+ All Categories
Home > Documents > contabilitatea trezoreriei

contabilitatea trezoreriei

Date post: 27-Sep-2015
Category:
Upload: cristigolea
View: 99 times
Download: 6 times
Share this document with a friend
Description:
contabilitatea trezoreriei
37
CAPITOLUL I CADRUL CONCEPTUAL PRIVIND TREZORERIA PE EXEMPLUL S.C. MLM INSTAL 2006 SRL 1.1. Descrierea societăţii Totul a început în anul 2006, când actualul asociat unic a decis să iniţieze o mică afacere în localitatea Târnăveni, jud.Mureş, cu produse necesare executării instalaţiilor de gaze. SC. MLM INSTAL 2006 S.R.L avea un singur angajat, iar sediul societăţii se află în una din camerele părinţilor. În scurt timp, văzând că afacerea dă roade, s-a accesat la obţinerea unui credit de la bancă, pentru a se putea muta într- un nou sediu, acesta fiind situat în oraşul Târnăveni str. Avram Iancu nr.9. Astăzi lucrează cu 16 angajaţi, având trei echipe de instalatori, proiectanţi, vânzători şi un sediu amenajat pentru a asigura toate condiţiile necesare unei afaceri care vrea să prospere: birouri, magazin, depozit. În luna iunie a acestui an, societatea a deschis un punct de lucru în municipiul Târgu Mureş. S.C MLM INSTAL 2006 S.R.L funcţionează ca societate cu răspundere limitată, ea a fost înregistrată la registrul comerţului sub nr. J26/1511/2006 şi are codul unic de înregistrare RO 19060704. Capitalul social subscris şi vărsat în sumă de 200 lei aparţine asociatului unic. Societatea îşi desfăşoară activitatea în sectorul comercial şi are ca domeniu principal de activitate “Comerţ cu amănuntul al articolelor de fierărie, al articolelor din sticlă
Transcript

CAPITOLUL ICADRUL CONCEPTUAL PRIVIND TREZORERIA PE EXEMPLUL S.C. MLM INSTAL 2006 SRL

1.1. Descrierea societiiTotul a nceput n anul 2006, cnd actualul asociat unic a decis s iniieze o mic afacere n localitatea Trnveni, jud.Mure, cu produse necesare executrii instalaiilor de gaze. SC. MLM INSTAL 2006 S.R.L avea un singur angajat, iar sediul societii se afl n una din camerele prinilor. n scurt timp, vznd c afacerea d roade, s-a accesat la obinerea unui credit de la banc, pentru a se putea muta ntr-un nou sediu, acesta fiind situat n oraul Trnveni str. Avram Iancu nr.9. Astzi lucreaz cu 16 angajai, avnd trei echipe de instalatori, proiectani, vnztori i un sediu amenajat pentru a asigura toate condiiile necesare unei afaceri care vrea s prospere: birouri, magazin, depozit.n luna iunie a acestui an, societatea a deschis un punct de lucru n municipiul Trgu Mure.S.C MLM INSTAL 2006 S.R.L funcioneaz ca societate cu rspundere limitat, ea a fost nregistrat la registrul comerului sub nr. J26/1511/2006 i are codul unic de nregistrare RO 19060704.Capitalul social subscris i vrsat n sum de 200 lei aparine asociatului unic.Societatea i desfoar activitatea n sectorul comercial i are ca domeniu principal de activitate Comer cu amnuntul al articolelor de fierrie, al articolelor din sticl i a celor pentru vopsit, n magazine specializate cod CAEN 4752..Obiectul de activiatate const n toate etapele realizrii unei instalaii de nclzire central, instalaii de gaz, prestri servicii proiectare a acestor instalaii, autorizarea ISCIR a centralelor, convectoarelor i aparatelor instante de ap cald, ct i comercializarea acestora.Societatea are o situaie foarte bun n privina gradului de pregtire profesional a angajailor, att la categoria muncitori, din care 100% sunt calificai, ct i a personalului de conducere. Structura dup vrst a resurselor umane este de asemenea foarte bun, media de vrst fiind de 35 de ani. Aa cum am mai pecizat la nceput, n anul 2006 societatea avea un singur angajat, n anul urmtor de 7, iar n anul 2008 numrul angajailor a crescut la 10, respectiv 17 n 2009.n cee ace privete structura organizatoric a societii S.C.MLM INSTAL 2006 S.R.L aceasta este reflectat n organigrama firmei (anexa nr. 5).Personalul este ncadrat n meserii i funcii conform reglementrilor n vigoare.

Principalii furnizori ai S.C MLM INSTAL 2006 S.R.LCu excepia centralelor termice, care sunt achiziionate de la SIMODOUR GROUP ROMANIA-sediul Alba Iulia, cam 98% din produsele pe care firma le ofer sunt de la Melinda Impex Instal.Distinctii acordate S.C MLM INSTAL 2006 S.R.LDiploma locul 1 Profit Romania-Tarnaveni 2009Locul 1 n Top Afaceri Romania-TarnaveniPentru rezulatate remarcabile nregistrate n promovarea calittii SC.MLM INSTAL 2006 S.R.L a dobndit titlul de partener fidel Melinda Impex Instal 20082007 premiul pentru cea mai bun distrubuie acordat de SIMODOR GROUP ROMANIA.Promovarea produselorPn n prezent, firma nu s-a ocupat foarte mult cu activiti de promovare a imaginii sale, ea apelnd doar la mijloace clasice de publicitate cum ar fi: pliante, spoturi media, dar n viitorul nu foarte ndeprtat, publicitatea va fi plasat pe un loc mai onorabil dect pn acum.Principala cale de promovare a produselor este nsi calitatea acestora, recunoscut deja de ctre clieni, acetia revenind i recomandnd SC. MLM INSTAL 2006 S.R.L att famililor ct i prietenilor.Reglementri i autorizaii S.C.MLM INSTAL 2006 S.R.L. are toate autorizaiile necesare de funcionare i are toate inspeciile la zi. Aceste autorizaii includ: Autorizaii ANRE Autorizaii ISCIR

