REACTUALIZARE P.U.G. SI R.L.U COMUNA PORUMBACU DE …...cultivarea pamantului), printre care s-a...

SC CORDIN CONSULTING SRL,

ORAS SALISTE, LOC. ACILIU, NR. 126, JUD. SIBIU CUI: 28895143, j32/697/2011 – tel. Fax:0369 / 435100

1. REACTUALIZARE PUG PORUMBACU DE JOS, JUD. SIBIU NUMAR PROIECT 48U/2013

1

Proiect nr. 48U/2013

REACTUALIZARE P.U.G. SI R.L.U COMUNA PORUMBACU DE JOS (SATELE COLUN, PORUMBACU DE SUS, SARATA, SCOREI), JUD. SIBIU




2

Proiect nr. 48U/2013

FOAIE DE TITLU

FAZA PUG

- Denumire proiect: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL SI REGULAMENT LOCAL DE URBANISM, COMUNA PORUMBACU DE JOS (satele,PORUMBACU DE JOS, PORUMBACU DE SUS, SARATA, SCOREI, COLUN), jud. SIBIU

- Initiator (beneficiar): COMUNA PORUMBACU DE JOS - Proiectant general: S.C. CORDIN CONSULTING S.R.L. ORAS SALISTE, ACILIU NR. 126, JUD. SIBIU - Proiectanti asociati: S.C. COM-PAS ARHITECTI S.R.L. CISNADIE, AL. V. SAPUNULUI, BL. A, AP.17

- Data elaborarii: Noiembrie 2015 - Nr proiect: 48U/2013

SEF PROIECT. ARH LUMINITA ISPAS




3

MEMORIU DE PREZENTARE

1. INTRODUCERE

1.1 Date de recunoastere a documentatiei 1.1.1. Denumirea lucrarii : Reactualizare P.U.G. Si R.L.U. Comuna Porumbacu de Jos

(satelePorumbacu de Jos, Porumbacu de Sus, Sarata, Scorei, Colun), jud. Sibiu

1.1.2. Beneficiar : Comuna Porumbacu de Jos 1.1.3. Proiectant General : S.C. CORDIN CONSULTING S.R.L. ORAS SALISTE, ACILIU NR. 126, JUD. SIBIU 1.1.4. Numar proiect : 48U/2013 1.1.5. Proiectanti asociati : S.C. COM-PAS ARHITECTI S.R.L. Str. Aleea Valea Sapunului, nr.1, ap.17, Cisnadie, jud. Sibiu

1.1.6. Data elaborarii : Noiembrie 2015

1.1.1. Obiectul lucrarii

Solicitari ale temei program

Planul urbanistic general are atat caracter director, cat si de reglementare si reprezinta principalul instrument de planificare operationala, constituind baza legala pentru realizarea programelor si actiunilor de dezvoltare.

Documentatiile de urbanism se refera la localitatile urbane si rurale si reglementeaza utilizarea terenurilor si conditiile de ocupare a acestora cu constructii, transpun la nivelul localitatilor urbane si rurale propunerile cuprinse in planurile de amenajare a teritoriului national, zonal si judetean si au caracter de reglementare specifica stabilind reguli ce se aplica direct asupra localitatilor si partilor din acestea, pana la nivelul parcelelor cadastrale, constituind elemente de fundamentare obligatorii pentru eliberarea certificatelor de urbanism.

P.U.G.-ul constituie baza legala pentru realizarea programelor si actiunilor de dezvoltare pe termen scurt la nivelul unitatilor administrativ teritoriale, nivel la care se stabilesc strategiile de dezvoltare economica locala, se stabileste si delimiteaza teritoriul intravilan, controlul dezvoltarii, stabileste modul de utilizare a teritoriilor din intravilan si ajuta la cresterea calitatii acestora.

Scopul principal al P.U.G.-ului este utilizarea rationala si echilibrata a terenurilor necesare functiunilor urbanistice ca deziderat al dezvoltarii durabile si a cresterii calitatii vietii.

Prevederi ale programului de dezvoltare a localitatilor, initiat si aprobat de Consiliul Local

Prin tema de proiectare au fost abordate teme de importanta majora pentru dezvoltarea comunei in urmatorii 5-10 ani. Astfel au fost enumetate urmatoarele:

- Extinderea intravilanului in satele Porumbacu de Jos, Porumbacu de Sus, Colun si Scoreiu. Extinderile sunt prevazute in special pentru dezvoltarea de zone turistice, agroturistice si de agrement.




4

- Vor fi prevazute masuri impotriva inundatiilor, atat pe zonele de risc aflate in lunca Oltului cat si de-a lungul torentilor care vin dinspre munte.

- Se vor propune amplasamente pentru vegetatie de protectie a trupurilor de intravilan impotriva scurgerilor de pe versanti.

- Se va extinde reteaua de apa, gaz, se va realiza reteaua de canalizare cu statie de epurare

- Se vor propune zone care se vor detalia prin alte studii, a caror dezvoltare e importanta pentru comuna.

- Se vor propune obiective noi de investitii care se vor realiza prin finantari locale, public private sau din bani europeni. Importanta si relevanta diferitelor obiective va fi analizata in PUG.

- Se va dezvolta reteaua de drumuri locale - Se va propune o varianta de centura ocolitoare - Se va incuraja dezvoltarea parcelarii traditionale, cu deschideri relativ mici

la strada si suprafata agricola(gradina) in spate.

Editii anterioare ale PUG, modificari sau completari ulterioare

- P.U.G. COMUNA PORUMBACU DE JOS – etapa I, proiect nr. 25071/1995, elaborat de S.C. “PROIECT” S.A. SIBIU – aprobat cu avizul C.A.D. nr.247/13.12.1996

- P.U.G. COMUNA PORUMBACU DE JOS, proiect nr. 85/2003, elaborat de catre S.C.CONSILIER CONSTRUCT S.R.L. si PENTADESIGN S.R.L., februarie 2004

1.2. Surse documentare

Lista studiilor si proiectelor elaborate anterior PUG

Planul De Amenajare al Teritoriului National (P.A.T.N.), elaborat de URBANPROIECT intre anii 1994-1997

- Sectiunea I – Retele de transport, aprobat prin legea 363/2006

- Sectiunea II – Apa, aprobat prin legea 171/1997 - Sectiunea III – Zone protejate, aprobat prin legea

5/2000 - Sectiunea VI – zone turistice - studii de

fundamentareevaluarea potentialului turistic in unitatile administrativ-teritoriale pe judete

Actualizare Plan de Amenajare al Teritoriului Judetean (PATJ) Sibiu 2012, proiect nr 8396/07/2010, intocmit de INCD- URBAN- INCERC sucursala URBANPROIECT – BUCURESTI

- Volumul I – Documentare si studii de fundamentare - Strategia de dezvoltare a judetului Sibiupentru

perioada 2010 – 2013 si directiile de dezvoltare ale judetului pentru perioada 2014 – 2020, PATJ SIBIU

PUG Sibiu, aprobat cu HCL 165 / 28.04.2011 Studiu realizat in cadrul proiectului POS MEDIU, co-finantat din Fondul European de Dezvoltare Regionala - Elaborarea Strategiei de vizitare necesare pentru accesarea de fonduri in vederea realizarii unei




5

infrastructuri de management in cadrul proiectului:«Pentru Natura si Comunitati Locale‐ Bazele unui management integrat Natura2000 in zona Hartibaci‐ Tarnava Mare-‐ Olt» Studiu de fezabilitate pentru retele de alimentare cu apa in localitatile Sarata si Scoreiu, judetul Sibiu, proiect nr 11/2007, elaborat de SC H&S ECO CONSULT SRL SIBIU Studiu de prefezabilitate “Domeniul schiabil Porumbacu”; “P.U.Z. Amenajare piscicola, Cabana de Vanatoare si pescuit, case de vacanta – Lunca Domneasca” Porumbacu de Jos (HCL 30/26.08.2007 – beneficiar S.C. Forelle S.R.L. Sibiu;

Lista studiilor de fundamentare intocmite concomitent cu PUG 1.analitice - reambulare topografica; - geotehnice - STUDIU INUNDABILITATE COMUNA PORUMBACU DE JOS -STUDIU PRIVIND PROTECTIA MEDIULUI SI PEISAJULUI - circulatie si transport in comun - zone protejate de patrimoniu si culturale - potential turistic si de agrement 2. prospective - evolutia socio – demografica - studiu economic - evolutia deplasarilor pentru munca

reconversia fortei de munca

Date statistice furnizate de Comisia Nationala de Statistica, surse judetene sau locale

- Populatia stabila in urma recensamantului din 2011 conform Institutului National

de Statistica.

- Populatia pe sexe si grupe de varsta – judete, medii, municipii, orase,

comune. Recensamantul populatiei si al locuintelor 2011.

- Baza de date - Structura etno-demografica a Romaniei . Institutul National de

Statistica.

Proiecte de investitii elaborate in domenii ce privesc dezvoltarea localitatilor

- Alimentare cu apa Porumbacu de Sus, Porumbacu de Jos

- Studiu de fezabilitate extindere retea de apa Sarata si Scoreiu

- Retea de canalizare satele Porumbacu de Jos si Porumbacu de Sus

- Modernizare si extindere drumuri comunale

Suportul topografic al PUG

http://www.insse.ro/cms/rw/pages/index.ro.do

http://www.insse.ro/cms/rw/pages/index.ro.do

http://colectaredate.insse.ro/phc/aggregatedData.htm

http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/




6

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII

2.1. Evolutie

Comuna Porumbacu de Jos se afla situata la poalele muntilor Fagaras, localitatile ei dezvoltandu-se in partea depresionara a teritoriului administrativ, pe ambele maluri ale raului Olt si de o parte si de alta a drumului national DN1(Sibiu –Avrig –Porumbacu de Jos – Scoreiu – Arpasu de Jos) si ale drumurilor judetene DJ 105J (Gamboaca – Porumbacu de Jos –Porumbacu de Sus - Glajarie) si DJ 104 F (Glamboaca – Colun – Noul Roman).

Comuna facea parte din zona apuseana a fostului judet Fagaras. Despre comuna Porumbacu de Jos apar referiri in „Dictionarul Numirilor de localitati

cu poporatiune romana din Transilvania, Banat, Crisana si Maramures", intocmit din Incredintarea „Asociatiei pentru Literatura Romana si Cultura Poporului Roman" de Silvestru Moldovan si Nicolae Togan (editia a2-a,Sibiu-Editura „Asociatiunii" Tipografia„Libertatea'' Orastie ),astfel:

-Porumbacu de Jos, Alsoporumbak, Unterporumbach, judetul Fagaras, plasa Arpasu-de-Jos, locuitori 1454, romani 1369, ceilalti unguri, germani si ovrei, parohie greco-ortodoxa (Sibiu) si greco-catolica (Blaj); posta in localitate;

-Colun, Kolun, judetul Fagaras, plasa Arpasu-de-Jos, locuitori522 romani, parohie greco-ortodoxa (Sibiu) si greco-catolica (Blaj); posta in localitatea Porumbacu de Jos (Alsoporumbak);

-Porumbacu de Sus, Felsoporumbak, Oberporumbach, judetul Fagaras, plasa Arpasu-de-Jos, locuitori 1822, romani 1692, ceilalti tigani, unguri si germani, parohie greco-ortodoxa (Sibiu) si greco-catolica (Blaj);posta in localitatea Porumbacu de Jos(Alsoporumbak);

-Sarata, Szarata, judetul Fagaras, plasa Arpasu-de-Jos, locuitori 1004,romani 992, parohie greco-ortodoxa (Sibiu) si greco-catolica (Blaj); posta in localitatea Porumbacu de Jos(Alsoporumbak);

-Scorei judetul Fagaras,plasa Arpasu-de-Jos,locuitori 1293 romani 1270, parohie greco-ortodoxa (Sibiu) si greco-catolica (Blaj); posta in localitatea Porumbacu de Jos (Alsoporumbak);

Primele marturii asupra existentei dateaza din epoca neolitica, in urma sapaturilor arheologice fiind descoperite unelte si vetre neolitice ( in partea de sud a satului Sarata, pe albiile paraurilor Mierea si Cretoaia).

S-a inregistrat o continuitate a existentei popolatiei dacice in acest areal si dupa cucerirea romana. In urma descoperirilor unor drumuri romane si pe baza informatiilor furnizate de izvoarele literare istorice, s-au identificat o serie de vechi cai romane ce veneau dinspre Turnul Rosu si se bifurcau pe de o parte spre Alba Iulia, respectiv pe Valea Oltului spre Fagaras.

Consecinta a migratiilor succesive, au aparut diverse urme de cultura materiala, regasite pe tot cuprinsul Daciei. S-au descoperit diverse forme de organizare a vietii rurale – de tip sedentar, cu o economie agricola (bazata pe cresterea animalelor si cultivarea pamantului), printre care s-a remarcat “Cultura Bratei” (la Bratei langa Medias, fiind descoperite doua asezari si patru necropole datand din sec. al IV-VI- lea apartinand culturii daco-romane).

Mileniul al doilea al erei noastre, in istoria sudului Transilvaniei, este marcat de interferentele cu istoria colonistilor sasi. In perioada sec al XII-XIV- lea, regii maghiari au




7

sprijinit migratia sasilor, ce proveneau din zona Flandra pana in zona Saxoniei superioare. Bazinul Transilvaniei era locuit, in acea perioada, de obsti satesti romanesti autohtone, organizate in voievodate si cnezate, conduse dupa obiceiurile pamantului (jus valachium).

In sec. al XIII lea, zonele Orastie-Baraolt, la acea vreme cunoscute sub numele “Tara Fagarasului” si “Ducatul Amlasului”, au primit grupuri de colonisti germani. Acestia, organizati in obsti teritoriale (scaune), erau familii de tarani si mestesugari specializati, ce au contribuit la dezvoltarea vietii economice, edificand cetatile de aparare a Transilvaniei.

Districtele romanesti din Fagarasi si “Marginea sibiului” (zona Saliste – Talmaciu, suprapuse teritorial peste ducatele Fagarasului si Almasului), locuite din vechime de romani, s-au transformat si ele in “scaune”, dupa tipul de locuire alogen, pastrandu-si autonomia interna de-a lungul mai multor secole, desi au fost afiliate la “scaunul Sibiului”.

Dupa 1483, aceste doua teritorii sunt transferate sub administratia Universitatii saxone din Sibiu (patriciatul sasesc impune dari si taxe indiferent daca satele erau romanesti sau cu populatie mixta), iar domnitorii romani revendica permanent cele doua feude, fiind sprijiniti de taranii romani din aceste zone.

Fostele districte ale Fagarasului si “Marginimii Sibiului” au ramas, pe intreg parcursul evului mediu, o tara (un “regnum”) cu institutii si cu legi si obiceiuri distincte, proprii, pastrate prin traditie de-a lungul vremii, avand o evolutie istorica aparte, specifica.

In literatura de specialitate, in care au fost studiate aspecte economice ale Tarii Fagarsului, sunt intalnite referiri despre Porumbacul de jos.

Astfel in lucrarea “Situatia economica a romanilor din Tara Fagarasului”, autor StefanMetes (Publicatiile Arhivelor Statului din Cluj nr.1 vol 1) sunt descrise fragmente din “Conscriptia locuitorilor din distrctul Fagarasului si orasul Fagaras, facute de ordinul Guvernului in 1721-1722”:

“Porumbacul de Jos este satul cel mai din margine din distrctul Fagarasului,

asezat in loc de ses si in partea de jos intins pana in Olt. Langa el se afla raul numit Porumbac; are doua hotare care se ara de trei ori cu cate sase si patru boi; a doua parte a hotarului, din cauza schimbarii timpului, este in intregime neproductiva; a treia parte din hotar in ori care loc se ingrasa cu gunoi, produce grau curat, celelalte parti produc secara amestecata cu alte seminte de primavara de diferite soiuri. Livezi pentru fan are putine, amestecate printre locurile aratoare. Are inca o parte de hotar in vecinatatea hotarului Porumbacului de Sus, in partea din jos a hotarului, asezat in munte si mai putin productiv; acesta, la cultivare este sterp; o alta parte e potrivita pentru pasunatul vitelor. Paduri pentru lemnede foc si construirea cladirilor au indeajuns, tot asemenea ghinda pentru ingrastul porcilor, venitul din acestea il ia domnul de pamant. Au rauri potrivite pentru pescuit, insa de aici nu are nimeni nici un castig, fiindca folosul acestora este numai al domnului de pamant.Sunt sase mori, cu sapte roti, asezatein hotarul satului, dintre acestea una,cu doua roti , este a domnului de pamant, celelalte cinci – impreuna cu o piua – sunt ale locuitorilor. De Sibiu este la o departare de doua mile, aici fac negot cu lemne de foc, cu grau si cu altfel de bucate; fiindca hotarul acestui sat se intinde pana in partea din sus a Oltului, in timpul inundatiei intr-o parte se face paguba. Drumul este stricat in cea mai mare parte, de aceia se fac cheltuieli pentru toate drumurile, precum si pentru transporturi. Este scutit doar “villicus” si inca un locuitor numit Czeremonie, care pentru stiinta lui doftoriceasca este scutit de toate greutatile. Satul are in comun datorie la: Seful Postei din Porumbac 200 florini, Andrei Kraus senator in Sibiu 96 florin, Ioan Keszei 160 florini, in total 456 florini. Dijma dau anual la curte: 35 cable grau de cea mai




8

buna calitate si 52 ½ cable de ovaz. (...) Porumbacu de Sus – satul este asezat aproape de munti si este despartit in doua

de raul numit Porumbac. Are doua campuri aratatoare, din sus si din jos de sat, amandoua sunt in loc sesos. Din punct de vedere al calitatii locul este argilos in parte si chiar pietros; astfel pe unde este mai apatos se poate semana cu mai multa usurinta: secara, ovaz si chiar grau. Gunoiul este necesar peste tot. Aratul se face cu patru boi, de doua sau trei ori. Fanete si livezi, atat pentru fan cat si pentru pascutul vitelor si oilor, au indeajuns, pe intreg hotarul chiar pana la raul Porumbac si din sus de satin padure si poieni. In padure se pot ingrasa circa 300 de porci; de asemenea au libertatea sa duca lemne pentru foc si pentru constructie atat din padurea proprie, cat si din a domnului de pamant. Sunt patru mori cu cate o roata. Mai demult semanaturile si fanetele sufereau din cauza inundatiei, pana din sus de raul amintit. Sibiul e la o departare de 3 mile, aici negustoresc cu lemne prefacute prin mesterii lemnari: rotari, butnari, cu cele de foc, asemenea si cu alte lucruri. Satul nu are nici un venit. Datoie nimic; pescuitul si crisma sunt ale domnului de pamant. Scutiti sunt 4 preoti, judele satului si decurionul boierilor, care numai ½ proportie plateste. Cand semanaturile sunt mai bogate dijma se da in clai, in caz contrar in graunte(..).

