași individuali și până la postere A4 si A3. Am vizitat alături de colega mea, doamna profesoară Savin Andreea, unitățile școlare din Piatra Neamț, ne-am prezentat înainte la conducerile acestor

unități pentru a primi acceptul în vederea realizării scopului anunțat al vizitei noastre, peste tot fiind primiți fără probleme sau piedici majore. Am vizionat orele de educație fizică și sport de la toate aceste unități școlare, am distribuit fluturași promoționali la toți copiii de la clasele a II-a și a III-a, am lipit postere la vedere în toate sălile de sport, cu acordul colegilor noștri, am prezentat oferta clubului sportiv pentru handbal în anul școlar 2013 – 2014. Au venit alături de noi și fetițe de la clasele a I-a și chiar grupa 0, prezența lor alături de noi nu de puține ori descrețindu-ne frunțile și făcându-ne să zâmbim cu „gura până la urechi”, fiind grozav de simpatice si pline de energie. Şi le-am primit cu brațele deschise alături de colegele lor mai mari.Deși ne-am lovit de greutăți, ca la orice început de drum, consider că prin răbdare, calm și înțelegere am reușit să ne apropiem un nucleu stabil de copii pe care se va fonda viitoarea grupă – echipă de handbal feminin. Apropierea unor caractere care până acum nu au cunoscut decât colectivul clasei lor

MAGISTER DIXIT


la școală, îmbinarea lor într-o activitate cu totul nouă pentru ele, într-o locație nouă, dar mai ales cu persoane noi și străine pentru majoritatea dintre ele, e o provocare pentru noi toți la fiecare întâlnire, fetele fiind mult mai sensibile la schimbări decât băieții. Adevărul este că în ziua de azi, într-o concurență reală cu jocurile video, internetul, balurile si excursiile, programele diverse de televiziune, e de admirat că încă mai întâlnim copii care în loc să doarmă după ce vin de la școală sau să stea cu prietenele prin parcuri ori pe bancă în fața blocului, preferă cu o sinceritate nedisimulată și dezarmantă în același timp să petreacă acel timp liber practicând un sport. Ele fac acest lucru cu străduință, învățând să se ridice atunci când se împiedică unele de altele și aratând „buba” cu lacrimi în ochi. Iar noi, antrenorii, aplecându-ne asupra lor părintește și încurajându-le cu o vorbă bună, explicându-le să nu se dea bătute, să nu renunțe, să devină puternice, viitoare luptătoare, și în sport, dar mai ales în viață.Astfel, am învățat pas cu pas sa ne pregătim o gentuță cu echipament, să avem mereu o sticlă cu apă sau ceai la antrenament – sucurile artificiale sunt interzise cu desăvârșire – să fim atât de pasionate

de handbal, încât sa ne aducem chiar și singure mingea noastră de handbal de acasă, apoi să descoperim la ce folosesc genunchierele sau cotierele, de ce trebuie să avem încălțămintea curată la intrarea in sala de sport, de ce e frumos sa spunem bună ziua la toată lumea, inclusiv personalului de serviciu care păstrează curate vestiarele si sala de sport pentru noi. Au primit toate fetele săptămânal câte o regulă a jocului de handbal, la final adunându-se o cărticică interesantă cu regulile jocului și multe poze. Şi încă mai învățăm o grămadă de lucruri noi și frumoase, prin descoperire.

Am cântat „La Mulți Ani” și am sărbătorit împreună zile de naștere cu bomboane și dulciuri la antrenamente, am participat deja la câteva competiții locale,



care ne ajută să înțelegem de ce e bine, dar mai ales necesar sa fim punctuale, să respectăm un program si o disciplină de grup, care ne arată că întrecerea e utilă și ne motivează să ne dorim mai multe antrenamente pe săptămână, ca sa devenim mai buni, mai competitivi.

Am decis împreună când a sosit momentul potrivit sa jucăm și contra - (dar împreună) - echipelor de băieței, pregătite cu un entuziasm de tânăr absolvent abia ieșit de pe băncile facultății, de către domnul profesor Şerpe Dumitru, astfel consfințind vinerea ca fiind ziua când fetițele au un țel comun….să învingă echipa de băieței. Care de altfel sunt colegii de la școală. Şi ce meciuri se mai încing, ce concurență și ce întrecere între ei…. Din păcate, avem și fete care renunță sub scuza că au multe teme

de pregătit, se apropie zilele de teste naționale pentru copii, au timp puțin, etc. Nimic nou pentru noi, cei ce le pregătim, dar imediat colegele lor de la școală se apără și spun ca au la fel de mult și ele de învățat și totuși nu vor renunța la handbal, ca altele. Un motiv în plus să le admir și să le respect decizia de a continua alături de noi.Dacă e să tragem o linie acum, după 8 luni de la momentul când au început handbalul la clubul nostru, putem sa ne mândrim cu un caiet de grupă care cuprinde nu mai puțin de 40 de copii, ce se pregătesc la sala de sport Obor din Dărmănești, dar și la sala de sport a Şcolii Nicu Albu din Precista, ajutați de conducerile celor două unități care ne-au fost alături de fiecare dată și ne-au sprijinit în demersurile noastre, dar și Direcția de Sport și Tineret, prin domnul Paisa Gheorghe. Vă mulțumim, domnule director Dan Gavril și doamnă directoare Romița Ţiglea - Lupașcu. A contat să știm că vă

avem aproape de noi și de copii în sălile de sport. Deja am desfășurat în luna octombrie 2013 Memorialul „Ovidiu Țoc”, în luna decembrie 2013 „Cupa Moș Crăciun” și în luna aprilie 2014 „Cupa Primăverii - Iepurașul de Paște” – în Săptămâna Şcoala Altfel. De la fiecare competiție am avut grijă ca nici un copil să nu plece fără dulciuri, sucuri, premii, diplome, dar mai ales amintiri frumoase. Surprinse în aceste imagini. Suntem convinși că vom mai auzi de aceste fetițe în viitor, numele lor devenind aplaudate și pronunțate de mulți oameni. Şi pe această cale, le dorim succes si putere de muncă.

Prof. Kinetoterapeut ȚOC Ovidiu Jr.

MAGISTER DIXIT


MAGISTER DIXIT

UMBRE & LUMINIEXPOZIŢIE DE DESENE LA L.P.S.

Deseori am întâlnit elevi plictisiţi şi lipsiţi de entuziasm când venea vorba de a desena ceva în timpul orei de educaţie plastică şi am încercat să îi observ ca să pot identifica şi înţelege ce anume generează o asemenea atitudine delăsatoare. Mulţi nu înţeleg de ce ar trebui ei să deseneze pentru că nu au venit la acest liceu să devină artişti, ci sportivi. Unii afirmă ca nu au talent sau nu le place să deseneze, iar alţii consideră că acţiunea de a desena este specifică copilariei şi că ei, adolescenţi care se îndreaptă vertiginos spre maturitate, au depăşit cu mult acest stadiu. Oricare ar fi explicaţiile venite de la ei, unii opun rezistenţă chiar dacă apare riscul de a lua o nota mai mică. Am obsevat că nu simt plăcerea de a desena deoarece nu reuşesc să obţină un rezultat satisfăcator, atrăgând după sine şi râsul defăimător al unor colegi, situaţie care determină treptat scăderea stimei de sine şi dorinţa de a evita repetarea experienţei neplăcute. Dar dacă coordonez cumva activitatea elevilor în aşa fel încât ei să obţină un rezultat pozitiv ar putea deveni poate mândri de rezultat şi chiar ar dori să împărtăşească şi altora reuşita lor.

Astfel, am încercat să văd în ce măsură o serie de exerciții etapizate pot influența rezultatul practic al elevilor, chiar dacă aceștia nu aparțin unui liceu cu profil vocational artistic.

MAGISTER DIXIT



Am folosit câteva imagini dintr-un vestit curs de desen de la sfârşitul secolului XIX, realizat de Charles Bargue în colaborare cu Jean Léon Gérôme.

Rezultatele obţinute de către elevii claselor a IX-a şi a X-a au fost peste aşteptările tuturor celor implicaţi, stârnind deopotrivă uimirea şi aprecierea altor elevi, în urma vizionării expoziţiei din holul liceului.


