104
REVIST+ DE PROPRIETATE INTELECTUAL+ MAGAZINE OF INTELLECTUAL PROPERTY AGENÞIA DE STAT PENTRU PROTECÞIA PROPRIETÃÞII INDUSTRIALE A REPUBLICII MOLDOVA 2/2003 Chiºinãu ‹ 2003
REVIST+ DE PROPRIETATE INTELECTUAL+MAGAZINE OF INTELLECTUAL PROPERTY
AGENÞIA DE STAT PENTRU PROTECÞIA PROPRIETÃÞII INDUSTRIALE A REPUBLICII MOLDOVA
2/2003
Chiºinãu ¬ 2003
28 iunie – Ziua Inventatorului şi Raţionalizatorului
Stimaţi cercetători, inventatori şi raţionalizatori!
Prin intermediul revistei „Intellectus”, permiteţi-mi să vă felicit călduroscu ocazia Zilei Inventatorului şi Raţionalizatorului,
pe care o sărbătorim în mod tradiţional la finele lunii iunie.
Afirmăm cu toată siguranţa că generaţia actuală de cercetători,inventatori şi raţionalizatori care,
în ciuda condiţiilor economice dificile, continuă să completezepatrimoniul ţării cu cele mai progresive
rezultate ştiinţifice şi soluţii tehnice, constituie tezaurulcel mai de preţ, mândria şi garantul relansării economice, sociale şi culturale
a Patriei noastre.
Prin munca creativă şi setea veşnică de cunoaştereDumneavoastră confirmaţi încă o dată că suntem un popor cu spirit inventiv,
care are un cuvânt greu de spus în istoria modernă a ştiinţei şi tehnicii.
Apreciind înalt contribuţia Dumneavoastră la soluţionarea problemelor care ne stau în faţă în această perioadă
de transformări calitative esenţiale,permiteţi-mi să vă urez sănătate, optimism, energie creatoare,
noi realizări de valoare întru prosperarea tânărului nostru stat.
Nicolae TARAN,Director General AGEPI
3
Inte
llect
us 2
/200
3
DATE REMARCABILE
„Transformaţi proprietatea intelectualăîn afacerea Dvs!” (Mesajul dlui Kamil Idris,Directorul General al OMPI, cu ocazia Zilei
Mondiale a Proprietăţii Intelectuale)
ASPECTE ACTUALEALE PROPRIETĂŢII INDUSTRIALE
Protecţia proprietăţii industriale în RepublicaMoldova. Activitatea inventivă în domeniul
construcţiei de maşiniNICOLAE TARAN, ŞTEFAN GAJIM
Transferul de tehnologii - premisă a dezvoltăriidurabile în ţările cu economie în tranziţie
VICTOR SOSNOVSCHI
Era brevetării geneticii (1)RITA BORDEIANU
Corelaţia dintre invenţii, modele de utilitate,desene şi modele industriale
TATIANA SĂU
Mărcile netradiţionale (1)VIOLETA JALBĂ, NATALIA OBRIŞTE
Rolul instanţelor judiciare în protecţia mărcilorIURIE CLĂTINICI, VALERIU COŞLEŢ
Încheierea contractelor de franchising (1)NINA SCHIŢCO
TEHNOLOGII INOVATIVE
Влияние замещенных хромосомна изменчивость морфоцитохимических
характеристик ядер пыльцы пшеницыАНАТОЛИЙ КРАВЧЕНКО, МАРИЯ РОЖНЕВСКИ,
ТАТЬЯНА САЛТАНОВИЧ
COOPERARE INTERNAŢIONALĂ
Proprietatea industrială - instrument forte pentrudezvoltarea economică a ţărilor CSI (interviuri)
TEODOR COJOCARU
Sesiunea a 9-a a Comitetului Permanent privinddreptul brevetelor (SCP) al OMPI
VEACESLAV CRECETOV
LABORATOARELE CREAŢIEI
„Sunt dominat de suflul creativităţii”(interviu cu savantul şi inventatorul Pavel Chintea)
DUMITRU BATÎR
COMUNICĂRI
Divizarea tensiunii de prag Vth în componenteleVot şi Vit
VITALIE RUSANOVSCHI
REMARKABLE DATES
“Make Intellectual Property Your Business!”(Message of Mr. Kamil Idris, Director General ofthe WIPO, on the occasion of the World Intellec-tual Property Day)
ACTUAL ASPECTSOF INDUSTRIAL PROPERTY
Protection of industrial property in the Republicof Moldova. Inventive activity in the fieldof mechanical engineeringNICOLAE TARAN, ŞTEFAN GAJIM
Technology transfer - premise of long-termdevelopment in countries with transition economyVICTOR SOSNOVSCHI
Patents in a genetic age (1)RITA BORDEIANU
Correlation between the inventions, utility models,industrial designsTATIANA SĂU
Non-traditional trademarks (1)VIOLETA JALBĂ, NATALIA OBRIŞTE
The role of courts in the trademark protectionIURIE CLĂTINICI, VALERIU COŞLEŢ
Conclusion of franchise contracts (1)NINA SCHIŢCO
INNOVATORY TECHNOLOGIES
Influence of the substituted chromosomes on thevariability of morphocytochemical characteristicsof the wheat pollen nuclei ANATOLII CRAVCENCO, MARIA ROJNEVSCHI,TATIANA SALTANOVICI
INTERNATIONAL COOPERATION
Industrial Property - forte instrument of economicdevelopment of the CIS countries (interviews)TEODOR COJOCARU
The 9-th session of the WIPO StandingCommittee on Patent Law (SCP)VEACESLAV CRECETOV
CREATION LABORATORIES
“The breath of creativity predominates over me”(interview with the scientist and inventor Pavel Chintea)DUMITRU BATÎR
COMMUNICATIONS
Division of the Vth threshold voltage into the Votand Vit componentsVITALIE RUSANOVSCHI
CU
PRIN
S /
CO
NTE
NTS
5
8
16
23
27
31
36
48
52
56
64
68
71
Inte
llect
us 2
/200
3
4
Mecanisme ale protecţiei cardiaceEFIM BĂDĂRĂU
MOZAIC
„Fenomenul Păpuşoi”
PREZENŢE EXPOZIŢIONALE
Salonul internaţional de proprietate industrială„Arhimed”
Kiev-2003: Expoziţia-târg interstatală de tehnologiiindustriale, mijloace de producţie, mărfuri
şi servicii din ţările CSI
„Moldexpo” promovează producţia autohtonă
„ECOINVENT-2003” – primul Salon Internaţionalde la Iaşi, România
AGEPI NEWS
La sesiunea extraordinară a Adunării GeneraleOMPI
Tineretul studios şi economia secolului XXI-a.(Conferinţă interuniversitară la IPI)
„Tehnologii moderne. Calitate. Restructurare.TMCR-2003”. (Conferinţă ştiinţifică internaţională)
Primii paşi în comercializarea rezultatelorcercetărilor ştiinţifice
O întâlnire de lucru la Universitatea Agrarăde Stat din Moldova
Reuniunea bilaterală OSIM-AGEPI, Galaţi-2003
Succesele colaboratorilor AGEPI la Spartachiada IIa SindASP-ului
ATENŢIE: CONCURSURI!
Marca comercială a anului
Trofeul AGEPI pentru inovare şi creativitate
Pentru jurnaliştii din Republica Moldova
JUBILIARI
Ion Daniliuc – nume notoriu în domeniulproprietăţii industriale
CĂRŢI NOI
„Manualul examinatorului şi inventatorului”
„Mass-media şi legislaţia”
PUBLICITATE
The materials from the main columns of theperiodical “Intellectus” are considered by the HighCommittee for Attestation (HCA) to be scientific works
Materialele din rubricile de bază ale revistei“Intellectus” sunt considerate de Comisia Superioară
de Atestare a Republicii Moldova (CSA) lucrări ştiinţifice.
Mechanisms of cardiac protectionEFIM BĂDĂRĂU
MOSAIC
“The Păpuşoi phenomenon”
EXHIBITION PRESENCES
International Exhibition of Industrial Property“Arhimed”
Kiev-2003: Interstate Fair-Exhibition of IndustrialTechnologies, Production Means, Goods andServices from the CIS countries
“Moldexpo” promotes the native production
“ECOINVENT-2003” - the first International Exhibi-tion in Iasi, Romania
AGEPI NEWS
At the extraordinary session of the WIPOGeneral Assembly
The studious youth and economy of the XXI century.(Interuniversity conference within the IPI)
“Modern Technology. Quality. Reorganization.MTQR- 2003”. (International Scientific Conference)
First steps in the commercialization of the scien-tific research outcome
A working meeting at the Agricultural University ofthe Republic of Moldova
Bilateral Reunion OSIM-AGEPI, Galaţi-2003
Successes of the AGEPI employees at the IIGames of SindASP
ATTENTION: COMPETITIONS!
The commercial trademark of the year
The AGEPI prize for innovation and creativity
For the journalists of the Republic of Moldova
JUBILEES
Ion Daniliuc – notorious name in the industrialproperty field
NEW BOOKS
“The Examiner’s and Inventor’s Handbook”
“Mass-media and the legislation”
ADVERTISING
CU
PRIN
S /
CO
NTE
NTS 74
76
78
80
82
84
85
86
88
89
90
92
94
95
97
98
99
101
102
103
“Transformaţi proprietatea intelectuală în afacerea Dvs.!” – genericul din acest anal Zilei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale reflectă rolul cardinal al proprietăţii intelectuale atât pentruprosperarea business-ului, cât şi pentru îmbunătăţirea vieţii noastre cotidiene.
Acest generic este un apel către antreprenori de a valorifica pe deplin activele intelectuale ce le aparţinşi de a folosi instrumentele sistemului de proprietate intelectuală pentru a obţine succesul în afaceri.Activele nemateriale ale unei companii – variind de la resursele umane şi know-how până la invenţii,mărci, design industrial şi alte produse ale creaţiei şi inovării – în zilele noastre pot fi deseori mult maivaloroase decât activele materiale. Proprietatea intelectuală este factorul vital pentru succesul comercialal oricărei companii care doreşte să-şi menţină întâietatea într-un anumit domeniu prin crearea a noiproduse inovaţionale, prin identificarea şi implementarea unor metode moderne, mult mai rentabile,de fabricare a produselor tradiţionale, prin extinderea segmentului de piaţă ocupat şi consolidarea buneireputaţii în rândul consumatorilor. Prin urmare, este în interesul întreprinderilor să-şi folosească cât maieficient activele nemateriale utilizând posibilităţile oferite de sistemul de proprietate intelectuală.
“Transformaţi proprietatea intelectuală în afacerea Dvs.!” – este de asemenea unapel lansat către societatea civilă, un îndemn de a conştientiza faptul că respectarea drepturilor de proprietateintelectuală aduce beneficii nu numai autorilor şi inventatorilor, dar şi societăţii în ansamblu.
Sistemul de proprietate intelectuală permite autorilor şi inovatorilor să creeze opere şi invenţii vandabilepe piaţă, folosind în calitate de materie primă măiestria artistică şi inventivitatea. Acest fapt face dinsistemul de proprietate intelectuală atât o forţă motrice a dezvoltării tehnologice şi o sursă de îmbogăţire atezaurului cultural universal, cât şi un instrument forte de făurire a bunurilor materiale spre binele tuturor.
Istoria progresului uman este o istorie a posibilităţilor. Actualmente, acceptarea şi folosirea strategică pe planmondial a proprietăţii intelectuale oferă persoanelor fizice, întreprinderilor şi ţărilor posibilitatea de atransforma resursele lor de creaţie în active economice capabile să genereze bunuri materiale şi să contribuiela făurirea unui viitor mai sigur. În acelaşi timp, o promovare consecventă pe plan naţional a sistemuluide proprietate intelectuală asigură crearea unui mediu favorabil pentru dezvoltarea potenţialului inovativşi creator al fiecărei ţări.
În economia modernă, bazată pe cunoştinţe, activele intelectuale constituie valuta principală. Temeliasuccesului economic şi a beneficiilor socio-culturale generate de acest succes rezidă în crearea şi administrareainovaţiilor, informaţiilor, ideilor. Aceste componente, reglementate prin sistemul de proprietate intelectuală,impulsionează în mare măsură dezvoltarea tehnologică şi culturală, contribuind la apariţia noilor industrii.
OMPI pledează pentru valoarea universală a proprietăţii intelectuale care influenţează asupra evoluţieimondiale, contribuie la progresul societăţii şi este elementul-cheie al dezvoltării economice, socialeşi culturale.
Creativitatea este o resursă infinită pe care o posedă toate popoarele şi care este specifică tuturor timpurilorşi culturilor.
Să făurim deci astăzi viitorul nostru comun cu ajutorul proprietăţii intelectuale şi să folosim potenţialulcreator spre binele întregii omeniri!
“TRANSFORMAÞI PROPRIETATEAINTELECTUALÃ ÎN AFACEREA DVS.!”
(Mesajul dlui Kamil Idris, Directorul General al OMPI,cu ocazia Zilei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale–2003)
Inte
llect
us 2
/200
3
6
DATE
REM
ARC
ABI
LE
L a fel ca în anii prece- denţi, importantuleveniment a fost celebrat
în toate ţările, inclusiv în Repu-blica Moldova, prin diverseacţiuni. Astfel, cu ocazia sărbă-torii, AGEPI a organizat mai multeseminare tematice la întreprin-deri şi instituţii de învăţământ (laSA „Porumbeni”, Universitateade Criminologie din Moldova,Liceul teoretic „Natalia Dadiani”din Chişinău ş.a.).
AGEPI acordă în continuareasistenţă informaţionalăinventatorilor din R. Moldova învederea participării la saloa-nele şi expoziţiile naţionale şiinternaţionale din perioadaaprilie–iunie: „Fabricat înMoldova”, Chişinău; expoziţiilejudeţene Bălţi şi Cahul;„CIADÂR-EXPO-2003”; „SmallBusiness”, Chişinău;Expoziţia–târg Interstatală CSI,Kiev, Ucraina; Expoziţia„EcoInvent - 2003”, Iaşi,România; Salonul Internaţionalde Invenţii, Tehnică şi ProduseNoi de la Geneva, Elveţia, etc.
Printre principalele manifes-tări, consacrate sărbătorii, semai înscriu: Simpozionulştiinţifico-practic “LecturiAGEPI”; conferinţa de presă cuparticiparea conducerii AGEPI,Agenţiei de Stat pentru Dreptu-rile de Autor (ADA) şi UniuniiInventatorilor şi Raţionaliza-torilor (UIR), reprezentanţilormass-media; lansarea ediţiei2003 a Concursului republican
ACTIVIT+|I CONSACRATE ZILEI
MONDIALE A PROPRIET+|II INTELECTUALE
al jurnaliştilor care reflectătematica proprietăţii industrialeşi a Concursului “TrofeulAGEPI pentru inovare şicreativitate”.
Declaraţii pentru presă au fostfăcute de către dnii NicolaeTaran, Director General AGEPI,Dorian Chiroşca, DirectorGeneral ADA, Nicanor Solcan,Preşedintele UIR.
Pe data de 25 aprilie la AGEPIa avut loc şedinţă festivăconsacrată Zilei Mondiale aProprietăţii Intelectuale, inclusiv
înmânarea solemnă a bre-vetului nr. 2000 şi a altor titluride protecţie pentru invenţii,mărci, design industrial.
Printre cei care au primit titluride protecţie a obiectelor deproprietate industrialămenţionăm:
Ô la capitolul brevete deinvenţii – ÎntreprindereaTehnico-ştiinţifică„Oenolab” (1 brevet deinvenţie); Franzeluţa SA (1brevet de invenţie); VOTUMSA (1 brevet de invenţie);
7
Inte
llect
us 2
/200
3D
ATE
REM
ARC
ABI
LE
Institutul de Genetică alAŞM (2 brevete de invenţie);Universitatea de Stat deMedicină şi Farmacie„Nicolae Testemiţanu”(3 brevete de invenţie,inclusiv brevetul nr. 2000 -Metodă de reconstrucţie afracturilor metafizare viciosconsolidate de humerusdistal la copii); BajureaNicolae (1 brevet deinvenţie); Şchilov Vladimir(1 brevet de invenţie);Şumilo Pavel (1 brevet deinvenţie); Grigor Feodor (3brevete de invenţie); LeşanAndrei (1 brevet deinvenţie); Ivanov Raisa(1 brevet de invenţie);Semenciuc Alexandru(1 brevet de invenţie);
Ô la capitolul mărci:Tubecon-Tabaco SRL(1 certificat de înregistrarea marcii); Lumea AromelorSRL (1 certificat); Gb&CoSRL (1 certificat); DA VINCISRL (3 certificate); IonPrida (4 certificate); LarisaPoleacov (1 certificat);Victor Avram (1 certificat);SĂLCUŢA SRL (1 certificat);Dan Lozovan (1 certificat);Pavel Midrigan (1 certificat);
Ô la capitolul desene/modele industriale:Basvinex SA (8 desene/modele industriale pentruetichete); Amir SRL(3 desene/modele indus-triale pentru îngheţată);Bujor-prim SA (11 desene/modele industriale pentruîncălţăminte); Icam SA(1 desen/model industrialpentru setul de mobilăcapitonată) şi Lozana SRL(certificatul nr. 400 pentrudesen/model industrial).
Dintre titularii naţionalice deţin cel mai bogatportofoliu de proprietateindustrială (brevete de invenţii,mărci înregistrate şi designindustrial) la moment îimenţionăm pe următorii:
Ô la brevete de invenţii liderisunt: Universitatea de Statdin Moldova (192); USMF„N. Testemiţanu” (152);Institutul de Fiziologie aPlantelor al AŞM (63);Institutul de Genetică alAŞM (48); UniversitateaTehnică a Moldovei (43).Acestea sunt urmate deInstitutul Naţional al Viei şiVinului (29), SA Institutul deCercetări Ştiinţifice „ELIRI”
(27), Uzina de tractoare„TRACOM” SA (23) etc.;
Ô la mărci înregistrate liderisunt: „SĂLCUŢA” SRL (88);„BASAVIN-GRUP” SA (83);„ALIANŢA-VIN” SRL (60);„ASCONI” SRL (57);„CRICOVA-ACOREX” SA(52) şi Fabrica de Vinuri;Coniacuri „KVINT” dinTiraspol (50) etc.;
Ô la design industrialîntâietatea o deţin: Firmacomercial-industrială„Tighina” ÎS (33), „ASCONI”SRL (21); „ICAM” SA (17);„ALIANŢA-VIN” SRL (11);Fabrica de încălţăminte„Romaniţa” SA (11) şi„Franzeluţa” SA (9).
Pe 25 aprilie, în cadrulEmisiunii televizate “Bunădimineaţa!”, au răspuns laîntrebările telespectatorilor dnulN. Taran, Director GeneralAGEPI, iar seara, într-o ediţiespecială pe TV „Moldova-1”, afost difuzată o emisiunededicată Zilei Mondiale aProprietăţii Intelectuale, la careau participat dnii Nicolae Taran,Director General AGEPI,Nicanor Solcan, PreşedinteleUIR, Viorel Prisăcaru, deputatîn Parlament, membru alComisiei pentru cultură,învăţământ, ştiinţă şi mijloacede informare în masă, ValeriuRudic, Directorul Institutului deMicrobiologie al AŞM.
Cu ocazia remarcabileimanifestări, conducerea AGEPIşi-a exprimat speranţa că toateaceste acţiuni vor sensibilizapublicul asupra importanţeiproprietăţii intelectuale îndezvoltarea economică, socialăşi culturală a ţării noastre.
Inte
llect
us 2
/200
3
8
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII I
ND
UST
RIA
LE
În aspect global, RepublicaMoldova se conduce deprincipiile şi modalităţile deprotecţie a produsuluiintelectual expuse înconvenţiile, acordurile şiaranjamentele internaţionale lacare ţara noastră este parte,mai cu seamă în Acordulprivind aspectele drepturilor deproprietate intelectuală legatede comerţ (TRIPs) din1 ianuarie 1995 – document debază al Organizaţiei Mondiale a
Comerţului, la care RepublicaMoldova a aderat în anul 2001.
La momentul actual ţaranoastră este parte la 25 dincele 26 de acte normativeinternaţionale în domeniul dereferinţă şi ocupă detaşat loculîntâi între ţările-membre aleComunităţii StatelorIndependente. De altfel, înacest sens Republica Moldovaeste lider mondial – nu aaderat doar la Convenţiadespre sateliţi.
Pe plan regional (spaţiul ceinclude ţările-membre ale CSI)Republica Moldova a semnat 6acorduri şi convenţii.
În primul rând, trebuia menţio-nat aici Acordul privind măsurilede protecţie a proprietăţiiindustriale şi crearea Consi-liului Interstatal pentru Proble-mele Protecţiei ProprietăţiiIndustriale din 12 martie 1993.
În cadrul acestui Acord ţaranoastră a semnat şi ratificat
PROTEC|IA PROPRIET+|II INDUSTRIALE
}N REPUBLICA MOLDOVA.
ACTIVITATEA INVENTIV+ }N DOMENIUL
CONSTRUC|IILOR DE MA{INI*
prof. univ. dr. hab.,Nicolae TARAN,Director General AGEPI
dr. {tefan GAJIM,consilier Director General
N oile condiţii economice şi cerinţele impuse de concurenţa liberă de piaţă se resimt tot mai pregnant în activitatea de cercetare şi cea inventivă. Schimbările care au avutloc în ultimul deceniu în economie au condus la revizuirea atitudinii cetăţenilor ţării
noastre asupra problemelor protecţiei proprietăţii industriale. Astfel, ca urmare a dezvoltăriieconomice şi progresului tehnologic a apărut necesitatea unei protecţii adecvate a proprietăţiiindustriale la nivel naţional, regional şi global.
9
Inte
llect
us 2
/200
3A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE Convenţia privind Brevetul
Eurasiatic, în baza căreiasolicitanţii brevetelor deinvenţie din toată lumea auposibilitatea de a-şi protejacreaţiile lor în ţările membre aleConvenţiei printr-un singurbrevet, achitând o singură taxă.În prezent pe teritoriulRepublicii Moldova suntvalabile mai mult de 1200 debrevete eurasiatice. Cu regret,inventatorii din ţara noastră audepus doar 6 cereri pe caleabrevetului eurasiatic.
O importanţă mare pentru noi oau acordurile ce se referă lacombaterea încălcărilordrepturilor în domeniul pro-prietăţii intelectuale, la asigu-rarea reciprocă a integrităţiisecretelor interstatale îndomeniul protecţiei juridice ainvenţiilor, precum şi la creareaCD-ROM-lui comun în dome-niul brevetelor de invenţie.
La nivel naţional, temeliaprotecţiei proprietăţii industrialeo constituie 5 legi speciale:
Ô Legea privind brevetele deinvenţie;
Ô Legea privind mărcile şidenumirile de origine aproduselor;
Ô Legea privind protecţiasoiurilor de plante;
Ô Legea privind protecţiatopografiilor circuitelorintegrate;
Ô Legea privind protecţiadesenelor şi modelelorindustriale;
Realizarea drepturilor obţinuteca rezultat al brevetării/
înregistrării OPI este asiguratăprintr-un bloc de acte normativedintre care menţionăm:
Ô Legea cu privire laactivitatea de evaluare,inclusiv a obiectelor deproprietate intelectuală;
Ô Legea cu privire la gaj,inclusiv gajarea drep-turilor asupra obiectelorproprietăţii intelectuale;
Ô Legea reglementării destat a activităţii comer-ciale externe;
Ô Codul cu privire la contra-venţiile administrative;
Ô Codul de procedură civilă;
Ô Codul vamal.
În scopul creării condiţiilorfavorabile pentru activităţileinventive, la stadiul deelaborare şi examinare se aflăproiectele de acte normative:
Ô Cu privire la activitateainovaţională şi transferultehnologic;
Ô Cu privire la creareafondului inovaţional pentruimplementarea produselornoi şi tehnologiiloravansate;
Ô Cu privire la parcurileinovaţionale.
Legislaţia naţională estearmonizată în permanenţă cucerinţele dreptului internaţionalîn domeniu, iar în cazurile cândaceastă armonizare întârzie,organele competente suntobligate să aplice prevederileactelor normative internaţionalela care Republica Moldova esteparte.
În consecinţă, putemafirma cu certitudine că înRepublica Moldova lamomentul actual este creat,funcţionează eficient şi sedezvoltă un sistemnormativ-legislativ şiorganizaţional modern deprotecţie şi realizare adrepturilor de proprietateintelectuală, în măsură săsatisfacă cerinţele crescândeale tuturor solicitanţilor, atâtnaţionali cât şi străini.
Argumente convingătoareîn confirmarea acestei afirmaţiigeneralizatoare pot servirezultatele activităţii inventivedin anii 1993-2002,care ne demonstrează că, înciuda condiţiilor economiceprecare, inventatorii şicercetătorii din ţara noastrăcompletează patrimoniuluniversal cu cele maiprogresive soluţii tehnice,tehnologii avansate, materialeşi procedee noi.
În aceşti ani cataclismele princare a trecut economianaţională au ocolit procesulinventiv, acesta rămânândstabil şi la un nivel comparativînalt în raport cu potenţialulintelectual-uman de caredispune ţara noastră îndomeniul dat – circa 1800 deinventatori.
Derularea procedurilor deprotecţie a invenţiilor în anii1993-2002 se caracterizeazăprin depunerea la AGEPI decătre inventatorii naţionali acirca 2600 de cereri de brevetde invenţie, repartizate pe anidupă cum este reflectat înfigura 1.
Inte
llect
us 2
/200
3
10
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII I
ND
UST
RIA
LE
Saltul înregistrat în anul 2001se explică prin faptul căinventatorii naţionali aubeneficiat de facilitatea, oferităde AGEPI, de a depune până la3 cereri de brevet de invenţiefără achitarea taxei pentruserviciile respective.
După apartenenţa instituţionalăa solicitanţilor, activitateainventivă în ultimii 3 ani secaracterizează astfel: inventatoriidin instituţiile de învăţământsuperior au depus 181 de cererisau 18,5% din numărul total decereri; inventatorii şi ameliora-torii din instituţiile academice –117 cereri (12%); inventatorii şiamelioratorii din instituţiile decercetare-dezvoltare din cadrulMinisterului Agriculturii şiIndustriei Alimentare – 86 cereri
(8,8%); inventatorii dinîntreprinderi şi organizaţii – 73de cereri (7,5%); inventatorii şiamelioratorii – persoane fizice –501 cereri (51,1%).
Cele mai multe cereri de brevetde invenţie şi de soi de plantăau depus inventatorii şiamelioratorii de la:
Ô Universitatea de Stat dinMoldova – 192 cereri;
Ô Universitatea de Stat deMedicină şi Farmacie“N. Testemiţanu” –152 cereri;
Ô Institutul de Fiziologie aPlantelor al A.Ş.M. – 63cereri;
Ô Institutul de Genetică alA.Ş.M. – 48 cereri;
Ô Universitatea Tehnică aMoldovei – 43 cereri;
Ô Universitatea Agrară deStat din Moldova – 37 cereri;
Ô Institutul Naţional al Viei şiVinului – 29 cereri;
Ô Institutul de CercetăriŞtiinţifice “ELIRI” – 27cereri;
Ô Uzina de tractoare“TRACOM” S.A. – 23 cereri.
Conform clasificatoruluiinternaţional de brevete (CIB),în anul 2002 majoritateacererilor de brevet de invenţiese referă la secţiunile:
Ô Secţiunea A (Necesităţicurente ale vieţii) – 35%;
Ô Secţiunea B (Tehniciindustriale diverse.Transport) – 13,8%;
Ô Secţiunea C (Chimie.Metalurgie) – 20,2%;
Ô Secţiunea F (Mecanică.Iluminat. Încălzire) –10,5%;
Ô Secţiunea G (Fizică) –10,5%;
Ô Secţiunea H (Electricitate)– 7,3%.
În baza cererilor depuse îndecursul a 10 ani au fosteliberate mai mult de 2000 debrevete de invenţie. Brevetul cunumărul 2000 a fost eliberatrecent Universităţii de Stat deMedicină şi Farmacie“N. Testemiţanu” (inventator –doctor, profesor Petru Moroz).
Dinamica eliberării brevetelorde invenţie este reflectată înfigura 2.
Figura 1. Dinamica depunerii cererilor de brevet de invenţie(solicitanţi naţionali)
0255075
100125150175200225
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
Figura 2. Dinamica eliberării brevetelor de invenţie(titulari naţionali)
050
100150200250300350400450500
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
11
Inte
llect
us 2
/200
3
0123456789
10
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
cereri depuse brevete eliberate
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII I
ND
UST
RIA
LE În ultimii 5-6 ani numărulbrevetelor de invenţie eliberates-a stabilit la cifra de circa 200pe an.
Cu regret, din cauza neachităriitaxelor de menţinere în vigoare,în prezent mai mult de 1000 debrevete eliberate nu mai suntvalabile.
În continuare, ne vom opri maidetaliat la rezultatele activităţiiinventive în domeniulconstrucţiilor de maşini, şianume din ramurile:
Ô Maşini şi utilaje agricole;
Ô Echipament pentruindustria alimentară;
Ô Utilaj pentru prelucrareatutunului;
Ô Energetica netradiţională:instalaţii eoliene şi solare;
Ô Utilaj pentru construcţii;
Ô Construcţii de pompe.
Deşi, după cum se cunoaşte,ramurile enumerate suntspecifice industriei naţionale, încei 10 ani de activitate AGEPI arecepţionat spre examinare doar162 cereri de brevet de invenţie,ceea ce constituie 6% dinnumărul total de cereri depuse.În această perioadă în domeniuldat au fost eliberate 111 brevetede invenţie, ori 7% din numărultotal de brevete eliberate.
Analiza dinamicii indicatorilor încauză pe ramurile nominalizatemai sus relevă lipsa uneilegităţi în activitatea inventivă întoate ramurile studiate, ceea ceera şi de aşteptat în situaţiacând investiţiile capitale lipsesccu desăvârşire sau poartă uncaracter sporadic.
O stabilitate cât de câtpronunţată a activităţii inventiveşi un nivel relativ înalt se
înregistrează în ramuramaşini şi utilaje agricole(Figura 3).
În această ramură au fostdepuse 42 de cereri şieliberate 33 de brevete deinvenţie, adică mai mult de 25la sută din toate cereriledepuse şi brevetele eliberate înramurile examinate.
Acest fapt nu este întâmplător.Stabilitatea atestată şi niveluldestul de satisfăcător alactivităţii inventive se explicăprin faptul că maşinile,agregatele, utilajele şi
instalaţiile elaborate se bucurăde o cerere sporită pe piaţă,mai ales că invenţiileprezentate spre brevetare sereferă, în majoritatea cazurilor,la perfecţionarea produselordeja existente pe piaţă, iarinvenţiile aplicate aduc doarîmbunătăţiri a parametrilor deexploatare a acestora.
În această ramură (Tabelul 1)aproape toate cererile de brevetde invenţie şi, desigur, breve-
Tabelul 1. Activitatea inventivă în ramura maşini şi utilajeagricole (după solicitanţi)
nr. d/o
Solicitantul Numărul cererilor depuse
Numărul brevetelor eliberate
1 Uzina de tractoare “TRACOM” S.A. 27 21
2 Universitatea Agrară de Stat din Moldova 7 4
3
Institutul de Cercetări Ştiinţifice şi Construcţii Tehnologice pentru mecanizarea şi electrificarea complexului agroindustrial “MECAGRO”
5 5
4 Institutul Naţional al Viei şi Vinului 1 1
5 Persoane fizice din Republica Moldova 2 2
Total: 42 33
Figura 3. Activitatea inventivă în ramura maşini şi utilajeagricole
cereri depuse brevete eliberate
Inte
llect
us 2
/200
3
12
0
1
2
3
4
5
6
7
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
helioinstalatii instalatii eoliene total
02468
10121416
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
helioinstalatii instalatii eoliene total
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII I
ND
UST
RIA
LE tele eliberate revin persoanelorjuridice: Uzina de tractoare“TRACOM” S.A. – 27 de cereri şi21 de brevete de invenţie;Universitatea Agrară de Stat dinMoldova – 7 cereri şi 4 brevete;Institutul de Cercetări Ştiinţificeşi Construcţii Tehnologicepentru mecanizarea şielectrificarea complexuluiagroindustrial “MECAGRO” – 5cereri şi 5 brevete.
Activitatea inventivă, relativsusţinută în ramura energeticiinetradiţionale (Figurile 4 şi 5)se explică atât prin deficitulpronunţat al resurselor energe-tice proprii, preţurile ridicate laenergia importată, cât şi princaracteristicile ecologice ainstalaţiilor respective.
În această ramură (Tabelul 2)se atestă o situaţie contraropusă celei din ramura maşinişi utilaje agricole – majoritateacererilor 29 (60%) şi breveteloreliberate 13 (60%) revinpersoanelor fizice.
În ramura construcţiilor(Figura 6) după o perioadă detimp relativ productivă (anii1995-1997), au urmat doi anide pasivitate absolută, iarîncepând cu anul 2000activitatea inventivă s-aintensificat puţin, depunându-se 9 cereri şi eliberându-se 2brevete de invenţie.
O activitate inventivăprodigioasă în această ramură(Tabelul 3) manifestă firma“Svetski & Co”, firma ştiinţifică şide producţie “GT EXPERT” S.A.şi inventatorii individuali.
Activitatea inventivă în ramurautilajului pentru prelucrarea
Figura 4. Activitatea inventivă în ramura energeticiinetradiţionale (cereri depuse)
totalinstalaţii eolienehelioinstalaţii
Figura 5. Activitatea inventivă în ramura energeticiinetradiţionale (brevete eliberate)
total
Tabelul 2. Activitatea inventivă în ramura energeticiinetradiţionale (după solicitanţi)
nr. d/o
Solicitantul Numărul cererilor depuse
Numărul brevetelor eliberate
1 Universitatea Tehnică a Moldovei
h e
- 5
5 - 2
2
2 Universitatea de Stat din Moldova
h e
2 2
4 2 -
2
3 Institutul de Fizică Aplicată al A.Ş.M.
h e
1 2
3 1 -
1
4 Societatea pe acţiuni de producere şi comerţ “ELCAS”
h e
- 1
1 - 1
1
5 Institutul de Energetică al A.Ş.M.
h e
- 1
1 1 -
1
6 Centrul ştiinţific cooperatist de producţie “Restries”
h e
- 1
1 - 1
1
7 Solicitant din Germania h e
- 1
1
1 -
1
8 Persoane fizice din Republica Moldova
h e
2 27
29 3 10
13
Total: h e
5 40
45 8 14
22
helioinstalaţii instalaţii eoliene
13
Inte
llect
us 2
/200
3
0
1
2
3
4
5
6
7
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
cereri depuse brevete eliberate
01234
56
7
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
cereri depuse brevete eliberate
nr. d/o Solicitantul Numărul cererilor
depuse Numărul bre-
vetelor eliberate
1 Firma “Svetski & Co” 15 12 2 Firma ştiinţifică şi de producţie
“GT EXPERT” S.A. 3 3
3 Centrul cooperatist interdepar-tamental ştiinţific şi de producere “Materialovedenie”
1 1
4 Persoane fizice din Republica Moldova
7 1
Total: 26 17
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII I
ND
UST
RIA
LE tutunului poartă un caracterinstabil cu activizări periodice(Figura 7), deşi necesitateaperfecţionării utilajului respectivse impune prin concurenţamare existentă pe piaţatehnologiilor de prelucrare atutunului.
În această ramură (Tabelul 4),unicii promotori a tehnicii noisunt Institutul de Cercetăriştiinţifice şi ConstrucţiiTehnologice pentru tutun şiproduse din tutun şi societateape acţiuni “TUTUN-CTC”.
O activitate relativ stabilă seînregistrează în ramuraechipament pentru industriaalimentară (Figura 8).
Instituţiile inovatoare dinaceastă ramură (Tabelul 5)sunt Institutul de CercetăriŞtiinţifice şi ConstrucţiiTehnologice pentrumecanizarea şi electrificareacomplexului agroindustrial“MECAGRO” şi UniversitateaAgrară de Stat din Moldova.
În industria constructoare depompe (Figura 9) activitateainventivă se caracterizează prinalternarea perioadelor produc-tive cu cele pasive.
În această ramură (Tabelul 6)cele mai multe cereri şi brevetde invenţie aparţin persoanelorfizice şi societăţii pe acţiuni“Moldovahidromaş”.
Totodată este de neînţelesnivelul foarte scăzut al activităţiiinventive la societatea peacţiuni “Hidropompa”.
În toate ramurile studiate,practic, lipsesc cererile depusepe cale internaţională atât din
Figura 6. Activitatea inventivă în ramura construcţiilor
Tabelul 3. Activitatea inventivă în ramura construcţiilor(după solicitanţi)
Figura 7. Activitatea inventivă în ramura prelucrării tutunului
cereri depuse brevete eliberate
cereri depuse brevete eliberate
nr. d/o
Solicitantul Numărul cererilor depuse
Numărul bre-vetelor eliberate
1 Institutul de Cercetări Ştiinţifice şi Construcţii Tehnologice pentru tutun şi produse din tutun
12 11
2 “TUTUN-CTC” S.A. 5 5
Total: 17 16
Tabelul 4. Activitatea inventivă în ramura prelucrăriitutunului (după solicitanţi)
Inte
llect
us 2
/200
3
14
0
1
2
3
4
5
6
7
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002cereri depuse brevete eliberate
01234567
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
cereri depuse brevete eliberate
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII I
ND
UST
RIA
LE fabricarea în comun, în ţară saupeste hotare, a producţiei noi,folosind invenţiile naţionale.
O altă problemă la careconsiderăm că trebuie să neconcentrăm atenţia esteextinderea domeniului decreativitate tehnică înasemenea direcţii cum suntelaborarea şi protecţiamodelelor de utilitate (inven-ţiilor mici) şi a desenelor/modelelor industriale. Până înprezent, inventatorii şi raţiona-lizatorii din ţara noastră audepus la AGEPI doar 102 cereride protecţie a modelelor deutilitate şi numai 50% din elese referă la soluţii din domeniulconstrucţiilor de maşini.
Dar cel mai neexplorat spaţiude creaţie tehnică în domeniulconstrucţiilor de maşini estedisignul industrial – mai puţinde 20 de cereri care cuprindcirca 30 de desene/modeleindustriale.
Întru depăşirea situaţieiexistente, este necesar de aintensifica munca de lămurire,explicând firmelor inovatoareposibilităţile largi ale sistemu-lui naţional de protecţie aproprietăţii industriale, create îndecursul a 10 ani de activitate,cât şi necesitatea de a organizacercetări de documentare nunumai pentru brevetareainvenţiilor şi înregistrareamodelelor de utilitate şi adisignului industrial, dar şi înscopul identificării potenţialilorparteneri, naţionali sau străini,şi de a încheia cu aceştiacontracte de colaboraretehnico-ştiinţifică şi deproducţie.
Figura 8. Activitatea inventivă în ramura echipamentpentru industria alimentară
Tabelul 5. Activitatea inventivă în ramura echipament pentruindustria alimentară (după solicitanţi)
Figura 9. Activitatea inventivă în ramura construcţiilorde pompe
nr. d/o
Solicitantul Numărul cererilor depuse
Numărul brevetelor eliberate
1 Institutul de Cercetări Ştiinţifice şi Construcţii Tehnologice pentru mecanizarea şi electrificarea com-plexului agroindustrial “MECAGRO”
7
4
2 Universitatea Agrară de Stat din Moldova
5 5
3 Universitatea Tehnică a Moldovei 1 1
4 Solicitant din Polonia 1 1
5 Persoane fizice din Republica Moldova
2 2
Total: 16 13
cereri depuse brevete eliberate
cereri depuse brevete eliberate
partea solicitanţilor naţionali,cât şi a celor străini. Aceastăsituaţie demonstrează căfirmele inovatoare străine numanifestă interes faţă de
Republica Moldova ca piaţă dedesfacere a produselor lor, iarinventatorii şi întreprinderileinovatoare naţionale nu cautăparteneri străini pentru
15
Inte
llect
us 2
/200
3A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE
Considerăm că în acest sensavem destule căi şi mijloace dea ne atinge scopul preconizat.Printre ele aş menţionaExpoziţia InternaţionalăSpecializată “INFOINVENT”,
Tabelul 6. Activitatea inventivă în ramura construcţiilor depompe (după solicitanţi)
nr. d/o
Solicitantul Numărul cererilor depuse
Numărul brevetelor eliberate
1 "Moldovahidromaş" S.A. 5 2
2 "Hidropompa" S.A. 1 -
3 Universitatea Tehnică a Moldovei 1 -
4 Persoane fizice din Republica Moldova
9 8
Total: 16 10
seminarele internaţionaleorganizate de AGEPI în comuncu OMPI şi OMC, saloaneleinternaţionale de invenţii,tehnologii şi materiale noi,Conferinţa internaţională
anuală de comunicări ştiinţifice“Tehnologii moderne,calitate, restructurare”,alte manifestări tehnico-ştiinţifice naţionale şiinternaţionale.
În încheiere, ne exprimămsperanţa dar şi încrederea cătoate organele şi instituţiile destat interesate, întreprinderile şiorganizaţiile, inventatorii şicercetătorii îşi vor uni eforturileîntru valorificarea cât maiefectivă a condiţiilor adecvatecreate în ţara noastră în vedereaprotecţiei reale a proprietăţiiindustriale şi realizării drep-turilor protejate prin lege.
SUMMARY
A s a result of economic development and technological progress there appeared the need of an adequate protection of industrial property at national, regional
and global level.
At present, in the Republic of Moldova it is created, efficiently functioning and developing astandard-legislative and up-to-date organizational system of protection and enforcement ofintellectual property rights, capable to comply with the increasing demands of both nationaland foreign applicants.
In the field of mechanical engineering, the AGEPI has received for examination only 162patent applications, this constituting 6% of the total number of filed applications. Duringthis period, 111 patents or 7% of the total number of issued patents have been issued in thegiven field.
In the field of mechanical engineering there are practically missing the applications filedunder the international procedure on the part of both national and foreign applicants.
