INTRODUCERE
UNIVERSITATEA ,,ANDREI SAGUNAFACULTATEA DE PSIHOSOCIOLOGIE
SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE
REFERAT LA MANAGEMENT SOCIAL
TEMA: Obiectivele si instrumentele politicii sociale europene
COORDONATOR: Lect Univ. drd. Valentina MUNTEANU
STUDENT: TANASE Constanta RalucaCONSTANTA 2008CUPRINS:1. Cap. 1 Scurt istoric al politicilor sociale. Europa, secolele XIX-XX.pg. 4
2. Cap. 2 Europa sociala pg 5
3. Cap. 3 Obiectivele si instrumentele politicii sociale europene.. . pg. 7
4. Concluzii. ... pg 185. BibliografieREZUMAT
Primul capitol al acestei lucrari prezinta un scurt istoric al politicii sociale europene al carei scop, in fata suvoiului de saracie, era garantarea unei ordini pe care Biserica si mila privata nu o mai puteau satisface.Al doilea capitol pune in discutie constructia unei noi Europe care de-a lungul timpului a cunoscut mai multe modele de evolutie ce constituiau posibilitati pentru Europa. Se pune aacentul pe ideea unei Europe ce se identifica cu continentul european in intregime.Capitolul trei reprezinta esenta acestei lucrari constand in prezentarea obiectivelor si instrumentelor politii sociale europene cu cele cinci subcabitole: I. Asigurarea locurilor de munc, II. Implementarea libertatii de miscare, III. Promovarea securitatii si pregatirii,
IV. Egalitatea sanselor pentru barbati si femei, V. Imbunatatirea conditiilor de viata.INTRODUCERE
Politica sociala vizeaza conditiile de viata ale populatiei. Ea reflecta modul de raportare al statului, prin institutiile abilitate, pentru a influenta conditiile de viata, in scopul obtinerii unor imbunatatiri de ansamblu sau pentru anumite segmente ale populatiei.
Politica sociala se concretizeaza in prevederi legislative specifice, hotarari si reglementari administrative, programe sociale, transferuri de venit (impozite, taxe, pensii, alocatii, indemnizatii, burse, etc. din cadrul sistemelor de asigurari si asistenta sociala), finantarea, producerea si furnizarea de bunuri si servicii sociale pentru populatie.
Principala caracteristica a politicii sociale este aceea ca statul se implica nu doar in ajutorarea saracilor, ci si in asigurarea unui set de prestatii sociale pentru o parte insemnata a populatiei, persoane carora li se recunoaste un fel de cetatenie sociala (sunt exclusi strainii, care primesc alte tipuri de ajutoare, in functie de statutul obtinut in tara respectiva).
Totusi, statul bunastarii sociale nu este o opera de binefacere: aproape toti cetatenii contribuie la functionarea sistemului fie prin impozite, fie prin contributii la diferite fonduri sociale. Semnificatia statului bunastarii nu este aceea de nivel de trai inalt, ci existenta unor mijloace de realizare a transferurilor sociale prin care se asigura acel nivel de trai cel putin minim convenit pentru cei mai defavorizati.
Gradul de implicare a statului, modalitatile de interventie si nivelul de trai atins de cei mai defavorizati difera de o serie de factori care tin de orientarile strategice ale fortelor politice aflate la putere, de resursele disponibile, etc.
Cap. 1 Scurt istoric al politicilor sociale. Europa, secolele XIX-XXDaca despre un stat providential se fac referiri inca de pe timpul Revolutiei Franceze, ,,teoretizarea statului bunastarii sociale se regaseste in opera economistului englez Jhon Maynard Keynes (Teoria generala a ocuparii, dobanda si banii -1936) El admitea interventia statului in economie pentru a asigura ocuparea fortei de munca si controlul inflatiei.
