ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

RECUNOASTEREA VENITURILOR PREMATURE SAU FICTIVE- TEHNICA DE CONTABILITATE CREATIVA

Prof. Diana Balaciu

Student Florea Iulia

BUCURESTI 2013

1

Cuprins

Introducere .........................................................................................pag. 3

Obiectivele întreprinderii și contabilitatea creativă a veniturilor........ pag. 4

Criterii de recunoaștere a veniturilor și semne de întrebare în legătură cu înregistrarea acestora în contabilitate..................................................pag. 5

Modalități “creative” de recunoaștere a veniturilor.............................pag. 6

Tehnici de manipulare a rezultatului prin înregistrarea veniturilor.......pag. 7

Concluzii.............................................................................................pag. 12

2

Introducere

In opinia lui Griffits, contabilitatea creativă din perspectiva jurnalistului este vazută astfel: “Fiecare companie din țară se ține de prostii când vine vorba de profiturile sale. Fiecare set de situații financiare publicate se bazează pe conturi care au fost gătite și prăjite la foc mic. Cifrele care sunt vehiculate pentru public, de 2 ori pe an, au fost schimbate pentru a ascunde vinovații. Este cel mai mare șiretlic de la Calul Troian încoace.”

Kamal Naser oferă o definiție academică : “contabilitatea creativă reprezintă transformarea cifrelor contabilității financiare din ceea ce sunt în ceea ce preparatorii situațiilor financiare doresc să fie, profitând de regulile existente sau ignorând o parte sau toate regulile”.

Din literatura de specialitate se pot extrage două trăsăturiale contabilității creative:

- Practicile de contabilitate creativă sunt comune din punct de vedere al incidenței în cadrul companiilor.

- Aceste practici sunt înșelatoare și nu sunt de dorit în contabilitatea companiilor.

3

Obiectivele întreprinderilor și contabilitatea creativă a veniturilor

Contul de profit și pierdere al unei societăți comerciale cuprinde toate operațiunile economice desfășurate pe parcursul unui an, operațiuni care conduc la rezultatul publicat, profit sau pierdere. Obiectivul declarat al întreprinderilor este maximizarea profitului în contextul prezentării unei imagini fidele, dar datorita existentei presiunilor la nivelul intreprinderii, deseori aceste profituri sunt manipulate,

in sensul majorarii lor prin tehnici creative, pentru a raspunde unor situatii punctuale si de moment de cele mai multe ori.

in sensul micșorarii profitului prin manipulări contabile,totul convergând către rezultatul așteptat.

Practicile contabile le permit intreprinderilor să prezinte, in anumite limite, rezultate conforme mai degrabă cu obiectivele lor decat cu realitatea.Rezultatul contabil se dovedește a fi un concept foarte elastic, care depinde de politicile contabile alese, de deciziile de gestiune dar și de creativitatea contabililor și a managerilor.

Netezirea veniturilor este conceptul potrivit căruia companiile preferă să raporteze o creștere constantă a profiturilor fără modificări dramatice care să dea de gândit investitorilor. Acest lucru se poate realiza prin constituirea unor provizioane mari în anii buni deci micșorarea profitului până la nivelul dorit și reluarea acestor provizioane la venituri în anii mai puțin buni, efectul fiind același, netezirea rezultatului. Un alt motiv pentru netezirea veniturilor în cazul companiilor aflate sub control guvernamental ( companiile de electricitate ) este faptul că dacă aceste companii raportează profituri mari,organismul guvernamental va proceda la micșorarea prețurilor. De aceea, aceste companii sunt interesate să aleagă metodele contabile care tind să reducă profiturile raportate.

4

În ceea ce privește veniturile societății, creativitatea in contabilitate se manifestă in diferite moduri, unele mai inofensive, altele mult mai agresive și mai departe de litera legii.

Criterii de recunoaștere a veniturilor și semne de întrebare în legătură cu înregistrarea acestora în contabilitate

In ceea ce priveste recunoasterea veniturilor (mature), aceasta implica unele criterii precum : evidenta clara ca exista anumite intelegeri/contracte pentru realizarea lor; dovada ca s-a efectuat livrarea si ca serviciile au fost prestate; dovada ca pretul de vinzare este fix sau determinabil; capacitatea de a colecta aceasta creanta este asigurata in mod rezonabil.

