No. 81 UN EXEMPLAR ; 25 BANI Duminiert, 12 (24) Iulie 1892-ig11.1.1.714.1211=6011111=11

REGATUL ROMANIEI

MONITORUL OFICIALPPETUL ABONAMENTOLUI J REGATUL 11.011ANIM

45 lel pe an: 22 lei, W b. pe 6 WM.Primnriele rurale 36 lel pe an.

Abonamentele Weep din Ant Ain di a fie-care! lent

Pima ABONARENTULUI PENTItli STII-AINPTATE

60 lel pe an 35 lei po 6 tun,.Abonamentele se pot face la biurourile postale.

PUBLICATIUNILE JIMMIE SE PLAIESC

Pnã la 50 linil, 5 lei mal lung1 de 50 Itnil, 10 let.Ort-ce alte acte introduse In ele

se platen deosebit, ca si publicatiunile, dupe lungime

SUMAR

DIRECTIA GENERALA A MONITORULUI HEIM, l IMPRIMERIE ffARILUI

BUCURESCIBulevardul Elisabeta

PARTE OFICIALA Ministerul de interne:Decret Prescurad de decrete.

Ministerul d,e justifie : Prescurtare de decret.Ministered de resbel : Prescurarl de decrete.PARTE NEOFICIALA Depeg telegrafice

Diverse &define meteorologice Raport.Anunciud ministeriale, judiciare, administrativenarticulare.

PARTE OFICIALABueuresci, 11 Julie

MINISTERUL DE INTERNE

CAROL I,Prin gratia lui Dumne4eil i vointa nationalk

Rege al Rominiel,La tog de fald viitori, sanétate:Asupra raportului ministrului Nostru secre-

tar de Stat la departamentul de interne subNo. 18.308 ;

Pe basa art. 112 din legea comunalä,Am decretat i decretim :Art. I. Budgetul extraordinar al comunei

Bucuresci pe exercitiul curent i 89 2 93, pen-tru intrebuintarea soldurilor din imprumutu-rile de 13 milióne §i 3.300.000 lei, se aprobade Not ast-fel cum a fost votat de consiliulcomunal in §edinta sa de la 23 Maid 1892.

Art. II. Ministrul Nostru secretar de Statla departamentul de interne este insircinat cuexecutarea acestui decret.

Dat in Castelul Peles, la 8 Iulie 1892.CAROL

Ministru de interne,L. Catargl. No, 2.335.

Prin decretul regal cu No. 2.333 din 8lulie 1892, dupe propunerea fAcutä prin ra-port de D. ministru secretar de Stat la depar-tamentul de interne 0 pe basa art. i I 2 din le-gea comunali, s'a aprobat jurnalul consiliulutde ministri cu No. io din §edinta de la 30 Iu-

nie i 892, prin care s'a incaviintat budgetulde venituri i cheltueli al comunel Bucurescipentru exercitiul curent s 89 2 93.

Prin decretul regal cu No. 2.365, dupepropunerea acuti prin raport de acela0 D.ministru i pe basa art. 55 din legea comunalà,D. Arpad Haynal se confirml in functiuneade ajutor primarului comund urbane Botosani,in locul D-lul Scarlat MiicAnescu, trecut inaltA. functiune.

Prin decretul regal cu No. 2.334 din 8hilie 1892, dupe propunerea fácuti prin ra-port de acelni D. ministru i pe basa alin. 7 desub art. 42 din legea comunall, comuna ur-banA Galati este autorisatA a conceda societl-tel carierelor de piatrA din St. Rafael execu-tarea cu piatrA cubia a pavagiulut de pestradele : GArei, Eliad Ridulescu i Vadu-BAn-ceanu, pe o intindere de 6.600 m. p., cu pre-till de 19 lei metru pAtrat, plAtibil in 3 rateanuale si in conditiunile votate de consiliil in§edinta sa de la 6 lunie 1892.

MINISTERUL DE JUSTITIE

Prin decretul regal cu No. 2.381 de la roJulie curent, M. S. Regele a l;ine-voit a graciape condamnatul Tudor Godeanu de restul in-chisorei ce are a mai suferi Ott la expirareatermenului pedepsei la care este osêndit prinsentinta tribunalului VAlcea cu No. 1.646 din1888.

--.......e011111411111411.Mrs*---

MINISTERUL DE RESBEL

Prin decretul regal cu No. 2.368 de laro Iulie 1892, dupe propunerea ficuti deD. ministru secretar de Stat la departamentulde resbel prin raportul cu No. 3.545, admi-nistratorul clasa i Dimitrescu Radu r, din regi-mentul Râmnicu-SArat No. 9, s'a trecut in po-

PREM. ANifitetultuaPublicatiunile primnrielor,comitetelor,etc.,linia 0o.

Citatiunile de hotnrnicie, lints 80 bant.Insertiunile si reclamele, hnia I ten.

Anunciurile particulare, il banl lima de 36 liters.

sitie de retragere, dupe a sa cerere, pe 4iva de16 Iulie a. c., cu drepturile ce acordA legilein vigóre pentru anii de servichl ce are.

Prin decretul regal cu No. 2.369 de laro Iulie 1892, dupe propunerea fIcutà deacelasi D. ministru prin raportul No. 13.544,s'a priimit demisiunea din armatit a adminis-tratorului clasa I Ghiorghias Nicolae, din al8-a regiment Drago§ No. 29, pe diva de 16Iulie a. c., cu drepturile ce acordA legile invigore pentru anii de serviciú ce are.

Prin decretul regal cu No. 2.367, dupepropunerea facutà de acela§l D. ministru prinraportul cu No. I3.55o, pc cjiva de io Julie1892, soldatul Stroe IOn, din regimentul Mus-cel No. 30, s'a graciat de restul osandei lacare era condamnat, ca fi.ind atins de WI in-curabill.

PARTE NEOFICIALA

Bueuresei, 11 Julie

DEPIWI TELEGRAFICE(Serviciul privat al Monitorului)

Londra, 22 Iulie.Agentia Reuter adddin Tanger cit ministrul engles D. Smith asosit la Rabat; el se va intélni acolo cu ma-rele vizir si cu cel-alti ministri ai sultanuluTspre a relua negociárile.

Petersburg, 22 Wyjnegradskia dat demisia; el a recomandat laruluT pe

D. Witte ca succesor al sellGuvernul a ordonat inèsurile cele ma!

energice contra lucrátorilor cari ar refusa dea lucra pe bordul coräbielor Vole!.

Petersburg, 22 Iulie. In slilele de 18,19 si 20 Julie all fost, In linuturile infectate,1.369 casuri de choled si 872 decese.

Cholera a fost importatil la Rostov de nisce

2554 MONITORUL OFICIAL 12 Inlie 1892

Petersburg, 22 Iu lie. Invalidul RusanuntA crearea a ducro batalióne nouI de ca-sad al KubanuluI.

Viena, 22 Iu lie.Noua Presd eau* cgla Brux in Boemia 5 lucrAtorI ag fost ingro-pap sub clorAmAtuff in urma unul accidentintomplat la 4 Julie; duoi din el' aü fost scg-pap dupe 32 ore; iar ceI-alp 3 nu ag fostgasip de cgt asli dupe ce aü romas 17 slilefad a lua niel o hranA.

Copenhaga, 22 Iulie.D. Rydev, consu-lul Statelor-Unite, a fost arestat sub acusa-tie de sustragerea unel mosteniri.

Londra, 22 Iulie. Morning Post sfa-tuesce ministerul de a cere regineI amg-narea ParlamentuluI pAna la sesiunea ordi-near din 1893, in casul egad noua Camera'I ar da un vot de neincredere.:Christiania, 22 Iulie.Trel membri dinfie-care din partide (drépta, stAnga si mode-ratil) ati depus la Storthing o propunere careautorisA pe rege a disolva Storthingul si dea ordona alegeri nouI.

Neputêndu-se stabili o intelegere intrerege si D. Stang in priviata consulatelor, ne-gociarile pentru o combinatiune ministerialAconservatóre aù fost intrerupte pentru mo-ment.

Paris, 22 Iulie.--MAIne va avea loc sem-narea invoieleI franco-elvetianA.

Constantinopol, 22 Julie. Agenfia deConstantinopol aflà cA guvernul studiaziproiectul pregätit de D. Gaillard, dupe pro-punerea sa, pentru crearea de venituri noulcall sá dea indatg suma necesara pentru in-sAnotosirea orasuldi Constantinopol. Noul ve-nit urcându-se la 60.000 lire va servi, pro-babil, ca si garanteze un imprumut ce gu-vernul are de gAnd sA contracteze pentru aintreprinde lucrirl.

Paris, 22 lulie. D. Witte a oferit undejun de 70 tacgmuri cu ocasia congresuluIde navigatie internA; apoI a fost receptiune.

Catania, 22 Julie. Eruptiunea conti-nuA,dar cu maI putina violenta. Regele a tri-mis 20.000 fraud pentru locuitoril carl aísuferit din eruptiune.

Paris, 22 Iulie. CeI duoI anarchistiarestap, Parmeggiani i Dufournel, sunt com-plicl primejdiosl aI lui Pini care este internatla Guyana.

Un alt anarchist scApat ar fi un óre-careSchouppe care a fugit din Cayena si care estede asernenea un complice al luI Pini.

Londra, 22 Iulie. Viarele dag ame-nunte asupra evenimentelor ce s'ag petrecutcu ocasia negociarilor dintre ministrul en-gles Smith 0 sultanul MaroculuI. D. Smithar fi rupt exemplarul tratatuluI care purtadeja seranitura sultanuluI, pentru cA textulse deosibea de acela convenit. Sultanul a im-pedicat plecarea Legatiunei lugadu'l cail pecare nu 'I a inapoiat de cgt &ad a aftat cáun oficier al Legatiunei a plecat la Gibraltarca sl caute excorta militarg.

Lisabona, 22 Iulie.Camera pairilor vafi convocattt in sesiune extraordinari pentrua judeca pe D. Mendoza Cortez, presedintelebancei Lusitano.

Presedintele consiliului a declarat, inteo

intrunire de eaneni politicl i financiarI, cA elnu a priimit aid o notA diplomatici invinta reducereI intereselor datorieI exterióre;cgt timp va fi el ministru, nu va permite nicIun control strain.

Paris, 22 Iulie. D. Hebert, gerantul slia-rului La Révolte, a fost arestat asII.

Petersburg, 22 Julie. Secretarul consi-liulul medical va pleca Luni la Nijni Nov-gorod ca sA supravegheze aplicarea mosurilorsanitare.

Un ukaz restabilesce restituirea taxelor deaccis pentru alcoolurile exportate in strlino-tate.

Paris, 22 Iulie. Negociarile comercialefranco-spaniole se vor relua la finele lui Sep-tembre sag la inceputul lul Octombre.

Paris, 22 Iulie. Contrariii scireI datAde Times, D. d'Aubigny, ministrul FrancieIla Tanger, nu va merge la Fez de cgt in Oc-tombre sag Noembre i numaI pentru a faceo visitA de curtenie sultanuluI; nu va fi aido vorbi de veri-un tratat óre-care.

Baga, 22 Iulie.A duoa Camera a adop-tat, cll. 62 voturi contra 33, proiectul deimposit asupra venituluI capitalurilor. Ea aadoptat de asemenea o reducere a taxelorasupra sapunuluT, reducere care este in ra-port cu desfiintarea accisuluI asupra acestuIprodus i reducerea accisulul asupra särei.

Tien-Tsin, 22 Iulie. Vice-regele Li HungThang a dat ordin de a plAti bancel din Pa-ris sumele imprumutate de generalul TchengKi Tong.

Beigrad, 22 Iulie. CalotoriI earl vindin Bulgaria si Turcia sunt supusl la gra-nip la o visiti medicalA. O mösurg analergas'a luat In Bulgaria si Turcia pentru cglotoriiearl' vor fi seslut real mult de cat 5 slile inSerbia.

Budapesta, 22 Julie. Oficialul publicao circularA ministeriala adresatá tutulor mu-nicipalitatilor din Serbia asupra mosurilor sa-nitare contra cholereI.

Calotorii cari yin direct din Estul si Nord-Estul RusieI vor fi supusl la o observatie decel putin 5 çfile.

Nancy, 22 Iulie. O scire, care InsAcere confirmare, slice cg. 30 soldati germaniag trecut granite in timpul diminetelstat cgte-va momente pe teritoriul frances.

Paris, 22 Iulie. Consiliul municipaldin Paris a votat sporirea soldel guardistilordin Paris pentru 1892, dar a respins spori-rea efectivultd.

(Agentia romand).

DIVERSE

Femeea Maria Th. Amancil, in etate depeste 60 anl, din comuna Uscati, judetulNeamtu, ce era atinsg de mg mult timp dealienatiune mintali, in çliva de 6 Iunie a. c.,pe la ora 1 p. m., s'a gisit strangulatA, cubriul ce era incinsa, de o grinda a easel incare locuia.

