CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XI nr . 1 (258) 15 ianuarie 2009 12 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

Misiunile Forþelor Terestre,stabilite potrivit reglementãrilorîn vigoare, evidenþiazã diversi-tatea ºi caracterul complex alacestora, precum ºi necesitateaflexibilizãrii structurilor organi-zatorice, dotãrii cu tehnicã ºi

echipamente militare performante, armonizate NATO. Înacest scop, armata României are în vedere dezvoltarea înviitor a unui sistem-soldat, denumit ºi soldatul viitorului,care va constitui noua generaþie de soldaþi tereºtrii, adaptaþinoilor condiþii de ducere a rãzboiului (rãzboi bazat pe reþea,acþiuni în mediu urban, lupta împotriva terorismului).

AAppããrrããttoorruull îînnvvããþþããttuurrii ii SSff iinntteeii TTrreeiimmii

Pe data de 21 august 2008 Batalionul 341 Infanterieîncepea oficial misiunea în teatrul de operaþii din Irak. Deatunci ºi pânã în prezent au trecut patru luni, ceea ceînseamnã cã „Rechinii Albi” au trecut cu bine, cu mult dejumãtatea misiunii. Locotenent-colonelul doctor VasileVreme, comandantul batalionului a avut o întâlnire infor-malã în data de 21 decembrie cu comandanþii de sub-unitãþi de nivel companie, pluton ºi grupã. Pe timpul

desfãºurãrii acestei activitãþi, s-audezbãtut pe larg aspecte din misiunileexecutate, fiind scoase în evidenþã,atât aspectele care au influenþat pozi-tiv, cât ºi cele care au afectat negativderularea lor. Totodatã, au fostprezentate ºi activitãþile de perspec-tivã ce vor fi desfãºurate pe parcursulviitoarelor douã luni de misiune.

Sfântul IerarhGrigorie Teologul (329-390), cunoscut ºi caGrigorie de Nazianz, afost un mare sfântpãrinte ºi învãþãtor alBisericii. Prãznuirea luise face pe 25 ianuarie,iar la 19 ianuarie seprãznuieºte aducereamoaºtelor sale în biseri-ca Sfinþilor Apostolidin Constantinopol. Deasemenea, pe 30 ia-nuarie, la prazniculSfinþilor Trei Ierarhi, ºisfântul Grigorie Teologul este comemorat de Bisericã,împreunã cu sfinþii Vasile cel Mare ºi Ioan Gurã de Aur.

David Bisbal a fost ales, printr-un document elaboratde mai mult de 800 de experþi pentru publicaþia ELMundo, ca fiind unul dintre cei 500 cei mai influenþi

spanioli pentru anul 2009.Printre argumentele ex-

perþilor consultaþi de cãtrepublicaþie a fost faptul cã Bis-bal se bucurã de o carierãartisticã de succes, reuºind sãaibã parte de popularitate nunumai în Spania, dar ºi înrestul Europei sau Americii.

“Rechini i Albi” , patru luni de mis iune

MM ii ll ii tt aa rr rr oo mm ââ nnmm ee dd aa ll ii aa tt îî nn II rr aa kk

Dupã un drum destul delung, printr-o ceaþã lãptoasã,irealã, cum rar se vede (judeþele

Brãila ºi Galaþi au fost singurele din þarã care, în 5 ianua-rie 2009, la orele dimineþii aveau zero grade; celelalte auavut cu mult peste -5 grade celsius), la ora opt fix, la Batal-ionul 528 Cercetare, a început festivitatea deschideriinoului an de instrucþie, condusã de cãtre comandantulbatalionului, locotenent-colonelul Victor-CornelMOLDOVEANU. Din partea comandantului Diviziei 1Infanterie „Dacica” a participat locotenent-colonelul VasileENE.

Ceremonialul a început cu prezentarea obiectivelor sta-bilite pentru a fi îndeplinite în acest an de cãtre unitate – ºinu sunt puþine ºi a continuat cu o slujbã de binecuvântare

þinutã de preo-tul de garni-zoanã LeontinC R I S T I A N ,care, apoi, astropit cu a-g h i a z m ãDrapelul deluptã ºi pe toþimilitarii ºi adãruit calen-dare creºtinortodoxe celorp r e z e n þ i .(pag.7)

O perspectivã a cercetãrii militareromâneºti

SOLDATUL VIITORULUI

DDaavviidd BBiissbbaall eessttee cceell mmaaii iinnff lluueenntt ssppaanniiooll

LLaa ddeesscchhiiddeerreeaa aannuulluuii ddee iinnssttrruuccþþiiee

GGeerruull nnuu ii-aa îîmmppiieeddiiccaatt ssãã ssee iinnssttrruuiiaassccãã

PUNCTE DE VEDERE

UNIVERS SPIRITUAL

ACTUALITATE

MOZAIC

KAKI 100%

Caporalul Nicolae MihaiSBÎNGU, din Batalionul 341Infanterie “Rechinii Albi”,care acþioneazã în Irak a fostmedaliat de cãtre generalulDavid Petraeus, comandantulComandamentului Centralpentru toate operaþiunile dinOrientul Mijlociu.

Ceremonia a avut loc joi,25 decembrie în baza militarãdin Tallil. Medalia i-a fost conferitã militarului român pentrumodul în care ºi-a îndeplinit misiunile, dar ºi pentru meritedeosebite în întreaga activitate.

CMYK

Vânãtorii de talibani printre care s-aaflat ºi un comando românesc au partici-pat la lichidarea unuia dintre cei mai

i m p o r -t a n þ iteroriºtic a r eacþionauîn apro-piere deK a b u l .Î m p r e -unã cuc â þ i v a

membri ai Beretelor Verzi americane,forþele speciale româneºti au reuºit sã-lscoatã din luptã pe Mohamed Bobi,omul care a stat în spatele mai multorsângeroase atacuri sinucigaºe din capita-la afganã.

Operaþiunea în sine nu a durat maimult de 30 de minute. "S-a închis în ulti-

ma camerã ºi ºi-a trasºi soþia sau fata lângãel ºi a început sãtragã. Era ºi un copilacolo, a fost destul dec o m p l i c a t . " ,povesteºte un militarromân implicat înoperaþiune.

Cea mai cunoscutã loviturã organi-zatã de Bobi este cea de la MinisterulInformaþiilor din Kabul. Atunci, treisinucigaºi s-au detonat, încercând sã-lasasineze pe ministrul afgan al Infor-maþiilor. Deºi, demnitarul a scãpat, câte-va zeci de civili au cãzut victime în aten-tat. Lichidarea lui Mohamed Bobi nuînseamnã însã finalul rãzboiului. Locullui Bobi a fost luat de un alt lider talibancare va continua, cel mai probabil, sãatace forþele coaliþiei.

Cristina FRATU

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iarbanii se vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO70 TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºisuma depusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copiade pe ordinul de platã.

Vã facem cunoscut cã aceastã publicaþie se tipãreºteexclusiv din fondurile strânse din abonamente, ceea ceface ca numãrul gratuitãþilor sã fie foarte mic.

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 1(258) din 15 ianuarie 2009Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

WASHINGTON - Criza financiarã ar puteadetermina retragerea forþelor europene din Afganistan.Aliaþii europeni ºi-ar putea retrage trupele din Afganistandin cauza crizei economice, chiar dacã preºedintele ales alStatelor Unite, Barack Obama, le cere ajutorul, a avertizatcomandantul forþelor NATO în Europa, generalul BantzCraddock, citat de AFP. El a apreciat cã forþele americanevor rãmâne în Afganistan cel puþin încã zece ani, iarprezenþa americanã va fi necesarã probabil mai multe zecide ani, însã a avertizat cã este posibil ca statele europene sãfie nevoite sã se retragã din aceastã þarã. Dupã retragereaforþelor olandeze în 2010 ºi a celor canadiene în 2011, "ºialþii se vor retrage rapid", a spus el. "Nu ºtim despre cine vafi vorba. Este ca în Irak, când trupele s-au retras fãrã a spunenimãnui dinainte", a adãugat comandantul forþelor NATOdin Europa. Statele Unite s-au angajat sã trimitã încã 30.000de militari în Afganistan, dublând practic actualul contin-gent, de 32.000 de militari. Forþa NATO din Afganistan(ISAF) dispune de circa 50.000 de militari, dintre care14.000 sunt americani. Craddock a apreciat cã trupeleamericane vor rãmâne prezente în Afganistan "timp dedecenii", "chiar dacã nu la nivelul actual". Numai ºase din-tre þãrile membre NATO alocã 2 % din Produsul Intern Brutpentru securitate, a reamintit el, adãugând cã bugetele mili-tare sunt în scãdere în jumãtate dintre statele membre. "ªifãrã criza financiarã situaþia reprezenta o provocare pentrunoi. Cu criza financiarã, provocarea este ºi mai importantã",a spus Craddock. În afara suplimentãrii efectivelor, bugetelemilitare reduse îngreuneazã ºi eforturile de modernizare aechipamentelor NATO sau finanþarea operaþiunilor eli-copterelor ºi avioanelor fãrã pilot. Un raport comandatde Pentagon recomandã SUA sã menþinã arme nucleareîn Europa. Statele Unite trebuie sã menþinã arme nuclearetactice în Europa ºi chiar sã ia în considerare modernizareafocoaselor rachetelor de croazierã, pentru a-ºi menþinecredibilitatea în faþa aliaþilor, conform unui raport citat deWashington Post, în ediþia electronicã. "Prezenþa armelornucleare americane în Europa rãmâne unul dintre piloniiunitãþii NATO", afirmã raportul, prezentat vineri de ocomisie la nivel înalt numitã de secretarul Apãrãrii, RobertGates. "Unii dintre aliaþi au fost stânjeniþi sã afle cã, înultimul deceniu, unii dintre liderii armatei americane aususþinut retragerea unilateralã a armelor nucleare americanedin Europa", adaugã textul raportului. Gates a creat comisiadupã un incident în cursul cãruia un bombardier B-52 a zbu-rat anul trecut de-a lungul teritoriului american având labord focoase de luptã ºi la scurt timp dupã ce mai multepiese pentru rachete nucleare au fost livrate din greºealã înTaiwan. În timp ce rachetele americane de croazierã au fostretrase din Europa în anii '90, iar amplasarea în strãinãtatea armelor nucleare americane este consideratã subiect strictsecret, Consiliul pentru Apãrarea Resurselor Naturale, spe-cializat în probleme nucleare, a anunþat recent cã aproxima-tiv 400 de bombe nucleare tactice americane sunt depozitateîn baze din câteva þãri NATO, printre care se numãrãGermania, Italia, Turcia ºi Marea Britanie. SUA aurespins o cerere israelianã de bombe antibuncãr pentruinstalaþiile nucleare iraniene. Preºedintele americanGeorge W. Bush a respins anul trecut o cerere secretã aIsraelului pentru bombe speciale împotriva buncãrelor, pecare voia sã le foloseascã asupra principalului complexnuclear iranian, potrivit unor oficiali americani ºi strãini,citaþi de New York Times în ediþia online. De asemenea,potrivit oficialilor de rang înalt, citaþi, Bush le-ar fi spusisraelienilor cã a autorizat o nouã acþiune sub acoperire pen-tru a sabota presupusele eforturi ale Iranului de a dezvoltaarme nucleare. Oficialii Casei Albe nu au aflat dacã Israelulluase decizia de a lansa atacul înainte ca SUA sã protestezesau dacã premierul israelian Ehud Olmert încerca sã deter-mine Washingtonul sã întreprindã o acþiune mai decisivãînainte de încheierea mandatului lui Bush. AdministraþiaBush a fost însã foarte îngrijoratã de cererea israelianã de asurvola Irakul pentru a ajunge la principalul complexnuclear iranian de la Natanz, unde se aflã singura centralãcunoscutã a acestei þãri de îmbogãþire a uraniului. Acestetensiuni au determinat Casa Albã sã acorde mai multe infor-maþii Israelului despre eforturile americane de a sabotainfrastructura nuclearã a Iranului, un program major, subacoperire, pe care Bush se pregãteºte sã îl predea succe-sorului sãu. Programul secret american, demarat laînceputul lui 2008, include eforturi de a penetra lanþul deaprovizionare nuclearã din strãinãtate al Iranului, precum ºisubminarea sistemelor electrice, a sistemelor de computereºi a altor reþele pe care Iranul se bazeazã. Scopul este de aamâna momentul în care Republica islamicã produce com-bustibil folosit pentru arme nucleare. Potrivit unor interviuricu numeroºi oficiali ºi experþi, Bush a fost informat pe largdespre opþiunile pentru un atac deschis american asuprainstalaþiilor iraniene, dar preºedintele nu a instruit niciodatãPentagonul sã meargã mai departe de aceste planuri. (P.I.)