Exerciţii similare am facut și cu elevi din clase de a IX-a și a X-a de la Colegiul Național de Informatică, rezultatele fiind deosebite, ceea ce mi-a dovedit încă o dată că, indiferent de profilul urmat, de prezența mai mult sau mai puțin a vestitului “talent”, rezultatele sunt performante daca elevul acceptă și urmează îndrumările primite. Până la urmă cel mai important aspect nu este perfecțiunea rezultatului, ci curajul de a accepta o asemenea provocare și eforturile lor de a ințelege problemele implicate, de a gasi soluții și de a duce până la capăt proiectul inceput, chiar dacă apare frica de a greși sau dorința de a renunța. Profesor Educatie Plastica, Nicu LUCA

MAGISTER DIXIT


VICECAMPIONII

VICECAMPIONII

LA HANDBAL

ROMÂNIEI

VICECAMPIONII


La Piatra Neamț avem un tablou aproape complet al unei pasiuni, numită

HANDBAL, cultivată cu grijă de generația fraților Bursuc, de Costică Rusu, Adrian Pitaru, Leonard Bibirig, Dumitru Samson, sau ”Pufi” Căescu, care au transmis mai departe pofta lor de victorie. Dacă în trecut era o platformă chimică la Săvinești, ce sponsoriza echipa, abonată, parcă, la titlul de vicecampioană națională, în tribune, cu genunchii la piept și pumnii strânși pentru FibrexNylon, a crescut o generație nouă de handbaliști, care acum vor să se aboneze an de an la finalele campionatului național de juniori, iar pentru asta sunt dipuși să lupte, până și contra mentalităților din Federația Română de Handbal. Pentru echipele soților Rita și Stelian Bursuc, spre exemplu, au fost 6 titluri naționale și 2 de vicecampioană a României în ultimii 10 ani, toate cucerite pe terenuri străine. În absența unor sponsori, handbalul masculin respiră în Piatra Neamț nu datorită promisiunilor făcute de Cristian Gațu, la inaugurarea Sălii Polivelente de pe Calea Romanului, nu datorită politicienilor, ci datorită unor profesori consacrați la nivel național, ce activează la Liceul cu Program Sportiv din Piatra Neamț. N-au protestat în fața Prefecturii, când salariile le-au fost tăiate nejustificat, deși au avut performanțe,

ci și-au văzut de antrenamente și jocuri. Pas cu pas, către marea finală Anul acesta juniorii I au strâns din dinți și, cu politica pașilor mărunți, au parcurs fiecare treaptă până în în ultimul act al competiției: finala. Chiar dacă au pierdut la Brașov, cu 21-30, în fața unui club de juniori profesionist, privat, Extrem Baia Mare, care își permite să transfere din țară tot ce are mai bun handbalul juvenil, performerii LPS Piatra Neamț au reușit să lupte până și contra arbitrilor. Spre lauda lor, handbaliștii au reușit să nu țină seama de multe inconveniente, mutându-și pregătirea în săli pe care nimeni nu vrea să le dea în folosință gratuită unor performeri și au ajuns în Piatra Neamț cu titlul de vicecampioană națională, scandând: ”Ole, ole, ole, ola, reprezentăm LPS Piatra și suntem mândri de asta!” Același lot reușea, în urmă cu patru ani, la Cluj, să câștige titlul de campioană națională. Și, poate că ar fi reușit, mulți dintre performeri, să termine junioratul acontându-și un nou titlu, dacă nu ar fi fost șicanați de oficialii FRH, în semifinala jucată cu Rom Cri Brașov, pe care au câștigat-o după lovituri de la 7 metri. Declarația dată de Sorin Toacsen, oficialul FRH, la finalul turneului final de la Brașov, în care mărturisea că regretă faptul

HANDBALIȘTII JUNIORI I AI LPS PIATRA NEAMȚ SUNT VICECAMPIONI

VICECAMPIONII VICECAMPIONII


VICECAMPIONII

că echipa gazdă nu a ajuns în finală, este elocventă în acest sens. Doar Dan Gavril - directorul dLPS Piatra Neamţ, alături de Luminița Ciocârlan, șefa catedrei de handbal, fosta glorie a Fibrexului, Costică Rusu, profesorii Cazacu, rudele și apropiații sportivilor şi-au aşteptat cu bucurie vicecampionii la Complexul Unic, locul unde mereu handbalul juvenil din Piatra Neamţ poposeşte cu medaliile făurite de-a lungul anilor. În numele tatălui Liderul handbaliștilor I pietreni este, fără doar și poate, Rareș Bursuc, elev în clasa a XI-a a LPS Piatra Neamț, fiul lui Cristinel Bursuc și nepotul antrenorilor Rita și Stelian Bursuc, ambii foști componenți ai Fibrexului de legendă, care umplea sala Ceahlăul atunci când evolua acasă. În aceste condiții, Rareș Bursuc, sau ”Bițu”, cum îi spun prietenii, nu avea cum să se facă fotbalist. „Niciodată nu s-a pus problema să aleg între handbal şi altceva. Merg la sală dinainte de a învăţa să vorbesc. Handbalul mi-a intrat în sânge”, spune tânărul handbalist. Debutul în competiţii şi l-a făcut însă cu LPS Piatra Neamţ, la turneele de minihandbal, la vârsta de 7 ani, la Festivalul de minihandbal, creația regretatului technician Ovidiu Țoc. Cu un an înainte de terminarea clasei a opta, a început să facă naveta de la Târgu Neamţ, pentru antrenamente, iar la final de gimnaziu s-a mutat cu totul la LPS Piatra

Neamț. Handbalist de de perspectivă, ce are o știință a jocului, peste media jucătorilor de vârsta sa, a fost dorit la Centrul Naţional Olimpic şi de Excelenţă de la Sighişoara. A preferat să rămână acasă, reuşind în acelaşi timp să îşi păstreze calitatea de component al lotului naţional de juniori. „Am considerat că în acest moment sunt pregătit de cel mai bun cuplu de antrenori. Şi nu sunt subiectiv”, a explicat alegerea Rareş Bursuc, care lucrează cu unchii săi, profesorii Rita și Stelian Bursuc. În campionatul actual a visat să fie din nou campion, dar a obținut mențiunea de a se regăsi împreună cu Alexandru Popovici, în cel mai bun șapte al turneului. Alexandru Dedu și Sorin Toacsen, reprezentanții FRH, au aocrdat premiul pentru cel mai

VICECAMPIONII


bun handbalist unui jucător de la Rom Cri Brașov, ca o consolare pentru medaliile de bronz obținute de gazed, semn că la federație nu bate deloc vântul schimbării. Este de trei ori campion naţional şi o dată vicecampion cu echipa LPS Piatra Neamţ. Medaliile la această şcoală de elită din România, sunt ca handbalul în familia Bursuc, fireşti. Vin să completeze munca de peste ani a unor oameni care nu sunt plătiți regește, dar munca lor nu este valorificată mai departe le echipele de seniori. Ultimul exemplu: eliminarea României de către Finlanda. Poate tocmai de aceea, copii precum Rareş Bursuc, care încă mai au orgoliu, vor mult mai mult. Vor să joace finala campionatului, vor glorie, faimă, sinonime cu imposibilul în România handbalistică de astăzi. Crede „din tot sufletul” în şansa handbalului la Piatra Neamţ, dar i-a spus unuia dintre idolii săi, Aron Palmarsson, că speră să fie coechipieri la Kiel, într-o zi. S-au întâlnit cu ocazia meciului jucat de Islanda, la Piatra Neamț contra României, anul trecut. ”Nu-mi vine să cred că se poate organiza un turneu final de campionat la Piatra Neamț. Am impresia, uneori că nu ne mai iubește nimeni, în afară de familie și prieteni”,

mărturisește trist Rareș. Familia Bursuc, în topul antrenorilor din România Profesorul Stelian Bursuc a fost mai rezervat în acest an. A avut mult de muncă atât cu juniorii I , cât și cu juniorii II. Mulți dintre jucători fac antrenamente atât la echipa juniorilor I, cât și la cei mici. Au fost obiective fixate pas cu pas, de la meci la meci, de la turneu la turneu, pentru a nu încărca emoțional juniorii cu speranțe. Stelian Bursuc are experiența anilor trecuți, când titlurile naționale s-au cucerit în urma unor reprize de prelungire. ”Cea mai dramatică a fost cea disputată în 2010 cu Universitatea Transilvania Cluj. Atunci a fost nevoie de patru reprize de prelungiri pentru a ne adjudeca finala şi titlul naţional la juniori III. A urmat finala din 2011, dar atunci au fost doar două reprize, dar şi atunci am evoluat în faţa gazdelor. S-a jucat la Făgăraș, într-o săliţă de aproximativ 400 de locuri, plină-ochi cu susţinători ai echipei gazdă, şi inclusiv primarul oraşului a ţinut să vină la meci pentru a încuraja echipa gazdă”, își amintește Stelian Bursuc. ”Anul ăsta am trăit finala în semifinala jucată contra gazdelor de la Rom Cri Brașov. Am fost lăsaţi la un