1.2.Structuri si delimitari privind trezoreriaBilanul la 31.12.2008 (vezi Anexa 1).Contul de profit i pierdere la 31.12.2008 (vezi Anexa 2).Bilanul la 31.12.2009 (vezi Anexa 3).Contul de profit i pierdere la 31.12.2009 (vezi Anexa 4).Structura organizatoric a S.C. MLM Instal 2006 S.R.L. (vezi Anexa 5).Analiza echilibrului financiar pe baza corelaiei, fond de rulment-necesar de fond de rulment-trezoreria net Tabelul 3.1IndicatoriMod de calculAnul 2007Anul 2008Anul 2009

Fond de rulmentFR=Capital permanent-Active imobilizate28.08251.611114.013

Necesarul de fond de rulmentNFR=Active circulante (minus disponibiliti bneti)-Datorii curente-84.231-89.228-82.447

Trezoreria netTrezoreria net = FR-NFR112.313140.839196.460

Pe perioada analizat a FR (fondul de rulment) are valoare pozitiv, ea reprezentnd acea parte a capitalului permanent destinat i utilizat pentru finanarea activitii curente, ndeosebi a celor aferente exploatrii.Nevoia de fond de rulment (NFR) este negativ ceea ce degajeaz nu o nevoie de fond de rulment, ci o degajare de surse atrase.Trezoreria net este pozitiv, deci se nregistreaz un excedent de finanare datorit desfurrii unei activiti eficiente, mbogirea trezoreriei arat c societatea dispune de lichiditi suficiente, care i vor permite rambursarea datoriilor, dar i realizarea unor plasamente eficiente att pe piaa monetar, ct i pe cea financiar. n acest context societatea se bucur de autonomie financiar pe termen scurt.Pe baza informaiilor date vom putea determina nivelul celor 2 indicatori n perioada 2007-2009.Tabelul3.2IndicatoriMod de calculAnul 2007Anul 2008Anul 2009Diferente (+,-) 2008 fata de 2007Diferente (+,-) 2009 fata de 2008

Perioada de recuperare a creanelor (zile)Creante/Cifra de afaceri *36538,5527,97,610,6520,3

Perioada de folosire a resurselor atrase (zile)Datorii curente/ Cifra de afaceri *365187,6139,498,748,240,7

Se poate constata mbuntirea semnificativ a perioadei de recuperare a creanelor clieni de la 38 de zile n 2007 la 7 zile n 2009. De asemenea, perioada de plat a facturilor furnizori a sczut de la 187 de zile n 2007 la 98 de zile n 2009.

Tabelul 3.3IndicatoriAnul 2007Anul 2008Anul 2009

Cifra de afaceri1.141.4902.281.9471.948.669

Creane 120.564 174.437 40.695

Datorii curente 586.826871.896527.212

Raportul creane/ datorii0,210,200,08

Indicatorul a fost calculat doar cu datoriile curente, societatea neavnd datorii pe termen mediu i lung i este subunitar, deci avem mai multe datorii dect creane. O valoare subunitar indic faptul c societatea utilizeaz la maxim creditul furnizor (psuirea la plat). Situaia este normal doar dac datoriile se achit n termenele stabilite i nu se pltesc penaliti pentru ntrziere. n caz contrar raportul trebuie s fie supraunitar, respectiv s avem datoriile achitate.Calculul capacitii de autofinanare al societii S.C MLM INSTAL 2006 S.R.LCapacitatea de autofinanare exprim capacitatea societii de a i putea asigura dezvoltarea prin proprii mijloace financiare, n termeni monetari (de ncasri i de pli). Vom calcula capacitatea de autofinanare pentru SC. M.L.M. INSTAL 2006 S.R.L la 31 decembrie 2007, 31 decembrie 2008 i 31 decembrie 2009 cu ajutorul contului de profit i pierdere prezentat astfel: Tabelul 3.4DENUMIREA INDICATORILOR Anul 2007Anul 2008Anul 2009

Venituri totale din care: 1.142.5712.378.7232.020.898

-venituri din exploatare 1.141.8882.360.7721.987.640

-venituri financiare din care: 68317.95133.258

-venituri din dobnzi 64138143

-venituri extraordinare 000

Cheltuieli totale din care: 1.097.1622.178.4931.968.500

-cheltuieli pentru exploatare din care: 1.097.1622.177.5491.963.533

-amortizarea mijloacelor fixe 1.47023.01885.600

-cheltuieli financiare din care: 09444.967

-cheltuieli cu dobnda 09444.967

-cheltuieli extraordinare 000

Profitul brut al exerciiului 45.409200.23052.398

Impozitul pe profit 7.31431.99611.867

Profitul net nerepartizat 38.095168.23440.531

Societatea utilizeaz credite bancare pe termen scurt i nregistraz cheltuieli cu dobnzile n anul 2008 n valoare de 944 lei, iar n anul 2009 acestea fiind n valoare de 4.967 lei.Nu nregistreaz datorii la bugetul consolidat al statului deci nu are cheltuieli nedeductibile reprezentnd dobnzi i majorri de ntrziere.Profitul net nu a fost repartizat deoarece societatea nu s-a decis n privina repartizrii lui. Este o societate cu rentabilitate economic i financiar bun, dup cum se poate vedea n tabelul urmtor: Tabelul 3.5IndicatoriMod de calcul Anul 2007Anul 2008Anul 2009

Rentabilitate economicProfit brut/capital 120,5permanent*10097,2521,26

Rentabilitate financiarProfit net/capital 101Propriu*10081,7116,44

n continuare vom calcula capacitatea de autofinanare a firmei, prin metoda deductiv, ct i prin metoda adiional, pentru a putea verfica corectitudinea rezultatului.