Situarea originilor Statului providenta a fost stabilita dupa cel de-al doilea razboi mondial, cand ideile lui W. H. Beveridge sunt reluate de cea mai mare parte a democratiilor care tocmai au respins nazismul. Perspectiva nu este falsa deoarece chiar acest ,, conflict care se incheie deschide calea spre o societate cu totul noua, in care puterea publica intelege sa se asigure ca riscurile majore de boala, de accidente, de batranete nu vor veni sa bulverseze destinul indivizilor si echilibrul profund al societatii Fundamentarea directa a sistemului statului bunastarii ii apartine W. H. Beveridge prin Raportul ,,Asigurarile sociale si serviciile conexe. ,,El cere eradicarea a cinci uriasi- Boala, Ignoranta, Mizeria, Nevoia, Inactivitatea.Este clar ca ,,notiunea de Stat-providenta nu-si gaseste semnificatia deplina decat in spatiul european, fiind una din componentele istoriei Europei si unul din semnele originalitatii sale in raport cu Statele Unite sau Japonia. Statul-providenta al Vechiului Regim (In Europa) tine in esenta de politica sociala, al carei scop, fata de suvoiul de saracie, ramane sa asigure o ordine pe care Biserica si mila privata n-o mai pot satisface. Nimic nu indica faptul ca acest Stat providenta ar fi veritabilul stramos al Statului-providenta modern. Societatea moderna a secolului al XIX-lea se defineste plecand de la eliminarea influentei statului asupra societatii. Politica sociala a secolului al XIX-lea, obsedata de costul binefacerii publice, limiteaza intr-un mod foarte restrictiv campul socialului. ,,Adolphe Thirs, ale carui idei reprezinta o ultima forma a acestei ostilitati fata de o protectie sociala extinsa, defineste cel putin strict terenul responsabilitatilor statului: Existau doua feluri de incapacitate : copilaria si batranetea. Omul trebuie sa faca fata propriei existente in afara de cateva exceptii
Aceasta abordare a socialului nu reuseste sa se impuna in constructia societatii europene moderne. De la secolul al XIX-lea, liberal si individualist, pana la Europa sigurantei sociale, evoutia nu este deloc liniara.Cap. 2 Europa socialaIdeea unificarii europene, desi aparuta cu mult timp in urma, se manifesta ca reper precis in actiunea guvernelor, cu prioritate dupa cel de-al doilea razboi mondial.,,Unificarea europeana este mai mult decat o alianta sau o asociere in virtutea integrarii sub tutela unor instante supranationale. Ea nu este posibila decat prin autolimitarea miscarii orgolioase a entitatilor nationale si delegarea constienta a unor competente ce reveneau instantelor supranationale.De-a lungul timpului s-au formulat mai multe modele de evolutie alternativa care constituiau posibilitati pentru Europa: Europa atlantizata, Europa evolutionara, Europa parteneriatului, Europa dezintegrata, Europa patriilor, Federatia europeana independenta.Primul pas foarte semnificativ realizat in acest cadru de referinta a fost semnarea Tratatului de la Roma, care proclama drept scop stabilirea bazelor pentru o unitate foarte apropiata intre popoarele Europei si angajeaza o optiune strategica: constructia unei Comunitati Economice ca baza pentru a lichida rivalitati istorice si a integra politic si social diferitele natiuni vest-europene.,,Constructia noii Europe a inceput cu o Comunitate Economica necesara pentru a se putea trece ulterior la realizarea altor comunitati (de valori, politice, etc)
Incepand cu anii 80 se profileaza deja o noua modelare a Europei viitoare, bazata pe convingeri deterministe mai complexe, pe recunoasterea importantei cruciale a interactiunilor si mediului ambiant, natural, istoric, cultural si, in general, pe identificarea programatica a Europei cu continentul european in intregime.,,Structura si dinamica integrarii europene in anii 90 au fost afectate profund de reintgrarea tarilor pana acum excluse in ordinea europeana care s-a dezvoltat in anii 50. Schimbarea caracteristicilor continentului a stimulat reflectia asupra reformei Europei viitoare.
In 1991 unificarea europeana a atins un moment de cotitura radicala. Tratatul de la Maastricht contine aceasta cotitura prin declansarea mecanismului integrarii politice si stabilirea termenelor precise pentru realizarea monedei unice, a Bancii Europene, etc.
