Campian Dan Anul 1,Agrobusiness 1

STRUCTURA: CAPITOLUL 1 INTRODUCERE: INFORMATII DESPRE SC CORTINA BIOPROD 1.1 SC Cortina Bioprod Prezentare generala 1.2 Furnizori, Clienti, Colaboratori si Concurenti ai SC Cortina Bioprod 1.3 Piata oualor ecologice din Romania CAPITOLUL 2 ANALIZA APROFUNDATA A ELEMENELOR DE MARKETING ECOLOGIC 2.1 Analiza PESTE a SC Cortina Bioprod 2.2 Analiza SWOT a SC Cortina Bioprod CAPITOLUL 3 CONCLUZII GENERALE

2

CAPITOLUL 1 - INTRODUCERE1.1 - SC Cortina Bioprod Prezentare generala. SC Cortina Bioprod SRL Dragasani, judetul Valcea, detine una din singurele ferme avicole din Romania care produce oua ecologice (biologice) certificate . Organismul de inspectie si certificare a fermei si a produselor obtinute (oua ecologice ) este ECOINSPECT Cluj-Napoca cu supervizare din partea BIOINSPECTA Elvetia. Ferma avicola Cortina Bioprod si-a inceput activitatea in anul 1999 ca ferma de crestere a pasarilor pentru carne in sistem conventional. Ulterior, prin eforturi si investitii sustinute ferma a reusit trecerea la o activitate ecologica implementand managementul starii de sanatate si control al pasarilor. Asfel, SC CORTINA BIOPROD SRL dispune de o ferma avicola in localitatea Curtisoara, judetul Olt unde pasarile sunt crescute in sistem ecologic, respectandu-se princiipiile generale ale agriculturii ecologice si exigentele speciale pentru zootehnia ecologica, prevazute in Reglementarile UE 2090/92 si OUG 34/2000. In 2002 a inceput construirea fermei - in cadrul unui proiect cu Banca Mondiala , iar in 2004 a fost produs primul ou ecologic. Investitia pentru adapostul interior de 1.000 de metri patrati al fermei, plus spatiul de pasunat de 16.000 de metri patrati a fost de aproximativ 150.000-200.000 de euro. Intr-o ferma conventionala, un asemenea spatiu permite cresterea unui numar de 30.000 de gaini, pentru ca sunt tinute in baterii metalice, dar in sistem ecologic dezvoltarea se face pe orizontala, nu pe verticala.

Ferma ecologica este populata cu 4.000 gaini ouatoare care dau un million de oua ecologice pe an, adica aproximativ 84000 de oua ecologice pe luna, sunt crescute liber atat in adapostul interior (hala), cat si in spatiul exterior (pasune). Spatiile exterioare (padocurile) sunt prevazute cu copertine pentru a proteja pasarile de intemperiile vremii si a le oferi umbra in verile fierbinti iar spatial ofera 400 de locuri de cocoat, cu 18 centimetri liniari de pasre, un cuibar la 5 gini, strat permanent de rumegu pe o treime din podea. 12-25 de grade, umiditate cam de 55-75%, cureni de aer sub 0,6 metri pe secund, ventilaie natural, geamuri translucide, c prea mult lumin le blegete. 3

Conform reglementarilor UE, fiecare pasare trebuie sa dispuna de cel putin 4 mp spatiu inierbat, iar in adapostul interior cel mult 6 pasari/mp si 18 cm liniari / stinghie de cocotat. Intrucat pasarile nu se trateaza cu antibiotice, accesul la spatiile inierbate care stimuleaza imunitatea naturala, este vital pentru mentinerea starii de sanatate.

Firma a participat cu produsele sale ecologice la diverse expozitii de profil unde a primit diplome si certificate de apreciere:

EXPOAGROUTIL - anul 2003; INDAGRA - anul 2003; INDAGRA - anul 2004; PALERMO Italia - anul 2004; BIOTERRA anul 2004

1.2 Furnizori, Clienti, Colaboratori si Concurenti SC Cortina Bioprod Printre furnizorii : distribuitor furaje Purina si alti diversi mici furnizori locali de furaje ecologice, porumb ecologic, etc. Toate componentele participante la procesarea furajului combinat si care necesita certificare ecologica indeplinesc aceasta conditie. Astfel mentinem integritatea ecologica si calitatile esentiale ale produsului in toate stadiile. In structura medie a furajelor combinate din materii prime, vom gasi:

cerealele ecologice intr-o pondere de 70-80%; fainuri proteice de origine vegetala 10-20%; saruri minerale 0.3-8%; premixuri vitamino - minerale bio 0.5-1%.

