Avem timp

Avem timp pentu toate. Să dormim,

să alergăm în dreapta şi în stânga,

să regretăm ce-am greşit şi să greşim din nou,

să-i judecăm pe alţii şi să ne absolvim pe noi înşine,

avem timp să citim şi să scriem,

să corectăm ce-am scris, să regretăm ce-am scris,

avem timp să facem proiecte şi să nu le respectăm,

avem timp să ne facem iluzii

şi să răscolim prin cenuşa lor mai târziu.

Avem timp pentru ambiţii şi boli,

să învinovăţim destinul şi amănuntele,

avem timp să privim norii, reclamele sau un accident oarecare,

avem timp să ne-alungăm întrebările,

să amânăm răspunsurile,

avem timp să sfărâmăm un vis şi să-l reinventăm,

avem timp să ne facem prieteni, să-i pierdem,

avem timp să primim lecţii şi să le uităm după-aceea,

avem timp să primim daruri şi să nu le-înţelegem.

Avem timp pentru toate.

Nu e timp doar pentru puţină tandreţe.

Când să facem şi asta murim.

Octavian PALER din Scrisori imaginare

GAUDEAMUS IGITUR

Gaudeamus igitur, Juvenes dum sumus; Post icundum iuventutem, Post molestam senectutem Nos habebit humus.

Să ne bucurăm, deci, Cât mai suntem tineri; Că după frumoasa tinereţe, Şi după urâta bătrâneţe, Pământul ne va acapara.

Vita nostra brevis est, Brevi finietur; Venit mors velociter, Rapit nos atrociter; Nemini parcetur.

Viaţa noastră este scurtă Şi se va sfârsi curând; Moartea va veni rapid, Crud răpindu-ne de-aici; Nimeni nu este iertat.

Ubi sint qui ante nos In mundo fuere? Vadite ad superos, Transite in inferos Hos si vis videre.

Unde sunt cei dinainte Care-au existat pe lume? Poţi merge la Dumnezeu Sau pe lumea cealaltă Dacă vrei să-i întâlneşti.

Vivat academia, Vivant professores, Vivat membrum quodlibet, Vivat membra quaelibet; Semper sint in flore!

Să trăiască facultatea, Sa trăiască profesorii, Fiecare din colegi, Fiecare din colege Să-nflorească-ntotdeauna

Vivat et republica Et qui illam regit. Vivat nostra civitas, Maecenatum caritas Quae nos hic protegit.

Să traiască statul nostru Şi ai săi conducători. Sa trăiască-oraşul nostru Şi-ai săi binefăcători, Ce ne protejează-aici.

Vivant omnes virgines, Faciles, formosae! Vivant et mulieres, Tenerae, amabiles, Bonae, laboriosae.

Să trăiască fetele, Diafane şi frumoase. Traiască soţiile, Tandre şi drăgăstoase, Cinstite şi harnice.

Pereat tristitia, Pereant osores. Pereat diabolus, Quivis antiburschius Atque irrisores!

Să piară tristeţea, Să piară intriganţii, Să piară şi diavolul Şi toţi cei împotriva studenţilor La fel şi mincinoşii.

Quis confluxus hodie Academicorum? E longinquo convenerunt, Protinusque successerunt In commune forum.

Cine este azi prezent Din întreaga facultate? Au venit de la distanţă Să se-alăture-imediat Adunării noastre de-astăzi

Vivat nostra societas, Vivant studiosi! Crescat una veritas, Floreat fraternitas, Patriae prosperitas.

Să trăiască studenţimea Să trăiască cei studioşi! Să învingă adevărul, Să fraternizăm cu toţii Şi ţara să înflorească

Alma Mater floreat, Quae nos educavit; Caros et commilitones, Dissitas in regiones Sparsos, congregavit.

Să trăiască Alma Mater, Ce ne-a educat pe noi; Dragii noştri, dragi colegi, Veniţi din întreaga ţară, Să ne întâlnim cu drag!

Traducerea de Sorin Mihai CROITORU

RECTOR, Gheorghe BĂRĂNESCU

FACULTATEA

TEHNOLOGIA CONSTRUCŢIILOR DE MAŞINI

Decan Aurel OPREAN

Prodecani

Haralambie IONESCU Tache VOICU

Secretariat

Michaela ATANASIU Curti DEVIN

Dorina GHIODA Florica VOICU

Margareta IVANOVICI Elisabeta SCHULLER

Catedra Maşini – Unelte şi Scule

Şef de catedră Emil BOTEZ

Secretariat

Aurelia DODOC

CATEDRA MAŞINI – UNELTE ŞI SCULE

CADRE DIDACTICE

Prof. Emil BOTEZ Prof. Aurel OPREAN

Conf. Ştefănuţă ENACHE Şef lucrări Victor TABĂRĂ Şef lucrări Ion GHEGHEA Şef lucrări Gheorghe BIBER

Şef lucrări Ioan Gheorghe SANDU Şef lucrări Constantin MINCIU

Şef lucrări Vasile MORARU Şef lucrări Mihai AELENEI Asistent Constantin ISPAS Asistent Alexandru DORIN Asistent Dumitru CATRINA

Asistent Liviu MĂSĂLAR Asistent Constantin PANĂ

Asistent Constantin SANDU Asistent Florin IONESCU Asistent Traian AURITE

Asistent Eugen STRĂJESCU Asistent Adrian GHIONEA

Asistent Ion MAŞALA Asistent Ioan TĂNASE

TEHNICIENI Petre CRISTEA

Nicolae DUMITRACHE Valeriu NICULESCU

Aurel SANDU

PROFESORUL EMIL BOTEZ - OMUL ŞI OPERA Neîndoielnic, încercarea de a reda coordonatele personalităţii profesorului Emil BOTEZ

constituie un act de o copleşitoare emoţie, de o dificultate fără seamăn, dar de o obligaţie lăuntrică şi morală imensă în cinstirea memoriei fondatorului şcolii naţionale de maşini-unelte.

Ne este greu, foarte greu, nouă celor care l-am cunoscut şi care am muncit alături de profesorul Emil Botez, de a rezuma în cuvinte viaţa şi eforturile, strădaniile şi abnegaţia acestui om înzestrat cu o mare putere de muncă, cu o rară răbdare şi profunzime, exigent cu sine, modest şi cu o seninătate sufletească pilduitoare pentru noi toţi care i-am fost studenţi, doctoranzi, colaboratori, întreaga operă didactică şi ştiinţifică a profesorului Emil Botez reprezintă, de fapt, întâlnirea fericită a unei vocaţii cu stăruinţa îndelungată şi perseverentă de a dezvălui taina fenomenelor, dătătoare de satisfacţii, de încredere în adevăr şi în mai bine.

Vocaţia de excepţie a profesorului Emil Botez, orientată spre domeniul maşinilor-unelte, s-a manifestat încă din perioada studenţiei. Student la laşi, în anul 1941, este mobilizat pentru lucru la Uzinele Metalurgice Cugir, unde activează ca şef al secţiei de Proiectare scule şi dispozitive, iar în 1944 susţine lucrarea de diplomă pentru obţinerea titlului de inginer cu tema: "Metode pentru determinarea formei sculelor profilate" , prima lucrare de acest gen în ţara noastră, pentru care i se acordă calificativul "magna cum laudae" . Întors la Cugir este numit Inginer şef

al secţiei întreţinere şi reparare maşini-unelte, îndeplinind, între altele, misiunea de a repune în funcţiune peste 200 maşini-unelte ale C.F.R.-ului, deteriorate şi distruse parţial de bombardamentele asupra atelierelor şi depourilor în timpul războiului, în această perioadă, prin calităţile intelectuale native, prin spirit de observaţie, simţ analitic, curiozitate în dezvăluirea noului, profesorul Emil Botez a acumulat o bogată experienţă practică şi o adâncă cunoaştere a problematicii domeniului maşinilor-unelte.

A urmat o muncă uriaşă, motivată şi angajată, perseverentă şi plină de dăruire, de neobosită strădanie pusă în slujba şcolii şi ştiinţei.

Numit, în anul 1948, profesor la Politehnica din Bucureşti, decan al facultăţii de Mecanică şi şef al "Catedrei de Maşini-unelte şi Scule" , profesorul Emil Botez respinge şablonismul didactic, importul organizatoric, elimină metodele descriptiviste şi organizează o şcoală originală de maşini-unelte, stabilă, flexibilă, cu un conţinut evolutiv în concordanţă cu nivelul tehnicii şi ştiinţei mondiale. A pregătit 25 promoţii de ingineri în Maşini-unelte şi a condus până la finalizare 24 doctoranzi, astăzi specialişti sau profesori de renume.

Toate disciplinele predate de profesorul Emil Botez au fost noi pentru învăţământul nostru ingineresc, implicând o muncă de pionerat în stabilirea conţinutului cursurilor, lucrărilor de laborator, temelor de proiect de an şi de diplomă etc. Merită de enunţat aceste discipline: Proiectarea maşinilor-unelte, Recepţia maşinilor-unelte, Acţionarea hidraulică a maşinilor-unelte, Proiectarea dispozitivelor, Programarea numerică a maşinilor-unelte, care se predau şi acum în facultatea noastră. Mai mult, prin trăinicia constituirii sale, cursul de "Proiectarea maşinilor-unelte" are aceeaşi structură, iar multe dintre lucrările de laborator, elaborate de către profesorul Emil Botez se efectuează şi astăzi de către studenţii noştri.

Profesorul Emil Botez s-a remarcat ca un mare om de ştiinţă, deschizător de drumuri prin conceperea teoriei generării suprafeţelor pe maşini-unelte şi a teoriei lanţurilor cinematice cu ajutorul cărora este posibilă tratarea unitară a întregului ansamblu al maşinilor-unelte. În cadrul acestor teorii un loc special îl ocupă "mecanismul fictiv", numit de noi "mecanismul Botez", care permite studierea complexă a lanţurilor cinematice închise de filetare, de rulare, de detalonare privind reglarea, precizia, asocierea, comportarea dinamică etc. Contribuţia originală a profesorului Emil Botez constituie bazele ştiinţei maşinilor-unelte şi a fost apreciată în mod deosebit de către personalităţi remarcabile ale domeniului: H. Opitz, H. Berthold (Germania), J. Peters (Belgia), R. Ottone, M. Micheletti (Italia), N.S. Acerkan (Rusia) etc. Pe această linie, consider că, aprecierea este personală, aplicaţiile teoriilor generării suprafeţelor şi lanţurilor cinematice nu sunt explorate încă pe măsura valorii lor, volumul de faţă reprezentând un modest omagiu al colaboratorilor în dezvoltarea ideilor transmise de către omul de ştiinţă şi dascălul Emil Botez. Prin opera, memoria şi învăţămintele sale, profesorul Emil Botez îşi continuă existenţa în mijlocul nostru, iar noi încercăm să valorificăm şi să întregim, pe cât ne ajută modestele mijloace, opera lăsată nouă moştenire.