El a pus Uniunea Europeana pe directia crearii treptate si intr-un timp convenabil a cadrului unitatii decizionale la nivelul Uniunii si a afirmat principiul subsidiaritatii, prin care se manifesta diversitatea factuala a situatiilor si a problemelor de rezolvat. In vreme ce unitatea decizionala este conditia naturala a existentei si functionarii unei uniuni, subsidiaritatea asigura autonomia functionala a componentelor ei.Cap. 3 Obiectivele si instrumentele politicii sociale europene
,,Temeiul juridic al definirii si aplicarii politicii sociale se regaseste in dispozitiile Tratatului instituind Comunitatea Europeana referitoare la asigurarea liberei circulatii a persoanelor (articolele 39-42) si dreptul de stabilire (articolele 43-48) in contextul pietei unice
Prin adoptarea, in 1992, odata cu Tratatul de la Maastricht, a Protocolului privind politica sociala, statele membre si-au exprimat dorinta ca Uniunea Europeana sa continue eforturile in domeniu. In urma intrarii in vigoare in 1999 a Tratatului de la Amsterdam, Protocolul privind politica sociala a fost incorporat in Tratatul instituind Comunitatea Europeana.Obiectivele i instrumentele politicii sociale sunt:
I Asigurarea locurilor de munc
- Prevederile care vizeaz locurile de munc din Tratatul de la Amsterdam;
- Fondul Social European;- Iniiativele comunitare i msurile inovatoare;Politicile sociale si ocuparea fortei de munca acopera domenii vaste, dar strans legate intre ele. Dintre aceste domenii se pot mentiona: legislatia muncii si conditiile de lucru, egalitatea de sanse intre barbati si femei, protectia sociala, protectia muncii, eliminarea excluderii sociale si lupta impotriva discriminarii, crearea unui sistem de dialog social functional atat la nivel de intreprindere, de ramura, national, cat si comunitar, care sa asigure consultarea partenerilor sociali in luarea celor mai importante decizii economico-sociale.
Carta Sociala Europeana (1993), precum si Carta comunitara privind drepturile sociale fundamentale (1989) au stabilit obiectivele politicii sociale. Obiectivele se refera la:
Promovarea ocuparii fortei de munca
Imbunatatirea conditiilor de viata si de munca
Protectie sociala corespunzatoare
Asigurarea unui dialog intre angajati si angajatori
Dezvoltarea resurselor umane in vederea obtinerii si mentinerii unei rate inalte de ocupare si a fortei de munca
Combaterea excluderii sociale
,,Obiectivul referitor la obtinerea si mentinerea unei rate inalte de ocupare a fortei de munca se va face fara subminarea concurentei. Pentru atingerea acestui obiectiv, Comunitatea si statele membre au dezvoltat Strategia europeana de ocupare a fortei de munca, strategie axata pe urmatoarele linii directoare:
Masuri si actiuni de ocupare a fortei de munca
Spirit antreprenorial
Adaptabilitate
Sanse egale
Ocuparea fortei de munca a fost declarata ca obiectiv prioritar al Uniunii prin modificarile aduse tratatelor constitutive prin Tratatul de la Amsterdam. Ca urmare, guvernele statelor membre au hotarat sa sprijine dezvoltarea unei strategii coordonate la nivel comunitar privind ocuparea fortei de munca.
- area in considerare a ocuparii fortei de munca in formularea si implementarea politicilor si activitatilor la nivelul Comunitatii
- troducerea la nivelul Comunitatii a mecanismelor de coordonare
Fondul Social European Pentru promovarea coeziunii europene cele mai importante masuri sunt finantarile destinate programelor de dezvoltare regionala. Aceste finantari se impart in doua categorii fonduri apartinand politicii structurale (Fonduri structurale) si Fondul de Coeziune.
,,Fondurile structurale sunt in prezent patru la numar - Fondul Social European (FSE), Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDER), componenta Orientare a Fondului European de Orientare si Garantare Agricola (FEOGA Orientare) si Instrumentul Financiar de Orientare in domeniul Pescuitului (IFOP). Fondul Social European, a carui infiintare a fost prevazuta de Tratatul de la Roma (1957), contribuie la sporirea adaptabilitatii fortei de munca si a intreprinderilor, cresterea accesului pe piata fortei de munca, prevenirea somajului, prelungirea vietii active si cresterea gradului de participare pe piata muncii a femeilor si imigrantilor, sprijinirea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate si combaterea discriminarii.