Reeta e strict. Se combin cereale (70-80%) cereal ecologice cu finuri proteice de origine vegetal, sruri minerale i vitamine franuzeti. n apa de but, n schimb, se poate turna vaccin antipseudopest

4

aviar. Patronul a recunoscut ca oul nu e chiar sut la sut natural, asta e imposibil, fiindc aerul i pnza freatic nu sunt total nepoluate, plus c un mic procent de furaj obinuit Europa tot permite. Din 2009 Cortina a demarat un proiect prin care 80% din furajele pentru hrana pasarilor sa le produca prin forte proprii. A luat in arenda 100 de hectare de teren pe care urmeaza sa-l cultive. Furajele nu trebuie sa contina substante chimice de sinteza, substante proteice de origine animala, conservanti sau coloranti sintetici si nici organisme modificate genetic.Ouale ecologice Cortina Bioprod sunt distribuite in caserole biodegradabile facute din ziare reciclate si se gasesc doar pe piata interna, prin urmatoarele magazine alimentare si retele de supermarketuri:

SELGROS; CARREFOUR; GIMA (in cadrul Mall); NIK;

Piata oualelor ecologice este bine conturata: prea putini producatori si prea multi consumatori. In afara de SC Cortina Bioprod SRL, o activitate imprtanta in domeniu o mai au si: SC POPAVI SRL Cluj, SC OUA DE TARA SRL Pitesti. 1.3 Piata oualor ecologice din Romania Conform numerotrii n funcie de calitate a oulor produse n ferme, cifra 0 reprezint faptul c produsul provine de la o gin crescut n aer liber i hran ecologic, cifra 1 - ou de gini crescute n aer liber, cifra 2 - ou de gini crescute n hale la sol, iar cifra 3 - ou de gini crescute n baterii. Pana in anii 80, piata pentru produse ecologice era doar o nisa, lucru care din pacate nu s-a schimbat foarte drastic la noi. Numai mici magazine specializate pe produse naturiste vindeau produse unei clientele speciale. Dupa scandalurile ecologice precum Cernobil sau catastrofele petroliere, occidentalii s-au orientat spre hrana sanatoasa. Ca urmare, Europa este astazi o piata de desfacere cu un potential foarte mare. Romania se afla inca la inceput in ceea ce priveste agricultura tratata genetic si, in plus, prabusirea industriei ingrasamintelor ne poate da sansa de a deveni mari producatori de alimente ecologice.In prezent, produsele ecologice ocupa un procent de sub 1%, romanii preferand deocamdata produsele traditionale datorita preturilor scazute in comparatie cu cele ale produselor ecologice. La noi in tara mediul legislative-politic al oualor ecologice este foarte subtire, cu legi neclare si respectate de putini, si usor de interpretat gresit sau de evitat, dar legile incep sa se contureze cu ajutorul Uniunii Europene iar producatorii trebuie sa se conformeze. Pentru ca un producator sa ajunga sa detina o ferma cu produse ecologice el trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte stabilite de legi din Romania dictate de UE. Pentru a obtine oua ecologice furajele folosite in hrana pasarilor, NU trebuie sa contina substante chimice de sinteza, pesticide, hormoni, proteina de origine animala, iar pasarile nu sunt tratate cu antibiotice. De asemenea gainile sunt crescute in libertate totala, la sol, cu spatiu suficient pentru odihna si largi spatii inierbate special amenajate pentru pasunat.