Scrierea profesorului Emil Botez este clară, exactă, concisă şi expresivă prin grafica sa, dovedindu-ne dragostea faţă de ştiinţă şi respect profund faţă de slujitorii ei. Noi, discipolii profesorului Emil Botez, ne străduim să ne apropiem de aceste exigenţe şi să le transmitem, la rândul nostru, colaboratorilor şi studenţilor noştri. În semnul continuităţii şi al respectului pentru creaţia dascălului nostru, lucrările din TCMM nr. 11 au simbolul ştiinţei şi al tehnicii, conceput şi desenat personal de către profesorul Emil Botez cu ocazia primei Conferinţe naţionale de Maşini-Unelte pe care a iniţiat-o şi organizat-o în anul 1974. Simbolul, constituit dintr-o carte deschisă, plasată deasupra unei roţi dinţate, a fost păstrat cu ocazia tuturor conferinţelor naţionale ale catedrei noastre, ajunse acum la ediţia a IX-a.

Consider că vasta operă a profesorului Emil Botez, constituită din 24 tratate cu peste 8000 pagini tipărite în Editura Tehnică, 64 studii de specialitate, 82 articole publicate în ţară şi străinătate reprezintă o adevărată comoară asupra căreia trebuie să medităm şi să o gândim ca îndrumar permanent în viaţa ştiinţifică şi didactică a noastră, a tuturor. Profesorul Emil Botez ne-a învăţat să privim maşinile-unelte ca pe nişte fiinţe, pe care omul le-a înzestrat cu unele din însuşirile sale. A fost un vizionar. Astăzi, maşinile-unelte se conduc prin satelit, ascultă vocea omenească, dau telefon şi sunt pregătite în viitorul apropiat, să vorbească. Această statornică dăruire, cu întreaga sa fiinţă, a omului de ştiinţă şi dascălului Emil Botez pentru domeniul nostru al maşinilor-unelte, fascinant şi atrăgător, trebuie transmisă generaţiilor următoare cu convingerea că nu ne facem decât datoria faţă de şcoala din care cu mândrie facem parte.

Prof.dr.ing. Constantin ISPAS

RECTOR

Ioan DUMITRACHE

FACULTATEA INGINERIA ŞI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

Decan

Constantin ISPAS

Prodecani Horia GHEORGHIU Gheorghe SINDILĂ Gabriel DUMITRU

Secretar ştiinţific

Constantin MINCIU

Catedra Maşini şi Sisteme de Producţie

Şef catedră Traian AURITE

CATEDRA MAŞINI ŞI SISTEME DE PRODUCŢIE

CADRE DIDACTICE Acad.prof. cons. dr. ing.Aurel OPREAN

Prof. dr. ing.Ioan Gheorghe SANDU Prof. dr. ing.Constantin MINCIU Prof. dr. ing.Constantin ISPAS Prof. dr. ing.Alexandru DORIN Prof. dr. ing.Dumitru CATRINA

Prof. dr. ing.Traian AURITE Prof. dr. ing.Adrian GHIONEA

Prof. dr. ing.Eugen STRĂJESCU Prof. dr. ing.Ioan TĂNASE

Prof. dr. ing.Nicolae PREDINCEA Prof. dr. ing.Marius GURAN

Prof. dr. ing.Eduard RĂDĂCEANU Prof. dr. ing.Adrian OLARU

Prof. dr. ing.Constantin DOGARIU Conf. dr. ing.Constantin SANDU

Conf. dr. ing.Dan PRODAN Conf. dr. ing.Ştefan VELICU

Conf. dr. ing.George CONSTANTIN Conf. dr. ing.George ENCIU

Conf. dr. ing.Adrian NICOLESCU Conf. dr. ing.Cristina PUPĂZĂ

Conf. dr. ing.Miron ZAPCIU Conf. dr. ing.Cristina MOHORA

Conf. dr. ing.Vasile BENDIC Conf. dr. ing.Sorin CROITORU

Conf. dr. ing.Emilia BĂLAN Şef lucr. dr. ing.Anca BUCUREŞTEANU Şef lucr. dr. ing.Tiberiu DOBRESCU Şef lucr. dr. ing.Liviu CIUPITU

Şef lucr. dr. ing.Mihalache GHINEA Şef lucr. dr. ing.Costel COTEŢ Asist. dr. ing.Mihai STANCIU Asist. dr. ing.Diana POPESCU Asist. ing.Gheorghe VLĂDUŢ Asist. ing.George MORARU

Asist. ing.Liliana CHIŢESCU Asist. ing.Nicoleta PASTRAMĂ

Asist. ing.Daniel Traian CIOBANU Prep. ing.Dorel ANANIA Prep. ing.Robert IACOB Prep. ing.Oana HREANU

Prep. supl. ing.Claudiu BÎŞU

CERCETARE Ing. Sanda GÂNDILĂ

Ing. Angelica NICULESCU Ing. Gabriela PĂTRŞCU

Ing. colegiu Gina GRĂDINARIU

INTERVIU Academician Aurel OPREAN

Reporter: Stimate domnule profesor, vă adresăm rugămintea să ne răspundeţi la câteva întrebări izvorâte din interesul pentru persoana şi cariera dumneavoastră, cel care ne-aţi fost dascăl şi mentor. Pentru început, v-am ruga să ne divulgaţi câteva date bibliografice .

Academician Aurel Oprean: Am văzut lumina zilei pe data de 4 august 1925, în comuna Târnaviţa, jud.Hunedoara, într-o familie numeroasă de ţărani, cu 7 copii. Cele 7 clase primare le-am urmat în satul natal, după terminarea cărora, din cauza unor condiţii materiale modeste, am plecat în oraşul Braşov, angajându-mă la o mare uzină de armament “ASTRA”, în anul 1940. Paralel cu învăţarea unei meserii, am urmat şi cursurile unui Liceu Industrial Experimental pe care l-am absolvit în anul 1948, ca şef de promoţie.

Pe baza rezultatelor bune obţinute în liceu, am fost selecţionat de o Comisie Guvernamentală şi trimis la studii în URSS, la Institutul Politehnic din Leningrad (Sankt-Petersburg), la Facultatea de Construcţii de Maşini, specialitatea “Maşini-Unelte şi Scule”. Mi-am luat licenţa la acest institut în anul 1954, cu diploma de merit. Pe baza aceloraşi rezultate bune din anii studenţiei, Ministerul Învăţământului m-a repartizat în învăţământ la I.P.Bucureşti, Catedra de Maşini-Unelte condusă de profesorul Emil BOTEZ.

Paralel cu activitatea didactică de asistent şi apoi şef de lucrări, am devenit doctorandul profesorului Botez, susţinând teza de doctorat în anul 1965, în domeniul “Acţionărilor Hidraulice”, domeniu căruia, dealtfel, m-am consacrat.

Reporter: Cum s-a făcut de aţi îmbrăşţişat “meseria” de dascăl universitar? Cu cine aţi început activitatea la catedră? Cine v-au fost colaboratorii apropiaţi?

Academician Aurel Oprean: Deşi aş fi dorit să lucrez într-o întreprindereindustrială ca inginer de producţie, prin profilul de specialitate”maşinist-uneltist”, dar şi pentru vocaţia de practician din anii petrecuţi în fabrica ASTRA, Ministerul Învăţământului m-a repartizat la catedră, pentru motivul arătat mai sus, dar şi pentru faptul că repartizările în producţie se făceau organizat, odată pe an, în vară, după încheierea examenelor de licenţă, iar eu am venit în ţară în luna aprilie, deoarece durata studiilor în facultatea absolvită era de 5 ani şi jumătate.

Ucenicia de dascăl am făcut-o cu conf. Zoltan DUCA la disciplina de Teoria aşchierii metalelor” împreunăcu care am şi elaborat primul îndrumar de laborator, fiind dealtfel, şi primul îndrumar conform căruia lucrările practice aveau caracter de cercetare ştiinţifică experimentală. Modelul a fost preluat apoi şi de alţi titulari de disciplină, iar rezultatulu experimentului în cauză a stat la baza elaborării primei mele lucrări ştiinţifice publicate în revista “Construcţii de Maşini”.

Colaboratori apropiaţi în acea perioadă, mi-au fost colegii de generaţie Ştefănuţă ENACHE, Gheorghe BIBER, Victor TABĂRĂ, iar dintre profesori, în afară de Zoltan DUCA, pe conf.Mihai POPOVICI şi conf. RADETCHI, titularii unor discipline de “Scule aşchietoare” apropiate nouă şi contribuind direct la generarea suprafeţelor reale pe maşini-unelte.

Reporter: Care a fost modelul dumneavoastră de om de ştiinţă, de profesor universitar? Academician Aurel Oprean: N-aş putea vorbi de un singur model anume de om de ştiinţă şi dascăl

universitar, ci de mai multe categorii de modele, care mi-au stârnit admiraţia şi de la care am învăţat multe. Personal am considerat că de la fiecare om cu care intru în contact direct, am ceva de învăţat, pornind de la măturător de stradă, care este un “doctor” în meseria lui şi până la un academician, care reprezintă un summum al valorii ştiinţifice într-o ramură oarecare. În consecinţă, gama mentorilor mei este extrem de largă şi diversă, începând de la titularul de disciplină- prof.Zoltan DUCA şi conducătorul de doctorat şi şeful de catedră prof.Emil BOTEZ şi continuând cu o serie de academicieni- profesori ca de exemplu: Remus RADULEŢ, Radu VOINEA, Gheorghe BUZDUGAN, Grigore MOISIL, Iorgu IORDAN, Duiliu MARCU, Petre Antonescu, Eugen BADĂRĂU, I.S. GHEORGHIU, Alexandru GRAUR şi mulţi alţi ingineri şi profesori universitari reputaţi şi chiar scriitori sau poeţi, cu care am lucrat efectiv în diverse colective, organizaţii profesionale sau ştiinţifice, în cadrul unor funcţii profesional-ştiinţifice sau administrative, pe care le-am îndeplinit în decursul vieţii mele. De la aceştia am învăţat că orice proces, din cele mai variate domenii, poate fi stăpânit numai dacă este descriptibil din punct de vedere matematic şi că nu poţi fi un bun transmiţător de ştiinţă, dacă sigur nu faci ştiinţă sau măcar, să încerci să faci.

Personal apreciez că aceste două principii de viaţă pe care le-am însuşit de la mentorii mei, mi-au călăuzit

paşii spre conscarare în învăţământul superior şi ştiinţă şi ca recunoaştere şi încununare a activităţii mele, am fost primit în Academia de Ştiinţe Tehnice din România, ca membru titular, în anul 1999.