,,Fondul sprijina masurile de prevenire si combatere a somajului, de dezvoltare a resurselor umane si de integrare sociala. Masurile sunt indreptate spre promovarea ocuparii fortei de munca, egalitatii sanselor, dezvoltarii durabile si coeziunii economice si sociale. Actiunile sunt indreptate in special spre sprijinirea Strategiei Europene privind Ocuparea Fortei de Munca si a liniilor directoare anuale
II Implementarea libertatii de miscare
Aceasta viziune economica a liberei circulatii a persoanelor avea sa se reflecte in sistematica utilizata in Tratat, care dezvolta libera circulatie a persoanelor alaturi de celelalte libertati ale Pietei Comune: libera circulatie a marfurilor, serviciilor, capitalurilor un model economic liberal, in care agentii economici iau decizii libere de piedicile statale, contribuind in acest fel la o dezvoltare economica optima in cadrul Comunitatii.,,Idealul urmarit prin Tratat este ca persoanele sa gaseasca de lucru in statele lor de origine membre, tocmai datorita dezvoltarii economice armonioase si echilibrate care se prevede a fi atinsa in intreaga Comunitate prin stabilirea unei Piete Comune.
Recunoasterea reciproca a diplomelor si perioadelorde studiu
Domeniul recunoasterii reciproce a calificarilor profesionale se refera la ,,sistemele de recunoastere a diverselor calificari si profesii la nivel comunitar, pe baza de reciprocitate. O serie de Directive reglementeaza libera circulatie a persoanelor care indeplinesc anumite servicii precum: medici, farmacisti, asistenti medicali, avocati, arhitecti, etc. Acest domeniu face parte din libera circulatie a serviciilor in spatiul comunitar . Securitatea sociala a persoanelor care se deplaseaza in cadrul U.E.
In cadrul Pietei Comune, ansamblul libertatilor economice face posbil ca orice persoana fizica, national al unui stat membru, sa se stabileasca, sa munceasca sau sa-si ofere serviciile in alt stat membru, in conditii analoage celor care se aplica nationalilor.
,,Delimitarii conceptuale a principiului liberei circulatii a persoanelor, drept principiu structural al sistemului comunitar, I se adauga examinarea acestui principiu din perspectiva individului, piatra unghiulara a constructiei europene. Astfel, nu mai este vorba doar de un principiu abstract, ci de o libertate in sine, de un mecanism de dezvoltare a personalitatii omului si de protejare a demnitatii fiintei umane. Iar aceasta, in ciuda faptului ca, asa cum se stie, Tratatul C. E. E. nu face, in forma sa originala, nicio referire la protejarea si recunoasterea unor drepturi fundamentale ale omului pe care Comunitatea ar trebui sa le respecte in exercitarea competentelor sale. O asemenea omisiune s-ar putea explica prin faptul ca Tratatul il vede pe om mai mult sub aspectul sau de homo economicus decat de acela de fiinta umana, fara sa insemne insa ca Tratatul este indiferent la aceasta chestiune.In acest sens actele Constitutiei Comunitare contin o serie de elemente care au permis sa se construiasca un sistem specific de protectie a drepturilor omului, adecvat si limitat la competentele si obiectivele economica si sociale ale Comunitatii. ,, Intre aceste elemente figureaza ceea ce autorii numesc Sonderbestimmungen sau dispozitii speciale care, chiar daca nu sunt inca de la inceput direct orientate spre protejarea unor drepturi ale omului daca luam in considerare continutul lor in final se dovedesc a fi apropiate de dispozitiile de acest gen, intre care pot fi enumerate articolele 48, 52, si 59 din Tratatul C.E.E.