Parchetul a fost sezisat.

In sliva de 23 Iunie a. c., copilul Dumitru,in etate de 12 anI, fiul vècluveI Catinca Mi-halache Petrariu, din comuna Blbulesci, ju-detul BotosanT, scildindu-se in apa Baslu, acAslut in o bulbóná i s'a inecat. Cadavruls'a scos i inmorméntat.x

In sliva de 24 pe teritoriul co-muneI Dógele, judetul Vasluig, a caslut plerietorentialA cu grinding cgt oule de vrabie, cau-sand striciciuni recoltelor a maI multor lo-cuitori, pe o intindere de 202 hectare.

In çliva de 25 Iunie a. c., s'a gAsit, in pii-durea de pe teritoriul comuneI Cominesci,din judetul Bead, cadavrul individulul IoscaArvoi strangulat de un copac. Cercetarea s'afAcut de primarul respectiv. Parchetul esteanuntat; banuialg asupra morteI nu exista.

In çliva de 28 Iunie a. c., individul IoanGostachi Sevin, de loc din comuna Lega, ju-detul BacAti, venit cu alp locuitori in catunaCeortolomul, pendinte de comuna Vizureni,plasa Corodu-Pereschiv, judetul Tutova, du-cêndu-se la riul Bérlad spre a se scalda i, ne-sciind sá Ina te, s'a inecat.

In çliva de 3 Julie a. c., a apt plóiecu furtuni si grinding pe teritoriul comune-lor Ciumasi, Schineni i Vasaesci, din jude-tul Bacáù, fkönd stricAciune la 529 hectare,62 aril porumb; 193 hectare, 59 aril grail;87 hectare, 23 aril orz; 1 hectar, 43 arilovöz; 9 aril &mpg.; 41 hectare fonete si 2hectare grAdinl. Pagubele 'Stint evaluate, a-proximativ, la 55.262 lei.

In seliva de 3 Iulie a. c., orele 6 dimi-note, copilul Ion, in etate de 8 ani, fiul luiConstantin Cociuban, din cAtuna F'undAtura,acea comunA, (fiind dus acesta cu solia sa lamunca), acel copil, impreung cu alp fratI alseI s'ag dus la case locuitorulul Ion Marian,care este cumnat i vecin cu Cociuban, pen-tru a se juca cu bOretii, lipsind i acest Ma-rian cu sotia sa de acasa ; i acolo toticopii, introducêndu-se in casa, Miatul Vasile,de 12 anI, al luI Ion Marian, proprietarulcase, intre alte jucArii, land pusca ce erain cuiü la perete, s'a jucat cu ea,end cocosul, arma, descgrandu-se, a lovitpe bliatul Ion al lul Cociuban, care este grayranit.

In slam de 25 Iunie a. c., in comunaceni, judetul Falcid, a incetat din viola lo-cuitorul Ian LAcittusu, in etate de 103 ani;mórtea a fost naturalli.

Numitul cu 10 anI in urmg a lucrat me-seria de ferar; de atuncI insa suferea de pa-ralisia mânilor. x

In sliva de 29 Iunie a. c., pe teritoriul co-munel BrAdicesci, din judetul Mehl, la orele12 din sli, clçlênd plaie torentiala cu furtunksi grinding, a causat stricAciuni la 20 hectarepopusoig, 5 hectare orz i oyez si la 8 hec-tare vii.

Valórea stricaciunilor este aproximativ de500 lel.

In timpul ploieï, locuitorul Ghiorghi Ha-voind sa deslege o 'Arta ce era pusi

12 Tulle 1892 MONITORUL OFICIAL 2555

in pârîü pentru oprirea vitelor de a intra inprink a fost luat de curentul apeI i s'a ine-cat, gásindu-se in urmit cadavrul la loculnumit Lunca-Olfireni.-x-

Individul Costache Dimcea, de fel din co-muna Motgeni, judetul Dimbovita, iar acumaflat ca muncitor pe la comunele CeganiBordusani, judetul lalomita, in çliva de 29Iunie a. c., s'a dus, impreunA cu altI mun-citorI, ca sA se scalde in riul Borcea, dar, apafind mare si el nesciind sA inóte, s'a inecat.

--X -In sliva de 29 Iunie a. c., preotul Teodor

Bitiri, din comuna Corni, judetulducéndu-se Ware prin sat cA caute nisceómeni la muncii, la reintórcere sa acasi, pela orele 12 nóptea, a cq.ut de pe cal cu ca-pul in. jos, din care causA, a duoa-çli, a !nee-tat din viatä.

- x-In çliva de 30 Iunie a. c., pe and pious,

trAsnetul a isbit o junica a locuitorulta NiABanu Voicu, din comuna BArbuletu, judetulDâmbovita, care junicA se afla la Osciunecare a rèrnas pe loc mórtl.-

Femeea Stanca, sofa lui Pätrascu Ghen-cea, din comuna Vengtori-Mici, judetul Vlasca,a dat nascere, in tiliva de 1 Iutie 1892, la 3copiI, din cart un Mat i duoë fete. BAiatula incetat imediat din viétA, iar fetele a duoa-sli. Muma este sAnètósá.

- x-In sliva de 2 Julie a. c., pe teritoriul co-

munet Golesci, judetul Muscel, a cAçlut pleietorentiali cu grindink in mArimea oulut de

care a distrus parte din seménAturIgrAdini de zarzavat. Pagubele causate se

ridicA la peste 3.000 lei.-x-In sliva de 2 Julie a. c., pe teritoriul co-

munei Leicesci, judetul Muscel, a cAcilut grin-dial in mArime de la oul de gaina in sus,care a distrus parte din porumbul, gràdinilede zarzavaturI i liveçlile de fên ale locuito-rilor din acea comunA. Pagubele eva-luat, aproximativ, la suma de let 3.000.

In sliva de 2 Iulie a. c., pe la orele 2 p.rn,, *lend plóie torentialtt amestecati cugrindina, de mArimea nucilor, pe teritoriulcomunel Mänesci, judetul Dâmbovita, a scu-turat tóte prunele din pruni, incurcind live-Ole; iar porumburile le a culcat la pttmênt.

- x-In sliva de 2 Iulie a. c., pe la orele 7 p.

m., a cAçlut plóie torentiali cu furtua pe te-ritoriul comunel Ghinesci, judetul Dttmbo-vita, rupend mal multI pomi si culdind po-rumburile.

Grindina frig, find mitruntit, nu a causatnicI o strickiune.

- x-Copilul Ion Nicolae Albu,

ant, din comuna Glimbocata,bovita, voind a trece apa prinChiran, in çliva de 2 Iulie a. c.nisce boT i, apa find mare,s'a inecat.

In etate de 8judetul Dam-VAlceaua-lut-ca sl intórcà

numitul copil

MINISTERUL AGRICULTUREE, INDUSTRIEL COMERCIULUI §I DOMENIELOR

Vice-consulatul Româniel la lielsIngfors

Buletin de prefurile a diferite produse pe piala Helsingfors de la 7 Iulie Findla 14 Julie st. n. 1892

FELUL PRODUCTELORM6sura sell

greutatea In baseeAreea s'a Meta

vintlarea

PRETUL

OBSERVATIUNIminim maxim=

Lei B. Lel B.

Grad 100 kilo - - 27 20 I-a calitateSecarit w 22 30 27 - idem.Idem 99 22 - 26 40 ordinariOrz ....... . . . /9 17 70 21 20 pentru braserilIdemOyez

9/

w

1614

10- 2019 -50 ordinarventru semi*IdemFAinA de secartt .

w

w

14 -- 1724 6050 , exportIdem . 10 kilo - - 2 80FAinA de grail - - -Cartofi. 10 litri - 70 - 90vs Carne de bait 10 kilo 6 - 8''. 19 w óie w 10 12-0 w w pore w 11 - 1441 . /9 vitel. w 12 - 13 -Carne de pore sfiratä . . . .

/9 /9 /9 afumatA. . . .,w

-- - 14- -w w ren w . . . w - - 15 -w w boil w . . . w 8 - 10w w óie . . . . 7, 10 - 12 -

GAini. bucata 1 25 1 50Lapte 10 litri - - 2 -Unt de masi próspèt . . . . 1 kilo 2 10 2 30Brâng I-a calitate w 1 90 2 -Ouè 20 bucAlf 1 - 1 30Unt pentru export 100 kilo 208 - 224 - extra calitate

91 91 /1 I 184 - 200 - I-a ,w w w w 168 - 180 - alte calitAll

Lemnele de constructie

DIMENSIUNI

3 X12. .11. .9. .8. .7. .

24/2X7..64/26. .

2 X 76. .

44/24. .

14/2X 11. .10. .

9. .8. .7. .6. .51//

14/4X 9. .8. .7. .6. .

PINUL ROSU P1NUL ALB

DIMENSIUM

PINUL ROSU I PINUL ALBNeclasate Neclasate

Minimum Maximum Minimum Maximum Minimum

LelMinimam

LeiMinimum

TVMaxim

Lei Lei Lel Lel Lel

Scetndurile

160 200 135 165 1 X 9. . 195 240 145 165160 200 135 165 8. . 112.50140 105 120160 200 135 165 7. . 112.60135 105 120112.50 140 105 120 6. . 100 115 95 110112.50 130 105 120 PA X 5. . 90 115 80 100112.50 125 105 120 41/2 90 115 80 100110 120 102.50 117.50 4. . 85 110 75 95110 112.50 95 105 14/4X 5. . 90 110 70 100112.50 125 105 120 44/2 90 110 70 100100 112.50 95 105 4. . 80 105 70 90

95 110 85 100 1 X 5. . 85 105 75 100100 112 .40 85 100 41/2 85 105 75 100200 240 145 165 4. . 80 105 70 90200 240 145 165200 240 145 165112.50 140 105 120112.50 135 105 120100 115 95 110100 115 95 110195 240 145 165112.50 140 105 120112.50 135 105 120100 115 95 110

2"6 MONITORUL OFICIAL 12 Inlie 1892

BULETIN METEOROLOGICIn diminéfa

DIN JUDETE1892de 11 OW lulie

Adjud . . . .Alexandria .Baia-de-ArcondBabadag . . .Baciid . . .Balaci . . .Balta-AlbdBechet . .Herlad . .Bistrita . . . .Botorni . .Brosceni .Budesci . . . .Bulnqi . . .Burdujeni .I3uzgii . . . .BiatiitesciCalafat . . .Clildrael .Otimpina . .Ciimpu-LungCaracal . .Ceuta' . . .Cerna-Voda .Cetate . . .Chilia-VechülCoddesci . .Corabia . . .CoziaOurtea-cle-Arge5.Cattantitteni .DomnesciDorohoiu .DrdgeiotniDriigänesciDrâneeni .

FurtunitPl6e

Senin,,

Pl6eVent

Pl6e . . .

Senin

.VariabilBide, vent.

Plóe, furturA ..s

Senin, ventNor, pl6eSenin . . . . .Pl6ePl6e cu furtunit .Senin1316e

.

Bide, véntNor

Vent

R.16+

17+17+16+18+

15+

13+

20+15+12+18+12+16+20+14+14+13+18+18+16 +17+16+

13+14+

18+13+16 -F-

18+

Darabani .FdlciüFolticeni .FerbintiFilia¡i .IllipesciFocgani . .Gdesci . .GRo ar rg r .ua

Rdr§ova'LedaHorez .kiwileacceaIvesci .Lacu-SdratMdcin . .MI gurele .MahnuudieMantornitaMangalia .Meirdosci .MirgineniMedgidieIllihaileniMizilMoinesciNeanttuNovaciObedeni .OcnaOdobesci .Oltenita .Ostrovu . .Panciu . .

.

.....

.

. .

:.

..

. .

Nor, vent51

,Pl6e

Nor

Vent violentPleleVentPl6eNorVariabilNorVariabilPhle, furtunit

Senin

Pl6e

s.

Variabils

NloorcPNor, vent

Pl6eg ........

10+R.18+ s12+ s15+ s

18+

17+

16+15+16+13+18+1 8 +16+12+18+

17+

16 +15+23+15+14+13+15+16 +15 +

16+16+

Parani . . . .Pdteirlagele .Piatra . . .Pitesci . . . .Piva-Pietri .Pleroiu . . . .Ploesci . . . .Podu-,Turcuaet .Predeal . . . .PuciósaRámn.-Setrat.Reinvn.-ValccaRiu-Vadului .Roliori-de-V edeNielduti . .Salinele-MariSeiveni . . .Sinaia .SloboziaSpineni . . .Stet dnesciSlanic .Strung a . ,TecucislTérgovi§teTergu-Frumos .Térgu-JiaTalcea .Urlati . .Urziceni . .Velleni . .Vasluiii .Verciorova .Vulcan . . .Zdtreni . .Zimnkea .

