+ All Categories
Home > Documents > relatii patogenitate.ppt

relatii patogenitate.ppt

Date post: 22-Dec-2015
Category:
Upload: robert-vieriu
View: 75 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
59
Relaţiile microorganism – gazdă
Transcript
Page 1: relatii patogenitate.ppt

Relaţiile microorganism – gazdă

Page 2: relatii patogenitate.ppt

Simbioza – asocierea de vieţuitoare din specii diferite care îşi duc viaţa în comun.

Orice organism viu poate deveni gazdă pentru alte forme de viaţă mai mici

Relaţiile microorganism – gazdă

Page 3: relatii patogenitate.ppt

Dinamica relaţiilor microorganism - gazdă

Depinde de: Condiţiile de găzduire

Capacitatea microorganismelor de a asimila acele condiţii

Page 4: relatii patogenitate.ppt

Relaţiile microorganism – gazdă

Forezia (asociere întâmplătoare) - gazda transportă microorganisme dintr-un loc în altul

Comensalism – gazda oferă adăpost şi hrană dar rămâne indiferentă la convieţuire

Mutualism – beneficiu reciproc al consorţilor

Parazitism – beneficiu unilateral al unui microorganism în defavoarea gazdei

Oportunism – un microorganism comensal, mutualist sau saprofit al mediului extern poate deveni, pentru o perioadă, parazit.

Page 5: relatii patogenitate.ppt

Afectarea gazdei

Microorganismele parazite – patogene (determină boală)

Comensale şi mutualiste – nepatogene

Oportuniste – condiţionat patogene

Page 6: relatii patogenitate.ppt

Microorganismele patogene – atacă eficient gazda

normoreactivă

Microorganismele condiţionat-patogene

– atacă gazda doar când: Apar disfuncţii în sistemul barierelor antimicrobiene

Variaţia genetică le conferă capacităţi patogene suplimentare

Page 7: relatii patogenitate.ppt

Colonizarea microbiană a omuluiMicrobiota indigenă

Contaminare

Specii pionierProliferează mai repede decât sunt eliminate

Specii de tranziţieProfită de modificarea indusă de speciile pionier

Comunitate climaxMicrobiota indigenă

Contaminarea nou-născutului la trecerea prin vagin

LactobaciliSpecii pionier – determină scăderea pH-ului

BifidobacteriumEscherichia coli

Enterococi

Diversificarea alimentaţieiÎnmulţire anaerobi nesporulaţi

Comunitate climax

Page 8: relatii patogenitate.ppt

Condiţia microbiologică

Zone normal sterile: mediul intern, ţesuturile.

Zone ocazional contaminate, dar necolonizate: sinusurile paranazale, căile respiratorii inferioare.

Zone periodic contaminate, dar necolonizate: stomac, duoden, jejun.

Zone normal colonizate: tegumente, conjunctiva, orofaringe, nările, vaginul, uretra distală, ileon terminal, colon.

Page 9: relatii patogenitate.ppt

Microbiota indigenăcaracterizare generală

Bacterii predomină bacteriile anaerobe

10:1 pe tegumente şi mucoase în contact direct cu aerul 1000:1 în cavităţi

Fungi Protozoare – în tractul digestiv, în

condiţii de promiscuitate

Page 10: relatii patogenitate.ppt

Flora normală

Rezidentă – ansamblu de microbiocenoze aflate intr-un echilibru dinamic si caracteristice pentru o anumita suprafata

Flotantă – contaminează şi colonizează abortiv (ore, zile) şi superficial învelişurile şi cavităţile cele mai expuse ale gazdei

Page 11: relatii patogenitate.ppt

Microbiota tegumentului

varietate limitata de nutrienti (keratina, sebum)

umiditate redusa

pH usor acid

Page 12: relatii patogenitate.ppt

Microbiota tegumentului

- Densitatea microbiotei (UMF/cm2) variaza cu zona:

- 10(3) trunchi- 10(3)-10(6) – fata- 10(6) - pliuri

- Flora flotanta – microorganisme ubicuitare din aer, apa, sol

- Flora rezidenta – dominata de bacterii Gram-pozitive (stafilococi - Staphylococcus epidermidis, bacili Gram-pozitivi difterimorfi)

Page 13: relatii patogenitate.ppt

Orofaringele

Peste 200 specii Habitate:- dintii- crevasele gingivale- carii dentare- lucrari stomatologice- limba- mucoasa faringiana, etc..