Capacitatea principiului liberei circulatii a persoanelor de a determina protectia unor drepturi fundamentale ale omului ,,vine din amintitul continut, esential reprezentat de binomul libertate egalitate , si din masura in care aceste valori se regasesc in fundamentul intregii protectii si recunoasteri a drepturilor omului, asa cum se stipuleaza chiar in introducerea Actului Unic European.,,Pentru a nu prejudicia dreptul de libera circulatie a persoanelor, Consiliul a adoptat Regulamentul nr. 1408/71/CEE ce prevede coordonarea legislatiei nationale privind asigurarile sociale. Regulamentul prevede protejarea drepturilor de asigurari sociale ale persoanelor ce-si schimba domiciliul dintr-un stat membru in altul. Procedurile de aplicare a legislatiei se regasesc in Regulamentul nr. 574/72/CEE. Comisia a facut o propunere de imbunatatire a celor doua regulamente, propunere aflata la Parlament pentru a fi examinata.
Agentia Europeana a locurilor de muncaAgentia Europeana pentru Securitate si Sanatate in munca (OSHA), cu sediul la Bilbao (Spania), infiintata in 1994 si operationala din 1995, ce promoveaza crearea in Europa a unor locuri de munca mai sigure, mai sanatoase si mai productive. ,,OSHA reuneste reprezentanti ai guvernelor, organizatiilor patronale si organizatiilor sindicale si are rolul de a colecta, analiza si disemina informatii care pot imbunatati securitatea la locul de munca.
Agentia coopereaza cu o gama larga de parteneri, inclusiv agentii implicate in facilitarea dialogului sau organizatii din tarile candidate si publica un raport annual si mai multe buletine de informare, accesibile publicului larg.
III. Promovarea securitatii si pregatiriiEducatia reprezinta o prioritate de prim ordin a guvernelor din toate tarile europene, cu toate ca structura sistemului de educatie difera considerabil de la tara la tara. Uniunea Europeana constituie in aceasta privinta numai un forum de schimb de idei si bune practici, si nu are o politica comuna in ce priveste educatia, rolul sau fiind de a crea un sistem de cooperare intre statele membre, lasand la latitudinea fiecarei tari modul de organizare si continutul sistemului de educatie si de formare profesionala.In schimb, Uniunea Europeana pune la dispozitia statelor membre parteneriate multinationale pentru educatie, formare profesionala si tineret, scheme de schimburi si oportunitati de a invata in alte tari, proiecte novatoare de predare si invatare, retele de expertiza academice si profesionale, un cadru de schimb de informatii privind noile tehnologii in domeniul educatiei si recunoasterea internationala a diplomelor, o platforma de dialog si consultare pentru compararea politicilor in domeniul educatiei si formarii profesionale.
,,Uniunea nu intentioneaza sa implementeze o politica comuna in domeniul educatiei, dorind promovarea cooperarii prin actiuni la nivel european, cum ar fi:
a) programele de actiune comunitare ca ,,Socrates (pentru educatie) si ,,Leonardo da Vinci (pentru formare profesionala), programe al caror cadru multianual necesita adoptarea prin procedura de co-decizie de catre Parlamentul European si Consiliu.
b) Legislatia comunitara care sa promoveze cooperarea intre statele membre privind politicile acestora in domeniul educatiei si formarii profesionale, legislatie care cuprinde comunitate, recomandari, documente de lucru sau proiecte pilot
Programul ,,Socrate este un program ce poate acorda finantare proiectelor din domeniul educatiei avand ca obiective promovarea invatamantului pe parcursul vietii si dezvoltarea unei Europe bazate pe cunoastere. Programul este implementat prin opt masuri, din care ultimile trei sunt masuri ce asigura coordonarea cu alte programe.
Cele opt masuri sunt:
Comenius: adresat invatamantului scolar- gradinite, scoli primare si gimnazii avand drept scop cresterea calitatii educatiei si promovarea invatarii limbilor straine;
Erasmus: adresat invatamantului liceal, universitar si post-universitar, avand drept scop incurajarea mobilitatii si promovarea invatarii limbilor straine;
Grundtvig: adresat educatiei adultilor, avand drept scop suplimentarea masurilor Comenius si Erasmus prin facilitarea integrarii adultilor exclusi din sistemele scolare;
Lingua: adresat noilor tehnologii de informatii si comunicatii in sistemul educatiei, avand drept scop incurajarea folosirii tehnologiilor informatiei, comunicatiilor si multimedia, precum si a invatamantului deschis la distanta:
Inovarea si observarea sistemelor de educatie: avand drept scop observarea sistemelor educationale din statele membre pentru a le imbunatati.