5

CAPITOLUL 2 ANALIZA APROFUNDATA A ELEMENELOR DE MARKETING ECOLOGIC

2.1 Analiza PESTE a SC Cortina Bioprod Analiza PESTE este o metoda folosita pentru a realiza diagnoza mediului extern s-a utilizat tehnica managerial numit PESTE, analiza contextului politic, economic, social, tehnologic i ecologic. In cazul Cortina Bioprod, aceasta analiza ne ajuta sa identificam influene pe termen lung asupra fermei si astfel la orientarea viziunii i stabilirea misiunii ei. De asemenea analiza PESTE msoar situaia i potenialul pieei, indicnd n mod special creterea i declinul acesteia i implicit atractivitatea pieei din perspectiva celor cinci criterii. Mediul politic: Pentru obinerea i comercializarea produselor ecologice care poart etichetele i siglele specifice, productorii trebuie s parcurg un proces strict ce trebuie urmat ntocmai. Astfel, nainte de a obine produse agricole ce pot fi comercializate cu meniunea ,,produs ecologic exploataia trebuie s parcurg o perioad de conversie, de minimum doi ani. Pe durata ntregului lan de obinere a unui produs ecologic, operatorii trebuie s respecte permanent regulile stabilite n legislaia comunitar i naional. Ei trebuie s-i supun activitatea unor vizite de inspecie, realizate de organisme de inspecie i certificare, n scopul controlului conformitii cu prevederile legislaiei n vigoare privind producia ecologic. n vederea inspeciei fermei sale i pentru obinerea certificatului de produs ecologic, productorul trebuie s ncheie un contract cu un organism de inspecie i certificare aprobat de MAPDR. Inainte de a fi denumit si etichetat ca fiind organic, un produs trebuie sa fie certificat de organizatiile europene de certificare, ECO CERT, BDIH , DEMETER sau BCS OKO GARANTIE, singurele acreditate in Europa. Produsele organice, care vor fi prezente pe piata romaneasca vor trebui sa contina pe ambalajele lor logo-urile organizatiilor de certificare europene, BDIH, ECOCERT, BCS OKO GARANTIE, DEMETER, indiferent ca sunt producatori sau importatori. n Romnia, controlul i certificarea produselor obinute din agricultura ecologic este asigurat n prezent de organisme de inspecie i certificare private. Acestea sunt aprobate de Ministerul Agriculturii, i Dezvoltrii Rurale, pe baza criteriilor de independen, imparialitate i competen stabilite n Ordinul nr. 688 din 9 august 2007 pentru aprobarea Regulilor privind organizarea sistemului de inspecie i certificare, de aprobare a organismelor de inspecie i certificare i de supraveghere a activitii organismelor de control. Aprobarea de ctre M.A.D.R a organismelor de control este precedat, n mod obligatoriu, de acreditarea acestora, n conformitate cu norma europeana EN ISO 45011:1998, emis de Asociaia de acreditare din Romnia sau ,,Renar. Mediul ecomomic: Evolutia Importurilor si exporturilor Romaniei in perioada 2000-2010: 6

Evolutie generala: cretere constant. Mrire de aprox. 4 ori att a importurilor, ct i a exporturilor, de la aprox. 30 miliarde per trimestru la aprox. 110-120 per trimestru. Situare constant a importurilor peste exporturi, deci, cum ar spune la manual, un deficit perpetuu. Noroc cu cpunarii care acoper n mare parte acest deficit, altminteri am fi fost vraite de mult. Perioade distincte: 2000 2002: Oarecare stagnare, uoara cretere. Trei ani de decolare nceat. Rotile economiei se ridic incet-incet de la pamint.

2003 2004: Adevarata lansare. Botul avionului economic ncepe s fac un unghi bine definit cu momentul de referin 2000.

2005 2006: Marele salt. Dar i momentul n care importurile se desprind din ce n ce mai mult de exporturi, incepe o cadere brusca si puternica. De coroborat cu momentul n care s-a plecat din ce in ce mai mult din Romania.

2007 2008 (S1): Marea cadere. Explozia necontrolata a importurilor. Momentul istoric n care romanii au scapat la credite si s-au bagat in datorii fara posibilitatea de a le mai plati inapoi. 7

2008 (S2) 2009: Marea criza. Exporturile scad cu 25% de la maximum (Q2, Q3 2008) la minimum (Q1 2009), doar n jumtate de an, iar importurile scad cu un incredibil 40%, tot in aceeasi perioada.

