Revist` redactat` de Agen]ia - Ministerul Muncii · va pune la dispozi]ie un spa]iu de prezentare...

Cuvânt înainte◗ Maria Mo]a 4

Editorial◗ Aurora Martin - MIRAREA {I FEMEIA 5

Egalitatea de [anse în lume

◗ Marìa Jesùs Ortiz - REALITATEA UNUI DREPT 6◗ Marìa Jesùs Ortiz - INSTITU}IONALIZAREA EGALIT~}II DE {ANSE:

INSTITUTUL FEMEII DIN SPANIA 8

Lumea feminin` \ntre fanatism [i obscurantism◗ Aurora Martin - ÎNCHISOARE LA PURT~TOR 11

Gen [i Rela]ii Interna]ionale◗ Dana Radler - ROLURI DE GEN ÎN STRUCTURILE POLITICE {I MILITARE 12◗ Dan Pavel - SEXUL CORABIEI 14

Egalitatea de [anse în România◗ Gheorghe Barbu - INSTITU}IONALIZAREA EGALIT~}II DE {ANSE ÎN ROMÂNIA 15◗ Georgeta Ghebrea – FEMEILE LA ALEGERILE LOCALE DIN ROMÂNIA 16

Echidistan]` \n mediul „orban“◗ Mihaela Miroiu – FEMEILE {I LIBERALISMUL YOGHIN 19◗ Horia Moculescu – |N CÂTEVA RÂNDURI... 20

Egalitatea de [anse în Parlamentul României ◗ COMISIILE PENTRU EGALITATEA DE {ANSE DIN SENAT

{I DIN CAMERA DEPUTA}ILOR 21

Egalitatea de [anse în societatea civil` ◗ ONG-urile de femei se prezint`:

CENTRUL PARTENERIAT pentru EGALITATE (CPE) 23

Gen proxim si diferen]` specific` ◗ INTERVIURI ÎN OGLIND~:

MARIE ROSE MOCIORNI}A {I ROBERT TURCESCU 24

Prostitu]ia ieri [i azi ◗ Lelia Zamani - PIO{ENIA LA ROMÂNI: CRUCEA DE PIATR~ 33◗ Ramona Vegh - CINE ARE NEVOIE DE PROSTITU}IE? 36

Discriminarea ◗ Claudia Radu – DISCRIMINAREA SOCIAL~ ÎN POLITIC~ 38◗ Maria Muga – DISCRIMINAREA NOASTR~ 39◗ Aurora Martin – DISCRIMINAREA ÎN MEDIUL RURAL 40◗ Diana Popa - FETI}A RROM~ DE LÂNG~ NOI 41

Violen]a în familie ◗ Ana }âroveanu – INTERVIU 42

Cum v`d egalitatea de [anse copiii [i adolescen]ii◗ Bogdan Obodariu - REFLEC}II ISTORICO-VALORICE ASUPRA DISCRIMIN~RII DE GEN 43◗ Cornelia Buzoi - |NTRE DISCRIMINARE POZITIV~ {I {ANSE EGALE 44◗ Andreea Georgiana R`boj - PE DRUMUL C~TRE UE 45

Agenda evenimentelor în domeniul egalit`]ii de [anse 46

Revist` redactat` de Agen]iaNa]ional` pentru Egalitatea de {anse

între Femei [i B`rba]i

Redactor [efAURORA MARTIN

Comitetul onorificGHEORGHE BARBU

Ministrul Muncii, Solidarit`]ii Sociale [i Familiei

ANCA BOAGIU Ministrul Integr`rii Europene

PABLO GARCIA BERDOYAmbasadorul Regatului Spaniei

în România

ADRIANA CAVAREROProf. la Università di Verona [i Visiting

Professor la New York University,fondatoarea Comunit`]ii Filosofice

Diotima, Italia

ANNE DE LIGNE{efa Sec]iei Phare pentru Justi]ie [i AfaceriInterne, Sectorul Social [i Societate Civil`

[i a Sec]iei ISPA, Delega]ia ComisieiEuropene în România

MARÌA JESÙS ORTIZDirectoarea Serviciului Comunicare [iImagine, Institutul Femeii din Spania

MIHAELA MIROIUPolitoloag`, prof. univ. SNSPA

MARIE ROSE MOCIORNI}ASocietatea civil`

MONA MUSC~Deputat

MICHELE SABBANPre[edinta Comitetului Egalité des chances

entre hommes-femmes din ARE(L’Assemblée des Régions d’Europe)

ROBERT TURCESCUJurnalist

LAURA VELA Consilier` de Preaderare, Spania, Proiectul Phare RO02/IB/SO-01

Comitetul redac]ionalMARIA MO}APre[edinta ANES

AURORA MARTINConsilier` ANES,

asist. univ. Facultatea de {tiin]e Politice, Universitatea din Bucure[ti

MARIAN T~NASEInspector de specialitate ANES

B-dul Gh. Magheru nr. 6-8, et. 5, sect. 1 Bucure[ti

Tel./fax: [email protected]

www.anes.ro

Colaboratori:Livia ANINO{ANU, Coordonatoare program CPE • MIHAELA COPREAN, Interpreta proiectului

Phare RO02/IB/SO-01 • DOINA DIMITRIU, Consilier parlamentar, Comisia pentru Egalitatea de {anse din Camera Deputa]ilor • GEORGETA GHEBREA, Conferen]iar, Facultatea de {tiin]e

Politice, Universitatea Bucure[ti • NICOLETA M~N~LOIU, {ef` de cabinet, Comisia pentruEgalitatea de {anse din Senat • MARIIA MUGA, Secretar de Stat, MMSSF • DAN PAVEL,

masterand Rela]ii Interna]ionale, Facultatea de {tiin]e Politice, Universitatea Bucure[ti • DANARADLER, Consilier`, British Council • CLAUDIA RADU, Directoare de cabinet, Autoritatea

Na]ional` pentru Tineret, masterand` SNSPA • GABRIELA RISTEA, Asistenta consilierei depreaderare a Proiectului Phare RO02/IB/SO-01 • ADELA RUSU, student`, Facultatea de {tiin]e

Politice, Universitatea Bucure[ti • ANA }ÂROVEANU, Societatea de analize feministe AnA,masterand` SNSPA • RAMONA VEGH, Consilier` Pre[edinte, Autoritatea Na]ional` pentruTineret, masterand` SNSPA • LELIA ZAMANI, Muzeograf` Muzeul Municipiului Bucure[ti

Acest num`r a ap`rut cu sprijinul Delega]iei Comisiei Europene

DAN GL~VANDTP & layout

VICTORIA ILIESCUTehnoredactare

LIVIU DUMITRESCUCoordonare produc]ie

e d i t o r i a l

3◗◗◗

c u v â n t î n a i n t e

4

◗◗◗

m`sur`, de experien]a Comisiilor pentru Egalitatea de {anse din Camera Deputa]ilor[i din Senat [i de cercet`rile profesorilor universitari de la toate universit`]ile din ]ar`în care exist` cursuri sau un departament de Studii de Gen.Teme ca: reprezentareafemeilor la alegerile locale, prostitu]ia, discriminarea, discriminarea în mediul rural,problematica femeilor rrome, violen]a în familie sunt doar câteva dintre aspecteleinterne ale egalit`]ii de [anse pe care le-am semnalat în acest num`r, f`r` preten]iaexhaustivului. Rubrica |N CÂTEVA RÂNDURI cuprinde scurte comentarii pe margineaunei [tiri despre prezen]a femeilor în via]a public`; luna martie ne-a oferit nu numaievenimente de omagiere a femeii, ci, spre sfâr[it, ca dup` o respira]ie îndelungre]inut`, un adevarat str`nut „orbanistic“. Mihaela Miroiu, specialist` în studii de gen,obi[nuit` s` scaneze, cu un laser necru]`tor societatea româneasc`, se al`tur` cu unarticol care scormone[te modul facil de a lua lucrurile a[a cum par.Tot în plan intern, un loc aparte îl de]ine problematica EGALIT~}II DE {ANSE ÎNSOCIETATEA CIVIL~. Considerând indispensabil` expertiza postrevolu]ionar` aONG-urilor, le invit`m s` se prezinte. În acest scop, solicit`m tuturor ONG-urile din]ar`, cu activitate în domeniul egalit`]ii de [anse, s` trimit` inform`ri despre activit`]ilederulate în zona din care fac parte, în vederea întocmirii Agendei Evenimentelor orga-nizate de ONG-uri în aceast` direc]ie.Totodat`, în fiecare num`r, câte unui ONG i seva pune la dispozi]ie un spa]iu de prezentare (înfiin]are, istoric, greut`]i, realiz`ri, cola-bor`ri interne [i interna]ionale, perspective). În primul num`r, v` ve]i întâlni cu CentrulParteneriat pentru Egalitate.Pe lâng` p`rerea speciali[tilor, pentru creionarea unui tablou cât mai cuprinz`tor alrecept`rii egalit`]ii de [anse, ne intereseaz`, p`rerea unor personalit`]i ale vie]ii pu-blice actuale [i a celor care vor beneficia mâine de eforturile noastre de ast`zi:copiii. La rubricile EGALITATEA DE {ANSE: GEN PROXIM {I DIFEREN}~ SPECI-FIC~ – INTERVIURI ÎN OGLIND~ dou` personalit`]i vor r`spunde celor 20 deîntreb`ri ale noastre. În primul num`r, au r`spuns, pentru dumneavoastr`, Marie RoseMociorni]a [i Robert Turcescu. La rubrica intitulat` CUM V~D EGALITATEA DE{ANSE COPIII,ADOLESCEN}II {I STUDEN}II, pentru fiecare num`r, solicit`m unei[coli generale s` aleag`, la ora de dirigen]ie, tema egalit`]ii de [anse. Cele mai intere-

sante p`reri vor fi publicate în revist`. La fel seva întâmpla cu elevii [i studen]ii, cu specificareac` de la ace[tia a[tept`m scurte eseuri.Pentru a avea o viziune de ansamblu asuprademersurilor realizate în vederea unei corecteîn]elegeri [i aplic`ri a principiului egalit`]ii de[anse în România, apel̀ m la ajutorul dumnea-voastr` pentru realizarea AGENDEI EVENI-MENTELOR ÎN DOMENIUL EGALIT~}II DE{ANSE în plan na]ional [i interna]ional (noteinformative despre conferin]e, reuniuni, semi-narii, emisiuni TV, revista presei etc.).Mul]umim doamnei profesoare Mihaela Miroiu[i întregului corp profesoral de la masteratulde Gen [i Integrare European ̀din Bucure[ti pentrusugestii [i pentru formarea teoretic` a unoradintre angaja]ii ANES.Mul]umim Delega]iei Comisiei Europene pen-tru sus]inerea acordat` [i exper]ilor spaniolipentru expertiz`, pentru cursurile de formare,pentru modelul oferit [i pentru încurajareapermanent`.

C âteva cuvinte despre rubricile din acestnum`r sper s` v` conving` de deschidereanoastr ,̀ pentru c` inten]ia nu este de a realiza

revista unei institu]ii, ci de a deschide un spa]iu în cares` se reg`seasc` persoanele, institu]iile [i organiza]iilecu preocup`ri în domeniul egalit`]ii de [anse. Astfel, larubrica EGALITATEA DE {ANSE ÎN LUME, în fiecarenum`r se va prezenta o institu]ie responsabil` de sec-torul egalit`]ii de [anse din ]`ri cu tradi]ie în domeniu.Dat` fiind recenta noastr` colaborare cu Institutul Femeiidin Spania, am ales s` prezentam, în primul num`r, real-iz`rile spaniole în aceast` direc]ie. Tot în aceast` ru-bric`, vor fi publicate, articole alespeciali[tilor în domeniu din alte ]`ri,inclusiv ale unei persoane care faceparte din bordul onorific.Rubrica LUMEA FEMININ~ |NTREFANATISM {I OBSCURANTISM vacuprinde articole despre situa]ia fe-meii în ]`ri din Lumea a Treia saudespre violen]a împotriva femeii înconflicte interetnice [i interna]ionale.În completarea acestui design, o ru-bric` axat` pe GEN {I RELA}II IN-TERNA}IONALE.ANES a ap`rut formal ca un impe-rativ european, dar traduce o necesi-tate intern`, inten]ionând s` pun` învaloare eforturile depuse dup` revo-lu]ie de speciali[ti [i ONG-uri, în ve-derea con[tientiz`rii unei problemegrave a societ`]ii. Pentru realizarearubricii EGALITATEA DE {ANSE ÎNROMÂNIA, avem nevoie, în egal`

Dragi cititori,Dac` întâmplarea sau curiozitatea v` face

s` r`sfoi]i aceast` revist`, sper s` v` stâr-

neasc` interesul pentru problematica ega-

lit`]ii de [anse [i s` fi]i mai aten]i la ce se

întâmpl` în jur, mai receptivi la acest feno-

men. Dac` interesul v` face s` citi]i aceas-

t` revist`, sper s` v` reg`si]i în ideile pre-

zentate, s` cùta]i r`spunsuri la unele în-

treb`ri, s` g`si]i puncte de plecare pentru

viitoare cercet`ri [i s` propune]i redac]iei

noastre teme de dezbatere sau articole.

m a r i a m o ] ap r e [ e d i n t a A N E S

Mirarea este atât deprezent` în via]a noastr`,încât nici nu o mai per-cepem drept ceea cereprezint` cu adev`rat:un ferment al îmbog`]iriide sine prin cunoa[tere,un ferment al civiliz`rii.

O zi f`r` mirare e o zi pierdut`.Afl`m, ne mir`m, lu`m aminte, neobi[nuim cu noutatea [i cùt`mnes`]io[i c`tre alt motiv deuimire. Mass-media ne-au asaltat, chiarla începutul acestui mileniu, cuinforma]ii despre existen]atribal` a femeilor din Af-ganistan, supuse unui re-gim de via]` care bloca dinstart accesul individului lapropria individualitate.Femeia din mine, gata sap`[easc` în noul mileniu, s-a mirat indignat`, o mirare creatoa-re, care m-a f`cut s` reflectezasupra situa]iei femeii la începu-turile afirm`rii noastre culturale.Am cùtat în cronici [i n-amg`sit decât rar femei, femei deneam, care s-au c`s`torit, audat na[tere vreunui fiu dedomn [i s-au petrecut din lu-mea asta. Chipurile lor, r`maseîn tablourile votive din mân`-stiri, sunt lipsite de expresivi-tate, de personalitate [i nu ex-prim` mai mult decât chipurileacoperite de v`luri ale femeilordin Afganistan.

S-a spus cândva c` dup` situa]ia femeii se poate judeca stadiul de civiliza]ie al unuistat. S` ne mir`m, oare, c` boierii români de f`c`tur` oriental` î[i ]ineau nevestele[i copilele sub cheie, în chilii ferite de restul lumii, de accesul la cultur`, oferindu-le

drept spa]ii de afirmare doar gospod`ria [i biserica? S` ne mir`m, oare, de faptul c`,în una dintre primele scrieri din literatura noastr`, „Istoria hieroglific`“ a lui DimitrieCantemir, nu exist` nici o femeie? Mirarea nu se opre[te aici, c`ci, la sfâr[itul secolului al XVIII-lea, odat` cu deschidereasociet`]ii române[ti, c`tre Apus, femeia a invadat brusc spa]iul literar, dar, vai!, ca muz`.Stâng`cia poe]ilor minori, cople[i]i de nurii unor suave [i angelice fecioare, echivaleaz`cu descoperirea „celeilalte jum`t`]i“.Atitudinea pare a fi mai mult de smerenie fa]` devina istoric` a indiferen]ei lor; de parc` ar vrea s` le fac` loc al`turi de ei, dar nu [tiucum.Trec deodat` în cealalt` extrem`, se arat` slabi, vulnerabili pân` la le[inuri, omagiind,în stihuri de trubaduri, frumuse]ea [i senzualitatea Venerelor m`gulite de efectul pe

care îl produc, flatate de aten]ia care li se acord`.Acest exces de sentimentalismenu este, îns`, decât una dintre primele forme f`r` fond care î[i face loc în

cultura român`; pentru c`, dincolo de înveli[ul de epitete romantice,femeia nu exist`, nu are consisten]`; este o prezen]` absent`.Preluând terminologia lui Noica, se poate spune c`, înainte de aparcurge stadiul de substantivizare, de numire, de definire în sinea propriei esen]e, femeia sare direct la stadiul de adjectivizare,de cumulare de calificative, care tr`deaz`, îns`, dorin]a de

descoperire. Astfel, descoperirea de sine a femeii este înlesnit` decuriozitatea b`rbatului, care, minunându-se în fa]a frumuse]ilor

vremii, r`mâne, pentru o vreme, anchilozat într-o mirare care îl vaajuta s` se desprind` treptat de modelul oriental, s`-[i lepede anteriul sau

caftanul boieresc [i s` îmbr`]i[eze sprinten modelul occidental. Mirareafemeii, v`zând mirarea b`rbatului, creeaz` un moment de suspans [i de

recunoa[tere, în care istoria î[i întoarce o fil̀ .

Un drum b`t`torit pe ogoarele patriarhatului românesc o va purta pefemeie, pentru o vreme, într-o direc]ie în care se las` dus`. Dar, precumUlise odinioar` s-a l`sat sedus, în c`l`toria sa, de farmece neprev`zute, în

calea femeii a ap`rut tenta]ia independen]ei. Când cei din jur p`reau s` aib` cear`în urechi, ea a început s`-[i dezlege lan]urile [i s` guste din frenezia revendic`riidrepturilor. Mirarea a continuat; mirarea celor de pe margine, care au v`zut-o deodat`

frem`tând, luptând [i r`zb`tând prin h`]i[uldrepturilor omului. Odat` pornit` în aceast`c`l`torie ini]iatic` spre propriul ei centru, cumar spune Mircea Eliade, s-a trezit spre centrulUniunii Europene, revendicând, de dataaceasta, egalitate de [anse. Mirarea celor depe margine continu`, cârcotind [i încercânds` în]eleag` dac` aceast` nou` tenta]ieeste o necesitate sau doar o nou` form`f`r` fond c`reia i se caut` un con]inut.F`r` preten]ia de a da r`spunsuri,R.E.S.publica – Revista Egalit`]ii de [anse[i-a propus s` r`scoleasc` întreb`ri,s` r`scoleasc` mir`ri.

MIRAREA {I FEMEIA

au

rora

ma

rtin

Odiseea femeii în societatea româneasc` abia începe!

e d i t o r i a l

5

◗◗◗

AURORA MARTINConsilier` ANES, asist. univ.Facultatea de {tiin]e Politice -Universitatea Bucure[ti, maste-rate: Politici publice; Gen [iIntegrare European`; mas-terand` - Rela]ii Interna]ionale,doctorand` la Facultatea deFilosofie, UniversitateaBucure[ti.

Institutul Femeii s-a înfiin]at la 24 octombrie1983, cu scopul de a promova [i sus]ine con-di]iile care s` fac` posibil` atingerea egalit`]ii

sociale între femei [i b`rba]i, precum [i eliminareaobstacolelor [i barierelor care împiedic` partici-parea femeii la via]a politic`, cultural`, economic`[i social`, în condi]ii egale cu b`rba]ii.Dup` 23 de ani de activitate, de-a lungul c`roraau fost aprobate patru Planuri de Egalitate de{anse, putem spune c` am parcurs un drum lungîn acest domeniu al egalit`]ii de [anse. Ca organismautonom, subordonat Ministerului Muncii [iAfacerilor Sociale, Institutul Femeii a ini]iat o seriede cercet`ri ce au dus la cunoa[terea situa]ieireale a femeilor în toate sectoarele de activitate;s-a revizuit întregul cadru juridic [i s-au f`cut

propunerile de modificare necesare pentru aelimina orice discriminare legislativ` pe motive desex; au fost sus]inute m`suri [i programe pentruîncurajarea inser]iei femeilor pe pia]a muncii [i însensul promov`rii ini]iativei antreprenoriale înrândul acestora; la nivelul educa]iei, s-a desf`[urato important` munc`, în direc]ia elimin`rii trans-miterii de stereotipuri de gen [i a înlocuirii lor cuvalorile egalit`]ii de [anse, a respectului reciproc[i a nonviolen]ei; s-a încurajat mi[carea de aso-ciere a femeilor, cu scopul cre`rii unei re]elesociale de sprijinire [i ap`rare a dreptului la egali-tate, s-au realizat ac]iuni de sensibilizare împotrivainegalit`]ilor [i, mai ales, s-au pus bazele unei lupteferme împotriva violen]ei contra femeilor, întrucât,în ]ara noastr`, la fiecare patru zile se înregistreaz`câte un deces cauzat de acest flagel al societ`]iiactuale.Aceast` lupt` a dus la aprobarea, prin votunanim al Parlamentului, a unei Legi Organice re-feritoare la M`surile de Protec]ie Integral` îm-potriva Violen]ei de Gen.Putem spune cu mândrie c`, datorit` strânsei co-labor`ri din ace[ti ani între organismele de ega-litate de [anse, restul administra]iei [i asocia]iilede femei, noile genera]ii de femei spaniole trìescîntr-o societate mult mai egalitar`. Cu toate aces-tea, ele mai întâmpin` înc` dificult`]i în a fi con-siderate egalele b`rba]ilor [i în a beneficia de ace-lea[i [anse. Au acelea[i studii cu b`rba]ii, dar încèste dificil pentru ele s` aib` acces la un post pe

Anul 2003 a fost marcat, în Spania, de dou` evenimente importante pentruegalitatea de [anse între femei [i b`rba]i: s-au s`rb`torit 25 de ani de la promulgareaConstitu]iei [i 20 de ani de la înfiin]area Institutului Femeii la nivelul Administra]iei Centrale a statului. Constitu]ia din 1978, prin care se instaureaz` sistemul democratic, stipuleaz` în articolul 14, principiul egalit`]ii în fa]a legii. Femeile devin astfel cet`]ene cu drepturi depline,eliminându-se, în acest mod, tutela pe care b`rba]ii o exercitaser` pân` atunci asupra femeilor.Ele încep s` aib` aceea[i libertate de alegere asupra a ceea ce doreau s` fac`, a ceea cedoreau s` fie, a modului în care doreau s` trìasc` [i cu cine. Totu[i doar legile [i femeile nu sunt de ajuns pentru a schimba mentalit`]i [i nici nu pot modifica atitudini sociale; seimpune existen]a unei ac]iuni politice [i institu]ionale permanente pentru a ajunge la transform`riculturale care s` duc` la existen]a unei egalit`]i de [anse reale.

MARIA JESÚS ORTIZLicen]iat` în {tiin]eleComunic`rii, Maria Jesús Ortizeste, din 1999 [efa Serviciuluide Comunicare [i Imagine alInstitutului Femeii din Spania,organism autonom subordonatMinisterului Muncii [i AfacerilorSociale, al c`rui obiectiv esteacela de a promova [i sus]inecondi]iile care s` fac` posibilàtingerea egalit`]i sociale întrefemei [i b`rba]i, precum [iparticiparea femeii la via]apolitic`, cultural`, economic` [isocial`. Func]ionar` a Admi-nistra]iei Publice Centrale înc`din 1983, Maria Jesús Ortiz aocupat urm`toarele func]ii: înperioada 1987 – 1990 a lucratîn cadrul Cabinetului de Pres` al Direc]iei Generale de Poli]ie,Ministerul de Interne, între1990-1999 a fost {efa Servi-ciului de Promovare [i Publici-tate a Direc]iei Generale pentru

m a r i a j e s ú s o r t i z g o m e z

Dup` 23 de ani deactivitate de-a lungul

c`rora au fost aprobatepatru Planuri de Egalitatede [anse, putem spune c` am parcurs un drum lung

în acest domeniu al egalit`]ii de [anse.

�

e g a l i t a t e a d e [ a n s e î n l u m e

a n a l i z e

6

◗◗◗

REALITATEA UNUI DREPT

a n a l i z e

7

◗◗◗

m`sura studiilor absolvite; g`sesc locuri de munc`,dar mai nesigure contractual, în profesii „femi-nizate“, remunerate mai slab [i cu pu]ine [anse depromovare; au cuno[tin]e în domeniul în care î[idesf`[oar` activitatea, capacitate de lucru [i expe-rien]`, dar nu li se recunoa[te dreptul de partici-pare la luarea de decizii; în momentul în caredoresc s` aib` o familie, trebuie s` decid` în cem`sur` via]a familial` este compatibil` cu ceaprofesional` [i, de cele mai multe ori, renun]` launa dintre ele, în detrimentul celeilalte.În general, majoritatea b`rba]ilor [i femeilor con-

sider` formarea unei familii drept una din cele maimari aspira]ii în via]` [i trebuie s` recunoa[temc`, la nivelul familiei sau la nivelul vie]ii private, sereg`sesc „rolurile sociale de gen“ ce se men]inaproape intacte. Femeile, chiar dac` opteaz` pen-tru continuarea vie]ii profesionale, î[i asumàproape în totalitate responsabilit`]ile c`minului,ele sunt cele responsabile cu îngrijirea per-soanelor în vârst`, a persoanelor care nu se potîngriji singure [i a minorilor [i, ceea ce este [i maigrav, se ocup` de necesit`]ile personale [idomestice ale b`rba]ilor cu care convie]uiesc.Toate acestea, al`turi de o atitudine ostil` a sec-torului de produc]ie [i a angajatorilor ce consi-der` maternitatea ca un prejudiciu adus munciiremunerate, se întâmpl` din cauza faptului c`b`rba]ii nu [i-au asumat înc` necesitatea împ`r]iriiresponsabilit`]ii în familie.Aceasta ar fi situa]ia cu care se confrunt` înprezent Institutul Femeii din Spania [i motivulpentru care, din nefericire, va mai fi nevoie caacest gen de institu]ie s` existe pentru înc` mul]iani de acum încolo - [i asta nu doar la nivelulSpaniei. Uniunea european`, din care va faceparte [i România, î[i propune crearea unuiOrganism de Egalitate pentru a lupta împotrivadiscrimin`rilor care au loc la nivelul tuturor ]`rilor.Pentru Spania, anul 2006 are o semnifica]iedeosebit` pentru viitor, întrucât, de curând, guver-nul spaniol, în sensul transpunerii Directivei

Comunitare 73/2002/CE, referitoare la egalitateade tratament între femei [i b`rba]i, a aprobat unante-proiect de Lege Organic` de Egalitate, alc`rui obiectiv este acela de a face efectiv` elimi-narea tuturor formelor de discriminare împotri-va femeilor. Acest proiect recunoa[te dreptul laconcilierea vie]ii de familie cu cea profesional`,plecând de la împ`r]irea responsabilit`]ilor întrefemei [i b`rba]i, stabile[te o reprezentare echili-brat` la nivelul Administra]iei Publice [i în politic`[i încurajeaz` adoptarea de m`suri pentru dez-voltarea antreprenoriatului în rândul femeilor.Aceast` nou` lege, puternic sus]inut` demi[carea femeilor, va fi un impuls important pen-tru ca „realitatea“ s` nu continue s` nege drep-turile ce le sunt recunoscute femeilor prin lege.

Rela]ii Informative [i Sociale, încadrul aceluia[i Minister deInterne. Responsabil` cu impor-tante campanii de sensibilizare[i informare, cu organizarea dediferite evenimente, conferin]e,lector universitar, absolvent` adiverse cursuri de specializare îndomeniul administra]iei, comuni-c`rii, marketing-ului [i publicit`]ii,în domeniul egalit`]ii de [anse,a participat ca expert` în cadrulProiectului Phare RO02/IB/SO-01 de înfr`]ire institu]ional` întreMinisterul Muncii, Solidarit`]iiSociale [i Familiei din România[i Ministerul Muncii [i AfacerilorSociale din Spania, denumit„Înfiin]area Agen]iei Na]ionalepentru Egalitatea de {anse întreFemei [i B`rba]i“. Expertaspaniol` a participat la unelegrupuri de lucru în domeniulcomunic`rii, imaginii femeii [icampaniilor de sensibilizarereferitoare la egalitatea de [anse[i la violen]a de gen. În cadrul grupurilor de lucru, aîmp`rt`[it experien]a InstitutuluiFemeii din Spania în toateaceste domenii, precum [i înceea ce prive[te elaborarea [igestionarea unui Observator alPublicit`]ii sexiste, \n elaborareaunui Buletin Informativ al ANES[i a altor materiale informative.

�

În general, majoritateab`rba]ilor [i femeilor

consider` formarea uneifamilii ca una din cele maimari aspira]ii în via]` [i

trebuie s` recunoa[tem c`,la nivelul familiei sau

la nivelul vie]ii private, sereg`sesc „rolurile sociale

de gen“ ce se men]in aproape intacte.

a n a l i z e

8

◗◗◗

Institutul Femeii din Spania este un OrganismAutonom, subordonat Ministerului Muncii [iAfacerilor Sociale, prin intermediul Secreta-

riatului General al Afacerilor Sociale, al c`rui scopeste promovarea [i sus]inerea condi]iilor care facposibil` egalitatea social` a ambelor sexe [i parti-ciparea femeii la via]a politic`, economic`, social`[i cultural`. Promulgarea Constitu]iei spaniole amarcat recunoa[terea egalit`]ii femeilor [ib`rba]ilor \n fa]a legii ca unul dintre principiile debaz` ale reglement`rilor juridice din Spania.Astfel, puterilor publice li s-a cerut s` promovezecondi]iile necesare pentru ca egalitatea [i liber-tatea s` fie reale.Pentru atingerea acestor obiective, a fost \nfiin]atprin Legea 16/83, din 24 octombrie, Institutul Fe-meii, ca Organism Autonom menit s` impulsio-neze politicile de egalitate ale Guvernului, regle-mentate prin Decretul Regal 774/97, din 30 mai.Institutul Femeii \[i desf`[oar` activitatea conformPlanurilor pentru Egalitatea de {anse. |n prezent,a intrat în vigoare cel de-al IV-lea Plan, care aco-per` perioada 2002 - 2006.

Func]ii|n vederea atingerii obiectivelor stabilite, Institutul

Femeii \ndepline[te, \n baza competen]elor sale,urm`toarele func]ii:� Studierea situa]iei femeii spaniole \n urm`toa-

rele domenii: legislativ, educa]ional, cultural, sa-nitar [i socio-cultural.

� Culegerea de informa]ii referitoare la femei,precum [i crearea unei baze de date actualizate,care s` reprezinte punctul de plecare al \nde-plinirii func]iilor [i competen]elor Institutului.

� Elaborarea de rapoarte [i \ncurajarea m`suri-lor menite s` contribuie la eliminarea discrimi-n`rilor care afecteaz` femeile \n societate.

� Monitorizarea legisla]iei \n vigoare [i a modu-lui \n care aceasta este aplicat` \n domeniul \ncare Institutul este abilitat s` ac]ioneze.

� Consilierea Guvernului [i colaborarea cu aces-ta, \n vederea atingerii scopurilor prev`zute \nLegea de \nfiin]are a Institutului.

� Coordonarea activit`]ilor pe care trebuie s` lederuleze Ministerele [i celelalte organismespecifice din domeniu.

� Administrarea resurselor care i-au fost alocate\n vederea atingerii obiectivelor fixate.