Scopul programului ,,Leonardo da Vinci este de a contribui la realizarea politicii Uniunii in domeniul invatamantului profesional (Decizia nr. 99/382/CE). ,,Programul sprijina mobilitatea transnationala, schimburile de experienta, vizite de studii, proiectele pilot, retelele transnationale lingvistice si culturale, precum si diseminarea celor mai bune practici. Programul se desfasoara pe perioada 2000-2006, avand urmatoarele obiective:
intarirea competentelor populatiei, in special a tinerilor, prin urmarea unor cursuri de calificare fie la locul de munca, fie prin ucenicie, in vederea cresterii sanselor de angajare pe piata muncii:
imbunatatirea calitatii si accesului continuu la formarea profesionala:
promovarea sistemelor de pregatire profesionala pentru a ajuta la dezvoltarea spiritului antreprenorial si cresterea concurentei.
Programul se adreseaza persoanelor si institutiilor din 30 de tari, fiind administrat de agentiile nationale din fiecare tara participanta.
IV Egalitatea sanselor pentru barbati si femeiEgaliatea dintre barbati si femei este un principiu de baza al democratiei. Cu toate acestea inegalitatile continua sa existe, numarul femeilor fiind preponderent in ocuparea locurilor de munca mai putin avantajoase, precum cele ocazionale sau a celor cu durata fractionata. Pentru a pune in aplicare principiul conform caruia femeile ar trebui sa primeasca aceeasi plata cu barbatii pentru aceeasi plata cu barbatii pentru aceeasi munca prestat, Comisia a adoptat o serie de masuri, printre care:
1. Masuri ce promoveaza accesul la munca si invatamant profesional; stabilirea principiului ,,plata egala pentru munca egala ,,prin Directiva nr. 75/117/CEE, suplimentat cu un cod de conduita privind masurile ce trebuie luate pentru a asigura implementarea efectiva a principiului platii egale
egalitatea de sanse privind accesul la munca , invatamant profesional, avansare in cariera si conditii de munca, prin care se prevede eliminarea discriminarilor, in mod special a celor legate de statutul marital sau familial;
egalitatea de sanse intre barbatii si femeile ce desfasoara activitati economice pe cont propriu, inclusiv activitatile agricole;2. Masuri de protectie sociala aplicarea progresiva a tratamentului egal privind regimul legal de securitate sociala privind protectia impotriva riscurilor la imbolnaviri, invaliditate, batranete, accidente de munca, boli profesionale, somaj si asistenta sociala aplicarea egalitatii de tratament privind regimul ocupational al asigurarilor sociale
reconcilierea vietii de familie cu a vietii profesionale (concediu parental)
imbunatatirea sanatatii si securitatii femeilor insarcinate sau care alapteaza
3. Masuri privind demnitatea la locul de munca
,,Directiva 97/80/CE privind sarcina probatorie in cazurile de discriminare sexuala, potrivit careia acuzatii au sarcina de a demonstra ca nu au violat principiul tratamentului egal.
4. Masuri de combatere a violentei si a exploatarii sexuale a femeilor:
Comunicarea Comisiei privind combaterea traficului de fiinte umane si combaterea exploatarii sexuale a copiilor si pornografiei juvenile, in urma careia au fost facute doua propuneri de decizii aflate in prezent in dezbatere. Prima se refera la combaterea traficului de fiinte umane iar cea de-a doua se refera la combaterea exploatarii sexuale a copiilor si la pornografie, un accent deosebit punandu-se pe folosirea internet-ului.
Intre statele membre a fost initiat un program de schimb de informatii privind traficul de fiinte umane, programul ,,STOP, urmat de programul ,,Stop II ce va fi finalizat in anul 2002.
,,Decizia nr, 2000/293/CE privind desfasurarea programului ,,Daphne, ce cuprinde masuri de prevenire a violentei impotriva copiilor, a tinerilor si a femeilor, program prevazut a se desfasura pe perioada 2000-2003.