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yhoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

Caporalul NicolaeMihai SBÎNGU, dinBatalionul 341 Infan-terie “Rechinii Albi”,care acþioneazã în Iraka fost medaliat de cãtregeneralul DavidPetraeus, comandantulC o m a n d a m e n t u l u iCentral pentru toateoperaþiunile din Orien-tul Mijlociu.

Ceremonia a avutloc joi, 25 decembrie înbaza militarã din Tallil.Medalia i-a fostconferitã militaruluiromân pentru modul încare ºi-a îndeplinitmisiunile, dar ºi pentru merite deosebite în întreaga activitate.Nicolae Mihai SBÎNGU a participat, în perioada 2004 – 2008, lamisiuni internaþionale în Kosovo, Afganistan ºi Irak, iar în anul2007, la exerciþiul bilateral româno – american „Proof ofPrinciple”, desfãºurat la Baza Aerianã de la MihailKogãlniceanu. Caporalul SBÎNGU va împlini 35 de ani pe 01 ia-nuarie 2009, este cãsãtorit ºi are un bãieþel.

Batalionul 341 Infanterie se aflã în cea de-a cincea lunã demisiune în teatrul de operaþii din Irak, având pânã în prezent peste700 de misiuni executate în zona de responsabilitate.

Maior Gabriel PÃTRAªCU

Vineri, 19 decembrie, începând cu ora11.00, la sediul ªcolii de Aplicaþie pentruUnitãþi de Luptã „Mihai Viteazul” a avutloc festivitatea de absolvire a cursurilor deformare ofiþeri în activitate – filiera indi-rectã din centrele de instruire subordonateªcolii de Aplicaþie pentru Unitãþi de Luptã"Mihai Viteazul", ªcolii de Aplicaþie pen-tru Unitãþi Sprijin de Luptã „GeneralEremia Grigorescu”, precum ºi din Centrulde Instruire pentru Comunicaþii ºi Infor-maticã „Decebal” .

Cei 178 absolvenþi din armele Infan-terie, Vânãtori de Munte, Tancuri, Auto,Cercetare, Artilerie ºi Rachete, Rachete ºiArtilerie A.A., Apãrare NBC, Comunicaþiiºi Informaticã, care reprezintã Promoþia„Întregirea Naþionalã –90 ”, au fostavansaþi la gradul de sublocotenent ºi vor finumiþi în funcþii de comandant de pluton încadrul unitãþilor operaþionalizate din com-punerea Forþelor Terestre.

La ceremonia de avansare, alãturi depersonalul ºcolii, au participat reprezen-tanþi ai Statului Major General, StatuluiMajor al Forþelor Terestre, precum ºireprezentanþi ai autoritãþilor ºi instituþiilor

publice locale.Dupã citirea

ordinelor de a-cordare a gradu-lui de sublocote-nent ºi dupãTe-Deum-ul demulþumire ºiBinecuvântare apromoþiei auluat cuvântulºefii de pro-

moþie: sublocotenentul (VM) RaduBÃLÃNESCU, ºeful de promoþie al ªcolii

de Aplicaþie pentru Unitãþi de Luptã"Mihai Viteazul", sublocotenentul (Arti-lerie ºi Rachete)Alin SAVA, ºefulde promoþie alªcolii de Aplicaþiepentru Unitãþi Spri-jin de Luptã" E r e m i aGrigorescu", Sibiuºi sublocotenentul(Comunicaþii ºiInformaticã) AndraSÎRBU, ºefa depromoþie a Centru-lui de Instruire pen-tru Comunicaþii ºiI n f o r m a t i c ã„Decebal” Sibiu.

Apoi, ºi-au pre-zentat alocuþiunileFlorian TECÃU,vicepreºedinteleC o n s i l i u l u iJudeþean Argeº,colonelul dr.

Emilian PÎSU, comandantulªcolii de Aplicaþie pentruUnitãþi de Luptã ºi colonelulIon Mogoº, locþiitorul coman-dantului ªcolii de Aplicaþiepentru Unitãþi Sprijin deLuptã.

În încheiere s-a adresatabsolvenþilor ºi rudelor aces-tora generalul-maior dr.Nicolae N. ROMAN, ªefulInstrucþiei ºi Doctrinei dinStatul Major al ForþelorTerestre.

Ceremonia s-a încheiat cuuralele absolvenþilor.

Maior Marian RÃDULESCU

PPrroommooþþiiaa ddee ooffiiþþeerrii „„IInntteeggrraarreeaa nnaaþþiioonnaallãã - 9900””aa ffoosstt aavvaannssaattãã llaa ggrraadduull ddee ssuubbllooccootteenneenntt

MMiilliittaarr rroommâânn mmeeddaalliiaatt îînn IIrraakk

Un militar din Batalionul 30 Vânãtori de Munte ,,Dragoslavele”a fost rãnit astãzi, 3 ianuarie, în jurul orei 16.00, ora României, înAfganistan.

Soldatul voluntar Nicolae Paraschiva executa o misiune deintervenþie rapidã într-o patrulã mixtã, împreunã cu o echipãgenisticã americanã (EOD) pe autostrada A1, la aproximativ 50de kilometri de baza Lagman, Qalat.

Autovehiculul uºor blindat de tip Humvee (HMMWV), încare se afla, a trecut peste un dispozitiv exploziv improvizat, mili-tarii fiind atacaþi concomitent cu focuri de armament uºor deinfanterie ºi lovituri de aruncãtor de grenade antitanc.

Militarul rãnit a fost evacuat de urgenþã pe calea aerului la spi-talul din Kandahar, unde beneficiazã de asistenþã medicalã spe-cializatã.

Conform procedurilor standard de operare în astfel de situaþii,zona a fost imediat securizatã.

Împrejurãrile producerii evenimentului sunt cercetate de ocomisie a Batalionului 30 Vânãtori de Munte „Dragoslavele”,condusã de ºeful de stat major al unitãþii.

Conducerea Ministerului Apãrãrii Naþionale monitorizeazãevoluþia stãrii de sãnãtate a militarului rãnit ºi þine legãtura per-manent cu familia acestuia.

Biroul de Presã al M.Ap.N.

Un vânãtor de munterãnit în Afganistan

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

PPlltt..mmaajj.. MMaarriinn MMiittrrooii

iinntt.. 00111122

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Mm. Marian ArdeleanToma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþiinntt..00330077

SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

Redactori

SSgg..mmaajj.. RRaadduu SSããccããrreeaa CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64409C 1/2009

Ceremonia militarã a avutloc luni, 15 decembrie 2008, laPredeal, pe terenul de sport alunitãþii, în prezenþa mai multoroficiali din cadrul MinisteruluiApãrãrii, ai autoritãþilor localeºi a rudelor militarilor.

Aproximativ 700 de mili-tari din cadrul Batalionului 21Vânãtori de Munte "GeneralLeonard Mociulschi” au plecat

în teatrul de operaþiidin Afganistan, laQalat, înlocuindu-ipe soldaþii dinBatalionul 30 Ma-nevrã, aflaþi în misi-une din luna iulie.

"Sunteþi cei maibuni ambasadori aiRomâniei, cãreia îireprezentaþi interese-

le, alãturi de ceilalþi militaricare executã misiuni în teatrelede operaþii”, a spus ºeful Statu-lui Major al Forþelor Terestre,Teodor Frunzeti, care le-a uratmilitarilor sã se întâlneascã, înaceeaºi formulã, ºi peste ºaseluni.

Locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

Plecarea Batal ionului 21Vânãtori de Munte

în Afganistan

Mohamed Bobi a fost lichidat

Noi, militarii Batalionului 341 Infan-terie, aflaþi în misiune în teatrul de operaþiidin Irak, am primit cu durere vestea treceriiîn nefiinþã a camaradului nostru, sergentulDumitru Scarlat.

Transmitem familiei îndoliate sincerecondoleanþe. Regretãm din toatã inimaîncetarea din viaþã a colegului ºi prietenuluinostru. Îi vom pãstra o pioasã ºi veºnicãamintire.

DDuummnneezzeeuu ssãã-ll ooddiihhnneeaassccãã!!

Regrete eterne

Prima zi din an soseºte de fiecare datãsub auspiciile sãrbãtorii SfântuluiVasile cel Mare. Pentru unii dintre

militarii Batalionului 341 Infanterie„Rechinii Albi”, aflaþi în teatrul deoperaþii din Irak, care poartã prenumelede Vasile, intrarea în noul an le-a oferitposibilitatea de a face o scurtã trecereprin anul care s-a încheiat, dar, mai ales,ce aºteaptã de la noul an. Toþi au scos înevidenþã o dorinþã, anume aceea ca laîncheierea misiunii sã ajungã cu bine lafamilie.Plutonier Vasile Giurcã: Anul care tocmais-a încheiat a însemnat o provocare care aînceput prin a-mi manifesta dorinþa de aparticipa la o astfel de misiune, dezvoltatãpe timpul pregãtirii ºi continuatã aici, înteatrul de operaþii. Pot sã spun cu toatãconvingerea cã a fost un an în care aºtep-tãrile mi-au fost împlinite. Pentru anul caretocmai a sosit îmi doresc sã fiu mai înþelept,sã am parte de sãnãtate ºi sã trãiesc maimulte clipe de bucurie alãturi de familie.Caporal Vasile Rãghiga: Pentru mine estea doua oarã când îmi sãrbãtoresc ziua ono-masticã într-un teatru de operaþii. Primadatã a fost în Kosovo, acum, aici, în Irak.Anul 2008 a fost un an bun, care mi-a oferitposibilitatea de a participa la o nouã misi-une în afara þãrii, dar cel mai deosebit a fostmomentul de bucurie pe care l-am trãitcând am fost prezent la serbarea de sfârºitde an ºcolar a bãieþelului meu, care a luatpremiul întâi. Pentru 2009 îmi doresc sã am

posibilitatea sã stau cât mai mult cu familiaºi sã îmi duc premiantul la pescuit.Caporal Vasile Alexa: A fost un an în caream avut douã prioritãþi; prima, amenajareacasei ºi nu a fost deloc uºor, deoarece a fostfoarte mult de muncit la ea; a doua,pregãtirea ºi participarea la aceastã misi-une. Îmi aduc aminte cu plãcere de momen-

tul când am fost cu cei doi bãieþi ai mei lameciul de fotbal Farul – Steaua. Puºtii aufost foarte încântaþi, le sunt dator cu opromisiune pe care le-am fãcut-o laîncheierea meciului, cã vom merge din noula stadion. Când voi ajunge acasã, mai amde respectat o promisiune, aceea de a a-i

cumpãra celui mare un ATV, iar mezinuluiun calculator. Sper sã ºi pot sã leîndeplinesc.Plutonier-adjutant Vasile Lazãr:Pregãtirea pentru misiune, urmatã de par-ticipare la ea, aici în Irak, mi-au ocupataproape tot timpul din anul care a trecut.Singurul regret pe care îl încerc este acela

cã nu am fost alãturi de bãiatulmeu pe 25 octombrie, când ºi-asãrbãtorit majoratul. Îmi dorescsã ajung sãnãtos acasã ca sã fiualãturi de el la examenul debacalaureat ºi la cel deadmitere la Academie. Va fi unan plin de emoþii pentru mine.Astãzi, cu ocazia SfântuluiVasile, am vorbit cu flãcãul meula telefon ºi i-am urat” La MulþiAni” cu ocazia onomas-ticii lui.Sergent Vasile Badea:Fiind absolvent al pro-moþiei 2007 pe filierãindirectã, anul 2008 aînsemnat pentru mine pro-

barea statutului de subofiþer pe timpulparticipãrii la o misiune într-un teatrude operaþii. Totodatã, a însemnat ºiacceptarea unei situaþii mai puþin plã-cute, despãrþirea de familie. Sunt deloc, din Buzãu, iar în urma repartiþieiam ajuns la Batalionul 341 Infanterie

de la Topraisar. Sper ca în acest an sã îmiîntemeiez o familie ºi sã pot ajunge cu ser-viciul, acasã la Buzãu. Caporal Vasile Moloman: Un an foartebun în care am rezolvat foarte multe proble-me, ºi una dintre ele a fost aceea cã amputut sã îmi ajut mama care a avut nevoiede sprijin. Fiind legitimat la o echipã de fot-bal care joacã în judeþeanã, am avut ºansasã particip la un meci de fotbal care pentrumine a fost de vis. Când voi ajunge acasã,voi face un tur al României cu familia. Petimpul acestuia am sã le povestesc cât defrumoasã este þarã noastrã, mai ales atuncicând te afli la 2.350 de km distanþã de ea.FFrruunnttaaºº VVaassiillee CCoossmmaa:: O schimbare înbine. Participarea la aceastã misiune m-afãcut sã vãd lucrurile altfel decât le ºtiam.Totodatã, în anul care s-a încheiat a fost ºiprimul contact pe care l-am avut cu strãinã-tatea. În 2009 sper sã mi se îndeplineascãun vis, acela de a-mi construi o casã. (P.G.)