Fuiì plóePl6eNorNor, pl6ePl6e

sVentPl6e

s

VentPl6eNorPl6e

Ventl'16e, vent

s

s ........Nor, vent

sPlbeSenin, vent1316e

Senin1316e

sss

g ........Ph5e, furtunii .

s

16+R.17+14+14+19+17+14+13+12+15+19+17+13+16-1-

15+ s15+ s12+ g18+ g16+ g16+ g12+184- g16..F ,15+ s18+ g15+ s18+ s13+ s17+ s14+ s16+ g

15+ g. . 15+ g

16+ g

MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI I DOMENIELOR

INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMANIEI

BULETIN Al MOSFERIC No. 205OBSERVATIUNI: De la lo (22) Iu lie 1892, oxele 8 dim. hi 24 ore De la 9 (2 I) hilie, orele 8 séra.

OBSERVATIUN1STATIUNI

Barometruredus la 00 §I lanivelul märel

Temperaturaaerulul

-7:

.73Ts,

1,Eg

1 VentulStarea

cerulul

ti..dNns

12 Iu lie 1892 MONITOItUL OF ICI AL 2557

Raportul doctor *utu, membru consiliu-luT sanitar superior, asupra inspectiunef f6.cutK, tnanul 1891, In circumscriptia VII sanitarii, presin-tat D-lui miuistru de interne.

Domnule ministru,Inspectiunea ce, in calitate de membru al

consiliulut sanitar superior, am fost chiimata face in judetele dependinte de cireum-scriptiunea mea i anume: In Buired,11.-Serat,Putna i Ialomila, m'a pus in positiune de aconstata : a) Ca 'al pun destule silinte dife-rip! membri ai serviciului sanitar al acelorjudete ; b) cA resultatele acelor silinte suntIn mare parte neinsemnate ; c) ce serviciulmedical, fie in pleat, fie In urbe, lase' multde dorit, i d) ea existi absolute necesitatede unele reforme radicale i urgente.

Examinind inteun mod general acest ser-vicid i lacunele ce presinte, ori-cine cugetti ge-sesce cá duoè pot fi causele defectelor sale: ne-gligenta personalului medical 0 insuficientanumerului lor. Din aceste duoe cause cea d'aduoa este vedite i depinde de unele impre-giureri inerente localitätilor nóstre, in spe-cial celor rurale.

Depirtarea considerabile a comunelor unelede altele, lipsa miçllócelor de a se transportacu uaurinti de la o localitate la alta, intin-derea cea mare a unor pleat ai numerul celmare al comunelor din unele din ele, con-stitue obstacole adesea nesurmontabile ca lo-cuitorit sá pótit priimi, la cas eportun, ajuto-rul medical, ai ca igiena se fie In comunein locuintele lor continuti aplicate 0 supra-veghiate.

Nu trebue se disimulem ce visitarea co-munelor, de cete-va ori pe an ai chiarpe lune de medicul ple§ei, are puling actiuneasupra mantinerei senetitei, ai cä miçllócelerecomandate In a tare conditiunI sunt de oeficacitate eu totul ilusorie. Medicul pleaei nupote merge In comuni din case In case sitconsiate de visu casurile de maladil, despreexisnnta cerora primarul sad ajutorulnici o cunoseinte; el nu pote nici impunemesuri severe de igiena ai de desinfectareacolo unde nu este ascultat.

N'am nevoie sä aret aci cum se petrec lu-crurile in pleal, i, dace o fac in cete-va cu-vinte, scopul este de a semnala un red decare medicil sunt in parte scuzabill. Mediculcare se decide a'al piresi rqedinta 0 a die-tori in plase, ai care voiesce cu ori-ce pretimplinései ai se termine acésti formalitate,sosesce obosit, pe jos saü Ware, la localul pri-märiei comunel, chiame pe primar ca acesta

indice bolnavii din comuni 0 se 'I raper-te despre starea el sanitari. Primarul careeste mai tot-d'a-una ocupat de afacerile salepersonale, de ale câmpului ai de ale tergulul,nu se presinti sad trimite pe ajutorul sell;dar, chiar fate find, ei sunt departe, afare deóre-cari exceptiuni, de a fi petrunal de da-toriile lor i iniiaT obligatiunilor impuse deregulamente. Apol mai top primarii cu cariam avut ocasiunea sá me intretin avead otending a micaora numerul bolnavilor dincomune, a se lituda de starea ei igenice, amanifesta un optimism nemotivat. Altminteri

säteanul care ese, =We i muncesce putin,este considerat de cei-alti ea un (An senetos,de ai el este atins de accidente grave sifiliticesecundare i tertiare, de ostiite i tumuriscrofulóse de I-iul sari al II-lea grad, de pe-lagre, etc., Mumele iar, pe de alte parte, tinascuns faptul Mel copiilor lor cari sunt a-final de sifilis congenital, de scrufulóse sadunele maladii nervese. Ori cum ar fi medi-cul, multumit de raportul ce I se de, mul-tumit a a veçlut, când sunt 2-3 bolnavila localul primiriei, mai nici o-date la do-miciliul lor, inscrie In registrul special data

nurnele söü, prescrie o ordonanti de me-dicamente i lase grija de a le administraprirnarulul, i acesta sad nu le execute deIce, sad le execute peste mai multe çille, tri-mitendu-le la farmacia reoedinteI judetulul,del farmaciile comunale sunt mai tot-d'a-unasleite, farmaciile portative nesuficiente ca ca-litate i cantitate. Cât privesce igiena co-munei, nici timpul, nici ocasiunea nu permitmediculat a face alt-ceva de cet a da ere-cari povele, earl' sunt i imediat uitate. Me-dieu primarl In inspectiunile lor, cari, o re-cunosc, aii fost fecute In cursul anulul regu-lat In judetele sus numite, stimule din töteputerile lor ai In töte ocasiunile autoritateamedicilor de ple0 0 a functionarilor admi-nistrativi, dar in deort, cáci starea comune-lor ai a locuintelor rurale este In aceeaal de-plorabile salubritate, epidemiile nu pot fiprevenite i maladiile cronice sifilitice, pela-gróse, etc. se inmultesc.

Dace vom adeoga ce multor medici depleat se impune visitarea i supraveghiareaaltor comune din plesile vecine, din cause va-cantelor existente, sarcina devine i maimare 0 resultatele i mat slabe. Numai inBuzed, Râmnicu-Serat i Putna sunt 4p1e0 vacante, earl' sunt deservite de mediciicelor-alte pleai. Medicil primari caute, prinpropria lor munce, a le upra povara ; totualai 0110i recunosc ce serviciul se face intrImmod Vide incomplet.

Trebue se recunóscem, D-le ministru, citorganisatiunea actuali a serviciului sanitaral judetelor cu personalul modest al repre-sentantilor sei, in vacantele ce se ivesc pre-tutindeni In fie-care çli, In fala deperterei §inumerului mare de comune, gratie, in fine,ai incuriei functionarilor administrativi, varemine are resultate reale dace nu se vamodifica acea organisatiune dupe marl' 0noui sacrificil ce ar face Statul. Nu vomputea avea niel o-date o adeverate cautaremedicalä i o reall aplicatiune a principiilorde igieni intre populatiunea nóstre ruralidace nu se vor realisa duoè mart reforme:Anteiti este necesare impertirea pl4ilcr in2-3 sectiuni deservite fie-care de un medica parte, ai al duoilea desvoltarea cat de mare

inmullirea stabilimentelor judetiane ai aspitalelor rurale.

Serviciul penibil i anevoios al mediculuide pia* ast-fel cum se cere asteçli, a des-creditat eu deseviraire aceste functiune Infate nouilor generatiuni de medici. Aceatiaprefere ori-ce alte functiune aceleea de aservi ea medic de plasa, acumulindu-se ast-

fel ai inmultindu-se In ol aae, i acésta indauna lor proprie i a populatiunel rurale.Facilitându-se sarcina pe de o parte prin irn-pertirea obligend pe de alta pe juniidoctori In medicinä prin o lege specialä, fiechiar pe un timp limitat de 10-15, a servi

precum li se oblige a face ai serviciulmilitar, aceati medici se vor obicinui a priimiacest serviciii i resultatul, se nu ne induoint,va fi ameliorarea stärei igienice ai morale aseténulul.

Intinderea i inmultirea spitaletor jude-tiane i rurale se impune imperios adminis-tratiunei superiore asteçli mai mult ca altedate', rind experienta de cati-va ani a pro-bat eficacitatea acestor stabilimente. Resul-tatele ce am putut constata in spita!ele ru-rate din Vidra In Putna 0 din Nifon in Bu-zea, in unele chiar spitale amlate in unelecomune ca Mizilul, Odobesci, Panciu, Adjud,etc., sunt cât se Fite de incuragiatóre i ple-dézi inch' o-dati in favtirea 'asistentei ost- ita-Here mult mai utilä i rezile In resultateleeI ca asistenta la domicilid. O ameliorare ces'ar putea face In spitalele rurale i unelemat mail judetiane ar fi Infiintarea unei creae,unei sectiuni afectate ceuterei copiilor, a ci-ror mortalitate este ap de insemnate intrepepulatiunea satelor.

C red de prisos a face aci o dare de semigenerale i asupra serviciului medical al ur-belor din cele 4 judete inspectate de sub-semnatul. Void relata in paginele ce urmézepentru fie-care localitate starea i modul cumse execute.

In general hue pot spune ce, comparativcu acel din plea)", este satisfecötor, i ce per-sonalul medical ai chiar cel administrativ in-teleg, pane la un grad, bine-fäcétórea lormisiune. Dace am avut ocasiunea se fid ne-multiunit In unele loca1itài, acesta a prove-nit din unele neintelegeri i deplasate rivali-tap fie intre personalul adininistrativ i celmedical, fie chiar intre membril earl' compunacesta, fapt din care nu pote se resulte decit neexecutarea stricti a obligatiunilor im-puse de regulamente i ce starea igienice aurbelor sá remâni stationare in principaleleei ramuri.

Recompensarea ai incuragiarea medicilorcart' implinesc cu sfiintenie datoria, admo-nestarea i chiar depertarea celor negligenti,reprimarea animositätilor ale unor prefecticart voiesc se concentreze in mânile lor töteramurile administratiunel, activitatea maimare a diferitelor consilii de igiend, vor con-tribui la ridicarea corpului medical din ju-dete, 0, prin urmare, i la ameliorarea stä-rei sanitare a populatiunilor rurale ai urbane.

Buzèú

Acest judet, de 0 unul dintre cele maiavute ale Orel, ai care are o populatiune depeste 200.000 locuitori, nu are de ail 5 spi-tale, 2 in ora§ul Blued, 1 in orapil Mizilun spital rural la Nifon. Acest numer de sta-bilimente ospitaliere sunt cu totul nesuficien-te, de 0 altminteri, In raport cu resultateleobtinute. In timp de 8 luni, de la IanuarieOne la 1 septembre 1891, ad fost tratalT,

2558 MONITORUL OFICIAL 12 Julie 1892

In tóte acele spitale, 1.570 individi. In spi-talul juddului 348 bolnavi, in spitalul ur-bel Bazdi 330, in spitalul Gârlasi 350, inspitalul comunal din Mizil 103; iar in spitalulrural Nifon 530. Aceste cifre arati cá o mi-cd parte din populatiunea judetuluT profitAde un ajutor medical eficace, ()mad i comu-nele vecine orasului i spitalului rural Nifon.Ce se face cu tótá populatiunea care locuesceregiunea munt6sA a judetului ?

Ajutórele medicale date de medicil judefu-lui prin consultatiuni si medicamente gratuitepe la localurile spitaluld, pe la domiciliulpacientilor, fie la localul primfirielor, aiifost, in timp de 8 luni, In until& de 11.000,cifrA care 'mi se pare asernenea nu prea mare,ci indicA, ca i cea de mai sus, di populatiu-nea, in mare parte, a judetului nu este inadeprinsit a recurge la medicil si la substantelece ei prescriil, i a se lipsesce de ori-ce aju-tor and este vorba de a se deplasa la o lo-calitate asedatA la o depArtare de 30-40 ki-lometri. De aci absoluta necesitate de a seinfiinta ei in alte plAsi ale judetului spitalefie de 12-15-20 paturi inzestrate cu celenecesaril, iar medicul acelor spitale, silitfind a locui in permanentA acea localitate,este cu Inlesnire chidmat si consultat de po-pulatiunea rurald. Acésta este cu deosebirenecesard In comunele din regiunea muntósá

anume in plaiul BuzAului, unde stiteniisunt nevoitl a se confina in timp de 4 luniale ernei in arondismentul lor. Medicii deplasa, cu VILA a kr bua-vointd, nu pot luptacu elementele; apoi mal sunt opriti si de mid-16cele fórte restrinse de call dispun, in pri-vinta medicamentelor. Suma de 1.000 lei a-fectati anul acesta de consiliul judetian pen-tru medicamentele necesaril comunelor ru-rale este o cifrA cu totul derisorie.