5. Masuri de promovare a cooperarii:a. Regulamentul Consiliului referitor la integrarea problemelor de egalitate intre sexe in politicile de dezvoltare a cooperarii.b. Comunicarea Comisiei si Rezolutia Consiliului privind ,,Femeile si stiinta avand ca scop dezvoltarea unei strategii care sa tina cont de implicarea femeilor in cercetare
,,In formularea si implementarea masurilor, Comisia este ajutata de un Comitet Consultativ pentru sanse egale intre barbati si femei (Directiva nr. 82/43/CEE).
Promovarea masurilor specifice privind egalitatea dintre barbati si femei s-a facut printr-o serie de programe de actiune multianuale dezvoltate si implementate cu ajutorul statelor membre. De asemenea, Comisia prezinta rapoarte periodice privind integrarea principiului egalitatii dintre barbati si femei in Uniunea Europeana in care sunt prezentate dezvoltarile si tendintele politicii in domeniu.
V. Imbunatatirea conditiilor de viataImbunatatirea conditiilor de munca si a respectarii drepturilor muncitorilor sunt unele din cele mai importante obiective ale Uniunii, prin care aceasta urmareste ca dezvoltarea pietei unice sa fie insotita de scaderea standardelor de lucru si de distorsiuni. Prioritatile Comunitatii in domeniul legislatiei muncii se indreapta spre definirea cerintelor minime de lucru si nu spre armonizarea legislatiei. Conditiile de muncaIn cea mai mare masura, imbunatatirea acestora este de competenta statelor membre, prin intermediul legislatiilor nationale. ,,Comisia Europeana considera ca este util sa defineasca cerintele minime la nivel european sau cel putin sa examineze principalele probleme in domeniu. IN acest context, chiar daca fixarea salariilor se face de catre partenerii sociali, Comisia si-a exprimat opinia fata de drepturile muncitorilor la un venit echitabil [COM(93) 388]
La protejarea angajatilor au contribuit cele trei directive adoptate referitoare la concedierile colective de personal si insolvabilitatea angajatorilor, Mai mult, Consiliul a adoptat ,, si Directiva nr. 98/59/CE, prin care angajatorii au obligatia de a-si informa angajatii asupra conditiilor aplicabile contractului de munca, ca si Directiva nr. 91/383/CEE referitoare la contractele de munca pe durata fixa sau nedeterminata.
Alte directive adoptate au fost cele privind protectia femeilor insarcinate, a protectiei tinerilor angajati, directiva referitoare la conditiile de lucru aplicabile angajatilor detasati pentru a presta servicii temporare intr-un alt stat. In ceea ce priveste organizarea timpului de lucru au fost adoptate decizii care sa protejeze sanatatea si siguranta angajatilor din diferite sectoare (transport rutier, naval).
Prioritatile Comunitatii se indreapta spre un acord privind standardele sociale minime in care sa fie luate in considerare atat schimbarile rapide din domeniul muncii cat si diferentele dintre statele membre.
Obiectivele specifice stabilite in diferitele programe de actiune referitoare la sanatatea si protectia muncii sunt:
imbunatatirea conditiilor de lucru prin cresterea sigurantei si protectia sanatatii angajatilor
cunoasterea cauzelor accidentelor de munca si a bolilor profesionale, identificarea si evaluarea riscurilor si implementarea de metode eficiente de urmarire si prevenire a acestora
promovarea si dezvoltarea unei culturi privind sanatatea si siguranta in munca
Legislatia privind sanatatea si protectia muncii are trei componente:
asigurarea generala a sanatatii si protectiei muncii
protectia impotriva riscurilor
prevederi exhaustive, ce acopera anumite grupuri vulnerabile sau ocupatii
Pentru culegerea si diseminarea informatiilor tehnice, economice si stiintifice privind sanatatea si siguranta in muna ca si pentru promovarea schimburilor de informatii si experiente intre statele membre, a fost infiintata Agentia Europeana de Siguranta si Sanatate in Munca, cu sediul la Bilbao.