To date, the inventors and innovators of our country have filed with the AGEPI only 102utility model applications.
The most unexplored space of technical creation in the field of mechanical engineering is theindustrial design – under 20 applications, covering about 30 industrial designs.
* Comunicare la Conferinţa ştiinţifică internaţională “Tehnologii moderne. Calitate. Restructurare. TMCR-2003”,Chişinău, 29-31 mai, 2003.
Inte
llect
us 2
/200
3
16
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII I
ND
UST
RIA
LE
În lista direcţiilor prioritare decercetare-dezvoltare pe anii2003-2010, adoptată prinhotărârea ParlamentuluiRepublicii Moldova nr.1401-XVdin 24.10.2002, finanţate dinbugetul de stat (b/s), peprimele locuri este inclusă“Relansarea şi dezvoltareasocial-economică prin inovareşi transfer tehnologic”.
În practica mondială tehnologiile,ca prim exponent al produsuluiintelectual, contribuie în moddecisiv la dezvoltarea durabilă aeconomiei, ridicarea nivelului detrai, ameliorarea balanţeicomerciale şi competitivitateaproducţiei.
Realizarea unei strategiieficiente de promovare atehnologiilor necesită investiţiistrăine, cadru instituţional şiinfrastructură inovaţională. Iatăde ce în multe ţări ale lumii aufost create centre de inovare şiimplementare, fonduri şi bănciinovaţionale, s-au instituitagenţii pentru promovare, seacordă credite preferenţiale etc.Deci, lipsa structurii inova-ţionale afectează implemen-tarea unei strategii efeciente depromovare a inovaţiilor,invenţiilor şi altor obiecte deproprietate industrială.
În anii precedenţi, odată cuscăderea bruscă a producţiei
industriale, economia ţării adevenit, practic, slab receptivăla utilizarea noilor tehnologii,bazate pe invenţii şi inovaţii.Numărul inovaţiilor înregistrateîn anii 1998-2001 a oscilat între400-680, dintre care au fostimplementate 145-364 [1],adică 46-53%. Micşorareaacestui indicator, comparativ cusfârşitul anilor 80, de cel puţin25 ori, a condus la scădereacotei de implementare cu1,5-1,7 ori [2]. Lipsacapitalului circulant la între-prinderi, nerentabilitateaalocaţiilor investite în producţiaindustrială au fost semnelecele mai elocvente ale situaţieidate.
TRANSFERUL DE TEHNOLOGII –
PREMIS+ A DEZVOLT+RII DURABILE
A |+RILOR CU ECONOMIE }N TRANZI|IE
dr. ing. Victor SOSNOVSCHI,Sec\ia programe [i tehnologii Internet, AGEPI
B unăstarea populaţiei este posibilă numai prin trecerea la economia modernă cu un înalt grad de deschidere spre tehnologiile avansate, reţelele informationale, infrastructura contemporană care dispune de un sistem ştiinţific şi educaţional
performant, competitiv în raport cu ţările ce tind să se integreze în Uniunea Europeană.
17
Inte
llect
us 2
/200
3A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE S-a menţionat că Legea
privind brevetele deinvenţie trebuie să asi-gure condiţii de libertate,de iniţiativă şi operativi-tate în acţiuni atât pentruinventatori, cât şi pentruutilizatorii invenţiilor. Înrealitate şi unii, şi alţiierau blocaţi de condiţiilemateriale. Valoareaeconomică a proprietăţiiintelectuale nu a fost pedeplin conştientizată şiacceptată. În economiaţării s-a înregistrat olipsă serioasă a investi-ţiilor şi, în consecinţă,lipsa tehonologiilormoderne. Majoritateatehnologiilor dinMoldova din aceastăperioadă a fost la nivelulanilor 1970-1980.
Volumul net de fluxuri anualeale investiţiilor străine directe(ISD) în Republica Moldova s-amărit de 8 ori, ajungând de la18 milioane dolari SUA în 1994,până la 148 milioane în 2001.În ultimii ani ţara noastră aatras investiţii străine strategiceîn infrastructură, mai ales înprivatizarea întreprinderilor destat. Pe lângă aceasta, s-aufăcut investiţii străine însectorul prestării serviciilor,industria manufacturieră,comerţul cu ridicata şi cuamănuntul, şi în industriaagricolă.
În prezent, când produsul internbrut (PIB) a înregistrat o creşterepozitivă de +2,1% (în 2000) si
de +6,1% (în 2001), ceea ce nue atât de mult în comparaţie cuanul 1989, când a constituit63%, dinamica aceasta trebuiesa fie susţinuta [3].
Considerăm că situaţia se vaschimba esenţial numai prinimportul utilajului necesarperformant şi transferul detehnologii.
Un exemplu pozitiv de folosirea tehnologiilor străine îlreprezintă proiectul “Cultivareaintensă a sfeclei de zahăr”,care a început în 1998 pe osuprafaţă de 100 ha, ajungândastăzi până la 630 ha. În pofidacondiţiilor climatericenefavorabile din anul trecut,recolta a constituit 50-53 detone/ha, având un nivel dezaharoză de 16,5%, comparativcu productivitatea mediepreconizată pentru a.c., adică24 de tone/ha cu o zaharoză de13,5%. Utilizarea tehnologieirespective în cultivarea soiurilorde sfeclă propice, precum şi atehnicii moderne de recoltare, adat rezultate frumoase [4].
În ultimul timp populaţia dinlocalităţile rurale manifestăinteres pentru recoltareaplantelor eterice, care ocupă osuprafaţă de 600 ha. Solicitărifaţă de cultivarea acestora auvenit de la parteneri străini,care au contribuit la moderni-zarea uneia dintre cele maivechi fabrici de la noi înproducerea uleiurilor eterice(de trandafir, salvie, levănţică,mărar). În anul curent materiaprimă va fi exportată la între-prinderile de parfumerie dinFranţa, Germania, Austria,China, Indonezia etc. Actual-mente în Republica Moldova
funcţionează 6 întreprinderi dincele 10 existente specializate înprelucrarea materiei primeeterice. În anul 2002 plantaţiilede plante eterice s-au extins,ocupând o suprafaţă de peste2500 ha [5].
Un alt exemplu. RecentTeleglobe, un partener dinCanada al Moldtelecom-ului, ainstalat canale cu viteză înaltăde fluctuaţie digitală pentruutilizarea Internetului.Companiile americane MCI şiAT&T sunt printre primiiparteneri strategici străini aiMoldtelecom-ului. În anul 2001acesta a semnat contracte cuTeleglobe şi DSC dinDanemarca privind asigurareaconecţiunii prin satelit cuEuropa şi America de Nord, iarcompania Siemens dinGermania a echipatMoldtelecom-ul cu tehnologiimoderne în domeniultelecomunicaţiilor [6].
Mai semnalăm că în ultimii anicolaboratorii de la UniversitateaTehnică de Inginerie Militară(Sankt Petersburg) au elaboratşi implementat aşa-zisul“Sistem unificat de pregătire acombustibilului” destinat pentrucazangerii de putere medie şimică. Iniţial acest sistem a fostelaborat şi implementat pentrunavele flotei maritime, darulterior, în legătură cuconversia, a fost adaptat pentrucomplexul energetic, fiindimplementat în cazangeriileîntreprinderilor din oraşul de peNeva, precum şi în alte regiuniale Federaţiei Ruse. În scopulprelucrării multiple înainte deardere a păcurii, în anul 2000acest sistem a fost utilizat şi în
Inte
llect
us 2
/200
3
18
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII I
ND
UST
RIA
LE cazangeria combinatului deulei “Floarea soarelui” SA dinBălţi. Folosirea acestui sistema condus nu numai la creş-terea calităţii combustibilului,dar a rezolvat şi o serie deprobleme ecologice privindcondiţiile de conservare aindicilor termici [7].
Iată un exemplu şi din dome-niul medicinei. Oportunităţilepentru companiile care seocupă de echipamentulmedical vor fi lărgite graţiegrantului oferit de BancaMondială care, recent, a alocat$20 mln în cadrul Proiectului deInvestiţii în Ocrotirea Sănătăţii,din care suma de $13 mln estedestinată achiziţiilorechipamentului medical nou.
În afară de aceasta, numai înanul 2000 circa 80% din utilajulmedical a fost importat înMoldova graţie donaţiilorumanitare, Statelor Uniterevenindu-le 92% din volumultotal. Trebuie să menţionăm înacest context că în Moldovaexistă 5 companii care potproduce dispozitive medicale,dar prezenţa lor pe piaţă estenesemnificativă [8].
Deşi avantajele trans-ferului de tehnologii înpentru economia ţăriinoastre sunt incontesta-bile, cel mai bine va fidacă întreprinzătorii şiinstituţiile care procurălicenţe sau importă utilajşi echipament vor fisigure că acestea sunt noişi performante, fiindasigurate riscurile de
contrafacere. Însă, dindiverse cauze, multeobiecte de proprietateindustrială (inclusivunele soiuri de plante)înglobate în acesteoperaţii nu au fostbrevetate la AGEPI.
Avem nevoie, deci, de ocolaborare strânsă cu alteinstituţii guvernamentaleimplicate în transferul detehnologii (Ministerul Econo-miei, Ministerul Agriculturii şiIndustriei Alimentare, Departa-mentul Cercetare-Dezvoltare,Departamentul Vamal etc.).
Este necesar, totodată, să seprocure tehnologii moderneecologic inofensive. Guvernul ainclus aceste probleme înprogramul “Conversiunea”,care prevede crearea reţelelorcomputerizate, modernizareatuturor tehnologiilor, inclusiv îndomeniul telecomunicaţiilor.Planul prevede atragereacapitalului străin şi transferultehnologiilor moderne.
Drept urmare a concurenţeicreate Moldtelecomul-ui decătre firmele particulare, au fostimplementate tehnologii prinsatelit în reţeaua Internet.Totuşi, în domeniul tehnologi-ilor informaţionale ţara noastrărămâne, deocamdată, în urmăcomparativ cu ţările vecine.
Bunăoară, în anul 2001numărul liniilor telefoniceprincipale la 100 de locuitoriera de 15,4 (România - 18,28),a abonaţilor de telefoanecelulare mobile -4,78(România - 17,24), a hosturilor
la 10 mii de locuitori - 4,0(România - 20,67), autilizatorilor de Internet la 10 miide locuitori - 137 (România -446, a calculatoarelor la 10 miide locuitori - 1,59 (România -3,57), a pachetelor integrate deprograme la 10 mii de locuitori- 2 (România - 30) [9].
În Indicele Competitivităţii ţării,consultat de specialiştiiinstituţiei internaţionale WorldEconomic Forum, caremonitorizează creştereaacestora la scară mondială,factorul de utilizare atehnologiilor informaţionale şitelecomunicaţiilor are pondereegală cu transferul detehnologii. [10].
Cu toate ca în ultimultimp circa 5000-6000de specialişti de înaltăcalificare au părăsitRepublica Moldova orişi-au schimbat radicalgenul de activitate, ţaranoastră dispune încă deun potenţial ştiinţific şiinovaţional important. Însectorul academic,universitar şi agroindus-trial s-au conturat maimulte direcţii de cercetaretehnico-ştiinţifică:optoelectronica, chimiaecologică, informatica,defectoscopia,construcţia de aparate şireductoare, biotehnolo-gia, preparate medici-nale, metode de diagnos-ticare şi tratament etc.
19
Inte
llect
us 2
/200
3A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE Prezintă interes analiza
comparativă a potenţialuluiştiinţific în anii 1998 şi 2001.Numărul total al colaboratorilorspecializaţi în cercetări ştiinţificeşi de proiectare în 1998 aconstituit 5290 persoane, printrecare 249 doctori habilitaţi şi1200 doctori în ştiinţe. În 2001erau antrenaţi în cercetări 5356colaboratori, printre care 480doctori habilitaţi şi 2066 doctoriîn ştiinţe. Datele atestă căefectivul cercetătorilor a crescutnesemnificativ: cu 1,24%, iarindicele calitativ a crescutpractic de 2 ori în rânduldoctorilor habilitaţi şi de 1,7 oriprintre doctorii în ştiinţe. Dacăîn 1998 activitatea ştiinţifică afost desfăşurată în 25 instituteale AŞM, 55 institute de ramurăşi 9 universităţi, în 2001cercetările au fost concentrate în80 de institute (inclusiv instituţiide învăţământ superior).Prin urmare, numărul instituţiilora rămas, în principiu,neschimbat.
În 1998 au fost executate lucrăritehnico-ştiinţifice în sumă de73,6 mln lei, printre care din b/s- 34,2 mln lei. Cheltuielilepentru confecţionarea prototipu-rilor şi seriilor mici au constituit10,8 mln lei. La preţurileraportate acestea nu au fostsuficiente pentru necesităţileomologării. Suma nominalizatăpentru omologarea prototipurilorşi a seriilor mici permitea, spreexemplu, producerea numai a200 prototipuri în domeniulconstrucţiei de maşini.
În 2001 s-au executat lucrăriştiinţifice în sumă de 93 mln lei(inclusiv din b/s 32,3 mln lei,dintre care 10,5 mln lei - lucrări
fundamentale şi 17,4 mln lei -lucrări aplicative) [11]. Totuşi,luând în considerare nivelulinflaţiei şi devalorizareamonedei naţionale, posibilită-ţile financiare ale instituţiilorştiinţifice, practic, nu s-auîmbunătăţit. Întrucât costuldocumentaţiei tehnice pentrufabricarea unui model îndomeniul maşinilor agricoledepăşeşte costul omologăriiacestuia de 7-10 ori, sumaalocată pentru lucrări aplicativedin b/s permite producereanumai a 25 de prototipuri.
Conform calculelor cota-parte aPIB-ului, alocată ştiinţei înRepublica Moldova, în 1998 afost de 0,8%, în 2001 aconstituit 0,5%, iar în 2002 arevenit din nou la nivelul de 0,8% faţă de PIB (în ComunitateaEuropeană (CE) în medie1,9%). În 1998 în ţările vecineacest procentaj a fosturmătorul: în România - 0,5, înBulgaria - 0,59, în Ungaria -0,68, în Polonia - 0,73.
Deoarece Europa esteneomogenă din punct devedere economic, sunt ţări încare cota alocaţiilor destinateştiinţei constituie 3,8 % a PIB-ului (Suedia), Finlanda - 3,19%, Spania - 0,89 %, Portugalia- 0,76 %, Grecia - 0,51 % [12].După cum vedem, există ţări înCE în care cota-parte sus-numită faţă de PIB este maimică decât în Moldova. Dacăţinem cont, însă, de sumaabsolută a finanţării, atunciaceastă comparaţie esteincomensurabilă.
Cât priveşte stimularea creăriiobiectelor de proprietate
industrială, aceasta este ocondiţie vitală a politicii debrevetare. Trebuie săremarcăm şi faptul că legislaţianaţională privind proprietateaindustrială, poate fi aplicatăeficient numai în cazul în careactivitatea de cercetare-dezvoltare asigură avantajeinstituţiilor şi întreprinderilor. Cutoate că taxele pentru brevetaresunt moderate, există, cu părerede rău, instituţii care nu depuncereri de brevet de invenţie,ceea ce le aduce prejudiciimorale şi materiale. Legeaprivind brevetele de invenţieoferă libertăţi şi privilegiiconcrete atât inventatorilor, câtşi utilizatorilor de invenţii.
Un rol important în dezvoltareapotenţialului inovaţinal îl aurelaţiile Universitate - piaţă.Activitatea instituţiilor deînvăţământ în sistemul deprotecţie a proprietăţii indus-triale se caracterizează printr-oserie de factori. Cel maiimportant dintre aceştia constăîn aceea că proprietateaintelectuală (brevete, certificatede autor, know-how, softuri,baze de date şi alte obiecte aledreptului de autor) prezintă osursă patrimonială activăpentru universităţi.
Comercializareainvenţiilor universitareprezintă o afacere destulde profitabilă. Estecunoscut faptul căinovaţiile au valoarenumai în urma transfe-rului documentaţiei şicunoştinţelor în industrie,precum şi utilizării lor
Inte
llect
us 2
/200
3
20
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII I
ND
UST
RIA
LE pentru crearea locurilornoi de muncă,a serviciilor, produselorşi tehnicii. Universităţiledin ţara noastră posedăinovaţii scientointensive.Prin urmare, ele potfi mai active în licenţiereabrevetelor, în creareaîntreprinderilor noi,în transferul cunoştinţe-lor şi tehnologiilorîn beneficiul consu-matorilor.
Universităţile cât şi alteorganizaţii bugetare interesate,având lucrări contractuale, nudispun totuşi de suficientemijloace financiare,confruntându-se cu maridificultăţi legate de cheltuielilenecesare pentru documentări,experimentări, machete şiprototipuri, cu ajutorul cărora sătesteze, să etaleze şi săpromoveze invenţiile.
Un stimulent esenţial învalorificarea invenţiilor îlconstituie acordarea de crediteîntreprinderilor careimplementează invenţii, vândsau procură licenţe. Pentru astimula programele decercetări tehnico-ştiinţifice şi aurgenta utilizarea tehnologiiloreste oportună crearea unuifond, al cărui destinaţiespecială o va constituifinanţarea implementării acelor mai performante invenţiiomologate pe bază de concurs.În vederea completării acestuifond ar putea fi antrenate atâtmijloacele bugetare şi bancare,
cât şi cele alocate deîntreprinderile mari ca, deexemplu, Moldtelecomul.Susţinerea acestora estepractic nulă la momentul actualîn ştiinţa universitară.
Cele mai de perspectivă sursede inovaţii pot fi firmele mici, cen-au mijloace proprii suficientepentru a oferi tehnologii pepiaţă şi care pot atragecapitalul firmelor străine.Pentru Moldova antrenareainvestiţiilor este calea cea maifavorabilă în dezvoltareatransferului de tehnologii şi,drept rezultat, a schimbuluiinternaţional de tehnologii. Înmajoritatea cazurilor îndocumentele statutare alefirmelor mixte, nu sunt, curegret determinate şi fixatedrepturile asupra obiectelor deproprietate intelectuală, precumşi transmiterea lor.
Există unele obstacole carereţin dezvoltarea sectoruluiîntreprinderilor mici şi medii(ÎMM), şi anume:
Ô din 20,5 mii de întreprinderimici (anul 2002), careexistă în Moldova, 68% seaflă la Chişinău;
Ô incapacitatea sectoruluibancar: 10 din 19 bancicomerciale dispun de uncapital normativ acumulat,înregistrând suma de 70mln lei (mai putin de 5 mlndolari SUA), altele au simai puţin;
Ô insuficienţa investiţiilor:cele finanţate din b/s aufost reduse în iulie 2002:de la 112 la 34 mln lei,altfel spus cu 34%. Au
apărut probleme cuinvestiţiile străine (UnionFenosa, Lafarge, Sudzukeretc.). Acestea având uncapital fix în întreprinderidin Moldova, investiţiile auconstituit din ianuarie pânăîn septembrie anul trecut130,8 mln lei (9,7 mlndolari SUA), ceea ce e cu36% mai puţin decât înperioada corespunzătoarea anului 2001[13].
Pe de altă parte, contractarealiberă a creditelor externe estefoarte importantă pentrucompletarea deficituluiinvestiţional intern, mai ales îndomeniile de importanţăstrategică, precum sunttelecomunicaţiile, domeniucare până în prezent abeneficiat de 53% din totalulcreditelor externe private. Înacelaşi timp, este destul deînaltă ponderea creditelorneproductive: 8% din crediteleprivate sunt comerciale, iar7,5% din împrumuturile externeprivate sunt utilizate pentruprocurarea resurselor energe-tice. Numai 22% din împrumu-tul privat din anul 2000 a fostutilizat pentru procurareamijloacelor fixe şi utilaj [14].
FORMELE TRANSFERULUITEHNOLOGIC SPECIFICEPENTRU MOLDOVA:
Ô procurarea echipamentuluişi liniilor tehnologice pentrucomplexul agroindustrial,industria materialelor deconstrucţii, comerţ şimenaj;
Ô investiţii directe în cazulimplementării tehnologiilornoi aferente edificării unor
21
Inte
llect
us 2
/200
3A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE noi obiecte industriale
(terminalul de laGiurgiuleşti), reconstrucţiei(uzina de ciment dinRezina), modernizăriiîntreprinderilor (fabrica dezahăr din Glodeni) etc.;
Ô instituirea întreprinderilormixte, activitatea cărora nueste axată preponderent peimportul mărfurilor şileasing;
Ô comercializarea brevetelorşi a licenţelor tuturorobiectelor de proprietateindustrială brevetate sauînregistrate (cu excepţiamărcilor);
Ô comercializarea know-how-ului, a secretelorcomerciale, experienţeitehnologice, documentaţieitehnice;
Ô executarea comună alucrărilor ştiinţifice şi de tipengineering etc.
Transferul şi schimbul detehnologii la nivel de stat,interstatal şi intracorporativ sereglează prin acte legislativenaţionale şi internaţionale,contracte şi acorduri bilateraleîntre firme, companii etc.Recent Parlamentul RepubliciiMoldova a adoptat Legeaprivind informaţiile ştiinţifico-tehnologice nr.1344-XV din03.10.2002. Pe plan interna-ţional există Convenţia de laViena (1980) la care ţaranoastră este parte, precum şiConvenţia de la Haga (redacţia1986), care nu este încă învigoare, unde se reglemen-tează schimbul de mărfuri,inclusiv cel de tehnologii.
Până la începutul reformeianaliştii occidentali apreciau cupesimism dezvoltareaantreprenoriatului inovaţionalîn ţările Europei de Est. Înopinia lor, principalele piedici înaceastă direcţie sunt:
Ô insuficienţa infrastructurii, abazelor de date şi demarketing;
Ô insuficienţa experienţei şi aknow-how-ului în domeniulmanagementului,marketingului, finanţelor,antreprenoriatului;
Ô restricţiile cu privire laimport-export şi valută;
Ô problemele ecologice şi deinfrastructură (energetice,de transport etc.)
În condiţiile actuale în Repub-lica Moldova s-au conturat oserie de probleme legate derealizarea şi valorificareaproprietăţii industriale.
CELE MAI IMPORTANTEPROBLEME SUNTURMĂTOARELE:
Ô nefinalizarea structuriiinovaţionale în relaţiileştiinţă-piaţă (insuficienţacentrelor de inovare şiimplementare, lipsafondurilor şi a băncilorinovaţionale, acordareacreditelor preferenţiale, afondurilor speciale însusţinerea inventatorilor);
Ô nu sunt asigurate suficientresursele şi cadrele (îndomeniul licenţierii,auditului şi evaluăriiobiectelor de PI) pentrufuncţionarea sistemului de
realizare a drepturilor deproprietate industrială.
Ô ineficienţa sistemului demonitorizare în utilizareaobiectelor de proprietateindustrială. Necesitateaperfecţionării sistemului deevidenţă statistică aimplementării invenţiilor, înprimul rând a celor createla executarea lucrărilorştiinţifice contractuale şifinanţate din b/s;
Ô lipsa activităţii de evaluarea obiectelor de PI în afaraAGEPI.
Doar înlăturarea acestorneajunsuri va deschide caleapentru implementarea vastă atehnologiilor, fenomen care,fără îndoială, va contribui înconsecinţă la creştereaeconomică a ţării.
BIBLIOGRAFIE:
1. Rapoartele statistice(formularul 4-tn) pentru anii1998-2001 aleDepartamentului de Statpentru Statistică al RM.
2. Изобретательство вСССР. ВНИИПИ, Москва,1989г, с.176-178.
3. Moldova in transition,Center for Strategic Studiesand Reforms, 2001.
4. “Независимая Молдова”от 17.10.2002
5. Информационноеагентство Cosmopress,cообщение от 20 июля2002 г.,www.cosmopress.ru
Inte
llect
us 2
/200
3
22
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII I
ND
UST
RIA
LE 6. Special InternationalReport Prepared by TheWashington Times Advertis-ing Department, publishedon April 22, 1999.
7. Энергетика ипромышленность России№3 (7), февраль 2001г.
8. Report of BusinessInformation Service for theNewly Independent States(BISNIS), 2001.
9. Reports of the InternationalTelecommunication Union,2000-2001.
10. Global CompetitivenessReport 2001, (Geneva:World Economic Forum,2001)
11. Raportul “Activitate de C&Dşi inovare în RepublicaMoldova”, Consiliul Suprempentru Ştiinţă şi DezvoltareTehnologică, 2001.
12. RESEARCH AND TECH-NOLOGICAL DEVELOP-MENT ACTIVITIES OF THEEUROPEAN UNION - 2001ANNUAL REPORT.
13. APĂRAREA ŞISECURITATEA NAŢIONALĂA MOLDOVEI. Studiuelaborat de Institutul dePolitici Publice, 2001.
14. Moldova in transition,CISR, November 2002.
SUMMARY
I n the world practice, technology as the most important part of the intellectual product promotes economic growth, raises the standards of living, ameliorates the balance of trade
as well as increases competitive product growth. Effective strategy promotion of advancedtechnologies demands foreign investments, availability of institutional and an innovationalinfrastructure. Now, when growth of GDP has positive dynamics it needs to be maintained byusing of new technologies.
Universities of our country which have the science intensive innovations can bring the signifi-cant contribution to the technological exchange. They should be more active in licensing ofthe patents, in creation of the new enterprises, in the transfer of knowledge and technologiesto the potential consumers.
The important stimulus for transfer of technologies would be creation of special stimulationfund, and also granting of credits to the enterprises buying and selling the licenses. Activity ofsmall and middle size entities is perspective for promotion of technologies on the market.Attraction of foreign investments with this purpose is the most perspective way for Republic ofMoldova, allowing to be integrated in the international technological exchange.
Elimination of some lacks interfering the creation of conditions for a technological exchangewill open a way for further economic development of country.
23
Inte
llect
us 2
/200
3A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE
Trebuie să remarcăm căsistemul de brevete a încurajatinovaţia în cercetare, furnizândmedicamente şi dispozitive careau schimbat aspectul medicineimoderne. Dar poate oaresistemul de brevete să menţinăaceastă influenţă pozitivă înviitor? Care ar putea fi impactulsocial al geneticii? Este ea doaro ştiinţă fără aplicabilitate sau,dimpotrivă, poate revoluţionamedicina? Ar trebui să neentuziasmeze uriaşul eipotenţial ori să ne îngrijorezeconsecinţele dezvoltării sale? Încontinuare vom prezenta o seriede puncte de vedere cu privire laacest subiect.
Una din probleme constă înmodul şi timpul necesar pentruobţinerea dreptului de proprie-tate industrială asupra tuturorsuccesiunilor secvenţelor ADN.Aceasta a evidenţiatnecesitatea includerii invenţiilorbiotehnologice în Legea privindbrevetele de invenţie. AcordulTRIPS, administrat de cătreOrganizaţia Mondială aComerţului (OMC), obligă să seofere protecţie invenţiilor dintoate domeniile tehnologiei,inclusiv domeniul sus-numit.Sunt posibile excepţii pentruanimale, plante şi procedeeleesenţial biologice de producerea acestora.
Convenţia cu privire laDiversitatea Biologică din 1992recunoaşte rolul proprietăţiiindustriale şi al transferului detehnologii în menţinerea şisusţinerea utilizării surselorgenetice.
Mii de cereri de brevet deinvenţie (CBI), avândrevendicări ale succesiunilorADN uman, au fost depuse şiexaminate, iar unele dintre eleau obţinut titlul de protecţie.
Astfel, în 1998, a fost legiferatăDirectiva Uniunii Europene 98/44 CE privind protecţia juridicăa invenţiilor biotehnologice.Directiva trebuia să fie
ERA BREVET+RII GENETICII (1)
dr. biolog Rita BORDEIANU,sp. coordonator, Direc\ia Inven\ii AGEPI
Î n ultimii 25 ani realizările ştiinţei şi tehnicii au deschis posibilităţi necunoscute anterior în domeniul biotehnologiei şi geneticii. Un exemplu ilustrativ îl reprezintă cu certitudineProiectul Genomului Uman care, recent, a dus la descifrarea lui completă, fiind o
descoperire ştiinţifică epocală în istoria omenirii.
Realizările actuale în bioştiinţe şi dezvoltarea noilor tehnologii au produs, de asemenea,schimbări radicale în sistemul de brevetare. Avansarea acestui domeniu de cercetare a creato situaţie în care industria biotehnologică se bazează complet pe protecţia prin brevet,devenind dependentă de ea.
Inte
llect
us 2
/200
3
24
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII I
ND
UST
RIA
LE încorporată de către statelemembre ale UE în legislaţianaţională către 30 iulie 2000.În conformitate cu Articolul 3(1)al Directivei, materialul biologicpoate fi brevetabil dacă elconţine informaţie genetică,fiind capabil de autoreprodu-cere sau dacă e reprodus într-unsistem biologic, menţionându-se, concomitent, disponibili-tatea protecţiei prin brevet şipentru „produse naturale”(inclusiv genele umane).
Conform Art. 3(2) şi regulamen-tului 23c(a) ale ConvenţieiEuropene cu privire la obiectelebrevetabile şi Reg. de aplicare aLegii 461/1995 privind brevetelede invenţie din RepublicaMoldova (reg. 4.20; 4.22; 4.23),materialul biologic, existent dejaîn natură, poate fi brevetabilnumai în caz dacă este izolat demediul natural sau dacă esteprodus prin intermediul unuiproces tehnologic.
Multe din brevete conţinrevendicări ale succesiunilorADN genomic, ADN-comple-mentar, mutaţii individuale cusuccesiuni exprimate şipolimorfisme individuale.Completarea recentă aproiectului genomului uman şicercetarea curentă a polimor-fismului nucleotidelor vaimpulsiona identificarea maimultor mutaţii genetice caremăresc riscul de producere aunor maladii frecvente, cumsunt maladiile cardiovasculare,diabetul şi cancerul. Sistemulde brevetare îi va ajuta peoameni să-şi concentrezeenergia asupra invenţiilor cuvaloare diagnostică şi tera-peutică. Numai astfel progre-
sele în domeniul tehnologieiADN recombinant ar permiteefectuarea cercetărilor privindterapia genică ce constă întransferul de gene normale înscopul înlocuirii celor mutantedin organismul uman sauanimal. Situaţia existentă alucrurilor este, parţial, rezultatulmodului de evaluare alsistemului de brevetare înultimii ani. Ea s-a schimbat dela concentrarea atenţiei asupramedicamentelor convenţionale,la crearea unui sistem careinclude, de asemenea, brevetepentru molecule biologice ceconţin informaţii genetice.
Întrebarea cea maiincitantă în acest context– este posibilă tratareabolilor genetice umane? –pare să capete acum unrăspuns pozitiv. Analizagenomului uman prinmetodele biologieimoleculare a făcutposibilă identificarea,izolarea şi manipulareaunui mare număr degene. Potenţialulcaptivant al tehnicii deterapie genică oferăposibilitatea corectăriidefectelor genetice,restabilirii capacităţiifuncţionale normale agenelor. Prin urmare,tratamentul bolilorgenetice va marca viitorulnu prin combatereaefectelor ca până acuma,ci prin eliminareacauzelor.
Succesiunile brevetate pot fifolosite activ în dezvoltareanoilor produse curative.Bunăoară: testele diagnostice,bazate pe folosirea genelorpentru fibroza chistică renală şicancerul mamar, distrofiamusculară Duchene, maladiileParkinson, Huntinkton etc. Daracordarea drepturilor exclusivede proprietate asupra invenţiilorprivind tratamentul maladiilorgenetice, astfel ca ele să fiesub „controlul titularului”, agenerat dezbateri referitoare lafaptul dacă revendicărilesuccesiunilor ADN-ului, caparte a unei invenţii, pot fijustificate în continuare.
Aşadar, în luna ianuarie 2002 afost eliberat brevetul(US200212052) pentruutilizarea testelor dedeterminare a predispoziţieigenetice a cancerului ovarian şicel mamar) în cadrulcompaniei American “MyriadGenetics”. Cercetări în acestdomeniu se fac în diverselaboratoare occidentale. Au fosteliberate brevete pentru acestgen de testări (EP0699754;CA2196795; RU2164419;RU2161309). Rezultatele celemai bune le-a obţinut, însă,firma americană “MyriadGenetics”. Anul trecut ea adepus trei cereri de brevetpentru gena BRCA1, anunţânddoar că, în curând, va solicitaîncă unul – pentru genaBRCA2. Lucrurile nu s-aulimitat la atâta. Bazându-se peaceste “drepturi de autor”, firmarespectivă pretinde ca toatetestele pentru asemeneaelemente cromozomiale să fieefectuate numai şi numai în
25
Inte
llect
us 2
/200
3A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE laboratoarele sale. Bineînţeles
că această pretenţie a provocatun val de proteste în rândulspecialiştilor din Franţa, Belgia,Olanda, Germania, Italia,Danemarca, Marea Britanieetc., care dispun şi ei de toatecele necesare pentru efec-tuarea unor asemenea teste.
Medicii susţin că însuşiprincipiul brevetării genelorumane reprezintă viitorulomenirii. Medicina nu este oştiinţă exactă, susţin aceştispecialişti şi, deci, testelepentru diagnosticul maladiilorcu predispoziţie geneticătrebuiesc solicitate în toatelaboratoarele posibile, cucondiţia doar ca testele să sebazeze pe o motivaţie ştiinţifică,în acelaşi timp curativă şi nudoar pe legea pieţei libere. Înacelaşi timp, multe CBI au fostdepuse pentru preparareasubstanţelor medicamentoase,inclusiv a drogurilor. Totuşi, sepune în discuţie - ce e drept,mai rar - că anume produseleproteice sau derivatele lor şiantagoniştii acestora ci, nusuccesiunile ADN, vor aduceavantaje în medicină. Iată şicâteva exemple din domeniuldreptului exclusiv asuprabrevetului. Un brevet american(CA2328497; WO09960111)include o metodă compu-terizată de identificare acompuşilor care posedă ostructură similară cu cea ahormonului eritropoetina.Oricine foloseşte coordonateletridimensionale pentru identifi-carea structurii cristalului,similare structurii peptidicespecifice, ar putea încălcadreptul asupra brevetului.
În gene componentele unităţilorfuncţionale individuale suntexonii, polimorfismulmononucleotidic individual,mutaţiile, moleculele proteice,regiunile de control transcripte.Toate acestea sunt parteintegrantă a aceluiaşimecanism biologic, careinteracţionează cu alte produseale genelor. Dacă succesiunileADN-ului tuturor acestorcomponente sunt identificate şiapoi tratate ca „invenţii sepa-rate”, atunci orice produs util vaintersecta, probabil, aria deprotecţie a altor brevete cuaceeaşi destinaţie ori destinaţiisimilare. Rezultatul acumulăriisau stocarea brevetelor la unprodus, ce necesită licenţiere,va fi un prilej pentrucontestare şi, în acelaşitimp, benefic pentrupersoanele cu drepturi asupraelementelor - cheie în infor-maţia genetică.
Deci, invenţia revendicată ceţine de succesiunile ADN-uluiuman poate fi supusăproceselor juridice atâta timpcât aceste produse vor aveaaplicaţie în practica terapeuticăşi clinică.
Cine beneficiazăde produsele, obţinuteprin intermediulinformaţiei genetice?În primul rând, ceisuferinzi. În principiu,trebuie să se brevetezenumai invenţiile care auaplicabilitate industrialăcu perspectivă.
Astfel, spre ilustrare, amselectat o parte din breveteledeja eliberate în acest domeniuşi anume: în scopul exploatăriibrevetelor cu aplicabilitateindustrială două firmefarmaceutice din Marea Britaniefolosesc deja dreptul rezultatdin exploatarea brevetului înscopul obţinerii proteinelor şiutilizarea lor pentru tratamentulbolilor ereditare, în special almucoviscedozei. Aceasta e unadin cele mai frecvente boliîntâlnite la copii, ea afecteazăcăile respiratorii, pancreasul,intestinul etc. În 50% dintrecazuri este letală înainteavârstei de 30 de ani.Cu privire la terapia genicăşi la cancer, a fost obţinut unbrevet pentru genasusceptibilă de cancerulprostatei din crs. 17p(Ca2350087). Iar pentru genaMTS - mutaţii ale acestei geneşi metode de diagnostic altumorilor maligne cu utilizareasecvenţei genei mutante MTS(RU2161309) pentru genasusceptibilă de cancer mamar,înlănţuită cu crs. 13(US6033857); pentru geneleizolate SH3, asociate cutulburările mieloproliferative şileucemia, inclusiv folosireaacestora (WO9953062).
A fost făcută o analiză adepunerii CBI din domeniulgeneticii. Conform datelorHUGO (Human GenomOrganisation), sunt dejaînregistrate un numărconsiderabil de cereri şi cifralor continuă să crească. Astfel,în SUA se preconizează unregulament, potrivit căruia vor fi
Inte
llect
us 2
/200
3
26
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII I
ND
UST
RIA
LE eliberate brevete numai pentruacele gene care au fostdepistate pe parcursulcercetării. Totodată, dacăsavanţii vor descoperi o nouăînsuşire a genei deja brevetate,ei pot înregistra noua funcţie agenei respective, fără a facereferinţă la elaborareaanterioară.
Sistemul de brevetare îndomeniul geneticii estesusţinut, luându-se înconsideraţie importanţabrevetării în domeniul sănătăţii,prin acordurile internaţionale(acordul TRIPS al OMC), prinlegislaţia naţională şi cearegională, cum sunt directivaUniunii Europene privindprotecţia invenţiilorbiotehnologice, prin oficiilede brevete, prin curţilejudiciare etc.
Aşadar, este clar că multeprobleme trebuie să fieanalizate în cadrul unui foruminternaţional, prin intermediulOMPI sau OrganizaţieiMondiale a Sănătăţii, dacă:
Ô brevetele pentrusuccesiunile ADN pot fijustificate în continuare încontextul tehnologieicurente;
Ô aceste brevete suntnecesare pentru protecţiainvenţiilor importante dindomeniul sănătăţii;
Ô trebuie să fie determinateobligaţiile titularului înlicenţierea invenţiilorprotejate.
Prin urmare, apare iarăşiîntrebarea: este oportună oarebrevetarea în domeniulnominalizat? Răspunsul esteurmătorul: se poate breveta înacest domeniu sau în oricedomeniu tehnologic, cucondiţia ca inventatorul sărespecte principiul general alsistemului de brevete. Adică,invenţia să fie nouă, să rezultedintr-o activitate inventivă şi săfie susceptibilă de aplicareindustrială, fiind dezvăluită îndetalii suficiente pentrurealizare. În acelaşi timp,sistemul de brevete protejeazăo invenţie împotriva concurenţeicomerciale.
Dacă este vorba de undispozitiv, bunăoară, acestaeste mai uşor să-l verifici, însăîn cazul în care acesta esteaplicat pentru creareadrogurilor convenţionale, suntnecesare unele compromisuri.Unele droguri sunt invenţii
veritabile, create şi sintetizatede ingeniozitatea umană înscop curativ. Altele sunt bazatepe molecule farmacologicactive, existente în natură, fiindconsiderate mai degrabădescoperiri, decât invenţii. Pede altă parte, apar dezbateri,deoarece după definiţia lordrogurile pot beneficia deprotecţie prin brevet de invenţie,etapele de obţinere a lor dinplante, spre exemplu, fiindsuficient de inventive şi,incluzând procedeul deextragere, de izolare şi depurificare a moleculelor date.
Însă descoperirea drogurilor caatare, a procedeului dediagnostic al unor maladii,metodele terapeutice noi, cumeste terapia genică, depinde înmare măsură de informaţiagenetică. Sistemul de brevete afost adaptat să includă, într-omăsură oarecare, succesiuneade gene şi de secvenţereferitoare la tratamentulmaladiei respective.
Direcţia Problemelor Sociale şiEconomice a ConsiliuluiEuropei desfăşoară un volumimportant de activităţi în dome-niul serviciilor de fortificare asănătăţii, punând accentul şi peaspectele lor etice.
(Continuare în nr. următor)
27
Inte
llect
us 2
/200
3A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE
Deşi atât invenţiile saumodelele de utilitate, cât şidesenele şi modeleleindustriale sunt rezultatul uneiactivităţi de creaţie intelectualăce determină creşterea valoriişi a competitivităţii produselorîn care se înglobează ele, estenecesar să se facă o delimitareprecisă între acestea. Deci,obţinerea aplicării în practică asoluţiei, în urma unor efectetehnice noi superioare sau
neaşteptate, confirmă aportulinventiv şi posibilitateaexistenţei unei invenţiibrevetabile. Dacă, însă, nouaformă constructivă nu estelegată de efecte tehnice noi,superioare, ci există doarefecte estetice saueconomice, nu va întrunicondiţiile de existenţă a uneiinvenţii brevetabile. La analizaunei elaborări tehnice din punctde vedere al existenţei unei
soluţii tehnice brevetabile,trebuie să se ţină cont de faptulcă simpla modificare a formeiunui produs, care are dreptefect un aspect mai plăcut şimai atrăgător constituie ocaracteristică a unui desen şimodel industrial şi nu ocaracteristică a invenţiei, de lacare se cere ca noutatea să fiede ordin constructiv şifuncţional, aplicarea industrialăsă fie legată de efecte tehnice
CORELA|IA DINTRE INVEN|II,
MODELE DE UTILITATE, DESENE{I MODELE INDUSTRIALE
ing. Tatiana S+U, sp. principal,Sec\ia Mecanic= [i Electricitate, AGEPI
L egislaţia în domeniul protecţiei proprietăţii industriale în Republica Moldova admite protecţia produselor prin câteva titluri de protecţie. Realizarea constructivă a dispozitivelor şi părţilor lor componente poate fi protejată prin brevet de invenţie sau
certificat de înregistrare a modelului de utilitate, iar realizarea estetică a dispozitivului - princertificat de înregistrare a desenului şi modelului industrial. În plus, pentru unul şi acelaşidispozitiv pot fi eliberate concomitent două titluri de protecţie: brevet de invenţie şi certificatde înregistrare a desenului şi modelului industrial sau certificat de înregistrare a modeluluide utilitate şi certificat de înregistrare a desenului şi modelului industrial. Dar pentru astfelde protecţie, adică protecţie dublă, este necesar ca dispozitivul să satisfacă, fireşte,criteriilor corespunzătoare.