Reporter: Deşi poate fi considerată o indiscreţie, încerc totuşi să vă întreb care au fost discipolii care v-au dat cele mai mari satisfacţii, în sensul împlinirii menirii de formator de oameni? (dacă o socotiţi impoliteţe, vă rog uitaţi-o).

Academician Aurel Oprean: Chiar din formularea înterbării dumneavoastră reiese caracterul delicat sau chiar riscant, de a numi un anumit sau anumiţi discipoli, din vreme ce, personal, am încercat crearea unei şcoli în domeniul pe care-l profesez de pestre patru decenii- “Acţionarea hidraulică în construcţia de maşini şi utilaje” – şcoala care cuprinde tot atâtea generaţii de ingineri şi aproape 40 de doctori ingineri, pe care i-am format şi cărora le-am pus la dispoziţie peste 250 de lucrări ştiinţifice (tratate, monografii, manuale, îndrumare, articole ştinţifice şi contracte de cercetare ştiinţifică).

La cele de mai sus, aş putea adăuga doar faptul că mulţi dintre aceste câteva mii de ingineri au contribuit la crearea unei industrii de maşini-unelte de exemplu, care ne-a situat între anii ’80 pe locul 10 în lume, iar o bună parte din foştii mei doctoranzi, au devenit reputaţi conducători de întreprinderi, institute de cercetare ştiinţifică, profesori universitari, conducători de doctorate sau reputaţi specialişti în ţară şi străinătate, în ţări din Europa Occidentală, Asia sau chiar America. Ca profesor şi colaborator al celor consemnaţi mai sus, simt o maximă satisfacţie pentru realizările şi reuşita lor în profesie şi în viaţă.

Reporter : Pe lângă activitatea didactică îndelungată, ne este cunoscut faptul că aţi avut şi funcţii profesional-administrative. Ce satisfacţii v-au oferit aceste activităţi? Au existat şi unele neâmpliniri, pe care le-aţi vedea astăzi altfel rezolvate? (iarăşi vă rog să nu luaţi în seamă această întrebare, dac-o socotiţi deplasată).

Academician Aurel Oprean: Din cei 48 de ani de activitate didactică şi profesional ştiinţifică, aproape 30 de ani am avut diverse însărcinări şi funcţii profesional-administrative, dintre care aş consemna: Director al Editurii Tehnice; decan al Facultăţii TCM; şef al Catedrei de Maşini-Unelte din Universitatea POLITEHNICA Bucureşti; membru al Institutului Central de Cercetare din Domeniul Electronicii, Electrotehnicii, Maşini-Unelte şi Mecanica Fină; membru al Consiliului de Stat pentru Cultură şi Artă; membru al Departamentului Cooperării Economice Internaţionale; membru în diverse consilii şi colegii redacţionale la edituri şi reviste etc. În aceste funcţii şi atribuţii am avut dubla satisfacţie de a cunoaşte şi colabora cu mari personalităţi ale vieţii noastre ştiinţifice, culturale, artistice şi chiar guvernamentale, dar şi participarea la luarea unor decizii importante, privind politicile de dezvoltare a industriei constructoare de maşini, a învăţământului tehnic superior din România, a cercetării ştiinţifice, a culturii şi creaţiei artistice naţionale şi, mai ales, a tezaurului publicistic tehnico-ştiinţific, din care aş menţiona doar “Lexiconul Tehnic Român”, lucrare monumentală în 20 de volume – unicat în lume – cu un volum total de cca. 16000 pagini şi care cuprinde tot ce s-a creat în momentul apariţiei sale – 1967.

Neîmpliniri? Cât cuprinde! Dintre toate aş menţiona doar neputinţa mea de a convinge forurile competente din acea vreme (Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini, Centrala de Maşini-Unelte s.a.) de a direcţiona industria noastră spre a dezvolta mai intens industria de mecanică fină şi aparatura de comandă şi control cu consumuri mici de metal şi multă manoperă (la care acum suntem mari tributari), în dauna industriei grele, mare consumatoare de materii prime şi, în general, metal, dependentă de importuri masive de minereu şi o slabă valorificare a tonei de metal consumat.

Reporter: Dacă ne puteţi spune câte ceva despre preocupările dumneavoastră actuale, cum arată agenda unei zile din acest început de veac?

Academician Aurel Oprean: Agenda de lucru a subsemnatului este direct proporţională cu capacitatea de efort la vârstra mea. Dintre preocupările actuale mai importante aş menţiona: activitatea cu doctoranzii mei aflaţi în stagiu; activitatea de cercetare ştiinţifică împreună cu colectivul de Acţionări şi Roboţi Industriali; activitatea de redactare de lucrări ştiinţifice ce urmează a fi publicate sau susţinute la conferinţe şi simpozioane organizate de diverse Universităţi sau de Academia Română; contracte de colaborare ştiinţifică cu industria şi institutele de cercetare etc.

Dintre activităţile de anvergură aş menţiona pregătirea, împreună cu Academia de Ştiinţe Tehnice din România, a celei de a XIII a Conferinţe Internaţionale (ICMAS) de Maşini –Unelte pentru anul 2002, conferinţă de tradiţie, nivel şi prestigiu, de rezonanţă internă şi internaţională prin tematică, arie de cuprindere şi audienţă, care s-a desfăşurat în luna octombrie a anului curent.

Reporter: Asigurându-vă de respectul nostru cel mai profund, vă mulţimim anticipat.

Interviu acordat D-lui ing. Adrian Popa la întâlnirea de 40 de ani a promoţiei TCM 1961

RECTOR Ecaterina ANDRONESCU

FACULTATEA

INGINERIA ŞI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

Decan Constantin MINCIU

Prodecani:

Horia GHEORGHIU Gheorghe SINDILĂ Gabriel DUMITRU

Secretar ştiinţific Traian AURITE

Catedra Maşini şi Sisteme de Producţie

Şef de catedră Constantin ISPAS

CATEDRA MAŞINI ŞI SISTEME DE PRODUCŢIE

CADRE DIDACTICE

Acad. prof. cons. dr. ing. Aurel OPREAN Prof. dr. ing. Ioan Gheorghe SANDU

Prof. dr. ing. Constantin MINCIU Prof. dr. ing. Constantin ISPAS Prof. dr. ing. Alexandru DORIN Prof. dr. ing. Dumitru CATRINA

Prof. dr. ing. Traian AURITE Prof. dr. ing. Adrian GHIONEA

Prof. dr. ing. Eugen STRĂJESCU Prof. dr. ing.Ioan TĂNASE

Prof. dr. ing. Nicolae PREDINCEA Prof. dr. ing. Marius GURAN

Prof. dr. ing. Eduard RĂDĂCEANU Prof. dr. ing. Adrian OLARU

Prof. dr. ing. Constantin DOGARIU Prof. dr. ing. Ştefan VELICU Prof. dr. ing. Miron ZAPCIU

Prof. dr. ing. Cristina MOHORA Prof. dr. ing. George CONSTANTIN Prof. dr. ing. Adrian NICOLESCU

Prof. dr. ing. Dan PRODAN Conf. dr. ing. Constantin SANDU

Conf. dr. ing. George ENCIU Conf. dr. ing. Cristina PUPĂZĂ Conf. dr. ing. Vasile BENDIC

Conf. dr. ing. Sorin CROITORU Conf. dr. ing. Emilia BĂLAN

Conf. dr. ing. Tiberiu DOBRESCU Conf. dr. ing. Costel COTEŢ

Şef lucr. dr. ing. Sanda GÂNDILĂ Şef lucr. dr. ing. Mihalache GHINEA Şef lucr. dr. ing. Liviu CIUPITU Şef lucr. dr. ing. Diana POPESCU Şef lucr. dr. ing.Mihai STANCIU Şef lucr. ing. Dorel ANANIA

Asist.dr. ing. Nicoleta CĂRUŢAŞU Asist. ing. Robert IACOB

Asist. dr. ing. Claudiu BÎŞU

CERCETARE

Ing. Angelica NICULESCU Dr. ing. Gabriela PĂTRAŞCU

Ing. Gina GRĂDINARIU

PROFESORUL NOSTRU, MEREU TÂNĂR

Prof.dr.ing. CONSTANTIN MINCIU, născut la 10 septembrie 1940, este absolvent al Liceului "Mihai Eminescu" din Bucureşti, şi al Institutului Politehnic Bucureşti, Facultatea de

Mecanică, secţia Maşini-Unelte şi Scule, în anul 1962. Asistent universitar în anul 1962, şef de lucrări în anul 1970, conferenţiar în anul 1976, devine, din anul 1990, profesor universitar în cadrul catedrei Maşini-Unelte şi Scule din Universitatea POLITEHNICA Bucureşti. A obţinut titlul de doctor inginer cu teza intitulată "Influenţa deformaţiilor elastice asupra preciziei lanţului cinematic de rulare" în anul 1971. Este profesor titular al disciplinelor de "Proiectarea sculelor aşchietoare", "Bazele aşchierii şi generării suprafeţelor", 'Maşini de danturat", "Bioroboţi", „management de proiect”.

A publicat singur şi în colaborare cărţi şi manuale (dintre care douăsprezece la Editura Tehnică), cum sunt : "Precizia şi controlul angrenajelor" (autor), "Proiectarea şi tehnologia sculelor

de danturare" (autor), "Maşini-unelte", vol.2 (coautor), "Proiectarea asistată a sculelor aşchietoare" (coautor), "Maşini de danturat" (autor), „Proiectarea şi tehnologia sculelor de mecanică fină”, „Scule aşchietoare”, 2 vol., „Bazele generării prin aşchiere a suprafeţelor”, „Biorobotica”, ş.a. De asemenea este autor şi coautor a peste o sută cincizeci de articole publicate în reviste de specialitate şi lucrări ştiinţifice. În domeniul activităţii tehnice este autor a peste 40 de lucrări de cercetare ştiinţifică şi aplicativă în care a abordat cu precădere temele : aşchierea şi scule aşchietoare, maşini-unelte (generare, organologie şi precizia maşinilor-unelte) .

Profesorul Minciu strigă catalogul!

Prof. dr. ing. CONSTANTIN MINCIU este decanul Facultăţii de Ingineria şi Managementul Sistemelor Tehnologice, conducător ştiinţific de doctorat în specialitatea "Ingineria Industrială", membru al Academiei Româno-Americane de Arte şi Ştiinţe.

FEREASTRĂ LARG, DESCHISĂ

Profesor Universitar Doctor Inginer Constantin ISPAS Dr. H.C. este născut în anul 1941, de profesie

inginer mecanic (1965), doctor inginer din anul 1973, cu teza: CERCETĂRI PRIVIND FENOMENELE VIBRATORII ALE MAŞINILOR-UNELTE”.