� Men]inerea leg`turii cu organiza]ii neguverna-mentale de la nivel statal [i \ncercarea de a sta-bili rela]ii \ntre Institut [i Organismele Interna-

]ionale din domeniu, respectând normele Mi-nisterului Afacerilor Externe.

� |ncurajarea activit`]ii Organismelor Interna]io-nale care se ocup` de problematici similare [ide interes pentru Institut, respectând normeleMinisterului Afacerilor Externe.

� Men]inerea contactului [i a leg`turii cu institu-]iile similare din cadrul Comunit`]ilor Autono-me [i din Administra]ia Local`, \n special prinintermediul Conferin]ei Sectoriale [i al altororganisme de cooperare din domeniu.

� |ncurajarea prest`rii de servicii \n favoarea fe-meilor, \ndeosebi a acelor servicii care se adre-seaz` femeilor cu nevoi speciale.

� Primirea [i canalizarea, \n cadrul ierarhiei admi-nistrative, a sesiz`rilor formulate de c`tre fe-mei \n cazuri concrete de discriminare de faptsau de drept pe motiv de sex.

� Realizarea num`rului necesar de activit`]i, \nvederea atingerii obiectivelor anterioare, \n li-mita atribu]iilor stipulate de normele ce regle-menteaz` Organismele Autonome [i de Le-gea General` a Bugetului.

Organisme de conducereOrganismele de conducere ale Institutului Femeii

Adresa: c/ Condesa de Venadito,

34, 28027 Madrid (Spania) Tel.: 0034.91.347.80.00E-mail: [email protected]

Web site:www.mtas.es/mujer

INSTITU}IONALIZAREA EGALIT~}II

DE {ANSE |N LUME:

INSTITUTUL FEMEIIDIN SPANIA

a n a l i z e

9

◗◗◗

sunt Consiliul Director [i Directoarea General`.Pre[edin]ia Consiliului Director este exercitat`de c`tre Ministrul Muncii [i Afacerilor Sociale, iarvicepre[edin]ia de c`tre Directoarea InstitutuluiFemeii. Consiliul Director este alc`tuit din 17membri ce reprezint` cele 17 Ministere existen-te. |n afara acestor membri, Pre[edintele desem-neaz` al]i [ase membri din rândul unor persoanecu o reputa]ie personal` [i profesional` careeviden]iaz` angajamentul [i interesul lor fa]` dedomeniul egalit`]ii \n drepturi a femeilor [i b`rba-]ilor. Func]iile Consiliului Director sunt: imple-mentarea politicii de coordonare a diferitelorDepartamente Ministeriale \n ceea ce prive[teproblematica femeilor [i studierea obiectivelor cetrebuie atinse, aprobarea planului anual de ac]iu-ne, a raportului anual de gestionare [i func]ionare[i a proiectului de buget, atât pentru activit`]ilepropuse cât [i pentru investi]ii.

Structura Organic`Directoarea General` a Institutului reprezint` [iconduce Institutul [i beneficiaz` de sprijinul directal urm`toarelor structuri:� Un cabinet de rela]ii interna]ionale, care \n-

curajeaz` rela]iile cu Organisme publice [i pri-vate interna]ionale [i sus]ine cooperarea, \nvederea dezvolt`rii.

� Un departament responsabil de rela]ia cumass media.

La nivel de Subdirec]ie General`, exist` urm`toa-rele unit`]i administrative:� Secretariatul General/Subdirec]ia General`

pentru Studii [i Cooperare/Subdirec]ia Gene-ral` pentru Programe.

Activit`]ile Institutului Femeii vizeaz` urm`toareledomenii:

Studiu [i CercetareRealizeaz`, coordoneaz` [i promoveaz` cerce-t`ri legate de domeniul egalit`]ii de [anse \ntrefemei [i b`rba]i.Subven]ioneaz` activit`]i legate de promova-rea [i implementarea ac]iunilor pozitive \n me-diul universitar.Gestioneaz` o baz` de date cu indicatori so-ciali referitori la femei.Gestioneaz` o baz` de date cu C.V.-uri alefemeilor.

CooperareSemneaz` acorduri de cooperare cu comuni-t`]ile autonome [i cu prim`riile, pentru a creaservicii sociale pentru femei [i a \ncuraja poli-tici specifice.Consiliaz` institu]ii publice [i private, pentru aderula programe [i activit`]i destinate femeilor.Coordoneaz` func]ionarea [i serviciile oferitede centrele de informare cu privire la drep-

turile femeilor [i coopereaz`, \n vederea cre`riiunor centre de consiliere ale comunit`]ilorautonome [i ale prim`riilor.Organizeaz` expozi]ii care prezint` situa]ia fe-meilor de-a lungul istoriei [i realitatea lor social̀ .Consiliaz` femeile, grupurile [i asocia]iile \n le-g`tur` cu activit`]ile, resursele [i serviciile carese adreseaz` femeilor.Sprijin` asocia]iile de femei [i subven]ioneazànual activit`]i ale Organiza]iilor Neguverna-mentale menite s` promoveze egalitatea de[anse \ntre femei [i b`rba]i.Elaboreaz` planuri de ac]iune \mpotriva violen]ei.

Programe� Coopereaz` cu diferite Departamente Minis-

teriale, pentru a introduce perspectiva de gen\n politicile [i sistemele de protec]ie social`, \ncu-rajând semnarea de acorduri interministeriale.

� Realizeaz` [i colaboreaz` la realizarea de pro-grame \n urm`toarele domenii: s`n`tate, me-diu \nconjur`tor, servicii sociale, educa]ie, for-marea [i ocuparea femeilor.

� Realizeaz` [i implementeaz` programe pilotpentru formare [i ocupare, educa]ie, s`n`tate[i pentru integrarea femeilor \n situa]ie de ex-cludere social`.

� Realizeaz` activit`]i de sensibilizare [i formarepentru agen]i sociali, profesionali [i func]ionaridin diverse domenii.

� Elaboreaz` instrumente tehnice [i materialede diseminare a informa]iilor referitoare laeduca]ia nesexist`, consilierea profesional` [iposibilit`]ile de inser]ie pe pia]a muncii, instru-mentele de dezvoltare a carierei, educa]iepentru s`n`tate, educa]ie pentru consum, pro-tejare a mediului \nconjur`tor [i calitatea vie]ii.

� Impulsioneaz` promovarea femeilor \n firme,prin ac]iuni pozitive la nivelul acestora.

� Elaboreaz`, tip`re[te [i distribuie publica]iimenite s` ofere informa]ii despre situa]ia [iproblematica social` a femeilor.

Domeniul juridic � Elaboreaz` proiecte de lege na]ionale, comu-

nitare [i interna]ionale legate de problematicafemeilor [i prezint` rapoarte cu privire laacest gen de proiecte de lege.

� Promoveaz` sensibilizarea [i formarea \n bazaprincipiului de non-discriminare pe motive desex [i a egalit`]ii de [anse, prin organizareaunor seminarii care se adreseaz` \n specialagen]ilor sociali, economici [i juridici, precum [iprin elaborarea unor publica]ii [i bro[uri cuinforma]ii despre legisla]ie [i despre drepturilefemeilor.

� Elaboreaz` rapoarte, ca r`spuns la \ntreb`rileparlamentarilor, precum [i rapoarte legate desesiz`ri, sugestii [i solicit`ri de informa]ii cu

Adresele centrelor de informare: MADRID: Genova, 11-1,Telefon.: 91 391 58 80/391 58 81, Fax: 91 391 58 91 CACERES: Avda. Primo deRivera, 9-5, Tel.: 92722 54 04/225411, Fax: 9272142 84 PALMA DE MALLORCA:Aragon, 26-E, Tel.: 971 77 49 71/ 74 49 74 SANTANDER: Vargas, 53-3pl., Tel.: 942 23 57 58/ 23 56 64, Fax: 942 23 51 87 SEVILLA: P de Cristina, 1- esc.1- 4 A, Telef: 95 422 56 20/ 422 37 19, Fax: 95 456 02 31;Servicii telefonice gratuite: 24 h/24 h, pentru femei Telefon: 900 19 10 1024 h/24 h, pentru femeile surde,Telefon: 900 152 152

Centrul de documentare dispune de:� Un fond documentar alc`tuit

din c`r]i, documente, casetevideo, afi[e, fotografii [i revistespaniole [i din alte ]`ri. Toatàceast` documenta]ie poate fiaccesat` prin intermediul unorbaze de date.

� O baz` de date cu legisla]ia in-terna]ional`, na]ional` [i a Co-munit`]ilor Autonome care afec-teaz` \n mod special femeile.

Servicii oferite:� Motoare de cùtare ale c`r]ilor

[i celorlalte materiale bibliogra-fice/Consultarea materialelor \nsala de lectur`/Sala video/|mprumut casete video/Infor-ma]ii prin telefon [i prin po[t`/Multiplicarea materialelor/Con-sultan]` tehnic`

� Concursuri pentru a ob]ine:Subven]ii pentru cercetare/Burse pentru formare \n dome-niul egalit`]ii de [anse/Sub-ven]ii pentru organiza]ii negu-vernamentale, \n vederea pro-mov`rii egalit`]ii de [anse \ntrefemei [i b`rba]i/Subven]iipentru realizarea de activit`]i �

a n a l i z e

10

◗◗◗

con]inut juridic, formulate de cet`]eni \n leg`-tur` cu situa]ii de discriminare pe motiv desex [i cu domeniul egalit`]ii de [anse.

Rela]iile interna]ionale� Particip` la \ntrunirile organismelor interna-

]ionale [i suprana]ionale din domeniul ega-lit`]ii de [anse.

� Men]ine leg`turi permanente cu organismedin domeniul egalit`]ii [i cu organiza]ii negu-vernamentale ale femeilor din alte ]`ri, cola-borând la \nfiin]area [i consolidarea acestora [i\ncurajeaz` crearea de re]ele interna]ionaleale organiza]iilor de femei.

� Coordoneaz` programele Uniunii Europenepentru egalitatea de [anse.

� |ncurajeaz` integrarea perspectivei de gen \ndomeniul cooper`rii pentru dezvoltare, spri-jinind proiecte menite s` ofere o vizibilitatesporit` a particip`rii femeilor la dezvoltareapropriilor ]`ri [i preg`tind profesioni[ti pentrudomeniul cooper`rii interna]ionale.

� Organizeaz`, \n Spania, seminarii [i reuniuni in-terna]ionale.

� Monitorizeaz` implementarea acorduriloradoptate la Conferin]ele Mondiale despre Fe-mei, \n colaborare cu organismele pentru ega-litate din comunit`]ile autonome spaniole [icu organiza]ii neguvernamentale ale femeilordin Spania.

Comunicarea

� Pune la dispozi]ia mass media informa]ii des-pre situa]ia [i problemele sociale ale femeilor,precum [i despre ac]iunile \ntreprinse de Insti-tutul Femeii.

� Coordoneaz` [i evalueaz` sesiz`rile legate dedomeniul publicit`]ii, sesiz`ri depuse conformLegii Generale a Publicit`]ii, prin intermediulObservatorului Publicit`]ii.

� Realizeaz` campanii \n scopul cunoa[terii si-tua]iei reale [i a drepturilor femeilor, precum [ia serviciilor de care acestea pot beneficia [icontribuie la sensibilizarea social` [i la schim-barea atitudinilor.

� Decerneaz` anual mass media [i agen]iilor depublicitate premii pentru combaterea violen-]ei \mpotriva femeilor.

Servicii menite s` faciliteze accesul publiculuila informa]iiCentrele de informare cu privire la drepturilefemeilorAceste centre ofer` consiliere gratuit` \n do-meniul juridic precum [i cu privire la resursele [iserviciile de care pot beneficia femeile, prin inter-mediul unor persoane specializate. De asemenea,primesc [i canalizeaz` c`tre organismele compe-tente sesiz`ri legate de cazuri de discriminare dinmotive de sex.

[i seminarii \n mediul universi-tar/Ajutoare pentru tip`rireaunor publica]ii pentru femei/Ajutoare pentru stimulareaauto-ocup`rii [i a constituirii defirme de c`tre femei

� Expozi]ii itinerante (pot fi solici-tate de c`tre organisme publi-ce [i organiza]ii neguverna-mentale): Votul femeii \n Spa-nia, Femeia [i sportul, Femeia\n publicitate, Munca femeilorde-a lungul istoriei, Cu femeileavanseaz` lumea, Femeile [iocuparea, Femeile [i soci-etatea rural`. |ntre iner]ie [ischimbare, Muncim pentruegalitate, egalitatea \n viitor:Institutul Femeii, Cealalt`jum`tate a [tiin]ei

� Publica]ii: Institutul Femeii pu-blic` [i distribuie c`r]i, bro[uri[i afi[e: FEMEILE |N CIFRE,COLEC}IA STUDII. Cercet`risociologice finan]ate de Insti-tutul Femeii, COLEC}IA DEZ-BATERI. Sesiuni [i seminarii or-ganizate sub patronajul Institu-tului Femeii, COLEC}IA DO-CUMENTE. Rapoarte [i legireferitoare la egalitatea \ntreb`rba]i [i femei, INSTRU-MENTE TEHNICE DE OCU-PARE A FOR}EI DE MUNC~.Materiale pentru profesioni[tiicare \ncurajeaz` ocupareafemeilor, MATERIALE BIBLI-OGRAFICE. Bibliografii \ntoc-mite din diverse perspectivemetodologice, MATERIALEPENTRU DISEMINAREA IN-FORMA}IILOR: materiale di-dactice pentru toate nivelurileeduca]ionale. GHIDURI: S`n`-tatea [i calitatea vie]ii, Tehnicide cùtare a unui loc de mun-c`, Ghid de resurse [i centrede interes pentru femei, Drep-turile femeii, Ghid de bunepractici pentru garantarea unorproceduri bazate pe principiulegalit`]ii, Ghid de bune practicipentru garantarea egalit`]iisalariale.

�

a n a l i z e

11

◗◗◗

Una dintre nevoile fundamentale ale fiin]eiumane este aceea de a putea avea unviitor c`tre care s` priveasc`, bucu-

rându-se de drepturi, libert`]i [i democra]ie. În zi-lele noastre, condi]iei de femeie i se asociaz` cu-vintele emancipare [i libertate, dar, din p`cate,exist` înc` nenum`rate locuri în care demnitatea,egalitatea [i emanciparea nu reprezint` pentrufemei decât o utopie.Sunt acestea locuri în care zilnic,sub ochii no[tri, se încalc` drepturile fundamen-tale ale omului. Comer]ul cu femei, percepute camarf` [i ca obiecte de folosin]` sexual`, a început,se pare, înc` din timpul celei de-a doua dinastii acalifilor arabi, dinastia abasizilor, care au f`cut dinBagdad capitala Imperiului musulman în anul 786.Condi]ia de supunere a femeii nu este legat` ast`zineap`rat de lumea islamic`, ci de un spa]iu socio-cultural înapoiat, de Lumea a Treia [i a Patra.Algeria, Pakistan, Kurdistan, Bangladesh, India,Nepalsunt doar câteva dintre ]`rile în care lipsa drepturilorpropriu-zise ale „cet`]enelor“ face ca în lumea fe-minin` s` se înregistreze episoade de o cruzime fe-roce, episoade r`mase într-o t`cere condamnabil`pentru mileniul trei. Rubrica de fa]` î[i propune s`ridice v`lul de borangic ce acoper` adev`ruri deplumb, adev`ruri care cad surd [i greu în tihna con-fortului nostru semi-occidental, adev`ruri de na-tur` s` ne împiedice s ̀uit`m c ,̀ în vremurile noastre,mai exist` oameni constrân[i s` trìasc` la fel ca înEvul Mediu.Pentru condi]ia femeii în lumea arab`, situa]ia fe-meilor din Afganistan a devenit o tragic` emblem`.Nu numai sus]in`torii Jihadului [i talibanii, ci to]iadep]ii politicii islamice consider` „drepturile“ femeiica fiind una dintre problemele fundamentale de caretrebuie „s` se ocupe“, inspirându-se din Shariamedieval`, o lege islamic` respectat` ca izvor dedrept. Începând din anul 1992, când fundamentali[tiiislamici au venit la putere, dreptul femeilor de aparticipa la via]a economic`, social`, cultural` [ipolitic` a fost drastic redus, ajungând chiar s` fienegat în timpul talibanilor. Ace[tia din urm` con-siderau c` nu exist` decât dou` locuri potrivite

pentru femei: casa b`rbatului ei [i mormântul,singura egalitate care li se poate permite fiindaceea de a fi condamnate la moarte exact ca b`r-ba]ii. În consecin]`, femeile, supuse la priva]iuni [isuferin]e inimaginabile, erau tratate ca ni[te animale;ba mai mult, talibanii declarau ilegal` ]inerea p`s`-rilor sau animalelor în colivii sau cu[ti, în schimbînchideau femeia între cei patru pere]i ai casei,impunând vopsirea ferestrelor [i interzicându-i s`se fac` v`zut` la balcon. Apari]ia femeilor pe strad`,ca pieton, sau în taxi era condi]ionat` de prezen]aal`turi de ea a unui mahram (o rud` apropiat`: tat`,frate sau so]). Cum nu li se permitea s` vorbeasc`sau s` dea mâna cu un b`rbat strìn (nici m`carcu vânz`torii), erau nevoite s` suporte umilitoareviolen]e verbale [i fizice, în cazul în care poli]ia tali-ban` le descoperea singure sau neînso]ite de unb`rbat din familie. Aceast` situa]ie absurd` care,indirect, le condamna pe v`duve la sinucidere saula moarte treptat`, a creat fenomenul cer[etoriei peascuns. Excluse total din via]a public`, femeile nuaveau dreptul la educa]ie – considerat` inutil̀ , din mo-ment ce „au creierul mai mic decât al b`rba]ilor“.{colile pentru fete au fost transformate în seminariireligioase, interzicându-li-se acestora s` studiezeîn [coli, universit`]i sau alte institu]ii; pedepse drastices-au ab`tut asupra nefericitelor care au îndr`znits` înve]e s` scrie [i s` citeasc .̀ Rolul social al femeilor

fiind redus la activit`]i domestice [i procreere, aufost private de dreptul de a munci în afara casei.Doar câteva doctori]e [i infirmiere au primit privi-legiul de a lucra în unele spitale din Kabul; printreele [i Huda S.Ammash,doctor în cercetare medical̀ ,num`rul 5 în pachetul de c`r]i cu cele mai cùtatepersonalit`]i irakiene, întocmit de americani. Dreptulfundamental la asisten]` sanitar` se lovea de onou` absurditate: interzicerea apropierii de un medic.Modul bizar de desf`[urare a unei consulta]ii de-p`[e[te cu mult imaginarul orwelian: femeia, înv`-lurit` din cap pân`-n picioare, constrâns` s` steaascuns` în spatele unui paravan de lemn, nu puteavorbi cu medicul b`rbat, decât prin intermediul unuicopil, c`ruia îi relata simptomele. Inutil s` ne punemproblema dreptului la planificare familial`, atâta timpcât femeile nu puteau fi operate, dac` din echipachirurgical` f`cea parte un b`rbat [i nu puteau fiasistate la na[tere (de obicei realizat` în condi]ii sep-tice îndoielnice) de un medic b`rbat. E de mirare,oare, c` Afganistan este ]ara cu cele mai multedecese înregistrate la na[tere?! Probabil nu, dinmoment ce în Afganistan era „legiferat`“ reducereafemeii la stadiul de non-persoan`. Privarea de drep-tul de a recurge la lege se baza pe considerentulc` m`rturia unei femei valoreaz` jum`tate din m`r-turia unui b`rbat; în consecin]`, nu se putea adresadirect unui tribunal, ci numai prin intermediul unuimembru ales din familia sa.Sunt acestea doar câteva dintre priva]iunile de careau avut parte femeile afgane (lista va continua înnum`rul urm`tor), priva]iuni care echivaleaz` cuun adev`rat feminocid provocat indirect,prin foameinfec]ii [i mutil`ri, sau direct, prin uciderea presu-puselor vinovate cu pietre ori prin împu[care, înv`zul lumii, pe stadioane.Se întâmpla a[a cu primii cre[tini. Se întâmpla a[aîn urm` cu mai bine de un deceniu, în China. Iat`c` înc` se mai întâmpl`…! Ce e nou? Burqa – un v`lcu z`brele la ochi, ce acoper` femeia afgan` dincap pân`-n picioare, ascunzând-o de lume [i ascun-zându-i lumea;o adev r̀at ̀închisoare la purt`tor în caresunt aruncate condamnatele la invizibilitate.

au

rora

ma

rtin

l u m e a f e m i n i n ` î n t r ef a n a t i s m [ i o b s c u r a n t i s m

ÎNCHISOARE LA PURT~TOR

a n a l i z e

12

◗◗◗

Oserie de opinii, exprimate înc` de acumcâteva decenii, au vizat complexitateasistemului de rela]ii interna]ionale,

rolul femeilor [i al b`rba]ilor în conflicte [i în sistemulde pace/securitate interna]ional`.A[a cum afirm`Laura Turquet, o prim` limitare a teoriilor realiste,care au dominat studiul politicii interna]ionale dup`sfâr[itul celui de-al doilea r`zboi mondial, este c`teoriile de acest tip se bazeaz` doar pe o abordareistoric` a r`zboiului, a evolu]iei statelor [i na]iu-nilor. Poten]ialul schimb`rilor [i evolu]iei interna-]ionale este practic eliminat, de vreme ce altecomponente sunt excluse, iar elementele aferentecontextului interna]ional sunt considerate insufi-ciente. Dou` dintre ideile exprimate de cercet`-toare sunt importante pentru evolu]ia rela]iilorinterna]ionale: „Prima tendin]` arat` c` r`zboiul

apare privilegiat în studiul rela]iilor interna]ionale(…).A doua tendin]` arat` c` relat`rile feministedespre r`zboi înt`resc aceast` pozi]ie privilegiat`teoretic a problematicii r`zboiului fa]` de cea ap`cii. Afirma]ia în sine cere o analiz` a diferitelorstraturi ale scrierilor feministe pe tema r`zboiului[i a p`cii.“Critica unei hegemonii masculine tinde s` fie le-gat` de dou` ipoteze principale ale feminismului.Acestea pot fi descrise ca orientarea de tip esen-]ialist [i cea de tip constructivist: pozi]iile esen]ialisteinvestigheaz` traiectoriile feminine, respectiv mas-culine, ca reflectând primar diferen]ele înn`scute,fundamentate biologic, dintre femei [i b`rba]i;constructivi[tii, în schimb, nu fac neap`rat o ipo-tez` de lucru din centralizarea genului, dincolo dedeterminarea priorit`]ilor [i comportamentelor.Opiniile exprimate în ultimii ani arat` c` feminismula devenit mult mai deschis, c` s-a dezvoltat ca teorieflexibil` [i c` s-a conectat la alte p`reri teoreticecare încearc` s`-i critice ipotezele fundamentale.Contribu]iile specifice ale feminismului în rela]iileinterna]ionale pornesc adeseori de la obiec]iareferitoare la abordarea focalizat` pe aspectelepolitico-militare [i no]iunile centrate pe stat, da-torit` faptului c` le consider` o abordare îngust`,care limiteaz` vizibilitatea [i complexitatea tematiciicelor dou` genuri. Perspectiva feminist` are impli-ca]ii importante în primul rând pentru c` insti-tu]iile militare [i politice sunt de tip patriarhal, ie-rarhice [i au exclus mult timp implicarea femeilor,dar [i pentru c` resursele financiare [i politice dinsfera politic` interna]inal` nu pot fi administratedecât de societate, în ansamblul sù.Percep]ia femeilor asupra r`zboiului, violen]ei [i

situa]iilor conflictuale difer` de cea a b`rba]ilor,de[i, în cadrul propriului gen, exist` mai multe va-riabile interne care modific` rezultatele acesteipercep]ii: clasa, educa]ia, domeniul profesional,vârsta, interesele personale etc.Spike Peterson consider` c` accentuarea roluluisuveranit`]ii statale este una dintre sursele de inse-curitate a femeilor, deoarece limiteaz` „construc]iaunei comunit`]i politice“ în raport cu institu]iilesau politicile masculine [i tradi]ionale. Defini]iadat` de Peterson aduce o generalizare a situa]ieide insecuritate a femeilor, implicând ideea c` în]e-legerea securit`]ii în rela]iile interna]ionale presupu-ne în]elegerea surselor de insecuritate specifice [ipe cele poten]ial unice ale procentului de popu-la]ie reprezentat` de femei în toat` lumea. Cerce-t`rile feministe analizeaz` constituirea elemen-telor identificabile ale conflictului [i r`zboiului: im-plicarea în r`zboi, rezisten]a,opera]iunile suport careimplic` prezen]a sau via]a femeilor în vreun fel. În-cerc`rile feministe tind s` cerceteze nu numairela]iile de putere dintre femei [i b`rba]i, dar [irolurile de gen, într-un context mai larg al rela]iilorinterna]ionale. Punctele de vedere post-modernepun accentul pe importan]a social` a elementelorde gen. Obiectivul acestei investiga]ii este ches-tionarea [i analiza pozi]iilor pozitiviste care sus]inc` exist` o lume obiectiv`.

Militarizarea genuluiFeminismul în rela]iile interna]ionale a deschis caleaunei întregi serii de dezbateri [i arii de lucru, dela femeile din diploma]ie, la cele implicate în r`zboisau opera]iuni de pace, pentru a ilustra doar câtevadin cele mai controversate teme. De ce avem

Pân` în anii ‘80, rolul genului în teoria [i practica rela]iilor interna]ionale, cudeosebit` prec`dere în domeniul teoriilor [i studiului securit`]ii interna]ionale, afost aproape în totalitate ignorat. Ast`zi, cercet`rile feministe reprezint`, îns`, ocontribu]ie din ce în ce mai important` în contextul studiilor din acest domeniu.

d a n a r a d l e r

g e n [ i r e l a ] i i i n t e r n a ] i o n a l e

◗◗◗

DANA RADLERÎ[i desf`[oar` activitatea laBritish Council [i este cadrudidactic asociat la Academia deStudii Economice, Facultatea deRela]ii Economice Interna]ionale;autoare a unor articole pe temede rela]ii interna]ionale în SferaPoliticii [i revista Studii deSecuritate. Reprezint` Româniaîn activit`]ile pentru tineridesf`[urate de GenerationEurope, organiza]ie cu sediul laBruxelles.

ROLURI DE GEN ÎNSTRUCTURILE POLITICE {I MILITARE

a n a l i z e

◗◗◗13

◗◗◗

nevoie de perspective atât de variate [i unde nevom îndrepta aten]ia? R`spunsul nu e facil; avemîntâi nevoie s` examinam, s` explor`m [i s` iden-tific`m aspectele relevante, s` g`sim o interpretarecoerent` a datelor [i s` oferim elementele nece-sare unei concluzii relevante.Contribu]ia Cynthiei Enloe este, din acest punctde vedere, una esen]ial`; lucr`rile ei cerceteazàtent multiple subiecte: de la femeile care înso]escsolda]ii în taberele militare, la personalul medicalsau tehnic din armat`. Important, în cercet`rileaduse în ultimii ani de Enloe, sunt urm`toarele:– militarii au interes de exercitare a unui controlal grupurilor de femei legate de sistemul militar(de exemplu, so]ii, asistente sau prostituate);– numeroase femei particip` indirect la preg`tirilede r`zboi prin profesii legate de producerea armelorsau alte tipuri de bunuri din industria armamentului;– sistemul militar reac]ioneaz` la schimb`rilesociale [i culturale din societate [i la presiunile or-ganiza]iilor interna]ionale (de exemplu în situa]iilede abuz sexual, acceptarea angaja]ilor homosexuali).În Bananas, Beaches and Bases, Enloe deschidesec]iunea de concluzii cu o fraz` ce-ar putea fimotto-ul pentru întreaga sa contribu]ie în arenastudiilor feministe: „elementul personal este inter-na]ional“. Condensat` [i incitant`, cercet`toareaavanseaz` în direc]ia caut`rii sensurilor [i naturiiabord`rilor feministe: „Pentru a face ca politicainterna]ional` s` capete sens, avem nevoie s`caut`m puterea în spatele [i în fa]a noastr`. Rela-]iile de putere dintre ]`ri [i guvernele lor implic` multmai mult decât manevre de lupt` [i telegramediplomatice.“ Insisten]a asupra ambivalen]ei ter-menilor „personal“ [i „interna]ional“ încadreaz`pe deplin tabloul conceptual: „Implica]iile unei în-]elegeri feministe a politicii interna]ionale suntreliefate mult mai puternic atunci când cineva ci-te[te c` «elementul personal este interna]ional»în sens invers:ceea ce este interna]ional este personal.Aceasta cere o modalitate radical` de imaginarea ceea ce au nevoie guvernele pentru a se alia unulcu altul, pentru a concura [i sus]ine r`zboiul unulfa]` de altul.“Acestea nu sunt în totalitate lucruri noi, ci maicurând privite dintr-o perspectiv` nou`. O alt`contribu]ie important` a fost adus` de J. AnnTickner, cunoscut` pentru lucrarea sa Genul înrela]iile interna]ionale, în care puncteaz` felul încare acest domeniul sus]ine genul: preponderent,asemenea unei gazde, în ceea ce prive[te mascu-linitatea, [i mai mult în sens marginal, atunci cânde vorba de vocea femeilor.Tickner sus]ine c` realis-mul este tributar lungii tradi]ii de gândire care aso-ciaz` conceptul de na]iune [i cet`]enie cu cel deserviciu militar, respectiv tr`s`turile masculinespecifice. Conform punctului sù de vedere, tra-di]iile vestice în gândirea realist`, liberal` [i marx-

ist` sunt puternic legate cultural de no]iunile demasculinitate, autonomie, independen]` [i putere.Aceste tradi]ii au adus anumite ipoteze privindcomportamentul, evolu]ia [i cre[terea econo-mic`, într-un fel care a f`cut ca femeile s` r`mân`ni[te actori invizibili. Important este c` ea urm`-re[te s` transcead` genul; scopul este nu înlo-cuirea unei defini]ii masculine a rela]iilor interna-]ionale, ci diminuarea diferen]elor de gen pentrusus]inerea unor concepte care s` priveasc` am-bele genuri.