Nutrienti = dieta

Page 14: relatii patogenitate.ppt

Anaerobi:aerobi = 100:1

Streptococi orali (viridans, alfa-hemolitici)

Obiceiurile alimentare şi igiena locală modulează ecosistemele orofaringiene

Page 15: relatii patogenitate.ppt

Stomacul

Barieră acidă Bacterii acido-tolerante -supravieţuiesc în

tranzit Lactobacillus

Streptococcus

Mycobacterium Colonizarea epiteliului gastric – Helicobacter

pylori

Page 16: relatii patogenitate.ppt

Colonul

Organul cu cea mai luxuriantă microbiotă

Au fost identificate bacterii din aprox. 300 de specii

1011- 1012 organisme/g conţinut

96-99% bacterii anaerobe Bifidobacterium, Bacteroides

1-4% - facultativ anaerobe/aerobeEnterobacteriaceae (E.coli)Enterococcus

Page 17: relatii patogenitate.ppt

Microbiota vaginala

Nutrient = glicogenul – controlat de hormonii estrogeni

4 stadii evolutive ale florei normale: De la nastere pana la eliminarea hormonilor estrogeni

materni – lactobacili (fermenteaza glicogenul si genereaza pH acid)

Dupa eliminarea hormonilor materni - pana la pubertate – bacterii de pe tegumentul perineal

Dupa pubertate – predomina lactobacilii Dupa menopauza - bacterii de pe tegumentul perineal

Page 18: relatii patogenitate.ppt

Rolul fiziologic al microbiotei indigene

Menţinerea funcţilor normale şi a sănătăţii gazdei

Roluri nutritive Stimulent al competenţei imune

(Ig) Barieră ecologică antimicrobiană

Page 19: relatii patogenitate.ppt

Roluri nutritive Microbiota intestinală

Proteaze – cresc capacitatea digestivă a gazdei

Vitamine biotina acid pantotenic (B5) piridoxina (B6) riboflavina (B2) vitamina K

Page 20: relatii patogenitate.ppt

Barieră ecologică antimicrobiană Microbiota normală

antagonizează noii contaminanţi prin:

Competitie pentru receptori, pentru nutrienti

Metaboliti toxici (H2O2, pH acid) Bacteriocine

Page 21: relatii patogenitate.ppt

Efecte negative ale microbiotei indigene a colonului

Dezvoltarea tumorilor maligne inflamaţie cronică produşi carcinogeni din aa (carnea roşie), colesterol (grăsimi

animale), coloranţi alimentari AZO (-N=N- ), nitraţi analogi de estrogeni din steroizii biliari deconjugarea estrogenilor eliminaţi de ficat – surplus de

estrogeni – resorbit din colon – cancer de sân

Sindrom de malabsorbţie – metabolizarea sărurilor biliare în intestinul subţire de către Bacteroides spp.

Page 22: relatii patogenitate.ppt

Disbiozele (Colonizări anormale) Extinderea colonizării la suprafeţe

normal necolonizate Alterarea microbiotei unei suprafeţe

colonizate

Tranzitorii/de durată Clinic mute/disconfort/”boli ecologice”

Page 23: relatii patogenitate.ppt

Cauze de disbioze Alterarea unor bariere antimicrobiene

aclorhidria – colonizarea stomacului şi duodenului → infecţia căilor biliare

staza intestinală – colonizarea intestinului subţire cu microorganisme din colon

alterarea transportului mucociliar → colonizări traheo-bronşice → infecţii respiratorii joase

Page 24: relatii patogenitate.ppt

Cauze de disbioze Modificări ale condiţiilor de găzduire

incapacitatea de a digera şi absorbi dizaharidele – fermentare - diaree

Page 25: relatii patogenitate.ppt

Cauze de disbioze Modificări ale condiţiilor de găzduire

lipsa igienei bucale + consum de dulciuri – producere de polimeri zaharidici adezivi – placa dentară

Page 26: relatii patogenitate.ppt

Placa dentară = depozit format prin agregare bacteriană într-o matrice polizaharidică aderentă la suprafaţa dinţilor- placa veche se calcifică şi formează tartrul dentar

Page 27: relatii patogenitate.ppt

fermentarea carbohidraţilor – acid – demineralizare smalţ - carii

Page 28: relatii patogenitate.ppt

Cauze de disbioze Modificarea receptorilor epiteliali

Pierderea, in conditii de stres prelungit sau la varstnici a fibronectinei (receptorul pentru streptococi orali) – predispune la colonizarea orofaringelui cu bacili Gram-negativi

Page 29: relatii patogenitate.ppt

Cauze de disbioze Medicaţia antibacteriană cu spectru larg, per os

Supraînmulţirea microorganismelor rezistente

diaree enterocolita

pseudomembranoasa determinata de Clostridium difficile

candidoze

Page 30: relatii patogenitate.ppt

Patogenitatea microorganismelor

Page 31: relatii patogenitate.ppt

Patogenitate

ansamblul proprietăţilor unui microorganism care îi permit să determine îmbolnăvirea gazdei

expresia tendinţei oricărei fiinţe de a acapara noi medii de viaţă

Virulenta – masoara patogenitatea unui microorganism (doza letala minima - DLM/DL50)