VICECAMPIONII VICECAMPIONII


CAMPIONII

moment dat în doar trei jucători de camp și am vrut să cer explicații oficialilor, pentru arbitrajul meciului. N-am vorbit urât și, m-am trezit bruscat. Soția și toată banca de reserve a sărit în jurul meu să mă protejeze. Atunci am știut că nu vom pierde. Din păcate, am simțit că psihic și fizic, băieții dăduseră totul, iar în finală n-au mai putut să atingă vârful de formă de acum patru ani”, își amintește profesorul Stelian Bursuc șicanele gadelor din semifinale. Acesta spune că antrenementele cu grupa mare au început de la vârste fragede, când copii au deprins primele tehnici din handbal. ”Aceasă generaţie a început munca pe când copiii erau în clasa a II-a şi a IV-a. Mai întâi au lucrat cu domnul profesor Costică Rusu, cei născuţi în 1994 sunt crescuţi şi pregătiţi de dânsul. Selecţia este foarte importantă, cu cât o faci mai bine, cu atât rezultatele se văd în timp. La noi, în Piatra Neamţ, un rol important l-a avut şi Festivalul de minihandbal şcolar care se organizează în cadrul Zilelor Oraşului. Prima ediţia a avut loc în 1998 la şcoala nr.3

şi, de 13 ani reuşim să găsim elevi talentaţi care sunt selecţionaţi şi încurajaţi să facă performanţă”, mărturisește tehnicianul pietrean. Stelian Bursuc s-a declarat mulțumit de titlul de vicecampioană națională, obținut în acest an, având în vedere puținii bani, pe care i-a avut la dispoziție, dar și atmosfera ostilă în care a trebuit să joace, la Târgoviște, contra echipei din Moreni, ori la Brașov, contra gazdelor. Dar, poate, tocmai aceste aspecte, de care arbitrii și oficialii FRH nu se pot debarasa, fac medaliile strălucitoare. LOTUL JUNIORILOR I AI LPS PIATRA NEAMȚ: Alexandru Bucătaru, Alexandru Mascan şi Tudor Calistru - portari, Sebastian Stelea, Claudiu Agafiţei, Adrian Călian, Robert Gittinger, Sebastian Soroceanu, Rareş Bursuc, Alexandru Popovici, Cosmin Chirilă, Daniel Todosia, Antonio Pătrunjel, Eduard Dascălu, Mihai Teodorescu şi Vlad Barbălată - jucători de câmp, cu Rita şi Stelian Bursuc pe banca tehnică.

Cristi SOROCEANU

VICECAMPIONII


CAMPIONII

Handbaliștii juniori I ai LPS Piatra Neamț, pregătiți de profesorii Rita și Stelian Bursuc, au cucerit și titlul de campioană la Olimpiada Națională a Sportului Școlar. Competiția, desfășurată la Târgu Mureș, a reunit la start câștigătoarele fazelor regionale din întreaga țară. Același lot, din care nu au mai făcut parte handbaliștii Alecu Popovici, Edi Dascălu, Alexandru Bucătaru și Sebastian Soroceanu, elevi la alte licee din Piatra Neamț, dar cu portarul Cucoș și centrul Cosmin Bibirig, de la juniorii II, cooptați în echipă, au confirmat titlul de vicecampioană a României, cucerit în urmă cu o săptămână la Brașov. În finală, LPS Piatra Neamț a depășit echipa LPS Târgu Jiu, la 11 goluri diferență, scor: 33-22. Interesant este că, LPS Târgu Jiu reușise în faza grupelor să învingă LPS Piatra Neamț, dar, din acel moment, echipa pietreană a jucat din ce în ce mai bine, iar totul a culminat cu victoria din finală, care aduce al doilea titlu în vitrina LPS Piatra Neamț, în decurs de numai o săptămână!

Cristi SOROCEANU

Atmosfera unui turneu final, chiar și acela dintre licee, nu poate fi descrisă în cuvinte.Eu personal mă simțeam mândru reprezentând liceul din care fac parte dar în acelaș timp încercam să mă deconectez de lume și să fiu trup și suflet în teren.

Vlad BARBĂLATĂ, clasa a XI-a B

Ceea ce am trăit la Brașov, respectiv la Târgu Mureș ne-a ajutat să înțelegem ce înseamnă cu adevărat să fim o echipă. Faptul că ne-am încurajat și am trecut împreună peste ratări și momentele mai puțin bune ne-a dat puterea să învingem. Asta înseamnă să dai dovadă de spirit de echipă, să îți încurajezi coechipierul, colegul, prietenul, în cele mai grele momente...atunci când are nevoie de sprijin; de multe ori lucrul acesta salvează un meci.

Rareș BURSUC, clasa a XI-a B

LPS PIATRA NEAMȚ MEDALIE DE AUR LA O.N.S.S.

VICECAMPIONII


DE PE BLOGUL LUI TOMA

“M-am născut la Piatra Neamț cu o lună înainte de revoluție, mi-au pus numele Toma, apoi au trecut câțiva ani și m-am apucat să bat mingea de fotbal. Am terminat cu asta doar fizic, în 2009, căci sufletul o să-mi rămână mereu lângă sportul copilăriei mele. Am descoperit blogging-ul în 2009 și de-atunci am decis să rămân prin preajmă.” Iar START a decis, împreună cu Toma, să vă arate lumea prin ochii acestui fost elev al liceului nostru. Amintiri, întâmplări, oameni și evenimente din viața luiToma, toate vă sunt oferite ca o invitație la lectură și meditație.



Aveam un coleg pe care aproape că-l uram pentru că bătea loviturile libere

mai bine ca mine. Ne antrenam, executam și repetam cot la cot, dar de fiecare el reuşea să pună mingea acolo unde trebuia printr-o execuţie mai curată ca a mea.Nu înţelegeam, iar pe măsură ce lunile treceau mă simţeam din ce în ce mai inhibat, până la un moment dat când am început să mă antrenez singur şi să mă pedepsesc pentru fiecare execuţie greşită. Pierdeam concentrarea, deci progresul era zero. În timpul meciurilor, de fiecare dată când apărea ocazia unei lovituri libere ce mergea executată direct pe poartă îi ceream mingea. Niciodată nu mi-o dădea, în schimb, dădea gol cam o dată la trei-patru lovituri. Mă supăram pe el, nu-i vorbeam cu zile. Nici nu mă duceam să-l felicit când se întâmpla să dea gol din lovitură liberă. Pe scurt, eram invidios. Câteva luni mai târziu a urmat un meci în deplasare în care am fost trataţi foarte ostil. Spectatorii înjurau încontinuu, arbitrii aveau tema pregătită, iar adversarii jucau foarte urât. Îmi amintesc că, prin a doua repriză, aveam la fel de multe contuzii ca un rugbist şi din genunchi şi brațe sângeram din cauza căzăturilor. Jucau atât de josnic încât la cornere loveau cu pumnii sau cu coatele.