Gen [i roluri asumate în conflictele interna-]ionale

Se recunoa[te din ce în ce mai des participareacrescut` a femeilor în opera]iunile legate de con-flictele ap`rute între state [i na]iuni în ultimeledecenii. De[i participarea femeilor variaz`, în func]iede tipul institu]iilor militare autorizate s` se implicecu for]a, cum ar fi sistemul armat, num`rul lor seapropie în unele ]`ri, de procentul de 10 la sut`.În afara rolului de actori combatan]i, femeile potfi buc`tari, tehnicieni, administratori, doctori, agen]ide securitate, parteneri, so]ii sau prostituate pentrucadrele militare. În afara acestora, exist` [i femeilecare ac]ioneaz` ca civili, de la cele care lucreaz` înmedia sau în sistemul de s`n`tate public`, la celecare se opun conflictelor interna]ionale violente,so]ii, mame, fiice, surori sau prietene ale militarilorimplica]i sau disp`ru]i în teatrele de r`zboi.Participan]ii activi la un conflict nu suntdoar combatan]ii; de aceea, separareamilitarilor de civili este adeseori dificil`,mai ales în conflictele care implic` maimulte ]`ri [i unde distinc]iile devin ne-

clare, datorit` implic`rii unor grupe de gheril` oripartizani sau datorit` absen]ei unor câmpuri deopera]iuni bine delimitate [i a mi[c`rilor acestorgrup`ri de o manier` extrem de flexibil`, întrerolul de civil [i cel de combatant.Exist` atât b`rba]i, cât [i femei, care lucreaz` sauasist` opera]iunile legate de derularea conflictelorinterna]ionale, f`r` a se implica în for]ele care iauparte la evenimente, de cele mai multe ori lucrândîn produc]ia de armament sau oferind servicii, in-clusiv sprijin moral [i logistic combatan]ilor. Fe-meile care se înroleaz` în armat` – voluntar saudatorit` anumitor circumstan]e – tind s` joacemai multe roluri diferite simultan: combatant,suporter [i dependent. Calitatea de combatanteste exercitat` destul de rar [i se refer`, în prin-cipal, la femeile care folosesc, manevreaz` sau iauparte la opera]iunile militare efective, cu excep]iaanumitor categorii de arme care nu sunt deschiseca posturi tuturor femeilor (de exemplu, cadrepe submarine); cele considerate „suporter“ asist`profesional, în general, toate activit`]ile conexer`zboiului, de la produc]ia de arme, piese [i aparatefolosite efectiv în cadrul opera]iunilor militare,pân` la serviciile medicale, oficialii sau politicieniiimplica]i la nivel decizional sau jurnali[tii careofer` relat`ri asupra conflictelor respective; rolulde dependent se refer`, în principal, la tinerele [ifemeile care au calitatea de partenere sexualeocazionale sau permanente, partenere de via]`,so]ii [i fiice de militari. Ele sunt cele a c`ror existen]èste marcat` de acest domeniu, aparent indirect,dardestul de substan]ial la nivel moral [i emo]ional,chiar profesional, pentru cele care urmeaz` profesiamilitar` dup` cei din familia sau anturajul respectiv.Fa]` de num`rul b`rba]ilor din opera]iunile de suport,num`rul femeilor este mult mai mare în aceast`categorie: cele mai multe sunt buc`t`rese, curieri,doctori sau asistente, portari sau tehnicieni, ziari[ti [ialte asemenea profesii, care nu implic` angajareaefectiv` în lupt` [i manevrarea armelor.

Se recunoa[te din ce în cemai des participarea crescutà femeilor în opera]iunile

legate de conflicteleap`rute între state [i

na]iuni în ultimele decenii.

e s e u◗◗◗

Despre numele date navelor, din celemai vechi timpuri [i pân` ast`zi, lucrurilepar s` sprijine, afirma]ia de mai sus. De

la celebrele [i temerarele înso]itoare ale unui în-c`p`]ânat vis`tor genovez, Santa Maria, Nina [iPinta (cu mândrie, folosite [i ast`zi ca nume de nave,cu prefixurile arondate ale marilor corpora]ii detransport maritim), la enigmatica Marie Celeste,faimoasa nav` - fantom`, plecat` sub pavilion fran-cez, care [i ast`zi, spune-se, bântuie M`rile Nor-dului, sau la pragmaticul anglo-saxon al Endeavour-ului c`pitanului Cook, ELE au reprezentat prelun-girile feminit`]ii la bordul vaselor, ale col]urilor debatiste înl`crimate ale mamelor sau fiicelor, so]iilor[i ibovnicelor, depozitate în sipetul retinelor celorcare se îndep`rtau de ]`rmuri, ultime bastioaneale capului - compas final, ce se trasa deja dinclipa plec`rii, sânul ad`st`tor [i izb`vitor al întoar-cerii acas`.Ca o alt` prelungire a spiritului feminin într-o lumeeminamente masculin`, la prova navei, sub primulcatarg, cel care împungea orizonturile cu dubla safunc]iune, opera]ional`, de manevr`, dar [i desimbol falusian, în fa]a poten]ialilor atacatori, a-proape în toate culturile maritime, pornind de laimpun`toarele trireme ale romanilor sau iu]ile [iversatilele jonci ale vechilor chinezi, pân` la

greoaiele caravele ale Rena[terii târzii, adev`ratecruci[`toare ale timpurilor apuse, peste corpul delemn dur, se sculpta, adeseori, al`turi de numesonore ale locurilor de construc]ie, un bust defemeie; ]inându-se cont de moravurile acceptateîn materie de reprezentare a dezgolirilor, întot-deauna el era proeminent [i voluptos, pl`smuiremorganatic` [i diafan - senzual`. Aceast` lucrarepurta numele de galion [i era destinat` s` poartenoroc navei [i navigatorilor ei, talisman comun alunei caste care s-a situat întotdeauna între cre-din]ele populare [i dualitateaprotectoare a formei decruce a catargului princi-pal.Poate c`, o excep]ie de ladenominarea cu numefeminine a vaselor, ex-cep]ie îndeob[te demare notorietate, desamintit` în supersti]iilemarin`re[ti, este chiarTitanicul, nav` gândit` [iconstruit` literalmentes` fie inexpugnabil` înfa]a for]elor m`rii,unsinkeable ship, cuma fost elogiat` la lan-sare, un adev`rat mo-nument al tehnicii [iluxului epocii, apo-geu al revolu]iei in-dustriale, a[a cumalta nu fusese vreodat`sub soarele emisferelor planetei. Implacabil i-afost îns` destinul, [i poate simptomatic pentrupulsiunile repetitive ale spiritul lui Icar, prezent lar`stimpuri, în oameni.

Galioanele au disp`rut din tipurile constructiveale navelor moderne, îns` nu pentru c` navigatorulde ast`zi nu mai are nevoie de aripa protectoarea talismanului de odinioar` sau de reprezent`riale feminit`]ii pe c`r`rile apelor (pentru c` arenevoie, poate, mai mult decât oricând), ci pentrusimplul, egalitarianul [i contemporanul motiv alprezen]ei femeilor în diversitatea organigramelordin industria marin`, din spa]iile scolastice de pro-fil, pân` în administra]ii oficiale, [i, redut` final`cucerit`, în sfâr[it, la timonele sau cadranele de

comand`. E încununarea unui efortde o genera]ie [imai bine, drumdeschis, deocam-dat`, de na]iunileeuro-atlantice, nor-malitate ce decur-ge din normalit`]ilece se construiescde-a lungul [i în in-teriorul ]`rmurilorlumii globale de as-t`zi.Sexul corabiei, Yin-ulunui binom existen]ialperpetuu,Yang-ul Pan-tocratorului m`rii, pu-tere îndelung încercat`[i r`bd`toare de a sui[i coborî valurile, dar [idinamic` de principiutrei Newtonian, r`st`l-m`ciri curbate venusiene[i linii brute de catarge

virile, maree regeneratoare între antipozii aurorei,sexul corabiei este, de fapt, arc` de început [i desfâr[it de lume.

Atunci când se face referire la un mijloc de transport pe ape, în toatelimbile p`mântului [i poate, pe cale de consecin]`, [i în cele aleapelor, persoane din industrie sau scriitori interesa]i în tematic`, vis`tori pe ]`rmuri sauc`l`tori acvatici, îi spun simplu [i, de cele mai multe ori, f`r` s` mai ia în seam` – EEAA.Fie c` este she, the ship sau nava, corabia, persoana a treia singular la feminin, înv`luie

matern [i protector numele oficial [i pe cel interna]ional, care este codificat printr-unindicativ de patru litere, al ambarca]iunii. Probabil c` de mirare nu ar trebui s` fie, de

genul feminin fiind îns`[i limba, cum altfel, decât matern`, din moment ce filia]ia, laanumite comunit`]i, cele ale aromânilor, evreilor sau armenilor, demonstrate unite [iputernice, în fa]a malaxoarelor sociale ale istoriei, se face numai pe linia mamei.

d a n p a v e l

DAN PAVELNavigator printre valurile [tiin]elormaritime [i juridice, studii demaster în siguran]` [i securitatemaritim`, interesat de sferarela]iilor interna]ionale dinperspectiva analizei de conflict.

14

SEXUL CORABIEI

a n a l i z e

15

◗◗◗

e g a l i t a t e a d e [ a n s e î n R o m â n i a

Institu]ionalizareaegalit`]ii de [anse

\n RomâniaDespre înfiin]area [i organizarea ANES

În România, institu]ia îns`rcinat` cu implementareaprincipiului egalit`]ii de [anse între femei [ib`rba]i [i a politicilor în domeniu este Agen]iaNa]ional` pentru Egalitatea de {anse între Femei[i B`rba]i. Aceasta func]ioneaz` din aprilie 2005,dup` ce, în al doilea semestru al anului 2004, a fostadoptat` O.G. nr. 84/2004 pentru modificarea [icompletarea Legii 202/2002 privind egalitatea de[anse între femei [i b`rba]i, prin care s-a transpusintegral [i Directiva 2002/73/EC, de amendare aDirectivei 76/207/EEC, privind aplicarea principiuluiegalit`]ii de tratament între femei [i b`rba]i referi-tor la accesul la angajare, preg`tirea profesional̀ [ipromovare,precum [i la condi]iile de munc`.Agen]ias-a înfiin]at prin intermediul Proiectului Phare de în-fr`]ire institu]ional` România – Spania, ca organ despecialitate al administra]iei publice centrale, cu per-sonalitate juridic`, în subordinea Ministerului Muncii,Solidarit`]ii Sociale [i Familiei, care promoveaz`principiul egalit`]ii de [anse între femei [i b`rba]i[i lupt` împotriva tuturor formelor de discriminarea femeilor (art.24, Legea 202/2002 privind egalitateade [anse între femei [i b`rba]i, republicat`). ANESeste condus ̀de un pre[edinte [i func]ioneaz` la nivelcentral cu un personal format din 30 de angaja]i,func]ionari publici [i personal contractual, iar lanivel jude]ean cu câte o persoan` din cadrul direc]iilorde munc`, solidaritate social` [i familie jude]ene [ia municipiului Bucure[ti, cu atribu]ii în domeniulegalit`]ii de [anse.

Func]ii [i atribu]iiANES îndepline[te urm`toarele func]ii:� de strategie, prin care se asigur` fundamentarea,

elaborarea [i aplicarea strategiei [i politicilorGuvernului în domeniul egalit`]ii de [anse [ide tratament între femei [i b`rba]i;

� de armonizare cu reglement`rile Uniunii

Europene a cadrului legislativ din domeniulsù de activitate;

� de reprezentare, în numele statului român, peplan intern [i extern, în domeniul sù de activitate;

� de autoritate de stat, prin care se asigur` atâtintegrarea activ` [i vizibil` a perspectivei degen în toate politicile [i programele na]ionale,cât [i controlul aplic`rii [i respect`rii reglemen-t`rilor în domeniu.

În exercitarea func]iilor sale, ANES îndepline[te,în principal, urm`toarele atribu]ii:� coordoneaz` aplicarea strategiei [i politicilor

Guvernului \n domeniul egalit`]ii de gen;� propune MMSSF proiecte de acte normative,

planuri na]ionale de ac]iune pentru egalitateade [anse [i de tratament între femei [i b`rba]i[i asigur` aplicarea acestora;

� elaboreaz` rapoarte, studii, analize [i prognozeprivind aplicarea principiului egalit`]ii de [anseîn toate domeniile de activitate;

� coordoneaz` [i implementeaz` programeleComisiei Europene privind egalitatea de gen;

� prime[te reclama]ii [i plângeri privind înc`lca-rea actelor normative referitoare la principiulegalit`]ii de [anse [i de tratament între femei[i b`rba]i [i al discrimin`rii dup` criteriul de sex,de la persoane fizice, juridice, institu]ii publice[i private;

� sprijin` formarea func]ionarilor publici [i salaria]ilorinstitu]iilor sau organismelor publice sau private îndomeniul aplic`rii principiului egalit`]ii de [anse.

Comisia Na]ional` în domeniul Egalit`]ii de {anseîntre Femei [i B`rba]i (CONES). O prevedereimportant` a Legii nr. 202/2002, republicat` oreprezint` înfiin]area Comisiei Na]ionale îndomeniul Egalit`]ii de {anse între Femei [i B`rba]i(CONES), care preia atribu]iile Comisiei consul-tative interministeriale în domeniul egalit`]ii de[anse (CODES). CONES este condus` de pre[e-dintele Agen]iei, [i este alc`tuit` din reprezentan]i

ai ministerelor [i ai altor organe de specialitateale administra]iei publice centrale, ai organiza]iilorsindicale [i ai asocia]iilor patronale reprezentativela nivel na]ional, precum [i din reprezentan]i aiONG-urilor cu activitate recunoscut` în domeniu.CONES asigur` coordonarea Comisiilor Ju-de]ene [i a Municipiului Bucure[ti în domeniulEgalit`]ii de {anse (COJES), comisii care sunt con-duse de reprezentan]ii în teritoriu ai Agen]iei.

Strategia Na]ional̀ în domeniulegalit`]ii de [anse între femei [i b`rba]i.

Cea mai important` m`sur` a ANES o constituieelaborarea Strategiei Na]ionale în domeniul ega-lit`]ii de [anse între femei [i b`rba]i pe perioada2006 - 2009 [i a Planului General de Ac]iuni pentruimplementarea Strategiei, proiecte aprobate prinHot`rârea de Guvern nr. 319 [i publicate în Mo-nitorul Oficial, Partea I, nr. 270 din 24 martie 2006.De la începutul activit`]ii, Agen]ia a în]eles c` eranecesar` elaborarea unei strategii care s` stabi-leasc` obiectivele ce trebuie îndeplinite, respectivac]iunile concrete, precum [i termenele-limit` derealizare, în a[a fel încât s` fie posibil` evaluarearezultatelor ob]inute [i, totodat`, s` precizeze orga-nele responsabile cu implementarea lor. Strategiana]ional` pentru egalitatea de [anse între femei [ib`rba]i î[i propune s` stabileasc` o serie dem`suri [i ac]iuni, destinate s` elimine orice form`de discriminare direct` sau indirect` [i s` permitèxercitarea libert`]ii omului [i a drepturilor salefundamentale care au la baz` egalitatea de [anse[i de tratament între femei [i b`rba]i.Principalele arii de interven]ie ale Strategiei sunt:cadrul legislativ, capacitatea institu]ional`, via]aeconomic`, via]a social`, participarea la luarea deci-ziei [i combaterea rolurilor [i stereotipurilor de gen.Ac]iunile Strategiei vizeaz`, în principal:� sprijinirea accesului egal al femeilor [i b`rba]ilor

pe pia]a muncii,

g h e o r g h e b a r b u

m i n i s t r u l m u n c i i , s o l i d a r i t ` ] i is o c i a l e [ i f a m i l i e i

� concilierea vie]ii profesionale cu via]a de familie,� respectarea principiului egalit`]ii de [anse între

femei [i b`rba]i în promovarea profesional`,� facilitarea inser]iei pe pia]a muncii a femeilor

aflate în situa]ie sau risc de marginalizare,� prevenirea h`r]uirii sexuale, sus]inerea m`surilor

de prevenire [i combatere a traficului de femei[i a violen]ei de gen,

� reglementarea particip`rii echilibrate a femeilor[i b`rba]ilor la procesul decizional,

� eliminarea stereotipurilor sexiste din sistemulde înv`]`mânt [i mass-media.

Perspective ANES.În prezent Agen]ia Na]ional` pentru Egalitatea de{anse între Femei [i B`rba]i elaboreaz` un proiectlegislativ de modificare [i completare a Legii nr.

202/2002 privind egalitatea de [anse între femei[i b`rba]i, proiect care face parte din Programullegislativ al Guvernului pe anul 2006 (termen deprezentare în [edin]̀ de Guvern – aprilie 2006,termende finalizare a procedurilor parlamenatare – iunie2006) [i din Planul de M`suri Prioritare pentruIntegrare (decembrie 2005-noiembrie2006).Principalele amendamente ale Legii nr. 202/2002se refer` la:� redefinirea termenilor din domeniul egalit`]ii

de gen [i al discrimin`rii pe criteriu de sex;� transformarea ANES în Secretariat de Stat în

subordinea Ministerului Muncii, Solidarit`]iiSociale [i Familiei;

� înt`rirea capacit`]ii institu]ionale a ANES lanivel central [i teritorial;

� înfiin]area de birouri jude]ene în domeniul

egalit`]ii de [anse;� clarificarea competen]elor fa]` de Consiliul Na-

]ional pentru Combaterea Discrimin`rii \n ceeace prive[te constatarea [i sanc]ionarea cazurilorde discriminare pe criteriul de sex, respectivtransferul c`tre CNCD al atribu]iilor referitoarela primirea de reclama]ii [i peti]ii. În domeniulmuncii, s-a men]inut responsabilitatea inspectorilorde munc` în ceea ce prive[te constatarea [isanc]ionarea faptelor de discriminare pe cri-teriu de sex.

În concluzie consider c` România a f`cut reale pro-grese în direc]ia institu]ionaliz`rii principiului ega-lit`]ii de [anse între femei [i b`rba]i, aliniindu-sestandardelor co-munitare în do-meniu.

a n a l i z e

16

◗◗◗

Caracterul sexist al partidelor politice române[ti se reflect` la nivelul conduceriiacestora, unde se întâlnesc foarte pu]ine femei. Acest caracter se reflect` [i înlistele de candida]i, pe care femeile apar în num`r mic [i, de obicei, la sfâr[itul

listei, în pozi]ii ne-eligibile. Rezultatul este reprezentarea deficitar` a femeilor în politica româneasc`.

g e o r g e t a g h e b r e a

În general, femeile sunt reprezentate mai bineîn administra]ia local`, decât la nivel na]ional.Situa]ia corespunde ideii c` b`rba]ii ocup`

pozi]iile cu cea mai mare putere [i influen]`; caurmare, pozi]iile cu influen]` mai mic` – într-un

sistem care r`mâne foarte centralizat – r`mândisponibile pentru femei.Femeile au cel mai mare succes la alegerilelocale, unde votan]ii aleg un candidat individualsau independent, mai degrab`, decât s` aleag` un

partid. Prezen]a mai ridicat` a femeilor con-duc`toare, în România, în zonele rurale se poateatribui par]ial acord`rii voturilor unor candida]iindependen]i, mai degrab` decât unui partid.Alegerile locale care au avut loc în 2004 nu au

FEMEILE LA ALEGERILE LOCALE

DIN ROMÂNIA

a n a l i z e

17

◗◗◗

schimbat situa]ia general`: reprezentareafemeilor în administra]ia local` din România esteînc` deficitar`. Presupunerea noastr` în ceea ceprive[te rolul partidelor politice (ca organiza]iisexiste) în aceast` reprezentare deficitar` esteconfirmat` de datele cu privire la femeile candi-date. Tabelul 2 dovede[te o rat` de participarefoarte sc`zut` a femeilor pe listele de candida]i.Tabelul 2 confirm` anumite ipoteze, cum ar fi:1. Reprezentarea deficitar` a femeilor în admi-

nistra]ia local` este o consecin]` a reprezen-t`rii deficitare a femeilor pe listele de candi-da]i, unde ele ocup` doar 6,8%.

2. Listele partidelor mai mici con]in femei candi-date într-o propor]ie mai mare decât listelepartidelor mai mari; ar putea fi vorba de o stra-tegie pentru cre[terea vizibilit`]ii partidului.

3. Rata de participare a femeilor la alegerile lo-cale ca [i candidate independente – pentrupozi]ia de primar – este relativ ridicat` (9%),în compara]ie cu listele de partid.

4. Exist` o anumit` leg`tur` la nivelul echilibru-lui între genuri pe listele de candida]i [i eti-cheta de „partid de stânga“, dar aceast` leg`-tur` func]ioneaz` doar pentru partidele maimici (a se vedea Partidul Socialist Unit).

5. Concluzia cea mai important` este urm`toa-rea: partidele cele mai mari (atât cele de gu-vern`mânt, cât [i cele din opozi]ie, de stângasau de dreapta) sunt cele mai prohibitive înceea ce prive[te reprezentarea femeilor pelistele de candida]i; participarea femeilor pelistele acestor partide pentru pozi]ia de pri-mar nu a dep`[it 5% din num`rul total decandida]i – ceea ce confirm` ipoteza noastr`cu privire la excluderea femeilor de la pute-rea politic` real`.

Rezultatele alegerilor nu difer` în mod semni-ficativ de structura candida]ilor, a[a cum odovede[te Tabelul 3.Cele mai multe dintre femeile primar au fostalese în zonele rurale. Exist` doar dou` ora[e(Bude[ti [i Lehliu-Gar` – ora[e foarte mici) undesunt femei primar. 98% din femeile primar aleseîn România la alegerile locale din 2004 sunt însate. Din acest punct de vedere, performan]acea mai semnificativ` apar]ine Mariei Petre, can-didat` a Partidului Democrat pentru prim`riadin Slobozia – ora[ capital` de jude]. Doamna

Petre a ajuns în al doilea tur, dar a pierdutalegerile cu foarte pu]in.Cazul PUR – Partidul Umanist (Social-Liberal)Român este foarte relevant pentru rolul rezer-vat femeilor în politica româneasc`.Partidul Umanist Român (Social-Liberal) – PUReste un partid mic, care nu a reu[it s` treac`pragul electoral în 2000 (conform sondajelorpre-electorale), dar care a ajuns în Parlament încoali]ie cu PSD.Platforma program a acestui partid ap`r` intere-sele clasei de mijloc din România, sprijinind dez-voltarea IMM-urilor. Alte teme programaticemen]ionate sunt progresul tinerilor umani[ti, al

familiei [i lupta împotriva corup]iei. PartidulUmanist Român (Social-Liberal) nu include oOrganiza]ie a Femeilor Umaniste în structura sa,îns` are mai multe „departamente profesionale“.Platforma program nici m`car nu men]ioneaz`problematica femeii; aceea[i situa]ie este valabil`[i pentru „Doctrina Umanist`“ – un alt docu-ment disponibil pe pagina web a partidului. Maimult chiar, acest document critic` reprezentareaprin cote ca „limitând libera concuren]` [iselec]ia bazat` pe valoare“.În ciuda acestor circumstan]e, PUR a abordatalegerile locale prin promovarea unui num`rimportant de femei candidate în pozi]ii cheie,

Num`rul de femei primar

din România este foarte

sc`zut, în compara]ie cu

alte ]`ri ale Europei

Centrale [i de Est.Sursa: Georgeta GHEBREA, Marina T~T~RÂM, Ioana CRE}OIU, Enlargement, Gender and Governance: Analysing Female

Visibility in Romania [i Extindere, gen [i guvernare: Analiza vizibilit`]ii femeilor în România, Editura Meridiane, Bucure[ti,2004, p. 12. Pentru 2004: Institutul Na]ional de Statistic` (INSSE) [i Biroul Electoral Central.

Tabel 11992 1996 2000 2004

Nr. femei % Nr. femei % Nr. femei % Nr. femei %

Prim`rii or`[ene[ti [i s`te[ti 45 1,56 81 2,75 109 3,6 103 3,2

Prim`ria Bucure[ti 0 0 0 0

Tabel 2 Total candida]i(%)

Nr. de candida]ib`rba]i

Nr. de candida]ifemei

% femei

Partid

Partidul Socialist Unit 49 (100%) 30 19 38,7

Partidul Noua Democra]ie 179 (100%) 161 18 10

PUNR 758 (100%) 689 69 9,1

PER 505 (100%) 459 46 9,1

Candida]i independen]i 955(100%) 869 86 9

Ac]iunea Popular` 862 (100%) 787 75 8,7

For]a Democrat` din România

1027 (100%) 937 90 8,7

PN}CD 1530 (100%) 1401 129 8,4

PUR 2460 (100%) 2263 197 8

Partidul Pensionarilor [i al Protec]iei Sociale

165 (100%) 152 13 7.8

Partidul Noua Genera]ie 1287 (100%) 1190 97 7,5

PRM 2739 (100%) 2550 189 6,9

Alian]a Socialist` 218 (100%) 203 15 6,8

PNL 2938 (100%) 2802 136 4,6

UDMR 334 (100%) 320 14 4,1

PSD 3000 (100%) 2876 124 4,1

PD 2845 (100%) 2777 68 2,3

Alte partide 741 (100%) 576 165 2,2

TOTAL 22592 (100%) 21042 1550 6,8

Administra]ie local` (primari) în România

Distribu]ia pe genuri a candida]ilor la pozi]ia de primar,România, iunie 2004

Surse: Institutul Na]ional de Statistic` (INSSE) [i Biroul Electoral Central

cum ar fi pozi]ia de primar al Bucure[tiului [i pri-mari de sector, plus femei candidate în diferiteora[e capital` de jude]. Aceast` mi[care a fostsurprinz`toare, iar jurnali[tii au explicat-o prininfluen]a lui Dick Morris, proiectantul strategieide campanie a PUR. Pentru o mai bun` vizibili-tate, dl. Morris a folosit aceast` idee pentru asurprinde [i pentru a atrage aten]ia opiniei publice.Mona Nicolici, una dintre candidatele pentru pri-m`riile de sector din Bucure[ti, este o prezenta-toare TV popular` – lucru ce consolideaz` ideeaunei goane dup` vizibilitate. În plus, în timpulcampaniei electorale, PUR a abordat problema-tica femeii într-un mod superficial. În concluzie,ini]iativa de m`rire a num`rului de femei candi-date pentru pozi]ii vizibile în administra]ia local`nu a apar]inut femeilor din PUR, ci conduceriimasculine a partidului. Cu toate acestea, gestul am`rit nu numai vizibilitatea partidului, dar [i vizi-bilitatea femeilor în politic`.Opinia public` româneasc` nu a fost favorabilàccept`rii femeilor în administra]ia local`. Niciuna dintre femeile care au candidat pe listelePUR nu a fost aleas` primar la prim`riileor`[ene[ti. Monica Tatoiu, candidat` la Prim`riaBucure[tiului, a avut, în mai 2004, o evolu]ie con-stant` în sondajele de opinie, i.e. 6% din inten]iilede vot, adic` aproape aceea[i cifr` pe care oînregistra PUR ca partid. În final, în ziua alegerilor,ea a ob]inut doar 3,71% din voturi. În concluzie,anul 1989 a dus la recâ[tigarea drepturilor [i li-bert`]ilor fundamentale. Cu toate acestea, feme-ile nu s-au gr`bit s` î[i g`seasc` locul în primelerânduri ale vie]ii politice [i civice (cu câteva ex-cep]ii notabile). Rata particip`rii femeilor a fost [ir`mâne mult sub procentul pe care îl reprezint`femeile din electoratul român. Parlamentele, gu-vernele, administra]iile locale, partidele [i sindi-

catele – toate aceste organiza]ii [i institu]ii aureprezentat deficitar, în activitatea lor propor]ia [irolul femeilor, confirmând astfel, din p`cate,ipoteza cercet`rii noastre.Totu[i, s-au înregistrat [i ceva progrese, mai alesdup` anul 2000, când perspectiva ader`rii la UE adevenit mai tangibil`.Astfel, num`rul de femei dinParlament s-a triplat fa]` de alegerile din 1992, iarnum`rul femeilor ministru a crescut de la 3,5% în1992 la 18% în prezent. Rata particip`rii femeilorîn straturile de conducere ale sindicatelorromâne[ti a crescut cu 3% între 2000 [i 2002.Femeile care au participat la construireademocra]iei în România, atât înainte cât [i dup`1989, au fost dizidente, activiste civice, opozante[i autoare de rubrici de ziar. Ele sunt prezente învia]a public` româneasc` mai mult ca personajeindividuale [i mai pu]in ca mi[care organizat`.În România, organiza]iile cele mai importantepentru producerea [i reproducerea unei ordinipolitice sexiste sunt partidele politice. Acest ca-racter este reflectat [i în listele de candida]i, undefemeile sunt prezente în num`r mic (6,8%, înmedie, dintre candida]ii pentru pozi]ia de pri-mar). Rezultatul este reprezentarea deficitar` afemeilor în politic`; de exemplu, doar 3,2% din-tre primarii ale[i sunt femei.Efectul alinierii stânga-dreapta asupra m`surii încare partidele sunt sensibile la chestiunea genu-lui nu s-a reflectat în alegerile pentru primari;conform acestui efect, partidele de stânga suntmai sensibile la problematica femeii, dar toate

partidele mari au ezitat în aceea[i m`sur` s` pro-moveze femei candidate.În timpul campaniei electorale, femeile suntpromovate mai mult ca factor decorativ sau desurpriz`.În România, b`rba]ii ocup` pozi]iile politice cucea mai mare influen]` [i cu cea mai mare pu-tere; apoi, pentru femei, r`mân pozi]iile cu influ-en]` mai mic`: pozi]iile de primar în zonelerurale, candidate ale partidelor mai mici.Femeile reprezint` un procent mai mare dintreprimarii independen]i, în compara]ie cu primariiale[i pe listele de partid; acest lucru dovede[tec` partidele române[ti înc` nu sunt instrumenteeficiente de promovare a femeii.Opinia public` româneasc` înc` este reticent`la ideea de femei la guvernare.}inând seama de concluziile de mai sus, este difi-cil s` ne imagin`m vreo schimbare spontan` înpolitica româneasc`, în ceea ce prive[te echili-brul între genuri. Astfel, cadrul institu]ional [i cellegislativ trebuie schimbate: este nevoie dem`suri legislative, pentru a îmbun`t`]i gradul departicipare a femeilor [i de încurajarea partidelepolitice s` introduc` sistemele de cote, deoareceîn procesul de schimbare a atitudinilor, normelor[i comportamentelor, ceea ce conteaz` este cala schimbare s` participe cât mai mul]i. Listelede candida]i ar fi mult mai echilibrate în ceea ceprive[te genurile, dac` partidele [i-ar deschidestructurile de conducere [i pentru femei.

a n a l i z e◗◗◗

18

◗◗◗

GEORGETA GHEBREAConferen]iar universitar laFacultatea de {tiinte Politice,Universitatea Bucure[ti. C`r]i [istudii de specialitate în: Politicipublice, în special analiza [ievaluarea politicilor în favoareaunor grupuri de risc, precumcopiii, femeile, tinerii [i familiiles`race, Sociologia familiei, în special evolu]ia valorilor [i acomportamentelor familiale înRomânia, în ultima jum`tate desecol, Sociologie politic`, înspecial impactul regimurilorsocial-politice asupra vie]ii private.