Deschiderea oficialã a anului de instrucþie 2009 pentrumilitarii Brigãzii 34 Infanterie „Vasile LUPU" a avut loc,luni, 5 ianuarie, pe platoul de instrucþie de la Clinceni.

Alãturi de comandamentul brigãzii, a militarilor Batali-onului 495 Infanterie „ªtefan SOVERTH” ºi a militarilorsubunitãþilor de brigadã, la aceastã activitate au fost prezenþireprezentanþi ai eºaloanelor superioare. Astfel, din parteaStatului Major General au participat domnii col. GheorgheVIªAN ºi lt.col. Gheorghe CIULACU, din partea StatuluiMajor al Forþelor Terestre, domnul comandor NeculaiARISTINIAN ºi din partea Diviziei 1 Infanterie „Dacica”,domnul col. Marius HARABAGIU.

Ceremonialul s-a derulat începând cu ora 08.00, momentîn care comandantul Batalionului 495 Infanterie “ªtefanSOVERTH”, lt.col. Dorinel DUICAN a þinut sã aducãmulþumiri întregului personal subordonat, pentru rezultatelefoarte bune în îndeplinirea obiectivelor de intrucþie pe anul2008. De asemeni, au fost amintite propunerile ºi standarde-le, la care va trebui sã se alinieze batalionul, în anul 2009,printre care putem aminti: creºterea nivelului de instrucþie,indiferent de destinaþia ºi rolul misiunii primite; dezvoltareacapacitãþii de efort fizic ºi psihic necesare îndepliniriisarcinilor în condiþii extreme de solicitare; realizarea supor-tului logistic necesar forþelor; reabilitarea tehnicii ºimenþinerea acesteia în stare de operativitate; intensificareainstrucþiei de paraºutare pentru menþinerea abilitãþilor înexecutarea misiunilor de luptã dupã paraºutare, în oricecondiþii de teren ºi stare a vremii, ziua ºi noaptea.

„Brigada 34 Infanterie este o mare unitate tacticã, careasigurã instruirea pentru realizarea ºi menþinerea nivelului

de operaþionalizare a comanda-mentului, unitãþilor ºi subunitãþilorsubordonate, în vederea par-ticipãrii la pace, în situaþii de crizãºi la rãzboi, în subordinea coman-damentelor naþionale, inter-naþionale ºi regionale sau în cadrulstructurilor forþelor dislocabilenominalizate pentru NATO sauUE, la acþiuni de menþinere ºiimpunere a pãcii, la acþiuni mili-tare pe teritoriul naþional ºi înafara acestuia, în teatrele de opera-þii externe”, „Instrucþia vizeazãformarea, menþinerea ºi dez-voltarea deprinderilor individualeºi colective ale militarilor, ca lup-tãtori, precum ºi realizarea coeziu-nii unitãþilor ºi subunitãþilor înîndeplinirea unor diferite misiunipe etape distincte la nivel degrupã, pluton, companie ºi batalion, în funcþie de specificul,locul ºi rolul acestora”, „La mulþi ani, sãnãtate ºi multe suc-cese în îndeplinirea misiunilor urmãtoare!”, „Dumnezeu sãbinecuvânteze întreg personalul Brigãzii 34 Infanterie„Vasile Lupu”!”, sunt pasaje din discursul domnului col. dr.Vasile HERMENEANU, comandantul brigãzii.

Festivitatea s-a încheiat prin transmiterea, de cãtre dom-nul col. Gheorghe VIªAN, a mesajului eºalonului superior:„În noul an de instrucþie trebuie sã continuãm formarea ºi

dezvoltarea profesionalã a luptãtorului în vederea realizãriicoeziunii pentru luptã în scopul atingerii ºi menþineriicapacitãþii operaþionale a structurilor militare, necesarãîndeplinirii misiunilor planificate”.

Dupã ce au aflat cerinþele comandanþilor, militarii auparticipat la activitãþile de instrucþie specifice armelor ºispecialitãþilor militare.

Cãpitan Remus-Marian OPRIª

ACTUALITATECurierul ARMATEINr. 1(258) din 15 ianuarie 2009 Pagina 3

Start în anul de instrucþie 2009

Cu prilejul apropierii sfintei sãrbãtori aNaºterii Domnului, în ziua de 23 decembrie 2008,reprezentanþii Batalionului 1 CIMIC, în frunte cudomnul locotenent-colonel doctor ValericãCRUCERU, au efectuat o vizitã la Centrul pentruPrimire în Regim de Urgenþã a Copilului Abuzat(C.P.R.U.C.A.) din sectorul 4 al Capitalei.

Militarii unitãþii au încercat prin acþiunea lor

sã aducã bucuria ºi farmecul sãrbãtorilor de iarnãmai aproape de copiii instituþionalizaþi. Emoþio-naþi de gingãºia ºi spontaneitatea celor mici, mili-tarii Batalionului 1 CIMIC au distribuit pachetecu daruri, donând totodatã un televizor ºi un CDplayer, aparate ce vor fi utilizate pentru a-i intro-duce pe copii înlumea poveºtilor,a desenelor ani-mate sau a di-verselor activitãþieducative.

La rândul lor,micuþii ºi-au pri-mit vizitatorii cumultã bucurie,îmbrãþisându-i,a r ã t â n d u - l ejucãriile ºi ofe-rindu-le în darmulte zâmbete.

D o a m n amedic MarianaAmbrosã, ºeful centrului a rãmas plãcut impre-sionatã de gestul militarilor.

Radu IFRIM

Cãldurã º i speranþã

PPrriimmaa zz ii ddiinn aann îînn IIrraakk

Una dintre sarcinile pecare le au de îndeplinit„Rechinii Albi” este aceea deinstruire a militarilor ira-kieni din cadrul unui batali-on ce face parte din Divizia10 irakianã. La douã sãp-tãmâni de la începerea aces-tei activitãþi comandantulBrigãzii 4 Cavalerie/SUA(unde se aflã integrat Batali-onul 341 Infanterie pe tim-pul participãrii la Operaþia„Iraqi Freedom”), colonelulPhilip Battaglia a participatîn Campul românesc vineri,12 decembrie la un briefingde informare care a avut cascop prezentarea modului deorganizare ºi desfãºurare ainstruirii militarilor irakienide cãtre militarii con-stãnþeni.

Pe timpul briefingului aufost scoase în evidenþã treiaspecte care au constat în:asigurarea sprijinului necesarforþelor coaliþiei în instruireamilitarilor irakieni; continua-rea acestui gen de activitatecare permite Forþelor de Secu-ritate Irakiene sã poatã sãasigure, singure, protecþiapopulaþiei ºi a infrastructurii;obiectivele de instruire a

batalionului românesc.La finalul activitãþii,

comandantul brigãzii a apreci-at, nu numai planificarea rigu-roasã a instruirii, ci ºi modulde aplicare în practicã,dãruirea ºi profesionalismulinstructorilor români, dar, maiales, eficienþa atinsã într-untimp scurt de pregãtire.Colonelul Battaglia ºi-a mani-festat totodatã ºi dorinþa de aveni pe teren sã vadã cum sedesfãºoarã instrucþia.

Prin aceastã activitatebatalionul românesc a demon-

strat încã o datã, nivelul ridicatal încrederii pe care parteneriide coaliþie îl au în militariiromâni, în calitatea umanã aacestora ºi în profesionalismulde care dau dovadã.

În conformitate cu ordinulde misiune privind partici-parea la Operaþiunea „IraqiFredom” ºi a sarcinilor care facreferire la acordarea sprijinuluipartenerilor din coaliþie în pro-cesul de instruire a militarilorirakieni, completat cu ordinulBrigãzii 4 Cavalerie (SUA),începând cu data de 30 noiem-

brie a.c., principala forþãoperativã româneascã dislo-catã în teatrul de operaþii dinIrak, Batalionul 341 Infanterie„Rechinii Albi” a începutinstruirea militarilor irakienidin compunerea unui batalionaparþinând Diviziei 10 ira-kiene, concomitent cu înde-plinirea sarcinilor anteriorprimite.

Pregãtirea militarilor ira-kieni se efectueazã în cadrulunui modul de instruire cu oduratã de 10 sãptãmâni, în spe-cialitatea militarã infanterie.Tematica activitãþilor estevariatã ºi cuprinde: instrucþietacticã; sanitarã; genisticã;educaþie fizicã militarã;instrucþia tragerii cu armamen-tul individual din dotare;instrucþie nuclearã-biologicã-chimicã; cunoaºterea limbiengleze.

Militarii Batalionului 341Infanterie sunt în a patra lunãde misiune în teatrul de oper-aþii din Irak. De la preluareamisiunii ºi pânã în prezent, aufost executate aproximativ 700de misiuni în aria de responsa-bilitate.

MaiorGabriel PÃTRAªCU

DD ee mm oo nn ss tt rr aa rr ee aa ee ff ii cc ii ee nn þþ ee ii

KAKI 100% Curierul ARMATEINr. 1(258) din 15 ianuarie 2009Pagina 4

Pe data de 21 august 2008, Batalionul 341 Infanterieîncepea oficial misiunea în teatrul de operaþii din Irak.De atunci ºi pânã în prezent s-au scurs patru luni, ceeace înseamnã cã „Rechinii Albi” au trecut cu bine dejumãtatea misiunii. Locotenent-colonelul doctor VasileVreme, comandantul batalionului a avut o întâlnireinformalã în data de 21 decembrie cu comandanþii desubunitãþi de nivel companie, pluton ºi grupã. Pe timpuldesfãºurãrii acestei activitãþi, s-au dezbãtut pe largaspecte din misiunile executate, fiind scoase în evidenþã,atât aspectele care au influenþat pozitiv, cât ºi cele careau afectat negativ derularea lor. Totodatã, au fostprezentate ºi activitãþile de perspectivã ce vor fidesfãºurate pe parcursul viitoarelor douã luni de misi-une. La finalul adunãrii comandanþii de companie, aufãcut o trecere în revistã asupra rolului ºi contribuþieisubunitãþii pe care o comandã, la îndeplinirea misiunilorpe care batalionul le-a primit în teatrul de operaþii dinIrak ºi ce îºi propun pentru viitor.

PPrroovvooccaarreeaa aaccttuulluuii ddee ccoommaannddããLocotenent Remus Popa: „Pe timpul participãrii la

misiunea din anul 2006 în teatrul de operaþii din Afganistanam îndeplinit funcþia de coman-dant de pluton. La actuala misi-une sunt încadrat pe funcþia decomandant de companie infan-terie. Diferenþele sunt mari înprivinþa responsabilitãþii pecare o am acum. Atunci cândam optat sã particip, am înþelescã pentru mine era o provocarea actului de comandã, provo-care pe care am acceptat-o ºidoresc sã o finalizez în bunecondiþiuni. Compania pe care ocomand a contribuit din plin la îndeplinirea misiunilor pecare a trebuit sã le desfãºoare pânã în prezent batalionul.Doresc sã apreciez în mod deosebit activitatea depusã detoþi militarii din subunitate, care la începutul misiunii, într-un timp foarte scurt s-au adaptat condiþiilor existente aici,concomitent cu îndeplinirea sarcinilor primite. Gamade misiuni datã spre îndeplinire a fost una variatã ºi,totodatã, bogatã ca numãr. Au fost executate misiuni,atât pe timp de zi, cât ºi pe timp de noapte în aria deresponsabilitate a batalionului, iar militarii pe care îicomand au avut de fiecare datã ºansa de neinvidiat dea fi primii care au trebuit sã le îndeplineascã. Nu auexistat niciodatã scuze, chiar dacã era prima, a trebuitsã fie îndeplinitã conform ordinelor primite. Pentruperioada imediat urmãtoare, am în atenþie eliminarea

rutinei din cadrul activitãþilorcare vor urma ºi, mai ales, sãmenþin nivelul performanþeirealizat de companie aici, înteatru, la actualul nivel ºi, dece nu, sã îl ºi depãºesc”.