Din anul 1965 şi până în prezent a desfăşurat o bogată şi valoroasă activitate didactică, la Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti., trecând prin toate gradele didactice şi activând în toate formele activităţilor universitare de la preparator la profesor în România, Maroc şi Franţa (profesor invitat la INSA Lyon şi Universitatea Bordeaux I unde este clasificat ca profesor clasa I, eşalon A, din anul 2000), ca titular la o serie de discipline ca: Proiectarea maşinilor-unelte; Metode de prelucrare, Fabricarea şi cercetarea maşinilor-unelte; Vibraţiile maşinilor-unelte; Management de proiect ş.a.

În activitatea didactică a demonstrat o excelentă pregătire teoretică şi aplicativă, talent pedagogic, perseverenţă, exigenţă şi pasiune, făcând parte din primul eşalon de mare prestigiu al corpului didactic din Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti şi din ţările în care a mai profesat.

Pe lângă vocaţia de eminent profesor s-a remarcat şi ca om de ştiinţă de înaltă valoare, fiindu-i unanim recunoscută consacrarea, în special, în importante domenii ale ştiinţei şi tehnicii ca de exemplu: comportarea statică şi dinamică a sistemelor mecanice; elaborarea unor sisteme de diagnosticare tehnică a elementelor componente şi sistemelor de maşini; implementarea unor materiale (compozite, ceramice, betoane) în elementele de structură ale maşinilor; stabilirea unor metodologii de proiectare, realizare şi optimizare a celulelor, sistemelor flexibile şi sistemelor CIM, precum şi a instrumentaţiei şi întreprinderilor virtuale.

Este de asemenea remarcabilă preocuparea pentru continua perfecţionare personală şi colaborare internaţională: stagii de perfecţionare în „Management de proiect” la INSA Lyon; „Metode de cercetare” şi „Materiale compozite”, precum şi „Materiale ceramice şi polimerice” la Ecole Centrale de Lyon; Director responsabil în cadrul reţelei franco-române de laboratoare – PROMOTEUR; Director de studii în cadrul programului „TEMPUS – SJEP-07234; participarea în 8 comisii de doctorat la INSA – Lyon şi ENSAM – Aix en Provence Franţa; Expert evaluator al CNRS Franţa începând cu anul 2002 şi Director de Cercetare asociat CNRS începând cu anul 2003.

Pe lângă remarcabila operă didactică şi ştiinţifică, prof. Ispas mai desfăşoară şi o vastă activitate aplicativă, de cercetare ştiinţifică, de dotare a laboratoarelor şi conducere de doctoranzi. Astfel: a condus şi realizat 56 de contracte de cercetare ştiinţifică, a organizat şi dotat cel mai modern laborator în cadrul Centrului Naţional de Cercetare a Performanţelor Sistemelor Tehnologice cu aparatură performantă de ultimă generaţie în valoare de peste 1,5 milioane dolari; conduce un număr mare de doctoranzi, având la activ un număr de 28 de doctori ingineri (cu teze de înaltă valoare ştiinţifică).

Este Doctor Honoris Causa al Universităţii de Nord din Baia Mare, decizie luată în cadrul Senatului din 12 octombrie 2003. I s-a acordat: Premiul I la concursul “Creativitate şi eficienţă în învăţământ” în anul 1989; Premiul Academiei Române pentru cartea “Vibraţiile maşinilor - unelte” în anul 1990. Medalia de aur acordată la Geneva, în 02 aprilie 2004, pentru invenţia Sistem de prelucrare prin aşchiere in-situ;

O altă latură a activităţii Domnului Profesor Ispas demnă de remarcat este o vastă activitate publicistică, de comunicări ştiinţifice şi de conducere şi participare în diverse foruri şi asociaţii din ţară şi străinătate, concretizate în: 31 de cărţi (5 în străinătate), 113 articole publicate în reviste de prestigiu (12 în străinătate); 95 comunicări ştiinţifice susţinute la diverse congrese şi conferinţe (42 în străinătate).

Referitor la ultimul aspect se menţionează: Decan al facultăţii I.M.S.T. din U.P.B. din anul 1990 pana in anul 2004; Sef de catedra din 2004 la catedra Masini si Sisteme de Productie; Director General al Centrului Naţional de Cercetare a Performanţelor Sistemelor Tehnologice; membru în Consiliul de Conducere al Institutului de Cercetare SIMTEX SA; Consilier al societăţilor „TITAN-LINII AUTOMATE şi MAŞINI GRELE din Bucureşti; membru în Asociaţia Română de Robotică şi Tribologie ş.a.

PREŞEDINTE SENAT Ecaterina ANDRONESCU

FACULTATEA

INGINERIA ŞI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

Decan Cristian DOICIN

Prodecani:

Gheorghe SINDILĂ Gabriel JIGA

Miron ZAPCIU Gabriel DUMITRU

Costel COTEŢ

Departamentul: Maşini şi Sisteme de Producţie

Director Tiberiu DOBRESCU

CATEDRA MAŞINI ŞI SISTEME DE

PRODUCŢIE

CADRE DIDACTICE

Prof. dr. ing. Eugen STRĂJESCU Prof. dr. ing.Ioan TĂNASE

Prof. dr. ing. Adrian OLARU Prof. dr. ing. Adrian NICOLESCU

Prof. dr. ing. Dan PRODAN Prof. dr. ing. Ştefan VELICU

Prof. dr. ing. Constantin DOGARIU Prof. dr. ing. George CONSTANTIN

Prof. dr. ing. Cristina MOHORA Prof. dr. ing. Miron ZAPCIU Conf. dr. ing. George ENCIU Conf. dr. ing. Vasile BENDIC

Conf. dr. ing. Cristina PUPĂZĂ Conf. dr. ing. Emilia BĂLAN

Conf. dr. ing. Sorin CROITORU Conf. dr. ing. Anca BUCUREŞTEANU

Conf. dr. ing. Costel COTEŢ Conf. dr. ing. Tiberiu DOBRESCU

Conf. dr. ing. Claudiu BÎŞU Şef lucr. dr. ing. Mihalache GHINEA Şef lucr. dr. ing.Mihai STANCIU

Şef lucr. dr. ing. Nicoleta CĂRUŢAŞU Şef lucr. dr. ing. Diana POPESCU Şef lucr. dr. ing. Dorel ANANIA Şef lucr. dr. ing. Robert IACOB Şef lucr. dr. ing. Laurenţiu POPA Şef lucr. dr. ing. Lidia PARPALĂ Şef lucr. dr. ing. Dana TILINĂ Şef lucr. dr. ing. Ioana IVAN

Şef lucr. dr. ing. Radu Constantin PARPALĂ Asist. dr. ing. Marius PARASCHIV

Asist. supl. dr. ing. Florina CHISCOP Asist. supl. dr. ing. Andra PENA Asist. supl. dr. ing. Mario IVAN

Asist. ing. Cezara AVRAM Asist. ing. Adrian POPESCU

 

ANUL I

• ANALIZĂ MATEMATICĂ DUMITRU FLONDOR (c) ELENA KREINDLER (c) ELENA TĂNĂSESCU (s) FLORICA DASCĂL (s)

• GEOMETRIE ANALITICĂ ŞI DIFERENŢIALĂ

NICOLAE DONCIU (c+s) MARIA TUDORAN (s)

NICOLAE PANDREA (s) ODETTA MĂLANCIOIU (s)

• CHIMIE GENERALĂ

DIMITRIE CAMBOLI (c) IONEL CONSTANTINESCU (s)

• GEOMETRIE DESCRIPTIVĂ

VIRGIL BOGDAN (c) MARCEL ŢAPU (s)

HARY MOSCOVICI (s)

• DESEN TEHNIC (anii I+II) TACOR TACORIAN (c)

ION ENACHE (s) GHEORGHE OLARU (s)

DOINA CONSTANTINESCU (s)

• STUDIUL MATERIALELOR MARIA RĂDULESCU (c)

• MECANICĂ (anii I+II)

MIHAI ATANASIU (c) BURCHI POPESCU (c)

ION DINU (s) ION ROŞCA (s)

IRINA PETRESCU (s) CONSTANTIN ION (s)

• MATERIALISM DIALECTIC ŞI ISTORIC

M. MIHALACHE (c) ION PIETRARU (s)

***

“Analfabet nu e doar cel ce nu ştie să citească, dar şi cel ce nu ştie să înveţe.”

Jean Derriault

ANUL II

• REZISTENŢA MATERIALELOR TOMA PANĂ (c+s)

HORIA GHEORGHEIU (s) LUCIA FETCU (s)

CORINA VOICU (s) ION CONSTANTINESCU (s)

• TEHNOLOGIA MATERIALELOR

LUCA GÂRLEANU (c) GHEORGHE CALEA (c)

• MATEMATICI SPECIALE

HARALAMBIE IONESCU (c) CONSTANTIN CEALERA (s)

TATIANA STĂNĂŞILĂ (s) CONSTANTIN TÂRCOLEA (s)

• ELECTRONICĂ ŞI MAŞINI ELECTRICE

FLORIN MANEA (c) AUREL PANAITESCU (s+l)

• ECONOMIE POLITICĂ

MIHAI HOŢA (c) MARIA VASILACHE (c)

ION GORINCU (s)

• LIMBA GERMANĂ GHENGHEA V.

• LIMBA RUSĂ PÂSLARU E.

***

“Nimic nu e mai preţios decât timpul. Prin urmare să-ţi pierzi timpul cu cineva e cel mai preţios cadou.”

Bisanne de Soleil

ANUL III

• TEORIA MECANISMELOR CRISTIAN PELECUDI (c)

MIHAI DRAGNA (c) IOSIF TEMPEA (s)

• TOLERANŢE ŞI MĂSURĂTORI TEHNICE

AUREL STURZU (c) FLORIN CUCU (l)

OVIDIU POPESCU (l)

• ORGANE DE MAŞINI GRIGORE SÎRBU (c)

GHEORGHE RĂDULESCU (c+p) SERGIU TURCU (p)

DAN LAZĂR (p)

• TERMOTEHNICĂ ŞI MAŞINI TERMICE TRAIAN NICOLESCU (c)

VSEVOLOD RADCENCO (c) OCTAVIAN MĂLĂNCIOIU (s)

CARMEN PAPADOPOL (s)

• BAZELE TEORETICE ALE PRELUCRĂRII PE MAŞINI-UNELTE IOAN GHEORGHE SANDU (c)

LIVIU MĂSĂLAR (l) CONSTANTIN SANDU (l)

FLORIN IONESCU (l)

• SOCIALISM ŞTIINŢIFIC ION RÎŞTEIU (c)

MARIN TRĂISTARU (s) • PRACTICA: UZINA TIMPURI NOI

***

“Toţi aud, dar numai unii înţeleg.”