Sarata – satul este asezat intre doua dealuri, spre miazazi, sub poalele muntilor,

avand doua hotare asezate pe ses langa Olt; hotarele se ara de trei ori cu patru si sase boi, au nevoie de gunoi; in cea mai mare parte semanaturile se fac de toamna, dar se fac si semanaturile de primavara. Pagubele facute de inundatii, de catre Olt si de catre rausorul care curge prin sat, nu sunt neinsemnate. Satul are fanete indeajuns din jos de sat, amestecate cu locurile aratoare, altele sunt chiar din sus de sat si prin paduri; tot asemenea pentru pascutul vitelor si al oilor are loc paduros si munti in abundenta. Locuitorii au lemne pentru foc si pentru ridicarea de edificiidin padurile si muntii apropiati, tot asemenea (au dreptul) sa ingrase porcii, dupa ce platesc pentru aceastao suma hotarata domnului de pamant. In acest loc neajunsuri sunt destule, din lipsa de apa nu este nici o moara si nici un loc de pescuit, din aceasta cauza se obisnuieste sa se macine in satele vecine. Sibiul este departe de doua mile, aici fac negot cu lemn de toate felurile, cu carbuni, cu fructe, cu bucate. Drumul nu este expus suferintii. Scutit este numai judele. D-atorii n’au. Dijma dau anual domnului de pamant dupa obiceiu 20 cable grau, 10 cable secara si 45 cable ovas.(...)

Scorei este asezat intre doi munti, in cursul raului scorei. Are doua hotare,

amandoua asezate in spre Olt intr’un loc sesos.; pamantul se ara cu patru boi, de cate trei ori, si produce cu gunoi grau si secara. Locuitorii au si din susu de sat o parte de pamant nisipos.Nu se face decat ovasul. Fanetele in cea mai mare parte sunt din jos de padure si chiar printre semanaturi. Nu au paduri proprii, dar deocamdata au libertatea sa taie si lemne pentru foc si pentru construit, iobagii trebuie sa plateasca cinci creitari de un porc, pentru ghinda, boierii nu platesc nimic. Muntii numiti “Piciorul popii” il stapanesc numai boierii, dar cu invoirea acestora iobagii pot sa se foloseasca de produsul acestora. Pescuitul se practica in papa raului scorei, unde sunt asezate trei mori, cu cate o roata; din acestea, una este a domnului din Scorei, iar celelalte doua sunt ale altor boieri; deasemenea mai este o piua a unui preot si un joagar al domnului de pamant. De Sibiu este la o departare de trei mile, aici pot sa mearga cu lemne de foc si cu alte produse ale casei. De-a lungul raului care curge prin sat, si chiar prin revarsarile Oltului, se produc pagube, din cauza inundatiilor. Reparatul drumurilor costa zilnic multa cheltuiala. Venit




9

nimic, fiinda crasma si alta apartin domnului de pamant. Dijma a primit-o provizorul 6 2/4 cable de grau, 9 ½ cable ovaz; boierii dau unui strain polon Vencesiau 40 florini si 20 care de lemne de la 1 noiembrie 1721 pana la Sf. Gheorghe (1722).

Prima atestare documentara a localitatii Porumbacul de Sus este din anul 1223, iar data exacta a intemeierii comunei Prorumbacul de Jos nu este fixata cu exactitate.

Traditia orala indica existenta unei familii Mandeal, care a intemeiat satul Porumbacul de Jos, si din cadrul careia s-au recrutat intr-un interval de peste 100 de ani, preotii ortodocsi din sat (dupa 1848 au fost patru generatii de preoti : Vasile Mandeal. Iona Mandeal, Dumitru Mandeal si cornel Mandeal).

Principalele documente ce atesta vechimea satului sunt pastrate in “Arhivele satului din Cluj”, la Budapesta si Viena.

In comuna Prorumbacul de Jos exista o judecatorie (scaunul din Porumbac), de care apartineau comunele Porumbacul de Jos si sus, Ucea de Sus, Corbi, Sarata , Scorei , iar inainte de 1680 mai apartineau Vistea de Sus, Arpasul de Sus, Streza si Oprea Cartisoara. Acest scaun de judecata era compus din 6 asesori si un notar, recrutati dintre boierii satelor apartinatoare si care judeca nemultumirile dintre iobagi, in caz de apel dezbaterea ajungea la „scaunul superior" din Fagaras, alcatuit din 12 asesori, prezidat de capitanul districtului. Potrivit acestor documente, posta se afla in cladirile lui Pruna Gheorghe; inainte de a exista cale ferata , „postaritul" se realiza cu trasura trasa de patru cai care erau schimbati din loc in loc, astfel, pe soseaua care lega Brasovul (Kronstadt) cu Sibiul (Hermannstadt) exista si in Porumbacu de Jos un centru de schimb al cailor, condus de un sef al Postei, care avea un grajd cu 10-20 de cai de schimb.Tot in acest local exista si o berarie si o fabrica de spirt mutata de la Porumbacu De Sus, de la locul numit „Richirie"(rachirie). In trecut, suprafata comunei era acoperita de padure, asa cum o fixeaza diferite denumiri de hotar, cum ar fi: "Valea Ursului", „La stejari", „Carbunarea", etc. si foarte putin pamant era rezervat agriculturii. Ocupatia principala a locuitorilor, in trecut si astazi, era agricultura si cresterea vitelor. Suprafata comunei era impartita in doua hotare: unu spre Avrig si celalalt spre Scoreiu. Cea mai mare parte din suprafata comunei apartinea statului care o vindea la licitatie diferitilor nobili ca: Apaffi, Banffi, Teleki, baronul Brukenthal si altii. Dintre familiile de boieri sunt amintite: familia Stoichita, Boer, Comsa, Deak, Popa, etc, dintre care unele au disparut, iar altele mai supravietuiesc si astazi.

In lucrarea „Scoreiul-veche vatra romaneasca din Tara Fagarasului" editata de Tipografia Universitatii „Lucian Blaga" din Sibiu in anul 1998, se relata ca: "nu cu mult timp in urma, pe aceste locuri era o granita iar locuitorii erau graniceri, unii fara voia lor". Compania a 7-a de graniceri avea sediul la Racovita si cuprindea granicerii din satele Porumbacu de Jos, Porumbacu de Sus, Racovita si Scorei. Resedinta regimentului 1 graniceresc era la Orlat. In anul 1765 Incepe, efectiv, militarizarea Tarii Oltului, prin aceste formatiuni de graniceri. In anul 1850, 4 septembrie, consiliul de ministri hotaraste desfiintarea granitei militare din Transilvania. In anul 1851, la 22 ianuarie, imparatul dispunea desfiintarea granitei militare a Transilvaniei si incorporarea granicerilor in regimentele de linie. In urma acestei hotarari, granicerii romani au primit drepturile de a folosi muntii si pasunile pe care ei le-au pazit, ei hotarand in unanimitate ca fondurile banesti ale regimentului sa fie folosite pentru cultura poporului-"Fond scolastic"; din acest fond s-a construit in Scorei in 1874-1876 un edificiu nou de scoala.




10

In timpul primului razboi mondial s-au dat lupte pe frontul Scorei-Cirtisoara-Sarata-Porumbacu de Sus, in urma carora armata romana iese victorioasa. In anul 1918, 1 decembrie, are loc Unirea Ardealului cu Regatul Romaniei. Porumbacu de Jos devine comuna a tarii intregite.

Din punct de vedere morfologic satele sunt de tip liniar, tipologie determinata de formele principale de relief – de vale, dezvoltat pe de o parte si de alta a drumului principal, cu structuri relativ simple de ulite, cu doua sau mai multe randuri de case si cu un centru de localitate care include biserica cu cimitirul, sediul primariei, caminul cultural, scoala, gradinita, dispensarul uman si spatii comerciale. 2.2. Elemente ale cadrului natural

Teritoriul administrativ al comunei Porumbacu de Jos se incadreaza in extremitatea de sud-vest a Depresiunii Fagarasului, la contactul cu Muntii Fagarasului, intinzandu-se pana pe versantul nordic al acestora.

2.2.1. Relieful Depresiunea Fagarasului este situata in partea stanga a Oltului, la contactul

dintre Podisul Transilvaniei si muntii Fagarasului; aceasta depresiune alaturi de cea a Sibiului sunt clar conturate pe latura sudica, formand un culoar continuu si precis delimitat.

Depresiunea Fagarasului, cunoscuta si sub numele de Tara Oltului apartine judetului Sibiu numai in treimea sa vestica (delimitata de o linie situata imediat la rasarit de valea Arpasului).

Partea cea mai coborata a depresiunii se afla la altitudinea de 350-400m si se desfasoara in lungul Oltului ca o fasie de 3-4km. Catre munte terenul se inalta treptat prin gruiuri prelungi, care ajung sa se transforme intr-o rama deluroasa, submontana, cu inaltimi in jur de 500m.

Potrivit studiilor geologice depresiunea este rezultatul actiunii de eroziune a Oltului si a afluentilor sai. Prin aluviunile acestora s-a creat o lunca intinsa cu terase netede, iar paraiele repezi, cu mare putere de transport, au depus cantitati mari de materiale la marginea muntelui, formand tapsane intinse, care acopera in mare parte treptele create de Olt. Asimetria accentuata a intregii depresiuni si mentinerea Oltului imediat sub versantul nordic este o consecinta directa a actiunii exercitata de de afluentii acestuia.

Conlucrarea activa dintre rauri, fiecare cu puterea lui de eroziune si depunere, au imprimat intregii depresiuni caracterul unei adevarate campii in trepte, coborand dinspre marginea muntelui inspre nord. Aceasta este captusita cu straturi groase de pietrisuri, dar si cu orizonturi argiloase care mentin apa la suprafata provocand o umiditate sporita a solului.

Partea depresiunii dinspre munte nu a fost atractiva din punct de vedere al stabilirii localitatilor. Aceste s-au dezvoltat insa in lunca Oltului, fie la adapostul abruptului din dreapta ( Noul Roman, Poienita, Glamboaca, Sacadatele, Bradu), fie pe terasele joase de pe stanga, catre marginea dinspre lunca a acestora ( Arpasu de Jos, Carta, Acoreiu, Porumbacu de Jos, Avrig). Numai cateva sunt cele care au preferat trecerea dintre tapsanele de la periferia sudica a depresiunii si terasele Oltului (Arpasu de Sus, Porumbacu de Sus, Cartisoara).

Cele trei linii de sate corespund si cu aparitiile de izvoare provenite din panzele groase de pietrisuri piemontane. Aici apa se afla in abundenta, chiar in exces, dar clima




11

locala mai rece si solurile umede sunt mai favorabile culturii cartofului, dezvoltarii fanetelor si pasunilor decat a culturilor de cereale. Datorita acestui context, locuitorii au optat pentru cresterea animalelor mari.

Muntii Fagarasului reprezinta cel mai inalt masiv si cu «aspectul alpin» cel mai pronuntat dintre muntii Romaniei. Ei intra pe teritoriul judetului Sibiu numai cu jumatatea vestica a fatadei nordice, incepand de la Valea Arpasului Mare.

Culmea Fagarasului cu o lungime in linie drepta de cca.70 km si o latime de cca.40 km, este alcatuita dintr-o suita de piscuri si creste aliniate intr-un front alpin cuprinzand opt din cele 14 varfuri ale muntilor Romaniei care depasesc 2500m: Moldoveanu (2544m), Negoiu (2535m), Vistea Mare (2527m), Lespezi (2522m), Corau Caltunului (2510m), Vanatoarea lui Buteanu (2507m), Hartopu (2506m) si Dara (2500m), si inca 42 de varfuri cuprinse intre 2400 si 2500m.

In ansamblu, masivul Fagarasului prezinta o asimetrie pronuntata, cu versantul nordic mult mai abrupt decat cel sudic. Culmile si pintenii secundari paraleli si aliniati ca devarate contraforturi ale crestei principale, se termina repede catre depresiunea de la nord omonima. Vaile dintre ele, scurte, adanci si cu panta si accesibillitate redusa, mult mai redusa decat cea intalnita in mod obisnuit in Carpatii Meridionali.

Datorita conditiiilor climatice din cea de-a doua parte a erei cuaternale, cumulate cu lipsa unor culmi netezite si largi, cantitaile de zapada s-au putut acumula in straturi groase formand o serie de ghetari, cu precadere pe versantul nordic. Dupa topirea ghetarilor , au aparut numeroase lacuri cu apa limpede.

La izvorul paraului Podragu, afluent al Arpasului Mare, se afla in circul cu acelasi nume, lacul Podragu, cel mai adanc din intregul Masiv Fagaras – 15.50m; la vest, la izvorul Arpasului Mare se afla lacul Podragelul, iar in bazinul Cartisoarei, se dezvolta alte patru lacuri, dintre care cele mai mari sunt Balea cu o suprafata de 4,60ha si lacul Doamnei, situat intre peretii stancosi de sub varful Paltinului (2397m). La izvorul Avrigului se afla lacul cu acelasi nume, deasupra cauia se profileaza varful Suru.

La vest de Ciortea, unde culmile coboara catre si sub 2000m (sub etajul stancarilot golase si a formelor prelucrate de ghetari) sunt intrunite conditiile pentru o extindere mai mare a pasunilor. De aceea, toate fetele de munte prelungite din Suru fie catre depresiunea Fagarasului, fie catre valea adanca a Oltului sunt cunoscute pentru pasunile lor si pentru numeroasele turme care urca aici in lunile de vara.

Desi teritoriul judetului Sibiu cuprinde numai 12 km din jumatatea nordica a a Defileului Oltului (intre Boita si valea lui Frate) acesta trebuie luat in considerare nu numai datorita aspectului foarte atragator, ca si obiectiv turistic de mare insemnatate cat si pentru ca reprezinta singura deschidere spre sud a intregii regiuni a Sibiului. In lungul lui se realizeaza una dintre legaturile transcarpatice feroviare si rutiere dintre Transilvania si partea sudica a tarii. Aceasta cale de legatura dateaza inca din vrema regatului dac , ea putand fi caracterizata ca cea mai usoara dintre legaturile transcarpatice si a carei importanta va creste in viitorul apropiat (prin realizare corodorului de transport european nr IV Bucuresti – Pitesti – Rm. Valcea – Sibiu – Deva – Arad - Nadlac).

Masivul are o clima aspra, cu caracteristici subpolare. Temperatura scade cu cresterea altitudinii. Valoarea medie anuala a crestei atinge -2 grade Celsius. Temperatura variaza intre +20 si -38 grade Celsius.

Teritoriul comunei este acoperit in proportie de 35.25% de paduri astfel: - In zona depresionara : padura Ograda Coamei si cele

de pe Coasta Carta si Gropa lui Vintila )in nordul estul comunei.

- In zona montana (de la confluenta Raului Mare cu




12

paraul Porumbacu pana in zona alpina), padurea domneasca, padurile din Glajarie, Dosul Magurii, Simida Saratii, Piscul Fata varului, Poiana Cheii, Tunsu, Pleasa Saratii, Pleasa Scoreiului, Dealul Tunsului, Piscul cel Bun, Piscul cu brazi, Piscul serbota si ceel din zona Buruianul cel Mare – Jgheaburile.

In zona montana a comunei Porumbacu de Jos in muntii Fagarasului intre Podragu si Suru) este delimitata o zona naturala cu valoare geologica, peisagistica si florico-faunistica deosebita – Rezervatia “Golul Alpin al muntilor Fagaras” – conform Legii nr.5/2000 – Zone protejate, Anexa nr.1 – zone naturale protejate punctul 2.0 – rezervatii si monumente ale natuii- pozitia 2709 si a Hotararii Consiliului Judetean Sibiu din 30.11.2001 – prin care sunt aprobate categoriile de arii naturale protejate din judetul Sibiu (categ. a IV-a IUCN rezervație naturală de tip mixt)

2.2.2. Retea hidrografica

Reteaua hidrografica este tributara Oltului. Ea este formata din raul Olt si o parte

din afluentii sai. Cele mai importante vai care dreneaza teritoriul comunei Porumbacu de Jos sunt:

valea paraului Laita (partial), valea paraului Opat, valea Scoreiu, valea Sarata ( impreuna cu valea Tunsului – in amonte cu vaile Glodului si Carbunari – in aval), vala Poumbacu(in amonte - valea Porumbacel, Purcareata, Raul Mare, vaile Saratii, Stancii, la Miezuina, Serbaru, Bontii, Plesa, Seiului si Matei), Valea Liscov, valea Racovicioara, impreuna cu vaile Teis si Rechii, Fermelor, Colunelului. Toate opt sunt afluenti ai Oltului si au directia de scurgere sud-sud-est si nord-nord-vest. Valea Oltului se dezvolta pe aproximativ pe directia sud vest-nordest.

Raul Olt (parte din cele doua acumulari aflate pe teritoriul comunei) reprezinta partial limita de nord a comunei; paraul Laita (partial) si paraul Opat reprezinta limita de est a comunei, iar paraul Colunelu si paraul Racovioara reprezinta limita de vest a comunei.