A fost 0-0 până în ultimele minute, până când am primit o lovitură liberă aproape de poarta lor. Eram atât de frustraţi

cu toţii de modul în care se desfăşurau lucrurile încât

am realizat că singurul mod prin care ne

putem răzbuna este să câştigăm. Acea lovitură liberă urma să fie decisivă.Cât mingea şutată de colegul meu a fost în aer, în drum spre vinclu, a fost singurul moment al meciului în care nu s-a auzit nimic în jur.N-am ştiut cum să ne bucurăm. Am

făcut un ghem mare de oameni cu el în

mijloc. Doamne, cât l-am mai pupat şi cât i-am mai

mulţumit c-a dat gol. L-am strâns atât de tare în braţe încât nu mai avea aer.În tot acel timp în care eram invidios eşuam să văd că golurile lui îmi aduceau şi mie satisfacţie. Echipa câştiga, punctele se strângeau, totul era bine. S-o lăsăm mai moale cu nodurile în papură, cu unfollow-uri pe timp de campanii, filtre, miștouri, […]şi alte supărări de copii invidioşi. Să ne bucurăm unii pentru ceilalţi şi să ne susţinem când e cazul, pentru că toţi suntem în aceeaşi barcă, iar dacă unul dintre noi are de câştigat, chiar şi la nivel spiritual, (o experienţă frumoasă, de exemplu, pentru că la nivel material nici nu trebuie începută discuţia) succesul acestuia ne influenţează pozitiv şi pe noi atunci când atitudinea este cea corectă.

Toma NICOLAU



ȘI EU AM FOST ELEV LA LPS PIATRA NEAMȚ

RADU TUDORChipul de pe TVR

Vocea de la Europa FMFost elev la Liceul cu Program Sportiv

L.M.: RADU, câți ani sunt de când ai absolvit liceul și ce ai făcut în tot acest timp?R.T.: Sunt exact 6 ani de când am o diplomă pe care scrie “Liceul cu Program Sportiv”. Și nu e doar o bucată de hârtie, ci reprezintă cei 8 ani pe care i-am petrecut alături de colegii și dascălii mei. Fac parte din generația 2008, clasa domnului profesor Răzvan Caba. În tot acest timp, mi-am canalizat energia către un lucru pe care l-am descoperit când aveam 12 ani: TELEVIZIUNEA. L.M.: Ai premeditat cariera în televiziune sau a venit în mod spontan?R.T.: E câte puțin din fiecare. În primul rând mi-am dorit să fac parte dintr-o echipă de televiziune. Am luptat să ajung într-un post de televiziune, am învățat, am ascultat, am muncit și i-am respectat pe cei din jur. Mai întâi am lucrat la Tele M - Pro Tv, apoi la 1 TV. Apoi, m-am dus unde se spune că se dă ora exactă: în București. Mi-am potrivit ceasul după cel al capitalei și pot spune că acum sunt pe frecvența potrivită. L.M.: Cu ce te-a ajutat Liceul Sportiv în munca de televiziune?R.T.: Între sport și televiziune există foarte multe puncte comune. Sportul înseamnă rigurozitate, determinare, consecvență și muncă multă pentru un țel: victoria. La fel e și în televiziune. Obiectivul tău, ca jurnalist, e să aduci în fața telespectatorului tău o știre bine documentată, bine realizată și împachetată. Atunci te duci acasă cu

sentimentul ca ești un învingător. L.M.: Care este cea mai plăcută amintire din timpul liceului?R.T.: Oamenii de la Liceul cu Program Sportiv reprezintă cea mai plăcută amintire. Și prima figură care îmi vine in minte este cea a domnului diriginte: Răzvan Caba. Am învățat de la el ce înseamnă să fii responsabil, am învățat să mă bucur pentru orice victorie mică și să lupt mai aprig atunci când sunt înfrânt. Și, de la dumnealui, îmi rămâne în minte următorul dicton: “Glorie



învingătorilor, onoare învinșilor”. L.M.: Si cea mai neplacuta?R.T.: Acum, dupa 6 ani, pot să zic că am tras linie și am adunat numai lucuri de care-mi aduc aminte cu plăcere. De pildă, primele antrenamente. Desigur, atunci mi se pareau dificile. Acum, cred că m-au călit și m-au pregătit pentru viață. L.M.: Cât de mult este de muncă în spatele apariției pe sticlă? Ce este, concret, de făcut pentru a pregăti și derula o emisiune?R.T.: La “Știri”, cel puțin, este o muncă non-stop. Profesia mea cred că este similară cu cea a medicilor care lucreaza pe ambulanță. Desigur, nu salvez vieți, însă lucrez “la foc continuu”; permanent trebuie să fiu la curent cu ce se întâmplă în țară și în lume și asta nu este neapărat usor, pentru că, oricât ai citi și te-ai documenta, este imposibil să deții toate informațiile. Un profesionist care apare la televizor trebuie să cunoască și să

înîeleagă, în primul rând, munca tuturor celor din echipă și abia apoi să îsi facă propria meserie. Concret, în fiecare zi de lucru trebuie să știu ce se întamplă în jurul meu, ce fac oamenii din echipă, mă documentez și apoi selectez cele mai importante informații care apar pe agențiile de știri, gândind conținutul jurnalului de știri prin prisma privitorului meu. Încerc să imi dau seama care sunt informațiile cu adevărat importante pentru el, apoi ordonez, alături de colegii mei, materialele, în funcție de însemnatatea lor. Cam așa aș sintetiza munca de redacție dinainte de emisie.L.M.: Cu ce fel de oameni îți place să colaborezi, profesional vorbind?R.T.: Cu profesioniști! Asta înseamnă că sunt pe aceeași lungime de undă, profesional vorbind, cu cei care își doresc, înainte de toate, performanță. Apreciez oamenii inteligenți, determinați, corecți, punctuali, care îsi asumă lucrul pe care il au de făcut.L.M.: Care sunt oamenii care te-au influențat cel mai mult în viața profesională?



R.T.: Prima persoană de la care am învațat primele lecții despre televiziune se numește Georgiana Delurintu. O vedeam la Realitatea Tv, în perioada 2003-2004. Eu eram la liceu și visam deja la o carieră într-un post național. I-am trimis, mai intâi, un e-mail. Speram doar să-l citească, nu neapărat să-mi răspundă. Si, spre surprinderea mea, mi-a scris înapoi. Am primit de la ea sfaturi despre cum să scriu o știre, despre cum să abordez un subiect, despre cum să prezint o știre, cum să-i captez atenția telespectatorului și să-l fac să simtă știrea la adevărata ei valoare. L.M.: Ce satisfacții îți aduce meseria pe care o ai?R.T.: Faptul că, în fiecare dimineață, intru cu Telejurnalul matinal de la Televiziunea Română în casele a milioane de români,

e o satisfacție care, uneori, mă compleșește. Și, pe lângă, munca de televiziune, în fiecare zi de luni până vineri de la ora 19 la ora 22, vă spun “Bun găsit la știrile Europa Fm” sub numele de Radu Neamt. În general, sunt bucuros când ceea ce îmi propun iese ca la carte. L.M.: Ce calități trebuie să aibă un prezentator de televiziune pentru a rămâne mult timp în inima și în alegerea telespectatorilor?R.T.: În primul rând, trebuie sa ajungi la inima telespectatorului. Asta e cel mai greu. Pentru că, astăzi, televizorul, nu e doar un obiect pe care pui un mileu si un bibelou. A devenit prinicipala sursă de informare a românilor. Între prezentator și cel din fața micului ecran poate fi: dragoste la prima vedere, dragoste după mai multe vizionări și nepotrivire de caracter. Exact ca într-o relație dintre doi oameni. Eu pot să ofer în

aceasta relație: sinceritate și loialitate. Și apoi totul decurge firesc. L.M.: Ce le transmiți actualilor elevi ai LPS și foștilor tăi profesori?R.T.: Către profesorii mei din liceu îndrept cele mai alese gânduri, iar elevilor, să lupte pentru ceea ce își doresc, să realizeze și să transforme trecerea timpului într-un avantaj. Și, desigur, le transmit tuturor să urmărească “Telejurnal matinal”, pe luni până vineri, de la 07-09, pe TVR1.