Dar, de asemenea, i momentul n care se revine la un raport importuri: exporturi ceva mai sustenabil, mai de bun simt. Dup marea cadere, acum vine pocainta, regretul, ntristarea. ncep romanii sa-si puna problema: bine, bine: am luat credite. De unde le mai si platesc? 2009: Anul caderii bine definite, atat la importuri, cat i la exporturi. Hard landing, painful landing. Exporturile si importurile se ntorc la nivelurile anului 2005 2006. Exporturile cad mult mai putin decat importurile. 2010: Uoara revenire. Cretere paralel importuri vs exporturi. Spre deosebire de anii creterii, n care importurile se desprindeau divergent de exporturi, crescnd mult mai repede decit acestea, acum ele cresc impreun, pastrand aproximativ acelasi diferential. Evaziunea fiscala in Romania: Economia subterana din Romania a crescut alarmant de la debutul recesiunii, iar unele estimari ating 4550 de miliarde de euro. Potrivit datelor furnizate de Institutul National de Statistica, economia subterana a acoperit 17-18% din PIB in perioada 2000-2002, iar in 2003-2004 a scazut la 15%. Insa, din 2005 a inceput sa creasca, in anul 2009, economia subteran reprezenta circa o treime din produsul intern brut al Romniei, potrivit unor estimri ale Eurostat . Aproape doua treimi din aceste sume provin din munca la negru, iar restul din nedeclararea veniturilor obtinute. In 2010, evaziunea a ajuns la o valoare de 40-50 miliarde de euro. SC Cortina Bioprod ar trebui sa fie asadar afectata in mod drastic de evolutia economiei romanesti si de cele 2 mari proble existe in Romania la momentul acual: evaziunea fiscala si diferenta mare dintre importuri si exporturi, dar toate produsele se comercializeaza inca in Romania. O explicatie posibila este existenta unei concurente aproape nule, dupa unele calculi facute se estimeaza ca piata ar suporta inca 20 de ferme ca si cea detinuta de Cortina Bioprod si inca cererea de pe piata nu s-ar satura. 8

Mediul social: Problemele demografice sunt reprezentate la nivel de ar prin scderea natalitii i nupialitii si o crestere a mortalitatii. Chiar daca demografia Romaniei a luat-o la vale, atitudinea romanilor per ansamblu fata de alimentele ecologice si implicit fata de ouale ecologice a inregistrat o imbunatatire vizibila. Chiar daca majoritatea romanilor inca nu isi permit sa achizitioneze oua ecologice, in viitor consumul va creste si mai mult,spune o estimare a MADR-ului. Factorii care influenteaza alegerea achizitionarii alimentorlor se va schimba dupaiesirea din criza, se estimeaza.Asa ca chiar daca deocamdata factorul principal in alegerea alimentelor este pretul, asta se va schimba chiar si la noi.Un alt factor major in importanta alegerii alimentelor ecologice este educatia consumatorilor. Rata somajului inregistrat la sfarsitul lunii ianuarie, la nivel national, a fost de 6,74%, a anunat Agenia Naional pentru Ocuparea Fortei de Munca. Astfel, numrul total al omerilor nregistrati n evidenele agentiilor judetene pentru ocuparea fortei de munca a fost de 614.976 de persoane, cu 11.984 persoane mai puine fat de finele lunii anterioare. In ceea ce priveste rata somajului inregistrat pe sexe, in prima luna a anului, comparativ cu luna precedenta, rata somajului masculin a scazut de la valoarea de 7,47% la 7,41%, iar rata omajului feminin a scazut de la 6,20% la 5,99%. Din totalul somerilor nregistrati la nivel national, 315.498 sunt

9

someri indemnizati si 299.478 neindemnizati. Numarul somerilor indemnizati a scazut cu 14.142 persoane, iar numarul celor neindemnizai a crescut cu 2.158 persoane fata de luna precedenta.

Mediul tehnologic: Se constat pe plan mondial o trecere de la societile industriale la societile informaionale n care calculatoarele i reteaua Internet joaca un rol important n productie, servicii, educatie etc. i n tara noastr calculatoarele i internetul au ptruns n toate domeniile. Tehnologia de crestere ecologica a gainilor, tine seama de exigentele sporite ale zootehniei ecologice. Produsele alimentare certificate ecologic nu trebuie sa contina: urme de substante chimice; pesticide, antibiotice, hormoni, metale grele. Trebuie respectate cu strictete anumite conditii privind: alegerea locului; amenajarea adapostului; furajarea; conversia; prevenirea bolilor; inspectia si certificarea produselor. Alegerea locului Daca dorim sa crestem 2000 de gaini ouatoare si 100 de cocosi vom avea nevoie de o hala de minim 350 mp. In sistemul ecologic se respecta cerinta de maxim 6 pasari la metru patrat. Totusi pentru a nu sta prea inghesuite ar fi de recomandat ca hala sa fie de 540 mp. Amenajarea adapostului Vorbim aici de amenajarea halei interioare si a spatiului exterior. Spatiul interior are functionalitate permanenta pe orice anotimp si este prevazut cu: 400 de locuri de cocotat; o platforma de 180 mp de colectare a dejectilor;

10

400 cuibare confectionate din lemn; 180 mp de asternut din rumegus si nisip; hranitori si adapatori suficiente.