Tabel 3Primari ale[i total (%)

Nr. de femei alese primar

% femei din total

primari ale[iPartid

Forumul DemocratGerman

9 (100%) 1 11

Candida]i independen]i 82 (100%) 6 7,3

PUNR 14 (100%) 1 7

Partidul NouaGenera]ie

23 (100%) 1 4,3

PD 380 (100%) 16 4,2

PRM 81 (100%) 3 3,7

PNL 443 (100%) 16 3,6

PUR 123 (100%) 4 3,3

PSD 1700 (100%) 51 3

PN}CD 35 (100%) 1 2,8

UDMR 186 (100%) 3 1,6

Alte partide 68 (100%) 0 0

TOTAL 3133 (100%) 103 3,2

Surse: Institutul Na]ional de Statistic` (INSSE) [i Biroul Electoral Central

Rezultatele alegerilor pentru primari, pe partide [i pe genuri – România, iunie 2004

o p i n i i

◗◗◗

e c h i d i s t a n ] ` î n m e d i u l„ o r b a n “

De curând, am ini]iat un protest. Ceream sanc]ionarea lui Ludovic Orban dec`tre CNCD [i retragerea sprijinului politic. Convins c` a fost gre[it în]eles, Orbans-a întâlnit cu mine s` îmi explice c` este promotor al implic`rii politice a femeilor.I-am apreciat gestul. Mi-a trimis stenograma discursului de la Alba. Asemeneaautorului gândurilor de mai jos v` ofer o informare complet` [i corect`.

m i h a e l a m i r o i u

a[a cum esteea, în politic`încerc s` n-o privescca pe o femeie pentruc` deciziile pot fi luateindiferent cum e[ti îm-br`cat… dac` ai saun-ai proeminen]e… dacài sau n-ai ceva în panta-loni… de multe ori, în anumite momente [i în anumitesitua]ii, femeile pot s` decid` mai bine decât b`rba]ii“.„Dac` încerca]i s` impune]i un procent de 10%, 15%,20%, v` autodiscrimina]i. Pune]i-v` în cap s` umple]iParlamentul de femei, dac` vre]i cu adev`rat un obiec-tiv politic, de[i m` iau cu mâinile de p`rul din cap cândm` gândesc cum ar fi un Parlament plin de femei.Probabil atunci a[ emigra“. (Râsete)„Lua]i-v` soarta în propriile mâini. Organiza]iile de fe-mei sunt foarte bune, dar nu cred c` e bine s` deve-ni]i un bantustan în care b`rba]ii s` v` dea acolo o or-ganiza]ie în care s` v` face]i de lucru“.

(27 martie 2006, OF, PNL Alba)

Femeile trebuie s` devin` respira]iaproasp`t` a PNL; L`sa]i singuri, b`rba]iinu iau hot`râri sau nu le pun în practic`;În adun`rile de b`rba]i se vorbe[te urât.O singur` femeie este alintat`. E maibine s` fie dou`. Se ceart` [i îi las` peb`rba]ii s` lucreze; „S` nu mai conduce]iPNL-ul doar prin so]i“; „S` nu urma]i stilulde carier` politic` al lui Raluca Turcan,Mioara Mantale, Elena Udrea. Nu trebuies` trece]i prin patul nici unui [ef dac`vre]i s` ajunge]i în func]ii publice.“(Aplauze); „Chiar dac` în rela]iile normale de zi cu zi

totdeauna privesc of e m e i e

FEMEILE {I LIBERALISMUL YOGHIN

Sfaturile lui Ludovic Orban c`tre femeile liberale

19

S olu]ia lui Orban este cea a liberalis-mului interior:Ave]i încredere în propri-ile for]e: din interior pleac` armonia,

pacea, iubirea. Concentra]i-v`, întoarce]i-v` lasinele adânc [i armonios [i dup` aceea ve]i aveareprezentare politic`.Sintetizez: a) Starea de fapt în PNL este aceea c`,în genere femeile conduc via alcov ca neveste sauca amante.Aplauzele înseamn` acord; b) Organi-za]iile de femei ale PNL sunt bantustane, modelulmama vitreg` a Cenu[`resei: selecta]i meiul r`s-turnat în neghin`, dar un ave]i ce cùta la balulputerii; c) B`rba]ilor le trebuie companioane fe-mei: dou`, bine dezbinate; d) Dac` femeile vor, elepot umple Parlamentul, dar el emigreaz` (proba-bil nu a[a cum au emigrat femeile care muncescîn occident [i cotizeaz` la bugetul public, copiosredistribuit b`rba]ilor politici, nn.); e) Solu]ia po-litic` a procentelor de reprezentare îl sperie, de[ieste singura care le-ar elibera pe femei de voin]aarbitrar` a [efilor lor [i le-ar a[eza doar sub legi,nu sub „st`pâni“, visul de aur al liberalismului(acordul femeilor prin râsete); f) Solu]ia prefigura-t` [i tacit consim]it` de liberalele din Alba estecea yoghin`: liberalismul interior.Voind s` consult vox populi am parcurs sute decomentarii electronice ale cititorilor. Domin` in-

dignarea decent`. Gura celorlal]i, mult mai slobo-d` era înc`rcat` de un dispre] crunt: „Pentru pu-tere, femeile sunt în stare de orice“; „Ele ajung înpolitic` doar verificate de [efi; „Voca]ia femeilor eprostitu]ia, nu politica.“ Mesajul con]inea îndem-nul: „Curvele pe centur`, nu în politic`“. Trebuies` le fie impus un Apel c`tre curve, asem`n`torApelului c`tre lichele.La case mai publice, b`rba]ii de stat nu discut` cupersoane care „fac politic` în capot“ (Premierul),consider` femeile „pete de culoare“ în peisajulpolitic [i spun c` nu se consum` pe lupt` electo-ral` cu femeile (Pre[edintele). În cazul în care nule trimit pe „centur`“, le trimit la crati]` ({efulopozi]iei). Cultural suntem invada]i de misogi-nism. Politic suntem invada]i de sexism.Presupun c` misoginii de ambe sexe s-au n`scutdin spuma m`rii. Au fost crescu]i [i educa]i defantome, odat` ce cred c` femeile sunt „prea cur-ve“, „prea gospodine“ sau „prea proaste“ ca s` î[iasume responsabilit`]i private [i publice.Totu[i, ele sunt mari produc`toare [i mici consu-matoare de bunuri publice. Interesele lor nu seafl` pe agenda investi]iilor publice: re]ele de ap`,canalizare [i gaze în rural, [coli salubre pentrucopii, cre[e accesibile,TVA redus la produse pen-tru copii [i aparatur` electrocasnic`, salarii egalela munci de valoare comparabil` pentru cei dinsectorul public (exist` o discriminarea crunt`între salariile celor care p`zesc b`rba]ii de violen-]a altor b`rba]i [i ale celor care educ` oameni [iîngrijesc s`n`tatea); schimbarea reprezent`rii me-diatice generale ca poten]iale prostituate etc.F`r` reprezentare politic`, toate cele de mai sus cadîn afara agendei politice sau pe „centura“ acesteia.Actual, reprezentarea politic` este aproape imposi-bil` chiar prin criteriile de selec]ie pentru locuri eli-gibile: a) notorietate politic` (cu excep]ii, nu o au);b) bani de campanie electoral` (sunt legate de

marele capital doar ca so]ii, fiice, amante); c) noto-rietate public` (mediatizarea ca profesioniste estede 2%,majoritar` ca vedete sexy cu accent pe trupfrumos [i „minte scurt`“; d) activitate proeminent`în partid (sunt adesea lucr`tori din umbr`).PNL, prin reprezentantul sù [i sus]in`toarele deAlba, desfide cu indignare atât solu]ia privat`: ac-cesul prin so]i sau intrarea în gra]iile [efilor, cât [ipe cea politic`: egalitatea de [anse. Propune unliberalism yoghin în locul celui politic.Niciodat` nu am fost mai convins` c`, dac` vremstat de drept, femeile nu mai trebuie s` depind`de „pohta ce a pohtit-o“ [eful, ci de legi [i politicipublice. Sexismul este discriminare funda]ional` [itrebuie consemnat ca atare în legea anti-discrimi-nare. Propor]ia minim` pentru echilibrul de geneste de 40%. Nici unul dintre sexe nu trebuie s`scad` sub acest procent de reprezentare. Legeaelectoral` trebuie schimbat` urgent.

o p i n i i

20

◗◗◗

MIHAELA MIROIUPolitoloag`, filosoaf`, profesoarùniversitar` la Facultatea de {tiin]e Politice, SNSPA, specialist` în studii de gen,coordonatoare a colec]iei „Studii de gen“ de la edituraPolirom, autoare a numeroasearticole [i c`r]i în domeniu.

Dac` mi-a[ declina misoginismul, explicat prin cele patru divor]uri pe care le-am dus la bunsfâr[it, ar trebui s`-i dau dreptate lui Ludovic Orban. Dac` a[ dori s` fiu de partea feminis-telor revoltate, m-a[ gândi c` am f`cut patru cereri în c`s`torie, din total` convingere [i cu

sentimentele cele mai curate, în urma c`rora m-am însurat de patru ori! Cu profund` onestitatedoresc s` v` declar c` nici ast`zi, la o vârst` la care al]ii au ajuns în]elep]i, nu [tiu când am gre[it!

P.S. În leg`tur` cu cazurile din discu]ia public`, cele trei doamne arat` atât de bine, încât un tip de lume,cum e domnul Orban, poate c`dea în capcana aprecierilor din perioada juvenil`, el însu[i nefiind preaîn vârst`. De fapt, sunt convins c` remarcile sale n-au avut niciun fel de conota]ii politice sau... discrim-natorii. Tare mi-e team`, îns`, c`, pentru a nu [tiu câta oar`, Esop î[i dovede[te geniul, amintindu-ne„Vulpea [i strugurii“!

ho

ria

mo

cu

les

cu

ÎN CÂTEVA RÂNDURI...

p a r l a m e n t a r i a

◗◗◗21

◗◗◗

e g a l i t a t e a d e [ a n s e î n P a r l a m e n t u l R o m â n i e i

Comisia pentru egalitatea de [anse întrefemei [i b`rba]i a Senatului este o comi-sie permanent`, organ de lucru al aces-

tei Camere a Parlamentului, constituit` pentru pre-g`tirea activit`]ii de legiferare,precum [i pentru realiza-rea func]iei de control parlamentar în domeniul sùde activitate.Constituirea acestei Comisii, prin Hot`rârea nr.15/01 septembrie 2000, publicat` în Monitorul Oficialnr.637 din 08.09.2003, a reprezentat decizia Sena-tului de abordare a problematicii egalit`]ii de [ansela nivelul de decizie politic` necesar, pentru îndepli-nirea angajamentelor asumate în domeniul acesta prindocumentele de aderare la Uniunea European`,Capitolul 13: Politici sociale [i de ocupare, respectivSubcapitolul 03: Egalitatea de tratament pentrufemei [i b`rba]i. La data de 24 octombrie 2005,prinHot`rârea nr. 28 a Senatului României, privind Re-gulamentul Senatului, s-a schimbat denumirea Co-misiei, aceasta fiind Comisia pentru egalitatea de [anse.

Componen]aComisia este format` din 11 membri, potrivit con-

figura]iei politice a Senatului astfel cum a rezultat

din alegeri: Cornelia Cazacu - ALIAN}A D.A.

PNL-PD, Nicolae Iorga - PRM, Silvia Adriana

}icù - PSD, Silvia Ciornei - PC, Radu Cristian

Georgescu - PSD, Gheorghe Fluture - ALIAN}A

D.A PNL-PD, Irina Loghin - PRM, Maria Petre -

ALIAN}A D.A. PNL-PD, Nicolae Vlad Popa -

ALIAN}A D.A. PNL-PD, Doina Silistru - PSD,

Csaba {ogor - UDMR

Biroul Comisiei asigur` conducerea activit`]ii aces-teia, potrivit prevederilor Regulamentului Senatului[i Regulamentului propriu de organizare [i func]io-nare [i are urm`toarea componen]`:� Pre[edinte - senator Cornelia Cazacu -

ALIAN}A D.A. PNL-PD�Vicepre[edinte – senator Nicolae Iorga - PRM� Secretar – senator Silvia Adriana }icù - PSD

Atribu]ii� examineaz` [i dezbate proiectele de legi [i pro-

punerile legislative în vederea elabor`rii rapoar-telor sau avizelor privind:- eliminarea oric`ror forme de discriminaredup` criterii de sex [i îmbun`t`]irea condi]iei fe-meii în societate;- integrarea principiului egalit`]iide [anse între femei [i b`rba]i înini]iativele legislative, în politicile [iprogramele ce intereseaz` atât fe-meile, cât [i b`rba]ii;- strategia implement`rii egalit`]iide [anse în toate planurile.

� urm`re[te aplicarea prevederilorreferitoare la egalitatea de [anse [ide tratament între femei [i b`rba]i, a[a cumreies din documentele interna]ionale ratificatede România;

� solicit` rapoarte, inform`ri [i documenta]ii de laautorit`]ile publice a c`ror activitate intr` în sferasa de competen]`;

� examineaz` [i elaboreaz` avize asupra amenda-mentelor scrise, depuse în termenul stabilit de

senatori;� audiaz`, în vederea aviz`rii, candida]ii propu[i s`

fac` parte din Guvern, ca urmare a alegerilor saua remanierilor guvernamentale;

� audiaz`, la solicitarea acestora sau în cadrulanchetelor parlamentare, persoanele invitate înacest scop;

� colaboreaz` cu structurile europene în domeniulsù de competen]`;

� controleaz ̀[i colaboreaz ̀în permanen] ̀cu struc-turile institu]ionalizate la nivel na]ional care audrept scop aplicarea politicilor de gen în vedereaprelucr`rii concluziilor [i a elabor`rii [i promov`riide ini]iative legislative în aceast` materie;

� ini]iaz` [i efectueaz` anchete parlamentare înlimitele competen]elor sale, cu aproba-rea Biroului Permanent, în conformitatecu prevederile Regulamentului Senatului;� colaboreaz` cu organiza]iile nongu-vernamentale în vederea promov`rii [iimplement`rii egalit`]ii de [anse;� particip` la elaborarea Strategiei na-

]ionale în domeniul egalit`]ii de [anseîntre femei [i b`rba]i [i urm`re[te apli-carea acesteia.

Comisia pentru egalitatea de [anse are func]ie decontrol [i colaboreaz` cu guvernul, cu organismelespecializate, respectiv cu Avocatul Poporului,Agen-]ia Na]ional` pentru Egalitate de {anse între Femei[i B`rba]i, Consiliul Na]ional pentru CombatereaDiscrimin`rii, ONG-uri, funda]ii, asocia]ii din dome-niul egalit`]ii de [anse.

Rubrica de fa]` prezint`, în acest num`r, componen]a [iatribu]iile celor dou` Comisii pentru Egalitatea de {anse dinParlament, urmând ca, în num`rul urm`tor, s` v` preg`teascìnterviuri cu doamna Cornelia Cazacu [i cu doamna MinodoraCliveti.

COMISIA PENTRUEGALITATEA DE {ANSE

Senatm i n o d o r a c l i v e t ic o r n e l i a c a z a c u

C omisia pentru egalitatea de [anse pen-tru femei [i b`rba]i s-a constituit ca ocomisie permanent` – cea de a 17-a

comisie a Camerei Deputa]ilor – la sfâr[itul anului2004, prin aplicarea Hot`rârii Camerei Deputa-]ilor nr. 39/22.12.2004, privind modificarea [i com-pletarea regulamentului Camerei Deputa]ilor.Ini]iativa de înfiin]are a unei comisii parlamentarecare s` urm`reasc` promovarea egalit`]ii de gen,mai ales în domeniul legislativ, este mai veche,având ca modele externe comisiile similare dinAdunarea Parlamentar` a Consiliului Europei [i acelei din Parlamentul European, acestea constitu-ind argumente serioase în decizia de a l`rgi sferade activitate parlamentar`, pentru a integra [i di-mensiunea de gen.

Componen]aComisia este alc`tuit` din deputa]i ce reprezint`grupurile politice parlamentare.Astfel, din Comisie fac parte: Minodora Cliveti,pre[edint`, deputat` PSD, CorneliaArdelean, vicepre[edint`,deputat` PC,

Gheorghe Firczak, vicepre[edinte,deputat minorit`]i na]ionale, Dab Hora]iuBuzatu, secretar, deputat PNL, Doina Dre]canu,deputat` PSD, Olgu]a Cocrea, deputat` inde-pendent`, Sandor Tamas, deputat UDMR, MonaOctavia Musc`, deputat` PNL, FlorentinaToma,deputat` PSD, Ioan Aurel Rus, deputat PRM.

Atribu]ii� eliminarea oric`ror forme de discriminare

dup` criteriul de sex [i îmbun`t`]irea condi]ieifemeii în societate;

� integrarea principiului egalit`]ii de [anse întrefemei [i b`rba]i în ini]iativele legislative în poli-ticile [i programele ce intereseaz` atât femeile,cât [i b`rba]ii;

� urm`rirea aplic`rii prevederilor referitoare laegalitatea de [anse [i de tratament între femei[i b`rba]i din documentele interna]ionale rati-ficate de România.

De asemenea, comisia monitorizeaz` activitateainstitu]iilor cu responsabilit`]i în promovarea ega-lit`]ii între sexe, în conformitate cu atribu]iile decontrol parlamentar asupra executivului.Principala activitate a Comisiei se desf`[oar` înplan legislativ. În acest sens, în [edin]ele comisieise dezbat proiectele de legi ale guvernului, pro-punerile legislative ale parlamentarilor care

vizeaz` aspecte ce ]in de dome-niul egalit`]ii de gen, asupra c`-rora se formuleaz` amendamen-te, se redacteaz` avizele [i rapoar-tele favorabile sau de respingere.De asemenea, membrii comisiei auini]iative legislative pe care le înain-teaz`, spre dezbaterea, CamereiDeputa]ilor. Cele mai importanteacte normative discutate în comi-sie s-au referit la urm`toareleproblematici:- Propunere legislativ` privindmodificarea articolului 15 dinLegea 80/1995 privind Statutulcadrelor militare - favorabil(adoptat` ca Legea nr. 18/2006)- Proiect de Lege pentruaprobarea Ordonan]ei de

urgen]` a Guvernului nr. 65/2005 privind modifi-carea [i completarea Legii nr. 53/2003 - CodulMuncii- Propunere legislativ` privind sprijinul acordattinerilor, în vederea întemeierii unei familii- Propunere legislativ` privind sus]inerea familiilortinere

- Proiect de Lege privind aprobarea Ordonan]eide urgen]` a Guvernului nr. 24/2005 pentru mo-dificarea [i completarea Legii nr. 571/2003 privindCodul fiscal - Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonan]eide urgen]` a Guvernului nr. 148/2005 privind sus-]inerea familiei în vederea cre[terii copilului (avi-zat cu amendamente ale Comisiei)- Proiect de Lege privind respingerea OUG nr.144/2005 pentru modificarea [i completareaLegii nr. 76/2002 privind sistemul asigur`rilor pen-tru [omaj [i stimularea ocup`rii for]ei de munc`- Propunere legislativ` pentru acordarea unorburse de merit pentru stimularea performan]ei înpreg`tirea liceal` [i universitar` - Propunere legislativ` privind unele m`suri pen-tru eficientizarea activit`]ii serviciilor deconcen-trate ale ministerelor [i ale altor organe de spe-cialitate ale administra]iei publice centrale - Propunere legislativ` privind uniformele [colare- Propunere legislativ` privind protec]ia social` afemeilor casnice- Proiect de Lege privind ucenicia la locul de munc`- Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonan]eide urgen]` a Guvernului nr. 148/2005 privindsus]inerea familiei în vederea cre[terii copilului - Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonan]eide urgen]ã a Guvernului nr. 65/2005 privind mo-dificarea [i completarea Legii nr.53/2003 - CodulMuncii- Proiect de Lege privind constituirea, organizarea[i func]ionarea comitetului european de între-prindere- Proiect de Lege privind societ`]ile de mi-crofinan]are- Proiect de Lege privind pensiile facultative- Propunerea legislativ` pentru modificarea [icompletarea Legii nr.202/2002 privind egalitateade [anse între femei [i b`rba]i, republicat`. Modi-fic`rile [i complet`rile se refer` la cre[terea auto-nomiei decizionale a Agen]iei Na]ionale pentruEgalitatea de {ase între femei [i b`rba]i (ANES)[i separarea atribu]iilor acesteia de cele ale Con-siliului Na]ional pentru Combaterea Discrimin`rii(CNCD), în conformitate cu recomand`rile dinRaportul de ]ar` (2005).

p a r l a m e n t a r i a

22

◗◗◗

Camera Deputa]ilor

e g a l i t a t e a d e [ a n s e î n s o c i e t a t e a c i v i l `

Cine este CPE?Centrul Parteneriat pentru Egalitate - CPE s-a n`s-cut în anul 2002, continuând, ca organiza]ie indepen-dent ,̀ activitatea Programului pentru Femei al Fun-da]iei pentru o Societate Deschis` (FSD) România.CPE promoveaz` integrarea principiului egalit`]ii de[anse pentru femei [i b`rba]i în politicile publice [ipracticile asociate, ca parte component` a demo-cra]iei [i societ`]ii deschise, în scopul redefinirii statu-tului [i îmbun`t`]irii condi]iei femeii în România.

Ce face CPE?CPE î[i îndepline[te misiunea asumat ,̀ implemen-tând programe opera]ionale, al̀ turi de parteneri im-portan]i, activi la nivelul societ`]ii civile [i al auto-rit`]ilor publice.Domeniile prioritare de ac]iune pen-tru CPE, în care a dezvoltat programe, sunt: gen [idezvoltare, gen [i educa]ie, egalitate de [anse pentrufemei [i b`rba]i în procesul de aderare la UniuneaEuropean ,̀ prevenirea violen]ei împotriva femeilor [ia traficului cu femei. CPE a reu[it, prin programele [iproiectele desf`[urate, s` contribuie la dezvoltarea [ipromovarea politicilor sociale privind egalitatea de[anse, conform cerin]elor Uniunii Europene, [i, astfel,s` fie mai aproape de îndeplinirea viziunii sale: o soci-etate democratic ,̀ în care femeile [i b`rba]ii suntparteneri cu drepturi, responsabilit`]i [i oportunit`]ide dezvoltare egale. În cei aproape 4 ani de la înfi-in]are, CPE a devenit una dintre organiza]iile impor-tante care promoveaz` egalitatea de [anse pentrufemei [i b`rba]i în România.La prestigiul [i vizibilitateaorganiza]iei au contribuit [i rezultatele cercet`rilorîntreprinse, în special în domeniul violen]ei împotrivafemeii, activit`]ile de monitorizare legislativ ,̀ advoca-cy [i lobby [i eforturile vizând coalizarea mi[c`riifemeilor din România.Calitatea de membru al unor re]ele na]ionale [i in-terna]ionale importante (SON - Re]eaua Deschis`Soros, Network Women’s Program - Open SocietyInstitute,New York,Coali]ia Na]ional̀ a ONG-urilorimplicate în programe privind prevenirea [i comba-terea violen]ei împotriva femeilor, Re]eaua Multipli-catorilor de Informa]ie European ,̀WAVE - WomenAgainst Violence Europe, Comisia Anti-S`r`cie [iPromovare a Incluziunii Sociale,Comisia pentru Ega-litate de {anse între Femei [i B`rba]i a MunicipiuluiBucure[ti, Comisia Na]ional̀ pentru Popula]ie [i

Dezvoltare), precum [i numeroasele proiectele des-f`[urate în parteneriat cu alte ONG-uri, autorit`]ipublice, sindicate, reprezint` o recunoa[tere a exper-tizei [i experien]ei CPE.

Ce tipuri de proiecte implementeaz` CPE?

Instruirea în domeniul egalit`]ii de [anse pentrufemei [i b`rba]i a consilierilor Birourilor de Consi-liere pentru Cet`]eni (BCC). Proiectul a contribuitla dezvoltarea capacit`]ii a 120 de consilieri ai BCCde a identifica situa]iile de discriminare de gen [i dea oferi informa]ii [i consiliere adecvate; a condus lacre[terea rolului BCC în procesul de promovare [iaplicare a principiilor egalit`]ii de [anse pentru femei[i b`rba]i, prin integrarea perspectivei de gen în acti-vitatea de informare [i consiliere a BCC [i a dezvol-tat oferta de servicii a BCC, prin introducerea sub-domeniului „egalitatea de [anse” în baza de date aacestora.Ambasadori ai Europei. Peste 2700 de persoane(tineri, profesori, p`rin]i, reprezentan]i ai autorit`-]ilor locale) au fost informate despre rolul [i statu-tul femeilor [i al b`rba]ilor din ]`rile membre saucandidate la Uniunea European`.Acestea au intratîn contact cu realitatea din statele membre ale Uni-unii Europene [i din ]`rile candidate privind situa]iafemeilor [i b`rba]ilor pe pia]a muncii, particularit`]iale stilului lor de via]` [i influen]a educa]iei asupracomportamentelor lor.Egalitatea de [anse pentru femei [i b`rba]i – va-loare european`. În cadrul acestui proiect, au fostforma]i 80 de membri de sindicat ca persoane-resurs` în domeniul egalit`]ii de [anse pentru femei[i b`rba]i, al]i 1840 de membri de sindicat au bene-ficiat de informa]ie cu privire la egalitatea de [ansepentru femei [i b`rba]i pe pia]a muncii din perspecti-

va na]ional̀ [i european .̀Femeile – promotor al dezvolt`rii locale. Proiectula contribuit la cre[terea accesului femeilor pe pia]amuncii, prin desf`[urarea unor programe de instru-ire, consultan]` [i promovare a serviciilor pe care lepot dezvolta femeile cu dificult`]i de integrare pepia]a muncii, dar care doresc s` ini]ieze o afacere îndomeniul agroturismului. Rezultate importante aleproiectului au fost preg`tirea a 80 de femei din zonaF`g`ra[ului în domeniul agroturismului,precum [i de-schiderea, de 15 femei, a propriei afaceri în acest do-meniu. Proiectul beneficiaz` [i de un website –www.vacantafagaras.ro – care contribuie la promova-rea pensiunilor [i obiectivelor turistice din zona F`g r̀a[.S` asigur`m [anse egale pentru femei [i b`rba]i lalocul de munc`.Prin acest proiect, CPE [i-a propus dezvoltarea unuiparteneriat comunitar între companii, firme mici [imijlocii, institu]ii ale statului, ONG-uri, firme care asi-gur` servicii externalizate de personal (recrutare,instruire, s`n`tate ocupa]ional̀ etc.) din Bucure[ti,pentru dezvoltarea [i implementarea, în cadrul aces-tor organiza]ii, de politici privitoare la egalitatea de[anse pentru femei [i b`rba]i. În cadrul proiectului, seva realiza o cercetare privind managementul anga-ja]ilor, femei [i b`rba]i, în firme [i companii din Bucu-re[ti [i se va crea un pachet de consultan]̀ în mana-gementul angaja]ilor [i în aplicarea legisla]iei privind ega-litatea de [anse pentru femei [i b r̀ba]i la locul de munc .̀

Ce materiale de informare v` poate oferi CPE?

CPE a realizat, în cadrul diverselor proiecte imple-mentate, materiale importante pentru problematicade gen din România. Dintre acestea amintim:- Egalitatea de [anse pentru femei [i b`rba]i - valoa-re european`

- Toleran]` zero pentru violen]a în familie- Ghid de informa]ii [i bune practici în domeniul ega-lit`]ii de [anse pentru femei [i b`rba]i- Gender Mainstreaming. Metode [i instrumente- Diferen]e de gen în cre[terea [i educarea copiilor- Mediatizarea violen]ei în familie. Studiu de caz: zia-rele centrale române[ti- Accesul femeilor pe pia]a munciiPentru lista complet` a publica]iilor, accesa]i site-ulwww.cpe.ro, sec]iunea Resurse.

ONG-URILE DE FEMEI SE PREZINT~

Unde ne pute]i g`si?Adresa: Strada Vasile Alecsandrinr.14, sector 1, Bucure[tiTelefon: 031/103.17.57 /031/103.17.58 / 031/104.11.42 /0723.221.196E-mail: [email protected]: www.cpe.ro

v o x p o p u l i

23

◗◗◗

gen prox im [ i d i feren]` speci f ic`

i n t e r v i u r i

24

◗◗◗

1. Care considera]i c` este locul [i rolulfemeii în familia patriarhal` româneasc`?

◗ Marie Rose Mociorni]a: Femeile în familia tra-di]ional` româneasc` au preluat, în general, mul-te dintre rolurile grele impuse de structura fami-lial` [i social` comuniste, adic` sunt mame, so]ii,gospodine [i profesioniste, cu toate c` au adesea[i sus]inerea altor membri din familie, ca bunicii,care particip` la cre[terea copiilor. În prezent,situa]ia femeii în puterea vârstei în România sepune mai mult la nivelul mentalit`]ilor, pentru c`,odat` cu încadrarea ei în sistemul privat deeconomie, unde este, de multe ori, mai perfor-mant` [i, pe acest criteriu, preferat` de cei carede]in companiile, situa]ia ei financiar` îi acord` oautonomie care o face s` nu mai fie predispus`compromisurilor rolurilor tradi]ionale [i acestlucru poate avea un pre] la nivelul vie]ii person-ale.◗ Robert Turcescu: Nu mai sunt convins c` înfoarte multe dintre zonele României mai putemvorbi de o familie patriarhal`. Cred c` Româniae împ`r]it`, din acest punct de vedere, mai clarca oriunde sau ca oricând, în dou` Românii: oRomânie urban`, în care trebuie s` definim într-unanume fel rolul femeii în familia patriarhal` decare pomeneai, [i o Românie rural`, în carelucrurile stau cu totul [i cu totul altfel. Dac` vor-bim de marile aglomer`ri urbane, de ora[e pre-cum Bucure[ti, Cluj, Timi[oara, Constan]a, nucred c` modelul familiei patriarhale mai este atâtde prezent. În Bucure[ti, cel pu]in, încep s` credc` b`rba]ii sunt cei care încep s` aib` o foartemare problem`; sunt foarte multe femei de suc-ces, femei de care depinde, în momentul de fa]`,stabilitatea financiar` a unor familii [i exist` chiar[i o anumit` domina]ie a femeii în anumite zone.A[ putea vorbi, de exemplu, chiar de media,unde domina]ia femeilor este evident`, în ciudafaptului c` unele dintre figurile pe care le vedemmai des la televizor sunt cele ale unor b`rba]i, v`pot spune din experien]` c`, în interiorulredac]iilor, în nenum`rate departamente, decizi-

ile sunt luate de femei. Deci, în zona urban`,România se schimb`, din acest punct de vedere;exist` chiar o competi]ie între b`rba]i [i femei,câ[tigat`, de multe ori, de c`tre femei. Dac` vor-bim de zona rural`, care acoper` mai bine dejum`tate din România, lucrurile stau a[a cumst`teau [i în urm` cu 30, 40 sau poate 50 de ani.Acolo lucrurile nu s-au schimbat [i nici n-or s` seschimbe prea curând, pentru c` e o poveste care]ine - [i o s` rostesc un cli[eu care mie nu-miplace, dar o s`-l [i explic – de mentalitate, iar eunu cred în schimb`rile de mentalitate de pe unan pe altul sau la zece ani. Schimb`rile de men-talitate au loc în zeci, sute, poate chiar mii de ani.Prin urmare, în cel mai bun caz, ne putema[tepta la o egalare a rolurilor, ca s` nu vorbimde o inversare în zona rural`, peste zeci de ani,când vom putea vorbi despre emancipare,despre satele care se vor transforma cu adev`rat

în comune [i comunele în ora[e, de ora[e carese vor transforma în metropole… un proces defoarte lung` durat`, pe care cred c` eu unul nu-lmai prind. Acesta ar fi r`spunsul lung, detaliat.R`spunsul scurt ar fi c` în orice societate, indife-rent c` vorbim de una patriarhal`, cum este ceadin zona rural`, sau nu, rolul femeii este extremde important; ca [i rolul b`rbatului, de altfel; eun-a[ opera cu diferen]ieri atât de clare. Eu credc` e o poveste de complementaritate [i, mai ales,o poveste de educa]ie. Familiile din România aunevoie [i ele de acumularea unor cuno[tin]edespre ceea ce înseamn` cu adev`rat o familie.Dup` 15 ani de la momentul 1990, familia dinRomânia a traversat ni[te muta]ii, dureroaseadeseori. Exist` o stare de derut` [i în interiorulfamiliilor [i, într-o astfel de stare de derut` estefoarte greu s` plasezi cu exactitate rolul unuiasau a altuia dintre cei care compun mediul fami-

◗◗◗

INTERVIURI |N OGLIND~I n t e r v i u r i r e a l i z a t e d eA u r o r a M a r t i n

i n t e r v i u r i

◗◗◗25

◗◗◗

lial. Habar n-am, în momentul de fa]`, nici careeste rolul copilului într-o familie, dac` el mai estev`zut ca o împlinire a respectivei familii, ca o - [io s` rostesc cu un oarecare cinism - ca o încer-care de a intra cumva în rândul lumii, deci ca oobliga]ie social`. Am întâlnit familii care nicim`car nu î[i mai pun problema conceperii unuicopil [i atunci m` întreb cât de solid` este o fa-milie în absen]a unui copil. A[a c` e o perioad`de derut`, în care e greu s` plasezi rolurile cuexactitate.

