Contabilitatea financiara

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ

CLUJ - NAPOCA

CONTABILITATE

SUPORT DE CURS

- ANUL IV -

TPPA - CEPA

LUCICA ARMANCA

2011/2012

1. INTRODUCERE ÎN GESTIUNEA ŞI CONTABILITATEA AFACERILOR CU ACTIVITATE DE PRODUCŢIE ŞI DE PRESTĂRI SERVICII

1.1. Aspecte specifice privind organizarea şi motivaţia afacerilor în domeniul producţiei alimentare şi al prestărilor de servicii

Afacerile din domeniul producţiei agroalimentare, al prestărilor de servicii pot fi organizate ca societăţi comerciale.Societatea comercială este o persoană juridică- subiect de drept autonom- cu scop lucrativ şi formată din cel puţin două persoane care se învoiesc să pună la cale ceva în comun pentru a desfăşura acte şi fapte de comerţ şi a împărţii foloasele rezultate.Legea nr.31/1990, republicată, astfel cum a fost modificată şi completată instituie o singură excepţie a definirii de mai sus, prin care prevede că manifestarea de voinţă a unei singure persoane, asociatul unic, este suficientă pentru constituirea unei societăţi comerciale. Astfel, societatea comercială dobândeşte personalitate juridică doar dacă a fost legal constituită, adică indeplineşte formalităţile impuse de lege.Cadrul legal pentru organizarea activităţii societăţilor comerciale a întreprinzătorilor privaţi, la această dată este format din:Legea nr.31/1990,republicată, a societăţilor comerciale (reglementează formele legale de infiinţare, funcţionare şi dizolvare pentru persoanele juridice care desfăşoară fapte de comerţ);Legea 26/1990 privind Registrul comerţului ( regglementează înmatricularea obligatorie a comercianţilor, regimul denumirilor, firmelor şi emblemelor, asigură caracterul public al faptelor de comerţ) aşa cum a fost modificată prin numeroase Ordonanţe ale Guvernului dea lungul timpului;Hotărârea Guvernului nr.1346/2002 privind serviciile de asistenţă prestate de oficiile registrului comerţului de pe lângă tribunale pentru înregistrarea şi autorizarea funcţionării comercianţilor;Hotărârea Guvernului nr.573/2002 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a funcţionării comercianţilorOrdinul preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr.601/2002 privind autorizarea Clasificării activităţilor din economia naţională –CAEN.Societatea comercială se manifestă prin afaceri , înţelesse ca activităţi aducătoare de profit, prin realizarea de produse şi servicii.Intr-o afacere pot fi implicate şi persoane fizice:-Autotizate să desfăşoare o activitate (Legea 300/2004);-Asociate în participaţie ( conform Codului comercial art.252-255).Desfăşurarea activităţii prin societatea comercială presupune unele avantaje şi dezavantaje:Avantajele afacerilor derulate prin societăţi comerciale:Mai multe resurse financiare pentru investiţii;Răspunderea limitată( partenerii sunt responsabili în limita aporturilor lor la capitalul social);Posibilităţi nelimitate de dezvoltare.Dezavantajele afacerilor derulate prin societăţi comerciale:Costuri mari de pornire a afacerii;Birocraţia activităţilor firmei datorată registrelor comerciale care trebuie întocmite;Distribuirea profitului pentru investiţii şi pentru plata dividendelor;Creşterea în mărime a societăţii comerciale generează inflexibilitate privind adaptarea la nevoile pieţei;

1

Greutăţi legate de eventuala dizolvare a societăţii.Avantajele afacerii cu asociat unic sunt următoarele:Uşurinţa de a porni şi de a ieşi dintr-o afacere;Întrprinzătorul este propriul său şef;Mândria şi satisfacţia personală de a fi administrator unic;Nedistribuirea profitului între parteneri.Dezavantajele afacerii ca asociat unic sunt:Riscul afacerii este suportat doar de proprietar;Responsabilitatea nelimitată( garantarea afacerilor cu cu proprietăţile personale);Muncă intensă pe tot parcursul zilei şi în weekend;Profituri personale puţine , legate de lipsa vacanţelor, concedii medicale, etcLipsa consultării cu partenerii de afaceri;Durata limitată a afacerii în timp ( dispare odată cu moartea persoanei ).Avantajele parteneriatului în afaceri:Mai multe resurse financiare;Uşurarea conducerii afacerii prin împărţirea sarcinilor.

Dezavantajele parteneriatului sunt:

Divizarea profitului între parteneri;Neînţelegeri între parteneri;Dificultatea de a ieşi din afacere.

Vă prezentăm în continuare principalele caracteristici ale societăţilor cu răspundere limitată, întrucât acest tip de societate reprezintă varianta optimă pentru desfăşurarea activităţii dvs. în acest domeniu, al prestărilor de servicii, iar pentru a studia comparativ S.R.L.-ul cu celelalte tipuri de societăţi comerciale vă prezentăm şi un tabel ce conţine caracteristicile esenţiale ale societăţilor comerciale şi a a le societăţilor agricole.

Societatea cu răspundere limitată (S.R.L.)

Capitalul social: capitalul social minim al unui astfel de societate este de 200 lei şi poate fi reprezentat de bunuri în natură, mobile sau imobile precum şi de aport în natură. Prestaţiile în muncă nu pot constitui aport la capital. Se poate concepe ca prin contractul de societate, un asociat să fie obligat la prestaţii periodice în natură, care trebuie să fie clar determinate, să se prevadă durata efectuarii lor, remuneraţia cuvenită şi sancţiunile în cazul nerespectării lor. Obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social; asociaţii sunt obligaţi numai la plata părţilor sociale deţinute în societate.Cesiunea (vânzarea) părţilor sociale: se poate face prin cesiune de drept civil, în limita părţilor sociale deţinute . Pentru cesionarea lor se întocmeşte contractul de cesiune, un înscris autentic sau certificat d e către un avocat, urmând ca asociaţii rămaşi să efectueze formalităţile de publicitate ale actului adiţional la Monitorul Oficial şi înregistrarea lui ca menţiune la Oficiul Registrului Comerţului.

Societatea pe acţiuni ( S.A.)

2

Capitalul social: din punct de vedere al capitalului, acesta poate fi vărsat integral, dar societatea se poate înfiinţa şi prin vărsarea a numai 30% din capitalul subscris.O societate pe acţiuni se poate înfiinţa şi prin subscripţie publică, printr-un prospect de emisiune al fondatorilor , vizat de instanţa de judecată. Practic, realizarea unei societăţi pe acţiuni prin subscripţie publică se face prin vărsarea a minim 30% şi prin emiterea de acţiuni ce se pun în vânzare publică pentru completarea capitalului efectiv.Cenzorii şi contabilii: societatea pe acţiuni trebuie să aibă obligatoriu un număr de cel puţin trei cenzori şi trei supleanţi (art. 154) al Legii 31/1990 republicată). Dacă numărul cenzorilor este mai mare, ei trebuie obligatoriu să fie în număr impar. Cenzorii se aleg la început de adunarea constitutivă, mandatul lor este de trei ani şi pot fi realeşi. Cel puţin unul dintre ei trebuie să fie contabil autorizat sau expert contabil. Majoritatea cenzorilor vor fi cetăţeni români. Cenzorii trebuie să fie acţionari, cu excepţia cenzorilor contabili (art.156 al Legii nr.31/1990, republicată ). Ei au obligaţia de a supraveghea gestiunea societăţii, de a verifica dacă bilanţul şi contul de profit şi pierderi sunt legal întocmite şi dacă registrele au fost ţinute în mod regulat.Administrarea: un administrator trebuie să depună o garanţie care nu poate fi mai mică decât valoarea a 10% din acţiuni sau dublul remuneraţiei lunare (art.137 al Legii nr.31 /1990 republicată). Semnăturile administratorilor se depun la Oficiul Registrului Comerţului. Consiliul de administraţie poate delega o poarte din puterile sale unui comitet de direcţie , compus din membrii aleşi de către administratori.Vânzarea acţiunilor: se face în funcţie de caracterul nominativ sau la purtător al acţiunilor. În cazul primelor, ele se transmit numai după respectarea unei reguli de publicitate , în speţă transcrierea lor în Registrul de acţiuni al societăţii. În cazul acţiunilor la purtător, transmiterea se f ace liber, prin tradiţiune, adică prin vânzarea lor fără nici un fel de formalitate prevăzută de lege.

Societatea agricolă ( S. Ag.)

Societatea agricolă este o societate de tip privat, cu capital variabil şi un număr nelimitat şi variabil de asociaţi, având ca obiect exploatarea agricolă a pământului, uneltelor, animalelor şi altor mijloace aduse în societate, precum şi realizarea de investiţii de interes agricol . Exploatarea agricolă poate consta în:organizarea şi efectuarea de lucrări agricole şi îmbunătăţiri funciare;utilizarea de maşini şi instalaţii, aprovizionarea, prelucrarea şi valorificarea produselor agricole şi neagricole şi alte asemenea activităţi (art. 5 din Legea 36/1991).Există două modalităţi normative de a înfiinţa societăţi agricole şi anume prin asocierea proprietarilor de terenuri agricole care beneficiază de prevederile Legii fondului funciar nr.18 /1991 în forme simple, pe bază de înţelegere, între două sau mai multe familii, în scopul exploatării agricole, asocieri ce se pot constituii prin înţelegere verbală sau scrisă, fără altă formalitate juridică, forme de asociere lipsite de personalitate juridică şi societăţi agricole cu personalitate juridică, pentru a căroro constituire şi funcţionare legea reglemetează un cadru şi un traseu bine determinate.Capitalul social: uneltele agricole şi alte utilaje, mijloacele materiale şi băneşti precum şi animalele pot fi aduse în proprietatea sau numai în folosinţa societăţii agricole, după caz. La intrarea în societatea agricolă, bunurile mobile şi imobile se vor evalua pentru a se determina părţile sociale subscrise de fiecare asociat.Conducerea societăţii: consiliul de administraţie numeşte administratorii, stabilind competenţa, indatoririle şi responsabilităţile lor.

3

Principalele caracteristici ale societatilor comerciale

Tip de societate

Indicatori

Societati in nume

colectiv SNC

Societati in

comandita simpla

SCS

Societati in

comandita pe actiuni

SCA

Societati pe

actiuni SA

Societati cu

raspundere limitata

SRL

Marimea minima a capitalului

social

25.000euro, in

echivalent lei, sau

90.000 lei

25.000euro, in

echivalent lei, sau

90.000lei

200lei

Capitalul este divizat in: Parti sociale Parti sociale actiuni actiuni Parti sociale

Valoarea nominala minima a

unei actiuni/parti sociale

0.10lei 0.10lei 10lei

Numar de proprietari Minim 2 Minim 2 Maxim 50

Responsabilitatea proprietarilor Nelimitata si solidara Nelimitata si

solidara a tuturor

asociatilor

comanditati

Nelimitata si solidara

a tuturor asociatilor

comanditati

Sunt obligati

numai la plata

actiunilor lor

Sunt obligati

numai pana la

concurenta

aportului

Asociaţii - drepturi şi obligaţii

Drepturi

1. Dreptul la beneficiiAcesta este scopul pentru care a fost creată societatea, respectiv cumpărarea de acţiuni, deosebind esenţial societatea de persoanele juridice fară scop lucrativ ( fundaţiile). Nici un asociat nu poate fi exclus de la beneficii .Părţile prin contractul de societate, sunt suverane să prevadă modul de stabilire a participării la beneficii. Lipsa unei clauze exprese privitoare la participarea la beneficii face ca beneficiile să fie stabilite în raport cu părţile sociale.2. Dreptul de control al gestiunii şi al contabilităţii societăţiiExercitarea acestui drept se face în condiţiile prevăzute în actul constitutiv , iar în lipsa acestor prevederi, printr-o cerere adresată administratorului societăţii. Refuzul de a permite unui asociat controlul gestiunii societăţii dă dreptul celui lezat la o acţiune în justiţie.3. Dreptul la dividendeSe naşte din momentul în care bilanţul trebuie aprobat şi depus la Administraţia financiară , respectiv la Registrul comerţului.Din acest moment curge şi termenul ,dar nu mai mult de 8 luni, pentru remunerarea asociaţilor. Depăşirea acestui termen poate atrage dobânzi pe care societatea este obligată să le onoreze, alături de sumele datorate, cu titlu de dividende şi impozitul pe dividende.

4

Din momentul în care ia naştere dreptul la dividende, sumele concrete fac parte din patrimoniul asociatului şi vor putea fi urmărite şi poprite de creditorii săi particulari.4. Dreptul de a participa la adunările generale ale societăţii şi a-şi exercita dreptul de votFiecare asociat, indiferent de părţile sociale sau acţiunile ce le deţine, trebuie să fie convocat la toate adunările generale sau extraordinare ale societăţii, neanunţarea hotărârii acestuia îi dă dreptul să acţioneze pentru anularea hotărârii luate fără participarea sa.Cu ocazia adunărilor generale, fiecare asociat îşi va exercita dreptul de vot în condiţiile stabilite prin contractul de societate şi statut.5. Dreptul la rambursarea sumelor depuse ( cu titlu de împrumut) de asociat, în folosul societăţii, , inclusiv drepturile la dobânzile legale care curg de drept potrivit art.43 Codul comercial.6. Dreptul de a dministrare a societăţii în următoarele condiţii:Când nu există un administrator numit;Când, deşi există administrator, operaţiunea a fost încuviinţată de către acesta sau de către adunarea generală a asociatului neadministrator;În cazul gestiunii de afaceri , când prin fapta asociatului a fost împiedicată o pagubă a societăţii.

Obligaţii1. Aducerea aportului social prevăzut în contract.Interzicerea de a desfăşura în subsidiar activităţi comerciale prin care s-ar face concurenţă societăţii în care are calitatea de asociat. Astfel de activităţi nu pot fi desfăşurate în nume propriu sau prin persoane interpuse.2. Să nu fie administrator sau asociat în alte societăţi care ar avea acelaşi obiect de activitate cu societatea din care face parte. O singură excepţie- poate fi asociat în alte societăţi cu acelaşi obiect când toţi asociaţii ş-au dat consimţământul.3. Prin fapta sa să nu dăuneze în nici un mod afacerilor societăţii , să nu divulge informaţii despre secretul operaţiunii comerciale efectuate de către societate.4. Să participe la adunările generale atunci când legea prevede că pentru luarea hotărârilor este nevoie de unanimitate de voturi. Sancţiunea nerespectării acestor indatoriri constă în:- excluderea asociatului în culpă, iar atunci când a săvârşit fapte penale, sesizarea organelor competente;- exercitarea unei acţiuni în daune în contra a sociatului, paguba putând fi dovedită cu toate mijloacele de probă, în condiţiile prevăzute de art.46 Cod comercial.

Obligaţiile administratorilor

1. Administratorii sunt obligaţi să ia parte la toate adunările societăţii, la consiliile de administraţie şi la organele de conducere similare acestora.Administratorii sunt solidari răspunzători faţă de firmă pentru:- realitatea vărsămintelor efectuate de a sociaţi;- existenţa reală a dividendelor plătite;- existenţa registrelor cerute de lege şi corecta lor ţinere;- exacta îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale;- stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun.

5

2. Administratorul , care are într-o anumită operaţiune, direct sau indirect , interese contrare intereselor firmei, are obligaţia să înştiinţeze despre aceasta pe ceilalţi administratori şi pe cenzori şi să nu ia parte la nici o deliberare privitoare la a această operaţiune. Aceeaşi obligaţie o are administratorul în cazul în care intr-o anumită operaţiune , ştie că sunt interesate soţia, rudele sau afinii săi până la gradul al patrulea inclusiv.

Prin lege se interzice creditarea de către firmă a administratorilor sau a directorilor acesteia, prin intermediul unor operaţiuni precum:Acordarea de imprumuturi administratorilor sau directorilor;Acordarea de avantaje financiare administratorilor sau directorilor cu ocazia sau ulterior încheierii de către societate cu aceştia de operaţiuni de livrare de bunuri, prestări de servicii sau executarea de lucrări;Garantarea directă sau indirectă, în tot sau în parte, a oricăror împrumuturi acordate administratorilor sau directorilor, concomitentă sau ulterioră acordării împrumutului;Garantarea directă sau indirectă, în tot sau în parte, a executării de către administratori sau directori a oricăror altor obligaţii personale ale acestora faţă de terţe persoane;Dobândirea cu titlu oneros sau plata, în tot sau în parte, a unei creanţe ce are drept obiect un împrumut acordat de o terţă persoană administratorilor sau directorilor ori o altă prestaţie personală a acestora.

1.2. Răspunderea administratorului, natura şi scopul informaţiilor oferite de contabilitatea afacerii şi Registrele contabile

Potrivit art.1 din Legea nr.82/1991- Legea contabilităţii - ,, societăţile comerciale, societăţile comerciale/companii naţionale, regii autonome, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare , societăţile cooperatiste şi celelalte persoane juridice au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea financiară, potrivit prezentei legi”. Toate entităţile menţionate trebuie sa organizeze şi să conducă contabilitatea în partidă dublă şi să întocmească situaţii financiare anuale, acestea fiind documentele oficiale de prezentare a situaţiei economico- financiare, fiind stabilite potrivit legii şi trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare , a performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată.Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii oricărui tip de entitate mai sus menţionat revine administratorului., ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii respective.Contabilitatea se organizează şi se conduce, de regulă, în compartimente distincte, conduse de către directorul economic, contabilul şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie( obligatoriu studii economice superioare).Contabilitatea poate fi organizată şi condusă pe bază de contracte de prestări de servicii în domeniul contabilităţii, incheiate cu persoane fizice sau juridice, autotizate potrivit legii, membre ale Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România.Răspunderea pentru aplicarea necorespunzătoare a reglementărilor contabile revine directorului economic, contabilului şef sau altei persoane împuternicite să îndeplinească această funcţie, împreună cu personalul din subordine. În cazul în care contabilitatea este condusă pe bază de contract de prestări de servicii încheiat cu persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, răspunderea pentru conducerea contabilităţii revine acestora, potrivt legii şi prevederilor contractuale.

6

Natura şi scopul informaţiilor oferite de contabilitatea afacerii

Procesul managerial al oricărei entităţi nu este de conceput fără informaţii economico-financiare, iar principala sursă de informaţii atât structurate cât şi sistematice este contabilitatea. Informaţiile contabile se completează cu informaţiile oferite de piaţa financiară, adică, piaţa monetar-valutară, cea de capital, de asigurări şi cea imobiliară. Constituirea şi dezvoltarea entităţilor cu profil productiv şi prestări servicii, prin activităţile lor curente , chiar şi cele extraordinare, generează informaţii pe care societăţile le produc şi le utilizează în mod obişnuit, dar şi cu frecvenţe diferite. Contabilitatea este un proces de colectare, de clasificare şi de comunicare a informaţiilor privind tranzacţiile economice şi financiare, înregistrate prin imagini codificate, cu ajutorul unui limbaj specific.Art. 2 (1) al Legii contabilităţii precizează :,,Contabilitatea este o activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoaşterea, gestiunea şi controlul activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea persoanelor prevăzute la art.1. În acest scop contabilitatea trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţa financiară şi alte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată, atât pentru cerinţele interne ale acestora cât şi în relaţiile cu investitorii prezenţi şi potenţiali, creditorii financiari şi comerciali, clienţii, instituţiile publice şi alţi utilizatori”.

Prin urmare, Societatea comerciala este:

spaţiul economico-social în care se organizează contabilitatea , caracterizat prin următoarele elemente:

-existenţa unui centru de decizie care foloseşte informaţia contabilă;-activitatea acesteia are la bază o autonomie funcţională;-deţine un patrimoniu;

are o triplă reprezentare: juridică, economică şi socială.- Entitatea juridică este deţinătoarea unui patrimoniu şi este angajată într-un raport juridic complex de drepturi şi obligaţii ce privesc constituirea şi dezvoltarea patrimoniului acesteia.- Entitatea economică este reprezentată de unitatea economică deţinătoare de patrimoniu care alocă şi utilizează factorii de producţie cu scopul obţinerii de profit.- Entitatea socială reprezintă o unitate deţinătoare de patrimoniu ce utilizează resurse umane cu scopul atingerii unui scop social. Informaţiile furnizate de contabilitate sunt instrumente ale managerului, în procesul luării deciziilor, al planificării operaţionale şi strategice. De asemenea aceste informatii sunt utilizate şi in procesul de control şi audit.

Informaţiile produse de entităţile din sfera productivă şi a prestărilor de servicii pot fi clasificate în patru categorii:

--informaţii operaţionale--informaţii privind contabilitatea financiară--informaţii privind contabilitatea de gestiune--informaţii contabile privind satisfacerea necesităţilor fiscale

7

Informaţiile operaţionale sunt cerute de conducerea zilnică a activităţilor entităţii, spre exemplu: comenzile pentru prestat de la clienţi, numărul şi valoarea prestaţiilor efectuate sau realizate zilnic, măsura în care clienţii nu îşi achită facturile la timp, sumele datorate şi de plată salariaţilor, reţinerile din veniturile salariale,etc.Ele stau la baza alimentării cu informaţii a celorlalte categorii de informaţii amintite.

Informaţiile privind contabilitatea financiară sunt necesare atât pentru utilizatorii interni cât şi pentru cei externi entităţii. Cel mai frecvent utilizator intern este managerul(administratorul) întreprinderii, iar din suita utilizatorilor externi amintim: investitorii actuali , dar şi cei potenţiali, finanţatorii bancari , dar şi alţi creditorii, puterea publică(agenţiile guvernamentale), consilieri şi analişti finaciari, partenerii comerciali, salariaţii, iar uneori –publicul.Oferta informaţiilor din partea entităţilor, poate fi pusă sub presiune de diferiţi utilizatori, dar în virtutea existenţei principiului unicităţii ofertei de informaţii, asigurat prin acelaşi set de reguli contabile, va permite diverşilor utilizatori externi realizarea unei comparabilităţi între pachetele de informaţii puse la dispoziţie de două sau mai multe entităţi, poate chiar concurente.