3.2.3.1. Metoda deductivFormula de calcul a capacitii de autofinanare (CAF) este:CAF = Excedentul brut de exploatare + Venituri financiare + Venituri excepionale Venituri din cesiune de scopurile autofinanrii active Cheltuieli financiare Cheltuieli excepionale Impozit pe profitUnde:Excedentul brut de exploatare (E.B.E.) = diferena dintre valoarea adugat, pe de o parte, i impozitele, taxele i cheltuielile de personal, pe de alt parte. E.B.E. exprim msura resurselor obinute din exploatare, pe baza crora managerul unei firme ia decizii strategice n privina dezvoltrii firmei.Valoarea adugat = creterea de valoare obinut din utilizarea factorilor de producie, peste valoarea bunurilor i serviciilor achiziionate de la teri, n cadrul activitii curente a firmei.Cheltuieli excepionale = cheltuieli care nu pot fi previzionate i nici planificate: amenzi, penaliti etc.Venituri excepionale = venituri care nu pot fi previzionate i nici planificate: vnzarea unor active nc neamortizate, despgubiri primite n urma unor evenimente asigurate etc.Venituri financiare = sumele obinute ca urmare a deinerii unor titluri de proprietate (dividende) sau de plasament (dobnzi), din operaiuni de schimb valutar (diferena pozitiv de curs valutar) i din sumele pstrate la banc (dobnda la depozite).Cheltuieli financiare = sumele pltite deintorilor aciunilor sau prilor sociale ale firmei (dividende), deintorilor obligaiunilor emise (dobnzi), i bncilor (comisioane i dobnzi la credite).Metoda deductivaTabelul 3.6 Specificaie Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009

A. ncasri bneti ale ntregii activiti 1.142.5712.378.7232.020.898

B.Pli bneti determinate de 1.103.006activitatea societii -cheltuieli pentru exploatare 1.095.692(mai puin amortizarea mijloacelor fixe) -cheltuieli financiare 0 -cheltuieli extraordinare 0 -impozitul pe profit 7.314 2.355.705

2.154.531

9440200.2301.894.767

1.877.933

4.976011.867

C. Surplusul ncasrilor asupra plilor (A-B) 39.565respectiv: -capacitatatea de autofinanare Sau -marja brut de autofinanare Sau -cash-flow net 23.018126.131

D.Profit net repartizat 0 0 0

E.AUTOFINANAREA (C-D) 39.56523.018126.131

3.2.3.2. Metoda adiionalFormula de calcul a capacitii de autofinanare (CAF) este:CAF = Rezultatul net al exerciiului + Cheltuielile cu amortizrile i provizioanele + Valoarea net a activelor cedate Venituri din cesiunea de activeUnde:Rezultatul net al exerciiului = profitul sau pierderea contabil calculat la sfritul exerciiului financiar.Valoarea net a activelor cedate = valoarea care se obine n urma vnzrii activelor nenecesare, dup ce au fost sczute impozitele, taxele i cheltuielile legate de vnzare.Venituri din cesiunea de active = veniturile obinute de firm n urma punerii la dispoziia (nchirierii) unor teri utilizatori a unor active pe o anumit perioad de timp, pentru care se primete o cot-parte din beneficiile produse de ele (uzufruct).Metoda adiionala Tabelul 3.7Specificaie anul 2007Anul 2008Anul 2009

A. Profit net pentru creterea 38.095Surselor proprii de dezvoltare168.23440.531

B. Amortizarea mijloacelor fixe 1.470 23.01885.600

C. AUTOFINANAREA (A+B) 39.565191.252126.131

Diferena dintre cele dou metode const n faptul c metoda adiional pleac de la rezultatul net al exerciiului, n timp ce metoda deductiv pleac de la excedentul brut al exploatrii.Se recomand s folosim metoda adiional atunci cnd lum n calcul amortizrile i provizioanele, iar pe cea deductiv atunci cnd lum n calcul veniturile de exploatare i cele financiare.Autofinanarea i capacitatea de rambursare a datoriilor se calculeaz printr-un indicator ce este dat de raportul ntre datoriile pe termen mediu i lung i mrimea autofinanrii. Acest raport este egal cu 0 n toi anii analizai, deoarece societatea nu are mprumuturi pe termen mediu i lung.3.3. Concluzii i recomandriAnaliznd indicatorii de echilibru financiar am constatat urmtoarele: fondul de rulment al S.C. MLM Instal 2006 S.R.L. n perioada analizelor este unul suficient de mare, ceea ce permite firmei s dispun de lichiditi pentru plile curente; deoarece firma nu are marf pe stoc i i ncaseaz creanele ntr-un timp foarte scurt, necesarul de fond de rulment are o valoare negativ; valoarea trezoreriei nete a avut o evoluie cresctoare n perioada 2007-2009, firma realiznd excedent de trezorerie; capacitatea de finanare are o valoare pozitiv, acest lucru permind firmei s finaneze noi investiii.Pentru a crete eficiena excedentului de trezorerie de care dispune S.C. MLM Instal 2006 S.R.L. se recomand acordarea de mprumuturi cu dobnd, pe termen scurt terilor, precum i plasamente financiare, tot pe termen scurt.