2.Este patriarhatul din mintea femeilor maipericulos decât cel din mintea b`rba]ilor?

◗ M.R.M. Cred c` în majoritatea femeilor dinlumea întreag` exist` o dorin]` de împlinire lanivelul cuplului [i, de multe ori, al maternit`]ii.Nevoia unei rela]ii stabile, comunicarea, sus]i-nerea sunt elemente normale, care aduc echili-bru în via]a fiec`rui individ, indiferent de sex sau]ar`. Modelele de autonomie occidentale suntdeseori derivate ale lipsei de vie]i comune, caresunt transformate în modele de via]` în societ`]imai permisive, dar, în toat` lumea, exprimat într-unfel sau altul, exist` un bagaj afectiv sau familial alpersoanelor, care trebuie administrat [i reevaluatcu tact [i comunicare, pentru a ajunge la domi-natori comuni, care fac posibil` formula succesu-lui rela]iei de cuplu. Diferen]a const` în accesul laun vocabular de comunicare func]ional, care s`fie integrat [i acceptat de societate.◗ R.T. Mda, interesant` întrebare! Cred c` da.Cred c` uneori e exagerat [i felul în care v`dfemeile societatea patriarhal`, temându-se foartemult de societatea patriarhal`, când nu [tiu dacàr avea foarte multe motive s` fac` acest lucru.Iar pe de alt` parte, o domina]ie a lumii de c`trefemei cred c` poate fi, pe alocuri, destul de peri-culoas`, mai ales dac` rolurile nu se inverseaz` înmod firesc, când schimb`rile din societate o cer.Eu a[ putea accepta [i o lume dominat` defemei, în m`sura în care, repet, e un proces natu-ral, [i nu unul impus de conven]ii sau generat demode.

3. Ce a însemnat emanciparea femeii înperioada debutului stahanovist al comu-

nismului?◗ M.R.M. Ca toate rolurile care con]ineau ele-gan]`, cultur`, structur` social`, [i cel al femeii atrebuit s` fie distrus, pentru a face loc unormodele noi, a c`ror imagine s` rezoneze maicorect cu regimul totalitar impus, unde luxul,arta, educa]ia “burghez`” [i sensibilitatea nuaveau loc. Femeia nou`, gen Ana Pauker, nu semai ruga la icoane, ci la statuia lui Lenin, deciderivatele ei au fost deprivate de accesul firesc alfemeii la sensibilitate [i la exprimarea ei, pentru aconduce macarale [i a se transforma fizic în hal-terofile. Bineîn]eles c` to]i ceilal]i membri ai

acestei societ`]i create artificial [i expresia femi-nit`]ii au fost sacrifica]i, pân` la punctul undestatul avea controlul asupra sexualit`]ii.◗ R.T. Într-un fel ne leg`m de ceea ce spuneammai devreme. A fost o for]are, n-a fost o eman-cipare a femeii, a fost cum se cresc puii, în mo-mentul de fa]`, cu steroizi sau cu tot felul de sub-stan]e. Nu po]i s` spui c` femeia e egal` cu b`r-batul pentru c` am dat un edict, pentru c` amstabilit noi lucrul acesta într-o [edin]` de partid[i imediat s` se vad` cum femeile dep`[escnorma în produc]ie [i dau tonul într-oîntreprindere [i a[a mai departe.Acestanu e un proces natural, a fost o go-goa[` umflat`, care, de altfel, s-a [i v`-zut mai apoi în ceea ce s-ar putea numicriza familiei în societatea comunist`, cuni[te copii aliena]i, de care nu se mai îngri-jea nimeni, pentru c` mama muncea cot la cotcu tat`l, ceea ce duce la d`râmarea unui mediufamilial. F`r` a judeca lucrurile prin prismasuperiorit`]ii unei categorii în fa]a ce-leilalte, eu cred c` femeile [i b`rba-]ii trebuie s`-[i accepte [i limi-tele [i [ansele de a evoluacorect într-un anume rol.Nu po]i s` pretinzi unei fe-mei s` fie egal` cu b`rbatulîn tot, dup` cum nu po]i s` pre-tinzi unui b`rbat s` fie egal unei femeiîn tot. Uniformizarea de orice fel, înorice lume, duce la monotonie. Suntemdiferi]i [i tocmai asta d` frumuse]earela]iilor între sexe [i între oameni,în general: faptul c` po]i s`descoperi în cel`lalt ceva cepoate nu ai deloc sau nu aiîn mod suficient. În momentulîn care te c`s`tore[ti cu cinevasau te iube[ti cu cineva faci lucrulacesta nu pentru c` persoana res-pectiv` î]i seam`n` neap`rat, ci pen-tru c` te completeaz`, în primul rând, pentru c`te ajut` s` î]i descoperi tu limitele [i î]i întinde omân` de ajutor, te completeaz` în ac]iune.Eu cred c` acele cupluri care rezist` nu suntcuplurile care gândesc neap`rat la fel, ci suntcuplurile care î[i servesc unul altuia de fiecaredat` lec]ii de comportament, de via]` în general.Atunci, revenind la întrebarea ta cu perioada sta-hanovist`, când femeia e egal` cu b`rbatul în tot[i în toate, este, de fapt, o poveste ce ]ine decomunism [i cred c` asta spune absolut tot, opoveste de egalare, de nivelare a societ`]ii.Gândi]i-v` cum ar ar`ta o lume pe model chinez,în care toat` lumea e îmbr`cat` în uniform`,numai c`, în locul hainelor, ar fi o uniform` în idei,sentimente. Cu alte cuvinte, s` nu mai conteze

◗◗◗

Nevoia unei rela]ii stabile,comunicarea, sus]inereasunt elemente normale,

care aduc echilibru în via]afiec`rui individ, indiferent

de sex sau ]ar`.

◗◗◗Suntem diferi]i [i tocmai

asta d` frumuse]earela]iilor între sexe

[i între oameni, în general:faptul c` po]i s` descoperiîn cel`lalt ceva ce poate

nu ai deloc sau nu ai în mod suficient.

m a r i e r o s e m o c i o r n i ] a

r o b e r t t u r c e s c u

26

◗◗◗cine e b`rbat, cine e femeie. Ar fi groaznic.

4. Cum vede]i egalitatea în drepturi în con-textul ideologiei egalitare socialiste?

◗ M.R.M. La nivelul maselor, existau drepturiegale între femei [i b`rba]i.Tuturor le era foame,tuturor le era fric` [i se chinuiau s` supravie-]uiasc` în mizerie în egal` m`sur`. La nivelul no-menclaturii, ca în toate dictaturile, femeile genElena Ceau[escu [i-au exprimat f`r` re]inere,partea urât` a femeii-b`rbat dirijând, îns`, dinspatele b`rbatului.◗ R.T. Egalitatea de drepturi… aici e o poveste.Depinde despre ce drepturi vorbim.Dac` vorbim despre drepturile esen]iale, despredrepturile naturale ale individului, cu siguran]` nuîncap diferen]ieri de genul femeie – b`rbat, pen-tru c` vorbim de individ, care se na[te cu anu-mite drepturi, le are de la bun început, sunt datepur [i simplu; aici nu avem o deosebire; mi separe o prostie ca doar b`rbatul s` poat` vota,acesta nu e neap`rat un drept natural; e dreptul

de a alege, dar, venind pu]in spre zona aceasta, mis-ar p`rea o prostie s` men]inem votul cenzitar,de orice natur` ar fi el. Aici avem ni[te drepturiîn privin]a c`rora nu încap discu]ii. Dup` aceea,lucrurile curg în zona despre care povesteammai devreme.

5. În urma decretului antiavort, au murit, înRomânia, peste zece mii de femei. Care

crede]i c` sunt motivele pentru care discursulpublic referitor la cele dou` categorii de victimeale comunismului – de]inu]ii politici mor]i îndeten]ie [i femeile decedate din cauza legisla]ieiantiavort - insist` doar pe evocarea celor dintâi? ◗ M.R.M. Nu cred c` exist` o discriminarecon[tient`; pur [i simplu, crimele comunismuluiau fost atroce la toate nivelurile. Nu vor putea fiîn]elese [i examinate niciodat` pe deplin, însàccentul pus pe de]inu]i, cu toate c` mi se pareinsuficient, se datoreaz` poate faptului c` estevorba de distrugerea elitelor culturale [i socialeale ]`rii noastre în mas`.

◗ R.T. Sunt mai multe cauze. Una, [i cea mai im-portant`, ar fi distan]a foarte mare pe care apus-o comunismul între noi [i Dumnezeu. {i, într-oastfel de distan]`, avortul n-a mai fost conceputca un p`cat. Prin rico[eu, moartea unei femeicare a vrut s` avorteze în perioada respectiv` [ia f`cut-o cu metodele practicate pe ascuns, n-amai fost v`zut` neap`rat ca o crim`. A murit deproast`, se spunea la vremea respectiv`, de ce nua f`cut copilul ?! Pe de alt` parte, aici eu o s` ridico problem` de etic`. Eu cred c` se comite ocrim` la momentul unui avort. Nenorocirea, înperioada respectiv`, este c` nu-]i d`dea nici o[ans` comunismul de a avea o op]iune, adic` dea folosi pastile contraceptive, de a decide dac`vrei sau nu s` ai un copil, de a avea, practic, unplanning familial. {i, în condi]iile acestea, într-ade-v`r, lucrurile sunt discutabile, dar, în momentul defa]`, iat`, faptul c` nici dup` c`derea comunismu-lui, pe lâng` faptul c` exist`, în continuare, femeicare practic` avortul cu metode dintre cele maibizare, nici nu exist` programe de educa]ie pu-ternice în domeniul planningului familial. Toateacestea arat` c`, în continuare, suntem la foartemare distan]` de Dumnezeu [i, ca s` duclucrurile într-o zon` mai clar`, n-ar fi vorba doarde distan]a fa]` de Dumnezeu, ci ar fi vorba dedistan]a fa]` de orice dezbatere de natur` etic`.N-am auzit de o discu]ie, în societatea româ-neasc`, despre avorturi, o discu]ie serioas`, odiscu]ie aplicat`, care s` fac` trimiteri la o gr`-mad` de nuan]e. Nu apare pe agenda public`,pentru c` suntem înc` la un grad de ignoran]`destul de mare în leg`tur` cu aceste lucruri, sun-tem, în continuare, foarte departe de pro-blemele de acest gen. Suntem foarte preocupa]ide micu]isme, cum ar zice Noica, de traiul de zicu zi; suntem departe de a reflecta pe margineaunor probleme de asemenea natur`. {tiu c`Florin Iepan a f`cut un film documentar, Decre-]eii, destul de bun [i foarte dureros; dar ce s-aales dup` respectivul film, care trebuia s` fie de-butul unei dezbateri publice? Nu s-a ales nimic.Lumea nu bag` în seam` povestea asta. Prinurmare, ca s` ajungem la o egalare a discursuluidespre victimele comunismului, de]inu]i politici [ifemeile care au murit din cauza politicii duse deCeau[escu în perioada respectiv`, ar trebui caaceste lucruri s` fie impuse pe agenda public`într-un fel sau altul. Pe de alt` parte, când vorbimdespre victimele comunismului în general, [i e odezbatere care a animat destul de mult discursulpublic în ultimii ani, nu putem exclude nici de-]inu]ii politici, [i nici femeile care au murit dincauza politicilor pronataliste. Deci lucrurile suntlegate, într-un fel sau altul. Noi n-avem un procesal comunismului, pân` în momentul de fa]`; sefac încerc`ri timide în realizarea unei astfel de

◗◗◗ i n t e r v i u r i

i n t e r v i u r i

◗◗◗27

◗◗◗

condamn`ri a comunismului. E o distan]` destulde mare, pentru c`, pentru cei care lucreaz` înzona spa]iului public, fie c` vorbim de oamenipublici, jurnali[ti sau de ONG-uri, aceste chesti-uni, ca [i cea a de]inu]ilor politici, de altfel, suntmult mai pu]in excitante, ca dezbatere, decâtlegea pentru controlul averilor demnitarilor, pen-sii… Istoria curge cu foarte mare repeziciune.Genera]iile suferinde din cauza traumelor pecare le-a produs comunismul se sting u[or; [i-atunci cine s`-[i mai aduc` aminte de astfel desuferin]e? Sunt considerate probleme caduce,probleme de undeva dintr-un trecut foarteîndep`rtat. De acord c` ele nu sunt, dar soci-etatea româneasc` se confrunt`, în momentulde fa]`, cu o gr`mad` de alte probleme. Eu mi-a[ pune mai degrab` problema, în momentulacesta, de ce nu vorbe[te nimeni despre sutelesau poate chiar miile de femei din România careucid în continuare, practicând avortul, [i fac acestlucru pentru c` nu sunt destul de cultivate, pen-tru a avea grij` s` nu se ajung` aici, femeile careau un acces mai mic la informa]ii [i care ar tre-bui ajutate în aceast` direc]ie. De fapt, aici suntlucrurile foarte importante, numai c` nu le per-cepem. Este o mare problem` a societ`]iiromâne[ti, [i nu numai a ei, c`ci [i americanii auproblema asta, [i nem]ii… La americani exist`state care au interzis acum, de curând, avortul.Au ajuns, a[adar la o con[tientizare a problemei;nu o fac din dogmatism, ci pentru c` au ajuns laconcluzia c` este un lucru extrem de grav. Înrela]ia oric`rui individ cu divinitatea, acesta esteun lucru foarte grav; e o crim`. Dar nimeni nuscrie despre asta în România, semn c` suntemundeva foarte departe.

6. Supuse performan]elor productive (înanii ‘50-‘60) [i apoi performan]elor

reproductive (în anii ’70-’80), crede]i c` femeiledin România au început s` se vindece de sin-dromul auto-sacrificiului? ◗ M.R.M. Sindromul autosacrificiului este codatgenetic în femei, pentru c` în ele se dezvolt`via]a [i sunt atrase de meseriile de îngrijire: pro-fesoare, infirmiere, de exemplu. Genera]iile maitinere sunt mai disponibile s` experimentezeroluri noi în societate, dar acest lucru este influ-en]at de mediul cultural în care se dezvolt` [i deofertele propuse.◗ R.T. Nu, dar nici nu [tiu dac` ar trebui s` sevindece în momentul de fa]`, în sensul în caretrebuie s` dep`[easc` acea poveste a sacrific`riipe altarul nu se [tie cui.To]i românii trebuie s` sesacrifice în aceast` perioad`.Vrem, nu vrem, sun-tem ni[te genera]ii de sacrificiu [i vom fi în con-tinuare, indiferent c` suntem b`rba]i sau femei.Femeia din România n-are cum s` stopeze acumacest sacrificiu, pentru c` e obligat` la el. Acumn-o mai oblig` nimeni s` fie egala b`rbatului, darvremurile sunt de a[a natur`, încât, într-o familie,femeia trebuie s` munceasc` la fel ca b`rbatul, bapoate chiar mai mult decât el, f`r` a-[i neglijaobliga]iile de mam` în familie. {i nu m` refer aicila sp`lat vase, la sp`lat rufe, pentru c` astea sunttreburi care se pot împ`r]i u[or în doi, ci la anu-mite st`ri de echilibru în familie. Atunci trebuies` fac` toate aceste lucruri în continuare, dar numai st` cu sabia la spate, decât poate cu “sabia”copilului, pentru care vrea o educa]ie mai bun`,a pre]urilor foarte mari, pe care trebuie s` le ani-hileze împreun` cu so]ul ei… E un sacrificiu per-manent al femeii. N-a încetat [i nici n-o s`înceteze foarte curând. Cineva vorbea, la unmoment dat, despre femeile care erau ]inutecasnice, când doar b`rbatul muncea. Femeia cas-nic`, în societatea de atunci, avea rolul ei foarte

important [i, în mod sigur, ea avea foarte multede f`cut. Uita]i-v` la produc]ia de oameni foartebine crescu]i, foarte bine antrena]i pentru via]`,stabili emo]ional, performan]i în zonele lor deactivitate. Dac` citim biografiile lor, vom vedea c`mul]i dintre ace[ti oameni au avut parte de oeduca]ie aparte, în sensul în care au fost crescu]ide o mam` care a stat acas`, avându-i însupraveghere, atent` la felul în care rela]ionau înlume, la [coal`… Noi trìm ni[te momente ne-bune acum, cu ni[te copii sem`na]i a[a, ca se-min]ele pe ogor, [i l`sa]i la voia întâmpl`rii. Mama[i tat`l sunt pleca]i de-acas` [i copilul cre[te fiecu bunica, amatoare de telenovele, fie cu gr`-dini]a cu program prelungit. Eu visez la o socie-tate româneasc` în care b`rbatul sau femeiadintr-o familie s` poat` câ[tiga suficient de mul]ibani, astfel încât unul dintre p`rin]i s` poat` stamai mult cu copilul; nu s` fie neap`rat casnic, dars` nu fie atât de ocupat, încât s` nu poat` sta cucopiii.

7. Care sunt, pentru femei, consecin]eleegalit`]ii economice comuniste în perioa-

da postdecembrist`? ◗ M.R.M. |n vest, femeile militeaz` de 20 de anipentru drepturi egale la locul de munc`. Eu, nefi-ind la curent cu situa]ia din România, nu pot s`m` pronun], dar constat, totu[i, c` foarte multefirme strìne au ales ca manageri, în România,femei, care au salarii foarte mari.◗ R.T. Cred c` perioada în care, dac` voiai s` ie[iîn eviden]`, nu aveai cum, decât dac` aveai orud` în strìn`tate, în care toat` lumea seîmbr`ca aproape la fel [i conducea acela[i tip dema[in`, a produs, oricum, în fiecare dintre noidorin]a de a ie[i cumva în eviden]`, în primulrând prin bunurile de natur` economic`, pe carele-am putut acumula dup` 1990. A început o

◗◗◗

... pur [i simplu, crimelecomunismului au fost

atroce la toate nivelurile...Sindromul autosacrificiului

este codat genetic înfemei, pentru c` în ele se

dezvolt` via]a [i suntatrase de meseriile

de îngrijire...


◗◗◗

Sunt mai multe cauze.Una, [i cea mai

important`, ar fi distan]a foarte mare pe care a pus-o comunismul între noi [iDumnezeu. {i, într-o astfel

de distan]`, avortul n-a mai fost conceput

ca un p`cat.


i n t e r v i u r i

28

◗◗◗

goan` dup` haine, o goan` în emancipare, în ge-neral vorbind, [i a femeii, [i a b`rbatului. Mi-aducaminte c`, dup` 1990, aveam o vecin` în bloc,care î[i deschisese unul dintre cele mai de succesbuticuri din ora[ [i care cred c` [i-a cump`ratîntr-o iarn` vreo patru haine de blan`, pe care leschimba în fiecare zi. Era… nu [tiu cum s-onumesc, la vremea respectiv` unii o numeaunebunie, al]ii erau invidio[i pe succesul respec-tivei doamne.Acum, privind lucrurile acelea, credc` le-n]eleg, dac` pricep foarte bine [i \ntrebareata, cred c` le-n]eleg ca pe dorin]a de A AVEA, însfâr[it, de a ar`ta c` ai, cât` vreme, în perioadacomunist`, chiar dac` aveai bani, n-aveai de undes` cumperi, iar dac` n-aveai bani, cu-atât mai rù.Dup` aceea, a început aceast` poveste, care enormal`, e fireasc` [i este chiar de dorit într-osocietate capitalist` normal` (de[i poate sun`bizar!). Problema, în România, a ap`rut când aînceput, dup` 1990, o parad` a etal`rii unorbunuri dobândite f`r` merit. {i-atunci s-a creatimpresia c`, la început, cine avea o ma[in` maibun`, o hain` de blan` sau o cas` mai ar`toas`fur`, a f`cut trafic cu ceva sau a furat din CC laRevolu]ie, lucru care, într-un fel sau altul, seîntâmpl` [i acum. Noi nu avem ni[te oameni cubani pe care s`-i privim cu respect în societatearomâneasc`; avem ni[te indivizi care au acumulataveri, dar la care ne uit`m cu foarte mare cir-cumspec]ie, c`ci nu [tim de unde le-au adunat.La fel se întâmpl` [i cu femeia care conduce pestr`zile Bucure[ti-ului o ma[in` foarte scump`: aob]inut ma[ina aceea pentru c` a muncit foartemult sau pentru c` este amanta sau so]ia unuiom de afaceri de succes sau, de ce nu, am auzit[i pove[ti de genul acesta, chiar metresa, prosti-tuata de lux? E foarte greu pentru români s` spu-n`: uite o femeie frumoas`, care are [i bani [i i-acâ[tigat pe merit, a muncit foarte mult pentru ei!Nu prea exist` asemenea imagini în România, înmomentul de fa]`. S` fim bine în]ele[i, nu pentru

c` n-ar exista în realitate; nu exist` în mintearomânilor. Eu sunt convins c` ele exist` în soci-etatea româneasc`. Am întâlnit femei foarteinteligente, care merit` pe deplin banii mul]i pecare îi câ[tig`, îns`, imaginea românului estedeformat`, din punctul acesta de vedere.

8. Câte dintre efectele educa]iei egalecomuniste stau la baza defectelor din

educa]ia tinerilor în tranzi]ia postcomunist`? ◗ M.R.M. Observ c` înc` se mai practic` o pro-movare bazat` pe valori fizice în diversedomenii, inclusiv în politic`. Cu toate ca sunt omare sus]in`toare a feminit`]ii, cred c` atuurileprofesionale ar trebui s` fie suficiente [i nu estenecesar ca femeile s` vrea fie complimentatepentru ]inute vulgare sau favoruri sexuale.◗ R.T. Multe, dar eu n-a[ da vina întotdeaunanumai pe comunism.Trecerea aceasta de la co-munism spre capitalism a provocat muta]ii maiales la nivelul persoanelor care [i-au petrecut obun` parte din via]` în comunism. N-o s` pot s`-iscot mamei mele niciodat` din cap nevoia ca eus` am o carte de munc` undeva; ea n-o s` poat`gândi niciodat` în termenii unor pensii private.Pentru mine, asta nu mai e o prioritate, ca pen-tru p`rin]ii mei. Provocarea este la tine, pentruc` problema e[ti tu, ca individ din noul val, s`-lnumim a[a, cât de mult te po]i desprinde desechelele pe care le au p`rin]ii tì, tutorii tì dinperioada comunist`. Dac` reu[im s` dep`[imaceast` ancorare în meandrele trecutuluip`rin]ilor, bunicilor no[tri, ne vom elibera foarterepede [i nu vom suferi de mari probleme; ideiledin comunism nu ne vor ajunge din urm`. Dac`vom r`mâne, într-un fel sau altul, atârna]i la sânulacestor oameni, care au avut o experien]`comunist`, vom suferi, la rândul nostru, foartemari muta]ii, în primul rând la nivelul intelectului,pentru c` avem acolo o dubl` oglind`, una carene arat` o imagine din trecut [i care, oricum, neeste foarte familiar`, pentru c` am v`zut-o

reflectat` [i în p`rin]ii no[tri, [i o alta, cea de carene izbim zi de zi [i care este, de fapt, cea a socie-t`]ii în care trìm. Cele dou` intr`, de foartemulte ori, în conflict [i, din punctul acesta devedere, devenim ni[te indivizi instabili, atât înraport cu oamenii din jurul nostru, cât [i cu soci-etatea capitalist` în ansamblul ei, cu mecanismelecapitaliste.Voiam s` spun, de fapt, c`, dac` vrems` d`m vina pe cineva pentru felul în care ar`t`macum, trebuie s` d`m vina pe noi; eu n-a[ mai davina pe comunism sau pe ceea ce li s-a întâmplatp`rin]ilor no[tri; scuza cu cei 50 de ani de comu-nism e ca povestea cu [oricelul care î[i justific`m`rimea, în fa]a elefantului, spunând c` el a maifost [i bolnav. Cred c` p`rin]ii mei pot s` spun`lucrul acesta în continuare, justificându-[i, într-unfel, limitele pe care le-au atins, dar eu cred c` numai am dreptul, ca individ, la 30 de ani, s` spunlucrul acesta. Cred c`, dac` acum am o limitùndeva deasupra capului, este din cauza incom-peten]ei mele.

9.Totu[i,mai e un sector în care comunismul[i-a pus puternic amprenta. Ce prejudicii a

adus imaginii actuale a femeii politician promo-varea ceau[ist` a femeilor în pozi]ii de decizie? ◗ M.R.M. În general, multe femei au o rela]ie foartedificil` cu puterea oriunde în lume. Multora le estefoarte greu s` g`seasc` echilibrul între feminitate [iautoritate, mai ales când func]ioneaz` într-un me-diu de b`rba]i, în care au p`truns cu greu. Sacrifi-ciul unei vie]i personale echilibrate este deseoripre]ul succesului [i de aceea, din cauza tiparelorunde raporturile de for]` au f`cut regula, le estefoarte fric` s` exerseze armele cele mai pre-]ioase, intui]ia [i [armul.◗ R.T. Câte femei au fost în comunism în posturide decizie în perioada respectiv`? Elena Ceau-[escu, obsesia na]ional`, Suzana Gâdea, care r`-spundea de un sector foarte important, [i, întimp, ne putem duce c`tre Ana Pauker.Altele? Eunu cred c` exist` o explica]ie generat` de sistem

◗◗◗

i n t e r v i u r i

◗◗◗29

◗◗◗

pentru lipsa mai multor femei din via]a politic`româneasc`. Nu cred c` acolo este buba. Credc` aici, într-adev`r, este o problem` de implicare.Uita]i-v` în toat` Europa. Sigur c` sunt ceva maimulte femei decât la noi în politic`, dar nu cumult mai multe. Raportul acesta dintre b`rba]i [ifemei în politic` este net în avantajul b`rba]ilor,dar nu numai în România. De câ]iva ani, se întâm-pl`, îns`, un fenomen foarte interesant, care sevede în Germania, în Filipine, unde la pre[edin]ia]`rii este o femeie, se va vedea, probabil, [i laviitoarele alegeri din SUA, unde nu e exclus sàsist`m la o confruntare Condoliza Rice – HillaryClinton. Se observ` c`, în momentul de fa]`,femeile vin tare din urm`. Dar este un proces dedurat`, n-o s` se întâmple poimâine; asta [i pen-tru c` femeile, la rândul lor, traverseaz` operioad` destul de lung` în direc]ia implic`rii înpolitic`. Implicarea în politic` înseamn` s` te rupide unele lucruri care, pentru o femeie, cred c`sunt foarte importante, cum ar fi familia.B`rbatul se rupe mai u[or de ceea ceînseamn` statul mai mult acas`, cucopilul, asta, probabil, pentru c` dozalui de afectiv este mai mic`, înraport cu femeile; îi este mai u[or s`se desprind`. Pe de alt` parte, nu ede neglijat implicarea politic` lanivel profesionist, or, pentru a de-veni un foarte bun om politic, nutrebuie s` fii nici foarte sincer, nicifoarte corect în raporturile cuceilal]i. S` m` ierte Dumnezeu,am v`zut destul de pu]ine femeiîn stare s` mint` în rela]iile pro-fesionale cu foarte mare u[u-rin]`. În rela]iile private, e dis-cutabil` povestea. Dar, la loculde munc`, femeile sunt preo-cupate s` fac` lucrurile foartebine [i cumva în acord cu re-gulile deja existente. Or po-litica presupune tocmai s`nu joci dup` anumite re-guli, ]ine de adaptarea laceea ce se nume[temecanismul politic [i nusunt convins c` multefemei sunt dispuse s`fac` concesii, s` mint`, s`devin` specialiste în artademagogiei. B`rba]ii suntmai apleca]i spre astfel de lucruri. Dup` cum nearat` cele mai recente schimb`ri pe scena inter-na]ional`, se pare c` lucrurile se duc în zona asta.Probabil o s` asist`m, în curând, la schimb`rispectaculoase.

10. Cum vede]i problema reprezent`riiidentitare feminine în politic`: la 16

ani de la Revolu]ie, reu[esc femeile s` se identi-fice cu interesele specifice organiza]iei de femeidin partid sau continu` s` se identifice cuinteresele generale ale partidului? ◗ M.R.M. În societatea româneasc` predomin`partidele în care b`rba]ii ies în eviden]`; femeilegen Hillary Clinton, care s` aib` inteligen]a, liber-tatea personal` [i educa]ia sa, s` se lupte pentruo cauz`, chiar dac` deranjeaz`, nu exist` înc` lanoi.◗ R.T. Dac` vorbim despre România, lucrurile nustau tocmai bine. Organiza]iile de femei nu con-teaz` în partide, în momentul de fa]`.Tocmai deaceea, ele nu-[i pun problema identific`rii; ele î[ipun problema unei confrunt`ri sau a apartenen-]ei ori a non-apartenen]ei

la un grup de interese din partid, a uneiaripi, a unui curent, nu î[i pun pro-bleme de genul implic`rii femeii înpolitic` [i a con[tientiz`rii c`… sta]ipu]in, noi suntem organiza]ie de fe-mei; în timp ce b`rba]ii se ocup` dep`r]ile macroeconomice, noi s` nededic`m unor ac]iuni interesante,mai aproape de noi, unde s` putemfi [i performante, de genul: dezvol-t`m programe pentru îngrijireaorfanilor, b`trânilor, facem cevacare s` ajute femeile dinaceast` ]ar`, programe pen-

tru cre[terea copilului, pentru mamele cu mai mul]icopii, violen]` în familie… Nu. Poate c` la niveldeclarativ sau în programul lor, organiza]iile defemei au trecute astfel de lucruri, dar s`-mi deacineva exemplul unei organiza]ii sau exemplulunei pre[edinte a organiza]iei de femei din


◗◗◗

Nu po]i s` spui c` femeiae egal` cu b`rbatul

pentru c` am dat un edict,pentru c` am stabilit

noi lucrul acesta într-o[edin]` de partid.