Informaţiile privind contabilitatea de gestiune satisfac nevoia de informaţii numai la nivelul managerilor (directori sau administratori).

Informaţiile furnizate de contabilitatea financiară nu sunt suficiente pentru deciziile manageriale, prin urmare contabilitatea de gestiune îşi atinge obiectivele sale prin:determinarea costurilor pe unitate de produs fabricat sau tariful serviciului prestat, dar şi pe centre de responsabilitate (fabrica, locaţie, punct de lucru,etc), furnizarea informaţiilor pentru măsurarea performanţelor etc. Acest tip de informaţii sunt utilizate pentru realizarea funcţiilor manageriale cum sunt: planificarea, implementarea şi controlul.

Cele prezentate nu ţin să sublinieze că scopul contabilităţii este doar de a pregătii informaţia pentru un proces decizional pertinent şi fiabil, contabilitatea îşi asumă şi răspunderea pentru cea mai bună calitate a informaţiei contabile, fenomen verificat de auditul financiar.

Sistemul contabil românesc este în plin proces de armonizare şi convergenţă cu normele contabile internaţionale,Standardele Internaţionale de Contabilitate,( IAS) ; Standardele Internaţionale de Raportare Financiar-contabilă,(IFRS) ; chiar şi IAS 41 ,,Agricultura”.Încapând cu 1 ianuarie 2010, în România se aplică Reglementările contabile conforme cu Directiva a –IV-a a Comunităţii Economice Europene, publicate în Monitorul Oficial , Parte I nr.766bis din 10.11.2009, prin Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr.3055 . Armonizarea contabilă este determinată în principal de posibilitatea comparării situaţiilor financiare anuale nu numai pe plan intern, ci şi extern, astfel în contextul globalizării economice, obiectivele contabilităţii‚ nu mai sunt doar un răspuns al teoriei contabile ci şi a intereselor principalelor grupuri de utilizatori şi a normelor contabile regionale şi internaţionale.

Registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul – jurnal Registrul inventar Cartea mareŞi alte Registre obligatorii Registrul unic de control Registrul pentru evidenţa salariaţilor

8

Registrul- jurnal este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează zilnic, în mod cronologic, operaţie cu operaţie, fără spaţii libere, toate modificările patrimoniului firmei.Fiecare înregistrare in Registrul- jurnal trebuie să cuprindă elemente cu privire la :felul, numărul şi data documentului justificativ, explicaţii privind operaţiile respective şi conturile debitoare şi creditoare în care s-au înregistrat simele corespunzătoare operaţiilor efectuate.Firmele cu un volum mare de operaţii pot utilize pentru detaliere jurnale auxiliare pentru : operaţiile de casă şi bancă, decontările cu furnizorii, situaţia încasării – achitării facturilor, situaţia avansurilor de trezorerie, etc. În această situaţie, sumele centralizate pe conturi din aceste jurnale se înregistrează în Registrul – jurnal.Registrul – inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează, grupat, toate elementele patrimoniale înventariate în firmă, conform Legii contabilităţii şi a altor acte normative în vigoare.La sfârşitul fiecărui an, în acest Registru se înscriu, într-o formă recapitulativă, elementele patrimoniale după natura lor, suficient de detaliat pentru a putea justifica conţinutul fiecăruia dintre posturile bilanţului contabil. Registrul- inventar se completează pe baza inventarierii faptice:

la înfiinţare, anual la încheierea exerciţiului cu ocazia fuziunii, divizării sau lichidării.Dacă inventarierea are loc pe parcursul anului, în Registrul- inventar se înregistrează soldurile existente la data inventarului, la care s e adaugă intrările şi se scad ieşirile de la data inventarierii până la data închiderii exerciţiului.

Registrul unic de controlPrin Legea nr.252 din 10 iunie 2003 s-a instituit obligativitatea ţinerii Registrului unic de control care se prezintă de către reprezentantul firmei organului de control. Neprezentarea acestuia se sancţionează de organul de control cu amendă.Firmele nou înfiinţate sunt obligate să achiziţoineze Registrul unic d control în termen de 30 de zile de la data înregistrării. Nerespectarea acestui termen şi neachiziţionarea se sancţionează de organul de control cu amendă.Registrul unic de control se numerotează, se sigilează şi se păstrează de reprezententul legal al firmei la sediul social şi la fiecare sediu secundar pentru care s-au eliberat avize, autorizaţii şi sau acorduri de funcţionare.Acest registru are drept scop evidenţierea tuturor controalelor desfăşurate la firme de către toate organele de control specializate, în domeniile : financiar- fiscal, sanitar, fitosanitar, urbanism, protecţia consumatorului, protecţia muncii, inspecţia muncii precum şi alte domenii prevăzute de lege.Evidenţierea controalelor în Registrul unic de control se face cu semnăturile reprezentantului legal al firmei şi organului de control.Organele de control au obligaţia de a consemna în registru, înaintea începerii controlului, următoarele elemente:

numele şi prenumele persoanelor împuternicite de a efectua control; unitatea de care aparţin organele de control; numărul legitimaţiei de control; numărul şi data delegaţiei/ordinului de deplasare; obiectivele controlului; perioada controlului şi perioada controlată; baza legală a efectuării controlului.

9

După finalizarea controlului, în registrul unic de control se înscriu obligatoriu numărul şi data actului de control întocmit.

Registrul pentru evidenţa salariaţilorRegistru obligatoriu pentru toate entităţile care au salariaţi. Acest registru ţine evidenţa cronologică a personalului angajat, cu detalii despre salariat, numărul contractului individual de muncă, perioada contractului, salariul stabilit în contract, data începerii activităţii salariatului, data încetării activităţii şi temeiul legal al întreruperii activităţii salariatului, etc.Acest registru se transmite electronic la Inspectoratul Teritorial de Muncă, iar orice modificare ulterioară referitoare la prestaţia salariaţilor se tramsmite electronic la data modificării respective ( un nou contract de muncă, decizia de încetare a raporturilor de muncă, schimbarea funcţiei, a timpului de lucru, etc.).

1.3. Gestionarea patrimoniului şi obiectul contabilităţii

Obiectul contabilităţii entităţilor economice îl formează:

-patrimoniul,

-rezultatele economico-financiare,

-elementele extrapatrimoniale.

Patrimoniul devine şi este obiect de studiu al contabilităţii unei persoane juridice sau fizice numai dacă este utilizat în activitatea economică a acesteia ,cu scopul realizării de bunuri sau prestarea de servicii destinate terţilor. De asemenea patrimoniul poate fi utilizat şi în activităţi administrative şi social culturale în scopul satisfacerii unor cerinţe ale entităţilor.

Patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică aparţinând unui subiect de drepturi şi obligaţii (entitate numită titular de patrimoniu) şi a tuturor bunurilor şi valorilor economice la care acestea se referă (obiecte de drepturi şi obligaţii).Interpretarea acestei definiţii se poate deduce prin explicitarea câtorva concepţii privind obiectul contabilitaţii:1.Concepţia juridică: prezintă realitatea economică prin prisma raporturilor juridice, a drepturilor şi a obligaţiilor băneşti ale unui titular de patrimoniu dar şi a bunurilor şi valorilor corespunzătoare.2.Concepţia financiară: priveşte resursele ce aparţin investitorilor într-o entitate. Aceste resurse se numesc, pe de o parte, resurse financiare , care pot fi aduse de proprietarii entităţii şi atrase de la terţi, iar pe de altă parte pot fi numite resurse economice, în momentul utilizării concrete a resurselor financiare.3.Concepţia economică: priveşte capitalul care aparţine investitorilor într-o entitate economică, mai mult cu referire la existenţa, starea, mişcarea şi transformarea acestuia în cadrul entităţii.4.Termeni foarte uzuali:active patrimoniale şi pasive patrimoniale.

10

Activele patrimoniale reprezintă totalitatea drepturilor de proprietate şi creanţe care se constituie în bunurile şi valorile economice ale titularului de patrimoniu.Pasivele patrimoniale reprezintă obligaţiile entităţii faţă de proprietarii săi, respectiv faţă de terţi.( cu toate că titularul de patrimoniu are drepturi si obligaţii).

Patrimoniul prezintă o serie de trăsături:

este unic şi indivizibil, este personal, adică aparţine unei persoane şi este netransmisibil, se referă la o globalizare juridică, economică şi financiară a entităţii pe care o reprezintă.

In practica contabilă românescă , dar şi in scop didactic se face uz de îmbinarea concepţiilor economică şi juridică a patrimoniului, potrivit căreia, acesta se prezintă ca patrimoniu economic şi ca patrimoniu juridic.Prezentarea patrimoniului, în contabilitate, este sub forma unei balanţe cu două părţi egale, astfel, partea din stânga egalităţii este numită sau denumită patrimoniu economic, iar cea din dreapta egalităţii este numită patrimoniu juridic.

Patrimoniul economic = Patrimoniu juridic

Patrimoniul din punct de vedere juridic, este definit ca totalitatea drepturilor, a obligaţiilor exprimate în formă bănească şi care aparţin unei persoane fizice sau juridice. Este format din drepturile şi obligaţiile cu valoare economică şi care sunt cauza sau provenienţa juridică a elementelor patrimoniale ale unei entităţi.Patrimoniul, din punct de vedere economic este definit ca totalitatea valorilor corporale şi necorporale ce aparţin unei persoane fizice sau juridice.Este format din bunurile economice evaluabile în bani şi care îi formează substanţa materială (terenuri, clădiri, maşini, materiale,mărfuri, creanţe, valori în curs de decontare, disponibilităţi, cheltuieli inregistrate in avans etc)..Ţinând sema de componentele menţionate se poate formula o nouă prezentare a patrimoniului în contabilitatea unei societăţi:

Bunuri economice = Capitaluri(Drepturi)+Obligaţii

Active patrimoniale = Pasive patrimoniale.

Patrimoniul oricarei entitati este prezentat in documetele de sinteza economico-financiara , prin elementele patrimoniale detinute .Elementele patrimoniale reflecta la un moment dat existenta bunurilor si valorilor economice detinute de un titular de patrimoniu , precum si drepturile , repectiv obligatiile rezultate, din posesia şi exploatarea bunurilor economice.

11

1.Activele patrimoniale prezintă următoarea structură:

a)Active imobilizate

Necorporale Corporale FinanciareCheltuieli de constituire, Cheltuieli de dezvoltare,Fond comercial,Concesiuni, brevete,Alte imobilizari necorporale.

Terenuri,Constructii,Instalatii tehnice,Mijloace de transport,Animale si plantatiiAlte imobilizari corporale.

Titluri de participare,Interese de participare,Creante imobilizate.

b) Active circulante

Stocuri Creante pe termen scurt

Investitii financiare pe termen scurt

Disponibilitati banesti

Materii prime,Materiale consumabile,Materiale de natura obiectelor de inventar,Produse finite, reziduale, Marfuri, Ambalaje

Avansuri acordate furnizorilor,Clienti,Efecte comerciale de primit,Decontari cu asociatii privind capitalul

Titluri de plasament, Actiuni proprii,Alte investitii financiare pe termen scurt

Numerarul din caseria unitatii, Disponibilitatile banesti aflate in conturi bancare,Alte valori(tichete de masa, timbre etc.)Avansuri de trezorerie

c)Cheltuieli inregistrate in avans

Abonamente si chirii platite in avans Cheltuielile inregistrate , in cursul anului curent pentru culturile agricole cu timp de recoltare in anul urmator

2.Pasivele patrimoniale prezinta următoarea structură:

a)Datorii

Datorii pe termen lung Datorii pe termen scurt

12

Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni,Sume datorate institutiilor de credit

Credite bancare pe termen scurt,Furnizori, Efecte comerciale de plata,Datorii fata de personal,fata de bugetul consolidat al statului si alte organisme si institutii

b)Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

Provizioane pentru litigii, pentru garantii acordate clientilor si alte provizioane

c) Venituri în avans

Venituri in avans, Subventii pentru investitii

d) Capitaluri proprii

De provenienţă externă De provenienţă internăCapital social,Primele legate de capital

Rezultatul exercitiului,Rezerve din reevaluare,Rezerve legale, alte rezerveRezultatul reportat

Intr-o entitate viabilă, cu activitate permanentă, patrimoniul administrat este supus unor mişcări şi transformări complexe în derularea obiectului său de activitate, cu scopul obţinerii unor rezultate financiare (economico-financiare). Mişcarea şi transformarea elementelor patrimoniale, prin procesele economice dintr-o entitate , generează atât cheltuieli, cât şi venituri; ce vor fi reflectate în contabilitatea entităţii respective.

Rezultatul exerciţiului- o mărime valorică, pozitivă, denumită profit sau beneficiu, când veniturile sunt mai mari decât cheltuielile,-o mărime valorică negativă , denumita pierdere când veniturile sunt mai mici decât cheltuielile.a)Cheltuielile sunt sumele, respectiv valorile date in consum,conform documentelor justificative; consumate si facturate indiferent că sunt plătite sau de plătit, grupate după cum urmează:

Cheltuieli de exploatare Cheltuieli financiare Cheltuieli extraordinareCu stocurile,Cu lucrările şi serviciile executate de terţi,Cu impozite, taxe si varsăminte asmilate,Cu personalul,cu asigurările şi

Privind imobilizările financiare,Privind investiţiile financiare pe termen scurtDin diferenţe de curs valutarPrivind dobânzile,

Privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare

13

protecţia socială,Cu amortizările şi provizioanele

Privind sconturile acordate.

b)Veniturile sunt sumele sau valorile facturate clienţilor, in urma livrărilor de bunuri,a executării de lucrări sau prestării de servicii,indiferent că sunt încasate sau nu, grupate după cum urmează:Venituri din exploatare Venituri financiare Venituri extraordinareDin vânzarea produselor finite, recoltateDin vânzarea mărfurilor,Din executarea de lucrări şi prestări de servicii,Din producţia stocată (depozitată),Din producţia de imobilizări,Din subvenţii de exploatare sau investiţii,Din provizioane

Din imobilizări financiare,Din investiţii financiare pe termen scurt,Din creanţe imobilizate,Din diferenţe de curs valutar,Din dobânzi,

Din subventii pentru evenimente extraordinare şi altele asimilate

Venituri – Cheltuieli = Rezultat economico-financiar

Venituri din exploatare – Cheltuieli din exploatare = Rezultat din exploatare Venituri financiare - Cheltuieli financiare = Rezultat financiar Venituri extraordinare -Cheltuieli extraordinare = Rezultat extraordinar Rezultatul din exploatare + Rezultatul financiar = Rezultatul curentRezultatul curent + Rezultatul extraordinar – Cheltuiala cu impozitul pe profit/ /impozitul pe venit = Rezultatul net al exerciţiului economico-financiar

Elementele extrapatrimoniale Societăţile comerciale se pot afla în situaţia în care unele elemente patrimoniale să nu poată fi integrate în activele şi pasivele societăţii,dar sunt exploatate în interesul acesteia, motiv pentru care sunt considerate extrapatrimoniale. Dintre acestea amintim:angajamente ( giruri, cauţiuni, garanţii) acordate sau primite în relaţiile cu terţii;mijloace fixe luate cu chirie;valori materiale primite spre prelucrare , în păstrare sau custodie;stocuri de natura obiectelor de inventar;efecte scontate şi neajunse la scadenţă;terenurile agricole exploatate ( închiriate, în arendă, comodat,etc);alte valori extrapatrimoniale.Contabilitatea acestor elemente extrapatrimoniale se realizează cu ajutorul conturilor înafara bilanţului, denumite şi conturi de ordine şi evidenţă.

2 . Contabilitatea financiară ( în partidă dublă)

2.1. Obiectivul şi rolul contabilităţii financiare în entităţi productive şi prestatoare de servicii

14

Obiectivul fundamental al contabilităţii îl reprezintă furnizarea de informaţii care să ofere o imagine fidelă asupra situaţiei patrimoniului şi rezultatelor obţinute de orice unitate economică. Contabilitatea financiară a afacerilor din sfera producţiei şi a serviciilor este o contabilitate de angajamente. Astfel efectele tranzacţiilor şi a altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc şi nu pe măsură ce trezoreria (sau echivalentul său) este încasată sau plătită. În acest fel, apariţia angajamentului (suma de plată, suma de încasat), este înregistrată în contabilitate într-o primă etapă, urmând ca decontarea lui ( plata, încasarea) să aibă loc într-o altă etapă. Înfăptuirea imaginii fidele de către contabilitate necesită ca informaţiile furnizate de către acestea să îndeplinească următoarele condiţii1:- datele contabile să fie înregistrate în contabilitate în timp util pentru a fi prelucrate şi utilizate,- informaţiile contabile să ofere utilizatorilor o descriere adecvată, să fie corecte şi complete,- contabilizarea faptelor să fie în acord cu baza lor juridică şi economică,- informaţiile de sinteză să servească utilizatorilor pentru luarea deciziilor economice,- informaţiile furnizate de contabilitate să rezulte din aplicarea cu bună credinţă a regulilor şi procedeelor contabile.

Principiile contabilităţii financiare

-Principiul continuităţii activităţii : presupune că entitatea ăşi continuă în mod normal funcţionarea, fără a intra în stare de lichidare sau reducere semnificativă a activităţii. Dacă administratorul unei entităţi a luat la cunoştinţă unele elemente de nesiguranţă legate de anumite evenimente ce pot duce la incapacitatea acesteia de aşi continua activitatea , aceste elemente trebuiesc prezentate în anexele la Situaţiile financiare anuale.-Principiul permanenţei metodelor : metodele de evaluare şi politicile contabile, în general terebuie aplicate în mod consecvent de la un exerciţiu financiar la altul.. Spre exemplu schimbarea conducătorului entităţii nu justifică modificarea politicilor contabile.-Principiul prudenţei : la întocmirea Situaţiilor financiare anuale, evaluarea trebuie făcută pe o bază prudentă, spre exemplu :trebuie să ţină seama de toate datoriile apărute în cursul exerciţiului financiar curent sau al unui exerciţiu precedent , chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanţului şi data întocmirii acestuia sau, activele şi veniturile nu trebuie să fie supraevaluate, iar datoriile şi cheltuielile , subevaluate.-Principiul independenţei exerciţiului : trebuie să se tină cont de veniturile şi cheltuielile aferente exerciţiului financiar indiferent de data încasării creanţelor ( din vânzarea produselor sau prestarea serviciilor) sau data plăţii obligaţiilor comerciale (din achiziţii diverse, bunuri sau servicii).-Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de datorii : componentele acestor elemente trebuie evaluate separat.-Principiul intangibilităţii. Bilanţul de deschidere pentru fiecare exerciţiu financiar trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului financiar precedent. Eventualele erori semnificative eferente exerciţiilor financiare precedente , se vor corecta pe seama rezultatului reportat.-Principiul necompensării : este interzisă orice compensare între elementele de activ şi datorii sau între elementele de venituri şi cheltuieli.-Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului : prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilanţ şi contul de profit şi pierdere se face ţinînd seama de de fondul economic al tranzacţiei sau al operaţiunii raportate şi nu numai de forma juridică a acestora. Respectarea acestui principiu are are drept scop înregistrarea în contabilitate şi prezentarea fidelă a operaţiunilor economico-financiare, în

1 Ristea M.,Noul sistem contabil din România, Editura Cartimpex, Bucureşti,1993,pag.20

15

conformitate cu realitatea economică, punând în evidenţă drepturile şi obligaţiile , precum şi riscurile associate acestor operaţiuni.

Contabilitatea financiară, numită şi generală, are ca obiect înregistrarea tuturor operaţiilor care afecteză patrimoniul unităţii, spre a determina rezultatul financiar al acesteia. Faptul că obiectul său este omogen, face ca în practică, contabilitatea financiară să fie unitară şi în acelaşi timp obligatorie, prezintă un interes major pentru stat, care vrea să controleze aplicarea metodelor de evaluare a diferitelor elemente ale patrimoniului şi stabilirea rezultatelor ce formează baza de determinare a impozitelor pretinse de fisc.

2.2 . Evaluarea contabilă

Evaluarea este procesul prin care se determină valoarea la care elementele situaţiilor financiare sunt recunoscute în contabilitate şi prezentate în bilanţ şi contul de profit şi pierdere. Prin actele normative în spetă s-au stabilit următoarele reguli:

la data intrării în entitate bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare denumită valoare contabilă care se stabileşte astfel:

bunurile reprezentând aport la capitalul social, la valoarea de aport, stabilită în urma evaluării, pentru bunurile reprezentând aport la capitalul social.Bunurile obţinute cu titlu gratuit, la valoarea justă. ( valoarea justă este suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între părţi, aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii, cu preţul determinat obiectiv).Valoarea justă a activelor se determină , în general, după datele de evidenţă de pe piaţă, printr-o evaluare efectuată, de regulă, de profesionişti calificaţi în evaluare.Bunurile procurate cu titlu oneros, la cost de achiziţie,Bunurile produse în entitate, la cost de producţie.Definiţii:Costul de achiziţie al unui bun este egal cu preţul de cumpărare, taxele de import şi taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport aprovizionare şi alte cheltuieli acesorii necesare pentru punerea în stare de utilizare sau intrarea în gestiune a bunului respectiv. Reducerile comerciale şi alte elemente asimilate acordate de furnizor nu fac parte din costul de achiziţie.Costul de producţie al unui bun economic cuprinde costul de achiziţie al materiilor prime şi consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de producţie precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie , ca fiind legate de producerea bunului respectiv.În costul unui activ cu ciclu de producţie lung(depăşeşte anul calendaristic (31.12...) pentru a fi gata în vederea utilizării sau pentru vânzare pot fi incluse şi dobânzile plătite la creditele bancare contactate pentru realizarea investiţiei respective.