1.3. Documente si registre contabile privind trezoreriaEvaluarea investiiilor financiare pe termen scurt (titlurilor de plasament) are n vedere cele patru momente sau reguli generale stabilite n acest sens, respectiv:la itrarea n patrimoniu;cu ocazia inventarierii;cu prilejul ntocmirii bilanului contabil;la ieirea din patrimoniu.a) Evaluarea la intrarea n patrimoniu a titlurilor de plasament provenite prin achiziionarea cu titlu oneros se realizeaz la costul de achiziie, prin care se nelege preul de cumprare sau valoarea stabilit n baza unui contract de achiziie.Spre deosebire de alte categorii de elemente patrimoniale similare, cheltuielile accesorii de cumprare a titlurilor n cauz, cum sunt comisioanele i alte cheltuieli aferente, nu se includ n costul de achiziie, ci se nregistreaz, direct n cheltuielile de exploatare ale exerciiului.b) Evaluarea titlurilor de plasament cu ocazia inventarierii se realizeaz la valoarea actual, estimat n funcie de preul pieiei i de utilitatea lor pentru unitatea patrimonial. Valoarea de utilitate este o valoare probabil de negociat care are n vedere costul mediu al ultimei luni, n cazul titlurilor cotate, sau valoarea posibil de negociere, pentru titlurile necotate.c) Evaluarea cu prilejul mtocmirii bilanului contabil, se efectueaz pe categorii de titluri de aceeai natur, prin compararea valorii de inventar cu cea de intrare, aplicnd principiul prudenei.n cazul diferenelor n minus (cnd valoarea de inventar este mai mic), ce se stabilesc n urma acestei operaii se constituie provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament.d) Evaluarea titlurilor de plasament la ieirea din patrimoniu se face la valoarea lor de intrare sau valoarea contabil.Se are n vedere i preul de vnzare (cesiune) care este nscris n actul de vnzare cumprare i care nu este influenat, n sensul diminurii, de cheltuielile de vnzare, care se includ n cheltuielile de exploatare ale exerciiului.n situaia n care vnzarea se efectueaz numai pentru o parte din totalul titlurilor de plasament este necesar s se fac evaluarea n funcie de preul mediu ponderat de cumprare, respectiv de intrare, sau prin folosirea metodei FIFO, dup caz.B)Evaluarea disponibilitilor i a operaiilor n devize, implic urmtoarele aspecte:creanele i datoriile unitii patrimoniale, inclusiv cele n devize, se nregistreaz n contabilitate la valoarea nominal;operaiile comerciale de decontare n devize, precum i cele de ncasri i pli n devize necesit evaluarea la cursul de schimb n vigoare din ziua cnd se face operaiunea;diferenele de curs valutar, ntre data nregistrm creanelor i datoriilor n devize i data ncasrii, respectiv a plii lor, influeneaz veniturile sau cheltuielile financiare, dup cum sunt favorabile sau nefavorabile;la nchiderea exerciiului, creanele i datoriile n devize se evalueaz la cursul n vigoare din ultima zi a anului, iar diferenele de curs valutar, fa de data nregistrrii n contabilitate, se reflect potrivit tratamentului de baz n conturile de cheltuieli i venituri.la nchiderea exerciiului financiar, disponibilitile n devize se evalueaz la cursul de schimb n vigoare la acea data, iar diferenele de curs rezultate sunt recunoscute ca venituri sau cheltuieli, dup caz.Evidena valorilor mobiliare de plasament se realizeaz prin conturile din grupa 50 Investiii financiare pe termen scurt. Toate conturile, cu excepia lui 509 Vrsminte de efectuat pentru investiii financiare pe termen scurt au funcie contabil de activ. Se debiteaz cu titlurile de valoare aciuni, obligaiuni i alte opiuni cumprate sau rscumprate din propriile emisiuni, se crediteaz cu valoarea contabil a titlurilor vndute sau anulate, dup caz. Au sold final debitor care reprezint valorile mobiliare de plasament aflate n portofoliul ntreprinderii.Remarc. Aa cum reiese din Standardul de Contabilitate Internaional nr. cheltuielile de mai sus nu se includ n costul de achiziie. n cazul n care titluri de valoare similare au preuri de intrare diferite, evaluarea la ieire se face, dup caz, potrivit metodei identificrii specifice, costului mediu ponderat sau metodei primului intrat-primului ieit, n aceleai condiii ca i stocurile. Dup caz, se poate folosi i metoda ultimului intrat primului ieit.Contabilitatea analitic a titlurilor de valoare se organizeaz pe categorii de titluri i gestiuni de portofoliu create.Contul 509 Vrsminte de efectuat pentru investiii financiare pe termen scurt ine evidena vrsmintelor de efectuat pentru titlurile de valoare dobndite dar neachitate integral. n creditul contului se nregistreaz valoarea datorat de vrsat pentru titlurile de plasament cumprate, n debit valoarea vrsat pentru titlurile de plasament dobndite, iar soldul creditor al contului reprezint valoarea de vrsat pentru plasamentele dobndite.nregistrarea datoriilor prin contul 509 Vrsminte de efectuat pentru investiii financiare pe termen scurt se face numai n cazul n care nu sunt apelate sau nominalizate sub aspectul termenului de decontare. Dac sunt apelate, se nregistreaz n contul 462 Creditori diveri.