Interviu realizat deProf. Loredana MITREA



Bucuria pe care o trăim în aceste momente este unică. Faptul că încă

mai suntem împreună, pentru puțin timp, e adevărat, ne unește clasa și ne face mult mai puternici. Chiar dacă avem emoții pentru examen, așteptăm cu nerăbdare banchetul și cursul festiv. Pe lângă faptul că ne bucurăm pentru aceste evenimente, avem și o senzație de melancolie, deoarece nu știm dacă o să mai avem relații așa bune de prietenie. Căci noi, pe lângă colegi, suntem și prieteni foarte buni, ajutându-ne în situații grele. Suntem ca orice clasă de-a 8-a cu frica de examen, de o corijare, de unii profesorii, dar venind cu plăcere la școală pentru că știm că ne întâlnim cu colegii și descoperim lucruri noi în fiecare zi. În primul an ne-a fost tuturor mai greu deoarece abia începeam să ne cunoaștem, dar dupa o perioadă totul s-a transformat într-o frumoasă poveste de prietenie, solidaritate și veselie. De fiecare dată când

veneau profesori sau colegi noi, încercam să fim cât mai prietenoși posibil, întemeind relații frumoase. Pentru asta, îi mulțumim doamnei diriginte, Caba Adriana și celorlalți profesori care ne-au îndrumat și ne-au dat sfaturi benefice, având efect în toți cei patru ani minunați. Finalul clasei a 8-a este doar sfârșitul unui capitol din viața de elev. Urmează o altă etapă și sperăm să fie la fel de fascinantă. Suntem nerăbdători să facem primii pași în liceu. Dar cu siguranță noi nu vom uita niciodată de școala generală, de primii noștri profesori, dar și de trăsnăile făcute. De câte ori vom avea ocazia, ne vom întoarece cu placere la școala unde am învățat să fim oameni, la profesorii noștri devotați și la colegii de clasă.

Alexandra NENICĂRoberta CHELER

Clasa a VIII-a B

Gânduri către un nou început

FINAL DE DRUM ȘI EU AM FOST ELEV LA LPS PIATRA NEAMȚ


FINAL DE DRUM

Sfârșitul clasei a VIII-a este finalul muncii noastre asidue pentru a fi o clasă

unită, o clasă plăcută de cei din jur și o clasă în care toți am vrut să fim mai buni. Am venit în clasa a V-a la Liceul cu Program Sportiv speriați, că nu știam ce înseamnă un liceu vocațional, dar cu speranța că într-o zi vom fi cei mai buni sportivi. Încetul cu încetul, am făcut cunoștință cu doamna dirigintă, cu profesorii ce ne-au învățat foarte multe lucruri și cu noi, cei ce eram pe atunci clasa a V- a B. An după an, am reușit să trecem împreună peste micile greutăți specific vârstei noastre dar și să petrecem împreună

clipe frumoase, astfel încât am ajuns în clasa a VIII-a aproape în aceeași formulă. Ne va fi foarte greu să ne despărțim, de unii pentru o vacanță în care ne va fi dor să spunem ,, iar avem ore!”, ,, iar mergem la scoală!”, iar de alții pentru totdeauna, din cauză că vor merge la alte școli. Acest grup, nu îl vom mai regăsi nicăieri așa cum îl vedem acum pentru că lumea este plină de oameni diferiți și asta ne va schimba pe toți. De schimbat, ne-am schimbat mult în cei patru ani. Am acumulat cunoștințe interesante și utile, iar pentru aceasta trebuie să le mulțumim profesorilor ce au predat la clasă și să le fim recunoscători

O scară pe jumătate urcată


FINAL DE DRUM

pentru tot ceea ce ne-au învățat până acum. Ei sunt cei ce ne-au călăuzit pașii în toate aventurile cunoașterii. Un rol foarte important în educația noastră o au și profesorii de la disciplinele practice. Am petrecut foarte mult timp cu doamna profesoară și domnul profesor. Fiecare meci, atât amical cât și oficial, a fost o treaptă urcată în viața noastră și pot spune ca sunt mândru că am avut onoarea și plăcerea să fac parte din această echipă până acum. Am învățat să câștigam dar să și pierdem, am învățat să râdem dar să și plângem, am învățat, am învățat, am învățat… . Nu pot să închei fără să amintesc de doamna dirigintă care ne-a fost mereu aproape și ne-a susținut în tot ceea ce am făcut pe parcursul celor 4 ani. Am trecut prin multe împreună. Pot să amintesc excursia de la Câmpulung Moldovenesc,

Halloween-ul desfășurat anual, serbările de Crăciun, orele de dirigenție. Îi mulțumim doamnei diriginte pentru că ne-a arătat cum să învățăm din eșecuri, cum să găsim bunătatea în zilele întunecate, cum să găsim curajul de a ne folosi mintea la modul cel mai onest cu putință. Noi, cei din clasa a VIII- a B, mulțumim întregului colectiv de cadre didactice pentru ca ne-ați călăuzit pașii în cei 4 ani și ne vom aminti cu plăcere de clipele frumoase petrecute în compania dumneavoastră. Vă mulțumim, vă mulțumim, vă mulțumim!!!

Cătălin CABAClasa a VIII-a B

FINAL DE DRUM


FINAL DE DRUM

E târziu în noapte și în camera mea se așterne o atmosferă nostalgică. Insomnia nu ezită să-și facă apariția iar mii de gânduri călătoresc haotic în capul meu și nu-mi dau pace. Mă

gândesc la liceu. Mă gândesc la cei patru ani din viața mea pe care eu îi consider ca fiind cei mai importanți, ani in care mi-am format și poate definitivat caracterul și am învățat lucruri pe care poate, în alte împrejurări nu le-aș fi înțeles atât de bine. Cu fiecare minut care trece, mă frământă gândul că se apropie sfârșitul ce anunță neîncetat sosirea unui nou început. Totuși, cel mai apăsător gând este cel al despărțirii de colegi, de profesori , de acești oameni frumoși cu care am împărțit timp de patru ani de zile momente frumoase sau mai puțin frumoase, oameni cu coloană vertebrală, de la care am avut ce învăța. Am ajuns în sfârșit să răspundem întrebărilor care ne bombardau copilăria...suntem gata sa ne alegem drumul pe care îl visam de mici? Când a trecut timpul, când și de ce? De ce nu simt greutatea anilor care s-au scurs, de ce visez mereu cu ochii deschiși ca atunci când eram copil? Timpul s-a scurs încet dar sigur, aducându-ne pe toți cei prezenți în fata evidenței - maturitatea. Acum și aici, aripile noastre, ajunse destul de puternice nu ne mai dau cale de întoarcere. Este firesc sa fie așa...am fost plămădiți, după norme și tipare nescrise de mâna omenească și nu trebuie decât să privim încrezători spre viitor. Mulți dintre voi m-ar putea întreba cum arată viitorul, ce culoare și ce dimensiuni are. Nu trebuie sa fii neapărat deștept ca să-ți dai seama că ne este dat să prindem viața în mâini ca pe o “ruleta ruseasca” care nu ne dă decât doua alternative : cea de învingător și cea de învins. Asta e...depinde de fiecare dintre noi cum aruncam marele zar. Ne așteaptă un drum lung și spinos...cărarea vieții noastre nu va fi mereu lipsită de primejdii dar cred că, dacă vom discerne la timp și corect, nimic și nimeni nu ne va putea opri să ajungem cu bine

Cuvânt la despărțire FINAL DE DRUM


FINAL DE DRUMla destinație. Aș vrea să mulțumesc, în numele tuturor colegilor, dascălilor noștri care ne-au suportat pe fiecare în parte. Ne-au îndrumat pașii spre un drum bun. Le datorăm respect și îi rugăm să ne ierte dacă nu ne-am ridicat totdeauna la nivelul așteptărilor dumnealor. Le dorim din suflet sănătate și multe satisfacții pe viitor! Pe voi, dragii mei colegi, vă îmbrățișez de la cer până la pământ si va urez ca toate cele bune să vă binecuvânteze!