Cu ocazia inventarierii: evaluarea bunurilor se face la valoarea actuală a fiecăruia denumită valoare de inventar, stabilită în funcţie de utilitatea bunului , starea acestuia şi preţul pieţei.

În cazul creanţelor şi datoriilor, această valoare se stabileşte în funcţie de valoarea lor probabilă de încasat, sau de plată.

La încheierea exerciţiului financiar, elementele patrimoniale se evaluează şi se reflectă în situaţiile financiare anuale la valoarea patrimonială , respectiv valoarea contabilă pusă de acord cu rezultatele inventarierii.

Valoarea contabilă netă este valoarea de intrare mai puţin amortizarea şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare, cumulate, pentru bunurile amortizabile din punct de vedere legal.La fiecare dată a închiderii exerciţiului economico-financiar , elementele monetare şi nemonetare exprimate în valută trebuiesc raportate utilizând cursul de schimb valutar de la data 31.12. a fiecărui an.

16

Diferenţele de curs valutar favorabile sau cele nefavorabile se vor înregistra la venituri sau cheltuieli financiare, după caz.

La data ieşirii din unitate , bunurile se evaluează şi se scad din gestiunea patrimonială la valoarea lor de intrare, denumită şi valoare contabilă sau cost istoric.

Pentru bunurile de natura stocurilor şi a titlurilor de valoare similare, evaluarea se poate face folosind, după caz una din următoarele metode: costul mediu ponderat, metoda primei intrări primei ieşiri, metoda ultimei intrări primei ieşiri, metoda costului standard, etc.

2.3. Contabilitatea capitalurilor

Încercările de definire a capitalurilor proprii pornesc de la două puncte de vedere relative la acesta, prin prisma a două abordări:

- Din punctul de vedere al entităţii , capitalurile proprii reprezintă datoria acesteia faţă de asociaţii sau acţionarii acesteia.

- Din punctul de vedere al asociaţilor sau al acţionarilor, capitalurile proprii definesc mărimea drepturilor de proprietate a acestora în entitate.Definirea dată de de Reglementările contabile româneşti armonizate, potrivit OMFP 3055-2009, potrivit cărora capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al proprietarilor în activele acelei entităţi după deducerea tuturor datoriilor sale.

Capitalurile proprii se constituie din aportul proprietarilor, din profit şi din alte surse proprii:

CAPITALURI PROPRII = ACTIVE - DATORII

Capitalul social

═ valoarea totală a aporturilor subscrise şi/sau depuse de acţionari sau asociaţi.care se înregistrează în contabilitate pe baza documentelor : actul constitutiv, documentele justificative privind vărsămintele de capital, Registrul acţionarilor (asociaţilor),se poate majora prin noi aporturi în natură sau numerar , prin încorporarea rezervelor sau a profiturilor etc.evidenţa analitică se ţine pe acţionari sau asociaţi, cuprinzând numărul şi valoarea nominală a aţşiunilor sau părţilor sociale subscrise şi vărsate.Acţiunile sau părţile sociale se pot evalua la următoarele valori:valoarea nominală (raportul dintre valoarea capitalului şi numărul de titluri emise ), valoarea de piaţă ( valaorea de vânzare-cumpărare a titlurilor, care se stabileşte de regulă, prin negociere la bursa de valori),preţul de emisiune sau cursul acţiunilor ( preţul ce trebuie plătit de persoanele care subscriu acţiunile sau părţile sociale ),valoarea financiară ( calcul, dividendul distribuit pe acţiune raportat la rata medie a dobânzii pe piaţă ),valoarea de randament ,calcul , (dividend distribuit pe acţiune+ cota parte din profit pe acţiune încorporată în rezerve) : rata medie a dobânzii pe piaţă,valoarea contabilă sau bilanţieră, calcul, raport între activul net contabil şi numărul de titluri.

Rezervele

17

-sunt profituri capitalizate în mod durabil de către entitatea din domeniul productiv şi al prestărilor de servicii şi alte surse: primele de capital şi rezervele din reevaluare,-consolidează baza materială a entităţii, sporesc capacitatea acesteia de a face faţă unor conjuncture nefavorabile şi eventualelor pierderi. Rezervele legale se constituie anual în procent de cel puţin 5% din profitul societăţii comerciale până ce vor atinge minim o cincime din capitalul social2,în cazul în care sunt utilizate , următoarea lor constituire nu este deductibilă fiscal,Rezervele statutare se constituie din profitul net şi sunt utilizate pentru acoperirea pierderilor, finanţarea investiţiilor, sau majorarea capitalului social potrivt clauzelor prevăzute în actul constitutiv al societăţii.

Alte rezerve ( rezerve libere sau facultative) se pot constituii din profitul net pe baza Hotărârii Adunării Generale a acţionarilor sau a asociaţilor, pentru diferite utilizări( acoperirea pierderilor, distribuiri de dividende în exerciţiile cu pierderi, majorarea capitalului social, etc).

Rezultatul exerciţiului financiar

Reprezintă diferenţa dintre venituri şi cheltuieli, poate fi: profit sau pierdere şi se stabileşte cumulat de la începutul exerciţiului financiar,Profitul contabil net se repartizează în mod provizoriu , de regulă, la sfârşitul exerciţiului financiar pe următoarele destinaţii:- Destinaţii prevăzute obligatoriu prin lege:rezerve legale, acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi, vărsăminte la bugetul statului,50%, la entităţile cu capital de stat, - Destinaţii stabilite prin actul constitutive-rezervele statutare,- Destinaţii hotărâte de Adunarea Generală a Acţionarilor ( AGA): surse proprii de finanţare, participarea salariaţilor la profit (10%),dividende, majorarea capitalului social, etc.

Rezultatul reportat

Reprezintă profitul nerepartizat, respectiv pierderea neacoperită din exerciţiile financiare precedenteProfitul reportat urmează a se repartiza pe destinaţiile precizate, în exerciţiile financiare următoare,Pierderea reportată urmează a se acoperii din profiturile exerciţiilor viitoare sau din rezerve, capital social, potrivit hotărârii AGA.

2.4. Contabilitatea activelor imobilizate

Activele imobilizate sunt bunurile deţinute pe o perioadă mai mare de un an, generatoare de beneficii economice viitoare. După natura lor pot fi grupate în: imobilizări necorporale, imobilizări corporale şi imobilizări financiare, cu excepţia ultimelor nominalizate , imobilizările sunt supuse deprecierii fizice şi morale, depreciere numită, amortizare, intr-o anumită perioadă de timp, legal stabilită şi a cărei expresie valorică se include în mod eşalonat pe cheltuieli.Imobilizările necorporale

2 Legea nr.31/1990, modificată prin Legea 302/2005

18

- active identificabile, nemonetare, reprezentate de valori nemateriale şi de documente juridice şi comerciale3, ce trebuie să indeplinească următoarele condiţii: obţinerea de beneficii viitoare ce pot fi atribuite activului respectiv şi costul bunurilor respective să poată fi măsurat credibil,- sub forma cheltuieli de constituire, ocazionate de înfiinţarea afacerii, modificarea actelor deconstituire, sub forma taxelor de inscriere, înmatriculare, emitere de acţiuni, prospectare de piaţă, amortizarea lor se face intr-o perioadă de cel mult 5 ani.- sub forma concesiunii, a licenţelor, marci de fabricaţie, de servicii, uzufructul, dreptul de superficie, franciza. Cheltuielile ocazionate de achiziţia acestora se amortizează pe perioada contractului, sau pe durata de utilizare,- sub forma fondului comercial, ca sumă suplimentară achitată în cazul achiziţionării unei firme sau a unor bunuri imobile, durata de amortizare este de regulă în maxim 5 ani,- sub forma programelor informatice, ca elemente ale muncii intelectuale stocate pe diferite suporturi tehnice, se amortizează pe o perioadă de 3 ani.

Imobilizările corporale- cunoscute şi sub denumirea de imobilizări materiale, cuprind bunurile materiale de folosintă îndelungată, care îndeplinesc următoarele caracteristici concomitent:- utilizate în producţia de bunuri, în prestarea de servicii, în activităţi administrative sau sunt închiriate terţilor, având valoarea de achiziţie mai mare de 1800lei- au durata normală de funcţionare mai mare de un an.- Includ: terenuri, amenajări la terenuri, construcţii, maşini utilaje şi instalaţii de lucru, aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare, mijloace de transport, animalele de producţie şi reproducţie, plantaţii pe rod , mobilier, aparatură birotică, avansuri pentru investiţii, etc.- Nu includ: componentele imobilizărilor corporale procurate cu ocazia reparaţiilor, care au ca scop restabilirea parametrilor tehnici iniţiali ale acestora, construcţiile şi instalaţiile provizorii, animalele tinere, animalele la îngrăşat, păsările şi coloniile de albine, pădurile.Amortizarea se calculează pe baza unui plan de amortizare, din luna următoare punerii acestora în funcţiune şi până la recuperarea integrală a valorii de intrare. Nu se supun amortizării: terenurile,;lacurile, bălţile şi iazurile, care nu sunt rezultatul unei investiţii; tablourile şi operele de artă, bunurile din domeniul public finaţate din surse bugetare, casele de odihnă proprii, locuinţele de protocol, etc. În cazul imobilizărilor corporale achiziţionate care au durata normală de utilizare expirată, valoarea de intrare se va recupera pe o durată stabilită, de către o comisie tehnică.Regimurile de amortizare sunt: liniară , degresivă, cu sau fără influienţa uzurii morale şi amortizarea accelerată ( includerea în primul an de funcţionare , în cheltuielile de exploatare a unei amortizări în cotă de 50% din valoarea de intrare), în conformitate cu duratele normale de utilizare stabilite in Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Ordinul 2139 din 2004.

Extras din Catalogul mai sus mentionat, pentru bunurile de natura imobilizarilor corporale specifice intreprinderilor (afacerilor) din domeniul prestărilor de servicii, agricol şi adiacente.

Denumirea activelor fixe Durate normale de

functionare (ani)

Grupa: Constructii- din industria alimentara-centre de afaceri-cladiri comerciale pentru depozitare-comercializare si distributie

28-4240-60

3 Iacob Petru Pântea, Contabilitatea financiară românească,ed. Intelcredo, 2006, pag.37

19

-constructii pentru depozitarea produselor agricole-depozite frigorifice pentru alimente.Ghetarii-tancuri, rezervoare, bidoane si butoaie pentru depozitarea bauturilor-rampe de incarcare-constructii usoare pentru afaceri, comert, depozitare(baraci, magazii, soproane, etc)-constructii si instalatii tehnologice pentru alimentare cu apa si canalizare-cladiri comerciale pentru depozitare-comercializare si distributie. Magazine

32-4824-3620-3024-3625-3520-30

8-1232-48

Grupa: Echipamente tehnologice(masini, utilaje si instalatii de lucru)-masini, utilaje si instalatii pentru abatoare si producerea preparatelor din carne-masini, utilaje si instalatii pentru lapte si produse lactate-masini, utilaje si instalatii pentru producerea uleiurilor vegetale si a margarinei, panificatie si producerea pastelor fainoase si a biscuitilor; masini, utilaje si instalatii pentru producerea spirtului, amidonului, glucozei, dextrinei si drojdiei comprimate; masini si instalatii pentru producerea tuicii, rachiurilor naturale, altor bauturi distillate si gazoase, esentelor si otetului-masini, utilaje si instalatii pentru ambalarea produselor alimentare, pentru producerea conservelor de legume si finete;masini, utilaje si instalatii comune pentru industria alimentara-masini, utilaje si instalatii pentru morarit-masini, utilaje si instalatii pentru producerea zaharului-masini, utilaje si instalatii pentru producerea produselor zaharoase; pentru producerea vinului; pentru producerea berii; pentru prelucrarea tutunului si a produselor din tutun-inventar gospodaresc din industria alimentara

8-14

8-129-15

8-12

13-2114-2212-18

6-10Grupa: Aparate si instalatii pentru masurare,control si reglare-instalatii pentru comanda si reglarea automata a proceselor tehnologice, pentru semnalizare si telemasurare-calculatoare electronice si echipamente periferice.Masini si aparate de casa, control si facturat

8-12

2-4

Grupa:Mijloace de transportmijloace de transport pentru marfuri:-autocamioane si autocamionete cu platforma fixa, autofurgonete, autofurgoane si autodube de capacitate pana la 4,5 t exclusive-autocamioane,autodube si autofurgonete cu platforma fixa, cu capacitate de peste 4,5 t -autocisterne,autoizoterme si autofrigorifere-remorci:cisterne, izoterme si frigorifice-semiremorci auto:platforma, furgon, cisterne, izoterme si frigorifice, port transcontainere-electro si motostivuitoare

4-6

4-8

4-64-64-6

4-8Grupa: Mobilier-mobilier commercial de prezentare din lemn si plastic cu structura metalica usoara-firme, panouri si reclame luminoaseGrupa: Aparatura birotica-aparate de telecomunicatii pentru birou:aparate telefonice,aparate telefax, instalatii de comanda prin radio-echipamente de protectie mecanica-grilaje, gratare -sisteme de protectie la incendiu, centrale de semnalizare si actionare-sisteme pentru identificare si controlul accesului, supraveghere si alarma la efractie

3-5

2-4

3-5

16-2412-18 8-12

20

- Documentele privind intrarea în gestiune a activelor imobilizate4

Categoria de active imobilizate Căi de intrare Documente de evidenţăImobilizări necorporale şi corporale Cumpărare Factura fiscală,contract de vânzare-

cumpărare, process verbal de recepţie, Registrul numerelor de inventar

Producţie proprie Proiecte pentru studii şi cercetări, Deviz pentru lucrări executate, proces verbal de recepţie, Registrul numerelor de inventar

Aport social în natură Act constitutive,expertiza tehnică, declaraţie de subscriere,proces verbal de recepţie, Registrul numerelor de inventar

Donaţie Proces verbal de predare-primire, Registrul numerelor de inventar

Plusuri la inventar Proces verbal de inventariere, Registrul numerelor de inventar

Concesionare, locaţie de gestiune, închiriere

Contract de concesionare, locaţie de gestiune, închiriere, caiet de sarcini al concesiunii, proces verbal de recepţie, registrul de evidenţa elemente extrapatrimoniale

Imobilizări fianciare Achiziţionare Ordin de cumpărare, contract de vânzare-cumpărare, prospect de vânzare al acţiunilor

Achiziţionate şi achitate Ordin deplată,bilet la ordin, cec, chitanţaAport social Act constitutive,raport de evaluare

- Documentele privind ieşirea din gestiune a activelor imobilizate 5

Categoria de active imobilizate Căi de ieşire Documente de evidenţăImobilizări necorporale şi corporale Casare Proces verbal de scoatere din funcţiune,

declasare a unor bunri materiale, Registrul numerelor de inventar

Vânzare Factura fiscală, process verbal de vânzare-cumpărare, raport de evaluare, Registrul numerelor de inventar

Retase de către asociaţi Cerere de retragere, proces verbal de predare-primire, Registrul numerelor de inventar

Donaţie Process verbal de predare-primire, Registrul numerelor de inventar

Concesionare, locaţie de gestiune, închiriere

Contract de concesionare, locaţie de gestiune, închiriere, Registrul imobilizărilor date spre expoatare

4 Iacob Petru Pântea, Contabilitatea financiară românească,ed. Intelcredo, 2006, pag.33-345 Iacob Petru Pântea, Contabilitatea financiară românească,ed. Intelcredo, 2006, pag.34

21

Situaţii excepţionale(calamităţi, furt etc.) Contract de asigurare, Registrul nuemrelor de inventar

Imobilizări necorporale şi corporale în curs de execuţie

Transferarea la imobilizări necorporale sau corporale

Process verbal de recepţie

Imobilizări financiare vânzare Ordin de vânzare a titlurilor, ordin de plată, cec, bilet la ordin, chitanţa

2.5. Contabilitatea activelor circulante

Definirea activului circulant , atunci când:Este achiziţionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul comercializării şi se aşteapţă să fie realizat în termen de 12 luni de la închiderea exerciţiului financiar,Este reprezentat de creanţe aferente ciclului de exploatare,Este reprezentat de trezorerie sau echivalenţe de trezorerie a căror utilizare nu este restricţionată,

Clasificarea activelor circulante potrivit reglementărilor contabile conforme cu directivele europene:Stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu s-a emis factură,Investiţii pe termen scurt,Disponibilităţi în bănci şi casierie,Creanţe.

Stocurile, după forma fizică şi destinaţie:Mărfuri-stocuri cumpărate în vederea revânzării acestora în aceeaşi stare sau produsele predate spre vânzare magazinelor proprii,Materii prime-participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul final integral sau parţial,Materiale consumabile- participă sau ajută la procesul de fabricaţie, de producţie, fără a se regăsi de regulă, în produsul finit,Materiale de natura obiectelor de inventar- bunuri care nu indeplinesc condiţiile de valoare şi /sau de durată pentru a se include în categoria imobilizărilor corporale,Produsele-reprezentate de semifabricate, produse finite şi produse reziduale,Animale şi păsări-reprezentate de animalele născute şi cele tinere de orice fel(viţei, miei, pucei, mânji etc) crescute şi folosite pentru reproducţie, animale şi păsări la îngrăşat pentru a fi valorificate, animale pentru producţie (lână, lapte, blană, ouă), coloniile de albine,Ambalajele-bunuri utilizate pentru păstrarea bunurilor pe timpul transportului şi al depozitării.

Evaluarea stocurilorLa ieşirea din patrimoniu , prin vânzare, consum, donaţii, distrugere, etc stocurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare utilizându-se una din următoarele metode:costului ponderat,prima intrare prima ieşire (FIFO),ultima intrare-prima ieşire (LIFO). Pentru activitatea comercială, mărfurile se evaluează la preţ cu amănuntul ( costul de producţie/preţ de cumpărare+ adaosul comercial)+cota de tva, (dacă este cazul).

Documentele de evidenţă a stocurilor

22

În cadrul unei entităţi, activele circulante materiale ocazionează numeroase operaţiuni, (fiecare dintre acestea fiind consemnată în documente de evidenţă operative a stocurilor): aprovizionare, păstrare, eliberare din magazie, prelucrare în procesul de producţie, vânzare, inventariere, etc.Dintre cele mai uzitate documente de evidenţă a stocurilor amintim: nota de recepţie şi constatare de diferenţe, fişa de magazie, bonul de consum individual sau colectiv,bon de predare transfer-restituire, registrul stocurilor, fişa de evidenţă a obiectelor de inventar în folosinţă, liste de inventariere, fişa consumului de furaje, bon de recoltare zilnică sau Jurnalul recoltatului, Jurnalul de mulsori, actul de fătare, actul de mutaţie, actul de cântărire a animalelor, actul de moarte-dispariţie-tăiere a animalelor, Registrul evoluţiei efectivelor de animale, Registrul pentru evidenţa animalelor tinere, avizul de insoţire a mărfii, factura sau factura fiscală, etc.

2.6. Contabilitatea decontărilor cu terţii

Pentru realizarea obiectului de activitate , orice entitate intră în relaţii cu diferite persoane fizice şi juridice, care în contabilitate poartă numele de terţi, cum ar fi: furnizori, clienţi, salariaţi, asociaţi, bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale, debitori, diverşi creditori, etc. Creanţele şi datoriile se înregistrează în contabilitate la valaorea lor nminală înscrisă pe documente. Datoriile sunt surse externe (străine) de finanţare, puse la dispoziţia firmei de către creditori.Creditorul este o entitate de la care s-a primit o valoare economică, căreia urmează să i se achite un echivalent valoric sau o contraprestaţie. Datoriile sunt reflectate în contabilitate din momentul creeării angajamentului până în momentul stingerii (plăţii lor).

Cele mai frecvente datorii şi documentele în care acestea se reflectă6:

Categoria de terti Natura datoriilor Documente privind angajarea datoriilor

Documente privind plata datoriilor

Furnizori Datorii din operatiuni de aprovizionare cu bunuri, lucrari si servicii

Factura cu sau fara tva, avizul de insotire al marfii

Ordin de plata, ce, bilet la ordin, chitanta, etc

Personalul anagajat Salarii brute,indemnizatiile pentru concediul de odihna, , premii, participarea la profit, etc

Statul de plata al salariilor, lista de indemnizatii, ordin de deplasare, etc

Stat de plata al salariilor, lista pentru plati partiale, ordin de deplasare, ordin de plata pentru alimentarea cardurilor de salarii,etc

Asociati si actionari Restituirea aportului, dividende, alte sume datorate, etc.

Nota de contabilitate, situatii de calcul.

Dispozitia de plata catre caserie, ordin de plata pentru alimentarea conturilor de card,etc.

Bugetul statului Impozit pe profit, impozit pe venit, TVA de plata, impozit pe veniturile salariale, alte impozite si taxe,etc.

Jurnal de cumparari, jurnal de vanzari, , decont privind TVA, stat de plata al salariilor, situatii de calcul.

Ordin de plata, chitanta de trezorerie.

Bugetul asigurarilor sociale,protectiei sociale si al fondurilor speciale

Contributia la asigurarile sociale, contributia pentru asigurarile sociale de sanatate, , ajutorul de somaj, etc.

Stat de salarii, lista de indemnizatii, desfasuratorul contributiilor sociale

Ordin de plata, chitanta-trezorerie

Cienti-creditori Avansuri primite Nota de contabilitate, situatii de calcul,etc.

Billet la ordin, chitanta, ordin de plata, etc.

Creanţele sunt drepturile cuvenite entităţii de a cere , de a pretinde de la debitori, clienţi, anumite sume de bani, bunuri sau servicii. Clientul este persoana, fizică sau juridică, care a primit o

6 Iacob Petru Pântea, Contabilitatea financiară românească,ed. Intelcredo, 2006, pag.214

23

valoare economică şi urmează să dea un echivalent valoric sau o contraprestaţie. Creanţele se reflectă în contabilitate din momentul creeării dreptului faţă de terţi până în momentul stingerii (încasării lor).