◗◗◗

Femeia nou`, gen AnaPauker, nu se mai ruga la

icoane, ci la statuia luiLenin, deci derivatele ei

au fost deprivate deaccesul firesc al femeii la

sensibilitate [i laexprimarea ei.


i n t e r v i u r i

30

◗◗◗

aceast` ]ar`, care s` se fi b`tut în ultimii ani, înmodul cel mai crâncen cu putin]`, pentru a împli-ni o idee dintre cele amintite. E o glum`, n-amauzit de a[a ceva. Iar când vorbim de femei înpolitic`, defil`m, în continuare, cu acelea[i vechi[abloane (s` m` ierte doamnele pe care o s` leamintesc): Mona Musc`, Lavinia {andru, DacianaSârbu [i gata, avem [i femei în politic`.

11.Pe o agend` politic` întocmit` de politi-cieni (majoritatea b`rba]i – sprijini]i în

campania electoral` [i, de multe ori, chiar vota]ide femei), apar foarte slab reprezentate intere-sele femeilor. Pute]i enumera câteva dintreaceste „omisiuni“? ◗ M.R.M. Violen]a în familie cu solu]ii practice,adic` ad`posturi civilizate [i consiliere pentrumame [i copii, venituri suplimentare pentru

familiile monoparentale, re[edin]e pentru ado-lescente îns`rcinate, condi]ii financiare mai bunepentru familiile monoparentale [i, din p`cate,înc` multe altele.◗ R.T. Eu a[ putea s` enum`r, dar nu [tiu dac`sunt cel mai bun observator al acestui fenomen.Problema cea mai grav`, cred, este aceea c`România nu dezvolt`, în momentul de fa]`, pro-grame foarte clare de protec]ie a mamei [icopilului.Toat` bâlbâiala aceasta incredibil` legat`de concediul de maternitate [i de plata lui ne vacosta în viitor. Faptul c` nu depunem, în momen-tul acesta, ni[te eforturi, inclusiv financiare, pen-tru a permite mamei s` stea m`car un an [ijum`tate cu copilul, ne va costa; este cea maiimportant` perioad` din via]a oric`rui individ,pentru c`, în primele luni de via]`, se creeaz` orela]ie de încredere, se dezvolt` ni[te indivizi sta-bili emo]ional.Apoi sunt [i alte probleme care sesus]in cu t`rie în campania electoral` sau în pro-gramele de guvernare [i apoi sunt abandonate.Se discut` vreo clip` despre egalitatea de [anseîntre femei [i b`rba]i în ocuparea unei pozi]ii?Dac` e[ti femeie [i mai e[ti [i blond`, din strate[ti aruncat` într-o categorie [i astfel de “criteriide selec]ie” opereaz` înc` în foarte multe zoneale vie]ii sociale [i chiar politice române[ti. Nuexist`, pe de alt` parte, [i un altfel de sprijin pen-tru cre[terea copilului de c`tre mam`. Statul artrebui s`-i dea femeii din România garan]ia c`,indiferent ce s-ar întâmpla cu respectiva familie,care trebuie s` lupte pentru supravie]uire, pen-tru mai bine, copilul ei va fi în siguran]`. Ce vreaus` spun cu asta? C` o mam` cu un copil trebuies` aib` un loc în care s` poat` s` se ad`pos-teasc` lini[tit`, în caz de violen]` în familie, c`,dac` r`mâne [omer` [i î[i cre[te singur` copilul,statul îi ofer` nu un ajutor b`nesc de doi lei, cumeste acum, ci unul care s`-i permit` s`-[i creasc`în continuare copilul în mod civilizat; c`, la limit`,Doamne fere[te, dac` un copil î[i pierde ambiip`rin]i, statul este capabil s` asigure cre[tereaacelui copil pân` la majorat, în condi]ii decente.Asta ar presupune ca institu]iile acestea pentruminori s` nu fie ni[te institu]ii la care s` tegânde[ti cu groaz`.Sigur c`, s`-]i la[i copilul în astfel de institu]ii, eultimul gând care-]i poate trece prin cap, dar, lanevoie, n-ar trebui s` te gânde[ti cu groaz` lalocul în care ar ajunge, un loc din care ar ie[i,dac` nu un infractor, un paria al societ`]ii. Credc` despre astfel de probleme cel mai bine potvorbi femeile; dar cu cine s` vorbeasc`? Asta-iîntrebarea. Cu organiza]iile acelea de femei,despre care spuneam c` sunt aproape inexis-tente, cu aripioarele din diverse ministere, organ-isme anchilozate [i foarte pu]in active? N-au cucine s` vorbeasc`. Se mai vorbe[te doar când

◗◗◗

i n t e r v i u r i

◗◗◗31

◗◗◗

apare vreun caz special sau când vine campaniaelectoral`.

12. Sunt femeile implicate în politic` înm`sur` s` propun` un model alterna-

tiv la etica politicianului român? ◗ M.R.M. În ziua de ast`zi, a[a cum le v`d, nu,pentru c` sunt prea pu]ine [i nu au destul` pu-tere în mecanismul politic.◗ R.T. Nu. Multe dintre femeile prezente azi înpolitic` sunt la fel de [terse ca mul]i dintreb`rba]ii din politic`. Ce femei din ParlamentulRomâniei s-au eviden]iat prin ceva în ultimul an[i jum`tate? Mi se pare mai activ` Norica Nicolai,dar nu neap`rat prin ini]iative legislative, ci prinatitudinea critic` în siajul scandalurilor politicecare au animat societatea româneasc` în ultimaperioad`. În rest, parc` [i Mona Musc` [i-a impuso intrare în umbr` sau a fost redus` la t`cere;unele dintre aceste doamne sunt plecate maimult la Bruxelles [i Strasbourg, ca euro-observa-tori, Daciana Sârbu, Roberta Anastase. {i-atunciîmi amintesc despre ce se vorbea prin campaniaelectoral`, cum c`, dac` în Parlamentul Românieiar exista mai multe femei, lucrurile ar putea staaltfel.Am v`zut [i doamne politician purtându-seîndoielnic, femei care nu pot s` modifice per-cep]ia publicului despre societatea politic`, însensul împ`r]irii ei în dou` categorii: b`rba]i carefac politic`, [i o fac de proast` factur`, [i femei,care, dac` ar fi mai multe, ar schimba lucrurile înbine. Nu sunt convins de asta.

13.Cum vi se pare c` a evoluat discursulfeminin post-decembrist de la revendi-

carea de drepturi la revendicarea de [anseegale? ◗ M.R.M. În acela[i fel în care a evoluat toat`societatea noastr` pe alocuri: pentru un num`rmic de persoane [i cu rezultate prea pu]in

importante, pentru a aduce o schimbare real`pentru un num`r mare de femei.◗ R.T. E anemic. Spune]i-mi perioade din an, înafar` de luna martie, în care se discut` mai mult,în societatea româneasc`, despre astfel delucruri. Pe lâng` faptul c` nu [tim s` facem undiscurs public pe teme de genul acesta, care suntrelativ noi pentru publicul românesc, ba chiar ne-interesante pentru mul]i dintre oameni. {i-atuncidiscursul trebuie construit într-un anume fel,pentru ca astfel de teme s` devin` interesante.Cu excep]ia unor seminarii, a unor programefinan]ate din bani europeni, nu se produce nimicîn aceast` zon`. Orice problem` poate fi impus`pe agenda publicului, dar pentru asta este nevoiede constan]`, de bani, de campanii care s` nu setermine dup` [ase luni sau un an; trebuie contin-uate pe perioade lungi. F`r` aceste atribute, n-aucum s` intre în con[tiin]a public` [i s` devinìnteresante. De-asta spun c` modificarea discur-sului, în sensul amintit, este una anemic`.

14.Se poate afirma despre mass-mediadin România c` este sensibil` la pro-

blematica genului? ◗ M.R.M. Mass-media din Romania este sensibil`la scandaluri sexuale [i p`pu[i Barbie, pentru càceastea vând ziarele.◗ R.T. Nu. O problematic` necunoscut` [iprezentat` în mod plictisitor ; iar mass-media nutrebuie acuzat` despre acest lucru. Mass-mediase confrunt` cu milioane de subiecte în fiecare zi.Se întâmpl` lucruri.Agenda publicului e variat` [icantitatea de informa]ii este foarte mare. Ca sàtragi aten]ia media asupra unui lucru, trebuie s`îl faci interesant sau chiar spectaculos, având învedere concuren]a pe pia]` a informa]iilor. Or, înproblematica genului nu se-ntâmpl` nimic spec-taculos în România. Nu e nimic de natur` s` î]i

atrag` aten]ia. Seminarii, simpozioane cu titlupompos „Despre gen în România“, nu sunt denatur` s` atrag`. Eu nu m-am dus la asemeneasimpozioane, nu pentru c` nu m-ar fi interesatproblematica, ci pentru c` nu mi-au fost prezen-tate într-o formul` atractiv`. Un ziaristfunc]ioneaz` altfel, e mai atent la lucrurileexplicite, clare, or… e distan]` mare.

15.Cum crede]i c` poate fi convins`mass-media s` ias` din mirajul [ocan-

tului [i senza]ionalului, în favoarea promov`riiunor politici redac]ionale corecte? ◗ M.R.M. R`spunsul cel mai evident ar fi prin aangaja în roluri de conducere cât mai multefemei responsabile [i inteligente.◗ R.T. Problema nu se pune a[a. Mass-media nupoate fi învinuit` de asta. R`mân televiziunilepublice, ziarele guvernamentale, pentru apromova [i lucruri neinteresante. Provocarea nue la mass-media; provocarea e pentru cei care seocup` de astfel de probleme.

16.Ce solu]ii propune]i pentru recupe-rarea demnit`]ii [i a decen]ei imaginii

femeii în mass-media? ◗ M.R.M. Exact aceea propus` mai sus.◗ R.T. N-am v`zut, de exemplu, vreo organiza]iede femei din România s` ia atitudine fa]` deapari]ia în ziarul Libertatea a domni[oarelorcare-[i prezint` sânii goi la rubrica Meteo, ceeace, în mod evident, este o înjosire. N-am auzit cacineva s` fi spus: Nu suport`m s` fim tratate înfelul acesta noi, femeile. Dac` vor s` î[i arate sâniipe undeva, s` [i-i arate în revistele de speciali-tate, pentru c` mâine, poimâine o s` vedem [iindicatorii bursieri prezenta]i de ni[te domni-[oare cu sânii goi sau dezgolite [i mai mult. Darn-am auzit pe nimeni s` se scandalizeze de o ast-fel de poveste; începe s` devin` absolut normal.

◗◗◗

În general, multefemei au o rela]iefoarte dificil` cuputerea oriunde în lume.Multora le este foartegreu s` g`seascèchilibrul între feminitate[i autoritate.


◗◗◗

... politica presupunetocmai s` nu joci dupànumite reguli, ]ine de

adaptarea la ceea ce se nume[te mecanismul

politic [i nu suntconvins c` multe femei

sunt dispuse s` fac`concesii, s` mint`.


i n t e r v i u r i

32

◗◗◗

{i-atunci ce solu]ii s` propui? Eu s` vin cu solu]ii?!N-am nici o c`dere s` fac lucrul acesta [i nici num-am gândit foarte mult la treaba asta, dar credc` activismul, în aceast` zon`, ar fi o variant`; nuunul isteric, unul care s` se lege de oriceflecu[te], ci unul care s` fac` analize foarteserioase [i, când apar cazuri de acest gen, s` fiesanc]ionate. Se întâmpl` ni[te “minuni” pe pos-turile de televiziune, în leg`tur` cu femeile, caremajoritatea sunt prezentate ca fiind proaste,n`tânge. Uita]i-v` la ce se întâmpl` în show-rilea[a zis umoristice de pe unele posturi! Nu sescandalizeaz` nimeni niciodat`. În condi]iile aces-tea, ce s` vorbim de recuperarea demnit`]iifemeii? Astea sunt vorbe mari, care sun` bine.Dar, p`rerea mea despre organiza]iile care artrebui s` aib` un rol în aceast` poveste a recu-per`rii demnit`]ii femeilor, ca [i a organismelorînfiin]ate pe lâng` ministere, este c` ele suntpompoase, au denumiri interesante, organizeaz`seminarii la fel de pompoase, cu denumiri la felde abracadabrante, dar nu fac niciodat` mainimic, fie din incompeten]`, fie din ignoran]`. Nuastfel trebuie s` se desf`[oare activismul înaceast` zon`, care, repet, este arid`, e deneîn]eles pentru mul]i dintre oameni, nu încape,deocamdat`, pe agenda publicului, e departe depensii, de [omaj, de integrarea în UniuneaEuropean`. Problematica genului pare din altfilm; e un SF pentru societatea româneasc`.Provocarea e: cum vinzi SF-ul acesta, ca s`-i daiomului de gândit.A[a c` n-am alte solu]ii în afara

acestei gândiri mai aplecate [i mai aplicateasupra fenomenului.

17.Creiona]i, în câteva tu[e, portretulfeminin tradi]ional, interbelic, comu-

nist [i de tranzi]ie.◗ M.R.M. Îmi este greu s` împietresc sufleteleoamenilor în verdicte care îi limiteaz`. Cred càvem cu to]ii, b`rba]i [i femei, un suflet, un des-tin [i o sensibilitate, care pot s` se exprime maimult sau mai pu]in bine, în func]ie de climatulistoric în care se desf`[oar`, dar lucrul minunateste c`, de-a lungul istoriei, spiritul uman a tri-umfat asupra limitelor impuse.◗ R.T. Cred c` s-a trecut foarte brusc, chiarabrupt, de la femeia v`zut` ca ordonan]` sau sol-dat neinstruit, în perioada interbelic`, la femeiacolonel, în perioada comunist`, iar acum, are loc,în unele zone, [i, într-un fel, închidem cercul cudiscu]ia noastr` (vorbim despre zona rural`) la orec`dere a femeii în pozi]ia de fat` în cas`, deordonan]`, de soldat neinstruit, ca s` continu`mparabola. Iar în alte zone, în zonele urbanizate,femeia colonel, în unele cazuri [i-a luat [i tanc, iarîn alte cazuri umbl` pe biciclet`, dar în fust` [i…din când în când, bate vântul!

18.Care sunt modelele feminine care v-au influen]at?

◗ M.R.M. Mama mea, prietena mea Louise, MaicaTereza, Oprah Winfrey [i multe altele, care auilustrat calit`]ile de care aveam nevoie în anu-mite momente ale vie]ii.◗ R.T. Mama. R`spunsul e întotdeauna scurt [i

acela[i. La mine e [i un caz aparte. Eu sunt unb`rbat crescut printre foarte multe femei: mam`,sor`, bunic`, singurul nepot între trei veri[oare.Cred c` nu vorbesc în necuno[tin]` de cauz`; [i,continuând ideea de la începutul interviului, chiar[i în activitatea profesional`, ca jurnalist, repet,e[ti înconjurat, în redac]ie, de foarte multe femei.{i [tiu foarte bine cum func]ioneaz` rela]ia din-tre b`rba]i [i femei în mediile profesionale, de[iam întâlnit [i femei care m-au dezam`git profe-sional. Asta nu înseamn` c` nu exist` [i b`rba]icare m-au dezam`git.

19.Care sunt modelele feminine actualepe care le considera]i benefice pentru

societatea româneasc`? ◗ M.R.M. Hillary Clinton, Louise Arbour,Elizabeta Rizea [i personajele din romanele luiJane Austin.◗ R.T. Nu [tiu. Nu-mi permit s` dau sfaturinim`nui, din punctul `sta de vedere, pentru c`,pe de o parte, femeile pe care le-a[ considera eumodele pentru societatea româneasc` nu suntpersoane publice [i, prin urmare, societatearomâneasc` n-are cum s` fac` apel la imaginea [icalit`]ile lor, pe de alt` parte, e foarte periculos,realmente periculos, în societatea româneasc`de azi, s` creditezi, fie [i din pozi]ia unui simplujurnalist, cu statutul de model vreo persoan`public`. E riscant. Am asistat la atâtea momenteîn care persoanele duse în fa]a opiniei publice pepost de model, fie au clacat, fie au în[elat crunta[tept`rile, încât m` feresc întotdeauna s` facastfel de recomand`ri. {i-apoi, cred c` manierape care am aplicat-o eu în raport cu modelelede orice natur` este una bun` [i care merit`încercat`. Eu nu îmi fixez repere unice, nici pro-fesionale, nici morale; nu-mi fixez aten]ia pe osingur` persoan`. Îmi construiesc un model,culegând din diverse persoane sau personalit`]iale vie]ii publice sau mai pu]in publice lucruribune: unul are o idee, altul are o întreag` filozofieinteresant` despre via]`, altul este un tip intere-sant pentru c` [tie cum s` se îmbrace… Deaceea cred c` [i în cazul modelelor acestora denatur` feminin`, Ioana d’Arc nemaifiind printrenoi iar Fecioara Maria fiind doar în c`r]ile sfinte,dac` vrem s` ne contur`m un model din reali-tate, trebuie s` lu`m pu]in de la mama noastr`,pu]in de la oamenii apropia]i, pu]in de la MonaMusc`, pu]in de la Daciana Sârbu, pu]in de laLavinia {andru, pu]in de la unele dintre realiza-toarele de televiziune, pu]in de ici, pu]in deacolo, [i, în felul acesta, cred c` e mult mai corect[i mult mai pu]in periculos, riscant.

20.|ntrebarea nu este pentru intervieva]i,ci poate fi adresat` lor de c`tre citi-

tori, pe adresa [email protected].

◗◗◗

Cartierul atât de rù famat, al c`ruinume, Crucea de Piatr`, l-a dat stradacu aceea[i denumire, cuprindea, în pe-

rioada dintre cele dou` r`zboaie mondiale, celemai multe bordeluri din tot ora[ul, unele cu pre-ten]ii de lux, dar cele mai multe destul de mizere[i rù între]inute. Cartierul, aflat chiar în „inimacapitalei”, cum scria un ziar al vremii, reprezentacitadela celei mai vechi meserii din lume, aceast`întreprindere fiind l`sat` mo[tenire din tat` în fiude c`tre binecunoscu]ii proxene]i ai locului, prin-cipalii profitori ai acestei afaceri. Acolo î[i înce-peau via]a sexual` serii de adolescen]i, [i totacolo mergeau b`rba]ii maturi: hamali, servitori,ori chiar domni mai spilcui]i, to]i în cùtare depl`ceri pe care nu le g`seau în alt` parte.Prostituatele care populau casele de toleran]èrau adesea fete s`rmane [i naive, multe din eleminore, fugite de acas` pentru un trai mai bun,ori, dup` cum se ar`ta în pres`: „lucr`toare dinateliere sau fabrici, c`rora un salariu modest nule poate satisface capriciul unei rochii elegante”[i care „î[i las` în aceste bordeluri tinere]ea [is`n`tatea, pentru a îmbog`]i ]a]ele [i a între]ine

Crucea de Piatr`, subiect vechi [i deloc m`gulitor pentru bucure[teni, suscit`[i acum interesul celor ce vor s` [tie cât mai multe despre via]a de odinioarà capitalei noastre.

p r o s t i t u ] i a i e r i [ i a z i

m i n i m a m o r a l i a

33

◗◗◗

LELIA ZAMANIMuzeograf` la MuzeulMunicipiului Bucure[ti, docto-rand` în [tiin]e sociale, autoarea unei c`r]i în dou` volume"Bucure[tii în s`rb`toare", laeditura "Cartea de buzunar" [i anumeroase articole despre isto-ria bucure[tean`.

prostitu]ia ieri...PIO{ENIA LA ROMÂNI:CRUCEA DE PIATR~

l e l i a z a m a n i


34

◗◗◗pe[tii”, [i pentru ca, în cele din urm`, s` sfâr[eas-c` mizerabil în podul spitalului Colentina sau pecimentul Institutului Medico-Legal, cunoscut po-porului sub denumirea de Morg`.Tot bucure[teanul de odinioar` [tia c` acel carti-er rù famat continua s` existe [i s` se dezvoltecu concursul deloc dezinteresat al autorit`]ilor,f`r` ca municipalitatea s` poat` lua cu adev`ratvreo m`sur` de stârpire a caselor de toleran]`.Legea Sanitar` din anul 1929, a urm`rit, prin arti-colul 205, desfiin]area nego]ului cu carne vie.Casele de toleran]` n-au disp`rut îns`, a[a cumse putea crede, odat` cu apari]ia legii, c`ci aceas-ta a putut fi u[or ocolit` de cei interesa]i,descoperindu-se o mare lacun` a acestei legi, [ianume faptul c` ea nu desfiin]a prostitu]ia, cinumai bordelurile.Astfel, casele de toleran]` s-autransformat peste noapte în „camere mobilatepentru ad`postirea prostituatelor”, unde se con-tinuau vechile practici.Printr-un ordin al Ministerului de Interne, în1931, controlul caselor de toleran]` a fost trecutîn seama Brigadei de moravuri de la PrefecturaPoli]iei, astfel c`, în scurt timp, num`rul bor-delurilor desfiin]ate de lege în loc s` scad`, s-adublat practic, [i tocmai sub obl`duirea poli]ieide moravuri, care trebuia s` le stârpeasc`.Constat`rile f`cute în aceea[i perioad` de c`trecomisia de recens`mânt de la Sectorul de Negrua g`sit etaje întregi în centrul ora[ului cu camerea[a-zis mobilate, în care era practicat` prostitu]ia.Pe fiecare u[` exista câte o carte de vizit` cucâte un nume: Marioara, Syilvia, Lenu]a etc., iardedesubt scria „Prime[te de la 5 la 7”, fapt carespunea totul.Eludarea legii era o opera]iune simpl`. Astfel,dup` ce un num`r de 13 bordeluri au fost în-chise, în fiecare dintre ele a fost l`sat` o camer`pentru patroan`. La 24 de ore de la opera]iune,toate prostituatele se strângeau în acea camerùnde continuau s`-[i fac` meseria.Alte patroane,ori „]a]e”, cum erau numite, au avut o idee [i maibun`, închiriind alt` cas` al`turi. Astfel, dou` bor-deluri de pe strada Cantemir nr. 63 [i 67 s-auredeschis imediat la nr 65.Prostitu]ia se desf`[ura cu prec`dere pe str`zileCrucea de Piatr` [i Cantemir, ca [i pe alte dou`str`zi mai m`runte. Curios era faptul c` borde-lurile alternau cu case în care locuiau familii obi[-nuite, modeste, ai c`ror copii, pe lâng` jocurilevârstei lor, începeau s` în]eleag`, înainte devreme, ce se întâmpl` în vecini. De altfel, nici nuera foarte greu, c`ci femeile viciului î[i îmbiauclien]ii cu gesturi provocatoare chiar de pe mar-ginea trotuarului. Tocmeala se f`cea în poart` [inimeni [i nimic nu le stinghereau afacerile, nicim`car sergentul de la post care, dimpotriv`, ve-ghea la buna desf`[urare a opera]iunii, pentru a

o feri de neprev`zut.Astfel, prostitu]ia g`sea paz` eficient` din parteaoficialit`]ilor [i nu se putea a[tepta s` fie stârpit`prea curând. A existat [i un caz destul de medi-atizat al unui anume I. Butz`, delegat al prim`rieila serviciul sanitar.Prin aprilie 1930, func]iona un Comitet pentruasanarea moral` a cartierului Crucea de Piatr`,care a reu[it s` strâng` 700 de semn`turi pe opeti]ie înmânat` acestui personaj Butz`, pentru afi dat` primarului general de atunci al capitalei,Dem Dobrescu. Oamenii î[i puseser` mari spe-ran]e în acest func]ionar, care p`rea un binevoi-tor al cauzei, dar care juca, la fel ca al]ii, pe dou`fronturi, [i normal c` rezultatul interven]iei a fostunul nul. Mai mult, ce trecere putea avea o peti]ieîn care se ar`ta c` diferite organe administrativeau descins în „imundul cartier cu tr`suri hodo-rogite, [i care, dup` fiecare descindere, au dispusînchiderea bordelurilor, pentru ca a doua zi, alte

organe administrative s` descind` din cele maielegante limuzine în acest cartier, spre a deschideaceste bordeluri ordinare”?. De altfel, profitulacestei încerc`ri de asanare a cartierului i-arevenit tot d-lui Butz`, c`ci totalul banilor primi]ipentru a nu se realiza acest proiect s-a ridicat la800.000 lei, o sum` destul de mare pentru aceletimpuri, dar pe care patroanele [i pe[tii au dat-of`r` s` clipeasc`.Un alt caz în presa vremii l-a constituit cel alminorei Elena Voicicovski, care, al`turi de altedou` copile ie[ite împreun` de la Spitalul Colen-tina, a ajuns, f`r` voia ei în casa Elenei Dinescu.Aceasta era o binecunoscut` proxenet`, careavea dou` case de toleran]`, ajutat` fiind înafacere, de sora ei, Maria Dinescu.Ajunse în pro-ces penal, cele dou` proxenete au declarat c` arfi dat diferite sume de bani comisarului Calinic [iagentului Bulig` de la Prefectura Poli]iei, pentrufiecare fat` care ie[ea din spitalul de boli vener-ice [i ajungea la ele. C` fetele voiau sau nu s` seprostitueze, ori c` erau minore, nu conta deloc,iar dac` erau s`n`toase, nici atât, c` doar fus-eser` la spital. Era o dovad` clar` a complicit`]iipoli]iei cu proxene]ii. De altfel, fetelor li se [i eli-berau carnete de s`n`tate de c`tre ace[tia, pesimpla lor declara]ie verbal`, f`r` a prezentavreun act din care s` se vad` numele [i vârsta.F`r` acte de identificare, ele se puteau numioricum, iar vârsta, nici ea nu conta, c`ci, în car-nete, niciuna nu avea sub dou`zeci de ani. Sprenenorocul lui, agentul Bulig` a c`zut prad` uneirazii efectuate chiar de c`tre [eful sù, secretarulgeneral al Prefecturii Poli]iei capitalei, de care nu[tia, fiind g`sit cu una din „fetele” Elenei Dinescu[i astfel s-a aflat totul.Acest agent avea îns`rcinarea de a controla dac`prostituatele se prezentau regulat la viz` [i dacàveau carnetul în regul`. Unele, în loc de acestcarnet, aveau agend` provizorie cu [tampilapoli]iei [i semn`tura comisarului Calinic, care tre-buiau preschimbate. Toat` în[el`toria consta înaceste carnete provizorii, care se completau dec`tre comisarii de poli]ie în complicitate cuproxene]ii. Acestea nu erau trecute în registrelepoli]iei [i erau eliberate în alb proxene]ilor, pen-tru a le întrebuin]a la nevoie pentru „clandestine[i minore”.Astfel „fete nevârstnice sub 21 de ani dispar dincasele p`rinte[ti, plecate pentru scurt` vreme înora[ [i nu se mai întorc”. Poli]ia, sesizat` dep`rin]ii îngrijora]i, nu f`cea decât cercet`risumare, f`r` nici un rezultat, iar atunci când vic-timele reap`reau, ele trecuser` deja printr-o cas`de toleran]`. Urm`toarea lor destina]ie era u[orde presupus: la spitalul de boli venerice de laColentina, [i, numai dac` aveau noroc, se întor-ceau acas`, c`ci ciclul se putea u[or relua,

◗◗◗

Tot bucure[teanul de odinioar` [tia c` acel

cartier rù famat continuas` existe [i s` se dezvolte

cu concursul delocdezinteresat al

autorit`]ilor, f`r` camunicipalitatea s` poat`

lua cu adev`rat vreom`sur` de stârpire

a caselor de toleran]`.

ajungând din nou în acela[i ori în alt bordel. Iaracest lucru nu se putea întâmpla f`r` complici-tatea poli]iei de moravuri, a[a cum se petre-cuser` faptele [i cu Elena Voicicovski, care a fostluat` de la poli]ie cu acordul comisarului Calinic,cel care primise pentru aceasta suma de 2.000de lei. Nu era un caz izolat, c`ci la fel se întâmplacu toate fetele care-i trecuser` comisarului prinmân` [i care veneau de la spital. Banii pe lun`pentru acest gen de servicii se ridicau la 12.000de lei, dar el afirma c` jum`tate trebuia s`-i deacelorlal]i agen]i cu care colabora. Se pare càcest comisar f`cea mult mai mult. Plasa prosti-tuate clandestine, protejate de el, în servicii catelefoniste, dactilografe etc, pentru a le u[uraprocurarea de clien]i, la ad`postul unor falseonestit`]i, dar de care profita din plin. El a reu[its` plaseze o astfel de femeie [i la Camera deComer], dar care fusese repede descoperit`.Se pare c` nici medicii nu erau strìni de aface-rile cu carne vie, ei avizând favorabil vizitele me-dicale, la care pacientele nici nu se prezentau.Necazul era când femeile erau prinse [i trimisela spitalul Colentina, unde doctorii de acolo con-statau c` sunt bolnave. Astfel de practici consti-tuiau adev`rate pericole sociale prin posibilit`]ilede infestare [i nivelul inexistent al protec]iei, iarpentru femei riscul era [i mai mare, r`mânândnetratate. Prima îns` interesul material, baniicâ[tiga]i de un astfel de doctor ajungând la10.400 de lei lunar, numai din afacerile cu prosti-tuate.Autorit`]ile [i mass media aveau liste întregi decase în care sepractica prostitu-]ia, dar care ap`-reau sub form` decamere mobilate.Astfel ap`reau 58de nume de pro-prietari, iar str`zileerau Crucea de Pia-tr`, Brezoianu, Can-temir, Nerva Traian,{tirbei Vod`, Mavro-gheni, Dinicu Goles-cu, Popa Soare, [i cul-mea ironiei [i stradaSfin]ilor, precum [istrada Poli]iei.Uneori listele nu con]i-neau nume ale persoa-nelor care locuiau acolo, ci numai adrese, caselefiind ]inute de grupuri de prostituate. Acestea seîntâlneau nu numai în bordeluri, dar [i în hoteluride prestigiu din capital`, nemaivorbind dehotelurile ordinare de la periferie.Pe lâng` „fetele” din bordeluri, [i cele ce-[i f`ceau

veacul prin hoteluri mai erau [i a[a numitele„dame de consuma]ie”, care operau numai prinlocaluri anumite, cunoscute sub numele de „cafe– chantan”, „varieté” etc.. Erau descrise ca avândun fizic care l`sa de dorit [i destul de obscene îndiscu]ii. Cu clientul se convenea asupra pre]ului,apoi împreun` plecau la ea acas` ori la vreunhotel, iar banii se luau cu anticipa]ie.Un binecunoscut imobil din cartierul Crucea dePiatr` era Casanova, o cl`dire considerat`m`rea]`, ridicat` „în linii de arhitectur` sever`”.Imobilul avea [ase etaje, care beneficiau de ame-naj`ri occidentale, [i era considerat a fi„Societatea pe ac]iuni a proxenetelor dinCruce”. Acolo domnea o ordine des`vâr[it`, iar„fetele” erau îmbr`cate în halate albe, impeca-bile, când era vorba de inspec]ii. Nici camerelelor nu ar`tau rù: în toate era ordine [i erarespectat` igiena. De altfel, o inspec]ie inopinat`într-un bordel nu mai lua pe nepreg`tite restulcaselor de toleran]`. Explica]ia era destul desimpl`: to]i proxene]ii erau înrudi]i între ei.Nu toate bordelurile aveau condi]ii de felul celorde la Casanova. Unele, dac` nu se ridicau la stan-dardele acesteia, erau totu[i rezonabile.Camerele erau relativ curate, iar salonul deprimire avea pian [i radio, de unde muzica lamod` se auzea mai ales seara. Cu toate astea,multe dintre casele de toleran]` erau mizere,având camere mobilate cu un gust îndoielnic, iarzidurile interioare le erau acoperite cu afi[eîng`lbenite ale vedetelor de pe ecranele cine-

matografelor.Dar cine erau, mai îndeaproape,aceste femei care populau ca-sele de toleran]`? Dup` cum s-amai spus, fete s`rmane, multeminore, ademenite de un traiu[or [i cu speran]e de îmbo-g`]ire, ori pur [i simplu azvâr-lite în acest carusel al c`rnii,f`r` s` [tie cum [i de ce. Îngeneral foarte tinere, unelede-a dreptul frumoase.De altfel, la controalele me-dicale efectuate, destui doc-tori au putut constata càstfel de femei erau deo-sebit de pudice, fapt cecontrasta puternic cu„meseria” ce-o aveau.