Kahlil Gibran

ANUL IV

• ELEMENTE DE ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATICĂ ION DUMITRACHE (c)

FLORIN MUNTEANU (l)

• FIZICĂ MIRCEA FERARU (c)

IULIANA CUCULESCU (l)

• MECANICA FLUIDELOR ION PANAITESCU (c) JEAN BOISNARD (c)

A.KOGĂLNICEANU (s) PETRE ROMAN (s)

BEDROS BEDROSIAN (s)

• TEORIA ŞI PROIECTAREA MAŞINILOR-UNELTE EMIL BOTEZ (c)

VASILE MORARU (l+p) CONSTANTIN MINCIU (p) CONSTANTIN ISPAS (p)

• MAŞINI PENTRU PRELUCRĂRI SPECIALE

EMIL BOTEZ (c) CONSTANTIN PANĂ (l)

• MAŞINI PENTRU PRELUCRĂRI PRIN DEFORMARE

VICTOR TABĂRĂ (c+p) DUMITRU CATRINA (p) CONSTANTIN PANĂ (p)

• HIDRAULICA MAŞINILOR UNELTE

AUREL OPRAN (c) ALEXANDRU DORIN (l)

FLORIN IONESCU (l) LIVIU MĂSĂLAR (l)

• PRACTICA: Intreprinderea Maşini-Unelte şi Agregate, Bucureşti

ALEXANDRU DORIN DUMITRU CATRINA

MIHAI AELENEI

*** “Mai bine înţelegi multe, decât să reţii multe.”

Gustave Le Bon

ANUL V

• CONDUCEREA ÎNTEPRINDERILOR INDUSTRIALE I.LAZARU (c) A.STOICA (s)

• ANALIZA ACTIVITĂŢII ECONOMICE

I.LAZARU (c)

• ROLUL CONDUCĂTOR AL P.C.R. ÎN CONSTRUCŢIA SOCIETĂŢII SOCIALISTE MULTILATERAL DEZVOLTATE

ION RÎŞTEIU (c)

• MAŞINI-UNELTE AUTOMATE GHEORGHE BIBER (c+l) DUMITRU CATRINA (p) FLORIN IONESCU (p)

TRAIAN AURITE (l)

• INSTALAŢII ELECTRICE ŞI ELECTRONICE ALE MAŞINILOR UNELETE ION GHEGHEA (c+l) VICTOR TABĂRĂ (l)

CONSTANTIN PANĂ (l) ALEXANDRU DORIN (l)

• INSTALAŢII PENTRU CONTROLUL AUTOMAT ŞI ÎNTREŢINEREA PE MAŞINI-UNELTE

CONSTANTIN MINCIU (c) • FIABILITATEA ŞI CALITATEA PRODUSELOR

CONSTANTIN MINCIU (c) EUGEN STRĂJESCU (s)

• TEHNOLOGIA CONSTRUCŢIEI MAŞINILOR-UNELTE

ALEXANDRU RĂDULESCU (c) ION GHEORGHE (p) AURELIAN VLASE (p) MIHAI ATANASE (p)

• ACTIVITATE DE CERCETARE-PROIECTARE: ICPMUA, Bucureşti

***

“Nu este obligatoriu să spui ce gândeşti, dar trebuie să gândeşti ceea ce spui.”