Cele mai frecvente creanţe şi documentele în care acestea se reflectă7:

Categoria de terti

Natura creantelor Documente privind crearea drepturilor

Documente privind incasarea drepturilor

Furnizori-debitori

Avansuri acordate Factura cu sau fara tva Ordin de plata, billet la ordin,chitanta

Clienti Creante din operatiuni de livrare de bunuri,lucrari, sevicii

Factura cu sau fara tva,aviz de insotire a marfii

Ordin de plata,cec, billet la ordin,chitanta, etc.

Personalul salariat

Avansuri acordate, salarii platite in plus

Stat de plata al salariilor,lista de polata a indemnizatiilor, lista de avans chenzinal,etc.

Stat de plata al salariilor,lista de indemnizatii,lista de avans chenzinal,chitanta, etc.

Bugetul asigurarilor sociale, protectiei sociale si al fondurilor speciale

Indemnizatii sociale Desfasuratorul indemnizatiilor sociale

Ordin de plata

Bugetul statului

Impozite varsate in plus, TVA de recuperat

Jjurnal de cumparari, jurnal de vanzari, decont privind tva, statul de salarii, situatii de calcul

Ordin de plata

Asociati si actionari

Aport social subscris Declaratia de subscriere, act de constituire

Foaie de varsamant,proces verbal de predare-preluare

2.7. Contabilitatea trezoreriei

Trezoreria, ca noţiune cuprinde ansamblul lichidităţilor monetare şi a echivalentelor de numerar de care dispune o entitate pentru a face faţă plăţilor scadente.

Definiţii:

Lichidităţile monetare sunt mijloacele băneşti efective pe care le deţine unitatea economică şi care pot îmbrăca următoarele forme: numerarul din casierie, disponibilităţile băneşti aflate în conturile din bănci şi avansurile de trezorerie.

Echivalentele de numerar sunt investiţii financiare pe termen scurt , sunt uşor convertibile în mijloace băneşti şi care pot îmbrăca următoarele forme: valori de încasat(efecte comerciale, cecuri),titluri de plasament (acţiuni, obligaţiuni),alte valori(bonuri valorice, tichete de masă, cecuri de călătorie, etc).

7 Iacob Petru Pântea, Contabilitatea financiară românească,ed. Intelcredo, 2006, pag.214-215

24

Fluxuri de trezorerie sunt totalitatea operaţiilor monetare şi financiare pe care le efectuează o entitate economică pentru a-şi asigura mijloacele băneşti necesare efectuării decontărilor curente.

Operaţii financiare sunt asimilate trezoreriei dar generează angajamente sub forma creditelor bancare pe termen scurt.

Organizarea contabilităţii trezoreriei impune respectarea câtorva obiective:Efectuarea plăţilor şi a încasărilor la termenele scadente,Evidenţa şi controlul operativ al operaţiilor de trezorerie cu şi fără numerar,Gestionarea corectă şi eficientă a investiţiilor financiare şi a creditelor bancare pe termen scurt,Fundamentarea bugetului de trezorerie,Respectarea legislaţiei finaciar-bancare.

Documentele de evidenţă a mijloacelor băneştiDecontările în numerar, constau în încasări şi plăţi imediate prin mişcarea directă a sumelor băneşti. Documentul pentru înregistrarea operativă a încasărilor şi plăţilor efectuate prin casierie este Registrul de casă, iar documentele justificative pot fi: dispoziţie de plată-încasare către casierie, chitanţă, monetar, bon de vânzare, cec de numerar sau ordin de plată în numerar, borderou de achiziţie, statul de salarii, lista de avans chenzinal, , foaie de vărsământ sau chitanţă de depunere.Decontările fără numerar, constau în încasări şi plăţi fără numerar, exitând un decalaj între momentul iniţierii şi cel al finalizării decontării, prin intermediul băncilor. Acest tip de plăţi utilizează instrumente sau mijloace de plată emise pe suport de hârtie, magnetic sau electronic. Acest tip de decontări se înregistrează în extrasele de cont, care sunt emise de către bănci numai persoanei împuternicite de către entitate, prezentând în mod cronologic încasările, plăţile şi soldul după fiecare operaţie economică. Ca instrumente de plată fără numerar uzitate sunt: ordin de plată, bilet la ordin, cecul, cambia, etc.

2.8. Contabilitatea provizioanelor şi a subvenţiilor

Provizioanele sunt datorii cu exigibiltate sau cu valoare incertă. Recunoaşterea în Situaţiile financiare anuale se poate face numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:- entitatea are o obligaţie curentă generată de un eveniment anterior,- pentru respectarea obligaţiei, este necesară o ieşire de resurse,- valoarea obligaţiei poate fi estimată în mod credibil.Provizioanele se constituie pe seama cheltuielilor de exploatare, sunt nedeductibile fiscal, sau au deductibilitate limitată, potrivit Codului fiscal, sunt revizuite la finele fiecărui exerciţiu financiar şi ajustate prin majorare sau diminuare pentru a reflecta cea mai bună estimare curentă.Tipuri de provizioane- provizioane pentru litigii, de regulă se constituie la sfârşitul exerciţiului financiar, pentru litigiile aflate în curs, deoarece există riscul ca să se finalizeze în defavoarea entităţii,- provizioane pentru garanţii acordate în perioadele următoare,clienţilor, în general pentru lucrări si servicii executate acestora, la nivelul cotelor prevăzute în contracte,- provizioane prevăzute pentru restructurare: în cazul vânzării sau încetării activităţii unei părţi de afacere, închiderea unor sedii sau puncte de lucru, modificări în structura conducerii, reorganizări fundamentale, etc.

25

Provizioane pentru impozite, se constituie pentru amenzi, majorări, impozite viitoare, de plată, pentru care nu s-a înregistrat obligaţia faţă de bugetul statului.

Subvenţiile sunt sume primite cu titlu gratuit (nerambursabile şi nepurtătoare de dobânzi) şi pot fi:- aferente activelor, sume primite gratuit cu îndeplinirea condiţiei principale ca entitatea să cumpere, să construiască sau să achiziţioneze active imobilizate.- aferente veniturilor, sunt toate celelalte subvenţii, altele decât pentru active, putem nominaliza: subvenţii pentru acoperirea diferenţelor de preţ la anumite bunuri şi servicii, subvenţionarea locurilor de muncă în cazul angajării de asolvenţi şi de şomeri. Subvenţiile se reflectă distinct:- Subvenţii guvernamentale- Subvenţii nerambursabile cu caracter de investiţii- Alte sume primate cu haracter de subvenţii

2.9. Contabilitatea cheltuielilor şi a veniturilor

Cheltuielile sunt valorile plătite sau de plătit pentru : consumuri de stocuri,lucrări executate şi servicii prestate executate de terţi, pentru personalul angajat, pentru executarea unor obligaţii legale sau contractuale.În funcţie de natura lor economică, pot fi grupate în:

cheltuieli de exploatare cheltuieli finaciare cheltuieli extraordinare

Cheltuielile de exploatare sunt aferente activităţii de exploatare a entităţii şi reprezintă în principal, expresia bănească a consumurilor materiale şi de forţă de muncă necesare desfăşurării activităţii entităţii respective. Principalele categorii de cheltuieli de exploatare sunt:cheltuielile cu materii prime, cu materiale consumabile stocate, nestocate, animale, etc.Costul de achiziţie al mărfurilor şi ambalajelor vândute.Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi( reparaţii, redevenţe, renta agricolă, locaţii de gestiune, chirii, studii, colaborări, comisioane şi onorarii, transport de bunuri şi persoane, deplasări şi detaşări, servicii bancare, cheltuieli poştale şi telefonie, de protocol, publicitate şi reclamă, asigurări de bunuri, inclusiv culturi.Cheltuieli cu impozite şi taxe, cu impozitul pe profit/venit.Cheltuieli cu personalul ( salarii, asigurări sociale, fond şomaj şi alte fonduri).Alte cheltuieli de exploatare(pierderi din creanţe, amenzi, penalităţi, cu donaţii, cu activele cedate, cu provizioanele, privind amortizările,etc.Cheltuielile financiare sunt aferente activităţii financiare a entităţii şi se referă la :Pierderi din creanţe imobilizate,Cheltuieli privind investitiile financiare cedate,Diferenţele nefavorabile de curs valutar,Dobânzile plătite sau de plătit,Discount-urile acordate clienţilor,Provizioane, etc.Cheltuielile extraordinare, sunt aferente activităţii ce nu are un caracter ordinar, normal şi nu sunt generate de activitatea curentă, Acestea se referă la calamităţi şi alte evenimente extraordinare.

26

În funcţie de natura lor fiscală , pot fi grupate în :- Cheltuieli deductibile- Cheltuieli cu deductibilitate limitată- Cheltuieli nedeductibile

Condiţiile pe care trebuie să le indeplinească cheltuielile pentru a fi deduse :- să fie efectuate în scopul realizării veniturilor impozabile ;- să existe documente justificative din care să rezulte efectuarea cheltuielilor respective ;-să fie eferente activităţii contribuabilului Documente justificative :-Pentru a putea fi deduse, cheltuielile înregistrate în contabilitate trebuie să aibă la bază un document justificativ întocmit conform cerinţelor legale , prin care să se facă dovada efectuării operaţiunii sau intrării în gestiune ;-sunt prevăzute de O.M.E.F. nr.3512 din 2008Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale :- denumirea documentului ;- denumirea/ numele şi prenumele şi, după caz, sediul / adresa persoanei juridice / fizice care întocmeşte documentul ;- numărul documentului şi data întocmirii acestuia;- menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaşiunii economico- financiare (când este cazul);- conţinutul operaţiunii economico-financiare şi atunci când este necesar, temeiul legal al efectuării acesteia;- datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economico- financiare efectuate, după caz;- numele şi prenumele, precum şi semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunii economico-financiare, ale persoanelor cu atribuţii de control financiar preventiv şi ale persoanelor în drept să aprobe operaţiunile respective, după caz;- alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor efectuate.

Documentele care stau la baza înregistărilor în contabilitate pot dobândii calitatea de document justificativ numai în condiţiile în care furnizează toate informaţiile prevăzute de normele legale în vigoare.

Documentele justificative în baza cărora se deduc cheltuielile sunt, de la caz la caz, următoarele:1. facturile întocmite în conformitate cu art.155 din Codul fiscal , însoţite de unul din următoarele

documente, în funcţie de circumstanţe:- note de intrare-recepţie a materialelor, mărfurilor, etc- procese verbale de recepţie a mijloacelor fixe, a obiectelor de inventar;- devize, situaţii de lucrări;- rapoarte de lucru.

2. contracte de prestări servicii/ contracte de publicitate /contracte de execuţii lucrări, de achiziţii bunuri, după caz;

3. bonuri de consum;4. proces verbal de dare în folosinţă;5. notă justificativă;6. referate de necesitate;7. foi de parcurs pentru justificarea combustibilului;

27

8. ordine de deplasare aprobate de către conducere;9. deconturi de cheltuieli aprobate de către conducere.Tipuri de cheltuieli deductibile

Sunt considerate deductibile:a) Cheltuielile cu editarea publicaţiilor care sunt înregistrate ca retururi pe baza documentelor

justificative şi în limitele prevăzute în contractele comerciale.Acestea sunt considerate deductibile atunci când sunt respectate următoarele condiţii:

Retururile să fie efective şi să fie justificate cu documente justificative; Retururile să fie efectuate în limita cotelor prevăzute în contractele de distribuţie ; Veniturile şi cheltuielile aferente retururilor să fie înregistrate în evidenţa contabilă; Contravaloarea publicaţiilor nu este imputabilă.

b) Cheltuieli generate de TVA urmare a aplicării pro-ratei, ajustărilor de TVA;c) Cheltuielile reprezentând valoarea creanţelor comerciale înstrăinate, potrivit legii:

În conformitate cu Legea privind disciplina contractuală nr.469 /2002 şi cu O.U.G. nr.119 /2007 privind măsurile pentru combaterea intârzierii executării obligaţiilor de plată din contractele comerciale, societăţile comerciale pot apela la Instituţii financiare, la societăţi de recuperare de creanţe în vederea încasării creanţelor restante.Cheltuiala cu scoaterea din gestiune a unei creanţe neâncasate este deductibilă la calculul impozitului pe profit dacă aceasta este recuperată integral şi /sau dacă a fost constituit un provizion pentru aceasta.

d) Penalităţi de întârziere şi daune-interese stabilte în contracte economice cu persoane rezidente şi nerezidente.Începând cu anul 2010 nu se mai face discriminare între tratamentul fiscal acordat

penalităţilor şi daunelor –interese datorate în baza contractelor comerciale încheiate cu rezidenţii şi cel al penalităţilor şi daunelor –interese datorate în baza contractelor comerciale încheiate cu nerezidenţii- acestea toate fiind deductibile la calculul impozitului pe profit.

e) Pierderi tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesară pentru fabricarea unor produse sau prestarea serviciilor.În procesul de producţie au loc pierderi tehnologice. Fiecare societate comercială trebuie să îşi stabilească normative sau norme de consum propriu în funcţie de reţeta de fabricaţie , de tehnologia aplicată , de fişele tehnologice, calificarea personalului, etc.

f) Cheltuieli efectuate pentru transportul salariaţilor la şi de la locul de muncă.Atenţie aici limitarea deductibilităţii cheltuielilor cu combustibilul pentru transport personal efectuat cu autoturisme destinate exclusiv transportului de persoane care nu au mai mult de 9 locuri inclusiv scaunul şoferului şi care au o greutate maxim autorizată de 3500kg. Acestea sunt deductibile numai atunci când există dificultăţi evidente de a găsi alte mijloace de transport şi există un acord colectiv între angajator şi anagajaţi prin care angajatorul se obligă să asigure gratuit acest transport.

g) Cheltuieli efectuate pentru protecţia muncii şi pentru prevenirea accidentelor de muncă şi boli profesionale – în condiţiile în care specificul activităţii se încadrează în domeniile pentru care se impun respectarea normelor de protecţie a muncii conform legislaţiei specifice. (Legea 319 /2006 cu modificările ulterioare).

h) Cheltuieli cu prime de asigurare pentru asigurarea de accidente de muncă / boli profesionale şi risc profesional- conform Legii 346/2002.

i) Cheltuielile cu reclama şi publicitate efectuate în baza unui contract scris, în vederea popularizării firmei, produselor, serviciilor, precum şi costurile asociate realizării serviciilor de reclmă şi publicitate.

Exemplu: închirierea de spaţii publicitare , ănclusiv la târguri şi expoziţii organizate, executare de material publicitar, costuri ocazionate de prezentarea materialelor publicitare. Se includ aici şi

28

bunurile care se acordă în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru incercarea produselor şi demonstraţii la punctele de vânzare, precum şi alte bunuri acordate cu scopul stimulării vânzărilor.j) Cheltuielile de transport şi cazare în ţară şi străinătate efectuate de către salariaţi şi

administratori, precum şi pentru alte persoane fizice asimilate acestora:Persoanele fizice asimilate administratorilor pot fi: - directorii care îşi desfăşoară activitatea pe bază de mandat;- persoanele fizice rezidente/ nerezidente detaşate, potrivit legii, în situaşia în care societatea

suportă drepturile legale cuvenite acestora.Cheltuielile de transport - trebuie justificate cu documente legale.Pentru deplasările în interiorul tării –deductibilitatea cheltuielilor de transport cu ocazia delegării/ detaşării se asigură prin respectarea prevederilor H.G. 1860 din 2006, privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice, cu modificările şi completările ulterioare.Pentru salariaţii care se deplasează în interesul unităţii trimiţătoare se va întocmii formularul ,,Ordin de deplasare”, conform O.M.E.F. nr.3512 din anul 2008, privind documentele financiar contabile.Astfel confor art.13 din H.G. nr.1860 din anul 2006 personalul delegat sau detaşat de conducere să îndeplinească anumite sarcini de serviciu în localităţi situate la distanţe mai mari de 5 km de localitatea în care îşi are locul permanent de muncă are dreptul la decontarea cheltuielilor de transport dus-întors, după cum urmează:- cu avionul, pe orice distanţă, clasa economică,- cu orice fel de tren, după tariful clasei a II-a , pe distanţe de până la 300km şi după tariful

clasei I, pe distanţe mai mari de 300km,- cu navele de călători după tariful clasei I,- cu mijloace de transport auto şi transport în comun , după tarifele stabilite pentru aceste

mijloace,- cu mijloace de transport ale unităţilor , dacă acestea au asemenea posibilităţi, cu încadrarea

în consumurile lunare de combustibil, stabilite potrivit legii,- cu autoturismul proprietate personală în limita a7,5l carburant la 100 de km.

Se decontează drept cheltuieli de transport şi:- cheltuielile pentru transportul efectuat cu mijloacele de transport în comun la şi de

la aeroport, gară, autogară sau port, în cazul în care acestea sunt situate în altă localitate;

- cheltuielile de transport efectuate în localitatea unde se execută delegarea sau detaşarea , cu mujloacele de transport în comun , dus-întors, pe distanţa dintre gară, aerogară, autogară sau port şi locul delegării sau detaşării ori locul de cazare; cheltuielile efectuate cu mijloacele de transport în comun, pe distanţa dintre locul de cazare şi locul delegării sau detaşării;

- taxele pentru trecerea podurilor;- taxele de traaversare cu bacul;- taxele de aeroport, gară, autogară sau port;- alte taxe privind circulaţia pe drumurile publice, prevăzute de dispoziţiile legale în

vigoare .Pentru deplasările în străinătate cheltuielile de cazare sunt plafonate conform anexei H.G.518 din 1995, actualizată.

29

k) Cheltuielile pentru formarea şi perfecţionarea personalului angajatl) Pierderi înregistrate din scoaterea din evidenţă a creanţelor neîncasate în cazurile:

- Hotărâre judecătorească de faliment a debitorului;- Debitorul a decedat şi creanţa nu poate fi recuperată de la moştenitori,- Debitorul este dizolvat în cazul SRL cu asociat unic sau lichidat, fără succesor,- Debitorul înregistrează dificultăţi financiare majore care îi afect întreg patrimoniul,

în situaţii excepţionale determinate de calamităţi naturale , epidemii, incendii, fenomene sociale şi economice, accidente industriale sau nucleare,etc.

m) Cheltuieli pentru protejarea mediului şi conservarea resurselor

n) Taxe de înscriere, cotizaţii şi contribuţii obligatorii reglementate de actele normative în vigoare, precum şi contribuţiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de muncă. Contribuţiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de muncă sunt cele datorate patronatelor, în conformitate cu prevederile Legii patronatelor nr.356 din 2001.

o) Cheltuielile pentru marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţele existente sau noi, participarea la târguri şi expoziţii , la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii.Cheltuielile de cercetare , precum şi cheltuielile care nu îndeplinesc condiţiile de a fi recunoscute ca imobilizări necorporale din punct de vedere contabil.Cheltuielile pentru perfecţionarea managementului, sistemelor informatice, introducerea, întreţinerea şi perfecţionarea sistemelor de management al calităţii, obţinerea atestării conform cu standardele de calitate.

Cheltuieli cu deductibilitate limitatăa) Cheltuieli de protocol Cheltuieli de protocol în limita a 2% aplicată asupra diferenţei dintre venituri şi cheltuieli înregistrate în contabilitate cu efectuarea ajustărilor contabile. Astfel:Cheltuieli de protocol admise = 2% ( Venituri totale – Venituri neimpozabile – Cheltuieli totale + Cheltuieli de protocol + Cheltuieli cu impozitul pe profit + Cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile).b) Cheltuieli cu tichetele de masă, tichetele cadou, tichetele de vacanţă: Tichetele de masă: se acordă în conformitate cu Legea nr.142 din 1998, actualizată, sunt deductibile numai la valoarea stabilită prin Ordin , dacă sunt îndeplinite condiţiile stipulate prin lege:

- se acordă un singur tichet de masă pentru fiecare zi lucrătoare din lună pe salariat;- se acordă numai pentru salariaţii care au funcţia de bază la unitatea respectivă;- nu beneficiază de tichete de masă, salariaţii care au dreptul la diurnă , alocaţie de

hrană sau masă gratuită;- pe perioada concediilor de odihnă, medicale, fără plată- salariaţii nu au dreptul la

tichete de masă;Acordarea tichetelor de masă nu este condiţionată de obţinerea de profit, iar

pentru salariat valoarea acestora intregeşte veniturile salariale brute realizate şi contribuţiile sociale aferente.