EExxppeerriieennþþaammiissiiuunniilloorr

iinntteerrnnaaþþiioonnaalleeCãpitan Cristian

Manoliu: „Aproximativ 70%din personalul companiei de

infanterie pe care o comand are experienþa unui teatru deoperaþii, Kosovo, Afganistan, chiar ºi Irak. Ceea ce a con-stituit de la începutul misiunii un avantaj foarte mare pen-tru întreaga subunitate, cei aflaþi la prima misiune au pri-mit un sprijin considerabil din partea celor cu experienþã,iar acest aspect a contat foarte mult în activitãþile pe carele-am desfãºurat în cadrul batalionului. Una dintre misiu-nile deosebite pe care compania le-a îndeplinit aici, înteatru pânã la acest moment a fost aceea de a asigura pazaºi apãrarea podului strategic de peste fluviul Eufrat. Pemãsurã ce timpul trece, militarii din companie dau dovadãde concentrare asupra misiunii, au încredere în propriileforþe ºi în colegii pe care îi au alãturi de ei. Experienþa pecare am acumulat-o în Kosovoºi în Afganistan mã determinãsã apreciez în mod deosebitspiritul de echipã care existã lanivelul întregii subunitãþi. Amacþionat ºi vom acþiona pe treidirecþii: îndeplinirea misiunilorprimite, menþinerea capacitãþiioperaþionale ºi protecþia forþei”.

SSpprriijjiinnuull ppee ccaarreeîîll aaccoorrddããmm

Cãpitan Florin Popa: “Amºansa sã comand o companie

care dispune de trei specialitãþi militare care vin toate însprijinul îndeplinirii misiunilor pe care batalionul le are deexecutat. Acestea sunt constituite din elementele de cerce-tare, comunicaþii ºi armament greu de infanterie. La primavedere, s-ar putea spune cã este o subunitate greu de con-dus, dar nu este aºa. Fiecare comandant de pluton estefoarte bun în specialitatea sa, ceea ce conteazã foarte multaici. Totodatã, ei beneficiazã ºi de sprijinul celor cuvechime în misiunile internaþionale. La început a fost destulde greu, dar asta nu a însemnat cã nu am putut face faþãordinelor primite, militarii au rãspuns tuturor cerinþelor,iar acestea nu au fost puþine, deoarece activitãþile sub-unitãþilor manevriere s-au desfãºurat pe suportul acesteicompanii. Am convingerea cã, ºi pe parcursul viitoarelordouã luni de misiune, sprijinul pe care îl vom acordacolegilor noºtri pentru îndeplinirea misiunilor va fi le fel deeficient ca ºi pânã în prezent”.

UUnniiccii,, ccaa pprreeggããttiirreeCãpitan Benone Bodoc: “O companie de specialiºti.

Fiecare militar din subunitatea pe care o comand este unicca pregãtire, neexistând doi militari pe aceeaºi specialitate,pornind de la medic stomatolog la sudor. Majoritatea mili-tarilor este la a treia misiune. Au experienþã de luptãtori pecare au acumulat-o în teatrele de operaþii. Participãm lamisiuni alãturi de toate celelaltecompanii din batalion ºiacþionãm pe trei direcþii lanumãr: aprovizionarea sub-unitãþilor manevriere, asistenþamedicalã de specialitate acor-datã, atât militarilor batalionu-lui, cât ºi populaþiei irakiene dinaria de responsabilitate, evacu-area, repararea ºi întreþinereatehnicii din dotare. Am ajunsprintre primii în teatru, primalunã a fost cea mai grea dincauza temperaturilor ridicate ºivolumului mare de activitãþi pecare a trebuit sã le desfãºurãm. Dacã infanteriºtii sunt defiecare datã în faþã, ei sunt susþinuþi de cãtre cei care nu seprea vãd. Perioada care va urma va fi la fel de plinã înactivitãþi pentru noi.Timpul trece aici foarte repede ºi vomajunge la momentul de final, când, din nou, companiei pecare o comand îi va reveni rolul sã încheie participareanoastrã la aceastã misiune”.

“Rechinii Albi”, patru luni de misiune

Atunci când o misiune se încheie ºi fiecare dintre noiîºi curãþã arma ºi o depune în siguranþã laîndemânã, având alãturi vesta ºi casca pregãtite,

dacã situaþia o impune, se creeazã o stare de repaus în careapare o clipã de liniºte. Aceasta permite exteriorizarea unorpasiuni care, mai ales acum, la aproape cinci luni de misiuneîn teatrul de operaþii din Irak, atenueazã, într-o anumitãmãsurã, dorul de þarã ºi de familii.

PPiiccttoorruullNu are studii de specialitate în domeniu, dar picteazã condus

de instinct ºi pasiune. Acasã îºi ajutã copiii la desen, fapt ce i-aatras critica profesorilor de la ºcoala unde odraslele îi învaþã carte.

La ºedinþele cu pãrinþii, soþiaeste nevoitã sã spunã cã va luamãsuri împotriva lui, dar cândvede ce iese din mâna soþului,zâmbeºte ºi se resemneazã.

Toþi am vãzut cum, dupãîncheierea unei misiuni, îºi iacutia cu pensule ºi borcanele încare are vopsele ºi se apucã depictat. Totul este fãcut cu pasi-une ºi migalã, iar ceea ce iese dinmâna lui este admirat de toþi ceicare viziteazã campul românesc.

Caporalul Nicolae Zahariaeste un pasionat al jocului deculori. Pensula prinde viaþã în

mâna lui atunci când se apucã de lucru, aici în baza militarã dinTallil, unde sunt dislocaþi militarii Batalionului 341 Infanterie.Amprenta activitãþii extraprofesionale este vizibilã pe diferiteblocuri de beton pe care au fost pictate embleme aparþinândbatalioanelor care au participat la Operaþiunea „Iraki Freedom”.Cea care îl ºi reprezintã este a batalionului constãnþean, la carecaporalul a lucrat în timpul liber, zi ºi noapte. Iar atunci când ter-minã de pictat, pe faþa lui nu se citeºte oboseala, ci satisfacþia uneireuºite depline, în plan creativ.

CCoorrããbbiieerruullPentru caporalul Traian Tudorancea, pasiunea de a construi

corãbii se regãseºte ºi în faptulcã este constãnþean, iar prezenþamãrii acolo unde locuieºte poateexplica aceastã dorinþã caredepinde însã foarte mult demomentul de inspiraþie a con-structorului.

Materialele necesare con-struirii velierelor pot trezi zâm-bete. Totul este fãcut din reci-clabile, gen: scobitori, beþe de lafrigãrui, cutii de sucuri ºi poli-esterul de la pachetele cu ali-mente. La care se mai adaugã ºiinstrumentarul necesar con-fecþionãrii bastimentelor, unde

ferestrãul necesar tãierii este, la origini, o unghierã sau pompapentru lipit constã dintr-o seringã achiziþionatã de la infirmerie.

Dupã misiune, când colegii lui se odihnesc, el lucreazã în

liniºte, detaºat total de tot ce se petrece în jurul lui. Nici nu ºtiecând trece timpul. Uneori l-au prins orele târzii în noapte, dar totefortul a meritat.

Corãbiile care au fost deja construite sunt ancorate într-unmini port amenajat în dormitorul caporalului ºi nu aºteaptã decâtordinul de a ridica ancora ºi vântul prielnic care sã le sufle înpânze.

CCaabbaanniieerruullA dorit sã aibã ceva frumos,

fãcut de mâinile lui care sã îi aducãaminte de pãdurile din apropierealocalitãþii unde pãrinþii lui îºi aucasa. Dorul de aceasta l-a determi-nat sã construiascã o cabanã demunte care, la acest moment, estepostatã pe dulap.

Fruntaºul Florin Popa a con-fecþionat în miniaturã o frumuseþede cabanã, împrejmuitã cu gard ºicu o fântânã lângã care se aflã trasun car. Ideea de a construi i-a venit în momentul când un colegde la Batalionul 151 Infanterie i-a lãsat un pachet cu beþiºoare. Amuncit la ea de fiecare datã când a avut o clipã liberã, chiar dacãochii îi erau obosiþi de la soarele ºi praful irakian pe care a trebuitsã le înfrunte la fiecare misiune, în postura de trãgãtor lamitraliera de pe Humvee.

Privind-o, ajungi sã crezi cã te afli pentru câteva clipe înmuzeul satului, pe uliþele cãruia ai dori sã te plimbi în liniºte,detaºat de tot ce se petrece în jurul tãu. Acum singura grijã a frun-taºului este aceea de a aduce acasã opera de artã, ca sã le prezintepãrinþilor cum o sã arate cabana la care viseazã de atâta timp.

LLaa ddrruumm ppee ddoouuãã rrooþþiiLa 17 ani se urca pentru prima

oarã în ºaua unei motociclete. De laacel moment, a declarat dragosteeternã motoarelor pe douã roþi.Pasiunea pentru motociclete l-adeterminat pe caporalul MihailNica, ca aici, în Irak, sã constru-iascã din deºeuri feroase douãmotociclete în miniaturã.

Totul a pornit de la o provocare.A vãzut la un târg organizat decãtre localnici câteva exponate carel-au dezamãgit însã. A trecut ime-diat la muncã. Din ºuruburi, bucãþide lanþuri, piuliþe ºi rulmenþi arealizat un Harley Davidson ºi oJawa. Ambele sunt aºezate pe câte un postament ºi dispuse strate-gic în dormitor. Înainte de stingere, mai aruncã o privire cãtre ele.Adoarme visând cum ar fi sã ambaleze la maximum motorul ºi sãporneascã la drum, în vitezã, pe douã roþi.

Acum are în proiect ca pânã la încheierea misiunii sã constru-iascã o motocicletã Zundapp, însã se confruntã cu lipsa pieselordin ce ar putea sã o confecþioneze ºi, mai ales, nu dispune de tim-pul necesar. Sarcinile curente nu îi prea permit sã îºi satisfacãvisul, dar aºa cum le-a construit pe cele douã, noaptea, o va con-strui ºi pe a treia. La momentul repatrierii, în raniþã se vor aflatoate cele trei motociclete.

Paginã realizatã de Maior Gabriel PÃTRAªCU

Militarii Batalionului 341 Infanterie „Rechinii Albi”dislocaþi în teatrul de operaþii din Irak au participat încolaborare cu militari din Brigada 4 Cavalerie/SUAduminicã, 21decembrie, la o misiune de cooperare civili-militari (CIMIC), la ªcoala Ibn Rashed din localitatea AlShekara, provincia Dhi Qar.

În cadrula c e s t e ia c t i v i t ã þ i ,aproximativ200 de eleviau primitobiecte deigienã per-s o n a l ã ,jucãrii, dul-ciuri ºi re-chizite ºco-lare în ruc-sacuri.

Directorul ºcolii, Ibn Rashed, profesorul Hilkemat AlManshad a mulþumit în numele întregului corp profeso-ral ºi al elevilor comandantului de batalion, locotenent-colonelului doctor Vasile Vreme pentru darurile primitede la militarii constãnþeni.

La rândul sãu, reprezentantul Directorului General alDepartamentului de Educaþie din provincia Dhi Qar,Hasim Ali a declarat cã: „Apreciez în mod deosebit ceeace militarii români au fãcut astãzi la aceastã ºcoalã.Sper ca pe viitor relaþia de prietenie dintre noi sã fiemai strânsã ºidezvoltatã ºi înalte domenii”.

Începând cudata de 21d e c e m b r i e ,Batalionul 341Infanterie a in-trat în cea de-acincea lunã demisiune. Pe par-cursul celor pa-tru luni au fostexecutate peste 700 de misiuni în aria de responsabili-tate.