Dana MOSOR, Clasa a XII-a B

Domnilor profesori, Profit de acest moment istoric al unui curs festiv în care s-au reunit toate cele trei clase terminale, pentru a vă adresa un ultim cuvânt care să încununeze ceea ce simțim acum, la ceas de bilanț. Anii de liceu n-au fost ușori pentru noi, dar n-au fost nici foarte grei datorită faptului că dumneavoastră ați fost lângă noi. Ați înțeles mereu felul nostru de a fi, ritmul alert pe care îl trăim noi, sportivii și ati știut să ne apreciați pe fiecare exact așa cum suntem, să ne prețuiți, să ne ajutați să ne cunoaștem, să ne descoperim, să iubim cuvântul și cărțile și să ne formăm astfel niște caractere putenice, capabile să înfrunte viața adevărată. Prin muncă și sudoare, am devenit mai buni în toate și mai ales în sport. Dar adevărata confirmare o vom avea doar peste ani, pentru că piatra de încercare a caracterului nostru este timpul. Pentru unii dintre noi, Liceul Sportiv a însemnat a doua casă timp de 4 ani, pentru alții chiar timp de 8 ani, ar acum, când ne pregătim să-l părăsim, luăm cu noi pe lângă foarte multe amintiri frumoase, și mulți prieteni adevărați. Dumneavoastră veți rămâne aici, întâmpinând cu aceeași căldură noi generații de sportivi doritori de realizare. Noi vom continua drumul nostru fără a uita însă niciodată de dascălii care ne-au format, ne-au susținut în competiții și în ore, învățându-ne să prețuim respectul, fair-playul și adevăratele valori. Ne vom gândi la dumneavoastră la fiecare început de an școlar, știind că sunteți aici, în locurile ce ne sunt atât de dragi, făcându-vă planuri despre cum să acompaniați noi generații în drumul spre afirmare. Ne vom aminti cu drag că odată, demult, în grupul de copiii către care priviți acum eram și noi, mici sportivi la început de carieră. Cu respect şi recunoştinţă pentru tot efortul depus pentru noi, vă anunțăm azi că suntem gata pentru noul drum plin de neprevazut ce ne așteaptă și pentru care cu devotament ne-ați pregătit zi de zi în toți acești ani. Vă mulțumim și rămâneți cu bine!

Dan Gabriel SAMSON, clasa a XII-a A


Ana Maria GRĂPINOIU - clasa a XI-a A - Locul I la 4 X 4 vâsle - Campionatul European Hazewinkel, Olanda - Locul III la simplu - Campionatul Național - ergometruAlexandru BÂRSAN - clasa a X-a - Locul II la 4 X 4 vâsle - Campionatul European Hazewinkel, Olanda - Locul II la 1X simplu - Campionatul Național Fond TimișoaraDorina OTEA - clasa a XII-a A - Locul II la 1X simplu - Campionatul Național Fond Timișoara

FETE: - SPERANȚE: Locul III la TURNEUL SEMIFINAL BRAȘOV (profesoare: Asmarandei Carmen și Forman Dana )

- CADETE: Mențiune la TURNEUL FINAL TG. MURES (profesoare: Asmarandei Carmen si Forman Dana )

- ONSS licee: Mențiune la ETAPA FINALA CRAOIVA (profesoare: Asmarandei Carmen și Forman Dana )

BAIEȚI: - CADEȚI: Locul III la TURNEUL SEMIFINAL BAIA MARE (profesor: Nica Andrei și GavrilPavăl Rareș)-JUNIORI: Locul III la TURNEUL SEMIFINAL BACAU (profesor : Nica Andrei și Gavril Pavăl Rareș)

-ONSS licee: Locul II - ETAPA ZONALĂ CÂMPULUNG MOLDOVENESC (profesor : Nica Andrei și Gavril Pavăl Rareș)

FETE: - JUNIORI III CALIFICARE LA TURNEUL SEMIFINAL Tulcea (Profesor : Ciocârlan Elena)BAIEȚI: - JUNIORI I MEDALIA DE ARGINT TURNEU FINAL BRASOV(profesorRita și Stelian Bursuc)- LOCUL I CAMPIONAT NAȚIONAL ȘCOLAR ONSS LICEE TG. MUREȘ (profesorRita și Stelian Bursuc)- LOCUL VIII JUNIORI II - turneu final Bacau(profesorRita și Stelian Bursuc)- LOCUL IV TURNEU FINAL CLUJ JUNIORI III (profesor Caba Răzvan și Caba Adriana))-CALIFICARE TURNEUL FINAL JUNIORI IV Suceava (profesor Caba Razvan și Caba Adriana)

Rezultate sportive 2013-2014 REZULTATE

Volei

Handbal

Canotaj


REZULTATE

Lenuța BURUEANĂ - clasa a XII-a A - 2 locuri I - componentă lot național greutate + disc - 3 locuri II sală greutate - 1 loc III - sală tineret Diana ȚIGĂNAȘU - Locul I - București - Locul II - București - Locul III - București - Locul II - Kone Turcia

Ioan Alexandru BORDI - clasa a VI-a B - Campion Național - schi alpin slalom

- Locul II, clasa a XII-a la Olimpiada Națională

JUNIORI ,, A ’’- LOCUL VI ROMÂNIA (Profesori : Șoimaru Tudor și Bulacu Gheorghe)JUNIORI ,,A’’ – LOCUL III Seria I (Profesor: Șoimaru Tudor)JUNIORI ,,B’’ - LOCUL III Seria I (Profesor: Chertic Gelu)JUNIORI ,,D’’ – CALIFICAȚI LA FAZA DE ZONĂ- CALIFICAȚI LA TRUNEUL FINAL COMPETIȚIA ,,HAGI DANONE” CONSTANȚA 2003 (Profesor: Rădulescu Gabriel)JUNIORI ,,E” – CÂȘTIGĂTORII CAMPIONATULUI JUDETEAN (Profesor: Pancu) JUCĂTORII PROMOVAȚI LIGA III – Ivan Alexandru, Argatu Alexandru, Spiridon Ștefan, Doru Cezar, Roșu Vlad, Gheară Bogdan, Iovu Sandu, Plăcintă Lucian, Scânteie Vlad, Ungureanu Radu, Ungureanu Ion, Samson Rareș, Vlad Mihnea, Scăpau Paul, Creciunesc Daniel, Creciunesc Cristian, Constantinescu Alin, Călin Victor.JUCATORI PROMOVATI LIGA I – Popadiuc Doru, Ștefănescu Cătălin, Mateciuc Paul.JUCĂTORI CONVOCAȚI LOTUL UEFA: Popadiuc Doru, Drăghiceanu Marian

Atletism

Schi alpin

Pregătire Sportivă Teoretică

Fotbal


Magic Fest este un festival de teatru în limba engleză pentru adolescenţi.

Are loc în Suceava în fiecare an în vacanţa de primăvară. Este organizat de trupa Knockers în parteneriat cu Colegiul Naţional “Petru Rareş”. Festivalul reuneşte anual în jur de zece trupe de teatru de adolescenţi. Pe baza unei invitaţii primită pe mail, fiecare trupă pregăteşte un spectacol de maxim o oră care va fi prezentat pe scena teatrului Dom Polski. Pentru a fi acceptată, o trupă trece prin trei etape de selecţie începând cu luna noiembrie. Festivalul percepe o taxă de participare care include cazare la internatul Colegiului “Petru Rareş” şi masă la cantina acestuia timp de şapte zile. Timp de o săptămână, toate trupele participă atât la spectacolele înscrise în concurs cât şi la ateliere de creaţie ( workshopuri) susţinute de tineri actori. De asemenea se organizează petreceri,

concerte şi spectacole profesioniste invitate. Pe lângă piesa de teatru pregătită de acasă, trupele sunt grupate două câte două şi pregătesc, sub îndrumarea unui trainer (actor profesionist) un scurt spectacol (trei minute) în care de obicei se prezintă unul sau mai multe momente deosebite sau amuzante din festival sub numele de Magic Moment. Acesta se prezintă pe scenă înaintea festivităţii de închidere. Fiind un festival şi nu o competiţie propriu zisă, la final se acordă distincţii pentru cel mai bun actor, spectacol, cea mai bună actriţă etc. Premiile constau în diplome, cărţi în limba engleză şi tricouri şi sunt înmânate de un juriu format din actori şi profesori la U.N.A.T.C. Bucureşti.

profesor coordonator Cheer up Mădălina VORNICU

1. Lidia Vrîncianu (XI A) 2. Andreea Lazăr (XI A) 3. Vanda Sipoş ( XI A) 4. Sandu Boroianu (XII B)

5. Adrian Popescu (IX A) 6. Alex Iftimia (VII B) 7. Delia Tărcăoanu ( Liceul de Arte “Victor Brauner’)

Cheer up şi Magic Fest

Membrii trupei Cheer up participanţi la Magic Fest 2014:

TEATRU


Nu ştiu sigur cum de tocmai eu am ajuns într-o trupă de teatru, dar am ajuns.