Tichetele cadou se pot utiliza pentru campanii de marketing , studiul pieţei, promovare pe pieţe existente sau noi, pentru protocol, reclamă şi publicitate- în limita sumelor destinate

30

acoperirii valorii nominale a a cestor tichete, prevăzute în bugetele proprii, aprobate potrivit legii în poziţii distincte de cheltuieli – drept tichete cadou. Tichetele de vacanţă se acordă în limitele prevăzute cu această destinaţie în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat al societăţii. Nivelul maxim al sumelor care pot fi acordate salariaţilor sub forma de tichete de vacanţă este contravaloarea a 6 salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată pentru un salariat , în decursul unui an fiscal.Angajatorii pot acorda tichete de vacanţă numai în cazul în care în anul fiscal anterior au obţinut profit. Angajatul care beneficiază de tichete de vacanţă nu mai beneficiază de prima de vacanţă în cursul anului fiscal.Pentru angajator cheltuiala cu tichetele de vacanţă este deductibilă în limita a 6 salarii minime brute pe ţară, iar pentru salariat astfel de tichete sunt scutite de impozitul pe venit şi de contribuţiile sociale aferente.

c) Cheltuieli cu indemnizaţia de deplasare / detaşareCheltuielile cu îndemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor în România şi străinătateSunt în limita a 2,5 ori nivelul stabilit pentru instituţiile publice.Deductibilitatea lor nu este condiţionată de obţinerea de profit.Pentru deplasările în ţară potrivit H.G. nr.1860/ 2006- numărul zilelor calendaristice pentru care se acordă diurna se calculează de la data şi ora plecării până la data şi ora înapoierii mijlocului de transport în localitatea unde îşi are locul permanent de muncă, considerându-se fiecare 24 de ore câte o zi de delegare sau detaşare. Nivelul îndemnizaţiei de diurnă zilnică pentru instituţii publice este de 13 lei/ zi, deci o societate comercială şi-ar putea deduce suma maximă de 32,5lei = 13 lei x 2,5.Pentru deplasările în străinătate , diurna în valută se diferenţiază pe 2 categorii şi se acordă la nivelul prevăzut pentru fiecare ţară în care are loc deplasarea conform anexei la H.G. 518/ 1995 actualizată. În acest context diurna în valută se determină în funcţie de mijlocul de transport folosit , avându-se în vedere:

- momentul decolării avionului la plecarea în străinătate şi momentul aterizării avionului la sosirea în ţară;

- momentul trecerii cu trenul sau cu mijloacele de transport auto prin punctele de frontieră sau de stat a României atât la plecarea în străinătate, cât şi la înapoierea în ţară.

d) Cheltuieli de funcţionare, întreţinere şi reparaţii, excusiv cele privind combustibilul, aferente autoturismelor folosite de persoanele cu funcţii de conducere şi de administrare ale persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane cu astfel de atribuţii.

e) Cheltuielile sociale, Cheltuielile sociale în limita a 2% din fondul de salarii realizat. S-au introdus tichete de creşă, tichetele cadou –acordate conform legii,. Începând cu 2010 au fost introduse şi cheltuielile efectuate în baza Contractelor Colective de Muncă :

- în cadrul acestora intră cu prioritate: ajutoare de naştere, înmormântare şi ajutoare pentru boli grave sau incurabile sau protezele, cheltuiel i pentru funcţionarea corespunzătoare a unor activităţi sau unităţi aflate în administrarea contribuabililor: grădiniţe, creşe, baze sportive, cluburi, etc.

- se pot acorda din această limită şi cadouri în bani şi natură oferite copiilor minori şi salariaţilor , cadouri în bani şi natură acordate salariatelor, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru salariaţii proprii şi pentru membrii de familie ai acestora , ajutoare pentru salariaţii care au suferit pierderi în gospodărie, ajutorarea copiilor din şcoli şi centre de plasament.

31

f)1 Cheltuieli efectuate în numele unui angajat la scheme facultative de pensii în limita a 400 euro pe an fiscal pentru fiecare participant dacă sunt efectuate conform Legii nr.204/2006.Conform legii:

- Participantul la un fond de pensii facultative este angajatul, funcţionarul public sau persoana autorizată să desfăşoare o activitate independentă, potrivit legii.

- Aderarea la un fond de pensii este o opţiune individuală.- Contribuţia nu poate fi mai mare de 15% din venitul brut realizat în lună.- Contribuţia poate fi atât sumă cât şi procent, în funcţie de schema de pensii la care fiecare

angajat a aderat.- Contribuţia este deductibilă de la calculul impozitului în limita a 400euro/ an.- Contribuţiile sunt diferite, de la angajat la angajat, iar un angajat poate adera în acelaşi timp

la mai multe fonduri de pensii.- Angajatorul constituie şi virează lunar contribuţia datorată de fiecare anhajat care a aderat

la un fond de pensii facultative, pe baza unui exemplar al actului individual de aderare la prospectul schemei de pensii facultative încheiat cu un administrator de pensii private.

- Angajaţii pot adera la fonduri diferite , iar angajatorul trebuie să evidenţieze distinct sumele pentru fiecare fond în parte.

f)2 Cheltuieli cu prime de asigurare voluntară de sănătate în limita a 250 euro/ an fiscal pentru fiecare participant- efectuate conform Legii nr.95/2006.

g)1 Cheltuieli cu funcţionarea, întreţinerea şi repararea locuinţelor de serviciu- deductibile în limita suprafeţelor stabilite prin Legea locuinţelor nr.114 /1996 majorată cu 10% din punct de vedere fiscal.g)2 Cheltuieli cu funcţionarea, întreşinerea şi reparaţiile aferente unui sediu aflat în locuinţa proprietate personală a unei persoane fizice – folosită şi în scop personal, deductibile în limita suprafeţelor puse la dispoziţie societăţii comerciale în baza contractelor încheiate.

Cheltuieli nedeductibile

Categorii de cheltuieli nedeductibile:- cheltuielile proprii ale societăţii cu impozitul pe profit datorat,- cheltuielile cu impozitul pe venit, datorat de persoane fizice şi juridice nerezidente , pentru

venituri realizate din România, impozit nereţinut de societate prin reţinere la sursă, concomitent cu plata efectivă a veniturilor către partenerul extern.

- amenzi, confiscări , dobânzi / majorări pentru plata cu întârziere şi penalităţi de întârziere datorate către autorităţile române potrivit prevederilor legale. Amenzile, dobânzile, penalităţile sau majorările datorate către autorităţi străine sau în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente şi /sau autorităţi străine sau ăn cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente şi / sau autorităţi străine sunt cheltuieli nedeductibile , cu excepţia majorărilor al căror regim este reglementat prin convenţii de evitare a dublei impuneri.

- cheltuielile cu serviciile de management , consultanţă, asistenţă sau alte prestări de servicii pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării acestora în scopul desfăşurării activităţii proprii şi pentru care nu sunt încheiate contracte.Pentru a deduce această categorie de cheltuieli , acestea trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

- serviciile trebuie să fie efectiv prestate,

32

- să fie executate în baza unui contract încheiat între părţi sau în baza oricărei forme contractuale prevăzute de lege,

- justificarea prestării efective a serviciilor se efectuează prin: situaţii de lucrări, procese verbale de recepţie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piaşî sau orice alte materiale corespunzătoare.

- contribuabilul trebuie să dovedească necesitatea efectuării cheltuielilor prin specificul activităţilor desfăşurate.

Nu intră sub incidenţa condiţiei privitoare la încheierea contractelor de prestări de servicii, acele servicii cu caracter ocazional prestate de persoane fizice autorizate şi de persoane juridice , cum sunt: întreţinerea şi repararea activelor, serviciile poştale, serviciile de comunicaţii şi multiplicare, parcare, transport şi alte asemenea.

- cheltuieli înregistrate în contabilitate care nu au la bază documente justificative prin care să se facă dovada efectuării operaţiunii sau intrării în gestiune,

- Cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile cu excepţia:1. venituri din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere,2. venituri din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat

deducere,3. veniturile din dividende primite de la persoane juridice române sau străine nu

au pentru determinarea profitului impozabil cheltuieli aferente.- stocuri sau active corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare precum şi TVA aferentă, excepţie fac bunurile distruse în urma unor calamităţi naturale sau alte cauze de forţă majoră,- cheltuieli făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor,- pierderi înregistrate ala scoaterea din evidenţă a clienţilor neâncasaţi , în litigiu

pentru partea neacoperită de provizion.- cCheltuieli care reprezintă valoarea deprecierilor mijloacelor fixe în urma

reevaluării acestora,- cheltuieli cu contribuţiile care sunt plătite peste limitele stabilite de lege sau care

nu sunt reglementate prin acte normative,- Cheltuielile de sponsorizare şi /sau mecenat şi cheltuielile privind bursele private

acordate potrivit prevederilor Legii nr.32 /1994 şi Legea bibliotecilor nr.334 /2002, republicate cu modificările şi completările ulterioare. Sponsorizările, precum şi bursele private potrivit legii, scad din impozitul pe profit sumele aferente, dacă totalul acestor cheltuieli îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

1. este în limita a 3 la mie din cifra de afaceri2. nu depăşeşte mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.

Sponsorizarea Sponsorizarea este actul juridic prin care două persoane convin cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare pentru susţinerea unor activităţi fără scop lucrativ desfăşurate de către una dintre părţi, denumită beneficiarul sponsorizării. Sau urmează să desfăşoare Contractul de sponsorizare se încheie în formă scrisă, cu specificarea obiectului, valorii şi duratei sponsorizării, precum şi a drepturilor şi obligaţiilor părţilor. Sponsor – orice persoană fizică sau juridică din România sau din străinătate care efectuează o sponsorizare în condiţiile legii. Persoanele fizice şi juridice române nu pot efectua activităţi de sponsorizare sau de mecenat din surse obţinute de la buget sau fonduri europene. Instituţiile şi autorităţile publice, societăţile comerciale cu capital majoritar de stat şi regiile autonome nu pot efectua activităţi de sponsorizare având ca beneficiari persoane persoane

33

fizice şi asociaţii familiale , precum şi societăţi comerciale cu capital privat.

Cine poate beneficia de sponsorizare? Orice persoană juridică fără scop lucrativ, care desfăşoară în România sau urmează să desfăşoare o activitate în domeniile: cultural, artistic, educativ, de învăţământ, ştiinţific- cercetare fundamentală şi aplicată, umanitar, religios, filantropic, sportiv, al protecţiei drepturilor omului, medico-sanitar, de asistenţă şi servicii sociale , de protecţia mediului, social şi comunitar, de reprezentare a asociaţiilor profesionale , precum şi de întreţinere , restaurare, conservare şi punere în valoare a monumentelor istorice. Instituţiile şi autorităţile publice, inclusiv organele de specialitate ale administraţiei

publice, pentru activităţile prevăzute mai sus. Pot fi sponsorizate, în condiţiile Legii sponsorizării, emisiuni ori programe ale

organismelor de televiziune sau radiodifuziune, precum şi cărţi ori publicaţii din domeniile definite mai sus.

Orice persoană fizică cu domiciliul în România a cărei activitate în unul din domeniile amintite este recunoscută de către o persoană juridică fără scop lucrativ sau de către o instituţie publică ce activează în domeniul pentru care se solicită sponsorizarea.

Mecenatul Mecenatul este un act de liberalitate prin care o persoană fizică sau juridică, numită

mecenă, transferă fără obligaţie de contrapartidă directă sau indirectă, dreptul său de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare către o persoană fizică, ca activitate filantropică cu caracter umanitar, pentru desfăşurarea unor activităţi în domeniile: cultural, artistic, medico-sanitar sau ştiinţific- cercetare fundamentală şi aplicată.

Actul de mecenat se încheie în formă autentică în care se vor specifica obiectul, natura şi valoarea acestuia. Poate fi beneficiar al mecenatului orice persoană fizică cu domiciliul în România fără obligativitatea de a fi recunoscută de către o persoană juridică fără scop lucrativ sau de către o instituţie publică, care necesită un sprijin în domeniile prevăzute mai sus.

Facilităţile prevăzute la calculul impozitului pe profit nu se acordă în cazul:- sponsorizării / mecenatelor reciproce între persoane fizice sau juridice;- sponsorizării mecenatelor efectuate de către rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv;- sponsorizării / mecenatelor unei persoane juridice fără scop lucrativ de către o altă persoană

juridică care conduce sau controlează direct persoana juridică sponsorizată.

Tratamentul cheltuielilor cu combustibilul în spiritul O.U.G. nr.34/2009 şi H.G. nr.488/2009În perioada 01 mai 2009- şi în prezent , cheltuiala cu combustibilul consumat de vehiculele rutiere zate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu o greutate maximă autotizată care să nu depăşească 3,500kg şi care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului este considerată nedeductibilă la calculul impozitului pe profit. Face excepţie combustibilul folosit de vehicule care sunt utilizate pentru :Intervenţie, pază şi protecţie, agenţi de vînzări, agenţi de recrutare a forţei de muncă, transportul de persoane cu plată, inclusiv activitatea de taxi.

34

Nu se va deduce combustibilul destinat autovehiculelor utilizate de persoanele cu funcţii de conducere şi administrare sub nicio formă.Nu intră în sfera Ordonanţei combustibilul consumat de autoutilitare, camioane, maşini agricole, etc.Pentru a deduce cheltuiala cu combustibilul pentru vehiculele specificate la excepţii, trebuie să demonstrăm următoarele:

- desfăşurarea activităţii respective prin înscrierea în obiectul de activitate;- justificarea consumului de combustibil în baza foilor de parcurs din care să rezulte

consumul şi deplasarea în scopul menţionat;- veniturile înregistrate din activităţile respective: să avem facturi emise cu astfel de

prestări de servicii ( transport, curierat, închiriere, distribuţie marfă, etc)- decizii ale conducerii, referate de necesitate privind utilizarea vehiculelor pentru

activităţile exceptate, personal încadrat în funcţiile respective: agenţi de vânzări,etc.

Veniturile sunt atât sumele sau valorile încasate sau de încasat, în nume propriu, din activităţile curente , cât şi câştigurile din orice alte surse.Veniturile din activităţile curente se pot regăsi şi sub alte denumiri, cum ar fi: comisioane, vânzări, dividende, etcDupă natura lor economică, veniturile sunt grupate în:

venituri de exploatare, venituri financiare, venituri extraordinare.

Veniturile din exploatare sunt sumele încasate sau de încasat care provin din următoarele activităţi:Vânzarea produselor, a mărfurilor, a lucrărilor executate şi a serviciilor prestate,Variaţia( creşterea sau descreşterea) valorii producţiei stocate la sfârşitul perioadei faţă de soldul existent la începutul perioadei,Producţia de imobilizări din producţie proprie, evaluată la cost de producţie,Subvenţii de exploatare pentru acoperirea diferenţelor de preţ, pentru acoperirea pierderilor,Venituri din despăgubiri, amenzi, penalităţi, donaţii, active cedate, etc.

Veniturile financiare sunt următoarele:Venituri din imobilizari financiare,Venituri din investiţii financiare cedate,Venituri din investiţii pe termen scurt,Diferenţele favorabile de curs valutar,Dobânzi încasate sau de încasat,Discount-uri obţinute de la furnizori,Alte venituri financiare.

35

Veniturile extraordinare cuprind subvenţiile pentru dezastre naturale, precum şi daunele pretinse şi încasate de deţinătorii de poliţe de asigurare, pentru bunurile calamitate, etc.Venituri neimpozabile

Veniturile din dividende de încasat / încasate de la persoane juridice române la data înregistrăţii acestora în evidenţa contribuabilului.

Venituri din anulare cheltuieli pentru care nu s-a acordat deducere ( restituiri de impozite, penalităţi de întârziere), din reduceri / anulări de provizioane care au constituit cheltuieli nedeductibile.

Venituri neimpozabile prevăzute în acorduri sau memorandumuri aprobate prin acte normative.

Dividendele obţinute de o societate comercială română mamă de la o persoană juridică afiliată din Uniunea Europeană, dacă societatea comercială română îndeplineşte condiţiile :

Deţine minim 10% din Capitalul social al persoanei juridice străine ( la data înregistrării dividendului, deşine participaţia minimă pe o perioadă de doi ani consecutivi),

Dividende obţinute de o societate comercială română prin intermediul sediului său permanent situat într-un stat membru cu respectarea condiţiilor de mai sus,

Este considerată rezidentă în statul său, conform legislaţiei sale fiscale,

Plăteşte impozit pe profit sau similar acestuia, Deţine minim 10% din Capitalul social al unei filiale în Uniune

pe o perioadă neîntreruptă de 2 ani.

3 . CONTABILITATEA DE GESTIUNE

3.1. Rolul şi funcţiile contabilităţii de gestiune

Opinia unor autori, dar şi Reglamentul de aplicare al legii contabilităţii , precizează : contabilitatea de gestiune este destinată în principal pentru înregistrarea operaţiilor privind colectarea şi repartizarea cheltuielilor pe destinaţii, respectiv pe activităţi, faze de producţie, decontarea producţiei, precum şi calculul costului de producţie al produselor recoltate şi destinate pieţei, a lucrărilor executate sau al serviciilor prestate terţilor. Modul de organizare al contabilităţii de gestiune este la latitudinea fiecărei unităţi economice , în funcţie de specificul şi de necesităţile proprii ale acesteia,fiind însă obligatorie. Cel mai utilizat mod de culegere a informaţiilor privind cheltuielile unităţii îl reprezintă colectarea acestora, după destinaţie şi natura elementelor, din contabilitatea financiară. Informaţiile furnizate de contabilitatea de gestiune , sunt exclusive pentru conducerea unităţii economice, este o contabilitate confidenţială, netransparentă, nestandardizată şi care trebuie să răspundă nevoilor interne pentru buna administrare a entităţii.

36

Potrivit Regulamentului de aplicare a Legii contabilităţii funcţiile contabilităţii de gestiune sunt următoarele:- De calcul al costurilor pe centre de responsabilitate, pe activităţi, pe produse, pe lucrări executate şi servicii prestate. Cunoaşterea costului, ca expresie a consumurilor are importanţă deosebită pentru actul decizional la toate nivelurile mai cu seamă în condiţiile de creştere a complexităţii proceselr de producţie. Rezultatul este dat de diferenţa dintre valoarea produselor vândute şi costul aferent obţinerii lor. Obiectivul urmărit de conducerea unităţii este obţinerea de rezultate maxime posibile, dar cu cel mai mic consum de resurse posibil.- De calcul al rezultatelor analitice, se poate realize prin compararea preţului de vânzare al produselor, al lucrărilor şi al serviciilor, cu costul acestora. Rezultatul analitic pe produs fabricat, lucrare sau serviciu prestat, astfel calculate, reprezintă în mărime relativă, rata rentabilităţii pe produs, grupe de produse şi lucrări sau servicii.- Previzională , adică furnizarea de informaţii necesare elaborării bugetelor de venituri şi cheltuieli pe feluri de activităţi, urmărirea şi controlul executării acestor bugete.

3.2. Prevederi , principiile calculaţiei , structura costurilor şi gruparea cheltuielilor în

vederea calculării costurilor

Calculaţia costurilor presupune ansamblul lucrărilor efectuate într-o formă organizată cu scopul de a obţine informaţii privind costul bunrilor, lucrărilor, seerviciilor, activităţilor sau altor obiecte de calculaţie.

Organizarea lucrărilor privind calculaţia costurilor depinde de o serie de factori, cum ar fi:

Mărimea unităţii,

Structura organizatorică a acesteia.

Tipul şi modul de organizare al producţiei,

Tehnologia de fabricaţie,

Gradul de integrare al producţiei.

In scopul determinării costurilor unitare astfel încât bunurile, lucrările, serviciile să poată fi

evaluate şi recunoscute în contabilitatea financiară, iar preţurile de vâzare să poată fi

stabilite şi verificate, precum şi pentru analiza costurilor şi a eficienţei activităţii, în

contabilitatea de gestiune cheltuielile se clasifică în:

- costuri de achiziţie

- costuri de producţie

- costuri de prelucrare

- cheltuieli ale perioadei.

Principiile calculaţiei costurilor

37

Pentru asigurarea unui conţinut real şi exact al structurii costurilor se vor avea în vedere următoarele principii:1. Principiul separării cheltuielilor care privesc obţinerea bunurilor, lucrărilor, serviciilor

de cheltuieli care nu sunt legate de achiziţia , producţia sau prelucrarea etc. Acesta presupune ca la nivelul obiectelor de calculaţie stabilite de fiecare persoană juridică să se separe cheltuielile atribuibile obiectelor respective de cheltuielile ocazionate de restul activităţii.

Cheltuielile care nu participă la obţinerea obiectelor de calculaţie menţionate, cum ar fi: cheltuielile de administraţie, cheltuielile de desfacere, regia fixă nealocată stocului, cheltuielile financiare, cheltuielile extraordinare, etc. nu se includ în costul acestora.

2. Principiul delimitării cheltuielilor în timp. Acesta presupune ca includerea cheltuielilor în costuri să se efectueze în perioada de gestiune căreia îi aparţin cheltuielile în cauză.

3. Principiul delimitării cheltuielilor în spaţiu. Acesta presupune delimitarea cheltuielilor efectuate într-o anumită perioadă de gestiune pe principalele procese sau alte locuri de cheltuieli, care le-a ocazionat, cum ar fi: aprovizionare, producţie, administraţie, desfacere, iar în cadrul sectorului de producţie , pe secţii, ateliere, linii de fabricaţie, etc.În cadrul structurilor menţionate se pot constitui centre de producţie, centre de profit sau alte centre de responsabilitate în raport de care se adânceşte delimitarea cheltuielilor.

4. Principiul delimitării cheltuielilor productive de cele cu caracter neproductiv. Aceasta

presupune delimitarea cheltuielilor productive, care sunt creatoare de valoare , de cheltuielile cu caracter neproductiv.

5. Delimitarea cheltuielilor privind producţia finită de cheltuielile aferente producţiei în curs de execuţie. Acest principiu este valabil pentru acele unităţi productive a căror producţie se prezintă parţial la sfârşitul perioadei de gestiune în diverse stadii de transformare, cantitatea şi valoarea acesteia fiind diferită de la o perioadă de gestiune la alta.

Structura costurilor

Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziţiei, producţiei, prelucrării , precum şi alte costuri suportate pentru a aduce bunurile, lucrările, serviciile în forma şi în locul în care se găsesc în prezent.

Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde: Preţul de cumpărare; Taxele de import şi alte taxe ( cu excepţia acelora pe care persoana juridică le poate

recupera de la autorităţile fiscale); Cheltuieli de transport, manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct

achiziţiei bunurilor respective;Reducerile comerciale, rabaturile sau alte elemente similare nu se includ în costul de achiziţie.

Costul de producţie sau de prelucrare a stocurilor, precum şi costul de producţie al

38

iImobilizărilor cuprind: Cheltuielile directe aferente producţiei şi anume: materiale directe, energie

consumată în scopuri tehnologice, manoperă directă şi alte cheltuieli directe de producţie.

Precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora.

Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera şi alte cheltuieli legate de personalul direct angajat în furnizarea serviciilor, inclusiv personalul însărcinat cu supravegherea, precum şi regiile corespunzătoare.