Semne de întrebare referitor la contabilitatea înregistrării veniturilor pot fi ridicate atunci când se observă astfel de elemente :

schimbari bruste ale politicilor contabile de recunoastere a veniturilor,

mariri inexplicabile ale marjei comerciale, marirea vinzarilor fara un corespondent al maririi incasarilor din

activitatea de exploatare, discounturi aplicate la vinzari, sume mari de stornari de vinzari imediat dupa incheierea perioadei de

raportare, activitate operationala inconsistenta, respectiv marirea veniturilor

fara cresterea corespunzatoare a costurilor de distributie si fara cresterea valorii creantelor (din activitatea comerciala).

Modificarea termenilor contractuali ai unor contracte de vinzare in timp pare perfect normala, dar nu si când o companie incheie un astfel de contract si apoi il modifică, suplimentează sau revoca. Printre modificarile aduse unor astfel de contracte, care de fapt reprezinta un mod de a “imbunatati” vinzarile aferente unei perioade enumeram :

posibilitatea de a anula comanda de cumparare oricind, prevederi care anuleaza vinzarea precum returnarea marfurilor,

rambursarea, dreptul de a continua negocierea, extinderea

5

termenului de plata.

Modalităti “creative de recunoa ștere a veniturilor ”

Nu este deloc surprinzător că practicile de contabilitate creativă încep adesea cu recunoașterea veniturilor, având în vedere importanța veniturilor în contul de profit și pierdere precum și impactul lor direct asupra rezultatului.

Majorarea sau diminuarea veniturilor se manifestă prin existența posibilității de a grăbi sau de a încetini recunoașterea veniturilor cu ajutorul unor principii din contabilitate, cum sunt principiul prudenței sau principiul conectării cheltuielilor la venituri.

Recunoașterea veniturilor premature semnifică recunoașterea veniturilor din vânzări reale la o dată anterioară celei ce ar fi trebuit utilizată. Este cazul firmelor care primesc comisioane ce se referă la o perioadă extinsă dar care sunt recunoscute prematur. În cazul companiei de asigurări Vesta,aceasta a recunoscut venitul din primele de asigurare în anul încheierii contractului și nu pe parcursul perioadei de contract, așa cum ar fi trebuit.

Spre deosebire de aceasta, recunoașterea veniturilor fictive implică înregistrarea de venituri aferente unor vânzări inexistente.

6

Tehnici de manipulare a rezultatului prin înregistrarea veniturilor

Printre aceste tehnici, amintim:

1. Integrarea profiturilor latente în rezultatul exercițiului- vânzări urmate de răscumpărari în anul următor, vânzarea imobilizărilor vechi (amortizate ) în anul în care doresc să cresc profitul companiei, operațiunile de lease-back.

Operațiunea de lease-back presupune vânzarea unui activ și preluarea imediată a acestuia in regim de leasing. Această operație permite realizarea unui venit constatat în anul vânzării, venit care va fi neutralizat în anii următori de chiriile viitoare. Această operațiune este de fapt un împrumut mascat printr-o vânzare de active. Prin ea nu se manipuleaza doar contul de profit și pierdere, ci și bilanțul și imaginea întreprinderii prin faptul că rata de îndatorare a întreprinderii nu se modifică așa cum s-ar întâmpla în cazul unui împrumut bancar. Din aceste motive unele întreprinderi apelează la această tehnică, fiind considerată o finanțare mai atractivă dintr-un anumit punct de vedere.

2. Tranzacțiile circulare- apar atunci când două sau mai multe întreprinderi intră în tranzacții unele cu altele cu scopul de a-și ameliora rezultatele- măresc artificial profitul celor doua întreprinderi în condițiile în care transferul mărfurilor poate sa nu existe.

3. Înregistrarea unei plus valori artificiale din cedarea activelor prin utilizarea principiului nominalismului monetar- exemplu: o societate care vinde un mijloc fix cu o valoare neta și de piață de 40 milioane lei la un preț de 100 milioane lei, suma care se va încasa peste 3 ani. Această vânzare este de fapt o vânzare de activ conectată cu acordare de împrumut. Veniturile din cedarea activelor înregistrate în anul vânzării sunt de fapt venituri din cedarea activelor si venituri financiare, înregistrate prematur in anul vânzării activului, când de fapt suma se va încasa peste 3 ani. Aceste venituri nu există la momentul în care sunt înregistrate.

7

4. Vanzările cu posibilitatea de returnare a bunurilor. In cazul unor societăți (un exemplu important sunt editurile),contractele între edituri și librării permit cumparatorilor să returneze un procent important din cărțile nevândute. Întrebarea este- cum ar trebui sa se înregistreze veniturile în contabilitatea editurilor ? Majoritatea acestora înregistrează toate veniturile în decursul anului, urmând să storneze aceste venituri în următorul an. Soluția ar fi provizionarea datoriilor sau utilizarea sistemului de consignație, adică folosirea avizelor ,nu a facturilor de vânzare și înregistrarea vânzării doar pentru marfa vândută de librării.