Spatiul interior este prevazut cu ferestre pentru lumina si trape de iesire in exterior pe timp favorabil. De asemenea spatiul din interior trebuie sa raspunda urmatorilor nevoi ale gainilor: asternut; nisip sau pietris; praf; apa; aer; hrana; alte gaini; cocosi. Principalele miscari pe care gaina le va face in spatiul interior sunt: racaitul; ciugulitul; zburatul; luptatul. Spatiul exterior este format din padoc si pasune. Spatiul exterior este prevazut cu umbrare si garduri mobile. Acolo unde iarba a fost consumata complet, spatiul respectiv se ingradeste, se iriga iar gainile sunt dirijate spre locul cu iarba proaspata. Suprafata formata de padoc si pasune este de 10 000 mp. Furajarea gainilor In hrana gainilor crescute ecologic sunt introduse produsele bio. Materiile prime de baza, de natura vegetala, sunt procurate din tara iar premixurile biologice din import. Toate aceste produse folosite in hrana gainilor ouatoare, in sistem ecologic, sunt purtatoare de certificate ecologice eliberate de organismele internationale in domeniu, recunoscute de UE. Furajul combinat este alcatuit din cereale, sarurile minerale, premixurile vitamino-minerale, etc. Conversia Popularea fermei se face cu puicute de 14 saptamani si vor parcurge o perioada de 8 saptamani de conversie pana la inceperea ouatului. Prevenirea bolilor In primul rand se izoleaza in spatiu ferma, se controleaza circulatia in ferma si se face dezinfectia la intrare. Prin accesul la pasune si aer liber, precum si prin consumul de vitamine naturale, se asigura intarirea rezistentei generale si a imunitatii naturale la gaini. De asemenea se vor evita stresurile accidentale; se vor izola pasarile bolnave; se va face igiena permanenta a asternutului; se va face parcelarea si rotatia spatiilor de acces la iarba verde, precum si dezinfectiile repetate, dezinsectiile si deratizarile. Mediul ecologic: Aproximativ 225 de milioane de euro aloca UE pentru agricultura ecologica in perioada 2007-2013. Specialistii clujeni din domeniu spun ca judetul nu s-ar preta neaparat la agricultura ecologica, ci la ferme de animale in care cresterea si productia sa se faca ecologic. Producatorii spun nsa ca investitiile intr-o ferma ecologica sunt cu 40% mai mari, pentru c asemenea ferme sunt integrate si ca ar trebui sa 11

existe initiative de creare a unei piete bio si pe plan local, pentru c nu ntotdeauna reusesc sa exporte productia. Suprafata cultivata ecologic la nivel mondial se ridica la 31,4 milioane de hectare, Romania ocupand locul 16 in functie de suprafata cultivata. Suprafata totala a culturilor ecologice in Romania a crescut de peste 10 ori din anul 2000 pana in prezent. Exista circa 3000 mii de producatori, cei mai multi individuali (persoane fizice) dar si producatori societati comerciale: fermieriagricoli - cultivatori si crescatori de animale. Acestia desfasoara activitati de agricultura ecologica: culturi vegetale de legume, fructe, cereale, soia etc / animale si pasuni: ovine, bovine, pasari, caprine, porci, ecvine, / apicultura. Daca Franta este, in prezent, cel mai important producator agricol din randul celor 27 de state membre, Romania, prin potentialul agricol pe care il are, ar putea sa o concureze. Expertii europeni spun despre tara noastra ca are marea sansa de a deveni cel mai mare producator eco-agricol din Europa si asta pentru ca in agricultura romaneasca nu s-au folosit in ultimii ani atat de multe produse chimice, iar solurile sunt curate. Numai bune pentru a primi certificarile europene si pentru a incepe productia ecologica. (in jur de 15-25% dintre terenurile Romaniei, netratate chimic, ar putea fi folosite pentru obtinerea unor produse bio). Cu alte cuvinte, motivul pentru care eco-agricultura ar fi relativ usor de aplicat in Romania este chiar srcia fermierilor, care nu au avut suficiente resurse s cumpere pesticide sau ingrasaminte chimice. Producatorii din agricultura ecologica beneficiaza in 2009 de prime compensatorii pe unitatea de suprafata si pe culturi, in vederea acoperirii pierderilor de venit pe perioada de conversie. De asemenea, se acorda sprijin comunitar, in vederea promovarii produselor ecologice, prin programe de cofinantare, cu o finantare de 50% din partea Comisiei Europene, 20% din partea organizatiilor profesionale si 30% de la bugetul de stat. 2.2 Analiza SWOT a SC Cortina Bioprod Analiza SWOT a unei firme analizeaza mediul intern si extern. Acronimul expresiei Strength-WeaknessOpportunities-Threath - o examinare a punctelor forte i a punctelor slabe interne, precum i a anselor provenite din mediul extern. Punctele tari: Punctele tari ale fermei de oua ecologice SC Cortina Bioprod sunt importante si relevante in a demonstra pozitia ei pe piata produselor ecologice din Romania. 1.Un punct forte al Cortina il constituie pretul scazut al oualor in comparatie cu concurenta de pe piata locala. O caserola de 10 oua se gaseste la pret de 9 lei, asta insemnand 0.9 lei bucata. Un factor important in pretul atat de scazut il constituie faptul ca firma isi creste in regim ecologic 80% din furajele necesare hranirii pasarilor. 12