Inte
llect
us 2
/200
3
28
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII I
ND
UST
RIA
LE însoţite sau nu de efecteeconomice, estetice etc.
În conformitate cu art. 4 dinLegea nr. 991/1996 privindprotecţia desenelor şimodelelor industriale, cadesen şi model industrialpoate fi înregistrat aspectul noual unui produs având o funcţieutilitară.
Evident că între invenţii saumodele de utilitate şi desenesau modele industriale există ointerferenţă şi apar următoareleîntrebări:
Ô când se poate solicitaprotecţia unui produs cainvenţie (model de utilitate)şi când se poate solicitaprotecţia ca desen şimodel industrial;
Ô când se poate solicitasimultan două forme deprotecţie;
Ô care dintre cele trei căi estemai avantajoasă pentruprotecţia unui produs?
Pentru a da răspuns la acesteîntrebări vom analiza câtevaexemple luate din bazele dedate AGEPI.
Exemplul 1: Brevet MD 1241 cutitlul “Circuit magnetic blindat”,invenţia se referă laelectrotehnică. Esenţa invenţieiconstă în aceea că dispozitivuleste format din juguri 2executate în O şi coloane 1executate în O apla-tizat.Coloanele 1 şi jugurile 2 suntexecutate în spirală din bandăferomagnetică, iar jugurile 2sunt îmbinate cu ambelecapete ale fiecărei coloane 1.
Rezultatul constă însimplificarea construcţiei,procesului de producere şiasamblării circuitului magnetic(fig. 1).
funcţia este doar cea utilitară. Încazul în care forma obiectuluieste doar estetică,ornamentală, fantezistă, funcţialui menţinându-se chiar dacăse schimbă forma, ele se vorproteja ca desene şi modeleindustriale, cu condiţiarespectării criteriului denoutate.
În cazul în care aspectulestetic nou al formei esteseparabil de funcţie, dareste şi generator derezultate tehnice, poate fiprotejat şi ca desen şimodel industrial, şi cainvenţie sau model deutilitate. Această formăpoate fi protejată prinbrevet de invenţie saucertificat de înregistrarea modelului de utilitatepentru forma funcţionalănouă, generatoare deefecte tehnice, şi cadesen şi model industrialpentru forma inedită ceconferă obiectului undesign nou, propriu.
Exemplul 3: Drept pildă poate fiprezentată caroseria deautomobil, bine cunoscută
Fig. 1
Aşadar, forma este determinatăde funcţie, deci aceasta nupoate fi protejată ca model şidesen industrial, fiind vorba deo soluţie tehnică, ce rezolvă oproblemă tehnică. Astfel desoluţii se vor proteja prin brevetde invenţie, cu condiţia căsatisfac condiţiile debrevetabilitate.
Exemplul 2: Drept mostrăpoate servi forma dată unorpahare din sticlă, formă carepoate fi variată, fără a schimbafuncţia paharului (fig. 2).
Aceste soluţii nu pot fi brevetateca invenţii, deoarece au unaspect estetic exclusiv, iar
Fig. 2
29
Inte
llect
us 2
/200
3A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE Exemplul 4: AGEPI a eliberat
pentru invenţia “Termo-generator şi dispozitiv pentruîncălzirea lichidelor” brevetul deinvenţie MD 167 (fig. 5),solicitant, autor si titular fiindIurie Potapov. Acestui titular i-afost eliberat de asemeneacertificatul de înregistrare adesenului şi modeluluiindustrial MD 8 cu titlul “Aparatde încălzire a apei” (fig. 6).
În practica de 10 ani a AGEPIastfel de invenţii, desene şimodele industriale nu au fostprotejate, deoarece o protecţiedublă a soluţiilor este raţionalăatunci când nivelul înalt aldesign-ului poate fi folosit înscop publicitar sau în cazurilecând este posibilă fabricareasau utilizarea produsului,design-ul căruia coincide cuimaginea generală a produ-sului brevetat ca invenţie saumodel de utilitate şi, totodată,
de a nu încălca drepturileconferite de titlul de protecţie învigoare pentru acest produs.Pentru înregistrarea aspectuluinou al produsului ca desen şimodel industrial brevetat dejaca invenţie, deseori aspectulexterior al produsului esteschimbat. Din această cauzăprintre soluţiile brevetate estegreu să se găsească produsecu aspecte exterioareconvergente, protejate prindouă titluri de protecţie.
(fig. 3 şi 4). Caroseria a foststudiată în tunelul aerodinamic,în scopul măririi rigidităţii,stabilităţii la sol, apropierii de oformă aerodinamică ideală saueconomisirii energiei, făcândposibil ca această caroserie săprezinte performanţe tehnicedeosebite, care au fost
protejate prin brevet de invenţienr. 2049639 în Franţa şi cunr. 56026 în România. Deasemenea, această caroserieare o configuraţie originală,conferind automobilului oformă deosebită, obţinândprotecţie ca model industrial cunr. 223190 în SUA.
Fig. 3
Fig. 4
Fig. 5
Fig. 6
Inte
llect
us 2
/200
3
30
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII I
ND
UST
RIA
LE Examinând aceste două figuri,observăm că, deşi titlurile şiforma diferă puţin, obiectuleste, în fond, acelaşi.
Este necesar de evidenţiat că,pentru stabilirea noutăţii uneicereri de înregistrare adesenului şi modeluluiindustrial, acestuia îi poate fiopus aspectul unui produscunoscut, indiferent dacă a fostcreat cu scop funcţional sauestetic şi care poate fi utilizat caargument în justiţie pentruanularea protecţiei unuidesign. Adică, o formăcunoscută dintr-o invenţie saumodel de utilitate poate fiopusă unei cereri ulterioare deînregistrare a unui design.Deoarece forma înregistrată cadesen şi model industrial arerol exclusiv estetic, iar funcţiaeste doar cea utilitară, extremde cunoscută a produsului, laînregistrare nu se pretinde şinu se publică efectele tehniceşi nici modul în care acesteasunt generate. De regulă, undesen sau model industrialpublicat nu va putea fi opus
unei cereri de brevet de invenţiesau model de utilitate.
Numai în măsura în care dinformă, eventual în corelare cutitlul, efectul tehnic rezultă înmod direct, un desen saumodel industrial poate ficonsiderat ca stadiu al tehniciipentru o cerere de brevet deinvenţie sau model de utilitate.Din această cauză, pentruprodusele la care formaîndeplineşte simultan o funcţietehnică şi una estetică, înlegislaţia multor state şi înpractica proprietăţii industrialedreptul conferit prin brevet deinvenţie se consideră a fipredominant asupra dreptuluiprivind înregistrarea desenelorşi modelelor industriale.
Pe de altă parte, protecţia dublăprin brevet de invenţie saumodel de utilitate şiînregistrarea desenului şimodelului industrial, acordătitularului o protecţie mai amplăa produsului. Eventualulavantaj al protecţiei simultaneconstă în aceea că, dacă din
diverse motive un titlu deprotecţie este anulat, aceastanu condiţionează şi anulareaceluilalt titlu de protecţie.
În condiţiile create, pentruelaboratori şi producători aiproduselor noi, de perspectivă,mai ales dacă ele au un aspectatrăgător, este rezonabil sădepună concomitent cerere deînregistrare a modelului deutilitate şi cerere de înregistrarea desenului şi modeluluiindustrial. Prin urmare, într-untermen comparativ scurt ei vorobţine mai întâi un titlu deprotecţie - certificatul deînregistrare a modelului deutilitate. Astfel, îşi vor protejarapid drepturile pentru acestprodus de concurenţa neloială,având posibilitatea să aştepteacordarea certificatului deînregistrare a desenului şimodelului industrial, care le vapermite să menţină protecţiaprodusului timp de 25 de ani.
Strategia aleasă corectpermite, aşadar, protecţiasigură a soluţiilor noi.
SUMMARY
T he industrial property protection legislation of the Republic of Moldova permits protection of products by several titles of protection. For the same product can be
simultaneously issued two titles of protection: patent for invention or utility model certificateand industrial design certificate.
Though both the inventions or utility models and the industrial designs are the result of anintellectual creative activity it is required to make a delimitation between them.
When the form of a product is determined by its function, given the technical solution solving atechnical problem, it shall be granted protection by a patent or a utility model. When thesubject matter has an exclusively aesthetic aspect and its function is only an utilitarian one itshall be granted protection by an industrial design certificate. When the new aesthetic aspectof the form is separable from its function and it is also a generator of technical results, it canbe protected by two titles of protection.
31
Inte
llect
us 2
/200
3A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE
CE ESTE O MARCĂNETRADIŢIONALĂ?
C onform Legii Republicii Moldova privind mărcile şi
denumirile de origine aproduselor, “marca de produsşi marca de serviciu constituieorice semn sau orice combi-naţie de semne, ce serveşte ladeosebirea produselor sauserviciilor unei persoane fizicesau juridice de produsele sauserviciile altei persoane fizicesau juridice”.1 Marca este, înprimul rând, un semndistinctiv, care reflectă şipermite o diferenţiere aproduselor. Această diferen-ţiere poate fi obiectivă - înmăsura în care corespundeunor deosebiri în calitateaprodusului, bazate pe compa-raţie, procedeu de fabricare etc.- sau subiectivă - când serealizează prin specificul culorii,ambalajului ori altor elemente
exterioare, menite să exercite oacţiune de “seducţie” asupracumpărătorilor.
De regulă, marca este perce-pută ca fiind un cuvânt sau oreprezentare bidimensională,statică, un design sau slogan,imagini sau combinaţii aleacestora. Cuvintele pot fi atâtnaturale, cât şi artificiale. Marcamai poate fi constituită din figurigeometrice sau cifre, saucombinaţii ale acestora.Imaginile pot fi atât abstracţio-niste, cât şi reproducţii ale unorobiecte naturale2. Odată cuprogresul tehnico-ştiinţificaceste tipuri de mărci nu maisunt suficiente pentru a captaatenţia consumatorului, deaceea producătorii recurg ladiversificarea tipurilor de marcăpentru a-şi mări şansele înlupta concurenţială, astfel, peparcursul ultimilor decenii s-aconturat o serie de mărci caresunt mai puţin cunoscute de
public şi pot fi caracterizate cafiind mărci netradiţionale.Printre acestea se numărăaromele, sunetele, culoarea,forma produsului şi a amba-lajului, imaginile dinamice,configuraţiile, gustul, etc.
PRINCIPALELETIPURI DE MĂRCINETRADIŢIONALECUNOSCUTE
A. Aspectul exterior alprodusului sau al ambalajului.Acest tip de marcă includeculoarea sau combinaţiile deculori aplicate pe produseleînseşi sau pe ambalajulacestora, precum şireprezentarea grafică a culorilorsau combinaţia acestora. Încazul serviciilor, acest tip demarcă se caracterizează prinaspectul vizual al exterioruluisau interiorului unui magazin,restaurant sau chiar design-ulunei cărţi de meniu.
M+RCILE NETRADI|IONALE (1)
Natalia OBRI{TE,[ef-adjunct Sec\ie M=rci
Interna\ionale, AGEPI
Violeta JALB+,[ef Sec\ie M=rci Interna\ionale
1 “Lege privind mărcile şi denumirile de origine a produselor” nr. 588-XIII/1995, art.22 www.wipo.int/
Inte
llect
us 2
/200
3
32
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII I
ND
UST
RIA
LE
B. Forma produsului sau a ambalajului. Acest tip de marcă include reprezentarea tridimensională aprodusului însuşi, a ambalajului sau design-ul arhitectural al magazinului sau al afişului publicitar, chiar şiforma etichetei nu numai cuvintele sau culorile care apar pe ea.
33
Inte
llect
us 2
/200
3A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE CARE SUNT CELE
MAI NEOBIŞNUITEEXEMPLE DE MĂRCINETRADIŢIONALE?
A. Sunetul. În calitate demarcă sonoră poate fiînregistrat orice sunet sau chiarmelodie. Aceasta din urmăpoate fi un scurt extras dintr-opartitură muzicală, sau chiarpiesa muzicală integral. Înunele cazuri marca poate fi oreproducere al unui sunetcotidian, poate în circumstanţeneobişnuite.
B. Mirosul. În ceea ce priveşteînregistrarea, mirosurile suntcel mai greu de reprezentatîntr-o formă grafică, sau dedescris în cerere. Multe aromesunt asociate, totuşi, de unanumit producător. În unelecazuri, cum ar fi magazinele deparfumerie, mirosul particulareste însuşi produsul. În altecazuri, o anumită aromă esteaplicată produsului, ea nefiindaroma naturală a acestuia.
C. Gustul. În multe cazurieste greu să faci diferenţa întregustul şi reţeta produselor unuiproducător de cele aleconcurenţilor. Gustul băuturii“Coca Cola” poate servi dreptexemplu de marcă potenţialăpentru marcă gustativă. Deobicei, în cazul reţetelor,producătorii recurg la protecţiaacestora prin secret comercial.În unele ţări, în urma modificăriilegislaţiei, este oferită şiprotecţia gustului prin marcă.
D. Mărcile tactile. Esteposibil ca unele produse să fiefabricate într-un aşa mod, că laatingerea produsului sau alambalajului acestuia, vom aveasenzaţii particulare, suficient dedistinctive pentru a deosebiprodusele solicitantului de celeale concurenţilor. Uneori acestecaracteristici vorbesc maicurând despre calitateaproduselor decât despreprovenienţa acestora, dar acesttip de marcă poate exista, deexemplu, pentru ţesături, caresunt deosebit de moi ori pentruproduse care princaracteristicile conferite decătre producător devin mailesne de ţinut în mână.3
CARE ESTE POZIŢIAŢĂRILOR FAŢĂDE MĂRCILENETRADIŢIONALE?
A. Statele Unite ale Americii
În calitate de marcă pot fiînregistrate orice cuvinte,nume, simboluri sau proiecte,sau orice combinaţie aacestora folosite de opersoană pentru aşi identificaşi a diferenţia produsele şi/sauserviciile sale de cele aleconcurenţilor şi care pot servipentru a indica origineaproduselor. (15 United StatesCode, 1127). Definiţia s-abucurat de o interpretare largă,mai ales partea cu simboluri şiproiecte, termenii fiind tălmăciţiastfel încât să includă culorile(cazul Qualitex - Jacobson
Products, 115 S.Ct. 1300(1995). Menţionabil este cămărcile sonore nu sunt exclusede la protecţie (art. 15 UnitedStates Code 1052).
B. Canada
Legea Canadei privind mărcile,RSC 1985 nu exclude dar nicinu se referă în mod special lamărcile neperceptibile vizual;dar, totuşi, în practica judiciarăse cere ca semnul solicitat săfie reprezentabil grafic. Se cerede asemenea, ca marca să fieaplicată pe produs, doar înacest caz ea se consideră cafiind utilizată.
C. Regatul Unit al Marii Britanii
Paragraful 103(2) al Legii MariiBritanii privind mărcile, introdusîn 1994, a substituit prevedereaexistentă din 1938, în care prinutilizare a mărcii sesubînţelegea doar aplicareadirectă pe produs. Deci, înconformitate cu Legislaţia MariiBritanii, mărcile sonore şiolfactive sunt pasibile deprotecţie.
D. Germania
În art. 3.1 al Legii germaneprivind mărcile (în vigoare la 1ianuarie 1995) se stipulează: încalitate de mărci pot fiînregistrate orice semne, numede persoane, imagini saufiguri, litere, mărci sonore,mărci tridimensionale, inclusivculori şi combinaţii aleacestora, care servesc ladeosebirea produselor sau
3 www.inta.org/basics/ip/ “Nontraditional trademarks”
Inte
llect
us 2
/200
3
34
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII I
ND
UST
RIA
LE serviciilor unei persoane fizicesau juridice de produsele sauserviciile altei persoane fizicesau juridice.
E. Franţa
În conformitate cu legea Nr. 91-7 (4 ianuarie, 1991) privindmărcile, orice semnreprezentabil grafic, şi careserveşte la deosebireaproduselor sau serviciilor uneipersoane fizice sau juridice deprodusele sau serviciile alteipersoane fizice sau juridice,este pasibil de protecţie.Semnele sonore, inclusivaranjamentele muzicale şicombinaţiile acestora suntenumerate exhaustiv în lege cafiind obiecte de protecţie.
F. Italia
Legea privind mărcile din 31decembrie 1992 prevedeurmătoarele: în calitate demărci pot fi înregistrate oricesemne ce pot fi reprezentategrafic, cuvinte, inclusiv numepersonale, desene, litere, cifre,sunete, forma bunurilor sau aambalajului, combinaţiile deculori care servesc ladeosebirea produselor sauserviciilor unei persoane fizicesau juridice de produsele sauserviciile altei persoane fizicesau juridice.
G. Australia
Legea privind mărcile, adoptatăla 1 ianuarie 1996, prin semnpasibil la protecţie,subînţelege orice literă, cuvânt,nume, semnătură, proiect,nume de firmă, etichetă, formă
a produsului sau ambalajului,culoare, sunet sau miros.
H. Noua Zeelandă
Legea privind mărcile intrată învigoare la 1 ianuarie 1995, sedefinesc ca fiind pasibile laprotecţie: forme ale produselorsau ambalajului, sunete şiculori, atât timp, cât ele pot fireprezentate grafic.
Nu există, însă, o armonizare înlegislaţia privind mărcilenetradiţionale. Unele ţări caMexic, Brazilia, Coreea de Sud,China, Japonia nu permit prinnorme imperative înregistrareaculorii per se, protejând doarcombinaţiile de culori, care şi-au dobândit distinctivitate prinfolosinţă sau fac parte dintr-omarcă, precum nu permit niciînregistrarea mărcilor sonore şiolfactive, deoarece existăcerinţa ca marca să fieperceptibilă vizual. Totuşi, ele arputea obţine o anumităprotecţie prin Legea privindConcurenţa Neloială.4
DEFINIREAMĂRCILORÎN CONFORMITATECU TRATATELE,ACORDURILEŞI CONVENŢIILEINTERNAŢIONALE
A. Convenţia de la Parispentru Protecţia ProprietăţiiIndustriale din 20 martie 1883
Art. 6(1) prevede: criteriilepentru înregistrarea mărcilorvor fi stabilite de fiecare ţarăparte la Convenţie în
conformitate cu legislaţianaţională. Convenţia nu dă odefiniţie unică a mărcii, iar înart. 1(3) se susţine căproprietatea industrială trebuieînţeleasă în cel mai larg sens.
B. Directiva UE privindarmonizarea - Directivaprimului Consiliu din 21decembrie 1998 (89/104/EEC)
Art. 2 defineşte mărcileca fiind orice semn capabil săfie reprezentat grafic, cuvinte,inclusiv nume personale,design, litere, numere, formaprodusului sau a ambalajului,ce servesc la deosebireaproduselor ori a serviciilorunei persoane fizice saujuridice de produsele sauserviciile altei persoane fizicesau juridice.
C. Regulamentul UE -Regulamentul Consiliului (CE)Nr. 40/94 din 20 decembrie,1993, Paragraful 1
Art. 1 prevede că marcacomunitară trebuie să aibă uncaracter unitar, fiind tratată înmod egal pe teritoriul întregiicomunităţi.
D. Acordul Andean, Cap. IV,Paragraful 1
Art. 71 spune că doarsemnele vizibile, reprezentabilegrafic, care servesc ladeosebirea produselor sauserviciilor unei persoane fizicesau juridice, de produsele sauserviciile altei persoane fizicesau juridice, sunt pasibile laînregistrare.
4 www. ladasparry.com/ Trademarks: Sounds, Colors and Scents - Making Sense of Trademarks
35
Inte
llect
us 2
/200
3A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE E. Convenţia Pan-Americană
Art.5 al Convenţiei, sub titlul deProtecţie extinsă până la semnenetradiţionale prevede căetichetele, design-ul industrial,sloganele, broşurile, catalogu-rile şi spoturile publicitare vorobţine aceeaşi protecţie ca şimărcile tradiţionale, dacă elesunt considerate ca mărci înconformitate cu legile naţionale.Articolul se referă într-o măsurăoarecare şi la mărcile sonore şiolfactive, ele pot fi atribuitespoturilor publicitare
F. Acordul Nord americanprivind comerţul liber NAFTA(17 decembrie, 1992, 32I.L.M. 289)
Paragraful 1708 (1) zice:marca poate consta din numepersonale, design, litere,numere, culori, elementefigurative, forma produsului sauambalajului. Semneledefinite ca fiind pasibilela înregistrare includ şisunetele.
G. Acordul TRIPS(15 aprilie, 1994)
Art. 15 (Pasibilitatea laprotecţie) prevede că oricesemn care serveşte ladeosebirea produselor sauserviciilor unei persoane fizicesau juridice de produsele sauserviciile altei persoane fizicesau juridice va fi considerat
5 www.inta.org/ A report on the protection of sound trademarks, 1997
obiect de protecţie. AcordulTRIPS nu obligă, dar permiteţărilor membre să înregistrezemărcile ce nu sunt perceptibilevizual (sunete, mirosuri).Dupăcum vedem, majoritateaconvenţiilor internaţionale saua legilor naţionale înprevederile în care definescmarca întrunesc şi mărcilenetradiţionale sau, cel puţin, nule exclud de la protecţie. Darfoarte puţine ţări au elaboratanumite standarde sau cerinţepentru a obţine o asemeneaînregistrare. De obicei, acestestandarde se bazează pe cauzejudiciare, întrucât numărulacestora este foarte limitat, nua fost elaborat nici un ghid.5
CALENDAR
La 4 mai 1941 s-a născut la Parcova, Edineţ, Valentin GUDUMAC, doctor habilitat în medicină,profesor universitar, şef Laborator Central de Cercetări Ştiinţifice, “Om Emerit” al RepubliciiMoldova, deţinător al Medaliei de Aur OMPI „Inventator remarcabil”.
Activitatea sa de cercetare s-a concretizat în cele peste 250 lucrări publicate în reviste de specialitatedin ţară şi din străinătate, inclusiv 4 monografii, 10 lucrări didactice. Este autor a 25 invenţii şicoautor a peste 120 de invenţii, majoritatea dintre acestea fiind implementate în sistemul MinisteruluiSănătăţii (laboratoarele de diagnostic clinic ale instituţiilor curativo-practice), complexulagroindustrial, procesul didactico-ştiinţific al USMF “N. Testemiţanu”. Ciclurile de lucrări prezentatede profesorul V. Gudumac la saloanele internaţionale de inventică “EUREKA” (Bruxelles, Belgia,1993-2001), “INPEX” (Pittsburgh, SUA, 1995), Iaşi, România (1994), Geneva, Elveţia (1998-2001)au fost menţionate cu 14 medalii de aur şi 5 medalii de argint.
V. Gudumac mai deţine titlul onorific de “Inventator de Elită” clasa I, România (1996), Medalia de
Aur “Henri Coandă” cl. I pentru merite deosebite în creaţia tehnică.
(Continuare în nr. următor)
Inte
llect
us 2
/200
3
36
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII I
ND
UST
RIA
LE
ROLUL INSTAN|ELOR JUDICIARE}N PROTEC|IA M+RCILOR
(STUDIU ASUPRA UNOR CAZURI JUDICIARE)
jur. Iurie CL+TINICI,[ef Sec\ie Contencios
jur. Valeriu CO{LE|,specialist Sec\ie Contencios,
AGEPI
P e parcursul ultimilor ani legislaţia Republicii Moldova a fost perfect armonizată tratatelor internaţionale la care ţara noastră este parte. Cererile de înregistrare aobiectelor de proprietate industrială (invenţiile, mărcile de produse şi servicii etc.) se
acceptă sau se resping în baza legislaţiei în vigoare, în dependenţă de rezultatele examinării(documentărilor). Aceasta, însă, nu împiedică Agenţia de Stat pentru Protecţia ProprietăţiiIndustriale (AGEPI) să anuleze titlul de protecţie acordat în baza unei contestaţii întemeiate,care dezvăluie date sau circumstanţe noi.
AGEPI este instanţa de specialitate cu autoritate unică în Republica Moldova în domeniulprotecţiei proprietăţii industriale, care elaborează strategia dezvoltării sistemului protecţieiproprietăţii industriale şi promovează politica de stat în acest domeniu. Prin urmare,examinând dosarele, instanţele judiciare sunt obligate să ia în considerare poziţia AGEPI, aspecialiştilor săi cu o bogată experienţă, a Consiliului Metodic, a Comisiei de Apel de laAgenţie, care acţionează, după cum am subliniat, în interesul statului, examinând pe parcursulultimilor 10 ani peste 40 mii de mărci etc.
Uneori, cu părere de rău, instanţele judiciare, în pofida prevederilor legislaţiei în vigoare, iaudecizii ce contravin uneori chiar şi normelor internaţionale. Curtea Supremă de Justiţie nuacceptă revizuirea deciziilor, iar Procuratura Generală a refuzat să intervină cu demers îninteresul legii sau recurs în anulare. Articolul de faţă, aducând exemple concrete, denotă căuneori aceea ce este interzis prin Lege, se poate obţine lesne prin decizie judiciară…
37
Inte
llect
us 2
/200
3A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE Nu putem afirma că instanţele
judiciare din RepublicaMoldova dispun la ora actualăde o practică bogată îndomeniul nominalizat,deoarece în ultimii 8 ani au fostexaminate doar circa 60 dedosare referitor la mărcile deproduse şi/sau servicii(suplimentar - câteva dosareprivind desenele, modeleleindustriale şi invenţiile). Cu atâtmai mult că nu toate dosarelemenţionate au ajuns în ultimainstanţă. Totuşi, Plenul CurţiiSupreme de Justiţie aRepublicii Moldova a aprobat înşedinţa din 24.12.2001hotărârea nr. 26 “Desprepractica aplicării de cătreinstanţele judecătoreşti a unorprevederi ale legislaţiei privindprotecţia proprietăţii industria-le”, în scopul protecţiei maieficiente a drepturilor titularilorobiectelor de proprietateindustrială, precum şi învederea aplicării corecte şiunivoce de către instanţelejudiciare a legislaţiei îndomeniu.
Din păcate, Hotărârea menţio-nată nu asigură, deocamdată,aplicarea corectă şi univocă decătre instanţele judiciare alegislaţiei în domeniu, fapt carecreează unele dificultăţi.
În marea majoritate a cazurilorde judecată deciziile AGEPIsunt lăsate în vigoare. În altecazuri Agenţia acceptă deciziilejudiciare ce nu corespundpoziţiei sale oficiale. Există,totuşi, şi unele situaţii maidificile, anume în dosarele încare au fost anulate (saumodificate) deciziile legitimeale AGEPI.
1. Cel mai neordinar dincazurile vechi este dosarulmărcii figurative solicitate defirma germană ReemtsmaCigarettenfabriken GmbH.Cererea de înregistrareinternaţională a mărcii tridimen-sionale nr. 688990 a fostacceptată parţial de cătreexperţii AGEPI, cu excepţiapachetelor de ţigări cerute înclasa 16, pentru care AGEPI aemis la 31.03.1999 refuzprovizoriu, iar la 16.08.1999 –refuz definitiv de a acordaprotecţie mărcii menţionate. Art.7 alin. (1) d) din Legea nr. 588/1995 privind mărcile şi denu-mirile de origine a produselornu admite in hotărârea din22.12.1999 revendicărileacestuia ca neîntemeiate,deoarece marca menţionată eracompusă doar dintr-un singurelement, un desen tridimen-sional, reprezentând un pachetde ţigări, deci indicând desti-naţia produsului. PrevederileLegii nr. 588/1995 nu suntinedite în practica mondială,fiind prevăzute şi în Convenţiade la Paris din 20 martie 1883,art. 6quinquies B. 2) (la careRepublica Moldova este parte).
În plus, produsele din clasa 16nu au fost indicate corect.Această clasă nu specificăpachetele pentru ţigări. “Mate-rialele pentru ambalaj” nuinclud pachetele pentru ţigăristabilite în clasa 34 şi nu pot fidublate, de aceea AGEPI arefuzat protecţia mărcii pentruaceastă clasă. Conform art. 3al Aranjamentului de la Madridprivind înregistrarea internaţio-nală a mărcilor, în caz dedezacord între Administraţianaţională şi Biroul internaţional,
avizul acestuia “va fi hotărâtor”.AGEPI a emis refuz provizoriu,notificând despre aceastaBiroul Internaţional al OMPI,care a acceptat opinia AGEPIprin faptul că a publicat înROMARIN decizia de refuzparţial şi nu ne-a trimis notă dedezacord. Deci, conformprevederilor acestui actinternaţional, decizia AGEPI arămas în vigoare.
Nu cunoaştem faptul dacă afost o eroare sau o intenţie asolicitantului de a includepachetele pentru ţigări în clasa16, însă modificarea ulterioarăa cererii internaţionale (ca şi acelor naţionale, de altfel) nu seadmite decât prin depunereaunei noi cereri (conform art. 11alin. (3) din Legea nr. 588/1995a Republicii Moldova şi art. 9din Aranjamentul de la Madrid).De aceea în prezent o astfel demodificare a cererii respectivenu este (şi nu poate fi)acceptată nici de AGEPI, nici deBiroul Internaţional al OMPI,conform normelor menţionate,inclusiv – Aranjamentului de laMadrid. Deci nici instanţelejudiciare nu pot insista că sauîncălcat prevederile legislaţiei.
Solicitantul menţionat obţinuseanterior protecţie în RepublicaMoldova pentru un bloc demărci similare (nr. 649405,655748, 698049 şi 740002),tridimensionale şi ele, însănumai datorită faptului că, înprimul rând, toate imaginilepachetelor de ţigări au caracterdistinctiv prin culorile revendi-cate. În al doilea rând, înprivinţa clasificării produselorcererile anterioare erauperfectate corect.
Inte
llect
us 2
/200
3
38
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII I
ND
UST
RIA
LE În pofida tuturor prevederilorlegislaţiei, prin hotărâreaJudecătoriei Economice din12.12.2000 AGEPI a fostimpusă să înregistreze marca,inclusiv şi pentru pachetele deţigări, acceptându-le la clasa34.
Astfel, judecata a impus AGEPIşi Biroului internaţional de laGeneva să încalce prevederilelegislaţiei, inclusiv aleAranjamentului de la Madrid!
În continuare, Colegiul derecurs al JudecătorieiEconomice a RepubliciiMoldova (la 27.02.2001) şiColegiul civil al Curţii Supremede Justiţie a Republicii Moldova(la 24.10.01) au menţinut învigoare hotărârea respectivă.Astfel, datorită instanţelorjudiciare a apărut o mareproblemă, pentru soluţionareacăreia au fost solicitate şiopiniile juriştilor Birouluiinternaţional de la Geneva.
2. În continuare ne vom referila alt caz, şi anume la dosarelejudiciare privind mărcile S.A.“Bucuria”. Conform Legii nr.588/1995, protecţia juridică amărcilor se asigură în temeiulînregistrării lor la AGEPI înmodul stabilit, cu excepţiamărcilor notorii, protejate fărăînregistrare (art. 4 alin. (1),art. 7 alin. (4) lit. b) din Legea588/1995 şi art. 6bis dinConvenţia de la Paris).
În practica naţională şi ceainternaţională nu se cunoscastfel de cazuri, cum este celce ţine de cererea în instanţăadresată de către S.A. “Bucuria”de recunoaştere a notorietăţii
concomitent a unui numărconsiderabil de semne utilizatede către solicitant în calitate demărci. Printr-o singură acţiunes-a solicitat recunoaştereanotorietăţii a 82 de semneverbale.
Ulterior, acţiunea a fost divizatăîn 5 dosare separate (Spicuşor,Bomboane, Drajeuri,Caramele, Marmelade), fiindexcluse o jumătate din semne.Recent, dosarele au fostcomasate în unul singur.Totuşi, recunoaştereanotorietăţii a 40 de semne nueste o practică acceptabilă.
La momentul actual instanţelejudiciare au recunoscutnotorietatea câtorva mărci:EUROFARMACO, TEBAS,NATURPRODUKT, VOXTEL şiTEMPO. Încă o marcă (nu ovom nominaliza, deoarecepublicitatea o va face “notorie”)este în proces de examinare.După datele Oficiului debrevete din Federaţia Rusă, înRusia sunt recunoscute notoriicirca 10 mărci. Este adevărat,că pe un teritoriu imens e dificilsă cunoşti un număr atât demare de mărci. Pentru Repu-blica Moldova, însă,recunoaşterea notorietăţii a 40de mărci lansate de un singurproducător (S.A. “Bucuria”) esteo situaţie ieşită din comun. Cuatât mai mult că din 31.12.02notorietatea mărcilor sestabileşte de Comisia de ApelAGEPI.
3. Un grup aparte constituiedosarele privind mărcile ceconţin ori sunt constituiteexclusiv din denumirigeografice:
Marca verbală ROMA a firmeiEurocos Cosmetic GmbH(Germania), marca HOLLY-WOOD a firmei Souza CruzS.A. (din Brazilia), marcaBROOKLYN (Perffetti S.p.A,Italia), Capri (Brown &Williamson Tobaco Co., SUA),BOMBAY SAPPHIRE (Bacardi &Company Ltd., Bahamas).Deci, titularii nu sunt din zonelegeografice respective. IarRegulamentul provizoriu cuprivire la protecţia proprietăţiiindustriale (din 1993) nuadmitea astfel de înregistrări şinici Legea prezentă nu admiteînregistrarea denumirilorgeografice în calitate de marcă.Ca excepţie, Legea 588/1995permite includerea indicaţieigeografice doar ca elementneprotejat în marcă şi doarpentru persoanele autorizatesă folosească o astfel dedenumire sau indicaţie (art. 7alin. (4) lit. c). Prevederi şirecomandări similare se conţinşi în Hotărârea Plenului CurţiiSupreme de Justiţie aRepublicii Moldova din24.12.2001. În plus, art. 33 dinLegea 588/1995 prevededrepturi egale atât pentrusolicitanţii naţionali, cât şipentru cei străini. Acordul OMCprivind aspectele drepturilor deproprietate intelectuală legatede comerţ (TRIPs) în art. 3 şi 4prevede aceleaşi condiţii: oriceavantaje, favoruri, privilegii sauimunităţi, care se acordăsolicitanţilor naţionali, vor fiimediat şi necondiţionatacordate şi solicitanţilor din alteţări. Deci, solicitanţii naţionalinu pot fi puşi în condiţii mai reledecât cei străini. Acordul TRIPsîn secţiunea 3 reglementează
39
Inte
llect
us 2
/200
3A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE perfect protecţia indicaţiilor
geografice, mai ales pentruvinuri şi produse alcoolice.
Din păcate, acestea nu serespectă de către instanţele dejudecată: La 29.01.03 Curteade Apel a Republicii Moldova aobligat AGEPI să înregistrezemarca MOSKOVSKAYA pentruvodcă (clasa 33) pe numeleunei firme din Antilele Olandeze(Spirits Internaţional N.V.), deşimarca dată a fost utilizată zecide ani de către câtevaîntreprinderi din RepublicaMoldova. Rămâne să vedem ceva prescrie decizia CurţiiSupreme de Justiţie.
În articolul 6 din Convenţia dela Paris este prevăzut: condiţiilede depunere a cererii şi deînregistrare a mărcilor sestabilesc în fiecare ţară aUniunii de către legislaţianaţională în vigoare.Înregistrarea sau refuzulînregistrării unei mărci nudepinde nici într-un caz deînregistrarea ei în alte ţări,inclusiv în ţara de origine, iardurata folosirii mărcii în alteţări, conform legislaţieinaţionale, nu este o condiţieobligatorie sau necesarăpentru înregistrarea acesteia.
Art.6quinquies, alin. B), care, dupăpărerea instanţei, nu este unmotiv de refuz, prevede că nuse înregistrează mărcile atuncicând sunt lipsite de caracterdistinctiv sau compuse numaidin indicaţii geografice, ce pot ficonsiderate drept locul deorigine al produsului.
Poate oare o indicaţiegeografică să aparţină cu drept
exclusiv unei anumitepersoane, chiar şi originare dinaceastă zonă?
Indicaţiile geografice aplicatepe produse pot reprezenta oridenumirea de origine aprodusului, fără dreptul deexclusivitate pentru o anumităpersoană (art.3, art. 4 dinLegea nr. 588/1995), ori unelement neprotejat al mărcii,însă numai pentru producătoriidin zona respectivă şi numaidacă sunt autorizaţi săfolosească o astfel de indicaţie(art. 7 alin. (4) lit. c) din Legeanr. 588/1995).
Ca obiecte de proprietateindustrială., marca ce conţine oindicaţie geografică diferă dedenumirea de origine, fiindinterzisă înregistrarea mărcilorce constituie numai o indicaţiegeografică şi a denumirilor deorigine a produselor de cătrepersoane din alte zonegeografice decât cele indicateîn marcă ori în denumirea deorigine.
Aceste prevederi sunt expuseîn Legea nr. 588/1995, inclusivreferitor la denumiri de origineşi indicaţii geografice (art. 3, 7),conform modificărilor introduseprin Legea 1079-XIV din23.06.2000 (în vigoare de ladata de 14.12.2000), înConvenţia de la Paris (art. 6,6quinquies, art.10); Acordul TRIPs(art. 22) din cadrul OrganizaţieiMondiale de Comerţ, în bazacăruia au fost introdusemodificările la Legea RepubliciiMoldova nr. 588/1995.
Mai ales că în art. 3 (modificat)din Legea nr. 588/1995 este
stabilit că se respinge sau seanulează din oficiu sau lacererea unei părţi interesateînregistrarea unei mărci careconţine o indicaţie geograficăpentru produse ce nu suntoriginare din teritoriul respectiv,deoarece folosirea acesteiindicaţii în marcă pentru astfelde produse ar induce în eroareconsumatorul în privinţa loculuiadevărat de origine aprodusului (normă carecorespunde întocmaiprevederilor art. 6quinquies alConvenţiei de la Paris).
Argumentul de mai sus seconfirmă şi prin art. 1 dinAranjamentul de la Madridprivind sancţiunile pentruindicaţiile false sau înşelătoarede provenienţă a produselordin 14.04.1891, revizuit la31.10.1958 la Lisabona(Republica Moldova a aderat laacesta prin hotărâreaParlamentului nr.1330-XIV din27.10.2000). Potrivit articolului,orice produs, purtând oindicaţie falsă ori înşelătoare,prin care una din ţările cărorali se aplică prezentulAranjament sau o localitatesituată în una din aceste ţăriva fi direct sau indirect indicatăca ţară sau loc de origine,a fi sechestrat la importulsău ori se vor aplica altesancţiuni conform legislaţieinaţionale.
Considerăm că dosarelemenţionate ar trebui să fierevizuite, chiar dacă nu am avutsusţinerea ProcuraturiiGenerale, mai ales că acesteaconstituie baza unei practicijudiciare greşite.
Inte
llect
us 2
/200
3
40
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII I
ND
UST
RIA
LE 4. O altă categorie de dosaresunt mărcile similare:
Cererea internaţionalănr. 712404 din 08.04.1999 deacordare a protecţiei mărciiverbale GRANA a fost parţialrespinsă de AGEPI. Solicitantula cerut obţinerea dreptuluiexclusiv de folosire a cuvântuluiGRANA pentru produse dinclasele 30 şi 32. Mărcii datei-au fost opuse două mărcisimilare (GRANY) cu prioritateanterioară (nr. 689033 şi698509, înregistrate dupăSocietatea anonimă din FranţaGENERALE BISCUIT). Dinaceastă cauză, produseleidentice trebuiau excluse de laprotecţie. Şi, conform decizieicontestate de Reclamant,produsele din clasa 32 au fostadmise totalmente, cu refuz,pentru toate produsele dinclasa 30.
Prin hotărârea sa din02.08.2001, Comisia de Apel aAGEPI a menţinut în vigoaredecizia expertizei din23.03.2001 privind respingereaînregistrării mărcii GRANA.Drept temei juridic pentruaceasta a servit art. 7 alin. (4)a) din Legea nr. 588/1995 carestipulează că nu seînregistrează în calitate demărci semnele identice orisimilare care pot fi confundatecu mărcile protejate ale altorpersoane sau cerute pentruînregistrare pe numele altorpersoane pentru produse oriservicii identice. În acest cazcuvintele GRANA şi GRANY suntsimilare până la gradul deconfuzie, deoarece sedeosebesc doar printr-osingură literă.
Art. 7 alin. (8) din Legea 588/1995 prevede unica posibilitatede a înregistra o marcăsimilară: doar cu consim-ţământul expres al titularuluidreptului de înregistrare. Însituaţia dată firma GENERALEBISCUIT (FR) dispune dedreptul exclusiv în bazaînregistrării anterioare a mărciiGRANY şi nu a acordatconsimţămîntul său pentruînregistrarea mărcii GRANA.
Totuşi, prin Hotărârea Curţii deApel din 18.11.2002, deciziadefinitivă s-a anulat, AGEPI fiindobligată să acorde protecţiemărcii GRANA pentruprodusele clasei 30.
Curtea Supremă de Justiţie aRepublicii a lăsat, cu părere derău, în vigoare hotărârea primeiinstanţe. Care vor ficonsecinţele acestei practici?Eventual, vom fi obligaţi săînregistrăm cuiva marca“Sprife” pentru ape minerale,gazoase şi alte băuturinealcoolice (cu toate căanterior a fost înregistratămarca “Sprite”). Va trece uşorşi gluma din Internet “САМЕЦ”ca marcă pentru ţigări (de rândcu “CAMEL”). Nu excludem niciposibilitatea înregistrării camărci de produse farmaceuticea semnelor verbale ADELFAMsau RAUNATIM, ca remediuîmpotriva hipotensiunii, pelângă preparatele existentedeja ADELFAN şi RAUNATIN,utilizate de hipertonici. Astfel,această practică nu este pur şisimplu greşită, dar poate fi şifoarte periculoasă.