Costul complet cuprinde costul de producţie plus cheltuielile generale de administraţie şi cheltuielile de desfacere, repartizate raţional. Alte cheltuieli se includ în costul bunurilor, lucrărilor, serviciilor numai în măsura în care reprezintă costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi la locul în care se găsesc în prezent.

Gruparea cheltuielilor în vederea calculării costurilor Pentru calculul costurilor bunurilor, lucrărilor, serviciilor şi al costurilor perioadei, cheltuielile înregistrate în contabilitatea financiară după natura lor se grupează în contabilitatea de gestiune astfel:a) cheltuieli directeb) cheltuieli indirectec) cheltuieli de desfacered) cheltuieli generale de administraţie.

Cheltuielile directe sunt acele cheltuieli care se identifică pe un anumit obiect de calculaţie (produs, serviciu, lucrare, comandă, fază, activitate, funcţie, centru, etc.) încă din momentul efectuării lor şi, ca atare, se includ direct în costul obiectelor respective.Cheltuielile directe cuprind: costul de achiziţie al materiilor prime şi al materialelor directe consumate, energia consumată în scopuri tehnologice , manopera directă ( salarii , asigurări şi protecţie socială), alte cheltuieli directe.Cheltuielile indirecte sunt acele cheltuieli care nu se pot identifica şi atribui direct pe un anumit obiect de calculaţie, ci privesc întreaga producţie a unei secţii sau a persoanei juridice în ansamblul ei.Cheltuielileindirecte cuprind: - regia fixă de producţie, formată din cheltuielile indirecte de producţie care rămân relativ constante indiferent de volumul producţiei, cum ar fi: amortizarea utilajelor şi a echipamentelor , precum şi cheltuielile cu conducerea şi administrarea secţiilor.- regia variabilă de producţie, care constă în cjeltuielile indirecte de producţie, care variază în raport cu volumul producţiei, cum ar fi: cheltuielile indirecte cu consumul de materiale şi forţa de muncă.

Cheltuielile perioadei sunt acele cheltuieli reprezentate de consumurile de bunuri şi

servicii aferente perioadei curente , care nu se pot identifica pe obiectele de calculaţie stabilite,

deoarece nu participă efectiv la obţinerea stocurilor, fiind necesare la realizarea activităţii în

39

ansamblul ei. În costul bunurilor, lucrărilor, serviciilor nu trebuie incluse următoarele elemente

care se recunosc drept cheltuieli ale perioadei în care au survenit:

- pierderi de materiale, manopera sau alte costuri de producţie înregistrate peste limitele

admise;

- cheltuieli de depozitare, cu excepţia cazurilor în care astfel de costuri sunt necesare în procesul

de producţie, anterior trecerii într-o nouă fază de producţie;

- regiile generale de administraţie care nu participă la aducerea stocurilor în forma în care se

găsesc în prezent;

- costurile de desfacere;

- regia fixă nealocată stocului.

Cheltuielile generale de administraţie pot fi incluse în costul bunrilor în măsura în care

reprezintă cheltuieli suportate pentru a aduce bunurile în forma şi în locul în care se găsesc în

prezent şi se justifică luarea lor în considerare în anumite condiţii specifice de exploatare.

În funcţie de specificul activităţii, pentru determinarea costului poate fi folosită metoda costului

standard , în activitatea de producţie.

Costul standard ia în considerare nivelurile normate ale materialelor şi consumabilelor,

manoperei, eficienţei şi capacităţii de producţie. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic şi

ajustate dacă este necesar , în funcţie de condiţiile existente la un moment dat. Stabilirea

ajustărilor este prezentată în paragraful următor.

3.3. Structuri privind costurile utilizate în agricultură şi activităţile economice conexe

( procesare şi prestări servicii )

După Baviliţă şi altii( 2008) fiecare criteriu de clasificare pune în evidenţă o nouă prezentare a costurilor, astfel s-a propus următoarea abordare:

- clasificări utilizate în procesul de repartizare primară:Costul produsului - costul perioadei;Costuri fixe - costuri variabile;Costuri directe - costuri indirecte;

- Clasificări bazate pe relaţii de incluziune:Costul primar – costul de producţie – costul complet;Costuri unitare – costuri totale;

- Clasificări ce ţin seama de utilitate în procesul decizional:Costuri relevante – costuri nerelevante;Costuri de oportunitate – costuri alternative;Costuri controlabile – costuri necontrolabile;Costuri vizibile - costuri ascunse;

40

- Clasificări bazate pe relaţii de succesiune în timp:Costuri prestabilite - costuri efective.Vom dezvolta ultima formă de clasificare, costurile prestabilite şi costurile efective.

Costul prestabilit este un cost antecalculat al produsului fabricat pe baza normelor fizice şi valorice privind cheltuielile, a se vedea fişa tehnologică sau devizul prestaţiei de servicii. Este un cost ce se poate delimita sub forma costurilor standard, previzionate sau normale şi poate avea caracter de normă şi serveşte pentru înregistrarea în contabilitatea financiară a produselor fabricate, a serviciilor prestate sau a lucrărilor executate.Costul efectiv realizat este determinat pe baza informaţiilor din documentelor justificative, furnizate de contabilitatea financiară, ce s-au inregistrat la cheltuieli de exploatare aferente producţiei şi care intră în perimetrul calculaţiei costurilor.La finele perioadei de gestiune-luna calendaristică se procedează la înregistrarea diferenţelor de corecţie, numite ,,diferenţe de preţ”, respectiv diferenţe de cost, între costul standard sau normat şi costul efectiv, cel realizat şi rezultat din evidenţa contabilă. Diferenţa de preţ sau diferenţa de cost, reprezintă abaterea costului efectiv, în sens pozitiv sau negativ faţă de costul prestabilit sau planificat. Abaterea în sens pozitiv, dovedeşte că costurile efectuate pentru realizarea produsului fabricat sau a prestaţiei sunt mai mari decât costul anticipat sau prestabilit, ceea ce avertizează conducerea societăţii . În acest caz fabricarea produselor în perioada de gestiune, de obicei, luna calendaristică, s-a realizat cu costuri mai mari dcât cele prestabilite, motiv pentru care trebuie corectate costurile anticipate la cel puţin nivelul costurilor efective. În această situaţie trebuie acordată multă atenţie stabilirii preţurilor de vânzare, dar şi urmărirea reducerii pe cât este posibil, a costurilor pentru perioadele următoare.Abaterea în sens negativ, dovedeşte că costurile efectuate pentru realizarea produsului fabricat sau a prestaţiei sunt mai mici decât costul anticipat sau prestabilit, ceea ce avertizează conducerea societăţii, în sensul că, în viitor, se poate aplica o reducere a preţurilor de vânzare a produsului fabricat sau a tarifului serviciilor de prestat.Diferenţele de preţ sau de cost se stabilesc în contabilitate la sfârşitul fiecărei perioade de gestiune ( luna calendaristică) , iar abaterile rezultate pot oscila de la o perioadă la alta. Oscilaţia de sens negativ, la sensul pozitiv şi apoi iar la sens negativ demostreză insuficienţă în gestionarea şi cunoaşterea elementelor de costuri (cheltuieli) ocazionate de derularea activităţii societăţii comerciale.Oscilaţia de la sensul pozitiv, la sensul negativ şi păstrarea acestei forme de diferenţă ( favorabilă), pe parcursul următoarelor perioade de gestiune demonstrează preocupare din partea administratorului în cunoaşterea elementelor de cheltuieli efectuate în cadrul afacerii, acordă mare importanţă informaţiilor oferite de contabilitatea de gestiune ( gestiunea costurilor şi a veniturilor, sau apare şi sub denumirea de calculaţia costurilor şi a preţurilor).

4 . INVENTARIEREA ELEMENTELOR PATRIMONIALE

Inventarierea este una dintre cele opt lucrări premergătoare pentru întocmirea Situaţiilor Financiare Anuale (SFA). Inventarierea este un procedeu la metodei contabilităţii prin care se stabileşte concordanţa dintre informaţiile scriptice şi cele reale, sau Inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii reprezintă ansamblul operaţiunilor prin care se constată existenţa tuturor

41

elementelor respective, cantitativ-valoric sau numai valoric, după caz, la data la care aceasta se efectuează.8

Funcţiile inventarierii : De control a concordanţei dintre datele scriptice şi cele faptice, cu ajutorul inventarierii se

verifică integritatea patrimoniului, prin compararea datelor faptice, stabilite la inventariere, cu informaţiile din contabilitate,

De actualizare a valorii de înregistrare a elementelor patrimoniale, valorile stabilite cu ocazia inventarierii , vor fi actualizate datele contabile, generând plusuri sau minusuri, care se vor contabiliza, după caz,

De stabilire a Situaţiei nete şi a rezultatului exerciţiului financiar,urmare inventarierii se stabileşte situaţia reală atât a elementelor de activ, cât şi de pasiv, în acest mod se determină,

SITUAŢIA NETĂ a patrimoniului (activul net contabil) =ACTIVE inventariate - DATORII inventariate

de calcul şi evidenţa stocurilor, consumurilor şi a vânzărilor, aplicată mai ales la entităţile ce uitilizează metoda inventarului intermitent, conform căruia:IEŞIRI = STOCURI inţiale + INTRĂRI – STOCURI finale

Felurile inventarierii:- după intervalul de timp:

o inventariere periodică ( 1 lună, 3, 6 luni), de exemplu: mijloacele băneşti se inventariază lunar, iar mărfurile de 2-3 ori pe an;

o inventariere anuală, se efectuează la sfârşitul anului, având ca scop întocmirea SFA ;

- după gradul de cuprindere:o inventarierea generală a tutoror elementelor patrimoniale;o inventarierea parţială prin care se verifică numai anumite elemente patrimoniale;

- după condiţiile în care se desfăşoară:o inventarierea ordinară, are caracter normal, la termene planificate, astfel entităţile

au obligaţia de aefectua inventarierea patrimoniul la începutul activităţii(pentru stabilirea şi evaluarea aportului social al asociaţilor) şi cel puţin o dată pe an pe parcursul funcţionării;

o inventarierea extraordinară, este impusă de anumite situaţii deosebite cum ar fi: fuzionare sau încetare de activitate, schimbarea administratorului sau reorganizarea patrimonială, modificări de preţuri, cazuri de forţă majoră( incendii, inundaţii, furturi), cererea organelor de control, sau indicii de plusuri sau minusuri în gestiune.

Etapele inventarierii

8 ? Norma din 9.10.2009, MF, MO 704 DIN 20.10.2009-Inventarierea

42

Răspunderea pentru buna organizare a lucrărilor de inventariere potrivit Legii contabilităţii nr.82/1991, revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării patrimoniului şi care elaborează şi transmit comisiilor de inventariere instrucţiuni scrise în acest sens, adaptate la specificul unităţii.

1) Pregătirea inventarierii: determinarea obiectului inventarierii, sfera de cuprindere; constituirea comisiilor de inventariere, prin decizie scrisă; durata inventarierii; sistarea operaţiilor de intrare-ieşire a bunurilor; declaraţia scrisă a gestionarului privind bunurile administrate; aşezarea bunurilor patrimoniale separate de cele extrapatrimoniale;

2) Inventarierea propriu-zisă: constatarea faptică şi descrierea elementelor patrimoniale în listele de inventar, separate pe m categorii de bunuri economice identificate şi în liste separate pe fiecare loc de depozitare.

3) Stabilirea rezultatelor inventarierii: prin compararea cantităţilor şi a valorilor consemnate în listele de inventariere şi în situaţiile analitice cu valorile şi cantităţile înregistrate în contabilitate, în scopul stabilirii diferenţelor de inventariere. Diferenţele pot fi : cantitative , concretizate în plusuri sau minusuri de inventar sau diferenţe valorice , determinate de actualizarea valorii contabile a elementelor patrimoniale cu valoarea de inventar.

4) Înregistrarea diferenţelor de inventar. Rezultatele inventarierii trebuie inregistrate în evidenţa tehnico-operativă în termen de cel mult 3 zile de la data aprobării procesului verbal de inventariere, de către administrator. In contabilitate rezultatele inventarierii se înregistrează astfel:

- plusurile cantitative , ca intrări în patrimoniu ale elementelor respective- lipsurile cantitative, ca ieşiri din patrimoniu ale elementelor respective- deprecierile reversibile, sub forma ajustărilor pentru deprecieri, sau pierdere de valoare.- deprecierile ireversibile ale imobilizărilor amortizabile, sub forma unor amortizări

suplimentare.

Rezultatele inventarierii anuale se vor consemna in Registrul-inventar al unităţii economice, responsabilitatea pentru această consemnare, revine administratorului entităţii.

5 . SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE

5.1.Importanţa şi rolul Situaţiilor Finaciare anuale

Reglementările prevăzute în Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 3055 din 29.10.2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directiva a –IV-a Comunităţii Economice Europene , prevăd formatul şi conţinutul situaţiilor financiare anuale, regulile de întocmire, auditare/ verificare, potrivit legii şi publicarea situaţiilor financiare anuale.

1. Persoanele juridice care la data bilanţului depăşesc limitele a două dintre următoarele criterii ( numite şi criterii de mărime) :

- total active 3.650.000 euro- cifra de afaceri netă :7.300.000 euro- numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar :50

43

întocmesc Situaţii financiare anuale care cuprind :1) BILANŢUL2) CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE3) SITUAŢIA MODIFICĂRILOR CAPITALULUI PROPRIU4) SITUAŢIA FLUXURILOR DE TREZORERIE5) POLITICILE CONTABILE ŞI NOTELE EXPLICATIVE

Aceste Situaţii financiare anuale sunt auditate, potrivit legii.

2. Persoanele juridice care la data bilanţului nu depăşesc limitele a două dintre criteriile de mărime prevăzute la pct.1, întocmesc Situaţii financiare anuale simplificate, care cuprind: 1) BILANŢ PRESCURTAT 2)CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE 3)NOTE EXPLICATIVE Opţional , ele pot întocmi Situaţia modificării capitalului propriu şi/sau situaţia fluxurilor de numerar.Aceste Situaţii financiare sunt verificate, potrivit legii. SFA sunt un tot unitar şi vor fi însoţite de o Declaraţie de asumare a răspunderii conducerii persoanei juridice pentru întocmirea acestor situaţii anuale şi de raportul administratorului9 .

Situaţiile financiare au ca obiectiv prezentarea fidelă a informaţiilor despre: Poziţia financiară Performanţa afacerii Modificările poziţiei financiare

Poziţia financiară este capacitatea întreprinderii de a se adapta mediului cu schimbările permanente la

care e supus.Este reflectată prin bilanţ pe seama resurselor economice controlate de întreprindere (activele), a surselor de finanţare(datoriile şi capitalurile proprii) şi cu ajutorul indicatorilor economico-financiari (lichiditate, solvabilitate)

Oferă informaţii despre capacitatea întreprinderii de a degaja fluxuri viitoare de numerar, despre nevoia de creditare viitoare şi capacitatea de rambursare a acestora, precum şi despre viitoarele repartizări şi plăţi către creditori, acţionari(asociaţi) şi alte entităţi.

Performanţa este capacitatea întreprinderii de a genera profit. Este reflectată prin contul de profit şi pierdere Oferă informaţii legate de capacitatea întreprinderii de a genera fluxuri de

numerar viitoare (creanţe /venituri) prin folosirea resurselor existente(consumuri = cheltuieli ale perioadei), precum şi gradul de eficienţă în utilizarea de noi resurse(profitul).

Modificările poziţiei financiare reprezintă evaluarea capacităţii întreprinderii de a genera fluxuri viitoare de

numerar în cadrul principalelor grupe de activităţi. Este reflectată prin situaţia fluxurilor de numerar Oferă informaţii legate de fluxurile de numerar ce au rezultat din activitatea

de exploatare, din cea de finanţare şi cea investiţională şi influienţele acestora asupra numerarului şi a echivalentelor de numerar.

9 Legea contabilităţii nr.82/1991, republicată

44

Caracteristicile calitative ale Situaţiilor financiare anuale1. Inteligibilitatea: Informaţiile furnizate trebuie să fie uşor înţelese de utilizator . În acest scop se presupune că utilizatorii dispun de cunoştinţe suficiente privind desfăşurarea afacerilor şi a activităţilor economice, de noţiuni de contabilitate şi au dorinţa de a studia informaţiile prezentate , cu atenţia cuvenită.2. Relevanţa: Pentru a fi utile informaţiile, sunt relevante atunci când influienţează deciziile economice ale utilizatorilor, ajutându-i pe aceştia să evalueze evenimente trecute , prezente sau viitoare, să confirme sau să corecteze evaluările lor anterioare.3. Credibilitatea: Informaţia este credibilă atunci când nu conţine erori semnificative, nu este părtinitoare, iar utilizatorii pot avea încredere că reprezintă corect ceea ce şi-a propus să reprezinte sau ceea ce se aşteaptă.4. Comparabilitatea: Utilizatorii trebuie să poată compara Situaţiile financiare ale unei entităţi, în timp pentru a putea identifica tendinţele în poziţia financiară şi performanţele sale.

5.2. Bilanţul contabil

Bilanţul este documentul contabil de sinteză, componenta de bază a situaţiilor financiare prin care se prezintă ansamblul elementelor de activ, datorii şi capital propriu ale entităţii la sfârşitul exerciţiului financiar, precum şi în cazul fuziunii, divizării sau încetării activităţii.Activul reprezintă forma materială a patrimoniului , iar datoriile şi capitalul propriu forma abstractă a patrimoniului . Elementele de activ sunt ordonate în bilanţ după natură şi lichiditate, iar datoriile şi capitalul propriu , după natură şi exigibilitate.Rolul bilanţului este deosebit atât din punct de vedere teoretic cât şi în practica contabilă. Din punct de vedere teoretic, bilanţul traduce în practică unul din principiile de bază ale contabilităţii, în partidă dublă şi anume, dubla reprezentare, prin care elementele patrimoniale sunt reflectate atât sub aspectul componenţei materiale cât şi sub aspectul surselor de provenienţă.Din punct de vedere practic , bilanţul reprezintă o sursă de informaţii pe baza cărora se poate analiza activitatea economică a entităţii şi a rezultatelor obţinute, pentru luarea unor decizii optime privind ameliorarea situaţiei existente.Funcţiile bilanţului :

De generalizare a informaţiei contabile, datele contabile sunt grupate şi sistematizate, obţinându-se o centralizare şi generalizare a informaţiilor la nivelul societăţii comerciale, dar şi la nivelul tuturor treptelor organizatorice ale economiei naţionale.

De informare, cu ajutorul bilanţului se asigură culegerea,înregistrarea, prelucrarea şi generalizarea informaţiilor contabile, care sunt necesare factorilor de decizie din entitate, cât şi altor persoane fizice şi juridice interesate, cum sunt:acţionari, asociaţi, salariaţi, organe fiscale, instituţiile bancare, etc.

De analiză, cu informaţiile din bilanţ se determină anumiţi indicatori economico-financiari cu ajutorul cărora se poate stabili diagnosticul situaţiei financiare şi a rentabilităţii societăţii.

Schema verticală de bilanţului: Ordonează structurile patrimoniale în active, datorii şi capitaluri proprii, tocmai pentru

a pune în evidenţă poziţia financiră netă sau situaţia netă,SITUAŢIA NETĂ = ACTIVE - DATORII faţă de terţi Este o structură pragmatică asupra prezentării periodice a patrimoniului deoarece pune

în mod explicit, în evidenţă doi indicatori:

45

Fondul de rulment = Active circulante - Obligaţii nete

Poziţia financiară netă curentă = Total active - Obligaţii curente

Formatul Bilanţului prescurtat (sursa: www.anaf.ro)

BILANŢ PRESCURTATla data de ..........

- lei -

Denumirea elementului

Nr.rd.

Sold la:Începutul exerciţiului financiar

Sfârşitul exerciţiului financiar

A B 1 2A. ACTIVE IMOBILIZATE

I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE(ct. 201 + 203 + 205 + 2071 + 208 + 233 + 234 – 280 – 290 – 2933) 01II. IMOBILIZĂRI CORPORALE(ct. 211 + 212 + 213 + 214 + 231 + 232 – 281 – 291 – 2931)

02III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE(ct. 261 + 263 + 265 + 267 – 296) 03ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL (rd. 01 la 03) 04

B. ACTIVE CIRCULANTEI. STOCURI(ct. 301 + 302 + 303 +/ – 308 + 331 + 332 + 341 + 345 + 346 + / – 348 + 351 + 354 + 356 + 357 + 358 + 361 + / – 368 + 371 + / – 378 + 381 + /– 388 – 391 – 392 – 393 – 394 – 395 – 396 – 397 – 398 + 4091 – 4428)

05II. CREANŢE(ct. 4092 + 411 + 413 + 418 + 425 + 4282 + 431* + 437* + 4382 + 441* + 4424 + 4428* + 444* + 445 + 446* + 447* + 4482 + 451* + 453* + 456* + 4582 + 461 + 473*– 491 – 495 – 496 + 5187)

06III. INVESTIŢII PE TERMEN SCURT(ct. 501 + 505 + 506 + 508 + 5113 + 5114 – 591– 595 – 596 – 598) 07IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI(c. 5112 + 512 + 531 + 532 + 541 + 542) 08ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (rd. 05 la 08) 09

C. CHELTUIELI ÎN AVANS(ct. 471) 10

D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN

46

- lei -


Nr.rd.