Marchizul de Lambert

Domiciliu Mobil E-mail

1. ATANASIU GABRIEL Bucureşti 0743.146.043

2. BOGDAN MARIN Bucureşti 0722.552.430

3. BOGOESCU ANCA MARIA

4. CIREŞARU CONSTANTIN

5. CONSTANTINESCU THEODOR

6. DAVID ZOLTAN

7. DRĂGAN DUMITRU Bucureşti 0745.042.455 powerplay@ines.ro

8. DRAGOMIR ION

9. GÂNDILĂ SANDA Bucureşti 0745.133.834 gandilasanda@yahoo.com

10. HAIDUCU RADU

11. HERGHELEGIU GHEORGHE

12. HÎRŞIE EMIL Bucureşti 0746.966.797

13. IOSIF ION

14. NEDELCU (NICULESCU)

ANGELICA

Bucureşti 0723.095.239

021.7695.201

aniculescu41@yahoo.com

15. PAVELESCU EMIL

16. PETRENCIUC ADRIANA

17. POENARU GHEORGHE

18. POPA NICOLAE

19. ROATĂ DUMITRU

20. SAVU ŞTEFAN Bucureşti 0744.303.350

21. SMEU VALENTIN

22. STOICA MIRCEA

23. TÂRCĂ FLORIN DAN Bucureşti 0728.869.886 dan.tarca@uti.ro

24. TRICORACHE LUCIA

Domiciliu Mobil E-mail

1. APOSTOLESCU HORAŢIU Bucureşti 0726.193.417

021.2504.637

horatiua@mailbox.ro

2. BĂNUŢĂ GEORGE

3. CIOBANU (ZDRENŢU) DOINA

IOANA

Israel donna_derek@hotmail.com

4. FURTUNĂ (TEIANU)

GEORGETA

5. GORGOS ADRIAN

6. GRIGORE OCTAVIAN

7. IOSIF GHOERGHE Bucureşti 021769.77.24

8. IVĂNICĂ DUMITRU Bucureşti 0728.203.844

021.2556.789

ivanica_dumitru@yahoo.com

9. LESIACU DAN IULIU 0269213739

10. NICA NICOLAE

11. NISTOR NICOLAE ILIE ilie.nistor@compa.ro

12. PÂRVU CONSTANTIN

13. PODARU FLORIN

14. POPP LUCIAN

15. ROTARU DUMITRU

16. SECOLOF PAUL Bucureşti

17. SOARE FLORINA

18. STĂNCIULESCU CRISTIAN

19. STOICA NICOLAE

20. STEINBERG SOLOMON Israel 00972.546.638.

420

soli@yahoo.com

21. TĂNASE GHEORGHE Piteşti 0722.896.400 ing_tanase@yahoo.com

22. TEUŞAN (PETRESCU) MARIA Bucureşti 0726.168.363 maria.petrescu@matina.ro

23. TUDOR FLORIN AUREL

24. UDREA CONSTANTIN

25. ZDRENŢU ALEXANDRU Israel

Domiciliu Mobil E-mail

1. ANDROSIAC MARIAN Bucureşti 0728.853.804

2. BĂCANU NICOLAE

3. BOICU CONSTANTIN

4. BUTNARU NICOLAE VERGIL

5. CERNEA CONSTANTIN

6. CONSTANTIN ANGHEL

7. CONSTANTINESCU GEORGETA

8. COPĂCEANU GHEORGHE

9. DAMCALESCU DUMITRU Bucureşti 0745.142.142 damcalescudumitru@yahoo.com

10. ENEA MIHAI LIVIU

11. FĂGĂDARU VIRGIL

12. GAŞPAR FLORIN

13. GIOGA STERIE Bucureşti 0721.884.184

0740.248.677

14. HERNEST IOAN Baia Mare 0722.380.360

15. MARIN DAN MIHAIL Bucureşti 0722.682.872 marin_d_m@yahoo.com

16. MOCANU AURORA

17. NICULCEA DORIN Bucureşti 0742.330.571 niculcea_dorin@yahoo.com

18. PETRESCU GHEORGHE Bucureşti ghe.petrescu@personal.ro

19. PREDA (NICULCEA) LUIZA Bucureşti 021.2523.708 marememe@yahoo.com

20. PREDINCEA NICOLAE Bucureşti 0724.890.121 nicolaepredincea@yahoo.com

21. ULICI PETRU Bucureşti 0745.910.190

22. TRICĂ VIOREL Bucureşti viorelghe_trica@yahoo.com

23. VOICU MARIN

Domiciliu Mobil E-mail

1. ANDRIEŞ CONSTANTIN

2. ANDROSEAC VASILE Bucureşti 0734.900.034 vasile.androseac@szdelectr.ro

3. BIVOLARU NICOLAE Bucureşti 0728.255.484 bivolaru.n@ior.ro

4. CERNAT ALEXANDRU

5. FURNEA (TĂNASE) NAZARICA Bucureşti 0727.869.912 nazaricat@yahoo.com

6. IONIŢĂ GEORGE

7. JOSAN MIHAI Bucureşti 0722.484.387

8. MANOLACHE (IONESCU)

MARIANA

Bucureşti 0726.368.707 mariana.ionescu@simtex.ro

9. MARIN DUMITRU Bucureşti 0722.708.047 dumarpub@yahoo.com

10. MARIN VALERIU 0722.241.479

11. MIHĂILESCU ADRIAN

12. NEDELCU CONSTANTIN Bucureşti 0722.292.018

0740.204.670

cnedelcu@nuclearelectrica.ro

13. NICULESCU GRIGORAŞ Bucureşti 0744.377.844 grig.niculescu@romsan.ro

14. NEGOIŢĂ ALEXANDRU

15. PERIANU EMIL Pitesti

16. POCA ANDREI

17. RAICU MIRCEA

18. RONTEA FLOREA Bucureşti 0744.355.661 florea.rontea@promex.ro

19. SIMION FLORIAN

20. SOLOMIE GHEORGHE

21. STANCIU NICOLAE

22. STROILESCU PETRE

23. TERO MIRCEA Târgu Mureş 0744.167.439 mircea.tero@ing.upm.ro

24. VINEŞIU ŞTEFAN Franţa 0744.555.565

Domiciliu Mobil E-mail

1. ALEXANDRESCU ŞTEFAN

2. BĂLOIU VICTOR

3. CĂLIN VERA VERONICA

4. CIMPOESCU RADU

5. COVRIG ATANASIE Bucureşti 0722.437.725 atanasie_covrig2005@yahoo.com

6. CRISTEA (LUDIG) RUXANDRA

DESPINA

Bucureşti 0722.177.951 ruxandes@yahoo.com

7. DISESCU DAN

8. DOBRESCU VALENTIN

9. FULGA ADRIAN Elveţia 0041.916.474.852 adrian@fulga.pro

10. GHIŢESCU RADU

11. HERVIAN RADU

12. IONESCU VICTORIA SUA Victoria_Navala@hsb.com

13. IORGA IONEL 0722.232.804 iiorga@protectiamuncii.ro

14. IRIMIA STANCU

15. NEGRILĂ (NICULIŢA) LIDIA Bucureşti 0744.480.150 niculita@gmail.com

16. NIGAI ELENA

17. NISTOR PETRE

18. PAVELESCU DAN Bucureşti 0729.657.017

19. SARAFIAN ARAM Bucureşti 0722.646.552

20. SLOVENZ ŞERBAN Bucureşti 0723.571.425 serbanslovenz@gmail.com

21. ULICI VASILE

22. VOICU GHEORGHE Bucureşti 0723.837.010 voicug@yahoo.com

Domiciliu Mobil E-mail

1. ANDREI CONSTANTIN

2. BĂDESCU TRAIAN

3. CIOBOTARU MIHAIL

4. CLINCA LUCIAN

5. COTLARCIUC MARCEL

6. CRIHAN MIHAIL Franţa

7. DOICESCU RAUL Bucureşti 0722.602.769 raul.doicescu@bogart.ro

8. DUŢU (POPESCU) ALEXANDRINA Bucureşti

9. FERARU SIMION Bucureşti 0744.367.464

10. GRECEANU VICTOR Bucureşti

11. GRIGORIU ION 0744.644.163

12. IONESCU CRISTIAN Bucureşti 0744.578.888 cristianmionescu@yahoo.com

13. LAZĂR MIRCEA 0721.223.311 mircea@lzr.ro

14. MANEA EMANOIL

15. MIHĂILESCU LAURA Bucureşti 0723.136.834

16. MOLDOVEANU ALEXANDRU

17. MUSCĂ MIHAI Belgia

18. NĂSTĂSOIU (DINESCU) VIORICA Bucureşti

19. PĂCALĂ (VÂLCEA) NICULESCU

RODICA

20. POPESCU ILIE 0723.689.453

21. POPESCU STELIAN Bucureşti 0723.644.209

22. ROCIU ADRIAN CONSTANTIN

23. ŞTEFANESCU (MIHAI) ALEXANDRINA Bucureşti 0723.641.038 sandamihai@yahoo.com

24. TOPALĂ GHEORGHE

25. VÂLCEA CONSTANTIN

GÂNDURI DESPRE PROMOŢIA ”72”

Dragii "mai tineri colegi" ai promoţiei 1972

Trei decenii de la absolvirea facultăţii, reprezintă o "microsecvenţă" din ceea ce se cheamă "veşnicia timpului", dar pentru efemera noastră existenţă pe acest pământ, constituie totuşi aproape o jumătate de viaţă care, adăugată la vârsta absolvirii, prevesteşte apropierea înceată, dar sigură, de apogeul împlinirilor şi realizărilor nobilei profeţii de inginer, pentru care v-aţi dedicat întreaga energie şi viaţa însăşi.

N-aş putea spune că fac parte dintre cei prea generoşi în laude, sau eufemisme, dar nici reţinut nu pot fi în faţa unui bogat şi valoros portofoliu de realizări şi consacrări de excepţie cu care se prezintă generaţia Dvs. la cea de a 35-a aniversare de la terminarea facultăţii.

Existenţa, în cadrul promoţiei Dvs., a 7 universitari, 11 doctori ingineri şi 5 doctoranzi, dar şi a unor conducători la diverse eşaloane şi nivele, sau profesionişti de marcă, demonstrează în mod convingător remarcabil potenţialul de competenţă şi creaţie pe tărâmul ştiinţei,

tehnicii şi tehnologiei actuale, precum şi detaşarea netă-clară faţă de generaţiile de absolvenţi. Facultatea, Catedra noastră şi noi foştii dumneavoastră profesori şi mentori ne mândrim cu o asemenea generaţie, ce face cinste şcolii româneşti de inginerie mecanică.

Din noianul de sentimente umane care domină mult încercatul suflet omenesc, în afară de antonimele de dragoste şi ură, fericire şi nefericire, simpatie şi antipatie, se disting printr-un înalt grad de încărcătură emoţională sentimentele de despărţire şi revedere cu cei dragi şi apropiaţi, de nostalgie şi reîmprospătare a unor trăiri colective din perioada adolescenţei sau tinereţii, când euforia, elanul, energia pozitivă, optimismul, vigoarea, speranţele şi încrederea în sine şi în colegialitatea studenţească lipsită de griji şi prejudecăţi, pun stăpânire pe întreaga trăire a studentului.

Cred că astfel de sentimente vă stăpânesc şi vă încearcă în aceste momente aniversare, când se regenerează o anumită doză de infuzie tinerească din ceea ce a fost altă dată, cu decenii în urmă, un clocotitor tezaur de entuziasm efervescent şi forţă novatoare şi care treptat, treptat se estompează în negura efemeră a scurgerii clepsidrei nemiloase a timpului einsteinian.

Cu trup şi suflet, noi foştii dascăli şi parţial mentori vă suntem din nou alături cu bucuria şi satisfacţia că am contribuit cu ceva la realizările şi împlinirile Dvs. şi vă dorim din suflet, în continuare, noi şi mari succese în profesie şi viaţă îndelungată şi rodnică, fericire şi zile mai luminoase decât cele din această interminabilă tranziţie, precum şi multe alte reîntâlniri aniversare, cu "sau fără" unii dintre noi, care în mod inexorabil vom părăsii aceste meleaguri.

1 Noiembrie 2002 Cu toată dragostea, Aurel Oprean.

Aniversările prilejuite de împlinirea unui număr de ani de la

absolvirea facultăţii ne aruncă pe noi cadrele didactice, în amintirile pline de emoţii despre absolvenţii uneia sau alteia dintre promoţiile aniversare. Dascăli mai mari sau mai mici pentru aceste promoţii, ca şi acestea însele, cu toţii suntem cuprinşi de sentimente profunde la întoarcerea cu gândul la anii petrecuţi împreună ca profesori şi studenţi, şi apoi la anii ce s-au scurs cu atâta grabă, de la absolvire până în prezent.

Încerc şi eu tot acest tumult plin de emoţie şi nostalgie, ca unul din dascălii mai mici ai uneia dintre cele mai reuşite serii de absolvenţi ai secţiei de maşini-unelte, promoţia 1972, acum la aniversarea celor 3 decenii de la absolvire. Această promoţie reprezintă pentru mine, un alt început al carierei, acela de a fi la prima mea participare ca membru în Comisia Examenului de Stat al absolvenţilor ei.

În acest moment aniversar, aduc cele mai frumoase gânduri pentru sănătatea, fericirea şi împlinirea profesională pe mai departe a tuturor celor ce reprezintă o mândrie a Catedrei noastre – promoţia 1972.

Cu multă stimă şi dragoste,

Octombrie 2002 Prof. Univ. dr. ing. SANDU Ioan-Gheorghe

Responsabilităţile unui cadru didactic se aseamănă întrucâtva cu cele ale unui părinte, măcar de ordin spiritual. Pe lângă cunoştinţe despre lume şi, în parte, despre viaţă, un cadru didactic transmite generaţiilor pe care le pregăteşte ceva şi din viaţa sa, din gândurile şi frământările sale. Pentru cei care se formează este benefică transmiterea de mesaje pozitive.

De asemenea, în aceste condiţii, un cadru didactic poate să se regăsească intr-un fel sau altul în cei pe care i-a ajutat să urce pe drumul cunoaşterii.

Acum, la împlinirea celor 30 de ani de la absolvirea facultăţii, sunt în măsură să-mi consolidez convingerea că promoţia 1972 a specializării de Maşini - Unelte reprezintă o generaţie de referinţă în istoria de peste jumătate de veac a şcolii

bucureştene din domeniu. Probabil că şi datorită vârstei pe care o aveam pe atunci, poate şi pentru simplu motiv că alături de această generaţie am conştientizat mai mult dificutăţile, dar şi bucuriile oferite de profesiunea de cadru didactic, ori de câte ori sunt în situaţia de a rememora activitatea pusă în slujba şcolii, îmi amintesc cu plăcere de acei ani.

În calitatea vremelnică, în care m-au aşezat colegii, de a conduce treburile catedrei care a avut grijă de Dumneavoastră şi care astăzi, aşa cum probabil că vă amintiţi, se numeşte Maşini şi Sisteme de Producţie, permiteţi-mi să vă doresc, în acest an aniversar şi când vă îndreptaţi spre vârsta maturităţii depline, să rămâneţi la fel de tineri şi plini de încredere, aşa cum v-am cunoscut pe băncile facultăţii.

Traian AURITE 1 noiembrie 2002

Povestea MUS-ului

Cred că toate poveştile ar trebui să înceapă cu “A fost odată ca niciodată…”.

În mod cert, poveştile frumoase aşa ar trebui să înceapă; adică: A fost odată ca niciodată pe vremea când Băsescu nu era mus şi

nici nu visa să ajungă preşedinte, o ceată de zâne şi de feţi frumoşi. Şi creşteau ei an de an de te minunai cum de nu se mai opreau. Şi dacă-mi amintesc eu bine au avut mult de furcă cu un grup de vrăjitori hapsâni şi hârşiţi în maşinaţiuni şi uneltiri cărora le ziceau profesori. Pe vremea aceea, împăratul cu nas roşu şi curtenii lui i-au pus la grele încercări. Se pomeneşte că au trebuit să găsească spirala lui Arhimede, să încalece calul cu dinţi elicoidali, să escaladeze vârful creionului, să cureţe de rugină

crucea de Malta, să rupă lanţul de rulare de lanţul de filetare, să dea piept cu zmeul cu cap revolver. Atâtea încercări, pe care nici Spânul lui Harap Alb nu le-ar fi putut pune la cale; dar feţii mei furmoşi şi Cosânzenele moşului au răzbit până la urmă. Au fost răsplătiţi după aprige bătălii de împăratul cu nas roşu cu hrisovul de junior inginer. Şi spun cronicarii că de atunci, la cinci ani odată, se adună să cinstească voiniceasca ispravă, să ciocnească o cupă cu vin rubiniu în amintirea vremurilor trecute, să schimbe impresii cu respectabilii vrăjitori cărora între timp le-au albit tâmplele şi li s-au înmuiat arcurile...

Povestea o deapănă mai departe Cosânzenele şi Feţii Frumoşi ce-au devenit care mămici, care bunici, fiecare întărind hrisovul de mai sus cu frumoase fapte şi împliniri. La 35 de ani de la ridicarea în rang nobiliar sunt la fel de ageri la minte, mândri la port şi iscusiţi la vorbă.

La mulţi ani dragilor vă urează cronicarul de ocazie Al. C. Dorin.

Octombrie 2007

Plăcerea pe care o resimţim de câte ori ne intâlnim, pe măsură ce anii trec, a făcut să crească dorinţa de revedere şi să ni se pară prea mare intervalul de 5 ani. Revederea este aşteptată cu emoţii atât de colegii care nu s-au mai revăzut de la întâlnirea anterioară, cât şi de profesorii care simt plăcerea deosebită să aibă revederi periodice cu diferite generaţii de absolvenţi.