MMiilliittaarriiii ccoonnssttããnnþþeenniiaauu ddããrruuiitt rreecchhiizziittee

eelleevviilloorr iirraakkiieennii

C l i p a d e l i n i º t e

DIN LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEINr. 1(258) din 15 ianuarie 2009

Pagina 5

SSppeecciiffiiccaaþþiiii ccoommpplleettee

Cum forþele militare britanice suntfoarte active în teatrele de operaþii dinIrak ºi Afganistan, Ministerul Apãrãriiºi-a exprimat preferinþa pentru un nouvehicul blindat, care sã asigure pro-tecþia trupelor ce executã misiuni depatrulare, împotriva minelor ºi abombelor dispuse pe marginea drumu-lui. Este vorba despre vehicululCougar 4x4, produs de Force Protec-tion Industries Incorporated (Ladson,Carolina de Sud) în Statele Unite, com-panie care, de asemenea, este respon-sabilã ºi de producerea vehicululuiMastiff. Acesta din urmã s-a dovedit aavea un mare succes pe câmpul deluptã.

Cougar Ridgback este produs înpatru variante, pentru a îndeplinidiferite roluri. Pânã în noiembrie 2008,Ministerul Apãrãrii din Marea Britaniea comandat 400 de vehicule Cougar,iar contractul ar trebui sã fie onoratpânã în luna iulie a anului 2009. Pentrucunoscãtori ºi nu numai, valoarea con-tractului a fost fãcutã publicã, el fiindevaluat la aproximativ 200 de milioanede dolari. Vehiculele comandate aufost adaptate armamentului specializatîn conformitate cu specificaþiileNATO, prin adãugarea sistemelorsuplimentare de blindaj, a sistemelorde comunicare ºi a unor mãsuri defen-sive electronice. Toate acestea au fost

încorporate în Cougar Ridgback,înainte de livrarea lor în MareaBritanie (acest lucru este prevãzut într-o clauzã a contractului, vehiculele fiindcomandate printr-o ordonanþã deurgenþã).

Primul lot de cinci vehicule Cougara fost deja livrat lui RAF Brize Norton,pe 14 august 2008. Iar, compania NPAerospace din Coventry deþine un con-tract în valoare de 81 de milioane delire sterline, prin care s-a angajat sãopereze modificãrile mai sus menþio-nate asupra vehiculului Cougar.

SSiisstteemmee ddee aarrmmaammeenntt

Armamentul cu care va fi acce-sorizat vehiculul Cougar include bine-cunoscuta mitralierã de 7,62 mm ºi unlansator de grenade. Una dintre vari-ante va avea la dispoziþie o teleco-mandã a sistemelor de armament, careva permite operarea lor din interiorulvehiculului, folosindu-se în acest scopde o camerã de luat vederi ºi de un joy-stick.

Des Browne, Secretarul Apãrãriidin Anglia a afirmat urmãtoarele:„Sunt hotãrât sã fac absolut tot ceea ceîmi stã în putinþã ºi este necesar pen-tru a trimite în teatrele de operaþiunicât mai multe astfel de vehicule blin-date. Sunt hotãrât sã ofer coman-danþilor noºtri ºansa de a alege întrevehiculele pe care vor sã le aibã la dis-poziþie. Vehiculul Mastiff a salvatmulte vieþi în misiunile la care au par-ticipat. Iar, noi ne-am exprimat în

favoarea vehiculului Cougar pentru cãreprezintã, de fapt, o variantã maimicã Mastiff-ului. Printr-o astfel dedecizie, încercãm sã asigurãm tru-pelor noastre, dislocate în zonelefierbinþi ale Irakului ºi Afganistanului,o protecþie maximã ºi o manevrabili-tate pe mãsurã.”

Cougar este produs în patru vari-ante pentru diferite roluri, astfel: trans-portor, staþie de comunicaþii destinateprotecþiei, ambulanþã ºi vehicul-post decomandã.

PPeerrffoorrmmaannþþeeVehiculul Cougar va fi operativ

începând cu acest an, în Irak ºiAfganistan, fiind transportabil pe caleaaerului, cu ajutorul unui C17. El poatetransporta 12 infanteriºti ºi poate rulala viteza de 88km/h, cu pneuri puse ladispoziþie de Michelin, modelul XZL395/85 R20 sau VF1 produse deHutchinson, dar poate ajunge pânã la105 km/h pe asfalt. Cougar este unvehicul de categoria I, rezistentîmpotriva minelor ºi ambuscadelor,fiind încadrat în rândul vehiculelor cuun blindaj superior (caroseria este tur-

natã, iar cabina este protejatã cuarmurã compozitã, vehiculul fiind uti-lat de asemenea cu scaune apãrate deun blindaj special, ca o protecþie supli-mentarã pentru trupe).

Cougar este dotat cu un motordiesel Caterpillar C-7, care ajungepânã la 330 de cai putere, la 2.400 derotaþii pe minut ºi cu un cuplu maximla 1.450 de rotaþii pe minut. Are oautonomie de aproape 700 de kilo-metri. Transmisia este din seria Allison3.500 SP ºi axurile din faþã ºi din spatesunt realizate de Marmon-HerringtonMT-17 ºi respectiv R-17 (modificatepentru teren accidentat).

Vehiculul cântãreºte aproximativ17,2 tone ºi poate transporta suplimen-tar încã 2,75 tone, în condiþiile în careare la dispoziþie frâne pe pernã de aer,pentru o cât mai mare eficienþã.

Echipajul standard este de ºasemembri, dar poate fi modificat în maimulte versiuni, în funcþie de tipul misi-unii. Sistemele electrice sunt standard,de 24V. Vehiculul poate fi dotat cudouã unitãþi de aer condiþionat de24.000 BTU sau 48.000 BTU, asigu-rând un maximum de confort în climattorid. Cougar Ridgback are patru uºi:douã în faþã, una în spate, de dimensi-uni duble pentru accesul personaluluiºi o trapã la nivelul superior. Dimensi-unile standard ale lui Cougar sunt:înãlþime – 2,64m (scutul tunului vaadãuga suplimentar încã 66cm înînãlþime), lãþime – 2,60m, lungime –5,92m, lungimea internã a caroseriei –2,75m, adâncimea apei prin carepoate trece – 1m, garda la sol – 38cm –40,5cm. Cabina poate fi perfect izolatãde exterior pentru protecþie NBC, darexistã ºi multe alte dotãri disponibile,cum ar fi: centuri de siguranþã în patrupuncte, trusã integralã de unelte, gea-muri balistice, periscop care oferã uncâmp vizual de 360o, sisteme-suportrotative pentru montarea diferitelorarme, iluminare infraroºu ºi de rezervã,douã pneuri de rezervã, cric electric cuo capacitate de 4 tone, sisteme antiincendiu ºi zone de depozitare amuniþiei, foarte bine protejate.

Cristina FRATU

Cougar Ridgbakc 4×4 bl indat iesela rampã din partea

Mari i Bri tani iUUnn nnoouu ppoorrttaavviioonn -

GGEEOORRGGEE HH.. WW.. BBUUSSHHÎn cadrul unei ceremonii fastuoase, George Bush jr. a

inaugurat cel mai nou portavion al flotei americane, care vapurta numele tatãluisãu, George H. W.Bush. Evenimentul aavut loc la baza navalãNorfolk, unde cei doiBush au venit însoþiþi deconsoartele lor. Ceremo-nia a fost completatã deavioane de vânãtoare,sirene ºi marinari îm-brãcaþi cu cele mai bune echipamente. În discursul sãu,George Bush junior a þinut sã aminteascã faptul cã porta-vionul este un tribut pe mãsura tatãlui sãu, fost pilot de avi-aþie în cel de-al doilea rãzboi mondial.

CCaalleennddaarr aannttiitteerroorriissmm ppeennttrruu 22000099

Centrul Naþional American de Combatere a Teroris-mului a dat publicitãþii un calendar pentru anul 2009 cecuprinde date despre antrax ºi alte substanþe toxice, dar ºifotografii cu lideri ai organizaþiilor teroriste, printre care ºiOsama ben Laden. Calendarul, disponibil online sau înversiune tipãritã de 160 de pagini, respectã calendarul gre-

gorian ºi musulman ºiconþine „date pe careteroriºtii le pot consideraimportante atunci cândpregãtesc atacuri come-morative”, scrie agenþiape site-ul sãu. Fiºeletehnice, puse în ordinealfabeticã, oferã infor-maþii despre substanþepericuloase, ca antraxul,despre accidente radio-logice ºi despre Rama-

dan. Reþeaua al-Qaida ºi Osama ben Laden ocupã un locimportant în ambele versiuni ale calendarului. O fotografiemodificatã a lui ben Laden dezvãluie „cum ar arãta dacãar purta haine occidentale ºi dacã ºi-ar tãia barba ºipãrul”. Calendarul este disponibil pe site-ul agenþieiwww.nctc.gov.

OO nnoouuãã ffoorrþþãã îîmmppoottrriivvaa ppiirraatteerriieeii ppee mmaarree

Statele Unite au anunþat înfiinþarea unei forþe multi-naþionale sub comandament american pentru a luptaîmpotriva piraþilor soma-lezi din Golful Aden ºiOceanul Indian. Înfi-inþarea forþei CombinedTask Force 151 (CTF -151) intervine în urmaintensificãrii actelor depiraterie din apeleSomaliei, situaþie care afãcut deja comunitateainternaþionalã sã-ºi con-solideze prezenþa înregiune. UE a lansat astfel, la 8 decembrie, prima operaþi-une navalã din istoria sa – „Atalanta” -, pentru urmãrireapiraþilor, cu ºase nave ºi trei avioane de patrulare, subcomandament britanic. Circa 100 de nave au fost atacatedin 2008 de piraþii somalezi, care ar fi primit rãscumpãrãritotale de 120 milioane de dolari. Circa 12% din comerþulmaritim ºi 30% din þiþeiul de pe plan mondial trec prinstrâmtoarea Bab el Mandeb, dintre Marea Roºie ºi GolfulAden. CTF-151, care va fi plasatã sub comanda amiraluluiamerican Terence McKnight, „va deveni deplin operaþio-nalã spre jumãtatea lunii ianuarie". Va fi vorba despre„o forþã multinaþionalã ce va efectua operaþiuni împotrivapirateriei în Golful Aden, Marea Oman, Oceanul Indian ºiMarea Roºie”. CTF-151 include trei nave ºi douã avioaneamericane ºi îºi va coordona operaþiunile cu misiunea euro-peanã.

LLEEOONN PPAANNEETTTTAA aa ffoosstt nnuummiitt îînn ffrruunntteeaa CCIIAA

Leon Panetta, fost secretar general al Casei Albe înadministraþia Clinton, afost desemnat oficial decãtre preºedintele alesal Statelor Unite,Barack Obama pentrufuncþia de director alCIA. Panetta estecunoscut mai degrabãdrept un expert în pro-bleme bugetare ºi maipuþin ca un iniþiat îndomeniul pentru care a

fost ales. Cu toate acestea, numeroºi experþi în serviciile deinformaþii sunt de pãrere cã experienþa lui Panetta, legatãde modul de funcþionare a administraþiei ºi corectitudineasa recunoscutã, se vor dovedi preþioase. Pe de altã parte,Barack Obama l-a ales pe amiralul în retragere DennisBlair pentru a ocupa funcþia de director al serviciilornaþionale de informaþii. Blair este fost comandant alarmatei americane pentru regiunea Pacific. În timpul cari-erei sale de 34 de ani în Marinã, Blair a fost ºi director aso-ciat al CIA în probleme militare.

Cristina FRATU

KAKI 24/7

PUNCTE DE VEDERE Curierul ARMATEINr. 1(258) din 15 ianuarie 2009Pagina 6

CMYK

Misiunile Forþelor Terestre, stabilite potrivitreglementãrilor în vigoare, evidenþiazãdiversitatea ºi caracterul complex al acesto-

ra, precum ºi necesitatea flexibilizãrii structurilor orga-nizatorice, dotãrii cu tehnicã ºi echipamente militareperformante, armonizate NATO. În acest scop, armataRomâniei are în vedere dezvoltarea în viitor a unui sis-tem-soldat, denumit ºi soldatul viitorului, care va con-stitui noua generaþie de soldaþi tereºtrii, adaptaþi noilorcondiþii de ducere a rãzboiului (rãzboi bazat pe reþea,acþiuni în mediu urban, lupta împotriva terorismului).