Suma de 60-80-100 lei de care dis-pune primarul pentru farmacia locald esteadesea epuisatA in primele 3 luni ale anului

dificultAti mari se ivesc pentru votareaunor noui credite. Pentru aceea, in multecomune, am gAsit farmacia cu totul lipsiti demedicamente, i tibia la insp-ctiunea sa lu-nará medicul plAsei póte procura cdte-vamedicamente din farmacia sa portativA.

Pentru cd este vorba de plaiul BuzAului,una din cele mai intinse plAsi ale judetului,cred necesar a aminti cá centrul acestui aron-disment este in comuna Plarlagele, têrgunde residA o judecAtorie, o subprefectura,care este inzestrat o statiune telegraficA.Acésti localitate este asedatA 56 kilometridistanta de Buda, 30 de spitalul Nifon si 45de fruntariele Austro-Ungarid. Cu tóte ace-stea ea nu dispune de un stabiliment de bine-facere fie at de mic. Este adevArat cd, in ve-derea infiintArei until asemenea stabilimentin comuna PAtirlagele, consiliul general pede o parte a redus in 1890 suma alocati co-munelor pentru medicamente, pe de alta avotat 14.000 lei pentru construirea spitalu-lui. Nu sciù pentru ce páná in tómna anu-lui 1891, and am inspectat partea aceea ajudetului, nimic Ina nu era pus in lucrare.Nu amintese aid pie! locul ales care 'mi s'apirut a fi pupil favorabil pentru un spital,

nici planul constructiund care, de si elabo-rat deja, n'a fost incd supus aprobdrei consi-bului sanitar superior ; insist numai asuprafolóselor ce vor resulta pentru populatiuneacomunelor aceld pIàl, asa de isolatti si deconfinati In dealurile ei, folóse ce se resumAIn ajutorul imediat ce vor gisi bolnavil i Inconsultatiuniie medicale ce locuitoril unulmare numAr de comune vor cere mediculuispitalului inzestrat de medicamente si de obi-ecte necesare.

Maladil epidemice bAntuit cu multdintensitate In acest judet, i in raportul D-luimedic-primar al judetului gäsim a in cornu-na BrAndina s'a ivit, in Ianuarie 1891, anginadifteria intre copii, din earl 4 ail sucom-bat. Aceeasi maladie s'a ivit In comuna Pa-nAtAu i cu deosebire in comuna Mdruntisuin duoè diferite epocl, in Aprilie i in August.

Acésta dupe urm a. se datoresce, dupe in-formatiunile ce am avut, lipsel de mAsuri deigiend si de desinfectare ce datora i medicul

administratiunea sit aplice cu stdruintA Inlocuintele sAtenilor al aror copii fuseserdisbiti de maladie.

Vaccinarea In acest judet s'a executat des-tul de regulat i statisticele in privinta acéstasunt favorabile, aci vaccinat i revacci-nat, pia la 1 Octombre, 5.004 din 6.500pAnd la 7.000 copii, earl se nose In top anilin acest judet. Totusi am constatat a in pri-vinta acestei operatiuni nu se implinese curigurositate regulile prescrise. Vaccinatoriinu operézd de cit asupra copiilor earl' aU dejao etate mai mare de un an, negligiind pe eelascull in cursul anului, fapt care va face cacu multd dificultate, si dupe mai multi ani,sA ajungem ca vaccinatiunea sa se pund Incurent cu nascerile. Vina apartine pirintilorcopiilor earl se opun la acéstA operatiune,dar nu mai putin apartine i medicilor de

primarilor diferitelor comune, cari nupun severitatea i stdruinta cerutd la execu-tarea acestor prescriptiuni ; una din causeeste de sigur ei mica diurnd a vaccinatorilordin acest judet. El aveat, pia in 1889, 100lei pe lung, iar de duol anT numai 50, sumdinsuficientd ca sá siléscd pe vaccinator apund acéstd obligatiune mai presus de alteavantagii ce 'I ar procura ori-ce altA rneserie.Este de datorie, cred, a consiliului judetiana indrepta acest rèù, dacd din el Me sd re-sulte isbucnirea In unele comune de epide-mil de variold.

Acéstd resumati amintire a moduldi cumse dail adjutórele medicale in diferitele co-mune ale acestui judet, india imperios Im-plinirea unor mAsuri budgetare, i anurnesporirea personaluluT medical al phisdor ce-kr mat* intinse, infiintarea de o cam datA deun spital In PAtArlage, sporirea fonduluidestinat la aprovisionarea farmaciilor cornu-nale si a casetelor portative ale medicilor de

induoirea numérului vaccinatorilormärirea diurnei kr.

Dad comunele sunt réti favorisate dinpunctul de vedere al adjutórelor medicale,oraqul Buzéii, din punctul de vedere al igie-nei si al salubritlitei, a realisat un progresvédit, grape mêsurilor de asanare si de edi-

litate sëvirsite in acesti trei dupe urmil ani.Stradele principale ag fost pavate cu basalt,un bulevard nog s'a deschis, iar abatoriul,asa de apropiat pAnd scum un an de oborulpietei, a fost transportat dincolo de Odd,

prin o sosea ingrijitA, s'a instalat inteoclAdire sistematia i inzestratA de apd abun-dentd ai de tAte necesarele. Apa cu care sealimentéza orasul nu este tocmai de build ca-litate, cdcl este luatil din puturi i putin vd-rósA ; apoi lacuri de apt& stAtAtóre tot se maigdsese la portile orasului; in fine, prefecturapolitiei nu pune destuld stdruintA ea unelestrade i chiar multe curti particulare sa fieindestul ingrijite i cuatite. Localurile scó-lelor sunt sándóse i nurn6rul copiilor, elevi

eleve, este fórte insemnat ; i In privintaacésta trebue sd recunóscem eA consiliele ju-detiane In acesti dupe urmi ant' aù depusmultd activitate i aù fAcut sacrificil bánescipentru clAdirea i Inmultirea scaelor de ambesexe, precum i pentru instalarea liceului.

Spitalele din acest ora i personalul me-dical ail desfasurat destuld activitate In cur-sul anului 1891. latA óre-cari cifre: In celetrel spitale atT fost adapostip 927 bolnavi,

acordat cunsultatiuni i ajutóre me-dicale la 4.580 pers6ne, in fine lehusele asis-tate all fost in numAr de 100.

Consultatiunile i asistenta la domiciliü arfi putut si fie si mai mare dad budgetulorasulul n'ar fi fost sa de parcimonios Inprivinta medicamentelor gratuite, ciicl 3.000lei este o sumA putin insemnatd i In casuride epidemii cu totul nesuficientd. In privintavaccinatiunel din ()rag este de semnalat ace-leasi inconveniente ca i in plAsi ; copii ndscupin cursul anului sunt in fArte mic numér,In lista vaccinatilor gAsese multi de 4 5-10ani. Altminteri numérul copiilor vaccinati, dela 1 Ianuarie 1891, a fost de 438, dintrecari la 4 numai n'a reusit inoculatiunea, totasa n'a reusit la 50 copii din 130 revacci-natl.

Impresiunea ce 'mi a lAsat farmacii1W dinBuzAil este destul de favorabild. Le-am gd-sit pe tóte bine aprovisionate; totusi nuate i treik implinesc en sfintenie si in cur-sul Intregulul an obligatiunea de a intretinesi de a initia la arta farmacid dud elevi ro-mAni inscrisi In scóla niiitrd de farmacie.Ast-fel este farmacia Vulturul alb unde n'amgdsit elevi romitni; iar la farmacia Romd-ndscci un local strimt i defectuos, pe careproprietarul m'a asigurat cd In cursul ann-lui '1 va pArAsi.

Niel unul din cele trei spitale ale orasu-lui BuzAil nu presintA si nu implinesee con-ditiunile until adevérat stabiliment ospitalier,si nu in privinta serviciului medical, ci Inprivinta localulul, rufdriei, instrumentelorpersonalului subaltern. Sunt nisce clddirlimproprii transformate in spitale din niscecase lipsite de un plan si de o distributiunefavorabild. Spitalul GArlasi, cu 20 paturi, sepresinti cu mai putine defecte, iar eel al ora-sului, cu 15 paturi, i cu deosebire eel jude-tian catA sd fie permutate in alte localuri.In acest dupe urmA spital domnesce infec-tiunea ; personalul subaltern este insuficient,

12 Nile '1892 MONITORIM OFICIAL 2559

iar lipsa de rufirie Rode mutt simpti ; in fine,instrumentele chirurgicale lipsesc aprópe cutotul, ast-fel cA medicul spitalulul este silita le imprumuta in oras spre a face operafiu-nile ce sunt indicate.

Planuri u proiecte exists, dar nu scimcind ad si fie realisate.

Spitalul rural de la Nifon procuri serviciireale populapunei din comunele vecine caridin an in an cresc considerabil. In anul in-fiinfirel acestul spital aU fost tratap 321bolnavi, din cari aù eait vindecap i amelio-rap 306. In anul 1890 ail fost tratap 660,din cari aü esit vindecap i anteliorap 640 ;iar consultapunile gratuite eliberate au atinscifra de 3.000. In aunt 1891 aceleasi cifre

oblinut.Acésti progresiune reclamà din partea Sta-

tului noul sacrificil pentru inmulprea spita-lelor rurale.

N'am nimic a adioga in privinla serviciu-lui medical, care sub direcpunea D-lul me-dic Marini se executi bine. Cu tóte acesteanu este lipsit cu totul de inconveniente westspital. Dificultatea pentru un om suferind aajunge la verful muntelui, unde este amlatspitalul, prin o sosea inegalá i pietrósi; apoirespindirea in curtea acestel vechi monastiria diferitelor secpuni ale stabilimentulul.Bäile ocupi un corp de clidire impreuni cuspilitoril, depirtat de atilt bolnavilor ; totasa departe se gisesce i economatul cu ru-firia spitalutul; asemenea alti clädire ocupimedicul, disposifiune care devine un obstacolserios la regulata administrapune a spitalu-lit!. Cu tóte acestea spitalul Niron di servicilreale sitenitor suferindl, i ar da i maimulte dad s'ar creea i o secpune de copiibolnavi i s'ar infiinfa un medic secundar.

Plasa Tohani-Sirata este una din cele maiimportante ale acestul judef ; are de resedinfiMizilul si confine o sursi de ape sulfurósefórte bogati anume Boboci. Orasul Mizil esteinzest!at de o judecitorie de ocol, de un ofi-cid telegrafo-postal, de o garà, importantidin punctul de vedere comercial, de 2 scóleafectate ambelor sexe si de un spital de 8 pa-turi. Nu void insista mutt asupra igienelsalubritafel orasuluT. 'Ml permit numai aaminti ci primAria locali nu prea o infelege

o practici. Impregiurul orasului existibäl1 ai ape stititóre cari in timp de plo! seintind i inéci casele mirginase. In interio-rul oraaului stradele aunt murdare i red in-trefinute, i in strada principali, alituriintre priviliile de lipscinie, marchitinie, etc.,aunt aaeçlate brutirii, miceliril i cu deose-bire pescarii, earl infecti, in timp de Area,imprejurimile stradel i impedici circulaliu-nea. Scedele sunt in bun& stare, dar acéstase datoresce nu primiriel, dar fondatoriloracestel institupuni, I. Criciunescu pentruscóla de Well si D. Procopie Cazoti pentruscóla de fete. Spitalul este un local strimt,infect, cu giamurl sparte i cu sobe dérâ-mate, nedemn inteun cuvent a adiposti unom bolnav. In acest spital afi fost tratap, dela 1 Ianuarie pini la 1 Octombre 1891, 148bolnavi, din cari ad sucombat 6, cifre earl

nu sunt in raport cu populapunea pliseT careeste de 6.000 suflete.

Mile de ape minerale Boboci, aselate cite-va kilometri numal de Mizil, asa de folositóredupe analisele chimice ficute si dupe expe-rienla clinic& a anilor trecup, depind si se ad-ministrézi de primäria Mizit Ele sunt deduol anT cu totul *bite.

Acéstä repede enumerapune arati o ne-gligenpi veditä din partea consiliulutcomunalal orasulul Mizil in aplicarea mesurilor deigieni ai de salubritate. Intre principalelenecesitip amintesc remediarea stärel deplo-rabile in care se affi spitalul, prin clidireainteun timp cit se póte de apropiat a unuispital de 15-20 paturi, conform unui planbine infele3, i reinfiinfarea biilor Boboci prinnurnirea unui intendent i unuI medic, efec-tuindu-se i lucririle necesare unel confor-tabile instalafiuni.