Apele Raului Mare (cu numerosii sai afluenti din zona montana,, dintre care cei mai impoartanti sunt paraul din valaea Saratii, paraurile stancii, la Miezuina, Serbaru, bontii, Plesa, Seiului si Matei si paraul din valea Tunsului), ale paraului Porumbacel si ale paraului Purcareata (cu afluentii sai; paraurile Plaiului, afineu si Munteanu) se unesc in amonte de localitatea Porumbacu de sus formand paraul Porumbacu. In dreptul localitatii Porumbacu de Jos, paraul Porumbacu mai primeste ape paraului Liscov, apoi se varsa in raul Olt (in acumularea Avrig). Apele paraului Scorei, ale Saratei (cu afluentul sau Glod), ale Racovicioarei si ale Colunelului se descarca in raul Olt – in acumularea Scoreiu, in aval de localitatile Scoreiu, Sarata, Porumbacu de Jos, respectiv Colun. Apele paraului Opat, ale Cartisoarei (cu afluentul sau Laita) si ale celui din valea Fermelor se descarca in raul Olt – in acumularea Scoreiu, in aval de localitatea Carta, respectiv in dreptul localitatii Colun.

In zona alpina a muntilor Fagaras sunt semnalate numeroase caderi de apa, dintre care cea mai relevanta este cascada Serbota, pe cursul de apa cu acelasi nume, aflata in apropierea cabanei “Negoiu”. Sunt semnalate de asemenea trei circuri glaciare – Negoiu, Serbota si Scara.

Pentru alimentarea cu energie a judetului Sibiu pe cursul raului Olt a fost amenajata o salba de lacuri de acumulare. Pe teritoriul comunei Porumbacu de Jos se afla o parte din lacul de acumulare Scoreiu si o parte din lacul de acumulare de la Avrig.




13

Aceste lacuri au fiecare un volum de total de 5,20mil.m3, respectiv de 10,8mil.m3 si ocupa o suprafata de 190ha, respectiv 330ha. Acumularile au fost realizate atat pentru alimentarea cu nergie electrica dar si pentru amenajarea Oltului impotriva inundatiilor.

Nivelul apei freatice variaza de la cca 6-8m in zonele cu cotele de nivel mai inalte, pana la 2,5-3m in apropierea vailor.

Teritoriile riverane acestor vai (in zona de lunca a cursurilor de apa) sunt caracterizate prin acumularea apelor din precipitatii, in perioadele in care acestea sunt abundente, fapt care conduce la ridicare nivelului panzei freatice (cu cca 1-1,5m)

2.2.3. Clima

Judetul Sibiu se incadreaza in zona climei temperat-continental-moderata, de nuanta central europeana, diferentiata foarte mult in functie de trasaturile locale ale reliefului.

Sctorul de clima continental- moderata este caracteristic tinutului de dealuri(circa75% din teritoriul Judetului sibiu – in nord si centru) iar sectorul cu clima de munte este caracteristic tinutului muntilor mijlocii si inalti(cca 25% din teritoriul judetului Sbiu).

Regimul climatic general este diferential pe cele doua trepte principale ale reliefului in functie de altitudinea, expozitia si formele acestuia.

In sectorul montan sunt caracteristice verile racoroase cu precipitatii abundente si iernile friguroase, cu ninsori bogatesi strat de zpadastabil pe o perioada indelungata.

Tinutul cu clima dedealuri se caracterizeaza prin veri calde, cu precipitatii relativ frecvente si prin ierni reci , cu strat de zapada stabil, puncatate din cand in cand de intervale de incalzire.

Inversiunile termice frecvente si persistente in semestrul rece al anului fac ca depresiunea Fagarasului si Sibiului sa se individualizezetopoclimate specifice de depresiune, cu ierni mai reci decat panteel cu altitudini mijlocii ale muntilor din vecinatate. Regimul vanturilor este puternic influentat de relief, atat in privinta directiei cat si a vitezei.

In cadrul acestor tipuri de clima principalele caracteristici se prezinta astfel:

Radiatia solara globala: - peste 115,0 kcal/cm2 an in depresiunea Fagarasului si sibiului - sub 110,0 kcal/cm2 an pe culmile montane cele mai inalte

Temperatura aerului - temperatura medie anuala in culoarul depresiunii Fagarasului oscileaza in jurul valoriide 8ºC (Porumbacul de Sus 6 -8º C) la poalele muntilor coboara la 6ºC (Porumbacul de Sus :7-8ºC), iar pe culmile muntilor inalti ajunge la valori sub 0ºC (Negoiu 2ºC) - temperatura medie a lunii iulie : in culoarul Oltului este mai ridicata fata de cea inregistrata in regiunea din jur, in depresiuneaFagarasului oscileaza in jurul valorii de 18ºC (Porumbacul de Sus – 14-16ºC) si circa 7-8ºC pe muntii inalti -temperatura medie a lunii ianuarie: in depresiunea Fagarasului oscileaza in jurul valorii de -4ºC (localizari frecvente de rece in aceasta depresiune) si circa -9-10ºC pe culmile cele mai inalte ale muntilor -temperatura minima absoluta -33.8ºC la Fagaras in ianuarie 1943 mai scazuta decat -31ºC la Sibiu in anul 1929 (datorita slabei aerisiri




14

a depresiunii Fagarasului si cuprinderii ei intre muntii si dealurile inalte de la nord de Olt, apar localizari de aer rece si inversiuni de temperatura ca rezultata al accentuarii racirilor in perioadele de calm) -temperatura maxima absoluta 38.9ºC la Fagaras (1946) fata de 37.4ºC la Sibiu (16 august 1952) datorita acelorasi conditii locale de relief si peste 22-23ºC pe culmile montane ceel mai inalte - numarul mediu anual al zilelor de inghet : 190-200 zile in regiunea depresionara si deluroasasi peste 200 zile pe culmile cele mai inalte ale muntilor (primul inghet - intervalul 11-20 octombrie, ultimul inghet – 11-20 aprilie)

Precipitatii atmosferice - Cantitati medii anuale in depresiunea Fagarasului 600-700mm (Porumbacu de Jos 698mm) catre treapta inalta a muntilor 1200-1300mm si pana la 1400mm pe culmile montane cele mai inalte (din Fagaras); - Cantitati medii lunare maxime (in iunie) 111,6mm la Sibiu, 153,3mm la Paltinis si peste 150mm pe muntii cei mai inalti - Cantitati medii lunare minime 26,1mm la Sibiu (in februarie), 41,4mm (in noiembrie) la Paltinis si circa 50mm (in septembrie) pe muntii cei mai inalti (Porumbacu de Jos – 19.1mm in februarie) - Cantitati maxime in 24 ore 92mm la Sibiu (3 iulie 1898), 88,3mm la Paltinis (22 iunie 1948) si 98,7mm la Boita (22 iunie 1948) - Numarul mediu de zile cu strat de zapada 54de zile la sibiu, 120 la Paltinis si peste 200 zilepe culmile cele mai inalte ale muntilor - Grosimea medie a stratului de zapada 8.1cm la Sibiu (in februarie), 60.9cm la Paltinis (in martie) si peste 110cm pe culmile montane cele mai inalte (in martie) - Perioada (posibila) de cadere a zapezii : sfarsitul lunii septembrie – inceputul lunii mai (in regiunea de munte): numai 2 luni care nu cad precipitatii solide - Prima ninsoare: noiembrie (in mod curent) - Ultima ninsoare: inceputul lui aprilie

Regimul vanturilor este puternic influentat de relief, atata din punct de vedere al directiei cat si a vitezei.

Pe teritoriul comunei datorita abruptului fagarasean si orientarea depresiunii de la poalelel muntilor rezulta o anumita canalizare a deplasarilor de aer in lungul Depresiunii Fagarasului. In aceasta zona frecventa vantului de nord-vest si de vest este mai mare decat frecventa vanturilor din toate celelalte directii. Pe culmile cele mai inalte frecventa maxima o au vanturile din vest si nord-vest. In zona depresionara (Fagaras), directiile vest si nord-est le revin ceel mai mari vitezez medii anuale (11,10 -7,15 m/sec) urmate de directiile nord-vest si est (6.45 -6,10 m/sec) In zona alpina vitezele sunt mai mari. Fregventa medie anuala a calmului este mai mare in zona depresionara (40% la Fagaras) si mai mica in sectorul montan. Primavara dinspre muntii Fagarasului si Cindrelului bata “Vantul Mare” sau “Mancatorul de zapezi”, un vant cald care grabeste topirea zapezilor (Föhnul), iar in lunile sezonului cald, din directia vest si sud-vest, bate vantul Austrul, un vant cald si uscat.




15

2.2.4. Vegetatie

Pe teritoriul administrativ al comunei Porumbacu de Jos (conform datelor O.J.C.G.C. Sibiu la 31 decembrie 2003), suprafata fondului forestier totalizeaza 6350 ha reprezentand 34.35% din teritoriul comunei.

Aceasta suprafata se afla in proprietatea consiliului Local al comunei Porumbacu deJos (proprietate obsteasca) si este administrata de catre Ocolul silvic avrig-Arpasu.

Exploatarea padurilor se face de catre firme specializate de prelucrarea lemnului, care sunt desemnate castigatoare in urma licitatiilor organizate de catre ocolul silvic si consiliul local pentru vanzarea pachetelor de exploatare.

Masivele paduroase de pe teritoriul comuneidin cadrul Ocolului silvic Avrig –Arpas, sunt alcatuite din :

- In zona piemontana gorun si gorun (quercus petraea) cu carpen (carpinus betulus), care alterneaza cu pajisti secundare de paius, sadina, iarba vantului si culturi agricole; fag (fagus silvatica) pe suprafete restranse incepand de la 400-500m pana la 1300-1400m altitudine - In zona montana: fag (fagus silvatica) in amestec cu rasinoase (molid – picea abies sau brad abies sp.) de la 1300m la 1500m altitudine, apoi molid (picea abies) de la 1500m la 1800m altitudine, pe o latime ce nu depaseste 2km - In zona subalpina complex de tufarisuri, raristi si pajisti subalpine (smardar –rhododendron kotschyi, jneapan –pinus mugo, ienupar – juniperus communis ssp. Nana, afin – vaccinum mytillus, merisor – vaccinum vitis-idaea si pajisti de parusca – festuca supina, toporisca – nardus stricta, poa alpina, poa minor, etc) - In zon aalpina la peste 200m, pe suprafetele restranse in muntii Fagaras, apare un complex de pajisti si tufarisuri alpine (primulocurculetum, agrotido-juncetum/trifidi, loseleurietum procumbentis local salicetum herbaceae).

In lungul Oltului se intalneste vegetatie azonala si delunca alcatuita in principal din

pajisti de iarba moale (agrotis stolonifere) si zavoaie de anin negru (alnus nigra). Teritoriul comunei este acoperit in proportie de 35.25% de paduri astfel:

- In zona depresionara : padura Ograda Coamei si cele de pe Coasta Carta si Gropa lui Vintila )in nordul estul comunei.

- In zona montana (de la confluenta Raului Mare cu paraul Porumbacu pana in zona alpina), padurea domneasca, padurile din Glajarie, Dosul Magurii, Simida Saratii, Piscul Fata varului, Poiana Cheii, Tunsu, Pleasa Saratii, Pleasa Scoreiului, Dealul Tunsului, Piscul cel Bun, Piscul cu brazi, Piscul serbota si ceel din zona Buruianul cel Mare – Jgheaburile.

In zona montana a comunei Porumbacu de Jos (in muntii Fagarasului intre Podragu si Suru) este delimitata o zona naturala cu valoare geologica, peisagistica si florico-faunistica deosebita – Rezervatia “Golul Alpin al muntilor Fagaras” – conform Legii nr.5/2000 – Zone protejate, Anexa nr.1 – zone naturale protejate punctul 2.0 – rezervatii si monumente ale natuii- pozitia2709 si a Hotararii Consiliului Judetean Sibiu din 30.11.2001 – prin care sunt aprobate categoriile de arii naturale protejate din judetul Sibiu)

2.2.5. Fauna




16

Conditiile geografice variate permit dezvoltarea unor populatii faunistice la fel de variate, chiar daca datorita antropizarii excesive (limitarea suprafetelor impadurite si extinderea celor cultivate, pasunatul, vanatoarea) in anumite areale o parte dintre ele au disparut, atat in arealul carpatic cat si in cel deluros.

Dintre animale predomina capriorul (Capreolus Capreolus), care constituie o mare valoare cinegetica a zonei, vulpea (Vulpes vulpes), dihorul (Putorius putorius). Se mai intalnesc ursul (Ursus arctos), mistretul (Sus scrofa attila Thomas), rasul (Lynx lynx), cocosul de munte (Tetrao urogallus rudolfi).

In etajul alpin si subalpin este de remarcat prezenta caprei negre (Rupicapra rupicapra).

Destul de raspandite sunt si rozatoarele, printre care iepurele (Lepus capeusis), popandaul (Citellus citellus), iar dintre insectivore cartita (Talpa europea), soarecele (Apodemus taurius), hamsterul (Cricetus cricetus).

Pasarile sunt reprezentate prin specii ca: ciocanitoarea (Dendrocopulus syriacus), cucul (Cuculus canorus),gaita (Garulus glandarius), cioara (Corvus coronal), vrabia (Passer domesticus).

Raurile au potential ecologic diferentiat in functie de unitatile de relief. Important prin prisma pescuitului sportiv este pastravul (in zona montana).

2.2.6. Caracteristicile geotehnice

Pentru stabilirea stratificatiei terenului au fost realizate foraje de catre ACH

Bucuresti cu ocazia lucrarilor de amenajare a acumularilor de pe raul Olt. In general, in intravilanul localitatilor comunei Porumbacu de Jos nu sunt probleme

de instabilitate a terenului din punct de vedere geotehnic. In zona premontan si montana vaile afluentilor oltului sint adanci, scurte si cu

panta repede, cu versanti complet acoperiti de paduri. Panta versantilor abrupti variaza intre 10-15 grade, iar in unele zone ajunge la peste 25%.

In ansamblu, masivul Fagarasului prezinta o asimetrie pronuntata, cu versantul nordic mai abrupt decat cel sudic. Culmile si pintenii secundari paraleli si aliniati crestei principale, limiteaza depresiunea de la nord omonima.. Vaile dintre ele, adanci si cu panta ridicata, acoperiri de paduri, accentueaza o imagine de accesibilitate redusa, comparativ cu ceilalti munti carpatici.

2.2.7. Geologia zonei

Pornind de la sfarsitul perioadei cretacice, dupa stabilirea trasaturilor tectonice ale

Carpatilor Meridionali, unitatea care avea sa devina actuala regune de munte si-a schimbat continuu aspectul, parcurgand etapele unei indelungate evolutii. Dintre acestea este important sa fie puntate : scufundarea fundamentului cristalin si formarea Depresiunii Transilvaniei (ce corespunde cu stabilirea in linii generale a marginii nordice a zonei de munte), precum si fazele succesive de inaltare, de eroziune sau abraziune, in urma carora au luat nastere suprafetele de netezire (etajate intre 2000 si 800-900m) foaret bine dezvolatate in muntiiLotrului si Cindreiului, care aveau sa constituie trasatura morfologica de seamaa aacestor munti.

Invazia marii la sfarsitul perioadei cretacice in aria scufundata a bazinului Transilvaniei a insemnat si inceputul unei mari etape de sedimentare.

Dat fiind caracterul subsistent al nouluibazin, adicade afundare lenta dar continua,




17

pe masura ingramadirii pachetelor de sedimente, acumularea acestora a durat un timp foarte indelungat.

Acumularea acestor sedimente sub forma de orizonturi alternative (si cu grosimi variabile) de argile, marne, nisipuri, calcare si chiar pietrisuri (toate provenite din regiunea inalta din jur) a durat multe zeci de milioane de ani si abia catremijlocul perioadei pliocenene (sub influenta miscarilor de inaltare care incepusera sa afecteze mai intens intreaga arie carpatica). Bazinul Transilvaniei a devenit uscat. Din acest moment raurile au inceput sa isi adanceasca vaile in noul uscat. Din acest moment raurile au inceput as isi adanceasca vaile in noul uscat supus inaltarii care, treptat, a devenit un tinut deluros si din a carui suprafata, initial parasitae ape, nu se mai pastreaza nimic.

In timpul miscarilor de inaltare a lantului carpatic si chiar in timpul lasarii subsidente a Bazinului Transilvaniei, formatiunile sedimentareau fost supuse unor presiuni laterale soldate cu usoarecutari ale stratelor, inspecial la periferia bazinului. Cateva cuteanticlinatesi sinclinate – dispuseperpendicular pe marginea muntelui si aproape paralele intre ele – aufost puse in evidenta pe liniile Ilimpav-Arpas, Vurpar-sarata, Sacadete-Avrig, etc.

Eroziunea a patruns relativ repede in rocile tinere, pliocene, reprezenatte in speial de marne nisipoase, nisipuri si argile. Depresiunea Fagarasului si cea a aSibiului sunt adevarate fragmente de campie la piciorul muntelui, in intregime captusite cu depozite foaret tinere, transportatesi imprastiate de raurile numeroase cu izvoarele inmuntii de la sud.

Din punct devedere geologic, subteranul zonei comunei Porumbacu de jos este constituit astfel:

- - In regiunea de munte –din formatiuni apartinand in totalitate asa numitei panze getice (structura geologica foarte complexa, care in timpul fazei orogenice din creataciul mediu – cand s-a format lantul Carpatilor Meridionali a inaintat spre sud si a incalecat peste alte formatiuni mai noi determinand structura geologica actulala); - - in zona dealurilor inalte : baza este alcatuita din formatiuni cristaline apartinand in totalitate asa numitei panze getice, peste care apar formatiuni sedimentare de suprafata apartinand cuaternarului, holocenului. Pannonianului, sarmatianului si tortanianului; - - in regiunea depresionara din formatiuni cuuaternare apartinand holocenului si din formatiuni apartinand pannonianului si sarmatianului.