Posibilitãþile tehnologice actuale, miniaturizarea elec-tronicii ºi dezvoltarea materialelor ºi a echipamentelor deprotecþie oferã noi posibilitãþi în domeniul atingerii acestordeziderate în echiparea soldatului de astãzi.

O tezã principalã a programelor destinate dezvoltãriiunui sistem-soldat este aceea cã soldatul nu opereazã deunul singur, ci face parte dintr-o echipã ce trebuie sãîndeplineascã o misiune într-un anumit mediu. Astfel,echipa ºi mediul sunt doi factori importanþi de care trebuieþinut cont în sporirea eficacitãþii sistemelor ce echipeazãsoldaþii viitorului.

Interacþiunea cu echipa ºi cu mediul înconjurãtorînseamnã de asemenea cã soldatul trebuie sã facã faþa ºivolumului ridicat de informaþie, pe care trebuie sã o prelu-creze, dar ºi sã o transmitã în timp real trupelor de susþinere

Un astfel de sistem reprezintã un complex de echipa-mente, aflate în strânsã interdependenþã, care are menireade a asigura luptãtorului/soldatului supravieþuirea ºi luptaîn faþa ameninþãrilor diverse din partea unui posibil inamic,a unor sisteme de arme din ce în ce mai eficiente ºi totodatãasigurarea accesului la spaþiul de luptã integrat propriu învederea obþinerii ºi transmiterii informaþilor în timp real.

Sistemul-soldat trebuie sã asigure: mijloacele necesareprin care sã se rãspundã cu oportunitate la întrebãrile undemã gãsesc acum eu (luptãtorul)?, unde se gãsesc forþeleamice/aliate?, unde se gãseºte inamicul?, care este misiuneamea?, care este situaþia curentã?, de unde pot primi ajutor?;capabilitãþile operaþionale necesare pentru integrarea încadrul sistemului de comandã ºi control, realizarea efectuluiletal faþã de forþele ºi mijloacele inamicului, asigurarea posi-bilitãþii de orientare în spaþiul de luptã, asigurarea mobilitãþiiîn zona de luptã, asigurarea capacitãþii de a supravieþui ºisusþinerea reciprocã a luptãtorilor echipei sau subunitãþii faþãde factorii distructivi ai zonei de operaþii militare ºi nemili-tare de micã, medie ºi mare intensitate.

În prezent, interesul pentru realizarea unui astfel de sol-dat-sistem ºi la noi în þarã este în creºtere, fiind manifestat,atât din partea armatei, cât ºi din partea industriei de profilautohtone ºi strãine.

Pentru sprijinirea acestui proces, Agenþia de Cercetarepentru Tehnicã ºi Tehnologii Militare (ACTTM) a dezvoltatºi dezvoltã în continuare o serie de proiecte de cercetare -dezvoltare, finanþate, atât din bugetul M.Ap.N. cât ºi dinbugetul Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, în cadruldiverselor programe de cercetare, cum ar fi: ORIZONT,RELANSIN, SECURITATE, AEROSPAÞIAL etc.

De asemenea, trebuie menþionat cã specialiºti din cadrulACTTM sunt implicaþi activ în diverse grupuri de lucru aleAgenþiei de Cercetare ºi Tehnologii (Research and Tech-nologies Agency - RTA) a NATO pe tema interoperabilitãþiisistemelor soldat, protecþiei balistice ºi camuflajului. Expe-rienþa ºi activitatea acestora constituie o sursã deosebitã deinformaþii actuale, privind, nu numai performanþele ºi carac-teristicile acestor sisteme (informaþii care se mai prezintã pela expoziþii ºi prezentãri), dar ºi problemele ºi punctele slabeale acestora.

În domeniul tehnologiilor „soldatului viitorului”, aºacum mai sunt numite sistemele – soldat moderne, ACTTM aexecutat o serie de proiecte de cercetare, în colaborare cudiverºi parteneri din economia naþionalã, privind dezvoltareaunor echipamente din domeniul sistemelor de ochire ºi a

echipamentelor optoelectronice de vedere pe timp de noapte,protecþiei balistice, sistemelor C4I, sistemelor de navigaþieterestrã.

Totuºi, cea mai importantã realizare a ACTTM în acestdomeniu o constituie realizarea unui demonstrator tehnolo-gic al unui astfel de sistem, în urma finalizãrii proiectuluiprioritar „Soldatul viitorului – Sistem integrat în contextulinteroperabilitãþii NATO - WOTAN”, finanþat în cadrul pro-gramului RELANSIN.

La baza dezvoltãrii conceptului ºi realizãrii acestuidemonstrator au stat ºi o serie de studii efectuate asupra sis-temelor dezvoltate de diverse þãri, cu programe maiavansate: Land Warrior (SUA), Felin (Franþa), IdZ (Germa-nia), Soldato Futuro (Italia), FIST (Anglia), Clothe the Sol-dier (Canada), LAND 125 (Australia). Ca rezultate notabileale acestui proiect se pot menþiona: dezvoltarea unui conceptflexibil, modular, comparabil ca nivel tehnologic ºi interope-rabil cu sistemele similare din alte state; realizarea ºitestarea unui model experimental, care a condus la ajustareaconceptului; realizarea unui demonstrator tehnologicfuncþional, care va sta la baza dezvoltãrilor ulterioare aleconceptului ce va fi implementat SLIA.

Conceptual, sistemul definit în cadrul acestui proiect areo compunere modularã, flexibilã, adaptabilã, organizatã pesubsisteme: subsistemul armament; subsistemul cascã inte-gratã; subsistemul computer - radio; subsistemul echipamentmodular, uºor pentru protecþie ºi transport; subsistemul soft-ware.

Trebuie menþionat cã acest demonstrator va constituipunctul de plecare la dezvoltarea sistemului – soldat ce vaintra în dotarea armatei române.

O altã cerinþã de bazã a unui astfel de sistem - soldat oconstituie existenþa unui sistem de antrenament performant,care sã asigure instruirea soldatului în condiþii cât maiapropiate de condiþiile reale de ducere a luptei, minimizând

în acelaºi timp riscurile.Antrenamentul cel mai dificil îl constituie acela pentru

operaþiuni militare în mediu urban (MOUT). Acesta este înprezent limitat la exerciþii reale, la scarã micã, în poligoanelimitate ca detalii urbane. Pe timpul recentelor conflicte dinAsia de Sud-Vest, soldaþii s-au mai antrenat în medii urbaneorganizate în containere.

Antrenamentul în condiþii cât mai reale este esenþial pen-tru operaþiunile în medii urbane. Totuºi, poligoanele cudetalii urbane au anumite limitãri care constrâng eficienþaantrenamentului. Utilizarea limitatã a explozivilor ºi amuniþiei reale, datoritã mãsurilor de securitate, precum ºicosturile reconstrucþiei detaliilor din poligon s-au dovedit afi elemente restrictive, care limiteazã, nu numai antrena-mentul în sine, ci ºi analiza ulterioarã a misiunii. Soldaþii potmemora uºor detaliile din poligon, eliminându-se astfel ele-mentul de noutate oferit de un teren necunoscut.

O variantã de sistem de antrenament o constituie sis-temele de simulare bazate pe realitatea virtualã. Aceste sis-teme pot asigura un antrenament eficient al soldatului teres-tru, chiar dacã acesta nu are frecvent ocazia de a participa lamisiuni de antrenament cu un grad mare de complexitate. Înplus, aceste sisteme pot constitui un instrument extrem deeficient în analiza misiunilor, oferind astfel o pregãtirecorespunzãtoare ducerii misiunilor în diverse tipuri de teren.

O serie de armate înzestrate cu tehnologii avansate, înspecial SUA, au identificat „sistemele de antrenament inte-grate în echipamentele din înzestrare – embeded trainingsystems” ca fiind cele mai performante ºi mai realiste sis-teme de antrenament, nu atât datoritã scenariilor, cât faptu-lui cã soldatul se antreneazã cu aceleaºi echipamente cu careva participa ºi la operaþiunile reale.

O perspectivã a cercetãrii militare româneºti

S O L D A T U L V I I T O R U L U I

Într-adevãr, dacã nu ar exista un termen lacare sã ne raportãm, gradul de comparaþie ardispãrea ºi el, iar scara de valori nu ar mai fiascendentã, ci o linie continuã orizontalã, pecare s-ar înghesui numai calitãþi, care mai decare mai banale. Se pare cã nici mãcar Cre-atorul nu ºi-a dorit un asemenea haos, de vremece ne-a înzestrat ºi cu prostie, ºi cu lene, ºi cufricã, dar mai ales cu aparenþe! În mediul nos-tru înconjurãtor, nimic nu este ceea ce pare a fi,încât este firesc sã ne întrebãm dacã nu cumvasuntem mai mult cameleoni decât oameni.Exteriorul pe care-l adoptãm ne asigurã con-fortul de a trece neobservaþi pe tot parcursulzilei, de a ne pune la cãlduricã, cum se spune,de a ne feri de conflicte, de a ne ascunde înumbra celui cu gura mai mare care are ceva dezis în numele tuturor. Bineînþeles, dacã ieseceva, cel din umbrã are gura cea mai mare, darcãscatã!

Apropos de aparenta inteligenþã!Inteligenþa artificialã este un termen

tehnic provenit din limba englezã – ArtificialIntelligence, prescurtat AI, care se referã la undomeniu de cercetare în cadrul informaticii.Definiþia cea mai acceptatã a inteligenþei arti-

ficiale a fost datã de John McCarthy, în anul1995: „o maºinã care se comportã într-unmod, care ar putea fi considerat inteligent,dacã ar fi vorba despre un om!” O trãsãturãdes întâlnitã a inteligenþei artificiale este cãs i s t e m u lrespect iveste capa-bil sã în-veþe, cuscopul de ase îmbu-nãtãþi per-m a n e n t ,fãrã aju-t o a r ee x t e r n e .Cunoscân-du-se toateacestea, separe cãîncã suntpe r soanecare asoci-azã blon-dele cu in-

teligenþa artificialã! Sã le consideri simplemecanisme este o jignire la adresa întregiinaturi umane, indiferent de culoarea pãrului,iar sã le atribui inteligenþã artificialã este, maidegrabã, un compliment.

În practicã, e bine a nu se confundacunoaºterea cu inteligenþa. Informaþia deþinutãde cãtre o persoanã este, fie de provenienþãexternã (prin comunicare), fie are o sursãinternã (propriul intelect); în primul caz, estevorba despre cunoaºtere (adicã ºtiinþã), iar încel de al doilea, despre inteligenþã. Deci, înconcluzie, nu toþi cei care umblã cu o carte înmânã sunt neapãrat ºi inteligenþi. Fiþi liniºtiþi!Printre ei, sub acoperire, stau nestingheriþi ceicare doar îºi exerseazã, la nivel de artã,... citi-tul ºi linsul pe degete!

Definiþia inteligenþei este de obicei legatãde sintagma „uºor ºi repede”. În zilele noastre,omul îºi împarte singur-singurel timpul alocatpentru diversele activitãþi cotidiene: pentrumuncã, recreaþie, dar ºi pentru distracþie, elfiind catalogat sau etichetat drept inteligent înfuncþie de cât de repede îºi face treaba. Dar,rapiditatea executãrii unei lucrãri nu depindede coeficientul de inteligenþã a persoanei, ci

mai mult de raportul hãrnicie / trândãvie care ocaracterizeazã. Cea mai frecventã eroare esteaceea de a confunda talentul, aptitudinile sauîndemânarea cu inteligenþa. Tocmai de aceeasunt unii care cred despre alþii, care exceleazãîn diferite domenii, cã ar fi oameni cu ointeligenþã ieºitã din comun. Nimic mai greºit!Ei au fãcut de atât de multe ori acelaºi lucru, lanesfârºit, încât intelectul lor ar putea fi scoslejer din uz ºi pus undeva pe tuºã, rãmânând lalucru doar niºte roboþei (des)creieraþi!

Avantajul omului inteligent este cã poateface pe prostul ori de câte ori are chef. Asta nuam spus-o eu, ci Woody Allen. Poate deaceea,mitocanul inteligent, Pãcalã, a ajunserou naþional. Dostoievsky a completat demer-sul nostru cu convingerea dupã care cel maiinteligent dintre toþi este cel care, cel puþin odatã pe lunã, se considerã imbecil.