Circulaia titlurilor de plasament determin urmtoarele operaii:a) titluri de plasament achiziionate:50=512Investiii financiare pe termen scurt Conturi curente la bnci(preul de cumprare) (valoarea achitat imediat)sau 462Creditori diveri(valoarea apelat sau nominalizat la plat)509Vrsminte de efectuat pentru investiii financiare pe termen scurt(valoarea neapelat)i:462=512Creditori diveri Conturi curente la bncib) efectuarea de vrsminte pentru titlurile achiziionate:509=512Vrsminte de efectuat pentru investiii Conturi curente la bncifinanciare pe termen scurt sau 531Casac) provizioane pentru deprecierea valorii titlurilor de plasamente:6864=59xCheltuieli financiare privind provizioanele Provizioane pentru deprecierea pentru deprecierea activelor circulante conturilor de trezoreried) ieirea prin cedare a titlurilor de plasament n cazul n care preul de vnzare este mai mare dect preul de cumprare (valoare contabil de intrare):461=50Debitori diveri Investiii financiare pe termen scurt(preul de vnzare)(valoarea contabil de intrare)764Venituri din investiii financiare cedate(diferena dintre cele dou valori)n cazul n care preul de vnzare este mai mic dect preul de cumprare:461=50Debitori diveri Investiii financiare pe termen scurt{preul de vnzare) (valoarea contabil de intrare)664 Cheltuieli privind investiiile financiare cedate (diferena dintre cele dou valori)anularea provizioanelor constituite:59x=7864Provizioane pentru depreciereaVenituri din provizioane pentruconturilor de trezoreriedeprecierea activelor circulantenregistrarea plusvalorii sau minusvalorii din cedarea titlurilor de plasament direct la conturile de rezultate se explic prin aceea c orice cretere sau micorare reprezint, dup caz, profit sau pierdere.Operaiile privind cesiunea titlurilor de plasament se pot contabiliza folosind i metoda soldului.a)n cazul n care preul de cesiune este mai mare dect costul de achiziie:pentru preul de cesiune:512=764Conturi curente la bnciVenituri din investiii financiare cedatepentru costul de achiziie:764=50Venituri din investiii financiare cedateInvestiii financiare pe termen scurtb)n cazul n care preul de cesiune este mai mic dect costul de achiziie:pentru preul de cesiune:512=664Conturi curente la bnci Cheltuieli privind investiiile financiare cedatepentru costul de achiziie:664=50Cheltuieli privind investiiile financiare cedate Investiii financiare pe termen scurt Veniturile sub form de dobnzi sau dividende se contabilizeaz prin creditul contului 764 Venituri din investiii financiare cedate i debitul conturilor de disponibiliti sau creane. De asemenea, n creditul contului 764 Venituri din investiii financiare cedate se poate nregistra i plusvaloarea creat ntre valoarea contabil i valoarea de pia a titlurilor de plasament imediat negociabile (exemplu bonurile de tezaur evaluate la numita valoarea de pia).Prin intermediul conturilor de la bnci sunt delimitate i nregistrate valorile de ncasat, cum sunt cecurile i efectele comerciale depuse la banca, disponibilitile n lei i n devize, creditele bancare pe termen scurt, precum i dobnzile aferente disponibilitilor i creditelor bancare.Toate conturile de la bnci care concentreaz disponibilitile bneti au funcie contabil de activ. Se debiteaz, dup caz, cu valorile de ncasat sau cu ncasrile de lichiditi, se crediteaz cu diminuarea valorilor de ncasat pe msura lichidrii lor i cu plile de lichiditi. Au sold final debitor care reprezint valorile de ncasat sau disponibilitile bneti existente n conturile de la bnci, dup caz.Funcia contabila a contului 512 Conturi curente la bnci, prin cele dou sintetice de gradul II, 5121 Conturi la bnci n lei i 5124 Conturi la bnci n devize, trebuie nuanat n sensul c prin intermediul su sunt evideniate i creditele de trezorerie acordate de banc. n toate cazurile cnd soldul contului este creditor, el reprezint creditele de trezorerie primite de ntreprindere, pentru acoperirea decalajului ntre totalul stocurilor i cheltuielilor, pe de o parte, i totalul resurselor i ncasrilor, pe de alt parte.Evidena analitic a conturilor de la bnci se dezvolt pe fiecare banc n parte.Particulariti prezint i conturile de dobnzi 518 Dobnzi cu cele dou sintetice de gradul II, 5186 Dobnzi de pltit i 5187 Dobnzi de primit. Primul se crediteaz cu dobnzile de pltit aferente soldului creditor al contului 512 Conturi curente la bnci. Dobnzile de ncasat, aferente disponibilitilor aflate n conturile de la bnci, se nregistreaz n contul 5187 Dobnzi de primit.Dobnzile de pltit aferente creditelor bancare primite prin contul 519 Credite bancare pe termen scurt se nregistreaz prin sinteticul de gradul II, 5198 Dobnzi aferente creditelor bancare pe termen scurt.Contabilitatea operaiilor de ncasri i pli, efectuate prin conturile curente de la bnci, se realizeaz prin urmtoarele tipuri de nregistrri:a) depunerea la banc, pe baz de borderou, a valorilor de ncasat (cecul, cambia i biletul la ordin):511=4111Valori de ncasatClieni413 Efecte de primit461 Debitori diverib) ncasarea titlurilor de valoare:512=511Conturi curente la bnciValori de ncasat666Cheltuieli privind dobnzile627Cheltuieli cu serviciile bancare i asimilateLa contul 512 Conturi curente la bnci se nregistreaz valoarea net ncasat, la 666 Cheltuieli privind dobnzile valoarea dobnzilor percepute pentru ncasarea nainte de termen iar la 627 Cheltuieli cu serviciile bancare l asimilate comisioanele i spezele bancare.c) ncasarea sumelor n conturile de la bnci, pe baza extraselor de cont i documentelor justificative:512=445Conturi curente la bnciSubvenii(subvenii ncasate)16mprumuturi i datorii asimilate(ncasri din mprumuturi)26Imobilizri financiare(ncasri de creane imobilizate)