Considerăm că a fost oportunsă se solicite ProcuraturiiGenerale a Republicii Moldova
un recurs în anularea deciziilorCurţii Supreme de Justiţie. Dinpăcate, adresările noastreanterioare, privind mărcileROMA şi BERKER, au fostrespinse.
5. Cazul BERKER (dosarulnr. 3 rc/a-411/ 02) în acest sens(ne referim la rolul instanţelorjudiciare) reprezintă un cazunic, de aceea merită să fieexaminat în detalii.Deocamdată ne oprim la uneleaspecte ale legislaţieiacceptate şi respectate în toatălumea (care ar trebui să fiecunoscute - şi respectate! - şide către organele de drept dinRepublica Moldova).
Protecţia juridică a mărcilor seasigură în temeiul înregistrăriilor la AGEPI în modul stabilit(după cum am menţionat maisus), cu excepţia mărcilornotorii protejate fărăînregistrare (art. 4 alin. (1), art.7 alin. (4) lit. b) din Legea 588/1995 şi art. 6bis din Convenţiade la Paris).
Volumul protecţiei mărcilorconţine:
Ô numai teritoriul (ţara)înregistrării lor (art. 6 alin.(1), Legea 588/1995, art.3bis şi 3ter, Aranjamentul dela Madrid);
Ô numai lista produselor şiserviciilor indicate încertificat (art. 5 alin. (2),Legea 588/1995) saucerere (art. 3 alin. 2),Aranjamentul de la Madrid).
Dacă ar fi vorba de o marcănotorie, volumul protecţieiacesteia ar include, deasemenea, numai un teritoriu
41
Inte
llect
us 2
/200
3A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE concret, în care a devenit
cunoscută, şi numai aceleproduse şi servicii cărora leeste aplicată marca pe teritoriuldat (art. 2 alin. (6), Legea 588/1995, art. 6bis alin. 1), Convenţiade la Paris). Numai în cazuldacă produsele au devenit largcunoscute în cadrul unuianumit public (ţigările -fumătorilor, preparatelefarmaceutice - farmaciştilor,medicilor şi pacienţilor etc.)marca poate fi recunoscutănotorie. În acest sena, nu poatefi acceptată doar o simplădeclaraţie din partea uneipersoane interesate. Acest faptcu valoare juridică poate ficonstatat numai de către“autoritatea competentă a ţării”(art. 6bis). Până la 31.12.2002ţinea de competenţajudecătoriei economice,conform art. 27 pct. 13) dinCodul de procedură civilă(CPC), în condiţiile art. 247CPC, iar din data menţionatăconstatarea notorietăţii mărciica fapt cu valoare juridică ţinede competenţa AGEPI, potrivitart. 8 alin. (9)-(11), Legea 588/1995 (modificat prin Legeanr. 1446/2002), în condiţiileaceluiaşi art. 247 al CPC.
Numai după recunoaşterealegală a notorietăţii unei mărci,fiind astfel protejată fărăînregistrare într-un anumitspaţiu (de exemplu - în Repu-blica Moldova), aceasta poate fiopusă altei mărci, în special -la examinarea cererilor laAGEPI (art. 7 alin. (4) lit. b) dinLegea 588/1995), curespingerea totală sau parţialăa protecţiei, în dependenţă delista produselor şi serviciilor
solicitate. Deci, dacă opersoană (fizică sau juridică) vasolicita, eventual, în RepublicaMoldova înregistrarea, deexemplu, a mărcii “Bucuria”pentru clasele 05, 10, 15, 20,25, 30, 35, 38 sau 44 atunciAGEPI, în baza legislaţiei învigoare, va refuza doar protecţiapentru produsele de cofetăriedin clasa 30 (deoarece suntproduse ale S.A. “Bucuria”) şipentru gestionarea afacerilorcomerciale şi administrareacomerciala din clasa 35(magazinele de firmă“Bucuria”), conform sistemuluide clasificare stabilit prinAranjamentul de la Nisa privindclasificarea internaţională aproduselor şi serviciilor (art. 5alin. (2) şi art. 8 alin. (5) lit. e)din Legea 588/1995, art. 3 alin.2) din Aranjamentul de laMadrid). În rest, AGEPI va trebuisă accepte, şi nu are nici untemei legal să respingă,protecţia celorlalte produse dinclasa 30 (cităm: Cafea, ceai,cacao, zahăr, orez, tapioca,sago, înlocuitori de cafea; făinăşi preparate făcute din cereale,pâine, produse de patiserie,îngheţată; miere, sirop demelasă; drojdie, praf de copt;sare, muştar; oţet, sosuri(condimente); mirodenii;gheaţă de răcit), precum şi dinclasa 35 (Publicitate; lucrări debirou). Cu atât mai mult vor fiacceptate pentru protecţie toateprodusele şi serviciile dincelelalte clase solicitate:05 - Produse farmaceutice etc.;10 - Aparate si instrumentechirurgicale etc.;15 - Instrumente muzicale;20 - Mobilă, oglinzi etc.;25 - Îmbrăcăminte, încălţăminte
etc.; 38 - Telecomunicaţii;44 - Servicii medicale etc.Aceasta este realitatea dictatăde legislaţia în vigoare, inclusivde cea internaţională. Nu dinnaivitate sau din eroare mulţititulari au înregistrat mărcilepentru toate sau mareamajoritate din clase; aceştiaevită astfel coliziile pe piaţă şiîşi apără bunul lor nume. Dacă,eventual, ar apărea pe piaţainternă sau, mai ales, pe ceastrăină unele produse deproastă calitate (fie biscuiţi, fiepaste din varză) marcate“БЕЛЫЙ АИСТ”, putem fi sigurică atât titularul renumitei mărci,cât şi producătorii băuturii voravea un prejudiciuincomparabil cu venitul unui“S.R.L.”, care ar înregistramarca dată pentru alte clase.Sperăm că această“perspectivă” va fi evitată de toţititularii mărcilor. Nu este vorbade o prognoză, ci doar de oexplicaţie a situaţiei.
În continuare relatăm unelefapte, ce demonstreazăînregistrări absolut legale(instanţa de judecată a primitde la AGEPI 168 file dedocumente oficiale din diferitebaze de date, care confirmăcele relatate mai jos):
A. Exemple de coexistenţălegală a mărcilor identice înRepublica Moldova care auprotecţie pentru produseincluse în clase identice saudiferite:
Mărcile “Basarabia”: nr. 4725înregistrat pentru vinurispumante (clasa de produse33) pe numele Combinatuluide şampanie şi vinuri
Inte
llect
us 2
/200
3
42
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII I
ND
UST
RIA
LE spumante “CRICOVA”; nr. 5878înregistrat pentru “divin” (clasade produse 33) pe numeleAsociaţiei “AROMA”. Mai suntîncă trei înregistrări ale mărcii“Basarabia” pentru alte clasede produse.
Mărcile “Victoria”: nr. 5774înregistrat pentru “divin” (clasade produse 33) pe numeleS.R.L. “Lumea Aromelor”;nr. 7625 înregistrat pentru vinuri(clasa de produse 33) penumele “VITIS-Hânceşti”. Existăînregistrări şi pentru alte clase.
Mărcile “Luceafărul”: nr. 5121înregistrat pentru vinuri (clasade produse 33) pe numeleMinisterului Agriculturii şiAlimentaţiei; nr. 6212 înregistratpentru “divin” (clasa deproduse 33) pe numele Fabriciide vinuri şi coniacuri “Călăraşi”.Mai există o înregistrare pentruţigări (clasa 34) pe numelecombinatului de tutun.
Mărcile “Spicuşor”: nr. 8001înregistrat pentru băuturialcoolice (cu excepţia berii,clasa 33) pe numele “RENAIS-SANCE PERFECT” S.R.L.;nr. 7103 înregistrat pentrupaste făinoase, pâine, produsede patiserie şi cofetărie (clasa30) pe numele S.A.“Franzeluţa”. Precum şibomboanele “Spicuşor”produse de S.A. “Bucuria” din1990, care pretinde lanotorietatea mărcii date pentruproduse de cofetărie (cazul seexaminează în JudecătoriaEconomică de circumscripţie)pentru a anula parţialînregistrarea mărcii nr. 7103(prin excluderea de la protecţiea produselor de cofetărie).
Marca “TEBAS” a fostrecunoscută notorie pentruproduse din clasa 09, concret -televizoarele S.A. ALFA(Judecătoria Economică decircumscripţie). De aceeatitularul naţional al mărciiînregistrate “TEBAS”, dl UNCUAnatol, dispune de protecţiepentru toate produselesolicitate din clasa 09, cuexcepţia televizoarelor (cazul afost examinat de două ori decătre Curtea Supremă deJustiţie; hotărârea Comisiei deApel a AGEPI a fost menţinută).
Mai mult decât atât, în Repu-blica Moldova coexistă legal oserie de mărci naţionaleidentice ale diferitor titulari,dispunând de protecţie pentruproduse din clase diferite:DOINA - pentru clasele 33, 34 şi39; AMBASADOR - clasele 30,32 33, 35, 37, 40; DANA -clasele 05, 30, 31; AMIGO -clasele 05, 30, 31; PRIMA - 18,25, 34, 35; REGAL - 34, 35, 39;REGENT - 05, 10, 17, 34, 40;COOPER - 34, 35, 39. Lista nueste completă, sunt doarcâteva exemple dintre mărcileînregistrate pe cale naţională.
B. Dar iată şi câteva exemplede coexistenţă a mărciloridentice pentru produsesimilare şi identice pe diferiteteritorii (după principiulteritorialităţii): marca “Mars”pentru clasa 30 esteînregistrată după producătoridin Germania, Elveţia, Repu-blica Cehă şi Spania; marca“Classica” pentru clasa 30 -după producători din Elveţia,Italia şi Germania; marca“Energy” pentru clasa 03 - dupăproducători din Franţa şi
Slovenia; marca “COHIBA”pentru clase identice - dupăproducători din Germania,Ungaria şi Cuba; marca“Surprise” pentru claseidentice - după producători dinElveţia şi Italia; marca “REX”pentru clase identice - după doiproducători din Germania(HENKEL şi Werner & Mertz,pentru produse diferite dinclasa 03) şi un producător dinOlanda (clasa 03).
C. Enumerăm, de asemenea,exemple de coexistenţă peteritoriul Republicii Moldova amărcilor internaţionale identicepentru produse şi serviciidiferite (după principiulspecialităţii):
Marca “Perla” pentru clasele 01şi 03 aparţine firmei germaneHENKEL; pentru clasa 05 - S.CFARMEC S.A. din România;pentru clasa 11 - MERLONITermosanitari S.P.A. din Italia.
Marca “NAPOLEON” pentruclasa 33 aparţine CH. & A.PRIEUR din Franţa; pentruclasa 03 - M.C.R. CORPORA-TION MINCER Corp. dinPolonia.
Marca “POWER” pentru clasele25 şi 28 aparţine BATAWesthold AG din Elveţia, iarpentru clasa 03 - UNILEVERN.V. din Olanda.
Marca “MISTRAL” pentruclasele 03, 09, 14, 22, 25 şi 28aparţine BOARDS & More AGdin Elveţia, iar pentru clasele39, 41 şi 42 drepturile aparţinaltei firme elveţiene FESTIVALKreuzfahrten AG. Încă o marcă“MISTRAL”, care are protecţiepe teritoriul Republicii Moldova
43
Inte
llect
us 2
/200
3A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE pentru clasa 05, aparţine
cunoscutului producătorRICHTER GEDEON dinUngaria.
Marca “BULL” pentru clasele09, 16 şi 42 aparţine BULL S.A.din Franţa, iar pentru clasele32, 33 şi 42 - RED BULL GmbHdin Germania.
Elocvent este şi cazul mărcilorsimilare “STAR”, care aparţinPACKARD Bell NEC Europe B.V(Olanda) şi S.T.A.R. S.p.A.(Italia), deoarece ambii titularidispun de protecţie în Repu-blica Moldova pentru diferiteproduse din aceeaşi clasă 09.
D. Mai aducem un exemplusimilar cazului TEBAS: în bazaînregistrării mărcii “ПРЕЛЕСТЬ”după OAO BRESTSKY zavodbytovoi khimii (Belarus) a fostrefuzată parţial (numai pentrulacuri de păr) protecţia mărcii“ВЕТРЕННАЯ ПРЕЛЕСТЬ”solicitată de OOO “Ost-WestKorporation” din Rusia, fiindacceptată protecţia pentru toatecelelalte produse din clasa 03,mai ales - acceptând protecţiaproduselor şi serviciilordin clasele 05 şi 42, solicitateşi ele.
E. Mărcile ORBIT şi ORBITDROPS reprezintă un cazsimilar: titularii SALAMANDERAG şi WM. WRIGLEY JR. CO.,ambii - din Germania, dispunde protecţie în RepublicaMoldova pentru produse diferitecuprinse în clasa 03. Exemplesimilare în bazele de datenaţionale sau ROMARIN pot figăsite sute, dar nu e cazul săanexăm aici un raport completde documentare.
F. Marca “Prima” a fostînregistrată pentru clasa 34(ţigări). Suplimentar coexistăînregistrările: pentru clasa 09 -XIAMEN OVERSEAS CHINESEELECTRONIC CO., LTD dinChina; pentru clasele 09, 16,37, 38, 41 şi 42 - ORANGESLOVENSKO din Slovacia(clasa 09 am evidenţiat-opentru a accentua: 1) sunt doititulari diferiţi; 2) fiecare dintre eidispune de protecţie pentruproduse diferite cuprinse înaceastă clasă; 3) estecomparabil cu cazul mărciiTEBAS; 4) ar fi comparabil şi încazul mărcii BERKER, examinatmai jos, numai dacă firmagermană ar avea carevaprotecţie pe teritoriul RepubliciiMoldova).
Repetăm: aceasta nu este doaro practică arbitrară, ci esteprevăzută de legislaţiilenaţionale şi acteleinternaţionale.
Dar să revenim, după acestmic studiu (incursiune înlegislaţie), la cazul mărciiBERKER.
Dna Tatiana Naumenco, unsolicitant naţional, a înregistratla AGEPI cu prioritate din 27iulie 2000 mărcile nr. 8075 şi8076, conţinând elementulverbal “BERKER”, pentruproduse şi servicii din nouăclase diferite: 09, 11, 14, 17, 20,35, 37, 40 şi 42. Mărcile au fostînregistrate, deoarece nimeninu obţinuse anterior, până lamomentul depunerii cereriisolicitantului naţional, dreptul laaceastă marcă pe teritoriulrepublicii. Internet-ul ne oferăcirca 14000 de informaţii
privind denumirea BERKER -producători, comercianţi,savanţi, alte personalităţi, însănici unul dintre aceştia nu aavut interes pe piaţa RepubliciiMoldova.
Producătorii străini (de altfel, caşi ai noştri peste hotare) iaumăsuri de precauţie înprealabil. Ei înregistreazămărci, deschid reprezentanţesau magazine de firmă etc. Ceicare nu o fac la timp - mai târziuîşi muşcă coatele. Iată câtevaexemple, mai apropiate de noi:mărcile “БЕЛЫЙ АИСТ”,“КАГОР” şi “KVINT”, conformunor informaţii, au fostînregistrate în Germania penumele altor persoane. Chiarşi în Rusia există înregistrareamărcii “БЕЛЫЙ АИСТ”. Unelemărci pentru ţigări (“MT”,“Doina”, Luceafăr”, “TEMP”) aufost, de asemenea, înregistrateîn România de către persoanestrăine. În pofida existenţeiunor mici excepţii (art. 6septies
alin. 1) din Convenţia de laParis), prioritate are principiul“first in time - first in right”,adică dreptul primului solicitant(primul în timp este primul îndrepturi). Chiar şi în istoriacompaniei “Coca-Cola”, careîşi protejează foarte binetehnologia, nu a fost totulperfect în privinţa protecţieidreptului la marcă. Un angajatal companiei a înregistratanterior managerilor acesteiaun element al mărcii, fapt carea “subţiat” contul companiei cu500 mii dolari, plătiţi pentrucesiunea dreptului (amănunte -www.ideea.md).
Cei care ignorează acestereguli, sunt nevoiţi ulterior să-şi
Inte
llect
us 2
/200
3
44
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII I
ND
UST
RIA
LE procure acest drept (prin licenţă
sau cesiune) ori să utilizeze
alte mărci. În cazul mărcii
BERKER persoana interesată
(S.R.L. “Electrodesign” din
Chişinău) a ales o altă cale:
înlăturarea concurentului, adică
a titularului mărcilor BERKER,
prin anularea înregistrării
acestora.
Dna T. Naumenco, pe lângă
alte activităţi, a procurat în
Germania unele detalii,
produse la diferite întreprinderi,
iar la Chişinău, în magazinul
“DALI” şi la firma sa “STAN-
Naumenco”, acestea erau
asamblate în produsul final
(prize şi întrerupătoare
electrice). La fel cum se
asamblează din detalii
importate şi alte produse
autohtone - televizoare,
frigidere etc. Pentru a-şi proteja
afacerea, dânsa a înregistrat
mărcile BERKER, a cheltuit zeci
de mii (în diferite unităţi
valutare) pentru a-şi promova
marfa şi mărcile prin publicitate
la televiziune, în ziare şi prin
participarea la expoziţii cuscopul de a asigura realizarea
cu succes a produselor sale.
Concurenţii săi din Moldova,precum şi cei de peste hotare,
în acest timp “stăteau la
pândă”. Nu au contribuitmaterial (fie ca parteneri, fie ca
creditori) la dezvoltarea
companiei, ci doar aşteptaurezultatul: va avea sau nu
succes afacerea. Iar când s-au
convins de succesulproiectului, au dat lovitura!
Pentru anularea înregistrării
mărcilor, din cauza că AGEPI şi
Curtea de Apel nu le-a
satisfăcut cerinţele nelegitime,
aceştia au găsit susţinere în
alte instanţe şi organe de drept,
au obţinut decizia de anulare a
mărcilor absolut fără nici un
temei legal.
E cazul să dezvăluim succint şi
activitatea celor ce au rămas în
umbră, inclusiv - în procesele
judiciare.
Firma germană GEBR.
BERKER GmbH & CO.
activează din 1933, dar nu a
manifestat interes faţă de
teritoriul nostru (interes pur
comercial, nu ne referim la
pactul Ribbentrop - Molotov).
Marca acesteia a fost
înregistrată în 8 ţări, între care
figura chiar şi Vietnamul.
Ulterior au renunţat la Vietnam
şi au cuprins două ţări
europene, dar Moldova con-
tinua să fie în afara câmpului
lor de vedere. Care a fost cauza
deşteptării se vede chiar din
materialele judiciare: înşişi
“reprezentanţii” firmei germane
(ghilimelele semnifică lipsa
unei procuri legalizate conform
Convenţiei de la Viena din
24.04.1963 şi Regulamentului
Ministerului Afacerilor Externe al
Republicii Moldova din
10.02.1993), au relatat că
acesta este stilul de lucru al
firmei germane: vânătoarea de
“parteneri”. Se aplică tactica
unei hiene, care aşteaptă o
antilopă să vină la izvor. În cazul
de faţă ar însemna că nimeni
nu este atacat până nu obţine
succese considerabile datorită
cheltuielilor pentru publicitate.
Lasă să se spetească alţii,
cheltuind bani grei! Mai apoi le
ocupă piaţa prin diferite metode
(la noi, de pildă, a fost suficient
să convingă nişte persoane).
Ne bucură faptul că din cele 21
de mărci, de care dispune
firma germană, au primit refuz
de înregistrare în 10 ţări
europene. Deci, există şi o altă
atitudine faţă de legislaţie, de
interesele statale, de interesele
solicitantului autohton, de
reputaţie, la urma urmei (ori
poate în primul rând).
Astfel, reprezentanţii firmei din
Chişinău “Electrodesign” S.R.L.
(director - dl Iurie Zaicenco),
prezentând procura falsă, au
obţinut de la Curtea Supremă
de Justiţie a Republicii Moldova
ceea ce nu puteau obţine pe
cale legală (în condiţiile
menţionate AGEPI trebuie să
se opună până la urmă). Şi
deja aceştia asamblează şi
comercializează întrerupătoare
şi prize electrice de producţie
proprie. Faptul că preţurile la
dl Zaicenco sunt cu 30-50 la
sută mai mari decât erau în
magazinul “DALI”, probabil,
este un fleac pentru cei care au
decis astfel soarta mărcilor
naţionale.
Firma germană dispune în total
de 21 de mărci înregistrate în
diverse ţări, dar numai cererea
nr. 765013 are desemnarea
MD (Republica Moldova).
Pentru instanţă, din păcate, nu
a prezentat interes nici datele
45
Inte
llect
us 2
/200
3A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE ce se referă la prioritate:
cererea firmei germane a fost
depusă mult mai târziu decât
cererile dnei T. Naumenco. Al
doilea moment este faptul că în
cererea dată au fost
desemnate numai două ţări:
Republica Moldova şi Estonia.
Estonia a refuzat deja total
protecţia (datele ROMARIN,
publicaţia din 21.08.2002 în
GAZ 2002/18). Conform
notificării, AGEPI va trebui până
la 03.10.2003 să ia o decizie
referitor la cererea 765013 în
care, conform art. 4 din
Convenţia de la Paris şi
art. 7 alin. (4) lit. a) din Legea
588/1995, trebuia neapărat să
ia în considerare prioritatea
mărcilor anterioare. Ca să evite
un refuz total, persoanele
implicate au recurs la cele
menţionate.
Este cunoscut faptul, că firma
germană nu are protecţie în
ţările vecine, pe când dna T.
Naumenco are înregistrată
marca BERKER şi în Ucraina
(nr. 28218, prioritate din
04.08.2000), unde expertiza a
durat mai mult de 2,5 ani. Acest
fapt confirmă, de asemenea, că
AGEPI a înregistrat corect
mărcile solicitate.
Firma germană, însă, judecând
după documentele din instanţă,
prezentate de către Organizaţia
Mondială de Proprietate
Intelectuală (OMPI) de la
Geneva, nu are protecţie pe
teritoriul Republicii Moldova,
nici chiar pe teritoriul fostei
Republici Democrate Ger-
mane! În schimb, acum le-au
dat-o! Pur şi simplu aşa, pentru
ochi frumoşi, nu pentru
notorietate. Deci, nu se apleacă
urechea nici la cele spuse de
OMPI, ci invers: judecata
impune (!) Organizaţia Mon-
dială şi AGEPI să ignoreze
Aranjamentul de la Madrid (la
fel şi în cazul mărcii tridimen-
sionale nr. 688990 solicitate de
firma germană Reemtsma
Cigarettenfabriken GmbH).
Chiar dacă marca germană ar
fi notorie sau înregistrată în
Republica Moldova, aceasta
are în listă doar câteva produse
din clasa 09. Restul, câteva
sute de produse din clasa 09,
trebuie să aparţină dnei T.
Naumenco.
Dar celelalte opt clase de ce au
fost anulate dacă aparţin legal
în totalitate dnei T. Naumenco?!
Instanţa nu aduce în acest
sens nici un argument!
Nu-i clar de ce! Pentru că a ştiut
de existenţa firmei germane, de
la care cumpăra detaliile? Dar
oare titularii mărcilor identice
din Republica Moldova,
înregistrate pentru diferite
produse şi servicii ori din
aceeaşi clasă, nu ştiau unul de
altul? Oare cei din străinătate,
menţionaţi mai sus, nu au o
piaţă comună de desfacere?
Dna T. Naumenco a fost un
simplu cumpărător al detaliilor
din care asambla marfa sa. Nu
a avut nici contract de a
reprezenta pe careva din
producătorii detaliilor, nici
procură, nu a obţinut
remuneraţii, de aceea în acest
caz nu poate fi aplicat art. 6septies
alin. 1) din Convenţia de la
Paris. De fapt, Colegiul Curţii
Supreme de Justiţie nici nu l-a
aplicat. În genere, nu a motivat
nici decizia sa din 04.12.2002,
nici cauza anulării tuturor
claselor de produse (cum n-a
mai fost nicăieri în lume, deşi
firma germană nici nu pretinde
la acestea). Instanţa dată nu
s-a pronunţat nici în privinţa
lipsei unei hotărâri judiciare
prealabile de stabilire a
“notorietăţii”, dar nici nu a riscat
s-o recunoască notorie. Ne
cam dăm seama de ce…
Notorietatea mărcii
“NaturProdukt”, de exemplu, a
fost confirmată anterior în
judecată prin casete video şi
audio difuzate la TV şi radio, cu
dovada achitării câtorva zeci de
mii de dolari pentru publicitate
în Republica Moldova şi peste
100 mii dolari - la ORT,
Moscova. Firma germană, însă,
nu a vândut nici un produs în
Republica Moldova, nu a cheltuit
nici un dolar pentru publicitate la
radio, televiziune sau în ziare.
Deci, AGEPI nu a avut nici un
temei să considere marca
germană notorie pe teritoriul
Republicii Moldova. Chiar şi
firma germană însăşi, prin
faptul că solicită înregistrarea
mărcii în Republica Moldova,
recunoaşte că altă protecţie în
acest teritoriu nu are. Altfel se
adresa în prealabil, conform
procedurii, cu o cerere în
judecătoria economică.
Inte
llect
us 2
/200
3
46
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII I
ND
UST
RIA
LE Au fost făcute unele afirmaţii
nefondate (inclusiv în decizia
instanţei) că, chipurile, titularul
mărcilor nu va permite
producătorului german să
pătrundă pe piaţa noastră, deci
că o va monopoliza. Ceea ce
nu este adevărat, deoarece
nemţii au două variante: ori
procură licenţă legală, ori
utilizează alte mărci. Apropo,
firma germană dispune de 5
mărci care nu conţin cuvântul
“Berker”. Prin urmare, dacă ardori să-şi facă apariţie pe piaţa
noastră - are cu ce. Însă ei nu
vor (sau S.R.L. “Electrodesign”
nu doreşte?), deoarece
celelalte mărci vor fi noi pentru
consumatorul nostru şi se cer
cheltuieli mari pentru
publicitate şi promovare. Dacă
s-ar apuca altcineva s-o facă în
locul lor (o nouă doamnă T.N.),
atunci dânşii, neapărat, vor
începe să-şi “apere drepturile”
în Republica Moldova.
Instanţa supremă (în decizia
din 04.12.2002) a făcut aluzie şi
la concurenţa neloială. Se vede
că au luat prea în serios tot ce
spuneau cei de la
“Electrodesign” S.R.L., fapt care
i-a abătut de la Legea nr. 1103/
2000 cu privire la protecţia
concurenţei. Acolo, în art. 8 alin.
(1) lit. d), se dă o definiţie clară:
agentului economic i se
interzice să efectueze acte de
concurenţă neloială, inclusiv să
folosească neautorizat marca
comercială a altui producător.
Autorizaţie, însă, poate elibera
numai cel ce dispune de
drepturi pe teritoriul în cauză.
Însăşi Curtea Supremă de
Justiţie a Republicii Moldova
prin decizia din 14.05.2003 pe
cazul dat recunoaşte probele“care confirmă că firma
germană nu dispune de
protecţia mărcii “BERKER” în
Republica Moldova”.
Recunoaşte, dar nu vrea să
schimbe nimic. Oare
examinatorii ar recunoaşte
greşelile lor dacă ar fi numiţi în
funcţie pe viaţă?
În concluzie subliniem faptul că
AGEPI nu poate lua poza
struţului atunci când se încalcă
toate prevederile legislaţiei.
Cele două adresări ale Agenţiei
şi alte două (dacă nu nouă!) ale
dnei T. Naumenco au fost
respinse - Procuratura
Generală a refuzat să intervină
cu un recurs în anulare.
Recent, la 14.05.2003, Curtea
Supremă de Justiţie a
Republicii Moldova a respins
cererea dnei T. Naumenco de
revizuire a deciziei menţionate.
Încotro mergem?
Recent, prin modificarea
procedurii civile, Procuratura
Generală a Republicii Moldova
a fost lipsită de dreptul la
recurs. Oare este vreo speranţă
că în viitor, împreună cu Curtea
Supremă de Justiţie a
Republicii Moldova, vom curma
practica existentă care este
impusă în prezent Agenţiei de
către instanţele judiciare?
Aceasta este o întrebare cu
mult mai dificilă decât cazul
BERKER propriu-zis.
BIBLIOGRAFIE:
1. Convenţia de la Parispentru protecţia proprietăţiiindustriale.
2. Aranjamentul de la Madridprivind înregistrareainternaţională a mărcilor.
3. Acordul privind aspecteledrepturilor de proprietateintelectuală legate decomerţ (TRIPs).
4. Legea 588/1995 privindmărcile şi denumirile deorigine a produselor.
5. Legea nr. 1103/2000 cuprivire la protecţiaconcurenţei.
6. Clasificarea internaţionalăa produselor şi serviciilor(www.agepi.md).
7. Hotărârea Plenului CurţiiSupreme de Justiţie aRepublicii Moldova “Desprepractica aplicării de cătreinstanţele judecătoreşti aunor prevederi alelegislaţiei privind protecţiaproprietăţii industriale şiactivităţii de raţionalizare”,nr. 26 din 24.12.2001(www.docs.md).
8. “Dacă nu-ţi înregistrezi latimp marca…”(www.ideea.md).
9. “О регистрации товарногознака “BERKER” вМолдове”, Экономическоеобозрение, nr. 17 din 9mai, pag. 24.
10. “Казнить нельзя поми-ловать”, Комсомольскаяправда, nr. 83 din 13 mai,pag. 16.
47
Inte
llect
us 2
/200
3A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE SUMMARY
T he legislation of the Republic of Moldova has perfectly been harmonized with the international treaties to which our country is party. The industrial property objects
(trade and service marks, inventions etc.) are only registered or refused on the basis of thelegislation in force, depending on the examination (searching) results. However, this factdoes not prevent the State Agency on Industrial Property Protection from revoking the title ofprotection under the basis of a reasoned opposition, disclosing new data and circumstances.The AGEPI is a specialized body with unique authority in the Republic of Moldova in theindustrial property protection field, elaborating the strategy of development of the industrialproperty protection system and promoting the state policy in the said field (p. 1,2 and 10 ofthe Statute). Therefore, in the examination of concrete cases the courts shall take into con-sideration the position of the AGEPI, of the experts with a wide experience obtained withinthe Agency, of the Methodical Board and the Appeals Board, acting in the interests of theState.
Unfortunately the courts, despite the provisions of the legislation in force, sometimes takecontrary decisions, including the international norms. The Supreme Court of Justice does notaccept the review of the decisions and the General Prosecutor’s Office refuses to intervenewith solicitation in the interests of the law or appeal of revocation. The Article, giving con-crete examples, denotes that what is prohibited by Law, can easily be obtained by judgment.
CALENDAR
La 9 mai 1960 s-a născut la Roghi, Dubăsari, Nicolae TARAN, doctor habilitat în ştiinţe tehnice,profesor universitar, Director General al Agenţiei de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale,“Om Emerit” al Republicii Moldova, deţinător al Medaliei de Aur OMPI „Inventator remarcabil”.
N. Taran este autorul a peste 200 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 30 de invenţii brevetate şiimplementate în Republica Moldova, Federaţia Rusă şi Ucraina.
Invenţiile sale au fost menţionate cu medalii de aur la saloanele de invenţie EUREKA (Bruxelles,2002), GENIUS (Budapesta, 1998), „INPEX” (Pittsburgh, 1998), „INVENTICA” (Iaşi, 2001),„INFOINVENT” (Chişinău).
De rând cu activitatea ştiinţifică şi inventivă dl N. Taran este preşedinte al Uniunii Vinificatorilordin mun. Chişinău, vicepreşedinte al Comisiei de Experţi a Comisiei Superioare de Atestarea Republicii Moldova, membru al Comisiei Centrale de Degustaţie a Ministerului Agriculturiişi Industriei Alimentare, membru al Consiliului specializat pentru susţinerea tezelor de doctor pe lângăInstitutul Naţional al Viei şi Vinului, reprezentant al Republicii Moldova în Oficiul Internaţionalal Viei şi Vinului (Paris, Franţa)
Inte
llect
us 2
/200
3
48
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII I
ND
UST
RIA
LE
Deşi pot fi propuse definiţiidiferite, franchisingul poate fidescris ca un acord prin care opersoană (franchisorul), care adezvoltat un sistem pentruconducerea unei anumiteafaceri, permite altei persoane(franchiserul) să utilizeze acelsistem conform instrucţiunilorfrachisorului, în schimbul uneiremuneraţii. Relaţia esteneîntreruptă, deoarecefranchiserul operează conformstandardelor, practicilorstabilite şi monitorizare defranchisor şi cu ajutorul unulsprijin continuu al acestuia.
Acordul de franchising se leagăde un sistem pe carefranchisorul îl permite - sau îl
licenţiază franchiserului - învederea exploatării. Acestapoate fi numit sistem defranchisă sau mai simplu -„sistem”. Sistemul de franchisăeste un pachet care cuprindedrepturile de proprietateintelectuală legate de una saumai multe mărci, desene şimodele industriale, invenţii şiopere protejate prin drept deautor, împreună cu know-how-ul şi secretele comercialerelevante, pentru a fi exploatatîn vânzarea bunurilor şifurnizarea serviciilor pentruutilizatorii finali.
Franchisingul reprezintă ototalitate de raporturi dearendă, leasing, vânzare-
cumpărare, antrepriză, dereprezentanţă, o întreprinderemixtă. Franchisingul şiraporturile juridice legate deacesta se reglementează prinCodul civil, Legea cu privire lafranchising şi alte acte norma-tive. Raporturile dintrefranchisor si franchisernereglementate prin actelemenţionate anterior sereglementează prin contractulde franchising. Dacă acordulinternaţional, la care RepublicaMoldova este parte, stabileşteîn domeniul franchisingului altenorme decât cele prevăzute deprezenta lege, întreprinderileautohtone care au încheiatcontracte de franchising cu
}NCHEIEREA CONTRACTULUIDE FRANCHISING (1)
jur. Nina SCHI|CO,sp. coordonator, Sec\ia Legisla\ie[i Acte Normative, AGEPI
P otrivit Articolului 1 al Legii cu privire la franchising, defini ţia sa este următoarea: “Franchisingul reprezintă un sistem de raporturi contractuale între întreprinderi în care partea denumită franchisor acorda părţii denumite franchiser dreptul de a
produce şi/sau a comercializa anumite produse (mărfuri), de a presta anumite servicii înnumele şi cu marca franchiserului, precum şi dreptul de a beneficia de asistenţa tehnică şiorganizatorică a acestuia”.
49
Inte
llect
us 2
/200
3A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE întreprinderi străine cad sub
incidenţa normelor acorduluiinternaţional.
În prezent pentrueconomia noastrăfranchisingul este unfenomen relativ nou, pecând în ţările cu oeconomie de piaţă binedezvoltată acesta a fostutilizat mai mult de o sutăde ani ca un mijloc deasigurare a necesităţilorsocietăţii în diverse sferede activitate. În ţările cueconomie de piaţădezvoltată, vânzareabunurilor şi serviciilorprin franchising a sporitremarcabil în anii 50 aisecolului trecut.
S-a estimat că în Statele Uniteale Americii franchisingulreprezintă mai mult de o treimedin toate vânzările cuamănuntul în dolari. În Austra-lia, se estimează că fast-food-urile cu franchisă reprezintăpeste 90% din vânzările totalepe acea piaţă. La ora actualăfranchisingul este practicat înpeste 70 de ţări din lume.Primul exemplu de franchisingîn SUA se poate consideraacordarea legală a drepturilorasupra activităţii economice înastfel de sfere ca băncile şicăile ferate.
Dreptul exclusiv, obţinut de laGuvern, a stimulat activitateaeconomică de a investi imensesume de bani în dezvoltareaacestor tipuri de întreprinderi, în
pofida faptului că în acest cazse păstra un anumit control alstatului asupra funcţionăriicăilor ferate şi a băncilor.
Un alt exemplu de utilizare afranchisingului de cătreantreprenori a fost remarcat înanii 50 ai sec. XIX, când în SUAau fost acordate drepturiexclusive producătorilor. Înacest timp un număr deîntreprinderi mari, de exemplu,compania „ZINGHER”,franchiseasă dreptul devânzare a produselor sale (amaşinilor de cusut) pe totteritoriul SUA. Deoarececompania nu dispunea demijloace financiare suficientepentru angajarea vânzătorilor,Zingher a oferit posibilitateavânzătorilor independenţi(dealeri) de a cumpăra dreptulla vânzarea maşinilor de cusutpentru un anumit teritoriu.Dealerii achitau 60$ pentru omaşină, dar o vindeau cu 125$.Pe parcursul a câţiva ani sutede dealeri au devenit oamenibogaţi.
Poate fi menţionat deasemenea ca un sistem reuşitde franchising sistem utilizatăde compania „General Motors”.Ea rămâne până în clipa defaţă unicul sistem de vânzare aautomobilelor.
În multe ţări a început să sedezvolte foarte rapid sistemulde franchising pentru creareahotelurilor şi a restaurantelor.Aceasta a condiţionat apariţiaîn SUA a legii cu privire lamărci. Întreprindereaproducătoare, de lucrări sauservicii, care avea printreconcurenţi capacităţile sale
individuale, o reputaţiefrumoasă în deservire, obţineaîn anumite condiţii dreptulasupra mărcii. Proprietarulmărcii elibera licenţa altor firmepentru o anumită perioadă detimp, în care proprietarulcontrola calitatea mărfurilor saua serviciilor care se realizau cumarca acestuia. Vindereadreptului de utilizare a mărciisale protejată de lege altorîntreprinderi, permiteaproprietarului să măreascăhotarele afacerii sale fără aface multe investiţii.
Treptat, pe baza acestuiprincipiu, au început săse formeze anumite regulide menţinere a relaţiilordintre proprietarul mărcii(franchisori) şiîntreprinderile careobţinuseră licenţe pentruutilizarea acestora(franchiser), adică astfels-au creat relaţiile defranchising.
Unul din exemplele ilustrativeîn domeniul de dezvoltare şistabilire a sistemului defranchising este consideratăactivitatea cunoscutei firmeMcDonald’s care, la momentulactual, poate fi considerată caun lider fără precedent înindustria fast-food-urilor.
În acest palmares alfranchisingului pot fi incluse şireţeaua de hotele HOLYDAYINN sau magazinele cosmeticecu amănuntul YVES ROCHES.
O parte importantă asuccesului în sistemul de
Inte
llect
us 2
/200
3
50
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII I
ND
UST
RIA
LE franchising este bunacunoaştere de cătreîntreprinzător a esenţeifranchisingului, tipurileacestuia, structura, riscurile şiavantajele în utilizarea lui.
Articolul 6 al Legii RepubliciiMoldova cu privire la franchis-ing reglementează mai multeforme de franchisă, şi anume:
Ô corporativă;
Ô comercială.
Franchisingul corporativprevede participarea părţiidenumite franchisor la întregulciclu de producţie al franchise-rului, caracterizându-se prin:
Ô contacte permanente întrefranchisor şi franchiser;
Ô schimb permanent deinformaţii;
Ô reglementare detaliată aactivităţii şi grad înalt deresponsabilitate a părţiidenumite franchiser.
Franchisingul comercialprevede comercializarea deproducţie finită (mărfuri) sauprestarea serviciilor de cătrefranchiser, caracterizându-seprin:
Ô specializarea îngustă apărţii denumite franchiserîn comercializarea unuianumit tip de produse(mărfuri) sau în prestareaunui anumit tip de servicii;
Ô plata redevenţei cătrefranchisor din volumul totalde vânzări;
Ô riscul părţii denumitefranchiser legat de
comercializarea deproduse (mărfuri) sau deprestarea de servicii;
Ô gradul scăzut dereglementare a obligaţiilorparţii denumite franchiser.
În literatura de specialitate suntcunoscute 3 tipuri de franchisă:
1. Franchisa de proces(„producere”) – presupunefurnizarea de către franchisor aunui ingredient esenţial sau acunoştinţelor tehnice unuiproducător sau unui tehnolog.În acest caz franchisorul acordăfranchiserului autorizareaproducerii şi comercializăriiproduselor sub marcafranchisorului. Drept exemplude acest tip de franchising potservi companiile Coca-Cola,Pepsi-Cola, carecomercializează concentrateleşi alte produse necesarepentru producţie companiilorde îmbuteliere de pe un anumitteritoriu. Acestea, la rândul lor,malaxează concentratele cualte ingrediente, îmbuteliazăprodusul obţinut, care este apoidistribuit dealerilor locali. Iatăde ce produsul fabricat înNew-York nu se deosebeştepractic de cel din alt oraş sauchiar ţară.
2. Franchisa de servicii -franchisorul creează un anumitserviciu, urmând să fie acordatde către franchiser clienţilorsăi, în condiţiile unui contractde franchisă.
3. Franchisa de distribuţie –presupune că franchisorul(sau altcineva acţionând îninteresul său) fabrică produsul
şi îl vinde franchiserilor.Franchiserii, la rândul lor,comercializează produseleclienţilor, sub marcafranchisorului, în propriile lorzone geografice.
Contractul de franchisingconţine următorii factori care, larândul lor, caracterizează relaţiade franchising:
Ô licenţa pentru utilizareasistemului;
Ô relaţia interactivă incon-tinuă;
Ô dreptul franchisorului laindicarea manierei deoperare a afacerii.
Licenţa pentru utilizareasistemului presupune căfranchisorul are permisiuneautilizării sistemului concesionatîn schimbul unei plăţi. Aceastastipulează, de fapt, că franchi-sorul acordă franchiserului olicenţă de utilizare a sistemuluifranchisorului pentrumaterializarea obiectivelorplanificate.
Relaţia interactivă neîntre-ruptă presupune că relaţia estefără staţionări, implicândvânzări multiple ale produsuluicesionat (serviciilor cesionate).
Dreptul franchisorului laindicarea manierei de operarea afacerii presupuneconsimţământul franchiseruluide a se supune directiveloremise de franchisor carestabilesc maniera de operare asistemului. Aceasta includecontrolul calităţii produsului,restricţiile teritoriale, detaliioperaţionale şi alte
51
Inte
llect
us 2
/200
3A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE reglementări care determină
conduita franchiserului înlegătură cu franchisa.