Desi ferma exista din anul 1999, primul ou ecologic a fost produs abia in anul 2004. La inceput Cortina a fost axata pe cresterea gainilor pentru carne, abia apoi trecand la cresterea de gaini pentru oua ecologice. SC Cortina Bioprod produce la momentul actual 100.000 de oua ecologice pe luna, asta insemnand 1.200.000 oua pe an. Acest lucru o situeaza pe locul 2 ca si productie de oua ecologice pe piata din Romania. Piata din romania este de abia la inceput, firmete cele mai mari fiind: Locul 1: SC Oua de Tara: 3 ferme a cate 3000 gaini outoare = 9000 gaini Locul 2: SC Cortina Bioprod: 1 ferma a 4000 gaini outoare = 4000 gaini Locul 3: SC Pop Avi: 1 ferma a 2500 gaini outoare = 2500 gaini Firma are 13 angajati, o cifra de afaceri de 2.291.180 lei, un profit net de 52.745 lei si datorii in valoare de 1.003.418 lei si total active evaluate la 1.322.021 lei. 2. Un alt avantaj este reputatia pozitiva castigata de SC Coortina Biobrod castigata de pe urma reclamei facute pe internet prin intermediul multor articole. 3. Faptul ca firma isi asigura in acest moment 80% din furajele ecologice din productie proprie o face independenta fata de piata furajelor si de preturie practicate de furnizorii lor. Puncte slabe: 1.Un dezavantaj major il constituie datoriile acumulate de peste un milion de lei, o datorie care se estimeaza ca va fi stinsa intr-un an si 7 luni: 1.003.418 : 52745= 18,95 luni. 2. Al doile dezavantaj major este proasta capacitate de a face fata concurentei. Faptul ca firma si-a pierdut locul pe piata si ca vanzarile au scazut reflecta faptul ca exista o acuta lipsa de simt economic nu doar de know-how in ceea ce priveste cresterea gainilor pentru oua ecologice. 3. Lipsa unui plan pe termen lung bine pus la punct constituie un alt defect grav, pentru ca nu ii ofera nici un confort psihic conducerii si face firma sa fie nepregatita socurilor sau surprizelor de pe piata. Oportunitati: In ceea ce priveste piata alimentelor ecologice nu prevede nici o schimbare majora in ceea ce priveste alimentele ecologice. Singura legislatie in sensul acesta este eliminarea fermelor care cres gaini outoare in baterii, asadar ouale cu cifra 3 va disparea. Avand in vedere ca firma a fost detronata, se vede o concurenta care se innaspreste si care va incepe sa creasca.Desi concurenta creste se prevede o crestere a cererii oualor ecologice cu peste 12% in anul 2012 fata de anul actual, conformandu-se cu tendintele pietei ecologice de crestere anuala de 20% fata de anul anterior.

13

Amenintari: Schimbarea cu privire la legislatia existenta reprezinta o amenintare grava pentru firma SC Cortina pentru ca se estimeaza ca in urma eliminarii fermelor de pasari crescute pentru oua, crescute in baterii , care constituie 31% din totalul de 39 milioane de gaini pentru oua de consum din Romania, peste 2% vor trece in sistem ecologic, ceea ce reprezinta peste 78000 de gaini outoare crescute in sistem ecologic. CAPITOLUL 3 CONCLUZII GENERALE SC Cortina Bioprod are un viitor nesigur, cu o concurenta mai mare dar si cu o piata mai dezvoltata si cu o clientele mai larga. Cortina are o experienta de peste 8 ani pe piata din Romania si acest lucru se simte in faptul ca a castigat un anume prestigiu si renume pe piata romaneasca. Eu presimt ca firma va face minuni cu un plan de afaceri bine pus la punct fi cu o strategie de marketing solida.

14