41Clieni i conturi asimilate (ncasri clieni)44Bugetul statului, fonduri speciale i conturi asimilate(sume ncasate de la buget i alte uniti publice)45Grup i asociai(ncasri n cadrul grupului)46Debitori i creditori diveri(ncasri debitori)

518Dobnzi(dobnzi ncasate)519Credite bancare pe termen scurt(ncasri credite pe termen scurt)

d) pli din conturile bancare, pe baza documentellor justificative i a extraselor:16=512

mprumuturi i datorii asimilateConturi curente la bnci(rambursri de credite i pli de datorii)20Imobilizri necorporale(pli privind imobilizrile necorporale)26Imobilizri financiare(pli privind imobilizrile financiare)40Furnizori i conturi asimilate(pli furnizori i datorii asimilate)42Personal i conturi asimilate(pli salarii i alte drepturi de personal)43Asigurri sociale, protecie social i conturi asimilate(pli privind contribuiile la asigurrile sociale i protecia social)44

Bugetul statului, fonduri speciale i conturi asimilate (pli privind datoriile din impozite i taxe)45=512

Grup i asociaiConturi curente la bnci(avansuri acordate i pli n cadrul grupului de ntreprinderi)46Debitori i creditori diveri(plata datoriilor faa de creditori)50Investiii financiare pe termen scurt(achiziii, investiii financiare pe termen scurt)518Dobnzi(pli dobnzi)519Credite bancare pe termen scurt(rambursri credite bancare)54Acreditive(acreditivele deschise)58Viramente interne(viramente interne)

CAPITOLUL IIICONTABILITATEA TREZORERIEI

2.1. Structuri privind trezoreria firmein plan contabil, trezoreria ntreprinderii este definit prin prisma stocurilor i fluxurilor de numerar privind investiiile financiare pe termen scurt, disponibilitile n conturile la bnci/casierie, creditele bancare pe termen scurt i alte valori de trezorerie.Investiiile financiare pe termen scurt sau titlurile de plasament sunt titluri de valoare achiziionate n vederea realizrii unui ctig pe termen scurt sau protejrii lichiditilor, dup caz. Spre deosebire de titlurile de participare a cror posesiune este durabil, perioada de rotaie a titlurilor de plasament nu depete, de regul, un an. Ele se identific cu aciunile, obligaiunile, bonurile de tezaur sau trezorerie i alte titluri de valoare dobndite pe termen scurt. Veniturile se realizeaz prin diferena dintre preul de vnzare mai mare i preul de cumprare i sub forma dividendelor i dobnzilor ncasate. Protejarea sau acoperirea disponibilitilor bneti se face n raport cu fenomenul inflaionist, variaia puterii de cumprare a monedei (riscul de schimb) i riscul dobnzii.Din structura titlurilor de plasament fac parte i aciunile proprii rscumprate temporar n vederea atribuirii salariailor societii, regularizrii cursului de burs sau reducerii capitalului societii (de obicei n perioada de prelungit recesiune economic), precum i obligaiunile emise i rscumprate.Disponibilitile n conturile la bnci i casierie se delimiteaz sub forma valorilor de ncasat (cecurile i efectele comerciale depuse la bnci), disponibilitile n lei i n valut, cecurile unitii, creditele acordate de bnci n conturile curente (creditele de acoperire), creditele bancare pe termen scurt acordate prin conturi separate de mprumut, dobnzile aferente disponibilitilor i creditelor pe termen scurt i alte valori de trezorerie (acreditive, avansuri de trezorerie, alte valori).Disponibilitile sau depozitele create n conturile de banc pot funciona la vedere sau la termen. Dac nu acioneaz la vedere este recomandabil s se utilizeze tehnica contului curent sau a casei de credit. Prin acest cont se nregistreaz toate operaiile bneti ntre ntreprindere i banc. n situaia n care ncasrile sunt mai mari dect plile, soldul contului reprezint disponibilitile bneti, iar dac ncasrile sunt mai mici dect plile, soldul exprim creditele acordate de banc.Depozitele la termen n banc reprezint o form de imobilizare a lichiditilor pn la un an, fr a fi transferabile sau utilizate nainte de termenul final. Procednd astfel, dobnda este mai mare dect n cazul disponibilitilor bneti la vedere, care lipsete sau este foarte mic.Din categoria disponibilitilor bneti fac parte acreditivele i avansurile de trezorerie. Prin poziia avansuri de trezorerie sunt delimitate disponibilitile bneti repartizate spre a fi girate de ctre administratori sau alte persoane mputernicite de ntreprindere n vederea efecturii unor pli n favoarea ntreprinderii. La aceast poziie se includ i avansurile acordate salariailor pentru efectuarea de cumprri.Acreditivul reprezint mijloacele bneti pstrate la banc ntr-un cont distinct la dispoziia furnizorului din care urmeaz a se efectua plile ctre acesta pe msura livrrii mrfurilor, executrii lucrrilor sau prestrii de servicii.Remarc. n IAS 7 Situaia fluxurilor de numerareste folosit i structura denumit numerar i echivalente de numerar, unde:numerarul cuprinde disponibilitile bneti i depozitele la vedere;echivalentele de numerar sunt investiiile financiare pe termen scurt extrem de lichide, care sunt uor convertibile n sume cunoscute de numerar i care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii. Un plasament este, n mod normal, calificat drept echivalent de numerar doar atunci cnd are o scaden mic, n practic se consider de trei luni sau mai puin de la data achiziiei.i nc o remarc, dac se face recurs la IAS 32 Instrumente financiare prezentare i descriereeste prezent i noiunea de instrumente financiare.Un instrument financiar reprezint orice contract ce genereaz simultan un activ financiar pentru o ntreprindere i o datorie financiar sau un instrument de capitaluri proprii pentru o alta ntreprindere.Instrumentele financiare se delimiteaz prin:(a)activele financiare, delimitate prin urmtoarele elemente calificate:(a1)numerar;(a2)un drept contractual de a ncasa numerar sau alte active financiare de la alt ntreprindere;(a3)un drept contractual de a schimba instrumente financiare cu alt ntreprindere n condiiile n care sunt potenial favorabile;(a4)un instrument de capitaluri proprii al unei alte ntreprinderi.(b)datorii financiare, ca orice datorie contractual:(bl)de a vrsa numerar sau alt activ financiar unei alte ntreprinderi; sau(b2)de a schimba instrumente financiare cu alt ntreprindere n condiii n care sunt potenial favorabile.Structura patrimonial denumit alte valori de trezorerie se individualizeaz sub forma timbrelor fiscale i potale, tichetelor i biletelor de cltorie, biletelor de tratament i odihn i alte valori.Descoperirile de cont sau concursurile bancare sub forma creditelor bancare pe termen scurt rambursabile la vedere sau considerate ca o component a trezoreriei. Ele se delimiteaz sub forma creditelor de acoperire (soldul conturilor la banc este descoperit) i creditelor bancare pe termen scurt acordate prin conturi separate de acoperire.