La începutul întreprin-derii de franchisingaspectele juridice şi celede afaceri sunt foarteasemănătoare. Îndatăcum a fost făcutăpropunerea defranchisiing, denumireaşi marca, ce vor fiutilizate, trebuie să fieînregistrate. Acesteacţiuni vor constitui doarînceputul unui controlpermanent privindfolosirea ilegală a mărcii.
Compania Coca-Cola, de pildă,a angajat special oameni în
acest scop, adică pentruprotejarea mărcii şi a denumiriide firmă. Graţie acestui lucru,este protejată reputaţiaprodusului ori a serviciului.Astfel, cumpărătorul ştie că vaprocura întotdeauna ceea cedoreşte, o marfă originală şi nuuna contrafăcută. De aceeamarca Coca-Cola reprezintă unelement foarte important înîntregul sistem de franchisingal companiei Coca-Cola.
Contractul de franchising poatesă conţină, de asemenea,cerinţe specifice pentruantreprenor, incluzândobligaţiile acestuia. Punctelecontractului, conţinând dreptulexclusiv pentru un anumitteritoriu, vor asigura protecţiadrepturilor antreprenorului înceea ce priveşte acordareaunui franchising analogic unei
alte persoane pe teritoriul pecare primul antreprenor îşiexercită activitatea.
Drept condiţii suplimentarepentru procurareafranchisingului pot fi consider-ate următoarele:
Ô o campanie publicitară lanivel;
Ô cercetarea pieţei;
Ô studierea cerinţelorconsumatorului;
Ô ajutorul la etapa iniţială;
Ô achiziţionările centralizate;
Ô pregătirea şi alegerealocului de dislocare;
Ô ajutorul în organizareaefectuării serviciilor decontabilitate etc.
CALENDAR
La 28 mai 1946 s-a născut la Baraboi, Edineţ, Aurelian GULEA, doctor habilitat în ştiinţe chimice,profesor universitar, şef catedră chimie anorganică a USM, “Om Emerit” al Republicii Moldova,deţinător al Medaliei de Aur OMPI „Inventator remarcabil”.
Profesorul A. Gulea are circa 420 de publicaţii. Este deţinător a 51 de brevete de invenţie în domeniulsintezei dirijate a combinaţiilor coordinative şi a substanţelor element-proteice.
A făcut mai multe stagieri la universităţi din Franţa, România, Germania, Canada. Din 1992 estevicepreşedinte al Consiliului ştiinţific specializat de conferire a titlurilor ştiinţifice de doctor şi doctorhabilitat în ştiinţe chimice de la Universitatea de Stat din Moldova.
A. Gulea este conducător ştiinţific şi participant la trei granturi internaţionale în colaborare cuUniversitatea Laval (Canada), Universitatea Lille (Franţa), Universitatea Lausanne (Elveţia),Universitatea Hassan II (Maroc), Universitatea “Babeş-Bolyai”, Cluj, Universitatea “Al. I. Cuza”,Iaşi, Universitatea din Bucureşti (România), Universitatea Freiburg (Germania).
(Continuare în nr. următor)
Inte
llect
us 2
/200
3
52
ÂËÈßÍÈÅ ÇÀÌÅÙÅÍÍÛÕ
ÕÐÎÌÎÑÎÌ ÍÀ ÈÇÌÅÍ×ÈÂÎÑÒÜ
ÌÎÐÔÎÖÈÒÎÕÈÌÈ×ÅÑÊÈÕ ÕÀÐÀÊ-
ÒÅÐÈÑÒÈÊ ßÄÅÐ ÏÛËÜÖÛ ÏØÅÍÈÖÛ
ä-ð ÌàðèÿÐÎÆÍÅÂÑÊÈ,çàì. Ãåíåðàëüíîãîäèðåêòîðà AGEPI
ïðîô., ä-ð õàá.Àíàòîëèé ÊÐÀÂ×ÅÍÊÎ,Èíñòèòóò ãåíåòèêè ÀÍÐåñïóáëèêè Ìîëäîâà
ä-ð ÒàòüÿíàÑÀËÒÀÍÎÂÈ×,Èíñòèòóò ãåíåòèêè ÀÍÐåñïóáëèêè Ìîëäîâà
С оздание Сирсом серии моносомных и дителосомных линий мягкой пшеницы Чайнинг Спринг фактически способствовало развитию нового направления в генетике пшеницы. Это позволило не только локализовать в хромосомах те или иные признаки,
но и целенаправленно переносить их из одного генотипа в другой на уровне целых хромосом илиих частей. Получение ряда замещенных линий по различным сортам позволяет изучатьгенетические эффекты той или иной хромосомы, возникающие у сорта реципиента(Майстренко и др., 1982; Гайделенок, 1987; Лайкова, 1987; Алиев, Майстренко, 1989;Ефремова, Золотова, Стельмах, 1991).
На основе проведенных исследований были изучены и локализованы гены, определяющиепроявление ряда признаков: яровой тип развития, остистость, опушенность колоса, окраска,продолжительность яровизации и другие. Следует отметить, что все установленныезакономерности были получены при изучении признаков диплоидного спорофита. В то же времяхарактер изменчивости признаков мужского гаплоидного гаметофита у замещенных линийфактически неизвестен. Поэтому целью настоящих исследований было выявление степенивлияния (чужеродной) хромосомы другого генома (сорта) на изменчивость некоторых признаковядер мужского гаметофита.
TEH
NO
LOG
II IN
OVA
TIV
E
53
Inte
llect
us 2
/200
3
МАТЕРИАЛ И МЕТОДЫ
Для проведения исследо-ваний использовали дваисходных сорта мягкойпшеницы Саратовская 29 иЯнецек Пробант, а также 13замещенных линий, которыебыли переданы нам О.И.Майстренко из Институтацитологии и генетики(г. Новосибирск). Все линии(1А, 1Д, 2В, 2Д, 3В, 4А, 4В, 5А,5В, 6А, 6Д, 7В, 7Д) полученына основе сорта Саратов-ская 29 (С-29), реципиент,путем переноса в её геномотдельных хромосом сортаЯнецек Пробант (ЯП).Цифры, указывающие назва-ние линий, означают гомоло-гичную группу, а буквы А, В, Д –геномы мягкой пшеницы.
Все опытные растениявыращивали в климакамерахв оптимальных условиях притемпературе 18°С. Зрелуюпыльцу фиксировали иготовили постоянные препа-раты по методике Кравченко(1986). Морфоцитохими-ческие признаки пыльцыанализировали на автома-тизированном комплексе“Морфоквант”. Изучали ядравегетативной (V) и генера-тивной (П) клеток по такимпризнакам как периметрядер, количество в них ДНК идисперсия хроматина. Покаждому генотипу анализи-ровали 250-300 ядер. Сте-пень влияния замещеннойхромосомы определялиметодом парного сравненияпризнаков каждой заме-щенной линии с сортом С-29.Достоверность различийоценивали при помощи
критерия t. В таблицах знак (-)означает снижение значенияпризнака, знак (+) – егоувеличение по сравнению ссортом С-29.
РЕЗУЛЬТАТЫИ ОБСУЖДЕНИЕ
Приведенные исследованияпоказали, что внесение вгеном сорта С-29 той илииной хромосомы сорта ЯПприводит в большинстве
случаев к значительномуизменению признаковпыльцы. Как видно изтаблицы 1 у изученных линийзамещенные хромосомыприводят к достоверномууменьшению периметра ядравегетативной клетки.Наиболее значительноизменяется этот показательпо хромосомам 5А, 4А, 4В, 6Д,5Д, 6А, 2В, тогда какхромосома 1А повышает этотпоказатель почти в 3 раза.
Замещение хромосом 1А, 1Д,2В, 3В, 7В, 7Д приводит кувеличению количества ДНК вядрах, максимальное увели-чение признака вызываютхромосомы 7В и 1А. В то жевремя три хромосомы: 5А, 6Ди 6А обеспечиваютдостоверное снижение
данного показателя, влияниеже остальных хромосомпрактически несущественно.
Такая значительная измен-чивость количества ДНК вядре вегетативной клетки,вероятнее всего, вызвана неразмерами замещенных
ТАБЛИЦА 1
Изменение признаков ядра вегетативной клеткипыльцевого зерна у замещенных линий пшеницы
*, **, *** – различия достоверны при 5%, 1% и 0,1% уровнях значимостисоответственно
Признаки Замещенная хромосома периметр кол-во ДНК дисперсия
хроматина
1А +2,7*** +2,2*** +17,4*** 1Д +1,1 +1,8*** +15,6*** 2В -3,2*** +1,4*** +15,8*** 2Д -3,2*** -0,1 +4,2*** 3В -2,5*** +1,3* +15,0***
4А -5,5*** -0,8 +1,7 4В -4,9*** -0,4 +0,3 5А -7,5*** -2,5*** +0,6 5Д -3,2*** -0,3 +0,7 6А -3,2*** -1,1** - 2,0 6Д -4,2*** -1,9*** - 4,1 7В -1,9*** +4,4*** + 0,8 7Д -1,8** +0,9* +16,4
TEH
NO
LOG
II IN
OVA
TIV
E
Inte
llect
us 2
/200
3
54
Признаки Замещенная хромосома периметр кол-во ДНК дисперсия
хроматина
1А +3,2*** +1,8*** +24,1***
1Д +4,0*** +2,3*** +12,9***
2В +4,0***- +2,7*** +8,3*
2Д -2,0*** +2,1*** -3,5
3В +1,2 +1,2** +16,0**
4А +3,0*** +0,1 -5,6*
4В +0,4 +1,0 -4,1
5А +0,8 +0,4 -9,0***
5Д +0,6 -0,1 -5,9**
6А +2,5** +0,6 -2,1
6Д +2,5 +0,1 -20,3***
7В +4,8*** +5,5*** -13,0***
7Д -3,0*** +1,8*** +2,0
хромосом, а их влиянием напроцессы синтеза ДНК ифизиологические функцииклеток. Это частичноподтверждается характеромизменчивости такогопоказателя как дисперсияхроматина. Известно, чтофункциональная активностьхроматина связана с егодисперсией в ядре.
Полученные данныепоказывают, что увеличениеэтого показателя отмечаетсяпо хромосомам 1А, 1Д, 2В, 2Д,3В, 7Д, тогда как остальныехромосомы не оказываютвлияния на этот признак.Следовательно, замещенныехромосомы по-разномувзаимодействуют с геномомС-29.
показатель. Следует такжеотметить, что хромосомы 1А,1Д, 2В вызывают изменениевсех трех изученныхпризнаков в сторону ихувеличения.
Таким образом, убольшинства замещенныхлиний Саратовской 29хромосомы сорта ЯнецекПробант изменяютморфоцитохимическиепризнаки ядер вегетативной игенеративной клеток, хотястепень их влияния различна.
ÁÈÁËÈÎÃÐÀÔÈß:
1. Майстренко О.И., ТоршинаА.В., Ефремова Т.Т.Генетические эффектызамещения хромосомы5А у ярового сорта мягкойпшеницы Саратовская 29хромосомой озимыхсортов. Адаптация ирекомбиногенез укультурных растений.Кишинев. 1982.
2. Кравченко А.Н. Методикаприготовления препа-ратов для анализапыльцы на “Морфок-ванте”. Рекомбиногенез:его значение в эволюциии селекции. Кишинев,1986, с. 264.
3. Майстренко О.И. Откры-тие аллелизма в локусеVrn2 типа развитиямягкой пшеницы и егоновая хромосомнаялокализация. Экологи-ческая генетика растенийи животных. Кишинев,1987.
При анализе показателейядра генеративной клетки(табл. 2) у замещенных линийвыявлено, что по шестихромосомам 1А, 1Д, 2В, 4А,6А, 7В отмечается увеличениеего периметра, а похромосомам 2Д и 7Д –уменьшение этого признака.
Количество ДНК достоверноповышается у семи
замещенных линий: 1А, 1Д,2В, 2Д, 3В, 7В, 7Д, тогда какостальные хромосомы наэтот показатель практическине влияют. Дисперсияхроматина ядра происходитповышение функциональнойактивности генеративногоядра. Однако хромосомы 1А,1Д, 2В, 3В увеличивают взначительной степени этот
ТАБЛИЦА 2
Изменение признаков ядра генеративной клеткипыльцевого зерна у замещенных линий пшеницы
*, **, *** – различия достоверны при 5%, 1% и 0,1% уровнях значимостисоответственно
TEH
NO
LOG
II IN
OVA
TIV
E
55
Inte
llect
us 2
/200
3
4. Ефремова Т.Т. Изучениеаллелизма в локусе Vrn1типа развития мягкойпшеницы с помощьюзамещенных линий.Экологическая генетика
растений, животных,человека. Кишинев, 1991.
5. Золотова Н.А., СтельмахА.Ф. Генетический кон-троль продолжитель-
ности яровизационнойпотребности у озимоймягкой пшеницы.Экологическая генетикарастений, животных,человека, Кишинев, 1991.
CALENDAR
SUMMARY
T he establishment under the Sirs authority of a new series of monosomic and ditelosomic lines of wheat Chining Spring, has contributed to the creation and development of a
new direction in the genetics of wheat.
The process of obtaining a new series of substituted lines to different wheat varieties, trig-gered the study of the genetic effects of a certain chromosome, appeared at the recipientvariety.
As a result of the researches made, during the years 1982-1991, at the level of diploidsporophyte, there were examined and identified the genes which determine the expression ofthe following wheat characteristics: spring wheat, beardead, ear corning down, colouring,duration of the vernalization and other.
But, the impact of the characteristic’s variability of the male gametophyte on the substitutedlines, has not been explored yet.
The aim of the current researches is to establish the level of the influence of the foreigngenome chromosome (of the variety) on certain characteristics of the male gametophytenucleuses.
La 6 aprilie 1951 s-a născut la Scoreni, Străşeni, Galina LUPAŞCU, doctor habilitat în biologie,şef laborator imunogenetică vegetală al Institutului de Genetică al AŞM, deţinătoare a Medaliei deAur OMPI „Inventator remarcabil”
Este autor şi coautor a 170 de lucrări ştiinţifice în publicaţii naţionale şi internaţionale de prestigiu,printre care 3 monografii, inclusiv una de autor, 1 catalog, 2 recomandări metodice, 25 de brevete deinvenţie.
A participat la saloanele naţionale şi internaţionale de inventică de la Geneva (1999),Bucureşti (1999), Chişinău (1999, 2000, 2001), la care a obţinut mai multe medalii de aur, bronz
şi diplome cu menţiune.
TEH
NO
LOG
II IN
OVA
TIV
E
Inte
llect
us 2
/200
3
56
CO
OPE
RARE
IN
TERN
AÞI
ON
ALÃ
Сергей ЗОТИН,главный юридическийконсультант Департа-мента по сотрудничествус некоторыми странамиЕвропы и Азии (ВОИС):
Данный семинар, в общем-то,юбилейный. Он связан с тем,что 12 марта 2003 годаотмечалось 10-летие смомента создания Межго-сударственного совета поохране промышленнойсобственности. Поэтому попросьбе Совета, а также поинициативе Государственногоагентства Республики Мол-
дова по охране промышлен-ной собственности (AGEPI),было принято решениепровести такой семинар.Почему в Кишиневе? Потомучто действующим предсе-дателем Совета являлсягосподин Таран, поэтому, таксказать, будучи хозяином, онздесь всех нас и принимал.Было принято решениеобратить внимание наотдельные аспектыпромышленной собствен-ности, которые позволяютнам подвести кое-какие итогиза эти десять лет и еще разнаметить, прояснить, как же
промышленная собствен-ность должна использо-ваться в экономическойжизни, поскольку целью всейэтой работы, связанной сохраной промышленнойсобственност, является,ускоренное развитие эконо-мики, социальной сферы,культуры в каждом госу-дарстве. Доклады затраги-вали вопросы, связанные снепосредственной деятель-ностью Совета за эти десятьлет, а также деятельностьЕвразийского патентноговедомства - этой регио-нальной организации,которая существует уже болеешести лет. Но были и другиевопросы, связанные с чистопрофессиональными аспек-тами, в частности использо-вание информационныхтехнологий не только каксредства получения охраны,но и как средства пропа-ганды, распространениязнаний по охране промыш-ленной собственности средивозможно более широкого
PROPRIETATEA INDUSTRIAL+ –
INSTRUMENT FORTE PENTRU DEZVOLTAREA
ECONOMIC+ A |+RILOR CSI
Î n luna martie curent, în sala mică a Palatului Republicii din Chişinău, s-a desfăşurat seminarul regional cu genericul „Proprietatea industrială – instrument forte pentru dezvoltarea economică a ţărilor-membre ale Comunităţii Statelor Independente” (CSI)
organizat sub egida OMPI şi OEAB. În aceeaşi perioadă la AGEPI s-a derulat şedinţa a 13-aa Consiliului interstatal pe problemele protecţiei proprietăţii industriale din CSI. Profitând deacest prilej, le-am solicitat unor participanţi la aceste manifestaţii să-şi expună opiniile.
57
Inte
llect
us 2
/200
3C
OO
PERA
RE I
NTE
RNA
ÞIO
NA
LÃ
круга общественности. Мыпланировали так же заслу-шать и мнение предста-вителей частного сектора. Всеэти факторы подвели нас кпроведению этого семинара.Последующие два дняпосвящены юбилейномутринадцатому заседаниюМежгосударственного Советапо охране промышленнойсобственности, на котором,очевидно, мы решим стоящиеперед нами вопросы.
КОРР.: На семинарах такогохарактера в выступлениях ипрениях обсуждаютсязлободневные вопросы,имеющие практическоезначение. К сожалению,очень важная часть этихценных указаний и замечанийтеряется, потому что не все изних фиксируются. Возможноимеет смысл опубликоватьэтот материал, которыйвпоследствии будет исполь-зован специалистами и теми,кто интересуется вопросамиохраны промышленнойсобственности тем более, чтоэта сфера, к сожалению, ещемало известна в сообществестран этого региона.
С.З.: Тут есть нескольковопросов. Во первых, не всеспикеры могут представитьматериалы готовых публика-ций, поскольку, все-таки,изложение требует большейработы, а у выступающихспециалистов и руководи-телей, попросту, не хватаетдля этого времени. Однако,некоторые документы у насимеются. Они раздаютсяучастникам семинара, я имеюв виду доклады, более того,они имеются в электроннойформе. Поэтому, в принципе,любое заинтересованноелицо может получить их вАGEPI после окончаниясеминара, либо непосред-ственно в ВОИС. При наличииИнтернета нетрудно отыскатьтот или иной документ.
Все тексты докладов имеютс-я в электронной форме, и яздесь проблем не вижу. Чтоже касается публикаций, втом числе прений - это, вопервых, проблема организа-ционная, связанная с за-писью и переводом текстов исодержания прений, часть изкоторых на русском, а часть -на английском языке. Публи-кация должна быть, как
минимум, двуязычная, и вовторых, это связано с опреде-ленными финансовымизатратами. Поэтому мыпубликуем их не во всехслучаях. Тем более, что этотсеминар носит, все-таки,больше юбилейный характер.
Виктор БЛИННИКОВ,президент Евразийскогопатентного ведомства(ЕАПВ):
В момент развала СоветскогоСоюза все вновь образован-ные самостоятельныегосударства не имели патен-тных ведомств и своегозаконодательства. Поэтомуглавной идеей было неоставить в беде, как говорит-ся, заявителей и изобрета-телей этих стран, а создатьмеждународную систему поохране изобретений. Это намудалось. Мы создалиЕвразийскую патентнуюорганизацию, 6 лет со днясоздания которой мы здесь вКишиневе праздновали. Привсей сложностиэкономического кризиса вэтом регионе, нашейорганизации удалось встатьна ноги и начать работу.Сегодня организацияработает в полную силу. Посуществу, ЕАПВ получиловсемирное признание: 54страны подают нам заявки наполучение евразийскогопатента, который охраняетправа на территории 9 странСНГ. Во-первых, получениепатента обходитсязаявителям дешевле ипроцедура его получениязначительно облегчается.
Inte
llect
us 2
/200
3
58
CO
OPE
RARE
IN
TERN
AÞI
ON
ALÃ
А главное, что при сохранениидействия патента натерритории этих стран идут иинвестиции западных стран ичто естественно, является длянас очень важным фактором.Это, в общем, одно из самыхлучших достижений за 10 летсоздания СНГ. Сегодня,подводя итоги, следуетсказать, что те задачи,которые мы поставили вначале 90 годов, выполнены.Что касается следующегодесятилетия – это уже новаяработа, требующая новыхрешений. Естественно,возникают новые проблемыкак с точки зренияюридических прав, так и сточки зрения экономическогоиспользования патента, и,разумеется, с точки зренияповышения эффективностиизобретательскойдеятельности на территорииэтих стран. Поэтому имеетсяперспектива работы в этомнаправлении.
Александр ШЕЛЕМЕХ,вице-президент Коалициив защиту правинтеллектуальнойсобственности (CIPR)):
КОРР.: Прежде чем выска-заться по поводу проведениясеминара, скажите, чемконкретно занимается вашаорганизация?
А. Ш.: Это международнаяобщественная организация,которая ставит своей цельюобъединение усилий органовгосударственной власти иправообладателей, а ныне,уже и потребителей, с цельюсовершенствования прав поохране интеллектуальнойсобственности. На мойвзгляд, сам факт проведенияэтого семинара положителен.Символично его проведениенакануне работы Межгосу-дарственного совета поохране промышленнойсобственности. И действи-тельно, наступило времяподвести итоги того, что былосделано за предыдущиедесять лет. Но самая важнаязадача - наметить шагидальнейшего развитиясистем защиты прав. Впервую очередь это касаетсязаконодательства. Вопросовздесь еще достаточно много.Вместе с тем стоит отметить,что законодательство встранах СНГ приведено в
целом в соответствие сположениями СоглашенияТРИПС. Вместе с тем,необходимо его усовершен-ствование. Поэтому мызанимаемся продвижениемзаконодательных инициатив.В Украине, например,готовится всеобъемлющийзакон с внесением поправокв законодательные акты,касающихся совершенство-вания защиты прав и уси-ления наказания за ихнарушение. А в России тозаконодательно былопринято, что мы предложилидепутатам. Они внесли такжепоправку в только что приня-тый закон о товарных знакахи в статью 46, котораяпредусматривает физическоеуничтожение не толькоконтрафактной продукции, нотакже и оборудования,используемого для ееизготовления.
КОРР.: Жизнь заставляетвести наступление на теневуюэкономику…
А. Ш.: Это длительнаяборьба, которую необходимовести на всех фронтах, еслимы хотим действительнооздоровить рынок, нейтра-лизовать теневую экономику вцелом. Ведь главное, вконечном счете - сберечьздоровье и жизнь граждан.Собственно для этого исуществует эта система, а нетолько права ради прав.Необходимо производитькачественную продукцию дляпотребителей, поэтому этодействительно наступлениепо всем фронтам и я думаю,что это будет иметь полно-
59
Inte
llect
us 2
/200
3C
OO
PERA
RE I
NTE
RNA
ÞIO
NA
LÃ ценный эффект как толькозавершится процесс гармони-зации законодательства.Сейчас эта проблема стоиточень остро. Работы в этомнаправлении очень и оченьмного. Несмотря на то, чтонекоторые страны СНГвступили в ВТО, положение сподделками на рынке неизменяется в лучшую сторону.Здесь действительно обсуж-дались многие злободневныевопросы. В том числе доста-точно интересно выступлениепредставителя Грузии повопросам географическихуказаний для обозначениявинной продукции вин.Действительно, нужно хорошопрояснить, насколькоположения действующихзаконов соответствуютмеждународным стандар-там? Что и как нужно защи-щать? Есть проблема всоотношении товарныхзнаков и наименований местпроисхождения товаров. Издесь далеко не все ясно.Отрадно то, что помимодекларативных выступлений иобщих оценок ситуацииподнимались практическиевопросы, которые на данныймомент значатся в повесткедня. Это имеет оченьбольшое значение.
КОРР.: И в торжественныемоменты злободневныевопросы не дают возмож-ность полностью отключитьсяот насущных проблем.
А. Ш.: Конечно. Я думаю, чтосеминар удался. Это абсолют-но не для галочки, как мыраньше говорили. Мы собра-лись, в первую очередь для
того, чтобы попытатьсяразобраться в ряде оченьважных вопросов по защитепромышленной собственности.
Игорь ПОЖИТКОВ,региональный директор поРоссии и СНГ,Международная Федерацияпроизводителейфонограмм (IFPI):
Я раньше не участвовал втаких мероприятиях. Семи-нар был, в основном, посвя-щен вопросам промышлен-ной собственности. Компанииграмзаписи напрямую невовлечены в этот процесс. Унас авторские права исмежные права. Это то, чтовключается в более широкоепонятие интеллектуальнойсобственности. Поэтому длянас этот семинар был глав-ным образом возможностьюпознакомиться с руководи-телями тех патентных ведом-ств, которые в отдельныхстранах СНГ занимаются нетолько вопросами промыш-ленной собственности, но ивопросами авторского праваи смежных прав. Для нас этотсеминар был с этой точкизрения полезен. Почему?
Потому, что вопросы, связан-ные с гармонизацией законо-дательств и приведением егок соответствующим нормам ипринципам, существующим вмеждународных конвенциях,а также определениеперспективы, путей развитияна следующие десять лет, всеэто, конечно, касается и нас.
Ирина КОЖАРСКАЯ,начальник Управленияорганизации защиты прав всфере интеллектуальнойсобственности, Украина:
Все вопросы которыеподнимались на семинаредля нас были оченьинтересны с точки зренияпрактики, имеющейся введомствах разных странСНГ, и того опыта, который за10 лет прибрели эти ведом-ства, не только в предостав-лении прав на объектыинтеллектуальной собствен-ности, что обсуждалось оченьчасто, но и с точки зрениязащиты прав. Так, например,работают правоохранитель-ные органы по предотвра-щению правонарушений вэтой области. К сожалению,для нас, да наверное и для
Inte
llect
us 2
/200
3
60
CO
OPE
RARE
IN
TERN
AÞI
ON
ALÃ всех стран СНГ – это самые
актуальные вопросы.
КОРР.: Но, помимо специа-листов в данной области,важность этих вопросовдолжна осознаваться и вовсем обществе в целом.Только тогда можно сказать,что данная работа открылаширокую дорогу на пути кпрогрессу.
И.К.: Пришло то время, когдамы стремимся не толькопросто предоставлять права,но и вклютать механизмы,которыми правообладателимогут воспользоваться длязащиты своих прав. Однако,наверное, это второй наиболееважный этап для той государ-ственной системы по охранепромышленной собственности,которая действует в каждой изнаших стран. Поэтому, повто-ряю, все поднятые вопросыявляются важными. Интерес-ное сообщение было сделанопредставителем Европейскогопатентного ведомства о подачезаявок в электронном виде.Это, в общем, уже сегодняшнийдень наших патентныхведомств. До 2005 года мыдолжны наработатьопределенную практику, какие-то механизмы, которыепредоставят возможностьнашим заявителям подаватьзаявки в электронном виде.Для всех нас это оченьактуально.
Мераб КВИМСАДЗЕ,заместительгенерального директораНационального центраинтеллектуальнойсобственности Грузии:
Перед нами стоит одна,очень серьезная проблема,которая связана с фальсифи-кацией, в частности, вин, врешении которой заинтере-сована и ваша и наша страна,потому что они обе - вино-дельческие. Речь идет обохране так называемыхгеографических указаний. Тоесть, это те названия, кото-рые происходят из мест, гдепроизводится то или другоевино…
КОР.: Как Кахетия?
М. К.: О, это большой регион.Там изготавливаются такиесорта грузинских вин как«Ахатени», «Гурджаани»,«Киндзмараули»,«Цинандали» и др. Там оченьмного таких названий,которые тесно связаны сместностью их происхож-дения, поэтому на них, таксказать, и большой спрос нарынке. Важность проблемызаключается в предостав-лении им охраны. ХвалаГосподу, что теперь онисчитаются интеллектуальнойсобственностью, и ониподлежат охране. На этомсеминаре мы представилисвой проект Соглашениястран СНГ для охраны этогообъекта, который, наверняка,будет рассматриваться и назаседании Межгосудар-ственного совета. Возможно,придется встретиться вновь,чтобы обсудить еще раз этотвопрос и принять соответству-ющее соглашение. Это оченьболезненный вопрос. Аподписание этого соглашения
будет способствовать охранетаких наименований вМолдове, Грузии и другихстранах СНГ. Ведь чтополучается? Сегодня рынокполон всяких фальшивыхнаименований, простотеряешься в этом океане. Вот,например, даже вино«Хванчкара» заполонилоСНГ. На самом деле там, гдепроизрастает этот виноград,из него изготовляют ежегодновсего 600 тонн виномате-риала. Представьте такуюцифру. А сегодня рынокзавален бутылками с этикет-ками этого вина. Это жесамая настоящая, беспардон-ная фальсификация, и отэтого страдают в полной мереи потребители, и произво-дители, одновременнострадает и престиж этоговина. Он, так сказать, деваль-вируется.
Андраник ХАЧИКЯН,заместитель начальникаАгентстваинтеллектуальнойсобственностиРеспублики Армения:
По-моему, семинар былполезен для всех ведомствинтеллектуальной собствен-ности, особенно для нас,государств бывшего Союза,которые только делаютпервые шаги. Мы создалисвои ведомства, А теперьпришло время, может быть сопозданием, чтобы мысмогли своевременнооценить, использовать,коммерциализировать эти
61
Inte
llect
us 2
/200
3C
OO
PERA
RE I
NTE
RNA
ÞIO
NA
LÃ достижения. С интеллекту-альной собственностьюсвязано и развитие эконо-мики, поэтому эту отрасльнадо держать под контролем.Я считаю, что это обязанностькаждого патентного ведом-ства. Эту отрасль, повторяю,нужно взять под свой жесткийконтроль, то есть создать ипредложить законодатель-ство, чтобы заявители моглиработать свободно, таксказать, и получали бысоответствующее вознаграж-дение за эту работу.
КОРР.: Некоторые, к сожа-лению, считают, что патен-тные ведомства былисозданы для того, чтобыобирать заявителей, хотя вдействительности онипризваны охранять праваизобретателей, производи-телей, потребителей.
А. Х.: Совершенно верно.Патентные ведомстваоказывют, в конечном счете,огромную помощь всемуобществу. Раньше у нас небыло, к сожалению, патен-тной системы. Было автор-ское свидетельство, нопонятие патента, как таковое,для нас не было. Сейчас жепостепенно люди понимают,что поднять экономику, неиспользуя объекты промыш-ленной собственности,которые мы создаем ирегистрируем, просто немыс-лимо. Я считаю, что надежнаяохрана интеллектуальнойсобственности это важнейшийзалог прогресса…
КаныбекОСМОНАЛИЕВ,заместитель директораГосударственногоагентства по науке иинтеллектуальнойсобственности приПравительствеКыргызской Республики:
Все вопросы, рассматривае-мые на семинаре оченьактуальны. Но из всех я быхотел выделить докладспециалиста из ЕПВ, которыйосветил вопрос оформлениязаявок в электронном виде.Этот вопрос для всех насочень актуален.
КОРР.: Почему?
К.О.: Дело в том, что мытоже пытаемся сейчасперейти на оформление иподачу заявок в электронномвиде. Поэтому информация,полученная здесь, оченьактуальна для нас, она будетполезна в реализации этойпроблемы в Киргизии.
Кроме того, мы получилихорошую информацию оработе Евразийского патен-тного ведомства, котороеимеет большие перспективыразвития, так сказать, своейгеографии, что для нас оченьважно. Мы удовлетвореныработой этого семинара.
МахмуджанТУХТАЕВ,начальник отделаподготовки публикаций,Государственноепатентное ведомствоРеспублики Узбекистан:
КОРР: За день до началапредстоящего семинара Выпосетили AGEPI и интересо-вались изданиями, которыевыпускает наше агентство.
М. Т.: Это для меня, таксказать, прямая обязанностьв нашем патентномведомстве. Кроме того, явпервые в AGЕPI и, вообще, вКишиневе. Но нашируководители былинесколько раз у вас.Сотрудничество междунашими агентстваминалажено хорошо.
КОРР.: Какие из прозвучавшихна этом семинаре рефератовпоказались вам наиболееинтересными иприемлемыми для вашегопатентного ведомства.
М.Т.: Вообще, все былоинтересно. Семинар былорганизован на высшемуровне и в этом, конечно,большая заслуга AGEPI. Хочуотметить, что очень удачен итот факт, что в фойе былавыставка, где посетителимогли ознакомиться со всемиброшюрами и журналами,выпускаемыми вашимагентством. Это, конечно,очень здорово, и многиеагентства из стран СНГ могутпозавидовать вам по этомуповоду. Что касаетсярефератов, которые былипредставлены, я затрудняюсьсейчас сказать, какие именнонаиболее важны. Нампредстоит изучить их и потомиспользовать в своейпрактике те моменты,
Inte
llect
us 2
/200
3
62
CO
OPE
RARE
IN
TERN
AÞI
ON
ALÃ которые наиболее
злободневны для нас наданном этапе. Но главное,как мне кажется, этотсеминар послужит хорошимподспорьем длясотрудничества междуспециалистами нашихагентств.
Нургайша САХИПОВА,председатель Комитетапо правам интеллек-туальной собственностиМинистерства юстицииРеспублики Казахстан:
КОРР.: Рассматривались линовые вопросы на заседанииМежгосударственного Советаили продолжались прения поповоду проблем, прозвучав-ших на семинаре?
Н. С.: Вопросы действительновзаимосвязаны, как темасеминара, так и тема засе-дания Межгосударственногосовета. Обсуждались нетолько вопросы по охранеправ промышленнойсобственности, но и по ихреализации. Надо сказать чтоэти вопросы сегодня действи-тельно очень актуальны, я бысказала не просто актуальны,но и злободневны и, следова-тельно, нужно приниматьсоответствующие меры чтобыпрежде всего унифицироватьзаконодательство натерритории содружестванезависимых государств. Всвязи с чем, я полагаю, чтоВОИС правильно увязалпроведение этого семинара сзаседанием Межгосудар-ственного совета по вопросамохраны промышленной
собственности. И действи-тельно были подняты оченьактуальные проблемы.
КОРР.: Какие именно?
Н. С.: Это, в первую очередь,законодательство. Законо-дательство наших государствдолжно адекватно обеспе-чиваь охрану интеллек-туальной собственности, атакже соответствующеевнедрение изобретений впромышленность, в произ-водство. Обсуждался такжевопрос и об оптическомдиске, кроме того оченьинтересный вопрос обинновационной деятель-ности. Очень много былополезных высказываний.Думаю, что в документах,которые будут принятывпоследствии, все эти ценныевысказывания найдут своеотражение. Надо сказать, чтодаже в протоколе Межгосу-дарственного совета все этивопросы нашли соответству-ющее отражение с тем, чтобывпоследствии претворить вжизнь все полезные пред-ложения в области охраныпромышленной собствен-ности. Если, например, досегодняшнего дня особойвзаимосвязи Коалиции взащиту прав интеллектуаль-ной собственности с Советомне было, то на этот раз этасвязь была установлена. Ядумаю, что и в этом направ-лении, цель будет достигнутакак со стороны патентныхведомств, так и правоохрани-тельных органов, которыедолжны обеспечить охрану
интеллектуальной собствен-ности. С другой стороны, иКоалиция может оказыватькакую-то материальную идругую реальную, практи-ческую помощь не только вобласти охраны, но ивобласти реализации правинтеллектуальной собствен-ности, в частности, правпромышленной собствен-ности. Например, если мыранее имели определеннуюпрактику по борьбе с право-нарушениями в сфереавторского права, в частностив аудиовизуальной отрасли,то в будущем предстоитработа по организациизащиты прав промышленнойсобственности, особеннотоварных знаков и другихобъектов права промышлен-ной собственности.
Йено БОБРОВСКИЙ,директор Департаментапо сотрудничеству снекоторыми странамиЕвропы и Азии (ВОИС):
Всемирная организацияинтеллектуальной собствен-ности (ВОИС) являетсяспециализированнымучреждением ООН в областиинтеллектуальной собствен-ности. Наш отдел курируетстраны СНГ, страныЦентральной Европы, атакже некоторые страныЦентральной Азии. Нашаглавная задача состоит в том,чтобы продвигать вперед этодело, содействовать тому,чтобы охрана промышленнойсобственности развивалась вэтих странах. Мы придаем
63
Inte
llect
us 2
/200
3
большое значение сотрудни-честву не только с отдель-ными странами и региональ-ными организациями, атакже взаимодействию намногосторонней основе. ВКишиневе мы участвовали вдвух мероприятиях: всеминаре и в заседанииМежгосударственного совета.Семинар был посвящендесятилетию сотрудничествастран СНГ. В связи с этимисобытиями были подведены,разумеется, итоги о проде-ланной работе, а такженамечены цели и на после-дующий период. Семинарпоказал, что курируемыенами страны придаютбольшое значение сотрудни-честву в этой области. 10 леттому назад они началипереход к рыночной эконо-мике. В это время появилисьзаконы, которые отвечаюттребованиям рыночногохозяйства. Во всех этихстранах системы по охране
интеллектуальной собствен-ности молоды, поэтому онисотрудничают между собой, атакже и с другими организа-циями. Здесь представлено,например, Евразийскоепатентное ведомство. Ядумаю, что и доклады ивыступления вызвали интереси подчеркнули важноезначение этих вопросов дляэкономики стран. Конечно,эти вопросы комплексные:юридические, экономические,организационные, информа-ционные и др. Поэтому нужныспециалисты разного типа.
КОРР.: Эти проблемы могутбыть полностью решены надолжной высоте только всовокупности.
Е. Б.: Да, решать эти важныевопросы можно только в томслучае если скоординироватьвсе усилия, тогда и будутдостигнуты хорошие резуль-таты, которые могут бытьиспользованы на благо всех
стран. Я хочу, например,упомянуть, что вопросамоказания содействия малыми средним предприятиямуделено большое внимание.Поэтому информационноесотрудничество, а такжепатентная информация оченьважны. Этот обмен осущес-твляется сейчас уже с помо-щью оптических дисков, чтонедавно было просто немыс-лимо. Однако нельзя оста-навливаться на достигнутом,если идет речь о дальнейшемтехническом развитии этойсистемы. Таким образом,Всемирная организацияинтеллектуальной собствен-ности будет и в дальнейшемуделять внимание этомусотрудничеству и постараетсяоказывать всяческую помощьдля того, чтобы интеллек-туальная собственность всебольше влияла на развитиестран, их экономический рости культуру на благо народовэтих стран.
A dialogat Teodor COJOCARU
SUMMARY
O n March 11-12, in the small hall of the Republican Palace of Chisinau, there took place a two-day regional seminar entitled “Industrial Property – Forte Tool for
Economic Development of the CIS Member States”. On March 13-14, in the conference hallof the AGEPI, there was held the 13-th session of the CIS Interstate Council, focused onindustrial protection matters. Seizing the opportunity we asked certain participants in bothevents to express their opinions on the said actions.
CO
OPE
RARE
IN
TERN
AÞI
ON
ALÃ
Inte
llect
us 2
/200
3
64
CO
OPE
RARE
IN
TERN
AÞI
ON
ALÃ
Agenda de lucru a inclusurmătoarele acţiuni:
Aprobarea raportului sesiunii a8-a, document SCP/2/9Prov.2.2.2.
Analiza proiectului de TratatSPLT, document SCP/9/2/.
Analiza proiectului deRegulament SPLT, documentSCP/9/3/.
Proiectul SPLT conţine unnumăr de principii juridice debază care vor reglementaacordarea şi valabilitateabrevetelor în ţările - membreale tratatului, şi anume:
definiţiile stadiului anterior,noutăţii, activităţii inventive(neevidenţă), aplicabilităţiiindustriale (utilitatea),suficienţei dezvăluirii invenţiei,structurii şi interpretăriirevendicărilor.
Membrii SCP au luatcunoştinţă de redacţia nouă aart.1 din proiectul SPLT şi auaprobat-o. Prezintă interesfaptul cum se tratează invenţiarevendicată în cazul în careeste invocată o prioritatemultiplă sau parţială. În acestcaz fiecare revendicare setratează ca o revendicareindependentă. Definiţia „data
depunerii invenţiei revendicateîntr-o cerere” este înlocuită cufraza ”data priorităţii invenţieirevendicate într-o cerere”.
Articolul 5 al proiectului SPLTeste consacrat depozituluinaţional reglementar. Conformalineatului (1), care senumeşte „Părţile depozituluinaţional reglementar”, depozitultrebuie să conţină următoarelepărţi:
Ô cerere;
Ô descriere;
Ô una sau mai multerevendicări;
SESIUNEA A 9-a A COMITETULUIPERMANENT PRIVIND DREPTULBREVETELOR (SCP) AL OMPI
ing. Veaceslav CRECETOV,[ef Direc\ie Inven\ii, AGEPI
Î n perioada 12-16 mai a.c., la Geneva, la sediul OMPI, a avut loc sesiunea a 9-a a Comitetului Permanent SCP, unde a fost avansată Legea privind dreptul Brevetelor. Au participat delegaţii din 86 de ţări, 5 organizaţii interguvernamentale şi 23 organizaţii
nonguvernamentale. Şedinţele au fost conduse de către Preşedintele Comitetului dl DaveHerald, reprezentantul Australiei.
65
Inte
llect
us 2
/200
3C
OO
PERA
RE I
NTE
RNA
ÞIO
NA
LÃ Ô unul sau mai multedesene, dacă ele suntnecesare pentrudezvăluirea invenţieirevendicate sau dacă la elese fac referinţe în descrieresau revendicări;
Ô un rezumat.
O parte din delegaţi a fostîmpotriva introduceriirezumatului ca parte obligatoriea depozitului naţionalreglementar. Totuşi, rezumatula rămas, deocamdată, ca partecomponentă a depozituluinaţional reglementar. Aceastăsituaţie poate crea un noustatut juridic al rezumatului.Dacă anterior în revendicări seintroduceau modificări, adicăelemente noi, enumerate îndescriere sau revendicăriiniţiale, în noua redacţie acestemodificări pot fi făcute şi înbaza rezumatului iniţial.