Dupã Richard Aladjemoff, a fi inteligentînseamnã ºi a folosi inteligenþa altora, dar nu însensul de a scoate castanele din foc cu mânaaltuia, cum am fi tentaþi sã ne iniþiem. Iar,Vasile Ghica a scos una ºi mai tare: Cine nuare simþul umorului poate fi serios. Inteligent,însã, sub nici o formã! Cristina FRATU

CCuu mmiinntteeaa-nn ccooll þþuurrii !!

În l ipsa prost ie i , intel igenþa ar pãrea banalã!

((ccoonnttiinnuuaarree îînn nnrr.. vviiiittoorr))Maior dr.ing Tiberius TOMOIAGÃ

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 1(258) din 15 ianuarie 2009

Pagina 7

CMYK

Cinci ianuarie, ajunul Bobotezei, a fost un nou început dean, plin de speranþe ºi cred cã, ºi de realizãri. La Negoieºti,la cinci kilometri de Ploieºti este locul de baºtinã al uneiadintre cele mai puternice unitãþi din cadrul Brigãzii 1 Logis-tice, Batalionul 1 Transport. Într-un cadru discret a avut locdeschiderea oficialã a noului an de instrucþie. ComandaDiviziei 1 Infanterie „Dacica” a fost reprezentatã de locþi-itorul ºefului de stat major pentru sprijin, colonelul CãtãlinSANDIC. Reprezentantul diviziei a fost întâmpinat încã dela sosire de cãtre comandantul batalionului, locotenent-colonelul Iulian MÃRGÃRIT ºi locþiitorul acestuia, maiorulConstantin TEODOREANU.

Am fost invitaþi în biroul locþiitorului, acesta fiind celmai încãlzit Unitatea se încãlzeºte cu sobe. Pânã la festivi-tatea de deschidere, comandantul batalionului ne-a prezentatsuccint problemele ºi neajunsurile batalionului. Principalaproblemã a batalionului este încadrarea cu personal,încadrarea acestuia fiind sub 50%, la toate categoriile de per-

sonal. Î n c e p â n d

din primãvarã,batalionul vaprelua toatemisiunile pen-tru Divizia 1.Nu sunt destuiº o f e r iî n c a d r a þ i ,aceºtia prefe-rând sã lucrezeîn viaþa civilã,

din cauza nivelului scãzut de salarizare din armatã. Cu mili-tarii pe care îi are Batalionul 1 Transport a reuºit sã-ºiîndeplineascã prioritãþile în domeniul instrucþiei, în planconceptual ºi al reglementãrii activitãþii de instrucþie.

La ora 09.00 a început festivitatea de deschidere care s-adesfãºurat pe platoulbatalionului unde auparticipat cadrele mi-litare ºi personalulcivil contractual dincompunerea batali-onului. Sub auspiciileunui anotimp hibernalcaracterizat printr-unger pãtrunzãtor ºiaflat sub patronajulmarii sãrbãtori creº-tine Boboteaza, co-mandantul batalionu-lui a precizat cã anulde instrucþie 2009 vafi un an încãrcat cuactivitãþi importante,iar acestea nu pot fiduse la bun sfârºitdecât într-o singurãechipã, cu dãruire ºi

profesionalism.Locþiitorul ºefului de stat major pentru sprijin de la

Divizia 1 Infanterie „Dacia”, colonelul Cãtãlin SANDIC acerut celor adunaþi pe platoul batalionului sã dea dovadã dedãruire, profesionalism ºi multã muncã. Militarii careîncadreazã acum batalionul sunt nevoiþi sã suplineascã insu-ficienta încadrare pentru a-ºi îndeplini într-un mod exemplarmisiunile primite. Instrucþia ºi exerciþiile în 2009 vor trebui

sã aducã un plus de perfecþionare a deprinderilor pentru apli-carea tehnicilor, tacticilor ºi standardelor NATO, astfel încâtsã se poatã executa gama de misiuni specifice.

Ceremonialul s-a încheiat prin defilarea militarilor dincadrul batalionului ºi deplasarea lor direct la locurile deinstrucþie.

Sergent-major Radu SÃCÃREA

Dupã un drum destul de lung, printr-o ceaþã lãptoasã, ire-alã, cum rar se vede (judeþele Brãila ºi Galaþi au fost sin-gurele din þarã care, în 5 ianuarie 2009, la orele dimineþiiaveau zero grade; celelalte au avut cu mult peste -5 gradeCelsius), la ora opt fix, la Batalionul 528 Cercetare, aînceput festivitatea deschiderii noului an de instrucþie, con-dusã de cãtre comandantul batalionului, locotenent-colonelulVictor-Cornel MOLDOVEANU. Din partea comandantuluiDiviziei 1 Infanterie „Dacica” a participat locotenent-colonelul Vasile ENE.

Ceremonialul a început cu prezentarea obiectivelor sta-bilite pentru a fi îndeplinite în acest an de cãtre unitate – ºinu sunt puþine ºi a continuat cu o slujbã de binecuvântare þi-nutã de preotul de garnizoanã Leontin CRISTIAN, care,apoi, a stropit cu aghiazmã Drapelul de luptã ºi pe toþi mili-tarii ºi a dãruit calendare creºtin ortodoxe celor prezenþi.

Dupã „apelul” militarilor din formaþie, condus de cãtrecomandanþii de subunitate, un alt moment al festivitãþii afost cel de înmânare a armamentului individual militarilornou-angajaþi în luna decembrie, deoarece acesta constituieun eveniment important în viaþa lor (este, poate, pentruprima oarã cândsunt scoºi în faþasubunitãþii), iarpentru întreagasubunitate este unmoment festiv.

A r m a m e n t u lindividual ce urmaa fi înmânat eraaºezat pe meseledispuse în faþa sub-unitãþilor, iar co-mandanþii subuni-tãþilor au înmânatpistoalele mitra-lierã spunând: ”Înnumele patriei îþi

înmânez arma!”. Militarii au rãspunscu formula: „Servesc patria!”.

În încheierea acestui moment,l o c o t e n e n t - c o l o n e l u lMOLDOVEANU, comandantul uni-tãþii, a vorbit despre semnificaþiaactivitãþii desfãºurate, apoi, coman-dantul batalionului a mulþumit tutu-ror militarilor pentru modul în careºi-au desfãºurat activitatea pe perioa-da sãrbãtorilor de iarnã, precum ºipentru faptul cã, în prima zi a anuluide instrucþie, foarte mulþi militari,dintre cei care puteau fi liberi, erau înformaþie.

Un alt moment impresionant l-aconstituit scoaterea în faþa formaþieia militarilor care urmeazã sã com-pleteze unitãþile din subordineaDiviziei 1 Infanterie „Dacica” ce vorpleca în teatrele de operaþii. I-a feli-citat pentru alegerea fãcutã, le-a datsfaturi ºi le-a cerut sã se întoarcã

sãnãtoºi acasã.Dupã intonarea Imnului ºi introducerea Drapelului de

luptã, subunitãþile au defilat prin faþa comandamentuluiunitãþii spre locurile de instrucþie.

Pentru a urma „Regulamentul de ordine interioarã în uni-tate”, dar ºi pentru a-l respecta pe cel referitor la securitateaîn muncã, s-a început cu o orã de protecþia muncii,

urmând ca cea de-a doua orã sã seexecute a doua zi, la începerea pro-gramului.

Dupã executarea „protecþieimuncii”, subunitãþile s-au deplasatpe terenul de instrucþie. Acolo, caun fãcut, ceaþa s-a ridicat, dar separe cã, temperatura a scãzut. Mili-tarii (fete ºi bãieþi), nou-veniþi însubunitate, dornici de a acumulacât mai multe cunoºtinþe au uitat defrig. Nici nu îndrãzneau sã se miºteºi sã-ºi punã mãnuºile în mâinilevinete de frig, numai sã nu îi deran-jeze pe instructori.

L-am întrebat ceva pe unul din-

tre ei, ºi a ºi început, cu mâinile îngheþate, sã-mi arate ce aînvãþat. Precipitat îmi demonta ºi monta pãrþile metalice alecompletului individual genistic.

M-am bucurat atunci pentru acei comandanþi de subuni-tate care vor avea în subordine militari aºa de interesaþi ºireceptivi la tot ce li se explicã.

Am mai trecut, împreunã cu locotenent-colonelul ENEpe la un pluton de cercetare ºi pe la subunitatea de mente-nanþã. Comandanþii de subunitãþi, sublocotenenþi, îºi con-duceau exemplar programul.

Timpul a trecut repede. A sosit ºi ora mesei. Pentru cã numai existã printre proprietãþile particulare de la margineaterenului de instrucþie, firma care asigurã hrãnirea, era la„drumul principal” de lângã calea feratã, cu toate cele nece-sare pentru a servi fasolea cu cârnaþi aburindã.

Militarii subunitãþilor, imediat ce ajungeau se încolonau,îºi scoteau gamelele, iar ospãtãriþa le umplea cu mâncare.Apoi se aºezau, la soare (unul cu dinþi), pe lângã gardul deciment ºi mâncau cu multã poftã mult-aºteptata fasole mili-tarã cu speranþa cã se vor mai încãlzi puþin.

Întorcându-mã în garnizoanã, am trecut prin toatebirourile ºi compartimentele comandamentului unde perso-nalul lucra din plin pentru pregãtirea activitãþilor ce urmausã se desfãºoare. Aºa s-a derulat prima zi de instrucþie dinnoul an într-o unitate a diviziei.

Locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

„ S T A R T ” î n n o u l a n p e n t r u a u t o m o b i l i º t i

LL aa dd ee ss cc hh ii dd ee rr ee aa aa nn uu ll uu ii dd ee ii nn ss tt rr uu cc þþ ii ee

G e r u l n u i - aa î m p i e d i c a t s ã s e i n s t r u i a s c ã

Comemorãm, la 24 ianuarie, în anulde graþie 2009, nu doar un eveniment, ciun adevãrat capitol de istorie dindãinuirea milenarã a acestui neambinecuvântat, de la „scrierea” cãruia sevor împlini 150 de ani. Înfãptuire, fãrãîndoialã, providenþialã, nu numai istoricãºi naþionalã, Unirea PrincipatelorRomâne, eroicã epopee româneascã dinacel de aur 1859, a dus – cum spunistoricii – la crearea Statului NaþionalRomân modern.

Prezentã, de fiecare datã, înmomentele-cheie din Istoria Þãrii, încãdin zorii Creºtinismului la noi ºi pânãastãzi, Biserica Ortodoxã Românã a avuto participare activã ºi semnificativã, princredincioºii ei, ºi la Unirea de acum 150de ani, despre care Mihail Kogãlniceanuspunea cã „Naþiunea a fãcut-o”.

Dacã fãuritorii Unirii de la 1859 nesunt foarte bine cunoscuþi, mai puþincunoscuþi ne sunt cei care, modeºti înstrãdania lor, au sprijinit Unirea cu toatãputerea fiinþei ºi cu toate mijloacele decare dispuneau atunci.

În rândul acestora au fost ºi smeriþislujitori ai Bisericii noastre: ierarhi, pre-oþi ºi cãlugãri. Istorica ºi sfânta Epis-copie a Buzãului ºi Vrancei – de la a cãrei(re)înfiinþare se vor împlini, în 2009, 507ani – a avut un rol de anvergurã datoritãpersonalitãþii episcopului Filotei, marepatriot ºi unionist, prezent în pre-ocupãrile majore ale epocii. Biografulepiscopului Filotei, preotul GheorgheIonescu, scrie cã, datoritã acestui ierarh,în Episcopia Buzãului ºi Vrancei „curen-tul naþionalist luminat ºi ideile înaintateerau bine reprezentate în acele decenii dela mijlocul secolului al XIX-lea”.

Personal, episcopul Filotei a subscrisprogramului Partidului Naþional-Unio-nist ºi a dat o circularã în acest sens cãtrepreoþii ºi credincioºii eparhiei sale, inti-tulatã „Circularã privitoare la rugãciunipentru Unire”. „…pentru a-ºi cere viaþa

sa, drepturile sale, trebuie ca poporulromân sã se uneascã într-un cuget ºi ovoinþã ºi apoi sã-ºi aleagã deputaþii sãi,care sã nu se exprime ºi sã nu cearã decâtvoinþa Naþiei”, se arãta în respectiva cir-cularã.

Se cunoaºte faptul cã dorinþele Diva-nurilor Ad-hoc n-au fost decât parþial sa-tisfãcute de cãtre marile puteri.