5. Vânzarea și răscumpărarea stocurilor. Pentru a obține surse de finanțare, societățile pot proceda la vânzarea stocurilor. Particularitatea operației constă în faptul că în contractul de vânzare este prevăzută o opțiune de răscumpărare a stocurilor. Între data vânzării și data răscumpărării stocului societatea va utiliza rezultatul obținut din operațiunea de vânzare ca o sursă de finanțare.

6. Contabilitatea contractelor pe termen lung, in cazul constructiilor de exemplu. Există 2 metode- inregistrarea profitului la momentul terminării lucrării sau înregistrarea acestuia pe parcursul perioadei de contract, conform gradului de realizare a lucrării. În cel de-al doilea caz gradul de realizare a lucrării se estimează,astfel încât rezultatul poate fi diminuat sau supraevaluat în funcție de ceea ce își dorește managementul întreprinderii.

7. Reluarea provizioanelor la venituri este o tehnică ce se poate aplica în anii in care rezultatele firmelor sunt dezamăgitoare, prin această tehică rezultatul firmei ajungând la un nivel mulțumitor, apropiat celui bugetat.

8

8. Inregistrarea veniturilor care se vor obține pe o perioadă de ani de zile deci a veniturilor posibile, într-un singur exercițiu financiar- compania Enron a folosit această tehnică de contabilitate financiară supraevaluîndu-și rezultatul pe baza unor venituri estimate pe mai mulți ani( anul 2000).

9. Înregistrarea unor venituri inexistente- la această “tehnică” a apelat compania Worldcom pentru a-și îmbunătăți situația financiară și a încerca să redreseze situația economică sau mai bine zis imaginea firmei pe piață.

In cazul celor două firme, descoperirea fraudelor a condus la sancțiuni prompte și la reducerea valorii acțiunilor pe piață iar în cazul Enron a condus la falimentul firmei. In opinia multor autori care au studiat aceste scandaluri financiare, vina este împărțită între managerii firmei care au acționat imoral, cu scopul de a-și acoperi greșelile și de a profita în nume personal de companiile respective, auditori care au închis ochii și lipsa reglementărilor și a controlului statului. Ca urmare a acestor situații s-au adoptat reglementări cum este “Legea Sarbanes Oxley”- care reglementează realizarea de auditări independente, și creeazăun organism de supraveghere a profesiei de auditor, de înregistrare a auditorilor autorizați.

10. O altă tehnică de manipulare a veniturilor, folosită de compania Xerox în anii ‘’90 este clasificarea greșită a veniturilor. Aflându-se în dificultate, pentru a nu pierde încrederea și legăturile cu părțile interesate, compania a înregistrat ca venituri din vânzări pe cele din închirierea echipamentelor și leasing, clasificând greșit până în anul 2000 venituri de 6 mld dolari. Scopul a fost acela de a induce în eroare utilizatorii informației contabile și de a da impresia că managementul companiei este unul foarte bun. Înregistrând veniturile astfel, compania și-a majorat profitul pe termen scurt, pe seama veniturilor viitoare. În acest caz nu este vorba de venituri fictive, ci de o redistribuire a acestora, peo bază nereală și fără a respecta legislația în vigoare, acest lucru conducând la declinul companiei Xerox în anii care au urmat.

9

Aceeași tehnică a fost folosită și de General Electric. Cu scopul de a majora cifra de afaceri au fost înregistrate venituri din vânzări în conditiile în care proprietatea activelor fusese cedată.

11. Realizarea la sfârșitul anului de tranzacții (livrări ) imprudente sau neobișnuite care presupun un risc mare- de exemplu livrări către clienți incerți, depășirea limitei de creditare obișnuite. O altă variantă a acestei “soluții ”a managerilor de a crește artificial vânzările este de a stimula cererea încurajând clienții să comande produse care nu le sunt necesare, oferindu-le conditii de plată pe termen îndelungat. Acest lucru măreste veniturile și implicit profitul companiei dar fluxurile de numerar au de suferit deoarece contravaloarea mărfurilor vândute se încasează mai greu. Investorii nu vor dori să participle într-o afacere în care fluxul de numerar din activitatea de exploatare scade în timp ce veniturile din vânzarea marfii cresc. Acesta este un motiv pentru care utilizatorii externi ,în special investitorii se orientează către informațiide tip flux de trezorerie, care nu pot fi manipulate atât de ușor.