Mai neîncrezătoare la început, dar hai să o fac şi pe asta dom’le. Şi aşa toată lumea laudă şi aşteaptă Festul. Nu numai că am „scăpat’’ de ore, dar s-a întâmplat să îmi mai şi placă. Şi uite aşa a venit ziua plecării. Toată lumea adunată cu băgăjel, purcel, căţel, pregătiţi de Magic Fest. Nu că nu ar mai fi câteva zile până la Paşte, dar o ninsoare e „binevenită” oricând, aşa că ne adaptăm: Crăciun Fericit! De ştiam, măcar ne luam mai multe haine groase, dar nu e nimic, ne încălzim când ajungem cu un duş fierbinte. Pe naiba, încălziţi-vă voi cu apă rece! Până la urmă intră totul pe făgaş normal, apă caldă, căldură, două pături, două-n pat. Nu ştiu să descriu cu exactitate, să înţeleagă tot poporul, ce şi cum stă treaba la Magic Fest. Nu ştiu dacă cineva poate. Trebuie să mergi tu acolo, să vezi atmosfera,

oamenii care vin şi te salută, te îmbrăţisează şi vorbesc cu tine de parcă te-ar cunoaşte de ani buni, când ei de fapt nu ştiu nimic despre tine, ci doar îţi observă ecusonul şi asta le este de ajuns. O altă lume, o poftă nemărginită de distracţie si voie bună. Totul organizat, un orar bine pus la punct, totul pregătit pentru un concurs, însă atmosfera e total diferită de cea a unei competiţii. În fiecare zi câte ceva de făcut. Workshopuri, picioare rupte, selfie în cantină, holuri răsunând de la jocuri cu „Ha” sau „He”, „Hă” după caz, petreceri, spectacole. Nu ai cum să te plictiseşti. Să vrei să dormi şi nu poţi. Se zvârcoleşte creierul când ştie ca tu stai în pat, iar afară distracţie. Porecle noi, motto nou, glume pe care doar noi le înţelegem şi râdem încontinuu. Un dans înainte de fiecare spectacol,emoţii înainte de piesă, încurajări, felicitări, critici, toate adunate mai pe scurt, un loc de unde să nu vrei să mai pleci, un loc în care te simţi bine mereu, cunoşti oameni noi, unde totul e Upside Down, unde eşti liber să te exprimi cum vrei, căci nimeni nu va râde de stângăciile tale.

Magic Fest

TEATRU TEATRU


NUTRIȚIE

Iar după şapte zile în care ai profitat de fiecare moment, şapte zile î n care ai dansat şi ai cântat, ş a p t e zile în care ai cunoscut a t â ţ i a oameni noi, şi ai petrecut atât de mult timp împreună, cot la cot la râsete, lacrimi, la petrecere, la spectacole în sală la Don Polski, la pregătirea unui Moment Magic, la diferite jocuri, la coadă la McDonald’s, în cantină, în jurul căminului, pur şi simplu nu mai vrei să pleci. Te gândeşti la cât de multe lucruri ai făcut. Rămân în

schimb toate amintirile frumoase şi

gândul la u r m ă t o r u l Fest. Rămân

p r e m i i l e pentru cea mai

bună muzică, cel mai bun Moment

Magic împreună cu cei din trupa ACT Bacău şi

cel mai bun debut al juniorului nostru, Alex Iftimia. Nu te mai gândeşti la orele nedormite, la oboseala acumulată. Ce mai contează? Ne întoarcem în Piatra, până la Paşte ne odihnim.

Vanda SIPOȘ Clasa a XI-a A

TEATRU


Fiecare dintre noi îşi dorește un stil de viaţă sănătos, însă puţini facem ceva în

această privință. Deoarece bolile apar tot mai des în zilele noastre, ar trebui să știm cum să ne protejăm. O alimentație corectă asigură funcționarea corectă a organismului pe tot parcursul vieţii. Pentru ca alimentația sa fie echilibrată, ar trebui sa consumăm alimente cât mai bogate în: proteine, glucide, lipide, săruri minerale si apă.În general aceste substanțe se găsesc în alimentele de origine vegetală si animală. Consumul de fructe si legume autohtone, dar și de alte alimente precum lactatele și carnea sunt benefice organismului. De ce trebuie să mancăm fructe?Pentru sanătatea noastră, pentru că ne ajută sa ne ferim de boli, pentru că ne asigură necesarul zilnic de vitamine şi minerale şi pentru că sunt delicioase. În rândul copiilor, o mare parte din boli apar din lipsa cantităților normale de vitamine din organism. Pentru prevenirea acestor afecţiuni, este recomandat consumul cât mai mare de fructe si legume. De exemplu merele! Sunt unele dintre cele mai consumate şi apreciate fructe existente. În lume există peste 7.500 de varietăți de mere. Ele sunt foarte consumate deoarece conțin substanţe nutritive precum: fosforul, magneziul, fierul şi potasiul şi sunt bogate in vitamina A, B, B2 si C. O celebră zicală spune: „Mâncând un măr pe zi ții medicul departe”, lucru care

s-a dovedit a fi adevărat. Consumul regulat de fructe reduce riscul apariției cancerului la sân si la plămâni si ajută la consolidarea oaselor si crește densitatea lor. Mărul poate fi consumat cu coajă dar şi fără coajă, însă prin înlăturarea cojii înlaturăm fibrele dar și substanțele nutritive ce se află în aceasta . De asemenea şi consumul sucului de mere aduce numeroase beneficii. Unul dintre acestea ar fi distrugerea a peste 80% din bacteriile din gură. Substanțele nutritive antioxidante obținute prin stoarcerea fructului ajută la reducerea colesterolului și a bolilor cardiovasculare.

Merele se pot folosi și în

cosmetică. Măștile cu măr ras,

aplicate pe față câteva minute consecutiv,

ajută la curățarea tenului, la

vindecarea acneelor și la estomparea

ridurilor. O altă problemă importantă cu

care ne confruntăm este calitatea mărului. Specialiștii susțin că merele nu trebuie alese după formă sau culoare, ele trebuie să fie cât mai naturale. Majoritatea merelor sunt tratate chimic, pentru a avea un aspect cât mai comercial, însă nu este foarte greu să alegi un măr potrivit din punct de vedere calitativ. Cu toate acestea, ar trebui să fim mai atenți la tot ce ține de alimentație deoarece joacă un rol foarte important în viețile noastre.

Cătălina IANCU Clasa: a VII-a B

Surse: Acasă.ro, GradinaMea.ro

Un măr delicios - un copil sănătos NUTRIȚIE


NUTRIȚIE NUTRIȚIE

Dietă de sportiv Nutriția sănătoasă nu este deloc complicată, iar principiile el sunt ușor de înțeles, atât pentru sportivi, cât și pentru cei care vor doar să mănânce corect. Aceasta înseamnă consumul de alimente care sunt în starea lor naturală, integrale sau cât mai puțin procesate, alimente cu cât mai puțini aditivi sau pesticide, alimente bogate în antioxidanți, minerale și vitamine, dar si consumul echilibrat de proteine, glucide și carbohidrați, fără a exclude nici una din aceste categorii din alimentație. Nutriția sportivului, însă, în special cea a sportivului de performanță, nu se poate compara cu cea a unei persoane care face sport de întreținere. Ea este un factor esențial care condiționează în mod direct performanța acestuia și, de aceea, trebuie particularizată în funcție de tipul de efort practicat. Nutriționiștii recomandă sportivilor să consume alimente cu o densitate calorică mare: iaurturi cu fructe, batoane de cereale, sucuri de fructe naturale, miere, băuturi de rehidratare. Legumele, fructele, carnea de pește, de pui, curcan sau vită, ouăle, cereale și soia sunt produsele de bază care nu trebuie să lipsească din dieta sportivului.

Iaurt natural/lapte, fulgi de ovăz, ba-nane și fructe de pădure

SMOOTHIE (amestecul dintre lapte/iaurt și fructe) cum ar fi bananele, căpșunile, kiwi, la care se poate adăuga miere

MICUL DEJUN

Până la servirea prânzului trebuie să existe și o gustare în acest meniu care poate fi unul/două mere, câteva tablete de ciocolată neagră, batoane de cereale. Deoarece majoritatea sportivilor încep antrenamentele la ore cuprinse între 13:00 și 15:30 trebuie să aibă energie pe tot parcursul antrenamentului astfel încât servirea prânzului se va face cu două ore înainte de antrenamentul propriu-zis.