Rämnicu-SdratJudeful acesta este unul dintre cele mai

pulin favorisate din puctul de vedere al sta-bilimentelor publice de bine-facere. Ca spitalenu gisim de cit spitalul judepan din rese-dinfa judefului cu 40 paturi, spitalul Bag-dat fondat i Intrefinut prin fondurl parti-culare cu 12 paturi i spitalul rural dinPliinesci infiinfat in tórnna anului 1891, cutotul 92 paturi pentru o populapune de150.000 emeni. Acéstä impregiurare face citótá regiunea muntósi a judefuluT, peste 40comune, nu pot beneficia, prin indepir tarealor, de un asediment de bine-facere si semirginesc la ajutórele vremelnice procuratede medicit pläilor. Ori-cum ar fi i in aa-teptarea creire! unui spital cit de mic inacele pirp ale judefului, salubritatea publiciin genere este satisficetóre, i intre epide-miile ivite in cursul anului numal 3 ad bin-tuit: variola, tusea convulsivi si angina dif-terici, iar morbili, earl a bintuit in 1890 in48 comune, a fost neinsemnati. Acéati ma-ladie importati din judeful vecin Putna, undese ivise cu multi furie in 1889, a fost in-cuibati in Rimnicu-Sirat aducend aci o mor-talitate de peste 250 copii. A existat dar te-mer! marl si nu se reproduci in jude i incursul anului present, in considerapunea ne-ingrijirei comunelor i pröstei lor stir! igie-nice. Inteadever, emanafiuni se degagii veal-nicI din bilple i locurile mlátinóse cari in-congióri multe comune, aglomerapunea ex-cesivi a sitenilor in lunile friguróse aleanulul in nisce camera strimpte i intune-cóse nu s'a modificat, nepisarea administra-punilor locale de a lua mösuri severe ca re-gularnentele in privinfa curifirei stradelordin comune i aliniirei lor ca i in construe-punea caselor rurale continui mereii. CuVote acestea, repet, reinouirea epidemiel demorbill nu a avut loc i cele ivite ad rémasUri efecte desastróse, precum ad fost incursul anulul 1890 and, din totalul mor-filor de orT-ce etate in plisi,ajunsese la pro-porPune de 51 la suti la copil pini la eta-tea de 5 ani, pe cind in total la proporpu-nea de 30 la suti. Trebue dar si ne felici-tarn c, in cursul primelor 8 tun! ale anului

1891, salubritatea publici s'a ameliorat i siimpir tisim Were& D-lui medic primar al ju-defului ci din an in an s'a realisat un pro-gres in starea igienei publice, in miscar eaanuali a populapunei, precum i in morbi-ditatea ei. Nascerile ad fost, in &nut acestade la lanuarie pini la 1 Octombre, de 4.198,iar morfile de 2.534; prin urmare, existi darun excedent de nasceri in 'miller de 1.664;

fapt curios, acest excedent 'I procuri po-pulapunea rurali, iar nu cea urbani undenatalitatea este inferióri mortalitifei.

In privinfa personalutul medical al plisilor,duoè posturl de medic! ad fost in cursularrului in permanenfi vacante, defect ce '1constatim in mai ate judefele din circumscrip-punea acésta. In Rimnicu-Sirat sunt rese-dinfe de plisi ca Dumitresci, Balta-Albi,cari nu pot procura nid o distracPune me-dicilor earl ar priimi aceste posturI, in timpde iarni nic! chiar o locuinfi i o hrani con-venabili. §i aci se impune, precum am avutocasiunea si o spun si pentru alte judefe, fa-cilitarea sarcinel medicilor prin divisiunea plà-ilor in 2 secliuni i, prin urmare, inmulp-

rea corpului medical si a ajutórele medicate.Plàile Rimuicu-de-Sus i Marginea-de-Jos-Orasul ad fost lipsite de medic!, si grafie nu-mal activitifel D-lui medic primar al jude-fului comunele aú putut fi visitate mal muttsad mat pulin regulat i ajutóre medicatead fost acordate until* nutner mare de bol-navi. Gisim, intr'adever, cA acea cifri intrece15.000 persene , pe cind in 1884 eraabia de 5.000. Acest numer considerabil deconsultapuni si de ajutóre medicate gratuitea fost causa cd fondul prevedut in budgetuljudefului ai a comunelor, care este pe exer-cifiul anului 1891-92 de 8.000 leT, si fiedeja epuisat de la 1 Septembre. De si daracésti surni este superióri aceleea preveylutiin budgetut altor judefe, totusi. a fost nesu-ficienti, atragénd dupe sine si neaprovisio-narea la timp a multor farmacii comunale.

La acest dupe urmi inconvenient a con-tribuit i nepisarea primarilor cari MBA multeordonanfe medicate neexecutate, de si eraiiwise In complut judefului.

Copii vaccinap i revaccinap in anul acestaaú fost mai numerosi ca in anul 1890, de!pini la 1 Septembre gisesc cifra de 4.925.In privinla acésta sunt silit a gäsi fórte justireclamafitmea mediculul primar al judefuluiin contra reducerel apuntamentelor celorduo! vaccinator! ai judefului de la 150 la100 lei pe luni.

Nu voiù pirisi descrippunea acésta firisi amintesc administrapunei superióre eAlingi comuna Ciineni existi un !alias lacsirat care confine peste 40 p. de clorurde sodid la 1.000 pirp api, precum si urmede iod. Nomolul comparabil cu acel al La-culul-Sirat din Briila are o grosime de pestejumetate metru. Comparafia chimici a apei,Intinderea laculul, sunt menite a da foléseterapeutice considerabile in multe maladilcroni2, daci s'ar instate aci un local apro-piat.

Orasul Rimnicu-Sirat cu cele duce spi-tale de cari este inzestrat i cu medicul in-

2560 MONITORUL OFICIAL 12 Julie 1892

shreinat cu serviciul orasului, nu presinta oasistenti publieit in conditiuni cu totul sa-tisficètóre si acésta nu pot atribui de cat ac-tivitätei slabe a medicului de ora i neinte-legerilor ce se ivesc quasi periodic intre di-feriti represintanti ai corpului medical alorasului.

In spitalul judetului, cu 40 paturT,tratat In cursul =taut 390 bolnavi, dintrecart' 39 aü sucombat. Iatä singura informa-tiune ce 'mi s'a dat de catre medicul spitalu-lui care este cu totul nesuficienti spre ane da o idee óre-cum exacta despre misca-rea bolnavilor. Al fi dorit stt 'mi se presinteun raport statistic si sciintific, precum acéstaeste impus ori-chrui medic care dirige unspital, ori-care ar fi importanta sa. Din in-spectarea Insti a registrelor de intrart si deesirT am constatat ea bedele predominantesunt cele interne si sifilitice, iar cele externesunt mutt maT rari din causi ci in acestspital nu se executh de cat operatiuni cu to-tul simple, si acesta o confirmi insuficientaváditfi de instrumente chirurgicale i prelstastare In care se afli si cele putine existente.S'ar putea invoca lipsa unui medic secundar0 a unui personal medical care sh asiste peoperator in importante operatiuni, argumentin parte valabil care reclami infiintarea unnimedic seeundar in acest spital, dar care cadeIn fata sistemulul adoptat de medicul spita-lului de a nu recurge, de a refusa chiar avi-sul si asistenta celor-alti medici, fie a medi-cului primar al judetuluT, fie al orasuluT.Este in adevër regretabil faptul ei mediciiunlit judet nu pot vedea In medicul primaral judetului un functionar superior obligat ainterveni, cand o crede necesar, In servi-ciile ospitaliere fie publice, fie private. Dinacésti neintelegere nu pote sa resulte de atneregularitäti in intregul serviciuluT si pre-judicii pentru pacienti.

Un alt inconvenient In acest spital estelipsa unul registru in care sa se Inscrie obser-vatiunile acute de medic asupra bolnavilortratati, cad o statistici regulata este impo-sibili; iar relatiunile ce s'ar putea cere pestecat-va timp asupra maladiei i mersului eia unui individ tratat, relatiuni de earl auto-ritatile ar putea si aibä nevoie, nu se pot pro-cura. Un registru de autopsil asemenea lip-sesce, iar acel al consultatiunilor gratuiteeste fórte sarac. Consultatiunile date la spi-tal ag fost de la 1 Ianuarie pani la 1 Oc-tombre abia de 36, cifra neinsemnata, candse scie eh spitalul este centrul de bine-fa-cere unde recurge populatiunea nu numai eala o asistenta ospitaliera, dar i ca consul-tatiunl medicate pentru aceia cari voiesc a secituta la domicilid. In ceea-ce privesce rufá-ria spitalului am gasit'o suficien ttt si, de siexisti ind Ore-cari midi neajunsuri, suntconvins el o supraveghiare mai aprópe vaface &I dispara. Exista asemenea o instalati-une bunk de 0 modesta, de bai In acest spi-tal, dar ele ag remas pânä acum neintrebu-intate din causa lipseT de aph. S'a proiectatsi se construiasca o cismea in curtea spita-lului cu ocasiunea stabilirei noului apeduct;paina atunci Ind s'ar putea lega o maT apro-

piatti cismea a 'orasului cu spitalul prin untub de fontä.

Spitalul Bagdat este deservit de &eel*medic care face si serviciul spitalului jude-tian. Acest spital este destinat a priimi bol-navi numaT din oras intre cart i femeile pros-tituate. Localul este vechig i deteriorat, arenevoie de o reparatiune radicala de si Inca-pator.

Fondurile de cari dispune epitropia suntdestul de marl' ca paturile si fie sporite dela 12 la 20, dorinta unanima i drépta cesperám cá epitropia o va implini. Popula-tiunea acestui spital variaza intre 160 0200bolnavi pe an; iar consultatiuni cu sag thrimedicamente gratuite nu se liberézi.

Serviciul medical al orasului lash de doritsi din punctul de vedere al consultatiunilormedicate eliberate, cat 0 din acel al vacci-natiunilor, ea i, In fine, din acel al tinerefregistrelor. Gäsesc, inteadevár, ca consulta-tiuni date de medicul urbei bolnavitor ladomiciliul br ag fost numaT 66, pe andconsultatiunile date fie a cash la Mitsui,fie la primárie aù fost 1.952. Registrelece ni s'a presintat la primarie, ca si re-gistrele de ordonante a farmacistilor arataci prima cifrá póte fi adevératá, iar cea de aduoa cam imaginara. D. medic al orasulutare oróre de registre si se incredintézd pur

simplu memorieT sale. Tot memoriei saleincredintézi i felul maladiilor pentru carea fost consultat, ast-fel el In tabelele ce estechiamat a presinta la finitul anului nu segasesce Mc! o clasificatiune a bólelor sag. segasesce un nurar de casuri de o IAA asa demare ea n'a putut sa existe in tot cursulanului inteun oras ca Râmnicu-Sárat. Ace3tinconvenient 'I-am observat i in alte locali-tat! si nu va putea sa dispará de cat printabele tiparite cu o clasificatiune rationala abólelor elaborata i trimish de directia sa-nitará.

Registrul copiilor vaccinati este asemeneaincomplet. Numèrul copiilor vaccinati incursul anului 1891 a fost cu mutt inferioraceluia din anii trecuti. Lipsa póte de unvaccinator al orasuluT, lipsa de vaccin, lipsade buna-vointä, tóte de sigur aft concuratca numèrul copiilor vaccinati sh nu intréca70, cand nascull aü fost 350 In oras.

Abatoriul orasului este fórte defectuos.Asedat la malul ape! RamniculuT, presintamarele inconvenient ea singele i resturileanimalelor täiate sci se adune sub abatoriiiunde nu curge apa. Consitiul de igiena a pro-pus facerea unui canal In care sa se aduciapa din albia rIului, dar acésta nu s'a exe-cutat. Penitenciarul este o cask cedati jude-tului care este de fret octal, cu o capacitateabia de 30 m. c., fie-care destinate delinuti-kr. In diva inspectaret mete am gasit 12 in-dividi gramiditi Inteo singura odaie i 'mi s'aspus ci se gäsesc adesea 0 40.

Consiliul judetian a votat construirea unuTpenitenciar dar n'a acordat de cat 60.000 leT,pe când planurile costa 180.000 lei. El a re-nuntat pentru moment la prima sa decisiunesi a preferit a face pe fie-care an cheltuellde reparatiuni cu totul zadarnice.

Scólele orasului sunt in conditiunT putinsatisfacátóre. Gimnasiul n'are local proprigpana acum. Cele trei clase gimnasiale frecu-enta te de 108 elevi sunt instalate In localulprimariet in he! camere cu totul insuficientesi nefavorabile pentru acest scop. Tot asa derèg conditionate sunt i scedele primare debaeti si de fete, asedate in nisce case inchi-riate si deteriorate. Numal localul sceslei defete No. 1 este cladit ad-hoc, sunt deja 5 antsi este spatios i igienic.