Fiecare dintre ele avea carnet de s`n`tate[i trebuia s` primeasc` dou` vizite medicale pes`pt`mân`, de[i majoritatea bordelurilor folo-seau serviciile unui medic particular. Era o ciu-d`]enie a legii sanitare.Un alt lucru curios era faptul c` aceste femeierau foarte credincioase [i, în fiecare camer`, din

bordeluri exista deasupra patului câte o candelìluminând figura senin` a Maicii Domnului.Unele prostituate erau m`ritate; veneau numaiseara la bordel [i pândeau trec`torii, clien]ii fiindrecruta]i adesea dintre hamali, ordonan]e [iservitori. Ceea ce nu [tiau îns` cei ce beneficiaude serviciile lor era faptul c` mai toate aveau sifi-lis [i f`ceau tratament. Rare erau prostituatelecare aveau dantura perfect` [i erau s`n`toase.Majoritatea î[i povesteau via]a f`r` nici o sfial`.Destule dintre ele g`seau situa]ia în care trìaufireasc` [i nu regretau nimic. Poate doar c` nuerau mai tinere [i nu aveau [i ele un salon. Of`ceau pentru a putea trì, nu în lux, ci pur [i sim-plu pentru o pâine. Altfel, nu aveau ce mânca.Via]a lor era o adev`rat` dram`, proxene]iiavând grij` de ele atâta timp cât „produceau”, iardac` nu mai mai erau cùtate deveneau un ba-last nefolositor [i erau abandonate; asta dac` numureau între timp.Practicarea prostitu]iei, clandestine ori auto-rizate, a reprezentat dintotdeauna atât la noi, cât[i în întreaga lume o problem` real`, grav`, care,[i ast`zi, la fel ca [i ieri, nu [i-a g`sit înc` rezol-varea, [i greu se poate spune dac` viitorul o vasolu]iona în vreun fel.


35

◗◗◗

Dar cine erau, maiîndeaproape, aceste femei

care populau casele detoleran]`? Dup` cum s-amai spus, fete s`rmane,

multe minore, ademenitede un trai u[or [i cu

speran]e de îmbog`]ire,ori pur [i simplu azvârliteîn acest carusel al c`rnii,f`r` s` [tie cum [i de ce.


36

◗◗◗

Conform Art. 234 din Codul Penal,Prostitu]ia este “Fapta persoanei careî[i procur` principalele mijloace de

existen]` practicând, în acest scop, acte sexualecu diferite persoane” [i “se pedepse[te cu închi-soare de la 3 luni la un an sau cu zile amend`’’.În România au existat ni[te încerc`ri e[uate de apromova proiecte de lege care s` scoat` prosti-tu]ia de sub inciden]a legii. Prima ini]iativ` i-aapar]inut deputatei PRM, Constan]a Popa, care adorit legalizarea acestui fenomen doar sub pre-textul s`n`t`]ii venerice a popula]iei masculine,

stigmatizând prostituatele [i acuzându-le dreptunice surse [i purt`toare de boli venerice. Ceade-a doua ini]iativ` (18.06.2003), a senatoruluiindependent Vasile Du]`, s-a referit la regimuljuridic al prostituatelor. Nici unul dintre celedou` proiecte de lege nu a stârnit îndeajunsinteresul clasei politice.Starea în care se afl` prostitu]ia în România esteuna “fireasc`”, fiind rezultatul aceleia[i lipse deinteres pe care o manifest` clasa politic`româneasc` pentru mai toate problemele cucare se confrunt` în special femeile. Nonac]iunea politicului este cu atât mai “justificat`”,cu cât prostitu]ia, conform Dic]ionaruluiExplicativ al Limbii Române, este “o fapt`(infrac]ional`) comis` de femeia care practic`rela]ii sexuale cu diverse persoane, pentru a-[iprocura mijloacele de existen]`”[DEX, pg 861].Altfel spus, prostitu]ia este o practic` exclusivfeminin`, exist` doar ofert`, b`rba]ii nefiindaminti]i mai explicit în aceast` ecua]ie nici m`carla categoria “diverse persoane”.Evident c` [i substantivul “prostituat`” exist`doar la feminin [i se refer` la „femeia care prac-tic` prostitu]ia; târf`” , pe când presupusul sino-nim gigolo se refer` la un „b`rbat cu moravuridubioase” (DEX, pg 423), nimic mai mult.Tipuri de prostitu]ie cunoscute [i frecvent întâl-nite, dar necon[tientizate întotdeauna ca atare,sunt: prostitu]ie benevol`; prostitu]ie for]at`,sclavie sexual`; prostitu]ie sub acoperire; cabi-nete de masaj; prostitu]ia de bar ; prostitu]ia prininternet; agen]ii matrimoniale; servicii de escort`;servicii sexuale la domiciliu; turism sexual; cluburide noapte; agen]ii de manechine/fotomodele.Prostitu]ia «sub acoperire» pare s` func]ionezemult mai bine. În acest caz, prostituatele benefi-ciaz` de un tratament ceva mai uman. Prostitu]iade bar, cabinetele de masaj erotic, serviciile de

escort`, cluburile de noapte, turismul sexual sauserviciile sexuale la domiciliu nu le oblig` peprostituate s` ias` în strad`… Sclavia sexual` sauprostitu]ia for]at` este aspectul cel mai alarmantal muncii sexuale depus` de femei.Reglementarea prostitu]iei este cu atât maiimportant`, cu cât aceasta, la fel ca orice alt`munc` prestat`, nu ar trebui s` fie exploatat` dec`tre alte persoane f`r` voia acestora.De ce exist` PROSTITU}IE?Pentru c` femeile au ce vinde [i au [i cui. “B`r-batul pl`te[te prostituata pentru ca el s` nu ]in`cont de sexualitatea ei [i ea s`-i permit` acestlucru, adic` pentru ca ea s`-[i anuleze pl`cerea”.(Bruckner, Finkielkraut)

“Pentru unii clien]i, exerci]iul puterii prin sex ested`t`tor de satisfac]ii mai mari decât sexul însine“. Este, cu alte cuvinte, o perversiune, pentruc` satisfac]ia nu provine din exerci]iul sexual caatare, ci din exerci]iul puterii: “Ridic` piciorul,desf`-]i picioarele, pune-te în patru labe…. suntcomenzi care permit clientului s` se excite nuatât de posturile pe care le comand`, cât maiales de pl`cerea de a comanda” (Bruckner,Finkielkraut).

◗◗◗

Prostitu]ia a stârnit controverse dintotdeauna; acest fenomen a constituit oproblem` pe agenda bisericii, a oamenilor politici, a medicilor, a profesorilor, afeministelor, a tuturor celor care au v`zut în prostitu]ie un fenomen care,

datorit` amplorii sale, nu poate s` fie ignorat.

prostitu]ia azi...CINE ARE NEVOIE DE PROSTITU}IE?

r a m o n a v e g h

RAMONA VEGHconsilier` pre[edinte, Autoritatea Na]ional` pentruTineret, specializat` în Rela]iiPublice, Gen [i Politici Publice,Coordonatoare a {colii de varÈgalitate de {anse între Femei[i B`rba]i 2005.

“Prostitu]ia este uncontract împotriva terorii

pe care o reprezint`pentru un b`rbat

dorin]ele femeii, tot ceeace, în ea, dep`[e[temicu]ele volupt`]i

masculine”


◗◗◗37

◗◗◗

Carol Leigh a lansat no]iunea de lucr`tor sexualtocmai din necesitatea de a îndep`rta sensul pe-iorativ al termenului ini]ial. “Prostituarea presu-pune plat` contra unor servicii [i o minim` liber-tate de stabilire a pre]ului.... Prostitu]ia este unfenomen ce reune[te caracteristicile muncii, darare ca referin]` sexul [i sexualitatea”.[6, pg 144]

Prostitu]ia la locul de munc`“Angajez secretar`/asistent` personal` cu aspectfizic pl`cut, îngrijit`, amabil`, f`r` obliga]ii, cu posi-bilitatea de program prelungit [i ofer un salariuatractiv”. Ce ascund aceste anun]uri? Prostitu]iape un salariu fix?Prostitu]ia, definit` ca o activitate care presupuneo minim` libertate de stabilire a serviciilor [i denegociere a pre]ului, este o activitate benevol` [ise refer` la categoria de femei care aleg s` prac-tice aceast` meserie, care o fac f`r` ca al]ii s`beneficieze de munca lor.Într-o mai mic` sau mai mare m`sur`, muncasexual` se presteaz` de c`tre multe femei [i lalocul de munc`. Mai toate ofertele de munc`, încazul secretarelor, a asistentelor personale,impun anumite condi]ii care nu au nici un fel derelevan]` în ceea ce prive[te intelectul sau com-peten]ele acestora. Emma Goldman face chiar oparalel` \ntre: PROSTITU}IE – femeia ofer` ser-vicii sexuale [i este pl`tit` de mai mul]i b`rba]i;negociere complet`; [i C~S~TORIE – femeiaeste pl`tit` de un singur b`rbat, dar are maimulte obliga]ii (dependen]a de “capul familiei”care câ[tig` mai mult [i are numai drepturi).

De ce nu practic` b`rba]ii prostitu]ia?

Sau mai bine zis de ce nu o practic` în aceea[im`sur` ca femeile?! Poate pentru c`, în general,b`rba]ii de]in resursele financiare, poate pentruc` mentalitatea le spune c` este josnic ca unb`rbat s` fie între]inut de c`tre o femeie saupoate, pur [i simplu pentru c` nu pot. Erec]iamasculin` [i orgasmul (ejacularea) nu pot s` fiesimulate, nu se pot repeta într-o zi la nesfâr[it,

fapt pentru care aceast` meserie este una lacare b`rba]ii au acces limitat, este exclusivist` [io practic` doar cei mai rezisten]i dintre ei.De ce nu s-a reu[it stoparea fenomenului? Prostitu]ia, definind-o ca pe o activitate care pre-supune o minim` libertate de stabilire a servici-ilor [i de negociere a pre]ului, este o activitatebenevol` [i se refer` la categoria de femei carealeg s` practice aceast` meserie, care o fac f`r`ca al]ii s` beneficieze de munca lor.Trecând pestetoate aceste detalii, nu trebuie s` uit`m c` bene-ficiarii tuturor aspectelor prostitu]iei sunt totb`rba]ii. {i asta pentru c`, în timp ce majoritateafemeilor care se prostitueaz` o fac pentru supra-vie]uire, proxene]ii sau protectorii lor, cei carebeneficiaz` de procente foarte mari din veni-turile prostituatelor, se îmbog`]esc de pe urmaserviciilor sexuale prestate de c`tre femei, aces-tea din urm` fiind supuse la tratamente greu deimaginat, la abuzuri fizice [i psihice. Banii ob]inu]idin prostitu]ie nu sunt suficien]i pentru o femeiepentru a-[i asigura un trai decent sau indepen-

den]` financiar`, un aspect care nu trebuie negli-jat [i care este atent între]inut de c`tre prox-ene]i. Pe de alt` parte, clien]ii, sau diversele per-soane, a[a cum sunt ei numi]i în DEX a doua cat-egorie de beneficiari, sunt tot b`rba]i.Pare incredibil c` nici o lege nu a reu[it sòpreasc` practicarea acestei meserii. La o analiz`mai atent` îns`, ne d`m seama c` prostitu]iaconvine b`rba]ilor, c` ace[tia o pot exploata [i capl`titori, dar beneficiari ai serviciilor sexuale, dar[i de cealalt` parte, ace[tia încasând banii f`cu]ide c`tre femei într-un mod atât de josnic, cummai ales ei o spun. Dac` nu ar exista proxene]i[i, deci, banii b`rba]ilor nu ar ajunge tot la b`rba]i[i dac`, de cealalt` parte, moralitatea b`rba]ilornu s-ar pune la îndoial` [i nu ar exista clien]i, niciprostitu]ia nu ar exista. Exist`, îns`, pentru c` eaconvine b`rba]ilor [i este incriminat`, pentru càce[tia nu o pot practica, dar [i pentru c` ]ine deacea imagine pe care b`rba]ii model, care iaudeciziile, [i-o construiesc în sânul unei familiis`n`toase [i puternice.

“Dac` nu ar existaproxene]i [i, deci, baniib`rba]ilor nu ar ajungetot la b`rba]i [i dac`, de

cealalt` parte, moralitateab`rba]ilor nu s-ar pune la

îndoial` [i nu ar existaclien]i, nici prostitu]ia nu

ar exista.”

M `surarea intensit`]ii atitudinilor dis-criminatorii pe dimensiunile etnic` [isocial` arat` o reprezentare mai ac-

centuat` a manifest`rii discrimin`rii etnice decâta celei sociale. Sondajul arat` c` doar 63% dintreromâni manifest` o atitudine nediscriminatorie,de acceptare fa]` de rromi, în timp ce comunita-tea maghiar` [i cea evreiasc` sunt acceptate de

65% dintre români. Restul procentelor pân` la100% sunt reprezentate de cei care au datr`spunsuri încadrabile în categoriile discriminaremanifest`/discriminare latent`. Peste 30% dinopinia public` asociaz` extremismul cu discrim-inarea [i peste 50% consider` c` exist` extre-mism politic în România, astfel c` problema dis-crimin`rii ar trebui s` fie o realitate pregnant` îndezbaterea public` la noi.În România doctrina este un criteriu insignifiantal investirii încrederii într-un partid sau candidat.Puternica personalizare a politicii, nivelurilefoarte sc`zute de informare politic` [i decunoa[tere a fenomenului politic determinèlectoratul român s` fie sensibil la argumente detip emo]ional [i circumstan]ial [i s` nu facàlegeri fundamentate ra]ional, inclusiv pe justifi-c`ri doctrinare. R`spunsul clasei politice estefiresc: un slalom stângaci printre frânturi de doc-trine, utilizarea la întâmplare a etichetelor stânga[i dreapta, precum [i diverse confuzii, cum ar ficonfuzia frecvent` între economia social` depia]` [i economia mixt`.A[a cum era de a[teptat, nu exist` nici o doc-trin` de partid care s` prevad` programaticcombaterea discrimin`rilor sociale. În practica

politic` îns`, lucrurile sunt mult mai nuan]ate.Evident c` orice forma]iune politic` î[i propunes` ating` un electorat cât mai larg pentru câ[-tigarea unui num`r cât mai mare de voturi, ceeace înseamn` c` trimite mesaje pozitive c`tretoate segmentele sociale. Pe de alt` parte, într-un stat democratic, nici o forma]iune ce aspir` s`preia puterea nu are interesul s` dezbine corpulsocial, atât timp cât dore[te s` î[i asigure o gu-vernare lini[tit`.Forma]iunile politice române[ti se diferen]iaz` lanivelul trat`rii discrimin`rii sociale doar din per-spectiva intensit`]ii în care o combat. Evident, încazul partidelor social-democrate, non-discrimi-narea este o tem` mai des întâlnit`, atât în pro-gramul Partidului Social Democrat, cât [i alPartidului Democrat, fiind stipulate r`spândireavalorilor umaniste, deschiderea spre dialog,

d i s c r i m i n a r e a

d i v e r s e [ i . . . d i v e r [ i

38

◗◗◗◗◗◗

Realitatea româneasc` se poate descrie, în acest moment, prin câteva coordonatefundamentale: cultura politic` majoritar parohial`, economie de supravie]uire, nivel

sc`zut de încredere în institu]iile statului, lips` acut` de oameni politici profesioni[ti sau care, cel pu]in,s` în]eleag` necesitatea profesionismului în politic`. Elocvent pentru a radiografia perspectivaromâneasc` asupra discrimin`rii este sondajul “Extremism politic [i discriminare social`”, efectuat înoctombrie 2002, la cererea Multimedia Political Communication, de Centrul de Prognoz` [i Tendin]e.

DISCRIMINAREASOCIAL~ |N POLITIC~

CLAUDIA RADUDirectoare Cabinet al pre[edin-telui Autorit`]ii Na]ionale pentruTineret, Consilier Local –Prim`ria sectorului 3. Secretar`în Comisia de Înv`]`mânt, acti-vit`]i [tiin]ifice, cultur`, culte,sport [i tineret [i membr` înComisia de Protec]ie a mediului,s`n`tate, salubritate [i control,Masterat în Gen [i politici pu-blice, Doctorand` în {tiin]ePolitice, cu tema Transform`riidentitare în postcomunism.

Peste 30% din opiniapublic` asociazèxtremismul cu

discriminarea [i peste 50%consider` c` existèxtremism politic înRomânia, astfel c`

problema discrimin`rii artrebui s` fie o realitatepregnant` în dezbaterea

public` la noi.

c l a u d i a r a d u

d i v e r s e [ i . . . d i v e r [ i

◗◗◗

în]elegere [i colaborare. Solidaritatea, ca valoareimportant` a social-democra]iei, este asumat`fa]` de victimele oric`ror nedrept`]i, fie eledemografice, politice, economice, sociale, biolo-gice sau culturale.Predominant, în programele partidelor ro-mâne[ti, sunt tratate non-discriminarea în func]iede venit (s`r`cia e considerat` o prioritatena]ional`, chiar [i în cazul forma]iunilor cu ori-entare liberal`), vârst` (tinerii [i b`trânii fiindconsiderate categorii ]int`) [i sex (se vorbe[tedestul de mult despre cre[terea rolului femeii învia]a politic` [i social`, chiar dac` realitatea con-trazice acest lucru). Totodat`, partidele politiceau organiza]ii de tineret, femei sau pensionari. Oabordare interesant` a non-discrimin`rii apare înprogramul Partidului România Mare: reducereadiscrepan]elor între mediul rural [i cel urban.Aceasta îns` este ca o recuperare a temei na]io-nale: satul este leag`nul na]iunii române, iar, con-form doctrinei PRM, “civiliza]ia s`teasc` înRomânia are cel mai profund caracter na]ional”.Majoritatea forma]iunilor politice române[ti ig-nor` îns`, la nivel programatic, problemele de ac-ceptare de c`tre mediul social, c`rora trebuie s`le fac` fa]` persoanele discriminate. În fapt, inte-resul practic pentru anularea discrimin`rii socialeeste, în România, destul de redus. Problema esteabordat` sumar, pe un fond ideatic a c`rui linieprincipal` este „avem de-a face cu o problem` a

]`rilor dezvoltate, pe care noi o vom abordacândva în viitor”.Adresabilitatea social` a politicilor de incluziunese refer`, în principal, la categoria femeilor. Discri-minarea pe criterii de gen este, în orice caz, cea

mai frecvent întâlnit` form` de discriminare înRomânia [i ea nu pare a fi con[tientizat` social.Dar, de[i „subiectului” îi lipse[te deseori con[-tiin]a discrimin`rii, unii reprezentan]i ai partidelorpolitice [i ai sectorului non-guvernamental sestr`duiesc s` g`seasc` solu]ii. În general, stângapolitic` pare a se preocupa mai mult de subiectelegate de discriminare social`, spre deosebire dedreapta politic`, preocupat` mai mult de drep-turile [i libert`]ile individului ca individ, nu cafemeie, tân`r sau membru al etniei rrome.Alte feluri de discriminare social` sunt abordateabsolut secundar, de multe ori într-o manier`propagandistic` (a[a cum e cazul frecventelorîncuraj`ri privind promovarea tinerilor) ori suntascunse, pretinzându-se inexisten]a problemei.

Nua fost atât de u[or [i, pentruanumite categorii de per-soane, înc` nu este u[or s`

asocieze egalitatea de [anse cu altceva decât cuun concept comunist. Mai trist este c` femeileînse[i înc` nu î[i cunosc drepturile în România [inu se consider` discriminate, chiar atunci cândfaptele vorbesc de la sine. De aceea, a[ dori s`subliniez dou` aspecte esen]iale legate de proble-matica discrimin`rilor de gen:Trebuie s` accept`m în mod serios faptul c` reali-tatea româneasc` este înc` în mod fundamental

structurat` pe raporturi de inegalitate întrefemei [i b`rba]i în diferite domenii ale vie]iisociale. Acest raport are la baz` o gândire diho-tomic` sexist` în ceea ce prive[te modul în carese construie[te imaginea femeilor fa]` de cea ab`rba]ilor [i este sus]inut tocmai de o cultur` pa-triarhal`, tradi]ional` mo[tenit` [i bine între]inut`de diferite institu]ii sociale (familie, biseric`, etc.).În acest context, b`rba]ii beneficiaz` înc` de o„pozi]ie” superioar` în raport cu femeile, atât învia]a privat ,̀ cât [i în cea public .̀De[i s-au înregistratprogrese, mai este mult de lucru pentru elimi-

narea discrimin`rilor de gen cu care se confrunt`femeile atât pe pia]a muncii, în educa]ie, în familie,cât [i în ceea ce prive[te accesul [i participareala luarea deciziei în via]a politic` româneasc`.Un alt doilea aspect ce trebuie men]ionat estefaptul c` problematica egalit`]ii de gen nu repre-zint` doar o cerin]` european` importat` pecare trebuie s` o rezolv`m în contextul ader`riila Uniunea European`. Ne confrunt`m cu aceast`realitate [i trebuie s` o rectific`m. De aceea ebine s` se în]eleag` faptul c` toate m`surile legis-lative [i institu]ionale pe care Guvernul Românieile-a luat în domeniul egalit`]ii de gen nureprezint` doar puncte îndeplinite pentru succe-sul integr`rii, ci o recunoa[tere a unei realit`]i:este o problem` a noastr` pe care trebuie s` orezolv`m.

39

◗◗◗

Promovarea egalit`]ii de [anse în domeniuleconomic a constituit, chiar imediat dup` re-volu]ie, o adev`rat` încercare la nivelul des]ele-nirii mentalit`]ii. În perioada ceau[ist` a existatun anume fel de a în]elege egalitatea între

femei [i b`rba]i, care echivala doar cu o egalitate în îndatoriri,nu [i în drepturi, care împov`ra femeia la serviciu [i acas`.

Forma]iunile politiceromâne[ti se diferen]iaz`

la nivelul trat`riidiscrimin`rii sociale doardin perspectiva intensit`]ii

în care o combat.

m a r i a m u g a

DISCRIMINAREA NOASTR~

MARIA MUGASecretar de stat în MinisterulMuncii, Solidarit`]ii Sociale [iFamiliei.

Informa]ia, ap`rut` doar în ziarul Impact înGorj, risca s` treac` drept un fapt divers, s`stârneasc` reac]ii de indignare

pasager` [i s` fie uitat`.Atâta vreme cât fiecaredintre noi ne limit`mla o atitudine pa-siv`, este inutil s`d`m mereu vinape al]ii pentruiner]ia în careeste paralizat`societatea româ-neasc`. Atâta vre-me cât atitudineapatriarhal` ne împie-dic` s` vedem omul cape o lume complex` însine, cu greu ne vom îndep`rtade modelul comunist, în care to]i eram o masamanevrabil`, to]i trebuia s` gândim la fel, to]ieram judeca]i cu aceea[i m`sur`.Au trecut 16 ani de la revolu]ie, au trecut 16 anide când copii nevinova]i mureau pe strad`. La 16ani de la revolu]ie, într-un sat din Gorj, un altcopil, o feti]` de 14 ani, o feti]` care este doar cudoi ani mai mic` decât tân`ra noastr`democra]ie, prime[te în cârc` o povar` strivi-toare: povara oprobiului public din mediul rural.Atitudinea satului [i a autorit`]ilor respectatecândva în sat, [coala [i biserica, nu este cu nimicschimbat` fa]` de atitudinea mustr`toare a tova-r`[ilor la [edin]ele de partid.

Dar Aurelia S., feti]a de 14 ani care a[tepta uncopil, nu putea fi exclus` din nici un partid. Izolat`

în comunitatea rural`, în ea s-a dat cupiatra. O singur` excludere o

amenin]a, excluderea de la ovia]` normal`, care s` ur-

meze toate etapele fire[tide dezvoltare a unui co-pil (liceu, studii ulteri-oare…).Înainte de a acuza, fa-ce]i un exerci]iu desinceritate: gândi]i-v`

c` în locul Aureliei S.este fiica dumneavoastr`,

sau surioara mai mic` saupoate nepo]ica preferat`. Pe

cine acuza]i? Un copil silitor la[coal`, care abia a l`sat din

mân` c`r]ile de pove[ti [i a crezut naiv`c` primul om care îi spune vorbe fru-moase este acel F`t Frumos pe care-l[tia din c`r]i? Ce a f`cut [coala dinmediul rural ca s` preg`teasc` acestcopil pentru intrarea într-o alt` etap` avie]ii? Ce a f`cut dirigintele la orele deeduca]ie sexual`? O fi abordat profesorulde religie subiectul apropierii dintre unb`rbat [i o femeie într-un mod accesibilunui copil curios de ce se întâmpl` înlumea adul]ilor, în care tocmai sepreg`tea s` intre? {i oare de ce acestreprezentant al bisericii, în loc s`-i înve]epe copii cum s` fie morali, acum facemoral`, mai rù ca un inchizitor, gata sa ard`pe rug “vr`jitoarea” satului, care a c`zut înp`cat? Unde e iertarea, p`rinte? Nu trebuia cadumneavoastr` s` ar`ta]i altora calea ceadreapta? Crede]i c` se va mai îndrepta AureliaS. cu sufletul deschis c`tre biseric`? Atuncicând preotul o pedepse[te, mai poate spera

ea la iertarea divin`? Nu v-a trimis, oare,Dumnezeu s`-i fi]i [i ei c`lùz` în Calea c`tre El?{i cum se poate ap`ra, oare, un copil în fa]a in-vaziei unor televiziuni care deformeaz` [i carebombardeaz` imagina]ia adolescen]ilor cu ten-ta]ii corporale ridicate la rang de valoare abso-lut`? Cum ac]ioneaz` societatea româneasc` înacest caz, pentru a dovedi c`, în cei 16 ani de de-mocra]ie, a început s` se maturizeze? S-a maturi-zat oare societatea româneasc` mai mult decâtaceast` feti]`?Înainte de a da cu piatra, oameni buni, da]i cevabun din voi!

d i v e r s e [ i . . . d i v e r [ i

40

◗◗◗◗◗◗

În luna februarie, Agen]ia Na]ional̀ pentru Egalitatea de {anse între Femei [i B`rba]i solicita aten]ia opinieipublice în leg t̀ur` cu situa]ia creat̀ la [coala din Dr`gote[ti, Gorj: o feti]̀ de numai 14 ani urma s`nasc` [i satul întreg se ridicase împotriva ei. Profesorii voiau s` o exmatriculeze [i preotul satului, profesor de religie, striga sus [i tare c` ar trebui alungat̀ din sat, trimis` la o [coal̀ de corec]ie în alt̀localitate.

DISCRIMINAREA ÎN MEDIUL RURAL

a u r o r a m a r t i n

|n 16 ani, s-a maturizatoare societatea

româneasc` mai mult decât aceast` feti]`?

d i v e r s e [ i . . . d i v e r [ i

◗◗◗

Bucura]i-v` c` în locul ei nu e feti]a, surioara saunepo]ica dumneavoastr` [i face]i ceea ce a]i facepentru feti]a, surioara sau nepo]ica dumnea-voastr`!Maria Mo]a, pre[edinta ANES, a încercat s`mobilizeze autorit`]ile locale din jude]ul Gorj,pentru a ajuta aceast` feti]` [i face apel lafunda]iile [i ONG-urile care o pot sprijini princonsiliere sau ajutor de orice fel, pentru a trecemai u[or în prea devremea stare de adult.Pe 3 februarie Aurelia S. a n`scut o feti]`, Maria,pe care o alt` Marie, Maria Mo]a, o va boteza.De atunci, Aurelia S. înva]` lec]ia responsabilit`]iimaterne, o lec]ie care nu se pred` la [coal`,

împ`r]indu-se între participarea la olimpiadele[colare, al`ptarea feti]ei [i preg`tirea examenuluide admitere la liceu. Pentru c` nu exist` institu]iicare s` o sprijine, noroc cu ajutorul familiei,noroc cu sacrificiul unei alte femei: mamaAureliei S.!Dar [ti]i ce este cu adev`rat trist? C` Aurelia S.nu este decât un mic detaliu din tabloul gri almediului rural românesc, suspendat, ca un funi-cular pe o frânghie, undeva între patriarhatultradi]ional [i standardele Uniunii Europene.P`rinte, pe 30 aprilie,Aurelia S. va veni la biseric` s`-[i boteze copila.P`rinte, a numit-o Maria!

41

Îmi pl`cea s` colind cu ai mei, s` cânt, s` fur,pentru c` la noi se fur`, nu se înva]` me[-te[ugul.Trìesc printre argintari. Nu m` ocup

cu facerea podoabelor, eu le vând. Bunicul mi-aîncredin]at sarcina asta pentru c`, spune el, suntfrumu[ic` foc, ochioas` [i cu p`r frumos a[a cumîi st` bine unei ]ig`ncu[e. De multe ori am reu[its` vând lucruri f`r` valoare cu o vorb` bun`, cuun zâmbet.Acum trei ani am stat mai mult timp la Bacù,fiindc` treburile ne mergeau bine acolo [i to]ispuneau c` am putea scoate mul]i bani de laoamenii ìa cu dare de mân`, mai ales c` era [ifestival.