Rocile specifice (si totodata cele mai raspnadite) ale formatiunii geologice – panza getica – sunt micasisturile, paragnaisele, sisturile cloritoase, sericitoase si cuartice, amfibilitele si calcarele cristaline, in general roci cu o sistozitate accentuata. In tercalatiile de calcare si amfibolite din masa de sisturi au o directie paralela cu marginea muntelui (vest-est in muntii Fagarasului) si cu usoare ondulatii ale masei cristaline, dar care au prea putina influenta in stabilirea liniilorprincipale ale reliefului.

Baza zonei o constituie formatiunile metamorfice din perioada precambranului superior.

Pe versantul nordic al muntilor Fagaras a fost pusa in evidenta prezenta unor calcare cristaline marmoreene(albe, cenusii si albe cu venaturi cenusii) in conditii exploatabile pe raza localitatii Porumbacul de Jos (pe versantul stang si stang al Raului Mare, la circa 13 km de localitatea Porumbacul de Jos)

Holocenul este compus din depozite de pietrisuri si nisipuri, cuaternarul




18

nediferentiat din pietrisuri si argile nisipoase, pannonianul din pietrisuri, nisipuri si argile marnoase, iar sarmatianul din marne, nisipuri, marne, brecii, tufuri si mai ales strat de sare.

Complexele rocilor sarmatiene si pannoniene sunt extrem de favorabile alunecarilor de teren.

2.2.8. Procesele geomorfologice actuale si degradarea terenurilor

Etajul montan din punct de vedere al proceselor geomorfologice se remarca prin

subetajul alpin si cel cu padure. Deasupra padurii, in golul de munte si pe crestele alpine, domina procesele

periglaciare o buna parte din an (dezagregari cauzate de inghet-dezghet, avalanse de zapada, eolizatia, soliflufiunile, alunecari nivale, etc). Cele mai puternice dezagregari se intalnesc pe crestele glaciare si periglaciare ale Fagarasului, pe peretii abruptiai circurilor glaciare, pe feteleabrupte cu expunere sudica alimentate cu apa din topirea zapezii.

Rezultatul acestui proces se materializeaza prin mase mari de grohotis, cazut la poale sau ramas sub forma unor “mari de pietre”, precum si prin varfurile si crestele de tip rezidual. Nivatiunea si, cu precadere, avalansele sunt fregvente in muntii Fagaras; ele constituiesc fagase sau vaiugi nivale, iar la baza se extind potcoavele nivale, observabile vara.

In muntii Fagaras, desi exista relativ multe lacuri glaciare, procesele lacustrese reduc, in fapt, la colmatarea acestora cu material adus din exterior.

Subetajul cu padure al muntelui are pante puternice pe latura nord-fagaraseana; in muntii Fagarasului, pe zona cu padure , domina eroziunea in adancime a raurilor.

Degradarea terenurilor in unitatea muntoasa apare numai pentru pasunile alpine, uneori saracite din cauza unui pasunat excesiv, ca si acolo unde dezagregarile , avalansele si torentii afecteaza drumurile (exemplu Tranfagaraseanul), potecile sau alte constructii (cabane, teleferic).

O atentie deosebita trebuie acordata degradarii terenurilor cu pasuni, fie in golul de munte propriu-zis, fie in portiunile despadurite de om.

Etajul colinar si al depresiunilor este foarte extins, relativ variat si cu procese geomorfologice uneori excesive.

Dealurile propriu zise sunt dominate, pe cumpene, “de splarea in suprafata” si “siroire”; pe versanti, inclusiv versantii abrupti ai depresiunilor si pe majoritatea vailor se extind alunecari masive si superficiale, concomitent cu o “torentialitate” foarte activa.

Contactul depresiunilor cu muntele se caracterizeaza prin extinse “fasii de acumulare”, fie sub forma “conurilor de dejectie”, fie sub cea a “glacisurilor” – proces extins in sudul depresiunilor Fagaras si Sibiu.

Vaile mari din unitatile deluroase au lunci largi pe care aluvioneaza la viituri si unde “eroziunea de mal” este activa si, de obicei, plasata asimetric (pe malul nordic al raului Olt). Deplasarile laterale ale rausrilor stimuleaza alunecarile de teren (numeroase in toate unitatile deluroase). Ele s-au dezlantuit odata cu despaduririle masive, dar s-au reactivat puternic dupa anii ploiosi 1970-1975.

In depresiunea Fagaras apar alunecari foarte reduse , numai pe unele frunti de terase. Relativ slaba este eroziunea in depresiuni , pe terase si pe uneleglacisuri; inundatiile insa au afecatta din plin lunca Oltului si chiar unele vai mici care au lunci relativ largi.

Combatarea degradarii terenurilor se realizeaza in cadrul planului de amenajari pe bazine hidrografice (pe Olt si Cibin) cat si prin lucrari ameliorative.




19

- Amenajarea complexa antieroziva a bazinelor hidrografice, pentru prevenirea si compaterea eroziunii solurilor si stabilirea terenurilor alunecatoare

- Regularizarea cursurilor de apa si indiguirea luncii largi a Oltului

- Eliminarea excesului temporar de umiditate de peterenurile pseudogleizate sau pseudogleice de pe terenurile orizontale din depresiune sau a aexcesului local de apa de pe panta rezultat in urma precipitatiiilor.

2.2.9. Riscuri naturale Printre unitatile administrativ teritoriale afectate de fenomenul de inundatii se

numara si comuna Porumbacul de Jos (conf. Legii 575/2001 PATN Zone de risc natural, anexa nr.5). Inundatiile s-au produs si pe rauri mici, pe paraie si pe vaile torentilor; curgerea apelor fiind ingreunata pe aceste cursuri de obstacole naturale sau antropice. Conform PATJ Sibiu, in perimetrul carierei de marmura de la Porumbacul de Jos, au fost demarate lucrari de reconstructie ecologica in scopul limitarii si impiedicarii reactivarii eroziunii de suprafata foarte puternica, eroziunii de adancime si a alunecarilor de teren.

Seismicitate Conform PATJ Sibiu, din punct de vedere al intensitatii cutremurelor – scara MSK

(SR –11100 – 93), teritoriul judetului Sibiu apartine zonei de intensitate seismica 7 –cu perioada medie de revenire de cca. 50 ani.

Conform normativului P.100-1/2006 teritoriul administrativ al comunei Porumbacul de Jos, se afla in zona D, caracterizata prin valoarea de varf a acceleratiei orizontale ag = 0.16 perioada de colt Tc = 0.7 sec.

Conditii de fundare Df = 1,50 m de la CTN P conv = 250 KPa Tinand seama de faptul ca valoarea cea mai ridicata a intensitatii seismice la

nivelul teritoriului national este 9 si valoarea cea mai ridicata a coeficientului seismic - KS este 0,32 (in zona seismica A), se considera ca teritoriul de studiu (conform valorilor de mai sus) apartine unei zone cu risc scazut, fara probleme majore din punct de vedere al expunerii constructiilor la riscul seismic.

Prioritǎtile de interventie privind problema zonelor de risc natural: identificarea zonelor inundabile si a celor cu potential de producere a alunecǎrilor de teren de pe raza localitatii. 2.3. Relatii in teritoriu

Comuna Porumbacul de Jos este situata la sud-est de municipiul Sibiu, pe drumul national DN1, intre orasul Avrig si comunele Carta si Cartisoara.

Localitatea se afla la distanta (rutiera) de 33 km de municipiul Sibiu, 42km de orasul Fagaras (pe DN E69) si la 281 km de Bucuresti.

In cadrul Planului de Amenajare a Teritoriului Judetean Sibiu, Porumbacul de Jos sustine axa regionala de dezvoltare a retelei de localitati, aflata intre Sibiu-Brasov (Actualizare PATJ Sibiu, 2012 – Reteaua de localitati si populatia –dezvoltare).

In componenta comunei intra urmatoarele sate: Porumbacul de Jos (resedinta de comuna), Colun, Porumbacu de Sus, Sarata, Scoreiu.




20

Localitatea se invecineaza la nord cu comuna Nocrich, la nord-est si est cu comuna Carta, la sud cu judetul Arges si la vest cu orasul Avrig.

Sub aspectul cailor majore rutiere, judetul Sibiu va beneficia, in perspectiva, de autostrazile Bucuresti-Arad-Nadlac (culoarul IV pe traseul: Bucuresti – Pitesti/ E70 –Sibiu – Deva – Lugoj – Timisoara –Arad –Nadlac) si Brasov – Tg. Mures – Cluj Napoca – Oradea – Bors, pe drumul expres Brasov –Sibiu si de soseaua de centura a municipiului sibiu. Cea mai apropiata trecere peste Dunare, in Bulgaria, este la Giurgiu (culoarul IV si culoarul IX)

In privinta retelei feroviare nationale, comuna Porumbacu de Jos este strabatuta de linii de cale ferata (apartinand magistralei 200 Brasov-Sibiu-Arad-Curtici).

Localitatea resedinta de comuna este deservita, pe cale ferata, prin statia Porumbacu de Jos (halta de miscare la 41km distanta fata de Sibiu), iar localitatile Sarata, Colun si scoreiu prin statiile Sarata-colun si Scoreiu (halte la 45km, respectiv la 47km distanta fata de Sibiu).

La nivelul judetului Sibiu, comuna Porumbacu de Jos prezinta legaturi rutiere, astfel prin drumul national DN1 se asigura legatura cu orasul Avrig si comunele vecine Carta, Cartisoara si Arpasu de Jos; prin intermediul drumului judetean DJ 104F se asigura legatura localitatii Colun cu localitatile Glamboacea (orasul Avrig) si Noul Roman (comuna Arpasu de Jos); prin intermediul drumului judetean DJ 105J se asigura legatura intre localitatile Porumbacu de Jos si Porumbacu de Sus, mai departe cu zona turistica “Valea Porumbacului” (la cabana Negoiu, legatura se realizeaza din drumul judetean prin intermediul uui drum forestier); drumul judetean 105J mai asigura legatura intre localitatile Porumbacu de Jos si Glamboaca; prin intermediul drumului comunal DC 50 (din DN1) se asigura legatura cu localitatea Sarata; iar prin intermediul drumului comunal DC 51 se asigura legatura localitatii Porumbacu de Jos cu orasul Avrig.

Zonarea agroeconomica in raport cu pretabilitatea folosintelor fondului funciar include comuna Porumbacu de Jos in zone cu functiuni dominant agricole specializate in cresterea animalelor si exploatarea – prelucrarea lemnului.

Comuna Porumbacu de Jos are activitati productive din sfera micii industrii si a depozitelor, regasindu-se in categoria localitatilor cu numar de salariati situat intre 0-9.9% din totalul salariatilor.

Sub aspectul calitatii, fondul de locuinte poate fi caracterizat ca fiind variat, cu un indice de locuibilitate (suprafata locuibila raportata la numarul de locuitori) cu valori superioare sau putin peste media pe tara – 14,2 mp/locuitor, la nivelul anului 2003.

Gruparea unitatilor administrativ teritoriale dupa numarul de locuitori plaseaza comuna Porumbacul de Jos in categoria unitatilor de talie mijlocie

In afara de localitatea resedinta de comuna, Porumbacul de Jos mai are alte patru localitati componete: Porumbacu de Sus, colun, Sarata si Scoreiu.

In ceea ce priveste densitatea populatiei (nr. de locuitori raportati al suprafata teritoriului administrativ al comunei), comuna Porumbacu de Jos se incadreaza in categoria pana in 50% locuitori/km2 ( mai precis 16,20 locuitori/km2), fata de media pe tara 45.4 locuitori/km2 pe totalul rural in judetul Sibiu (81.60 locuitori pe km2 pe totatlul judetului Sibiu) si 94.0 locuitori/km2 pe total Romania la nivelul anului 2002.

Populatia a inregistrat o descrestere in comparatie cu alte unitati administrativ-teritoriale din judetul Sibiu si se incadreaza in categoria localitatilor cu scaderi relativ mari de populatie 10% in perioada 2002-2011, avand un numar de 2.954 locuitori la nivelul anului 2011 fata de 3.233 locuitori la nivelul anului 2002.

Sub aspectul populatie active ocupat, comuna Porumbacu de Jos prezinta o medie relativ, scazuta, incadrandu-se in categoria sub 30% din totatlul populatiei. Din datele




21

privind ponderea populatiei ocupate in sectoarele socio-economice se constata dominanta sectorului primar si acelui tertiar (ponderea salariatilor insectorul primar/industrie si agricultura este de peste 50% iar in cel al serviciilor este de de pana in 5%).

In privinta echiparii hidro-edilitare , comuna Porumbacu de Jos beneficiaza partial de alimentare cu apa in sistem centralizat. Localitatea Scoreiu are ca sursa de alimentare doua captari din amonte de localitate, exista statii de tratare a apei in localitatile Porumbacu de Jos si Porumbacu de Sus, iar celelalte localitati ale comunei au ca sursa de alimentare cu apa fantani publice si individuale.

Este elaborat Studiu de Fezabilitate pentru reteaua de alimentare cu apa a localitatilor Scoreiu si Sarata, in etapa urmatoare se doreste realizarea alimentarii cu apa si canalizarii apelor uzate in sistem centralizat pentru toate localitatile comunei Porumbacu de Jos.

Sub aspectul elementelor potentiale de dezvoltare, comuna Porumbacu de Jos se va putea axa pe valorificarea terenurilor agricole cu accent pe dezvoltarea culturilor de cereale si plante tehnice, prin infiintarea si diversificarea unor capacitati de productie, precum si pe activitatile tertiare de dezvoltare (comert, ocrotirea sanatatii, invatamant, agro-turism, servicii diverse), fara a neglija activitatile din sfera micii industrii.

Zonificarea functional-spatiala, sub aspectul politicilor publice de amenajare-dezvoltare, incadreaza comuna Porumbacu de Jos in partea de sud-est a judetului, in apropierea zonei periurbane a municipiului Sibiu (la sud-est de acesta) axata pe un profil dominant agricol.

Ca incadrare in reteaua de localitati a judetului, comuna Porumbacu de Jos se situeaza in categoria localitatilor ce necesita interventii prioritare in diversificarea si descentralizarea activitatilor secundare, tertiare si imbunatatirea fondului locativ si a echiparii edilitare, constituind un centru cu activitati importante pentru sustinerea centrelor cu caracter zonal

Din punct de vedere al calitatii mediului inconjurator, comuna Porumbacu de Jos nu are surse de poluare care pot crea probleme majore si nici zone cu suprafete afectate de procese naturale distructive.

Din punct de vedere al zonelor naturale protejate, in zona montana a comunei Porumbacu de Jos (in muntii Fagarasului, intre Podragu si Suru) este delimitata o zona naturala cu valoare geologica, peisagistica si florico-faunistica deosebita – Rezervatia “Golul Alpin al Muntilor Fagaras” (conform Legii nr 5/2000 – Zone protejate, Anexa nr II – Zone naturale protejate, punctul 2.0 – Rezervatii si monumente ale naturii – pozitia 2 709 si a Hotararii consiliului Judetean Sibiu din 30.11.2001 – prin care sunt aprobate categoriile de arr naturale protejate din judetul Sibiu). 2.4. Activitati economice

Conform datelor furnizate de Planul de amenajare al teritoriului judetean Sibiu, actualizat in anul 2012 – ponderea salariatilor din unitatea teritorial administrativa Porumbacul de Jos, pe sectoare de activitate, in anul 2009 este : neglijabila in sectorul primar, 45.57% in sectorul secundar si 54.43% in cadrul sectorului tertiar. Industrie si resurse naturale

Activitatea industriala este reprezentata, la nivelul comunei prin intermediul unor unitati de industrie extractiva si prelucratoare si unitati de mica industrie (populatia ocupata in sectorul secundar este de 45.57%). In localitatile comunei Porumbacu de Jos se disting urmatoarele unitati cu profil




22

industrial, cu caracter de productie si depozitare ce au beneficiat de aviz/autorizatii de mediu in perioada 2006-2011 Porumbacu de Jos:

- Atelier de prelucrare primara a lemnului SC MATIS COM SRL, Sta Porumbacu de Jos; - S.C. GRUP ARCONS S.A. (statie mixturi asfaltice) , Porumbacu de Jos; - Fabrica de marmura “FORADEX”(Privatizata) – Bucuresti (santier Porumbacu de Jos), amplasata pe partea stanga a liniei de cale ferata Sibiu – Fagaras – Brasov, in apropierea garii de cale ferata Porumbacu de Jos; - Colectare valorificare deseuri feroase si neferoase SC CORY GRANDMETAL SRL, Porumbacu de Jos; - Gater (fosta balastiera), situata in apropiereafabricii de marmura - Depozit de lemne (platforma prevazuta cu gater si birouri ale depozitului), amplasat pe partea dreapta a liniei decale ferata Sibiu - Fagaras-Brasov, in apropierea garii de cale ferata Porumbacu de Jos - Depozite ale “DIRECTIEI GENERALE – REZERVELE DE STAT’, amplasate pe parteadreapta a liniei decale ferata Sibiu-Fagaras-Brasov, in apropierea statiei de asfalt - Unitate de industrializarea lemnului situata in partea de sud-vest a localitatii - Fost gater (in vecinatatea unitatiide industrializare a lemnului) - Moara amplasata pe partea stanga a drumului national DN1 Sibiu-Avrig-Porumbacu de Jos - Arpasu de Jos (la intrarea in localitate)

Porumbacu de Sus: - Unitate de prelucrare material lemnos SC TRANSERV NEGOIU SRL, Sat. Porumbacu de Sus; - Unitate de prelucrarea lemnului(in incinta fostei sectii de mecanisare) - Fost sector de mica industrie (in cadrul fostului CAP Porumbcu de Sus)

Scoreiu: - Unitate de prelucrarea lemnului situata in partea de sud-vest a localitatii, pe partea dreapta a drmului national DN1 Sibiu – Avrig –Porumbacu de Jos – Scoreiu – Arpasu de Jos (la intrarea in localitate si in apropierea fostului sector zootehnic Scoreiu) - Moara amplasata pe malulstang al paraului Scoreiu (in partea de sud-est a localitatii)

Potentialul economic industrial al comunei Porumbacu de Jos este redus, dar exista rezerve de crestere atat calitativa, cat si cantitattiva a activitatilor diverse din unitatile existente, inclusiv de adaptare si transformare a lor pentru a raspunde mai bine cerintelor economiei de piata.