A B 1 2(ct. 161 + 162 + 166 + 167 + 168 – 169 + 269 + 401 + 403 + 404 + 405 + 408 + 419 + 421 + 423 + 424 + 426 + 427 + 4281 + 431** + 437** + 4381 + 441** + 4423 + 4428** + 444** + 446** + 447** + 4481 + 451** + 453** + 455 + 456** + 457 + 4581 + 462 + 473** + 509 + 5186 + 519)

11

E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE NETE(rd. 09 + 10 - 11 - 18)

12F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE

(rd. 04 + 12 – 17) 13G. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O

PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN(ct. 161 + 162 + 166 + 167 + 168 – 169 + 269 + 401 + 403 + 404 + 405 + 408 + 419 + 421 + 423 + 424 + 426 + 427 + 4281 + 431** + 437** + 4381 + 441** + 4423 + 4428** + 444** + 446** + 447** + 4481 + 451** + 453** + 455 + 456** + 457 + 4581 + 462 + 473** + 509 + 5186 + 519)

14H. PROVIZIOANE

(ct. 151) 15I. VENITURI ÎN AVANS

(rd. 17 la 19), din care: 16ct. 131 + 132 + 133 + 134 + 138 17ct. 472 18ct. 2075 19

J. CAPITAL ŞI REZERVE I. CAPITAL (rd. 21 la 23), din care: 20- capital subscris vărsat(ct. 1012) 21- capital subscris nevărsat(ct. 1011) 22- patrimoniul regiei(ct. 1015) 23II. PRIME DE CAPITAL(ct. 104) 24III. REZERVE DIN REEVALUARE(ct. 105) 25IV. REZERVE (ct. 106) 26Acţiuni proprii (ct. 109)

27

V. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT(Ă)(ct. 117)

SOLD C 28

SOLD D 29

VI. PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCIŢIULUI FINANCIAR(ct. 121)

SOLD C30

SOLD D 31Repartizarea profitului(ct. 129)

32

47

- lei -


Nr.rd.



A B 1 2CAPITALURI PROPRII – TOTAL(rd. 20 + 24 + 25 + 26 - 27 + 28 - 29 + 30 – 31-32)

33

Patrimoniul public(ct. 1016)

34

CAPITALURI – TOTAL (rd. 33 + 34) 35

*) Solduri debitoare ale conturilor respective.**) Solduri creditoare ale conturilor respective.

ADMINISTRATOR, ÎNTOCMIT,

Numele şi prenumele ________________ Numele şi prenumele ________________Semnătura ________________________ Calitatea

Semnătura ________________________Ştampila unităţii

După cum rezultă din modelul prezentat mai sus , în cadrul bilanţului sunt prezentate mai întâi elementele de activ cu cel mai mic grad de lichiditate, iar la sfârşit activele cu lichiditate maximă. Elementele de pasiv sunt structurate în ordinea descrescătoare a exigibilităţii lor, prezentându-se mai întâi pasivele cu termenul cel mai mic de exigibilitate (datoriile ce trebuie plătite într-o perioadă mai mică de un an), iar la sfârşit pasivele cu termenul cel mai mare de exigibilitate ( capitalul şi rezervele).Informaţiile prezentate în Bilanţ se referă la închiderea exerciţiului financiar curent, dar şi la închiderea exerciţiului financiar precedent.

BILANŢ SIMPLIFICAT

(prezentare didactică)

ACTIV PASIV

Active imobilizate:

Imobilizări necorporale(cheltuieli de

constituire,cheltuieli de cercetare dezvoltare,

concesiuni, brevete, fond comercial, etc.)

Imobilizări corporale(terenuri, activele fixe, active

biologice de reproducere, imobilizări în curs etc.)

Imobilizări financiare(titlurile de participare creanţe

imobilizate etc.)

Capitaluri proprii:

Capital social

Prime legate de capital

Diferenţe din reevaluare

Rezerve

Rezultatul reportat,rezultatul exerciţiului

Subvenţii

48

Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

Active circulante:

Stocuri(materii prime şi materiale, materiale de

natura obiectelor de inventar, producţie în curs de

execuţie,produse, produse agricole, active biologice

consumabile, mărfuri etc.)

Active realizabile (avansurile către furnizori, clienţi,

efecte de primit,debitori, etc)

Active disponibile(conturi la bănci,casa, alte valori

etc)

3.Obligatii

Împrumuturi şi datorii asimilate(împrumuturi din

emisiuni de obligaţiuni,credite bancare, dobânzi la

credite etc.)

Furnizori şi conturi asimilate(furnizori, avansuri de la

clienţi,etc.)

Alte obligatii (faţă de salariaţi,faţă de asigurările

sociale, asigurările de şomaj, bugetul statului,

creditori diverşi etc.)

Posibilităţile de aşezare a posturilor din activ, respectiv pasiv, este variată, ea diferă de la o ţară la alta.Dar, în general, ele sunt dispuse de sus în jos, de la cele mai trainice la cele mai disponibile atât în activ cât şi în pasiv.

Formatul Contului de profit şi pierdere :

5.3.Contul de profit si pierdere

Prevederi referitoare la elementele Contului de profit şi pierdere

- Cifra de afaceri netă cuprinde sumele rezultate din vânzarea de produse şi furnizarea de servicii care se înscriu în activitatea curentă a entităţii după deducerea reducerilor comerciale şi a taxei pe valoarea adăugată , precum şi a altor taxe legate direct de cifra de afaceri.- Potrivit reglementărilor legale sunt prezentate semnificaţiile următorilor termeni :a) Veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile , sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii , altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor.b) Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor , care se conctretizează în reduceri ale capitalurilor proprii , altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către asociaţi/acţionari.Informaţiile oferite de Contul de profit şi pierdere fac referire la inchiderea exerciţiului financiar curent dar şi la închiderea exerciţiului financiar precedent, fapt ce permite compararea şi stabilirea performanţelor.

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE

la data de ...........

49

- lei -

Denumirea indicatorilorNr.rd.

Exerciţiul financiarprecedent curent

A B 1 21. Cifra de afaceri netă (rd. 02 la 04) 01

Producţia vândută(ct. 701 + 702 + 703 + 704 + 705 + 706 + 708)

02Venituri din vânzarea mărfurilor(ct. 707) 03Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (ct. 7411)

042. Variaţia stocurilor de produse finite şi a producţiei

în curs de execuţie(ct. 711)

Sold C05

Sold D 063. Producţia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi capitalizată

(ct. 721 + 722)07

4. Alte venituri din exploatare(ct. 758 + 7417) 08

VENITURI DIN EXPLOATARE – TOTAL(rd. 01 + 05 – 06 + 07 + 08) 09

5. a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile(ct. 601 + 602 – 7412)

10Alte cheltuieli materiale (ct. 603 + 604 + 606 + 608) 11b) Alte cheltuieli externe(cu energie şi apă)(ct. 605 – 7413) 12c) Cheltuieli privind mărfurile(ct. 607) 13

6. Cheltuieli cu personalul (rd. 15+16), din care: 14a) Salarii şi indemnizaţii(ct. 641 + 642 – 7414) 15b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială(ct. 645 – 7415)

167. a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale (rd. 18

– 19) 17a.1) Cheltuieli(ct. 6811 + 6813)

18

a.2) Venituri(ct. 7813+7815) 19b) Ajustări de valoare privind activele circulante (rd. 21 – 22)

20b.1) Cheltuieli(ct. 654 + 6814) 21b.2) Venituri(ct. 754 + 7814) 22

50

- lei -



A B 1 28. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 24 la 26) 23

8.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe(ct. 611 + 612 + 613 + 614 + 621 + 622 + 623 + 624 + 625 + 626 + 627 + 628 – 7416)

248.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate(ct. 635)

258.3. Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi activele cedate(ct. 658)

26Ajustări privind provizioanele (rd. 28 – 29) 27- Cheltuieli(ct. 6812) 28- Venituri(ct. 7812) 29

CHELTUIELI DE EXPLOATARE – TOTAL(rd. 10 la 14 + 17 + 20 + 23 + 27) 30PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE

- Profit (rd. 09 – 30) 31- Pierdere (rd. 30 – 09) 32

9. Venituri din interese de participare(ct. 7613) 33- din care, veniturile obţinute de la entităţile afiliate

3410. Venituri din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din activele

imobilizate(ct. 7611 + 763) 35- din care, veniturile obţinute de la entitătile afiliate

3611. Venituri din dobânzi

(ct. 766) 37- din care, veniturile obţinute de la entităţile afiliate

38Alte venituri financiare(ct. 762 + 764 + 765 + 767 + 768) 39

VENITURI FINANCIARE – TOTAL (rd. 33 + 35 + 37 + 39) 40

12. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investiţiile deţinute ca active circulante (rd. 42 – 43)

41- Cheltuieli(ct. 686) 42- Venituri(ct. 786) 43

13. Cheltuieli privind dobânzile (ct. 666 - 7418) 44- din care, cheltuielile în relaţia cu entităţile afiliate

45Alte cheltuieli financiare(ct. 663 + 664 + 665 + 667 + 668) 46

51

- lei -



A B 1 2CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL(rd. 41 + 44 + 46) 47PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(Ă):

48- Profit (rd. 40 – 47)- Pierdere (rd. 47 – 40) 49

14. PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT(Ă):

- Profit (rd. 09 + 40 – 30 – 47) 50- Pierdere (rd. 30 + 47 – 09 – 40) 51

15. Venituri extraordinare(ct. 771) 52

16. Cheltuieli extraordinare(ct. 671) 53

17. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA EXTRAORDINARĂ:- Profit (rd. 52 – 53) 54- Pierdere (rd. 53 – 52) 55

VENITURI TOTALE (rd. 09 + 40 + 52) 56CHELTUIELI TOTALE (rd. 30 + 47 + 53) 57

PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(Ă):- Profit (rd. 56 – 57) 58- Pierdere (rd. 57 – 56) 59

18. Impozitul pe profit(ct. 691) 60

19. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus(ct. 698)

6120. PROFITUL SAU PIERDEREA NET(Ă) EXERCIŢIULUI

FINANCIAR:- Profit (rd. 58 – 60 – 61) 62- Pierdere (rd. 59 + 60 + 61);(rd. 60 + 61 – 58) 63

ADMINISTRATOR, ÎNTOCMIT,

Numele şi prenumele ________________ Numele şi prenumele ________________Semnătura ________________________ Calitatea

Semnătura ________________________Ştampila unităţii

52

5.4. NOTELE EXPLICATIVE

Documentele oficiale, de reprezentare a afacerii, prezentate până acum sunt complete, detaliate, dar sunt puse şi mai mult în valoare cu ajutorul notelor explicative.Notele explicative trebuie să ofere informaţii suplimentare despre bazele de întocmire a situaţiilor financiare şi politicile contabile specifice, selectate şi care au fost aplicate, aceste informaţii nu se mai regăsesc în alte documente şi trebuie să ofere o prezentare reală şi fidelă .

Reglementările româneşti cu privire la conţinutul notelor explicative.

Se face precizarea ca acestea să conţină mai multe secţiuni:- Informaţii despre întreprindere, datele de identificare ale acesteia, situaţiile financiare

întocmite, moneda de raportare, modalitatea de exprimare a cifrelor etc.- Prezentarea politicilor contabile utilizate, metodele de evaluare, folosirea unor politici

contabile specifice etc.- Informaţii pentru completarea bilanţului, detalii despre structura şi starea capitalului

social, numărul şi tipul de acţiuni emise, natura şi scopul rezervelor, provizioane şi variaţia acestora, tipul şi valoarea datoriilor, a garanţiilor şi a altor obligaţii contractuale financiare.

- Informaţii referitoare la elementele din contul de profit şi pierdere cu detalierea costurilor (chirii, onorarii de audit etc), cu privire la impozitul pe profit, cu variaţia faţă de anii precedenţi, proporţia din impozit ce revine diferitelor activităţi din intreprindere, reconcilierea rezultatului contabil cu cel fiscal, informaţii referitoare la cifra de afaceri, iar dacă e cazul cu detalierea pe segmente de activitate sau geografice şi identificarea riscurilor, a beneficiilor pe segmente.

- Informaţii referitoare la salarii şi salariaţi, cu detalii despre salariile administratorului, a directorilor, constând în sume, obligaţii contractuale, detalii despre salariaţi, ca volumul salariilor, numărul mediu în cursul anului etc.

- Alte aspecte.Nota 1 “Active imobilizate”Nota 2 “Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli”Nota 3 “Repartizarea profitului”Nota 4 “Analiza rezultatului din exploatare”Nota 5 “Situaţia creanţelor şi datoriilor”Nota 6 “Principii, politici şi metode contabile”Nota 7 “Acţiuni şi obligaţiuni”Nota 8 “Informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii”Nota 9 “Exemple de calcul şi analiză a principalilor indicatori economico-financiari”Nota10 “Alte informaţii”.

Prezentarea Notei explicative nr.9

1.Indicatori de lichiditate

Indicatorul lichidităţii curente= Active curente

53

Datorii curente

Indicator ce oferă garanţia acoperirii datoriilor curente din activele curente Valoarea aceeptabilă este in jurul de 2.

Indicatorul lichidităţii imediate =Active curente-Stocuri Datorii curente

2. Indicatori de risc

Indicatorul gradului de îndatorare=Capital împrumutat X 100 Capital propriu Sau =Capital împrumutat X 100 Capital angajat Unde:

Capital împrumutat însemnă credite peste un an.Capital angajat însemnă capital împrumutat plus capital propriu. Permite determinarea de câte ori întreprinderea poate achita cheltuielile cu dobânda.Dacă valoarea indicatorului este mică, poziţia întreprinderii se consideră riscantă.

3. Indicatori de activitate, numiţi şi indicatori de gestiune

Viteza de rotaţie a stocurilor = Costul vânzărilor = Număr de ori (rulajul stocurilor) Stocul mediu

Sau, =Stoc mediu X 365 Costul vânzărilor

Exprimă viteza de intrare sau ieşire a fluxurilor de numerar ale întreprinderii, Exprimă capacitatea întreprinderii de a controla capitalul circulant al întreprinderii şi activităţile comerciale ale întreprinderii, Aproximează de câte ori stocul a fost rulat de-a lungul exerciţiului, sau Indică numărul de zile în care bunurile sunt stocate în întreprindere.

Viteza de rotaţie a debitelor-clienţi =Sold mediu clienti X 365 Cifra de afaceri

Determină eficacitatea cu care întrprinderea îşi colectează creanţele sale, Exprimă numărul de zile până la data la care debitorii işi vor achita datoriile către întreprindere. O valoare crescătoare a acestui indicator indică probleme privind creditul acordat clienţilor, deci apariţia unor clienţi rău platnici. Viteza de rotaţie a creditelor-firnizori=Sold mediu furnizori X 365

54

Achizitii de bunuri

Este indicatorul care aproximează numarul de zile de creditare pe care întreprinderea îl obţine de la furnizorii săi.

4. Indicatori de profitabilitate

Rentabilitatea capitalului angajat= Profitul înaintea plăţii dobânzii şi impozit profit Capitalul angajat

Este indicatorul ce exprimă profitul pe care îl obţine întreprinderea din banii investiţi în afacere,iar capitalul angajat este reprezentat de banii investiţi de către acţionari, asociaţi, creditorii pe termen lung , capitalul propriu şi datoriile pe termen lung.

Marja brută din vânzări = Profitul brut din v ânzări X 100 Cifra de afaceri

Scăderea procentului acestui indicator indică faptul că întreprinderea nu este capabilă să-şi controleze costurile de producţie, implicit să obţină un preţ de vânzare sau un tarif acceptabil.

6. Valorificarea comunicării financiare în analiza economico - financiară

Analiza echilibrelor financiare

Indiferent de forma de prezentare , bilanţul constituie ,,fotografia” întreprinderii şi trebuie să ofere răspuns la o serie de întrebări specifice utilizatorului.În acest sens, analiza poziţiei şi a situaţiei financiare pe baza bilanţului în vederea elaborării diagnosticului financiar-contabil trebuie să respecte câteva principii:1. Bilanţul trebuie analizat ca o unitate a indicatorilor financiari şi materiali, ceea ce impune o analiză internă a acestuia.2. Pentru a asigura studiului o anumită profunzime , bilanţul trebuie examinat ca un tot unitar, ceea ce impune corelarea indicatorilor din bilanţ cu operaţiunile economice al căroro efect final îl reflectă.3. Analiza statică a bilanţului ( la începutul sau sfârşitul exerciţiului financiar) trebuie completată cu analize comparative în timp şi spaţiu privind alte unităţi similare.4. Pe baza analizei bilanţului se poate diagnostica poziţia şi sănătatea financiară a entităţii prin intermediul unor studii de fineţe , se elaborează previziuni şi se adoptă decizii financiare cu diverse destinaţii. Analiza pe orizontală a bilanţului pune în evidenţă modul în care se realizează principalele echilibre financiare pe termen scurt şi pe termen lung al întreprinderii sau al grupului de întreprinderi, prin intermediul unor mărimi agregate cum ar fi: situaţia neta, fondul de rulment, necesarul de fond de rulment, trezoreria.

55

În acelaşi timp, analiza pe orizontală evidenţiază corelaţii între posturile din activ şi din pasiv ( debitori- creditori; clienţi – furnizori s.a.m.d.). Analiza pe verticală a bilanţului evidenţiază structura activului ( prin raportul dintre activele imobilizate şi activele circulante) şi a pasivului ( capitalului), structura finanţării prin raportul dintre capitalurile proprii şi datorii, permite calculul ratelor de rotaţie a posturilor de activ şi de pasiv, calculul ratelor de rentabilitate etc.

Analiza situaţiei nete

Pe baza abordării juridice a bilanţului financiar, analiştii financiari determină Situaţia netă (SN) sau activul net contabil a întreprinderii cu ajutorul relaţiei:

SN ( ANC) = Active - Datorii totale

Această situaţie exprimă valoarea contabilă a drepturilor pe care le posedă proprietarii asupra întreprinderii , fiind averea acestora şi trebuind să fie suficientă pentru a asigura funcţionarea şi îndependenţa financiară a întreprinderii.Prin excluderea veniturilor în avans şi a provizioanelor situaţia netă ( activul net contabil) devine egală cu capitalurile proprii şi exprimă valoarea activului realizabil la un moment dat care interesează proprietarii , acţionarii / asociaţii şi creditorii întreprinderii , mai ales în cazul lichidării acesteia.În funcţie de tipul bilanţului utilizat în analiză se poate constata:

a) pe baza bilanţului financiarSN = Total active – Datorii totale – Venituri în avans – Provizioaneb) pe baza bilanţului contabil- tip listă:SN = (Total active – Datorii curente) – Datorii mai mari de 1 an- Provizioane

Exemplu: pe baza datelor din bilanţ se determină situaţia netă:

Calculul situaţiei nete ( capitalurilor proprii )

Nr.crt.

Indicatori (lei) Exerciţiul financiar Abateri( ±∆ )

Indici (%)La începutul

anuluiLa sfârşitul anului

1. Total active 189.137.161 211.820.738 +22.683.577 142,902. Datorii totale 62.917.639 56.230.415 -6.687.224 89,373. Venituri în avans 7.660.604 8.409.022 +748.418 197,694. Provizioane 1.200.000 3.600.813 +2.400.813 200,065. Situaţia netă 117.358.918 143.580.488 +26.221.570 122,356. Total active – Datorii curente 122.993.260 149.006.512 +26.013.252 215,357. Datorii mai mari de 1 an 4.434342 1.825.211 -2.609.131 80,938. Capitaluri proprii 117.358.918 143.580.488 +26.221.570 122,35

Concluzii:

56

Creşterea situaţiei nete calculate pe baza bilanţului a fost consecinţa majorării activelor nete ce 42% şi a reducerii datoriilor totale cu 10,63% care au compensat creşterea provizioanelor şi a veniturilor în avans deduse.O situaţie netă pozitivă reflectă o gestiune economică sănătoasă care maximizează valoarea întreprinderii ( capitalurile proprii).O situaţie netă negativă reflectă o stare de prefaliment fiind consecinţa încheierii cu pierderi a exerciţiilor anterioare , pierderi care au epuizat integral capitalurile proprii. Partea neacoperită rămâne excusiv în sarcina creditorilor , aceasta constituind riscul de insolvabilitate asumat.Creşterea situaţiei nete are ca efect creşterea rentabilităţii şi a independenţei financiare, pe baza ei putându-se determina riscul global sau lichidativ.

7. Aplicarea Codului fiscal pentru entităţile productive şi de prestări servicii

Codul Fiscal al României a fost adoptat prin Legea nr.571 din 22 decembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare.De asemenea au fost şi sunt elaborate Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal cu modificările şi completările ulterioare , instrucţiuni şi ordine în aplicarea prezentului cod şi a convenţiilor de evitare a dublei impuneri, autorizat find Ministerul Finanţelor Publice.Prezentul Cod Fiscal stabileşte cadrul legal pentru impozitele şi taxele care constituie venituri la bugetul de stat şi bugetele locale, precizează contribuabilii care trebuie să plătească aceste impozite şi taxe precum şi modul de calcul şi de plată al aestora. Prezentul cod cuprinde procedura de modificare a acestor impozite şi taxe.In materie fiscală, dispoziţiile prezentului cod prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative , în caz de conflict între acestea aplicându-se dispoziţiile Codului fiscal.Impozitele şi taxele reglementate de Codul fiscal al României sunt:

c) impozit pe profit;d) impozitul pe venit;e) impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi;f) impozitul pe reprezentanţe;g) taxa pe valoarea adăugată;h) accizele;i) impozitul pe veniturile microintreprinderilor-până la

31.12.2009, reluat de la 01.01.2011.j) impozitele şi taxele locale.

Principiile fiscalităţiiImpozitele şi taxele reglementate de prezentul cod se bazează pe următoarele principii:

- neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori şi capitaluri, cu forma de proprietate, asigurând condiţii egale investitorilor, capitalului roman şi străin;

- certitudinea impunerii prin elaborarea de norme juridice clare care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea şi sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceştia să poată urmări şi înţelege sarcina fiscală ce le revine, precum şi să poată determina influienţa deciziilor lor de management financiar asupra sarcinilor lor fiscale;

57

- echitatea fiscală la nivelul persoanelor fiscale, prin impunerea diferită a veniturilor, în funcţie de mărimea acestora;

- eficienţa impunerii prin asigurarea stabilităţii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal, astfel încât aceste prevederi să nu conducă la efecte retroactive defavorabile pentru persoanele fizice şi juridice, în raport cu impozitarea în vigoare la data adoptării de către acestea a unor decizii investiţionale majore.