Cât priveşte pct. (iv), referitor ladesene, o parte din deligaţi afost de părere că necesitateadesenelor o decidesolicitantul, iar altă parte aopinat că şi oficiul are dreptulsă hotărască dacă desenelesunt necesare sau nu şi să leceară solicitantului.
În alineatul (2) din articolul 5 afost propusă următoareaschimbare: în cazul în caresolicitantul este un copil, să seindice obligatoriu în cererepersoana tutore (nume,prenume).
Unii delegaţi au insistat casolicitantul să fie obligat săindice provenienţa materialuluibiologic sau genetic. Asociaţiaproducătorilor de medicamente
a fost în mod categoric contra.Nu au susţinut această ideenici ţările europene.
Articolul 6 cu privire la „unitateainvenţiei” nu a fost discutat.Delegaţia SUA a declarat căOficiul american elaborează oanaliză profundă privindunitatea invenţiei, care spresfârşitul anului va fi publicatăca o carte verde, întrucât normatradiţională a unităţii invenţieieste învechită datoritădezvoltării accelerate a ştiinţeişi practicii. După publicareaacestei analize SCP va revenila articolul 6.
În articolul 8 a apărutproblema lansată de delegaţiaSUA de a include în stadiulanterior cererile şi brevetelesecrete. Această propunere afost susţinută numai dedelegaţiile Australiei şi NoiiZeelande. Majoritatea arespins-o. Atunci delegaţiaSUA a propus să se includă înarticolul 8 în stadiul anteriorsintagma „folosirea comercialăsecretă a invenţiei”.Preşedintele a propusdelegaţiei SUA să elaboreze untext concret pentru includere înarticolul 8 şi articolul 13. SCP apropus secretariatului săelaboreze în articolul 8 încă unalineat consacrat publicăriicererii. Delegaţia SUA ainsistat ca cererilenepublicate să fie luate învedere şi la analizacorespunderii cererii revendi-cate condiţiei „activitateinventivă sau neevidenţă”.
SCP a obţinut progrese înstabilirea unui acord comun cuprivire la un set de probleme ce
apar din pricina existenţeidiferitelor sisteme de brevetarîn diverse ţări. Participanţiisesiunii au ajuns la consenscu privire la un număr deprevederi în baza condiţiei căorice ţară ar putea redeschidediscuţiile referitoare la acesteprevederi în viitor. De exemplu,a fost obţinut progresul cuprivire la introducerea perioa-dei de graţie despre care sevorbeşte în articolul 9 alproiectului SPLT. Majoritateaţărilor, în frunte cu OEB, inclusivRomânia, Rusia, Ungaria,Grecia etc. au votat pentruredactarea alineatului 1 dinarticolul 9 cu termenul de graţiede 6 luni până la data dedepozit. Perioada de graţie sereferă la o perioadă de timpspecială precedată datei dedepozit a cererii de brevet, peparcursul căreia dezvăluireainvenţiei, în anumite circums-tanţe, nu afectează breveta-bilitatea ei.
În articolul 12 sunt prezentatecondiţiile de brevetabilitate înredacţie nouă. În alineatul (1)din articolul 12 sunt numitesubiectele brevetabile şinebrevetabile.
Conform pct. (a) din acestalineat, subiecte brevetabileinclud produs şi procedee, dintoate domeniile tehnologice,care pot fi fabricate sauutilizate în anumite domenii deactivitate.
Conform pct. (b) din acestalineat, nu sunt considerate casubiecte brevetabile:
Ô descoperirile;
Ô ideile abstracte;
Inte
llect
us 2
/200
3
66
CO
OPE
RARE
IN
TERN
AÞI
ON
ALÃ Ô teorii ştiinţifice, matematice
şi legile naturii ca atare;
Ô realizări pur estetice.
În alineatul (2) este definităcondiţia de brevetabilitate -noutatea invenţiei revendicate.„Invenţia revendicată trebuie săfie nouă. Ea se consideră nouădacă nu face parte din stadiulanterior”, după cum prescrieRegulamentul.
În alineatul (3) este definităcondiţia de brevetabilitate -activitatea inventivă /neevidenţa.
„Invenţia revendicată trebuie sărezulte dintr-o activitateinventivă. Ea se consideră carezultat al activităţii inventive (caneevidentă) dacă pentrupersoana de specialitate îndomeniu ea nu rezultă în modevident din stadiul anterior.
În alineatul (4) este definităcondiţia de brevetabilitate -aplicabilitatea industrială /utilitatea. „Invenţia revendicatătrebuie să fie aplicabilăindustrial (utilă). Ea seconsideră aplicabilă industrial(utilă) dacă poate fi produsăsau utilizată pentru exploatareaîn orice domeniu de activitatecomercială sau economică,sau poate avea o utilitatespecifică, substanţială şicredibilă.
În regula 2 din regulament,care a fost aprobată şiredactată, definiţia persoaneide specialitate într-un anumitdomeniu sună astfel: „Încalitate de persoană despecialitate într-un anumitdomeniu poate fi o persoană
ipotetică cu cunoştinţegenerale şi calificare ordinarăîn domeniul relevant la datarelevantă”.
Referitor la regula 3 delegaţiaSUA a propus o procedură careexistă numai în practicaOficiului american, şi anumeprocedura de reeditare abrevetului. Aceasta presupuneun mecanism de înscriere amodificărilor în brevetuleliberat. Titularul depunecererea de reeditare abrevetului cu modificări.Brevetul iniţial se retrage,modificările se înscriu înRegistrul naţional şi se publicăîn BOPI, iar brevetul modificatse eliberează din nou. Înpractica europeană şinaţională această procedurăse face prin judecată.
În regula 4 sunt incluse părţilepe care le conţine descriereainvenţiei. În alineatul (1) (i), (ii),ce se referă la domeniul la carese referă invenţia revendicată şila stadiul anterior este folosittermenul ”preferably”(preferabil). Adică examinareanu poate să respingă o cerereîn cazul în care aceste părţilipsesc în descriere(solicitantul poate să prezinteaceste părţi, dar poate şi să nule prezinte). Referitor la regula4 (1), (iv) a fost discutatăposibilitatea şi necesitateaincluderii sintagmei „cel maibun mod de executare ainvenţiei cunoscut de inventatorla data de depozit”. Cuvinteleacestea au fost lăsate înparanteze pătrate pentruviitoare discuţii. Tot în parantezepătrate a fost introdus alineatul
(3): „necesitatea indicăriiadresei de provenienţă asurselor genetice”.
Toate delegaţiile au fost,practic, de acord cu regula 5 (2(i), (ii)) din proiectul deRegulament, care prevede cărevendicarea poate fi expusăconform dorinţei solicitantuluisau în două părţi cuintroducerea cuvintelor“caracterizat prin aceea că”,sau într-o singură parte, ceconţine o combinaţie aelementelor sau un element cedefineşte obiectul pentru careeste solicitată protecţia.
În tot textul SPLT şi înRegulament cuvântul „limita-tion” (limite) este înlocuit cucuvântul „further” (element).
Regula 8 se referă la informaţiiaccesibile publicului. A fostdiscutată problema de la cedată informaţiile suntaccesibile publicului, în cazulîn care în ea este indicatănumai luna sau numai anulediţiei. În textul prezentat desecretariat figurează fraza„ultima zi a lunii sau anului”.Ţările din America Latină aupropus formularea ”prima zi alunii sau anului”. Problema arămas să fie soluţionată îndiscuţii viitoare.
După discuţii s-a cerutsecretariatului să precizezeredacţia regulii 9 care regleazărelaţiile între stadiul anterior şicereri anterioare.
Secretariatul SCP a elaborat şia prezentat, de asemenea, lasesiunea a 9-a “Ghidul practicprivind SPLT”.
67
Inte
llect
us 2
/200
3C
OO
PERA
RE I
NTE
RNA
ÞIO
NA
LÃ Deşi au fost obţinute progrese,un număr important desubiecte divergente care existăîn sistemele de brevetare aurămas şi necesită dezbateriulterioare. Una din acesteprobleme se referă la măsurapână la care SPLT poatepermite părţilor contractante săreţină practicile naţionale,
SUMMARY
T he 9-th session of the Standing Committee on Patent Law took place on May 12-16, 2003 in the premises of WIPO, Geneva. Representatives from 86 member states,
5 intergovernmental organizations and 23 nongovernmental organizations participatedtherein. Taking into consideration the explosive development of science and practice in allfields of human activity, extension of the list of patentable objects and the prospects of suchdevelopment in the near future, the participants in the session gave their opinions for thesimplification of the procedure, patentability requirements, for definitions offering thepossibility to expand the list of patentable objects in the future. The main idea of the treaty isto “unify the PA examination procedure” in all countries party to the SPLT, PLT and PCT.
ţinând cont de faptul că scopultratatului şi ideea principalăreprezintă armonizarea practiciişi legislaţiei privind brevetelede invenţii în toate ţările - părţila tratatele: SPLT, PLT şi PCT.
Propunerile referitoare laprotecţia sănătăţii publice,resurselor genetice,
CALENDAR
cunoştinţelor tradiţionale şi unbloc de alte probleme ce ţin depolitica publică, incluse de SCPîn proiectul Tratatului lareunirea din luna decembrie2002, nu au fost discutate.
Următoarea sesiune a SCPeste programată pentru primajumătate a anului 2004.
La 7 iulie1967 s-a născut la Hârbovăţ, Anenii Noi, Svetlana CODREANU, doctor în biologie,colaborator ştiinţific coordonator în Laboratorul interdepartamental de cercetări ştiinţificefotomicrobiologice, deţinătoare a Medaliei de Aur OMPI “Inventator remarcabil”.
Este autoare a circa 50 de lucrări ştiinţifice şi 14 brevete de invenţie în domeniul tehnologiilor desinteză orientată a cianocobalaminei, porfinelor şi altor substanţe bioactive cu ajutorulmicroorganismelor.
Activitatea sa ştiinţifică a fost înalt apreciată atât în ţară, cât şi peste hotare. Este laureată aPremiului Republican pentru Tineret în domeniul ştiinţei şi tehnicii pe anul 1996, “Inventator Emerit“al Republicii Moldova şi “Inventator de Elită“ al României.
S. Codreanu a participat la cele mai prestigioase saloane naţionale şi internaţionale de inventică. Estedeţinătoare a medaliilor de aur la Pittsburgh – “INPEX-1995”, Bruxelles – “EUREKA-1995, 1996”,Iaşi – “INVENTICA- 1995, 1996” şi a Medaliei de Aur “Henri Coandă” a Societăţii Inventatorilordin România.
Inte
llect
us 2
/200
3
68
LABO
RATO
ARE
LE C
REA
ÞIEI
– Cred că ar fi interesantpentru început, dle PavelChintea, să evocaţi succintcalea d-voastră de creaţie.
– Nu veţi auzi probabil nimicneobişnuit. Am avut acelaşidrum ca şi colegii mei degeneraţie. Şi totuşi, întoarcereala anii de adolescenţă, laizvoare, îmi produceîntotdeauna o mare satisfacţie.
Iată de ce încerc să fac aceastăevocare, cum îi ziceţi d-voastră,cu cea mai mare plăcere. M-amnăscut la 9 iulie 1938, amabsolvit 7 clase la baştină(1953), apoi Şcoala deMedicină din Chişinău (1956)şi am intrat imediat în exerciţiulfuncţiunii în calitate de şef defarmacie la Isacova Orheiului,activitate întreruptă prinînrolarea în serviciul militar
(1957-1960), după care de-alungul anilor 1961-1966 amurmat studiile la Institutul deMedicină din Zaporojie(Ucraina).
În 1967 am susţinut cu succesexamenele de admitere ladoctorantură, legându-midestinul de Academia de Ştiinţea Moldovei pentru o viaţă deom. În doctorantură (1967-
“SUNT DOMINAT DE SUFLULCREATIVIT+|II”
A fost să trecem cu toţii prin degradanta “epocă a pesticidelor”, când aplicarea exagerată a chimicalelor ducea la o dereglare gravă a echilibrului ecologic, punând
în pericol însăşi sănătatea omului şi afectând iremediabil fauna.Tocmai atunci a pornit în lume un tânăr de prin PănăşeştiiStrăşenilor spre a se confrunta cu balaurul blestemat ce pârjoleapământurile ţării. Tânărul ţinea cu tot dinadinsul să creeze niştepreparate cu un mecanism de acţiune complet diferit de cel alpesticidelor, atenţia fiindu-i focalizată asupra produşilor naturalide origine vegetală cu activitate biologică specifică. Vom constatacu bucurie că i-au fost cu priinţă stelele. Numele acestui
moldovean obsedat de nobile intenţii este Pavel CHINTEA, ajuns mai apoi doctor habilitatîn chimie, profesor universitar, şef de laborator la Institutul de Genetică al Academiei deŞtiinţe a Moldovei.
Prin munca sa în laboratoarele regenerării Pavel Chintea devine laureat al Premiului de Statal Republicii Moldova (1978), laureat al Premiului Prezidiului AŞM (1982, 1998), laureat alPremiului Preşedinţilor Academiilor din Belarus, Moldova şi Ucraina (1997), posesor altitlurilor de “Inventator Emerit al Republicii Moldova” şi “Inventator de Elită al României”,învrednicindu-se de medalia “Henri Coandă”, deţinător al Medaliei de Aur a OrganizaţieiMondiale de Proprietate Intelectuală “Inventator remarcabil”, menţionat cu 46 de medalii,dintre care aproape o jumătate de aur, la saloanele internaţionale de inventică şi tehnologiinoi de pe mapamond (Bruxelles, Geneva, Budapesta, Sofia, Pittsburgh, Bucureşti, etc.). Într-uncuvânt, numele lui Pavel Chintea este aureolat de faima unui cercetător şi inventator deexcepţie. Dialogul nostru şi-a pus drept scop să aducă la cunoştinţa unui cerc larg de oamenidate şi informaţii din activitatea acestui neobosit savant.
69
Inte
llect
us 2
/200
3LA
BORA
TOA
RELE
CRE
AÞI
EI 1970) am trudit zi şi noapte -am tăcut şi am muncit, ammuncit şi am tăcut, cum îmiplace să zic, în Laboratorul deChimie a Compuşilor Naturali,laborator cu tradiţii, fondat deacademicianul GheorgheLazurievschi, tocmai înperioada când Institutul deChimie se afla în plină forţă decreaţie. În 1970 am susţinutteza de doctor, iar în 1985 - şipe cea de doctor habilitat închimie. Am trecut toate trepteleierarhice de la cercetătorştiinţific inferior până la şef delaborator, creat şi renovat înpermanenţă de mine, ajuns aziun centru recunoscut în toatălumea de studiere aglicozidelor steroidice.
– După câte ştiu, o întâmplarefoarte curioasă face luminăasupra faptului cum de untânăr fecior de ţăran aîmbrăţişat problematica uneiştiinţe atât de rare şi atât despecifice. În copilărie aiînhăţat o pneumonie şi, cumtimpurile erau grele, era câtpe ce să părăseşti aceastălume. Însă mamă dumitale,care mai pierduse doi copii dincei şapte, nu a mai vrut să-lpiardă şi pe cel de al treilea,căutând ajutorul medicilor.Probabil că atunci, la spital,băiatul curios din fire care erais-a gândit serios lamedicamentele făcătoare deminuni care i-au adussalvarea, primite din mâinileoamenilor în halate albe.
– E poate o naivitate, ca şimulte altele din copilărie, dar eadevărat: acea boală careputea să-mi curme viaţa mi-adeterminat viitorul. Hotărâsemdefinitiv să devin farmacist. Să
salvez pe alţi copii din ghearelebolilor. Apoi, de acum fiindstudent, mi-am zis: de ce să numă ocup de cercetări ştiinţifice,de căutarea şi preparareanoilor medicamente? Fiepentru om, fie pentru plante.Pornind de la această naivăîntrebare, am ajuns să fac oprimă descoperire a mea, careeste de fapt dublă. În primulrând, am căutat să aflu de ceunii castraveţi sunt amari. Apoiam mai constatat că aceastăsubstanţă, “amărăciunea”,extrasă din castraveţi, frâneazădezvoltarea tumorilor şi areproprietăţi anticancerigene.Astfel în 1971 am început oserie de cercetărifundamentale în domeniulregulatorilor de creştere,obţinuţi din plantelesuperioare, la Institutul deChimie, continuate apoi laInstitutul de Genetică unde, defapt, s-a manifestat din plinvocaţia mea de cercetător şiorganizator, mai întâi înLaboratorul de Scrining alSubstanţelor Biologic Active şide Reglare Exogenă aExpresiei Genelor, transformatapoi în Laboratorul de Reglarea Ontogenezei (de la stadiuliniţial până la cel final alorganismului cu glicozidesteroidice).
– Îmi este cunoscut faptul că,folosind diverse metode, încolaborare cu valoroşiid-voastră discipoli (aţi pregătit21 de doctori şi doctorihabilitaţi în ştiinţe) aţi separat,identificat şi studiat mai multde 170 glicozide noi din clasasteroidelor, elucidândstructura acestor compuşi,stabilind corelaţia dintre
configuraţia spaţială şiactivitatea fiziologică,evidenţiind proprietăţilebioregulatoare şi antiviroticeşi trasând perspectiveleaplicărilor lor în economianaţională şi în medicină.
– Tratarea seminţelor cuajutorul bioregulatorilor decreştere sporeşte capacitateade germinare, energia decreştere, iar la plantele supusetratamentului - procesul deformare a butonilor florali,capacitatea de adaptare,rezistenţa la boli şi, în ultimăinstanţă, creştereaproductivităţii plantelor cultivate(legumicole, spicoase, tutun,sfecla de zahăr, culturipomicole, viţa de vie etc.). Prindescoperirea aşa-zişilorbioregulatori naturali, am sporitde fapt creşterea imunităţii, cualte cuvinte, productivitateacelor mai răspândite şi maipreţioase culturi autohtonetradiţionale: grăunţoase,legumicole, pomicole, viticole.Bioregulatorii sunt deprovenienţă naturală, nupoluează atmosfera, nu au unefect nociv asupra sănătăţiiomului, iar efectul economicobţinut în urma utilizării lor esteremarcabil. Convingerea meaeste că aceşti bioregulatori potelimina din circuit pesticidelede tot soiul şi trebuie să o facă.Pentru un hectar de terenagricol sunt necesare doarmiligrame sau chiar părţi demiligrame de substanţe, încomparaţie cu sutele de tonede pesticide încorporate înmultrăbdătorul nostru pământ.Unde mai pui că bioregulatoriisteroidici se fabrică dindeşeurile industriei de con-
Inte
llect
us 2
/200
3
70
LABO
RATO
ARE
LE C
REA
ÞIEI serve şi ale celei farmaceutice.
De exemplu, din seminţele depiper roşu care formează munţiîntregi ca deşeu la combinatulde profil. Adică sunt convenabilidin punct de vedere economicşi nu prezintă nici un pericolecologic.
– V-aş ruga să numiţi câtevadin mulţimea de preparate,omologate în Moldova şi pestehotare, autorul cărora sunteţi.
– Îmi face o deosebită plăceresă evidenţiez, mai ales, câţivabioregulatori ai producţieivegetale, care mi se par maivaloroşi: Pavstim (pentrucastraveţi), Ecostim (pentruspicoase, tutun, sfecla dezahăr, pomicultură, viticultură),Mestim (pentru vinete, ardeigraşi, gogoşari, tomate),Sostim (pentru sparanghel,morcov, castravete), Moldstim(pentru tomate, pomicultură,viticultură). Aceste preparateinofensive atât pentru om, cât şipentru animale, asigurăproducţiei o nouă calitate,creşterea productivităţii cu celpuţin 20-25 la sută, comprimătimpul dintre semănat şirecoltat etc.
– Unele din glicozidelesteroidice sunt utilizate înmedicină în calitate depreparate cu diverse efecteasupra sănătăţii omului. Or, totce se face pentru ocrotireasănătăţii omului nu are preţ,pentru că omul, “produsul celmai nobil al naturii”, cum îldenumea vestitul naturalist şiscriitor francez GeorgeBuffon, înfrumuseţează naturaînsăşi, o cultivă, o îngrijeşte.
Din acest motiv trebuie să i serăspundă cu aceeaşi monedă,nu-i aşa?
– Fără îndoială, spunem unmare adevăr când zicem că celmai de preţ lucru pe lume estesănătatea omului şi ce bine arfi de s-ar exclude posibilitateaîmbolnăvirii lui, mai ales, decancer, această molimă asecolului trecut, dar şi a celuicare a început, deateroscleroză, de boli aleaparatului cardiovascular etc.Vreau să remarc faptul căunele din glicozidele steroidiceizolate şi studiate de mineprezintă un interes deosebitpentru medicină în calitate depreparate cu efect antitumoral,antivirotic, imunomodulator,antibacterian, antioxidant,antihepatic, contribuind peaceastă cale la lupta crâncenăcu diverse maladii tot maiperfide şi mai agresive cares-au abătut pe capulpopulaţiei noastre ca unblestem, atacând mai cuseamă oamenii tineri de pânăla 50 de ani. Pe baza uneia dinele a fost elaborat preparatulPacoverin, destinattratamentului hepatitelorvirotice B şi C, posibil şi deltameningitei, herpesului,pecinginei circulare, gripei,paragripei, a altor maladiivirotice. Pacoverinul nu este cunimic mai prejos decât diverseformule de preparat antiviroticde import - spre exemplu,faimosul Interferon.
– Cea mai mare bucurie aunui savant e să-şi vadămaterializat rodul muncii salede cercetare în pagini de
carte, studii, articole,materiale, comunicăriştiinţifice etc. Care suntpreocupările d-voastră, dlePavel Chintea, la acestcapitol?
– Rezultatele investigaţiilorfundamentale şi aplicative pecare le-am obţinut pe parcursulanilor mi-au adus multăsatisfacţie. Ele au fost publicateîn peste 700 lucrări ştiinţifice,inclusiv 9 monografii şi 175 debrevete de invenţie, devenitecunoscute în republică şi pestehotare. Am participat la peste40 de congrese, conferinţe,simpozioane. Participarea laaceste prestigioase forumuride specialitate mi-au oferitşanse de colaborare cuomologii mei din Bulgaria,România, ţările CSI, Ungaria,SUA. În timp am devenitmembru titular al Academiei deŞtiinţe din New York şi alAcademiei Internaţionale deInformatizare de pe lângă ONU.Ceea ce mă bucură îndeosebie că sunt în permanenţădominat de suflul vieţiicreatoare.
– Indiscutabil, acest suflu faceca cercetătorul Pavel Chinteasă înregistreze şi să facăcunoscute lumii interesate noidescoperiri şi invenţii.Savantul propune proiecte totmai îndrăzneţe, extinzândaplicarea inovaţiilor sale. Nebucurăm din suflet pentrurezultatele colegului nostru şiîi mulţumim pentruamabilitatea cu care adiscutat cu noi, introducându-ne în tainele unui domeniu vitalpentru existenţa umană.
Consemnare: Dumitru BATÎR,doctor habilitat în chimie, profesor universitar, laureat al Premiului de Stat
71
Inte
llect
us 2
/200
3C
OM
UN
ICÃ
RI
I radierea tranzistoarelor metal-oxid-semiconductor (TMOS) contribuie
modificarea semnificativă acaracteristicilor electrofizice,inclusiv a caracteristicilor Volt-Amper (CVA). Variaţia CVA aTMOS la iradiere are loc înrezultatul modificării tensiuniide prag thV la acumularea
sarcinii pozitive otQ în volumul
dielectricului şi a sarcinii itQpe stările de suprafaţă (SS).Semnul sarcinii este condiţio-nat de conductibilitatea semi-conductorului. În TMOS cu canalde tip n (NMOS) SS suntîncărcate negativ, iar în TMOS cucanal de tip p (PMOS) - pozitiv.
Mărirea sarcinii în volumuloxidului otQ pentruNMOS contribuie la micşorareatensiunii de prag. În acelaşitimp mărirea sarcinii SS itQpentru PMOS contribuie lamărirea tensiunii de prag.
Variaţia tensiunii de prag aNMOS în caz general este:
ox
it
ox
otth C
QCQ
V∆
+∆
−=∆ , (1)
unde: otQ∆ şi itQ∆ - variaţiasarcinii în volumul oxidului şirespectiv pe SS; oxC -capacitatea specifică a oxidului.
În PMOS ambele sarcini suntpozitive, de aceea acţiunearadiaţiei ionizante determinămicşorarea tensiunii de prag.Variaţia tensiunii de prag aPMOS în caz general este:
ox
it
ox
otth C
QCQ
V∆
−∆
−=∆ , (2)
În acest caz acţiunea sarciniise sumează şi modulultensiuni de prag creşte odatăcu acumularea sarcinilor.
În lucrare este prezentatămetoda care permite pe bazaCVA experimentale de dupăiradiere de a diviza variaţiatensiunea de prag thV∆ încomponentele otV∆ şi itV∆pentru determinarea sarcinii învolum şi la suprafaţa dielec-tricului. Metoda poate fi utilizatăla cercetarea diferitor acţiuni
externe (influenţa temperaturii,radiaţiei ionizante etc.).
Din CVA experimentale Id=f(Ugs)în regiunea liniară şi de subprag, de până şi după iradiere,la tensiunea drenei de 100mV,prin metoda de extrapolare aregiunii liniare a CVA secalculează tensiunea thV .Deoarece CVA Id=f(Ugs) nu esteliniară, iar parametrul thV întimpul anihilării se modifică încontinuu este necesar de aobţine un criteriu dedeterminare a domeniului devalori a tensiunii pe grilă înlimitele căruia să fie măsuratacest parametru.
La baza acestui criteriu sepropune ipoteza, conformcăreia punctelor domeniuluitensiunii pe grilă îi corespundcurenţi fixaţi ai drenei. Cu altecuvinte CVA Id=f(Ugs) seconsideră liniară în limita unuidomeniu fixat a curenţilordrenei şi este considerată strictexponenţială în limitele altuidomeniu fixat.
DIVIZAREA TENSIUNII DE PRAG Vth
}N COMPONENTELE Vot {I Vit
dr. Vitalie RUSANOVSCHI,conf. universitar, rector IPI
Inte
llect
us 2
/200
3
72
Ambele domenii se află pentrufiecare tranzistor în parte,înainte de experiment. Dupăurmătoarea măsurare a CVA seefectuează corecţia domeniuluide modificare a tensiunii grileiastfel încât la următoareamăsurare curentul drenei să fieîn acest domeniu.
Prelucrarea rezultatelor constăîn divizarea variaţiei tensiunii
thV în componentele otV∆ şi
itV∆ , astfel:
,
,
ox
itit
ox
otot
CQV
CQV
∆±=∆
∆=∆
(3)
unde: semnul “+” din relaţiaeste pentru PMOS, iar “ - ”respectiv pentru NMOS.
Pentru obţinerea itV∆ s-afolosit relaţia dintre capacitateala frecvenţă joasă a SS şi pantacaracteristicii Id=f(Ugs) a TMOSîn regimul de sub prag [23]:(4)
,21
1ln 2
2
+−
++
=
ox
itD
ox
itD
Tsth
CCC
a
CCC
S ϕ
unde: Tϕ - este potenţialul detemperatură; DC - capacitatearegiunii sarcinilor spaţiale desub grilă la o valoare efectivămedie a potenţialului desuprafaţă SS ϕϕ =′′ ; α -constanta influenţeisubstratului asupra canalului încomparaţie cu grila.
Valoarea constantei α estedată de expresia:
,)(
ox
TDC
Ca ϕ= (5)
unde: )( TDC ϕ - capacitatearegiunii sarcinilor spaţiale subgrilă la potenţialul de suprafaţă
)()( TS ϕϕ = :
S
T
D
oSiSD L
Cϕϕεε
ϕ =)( ,
unde: DL – lungimea Debye,
FES ϕϕ34* = , FEϕ – nivelul
Fermi.
Pentru *sϕ este necesar de a
lua o valoare oarecare dindomeniul potenţialului desuprafaţă scanat în timpulmăsurărilor. Valoarea cea mai
potrivită este FES ϕϕ34* = [1].
Pentru structurile cercetate şidozele acumulate are locurmătoarea relaţie:
122
⟨⟨
+
ox
itDC
CCa
(6)
Luând în consideraţie aceastărelaţie pentru calcularea itC ,ecuaţia (4) poate fi scrisă înforma (7):
++⋅=
ox
itDTsth C
CCS 1lnϕ
Variaţia componentei itV∆ seexprimă prin variaţia capacităţiiSS:
,)2(
ox
Feitit C
CV ϕ∆±=∆ (8)
unde: semnul “+” este pentruPMOS, iar “-“ respectiv pentruNMOS.
Exprimând itC∆ prin sthS∆obţinem:
sthT
FEit SV ⋅±=∆
ϕϕ
ln2
, (9)
unde: semnul “+” pentru PMOS,iar ”-“ respectiv pentru NMOS.
După ce a fost măsuratăvaloarea itV∆ , se poate uşorcalcula valoarea otV∆ dinexpresia:
,itthot VVV ∆−∆=∆ (10)
Experimental au fost obţinutevalorile variaţiei tensiunii deprag thV şi a componentelor
otV şi itV la iradierea cu razeX pentru diferite doze deiradiere. În tabelele 1-3 suntprezentate variaţiile tensiunii deprag )(DVth şi acomponentelor )(DVot şi
)(DVit , ce sunt condiţionatede modificarea sarcinii învolumul oxidului şi pe SS ladiferite tensiuni aplicate pe grilă.
CO
MU
NIC
ÃRI
TABELUL 1
Divizarea tensiunii de prag în componentele otV∆ şi itV∆la diferite doze de iradiere, VVg 0=
Doza (Gr) Vth (V) Vit (V) Vot (V)
0,6E+4 -0,4970 0,1658 -0,6628
1,2E+5 -0,9340 0,3369 -1,2709
1,8E+5 -0,9588 1,4281 -2,5764
2,4E+5 -1,1483 1,9419 -2,9007
3,0E+5 -1,6341 3,2282 -4,8623
73
Inte
llect
us 2
/200
3
Doza (Gr) Vth (V) Vit (V) Vot (V)
0,6E+4 -1,0039 0,1450 -1,0470
1,2E+5 -1,8867 0,2950 -2,0080
1,8E+5 -1,9370 1,2510 -4,0710
2,4E+5 -2,3196 1,7010 -4,5830
3,0E+5 -3,3010 2,8280 -7,6800
generate către interfaţa Si-SiO2
la iradiere se măreştesau se micşorează, îndependenţă de polaritateatensiunii aplicate pe grilă,deoarece captarea golurilor pecapcane contribuie la formareaSS la iradiere.
BIBLIOGRAFIE:
1. Першенков В. С., Попов В.Д., Шальнов А. В. Повер-хностные радиационныеэффекты в элементахинтегральных микро-схем.-М.: Энергоато-миздат, 1988.-256 с.
2. V. Rusanovschi. Modelulfizic a sarcinii induse lairadiere în structurile MOS.Simpozionul Internaţional”Lumea computerelor şiumanitatea – Interacţiuni şidivergenţe”. RepublicaMldova, Chişinău, 1999, p.108-109.
3. V. Rusanovschi. Acţiuneairadierii ionizante asupraoxidului structurilor MOS.Revista “Intellectus”, nr.4AGEPI, Chişinău, 2002,p. 58-62.
SUMMARY
T he irradiation of transistors semiconductor-oxide-metal determines the significant modification of electrophisics characteristics, including characteristics Volt-Ampere (CVA). The CVA variation
of TMOS takes part at the irradiation as a result of modification of threshold voltage shift at theaccumulation of positive charge Qot in the volume of dielectrique and charge Qit on surface states (SS).
In this work the method is presented that allows the determining of charge in volume and at thedielectrique surface. The method can be utilized in the researching of different external actions (theinfluence of the temperature, ionized radiation)
CO
MU
NIC
ÃRI
Din analiza rezultatelor obţinuterezultă că deplasarea CVA lairadiere are loc din cauzamodificării thV , care la rândulsău depinde de acumulareasarcinilor otQ şi itQ . Referitorla mecanismul generăriisarcinii în oxid [2, 3], la diferitepolarizări pe grilă, se poate
spune că amplificareagenerării SS la interfaţa SiO2
are loc numai la polarizăripozitive. La aplicarea tensiuniinegative pe grilă variaţia itV∆este mai mică în comparaţie cu
itV∆ fără aplicarea tensiuniipe grilă. Aceasta se explică prinfaptul că viteza golurilor
TABELUL 2
Divizarea tensiunii de prag în componentele otV∆ şi itV∆la diferite doze de iradiere, VVg )1(+=
Doza (Gr) Vth (V) Vit (V) Vot (V)
0,6E+4 -3,0770 1,0920 -4,1690
1,2E+5 -5,7800 2,2180 -7,9980
1,8E+5 -5,9350 9,4040 -15,339
2,4E+5 -7,1080 12,7870 -19,895
3,0E+5 -10,115 21,2580 -31,373
TABELUL 3
Divizarea tensiunii de prag în componentele otV∆ şi itV∆la diferite doze de iradiere, VVg )1(−=
Inte
llect
us 2
/200
3
74
Î n acest articol vom încerca să examinăm cum acţionează
medicamentele asupraorganismului uman întratamentul bolilorcardiovasculare.
E dovedită acţiunea benefică apreparatelor obsidan şiverapamil asupra duratei vieţii.Vasodilatatoarele prelungescdurata vieţii bolnavilor cuinsuficienţă cardiacă cogestivănumai în stadiul tardiv, cândfracţia de ejecţie (FE) e maimică de 40% (E. Vatamanu [2]).
Cardiomiocitul recepţioneazăsubstanţele nutritive în timpuldiastolei, prin intermediulfermentului Na+ - K+ - ATP-aza.Medicamentele care îl inhibă, şianume glicozidele cardiace,substanţele ce conţin grupasulhidril (N. Sperelakis [4]),cum este captoprilul, cele ceacţionează asupra canalelor deK+ , de exemplu antiaritmicele,dereglează metabolismul
cardiac, scurtând astfel duratavieţii.
Unul din puţinele remedii careactivează Na+ - K+ - ATP-azaeste potasiul. Deci,medicamentele care nu suntfolosite în tratament, spreexemplu inhibitorii enzimei deconversie, ar trebui excluse.
Inhibitorii enzimei deconversie (IEC). Aceştiaau fost concepuţi, reieşind dinideea că în patogeniahipertensiunii arteriale (HTA) eobligatorie veriga renină –angiotenzină – aldosteron.
Concentraţia angiotenzinei nu afost determinată de nimeni.Încercările de a ridicatensiunea arterială cu ajutorulangiotenzinei n-au dus la nimic- ea este inactivată momental.
Renina e mărită în 17% .Teoretic, tot la 17% ar trebui săfie ridicată şi concentraţiaangiotenzinei. Întrucât 4% dinele se produc prin intermediul
enzimei de conversie, iarcelelalte prin intermediulhimazelor (vezi prospectulvalsartanei), Enzima deconversie ar activa, teoretic,doar la 3% din hipertensivi, iarIEC ar fi inutili. Practic eiacţionează în 100% din cazuri.Evident că nu prin enzima deconversie.
Aşadar, rămâne kininaza -partea opusă a medaliei, ca săvorbesc metaforic. Cu ajutorulacesteia se protejează dedistrugere bradikinina şiprostaglandinele. Din aceastăcauză, IEC ar trebui numiţiinhibitori ai kininazei, deoareceechivalează cuvasodilatatoarele, cu dibasolul.Ca orice vasodilatator, el arepatru proprietăţi esenţiale,indispensabile:
Ô provoacă tahicardia;
Ô induce ischemia;
Ô induce retenţia hidrosalină;
Ô micşorează cavităţilecordului.
MECANISME
ALE PROTEC|IEI CARDIACE
medic Efim B+D+R+U,Spitalul de sector Rezina, jude\ul Orhei
CO
MU
NIC
ÃRI
75
Inte
llect
us 2
/200
3
Inhibitorii kininazei îşi exercităacţiunea prin intermediul ionilorde Zn++. Sechestrându-i, eiblochează 72 de fermenţi (veziprospectul curiozinei).Conţinând grupările sulhidril -captoprilul, unitiolul - saucarboxil, ca enalaprilul - EDTA,ar sechestra metalele grele,inducând o insuficienţăplurifermentivă, ceea ce le-arface contraindicate în astfel demaladii ca diabetul zaharat,cirozele hepatice.
Iată de ce noi am brevetat ometodă nouă de depistare aischemiei şi hipoxieimiocardului la testul cu efort [3].Cu ajutorul ei am testatcaptoprilul şi enalaprilul.
Am administrat 25 mg captoprilşi la fiecare 30 min înregistramECG. Am obţinut sub- şisupradenivelarea segmentuluiST chiar şi acolo unde testul cuefort preliminar era negativ.După testul acut cu efortdurerile precordiale persistau24 de ore.
Am administrat enalapril, 10mg. În repaos nu am înregistratdevieri ale segmentului ST.Acţiune bradicardizantă. Testulacut cu efort - hipoxia şiischemia miocardului. Înesenţă are aceeaşi acţiunenocivă ca şi captoprilul.Durerile persistă 3 zile.
Insuficienţa cardiacăcongestivă. La bazaacesteia stă dereglareametabolismului. Îl putemameliora stimulând Na+ - K+ -ATP-aza cu preparate depotasiu. Dereglareametabolismului condiţioneazăscăderea debitului cardiac. În
consecinţă, are loc redistribuţiatorentului sanguin în beneficiulorganelor vital-necesare, princreşterea rezistenţei periferice.Fiind considerat ca reflexpatologic, care măreşte pre- şipostsarcina, se înlătură cuvasodilatatoare. Organismulacţionează la sechestrareaperiferică a sângelui ca la ohemoragie – tahicardie,ischemie, retenţie hidrosalinăşi efect benefic – micşorareacavităţilor cardiace.
Deci, care este mecanismul?
S-ar părea că la bază stămicşorarea presiunii deumplere. Răspunsul estenegativ, deoarece, după cum ademonstrat L. Gherasim [1],creşterea presiunii de umplerenu duce la dilatarea cordului.Metoda [3] demonstrează cămicşorarea cordului se faceprin inducţia disfuncţieidiastolice. Disfuncţia sistolică eînlocuită cu una mai mică –disfuncţia diastolică. Aşadar, eclar de ce IEC sunt eficienţidoar atunci când FE e mai micăde 40%, în cazul remodelăriiventriculare. Administrarea lorprecoce măreşte congestiapulmonară, condiţionând tuse,dispnee, ceea ce le facecontraindicate în cardiopatiahipertensivă cu FE normală,cordul pulmonar, valvulopatii.Or, plămânii, prin intermediulenzimei de conversie,transformă angiotenzina I înangiotenzina II şi inactiveazăbradikinina. (Harrison,s 5)
Prin urmare, pentruadministrarea unui tratamentcardioprotector e necesar, săse stabilească stareamiocardului cu ajutorul metodei
de depistare a ischemiei şihipoxiei miocardului la testul cuefort. Ulterior, prin teste acute,să se selecţioneze preparatuloptim care îmbunătăţeştemetabolismul cardiac. Întestarea medicamentelormetoda [3] este indispensabilă,fiind informativă, ieftină,accesibilă.
BIBLIOGRAFIE:
1. L. Gherasim “Medicina internă”V. 2, Bucureşti, 1998.
2. E.Vatamanu “Tratamentulmodern în insuficienţa cardiacăcronică” Chişinău, 2000.
3. Е. Бэдэрэу «Методдиагностики ишемии игипоксии миокарда принагрузочной пробе», Сборниктезисов, Кардиология 2001,Москва, 2001.
4. Н. Сперeлакис «Физиологияи патофизиология сердца»,Москва, 1990.
5. Т. Р. Харрисон «Внутренниеболезни», книга 6, стр.27.
SUMMARY
The administration of acardiologic protectivetreatment requires tostabilize the myocardiumstate by a method ofrevealing the myocardiumischemia and hypoxiawith the exercise stressthereafter by the acutestresses, then it is neces-sary to select an optimalremedy improving thecardiac metabolism. Themethod [3] is indepen-dent, being informative,inexpensive and acces-sible.
CO
MU
NIC
ÃRI
Inte
llect
us 2
/200
3
76
MO
ZA
IC Ar fi, desigur, frapantă istoria descoperirilor ştiinţifice şi a invenţiilor dacă acesteaar fi oglindite prin faptul cum au fost ele recepţionate iniţial de contemporani.
Am vrea, în acest context, să trecem în revistă două cazuri:
Atunci când Democrit (c. 460-c.370 î.C.) a început să vorbească în public despre aceea că atomul este cea mai micăparticulă dintr-o substanţă solidă, lichidă şi gazoasă, foarte mulţi l-au considerat … nebun.
Primul război mondial. Submarinele germane făceau ravagii în Oceanul Atlantic.Căpitanul unui vas american, scăpând ca prin minune, i-a adunat pe to ţi membrii echipajului pe punte şi,
reamintindu-le despre grozăviile prin care au trecut, i-a întrebat:– Ce e de făcut?
– Să suflăm asupra torpilei, schimbându-i traiectoria, răspunse unul dintre marinari.Toţi cei prezenţi izbucniră în hohote de râs. Căpitanul zâmbi şi el, dar, spre deosebire de ceilal ţi, văzu o soluţie în
acest raţionament năstruşnic. Ajungând în doc, a comandat unor specialişti să facă urgent o pompă mobilă, pentru a fimişcată dintr-un loc în altul, capabilă să degajeze un jet de aer cu o mare presiune. Astfel, torpilele lansate de
submarinele germane erau îndepărtate de corpul corabiei.
Prin urmare, a condamna categoric orişice descoperire sau invenţie „neobişnuită” e la fel de inacceptabilca şi elogierea ei fără rezerve. „Fenomenul Păpuşoi”, propus de inventatorii Leonid Păpuşoi şi Ion Gabarev
va fi, negreşit, respins de unii. Aşteptăm, însă, argumentele Dvs. Din parte-ne ştim cu siguranţă un lucru:timpul le aşează pe toate, mai devreme ori mai târziu, la locul lor cuvenit.