Potrivit PATJ Sibiu 2012, printre principalele resurse ale subsolului , pe care comuna Porumbacu de Jos le detine se evidentiaza : - rocile constitutive ale zonei muntoase, cu rezerve inepuizabile, folosite ca materiale de constructie, din care se exploateaza zacamantul de cristale marmoreene - nisipul extras din balastierele din albiei raului Olt .

Noi unitati ar putea fi construite, preponderent cu profil/functiune de industrie




23

extractiva (balastiera in localitatea Porumbacu de Jos) si de mica industrie (industrie prelucratoare) si depozitare in localitatile comunei Porumbacu de Jos. Aceste unitati ar putea absorbi forta de munca locala disponibila. Agricultura

Resursa naturala de baza care constituie suportul dezvoltarii economice a comunei Porumbacu de Jos este fondul funciar agricol. Aceasta ocupa o suprafata de 10 031 ha si reprezinta 54.16% din suprafata teritoriului comunal (in anul 2002).

Specificare Suprafata (ha) %

TEREN AGRICOL 10.177 55,00

- arabil 2.921 28,70

- vii si pepiniere pomicole 42 0.41

- vii si pepiniere viticole - -

- pasuni naturale 5.539 54,42

- fanete naturale 1.675 16,45

TEREN NEAGRICOL 8.310 45,00

- paduri 6.594 79.35

- ape, balti 489 5,88

- curti constructii 162 1,94

- cai comunicatii 205 2,46

- terenuri degradate si neproductive

860 10,37

TOTAL TERITORIU 18.487 100

Tabel bilantul utilizarii teritoriului – date anul 2014 Sursa Institutul National de Statistica – comuna Porumbacu de Jos, 2014

Potrivit PATJ Sibiu, pe suprafetele agricole ale judetului Sibiu se practica o agricultura mixta – cultura cerealelor, viticultura, pomicultura si cresterea animalelor, activitatile avand ponderi diferite in productia agricola determinate de relief si baza pedologica.

Zona de sud-est a judetului este caracterizata prin cresterea animalelor bovine, ovine si porcine, a culturilor cerealiere in principal a porumbului si a pomiculturii. Partea central estica de pe valea Hirtibaciului, este zona de cultura cerealiera si de crestere a animalelor.

Solurile teritoriului comunal

In urma analizelor agrochimice si pedagogice efectuate de specialisti, a rezultat ca teritoriul comunei poseda 2 clase de calitate ale solurilor exprimate prin indicatorul “pretabilitate la rabil”, acestea sunt solurile de clasele a III –a si a IV-a de valoare agricola.

Solurile clasa a III-a de valoare agricola ocupa o mica partea teritoriului comunei, fiind localizate in partea de nord a comunei, in lungul Oltului (o fasie lata de 3-4 km) si se intinde inspre zona submontana, prin gruiuri prelungi (tapsane intinse care acopera




24

terasele create de Olt). Procentul acestorsoluri este de circa 30% din total. Restul teritoriului fiind ocupat de solurile de clasa a IV-a de valoare agricola. Solurile clasa a III-a de valoare agricola sunt destul de fertile dar prezinta sumare

degradari datorate unor eroziuni slabe de suprafata in zonele riverane cursurilor de apa de pe teritoriul comunei.

Productia vegetala si animala constituie ramurile cu dezvoltare importanta in cadrul economiei teritoriului comunal. In cadrul productiei vegetale sunt reprezentative suprafetele cultivate cu cartofi, porumb si grau. Considerate in evolutie, suprafetele ocupate cu culturile de baza se mentin constante ca ordin de marime si se prezinta dupa cum urmeaza : Suprafete cultivate, conform INSSE, anul 2013

Grau Secara(ha)

Porumb (ha)

Floarea soarelui (ha)

Sfecla de zahar (ha)

Cartofi (ha)

Legume (ha)

TOTAL 285 800 - - 250 47

Productiile prezinta diferentieri ca ordin de masura, acestea fiind dependente in cea mai mare parte de conditiile climatice, deosebit de nefavorabile in unele perioade ale anilor considerati.

Comuna Porumbacu de Jos este listata in cadrul PATJ Sibiu 2012, printre teritoriile ce se remarca prin productii mai importante ale culturilor de porumb si cartofi. Datorita detinerii suprafetelor de teren pretabile pentru aceste grupe de culturi. este propusa dezvoltarea culturilor de cereale si a plantelor tehnice. Total efective de animale, conform datelor furnizate de administratia publica locala:

EFECTIVE ANIMALE

2002 2013 PROCENT EVOLUTIE

BOVINE 1584 706 - 55%

PORCINE 840 674 - 20%

OVINE 7845 6680 - 15%

CAPRINE 250 745 + 198 %

CABALINE 461 135 - 29%

PASARI 8890 9124 +2%

ALBINE (familii)

162 906 +450%

Dupa o usoara redresare la nivelul anului 2002 fata de declinul din anii 1991-1992, efectivele de animale sufera din nou un declin la nivelul perioadei actuale. Se mentin relativ echivalemnte (cu o usoara crestere) efectivele de pasari, si creste numarul de caprine si numarul familiilor de albine, restul efectivelor de animale inregistreaza scaderi intre 15 si 55 %.

Productia animala realizata se situeaza la niveluri relativ ridicate, problema principala constituind-o disfunctionalitatile legate de valorificarea principalelor produse




25

cum ar fi laptele si lana. Cea mai mare parte a populatiei este ocupata in exploatatiile agricole, caracterizate printr-o putere economica redusa si a caror suprafete medii de teren agricol pe o gospodarie sunt de circa 1.50ha.

Comuna Porumbacu de Jos a fost cooperatizata, dar in prezent pe raza comunei nu exista asociatii agricole. Turismul – silvicultura si agrement

Comuna Porumbacu de Jos detine o serie variata de resurse pentru practicarea turismului cultural, ecumenic sau de agrement.

Potrivit PATN - sectiunea III – Zone protejate, aprobat prin legea 5/2000, comuna Porumbacu de Jos este inclusa in categoria unitatilor administrativ teritoriale cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturala de interes national. Documentatia PATN – sectiunea a IV-a – Zone turistice – incadreaza teritoriul administrativ al comunei Porumbacu de Jos inzonele de concentrare a resurselor turistice naturale si antropicecu probleme ale infrastructurii tehnice si specific turistice.

Conform PATJ Sibiu, localitatea Porumbacul de Jos face parte din zonele cu potential turistic complex si de mare valoare (sursa datelor legea nr 242/2009). Documentatia urbanistica include in cadrul destinatiilor reprezentative din judet perimetrul Valea Avrigului – Porumbacu – Cartisoara –Arpas.

Printre principalele obiective turistice aflate in vecinatatea comunei Porumbacu de Jos se numara: Muntii Fagaras, Varful Negoiu, Cabana Negoiu, Lacul Caltun si Cascada Serbota.

Un potential ridicat de dezvoltare il detine silvicultura- agrement, datorita situarii comunei Porumbacu de Jos in apropierea municipiului Sibiu (in subzona turistica Fagaras), care este o zona importanta de atractie turistica si agrement pentru municipiul Sibiu si zona periurbana a acestuia.

Predominanta versantilor abrupti si a denivelarilor accentuate determina pe fatada nordica a Masivului Fagarasului, dezvoltarea unor pasuni sunt mult mai reduse decat in alte masive (muntii Cindrelului si a Lotrului) si decat pe fatada sudica a acestuia. De aceea, aceasta zona ramane, in primul rand un domeniu al padurilor, al activitatii forestiere, dar foarte cautat pentru peisajele de altitudine, reprezentand o regiune turistica cu mari perspective de dezvoltare.

Silvicultura in comuna are un rol important prin faptul ca padurile ocupa o pondere apreciabila 34.35% din suprafata totala a comunei Porumbacu de Jos. Prin functiile speciale de protectie pe care le exercita (protectia apelor, protectia terenurilor si solurilor, ameliorarea factorilor climatici, functii de recreere, etc) toate aceste paduri sunt incadrate in grupa Ia padurilor de protectie deosebita si sunt gospodarite pentru indeplinirea acestor functii.

Principalele trasee montane, ce trec prin comuna Porumbacu de jos sunt cele catre Vârful Negoiu. Cu o altitudine de 2.535 metri, Negoiu este al doilea varf ca înălţime în România.

Apele din acest masiv muntos, formeaza o serie de cascade de la vest la est, cascade printre care se afla si cascada Serbotei (20m), accesibila de la cabana Negoiu.

Comuna Porumbacu de Jos, cuprinde 2% din Situl de protecţie avifaunistică Avrig – Scorei – Făgăraş (ROSPA0003 Avrig – Scorei – Făgăraş), a carui valoare se justifica în primul rând populaţiilor de păsări sălbatice şi habitatelor acestora. Planul de management al acestei zone incurajeaza valorificarea patrimoniului natural şi cultural, cu




26

specificul său propriu (arheologic şi religios) ce poate reprezenta motorul dezvoltării locale si legătura acestuia cu identitatea zonei. În egală măsură, oamenii locurilor îşi pot aduce participarea afectivă la derularea activităţii de turism, prin împărtăşirea istoriei şi a pasiunilor lor.

Un alt reper este localizat in zona satului Scorei, renumita pentru numarul mare de cuiburi pe care berzele il fac aici. Barza, face parte din lista vietuitoarelor in curs de disparitie, publicata periodic de International Council for Birds.

Conform Listei monumentelor istorice din România (actualizată, anexă la Ordinul Ministrului Culturii și Patrimoniului Național, nr. 2.361/2010, publicat în Monitorul Oficial al României, anul 178 (XXII), Nr. 670 bis, vineri 1 octombrie 2010) monumentele de arhitectura clasate, de pe teritoriul comunei Porumbacu de Jos, sunt:

Biserica “Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul” (datare 1811, Nr. crt.543, cod LMI SB-II-m-A-12361) – sat Colun

Casa de lemn (datare 1899, Nr. crt. 814, cod LMI SB-II-m-B-20320), sat Porumbacu de Jos

Fostul Oficiu Postal Tranzit, azi locuinta (datare1756-1760, Epoca medievală / sec. al XVIII-lea, Nr. crt. 815, Cod LMI SB-II-m-B-12506), SAT Porumbacu de Jos

Biserica “Nasterea Domnului” (datare 1800-1806, Nr. crt. 871, cod LMI SB-II-m-A-12540), sat Sarata

Pe teritoriul comunei, situat in zona satului Porumbacu de Sus, se afla Atelierul de sticlărie de la Porumbacu de Sus - La Richirie, inscris in Repertoriul Arheologic National (RAN) cod 145328.01. În anul 1894, după 269 de ani de funcţionare continuă, s-a oprit definitiv munca la glăjărie. Punctul Glăjăria Arsă sau La Rachirie se afla, în anul 1648, cam la 6 km sud de sat. Pe vatra actualei localităţi există trei puncte care prin toponimia lor amintes de existenţa acolo a unei glăjării: Bârcul Glăjăriei, Glăjăria Arsă şi La Glăjărie.

Alte obiective turistice din zona sunt: - cariera de marmura ( a doua ca marime din tara, aflata pe drumul ce duce de la Porumbacu de Sus la cabana Negoiu, pe cursul raului Porumbacu) - cimitirul eroilor din Primul Razboi Mondial, amenajat in jurul anilor 1920 - remiza de pompieri din Colun, ce se numara printre monumentele vernisate recent in muzeul oin aer lliber din dumbrava Sibiului. La inceputul secolului al XX-lea, s-a difuzat in Tara Oltului, o constructie de utilitate publica specializata pentru adapostirea instalatiilor de stingere a incendiilor.

Remiza de la Colun, comuna Porumbacu de Jos, judetul Sibiu, este o constructie de forma dreptumghiulara,cu plan monocelular, pe sase stalpi portanti din lemn de stejar, consolidati prin contrafise si drugi orizontali dispusi median, contructia fiind inchisa pe trei laturi cu scanduri de brad, batute vertical. Accesul se face prin fata remizei, prin doua parti cu tablii duble.

Sarpanta acoperisului in doua ape este realizatapo o structura de capriori si lati de brad, cu invelitoare de tigla solzi.

Ca o particularitate a elevatiei, remiza are un turn de mici dimensiuni, dispus central, care prezinta pe latura dinspre sat, o descidere sub forma de jaluzale false, utilizat pentru uscarea furtunelor din dotarea remizei. Accesul in turn se face din interiorul constructiei, prin intermediul unei scari mobile.

Noi unitati turistice pot fi construite (preponderent pensiuni agroturistice) in localitatile comunei Porumbacu de Jos; aceste unitati ar putea absorbi forta de munca




27

locala disponibila si valorifica potentialul turistic deosebit al zonei. In concluzie atata potentialul economic cat si structurile economice pentru

valorificarea acestuia sunt monofunctionale – de tip agricol, fiind completate de functia industriala si de cea a serviciilor (agroturism), prezente la nivelul comunei. 2.5. Populatia. Elemente demografice si sociale Numarul, densitatea si structura pe sexe si varste a populatiei

Conform INSSE, la 1 Iulie 2017, populatia pe sexe si grupe de varsta – judete, medii, municipii, orase, comune alcatuia 3232 locuitori, 51.45% barbati si 48.55% femei. Persoanele sub 15 ani alcatuiau 16.67% pe cand persoanele peste 59 de ani alcatuiau 23.42% din populatia totala.

Conform datelor furnizate de administratia locala, populatia totala (stabilla) a comunei Porumbacu de Jos la nivelul anului 2011 insumeaza 2954 locuitori, din care 1460 (49.42%) locuitori gen masculin si 1494 (50.57%) locuitori gen feminin, aflandu-se in scadere fata de numarul inregistrat la recensamantul din 1992 (3233 locuitori). In urma recensamantului din anul 2011, capitolul populatiei stabile a fost eliminat, fiind disponibile informatii despre populatie dupa domiciliu. Densitate

Comuna Porumbacu de Jos se inscrie conform datelor furnizate de PATJ Sibiu 2012 in categoria comunelor in care densitatea populatiei este extrem de scazuta (sub 25 loc/km²) si anume 17.0 loc/km². Structura etnica Structura dupa nationalitate este formata in majoritate de romani. Se inregistreaza o scadere a populatiei de alte etnii, fata de recensamantul din 2002.

etnie 2002 2011 romani 3066 2954 maghiari 27 14 germani 1 2 rromi 283 39

Structura populatiei dupa limba materna in comuna Porumbacu de Jos la recensamantul din 2002 (Baza de date - Structura etno-demografica a Romaniei (anul 2002). Centrul

de Resurse pentru Diversitate Etnoculturala.):

http://www.edrc.ro/projects.jsp?project_id=40

http://www.edrc.ro/index.jsp





28

Limba materna

Numar persoane

% fata de total

Numar persoane

% fata de total

Recensamant anul 2002 Recensamant anul 2013

Romana 3010 93.10% 2895 98%

Maghiara 22 0.68% 14 0.4%

Rromanes (Tiganeasca) 197 6.09% 39 1.3%

Germana 3 0.09% 2 0.07%

Alta limba materna 1 0.03% 4 0.13%

Structura confesionala a populatiei in comuna Porumbacu de Jos la recensamantul din 2002 (Baza de date - Structura etno-demografica a Romaniei (anul 2002). Centrul

de Resurse pentru Diversitate Etnoculturala.):

Confesiunea/Religia

Numar persoane

% fata de total

Numar persoane

% fata de total

recensamant anul 2002 Rcensamant anu 2013

Ortodoxa 2994 92.61% 2783 94.21%

Romano-catolica 15 0.46% 5 0.18%

Reformata 3 0.09% - -

Greco-catolica 134 4.14% 72 2.43%

Baptista 2 0.06% 8 0.28%

Adventista de ziua a Saptea 62 1.92%

55 1.86%

Unitariana 5 0.15% - -

Alta religie 10 0.31% 23 0.77%

Fara religie 2 0.06% 3 0.10%

Atei 1 0.03% 2 0.07%

Religie nedeclarata 5 0.15% 3 0.10%

Miscarea migratorie Alaturi de natalitate si mortalitate, miscarea migratorie contribuie la cresterea sau

descresterea unei populatii. Migratia interna reprezinta totalitatea deplasarilor insotite de schimbarea definitiva a domiciliului intre unitatile teritorial-administrative ale unei tari. Ea este o componenta esentiala a proceselor de dezvoltare fiind corelata cu schimbarile economice, de structura sociala sau calitate a vietii. Daca inainte de 1989 sensul fluxurilor migratorii interne a fost cu precadere de la sat la oras si de la zonele mai putin dezvoltate din punct de vedere economic spre cele dezvoltate, dupa 1997 acest sens s-a inversat, numarul celor sositi in rural devansandu-l pe al celor stabiliti in urban.