Farmaciile orasului , Flora si Nationala,sunt bine aprovisionate i sunt instalate Inbune localurt ; nu ambele insh implinescobligatiunile prescrise de regulamentele invigóre. Farmacistul proprietar al farmacieiFlora n'are elevi romini. Tot D-sa a dat locprin purtarea sa la óre-care neintelegerT cumedicii din oras pe earl am fost invitat aancheta. Acusatiunile ce s'ag adunat stintInteadevör fundate.

D. farmacist §uster a comis in cate-va rén-dur! óre-cart erori in etichetarea medicamen-telor; a schimbat modul administratiunei unormedicamente dupe cum fusesera prescrise demedicul orasului; a refusat sh presinte medi-culdi primar al judetultfi lista medicamente-lor expediate comunelor rurale; s'a absentatin fine din oras pe mai multe sèptérnani firáa anunta pe medicul primar i lásand in lo-al% o persóná care nu indeplinea conditiunilecerute pentru a fi apt a dirige o farmacie.Sper ca observatiunile ce am credut a 'T faceIn numele D-vóstre 11 vor face pe viitor maiatent in implinirea obligatiunilor sale si vapárási obiceiul de a denigra pe unit medic! Intata publiculuT, care si fArá aceste neintele-gent este dispus a's1 perde increderea In sciintamedicilor i in eficacitatea medicamentelor.

Impresiunea ce rëtnane in urma inspectiu-nei acestul judet se pote resuma In cate-vacuvinte :

1. Ser viciul pIái1or, cu tótá netagaduitaactivitate a medicului primar care dirigeacest servicid, se face incomplet, din causalipsel a duoi din patru medic! de plási si areleT von* a primarilor rural! de a executaprescriptiunile regulamentelor In privinta igie-net si salubritatel comunelor. Totusi ajutó-rele medicale i vaccinatiunea s'a facut pe oscara destul de intinsä;

2. Serviciul medical al spitalelor si al ora-suluT nu este satisfacétor din causa activitá-ei a medicului orasulut si din causalipsei de acord in veden i sforlári a diferiti-lor membri ai corpului medical.

PutnaIn acest judet se gasesc sése spitale, dintre

car! duoè se afli in fOrte bune conditiunidin punctul de vedere al planului, al servi-ciului si al regimuluT interior; inteleg spita-lul rural Vidra i spitalul Profetul Samuel,in orasul FocsanT, dependinte de epitropiaS-tu Spiridon din Iasi. Vom vedea mai lavale miscarea In genere a spitalelor acestoradupe ce vom da o'dare de sémit despre stareaigienica a 'populatiunei din acest judetmodul cum se face serviciul medical.

12 Iu lie 1892 MONITO It UL GFICI AL 2561

Miscarea populatiuneT judet.ului a fost fa-vorabila in cursul anului acestuia, nascerilefind mult mai numerese ca mortile, adica :4.995 nascerT ai 3.858 morti. Totusi, dife-rinta ar fi putut sa fie si mai mare dad maimulte epidemil nu bantuiail mai multe co-mune In tot cursul aprópe al anului. Ast-felmorbilii a bantuit in 4 comune, isbind 105copiT; variola tri G comune, Imbolnavindu-se116 individl din earl 25 morti. Tusea con-vulsiva in 3 comune, lovind 216 persone.

Totusi, dupe relatiunile culese, mortali-tatea in urma epidemiilor a fost inferióra ce-lei censtatata in anul trecut. Casuri de ma-ladii sporadice aü fost numerese din causaconstitutiunei medicale care a domnit inaprópe intréga Ora. In Putna, miasmele pa-lustre ail ocasionat multe victime, imprimandcasurilor de febra intermitenta un caracteraci tific, aci disenteric i o durati neobici-nuita gratie anemiel i marasmulta de carimulti sateni erail consecutiv coprinsl. Casurilede pelagra aù fost asemenea numerese si inbite spitalele judetiane, ca si in cel rural dela Vidra, am vèlut cate-va casuri de pelagrabine caracterisate. La acésti stare a contri-buit i traditionala neingrijire i apatie a te-ranulta roman. In acest judet noliunile igie-nice sunt i mai putin respandite. Casele, Inmat' tete comunele ce am visitat, se afli inpróste conditiuni; guneiele i necurateniilesunt acumulate in curtile lor, i In fórte pu-tine comune am gAsit un plan de aliniere alocuintelor; bäIile, cu emanatiuni fetide, suntnumerese. Nu putem cere de sigur ca sate-nul amendeze starea localului si a hra-nei sale, fara a fi consiliat, stimulat i chiarfortat de gill la acésta. Dar de cine? De pri-marul care nu este mult mai inifiat ca consa-tenil sei la principiile ingienicel Cei duolagenti ai progresului In comunele rurale sunt:invetatorul scóleT i medicul plaaeT. S'a cre-dut mult timp ci cel d'anteiti va fi un cola-borator activ i priceput in acésta misiune.Eróre; cad aceste persóne, reinterse in sa-tul br, uita repede noliunile de igiena capa-tate la scóla i abia îI fac datoria de a invetape copii a citi si a scrie. Ilemane dar mediculde plasa. Am descris cum se face serviciul demedia i n'am nevoie a repeta ca inspectiu-nile i visitele medicului de plasi in comune,ast-fel cum sunt facute, réman fari eficaci-ta te real.

In Putna, vacantele ivite la postul de me-dic de plasa, aü facut ca acel serviciti sa seimplinésca In mod aprópe incomplet. PlasaZábrauti i plasa Vrancea aù fost lipsite demedici si numai prin suplininta medicululspitalului din Panciu si a medicului primaral judetului s'a putut face serviciul acelorarondismente. Este o adevérata calamitatevacantele acestea de medici de plasa, ai pen-tru neajunsurile ce atrag dupe sine implicaneaparat reforma i mésurile de cart am vor-bit deja

Paul atuncl este de datoria consiliului ju-detian de a infiinta postul de medic in plasaVrancea care nu figuréza in budgetul sea.

Vaccinatiunea s'a fAcut cu Ore-care regu-laritate; caci gasesc In raportul D-lui medic

primar ca vaccinat i revaccinat, de la 1Ianuarie pand la 1 Septembre a acestui an,cifra de 4.495, care totuai este inferióra ace-luia din anul expirat. Sunt insa unele co-mune unde am constatat ca numèrul vacci-natilor nu era in raport cu nascerile. D. me-dic primar atribue acésta in reducerea ce s'afacut In apuntamentele celor duoi vaccinatoriai judetului cari aveil 200 lei anul trecut,iar pe anul curent numal 100, argument[and la un óre-care grad cu óre-care valóre,dar care nu justifica pe deplin cererea ca sAse inflinteze Inca duoi vaccinatori pe langacei duoi cari Sgureza in budget, and Inal te judete, ca Ramnicu-Sarat, spre exempla,duoi vaccinatori ail putut vaccina un limner

mal mare de copil. Sit nu uitArn ca activi-tatea vaccinatorilor depinde mult de supra-veglaiarea ce exersa asupra lor medicii deplasi i medicul primar.

Un alt neajuns In serviciul medical si alcomunelor din acest judet este saracia farma-ciilor. In multe comune ca Patescii, spreexemplu, n'am gasit chinina, substanta ceamai necesara in fata exacerbatiunei febrelorpalustre cart' aù bantuit In anul 1891. Pri-mani respund ca fondul medicamentelor gra-tuite s'a epuisat de rnult si nu putea fi alt-fel, caci 1.000 lei pentru aprovisionarea peun an intreg a tutulor farmaciilor comunaleeste cu totul insuficienta. Acordarea de nouicredite In fata morbiditalei marita este per-misa i chiar autorisatit. Lipsa Ind de sta.-ruinta i chiar indolent& primarilor, pe de oparte, insuficienta supraveghiarei din parteamedicilor, Mat in alegerea medicamentelorcat si In regularea farmaciilor, pe de alta,aunt adeveratele cause ale acestor neajunsurie 0 de vetimatóre la ajutorarea celor bolnavi.Orl-cum ar fi, sper ca consiliul judetian vaacceda cererilor repetate ale medicului primarde a spori acésta sumi de 1.000 lei la 4.000lei pe an.

Medicii de plasa in fiinta, D. medic primarmedicul spitalului Panciu, cari ail facut

impreunA serviciul plái1or, acordandu-se celorduoi dupe urma spese de transport, ail eli-berat in comune rurale peste 2.000 consul-tatiuni cu medicamente gratuite.

Orasul Focsani care pana acum cati-va anipresinta o stare igienica deplorabilà, precums'a constatat de predecesorul meil inspectoral acestel circumscriptiuni, a luat de duolani un al/Mt spre un progres real, gratie ac-tivitätei autoritatilor comunale si adminis-trative ale 1ocalitatel. Alimentatiunea orasu-lui cu apa buna i abundenti a contribuit laimbunatatirea igienei orasului, precum i apli-carea mai strica de catre primarie a regula-mentelor in vigere. O lucrare ce autoritatilelocale sunt datere a efectua ca salubritateaorasului si fie mai mare este stabilirea decanale de scurgere. Apele din cismele nu sepot scurge i stand se alterézil pe loc, se alte-red si se evaporeza.

Serviciul oraaului se face de un singurmedic si de aci Ore-care neregularitall nu toc-mai in consultarea i asistenta bolnavilor, nielchiar in vaccinarea copiilor; dar In eliberareacertificatelor de mórte. Aceste certificate aunt

date pe simpla marturisire a partioularilorfArá ca sa contina i indicatiunea belei de careindividul a sucombat ; de aci o dificultate saüo imposibilitate la intocmirea unel statisticiregulate i serie&e.

Consultatiuni gratuite la domiciliul bo1na-vilor cu medicamente s'ail dat in numer de463 de la 1 lanuarie Oita la 1 Septembre,insuficient de sigur, daca medicil spitalelordin oraa n'ar fi eliberat consultiuni gratuitepeste 1.640 si daca suma destinatA pentruacésta ar fi fost mai mare, cad ea &tingeabia 1.500 lei. Vaccinati aü fost 401, iar re-vaccinap 112. Acésta cifra, in raport cu po-pulatiunea orasului, nu pote fi'satisfacëtóre.D. medic al orasului a voit sa expliceacésta prin faptul ci vaccinatoril sunt pia-tilt, nu pe tot anul, ci numai pe 6 luniprimavéra i Vanua, i priimesc ca léfa numai60 lei pe tuna.

Un alt inconvenient de mare mnsemnitateeste insuficienta supraveghiärei i cautarelprostituatelor. Aceste maladii de natura sifi-uticA sunt fórte comune in ora i causa re-sida in intinderea considerabila a prostitu-tiuneI clandestine. Femeile inscrise la pri-marie, prin urmare, cele regulat cautate. demedic nu intrec cifra de 25; iar cele clan-destine nu sunt indestul supraveghiate. Celerecunoscute, chiar and se imbolnavese n'aiiun local spre a se ciuta. Spitalul ProfetulSamuil" se crede In drept a refusa femeiprostituate, iar In cel judelian nu exista osectie separata pentru aceste maladil, ast-felcA medicul orasului, acusat pentru acéstastare de lucruri, In desert se plane i recla-ma la primArie. Precum in bite orasele po-pulate tot aaa si In Focsani ar trebui ca inunul din acele spitale sa fie reservate un nu-met- suficient de paturi, caci cele 5 admiseastalT sunt insuficiente. Din registrele me-dicului de oras, am fost silit sa conchidca nu tocmai i D-sa desfasura mare activi-tate, fie in visitarea, fie In cautarea medicalaa caselor de prostitutiune, i ca plangerea sain contra mediculuT spitalului nu este cu to-tul fundata.

Consiliul judetian ar trebui sk puni capetacestor conflicte determinênd un numér maimare de paturi In spitalul judetulul pentruprostituatele orasului.

Scedele in general sunt bine intretinuteindestul de bune conditiuni; cu tot defectulce presinta i cele de mai putin cladite de anu se putea cu uaurinta sl fie ventilate. Suntunele clase, clasa Il liciala, spre exemplu, careeste forte mica relativ cu numerul elevilor

lipsita de ventilatori. Apol D directorldirectórele scedelor n'aii grija indati dupe

plecarea copiilor sa curate si sa deschida largferestrele diferitelor clase.

Penitenciarele cele duoè de condamnatide preveniti se MIA In buna stare. Celd'an téiti confine 115 individi, ai, de si de putinconstruit, lasi Inca de dorit. NicT numerul demetri cubl de aer necesar unui om n'a fost In-deajuns calculat, nici dependintele se gasese Instare bunk nici celule de isolare nu exista,nici atefiere de lucru nu s'ad infiintat. Infir-meria inst. i nutrimentele sunt satisficètóre.