2.2. Instrumentele de platObligaiile bneti ntre societile comerciale sau ntre societile comerciale i alte persoane fizice sau juridice se pot efectua, dup caz, n numerar i fr numerar.Plata/ncasarea n numerar se face imediat, fr intermediere, prin micarea direct a sumelor bneti.Documentele de ncasri pli n numerar care sunt folosite pentru nregistrarea operaiilor de cas sunt:Chitana servete ca document justificativ, pentru ncasarea unei sume n numerar n casieria societii comerciale.Ca o variant a chitanei este chitana pentru operaii n valut.Pentru cumprarea unor produse, lucrri sau servicii, n condiiile n care nu se ntocmete factur, se completeaz chitana fiscal.Predarea sumelor de casierul societii comerciale ctre casierii pltitori se consemneaz n procesul- verbal de pli.mputernicirea este documentul justificativ prin care se autorizeaz o persoan membr a familiei sau ncadrat n munc la aceeai unitate pentru a ncasa drepturi bneti de la casieria ntreprinderii cnd titularul nu se poate prezenta pentru aceasta.Borderoul documentelor achitate cu cecuri de decontare este utilizat ca document justificativ, mpreun cu anexele, pentru sumele achitate cu cecuri de decontare din carnete cu i fr limit de sum.Registrul de cas, n lei sau n valut, servete ca document centralizator de nregistrare operativ a ncasrilor i plilor n numerar efectuate de casieria ntreprinderii pe baza actelor justificative. Pe baza lui se stabilete soldul de cas la finele fiecrei zile.Factura i factura fiscal document pe baza cruia se ntocmesc instrumentele de plat a produselor i mrfurilor livrate, lucrrilor exectuate sau a serviciilor prestate. Se poate folosi i ca document de nsoire pe timpul transportului i de recepie ncasare n gestiune a primitorului.Operaiile de ncasri/pli fr numerar constau n lichidarea drepturilor bneti prin utilizarea unor instrumente i mijloace de plat, fr micare efectiv a sumelor bneti. Din categoria acestor instrumente de plat adoptate de sistemul de pli din Romnia fac parte: cecul, cambia, biletul la ordin i ordinul de plat.Cecul este un instrument de plat utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil corespunztor n aceste conturi. Circuitul su se deruleaz ntre trei persoane, trgtor tras beneficiar. Instrumentul este creat de trgror care, n baza disponibilului constituit n prealabil la o societate bancar, d ordin acesteia, n calitatea sa de tras, s plteasc la prezentare, o sum determinat unei tere persoane sau nsui trgtorului, aflat n poziie de beneficiar.Cecul prezentat este pltit numai la vedere (prezentare), termenele de prezentare fiind de 8 zile, dac cecul este pltibil chiar n localitatea n care a fost emis i 15 zile, n celelalte cazuri.Cecul poate fi la purttor, cel prezentat mai sus, cecul barat, cecul certificat i cecul de cltorie.Cecul barat const n nscrirea a dou linii paralele orizontale sau oblice pe faa cecului. Bararea indic obligaia ca beneficiarul s recurg la serviciile unei bnci pentru ncasarea sumei nscris pe cec, ncasarea n numerar direct de la banca trgtorului nefiind posibil.Cecul certificat prin care banca (trasul) confirm pe cec existena i blocarea disponibilului necesar efecturii plii.Cecul de cltorie prin care trgtorul poate condiiona plata acestuia de identitatea dintre semntura persoanei care a primit cecul (posesorul) i semntura persoanei care ncaseaz cecul la prezentare. O prim semntur se pune n momentul primirii cecului i a doua n momentul ncasrii, n prezena funcionarului bancar sau n momentul efecturii unei pli, n prezena beneficiarului.Cambia este simultan un instrument de plat i un titlu de credit prin care trgtorul, creator de titlu, pltete o datorie fa de o anumit persoan (beneficiar) prin intermediul altei persoane (tras) care era datoare trgtorului. Plata se face la ordinul trgtorului sau al beneficiarului, dup caz.Biletul la ordin este un instrument de plat prin care emitentul i ia angajamentul de a plti, la o anumit dat, o sum determinat beneficiarului sau celui care este posesorul legitim al instrumentului. Ca titlu de credit este creat de emitent n calitatea de debitor care se oblig s plteasc o sum de bani la un anumit termen sau la prezentarea unui beneficiar aflat n calitatea de creditor.Warantul este o variant a biletului la ordin, cu titlu de proprietate asupra mrfurilor. La vnzarea mrfurilor, cumprtorul achit contravaloarea lor dobndete warantul. Posesia legal a warantului echivaleaz cu titlul de proprietate asupra mrfurilor respective.Bonurile de tezaur sunt titluri de valoare emise de stat cu reducere (discount), termenul de scaden fiind de maximum un an.Ordinul de plat este o dispoziie necondiionat, dat de ctre emitentul acesteia unei societi bancare receptoare de a pune la dispoziia unui beneficiar o anumit sum de bani la o anumit dat. Pentru a face plata trebuie s existe lichiditi suficiente n contul de la banc.Discutat n raport cu timpul trecut, ordinul de plat este asemntor cu dispoziia de plat folosit pn n prezent, cu caracteristici adaptate condiiilor economice, financiare i legislative actuale.Cecul simplu nlocuiete cecul de numerar, fiind utilizat pentru ridicarea de numerar din conturile de la bnci.Mandatul este o mputernicire scris dat de un mandant, unei alte persoane numit mandatar pentru a o reprezenta n anumite operaii sau s lucreze n interesul sau potrivit indicaiilor date. O form folosit n acest sens este mandatul potal care servete la expedierea de sume de bani.