Miscarea migratorie este surprinsa prin intermediul soldului migratoriu, calculat ca diferenta intre stabilirile si plecarile cu domiciliu raportata la 1000 de locuitori. In anul 2009 in Judetul Sibiu acesta a avut valoarea de 0.9‰. Datele la nivel de unitate teritorial administrativa arata ca cele mai multe localitati au avut un sold migratoriu pozitiv. Printre comunele in care acesta a avut valorile cele mai ridicate se numara si Porumbacu de Jos, cu un sold migratoriu de 10.1‰, conform PATJ Sibiu.

http://www.edrc.ro/projects.jsp?project_id=40






29

Conform datelor furnizate de administratia locala, in anul 2013 exista un numarul total de 2902 persoane prezente (din care1434 persoane de gen masculin si1468 persoane de gen feminin), si un numar de 52 de persoane (26 gen masculin si 26 gen feminin) temporar absente (pe o perioada mai mica de sase luni). Din cea de-a doua categorie sunt plecate in tara 22 de persoane (12 gen masculin si 10 gen feminin) si 30 de persoane plecate in strainatate ( 14 de gen masculin si 16 de gen feminin).

Sunt plecate pe o perioada indelungata (mai mult de sase luni) un numar de 208 persoane (117 de gen masculin si 91 de gen feminin). Dintre acestia un numar de 208 persoane sunt plecate in strainatate (117 gen masculin si 91 gen feminin).

In ceea ce priveste numarul persoanelor temporar prezente, acesta este de 21 din care 13 sunt persoane de gen masculin si 8 persoane de gen feminin.

Resurse de munca

In comuna Porumbacu de Jos, structura populatiei ocupate releva un profil social-economic predominant inustrial, peste 50% din totatlul populatiei ocupate fiind concentrata in activitati din sectorul secundar.

Pe tipuri de activitati economico-sociale structura populatiei ocupate este urmatoarea:

Tabel tipuri de activitati economico-sociale , in anul 2013, nr mediu de salariati sursa : FISA LOCALITATII 2013.

Numar salariati 624

Agricultura 312

Silvicultura 21

Energie electrica 7

Constructii 75

Comert 51

Turism 17

Transport 59

Posta si telecomunicatii 3

Administratie publica 22

Invatamant 26

Sanatate, asistenta sociala 14

Personal angajat in gospodarii personale 17

Fata de recensamantul din anul 1992 au intervenit modificari importante atat in ceea ce priveste ordinul de marime, cat si structura populatiei ocupate. Este evidenta o scadere a numarului persoanelor ocupate in industrie, agricultura, constructii si transporturi. In acelasi timp a crescut numarul de persoane ocupate in mediul privat. Aceasta situatie s-a datorat in principal urmatorilor factori:

- Reducerea numarului salariatilor ca urmare a declinului activitatilor economice

- Amplificarea numarului celor care lucreaza ca lucratori familiali nerenumerati (sector privat – industrial sau al serviciilor din agro-turism) si care nu figureaza in datele primite la CNS

- Insuficienta locurilor de munca in activitatile neagricole - Lipsa unor centre de atractivitate economica




30

Fondul de locuinte Fondul de locuinte este compus din locuinte individuale pe loturi, cu regim parter

sau P+1 (cu exceptia unor case noi P+2).

Potrivit Memoriului PUG Porumbacu de Jos 2004: - locuintele existente sunt in majoritate in stare buna, procentulacestora fiind de

peste 70%, restul sunt in stare mediocra sau rea. - procentul de locuinte construite din materiale durabile reprezinta peste 60% din

totalul fondului construit al comunei. - marimea medie a lotului de casala nivelul comunei este de circa 1500mp

Conform datelor furnizate recensamantul National al Romaniei din 2002, in comuna Porumbacu de Jos :

- numarul total de locuinte era de 1475 (din care 14 au utilizate camere in scopuri comerciale, profesionale, etc), iar potrivit Institului National de statistica in anul 2009, numarul locuintelor a ajuns la 1480.

- suprafata locuibila totala era de 60.612 mp (94% din totalul locuintelor sunt proprietate privata)

-numarul de gospodarii era de 1077 in (2002) si potrivit INS in anul 2009 a ajuns la 1024

-numarul unitatilor locuite din necesitate este 9 -numarul camerelor de locuit este de 3888 (din care 17 sunt utilizate in

scopuri comerciale, profesionale, etc) Potrivit datelor detinute de administratia locala, in anul 2013, numarul

gospodariilor a ajuns la valoarea de 1024. Alt grup de de indicatori studiati a fost numarul de persoane/gospodarie. In

comuna Porumbacu de Jos se inregistreaza valori superioare sau apropiate mediilor pe tara: 2.88 persoane/gospodarie.

In ceea ce priveste numarul de cladiri, comuna Porumbacu de Jos detine un numar de 1482 de constructii dintre care 1475 sunt cladiri cu locuinte. Intre anii 2003-2013 s-au realizat 47 de constructii noi.

Pentru grupa de indicatori privind spatialitatea locuintelor, in comuna Porumbacu de Jos, se inregistreaza valori superioare sau comparabile cu cele ale mediei pe judetsau pe tara:

Comuna Porumbacu de Jos Romania

18.74 mp loc./pers 14.20mp loc/pers

0.83 persoane/camera 1.05 persoane/camera

In concluzie, se desprinde ca in comuna Porumbacul de jos nu exista problemela nivelul fondului de locuinte in ceea ce priveste numarul, componenta si suprafata locuintelor. Exista probleme legate de lipsa dotarilor si a echiparii corespunzatoare a locuintelor. Concluzii

- Comuna Porumbacu de Jos dispune de un potential uman mare (circa 324 persoane). Functiunea dominanta in structura economico-sociala si principala sursa de venituri si ocupare a resurselor de munca o constituie industria/agricultura

- Declinul volumului de activitate in ramurile de baza (dupa 1992)mare consecinte negative asupra folosirii




31

resurselor financiare necesare realizarii unor programe de modernizare a localitatii

- Datorita neatingerii potentialului fortei de munca pe care localitatea il poate oferi, apare fenomenul de navetism, deplasari pentru exercitarea activitatilor in afara localitatii. In comuna Porumbacul de Jos, forta de munca se orienteaza catre Sibiu.

2.6. Circulatie

Planul de Amenajare al Teritoriului National (P.A.T.N.), Sectiunea I – Retele de Transport, aprobata prin Legea 363/2006 prevede in zona judetului Sibiu o serie de investitii majore, cele mai importante fiind:

- Autostrada spre Ungaria a carui traseu include Arad-Timisoara-Lugoj-Deva-Sibiu-Pitesti-Bucuresti-Lehliu-Fetesti-Cernavoda-Constanta

- Autostrada Sibiu-Fagaras-Brasov-Ploiesti-Bucuresti - Coridorul paneuropean de transport intermodal IX- pct 1.07,1.08 si 2.07

Sibiu-Medias-Sighisoara-Odorheiu Secuiesc-Miercurea Ciuc - Linii de cai ferate conventionale, cu viteza pana la 160km/h pe trasee

existente reabilitate Vantu de Jos-Sibiu-Ramnicu Valcea- Valcele-Pitesti-Bucuresti - Aeroporturi existente la care se vor executa lucrari de modernizare :

Aeroportul Sibiu

2.6.1. Circulatia rutiera

Accesul rutier se realizeaza pe soseaua nationala DN 1/ E68 ce traverseaza localitatea Porumbacu de Jos- Axa Arpasu de Jos-Avrig-Sibiu, la care se adauga: - Axa Porumbacu de Jos-Porumbacu de Sus-zona turistica „Valea Porumbacului"(prin intermediul DJ 105J-modernizat, care se desprinde din drumul national DN1, se asigura legatura intre loc. comunei si zona turistica „Valea Porumbacului", iar mai departe, prin intermediul unui drum forestier, cu cabana „Negoiu"); - Axa Nou-Roman-Colun-Glamboaca (prin intermediul drumului judetean modernizat DJ 104F, care se desprinde din DNl in dreptul localitatii Bradu, se asigura legatura cu comuna Arpasu de Jos si orasul vecin Avrig. - Axa Porumbacu de Sus-Avrig(prin intermediul drumului comunal DC 51-modenizat, care se desprinde din drumul judetean 105J,se asigura legatura localitatii Porumbacu de Sus cu orasul Avrig.

- DC Sarata – DN 1, care asigura legatura intre localitatea Sarata si DN1 - DN1 Sibiu – Avrig – Porumbacu de Jos – Scoreiu- Arpasu de Jos; din drumul

national DN1 se ramifica un drum “comunal”, care asigura legatura dintre localitatile Scoreiu si Colun peste barajul acumularii Scoreiu. Starea retelelor stradale in localitati este caracterizata de preponderenta arterelor cu imbracaminte din balast cilindrat sau pietruite, in afara drumului national DN1 si a drumurilor judetene DJ150J si DJ 104F au imbracaminte asfaltica. Drumul comunal DC 50 este pietruit, iar drumul comunal DC 51 este asfaltat. Drumul national DN 1 ce strabate toata comuna este modernizat si se afla intr-o stare medie de viabilitate. Are un profil transversal cu cate o banda pe sens. Drumurile judetene DJ105 si DJ 104F sunt modernizate si se afla intr-o stare medie de viabilitate. Au un profil transversal cu cate o banda pe sens.




32

Drumurile comunale DC 50 si DC 51 sunt in curs de modernizare, aflandu-se intr-o stare medie de viabilitate. Au un profil transversal cu cate o banda pe sens. Transportul in comun se face cu autobuze ale firmei “TRANSMIX” Sibiu, calatorii fiind preponderent navetisti si elevi. Zilnic se deplaseaza spre Sibiu circa 30% din populatia activa a comunei. In Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Sibiu este propusa pentru studiu o artera rutiera ocolitoare pentru localitatea Porumbacu de Jos, precum si continuarea lucrarilor de reabilitare pe DN1 – program MTCT.

2.6.2. Circulatia feroviara Calea ferata Sibiu-Fagaras –Brasov, din cadrul magistralei 200, este simpla neelectrificata. Localitatea resedinta de comuna este deservita, pe calea ferata, prin statia Porumbacu de Jos (halta de miscare la 41 km distanta de Sibiu), iar localitatile Sarata, Colun si Scoreiu, prin statiile Sarata-Colun si Scoreiu (halte la 45km, respectiv 47km distanta fata de Sibiu). Din calea ferata Sibiu – Fagaras –Brasov se desprind linii de cale ferata care deservesc zona de depozite a “REZERVELOR STATULUI” din localitatea Porumbacu de Jos. Conform Memoriului Planului Urbanistic General anterior, liniile de cale ferata curenta, aferente comunei, sunt in lungime de circa 11.50 km.

2.6.3. Disfunctionalitati circulatii

Analiza situatiei retelei stradale si a transportului in comuns, scoate in evidenta o serie de disfunctii.. Cele mai importante sunt:

- Existenta unor singure artere modernizate (DN1, DJ105J, DJ144F, DC51, partial DC50), ceea ce duce la solicitarea suplimentara a a cestora cu trafic local;

- O serie de intersectii ce trebuie semnalizate si amenajate corespunzator normativelor

- Mai multe traversari, peste afluentii Oltului care strabat comuna Porumbacu de Jos sunt intr-o stare precara; aceste traversari necesita interventii si lucrari de reparatii

- Traseul drumului national DN1 are in localitatile Porumbacu de Jos si scoreiu portiuni sinuase ce trebuie corect semnalizate

- Strazi cu trasee sinuoase si declivitati mari - Profiluri transversale lipsitede trotuare si cu evacuare

defectuoasa a apelor pluviale - In unele localitati scurgereaapelor din torenti se face intr-un

sant situat pe mijlocul drumului (Scoreiu) - Starea mediocra sau rea a sistemelor rutiere - Statiile de transport in comun nu sunt prevazute cu mobilier

corespunzator - Strazi noi in zonele propuse pentru extinderea localitatii - Lipsa parcajelor si a spatiilor pentru stationare la principalele

dotari.




33

2.7. Intravilan existent. Zone functionale. Bilant Teritorial. Comuna Porumbacu de Jos, in afara localitatii de resedinta mai include alte patru sate componente : Porumbacu de Sus, Colun, Sarata si Scoreiu.

Bilantul suprafetelor zonelor functionale din teritoriul administrativ al localitatii

Localitate Suprafata intravilan (ha)

Porumbacu de Jos 195,71

Porumbacu de Sus 162,55

Colun 31,05

Scoreiu 92,34

Sarata 71,40

TOTAL 553,05

Zonele functionale si bilantul suprafetelor din intravilanul localitatii




34

SAT PORUMBACU DE JOS

ZONIFICARE FUNCTIONALA

S (HA) %

LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 106.56 54.45

4.24 2.17

ZONA MIXTA 28.52 14.57

4.08 2.1

4.96 2.5

19.48 10.0

22.49 11.49

Unitati industriale, depozite 15.42 7.9

Unitati agrozootehnice 0.00 0.00

Amenajari piscilole 7.07 3.61

24.76 12.65

RUTIER 17.75 9.1

FEROVIAR 7.01 3.6

3.95 2.02

CONSTRUCTII TEHNICO-EDILITARE 0.05 0.03

GOSPODARIE COMUNALA SI CIMITIRE 1.04 0.53

ALTE ZONE (APE, ARABIL, ETC) 4.10 2.09

TOTAL INTRAVILAN 195.71 100.00

EXISTENT

ZONA CENTRALA, INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC

LOCUINTE INDIVIDUALE, INSTITUTII SI SERVICII

LOCUINTE INDIVIDUALE / DOTARI PENTRU TURISM

PRODUCTIE, SERVICII DIVERSIFICATE, DEPOZITARE CONTROLATA

ZONA UNITATI INDUSTRIALE, AGRICOLE SI DEPOZITE

CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT DIN CARE:

SPATII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTECTIE




35

SAT PORUMBACU DE SUS


S (HA) %


2.80 1.72


0.63 0.39

56.65 34.85

0.00 0.00

7.18 4.42

7.53 4.63



10.46 6.43

0.31 0.19





EXISTENT





SERVICII, UNITATI AGROZOOTEHNICE SI UNITATI MICA INDUSTRIE

UNITATI INDUSTRIALE, AGRICOLE SI DEPOZITE

CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT - RUTIERE





36

SAT SARATA


S (HA) %


0.05 0.07


3.75 5.26

0.00 0.00

0.00 0.00

1.84 2.58

0.83 1.16



4.80 6.72

Cai de comunicatie rutiere 4.78 6.7

Cai de comunicatie feroviare 0.02 0.0

4.42 6.19





EXISTENT







CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT – RUTIERE SI FEROVIARE

SPATII VERZI, SPROT, AGREMENT, PROTECTIE




37

SAT COLUN


S (HA) %


2.05 6.60


1.40 4.51

0.00 0.00

0.00 0.00

1.50 4.83

1.73 5.6

Unitati industriale/depozitare 0.62 2.0


4.72 15.2



1.55 5.0

0.00 0.0

SPATII VERZI DE PROTECTIE 1.55 5.0





EXISTENT









SERVICII SI DOTARI PENTRU TURISM, UNITATI DE CAZARE, ALIMENTATIE PUBLICA,AGREMENT, SPORT




38

SAT SCOREIU

ZONIFICARE FUNCTIONALAEXISTENT

S (HA) %

LOCUINTE SI FUNCTIUNI

COMPLEMENTARE53.34 57.76

ZONA CENTRALA, INSTITUTII SI SERVICII

DE INTERES PUBLIC6.98 7.56


LOCUINTE INDIVIDUALE, INSTITUTII SI

SERVICII3.66 3.96

LOCUINTE INDIVIDUALE / DOTARI

PENTRU TURISM0.00 0.00

PRODUCTIE, SERVICII DIVERSIFICATE,

DEPOZITARE CONTROLATA0.00 0.00

SERVICII, UNITATI AGROZOOTEHNICE SI

UNITATI MICA INDUSTRIE8.08 8.75

UNITATI INDUSTRIALE, AGRICOLE SI

DEPOZITE1.66 1.80



CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT –

RUTIERE SI FEROVIARE10.72 11.61



SPATII VERZI, SPROT, AGREMENT,

PROTECTIE1.95 2.11








39

2.7. Zone cu riscuri naturale

In urma studiilor de fundamentare intocmite pentru Protectia Mediului si a Peisajului si a Studiului de Inundabilitate, pentru reactualizarea PUG Porumbacu de Jos – anul 2013, s-au evidentiat o serie de zone cu risc de inundatii, dupa cum urmeaza:

Zona cu risc de inundatii - amplasata pe malul drept al raului Olt zona Colun (Valea Fermelor).

Amplasamentul este pe malul drept al raului Olt, care este indiguit si este obiectiv al Sistemului Hidroenergetic Scoreiu. Amplasamentul propus in P.U.G este inundabil din apele paraului Valea Fermelor .

Prin executia canalului de fuga al acumularii hidroenergetice Scoreiu,s-a taiat o bucla a raului Olt care a ramas intre dig si satul Colun. Apele paraului Valea Fermelor care conform studiului hidrologic anexat sunt de 48,5 mc/s la 1% si 26.2 mc/a la 5% intra in bucla parasita a raului Olt si pentru ca nu gasesc descarcatorii la capacitate in raul Olt, inunda ambele maluri,mai putin spre satul Colun si in totalitate malul spre canalul de fuga al barajului Scoreiu. Bratul parasit al Oltului este acumulare piscicola in totalitate si eventualele ape mari pe pr. Valea Fermelor pentru ca nu au volum de stocare parte se evacueaza prin uvrajele existente in digul de inchidere si parte inunda malurile pana la retragere.

Zona cu risc de inundatii - amplasata pe malul stang al raului Olt zona Colun (Bucla Parasita)

Amplasamentul este pe malul stang al raului Olt aval de barajul Scoreiu. Este vorba despre bucla parasita a raului Olt care impreuna cu terenul limitrof este in prezent proprietate privata. Proprietarul doreste sa realizeze o amenajare piscicola pentru agrement. Amplasamentul este in totalitate inundabil la debite care deverseaza din sectiunea de scurgere al canalului de fuga. Amenajarea unei zone de agrement cu caracter piscicol necesita amenajari minime la intrarea si evacuarea apei din incinta cu luciu de apa. Realizarea in schimb a unei pescarii cu pescuit industrial impune lucrari de indiguire a amplasamentului pentru scoaterea in afara inundabilitatii sau asumarea riscului de pierderi piscicole in caz de inundare a amplasamentului.