2562 MONITORUL OFICIAL12 hdie 1892

In penitenciarul preventiv am gasit 36 Caned!,toll sanatosi, iar localul, de si casA veche, estein bunA condiliune de igienA j spatios.

Farmaciile din orasul Focsani sunt in nu-mar de 4, si le am gasit aprópe tóte bineaprovisionate i in regula ca depoii: labora-tor, pivnitii si pod. Trei din acele farmaciiimplinese salutara obligatiune de a avea elevfromAni rnatriculati in scóla nóstra de farma-cie de unu sail duoi ani. Intr'una insa nu-mita St. George, a D-lui Stenner August, amgasit neregularitAli in privinta acésta. Susnumitul farmacist, absent in strainètate, alasat in locu1 un asistent fárä drepturile cese cer unui rarmacist, prin urmare,responsabilitate. ImpreunA cu medicul pri-mar oi cu medicul orasului, car!' ignoreracéstA impregiurare, am constatat lipsa deun elev romAn i un desordin, atit in labo-ratoriii, cAt oi in depoul de medicamente alfarmaciei.

Am lasat la sfArsitul acestei dar! de sémAsa descriil impresiunea ce %sat spita-lele din oras spre a nu o separa de aceea ceam clipAtat din visitarea si a spitalelor Odo-besci, Panciu, Adjud i Vidra.

Spitalul judetian nu contine de cat 20 pa-turI deservit de un medic oi de un subchi-rurg care face oi serviciul economului. Primaimpresiune nu 'mi a fost cAtusi de putin fa-vorabilli, este o casA particulara care, prin pla-nul ei, cu anevoie se pote adapta necesitAtilorunui spital; o odóre infectii domnesce in iótepArtile ei; iar odAile de Wimp, precum i acelede femei, sunt asa de apropiate, in cat orl-ce se-paratiune realA nu este posibila si de aci oaglomeratiune nepermisA. OM le sunt cu ta-vanuri jose, umede i réii aerate. Latrine lese afla in conditiuni fórte defectuóse. Numa-rul paturilor find insuficient, cAte treipatru bolnavi sunt in fie-care oi refusal!.Intre femeile in curt, marea majoritate segaseall femei prostituate atinse de sifilis. Inceea ce privesce rufAria , de oi , mi s'apArut, in cantitate suficientA, este insi deprósta calitate. Dulapur! pentru pAstrarea einu exista, ca i pentru rufaria murdara ex-pusa pe jos oi risipita. BAile sunt cu totulprimitive, incapabile de a procura si de a inn-plini indicatiunile unui tratament hidrote-rapic ; in fine, car mortuar pentru transpor-tarea cadavrelor de la spital la cimitir nuexistA.

Din punctul de vedere medical serviciul seimplinesce destul de regulat. Miscarea bol-navilor a fost de la 1 Ianuarie pAna la 1Septembre destul de insemnata; cad totalulclutalilor a fost de 416, din call 21 mimaiaù sucombat.

Intre causele cele mai frecuente ail fostcausele sifilitice, 100 aprópe; asemenea oi for-mele palustre, iar cele externe aù intrecutcifra de 120. Operatiuni chirurgicale s'aiiexecutat in mare numar ; colectia instru-mentelor oi aparatelor se atil destul de avutl.Daca din acest punct de vedere trebue sA fim

avem insA sA inregistriim lipsa deintelegere perfecta intre medicul spitaluluisi medicul primar al judetului ca oi intre

acestia oi medicul orasului , earl animatide animositati nemotivate, se aflA in conflictperpetuti; unul nevoind a recumisce compe-tinta saii superioritatea altuia, si acésta indetrimentul tine regulate asistenle. Inconve-nientele constatate, dar, in acest spital, neautorisa a cere ca consiliul judetian A. se de-cidi cat mal neintArdiat a lua masurl caacest spital sa fie pArasit, a incepe construi-rea until spital modern chiar in curtea spa-psi a actualului local, care este proprieta-tea judelului, marindu-se numarul paturilorde la 20 la 30, si infiintindu-se o sectiuneseparata pentru cautarea prostituatelor.

Spitalul Profettil Samna°, dependinte deepitropia S-tului Spiridon, nu comportA nicio observatiune din punctul de vedere al lo-calului si al constructiund, fiind cladit in con-ditiunile si dupe prescriptiunile tine! igienebine intelese. Voind insA a avea cunoscintade miscarea bolnavilor, n'am putut obline, inlipsa medicului primar, nicI o informatiune ;registrele spitahilui aflAndu-se inteo nere-gularitate regretabila.

Spitalul din Odobesci, urbea i resedintaGArlele-Biliesci, nu contine de cAt 10

paturi: 6 pen tru barbati si 4 pentru femeI,si este intretinut din fondurile ce acordA ju-detul, comuna si urba Odobesci. De si estesituat in fórte blind positiune, de si construe-liunea sa veche este Inca solida, oi de oi sa-lónele sunt spalióse i bine aerate, totusi pre-sintA Ore-carl inconveniente earl trebue sAdisparl spre a fi mai apt, a da folóse popu-laliunel urbane si rurale. Numarul de 10 pa-turl este insuficient in fala cererilor dilniceale pacientilor, oi cu putine sacrificii s'ar pu-tea ridica la 20. Latrine in corpul cladireInu existA, ast-fel ca bolnavil sunt snip samOrga la o latrinA situati in curtea spitalu-

expusl la plóe, ziipadA oi frig. In privintaacésta este, inteadevar, de mal multi an!, a-locata o suma de 3.000 lei, pentru constru-irea une! latrine si galeril convenabile, con-struire rémasa de la 1883 neexecutata. Degradina de preumblare spitalul nu dispune,si o cad veche locuitA de o familie tocrnai incurte i la portA, cu gain! i alte animale, esteo piedica la plantarea de arbor! oi la intre-tinerea tine! gradini. OrI-cum ar fi, i in ra-port cu suma preveduta in budget, care nueste de cAt de 12.000 id pe an, resultateleoblinute sunt favorabile. De la 1 lanuariepia la epoca inspectiunei mele (Septembre)

tratat, in acest mic spital: 164 bolnavl,dintre earl 93 WAIT si 71 femei. Intre a-ceste casurl gasim un numar insemnat de pe-lagra, precum si numeróse casuri de morbesifilitice. De operatiuni chirurgicale s'aA exa-minat asemenea un nutria'. insemnat. Con-sultatiuni gratuite eliberat : 235 la spi-tal ; iar la primarie 103; tóte insolite de me-dicamente gratuite. Epidemii n'aií bintuitin comunele pIäei GArlele-Biliesci, iar ma-ladil indemice aií fost alcoolismul,gratie co-merciului vinicol fórte respindit, pelagraMete sifilitice.

In privinta salubritAtei oraoului, ea esteóre-cum satisfAcétóre, i ar putea fi oi malbunA dacA locurile virane ar fi tóte imprej-

muite, 5i daca s'ar muta la un loc mai de-partat pescaria care devine, in timp de vara,un centru de infectiune. §cillele se aflA inbune conditiuni, iar farmacia am gAsit'o bineaprovisionatA.

Spitalul din resedinta plAseI Zabrauti-Pan-ciu nu se presinta in conditiuni igenice sa-tistOcAtóre ; casa in care este asedat este o ve-che casA strimta i rù ventilata. Scara estein ruinA, latrinile afarl din local, ast-fel cAbolnavii, pentru a merge aci, aú nevoe M. sescobóre 14 trepte si sA fad ocolul intregelcladiri. Zestrea dig a spitalulul este inprósta stare oi rufaria cu totul insuficienta.Mai mult Inca, instrumente chirurgicalen'am gäsit de cilt o cutie de instrumente pen-tru amputatiuni i un aparat lui Potain. Nielthermo-canteru lui Paquelin, Mc! masina e-lectria, nici instrumente pentru facerea au-topsiilor n'am gasit ; iar cele ce se afla suntusate cu totul.

Miocarea bolnavilor din acest spital, de simodesta, probéza a el ofera servicil reale po-pulatiunei circumvecine. Bolnavil tratati inspital, de la 1 Ianuarie pAnA la 6 Septembre,aü fost de 108 bärbati si 62 femel, din cariaù sucombat 4 barbati si 2 femel; iar con-sultaliuni gratuite s'aii dat, in acelasI inter-val de tirnp, in mum& de 950 la 493 barballsi 457 femel. Maladiile predominate aii fostimpaludismul, afectiunile reumatismale, fibreeruptive si tifoide, accidentele sifilitice i bólelechirurgicale. Am mai constatat in diva in-specliunei mele 2 casurl de pelaga, si duperelaliunile ce 'mi dat pare di acéstä ma-ladie isbesce pe multi din acéstii plasA.

Mara de ameliorarile ce reclama starealocalului i insuficienla obiectelor de rufáriesi de instrumente chirurgicale, sporirea pa-turilor de la 8 la 16 este impusa comuneiurbei Panciu, care pare cA este mai preocu-patA de a cladi locale pentru administraliunede cat pentru igiena oraoului i cautareabolnavilor.

Comuna oi tergul Adjud, resedinta plAeiRAcaciuni, este bine situatA intre dealurlpAdur! si alimentat de duoè ape : SiretulTrotusul. Totuoi salubritatea targului nueste satisfacAtóre din lipsa de stAruinta aadministratiuneI locale. 0 singura strada estelarga si cam pavata, cele-alte sunt strimteoi pentru aceea transformate in focare de in-fectiune, mal cu séml in dilele de Duminicaoi de sat-Mori, cAnd carele sAtenilor se grit-madesc oi lasii dupe ele murdäril.

Apoi din lipsa until loc separat care sAserve de abatoria, ori ce macelar tae vite inprävãlia sa, asedatA intre alte pravAlil oi caselocuite, de aci inconveniente pentru igienatêrgului.

In comuna Adjud se aflA un spital, careeste intrelinut de ma!' multe comune ale

subventionat cu. 700 lei pe an de fabricade zahar de la Sa scut. De oi este destinat aavea 8 paturi : 4 pentru barb* oi 4 pentrufemel, totusi in fala cererilor adresate oiprin economil, primAria, care administrézibudgetul spitalulul, ajunge adesea ca nurnë-rul paturilor si atinga cifra de 12-14 pa-turi. Numarul bolnavilor tratall de la 1 la:

12 In Lie 1892 MONITORUL OFICIAL 2563

nuarie On/ la 8 Septembre a fost de 169ómenT, din earl 3 numal ag sucombat; iar alconsultatiunilor, date la spital, a fost de 176.Bólele cele mai frecuente ag fost cele sifili-tice, febrele palustre, cele eruptive si bólelechirurgicale. Ca organisatiune, precum i cazestre, spitalul last{ mult de &wit. Rufirianu este de ajuns, tn cas mal cu sémi deaglomeratiune de bolnavi ; apol nicl tot perso-nalul subaltern, prevedut, nu este tot-d'aunain fiinti.

Vaccinatiunea s'a Molt in cursul anululregulat, iar epidemiile ivite aii fost variola In2 comune, uncle o-dati stinsi a reapirutpeste cate-va lunT.

Starea insalubri a locuintelor a contribuitla acésta. In ceea ce privesce farmaciile co-munale, i aci aceeasl incurie ; in unele co-mune nicl nu existi, iar in altele, unde existi,medicamentele sunt pistrate in dulapuriledestinate actelor publice.

In fata casurilor nenorocite, ivite in unelejudete, In Ialomita, spre exemplu, prin des-voltarea unor afectiunI cu caracter disintericintre lucritoriI mal multor fabrici, am cre-dut de datorie a visita fabrica de zahir dinSascut i modul cum lucrittoril, maI toll adusTdin Austro-Ungaria, sunt tratati. Am visi-tat bordeele in care '§I petrec sesonul de lu-cru, le-am gäsit In fórte bune conditiunI,dintre 1.800 lucritori n'am gisit de cat4 suferind de febri palustri. Mancarea kreste substantiali si se compune de mimaligibuni i curati la discretiune, de o felk deslinini, de o bucati de carne, de un paharde Oki, si de 2 orI pe siptürnani de vin.Schimbul ómenilor la lucririle fabriceT, carenu Incetézi di si nópte, se face la 6 ore,ast-fel ci eI aü timp suficient de repaus. Di-rectorul fabriceT m'a asigurat ci in cursulanultif viitor se va clidi in comuni un spi-tal de 15 paturl, in folosul lucritorilor fa-bricel si a populatiunel locale. Exemplul cedi fabrics din Sascut ar trebui si fie imi-tat de top aceia earl practica agriculturape o mare scari i posedi fabricl.