Page 32: relatii patogenitate.ppt

Arsenalul patogenStructuri şi funcţii care asigură: Penetrarea – mobilitate, translocare prin epiteliul

digestiv Menţinerea pe suprafeţele gazdei – liganzi (pili comuni,

glicocalix) Supravieţuirea (citotoxine, ureaza) Înmulţirea – chelatori de fier Invazia ţesuturilor – enzime, mobilitate Eludarea răspunsului imun – localizare in situsuri

privilegiate (bacterii dormante in macrofage), identitate antigenica (cu structurile gazdei), variatia antigenica

Supravieţuirea între două gazde – endospori bacterieni Lezarea structurilor gazdei – directa, indirecta

Page 33: relatii patogenitate.ppt

Structuri cu rol în patogenitate

Spori – supravieţuire între două gazde

Page 34: relatii patogenitate.ppt

Peretele bacterian de tip gram-negativ

Structuri speciale Membrana externă

Lipoproteine

Lipopolizaharid (LPS)• = Endotoxina !

Page 35: relatii patogenitate.ppt

Lezarea structurilor gazdei

Endotoxinele: prezente numai la bacterii gram-negative eliberate numai în momentul lizei celulei

bacteriene acţiune nespecificăConsecinţe: Stimularea eliberării de citokine – răspuns

inflamator Colaps cardio-vascular Şoc endotoxinic

Page 36: relatii patogenitate.ppt

Lezarea structurilor gazdei

Exotoxinele: Citotoxine – acţionează specific

asupra membranei celulei eucariote

Toxinele A-B– porţiunea B este ligand la

receptori- porţiunea A este enzimă cu

acţiune pe o ţintă moleculară. Prin conversie lizogenică, aceeaşi

toxină poate fi produsă de specii diferite.

Page 37: relatii patogenitate.ppt

Lezarea structurilor gazdei

Exotoxinele produse de metabolism bacterian de natură proteică eliberate în mediul extracelular de

bacterii gram-pozitive şi gram-negative acţiune specificăRol: botulism difterie tetanos

Page 38: relatii patogenitate.ppt

Lezarea indirectă

Efectul sensibilizării la antigene microbiene

Reacţii de tip I - anafilactice

Reacţii de tip II – citolitic-citotoxice

Reacţii de tip III – prin complexe immune

Reacţii de tip IV – sensibilizare întârziată

Page 39: relatii patogenitate.ppt

Antigenitate versus toxicitate

o Exotoxinele sunt antigene, dar doza toxica fiind mai mica decât doza imunogenă, gazda moare înainte să producă anticorpi.

o Exotoxinele detoxifiate în condiţii care le prezervă imunogenitatea = anatoxine (toxoizi) - folosite ca vaccinuri

o Ac. apăruţi după vaccinare cu o anatoxină se numesc antitoxine

Page 40: relatii patogenitate.ppt

Patogenitate prin sinergism microbian

o Sinergism viro-bacterian – gripa dezorganizează transportul mucociliar şi creşte receptivitatea la suprainfecţia cu Staphylococcus aureus, care la randul său creşte titrul infecţios al virusului gripal în plămâni.

o Sinergismul bacteriilor anaerobe cu cele aerobe – bacteriile aerobe consuma oxigenul iar bacteriile anaerobe inhibă fagocitoza

o “piraterie” – Haemophilus influenzae foloseşte hemaglutinina filamentoasă produsă de Bordetella pertussis la pacienţii cu tuse convulsivă

Page 41: relatii patogenitate.ppt

Apărarea antimicrobiană

Page 42: relatii patogenitate.ppt

Bariere şi mecanisme

Înnăscute – nespecifice (externe, interne)

Dobândite – specifice (răspuns imun)

Page 43: relatii patogenitate.ppt

Bariere şi mecanisme nespecifice externe

Page 44: relatii patogenitate.ppt

Bariere tegumentare

mecanică (tegument intact, exfoliere)

ecologică – microbiota rezidentă (gram+)

chimică – pH uşor acid

Page 45: relatii patogenitate.ppt

Barierele mucoaselor

mecanică – epitelii pavimentoase stratificate sau secretorii

glicoproteică – mucus (antagonizează aderenţa bacteriilor)

chimică (lizozim)

ecologică – microbiota indigena

Page 46: relatii patogenitate.ppt

Particularităţi ale apărării nespecifice

Tractul respirator Filtrarea aerodinamica Sedimentarea particulelor de 5-10µ Macrofagele alveolare fagociteaza

particulele mai mici de 5µ Transportul mucociliar – intr-o ora

indeparteaza 90% din bacteriile inhalate

Page 47: relatii patogenitate.ppt

Particularităţi ale apărării nespecifice

Orofaringe Bariera mecanică – spălare

salivară, descuamare epiteliu, masticaţie, deglutiţie

Barieră chimică (salivară) Bariera ecologică – streptococi

orali

Page 48: relatii patogenitate.ppt

Particularităţi ale apărării nespecifice

Stomac – bariera acidă (pH aprox 2)