,,In 2002 a fost adoptata noua ,,Strategie a Comunitatii privind sanatatea si siguranta in munca, ce acopera perioada 2002-2006. Prin aceatsa strategie este abordata o noua cultura a muncii care tine seama de calitatea muncii, prevenirea riscurilor si construirea de parteneriate
CONCLUZII
Uniunea Europeana reprezinta un sistem complex de drepturi si obligatii ce ne afecteaza pe fiecare dintre noi. De la posibilitatea de a circula liber pe teritoriul Uniunii in cautarea unui loc de munca mai bine platit sau ca simplu turist, la posibilitatea de a obtine finantari pentru dezvoltarea infrastructurii, agriculturii, mediului rural, regiunilor defavorizate, afacerilor sau proiectelor educationale, culturale si de cercetare, de la standarde mai ridicate in domeniul protectiei sociale, mediului si particularitatilor etno-culturale la costuri mai ridicate pentru alinierea la normele pietei unice si de la contributia la bugetul comunitar la reprezentarea in procesul decizional la nivel european, proiectul Uniunii Europene nu este doar un experiment istoric, ci si un spatiu identitar din care facem parte.BIBLIOGRAFIE
1. Pierre Rosanvallon, Noua problema sociala, ed. Institutul European, Buc., 19982. Francis Demier, Istoria politicilor sociale. Europa, sec. XIX-XX, ed. Institutul European,Buc., 1998
3. Mariana Iovitu, Bazele politicii sociale-Abordare economica-, ed. Eficient, Buc., 19974. Centrul de Resurse juridice, Politici sociale si ocuparea fortei de munca, Buc., 20025. Enciclopedia Uniunii Europene, ed. Meronia, Bucuresti, 20066. Stoica Camelia, Libera circulatie a persoanelor in Uniunea Europeana, ed. Oscar Print, Buc., 20017. Centrul de Resurse Juridice(Proiectfinantat de Phare), Educatie, formare profesionala si tineret, Buc., 20048. Centrul de resurse juridice (Proiect finantat prin Phare), Libera circulatie a persoanelor, Buc., 20049. Munteanu Valentina, Baza curs Management social. Pierre Rosanvallon, Noua problema sociala, ed. Institutul European, Buc., 1998, pg. 7
Ibidem, pg. 7
Francis Demier, Istoria politicilor sociale. Europa, sec. XIX-XX, ed. Institutul European,Buc., 1998, pg. 5
Francis Demier, op.cit., pg. 6
Mariana Iovitu, Bazele politicii sociale-Abordare economica-, ed. Eficient, Buc., 1997, pg. 354
Ibidem, pg. 355
Mariana Iovitu, op. cit, pg. 356
Uniunea Europeana. Program finantat de PHARE. Politici sociale si ocuparea fortei de munca, Buc., 2002, pg.
Uniunea Europeana, op. cit., pg. 11
Enciclopedia Uniunii Europene, ed. Meronia, Bucuresti, 2006, pg. 183
Centrul de Resurse Juridice, (proiect finantat prin Phare), Politici sociale si ocuparea fortei de munca, Buc, 2004, pg.51
Stoica Camelia, Libera circulatie a persoanelor in Uniunea Europeana, ed. Oscar Print, Buc., 2001, pg. 36
Centrul de resurse juridice (Proiect finantat prin Phare), Libera circulatie a persoanelor, Buc., 2004, pg.20
Stoica Camelia, op. cit., pg. 37-38
Stoica Camelia, op. cit. pg. 38
Ibidem, pg. 39
Centrul de Resurse Juridice(Proiect finantat prin Phare), Politici sociale si ocuparea fortei de munca, Buc., pg. 23
Enciclopedia Uniunii Europene (op. cit.), pg. 120
Centrul de Resurse Juridice(proiect finantat de Phare), Educatie, formare profesionala si tineret, Buc., 2004, pg. 10
Centrul de Resurse Juridice, op. cit., pg. 23
Centrul de Resurse Juridice, op. cit., pg. 26
Directia de Resurse Juridice, op. cit., pg., 27
Centrul de Resurse Juridice, op.cit, pg. 27
Ibidem, op. cit., pg 28
Centrul de Resurse Juridice, op. cit, pg. 18-19
Ibidem, pt. 19
Centrul de Resurse Juridice, op. cit., pg. 21
PAGE 19