Frumuseţea întâlnirilor constă şi faptul că, de fiecare dată, apare câte un coleg sau profesor care nu a mai fost la alte întâlniri, unii poate că s-au stabilit în alte ţări sau alţii pentru că au avut motive obiective. Unii dintre dascăli au fost doar asistenţi universitari pentru promoţia 1972, dar amintirile şi emoţiile sunt cu atât mai mari. Acum, la împlinirea celor 32 de ani de la absolvire, când unii dintre dumneavoastră vă apropiaţi de pensie, vă urez, în primul rând, sănătate şi să vă păstraţi cât mai mult tinereţea pentru a vă putea

întâlni mai des de acum încolo.

Cu deosebită stimă şi dragoste, Prof. univ. dr. ing. Aurelian VLASE

AMINTIRI DIN PERIOADA STUDENŢIEI DUMNEAVOASTRĂ

Primul contact cu promoţia dumneavoastră mi l-a reamintit, cu câţiva ani în urmă, colegul de catedră, apreciatul prof. dr. ing. Nicolae PREDINCEA, la una din conferinţele de roţi dinţate, organizată excelent de prof. dr. ing. Eugen PAY, pe atunci rectorul Universităţii de Nord din Baia Mare.

…Eram doctorandul regretatului prof. dr. ing. Emil BOTEZ, întemeietorul şcolii româneşti de maşini-unelte, al catedrei bucureştene de maşini-unelte, primul decan al facultăţii de Tehnologia Construcţiilor de Maşini, singurul doctor docent din domeniu. Îmi era şi conducător de doctorat. În una din primele zile de după deschiderea noului an universitar 1970 – 1971, m-am dus la biroul domniei sale din corpul M din Polizu, sediul catedrei şi al tuturor laboratoarelor Ei. Avea în mână o carte

proaspăt apărută, Maşini-unelte – Cinematica, volumul I, tipărit de Editura Tehnică, pe care o răsfoia admirativ. Cum m-a văzut, mi-a arătat-o şi mi-a spus: “de aici, până aici! La ora 930 în amfiteatrul D018!”. Era ora 910! Am plecat, răsfoind partea indicată de profesor din această carte de căpătâi a specializării noastre: scurt istoric, definire, clasificare şi simbolizarea maşinilor-unelte. Astfel m-aţi cunoscut la primul dumneavoastră curs, la disciplina Teoria şi proiectarea maşinilor-unelte (TPMU). În amfiteatrul D018 care, pentru mine şi promoţia noastră era altarul de la care îşi expunea, convingător, teoremele de Rezistenţa Materialelor, cu vocea domoală, dar fermă, un alt „monstru sacru” al studenţiei noastre: academicianul Gheorghe BUZDUGAN, şeful secţiei de Ştiinţe Tehnice al Academiei Române.

Ca studenţi, aţi fost alături de noi la eforturile mari, de mutare a maşinilor-unelte şi mai ales a preselor, din Polizu, în sediul actual al Politehnicii bucureştene.

Mă revăd, alături de dumneavoastră, la orele de proiect de an sau de laborator, printre arbori cotiţi, biele, volanţi, frâne şi cuplaje cu pană rotitoare la disciplina de Maşini pentru prelucrări prin deformare (MPD), sau printre blocurile imaginare, desigur, pe care le-aţi burghiat din toate direcţiile, pentru a permite circulaţia uleiului sub presiune între diversele aparate hidraulice ce urmau să fie montate pe respectivul bloc, în conformitate cu o schemă hidraulică impusă, la proiectul de an al disciplinei de Maşini-unelte automate (MUA).

Aţi terminat facultatea în perioada de deplin avânt al industriei constructoare de maşini şi v-aţi adus contribuţia la dezvoltarea acesteia, în domeniul în care v-aţi pregătit. Este remarcabil numărul de colegi din promoţia dumneavoastră, care au devenit cadre didactice universitare, ca şi numărul doctorilor ingineri, cel mai mare număr de doctori ingineri ai unei singure promoţii, după cunoştinţele mele.

La toate acestea, din meritele care vă aparţin, o părticică este datorată şi celor pe care i-aţi onorat, înscriindu-i pe listele intitulate sugestiv, în broşura promoţiei dumneavoastră:…“cu recunoştinţă, dascălilor noştri, celor ce ne-au plămădit în gând lumina” şi mă bucur că am avut şansa să fiu printre ei.

Mă simt onorat, de asemenea că am avut şansa să fiu studentul unor profesori de excepţie, dintre care unsprezece v-au fost dascăli şi dumneavoastră: Emil BOTEZ, academicianul Aurel OPREAN (director al Editurii Tehnice, decan, şef de catedră, conducătorul de doctorat cu 40 de doctori ingineri), Vasile MORARU (şef de catedră), Constantin MINCIU (secretar ştiinţific, decan, conducătorul de doctorat cu 26 de doctori ingineri), Constantin ISPAS (cel mai longeviv dintre decanii facultăţii, actualul şef de catedră, cu 51 teze de doctorat finalizate), Ioan Gheorghe SANDU, Gheorghe BIBER (prodecan), Victor TABĂRĂ (şef de catedră) din catedra noastră, şi Ion DUMITRACHE (fost rector) de la catedra de Automatizări Industriale, Traian NICOLESCU şi Vsevolod RADCENCO de la catedra de Termotehnică şi Maşini Termice.

La împlinirea celor 35 de ani de activitate de după terminarea facultăţii vă doresc multă sănătate, putere de muncă şi mult succes în viaţa profesională, ca şi în cea personală!

Prof. dr. ing. Dumitru CATRINA 20 septembrie 2007

Dragi absolvenţi, promoţia 1972 a facultăţii TCM, secţia MUS

Îmi este deosebit de plăcut să-mi aduc aminte de studenţia Dvs. şi de aniversările pe care le-aţi organizat, cu fast şi decenţă, inclusiv următoarea cea de 35 de ani, de la absolvirea facultăţii TCM, prilej care îmi dă posibilitatea să exprim câteva gânduri şi sentimente despre promoţia Dvs.

La aceste aniversări avem bucuria întoarcerii în timp la anii studenţiei şi astfel să ne simţim împreună la cote înalte ale spiritualităţii umane.

De aceea, îmi este teamă, ca prin inabilitatea mea şi prin cuvintele mele stângace să nu stric frumuseţea anilor studenţiei Dvs. şi a aniversărilor pe care le-aţi organizat la intervalele de timp standard.

Din cât vă cunosc şi din cele prezentate în scurtul bilanţ făcut la strigarea catalogului, am observat, de o potrivă, atât emoţia similară celei de la examenele din timpul studenţiei, cât şi principalele caracteristici ale promoţiei Dvs., prezentate sintetic astfel:

1) Diversitatea - dovedită prin paleta largă a preocupărilor şi funcţiilor îndeplinite de fiecare în parte;

2) Adaptabilitatea - dovedită prin modul cum V-aţi orientat cu succes după 1989; În acest moment crucial, la 17 ani de la absolvirea facultăţii, aţi prins perioada de tranziţie

socială şi economică, cu renumita “luminiţă” de la capătul tunelului. Cu acest prilej aţi făcut dovada adaptării cu succes la noile cerinţe, potrivit zicalei, “Învăţătura

este ca aurul, are preţ oricând şi oriunde”, respectiv, “Pomul bun se cunoaşte după fructe”; 3) Colegialitatea şi prietenia - dovedite, atât prin organizarea aaniversărilor de suflet care au

devenit tradiţionale, cât şi prin participarea în număr mare la aceste aniversări urmate de masa festivă colegială;

4) Recunoştinţa pentru facultate şi profesorii acesteia, fapt dovedit prin invitaţia pe care ne-aţi făcut-o în mod sistematic şi căreia, noi, i-am dat curs cu foarte mare plăcere.

Referitor la cunoştinţă Balzac spunea “Recunoştinţa este memoria sufletului”. Ca replică, noi cei care v-am fost dascăli, vă asigurăm că şi reciproca este adevărată. Adică, recunoştinţa şi bucuria noastră pentru receptivitatea, sârguinţa şi dorinţa de a vă însuşi cunoştinţele inginereşti şi nu numai. Totodată ne bucurăm şi pentru ce aţi realizat după absolvirea facultăţii cu trudă, cu mintea şi sufletul, având ca punct de pornire cunoştinţele inginereşti dobândite pe timpul studenţiei.

Fără teama de a greşi, pot afirma, că determinarea de care aţi dat dovadă şi efortul pe care l-aţi făcut în timpul studenţiei, cât şi după absolvirea facultăţii, în mod figurativ, este întocmai ca şi “Umbra care dă relief desenului”;

5) Valoarea - dovedită prin tot ce aţi realizat până în prezent, ceea ce confirmă zicala “Măsura valorii este fapta”, drept pentru care vă felicit.

Referitor la valoare, aşa după cum am mai spus, pentru a face ceva mai deosebit în viaţă, sunt necesare patru deziderate mai importante şi anume:

- să ştii (şcoala); - să vrei (educaţia şi lupta cu tine însuţi); - să poţi (şcoala, educaţia şi sănătatea plus forţa financiară); - să faci (ca să faci bine ce ai de făcut, ai nevoie de şcoală, educaţie, sănătate, forţă-capital,

curajul şi asumarea riscului). Toate aceste deziderate, ca părţi componente ale ecuaţiei succesului, consider că promoţia Dvs. a

reuşit să le aibă în vedere şi să le implementeze, cum nu se poate mai bine, prin modul de abordare, cu

seriozitate, sârguinţă, determinare şi multă muncă făcută în amonte, în anii studenţiei, cât şi în aval, după absolvirea facultăţii.

Totodată, este interesant de reţinut că în perioada studenţiei Dvs., studiul pe unitatea de timp era mult mai mare decât cel al studenţiei de azi (în ţara noastră) în discrepanţă cu situaţia existentă în ţările civilizate, cu potenţial socio-economic dezvoltat. deasemenea, tot în scădere se află şi preocuparea inginerească. Astfel, în prezent, se constată că bibliotecile de profil sunt foarte puţin populate şi respectiv, în librării, cartea tehnică este pe cale de dispariţie.

Ca urmare a acestui fapt, cât şi a unei frecvenţe foarte scăzută la cursurile universitare ca şi la cele preuniversitare, rezultă că învăţământul de azi, cu toate treptele lui, din punct de vedere cantitativ şi calitativ, este mult mai scăzut decât cel din timpul generaţiei Dvs.