Poporul – pe care Istoria l-a învãþat sãse înþelepþeascã, mai ales în momentelede cumpãnã, ºi sã fie, de multe ori,prozaic vorbind, descurcãreþ – a rãspunsatunci opoziþiei marilor puteri printr-unact de mare abilitate politicã. Deoarece„Convenþia” promulgatã de Conferinþade la Paris a marilor puteri, din 1859, nuinterzicea explicit alegerea aceleiaºi per-soane ca domn în ambele principate– credem cã nici nu le-a trecut prin minteliderilor politici europeni de atunci, niciminiºtrilor lor de externe, nici consilie-rilor ºi diplomaþilor lor cã românii arputea avea aceastã providenþialã idee –unioniºtii l-au ales pe colonelulAlexandru Ioan Cuza – revoluþionar de la1848, domn al Moldovei, la 5 ianuarie1859, apoi ºi al Þãrii Româneºti, la 24ianuarie a aceluiaºi an. Dubla alegere alui Cuza a avut, la rândul ei, o îndoitãsemnificaþie: în primul rând, ea a fostmanifestarea a ceea ce Nicolae Iorga anumit „sistemul «faptului împlinit»,acest element de originalitate creat deromâni”; apoi ea a pus temeliile a ceea ceam menþionat mai sus: Statul NaþionalRomân modern.

Îndatã dupã cele douã alegeri, de laIaºi ºi Bucureºti, noul principe alRomâniei, Alexandru Ioan Cuza, a plecatspre Bucureºti ºi, la 7 februarie 1859, atrecut prin Buzãu, însoþit de miniºtrii sãiºi de alþi demnitari, fiind primiþi de epis-copul Filotei, cu mare ceremonie. LaReºedinþa episcopalã din Buzãu, popasulfãcându-l ºi la rugãmintea notabilitãþilororaºului.

Din pãcate, în eparhia Buzãului ºiVrancei, majoritatea schiturilor – toatepãmântene!- au fost desfiinþate de Cuzaîncã din 1860 (deci, înainte de secu-larizarea din 1863/1864).

Episcopul Filotei a fost, încã dintinereþe, un înfocat unionist ºi îl avea înmare cinste ºi la inima sa pe MihaiViteazul, domnul celei dintâi uniri atuturor românilor. Filotei însuºi îºi expri-ma speranþa într-un viitor care sã re-editeze opera marelui unificator de la1600, prin cuvintele: „Fie ca mâine sãserbez triumful eroului român sub un altMihai!”. Acest „alt Mihai” a fost, la1859, domnitorul Cuza. Alþi „Mihai”, în1918, vor înfãptui, „la plinirea vremii”,Unirea cea Mare, care – ne învaþã Istori-a - a dat naºtere Statului Naþional RomânUnitar.

Una dintre marile îndatoriri de inimãºi de suflet, de conºtiinþã ºi de ideal alenoastre, ale celor de astãzi, este aceea dea pãstra, cu sfinþenie ºi neºtirbite, roadeleUnirii de la 1859, ca ºi ale celei de la1918. Aceastã îndatorire trebuie sã fieacum cu atât mai puternicã ºi maicuprinzãtoare naþional, cu cât, în acestevremuri, avem o uriaºã nevoie de unireîntre noi înºine!

Dacã la Alba Iulia s-a înãlþat ºidãinuie, biruitoare, Catedrala Unirii celeimari, de la 1918, în oraºul Unirii de la1859, în municipiul Focºani de astãzi, sefac eforturi pentru ridicarea unei Cate-drale, pe care dorim a fi – ºi trebuie sãfie! – Catedrala Unirii de la 1859 ºi, maiales, a unirii în vremurile pe care le trãimacum.

Iar, dacã râul Milcov, aºa cum era ºieste, a separat sute de ani cele douã þãriromâneºti, putem spune, le-a unit chiar ºinumai prin simpla unificare, în ianuarie1859, a celor douã jumãtãþi ale sale.

Adaptare de Col.(r) ªtefan MITINCU

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 1(258) din 15 ianuarie 2009Pagina 8

AGENDÃCULTURALÃ Unirea de la 1859 º i Biser ica

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

CC ee ss ãã mm aa ii cc ii tt ii mm .. .. ..DubluraAutor: David NichollsRivalul îi suflã cele mai bune roluri. ªi fanii. Iar viaþa

sa pare o simplã repetiþie cu costume. Bine aþi venit înculisele existenþei lui Stephen C. McQueen! Pentru sex-simbolul Josh Harper, show-business-ul înseamnã bani,faimã, o soþie superbã ºi numairoluri principale pe scena unuifaimos teatru londonez. PentruStephen C. McQueen, pe de altãparte, înseamnã o carierã de doibani, un impresar incompetent ºiroluri de figuraþie jenante. ªi,cum o nenorocire nu vine nicio-datã singurã, Stephen ajunge sãfie dublura lui Josh, a cãrui viaþão invidiazã ºi de a cãrui soþie seîndrãgosteºte lulea. Va aveaStephen curajul sã pãºeascã înlumina reflectoarelor ºi sã demonstreze cã fiecare actorde rol secundar are stofã de leading man? Incredibil!Dublura te va face sã râzi cu lacrimi!

CC ee ss ãã mm aa ii vv ee dd ee mm .. .. ..Blonde and BlonderÎn rolurile principale, una mai blondã ca cealaltã:

Pamela Anderson (Dee Twiddle) ºi Denise Richards(Dawn St. Dom).

Dee Twiddle ºi Dawn St. Dom sunt douã blonde fru-moase, dar cu o inteligenþã îndoielnicã, care se întâlnescdin întâmplare la niºte lecþii de zbor cu avionul ºi seîmprietenesc una cu cealaltã. Dee este dansatoare profe-sionistã, iar Dawn este o fostã secretarã, care a încercat,

fãrã succes, sã devinãdansatoare. Decizându-se sã oajute pe Dawn sã-ºi îndepli-neascã visul de a dansa, Dee oînscrie la o audiþie la clubul destriptease Beaver PatchLounge, condus de cãtre LouRimoli, un fost gangster cares-a transformat între timp îninformator al FBI-ului ºi aintrat într-un program de pro-tecþie a martorilor. Mafia itali-anã din Vancouver plãnuieºtesã-l ucidã pe Lou Rimoli ºi le

angajeazã în acest scop pe asasinele plãtite Cat ºi Kit,care îºi duc la bun sfârºit misiunea, chiar înainte ca Dawnºi Dee sã ajungã la audiþie.

Mafioþii Leo ºi Swan le bãnuiesc pe nevinovatele ºineºtiutoarele Dee ºi Dawn a fi ucigaºele proprietaruluiclubului de noapte ºi le oferã 250.000 de dolari pentru aomorî un bãrbat numit Hang Wong, în localitatea NiagaraFalls din Ontario. Fetele acceptã, dar dupã o mulþime deperipeþii petrecute în Canada (rãpirea lui Dee de cãtreHang Wong ºi sechestrarea ei pe un yacht, câºtigareaunei sume mari de bani la cazinou de cãtre Dawn sauurmãrirea lor de cãtre Cat ºi Kit, cu toatã mafia ºi agenþiifederali pe cap), hotãrãsc sã se retragã într-o zonã liniºtitãla þarã. Deznodãmântul? … pe marile ecrane. Cu un bugetde 8.000.000 de dolari, Blonde and Blonder vine ºi înRomânia de pe data de 16 ianuarie.

CC ee ss ãã (( nn uu )) mm aa ii vv ii zz ii tt ãã mm .. .. ..Muzeul Antipa din Bucureºti se închide… … doar 15 luni, pentru modernizare.Muzeul Naþional de Istorie Naturalã „Grigore Antipa”

din Capitalã a intrat în lucrãri de modernizare, care seestimeazã cã vor costa peste 600.000 de euro ºi se vordesfãºura pânã în 2010. Fondurile necesare pentrureabilitarea clãdirii provin dintr-un împrumut acordatMinisterului Culturii, în 2006, de cãtre Banca de Dez-voltare a ConsiliuluiEuropei. Împrumutulmai vizeazã ºi alte 23de monumente istoricedin România, potrivitUnitãþii de manage-ment al proiectului„Reabilitarea Monu-mentelor Istorice dinRomânia”. Pe lista deprioritãþi figureazãfinalizarea lucrãrilorde refacere a faþadeimuzeului, extindereabibliotecii, refacerea ºi restaurarea împrejmuirilor, lucrãride modernizare care sã permitã accesul persoanelor cuhandicap, mansardarea corpului sudic, reabilitarea ºimodernizarea centralei termice a muzeului. Piesele dinactuala expunere permanentã vor fi prezentate publiculuiîntr-o nouã scenografie, multe dintre tematici urmând a ficoncepute ca diorame deschise de mari dimensiuni. Încadrul acestei modernizãri, sunt luate în calcul ºi amena-jarea de spaþii multimedia, spaþii de relaxare ºi de joacãinteractivã pentru copii.

Muzeul de Istorie Naturalã „Grigore Antipa” a fostînfiinþat pe 3 noiembrie 1834, printr-un decret princiarsemnat de domnitorul Alexandru Ghica.

Cristina FRATU

Sfântul Ierarh Grigorie Teologul(329-390), cunoscut ºi ca Grigorie deNazianz, a fost un mare sfânt pãrinte ºiînvãþãtor al Bisericii. Prãznuirea lui seface pe 25 ianuarie, iar la 19 ianuarie seprãznuieºte aducerea moaºtelor sale înbiserica Sfinþilor Apostoli din Constan-tinopol. De asemenea, pe 30 ianuarie, lapraznicul Sfinþilor Trei Ierarhi, ºi sfântulGrigorie Teologul este comemorat deBisericã, împreunã cu sfinþii Vasile celMare ºi Ioan Gurã de Aur.

S-a nãscut la Arianz / Arianzus, înCapadocia (Asia Micã, azi în Turcia), nudeparte de Nazianz. Tatãl sãu, dupã ces-a convertit la creºtinism, a intrat maitârziu în monahism, devenind apoi epis-copul Grigorie de Nazianz (este prãznuitla 1 ianuarie), iar mama lui a devenit maitârziu monahia Nona (prãznuitã la 5august).

Învãþãturile elementare Sf. Grigoriele primeºte în casa pãrinteascã, în Ari-anz, apoi studiile mai înalte le face laºcoala din Cezareea Capadociei, undecunoaºte pe viitorul sãu prieten, Vasile.

De aici trece în Cezareea Palestinei,bogatã prin biblioteca ºi amintirile unulalt mare scriitor creºtin, Origen, apoi stu-diazã la Alexandria ºi, în sfârºit, laAtena. Aici va rãmâne 8 sau 9 ani, pânãîn anul 358 sau 359 ºi va studia gramati-ca, retorica, matematica, filozofia ºipoezia. Tot aici leagã o strânsã prieteniecu Sf. Vasile cel Mare, prietenie ce vadura pânã la moarte. Pe lângã studiileprofane, a folosit timpul ºi pentru a cer-ceta ºi aprofunda adevãrurile SfinteiScripturi.

De la Atena pleacã la Constantinopol,unde îl întâlneºte pe fratele sãu, Cezar,care practica medicina, plecând amândoispre Nazianz. Aici va primi botezulcreºtin, dupã care se dedicã vieþiiascetice, retrãgându-se pe malul râuluiIris, unde ducea viaþã retrasã ºi prietenulsãu, Sf. Vasile. În acest loc, departe dezgomotul vieþii lumeºti, în liniºtea sin-gurãtãþii, unde sufletul lor se simþea maiaproape de Dumnezeu, practicau ascezaºi studiau Sfintele Scripturi ºi alte scriericreºtine. Aici lucreazã cu prietenul sãu la

alcãtuirea primei filo-calii (conþinândscrieri ale lui Origen).

În anul 362, la do-rinþa comunitãþii creº-tine din Nazianz, darcontrar voii sale, afost hirotonit preot detatãl sãu. Simþind cãaceastã sarcinã îi eraprea grea, a fugit la prietenul sãu, SfântulVasile, aflat la mãnãstire, dar nu pestemult timp s-a întors la tatãl sãu, înNazianz, pentru a-l ajuta la pãstorireaeparhiei acestuia. În anii 363–364,eparhia era tulburatã de erezii. SfântulGrigorie l-a ajutat