Intestin Bariera mecanică – spălare (mişcări

peristaltice şi secreţii digestive) Barieră chimică (săruri biliare) Bariera ecologică (microbiota

indigena din ileon-colon)

Page 49: relatii patogenitate.ppt

Particularităţi ale apărării nespecifice

Caile urinare Bariera mecanică – spălare in

sens unic prin fluxul urinar Barieră chimică (pH acid,

osmolaritate mare)

Page 50: relatii patogenitate.ppt

Particularităţi ale apărării nespecifice

Caile genitale feminine - vaginul Bariera mecanică – descuamarea

epiteliului pavimentos Barieră chimică (pH acid) Bariera ecologica - lactobacili

Page 51: relatii patogenitate.ppt

Bariere antimicrobiene nespecifice ale mediului intern

Page 52: relatii patogenitate.ppt

Mecanice – ţesut conjunctiv dens Chimice:- interferoni (prima linie de apărare antivirală)- reactivi de fază acută (CRP, fibrinogen,

protrombina, α1-antitripsina)- sistem complement Celulare – sisteme fagocitare (granulocitar,

reticulo-endotelial)

Page 53: relatii patogenitate.ppt

Imunitatea antimicrobiană

Page 54: relatii patogenitate.ppt

Clasificare

Activă naturală – după infecţie, la gazde imunocompetente – induce memorie imunologica, este de

durata artificială – după vaccinarea unei persoane

imunocompetente- induce memorie imunologica, persista un

interval destul de lung

Page 55: relatii patogenitate.ppt

Clasificare

Pasivă naturală – anticorpi materni transmişi transplacentar

sau prin lapte- dureaza pana la catabolizarea Ig materne artificială – injectare de anticorpi preformaţi- este activa imediat- este activa si la gazda agamaglobulinemica- dureaza pana la catabolizarea Ig injectate

Page 56: relatii patogenitate.ppt

Mecanismele imunitatii antimicrobiene

Bariera imuna a epiteliilor secretorii Anticorpii secretori – in principal IgA, mai putin IgM

Bariera imuna a corionului mucoaselor si dermului Sistemul IgE-mastocit

Mediul intern si tesuturile Reactii de neutralizare - IgG1 Reactii de opsonizare – IgG - contra bacteriilor cu

structuri de invelis antifagocitare Reactii bacteriolitice si citolitice – anticorpi umorali Imunitatea celulara – limfocite T specific

sensibilizate, in infectii cu bacterii facultativ sau obligat intracelulare

Page 57: relatii patogenitate.ppt

Apararea imuna a nou-nascutului

- Nou-nascutul are capacitatea de a monta raspuns imun

- Este lipsit de experienta antigenica- Nu are efectori imunitari proprii sau memorie

imunologica- Imunitatea este pasiva – anticorpi materni:

- IgG transplacentar- IgA prin lapte

- IgM si limfocitele specific sensibilizate nu traverseaza bariera placentara

Page 58: relatii patogenitate.ppt

Apararea imuna a nou-nascutului

- Rata catabolismului Ac materni versus rata sintezei Ac proprii determina:

- Hipogamaglobulinemia fiziologica si “fereastra imuna” din lunile 2-4

- Nivelul Ig al adultului este atins:- la 1 an pentru IgM- la 5-8 ani pentru IgG- la 10-11 ani pentru IgA

Page 59: relatii patogenitate.ppt

Consecintele statusului imun al nou-nascutului

- Receptivitate crescuta la infectiile cu bacili Gram negativi (absenta IgM) si microorganisme facultativ si obligat intracelulare (absenta limfocitelor T specific sensibilizate)

- Semnele clinice ale bolilor infectioase sunt discrete (imaturitatea raspunsului inflamator)

- Depistarea IgM – diagnosticul infectiilor congenitale (e.g. sifilis congenital)

- Calendarul vaccinarilor:- Vaccinarile care vizeaza raspunsul imun celular

trebuie facute nn la termen- Vaccinarile care vizeaza raspunsul imun umoral incep

in fereastra imuna


Recommended