In plasa Yrancea , la pólele muntilorcu acest nume, este aseylat spitalul ruralVidra, menit a da cele mai prelkse ajutóreuneI populaliuni confinatA in acele (tenet

lipsiti de un medic care sá faci ser iciulaceleI OW. Asedat pe un platog incongiuratde &Wei Mahe, spitalul se Ai la adipostulschimbirilor brusce ale atmosfereI si alemanatiunilor palustre. Forma sa este pavi-lionari, compusi din 2 pavilióne, continêndcite 2 salóne spatióse i odM maI midi deisolare, reunitä prim o clàdire destinati per-sonaluluI medical. Etagiul de jos este afec-tat cancelarieI medicate, cancelariel admi-nistrative si economatuluI.

Acest spital este destinat a avea un nu-mér de paturl, care variazi intre 65-80paturi, de si in diva inspectiuneI mele n'amgisit ocupate de cat mimai 45 paturI, faptce 'mi s'a explicat prin Impregiurarea cri eratocmai epoca munceI si a culesuluI viilor.Miscarea spitaluluT a fost importantA; cu Voteacestea, in cursul anuluT gAsim bolnavl tra-tall de la 1 Ianuarie pin& la 8 Septembre

peste 600, iar consultatiunI gratuite e-liberat in numér de 2.854. Intre bólele ci-utate in spital aü predomnit treT cu deose-hire : sifilisul 125, impaludismul 85 si pe-lagra 80. La consultatiunea gratuiti, s'a ob-servat 1.876 casuri de impaludism, 202 depelagri si 134 de sifilis. Nu putine aù fost

bólele externe, dintre carI un mare nu-mil- a necesitat executarea de operatiunifórte importante.

Din punctul, dar, al asistenleI publice,consultatiile sunt satisficitóre. Existi insiunele lipsurI i neajunsurT, cari ar trebuistarpite. Un asemenea important spital nudispune de im canal de scurgere, prin caresi se departeze materiile lichide din spital,ca i apele de la biL Dupe relatiunile ce 'mis'aii dat, :acésti cestiune se afti in studigsi are In cursul anului si fie resolvati. De-pirtarea cea mare de la orasul Focsani faceca aprovisionarea cu carne i paIne próspitási fie adesea anevoiósá in timpul iernei, faptcare s'a petrecut in iarna anului expirat.

Facultatea de a putea dispune de un coptorin curtea spitalulul, in aceste rare impregiu-riff, ar trebui si se acorde personaluluI spi-talicesc. Tot la Focsant se face in parteaprovisionarea farmacie si se póte intêmplaca, In fata uneI aglomeratiunl de bolnavi,medicul si lipsésca de unele medicamente.Dar si manipularea medicamentelor i execu-tarea ordonantelor ar trebui incredintatä uneianume persóne; cicl serviciul farmacieb devinedin ce in ce maI penibil. Numirea, dar, a unuIfarmacist sag a unuI asistent in farmacie a pareca o necesitate inaperiósá in spitalul Vidra.

lalomita

Acest judel, situat pe maint DunAreT si incea maT mare parte din perimetrul sèü incon-giurat de bop, iar spre Nord acoperit de ocampie nepopulata, este unul din judeteleputin favorisate din punctul de vedere aligieneT si al salubritätel publice. Pe de alta,inapoiat prin situatiunea sa in civilisatiune,a fost lipsit de stabilimente publice, de spi-tale judetiane, comunale sag rurale ca cele-alte judete earl fac parte din acéstä circum-scriptiune. Siogurul spital este acel al jude-tului care se afli in resedinta judetului, i unaltul numaI de 6 paturi in comuna Urziceni.Pe de alti parte, MA, constat ci este singu-rul judet in care vacante de medicT de plislnu existi, i ca ajutorI activi aT acestor me-dici sunt ate 2 vaccinatorl de plasi destulde bine retribuit. Serviciul óre medical estemal bine implinit i salubritatea maI buni ?Vom vedea din urmitórea descriptiune ci ealasi mult Mel de dorit, i ci lipsurile se da-torese administratiunilor locale call pun forteputin zel in aplicarea regulamentelor desprelocuintele sitenilor, despre curitirea comu-nelor i despre farmaciile kr.

In raportul ce 'mi s'a presintat gäsesc cAmiscarea populatiunei rurale a fost favora-bilk cAd i aci nascerile ali fost superióremortilor. Totusl epidemiile ad fost numerósebantuind asupra until numir insemnat de co-mune. Ast-fel: tusea convulsivi s'a ivit in 5comune, variola In 3, scarlatina in 8, mor-

bilil in 8, angina difterici in 3, dintre earlcea maI gravi si mortali a fost scarlatina,pentru care s'a cerut chiar ajutorul arma-tel spre a se putea aplica mésurile igienicea ajunge a limita epidemia.

Win vointa a prirnarilor in executarea re-gulamentelor i ordinelor date, refusul de ada concursul cuvenit medicilor i agentilorsanitarI este Oda in unele comune. S'a con-statat ca. din acea a kr rea dispositiune, Incomunele Vlideni, Roseti i altele, copii nusunt adusI la primirie spre a fi vaccinatI,ast-fel cA multi din cel niscutT, in 1888 si1889, nu sunt inci vaccinatl, iar registrelestirei civile nu sunt in regula ca si ne pótiarita raportul ce existi intre copii niscuti sicei vaccinatI in cursul anulul. Cu tóte ace-stea, din tablourile ce 'mi s'aii presintat, gisescci in general vaccinatiunea si revaccinatiu-nea s'a ficut pe o scar% intinsi. In plasaBorcea gisesc vaccinati i revaccinall, de la1. Ianuarie pini la 1 August, 1.181 copiI, inplasa Balta 753, in plasa Ialomita 1.576, inplasa Campu 873, cu total peste 4.000, dinearl 235 in orasul Cáláral. Cel mai multIcopii all fost vaccinati cu vaccin umanisat, iara 7-a parte cu vaccin animal. Ar trebui cavaccinul animal si predomine In operatiavaccinäreI i medicul primar al judetuluI estetinut a cultiva cu ajutorul veterinarultif ju-detuluI vaccin cat este necesar, sad sit con-tracteze cu Ufl stabiliment de vaccin spre anu se repeta faptul regretabil din primivéra1891, &ad vaccinatoril judetului gisitlipsill de vaccinul necesar in timp de maImulte siptimani.

Farmaciile comunale sunt aprovisionatered si fArA socotinlA. In multe comune, ca incomuna Slobodia, resedinlii de plasl, n'amgAsit nici chinini, nicl purgative, nicl me-dicamente anti-diareice; am gisit msA altesubstante nefolositóre in marI cantitätI,esentd de terebentini, emplastre à pauvrehomme, etc. In alte comune in lista medica-mentelor cerute de la o farmacie din Bucu-read de primar in comptul comuneI, figurézisipun de Tridace, pomadi, diferite parfumerilpentru usul, de sigur, al soliei primaruluI sia ajutórelor sale. Am invitat pe D. sub-pre-fect i pe medicul-primar si ia misuri severein contra unor asemenea nesocotinte. i acisi fie permis a propune ca baniT votallpentru farmaciile comunale sA se adune sprea forma un fond special din care ele si se a-provisioneze, conform uneI liste bine alci-tuiti. sub controlul consiliului de igieni. Alt-minter! se va face o risipi vitimitóre intere-selor vitale ale locuitorilor.

War trebui si omit de a aminti i o epi-demie de disenterie iviti in August intremuncitoril bulgarT, angagiatl la arendasul mo-ski Bucu, bóli care a isbit peste 40 órneni,din cad 5 ail sucombat, si care a fost dato-riti relei alimentaliuni ce li se procura decontractant. In acest cas a intervenit parche-tul i in consiliul sanitar superior am avutocasiunea sA discutlm acest cas si sl studiimexpertisa chimico-legall ficuti asupra sub-st anlelor alterate.

Un rld ce call inliturat cu multe sacrifi-

2564 MONITOR IA O FICI AL 12 Iulie 1892

cii binesci din partea Statului, este pericolulla care Bunt expuse unele comune destul depopulate din acel judet, acelea de a fi inecatede apele cari curg In vecinita tea lor.

Sloboçlia, situata pe länga riul Ialomita, seafli cu deosebire in acest pericol. De memulte ori pe an casele se inéca, sosétia de pia-tra care a costat mult, i chiar cheiul gärei dru-mului de fer. La spatele caselor, riul for-rnézi un unghiti care opresce libera scurgerea riului i ast-fel debordéza, schimbandu-seadesea i cursul. Ar trtbui spre a se Ina-tura acest inconvenient sail si se taie un-ghiul de painênt spre a indrepta cursul indirectiunea sa normala, sat' sá se mute co-muna inteun alt loc apartinênd tot comu-nel; dar pentru un moment cedat strAinilor.Mult mai gray este casul comunei Moldoveni,unde de mai multe ori pe an locuitorlipirasesc vatra spre a nu fi inecati In bor-deele lor.

Se intelege ca In asemenea conditiuni salu-britatea commelor daca nu si securitatea loreste fórte defavorabila, i niinic nu pote con-tribui la ameliorarea sa de cat miçllócele ra-dicale i In special stramutarea vetrelor peun loc mai aparat.

Pentru ca este vorba de comuna Slobozia,cercetarea registelor 'mi a dovedit ca copiivaccinati fost tocmai numerosi. Din 140copii nascuti, In 1891 numai 11 ail fostvaccina IT ; cea mai mare parte ati fost copilnäscup de la 1887, 1888 si 1889.

Fie lipsa de activitate din partea vaccina-torilor si a medicului de plasä, fie lipsa devaccin care s'a siratit din causa negligenteiveterinarului in multe comune, totusi faptuleste regretabil. Scolile din Slobozia, atât debaep, cat si de fete, de si sunt de Min con-struite i, prin urmare, dupe un plan óre-care, totusi ele vor fi neapörat cu totul pa-rasite. Scóla este asa de röti asqlatä In catapa din Ialomita vine adesea s'o inece, i sprea evita intrarea apei in beciti s'a pus pamêntimpregiur care trebue adesea reinouit.

Venind la resedinta Cä1árai, constat cade si multe lucriri s'ati efectuat in folosulsalubritatei publice, atat in construirea case-lor, cat si In alinierea stradelor, totusl Incaeste mult de ficut. O multime de strade pre-cum si pietele sunt nepavate, multe locurimocirlóse ocupa, unele parti din oras, ehiarbulevardul, singurul loc de preumblare, de-vine un loc de infectiune când apele venindmarl' last( rnaterii putrescibile intre cheiulBored si bulevard. Animale mórte se vedaruncate pe strade si când véntul sufla noride pulbere planézi asupra orasului. Nume-rul cel mic de maturatori, de care dispuneprimaria, nu va ajunge a tine curätenia Instrade, dad acésti sareina nu s'ar da in an-treprisa silindu-se tot-de-odata si particularila observa curätenia In curtile si casele lor.Daca pe Magi acésti lipsa de ingrijire vomadioga ca latrinele tutulor locuintelor suntdefectuelse si construite, nu dupe un plan siprescriptiunile regulamentare, apoi cA apa estede prósti calitate, vom vedea ci orasul esteputin salubru i cA febrele intermitente i ti-*bide glisesc un teren favorabil la extensiu-

nea lor. In privinta ape de böut, cerinta tu-tulor este de a se destina un vad special lariul Borcea, departe de pesciriile, de Wile side partea unde stationéza bastimentele.

Serviciul medical al orasului se face cuOre-care activitate, considerând numérul co-piilor vaccinatT in cursul anulul si al consul-tatiunilor gratuite. Copil vaccinati de un anaú fost 235, iar mal mari de 1-12 ani aUfog 190, si vaccinul intrebuintat a fost pro-curat de la diferitele institute din téra injudet, cultura sa ne nefiind Inca stabilita. Or-donante gratuite la persOne grace s'ati elibe-rat in nulnör de 857, cifra in disproportiunecu morbiditatea orasului pe anul acesta si allocuitorilor care este de 9.000 aprOpe. Inmiscarea populatiund gäsirn un excedent de55 numai al nascerilor asupra mortilor. N'amasemenea mult de çlis In privinta stArei scó-lelor din oils; caci din punctul de vedere alconstructiunei ele nu Iasi malt de dorit. Sa-leinele sunt marl, spatiöse bine, aerate si lu-minate.

Scóla No. 2 de fete este singura careocupa o casA inchiriata, si putin favorabilä sco-pului. O modificatiune ce ar trebui introdusain scellele acestul oras este de a se procuracopiilor apa fittrata si pentru acésta an tre-bui ca ori-ce local A, dispuni de un filtruPasteur.

Abatoriul orasului se afli in stare defec-tuósä si ca local si ca ingrijire. In çllua in-spectiunei mele intömplandu-se sa fie balciiila Calarasi, am veylut cu mirare ca multe vitese Wan.' fad ca macelaril sa aibi autorisa-tiunea necesari de la veterinarul orasululfarit ca el sA visiteze vitele destinate la Were.Sunt slile, 'mi s'a spus cA acest functionar numerge la abatoriti, i