NUTRIȚIE

Paste cu sos natural de roșii și piept de pui

Orez integral cu legume și piept de pui la grătar

PRÂNZUL

Ciuperci la gratar cu piept de curcanO salată de crudități cu piept de pui

CINA

Pe tot parcursul zilei sucurile naturale sunt recomandate deoarece sunt bogate în vitamine. Deoarece știm că sportivii elimină foarte multă apă pe parcursul antrenamentelor, o cantitate de minim 2L de lichide ar trebui să fie consumată pentru a înlocui eventualele pierderi.

Alexandra TURCU Clasa a XI-a B

Este foarte important ca sportivul să nu simtă niciodată senzația de foame.După luarea prânzului, respectiv terminarea antrenamentului se poate consuma un baton de cereale, un fruct sau un iaurt.


HOROSCOP HOROSCOP

Berbecul și sportulBerbecii sunt întotdeauna pe fugă Au multa energie, tot ceea ce trebuie să facă e să fie într-o continuă mișcare. Vor să fie tot timpul pe primul loc. Iubesc competitiile, dar doar atunci cand sunt în fruntea clasamentului. Rutina nu intervine niciodată, întotdeauna Berbecii gasesc ceva interesant.Pentru a-si intretine conditia fizica prefera aerobicul sau tae bo. Nu le place sa mearga zi de zi la sala, sa alerge pe banda sau sa foloseasca

alte aparate. Le plac sporturile legate de viteza precum intrecerile auto, pe role sau biciclete.

Taurul și sportulFitnessul pentru Tauri este o adevarată provocare, ei încearcă întotdeauna să elimine rutina. Preferă să câștige o competiție pe principiul: incet dar sigur.Taurii au o silueta robusta din cauza metabolismului incet. Ridicarea greutatilor la sală, este un exercițiu recomandat pentru un trup frumos modelat si puternic.În jocurile de echipă sunt încântați dacă au un rol constructiv si de

coordonare. De asemenea, Taurilor le plac exercițiile care solicită flexibilitate, de aceea au tendinta de a practica yoga.

Gemenii și sportulGemenii sunt foarte agili și vor să fie în două locuri diferite în ace-lasi timp. Le plac jocurile în echipă,iar individual, sunt necompeti-tivi, practicând sportul doar ca un mod de relaxare și distracție. Cel mai potrivit sport pentru ei este inotul.Le plac sporturile rapide in echipa, cum ar fi tenisul de masă. Geme-nii flexibili pot excela în gimnastică.

Racul și sportulComoditatea este una dintre preferințele Racilor, când vine vorba de sport. Ei preferă să facă exerciții fizice acasă, în fața televizorului, documentându-se din emisiuni de profil.Racii sunt buni coordonatori de echipe pe care le conduc către victo-rie. Dacă se implică în sport, suporterii echipelor din care fac parte îi vor ovaționa. Trebuie să aibă grijă la rinichi și să se asigure că apa consumată este de ajuns pentru a nu se deshidrata.

Sursa: www.ele.ro


HOROSCOP

Leul și sportulLeii fac performanță atunci cand sunt motivați și coordonați de un antrenor bun. Le place să facă aerobic pentru a se menține în formă. În echipă, Leii sunt competitivi și depun eforturi pentru a fi primii. Sunt foarte corecți și își respectă adversarii. Pe lângă exercițiile de la sală, preferă să alerge, dar nu inainte de a se încalzi prin diverse exerciții. Motivația lor este dorința de a arăta bine.

Fecioara și sportulFecioara este semnul sănătății, ceea ce determină nativii din această zodie să fie foarte conștiincioși față de vitalitatea trupului lor. Este singura zodie care într-adevar nu se plictisește făcând aceleași exerciții, văzându-le ca pe un mod de relaxare și nu ca pe o muncă. Drumețiile cu bicicleta sunt unul dintre sporturile sale preferate.Nu le plac sporturile extreme, preferă joggingul și sporturile în aer liber.

Balanța și sportulBalanțelor le place să depună efort pentru a fi în formă. Motivația principală a acestor nativi de a merge la sală este de a-ți întreține corpul pentru a arăta cât mai bine, dar și de a socializa.Sporturile preferate ale acestor nativi sunt înotul și patinajul.Sănătatea este un punct important pentru Balanțe, de aceea le place să practice diverse exerciții care să le ofere o condiție fizică de in-vidiat.

Scorpionul și sportulScorpionii au nevoie de un motiv pentru a face sport. De exemplu, preferă să meargă la sala de gimnastică doar pentru a se întâlni cu cineva sau pentru a fi observați cât de bine arată îmbrăcați în lycra.Intensitatea și dăruirea lor nu au limite când vor să facă ceva. Le plac sporturile extreme și alergatul pe distanțe lungi. Artele marțiale precum Aikido îi ajută să-și concentreze puterea și energia. Pentru Scorpioni, și sportul minții este unul foarte important.


HOROSCOP

Capricornul și sportulCapricornii depun efort îndelungat pentru realizarea unui obiectiv. Nu le plac sporturile care le forțează flexibilitatea. Știu să scape de rutină, găsind oricând ceva interesant care să-i facă fericiți.În jocurile de echipă, nu le place ca regulamentul să fie încălcat. Capricornilor le plac sporturile de munte, în special cățărările, de aceea sunt foarte buni alpiniști.

Săgetatorul și sportulSăgetatorul este unul dintre cele mai atletice semne zodiacale. Acest lucru este demonstrat în sporturile și activitățile în aer liber.Sporturile preferate ale Săgetatorilor sunt hocheiul, kickboxingul si sporturile nautice. Joggingul sau călăritul prin zone necunoscute este un mod de a se revigora spiritual.Datorită flexibilității lor, pot avea performanțe în Karate. De asemenea, sunt buni la sporturile care necesită abilitați de țintași.

Vărsătorul și sportulInovația este unul dintre atuurile Vărsătorilor, ei găsind întotdeauna strategii geniale pentru atingerea obiectivelor. În fața lor, toți ceilalți coechipieri sunt egali, de accea le oferă aceeași șansă de a se remarca. Sunt buni conducători de echipă.Sunt împătimiți ai sporturilor nautice precum surfingul, parasail-ing sau schi nautic. Chiar dacă au parte de eșecuri, nu renunță și continuă prin mult efort să atingă fruntea clasamentului.

Peștii și sportulPeștii sunt singura zodie care știe să și piardă. Spiritul de echipă este foarte important pentru ei, dorindu-și să unifice echipa. Ca sporturi preferate, peștii sunt amatori de pescuit sau scufundări.Apa este mediul lor, sunt foarte buni înotatori, de asmenea fac performanțe în sporturile nautice. Sportul lor preferate este polo, însă, le place și fotbalul, dar sunt foarte grijulii în orice joc sportiv, să nu se rănească.

Director: Prof. Dan GAVRILDirector adjunct: Prof. Maria BLAGADirector adjunct: Prof. Constantin PANCURedactor șef: Prof. Loredana MITREARedactori: Prof. Cristi SOROCEANU, Alexandra TURCU, Alexandra NENICĂ, Alexandru GAVRILUȚ, Rareș NISTOR, Cătălin CABA, Lidia Vrânceanu, Logo: Prof. Nicu LUCAFoto: Andrei SPIRIDONICĂ Concepție grafică și design revistă: Mihai Ciprian MITREAAdresa: str. Dragoș Vodă, nr. 15 A, Piatra Neamț, Telefon: 0233.233.605e-mail: [email protected], Internet: www.lpspn.ro

ISSN 2360 - 400XISSN-L 2360 - 400X

Anul I, nr. 1, iunie 2014 - Revista semestrială a Liceului cu Program Sportiv Piatra Neamț

M. TEO

DO

RESCU, A

. USTU

ROI, A

. MA

SCA

N, C

. BIBIRIG, D

. TOD

OSIA

, C. A

GA

FIȚEI, A. C

ĂLIA

Nprof. Stelian BU

RSUC

, R. BURSU

C, C

. CH

IRILĂ, V. BA

RBĂLATĂ

, T. CA

LISTRU, D.C

UC

OȘ, A

. PĂTRUN

JEL, prof. Rita BURSU

C

CA

MPIO

NII O

.N.S.S. 2014

Date post:	12-Mar-2016
Category:	Documents
Upload:	loredana-mitrea
View:	237 times
Download:	5 times

Revista START LPSPNT nr. 1 2014

Documents