G alileo Galilei afirma că fizica este o ştiinţă experimentală.
Aceasta înseamnă că legilefizice se stabilesc şi se verificăacumulând şi comparând dateexperimentale. Iar marelesavant rus M. V. Lomonosovspunea:”Un experiment eu îlpun mai presus decât o mie depăreri născute de imaginaţie”.
Fenomenul descoperit de noivine în contradicţie cu legilefizicii astăzi cunoscute. Cuajutorul unei machete vomdemonstra acest fenomen.Pentru efectuareaexperimentului este necesară oserie de transformări a energieidintr-o formă în altă formă, apoicomparăm valorile obţinute.
Factorii importanţi, care nu potfi neglijaţi, constau în aceea căsistemul trebuie să fieechivalent în ambele variante,adică, nu ni se permite săschimbăm masa, să mărim orisă micşorăm distanţa, iararcul în poziţia iniţială nutrebuie să fie deformat.
Macheta reprezintă o greutatesub formă de bară, avândla o extremă un punct de sprijincu posibilitatea de a se roti înplan vertical. Notăm poziţiainiţială a barei cu litera A, iarpoziţia în care bara atransformat toată Wc în Wp, onotăm cu litera B. În punctul Abara posedă o energiepotenţială în comparaţie cupunctul B.
Experimentăm prima variantă.
Lăsăm să cadă bara din p. Apână în p. B (fig.1). La cădereWp a barei se transformă înWc, apoi Wc se transformă înWp care se acumulează înacest arc.
Efectuăm varianta a doua aexperimentului.
Aceeaşi bară cade din p. Apână în p. B, dar schimbămpunctul de legătură cu bara deunde se ia Wp, care se vaacumula în acelaşi arc. Sevede clar că bara a ajuns pânăîn punctul C (fig. 2). Pentruclaritate ne vom imagina căam redus cu mult viteza derotaţie a barei. Prin urmare,observăm că bara aflându-se
”FENOMENUL P+PU{OI”
77
Inte
llect
us 2
/200
3M
OZ
AIC
în p. B, mai posedă o micăcantitate de ∆Wc. Datorităacestei energii bara se vadeplasa din p. B până în p. C(fig. 2). Această ∆Wc trebuie s-otransformăm în ∆Wp cu condiţiasă respectăm regulile puseînainte de a începe experi-mentul, şi anume, sistemultrebuie să fie echivalent înambele variante Nu ni sepermite să mărim distanţa BC(fig. 2). În acest caz vom folosiun arc cu o rigiditate mai mare(fig. 3). Pentru a evita erorilerepetăm experimentul, apoicomparăm rezultatele.
Wp – energia potenţială.
Wc – energia cinetică.
Wp1 – energia potenţială pecare o posedă bara până latransformare, prima variantă.
Wp2 – energia potenţială pecare o posedă bara până latransformare, varianta a doua.
Wp.t.1 – energia potenţială dupătransformare, prima variantă.
Wp.t.2 – energia potenţialădupă transformare, varianta adoua.
∆Wc – energia cinetică mică încomparaţie cu energia cineticăexercitată în sistem.
∆Wp – energia potenţială micăîn comparaţie cu energiapotenţială exercitată în sistem.
Datorită acestui experimentputem afirma cu fermitate că:
până la transformareWp1 = m1gh1 (fig.1)
Wp2 = m2gh2 (fig.3)
m1 = m2
g - const.
h1 = h2
deci Wp1 = Wp2
dar după transformare
Wp.t.1 = 2
211xk
(fig.1)
Wp.t.2 = 2
222 xk
(fig.3)
x1 = x2
k2 > k1
22
211
222 xkxk
>
atunci Wp.t.2 > Wp.t.1
ceea ce vine în contradicţie culegea conservării energiei, carespune că în cazul oricăreitransformări a energiei dintr-oformă în altă formă sepăstrează egalitatea. Conformacestei legi dacă Wp1 = Wp2,atunci şi Wp.t.1 = Wp.t.2 ceea ceîn cazul dat nu se respectă(Wp.t.1 ≠ Wp.t.2 ).
Deci, e evident că e necesară olege nouă pentru a explicaacest fenomen. Această legepoate fi formulată astfel:energia cinetică a unui corpsub formă de bară, care seroteşte pe o axă ce trece princapătul barei perpendicular peea, variază invers proporţionalîn raport cu lungimea braţului.
La cele spuse mai sus,amintim că Galileo Galilei acorectat legea lui Aristotel,demonstrând în practică unexperiment cu căderea liberă abilelor.
Ion GABAREV tel. 0 259 66518e-mail: [email protected]
Leonid PĂPUŞOI tel. 29-16-75
Inte
llect
us 2
/200
3
78
PREZ
ENÞE
EXPO
ZIÞ
ION
ALE
Î n martie 2003 în incinta CCE „Sokolniki” din Moscova a avut loc ediţia VI
a Salonului Internaţional deproprietate industrială„Arhimed” (invenţii, modeleindustriale, modele de utilitate,mărci). Organizator al Salonuluieste Centrul de creaţie tehnico-ştiinţifică „Arhimed”, care din1997 efectuează o muncăenergică în promovareaobiectelor naţionale de pro-prietate industrială pe piaţainternă şi cea externă, contri-buind astfel la dezvoltareaacestui domeniu de perspec-tivă. În aceşti ani CCTŞ„Arhimed”, în colaborare cupartenerii săi, a organizatdiverse expoziţii şi seminare.Specialiştii CCTŞ „Arhimed” auelaborat şi au editat 10 cata-loage privind creaţia tehnico-ştiinţifică, un CD - enciclopedievideo a acestui centru, aupublicat peste 100 de articoleştiinţifice în mass-media dinRusia şi de peste hotare. A fostfondată o bază de date careinclude peste 1500 de mostretehnico-ştiinţifice de proprietateindustrială. CCTŞ „Arhimed” aparticipat la expoziţiile deinventică din Belgia, Bulgaria,Bosnia şi Herţegovina,Germania, Maroc, SUA, Franţa,Japonia. La diverse saloane şiexpoziţii activitatea CCTŞ„Arhimed” a fost menţionată cu25 medalii de aur şi argint, deasemenea cu Grand Prix laForul Internaţional al Geniilor(Japonia), „Lumea noilor idei”„INPEX” (SUA), Salonulinventatorilor „EWEI” (Bulgaria),
Organizaţiei Mondiale deProprietate Intelectuală,Administraţiei PreşedinteluiFederaţiei Ruse şi conduceriioraşului Moscova. Organizatoriai Salonului au fost MinisterulApărării al Federaţiei Ruse,Rospatent-ul, Departamentulştiinţă şi politică industrială,Asociaţia „Soiuzpatent” şiCCTŞ „Arhimed”. Au maicontribuit activ la organizarea şidesfăşurarea SalonuluiMinisterul Dezvoltării Econo-miei Federaţiei Ruse, VOIR.Ajutor financiar au acordat SRL„Surgutgazprom” (SA„Gazprom”), SA „Kliucianskiispirtzavod”, compania „GlamiC” LTD” (Republica Coreea). Îngrupul de ajutor informaţionalal Salonului „Arhimed-2003” auintrat principalele publicaţiinaţionale, dedicate ştiinţei şitehnicii, numărul cărorasporeşte an de an. Cu partici-parea lor a fost organizată omasă rotundă cu genericul„Rolul publicităţii în susţinereaproiectelor inovaţionale”.
În cadrul programului deafaceri al Salonului a fostorganizat un şir de măsuriimportante: Conferinţainternaţională ştiinţifico-practică„Protecţia obiectelor deproprietate industrială în Rusia”şi o masă rotundă pe aceeaşitemă (organizatori: Rospatent,FIPS), masa rotundă cugenericul „ColaborareaFederaţiei Ruse cu RPC îndomeniul inovaţional şiperspectivele dezvoltării lui”(organizator – Centrul tehnico-
SALONUL INTERNA|IONAL DE
PROPRIETATE INDUSTRIAL+ “ARHIMED”
Salonul inventatorilor „INOST”(Bosnia şi Herţegovina). Însăprincipala realizare a CCTŞ„Arhimed” este, desigur,organizarea şi desfăşurareaSalonului-expoziţie, care apermis inventatorilor ruşi să seplaseze la un nivel internaţional,fără a pleca din ţară, atrăgândan de an un număr tot mai marede specialişti din domeniulproprietăţii industriale. Astfel, laSalonul I „Arhimed” (Cipru,1998) au fost expuse numai 86de obiecte de proprietateindustrială, la Salonul II(Moscova, „Izmailovo”, 1999) –200, la Salonul III (Moscova,2000) – 370, la Salonul IV – 700,la Salonul V – circa 1000, iar laSalonul VI – de acum 1110.Totodată, în fiecare an creştenumărul expozanţilor străini – laSalonul V au fost prezentateexponate din 10 ţări, iar în anulcurent – din 16. Aceste cifreconfirmă faptul că proprietateaintelectuală influenţează tot maibenefic asupra dezvoltăriieconomiei pe an ce trece.
În mod tradiţional, Salonul sedesfăşoară cu sprijinul
79
Inte
llect
us 2
/200
3PR
EZEN
ÞE E
XPO
ZIÞ
ION
ALE ştiinţific ruso-chinez), prezen-
tările delegaţiilor naţionale dinRepublica Bosnia şiHerţegovina, RepublicaCroaţia, Republica Coreea,România (organizatori: Asocia-ţiile naţionale ale inventatorilor),seminarul „Particularităţilebrevetării obiectelor deproprietate industrială pestehotare” (organizator SA„Soiuzpatent”). Au fost totalizaterezultatele concursului„Cel mai bun proiect inovaţionalal anului 2003”, a avut locpremierea laureaţilor (organi-zatori: Fondul „Sharelink”,Incubatorul de tehnologiiperformante „Athena” –Republica Cipru).
Salonul „Arhimed-2003” a fostvizitat de circa 5000 despecialişti şi businessmeni dinRusia şi alte ţări. La Salon încalitate de oaspeţi au asistatconducători de ministere şidepartamente ale FederaţieiRuse, organizatori ai celor maimari saloane internaţionale deinventică şi, de asemenea,renumiţi inventatori şi savanţidin Rusia şi de peste hotare.Conform calculelor prealabile,participanţii Salonului auîncheiat contracte în sumă de 7mlrd de ruble. Acest fapt nevorbeşte despre creştereacalitativă a Salonului, încomparaţie cu anii precedenţi,fapt ce confirmă şi numărulimpunător de exponate de pestandurile „Industriaşii Rusiei”şi de pe cele ale MinisteruluiApărării al Federaţiei Ruse.Ministerul Apărării, prezentatatât de instituţii ştiinţifice, cât şide întreprinderi de producere,au expus un număr impunătorde elaborări practice în diversedomenii, ceea ce
demonstrează pe viu realizareacu succes a proceselor deconversiune. A crescut simţitorşi calitatea expoziţieior. Moscova. Datorită ajutoruluiorganizaţional şi financiar dinpartea Departamentului ştiinţăşi politică industrială şiPrefecţilor circumscripţiilor„Vostocinâi”, „Severnâi” şi„Severo-Zapadnâi”, standulMoscovei (500 m2) a fost variatşi interesant. La expoziţiamoscovită au fost expuse atâtaparate de uz casnic şi dispo-zitive, cât şi tehnică electronicăperformantă. La expoziţia datăau luat parte 145 de întreprin-deri şi organizaţii, care auprezentat peste 300 de obiectede proprietate industrială.
Printre altele, de o deosebităpopularitate printre copii şi ceivârstnici s-a bucurat expoziţia„Orăşelul ştiinţific pentru copii”,prezentarea căreia a fostorganizată de Clubul central„Micii descurcăreţi” din cadrulMILSET. În această parte a săliiexpoziţionale de dimineaţă şipână seara nu conteneagălăgia şi veselia.
Conform totalurilor Salonului,Juriul internaţional în frunte cupreşedintele A.I. Soloviov,aviator-cosmonaut, Erou alUniunii Sovietice, a hotărât săînmâneze următoareledistincţii:
Grand Prix„Zolotoi Arhimed” – 2Grand Prix„Hrustalinâi şar” – 3Medalii de aur – 138Medalii de argint – 135Diplomeale Rospatent-ului – 203
De Grand Prix „ZolotoiArhimed” s-au învrednicitAsociaţiile de inventatori dinRepublica Coreea şi SRL„Surgutgazprom”; Grand Prix„Hrustalinâi şar” au fostînmânate Institutului militar alTrupelor de rachete cudestinaţie strategică(or. Rostov), Academiei Militaredin Federaţia Rusă (or. Moscova)şi SA „NIJNEKAMSKNEFTEHIM”(Republica Tatarstan).Celor mai activi participanţi aiSalonului li s-au înmânatdistincţii ale statelor străine –Coreea, România, Bulgaria,Bosnia şi Herţegovina,Serbia şi Muntenegru,Croaţia. Cu Grand Prix„Glami Award” „Zolotoi kubok”şi un premiu bănesc în sumăde 2000 $ a fost distinsstandul inventatorilor„Tehnopark „Vostok” –„Tehnika-molodioji”.Reprezentanţii „Orăşeluluiştiinţific pentru copii” au primitinvitaţii la expoziţiileinternaţionale de inventică dinCoreea şi Croaţia.
Participanţii Salonului auîncuviinţat în unanimitatemunca de organizare aSalonului şi au doritconducătorilor ţării,Ministerului Industrieişi Ştiinţei, MinisteruluiDezvoltării Economiei alFederaţiei Ruse să acorde oatenţie mai mare savanţilor şiinventatorilor.
Ediţia VII a SalonuluiInternaţional deproprietate industrială„Arhimed” va avea loc laMoscova la finele luniimartie 2004.
Revista „ИЗОБРЕТАТЕЛЬСТВО” nr. 5, 2003Traducere de M. Cucereavâi
Inte
llect
us 2
/200
3
80
PREZ
ENÞE
EXPO
ZIÞ
ION
ALE
Î n zilele de 14 -17 mai a.c. la Kiev, în incinta Complexului expoziţional
„Expocentru Ucraina”, a avut locExpoziţia-târg intersta-tală de tehnologiiindustriale, mijloace deproducţie, mărfuri şiservicii din ţările CSI. Eaa fost organizată de cătreComitetul executiv CSI,Consiliul interstatal CSI pentruactivitatea în domeniultârgurilor şi expoziţiilor,Congresul Internaţional alIndustriaşilor şi Antreprenorilorşi Centrul naţional de expoziţiial Ucrainei.
Tematica expoziţiei a inclus:tehnologii noi, elaborăritehnico-ştiinţifice, tehnologiiinformaţionale, mijloace deproducere, tipuri noi deproduse din diferite ramuri aleindustriei, mărfuri de largconsum, produse alimentare,băuturi şi servicii. Scopulprincipal al acestei acţiuni deamploare a fost următorul: de acontribui la extinderea relaţiilorcomercial-economice şi acoordonării între statele-membre ale CSI. În cadrulprogramului adiţional au avutloc mai multe conferinţe,seminare, mese rotunde,
întâlniri de afaceri, prezentări.Pe data de 16 mai la expoziţie,de exemplu, a fost organizatăZiua Republicii Moldova.
La expoziţie au fost prezentatevariate mărfuri şi tehnologiimoderne din Ucraina, Rusia,
Georgia, Armenia, Azerbaidjan,Moldova (cu circa 50 deîntreprinderi şi organizaţii dindiverse ramuri ale economieinaţionale).
Continuând tradiţia desusţinere şi promovare a
KIEV-2003: EXPOZI|IA-T~RG
INTERSTATAL+ DE TEHNOLOGII
INDUSTRIALE, MIJLOACE DE PRODUC|IE,
M+RFURI {I SERVICII DIN |+RILE CSI
81
Inte
llect
us 2
/200
3PR
EZEN
ÞE E
XPO
ZIÞ
ION
ALE
inventatorilor şi invenţiilor,AGEPI a reprezentat activitateainovaţională a RepubliciiMoldova, fiind expuse circa 30de exponate (postere, modelefuncţionale, prototipuri) de la 20de instituţii şi întreprinderi,printre care menţionăm:„Distrucţia foto-catalitică apoluanţilor foarte toxici dinapele reziduale” (autori: V.Covaliov, O. Covaliov, Gh. Duca)de la USM; „Noi preparatefarmaceutice de naturăvegetală” (autori:V. Ghicavâi, L. Serbeniuc,V.-T. Dumbravă ş.a.) de laUSMF „N.Testemiţanu”;Preparatul „Pacoverin” (autori:C. Spânu) de la CentrulNaţional Ştiinţifico-practic deMedicină Preventivă; „Procedeede obţinere a aromatizanţilorutilizaţi în industria tutunului şiparfumeriei” (autori P. Vlad,M. Colţa, Gr. Mironov) de la AŞM;„Linie tehnologică în flux pentruuscarea prunelor prin diferiteprocedee” (autori A. Lupaşco,V. Tarlev) de la UTM;„Procedeu de stabilizare avinurilor spumante naturale”(autori: N. Taran, L. Feigher),„Procedee noi de obţinere abăuturilor cu proprietăţi
curative” (autori V. Rudic,N. Taran, Şt. Odagiu) de laInstitutul Naţional al Viei şiVinului, „Instalaţie eolian-energetică” (autori: M. Poleacov,N. Poleacov) de la UIR;„Dispozitiv de tăiere „Stalev”,„Dispozitiv pentru captareasubstanţelor chimice toxice”(autori I. Stalev, S. Stalev);utilaje elaborate de SA„Mecagro”, care s-au bucuratde mare succes printrevizitatori, ş.a. invenţii înaltapreciate la ExpoziţiaInternaţională Specializată„INFOINVENT-2002” de laChişinău.
Cu un stand conţinând variatemateriale şi publicaţii
referitoare la diverse aspecteale protecţiei proprietăţiiindustriale în RepublicaMoldova, la expoziţie a fostprezentă şi AGEPI în persoanadnei Maria Spinei, şef Secţiepromovarea proprietăţiiindustriale şi marketing, şi dneiAna Arnăut, şef adjunct alsecţiei în cauză. Printre altepublicaţii au fost expuse legiledin domeniul PI, „Raportulanual AGEPI-2002”, revistele„BOPI” şi „Intellectus” cusuplimentele „Bursainvenţiilor”, „AGEPI-Info”,Catalogul ExpoziţieiInternaţionale Specializate„INFOINVENT-2002”, câtevatitluri de broşuri din bibliotecaPPI: „Cum să înregistrezi omarcă în RM”, „Cum suntprotejate topografiile circuitelorintegrate în RM”, „Cumsă obţii un brevet de invenţieîn RM” ş.a.
Juriul Expoziţiei-târgde la Kiev a menţionat AGEPIcu o Diplomă specială pentrususţinerea şi promovareaproprietăţii industriale înRepublica Moldova.
C. Mihai
Inte
llect
us 2
/200
3
82
PREZ
ENÞE
EXPO
ZIÞ
ION
ALE
L a Centrul „Moldexpo” SA în luna mai curent
s-au desfăşurat expoziţiileinternaţionale specializate„Food & Drinks. FoodTechnology – 2003”(„Alimente &Băuturi. Tehnologiialimentare-2003”), ediţia X, şi„Packaging. Depot-2003”(„Ambalaj. Depozit-2003”),ediţia VIII. Coorganizatori au
fost Centrul „Moldexpo” şiMinisterul Agriculturii şi Indus-triei Alimentare din RepublicaMoldova. La inaugurare aurostit cuvinte de felicitare dlGheorghe Sandulache,Viceministru al Agriculturii, şidna Natalia Ciocan, directorulCIE „Moldexpo”. Din parteaAgenţiei de Stat pentruProtecţia Proprietăţii Industrialela deschidere au participatdl Ion Daniliuc, Prim-vicedirector general AGEPI,dna Maria Rojnevschi,Vicedirector general peprobleme de promovare şiinformatică, dna Maria Spinei,şef Secţie promovare PI şimarketing, dna Ana Arnăut, şefadjunct Secţie promovare PI şimarketing, examinatori de laAGEPI.
La expoziţii au luat parte150 de firme din 19 ţări careau prezentat produse, tehno-logii şi ambalaje. Comparativcu ediţiile precedente, numărulparticipanţilor a crescut depatru ori, s-a majorat şinumărul expozanţilor autohtoni.Au fost expuse multe produsenoi din republică, printre care,de la SA „Carmez”, „Franzeluţa”,„Bucuria” ş.a., mărcile cărorasunt înregistrate la Agenţia deStat pentru Protecţia ProprietăţiiIndustriale şi, de asemenea,unele tehnologii noi, brevetatela Agenţie de către Fabricade sticlă din Chişinău,„Moldcarton” SA, „Impex-Ştepa”SRL ş.a.
Programul expoziţiilor a fostinteresant graţie organizării
“MOLDEXPO” PROMOVEAZ+
PRODUC|IA AUTOHTON+
83
Inte
llect
us 2
/200
3PR
EZEN
ÞE E
XPO
ZIÞ
ION
ALE
diverselor seminare,conferinţe, mese rotunde,prezentări de firmă. Sub egidaMinisterului Agriculturii s-audesfăşurat concursurileprofesionale „Delicios”,„Apă Cristalină” (sucuri,apă minerală), „NoutateaAnului-2003” ( utilaje şiechipamente moderne,ambalaje), la care au fostetalate produse competitive,ecologic pure, fabricate încorespundere cu standardeleîn vigoare.
Specialiştii din domeniu suntconvinşi că expunerea în cadrul
unor asemenea expoziţii aproduselor alimentare,sortimentului de băuturi, aambalajului inedit este caleacea mai sigură de promovare aproducţiei autohtone.
Menţionăm în acest context căla evenimentul în cauză AGEPIa fost prezentată pe un standcu diverse materiale şipublicaţii din domeniulprotecţiei PI în RepublicaMoldova, fiind distinsă cu oDiplomă de participare.
MiC.
CALENDAR
La 20 iunie 1945 s-a născut la Buţeni, Hânceşti, Ludmila EŢCO, doctor habilitat în medicină,profesor universitar, şef al Departamentului ştiinţific obstetrică al Institutului de Cercetări Ştiinţificeîn domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului, deţinătoare a Medaliei de Aur OMPI „Inventatorremarcabil”.
L. Eţco a participat la numeroase saloane de inventică: Expoziţia Internaţională “MoldMedizin”,Expoziţia specializată “Know-how Exchange-98”, Expoziţia femeilor inventatoare de la Geneva(Elveţia), “Expo-Hanovra-2000” (Germania), Expoziţia Internaţională Specializată“INFOINVENT”, ediţiile 1999, 2000 şi 2001.
Este autorul a 213 lucrări ştiinţifice, inclusiv 2 ghiduri naţionale, 3 monografii şi 20 de invenţiibrevetate.
Inte
llect
us 2
/200
3
84
PREZ
ENÞE
EXPO
ZIÞ
ION
ALE
Î n perioada 19-22 iunie, în incinta Universităţii Tehnice „Gh. Asachi”, Iaşi,
sub egida MinisteruluiEducaţiei şi Cercetării,Ministerului Apelor şi ProtecţieiMediului, Academiei de ŞtiinţeTehnice şi Oficiului de Statpentru Invenţii şi Mărci dinRomânia s-a desfăşuratprimul Salon Internaţional„ECOINVENT–2003”,consacrat invenţiilor dindomeniul protecţiei mediului.
La Salon au participatinventatori din România, Rusia,Polonia, Ucraina, RepublicaMoldova şi alte ţări, care auprezentat circa 200 de invenţiila 12 secţiuni, printre carenominalizăm domeniiletehnologii, instalaţii şi aparatepentru protecţia aerului, apei,tehnologii, instalaţii şi aparatepentru protecţia solului, surseneconvenţionale de energie -solară, eoliană, biogaze,geotermală, tehnologii şiinstalaţii de protecţie împotrivaradiaţiilor UV etc.
Echipa de inventatori dinRepublica Moldova a fostprezentă cu 59 lucrări de ladiverse instituţii ştiinţifice şiuniversitare, şi anume:Universitatea de Stat dinMoldova, Universitatea Tehnică,Universitatea de Stat deMedicină şi Farmacie
“N. Testemiţanu”, CentrulNaţional Ştiinţifico-Practic deMedicină Preventivă alMinisterului Sănătăţii,institutele de microbiologie,de fiziologie a plantelor, degenetică ale AŞM ş. a.
În urma jurizării exponatelor,inventatorii din RepublicaMoldova au obţinut 14 medaliide aur, 15 medalii de argint şi13 de bronz.
“ECOINVENT-2003” – PRIMUL SALON
INTERNA|IONAL DE LA IA{I, ROM~NIA
Ana ARNĂUT,şef adjunct Secţie promovarea proprietăţii industriale şi marketing.
85
Inte
llect
us 2
/200
3A
GEP
I N
EWS
Î n perioada 26-27 mai curent dl Nicolae Taran, Director general AGEPI, a participat la Sesiunea extraordinară a Adunării Generale a Organizaţiei
Mondiale de Proprietate Intelectuală de la Geneva şi lasesiunile extraordinare a Uniunii de la Paris pentruprotecţia proprietăţii industriale şi a Uniunii de la Bernacu privire la protecţia operelor literare şi artistice. După ceîn martie curent Comitetul Coordonator OMPI l-anominalizat pe dr. Kamil Idris, actualul Director generalOMPI, candidat la al doilea mandat pentru funcţia dată,reuniunea din mai a statelor-membre ale OMPI a votatnumirea în funcţie a Directorului general al OMPI peurmătorii şase ani.
Menţionăm faptul că la 22 septembrie 1997, atunci când Adunarea generală OMPI l-a desemnatpe dr. Kamil Idris în funcţia de Director general, decizia respectivă a fost întâmpinată de cei prezenţi prinaclamaţii.
Dr. Kamil Idris, cetăţean al Sudanului, vorbeşte curent limbile engleză, arabă, franceză, a făcut o remarca-bilă carieră ca jurnalist, jurist, om politic, fiind ambasador al ţării sale şi membru al Comisiei de dreptinternaţional a ONU. Îndeplinind funcţia de vicedirector general OMPI din 1994 până în 1997, apoi deDirector general până la momentul actual, dumnealui posedă o profundă cunoaştere a activităţilor Organi-zaţiei, a concepţiilor personalului OMPI la toate nivelurile şi a sarcinilor sale imediate şi de perspectivă.
Fiind din 1991 membru cu drepturi depline al OMPI, alături de cele circa 180 ţări-membre din lumeaîntreagă, ţara noastră a ratificat între timp majoritatea convenţiilor administrate de Organizaţie, printre careConvenţia de la Paris şi Convenţia de la Berna.
Adresându-se forurilor de decizie din Republica Moldova în legătură cu vizita pe care a efectuat-o în lunamai 1999 la Chişinău, dr. Kamil Idris a subliniat că “acestea au sarcina să soluţioneze cât mai curândproblemele ce împiedică să fie create condiţii optime de menţinere şi dezvoltare a potenţialului ştiinţific şiinovaţional al ţării. Aceste acţiuni prevăd,bineînţeles, şi promovarea unui sistemviabil şi efectiv de protecţie a proprietăţiiintelectuale, care urmează să facilitezetransferul de tehnologii şi să deschidăpiaţa internă pentru investiţiile străine”.
Promovarea inovaţiilor la nivel naţional arfi, potrivit lui Kamil Idris, o cale sigură destimulare a creaţiei, de modernizare şicomercializare a invenţiilor şitehnologiilor autohtone.
Serviciul de presă AGEPI
LA SESIUNEA EXTRAORDINAR+
A ADUN+RII GENERALE OMPI
Inte
llect
us 2
/200
3
86
AG
EPI N
EWS
C onferinţa ştiinţifică studenţească interuniversitară cu
genericul „Economia bazatăpe cunoştinţe - economiaviitorului”, ediţia a treia, s-adesfăşurat în zilele de 15 şi 16mai a.c. în sala de festivităţi aAgenţiei. Ea a fost organizatăde către Institutul de ProprietateIntelectuală. La deschidere auparticipat domnii NicolaeTaran, dr. hab., prof. univ.,Director General AGEPI, IonDaniliuc, Prim-vicediretorgeneral AGEPI, VitalieRusanovschi, dr., conf. univ.,rector IPI, Iurie Badâr, dr., conf.univ., prorector IPI, doamneleParascovia Tocan, sef catedrăIPI, Zinaida Chitoroagă, dr.,conf. univ., şef catedră IIM, careau rostit şi alocuţiuni deinaugurare, în care au subliniatimportanţa şi semnificaţiadeosebită a conferinţei.
În cuvântarea de salut domnulNicolae Taran, Director GeneralAGEPI, a menţionat căproprietatea intelectuală şiindustrială la ora actuală e celmai dinamic domeniu ce stă labaza dezvoltării întreprinderilorşi are un viitor bine determinatşi la noi. Dumnealui a relatatdespre activele nemateriale(PI), obţinute de către instituţiile
de învăţământ superior dinrepublică, printre care USM,USMF „N. Testemiţanu”, UTM,despre ultimele iniţiativelegislative ale AGEPI, despreresponsabilităţile puse atât înfaţa cercetătorilor şi a titularilorde obiecte de proprietateintelectuală, cât şi a studenţilorde azi, care studiază economiaproprietăţii intelectuale,misiunea lor fiind de a schimbasituaţia existentă şi a face viaţamai bună.
În decursul a două zile au fostprezentate 30 de rapoarte alestudenţilor de la diverseinstituţii de învăţământ:Institutul de ProprietateIntelectuală (15), Academia deStudii Economice din Moldova(3), Universitatea Cooperatist-Comercială din Moldova (4),Institutul Internaţional de
Management (4), Universitateade Stat din Moldova (2) şiColegiul Financiar-Bancar (2).
Despre diapazonul larg alcercetărilor studenţilor nevorbeşte elocvent tematicavariată a rapoartelor prezentatela conferinţă: „Proprietateaintelectuală în sistemuleconomiei bazate pecunoştinţe” - PalamarciucAngela, IPI; „Societateainformaţională - societateaviitorului în R. Moldova”-Casapu Sergiu, ASEM;„Abordarea inovării în domeniulserviciilor” - Chitaica Ala, IPI;„Complexul electronic: evoluţiiîn plan mondial, perspectivepentru R. Moldova”- BeţivuNatalia, Prosped Dorina,Pescaru Eugenia, UCCM;„Cercetările de marketing -sursă de informare pentru
TINERETUL STUDIOS
{I ECONOMIA SECOLULUI XXI
(CONFERIN|+ INTERUNIVERSITAR+ LA IPI)
87
Inte
llect
us 2
/200
3A
GEP
I N
EWS
managementul inovaţional” -Bârsan Ana, IPI; „Creativitatea -premisă a activităţiiinovaţionale” - Mărcuţă Olesea,IPI; „Incubatorul ca modalitatede dezvoltare a micului busi-ness” - Plămădeală Aliona,ASEM; „Valoarea motivaţionalăa salariului la întreprinderileautohtone” - Vârtosu Valeria,an. III, UCCM; „Concurenţaneloială în condiţiile noiieconomii” - Pălitu Elvira, ASEM;„Franchising-ul - oportunitatepentru dezvoltarea afacerilor” -Bunescu Marian, IPI; „Activitateainovaţională în sistemul dedistribuţie a produselorSA”Alba” - Oţel Irina, USM;„Investiţiile în RepublicaMoldova” - Mirca Liuba,Colegiul Financiar -Bancar;„MG informaţional - instrumentpractic pentru dezvoltareaeconomiei” (Aplicaţie la AgenţiaARIA) - Vrabie Diana, IIM;
„Managementul companiilorpublicitare” - Burciu Alexei, IIM;„Rolul Complexului dezvoltare-cercetare în stimulareaprogresului tehnico-ştiinţific” -Răileanu Liliana, IPI; „Noiletehnologii în serviciul dezvoltăriiumane” - Caterinciuc Denis,IPI; „Economia naţională prinprisma învăţământului supe-rior” - Pâslaru Daniela, IIM;„Tendinţele dezvoltării pieţeiturismului în R. Moldova” -Mandaji Andrei, UCCM; ”Exodulde creieri - fenomenindispensabil al noii economii”- Ciobanu Elena, IPI; „Impactulimpozitelor asupra agenţiloreconomici” - StahurschiSvetlana, Colegiul Financiar-Bancar etc.
La finele conferinţei juriul a avutde soluţionat o problemădificilă - să aprecieze cele maibune rapoarte, întrucât toate au
fost demne de a fi menţionate.Fiecărui participant i s-aacordat o Diplomă departicipare. Şapte rapoarte aufost menţionate cu diplome degradul I, II, III şi cu premiibăneşti. Astfel, locul I le-arevenit studentelorPalamarciuc Angela, IPI, PălituElvira, ASEM, locul II - PopaAna, IPI, Chircă Mircea, IIM, iarlocul III - Şerbaniuc Sergiu, IPI,Plămădeală Aliona, ASEM, OţelIrina, USM, Beţivu Natalia,Prosped Dorina, PescaruEugenia, UCCM. Cinci rapoarteale studenţilor BunescuMarian, Caterinciuc Denis,Ursachi Olga, IPI, Bold Denis,USM, Pâslaru Daniela, IIM, aufost menţionate cu premii deîncurajare.
În cadrul discuţiilor aprinse pemarginea fiecărui raport,studenţii şi-au exprimat dorinţasă participe cu comunicări şi laediţiile viitoare. În bunaderulare a acestei acţiuni esteşi meritul moderatoarei dneiParascovia Tocan, şef catedrăEconomie şi Management, IPI.
Menţionăm în acest context cămaterialele prezentate laconferinţă vor fi editate într-oculegere aparte, iar unele vorvedea lumina tiparului şi înrevista „Intellectus”, în cadrulrubricii „Aflux de forţe tinere”.
C. Ion
Inte
llect
us 2
/200
3
88
AG
EPI N
EWS
C u un astfel degeneric s-a desfăşuratla UTM în zilele de
29 – 31 mai a.c. Conferinţaştiinţifică internaţională,organizată de către Universi-tatea Tehnică a Moldovei şiUniversitatea Tehnică „Gh.Asachi” din Iaşi, în colaborarecu Ministerul Economiei,Ministerul Industriei, Agenţia deStat pentru Protecţia ProprietăţiiIndustriale, SocietateaInternaţională a Constructorilorde Maşini, DepartamentulTehnologii Informaţionale, CIE„Moldexpo”, Aviatehnologie SAşi alte organizaţii.
Încuvântulsău desalut, dlIonBostan,rectorulUTM, amenţionat
că prin lucrările ştiinţificeprezentate, conferinţa în cauzăîşi propune să contribuie ladezvoltarea cunoştinţelor îndomeniile tehnologiilorfabricării produselor şiasigurării calităţii, restructurăriişi managementului sistemelorşi complexelor industriale.
La conferinţă au participatoameni de ştiinţă din Repu-
blica Moldova, România, SUA, Franţa, Germania,China, Portugalia, Spania, Slovacia, Polonia,Rusia, Ucraina şi Belarus, care au prezentat peste750 de rapoarte.
La şedinţa în plen prima comunicare a fost„Protecţia proprietăţii industriale în RepublicaMoldova. Activitatea inventivă în domeniulconstrucţiilor de maşini”, autori dnii NicolaeTaran, dr. hab., prof. univ., Director General AGEPI,şi Ştefan Gajim, dr., consilier al DirectoruluiGeneral AGEPI. Raportorul, dl Şt. Gajim, ademonstrat prin argumente convingătoare, că lamomentul actual în Republica Moldova este creat,funcţionează eficient şi se dezvoltă continuu unsistem normativ-legislativ şi instituţional-organizatoric modern de protecţie şi realizare adrepturilor de proprietate industrială, capabil săsatisfacă cerinţele crescânde ale tuturor
solicitanţilor, atât naţionali, cât şi străini. În mod detaliat, cu cifre şifapte concrete, dumnealui s-a oprit la activitatea inventivă dindomeniul construcţiilor de maşini. Au fost scoase în evidenţăproblemele care continuă să persiste în activitatea inventivă,accentuându-se necesitatea extinderii domeniului de creativitatetehnică în astfel de direcţii cum sunt elaborarea şi protecţia juridică amodelelor de utilitate (invenţii mici) şi design-ului industrial.
Au urmat apoi rapoartele: „The role of statistical science in automo-tive engineering”- (autori: Vasiliy Krivtsov, Ph. D., Dmitry Tananco,Ph. D., Ford Motor Company, USA); „Cum accelerăm implementareaTQM” (autori: Alexei Dinu, Viorel Leahu, Aria, CPC, R. Moldova);„Tendinţe actuale şi perspective în PDM/PLM. Suita de produseEDS PLM Solutions: Unigraphics nx, i-deas nx, Solidedge/Insight,Teamcenter, e-factory” (autori: Gavril Muscă, prof. dr. ing.,Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”, Iaşi, Ionel Barbu, Director GeneralADA Computers, Mihail Iosip, Director Tehnic ADA, DumitruCuciureanu, Director Firma „Q”, Iaşi, România); „Activitatea decercetare a catedrei TCM: trecut, prezent şi viitor” (autor: OctavianPruteanu, prof. dr. ing., Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”, Iaşi,România) ş.a.
“TEHNOLOGII MODERNE. CALITATE.
RESTRUCTURARE. TMCR-2003”
(CONFERIN|+ {TIIN|IFIC+ INTERNA|IONAL+)
89
Inte
llect
us 2
/200
3A
GEP
I N
EWS După şedinţa în plen, lucrările
conferinţei au continuat pesecţiuni: „Tehnologii dePrelucrare prin Aşchiere”,„Tehnologii de Prelucrare prinDeformare Plastică la Rece”,„Tehnologii Neconvenţionale,„Tehnologii de Sudare şi
Manifestaţia a fost deschisă dedl Nicolae Taran, DirectorGeneral AGEPI. În faţa partici-panţilor au luat cuvântul dniiGheorghe Duca, Ministru alEcologiei, Construcţiilor şiDezvoltării Teritoriului, MihailŞtirban, Prim-viceministru alIndustriei, David Giebink,Director al ProgramelorIndustriale, CRDF, SUA, AnatolRotaru, Preşedinte al Consi-liului Suprem pentru Ştiinţă şiDezvoltare Tehnologică dinRepublica Moldova.
O trecere în revistă a Progra-melor de Granturi Industrialeale CRDF a fost făcută de dnulDavid Giebink, iar dnul Sean
O” Leary, SUA, a comunicatdespre Programul de granturipentru deplasări şi elaborareasolicitărilor privind obţinerea lor.
Un raport amplu privind studiulpieţei de comercializare arezultatelor cercetărilor a fostprezentat de dna Elena Chislaride la Centrul pentru SusţinereaIniţiativei Private. DneleSvetlana Ichizli - BIZPRO-Moldova, Lidia Romanciuc -Asociaţia de Cercetare şiDezvoltare, şi dl Roman Lazu -Centrul pentru Productivitate şiCompetitivitate, au relatatdespre resursele disponibilepentru întreprinderile mici şimijlocii din republică.
Dnii David Giebink, IulianBogasieru, Serviciul deInformare în Business pentruNoile State, şi Ion Tighineanu,UTM, au abordat tematicapracticii de căutare apartenerilor din Statele Uniteale Americii în domeniulrespectiv, iar dl Sergiu Harea,Camera de Comerţ şi Industriea informat asistenţa despreatragerea capitalului străin înMoldova.
A fost revelatoare şi prezenţa laaceastă acţiune a echipei de laAGEPI. Comunicări despreprotecţia PI au fost expuse dednii Nicolae Taran, DirectorGeneral AGEPI („Protecţia
Recondiţionare”, „Construcţii şi Tehnologii pentru Angrenaje”,„Fabricare flexibilă, calitate, inovaţie, transfer tehnologic”,„Restructurare, Competitivitate, Dezvoltare Industrială” ş.a.
Rapoartele prezentate la conferinţă au fost înmănuncheate şi editateîn 5 volume impunătoare, sub supravegherea unui consiliu ştiinţificinternaţional, în frunte cu dl Ion Bostan, rectorul UTM.
C. Mihai
PRIMII PA{I }N COMERCIALIZAREA
REZULTATELOR CERCET+RILOR
{TIIN|IFICE
Î n zilele de 10 – 12 iunie a.c. în sala de conferinţe aAgenţiei de Stat pentru Protecţia Proprietăţii
Industriale a avut loc seminarul intitulat „Comercia-lizarea rezultatelor cercetărilor ştiinţifice în RepublicaMoldova”, organizat de către Fundaţia SUA pentru Cerce-tări Civile şi Dezvoltare pentru Statele Independente ale fostei Uniuni Sovietice (CRDF) şiAsociaţia de Cercetare şi Dezvoltare din Republica Moldova (MRDA).
Inte
llect
us 2
/200
3
90
AG
EPI N
EWS proprietăţii industriale în
Republica Moldova”), IonDaniliuc, Prim-vicedirectorgeneral („Brevetarea invenţiilorîn Republica Moldova”),Veaceslav Crecetov, şef Direcţieinvenţii („Studiu comparativ allegislaţiei naţionale şiinternaţionale (CE şi SUA) îndomeniul protecţiei invenţiilor”),şi Diana Hmeli, şef BirouLicenţe („Obiecte de proprietateindustrială create în exercitareafuncţiei de serviciu”).
La discuţii au participatbeneficiarii de Granturi pentru
deplasare: inventatorii AnatolieIoiser, Iulian Colpacovici(Business-incubatorul„ELIRI-INC”), VladimirGoremâchin, Alexandru Catan(„Mezon”), Vasile Rotaru (USM),Mihail Poleacov (UIR) ş. a. Întimpul vizitei efectuate recent înSUA, dumnealor au avut maimulte întâlniri cu savanţi,inventatori, oameni de afacerişi au povestit celor prezenţidespre impresiile şi experienţaîn domeniul inovaţional şitransferul tehnologiilor avan-sate, mecanismul managerial
occidental, apreciind cu toţiiaceste călătorii deosebit defructuoase.