Toate bune [i frumoase pân` când… l-am v`zutpe el: un bìat ce-]i s`rea în ochi de frumos ceera! În timp ce eu îl priveam cu admira]ie, el nicinu ma observa… O singur` dat` i-am surprinsprivirea, dar, spre dezamagirea mea, era una plin`de dispre]. Mi-am dat seama c` pentru el nueram decât o simpl` ]iganc` vulgar` [i needu-cat`… Pentru prima dat`-n via]` mi-am dorit s`

fiu altcineva! Mi-era ru[ine c` la ceiunsprezece ani ai mei nu [tiam s` scriu, s`citesc, lucruri simple, dar atât de importante!Atunci am hot`rât s` merg la [coal`. Amîncercat s`-mi conving rudele, dar mi s-aspus c` fetele nu au nevoie de carte [ioricum soarta mea era hot`rât` – urma s`m` c`s`toresc. Dar îmi doream atât demult lucru `sta, încât nu mai puteam s`dau înapoi… {i am reu[it s`-i conving!Eram cea mai fericit` – a fost prima meavictorie!Nu voi uita niciodat` prima zi de [coal`!Domnul director mi-a spus c` sunt binevenit`,dup` care mi-a ar`tat-o pe Doamna! Ea…m-a luat de mân` [i m-a dus într-o sal` plin` decopii – colegii mei! M-am împrietenit repede cuei, mai ales cu fetele, care m-au înconjurat, cas`-mi admire podoabele. M` sim]eam bine cu ei,mereu aveam pe cineva în preajm`, nu eram ni-ciodat` singur`, chiar m` consideram una de-a lor.Toate… pân`-ntr-o zi, când… la ora de comuni-care, colegii au asaltat-o pe Doamna cu întreb`ri.To]i voiau s` [tie de ce aveam pachetul învelit înziar, de ce [tiam mai pu]ine decât ei, c` doareram mai mare, nu?! Doamna … era încurcat`,nu prea [tia ce s` le zic`… Am vrut s` o ajut. M`gândeam c` sunt pl`cut`, m` în]elegeam bine cuei … nu avea de ce s`-mi fie fric`… M-am ridi-cat [i le-am spus cine sunt!De atunci … am r`mas singur` în banc` …Acum… ce s` fac?

Micu]a Maria, feti]a unei feti]e

FETI}A RROM~DE LÂNG~ NOId i a n a p o p aclasa a XI-a, Grup {colar de Electrotehnic` – Foc[ani, Vrancea

M-am n`scut într-o familie de rromi...

Pute]i s` ne spune]i cum se desf`[oar` un pro-ces de agresiune?Da, am avut un asemenea caz. So]ul victimei as`rit cu cu]itul la ea. Acest lucru a determinat-os` vin` la Centrul Pilot de Asisten]` [i Protec]iea Victimelor Violen]ei în Familie. Era foarte speri-at` [i credea c`, dac` d` divor], va r`mâne pestrad`, mai ales c` are patru copii, doi dintr-oc`s`torie anterioar`, doi din aceast` c`s`torie. Aspus c` trebuie s` se sf`tuiasc` cu copiii [i s` ho-t`rasc` ceva. Pe lâng` agresiunea fizic`, el exercita[i o agresiune psihic` foarte mare asupra ei: i-aatras pe copii de partea lui, cump`rându-le tele-

foane mobile, p`pu[i Barbie, le ducea pe fete laMall [i le l`sa acolo. Pe de alt` parte, el îi repro[ac` îi crescuse copiii din c`s`toria anterioar` [i totel era cel care îi l`sa victimei bilete pline deamenin]`ri [i injurii. Fiicele i-au spus mamei s` sehot`rasc`, astfel c` ea îi face so]ului plângerepenal` pentru insult` [i amenin]are [i depuneactele pentru divor]. În timpul procesului deagresiune, el spune instan]ei c` victima n-ar maifi fost aici, acum, dac` el punea mâna pe cu]it.Totodat`, recunoa[te c` a agresat-o, c` i-a adusinsulte [i c` exist` un conflict de aproximativ doi,trei ani.Instan]a hot`r`[te c` faptele lui nu prezint` gra-dul de pericol social al unei infrac]iuni, aplicându-io sanc]iune pecuniar` [i îl achit` de infrac]iuneapenal`, inculpatul pl`tind dou` milioane lei. Pe dealt` parte, procurorul sus]ine c`, dac` infrac]iu-nile dureaz` de doi, trei ani, e [i vina victimei. Seface vinovat` c` a a[teptat atât! |n cazul agresiuniiîn familie, prin procesul penal, nu se rezolv` nimic!! S-a cerut judecarea cazului prin ordonan]` pre-ziden]ial`, dar, într-un astfel de caz, sunt audia]imartorii externi. {i cine se plânge de agresiuneîn familie altcuiva decât rudelor? Celor mai multedintre victime le este ru[ine s` se confesezestrìnilor, chiar [i prietenilor, fapt pentru careapeleaz` la familie, dar familia nu poate fi audiat`ca martor extern.Ce s-a întâmplat în procesul civil, de divor]?Victima a cerut desfacerea c`s`toriei din vinaexclusiv` a so]ului, care o insult`, o agreseaz` [ise poart` urât cu copiii. Divor]ul a fost pronun-

]at, iar custodia copiilor i-a revenit victimei. Mair`mânea procesul de partaj, pentru care victimaavea acte doveditoare cum c` a contribuit laachizi]ionarea apartamentului în propor]ie de 95%,în ciuda a ceea ce sus]ine el, c` a contribuit laachizi]ionarea apartamentului în propor]ie de 75%.Care ar fi obstacolele majore în desf`[urareaunui proces ce are la baz` violen]a?În primul rând, termenele lungi în procesele dedivor], motivate de violen]a pârâtului. În tot acesttimp, victima suport` în continuare agresiunile. Enevoie de termene mai scurte în acest tip deprocese. În al doilea rând, este necesar` redac-tarea rapid` a evacu`rii agresorului din locuin]acomun`. De obicei, evacuarea e cerut` în astfelde cazuri, dar timpul scurs pân` la aprobare [iexecutare este prea mare.Ce propuneri a]i aduce sistemului de inter-ven]ie al Poli]iei?A[ fi pu]in mai dur` în ceea ce priveste Poli]ia.Când o victim` face plângere pentru agresiune laPoli]ie, nu m` intereseaz` c` victima î[i poateretrage plângerea. Poli]ia nu ar trebui s` ]in` contde faptul c` victima î[i poate retrage plângerea,pentru c` agresorul reprezint` în continuare unpericol. Interven]ia Poli]iei trebuie s` fie de ur-gen]`. Vorbind [i despre ordinul de restric]ie,acesta trebuie s` fie dat de Poli]ie, în momentulconstat`rii agresiunii. Pe de alt` parte, când victi-ma depune trei plângeri, iar Poli]ia vine [i consta-t` de fiecare dat` c` exist` o problem` de agre-siune, agresorul trebuie s` fie luat [i închis timp de15 zile pentru scandal, nu pentru o fapt` penal`.

m o n d o c a n e

42

◗◗◗

VIOLEN}A ÎN FAMILIE

Violen]a în familie este unuldintre elementele care,odat` ce a p`truns înunitatea cuplului, transformò mi[care centripet`, înbaza c`reia se presupunec` s-a format cuplul, într-omi[care centrifug`. E omi[care ce erodeaz` multedintre familiile române[ti,care, din ne[tiin]`, dininer]ie, din lips` de curaj,dar mai ales din lips` deîncredere în institu]iilestatului, se sting treptat, sesting într-un strig`t interior,care devine geam`t,antrenând, într-o mi[carebrownian`, o alt` genera]ie.Pentru a dezv`lui anumitemecanisme ruginite, carefac s` scâr]âie încheieturiale societ`]ii române[ti, v`prezent`m un interviurealizat de ANA}ÂROVEANU, membr` înSocietatea de AnalizeFeministe AnA, cu VIORICA}UCUREANU - avocat`,consilier juridic la CentrulPilot de Asisten]` [iProtec]ie a VictimelorViolen]ei în Familie dinBucure[ti.a u r o r a m a r t i n

Îmi aduc aminte de parc` ar fi fost ieri unadintre primele lec]ii de istorie din gimnaziu,lec]ia despre Grecia Antic`. Retrospectiv m-i

se pare bizar cum a reu[it omenirea s` mitizezeun subiect atât de îndep`rtat [i relativ abstract,cum este Grecia antic`.Astfel, când ne gândim laGrecia, r`sar din subcon[tient imagini stereo-tipice: Parthenonul, Agora, scene din „Iliada” [i„Odiseea”, pe scurt Grecia idealizat`. Dar, vai,acum încep s` apar` din tenebrele memorieimele subiective [i elementele mai pu]in pl`cuteale cotidianului grec. Astfel, de[i era democra]ie[i, din punct de vedere formal, o democra]ie di-rect`, perfect`, ea era, în mod esen]ial, inechita-bil`, întrucât sclavii, strìnii [i femeile compuneaumajoritatea popula]iei, ace[tia neavând drepturipolitice. Întrebarea se pune: de ce? Prin prismalogicii noastre moderne, acest întreg sistem esteira]ional, dar nu trebuie s` uit`m c` ne afl`mdoar la [apte secole de „Evul mediu” grecesc [ide acea societate patriarhal` ilustrat` în „Iliada”[i „Odiseea”.Dac` unicul argument pentru prejudec`]i estevechimea lor, ele devin inexplicabile la început demileniul III, dup` Hristos.Totu[i, având nevoie deun r`spuns, vom cùta mai adânc în subcon[tien-tul uman. Ceea ce ne face s` discrimin`m estetendin]a noastr` de a include orice într-o cate-gorie. Acest mecanism logic este necesar pentrua putea asimila informa]iile din mediul încon-jur`tor ; momentul în care el devine, îns`, nociveste atunci când ne baz`m pe categorii ce nudepind de alegerile persoanei în cauz` (ras`, gen,stare social` etc). Judecând dup` aceast` logic`,discriminarea de gen devine cea mai „normal`”dintre cele de mai sus, deoarece diferen]ele su-perficiale sunt cele mai vizibile. Astfel, se creeaz`

singura discriminare f`r` minoritate (femeile [ib`rba]ii compun aproximativ aceea[i propor]iedin popula]ia uman`).Ca orice grup discriminat din timpuri str`vechi,femeilor li se inoculeaz` ideea propriei inferiori-t`]i, ceea ce creeaz` un fel de autodiscriminare,foarte dificil de înl`turat, pentru c` te g`se[ti însitua]ia de a te lupta cu persoana pe care vrei s-oaju]i.{i, dac` tot am amintit de o lupt`, întrebarea sepune cine este de cealalt` parte a baricadei?Cine încearc` s` ajute? {i, mai ales, de ce? La felcum am amintit c` nu toate femeile î[i cunosc [ideci î[i ap`r` drepturile, la fel trebuie s` men-]ionez c` nu to]i cei ce doresc egalitate sunt fe-mei. Sunt persoane mul]umite cu ele însele, ce

nu doresc mândria fals` a apartenen]ei la o cate-gorie superioar` prin na[tere, ci doresc s`-[i g`-seasc` împlinire, bazându-se pe ceea ce sunt. Ceicare discrimineaz`, în acest caz, pe baz` de gen,sunt indivizi care, fie s-au ratat la un anumit nivel(profesional, emo]ional, social) [i caut` acea cate-gorie mai mare, care s` le ofere senza]ia superi-orit`]ii (ce nu are nici o leg`tur` cu valoarea lor),fie au fost îndoctrina]i, noi nefiind altceva decâtsuma experien]elor noastre.Dac` educa]ia este problema, atunci ea trebuies` fie [i solu]ia. Cu riscul de a p`rea prea opti-mist, cred în aceast` solu]ie [i sper c`, într-o bun`zi, nimeni nu va mai avea nevoie s` discriminezepentru a-[i compensa propriile frustr`ri. Pânùna, alta… exist` legi antidiscriminare.

o p r i v i r e c ` t r e m â i n e

◗◗◗43

c u m v ` d e g a l i t a t e a d e[ a n s e c o p i i i [ i a d o l e s c e n ] i i

REFLEC}II ISTORICO - VALORICE ASUPRA DISCRIMIN~RII DE GEN

b o g d a n o b o d a r i uclasa a IX-a, Liceul Unirea, Foc[ani, Vrancea


44

◗◗◗

ÎNTRE DISCRIMINAREPOZITIV~ {I {ANSE EGALE

c o r n e l i a b u z o iclasa a XI-a, Liceul Pedagogic Spiru Haret, Foc[ani, Vrancea

Egalitatea de [anse poate fi definit` ca unproces prin care diferitele sisteme sociale[i de mediu, cum ar fi infrastructura, ser-

viciile, activit`]ile informative, documentarele artrebui s` devin` accesibile atât femeilor, cât [ib`rba]ilor, în toate domeniile vie]ii sociale.Aceast` idee, pe care o sus]inem, este stipulat`[i în Declara]ia Universal` a Drepturilor Omului,în articolul 1:“TOATE FIIN}ELE SE NASC LIBE-RE {I EGALE ÎN DEMNITATE {I ÎN DREPTURI:ELE SUNT ÎNZESTRATE CU RA}IUNE {ICON{TIIN}~ {I TREBUIE S~ SE COMPORTEUNELE FA}~ DE ALTELE ÎN SPIRITUL FRA-TERNIT~}II“.Vorbind despre discriminarea între sexe, seremarc`, de exemplu, c` aceasta începe înc` dincopil`rie, c` prejudec`]ile referitoare la fete suntprofund înr`d`cinate în obiceiuri, iar drepturilelor fundamentale la îngrijire medical`, educa]ie,egalitate [i, uneori chiar la supravie]uire sunt tra-tate cu indiferen]` în multe zone din lume.La nivel mondial, b`t`lia pentru egalitatea sexelor,în materie de educa]ie, este pe cale de a fi câ[ti-gat`, dar sexismul se men]ine, având deseori for-]a unei ideologii. Statisticile arat` c` femeile sereg`sesc într-un num`r mai mic în domenii pre-

cum matematic`, [tiin]e [i tehnologie; în facul-t`]ile de inginerie procentul b`rba]ilor este de98%, iar în cele de [tiin]e naturale este de 83%.Educa]ia [i s`n`tatea sunt domenii de activitateîn care b`rba]ii sunt în num`r foarte mic, ei re-g`sindu-se, în special în pozi]iile de conducere înînv`]`mântul universitar, unde ocup` un procentde 80%. Statisticile mai precizeaz` c` din, aproa-pe 900 de milioane de adul]i analfabe]i din lume,dou` treimi sunt femei. {tia]i c` aproximativ 73%din popula]ia care trìe[te la limita existen]ei, lanivel global, este reprezentat` de sexul slab?!Trebuie men]ionat [i faptul c` în alte state, pre-cum S.U.A, femeile care beneficiaz` de concediude maternitate de trei luni au oportunitatea dea-[i relua activitatea pe plan profesional, pe cândîn Europa, unde femeile beneficiaz` de concediumaternal de la trei luni la trei ani, acestea suntimpulsionate în a-[i neglija activitatea profesiona-l`. Problema discrimin`rii nu a fost înc` solu]io-nat`, fapt demonstrat [i de concluziile la care auajuns participan]ii la ultimul Congres european des-f`[urat pe aceast` tem` pe data de 8 martie 2006.Discriminarea este printre noi... V-a]i confruntatvreodat` cu ea? De câte ori nu v-a]i întâlnit cuexpresii de genul :“B`rbatul este cel care trebuies` sus]in` financiar familia“, „femeia trebuie s`stea la coada crati]ei“, „o femeie puternic` estemai pu]in atractiv` [i feminin`“ sau „Este ceva înneregul` cu b`rbatul a c`rui partener` câ[tig`mai mult decat el“?În România exist` legi speciale cu privire la ega-litatea de [anse între femei [i b`rba]i [i la com-baterea discrimin`rii. Aceste legi interzic discrim-inarea dup` criteriul de sex în cadrul rela]iilor demunc`, dar [i în afara acestora, garanteaz` acce-sul egal al femeilor si b`rba]ilor în toate domeni-ile vie]ii sociale. De asemenea, stabilesc sanc]iunipentru cei care încalc` dreptul la egalitate [iobliga]iile pentru autorit`]i de a ac]iona pentrurespectarea drepturilor. Aceste legi ap`r`, teore-tic, egalitatea [anselor, dar nu pot fi puse întot-deauna în practic`, din cauza mentalit`]ii, [i, une-ori, din cauza unor institu]ii, cum ar fi Biserica. În]ara noastr`, sondajele arat` c` Biserica de]inenivelul cel mai ridicat de încredere al popula]iei(respectiv 80%). {i, dac` omul de rând are încre-

derea cea mai mare în Biseric`, s` nu uit`m dedogmele [i tradi]iile acesteia, care situeaz` fe-meia pe un plan inferior b`rbatului.Gânditi-v`, de asemenea, la manualele [colare,care prezint`, prin ilustra]iile lor, femeia în ipo-staza unei casnice, iar b`rbatul citind ziarul.Astfel,se implementeaz` în subcon[tientul cititoruluireprezentarea diferit` a celor dou` sexe. Câtepersonaje feminine sunt prezentate în manualelede istorie?!Un alt exemplu menit s` înt`reasc` pledoaria îm-potriva discrimin`rii femeii îl putem sesiza în fie-care zi, dac` privim la televizor cazurile referitoa-re la femei maltratate, agresate, abuzate, f`r` însà se prezenta [i legile în vigoare care ap`r` drep-turile femeii [i statutul ei. Alte probleme cu carese confrunt` mai ales ]`rile din S-E-ul Europei,sunt traficul de fiin]e umane [i prostitu]ia, [iaceasta pentru c` femeia înc` este consideratùn obiect.Pentru a combate discrimin`rile, fiecare cet`]eantrebuie s` cunoasc` legile în domeniu. Cunoa[te-rea legilor îl ajut` s` afle ce drept i s-a înc`lcat [is` fac` sesizari, reclama]ii ori plângeri c`tre in-stan]a judec`toreasc`.În final, a[ dori s` men]ionez faptul c` femeia nulupt` pentru privilegii, nici pentru realizarea uneidiscrimin`ri pozitive, ci pentru acordarea de [an-se egale reale. Este extrem de important s` în]e-legem [i s` recunoa[tem acest fapt [i, ca atare, v`rog s` reflecta]i la el!

|n ultimii ani, m`suri pentru respectarea ega-lit`]ii de [anse au fost luate prin modificareacadrului legislativ, mai ales din 2002, când s-au

elaborat noi legi [i planuri de ac]iune; dac` vrems` ne racord`m normelor Uniunii Europene, s`devenim membri cu drepturi depline ai acestuisistem european, trebuie s` îndeplinim condi]iilede aderare, printre care se afl` [i egalitatea de[anse. Se pare c`, în scris, suntem pe drumul res-pect`rii acestor coordonate; dar în practic`? Pe lâng` Conven]iile Biroului Interna]ional alMuncii, România a ratificat Conven]ia privind eli-minarea oric`ror forme de discriminare a femei-lor nr. 183/2002 [i Conven]ia pentru protec]iamaternit`]ii. A urmat Noul Cod al Muncii dinmartie 2003, care interzicea atât discriminareadirect`, cât [i pe cea indirect`. Prevederile caresunt cu adevarat importante se refer` la opor-tunit`]i egale [i tratament egal pe pia]a muncii(condi]ii de munc`, ocupare, evolu]ie în carier`,formare profesional`). În aprilie 2002 a fost pu-blicat` Legea egalit`]ii de [anse dintre b`rba]i [ifemei, nr. 202, iar în 2004 s-a emis ordonan]acare copleteaz` [i modific` legea. În februarie2005, aceast` lege a fost republicat`, incluzândmodific`ri [i complet`ri. Alte m`suri relevanteîntreprinse de guvern au fost Planul Na]ional deAc]iune pentru egalitatea de [anse între b`rba]i[i femei, din 2000, [i M`surile de aplicare a Pla-nului, din 4 martie 2004.Dar, dac` st`m bine s` ne gândim, acestea chiarpot func]iona într-o societate româneasc` atâtde adânc p`truns` de sentimentul paternalist?

Menta l i t a teasociet`]ii româ-ne[ti este des-tul de greu deschimbat [i,chiar dac` legiledeja exist`, punerea lor în aplicare [i chiar res-pectarea lor este un proces îndelung, ce necesitèfort [i r`bdare.În luna decembrie, a avut loc o loc o întrunire petema rolului femeilor în politc`, iar ceea ce m-aintrigat a fost atitudinea reporterilor unor televi-ziuni comerciale, care se doresc a fi profesioni[ti,dar ai c`ror reporteri au pus întreb`ri puerile,chiar jignitoare, de genul „Cât de lung` trebuie s`fie fusta unei femei care face politic`? Ce culoaretrebuie s` aib` p`rul unei femei care facepolitic`”, ca [i cum femeia în politic` ar fi o specierar` printre alte animale [i, musai, trebuie s` aib`caracteristici exterioare vizibile, care s` o disting`de restul turmei.Aceast` atitudine ironic` a unorreporteri mi se pare josnic`, iar profesionalismullor las` mult de dorit. Dac` a[a prezent`m uneveniment la televiziune, institu]ia cu cea maimare influen]` asupra cet`]enilor, [i, dac` ne maigândim [i la mentalitatea patriarhal` de care nuse desprinde prea u[or societatea româneasc`,este evident c` nu vom putea ob]ine rezultate îndomeniu egalit`]ii de [anse într-un viitor foarteapropiat.Televiziunea ar putea fi un puternic pro-motor al egalit`]ii de [anse. Dar asta presupuneorientarea camerelor de luat vederi nu pelungimea fustei, pe decolteul sau pe gleznelefemeii, ci pe mintea ei; or… mintea se dezv`luieîn cuvinte, nu în imagini, domnilor cameramani!Un studiu realizat în anul 2005 de Centrul deSociologie Urban` [i Regional`, pe probema ega-lit`]ii de [anse relev` atitudinea discriminatorie lacare sunt supuse femeile. Sondajul a fost realizatpe un e[antion de 1.238 de persoane, cu vârstepeste 15 ani, fiind reprezentativ la nivel na]ional;Consiliul Na]ional pentru Combaterea Discrimi-n`rii a prezentat raportul ”Percep]ii [i atitudinifa]` de fenomenul de discriminare”. Aproape ju-m`tate dintre cei care au r`spuns acestui sondajsus]in c` situa]ia b`rba]ilor este superioar` celeia femeilor, acest r`spuns apar]inând, într-un pro-cent foarte mare, persoanelor cu studii supe-rioare, tinere [i rezidente în spa]ul urban. Ceicare cred c` sexele sunt egale, sunt persoanelevârstnice sau cele c`s`torite, ce provin din medi-

ul rural, cu un nivel de instruire mediu. Discri-minarea care provoac` nivelul de inegalitate celmai ridicat [i care a fost semanalat` de majorita-tea responden]ilor este cea existent` în câmpulmuncii, pentru c` „femeile lucreaz` mai multacas`”. Mergând mai departe, alte motiveenumerate au fost urm`toarele: „femeile nu potpractica anumite profesii”- 40%, „exist` diferen]ebiologice între b`rba]i [i femei” - 35%, sau „mo-rala cre[tin` face difern]a între sexe” - 24%. Im-presionant` este situa]ia atunci când vorbim decupluri, aproximativ 70% sunt de acord cu faptulc` ”b`rbatul este capul familiei” sau c` „este maimult datoria b`rba]ilor s` aduc` bani în cas`”, iar„femeile trebuie s` se ocupe de treburile casei”.Dac` lu`m în considerare faptul c` în UniuneaEuropean` problema deiscrimin`rii este înc`persistent`, nu cred c` ne va afecta foarte multîn drumul nostru c`tre integrare.Unele dintre probelemele importante, în ceeace prive[te discriminarea între sexe, cu care seconfrunt` Bruxelles-ul sunt: diferen]ele mari deremunera]ii între b`rba]i [i femei, dar [i accesuldificil al femeilor c`tre un post care implic`responsabilit`]i sporite. Se pare c` europenii auîn]eles faptul c` femeile trebuie protejate maibine [i c` pot face fa]` unor cerin]e mai ridicate,de aceea primul pas a fost denun]area „se-greg`rii persistente” fa]` de femei [i urm`torul -crearea unui institut european care promoveazègalitatea între femei [i b`rba]i.În concluzie, se pare c` problema discriminariieste înc` persistent` în multe ]`ri, iar România nuface excep]ie. O solu]ie de rezolvare a acesteisitua]ii într-un timp scurt nu cred c` este posibil`.Într-o Românie a secolului XXI, idei precum„b`rbatul este capul familie” [i „ locul femeii esteîn buc`t`rie, la crati]a” sunt înc` bine implantateîn con[tiin]a românilor, iar schimbarea unorasemenea mentalit`]i presupune încerc`ri foartegrele; în nici un caz nu poate fi implementat` lacomand`, pentru intrarea în Uniune European`.S` în]elegem [i s` recunoa[tem acest fapt [i, caatare, v` rog s` reflecta]i la el!

a n d r e e a g e o r g i a n a r ` b o j

student`, anul II, Facultatea de {tiin]e Politice,Universitatea Bucure[ti


◗◗◗45

PE DRUMUL C~TRE UE

a g e n d a

46

◗◗◗

a d e l a r u s uanul II SPE, Facultatea de {tiin]e Politice, Universitatea Bucure[ti

Ce se întâmpl` pe la al]ii?...Re]eaua European` a Centrelor de Resursepentru Femei (European Network of WomenResources Centres) a organizat în data 21-22noiembrie 2005, o conferin]` la sediul Co-mitetului Regional (Committee of the Regions)din Bruxelles. Scopul acestei conferin]e a fost dea prezenta principalele rezultate ale proiectului,ce poart` acela[i nume cu cel al organizatorilor(European Network of Women ResourcesCentres), [i de a lansa în acela[i timp re]eauaWRC [i platforma ce va ap`rea pe internet.Principalul obiectiv al acestui proiect a fost de aîmbun`t`]i cooperarea interregional` în ceea ceprive[te egalitatea de [anse pentru femei [ib`rba]i la nivel local, regional [i european. Acestdemers a fost sus]inut prin fonduri alocate deProgramul Interregional al Comisiei Europene.Sursa: www.epha.org

În perioada 2-3 februarie 2005 a avut loc Con-ferin]a European` Beijing +10, organizat` cusprijinul Comisiei Europene [i în colaborare cuParlamentul European [i cu European Women’sLobby. Printre subiectele discutate s-a aflat [iegalitatea de [anse, prezent` în discursul d-neiMarie-Josée Jacobs, Ministru al Egalit`]ilor de{anse, care a punctat importan]a unei reafirm`ripozitive a angajamentului luat pentru o imple-mentare eficient` a Declara]iei [i a Platformei deAc]iune Beijing. Deasemenea, Marie-Josée Jacobsa eviden]iat necesitatea egalit`]ii de [anse [i aînt`ririi pozi]iei femeilor. Acest eveniment a re-

prezentat un pas important pentrurealizarea celei de-a 49-a sesiuni a

Comisiei pentru Statutul Fe-meilor (CDW), ce s-a desf`-

[urat la New York între 28februarie [i 11 mar-

tie 2005 [i a fostdedicat împli-nirii a zece anide la imple-mentarea Plat-

formei Beijing.Sursa: www.eu2005.lu

Uniunea Inter-Parlamentar`(IPU) [i Departamentul Na]iunilor Uni-

te pentru Dezvoltarea Femeilor (UNDAW) auorganizat un eveniment de o zi (Beyond Beijing:Towards Gender Equality in Politics), cu scopulde a promova egalitatea de [anse în politic`.Aceast` conferin]` s-a ]inut la sediul Na]iunilorUnite de la New York, în data de 3 martie 2005,[i a atras aten]ia asupra rolului femeilor ce de]infunc]ii de decizie [i cre[terea importan]ei acor-date acestui obiectiv. Parlamentarii invita]i au fostruga]i s`-[i împ`rt`[easc` experien]ele [i opiniileîn leg`tur` cu acest subiect. Acest eveniment aadunat 250 de participan]i din peste 68 de ]`ri.Sursa: www.ipu.org

În perioada 17-19 octombrie 2005, a fost orga-nizat` la Sarajevo Conferin]a Regional` cu tema:„Gender maistreaming în Bosnia [i Her]egovina:lec]ii înv`]ate [i concluzii regionale”, cu sprijinulAgen]iei a Egalit`]ii de {anse din Bosnia [iHer]egovina. Principalul obiectiv al acestui eveni-ment a fost de a încuraja o dezbatere productiv`legat` de rezultatele ob]inute de ]ara gazd` înacest domeniu. S-a urm`rit aducerea împreun` adiverselor grupuri ce promoveaz` egalitatea de[anse [i un schimb de idei legat de aceast` tem`.De asemenea, organizatorii acestui evenimentau dorit s` realizeze o analiz` cât mai obiectiv` asitua]iei din regiune [i s` demareze preg`tirilepentru un plan regional de ac]iune cu o durat`de cinci ani.Sursa: www.genderconference2005.com

Al XX-lea Forum Interna]ional AWID (Asso-ciation for Women’s Rights in Development) s-a]inut la Bangkok între 27 [i 30 octombrie 2005[i a adunat peste 2000 de participan]i din întrea-ga lume, constând în activi[ti [i sus]in`tori aidrepturilor femeilor. Acest forum este organizato dat` la trei ani [i reprezint` un mediu propicediscu]iilor legate de dezvoltarea personal` [iprofesional` a femeilor. În cele patru zile ale eve-nimentului s-au ]inut discursuri, sesiuni interac-tive, workshop-uri [i dezbateri, toate ancorateunei puternice sus]ineri a egalit`]ii de [anse [i adrepturilor femeilor.Sursa: www.awid.org

Marea Britanie a fost gazda unei conferin]e dedi-cate egalit`]ii de [anse, „What works for Wo-men?”, care a avut loc pe 7 [i pe 8 noiembrie2005 [i care a avut ca subtem`, întâmpinareaprovoc`rilor [i împ`rt`[irea solu]iilor legate deacest domeniu. Acest eveniment s-a axat peîmbun`t`]irea pozi]iei femeilor din punct devedere economic, luând în discu]ie trei aspecteimportante: dep`[irea obstacolelor (cum ar fisegregarea ocupa]ional`), cre[terea eficien]eifemeii la locul de munc` (printr-un echilibru întrevia]a personal` [i profesional`, strategii de îngri-jire a copilului [i un grad mai ridicat de flexibili-tate la locul de munc`) [i educa]ie. Aceast` con-ferin]` a cuprins workshop-uri legate de dife-ritele probleme pe care femeile le întâmpin` lalocul de munc` [i felul în care aceste problemeinfluen]eaz` via]a de familie, dar [i întreaga soci-etate. Participan]ii la acest eveniment au avutocazia de discuta propriile lor experien]e cât [ide a împ`rt`[ii exemple pozitive de sus]inere aegalit`]ii de [anse în Uniunea European`, dar [i înîntreaga lume.Sursa: www.womenandequalityunit.gov.uk

... [i pe la noi?A[tept`m informa]iile dumneavoastr` despreevenimentele organizate în 2005 - 2006 în zonadin care face]i parte. Inten]ia nu este numai de alista o serie de ac]iuni, ci de a crea o mai strâns`leg`tur` între persoane, organiza]ii, institu]ii carepromoveaz` principiul egalit`]ii de [anse întrefemei [i b`rba]i în România (A.M.).

a g e n d a e v e n i m e n t e l o r î nd o m e n i u l e g a l i t ` ] i i d e [ a n s e

Date post:	03-Jul-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	6 times
Download:	0 times

Revist` redactat` de Agen]ia - Ministerul Muncii · va pune la dispozi]ie un spa]iu de prezentare...

Documents