Din cele prezentate, fără teama de a greşi, se desprinde concluzia că promoţia Dvs. face parte din topul promoţiilor foarte bune, pentru care sensul şi bucuria vieţii este acela de a fi utilă şi de a se bucura de ce a făcut în ceea ce privesc colegii care lucrează în Politehnică, în calitate de cadre didactice (profesorii: Predincea Nicolae, Marin Dumitru, Mihai Alexandrina, Niculiţă Lidia, Simion Florin, Tero Mircea, Lazăr Mircea), sau în cercetare ştiinţifică (Angelica Niculescu, Sanda Gândilă), am deasemenea numai cuvinte de laudă, pentru activitatea desfăşurată, drept pentru care îi felicit în mod călduros.

În încheiere, Vă felicit călduros pentru tot ce aţi făcut bine, Vă urez multă sănătate şi noroc în realizarea tuturor dorinţelor la cote cât mai înalte, disponibilitate ridicată pentru a fi cât mai utili familiei (copiilor, nepoţilor, strănepoţilor şi părinţilor), cât şi societăţii. Totodată căderilor (din teoria fiabilităţii) să fie cât mai scăzută, termenele de întrerupere a activităţii şi de recuperare să fie cât mai scurte şi la costuri cât mai mici.

“La mulţi ani!”, Aşa să ne ajute Dumnezeu. Octombrie 2007 Prof. dr.ing Aurel STURZU, catedra TCM.

 

Păş

ind

prin

iarbă:

TIN

ER

EŢ

E, Z

ÂM

BE

TE

ŞI Î

MPL

INIR

E

La

întâ

lnire

a de

10

ani:

25 se

ptem

brie

198

2

“ Pe

cât

put

em d

isce

rne,

uni

cul s

ens a

l exi

stenţe

i um

ane

este

să se

apr

indă

o lu

mină

în te

nebr

ele

fiinţ

e ca

ata

re.”

C

.G.Ju

ng -

Amin

tiri,

vise

, ref

lecţ

ii

T

INE

RI Î

N V

ÂL

TO

AR

EA

VIEŢ

II

La în

tâln

irea

de 1

0 an

i: 25

sept

embr

ie 1

982

“Lum

ea în

car

e pă

trund

em năs

când

u-ne

est

e cr

udă şi

cru

ntă şi

toto

dată

de

o fr

umus

eţe

dum

neze

iască.

”

C.G

.Jung

- Am

intir

i, vi

se, r

efle

cţii

DU

PĂ 1

5 A

NI.

VIAŢ

A ÎN

AM

IAZ

I Se

meţ

i era

m u

rcân

d sp

re v

ârst

a de

40

de a

ni -

17 n

oiem

brie

198

7

“Lum

ea, p

entru

fiec

are

din

noi,

exis

tă d

oar î

n măs

ura

în c

are

se a

flă trăi

tă în

viaţa

noa

stră

” M

argu

erite

You

rcen

er

VIAŢA ÎN AMIAZĂ

Semeţi eram urcând spre vârsta de 40 de ani

17 noiembrie 1987

“Viaţa e mai mult decât poezia; mai mult decât fiziologia ; ea este mai mult

chiar decât morala, în care am crezut atâta vreme. Viaţa este şi vis, şi fiziologie, şi morală, dar şi ceva

mai bun dacât toate acestea la un loc. Ea este chiar viaţa. Singurul nostru bun şi singurul nostru

blestem.”

“Dar viaţa noastră n-o vedem decât noi. Ciudat: o vedem, ne mirăm că e aşa

şi nu altfel şi nu avem puterea s-o schimbăm. Chiar când o judecăm, nu încetăm să-i aparţinem.

Aprobarea şi blamul nostru fac parte din ea. Ea este aceea, se oglindeşte mereu în sine însăşi. Pentru

că altceva nu există.”

“Sufletul mi se pare adesea o simplă respiraţie a trupului”

Iubiţi profesori, veşnic neobosiţi, iubitori de adevăr precum iubeşte bradul verticala, cu harul dumnezeiesc de a plămădi în gând lumina, generaţie după generaţie cu lumini de stele nepieritoare în priviri, bine aţi venit la întâlnirea noastră de argint. În continuare, viaţa să vă dea ceea ce meritaţi cu prisosinţă: demnitatea de a vă purta anii cu seninătate, sănătate, nobleţe şi neobosita dorinţă de a da ceva nou . Iubiţi colegi, bine aţi venit în acest amfiteatru în care spiritul marelui nostru profesor Emil BOTEZ e parcă mai nepieritor ca oricând. Cât de bine vă stă în aceste bănci şi cât de tineri eram acum 40 de ani când, cu paşi timizi şi gânduri îndoielnice, păşeam pentru prima dată în amfi- teatrele şi sălile de seminar ale acelui Polizu, arhaic acum, dar împovărat de atâtea amintiri. Dumnezeu ne-a dat astăzi o zi de toamnă minunată, care va rămâne în toamna vieţii noastre ca o licărire împovărată de culorile mirifice de peste câmpuri şi păduri. Să ne felicităm că suntem azi aici pentru a sărbători 35 de ani de la absolvierea unei facultăţi TCM şi a unei secţii MUS, de care încă incorigibili ne mândrim. Suntem la a treia întâlnire după cele sărbătorite la 10 şi 15 ani, ne reîntâlnim după 10 ani şi ne aflăm la prima întâlnire unde suntem noi înşin pentru prima dată . Mulţumim, încă o dată, promoţiei ’67 că la întâlnirile precedente ne-au considerat demni de a le fi alături.

Probabil că fiecare dintre voi, cu trecerea verii, simţeaţi neliniştea generată de o neîmplinire, care n-avea glas şi nu reuşeaţi s-o identificaţi. După ce, colegul nostru TCM-ist, Costică Stăncescu m-a întrebat scurt, întâlnindu-mă pe unul din culoare “Aţi făcut întâlnirea de 25 de ani! Noi am făcut-o şi a fost minunat!”, la răspunsul meu înăbuşit: “Nu”, Costică mi-a zis: “Să vă fie ruşine!” Îi mulţumesc pentru duritatea concluziei! Apoi pe la sfârşitul lui septembrie am simţit fierberea dinaintea împlinirii de 30 de ani a promoţiei ’67, când pe aceleaşi culoare doamna profesoară Zgură şi domnul profesor Alexandru Dorin, puneau la punct ultimile detalii. Ecourile de după întâlnire cu aprecieri la superlativ m-au determinat ca într-o seară de început de octombrie să-l sun pe Costică Nedelcu - unul dintre arginţii vii ai promoţiei noastre- întrebându-l: “Dacă acum nu suntem în stare, mai târziu nu ştiu ce vom face?” Şi aşa au început să zbârnie telefoanele. Pe la mijlocul lunii octombrie, atmosfera ne era deloc promiţătoare. Am înteprins un nou atac şi parcă speranţele au prins mai mult contur. În sfârşit a ieşit ceea ce este acum şi ceea ce va urma în acestă zi.

Nicolae PREDINCEA

7 noiembrie 1997

V

IAŢ

A L

A S

UPE

RL

AT

IV

7

noi

embi

e 19

97

“

Tot c

e ex

istă

, tre

buie

să e

xist

e. T

ot c

e ex

istă

, ar f

i put

ut să

nu

exis

te .”

(Mon

tesq

uieu

)

7

noi

embi

e 19

97

“

Tot c

e ex

istă

, tre

buie

să e

xist

e. T

ot c

e ex

istă

, ar f

i put

ut să

nu

exis

te .”

M

onte

squi

eu

D

UPĂ

25

DE

AN

I. V

IAŢ

A L

A S

UPE

RL

AT

IV

LA

VÂ

RST

A M

AR

ILO

R A

RD

ER

I LĂ

UN

TR

ICE

1 n

oiem

brie

200

2

12

Noi

embr

ie 2

007

“L

umea

, pen

tru fi

ecar

e di

n no

i, ex

istă

doa

r în

măs

ura

în c

are

se a

flă trăi

tă în

viaţa

noa

stră

” M

argu

erite

You

rcen

er

R

EV

ED

ER

EA

DU

PĂ 3

5 D

E A

NI

…pentru ca acest catalog al promoţiei TCM-MUS 1972 să iasă la lumină, au fost necesare:

♥ o idee şi un coordonator

Nicu Predincea

♥ o aşezare în pagină cu migală şi entuziasm

Ştefan Sorin - 2002 Varban Ramona – 2007

Păun Loredana - 2012

Interviu cu Dumnezeu Ai vrea să-mi iei un interviu? deci…zise Dumnezeu

- Dacă ai timp…am răspuns eu.

Dumnezeu a zâmbit, spunând:

- Timpul meu este eternitatea. Ce întrebări ai vrea sa-mi pui?

- Ce te surprinde cel mai mult la oameni?

Dumnezeu a răspuns:

- Faptul că se plictisesc de copilărie, se grăbesc să crească, apoi iaraşi tânjesc să fie copii; că

îşi pierd sănătea ca să facă bani şi apoi îşi cheltuiesc banii ca să-şi refacă sănătatea; faptul că

se gândesc cu teamă la viitor şi uită prezentul, iar astfel nu trăiesc nici prezentul nici viitorul;

că trăiesc ca şi cum nu ar muri niciodată şi mor ca şi cum nu ar fi trăit. Dumnezeu mi-a luat

mâna şi am stat tăcuţi un timp.

- Apoi am întrebat:

- Ca un părinte, care sunt câteva din lecţiile de viaţă, pe care ai dori sa le înveţe copiii Tăi?

- Să înveţe că durează doar câteva secunde să deschidă răni profunde în inima celor pe care

îi iubesc şi că durează mai mulţi ani ca acestea să se vindece; să înveţe că un om bogat nu

este acela care are cel mai mult ci acela care are nevoie de cel mai puţin; să înveţe că există

oameni care îi iubesc dar pur şi simplu nu ştiu să-şi exprime sentimentele; să înveţe că doi

oameni se pot uita la acelaşi lucru şi că pot sa-l vadă în mod diferit; să înveţe că nu este

suficient să-i ierte pe ceilalţi şi că de asemenea trebuie să se ierte pe ei înşişi.

- Mulţumesc pentru timpul acordat, am zis umil. Ar mai fi ceva: ce ai dori ca oamenii să

ştie?

Dumnezeu m-a privit zâmbind şi a zis:

- Doar faptul că sunt aici, întotdeuna…

Octavian PALER

În ultima zi de vineri din luna mai 2017

• şi pentru că timpul nu mai are răbdare cu noi ca la vârsta de 50 de ani, în fiecare an până atunci şi tot în a doua zi de vineri din luna octombrie vă dăm întâlnire la o bere : ora 16.00 , la PUI DE URS;

• nu se admit absenţe motivate, dar mai ales nemotivate ! • nu se acceptă explicaţii de felul : “nu beau că am tesiune mare, nu

mămânc că am necazuri cu bila” .

Dumnezeu sá ne ţiná sánátoşi !