2.3. Evaluarea privind elementele de trezorerieA)Evaluarea investiiilor financiare pe termen scurt (titlurilor de plasament) are n vedere cele patru momente sau reguli generale stabilite n acest sens, respectiv:la itrarea n patrimoniu;cu ocazia inventarierii;cu prilejul ntocmirii bilanului contabil;la ieirea din patrimoniu.a) Evaluarea la intrarea n patrimoniu a titlurilor de plasament provenite prin achiziionarea cu titlu oneros se realizeaz la costul de achiziie, prin care se nelege preul de cumprare sau valoarea stabilit n baza unui contract de achiziie.Spre deosebire de alte categorii de elemente patrimoniale similare, cheltuielile accesorii de cumprare a titlurilor n cauz, cum sunt comisioanele i alte cheltuieli aferente, nu se includ n costul de achiziie, ci se nregistreaz, direct n cheltuielile de exploatare ale exerciiului. Evaluarea titlurilor de plasament cu ocazia inventarierii se realizeaz la valoarea actual, estimat n funcie de preul pieiei i de utilitatea lor pentru unitatea patrimonial. Valoarea de utilitate este o valoare probabil de negociat care are n vedere costul mediu al ultimei luni, n cazul titlurilor cotate, sau valoarea posibil de negociere, pentru titlurile necotate.Evaluarea cu prilejul mtocmirii bilanului contabil, se efectueaz pe categorii de titluri de aceeai natur, prin compararea valorii de inventar cu cea de intrare, aplicnd principiul prudenei.n cazul diferenelor n minus (cnd valoarea de inventar este mai mic), ce se stabilesc n urma acestei operaii se constituie provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament.d) Evaluarea titlurilor de plasament la ieirea din patrimoniu se face la valoarea lor de intrare sau valoarea contabil.Se are n vedere i preul de vnzare (cesiune) care este nscris n actul de vnzare cumprare i care nu este influenat, n sensul diminurii, de cheltuielile de vnzare, care se includ n cheltuielile de exploatare ale exerciiului.n situaia n care vnzarea se efectueaz numai pentru o parte din totalul titlurilor de plasament este necesar s se fac evaluarea n funcie de preul mediu ponderat de cumprare, respectiv de intrare, sau prin folosirea metodei FIFO, dup caz.B)Evaluarea disponibilitilor i a operaiilor n devize, implic urmtoarele aspecte: creanele i datoriile unitii patrimoniale, inclusiv cele n devize, se nregistreaz n contabilitate la valoarea nominal; operaiile comerciale de decontare n devize, precum i cele de ncasri i pli n devize necesit evaluarea la cursul de schimb n vigoare din ziua cnd se face operaiunea; diferenele de curs valutar, ntre data nregistrm creanelor i datoriilor n devize i data ncasrii, respectiv a plii lor, influeneaz veniturile sau cheltuielile financiare, dup cum sunt favorabile sau nefavorabile; la nchiderea exerciiului, creanele i datoriile n devize se evalueaz la cursul n vigoare din ultima zi a anului, iar diferenele de curs valutar, fa de data nregistrrii n contabilitate, se reflect potrivit tratamentului de baz n conturile de cheltuieli i venituri. la nchiderea exerciiului financiar, disponibilitile n devize se evalueaz la cursul de schimb n vigoare la acea data, iar diferenele de curs rezultate sunt recunoscute ca venituri sau cheltuieli, dup caz.


Recommended