Un exemplu de vânzare forțată este Informix Corporation care a vândut softuri licentiate unor companii care la rândul lor urmau sa revânda aceste licente unor terti. Conform prevederilor GAAP procedura interna a companiei prevedea ca aceste venituri din vânzarea de licente să fie recunoscute la data semnării contractului de licență. Totusi, pentru a-și realize o anume cifră de afaceri, conducerea a angajat o serie de contracte cu diverse clauze, care violau principiile GAAP, precum : permiteau dealerilor sa primeasca banii pentru licentele nevândute, implicarea fortei de vinzari a firmei pentru a gasi clienți pentru dealeri, promisiunea de a aloca viitoarele comenzi de la clienți catre dealeri, marirea termenelor de plată peste 12 luni, însușirea obligației ca societatea să cumpere echipamente (IT) sau servicii de la clienți, astfel încât acelor clienți le erau returnați o parte din banii plătiți pe licente.

12. O altă tehnică de manipulare a rezultatului prin venituri este cesiunea artificială de titluri la momentul la care cursul este semnificativ mai

10

mare,urmată de răscumpărarea imediată a acestora. Profitul creste cu diferența dintre pretul de vânzare si prețul de achiziție (sau valoarea la care sunt înregistrate in contabilitate) după care aceleași titluri intră în activ, la un preț mai mare.

13. In cazul Microsoft, înregistrarea veniturilor nu este grăbită, ci amânată pe parcursul perioadei de contract,pentru a acoperi pierderea obținută din vânzarea altor produse. Și în cazul acestei companii este vorba tot de netezirea veniturilor. Când Microsoft vinde softul, o parte a profitului este amânată pentru anii viitori pentru acoperirea costurilor și cu asistența acordată clienților. Această politică contabilă duce la previziuni ușoare ale veniturilor și ale profiturilor.

14. Recunoașterea veniturilor aferente programelor informatice a suferit modificări majore pe parcursul anilor. Dacă în anii ’90 unele dintre cele mai mari companii de profil din Statele Unite recunoșteau venituri “la primirea sau acceptarea comenzii sau contractului”, sau “la momentul expedierii manualului de utilizare”, în ultimii ani,condițiile de recunoaștere a veniturilor aferente programelor informatice au devenit mult mai restrictive. În prezent companiile producătoare de software trebuie să expedieze produsele înainte de a recunoaște venitul.

11

Concluzii

Conform unui sondaj printre auditorii independenți, printre elementele cel mai des întâlnite care fac obiectul contabilității creative și a manipulării informațiilor financiare, contabilitatea veniturilor ocupa locul 1.

Recunoașterea prematură a veniturilor sau în unele cazuri recunoașterea veniturilor fictive reprezintă una din formele cele mai întâlnite de aplicare abuzivă a contabilității creative. Conform studiilor efectuate, jumătate din firmele acuzate de raportare financiară frauduloasă au utilizat aceste tehnici neadecvate de recunoaștere a veniturilor.

Referitor la aceste tehnici de contabilitate creativă, există o serie de modalitățide depistare a lor. Un exemplu este calculul ratei CFI- adjusted cash flow to income, care se calculează ca raport între fluxurile de trezorerie ajustate aferente activității continue și rezultatul ajustat din activitatea continuă. Auditorii și investitorii depistază astfel companiile în care ritmul de creștere a veniturilor este mult superior ritumului de creștere a fluxurilor de numerar.

Înafara posibilităților de depistare a acestor tehnici la nivelul companiilor, organismele de reglementare contabilă care doresc să limiteze contabilitatea creativă pot acționa în mai multe modalități:

- Posibilitatea de a alege metodele contabile trebuie redusă prin diminuarea numărului de metode contabile permise sau prin specificarea situației când fiecare metodă trebuie utilizată. Impunerea permanenței metodelor folositoare în sensul ca firmelenu vor mai putea schimba metoda în momentul când se dovedește nefavorabilă.

- Trasarea de reguli care să minimizeze utilizarea raționamentului contabil abuziv sau prin impunerea consecvenței astfel încât dacă o companie alege o politică contabilă care o favorizează ea va fi nevoită să oaplice și în anii următori, chiar dacă nu o mai favorizează.

- Pentru tranzacțiile artificiale se poate invoca “ prevalența substanței asupra formei” concept potrivit căruia substanța economică și nu forma

12

legală este cea care determină substanța contabilă. Astfel, tranzacțiile legate între ele trebuie contabilizate ca una singură.

Bibliografie

- Raileanu Vasile, Manea Cristina Lidia, Rapcencu Cristian- Contabilitatea creativa

- N. Feleagă, L. Malciu- “Politici și opțiuni contabile” Ed. Economică 2002- L. Maliciu- “Contabilitate Creativa”

13