Trup – amplasat pe mal stang al paraului Scorei aval de sat Scoreiu. Amplasamentul propus a fi introdus in intravilan este amplasat pe malul stang al

paraului Scorei intre parau si drumul european DE 68. Sectiunea actuala a paraului este nedefinita si neamenajata.

Nivelele corespunzatoare debitului cu asigurarea de 1% in regim de scurgere naturala pot produce o perna de apa pe zona amplasamentului de peste 1,0 m inaltime. In concluzie amplasamentul in totalitate necesita a fi scos de sub inundabilitate inainte de a fi mobilat.

Trup – amplasat pe malul stang al pr. Porumbacu amonte de confluenta cu pr. Liscov

Paraul Valea Mare este regularizat si indiguit numai pe malul drept. Extinderea Planului de Urbanism General pe malul stang se poate realiza fara probleme de inundabilitate numai partial. Digul care apara localitatea este realizat la asigurarea de calcul 5% si verificare 1%. Nivelul debitului corespunzator asigurarii de 1% inunda partial zona aval a amplasamentului propus in P.U.G. Deasemeni este obligatoriu ca sa fie respectata zona de protectie conf,Legii apelor 107 cu completarile ulterioare si mentionata in regulamentul de aplicare . In concluzie amplasamentul propus , partial este inundabil.




40

Trup: amplasat pe malul drept al pr. Porumbacu amonte de satul Porumbacu de Sus

Amplasamentul propus a fi introdus in P.U.G. este cuprins intre drumul turistic Porumbacu de Sus – Negoiu si paraul Valea Mare. Pe toata lungimea amplasamentului terenul coboara in panta de la drum la parau.Parte din amplament – terenul limitrof paraului este inundabil.

Trup: amplasat pe malul stang al pr. Porumbacu in zona turistica a satului Porumbacu de Sus

Pe toata zona turistica fenomenul de inundabilitate exista. Paraul nu este amenajat si la fiecare viitura se pot produce blocaje de plutitori oriunde in albia minora care pot produce inundatii in cel mai fericit caz locale.

Toate constructiile, parte din ele amplasate fara a tine cont de zona de protectie sunt expuse mai mult sau mai putin fenomenului de inundabilitate inclusiv zona propusa in prezentul PUG, limitrofa pr. Porumbacu.

Trup – amplasat pe malul drept si malul stang al paraului Liscov in zona schitului

Parte din amplasamentul propus pe lungimea de 150 m si latimea de 40 m este inundabil. Amplasarea de case de vacanta necesita scoaterea zonei in afara inundabilitatii.

2.8. Echiparea edilitara

Gospodarirea apelor Conform PATN aprobat prin legea 171/1997, Sectiunea II – Apa, zona Scorei –

Arpas este incadrata in suprafete amenajate cu lucrari de desecare –drenaj, in sisteme peste 100 ha, propuse pentru reabilitare ulterioara pe termen lung.

Reteaua hidrografica a comuei Porumbacu de Jos face parte din bazinul hidrografic Olt (cod VIII) si este alcatuit din :

raul Olt (si acumularile realizate pe acest curs de apa), care partial reprezinta limita de nord a comunei

paraurile Laita (afluent al paraului Cartisoara) si Opat, care partial reprezinta limita de est a comunei ;

paraurile Scorei, Sarata si Porumbacu ( format din Raul Mare si cursurile de apa din vaile Tunsului si Saratii) cu afluentii sai, Porumbacel, Purcareata si Liscov

paraurile Valea Fermelor si Colunelul, ultimul reprezentand partial limita de nord- vest a comunei.

Oltul strabate ter toriul administrativ al comunei Porumbacu de Jos pe directia est-sud-vest, iar afluentii sai au o directie de scurgere sud-nord nord-est

Raul Olt (cod VIII -1) este afluent al fluviului Dunarea, pe partea stanga a

acestuia. El izvoraste din Carpatii Orientali (muntii Giurgeu – in apropiere de varful Hasmasu Mare) si se varsa in Dunare in amonte de localitatea Turnu Magurele. Are urmatoarele caracteristici :

i. - lungmiea totala 615 km b. - altitudinea in amonte si in aval 1440m, respectiv 18m - - panta medie 2‰




41

- - coeficient sinuozitate 1.80 Datele privind bazinul lui hidrografic sunt :

a. -suprafata bazinului 24050 km2 - - altitudinea medie 624 m a. - suprafata lacuri naturale 58 ha - -lacuri de acumulare permanente

-suprafata 21 484 ha -volum 1753,13 mil m3

a. -suprafata fond forestier 840434ha

Paraul Cartisoara (cod VII -1109) face parte din bazinul hidrografic Olt –fiind afluent al raului Olt, pe partea stanga a acestuia. El izvoraste de pe versantul nordic al muntilor Fagaras (pe teritoriul comunei Cartisoara), avand ca izvor lacul glaciar Balea ; se varsa in Olt, in aval de localittea Carta (comuna Carta), in acumularea Scoreiu amenajata pe raul Olt

Are urmatoarele caracteristici : - lungimea totala 24km - altitudinea in amonte si in aval 2020m , respectiv 392m - panta medie 68‰ - coeficient sinuozitate 1,09

Datele privind bazinul hidrografic : - suprafata bazinului 79 km2

- altitudinea medie 1112 m - suprafata lacuri naturale 6 ha (lacul Balea) - suprafata fond forestier 3485 ha

Paraul Laita (cod VIII – 1109.1) face parte din bazinul hidrografic Olt, fiind afluent

al paraului Cartisoara, pe partea stanga a acestuia. El izvoraste de pe versantul nordic al muntilor Fagaras (pe teritoriul comunei Porumbacu de Jos) si se varsa in raul Cartisoara in amonte de localitatea cu acelasi nume.

Are urmatoarele caracteristici : - lungimea totala 15 km - altitudinea in amonte si in aval 1720m, respectiv 525m - panta medie 80‰ - coeficient sinuozitate 1.12

Datele privind bazinul lui hidrografic sunt - suprafata bazinului 28 km2

- altitudinea medie 1339m - suprafata fond forestier 1579ha

Paraul Seaca (con VII) – 1109.2) face parte din bazinul hidrografic Olt, fiind afluent al paraului Cartisoara pe partea dreapta a acestuia. El izvoraste de pe versantul nordic al muntilor Fagaras (pe teritoriul comunei Cartisoara) si se varsa in raul Cartisoara in aval de localitatea cu acelasi nume Are urmatoarele caracteristici :

- lungimea totala 11km - altitudinea in amonte si in aval 850m, respectiv 442m - panta medie 37‰ - coeficient sinuozitate 1,10




42

Datele privind bazinul lui hidrografic sunt - suprafata bazinului 12km2

- altitudinea medie 600m - suprafata fond forestier 342 ha

Paraul Opat (cod VIII – 1110) face parte din bazinul hidrografic Olt, fiind afluent al raului Olt, pe partea stanga a acestuia. El izvoraste pe versantul muntilor Fagaras (pe teritoriul comunei Porumbacu de Jos) si se varsa in Olt, in acumularea Scoreiu, in aval de localitatea Carta(comuna Carta) Are urmatoarele caracteristici :

- lungimea totala 10 km - altitudinea in amonte si in aval 562m, respectiv 389m - panta medie 17‰ - coeficient sinuozitate 1,13

Datele privind baziul lui hidrografic sunt : - suprafata bazinului 11km2 - altitudinea medie 465m -

Paraul Valea Fermelor (cod VII - 1111) face parte din bazinul hidrografic Olt, fiind afluent al raului Olt, pe partea dreapta a acestuia. el izvoraste de pe teritoriul comunei Nocrich si se varsa in raul Olt, in acumularea Scoreiu, in amonte de localitatea Colun Are urmatoarele caracteristici

- lungimea totala 6km - altitudinea in amonte si in aval 535m, respectiv 388m - panta medie 25‰ - coeficient sinuozitate 1.11

Datele privind bazinul lui hidrografic sunt - suprafata bazinului 14 km2


Paraul Scorei (cod VIII - 1112), face parte din bazinul hidrografic OLt, fiind afluent al raului Olt, pe partea stanga a acestuia. El izvoraste de pe versantul nordic al muntilor Fagaras (pe teritoriul) comunei Porumbacu de Jos) si se varsa in raul Olt, in acumularea Scoreiu, in aval de localitatea Scoreiu . Are urmatoarele caracteristici :

- lungimea totala 17km - altitudinea in amonte si in aval 594m, respectiv 388m - panta medie 12‰ - coeficient de siuozitate 1.75‰



Paraul Sarata (cod VIII - 1113) face parte din bazinul hidrografic Olt, fiind afluent al raului Olt, pe partea stanga a acestuia. EL izvoraste de pe versantu nordic al muntilor Fagaras (pe teritoriul comunei Porumbacu de Jos) si se varsa in raul Olt, in acumularea Avrig, in aval de localitatea Sarata Are urmatoarele caracteristici :




43

- lungimea totala 16km - altitudinea in amonte si in aval 840m, respectiv 383m - panta medie 29‰ - coeficient de siuozitate 1.13

Datele privind bazinul lui hidrografic sunt : - suprafata bazinnului 31km2


Paraul Porumbacu (cod VIII -1114) face parte din bazinul hidrografic Olt, fiind afluent al raului Olt, pe partea stanga a acestuia. El izvoratse de pe versantu nordic al muntilor Fagaras (pe teritoriul comunei Porumbacu de jos) si se varsa in raul Olt. in acumularea Avrig, in aval de localitatea Porumbacu de Jos. El este format dinn Serbota si Raul Mare Are urmatoarele caracteristici :

- lungimea totala 27km - altitudinea in amonte si in aval 2200m, respectiv 381m - panta medie 67‰ - coeficient de siuozitate 1,22



Pe cursul de apa Serbota se afla cascada cu acelasi nume (in zona muntilor Fagaras, in apropierea cabanei « Negoiu » ) Paraul Porumbacel (cod VIII – 1114.1) face parte din bazinul hidrografic Olt, fiind afluent al paraului Porumbacu, pe partea stanga a acestuia. El izvoraste de pe versantul nordic al muntilor Fagaras (pe teritoriul comunei Porumbacu de Jos) si se varsa in paraul Porumbacu in amonte de localitatea Porumbacu de Sus. Are urmatoarele caracteristici :

- lungimea totala 13km - altitudinea in amonte si in aval 1880m, respectiv 497m - panta medie 106‰ - coeficient de sinuozitate 1.09

Datele privind bazinul hidrografic sunt : - suprafata bazinului 13km2

- altitudinea medie 1052m - suprafata fond forestier 1371ha -

Paraul Liscov (cod VIII – 1114.2) face parte din bazinul hidrografic Olt, fiind aluent al paraului Porumbacu, pe partea stanga a acestuia. El izvoratse de pe versantul nordic al muntilor Fagaras (pe teritoriul comunei Porumbacu de Jos) si se varsa in paraul Porumbacu in aval de localitatea Porumbacu de sus. Are urmatoarele caracteristici :

- lungimea totala 15 km - altitudinea in amonte si in aval 880m, respectiv 399m - panta medie 32‰




44

- coeficient sinuozitate 1,3o Datele privind bazinul lui hidrografic sunt :

- suprafata bazinului 17 km2


In conformitate cu schema de amenajare intocmita de S.C. I.S.P.H. S.A. –

INSTITUTUL DE STUDII SI PROIECTARI HIDROTEHNICE BUCURESTI, pe valea Oltului a fost realizata o salba de lacuri de acumulare pentru producerea energiei electrice si amenajarea raului Olt impotriva inundatiilor. Pe teritoriul comunei Porumbacu de Jos se afla doua acumulari :

- acumularea Scoreiu situata pe raul Olt, in amonte de localitatea Porumbacu de Jos, barajul si centrala sunt situate in dreptul localitatii Colun (P instalata= 14,20MW si Em=36,80 GW/an) ; are o suprafata NNR (nivel normal de retentie) de 190 ha si un volum de acumulare de 5,20 mil m2

- acumularea Avrig situata pe raul Olt, in amonte si in aval de localitatea Porumbacu de Jos, barajul si centrala se afla in amonte de orasul Avrig (P instalata = 14,20 MW si Em = 38.30 GWh/an) ; are o suprafata NNR de 330ha si un volum de acumulare de 10,80mil m3

Paraul Colunelu si cel din Valea Racovicioara sunt alte doua cursuri de apa care intregesc reteaua hidrografica a raului Olt (ele izvorasc de pe teritoriul comunei Porumbacu de Jos si se varsa in Olt, in amonte, respectiv in aval de localitataea Porumbacu de Jos).

Apele raului Olt nu sunt folosite la irigarea unor suprafete de teren agricol. In zona depresionara a comunei, mai precis pe suprafetele de teren situate intre

acumularile realizate pe raul Olt si calea ferata sibiu –Fagaras –Brasov si pe cele situate de o parte si de alta a drumului national DN1, au fost amenajate canale de desecare pentru eliminarea excesului de umezeala din sol.

De-a lungul vailor paraurilor Porumbacu si Liscov (de la acumularea avrig pana ain amonte de localitataea Porumbacu de Sus) si a paraului Sarata (in aval de localitatea cu acelasi nume au fost realizate lucrari de regularizare sau de consolidare a malurilor).

Dintre cele cinci localitati ale comunei Porumbacu de Jos doar localitatea Scoreiu beneficiaza de instalatii centralizate de alimentare cu apa. Totusi la nivelul comunei exista un numar de 280 de locuinte care sunt dotate cu instalatii interioare de alimentare cu apa, dintre care 68 in Porumbacu de Jos, 56 in Porumbacu de sus, 5 in Colun, 5 in Sarata si 146 in Scoreiu. In localitatile comunei nu exista instalatii centralizate de canalizare a apelor uzate, dar unele locuinte sunt prevazute cu fose septice, vidanjabile in care sunt evacuate apele uzate menajere (41 la nivelul comunei, dintre care 12 in Porumbacu de Jos, 2 in Colun, 9 in Porumbacu de sus, 3 in saraat si 15 in Scoreiu).

Unitatile agro-industriale existente in comuna dispun de instalatii proprii de alimentare cu apa si canalizare.

Astfel atat unitatile industriale cat si cele agrozootehnice sunt prevazute cu puturi de medie/mare adancime, pompe si bazine subterane pentru inmagazinarea apei pentru consum, iar apele uzate sunt preluate de canale pana la bazinele de acumulare, unde sunt epurate partial si sunt vidanjate periodic.

O parte din apele de suprafata existente in zona pot fi folosite ca sursa de apa potabila (paraurile Porumbacu/Raul Mare, Sarata cu afluentii sai si scoreiu, pentru ca au debite crescute, mai ales in timpul primaverii, dar si pentru calitateacorespunzatoare a sursei de apa care nu este infestata cu reziduuri menajere si industriale sau de origine




45

animala neepurate. Raul Olt cu lacurile de acumulare amenajate de-a lungul lui (pentru comuna Porumbacu de Jos – acumularile Scoreiu si Avrig) nu sunt folosite ca surse de apa potabila pentru localitatile riverane.

Alimentarea cu apa

Comuna Porumbacu de Jos beneficiaza partial de alimentare cu apa in sistem centralizat, alimentare cu apa bruta, din sursa subterana.

Alimentarea cu apa potabila a localitatilor Porumbacu de Jos si Porumbacu de Sus se asigura din panza freatica alimentata de paraul Porumbacu, pe malul drept al paraului, la aproximativ 5,0 km de satul Porumbacu de Sus, intre drumul forestier si parau. Apa din freatic este captata printr-un dren din tuburi riflante in lungime de 200 m cu diametru de 300 mm si condusa la rezervoarele de inmagazinare semiingropate. Prin reteaua de aductiune, apa bruta este transportata in aval pana in Porumbacu de Jos, traversand zona turistica Porumbacu si satul Porumbacu de Sus. Aductiunea merge paralel cu drumul Porumbacu de Jos – Negoiu. Pe conducta de apa este amplasat un camin de vane cu golitor de unde apa pleaca gravitational spre cismelele publice: Qzi med = 247 mc/zi. Alimentareacu apa potabila a localitatii Scoreiu se asigura din 2 surse de apa subterana (din paraul din dealul Spoeli si paraul Scoreiu) captate prin intermediul unor puturi forate de medie adancime; aceste puturi sunt situate in amonte de localitate. Apa este inmagazinata in doua bazine subterane de apa bruta, de 20 mc si 50 mc, iar de aici ea este adusa in centrul asezarii cu ajutorul unor tevi de plastic (cadere gravitationala) si distribuita pe toate strazile la cismele publice. Reteaua de apa actuala necesita inlocuire totala, conductele fiind partial colmatate, astfel ca s-a propus modernizarea acelor doua captari de apa existente si a bazinelor de inmagazinare a apei. In localitate mai exista si fantani sapate de tip rural, dar apa nu este buna pentru consumul uman, ea fiind folosita doar pentru adaparaea animalelor. Prin Autorizatia de Gospodarirea Apelor nr. SB 26/23.05.2013 s-a autorizat captarea si aductiunea provizorie pe raul Laita, pentru alimentarea cu apa a satului Scoreiu, care conform administratiei locale este in curs de executie. Prin Autorizatia mentionata se autorizeaza si lucrarile de extindere si modernizare a sistemului actual de alimentare cu apa pentru cele doua surse subterane si rezervoarele de 20 mc si 50 mc. Alimentarea cu apa potabila a localitatii Colun se asigura de la un izvor captat in partea de vest a asezarii (in vecinatatea fostului sector agrozootehnic si a cimitirului), apa fiind inmagazinata intr-un rezervor din material plastic, de unde prin intermediul unor conducte este distribuita gravitational la cele 4 cismele publice; in localitate mai exista si fantani sapate de tip rural, dar apa nu corespunde pentru consumul uman, ea fiind folosita doar pentru adaparea animalelelor. Localitatea Sarata beneficiaza de 2 captari de apa subterana (din paraul Niculita si din paraul Nicula). Ambele captari de apa sunt propuse spre modernizare.