Seminarul în cauză a fostcalificat de participanţica un prim pas pentruobţinerea unei susţinerifinanciare concrete în vedereacomercializării celor maivaloroase rezultate alecercetărilor ştiinţifice aleinventatorilor şi savanţilornoştri, spre relansareaeconomiei Republicii Moldova.
M. Cucereavâi
Î n prima decadă a lunii iunie a.c. la iniţiativa redacţiei “Intellectus” a
avut loc o întrunire de lucru lafacultatea de mecanizare aUniversităţii Agrare, la care aparticipat o echipă de la AGEPIşi inventatori, lectori şi studenţide la această instituţie. Dingrupul agepiştilor au făcutparte dnii Tudor Jovmir, şefadjunct Direcţie invenţii, AureliaCeban, şef Secţie examinarepreliminară şi metodologie,Natalia Nadiojchin, specialistprincipal, Secţie preliminară,Petru Racu, directorul biblioteciiAGEPI, Ana Zavalistîi, şefadjunct Direcţie promovareaproprietăţii industriale, TeodorCojocaru, sp. principal, secţiaEditura.
Din partea gazdelor au fostprezenţi: Grigore Marian, dr.habilitat în ştiinţe tehnice,decanul Facultăţii demecanizare şi electrificare aagriculturii, Dumitru Novorojdin,conf. universitar, dr. hab. în şt.teh., şef catedră tractoare şi
automobile, Marin Brăila, conf.universitar, catedra tractoare şiautomobile, Vladimir Serbin,conf. univ., dr.hab. în şt. tehn.,şef catedră maşini agricole,Petru Pleşca, conf. univ., dr. hab.în şt. tehn., catedra îmbunătăţirifunciare şi hidrotehnică.
O }NT~LNIRE DE LUCRU LA UNIVERSITATEA
AGRAR+ DE STAT DIN MOLDOVA
91
Inte
llect
us 2
/200
3A
GEP
I N
EWS
Au mai participat circa 30 decadre didactice, dintre care uniisunt şi inventatori, precum şistudenţi de la facultatearespectivă. Au fost prezenţi şiunii de la alte facultăţi, ceea cevorbeşte despre interesuloamenilor faţă de aceastăîntâlnire. Remarcăm în acestcontext aportul dlui IurieCuratnicov, consilier înproprietate industrială de laUASM, care a depus toateeforturile ca acţiunea să sederuleze cu un randamentmaxim.
Întrunirea a avut ca temă dediscuţie brevetarea invenţiilordin agricultură, anume şitehnica agricolă, înscriindu-seîn programul acţiunilorconsacrate Zilei inventatoruluişi raţionalizatorului-2003.
În deschidere dna A. Zavalistîi afăcut o expunere concisă şiclară a situaţiei actuale dindomeniul protecţiei proprietăţiiindustriale în RepublicaMoldova, a elucidat obiectiveleînregistrate la acest capitol de
către instituţiile superioare deînvăţământ şi unităţileeconomice unde existăfenomenul inovaţional, cât şicontribuţia AGEPI în protecţiainovaţiilor din această ramurăextrem de importantă înrepublică.
Ştafeta a preluat-o încontinuare dl T. Jovmir, care avorbit concis şi accesibildespre procedura de acordarea brevetului de invenţie.
Dna A. Ceban a explicatasistenţei modificările înlegislaţia Republicii Moldovareferitoare la brevetareainvenţiilor.
Prin urmare, ambii raportoris-au completat reciproc,prezentând o informaţieexhaustivă la acest subiectextrem de important. Întrebărileprovocate de cei doi raportoriau modificat parţial agenda delucru. Ţinând cont decontingentul celor prezenţi, s-aajuns la înţelegere ca să fieorganizată o întâlnire
consacrată special problemeibrevetării soiurilor de plante.
În continuare dl P. Racu a vorbitdespre utilizarea produselorinformaţionale în domeniulproprietăţii industriale, precumşi despre literatura despecialitate deţinută pe suportelectronic şi pe hârtie debiblioteca AGEPI pe care leoferă tuturor solicitanţilorinteresaţi. De altfel, un set debroşuri, reviste şi materiale aufost dăruite bibliotecii de laUASM.
În final dl T. Cojocaru ainformat auditoriul desprerevistele editate la AGEPI:BOPI, Intellectus şisuplimentele acestuia (Bursainvenţiilor, AGEPI-Expo,AGEPI-Info), îndemnându-i pecei prezenţi la o colaborare maistrânsă. Or, articolele publicateîn rubricile de bază ale revisteisunt considerate de cătreComisia Superioară deatestare a Republicii Moldovadrept lucrări ştiinţifice.
Această întrunire i-a convinspe toţi că deplasareaspecialiştilor de la AGEPI încolectivele didactice, cele decercetare, dialogul viu cuoamenii, este incomparabilmai rezultativ decât simplaconsultare a literaturii despecialitate de către aceştia.Iar primirea călduroasă,discuţiile aprinse şi dorinţagazdelor de a mai participa laastfel de acţiuni ilustreazăelocvent utilitatea lor.
Cor. “Intellectus”
Inte
llect
us 2
/200
3
92
AG
EPI N
EWS
Î n perioada 23-26 iunie curent în oraşul Galaţi, România, s-a desfăşurat
întâlnirea la nivel înalt întredirectorii generali ai oficiilornaţionale de brevete alRomâniei - dl Gabor Varga şi alRepublicii Moldova - dl NicolaeTaran. Din componenţadelegaţiilor au făcut parte: de laOSIM - dna Irina Văleanu,Director Economic, dnaConstanţa Moraru, Şef ServiciuContencios, dl Florin Popa,Coordonator Centre regionalede PI, dl Ştefan Cocoş, ŞefServiciu Mărci, dna VeneraLimbidis, Examinator ServiciuMărci, dl Bogdan Geavela,Consilier juridic BirouCooperare Internaţională; dinpartea AGEPI - dl Ion Daniliuc,Prim-vicedirector General, dnaAna Zavalistîi, Şef adjunctDirecţie Promovare PI, dnaLiliana Vieru, Şef SecţieCooperare Internaţională, dnaMaria Vicol, Şef interimar SecţieContabilitate şi Finanţe, draDiana Hmeli, Şef Birou Licenţe.
Scopul acestei întâlniri l-aconstituit asigurarea în conti-nuare a unei protecţii optime adrepturilor de proprietateindustrială ale persoanelorfizice şi juridice din cele douăţări, colaborarea pe bază dereciprocitate şi schimb operativde informaţie între oficiilenaţionale de proprietateindustrială, realizarea prevede-
rilor Programului Comun delucru OSIM-AGEPI pe anii2002-2003 şi ale Adendumuluila acesta, semnate la Chişinăuîn noiembrie 2002.
Alegerea oraşului Galaţi încalitate de gazdă a întrevederiia constituit o revelaţiefrumoasă atât pentru oaspeţi,cât şi pentru gazde prin sejurulconfortant oferit cu mărinimiede oraşul de pe Dunăre, darmai ales prin rezultatele pe
care le prezintă acesta îndomeniul protecţiei proprietăţiiindustriale şi eforturile depusede autorităţile sale în vedereafamiliarizării locuitorilor zoneide sud-est a României privindrolul factorului inovativ înrelansarea economică.
Timp de trei zile delegaţiile auefectuat un schimb productiv deinformaţie şi opinii la masa dediscuţie, reiterând astfeloportunitatea dezvoltări relaţiilor
REUNIUNEA BILATERAL+ OSIM–AGEPI
GALA|I-2003
93
Inte
llect
us 2
/200
3A
GEP
I N
EWS
colegiale care s-au stabilit întrespecialiştii noştri pe parcursula unsprezece ani.
Tematica dezbaterilor s-a axatpe analiza cooperării între celedouă oficii în perioada ce s-ascurs de la ultima întâlnire,schimbul de experţi,participarea reciprocă laacţiunile organizate de Părţi,prezentarea noutăţilor legisla-tive în cadrul celor două oficii,prestanţa lor la nivelinternaţional, activitateaserviciului mărci, aspectulfinanciar-contabil şi, nu înultimul rând, activitatea centre-lor regionale de proprietateindustrială din România şiRepublica Moldova.
Trasarea unor noi direcţii decolaborare, a acţiunilor deperspectivă imediată auconstituit un reper esenţial alreuniunii. Discuţiile s-aufinalizat cu semnarea, întru-uncadru pe cât de festiv pe atât decordial, a Minutei ÎntâlniriiBilaterale, pregătită minuţios şiprezentată de colaboratoriiserviciilor de cooperareinternaţională ale oficiilor – dnaL. Vieru şi dl B. Geavela.
Pe parcursul vizitei au avut locîntâlniri ale delegaţiilor AGEPIşi OSIM cu dl Traian Mândru,Prefectul de Galaţi, şi cuspecialiştii Centrului regionalpentru promovarea protecţieiproprietăţii industriale „Mentor”,care face parte din reţeaua de14 centre similare dislocate petot teritoriul României. Membriidelegaţiei au fost iniţiaţi succintcu cele mai importante activităţiale Centrului: microexpoziţiaanuală de produse şi ideibrevetabile destinate relansăriieconomice locale„CREATIVGAL”, „Trofeulcreativităţii”, Programul de
formare continuă cu tema„Proprietatea intelectuală –sursă de profit şi progrespentru comunitatea locală”.
Tot atât de captivante ni s-aupărut şi iniţiativele Centrului, şianume: MasterplanulTehnopolul „Dunărea de Jos” –zonă extraregională deprosperitate economică, ceinclude proiecte în care vor fiimplicaţi şi locuitorii zonei desud a Republicii Moldova,Programul „Galaţi - oraşuldintre ape” – staţiune turisticăinternaţională etc.
Programul întâlnirii a culminatcu o conferinţă de presă,organizată la sediul Consiliuluijudeţean Galaţi, care s-abucurat de o prezenţăjurnalistică impunătoare, dearticole pe primele pagini aleziarelor şi în emisiunileprincipale de ştiri ale televiziuniilocale, dar mai ales cu turuloraşului Galaţi şi cel al Dunării- de la insula Brăilei până lagurile Prutului şi Terminalul dela Giurgiuleşti.
A. Zavalistîi,şef adj. Direcţie Promovare PI
Inte
llect
us 2
/200
3
94
AG
EPI N
EWS
Î n perioada 30 mai – 1 iunie curent la staţiunea „Camping” din
orăşelul Vadul lui Vodă s-adesfăşurat Spartachiada II aangajaţilor din serviciile publicedin municipiul Chişinău.Manifestarea a fost organizatăde Asociaţia Sindicală Terito-rială Chişinău a FederaţieiSindASP, întrunind 18 echipe.
La deschiderea oficială aSpartachiadei au fost prezentetoate echipele participante,preşedinţii comitetelor sindi-cale, dl Nicolae Taran, DirectorGeneral al AGEPI, dl ConstantinSârbu, vicedirector general, dlBoris Schiţco, preşedinteleComitetului Sindical al AGEPI.
Echipa AGEPI a fost condusăde dl Alexandru Luţcan,specialist principal, SecţiaPrognozare, Analiză şi Audit,urmat de 13 colegii care s-auprezentat excelent la toateprobele sportive, şi anume:mini-fotbal, volei, tenis demasă, şah şi dame.
Cel mai mare succes l-a avutechipa AGEPI la mini-fotbal,tenis de masă şi şah, unde aocupat primul loc în grupă şi aîntrat în semifinală.
În concursul final echipa AGEPIa obţinut următoarele locuri:
Ô la mini-fotbal – locul II(din 15 echipe);
Ô la tenis de masă – locul III(din 13 echipe);
Ô la şah – locul III(din 14 echipe).
În ceea ce priveşte clasamentulgeneral, echipa AGEPI a ocupatlocul III dintre cele 18 echipeconcurente.
Dl Nicolae Taran, DirectorGeneral AGEPI, a fost distins cu
SUCCESELE COLABORATORILOR AGEPI
LA SPARTACHIADA II A SindASP-ului
premiul pentru „Cel mai activsuporter” pentru susţinereaaprinsă a echipei sale. Premiuli-a fost înmânat de către dnaMaria Harbur, preşedintele ASTChişinău.
Ne bucurăm pentru succeseleobţinute de colegii noştri laaceste probe sportive şi leurăm noi succese şi pe viitor laasemenea competiţii.
Alexandru LUŢCAN
95
Inte
llect
us 2
/200
3A
TEN
ÞIE:
CO
NC
URSU
RI!
La prezentarea concursuluiau participat membrii comite-tului organizatoric, domniiTudor Olaru, vicepreşedinte alCamerei de Comerţ şiIndustrie, Nicolae Bodur,vicepreşedinte al comitetuluiorganizatoric, preşedinte alConsiliului Asociaţiei Naţionalea Producătorilor din R. Moldova,Ion Daniliuc, Prim-vicedirectorgeneral al Agenţiei de StatPentru Protecţia ProprietăţiiIndustriale, Spiridon Danilescu,director general al SA„Franzeluţa”, preşedinte alBursei universale comerciale„Moldova”,Grigore Belostecinic,rector al Academiei de StudiiEconomice, AlexandruTarlajanu, director general alInstitutului Naţional de Standar-dizare şi Metrologie, MarinaPetrov, director al Direcţieitârguri şi expoziţii a Camerei deComerţ şi Industrie, DorianChiroşca, director general alAgenţiei de Stat pentru Dreptu-rile de autor, Vavil Caragia,director al Institutului decercetări ştiinţifice şi proiectăritehnologice în industria alimen-tară, Serghei Mişin, redactor-şefal săptămânalului “ Economi-ceskoe obozrenie” ş.a.
Membrii comitetului organiza-toric T. Olaru, N. Bodur,
I. Daniliuc, G. Belostecinic,S. Mişin au prezentat Regula-mentul concursului şi aumenţionat că scopul acesteimăsuri este de a uni eforturileproducătorilor naţionali,organizaţiilor de stat şi obşteştiîn vederea creării condiţiilorfavorabile pentru activitatea deantreprenoriat şi a unui mediucompetitiv sănătos; a stabili şipromova cele mai reuşitestrategii de marketing îndomeniul creării şi promovăriimărcilor comerciale; a contri-bui la asistenţa informaţionalăa întreprinzătorilor în domeniultehnologiilor eficiente demarketing, publicitate, protecţiejuridică a mărcilor comerciale;de a propaga rolul imaginiicorporative a companiei,precum şi cel al principiilorculturii şi eticii de afaceri în
calitate de mijloace dedezvoltare a economiei.
Elaborarea rezultatelorconcursului vor fi efectuate decătre un juriu competent, încomponenţa căruia sunt incluşireprezentanţi ai Camerei deComerţ şi Industrie, ConsiliuluiAsociaţiei Naţionale aProducătorilor, Agenţiei de Statpentru Protecţia ProprietăţiiIndustriale, experţi în domeniu,specialişti în marketing,reprezentanţi ai organizaţiilorobşteşti şi ai mijloacelor deinformare în masă. În funcţie derezultatele stabilite de cătrecomisie în baza mai multorcriterii, pentru fiecare categoriede mărfuri se vor decernaanual 3 premii de bază, precumşi alte premii, menţiunispeciale.
MARCA COMERCIAL+ A ANULUI
Î n aprilie a.c. la „Moldexpo”, în cadrul expoziţiei naţionale „Fabricat în Moldova”, a avut loc o masă rotundă la care a fost lansat concursul „Marca comercială a
anului”, organizat de către Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova încooperare cu Asociaţia Naţională a Producătorilor, Agenţia de Stat Pentru ProtecţiaProprietăţii Industriale şi redacţia săptămânalului “Economiceskoe obozrenie”.
Inte
llect
us 2
/200
3
96
ATE
NÞI
E: C
ON
CU
RSU
RI! Premiul Mare - «Mercuriul de
Aur» - va fi decernat întreprin-derii care va acumula cel maimare număr de puncte, înfuncţie de:
Ô cele mai bune şi maistabile calităţi de consumale mărfurilor,
Ô corespunderea producţieistandardelor de calitate şisecuritate,
Ô reputaţia impecabilă pepiaţă,
Ô noutatea şi eficienţa,
Ô exportul mărfurilor (tehnolo-giilor) şi garanţia deservirii.
Rezultatele concursului vor fianunţate în cadrul expoziţieinaţionale «Fabricat în Moldova».
S-a menţionat că întreprinderealaureată a concursului «Marcacomercială a anului» se vabucura de avantaje, printre carefolosirea emblemeiconcursului în scopuripublicitare, reduceri pentruserviciile de participare laexpoziţiile organizate de CCI,plasarea informaţiei încatalogul «Mărcile comercialeale anului 2003» etc.
În legătură cu acţiuneapreconizată dnul Ion DANILIUC,Prim-vicedirector generalAGEPI, ca reprezentant alorganului de stat careînregistrează mărcile şieliberează certificate deînregistrare, ne-a relataturmătoarele:
Ô Prima cerere deînregistrare a mărcii în Repu-blica Moldova a fost depusă laAGEPI în 1993, iar în timp de
zece ani au fost înaintate întotal 42.500 de cereri, inclusivde la solicitanţii naţionali –5.800, de la solicitanţii străiniprin procedura naţională –7.800 şi de la solicitanţii străiniprin Aranjamentul de la Madrid– circa 22.500. Până în prezentsolicitanţilor naţionali le-au fosteliberate 2.400 de certificate. Şitotuşi, aceasta e o cifră foartemică în comparaţie cu numărulde agenţi economici careactivează reuşit pe piaţă. Înrepublică avem circa 30 de miide agenţi economici, care auactivitate profitabilă, dar numai1.300 din ei au mărciînregistrate. Printre posesoriicelui mai bogat portofoliu demărci înregistrate suntîntreprinderile „Sălcuţa” SRL(88), „Basavingrup” SA (83),„Alianţa-Vin” SRL (60), „Asconi”
asigurarea succesului. Înprimul rând, marca este ogaranţie a calităţii, ea insuflăîncredere cumpărătorului şicelor care se folosesc deservicii. Deci, o marcă binepromovată favorizeazăsuccesul întreprinderii, iarpreţul unei astfel de mărci pepiaţa mondială creşte mereu.Spre exemplu, „Coca-Cola”atinge cifra de 72 mlrd dedolari. Desigur că în RepublicaMoldova nu sunt mărci atât deprestigioase, dar în contractelede licenţă care sunt înregistratela agenţie unele mărciautohtone sunt apreciate astăzila 4-5 mln de lei.
De aceea în cadrul concursuluivor fi întreprinse şi alte măsuride promovare a necesităţiiînregistrării mărcilor. Vreau sămenţionez că marca e una dincele mai importante obiecte deproprietate industrială, de rândcu invenţiile şi designul, la careau fost organizate deja diverseconcursuri. Dar acest concurspentru mărci este un debut şisper că va avea succes şi va fisusţinut de toţi agenţiieconomici din republică.
Cât priveşte protecţia mărcilorautohtone în străinătate,situaţia nu-i chiar atât de bunăcum ne-am dori, deoarecesolicitanţii străini au înregistratîn Republica Moldova circa 37de mii de mărci, iar agenţiinoştri economici timp de zeceani au înregistrat numai 75 demărci. Sunt nişte cifreincomparabile. E îmbucurător,totuşi, faptul că în anul 2002numărul cererilor de mărci alesolicitanţilor naţionali încomparaţie cu anul precedent a
SRL (57), „Cricova-Acorex” SA(52), Fabrica de vinuri şiconiacuri „Kvint” din Tiraspol(50) etc. Cifrele ne vorbesc cănu toţi agenţii economici auconştientizat rolul şi importanţamărcii, deşi e ştiut faptul că îneconomia de piaţă, spre carenoi păşim, marca este un factorfoarte important pentru
97
Inte
llect
us 2
/200
3A
TEN
ÞIE:
CO
NC
URSU
RI! crescut cu 70 la sută, iar
numărul de cereri depuse pecale internaţională prin Aran-jamentul de la Madrid şiProtocolul acestui regulaments-a dublat timp de un an de zile.
Dacă această tendinţă se vapăstra, pe viitor vom aveasuccese şi mai mari privindprotecţia mărcilor, care vor fi atâtîn favoarea agenţilor economici,cât şi în folosul tuturor con-
sumatorilor, deoarece vorbeneficia de garanţie privindbunurile produse în republică.Aceasta e una din sarcinileprincipale ale concursului„Marca comercială a anului”.
Consemnare: Mihai CUCEREAVÂI
L a concurs vor participa întreprinderi de producţie/servicii,
instituţii de cercetare/învăţământ, companii, firme,asociaţii şi alte organizaţii caredeţin cereri şi titluri de protecţiepentru invenţii, modele deutilitate, soiuri de plante,desene/modele industriale,mărci de produse şi de servicii.
Concursul urmăreşte maimulte scopuri:
Ô identificarea posesorilorcelor mai bogate portofoliide proprietate industrială;
Ô promovarea imaginiiacestora pe piaţa naţiona-lă de produse şi servicii;
Ô relevarea rolului strategical proprietăţii industriale îndezvoltarea social-economică etc.
Evaluarea participanţilor laconcurs se va realiza în modexclusiv conform informaţiilorexistente în bazele de date aleAGEPI. Comisia de jurizare,alcătuită din specialiştide la AGEPI, va desemnacâştigătorul Trofeuluiîn funcţie de numărul de cererişi titluri de protecţie ale OPI,depuse sau eliberate dejade către AGEPI.
Punctajul se va calcula dupăcum urmează:
Ô pentru o cerere de brevetde invenţie – 20 de puncte;
Ô pentru un brevet de invenţieacordat – 30 de puncte;
Ô pentru o cerere deînregistrare a desenului/modelului industrial –15 puncte;
Ô pentru un certificat deînregistrare a desenului/modelului industrialeliberat – 20 de puncte;
Ô pentru o cerere de înregis-trare a mărcii – 5 puncte;
Ô pentru o marcăînregistrată – 10 puncte.
Vor fi admise numai cererileînregistrate şi titlurile deprotecţie acordate de cătreAGEPI în perioada 1999-2003.
Bilanţul concursului şifestivitatea de premiere aînvingătorilor vor avea loc încadrul ExpoziţieiInternaţionale Specializate“INFOINVENT–2003 ”(5-8 noiembrie curent).
INFORMAŢII DETALIATE:
www.agepi.md
AGEPI A LANSAT CONCURSUL
REPUBLICAN “TROFEUL PENTRU
INOVARE {I CREATIVITATE”
Inte
llect
us 2
/200
3
98
ATE
NÞI
E: C
ON
CU
RSU
RI!
A genţia de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale anunţă
continuarea concursuluirepublican pentru nominali-zarea celor mai activi jurnaliştice abordează tematica protec-ţiei proprietăţii industriale, rolulprodusului intelectual înrelansarea social-economică aţării, importanţa drepturilor deproprietate intelectuală,promovarea inventivităţii şi aspiritului creator, aplicareaindustrială a inovaţiilor.
Scopul concursului este, deci,de a reflecta pe larg şi apropaga în mijloacele deinformare în masă multipleleaspecte ale protecţieiproprietăţii industriale, cuprinseîn legislaţia naţională şi ceainternaţională.
La concurs pot participajurnalişti profesionişti şicorespondenţi netitulari dinmediile de informarerepublicane şi locale care aupublicate sau difuzate la temadată materiale de informare, deanaliză şi sinteză, alte studii peparcursul anului 2003.
Participanţii la concurs suntrugaţi să prezinte materialele
până la 25 octombrie 2003.Rezultatele vor fi anunţate şiînmânate în cadrul uneiconferinţe de presă organizatecu ocazia desfăşurăriiExpoziţiei InternaţionaleSpecializate „INFOINVENT-2003”. Materialele vor fiprezentate în trei exemplare,pentru a fi examinate de unJuriu format din reprezentanţiiAgenţiei şi jurnalişti cunoscuţidin ţară.
La aprecierea materialelorprezentate Juriul va da prioritatecriteriului de continuitate aabordării problemelor proprie-tăţii industriale (rubrici perma-nente în presa scrisă, serii deemisiuni la TV şi radio etc.).
AGEPI va acorda următoarelepremii:
Premiul I – 1500 lei
Premiul II - 1000 lei
Premiul III - 750 lei
Premii speciale ale juriului.
La desemnarea laureaţilor seva ţine cont de:
Ô Profesionalismul şi modulde abordare a multipleloraspecte ale PPI;
Ô Profunzimea şi originali-tatea expunerii;
Ô Capacitatea de relatare afaptelor, precizia dedocumentare şi citare asurselor, cunoştinţele îndomeniu.
Premiile sunt prevăzute pentruurmătoarele medii deinformare:
Ô Presa scrisă
Ô Agenţii de presă
Ô Posturi Radio şi TV
Ô Articol scris de studenţi
Ô Articol scris de specialiştiîn domeniul PPI.
Materialele publicate şi difuzateîn limbile română sau rusă,însoţite de un scurt curriculumvitae al participantului laconcurs, vor fi prezentate laAGEPI (str. A. Doga 24/1,MD-2024, Chişinău, RepublicaMoldova).
PENTRU INFORMAŢIISUPLIMENTARE VĂ ADRESAŢILA SERVICIUL DE PRESĂAGEPI (tel.: 49-30-16,fax: 44-01-19;E-mail: [email protected]).
PENTRU JURNALI{TII
DIN REPUBLICA MOLDOVA
99
Inte
llect
us 2
/200
3JU
BIL
IARI
A cum 60 de ani, pe meleagurile de nord ale Ţării, în familia de
ţărani Ana şi Iacob Daniliuc avăzut lumina zilei domnulIon DANILIUC, astăziPrim-vicedirector general alAgenţiei de Stat pentruProtecţia Proprietăţii Industrialea Republicii Moldova (AGEPI).
Viaţa sa este marcată de toateevenimentele cruciale prin carea trecut generaţia din care faceparte: războiul şi foameteacumplită, deportările şi colecti-vizarea, dezgheţurile şi “schim-bările la faţă” ale socialismului,destrămarea imperiuluisovietic, obţinerea indepen-denţii Republicii Moldova şiconstituirea organismeloradministrative caracteristiceunui stat modern – toateacestea contribuind la forma-rea unei personalităţi publicede o prestanţă profesională şicivică incontestabilă.
Cultura, competenţa, talentul,spiritul inovaţional şi energiacreatoare sunt numai unele dincalităţile ce-l caracterizează dinplin pe dl Ion Daniliuc şi careau servit drept puncte de reperpentru numirea sa, la19 octombrie 1992, în funcţiade Prim-vicedirector general alAGEPI – structură de bază aţării în domeniul protecţieiproprietăţii industriale.
Chiar din primele zile, capitalulintelectual, profesional şimanagerial de care dispune
acest adevărat om de stat afost pus în serviciul AGEPI.
În comun cu puţinii specialiştide atunci, dl Ion Daniliucparticipă la elaborarea primeloracte normative în domeniu:Regulamentul provizoriu derecepţionare a cererilor pentruinvenţii, modele industriale şimărci în Republica Moldova;Regulamentul provizoriu cuprivire la protecţia proprietăţiiindustriale în RepublicaMoldova; Regulamentulprovizoriu cu privire la manda-tarii autorizaţi ai RepubliciiMoldova; Regulamentul privind
registrele naţionale aleobiectelor de proprietateindustrială; Regulamentulprivind crearea şi funcţionareaComisiei de Examinare aAGEPI şi multe-multe altele.
Într-un timp record, cu participa-rea dlui Ion Daniliuc, au fostelaborate şi aprobate 5 legi îndomeniul protecţiei proprietăţiiindustriale: Legea privindbrevetele de invenţii; Legeaprivind mărcile şi denumirile deorigine a produselor; Legeaprivind protecţia desenelor şimodelelor industriale; Legeaprivind protecţia soiurilor deplante; Legea privind protecţiatopografiilor circuitelor inte-grate, care mai apoi, în legăturăcu aderarea Republicii Moldovala Organizaţia Mondială aComerţului, au fost armonizatecu cerinţele Acordului privindaspectele drepturilor deproprietate intelectuală legatede comerţ (TRIPs).
Rodul muncii sale în domeniultehnico-ştiinţific de mai mulţi
ION DANILIUC – NUME NOTORIU
}N DOMENIUL PROPRIET+|II INDUSTRIALE
Inte
llect
us 2
/200
3
100
ani îl constituie 22 de invenţiibrevetate în Republica Moldova,SUA, Germania, Franţa şi altestate şi circa 80 de articolepublicate în diverse domeniiale ştiinţei şi tehnicii.
Dl Ion Daniliuc participăactiv la viaţa social-politicăa republicii în calitate delocţiitor al reprezentantuluiplenipotenţiar al RepubliciiMoldova în ConsiliulInterstatal pe problemeleprotecţiei proprietăţiiindustriale şi în ConsiliulAdministrativ al Orga-nizaţiei Brevetului Eurasia-tic, membru al Comitetuluide cooperare a RepubliciiMoldova cu Uniunea Europea-nă, al Senatului Asociaţieioamenilor de ştiinţă, cultură şiartă din Moldova, al Consiliuluiprivind decernarea premiilor destat pentru realizări în domeniulcalităţii, productivităţii şicompetitivităţii, al ComisieiInterdepartamentale pentrurealizarea angajamentelorRepublicii Moldova faţă deOrganizaţia Mondială a Comer-ţului şi preşedinte al ConsiliuluiInterdepartamental pentruproprietatea industrială.
Fiind un profesionist deformaţiune înaltă, dl Ion Daniliuc
continuă în permanenţăprocesul de acumulare,aprofundare şi diversificare acunoştinţelor şi abilităţilor,urmând numeroase cursuri de
hotare şi reprezentând Republi-ca Moldova la diverse reuniuniinternaţionale pe probleme dindomeniul protecţiei proprietăţiiintelectuale.
Rezultatele impunătoare aleactivităţii sale managerial-administrative, normativ-legislative, tehnico-ştiinţifice şisocial-politice sunt cunoscuteşi înalt apreciate atât deorganele administraţiei publice,cât şi de colectivele instituţiilorîn care a activat Omul, Inventa-torul, Profesionistul, Colegul şiManagerul Ion Daniliuc.
La acest important răboj alvieţii, prilejuit de frumosul
jubileu de 60 de ani,colaboratorii Agenţiei deStat pentru ProtecţiaProprietăţii Industriale Văurează, stimate dle IonDaniliuc, multă sănătate,dragoste şi bucurii de lacei dragi, succese şirealizări de prestigiu înnobila Dumneavoastrăactivitate de conducătorşi promotor al sistemuluinaţional de proprietateindustrială.
instruire, perfecţionare, reci-clare, participând la conferinţe,simpozioane, seminareorganizate în ţară şi peste
LA MULŢI ANI!
Cu afecţiune şi respect,colaboratorii AGEPI
JUBIL
IARI
101
Inte
llect
us 2
/200
3
S unteţi autorul unei invenţii într-un domeniude activitate şi aţi dori să
vă păstraţi exclusivitatea detitular? Totul este posibil cucondiţia să perfectaţi corect ocerere de brevet de invenţie pecare să o depuneţi la Agenţiade Stat pentru ProtecţiaProprietăţii Industriale (AGEPI)din Republica Moldova, care vaexamina şi legifera dreptul Dvs.de proprietate.
În practica naţională şi ceainternaţională perfectarea uneicereri de brevet de invenţiepresupune anumite rigori ce ţinde conţinutul şi forma deprezentare a invenţiei. Dreptcălăuză în această direcţie văpoate servi noua apariţieeditorială „Manualul examina-torului şi inventatorului”.Colectivul de autori, nume
“MANUALUL EXAMINATORULUI
{I INVENTATORULUI”CÃ
RÞI
NO
I
CALENDAR
notorii în domeniul protecţieiproprietăţii industriale, şi-apropus să structureze anumiterecomandări privind redactareamaterialelor cererii de brevetde invenţie. Recomandările sereferă la condiţiile generale deprezentare a cererii de brevet,particularităţile brevetării îndomeniul medicinei, a obiec-telor farmaceutice, bio-tehnologice, a invenţiilor dindomeniul chimiei, industrieitextile, a obiectelor elec-trotehnice, electronice,radiotehnice şi specificulbrevetării programelor pentrucalculator.
Suntem siguri că aceastănoutate bibliografică va facilitatrecerea dumneavoastră de lacalitatea de inventator la cea deposesor al unui brevet deinvenţie.
„Manualul examinatorului şiinventatorului” poate fi găsit înbiblioteca AGEPI,str. A. Doga nr.24, bloc 1,MD-2024, Chişinău, RepublicaMoldovae-mail: [email protected];
URL:www.agepi.md
La 22 iulie 1948 s-a născut la Arţiz, reg. Odesa, Ucraina, Boris TOPOR, doctor habilitat
în medicină, profesor universitar, şef catedră anatomie topografică a USMF “N. Testemiţanu”,
inventator al transplantelor tisulare şi metodelor originale de plastii chirurgicale.
Mostrele de trasplanturi morfoinductive, elaborate de B. Topor, au fost prezentate la Expoziţia
Mondială din anul 2000 de la Hanovra (Germania), întrucât constituie lucrări de pionierat în
chirurgia plastică mondială.
Prin lucrările sale B. Topor a adus o contribuţie substanţială la cunoaşterea mecanismelor evoluţiei
transplantelor tisulare, contribuind esenţial la dezvoltarea ştiinţei în ţara noastră şi peste hotare.
Inte
llect
us 2
/200
3
102
CÃ
RÞI
NO
I
R ecent în incinta Bibliotecii Naţionale a avut loc lansarea studiului “Mass-media şi legislaţia. Analiză. Opinii. Propuneri”, apărut la editura
“Universul” în limbile română, engleză şi rusă. Acesta esteprimul proiect din Republica Moldova în domeniul mass-media, realizat în cadrul Pactului de Stabilitate pentruEuropa de Sud-Est.
Culegerea a fost elaborată de o echipă de jurnalişti şi jurişti,reprezentanţi ai Centrului de Promovare a Libertăţii deExprimare şi a Accesului la Informaţie, Asociaţiei PreseiElectronice, Asociaţiei Presei Independente, CentruluiIndependent de Jurnalism, Comitetului pentru LibertateaPresei, Uniunii Jurnaliştilor din Moldova, şi anume:G. Susarenco, E. Ribca, O. Pârţac, L. Antohi,V. Greceaniuc. Memrii consiliului redacţional suntA. Canţâr, P. Macovei, V. Saharneanu, V. Vasilică,iar consultanţi - V. Creţu, C. Cepoi, V. Nagacevschi, A. Sârbu. Coordonator de proiect este cunoscutulziarist şi scriitor Vasile Spinei, unul dintre autorii Legii privind accesul la informaţie.
În studiu se analizează legislaţia Republicii Moldova sub raportul exercitării dreptului la exprimare şiasigurării accesului la informaţie, se elucidează deficienţele acesteia prin prisma actelor, standardelorşi angajamentelor internaţionale în domeniu, precum şi a experienţei pozitive în acest sens a altor ţări.
Recomandările şi propunerile privind perfecţionarea legislaţiei R. Moldova (circa 130), formulate înstudiu, au scopul afirmării pluralismului şi libertăţii de exprimare, creării unor condiţii favorabile pentrudezvoltarea presei independente, extinderii transparenţei instituţiilor publice, informării obiective apopulaţiei şi antrenării acesteia în adoptarea deciziilor.
Culegerea este destinată jurnaliştilor, juriştilor, politicienilor, reprezentanţilor autorităţilor publice şisocietăţii civile, studenţilor, tuturor celor preocupaţi de promovarea libertăţii de exprimare şidemocratizarea continuă a societăţii.
La lansare au luat cuvântul studenţi şi profesori de la facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicăriia Universităţii de Stat din Moldova, ziarişti, jurişti şi alte persoane legate de mass-media. Mulţi dintrevorbitori, printre care V. Botnaru, C. Cepoi, L. Culiuc, I. Moraru, M. Guzun, I. Enache ş.a., aumenţionat că studiul este o busolă în activitatea profesionistă, o contribuţie la democratizarea reală,un manual de promovare a standardelor internaţionale, a cuvântului liber în societatea noastră.
Mihai BUCOVINEANU
“MASS-MEDIA {I LEGISLA|IA”
103
Inte
llect
us 2
/200
3PU
BLI
CIT
ATE
Proprietatea intelectuală este posesiunea drepturilor asupra creaţiilor umane în domeniul tehnicii,tehnologiei, ştiinţei, literaturii, muzicii, artelor şi este divizată în două mari domenii: proprietatea industrialăşi dreptul de autor. Proprietatea industrială se referă la drepturile asupra invenţiilor, mărcilor de produssau de serviciu, desenelor şi modelelor industriale, modelelor de utilitate, numelor comerciale, soiurilorde plante etc. Dreptul de autor ţine de drepturile asupra operelor literare, muzicale, artistice, de artă etc.
Institutul anunţă admiterea la următoarele specialităţi:
INSTITUTUL DE PROPRIETATE INTELECTUAL+AL AGEN|IEI DE STAT PENTRU PROTEC|IA
PROPRIET+|II INDUSTRIALE A REPUBLICII MOLDOVA
Forma şi durata studiilor: secţia cu frecvenţă la zi - 5 ani de studii în baza şcolii medii, 4 ani – înbaza BAC şi colegii; secţia fără frecvenţă - 5 ani în baza studiilor BAC şi colegii, 2-3 ani – în baza studiiloruniversitare în dependenţă de prima specialitate.
Înmatricularea se efectuează prin concurs în baza rezultatelor testărilor.
Instruirea la IPI se efectuează pe bază de contract în limbile română şi rusă.
Taxa pentru studii prin contract constituie 4000 lei la secţia cu frecvenţă la zi şi 2000 lei la secţia fărăfrecvenţă. Studenţii de la secţia cu frecvenţă la zi sunt scutiţi parţial sau complet de plata taxei de studii, îndependenţă de rezultatele obţinute la sesiune. Pentru studenţii cu reuşita bună, Agenţia a instituit treicategorii de burse.
Pregătirea specialiştilor se bazează pe studierea aprofundată a modulelor de discipline: economie,informatică, drept, contabilitate, audit şi proprietate intelectuală. Pe parcursul anilor se studiază aprofundatlimbile străine (engleza şi franceza).
Absolvenţii vor activa: în structuri economice şi juridice ale instituţiilor, întreprinderilor cu diverseforme de proprietate în calitate de specialişti ai serviciilor de protecţie a PI, gestionarea informaţiei juridiceşi economico-financiare, consilieri în PI, jurişti şi avocaţi, informaticieni şi contabili.
Depunerea actelor: 1 - 15 iulie. Testarea: 16 – 25 iulie.
Adresa noastră: Chişinău, str. A. Doga 24/1 (lângă „Manejul de atletism”),
tel: 44-00-21, 49-30-16 (suplimentar 2-71, 2-69).
Cod Specialitatea Probele
Ş.C.G. BAC, Colegii
1814 Managementul propriet ăţii intelectuale
1. Matematica 2. L/lit. Română
1. Matematica
1853 Managementul informa ţional 1. Matematica 2. L/lit. Română
1. Matematica
1001 Drept 1. Istoria românilor şi universală
2. L/lit. Română
1. Istoria românilor şi universală
1806 Contabilitate şi audit 1. Matematica 2. L/lit. Română
1. Matematica
este unica instituţie de învăţământ superior din Republica Moldova, în cadrul căreia sepregătesc specialişti cu studii universitare în domeniul PI.
Inte
llect
us 2
/200
3
104
PUBLI
CIT
ATE
Editor:Agenţia de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale a Republicii Moldova.
Consiliul editorial:N. TARAN (preşedinte), V. CANŢER, V. CRECETOV, I. DANILIUC, Gh. DUCA,V. DULGHERU, Şt. GAJIM, A. MOISEI, S. MUNTEANU, L. PASENCO, M. RAPCEA,M. ROJNEVSCHI, V. RUDIC, N. SOLCAN, C. SPÂNU
Colegiul de redacţie:
T. COJOCARU, M. CUCEREAVÂI, E. MARANDICI, A. ZAVALISTÂI
Tehnoredactare computerizată: Zinaida BONDARCoperta: Ina DENER
Opiniile exprimate în revistă aparţin autorilor articolelor respective şi nu reflectă în modobligatoriu punctul de vedere al editorului. Responsabilitatea pentru conţinutul articoleloraparţine în exclusivitate autorilor.
AGEPI, 2003
Imprimat la Tipografia AGEPI
BIBLIOTECA AGEPI vă oferă posibilitatea de a vă documenta operativ în orice domeniu al proprietăţiiindustriale prin cele mai moderne mijloace şi din cele mai valoroase surse.
Fondul bibliotecii conţine circa 7650 de CD-ROM-uri, fiind depozitarul Colecţiei Naţionale de Brevete,dispune de colecţii de literatură specializată structurate conform obiectelor de proprietate industrială, deliteratură metodico-ştiinţifică, cu caracter juridic, informativ-cognitiv etc.
Are o sală de lectură comodă şi dotată pentru obţinerea informaţiei de pe diverse suporturi.
VIZITATORII AU ACCES LA:
Ô descrierile invenţiilor şi modelelor de utilitate protejate în Republica Moldova şi în străinătate
Ô buletinele oficiale de proprietate industrială din 32 de ţări şi de la 4 organizaţii internaţionale
Ô bazele specializate de date pe CD-ROM de la OMPI, OEB, OEAB, Austria, Germania, SUA, Elveţia,Japonia, Slovenia, Benelux etc.
LA BIBLIOTECA AGEPI MAI PUTEŢI:
Ô să consultaţi culegeri de acte legislative şi normative, tratate şi convenţii internaţionale în domeniu
Ô să procuraţi sau consulta Buletinul Oficial de Proprietate Industrială (BOPI), publicaţiile “Intellectus”,“AGEPI Expo”, “Bursa Invenţiilor”, culegeri de legi şi de literatură metodică, CD-urile editate de AGEPI
Ô să comandaţi copiile materialelor care vă interesează, inclusiv ale descrierilor de invenţii
Ô să beneficiaţi de consultanţă şi ajutor în domeniul protecţiei proprietăţii industriale.
PROGRAM:Luni - Vineri: 9.00 - 16.00
Sâmbătă: 9.00 - 14.00
IMPORTANT!