Reguli de aplicare generalăa) moneda de plată şi de calcul a impozitelor şi taxelor Sumele înscrise pe o declaraţie fiscală se exprimă în moneda naţională a Românie, Sumele exprimate într-o monedă străină se convertesc în moneda naţională a României,iar cursul de schimb valutar folosit este cel comunicat de Banca Naţională a României.b) venituri în natură, în înţelesul prezentului cod, veniturile impozabile cuprind veniturile în

numerar şi/sau în natură. În cazul venitului în natură, valoarea a cestuai se stabileşte pe baza cantităţii şi a preţului de piaţă pentru bunurile sau serviciile respective.

c) Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal. La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie care nu are un scop economic sau pot reîncadra forma unei tranzacţii pentru a reflecta conţinutul economic al tranzacţiei.Autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie efectuată de un contribuabil declarat inactiv prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

d) venituri obţinute din România, indiferent dacă sunt primite în România sau în străinătate sub formă de: - venituri atribuibile unui sediu permanent în România; - venituri din activităţi dependente desfăşurate în România; - dividende de la o persoană juridică română; - dobânzi de la un rezident; - dobânzi de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă dobînda este o cheltuială a sediului permanent; - redevenţe de la un rezident; - redevenţe de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă redevenţa este o cheltuială a sediului permanent; - venituri din propriet[‚i imobiliare situate în România inclusiv veniturile din exploatarea resurselor naturale situate în România, venituri din folosirea proprietăţii imobilire situate în România şi venituri din transferul dreptului de proprietate asupra proprietăţilor imobiliare situate în România; - venituri din transferul titlurilor de participare la o persoană juridică; - venituri din pensii primite de la bugetul asigurărilor sociale sau de la bugetul de stat; - venituri din servicii prestate în România, exclusiv transportul internaţional şi prestările de servicii accesorii acestui transport; - venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanţă din orice domeniu, dacă aceste venituri sunt obţinute de un rezident sau dacă veniturile respective sunt cheltuieli ale unui sediu permanent în România; - venituri reprezentând remuneraţii primite de nerezidenţi ce au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administraţie al unei persoane juridice române; - comisioane de la un rezident;

58

- comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă comisionul este o cheltuială a sediului permanent; - venituri din activităţi sportive şi de divertisment desfăşurate în România, indiferent dacă veniturile sunt primite de către persoanele care participă efectiv la asemenea activităţi sau de către alte persoane; - venituri din premii acordate la concursuri organizate în România; - orice alte venituri obţinute dintr-o activitate desfăşurată în România; - venituri realizate din lichidarea unei persoane juridice române.

Impozitul pe profit

a) Contribuabili- sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu următoarele persoane: persoanele juridice române, persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;

b) Sfera de cuprindere a impozitului - se aplică : în cazul persoanelor juridice române, asupra profitului impozabil obţinut din orice sursă, atât din România cât şi din străinătate; în cazul persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent; în cazul persoanelor juridice străine şi al persoanelor fizice nerezidente care desfăşoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică, asupra părţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane; în cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri din / sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/concesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română asupra profitului impozabil aferent acestor venituri; în cazul persoanelor fizice rezidente associate cu persoanele juridice române care realizează venituri atât în România , cât şi în străinătate, din asocieri fără personalitate juridică, asupra părţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.

c) Anul fiscal – este anul calendaristic. Când un contribuabil se înfiinţează sau încetează să mai existe în cursul unui an fiscal, perioad impozabilă este periada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.

d) Cotele de impozit – cota de impozit pe profi care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%.

e) Reguli generale – profitul impozabil se calculează ca diferenţă intre veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se a daugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.

Taxa pe valoarea adăugată (TVA)

a) Taxa pe valoarea adăugată - este un impozit indirect datorat la bugetul statului şi care este colectat conform prevederilor prezentului titlu.

b) Persoane impozabile şi activitatea economică – este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfăşoară, de o manieră independentă şi indiferent de loc activităţi economice , oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activităţi. ( activităţile

59

producătorilor, comerciaţilor, prestatorilor de servicii inclusiv activităţile extractive, agricole şi activităţile profesiilor libere sau asimilate acestora, de asemenea constituie activitate economică exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obţinerii de venituri cu caracer de continuitate).

c) Înregistrarea persoanelor impozabile în scopuri de TVA – la infiinţare, dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri care atinge sau depăşeşte plafonul de scutire ( echivalentul in lei a 35.000euro); la momentul atingerii plafonului la cifra de afaceri ( echivalentul în lei a 35.000euro), când se depunere în mod obligatoriu cerere de luare în evidenţa fiscală ca plătitor de TVA, în termen de 30 zile la Administraţia Financiară Fiscală Teritorială, ( menţiuni la Vectorul fiscal), devenind astfel plătitor de TVA, cu perioada fiscală- trimestrul-, iar în cazul depăşirii cifrei de afaceri, echivalentul în lei a 100.000euro, se va face menţiune în Vectorul fiscal şi începând cu anul calendaristic următor, entitatea va avea perioada fiscală privind TVA, luna calendaristică.

d) Decontul de taxă – persoanele înregistrate trebuie să depună la organele fiscale competente, pentru fiecare perioadă fiscală, un decont de taxă, până la 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se încheie perioada fiscală respectivă. Decontul de taxă intocmit cuprinde suma taxei deductibile pentru care ia naştere dreptul de deducere în perioada fiscală de raportare şi suma taxei colectate a cărei exigibilitate ia naştere în perioada de raportare.

e) Responsabilitatea plătitorilor şi a organelor fiscale- orice persoană obligată la plata taxei poartă răspunderea pentru calcularea corectă şi plata la termenul legal a taxei către bugetul de stat şi pentru depunerea la termenul legal a decontului la organul fiscal competent.

f) Registrul persoanelor impozabile înregistrate ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată- este realizată de Ministerul de Finanţe – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală- ce d eţin baza de date electronică cu toţi contribuabilii cu atribut fiscal RO.

60

Bibliografie selectivă

1.Pantea Iacob Petru,Bodea Gheorghe: Contabilitatea financiara romanesca conforma cu directivele europene, Ed. Intelcredo, 2006

2. Pantea Iacob Petru,Bodea Gheorghe: Microintreprinderile in economia romanesca, Ed.Intelcredo, 2002

3.Bavita Ilie si altii:Contabilitate in agricultura-abordari teoretice si pratice, Ed.Contaplus,2008

** **Legea contabilitatii nr.82/1991, republicata in Monitorul Oficial nr.48/2005, cu modificarile si completarile ulterioare

** **Ordinul ministrului finantelor publice nr.1752/2005 pentru aprobarea reglementarilor conforme cu directivele europene, publicat in Monitorul Oficial nr.1080/2005

** **Ordinul ministrului finantelor publice nr.1850/2004 privind registrele si formularele financiar-contabile

** **Ordinul ministrului finantelor publice nr.907/2005 privind aprobarea categoriilor de persoane juridice care aplica reglementari contabile conforme cu Standardele Internationale de Raportare Financiara, respectiv reglementari contabile conforme cu directivele europene

** **Codul fiscal al Romaniei-Legea 571/2003

Subiectele practice + Proiectul de practica (Intomirea bugetului de venituri si cheltuieli al unei societati comerciale , la care va considerati administrator si sau proprietar)

1. Structurati bilantul patrimonial cunoscand:Rezultatul economico-financiar -200leifurnizori 500leicredit bancar 200leimateriale auxiliare 100lei

61

masini si dotari laborator 50.000lei, amortizarea aferenta 49.600lei

Den posturilor Sume act Den posturilor Sume pasive

Mat auxiliare 100 lei Credit bancar 200 leimasini si dotari laborator 50000 lei furnizori 500 lei

Amortizarea aferenta 49600 leiRez ec. financiar -200 lei

Total activ 50.100 lei Total pasiv 50.100 lei

2. Structurați bilanțul patrimonial cunoscând:capitalul social 200leifurnizori 200leicredit bancar 500leiclienți 400leimijloace de transport 25.000lei, amortizarea aferenta 24.500lei

clienti Cap socialMij de transport Furnizori

Credit bancaramortizarea

25.400 25400

3. Determinați rezultatul economico-financiar cunoscând:Veniturile totale inregistrate 60.000leiCheltuielile totale inregistrate 58.000lei, Impozitul pe profit 320leiCapitalul social 200leiCheltuielile de protocol 50lei Rez. Ec-financiar=venituri-cheltuieli

4. Determinati rezultatul economico-financiar pe activități:venituri din prestări servicii 20.000leivenituri din vânzarea mărfurilor 200.000leivenituri din diferențe de curs valutar 200leivenituri din dobânzi 200leicheltuieli aferente activității de exploatare 225.000leicheltuieli cu serviciile bancare 500leicheltuieli de protocol 300leicheltuieli de sponsorizare 500leicheltuieli cu dobânzile 6000leicheltuieli cu amenzi și penalități 200lei

venituri din prestări servicii 20.000lei =>

62

5 Determinati rezultatul economico-financiar :Capitalul social 200lei,Cheltuielile de sponsorizare 50lei,Cheltuielile cu amenzi-penalitati 500lei,Veniturile totale inregistrate 500.000lei,Cheltuielile totale inregistrate 501.000lei, Cheltuielile financiare 500.000lei,Cheltuielile de exploatare15.000lei,Cheltuielile de transport 500lei.

6. Determinati rezultatul economico-financiar cunoscand:Veniturile totale inregistrate 100.000leiCheltuielile totale inregistrate 101.000lei, Cheltuielile de exploatare15.000leiCapitalul social 200leiCheltuielile de sponsorizare 50leiCheltuielile de transport 500lei

7. Determinati rezultatul economico-financiar pe activitati:venituri din prestari servicii 1.200.000leivenituri din vanzarea marfurilor 200.000leivenituri din dobanzi 200leicheltuieli aferente activitatii de exploatare 1.225.000leicheltuieli cu serviciile bancare 500leicheltuieli cu amenzi,penalitati 50leicheltuieli de sponsorizare 500leicheltuieli cu dobanzile 6.000leicheltuieli de protocol 500lei

8. Determinati rezultatul economico-financiar pe activitati:venituri din prestari servicii 600.000leivenituri din vanzarea marfurilor 50.000leivenituri din dobanzi 200leicheltuieli aferente activitatii de exploatare 650.000leicheltuieli cu serviciile bancare 500leicheltuieli de sponsorizare 500lei cheltuieli de protocol 1500lei capitalul social 2000lei

9. Dispuneti de urmatoarele date privind stocul de materiale auxiliare-cutii –mapa pentru pastrarea probelor si a rezultatelor: stoc initial 20buc, a 5lei/buc, intrari 50buc, a 5,50lei/buc, iesiri 30buc. Care este documentul si valoarea consumului mape-cutii. Ce reprezinta valoarea determinata?

63

REZ: Intrat: 20buc/5lei + 50 buc/5,5lei=> total 375leivandut 20buc/5lei + 10buc/5,5lei=> total 155lei pt 30buc=> mai raman 40buc/5,5 lei in val totala de 220lei

10. O societate comerciala de industrializarea legumelor si fructelor, dispune de o linie automatizata de procesare, a carei valoare de achizitie este 130.000lei, iar amortizarea inregistrata este de 30.000lei. Administratorul face propunerea de inchiriere a acesteia, impreuna cu spatiile de depozitare aferente acesteia. Care va fi va optiunea dvs, ca administrator al unei societati ce cauta sa exploateze acest utilaj, motivati decizia luata:-va decideti imediat si inchiriati pentru o perioada de peste 2ani;-estimati dotarile de care aveti nevoie si apoi negociati chiria;-cautati surse de materii prime si clienti ; inchiriati si demarati activitatea;-alta solutie.

11. O societate detine in patrimoniu 2 cuptoare de patiserie, a caror valoare contabila era de 80000lei, amortizate integral, la momentul suspendarii temporare a activitatii. Dupa doi ani administratorul decide reluarea activitatii, dar reviziile pentru cele 2 cuptoare sunt estimate la 20.000leiFiind administrator, ce decizie luati, motivati?se executa reviziile intrucat sunt necesare si reluati activitatea;nu reluati activitatea intrucat nu functioneaza cuptoarele;se executa reviziile, se solicita autorizatiile de functionare, se cauta furnizori de materii prime si clienti pentru produsele ce se vor fabrica;suspendam din nou activitatea firmei, o fi posibil?

12 Activul patrimonial al unei societati comerciale este de 400.000lei, iar valoarea activului net patrimonial este de 10000lei.Ce reprezinta diferentaactivul net contabilvaloarea obligatiilordividendele cuvenite administratoruluialte elemente patrimoniale ale activuluialte elemente patrimoniale ale pasivului

13. Unde este evidentiata o cladire, ce serveste ca depozit pentru ambalaje, potrivit contractului de inchiriere cu un proprietar, persoana fizica. Daca este element patrimonial, caracterizare.

14. O societate comerciala de industrializarea carnii, cu dezvoltare regionala, investeste intr-un imobil, pentru birourile firmei, suma de 50.000lei(100mp), achizitionand aceasta suprafata. Este cunoscuta durata de exploatare a constructiei de 50ani.Ca manager al unitatii, decideti si dispuneti: durata fixa de amortizare, valoarea amortizarii anuale si lunare, ce reprezinta aceste valori, ce importanta au?

15. La o constructie noua, finalizata recent, se impun prin Lege un impozit pe cladire cu o valoare foarte mare, de asemenea si un aviz energetic, destinatia constructiei –activitati economice. Valoarea la receptie a cladirii este de 600.000lei.Durata legala de exploatare este 60 de ani. Pentru activitatea de panificatie –patiserie, nu obtineti autorizatie de functionare, motiv pentru care,

64

Ca administrator ,cum decideti sa continuati exploatarea acestei cladiri, motivati decizia:-inchiriati cladirea oricui-suspendati activitatea firmei, nu aveti autorizatii-construiti o strategie: cu cheltuielile ce sunt generate de intretinerea si exploatarea cladirii si apoi cautati surse de venit.-scopul afacerii este profit, cautati si atrageti clientela pentru alte activitati permisive , in locatia respectiva.

16. Care dintre elementele de mai jos reprezinta o cheltuiala nedeductibila:salariul de incadrarecheltuielile privind amortizareasponsorizareaamenzile si penalitatile

17. Cu ocazia inventarierii generale, s-a constat un minus cantitativ, la carburanti, a carui valoare contabila este 18lei, iar cea de piata este 25lei. Societatea detine un mijloc de transport, pe care il utilizeaza doar administratorul. Care este decizia dvs, ca administrator, ce masuri veti lua in acest sens? Ce reprezinta cele doua valori mentionate?

18. Care din formulele de calcul ale activului net patrimonial, prezentate mai jos este corecta: Total pasiv - Obligatii Creante - Obligatii Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung Capitaluri proprii + Obligatii Activ patrimonial-Obligatii Total venituri -Total cheltuieli Total venituri – Obligatii Total activ - Obligatii

19. Dispuneti de urmatoarele date privind stocul de materiale auxiliare-reactivi: stoc initial 2kg, a 150lei/kg, intrari 3kg, a 180lei/kg, iesiri 0.50kg. Care este documentul si valoarea consumului de reactiv. Ce reprezinta valoarea determinata?

20. O societate comerciala de industrializarea laptelui, dispune de o cladire, ce poate servi ca laborator de analize . Valoarea contabila este 30.000lei, iar amortizarea inregistrata este de 30.000lei. Administratorul face propunerea de inchiriere a spatiului, pentru activitatea de prestari servicii-analize. Care va fi va optiunea dvs, ca viitor chirias-prestator de servicii-administrator:-va decideti imediat si inchiriati;-estimati dotarile de care aveti nevoie si apoi negociati chiria;-faceti investitiile de care aveti nevoie si apoi le facturati(vindeti) proprietarului;-faceti investitiile necesare, iar valoarea modernizarilor la cladire le veti amortiza in perioada inchirierii;-alta solutie.

21. O societate avea in folosinta o instalatie de imbuteliere vin, a carei valoare contabila era de 80000lei, amortizarea inregistrata era de 80000lei, la momentul suspendarii temporare a activitatii.

65

Dupa doi ani administratorul decide reluarea activitatii, dar instalatia necesita o reparatie cu o valoare estimata de 10.000leiFiind administrator, ce decizie luati?se executa reparatia instalatieoprim productia pentru ca nu functioneaza instalatiasuspendam din nou activitatea firmei.

22. Activul patrimonial al unei societati comerciale este de 40000lei, iar valoarea imobilizarilor corporale este de 10000lei.Ce reprezinta diferentaactivul net contabilvaloarea obligatiilordividendele cuvenite administratoruluialte elemente patrimoniale ale activului

23. Unde este evidentiat un mijloc de transport , complet amortizat,utilizat cel mai adesea de manager si aflat in inventarul societatii comerciale?

24. O societate comerciala cumpara un microscop, pret de cumparare 4500lei, durata legala de amortizare este 4-6 ani.Ca manager al unitatii, decideti si dispuneti: durata fixa de amortizare, valaorea amortizarii anuale si lunare, ce reprezinta aceste valori, se vor recupera sau nu?

25. La o constructie noua, finalizata recent, cu finantare din fonduri europene, se impun prin Lege un impozit pe cladire cu o valoare foarte mare, destinatia constructiei realizata este statie pilot pentru practica,pregatire si reconversie a fortei de munca. Valoarea la receptie a cladirii este de 450.000lei.Durata legala de exploatare este 60 de ani.Ca administrator cum decideti sa continuati exploatarea acestei cladiri:-inchiriati cladirea pentru orice alta activitate-suspendati activitatea , lipsa clientilor-construiti o strategie: cu cheltuielile ce sunt generate de intretinerea si exploatarea cladirii si apoi cautati surse de venit-prestari servicii.-scopul afacerii este profit, cautati si atrageti clientela , prestand servicii de calitate.-daca constructia este realizata intr-o afacere-societate comerciala, cu scopul profit sunteti obligat sa respectati regulile de functioanare a acetui tip de afacere.- daca constructia este realizata printr-o ONG, sunteti obligat sa respectati regulile de functionare a entitatii respective.

26. Care dintre elementele de mai jos reprezinta o cheltuiala nedeductibila:salariul de incadrarecheltuielile privind amortizareasponsorizareapiesele de schimb pentru utilaje

27. Cu ocazia inventarierii materialelor de natura obiectelor de inventar, se constata un plus cantitativ-valoric, nesolutionat, de 50lei. Ulterior se constata ca este o eroare de inregistrare in contabilitate. Care este decizia dvs, ca administrator, ce masuri veti lua in acest sens?

28. Care din formulele de calcul ale activului net contabil, prezentate mai jos este corecta: Activ bilantier – Obligatii

66

Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung Capitaluri proprii + Obligatii Creante-Obligatii Total venituri -Total cheltuieli Total venituri - Obligatii

Subiecte teoretice:1. Afaceri derulate prin societati comerciale (avantaje si dezavantaje)2. Parteneriatul in afaceri3. Partile sociale, actiunile, capitalul social4. Administrarea si rolul cenzorilor intr-o afacere5. Societatea pe actiuni6. Societatea cu raspundere limitata7. Drepturile asociatilor8. Obligatiile asociatilor9. Obligatiile administratorului10. Natura informatiiilor contabile si Legea contabilitatii11. Tipurile informatiilor produse si oferite de entitatile economice12. Registrele de contabilitate13. Alte registre obligatorii14. Obiectul contabilitatii15. Patrimoniul in conceptie financiara16. Patrimoniul-conceptie juridica si economica17. Trasaturile patrimoniului18. Structura Activelor patrimoniale19. Structura Pasivelor patrimoniale20. Elementele extrapatrimoniale21. Obiectuvul fundamental al contabilitatii si contabilitatea de angajamente22. Imaginea fidela a patrimoniului si cerintele informatiei contabile23. Principiile contabilitatii financiare24. Evaluarea contabila25. Momentele evaluarii26. Capitalul social- din punct de vedere contabil27. Rezultatul exercitiului financiar-din punct de vedere contabil28. Imobilizarile si menirea lor in afaceri29. Documentele de evidenta a imobilizarilor corporale30. Activele circulante si gruparea lor din punct de vedere contabil31. Documentele de evidenta a bunurilor de natura stocurilor32. Documentele de evidenta a datoriilor33. Documnetele de evidenta a creantelor34. Trezoreria-definitii35. Documentele de evidenta a mijloacelor banesti36. Provizioanele si tipurile acestora37. Subventiile38. Cheltuielile: menirea si gruparea lor39. Documentele justificative: importanta, cerinte40. Cheltuielile cu deductibilitate limitata, potrivit Codului fiscal41. Cheltuielile nedeductibile

67

42. Veniturile : menirea si gruparea lor43. Contabilitatea de gestiune44. Principiile calculatiei costurilor45. Structura costurilor46. Gruparea cheltuielilor in contabilitatea de gestiune47. Costul efectiv si costul prestabilit48. Inventarierea si felurile inventarierii49. Inventarierea si functiile inventarierii50. Scopul inventarierii si inregistrarea diferentelor de inventar51. Structura Situatiilor financiare anuale52. Obiectivul Situatiilor financiare anuale53. Pozitia financiara54. Performanta financiara55. Caracteristicile Situatiilor financiare anuale56. Bilantul contabil57. Contul de profit si pierdere58. Notele explicative59. Indicatorii de risc si profitabilitate60. Indicatorii de activitate61. Analiza situatiei nete62. Reguli de aplicare generala a Codului fiscal63. Impozitul pe profit64. Taxa pe valoarea adaugata

68

Date post:	08-Aug-2015
Category:	Documents
Upload:	vlad-munteanu
View:	108 times
Download:	0 times

Contabilitatea financiara

Documents