In anul 2007 este elaborat Studiul de Fezabilitate pentru Retele de alimentare cu apa in localitatile Scoreiu si Sarata. Conform prin proiectul nr. 11/2007 intocmit de H&S Eco Consult SRL.

Pentru localitatea Sarata a fost stabilit un Qs med. /zi = 77,55mc. Pentru localitatea Scoreiu a fost stabilit un Qs med. /zi = 199,65mc. Alimentarea cu apa a celor doua localitati se propune a se face prin captarea




46

raului Porumbacu prin intermediul unei prize tiroleze ce va capta apa necesara acoperirii necesarului de apa. Din acest rezervor se vor alimenta ambele localitati. Conducta principala de alimentare cu apa a localitatii Sarata, cea care va asigura si alimentarea cu apa a localitatii Scoreiu, va fi din PE 200mm si o lungime de L-5700m. Pe intreaga lungime se vor amplasa 26 camine de vana.

Retelele de distributie in localitatea Sarata vor fi:

PE 200mm, L=578m;

PE 160 mm, L=1092 m;

PE 110 mm, L=700m;

PE 90mm, L=1715m;

PE 75mm, L=1001m; Pe interg parcirsul se vor monta 13 camine de vane si 12 hidranti de

incendiu supraterani. Conducta de alimentare a localitatii Scorieu va fi din PE 160mm si va avea o

lungime de L=2733m cu 7 camine de vane montate pe aceasta. Retelele de distributie in localitatea Scoreiu vor fi:

PE 160mm, L=749m;

PE 110mm, L=1622m;

PE 90 mm, L=2867m;

PE 75mm, L=2290m Pe intreg parcursul se vor monta 23 de camine de vane si 22 hidranti de

incendiu supraterani. La intersectii precum si la disante mai mari de 250m s-au amplasat camine

de vane pentru oprirea apei in caz de avarii pe retele. Piesele din camine sunt din polietilena iar robinetii sunt din fonta cu flansa.

Pe aceste retele se vor bransa hidranti de incendiu supraterani. Bransarea hidrantilor su[raterani se va face cu ajutorul unor conducte din PE Dn75mm cu lungimea fiecare de 2,5ml/buc.

Subtraversarile drumului national ce traverseaza localitatea Scoreiu sunt in numar de doua. Subtraversarea drumului national se face perpendicula pe axul drumului si leaga retelele ce se vor amplasa in paralel pe cele doua parti ale caii de rulare.

Subtraversarile se vor exeuta cu conducta Hobas astfel:

subtraversare cu PE Dn 110 mm, L=19ml – conducta protectie tip Hobas DN160mm;

subtraversare cu PE Dn 160mm L=17ml – conducta protectie tip Hobas Dn 200mm;

Subtraversarile de rau proiectate sunt:

5 buc L=116m – conducta de protectie otel in Sarata;

1 buc = 20m – conducta de protectie din otel Scoreiu; În zonele de protecţie nu se vor autoriza nici un fel de construcţii. Sursele, construcţiile şi instalaţiile centrale de alimentare cu apă potabilă şi reţelele de distribuţie se vor proteja prin instituirea zonelor de protecţie sanitară cu regim sever, conform H.G.R. 930/2005. Conform H.G.R. Nr. 930/2005 se instituie zonă de protecţie sanitară pentru sursele de apă, staţiile de pompare şi rezervoarele de înmagazinare. Astfel pentru: - staţia de pompare, 10m de la zidurile exterioare ale cladirii - instalatii de tratare, 20 m de la zidurile exterioare ale instalatiei - rezervoare ingropate se va institui o zonă de protecţie de 20m de la zidurile




47

exterioare ale cladirii. - conducta de aductiune– 10m de la generatoarele exterioare

- alte conducte de distributie – 3m.

2.9.3. Canalizarea si epurarea apelor In prezent, evacuarea apelor uzate menajere se face in bazine vidanjabile

individuale sau prin microstatii de epurare individuale – in unele locatii din zona turistica Porumbacu, dar si in mod necontrolat din gospodariile individuale.

In prezent, pentru realizarea sistemului de canalizare si epurarii in localitatile comunei au fost autorizate pe linie de gospodarirea apelor si sunt in curs de executie urmatoarele investitii:

- Infiintarea retelelor de canalizare a apelor uzate menajere, industriale si pluviale in sistem divisor. Pentru evacuarea apelor uzate menajere este propusa infiintarea a cate unei retele de canalizare la nivelul fiecarei localitati cu colectoarele principale si colectoare secundare la care se vor racorda gospodariile populatiei.

- Pentru apele pluviale este prevazuta modernizarea si extinderea sistemelor actuale de colectare a apelor pluviale prin rigole si santuri precum si evacuarea apelor pluviale conventional curate in receptorii de suprafata.

- Pentru epurarea apelor uzate evacuate din localitati este prevazuta executia si punerea in functiune a unei Statii de Epurare de tip mecano-biologic, amplasata pe teritoriul loc. Porumbacu de Jos, pe malul stang al cursului de apa Porumbacu. Statia de Epurare va prelua apele uzate din localitatile Porumbacu de Sus, Porumbacu de Jos, Sarata, si Scorei, cu evacuare in pr. Porumbacu.

Pentru localitatea Colun, administratia locala propune un amplasament separat pentru statia de epurare, aceasta localitate fiind izolata pe partea dreapta a raului Olt din punct de vedere al racordarii retelelor de canalizare.

Dupa dotarea cu instalatii de apa si canal, conform datelor primite de la primaria Porumbacu de Jos, se calculeaza urmatoarele consumuri:

TOTAL CONSUM APA POTABILA Sarata:

Qs zi max. = 1,111 l/s;

Qs oi max. = 2,223 l/s; Scoreiu:

Qs zi max. = 2,166 l/s;

Qs oi max. = 4,331 l/s; Porumbacu de Jos:

Qs zi max. = 3,243 l/s;

Qs oi max. =6,468 l/s; Porumbacu de Sus:

Qs zi max. = 2,665 l/s;

Qs oi max. =5,281 l/s; TOTAL LOCALITATI APA UZATA

Qs zi max. = 7,3241 l/s;

Qs o max. = 14,642 l/s;




48

S-a prevazut realizarea unei retele de canalizare in sistem separativ care sa preia apele uzate de pe strazile localitatii Porumbacu de Sus, Porumbacu de Jos, Sarata si Scoreiu si zona turistica Valea Porumbacu (Richirie). Apele uzate menajere vor fi preluate prin tuburi de PVC KGEM avand diametre Dn=250mm, Dn 315mm si Dn 350mm, rezultate constructiv si dimensionate hidraulic. Apele uzate colectate prin curgere gravitationala din toate cele 4 localitati vor fi deversate in statia de epurare a localitatii Porumbacu de jos. Pentru trecerea unor albii este necesara folosirea a doua statii de pompare. Retelele de canalizare din localitati vor prelua gravitational apele uzate de la locuinte, si tot gravitational apele uzate vor fi transportate prin intermediu unor colectoare gravitationale in statia de epurare. Lungimea totala a retelelor de canalizare propuse este de 40.913 m si cuprinde intreaga suprafata a celor 4 localitati precum si colectoarele ce deverseaza apa uzata in statia de epurare. Statia de epurare ape uzate: Statia de epurare va prelua apele uzate de la cele 4 localitati ale comunei si le va epura pentru a a putea fi deversate in valea paraului Porumbacu. Structura statiei de epurare va fi:

sectiunea de intrare, canal de deversare preaplin si by-pass general;

camera indepartare nisip si grasimi;

filtrare grosiera;

statie pompare;

masurare debit;

filtrare fina;

bazin biologic;

bazin decantare finala;

recirculare namol;

ingrosare namol;

dezinfectie UV La dimensionarea elementelor omponente ale statiei de epurare s-a tinut cont de

totalul de apa uzata calculat pentru cele 4 localitati pe care le va deservi; Statia de epurare va fi constituita din bazine subterane compartimentate si o

constructie supraterana cu rol functional tehnic. Conform NTPA 001/2002 se constata ca este necesara reducerea suspensiilor,

valorii CB05, azotului si fosforului. Conform NTPA 001/2002 se admit la deversare in receptorii naturali valori de:

Suspensii = 60 mg/l;

CBO5 = 25 mg/l;

Nt = 15 mg/l; Datorita diferentelor de inaltime intre sectiunea de intrare a apei brute si rezervorul

biologic este necesara constructia unei statii de pompare pentru a ridica nivelul apei. Statia de pompare va fi prefabricata, realizata din polietilena de inalta densitate. Aceasta va fi ingropata in pamant si va functiona automatizat.

2.9.4. Alimentare cu energie termica

Incalzirea spatiilor si prepararea apei calde menajere se realizeaza, in cea mai mare parte, in mod individual prin sobe cu combustibil solid (lemne), iar pentru




49

prepararea hranei sunt utilizate plite cu lemne/carbuni sau masini tip aragaz cu butelii cu gaze lichefiate.

Toate dotarile de utilitate publica din localitatile comunei (primaria, sediul politiei, dispensarele umane, scolile generale, gradinitele, caminul cultural, posta, etc) folosesc pentru incalzirea spatiilor sobe cu combustibil solid (lemne), unele dintre unitatile industriale si agrozootehnice folosesc pentru incalzirea spatiilor centrale termice alimentate cu combustibil solid (lemne).

De asemenea sunt cateva centrale termice individuale alimentate cu combustibil solid (20 centrale care utilizeaza lemne). disfunctionalitati

- neracordarea la sistemul de alimentare cu gaz metan a gospodariilor din localitatile comunei Porumbacu de Jos - neutilizarea resurselor naturale neconventionale (energia solara, energia eoliana) al caror potential in aceasta zona este ridicat in unele perioade din an; - neracordarea localitatii Colun la statia de epurare a celorlalte localitati aferente comunei;

2.9.5. Alimentare cu gaze naturale

Comuna Porumbacu de Jos nu este racordata la sistemul national de distributie al gazelor naturale.

Avand in vedere amplasarea sa in teritoriul judetului Sibiu, in apropierea municipiului Sibiu si a magistralelor de gaze naturale care alimenteaza resedinta de judet si teritoriul sau de influenta, comuna Porumbacu de Jos, in baza HGR nr. 422/1998, a primit Avizul C.T.E. al S.N.G.N. ROMGAZ R.A. – MEDIAS nr. 148/05.08.1996 pentru utilizarea gazelor naturale.

Conform notei de colaborare incheiata intre E.C.M.G.N. Regionala SIBIU si comuna Porumbacu de Jos, aceasta a primit acordul de a se racorda la o coducta magistrala de gaze.

Ca urmare a acestor acorduri s-a stabilit ca alimentarea cu gaze naturale a comunei Porumbacu de Jos sa se faca din conducta magistrala de transport gaze Ø10'' CORNATEL – AVRIG, prin intermediulunui racord si al unei staii de reglare-masurare-predare (S.R.M.P.) PORUMBACU DE JOS. Pentru alimentarea localitatilor Porumbacu de Sus, Sarata si Scoreiu se vor realiza doua statii de reglare-masurare de sector (S.R.M.S.), una pentru localitatea Porumbacu de sus si alta pentru localitatile Sarata si Scoreiu.

Statia de reglare-masurare-predare (S.R.M.P.) PORUMBACU DE JOS va fi amplasata in extravilanul localitatii Porumbacu de Jos (la intrarea in localitate), pe partea dreapta a drumului national DN 1 Sibiu –Avrig – Porumbacu de Jos –Arpasu de Jos. statia de reglare-masurare de sector (S.R.M.S.) pentru localitatea Porumbacu de Sus va fi amplasata in intravilanul localitatii (la intrarea in localitate), pe partea stanga a drumului judetean DJ105J Porumbacu de Jos –Porumbacu de Sus- zona de vacanta «Valea Porumbacului» . statia de reglare masurare de sector (S.R.M.S.) pentru localitatile Sarata si Scoreiu va fi amplasata in dreptul intersectiei drumului comunal DC 50 cu drumul national DN 1, pe partea dreapta a acestuia din urma.

Conform HG nr.31 a C.J. Sibiu, anexa 2, debitul instalat aprobat pentru comuna Porumbacu de Jos este de Qi=1977 Nm3/h la care se aduga si 156 Nm3/h pentru localitatea Ga\lamboaca, care apartine de orasul Avrig.

In prezent comuna are 1458 locuinte individuale, 28 obiective social-culturale




50

(scoli, gradinite, primarie, politie, biserici) si diversi agenti economici (fabrica de marmura « FORADEX », unitate industrializarea lemnului, etc) care solicita utilizarea gazelor naturale drept combustibil, atat pentru incalzirea spatiilor, pentru prepararea hranei, cat si pentru utilizari specifice.

Studiul de fezabilitate pentru realizarea racordului de gaze naturale si a statiei de reglare-masurare-predare (S.R.M.P.) PORUMBACU DE JOS (proiect nr.19/1999), precum si a studiului de fezabilitate pentru realizarea retelei de medie presiune in comuna Porumbacu de Jos (proiect nr.20/1999) au fost elaborate de catre S.C. « OLIMPIC » S.R.L. MEDIAS. Aceste proiecte au la baza comanda Consiliului local al comunei Porumbacu de Jos.

2.9.6. Alimentare cu energie electrica

Comuna Porumbacu de Jos este alimentata cu energie electrica prin intermediul retelei de distributie de 20 kV care este racordata la statiile de transformare MARSA si CARTISOARA (110/20kV). Aceste statii sunt alimentate din Sistemul Energetic National (SEN), respectiv din statiile de conexiuni si transformare SIBIU SUD si BRASOV (400/220/110 kV).

Din statiile MARSA SI CARTISOARA pornesc mai multe axe de tensiune destinate alimentarii comunelor invecinate.

Astfel, din statia MARSA axa pentru zona nord-estica Avrig –Porumbacu de Jos, deserveste orasul Avrig si comuna Porumbacu de Jos (Porumbacu de Jos, Colun, Porumbacu de Sus si mai departe zoa turistica «Valea Porumbacului » ), iar din statia CARTISOARA axa pentru zona nord si nord-vestica Cartisoara-Carta-Porumbacu de Jos deserveste comunele Cartisoara, Carta si Porumbacu de Jos (Scoreiu si Sarata).

Din axa de tensiune de 20kV sunt racordate radial posturile de transformare (distributie directa) ale localitatilor comunei Porumbacu de Jos.

Pentru pozarea liniilor de medie tensiune se utilizeaza stalpi de beton tip CONEL. Aproximativ 15-20% din gospodarii sunt racordate la curent trifazic. Reteaua locala de distributie de joasa tensiune (0,4 kV) este de tip aerian.

Alimentarea ei se face din posturile de transformare racordate la reteaua de distributie de medie tensiune.

In localitatile comunei Porumbacu de Jos sunt : 9 posturi de transformare de tip aerian – PTA 250 kVA (3 in Porumbacu de Jos, 2 in Porumbacu de sus, 1 in colun, 1 in Sarata si 2 in Scoreiu) care deservesc zonelor de locuinte, 3 posturi de transformare in constructie de zidarie (PCZ) ale unitatilor industriale si agrozootehnice si o micro-hidrocentrala 1,0 Mwh amplasata in apropierea cabanei « Negoiu » ; aceasta microhidrocentrala este dotata cu 1 turbina si functioneaza numai in anumite perioadei ale zilei (dimineata si seara).

Reteaua de joasa tensiune (LEA 0.4kV) este pozata pe stalpi de beton tip CONEL. Alimentarea retelelor electrice de joasa tensiune se face radial din posturile de

transformare (conductoare de aluminiu cu sectiunea 35÷95mmp). Iluminatul public este realizat cu lampi cu vapori de mercur in zonele centrale ale

comunie. sunt utilizati stalpi de beton tip CONEL destinati retelei de joasa tensiunne. Starea tehnica a retelei de alimetare cu energie electrica este acceptabila. Se constata in prezent un anumit dezechilibru inn incarcarea fazelor retelei 0,4kV. Teritoriul comunei este strabatut de la est la vest de 3 linii de inalta tensiune, 2 de

110kV (una « simplu circuit » care leaga statia de transformare 110/20kV AVRIG cu judetul Brasov si una « dublu circuit » care leaga statia de conexiuni si transformare




51

SIBIU SUD cu judetul Brasov) si una de 400 kV (aceasta linie « dublu circuit » leaga statia de conexiuni si transformare SIBIU SUD cu judetul Brasov). Din linia de 110kV « simplu circuit » se desprinde o ramura care leaga statia de transformare 110/20 kV CARTA la acest circuit ;; aceasta linie traverseaza teritoriul comunei de la sud la nord. Pe teritoriul comunei Porumbacu de Jos se afla in curs de derulate proiecte de exploatare a energiei alternative hidraulice si anume realizarea unei microhidrocentrale cu scop energetic in Porumbacu de Sus, proiect derulat de SC HIDROCLEAR SRL, precum si realizarea unei microhidrocentrale pe Raul Mare – proiect derulat de SC ADVICE SRL. Patj sibiu -Programul « electrificare 2007-2009 » - cofinanatarea proiectelor de investitii pentru electrificarea localitatilor prin acorduri de transferuri catre bugetele locale din bugetul Ministerului administratiei si Internelor – pana la 30 iunie 2009 – administratia locala a Porumbacu a intocmit documentatia pt depunerea proiectului pentru extinde retelele electrice in zona Porumbacu - Richirie pentru 150 de gospodarii (500 de beneficiari). De asemenea, in 2010, pe lista localitatilor care necesita extinderi ale retelelor de alimentare cu energie electrica, se afla localitatea Colun.

2.9.7. Retele telecomunicatii

Referitor la infrastructura de comunicare si massmedia, strategia de dezvoltare a

judetului Sibiu pentru perioada 2010 – 2013 listeaza pentru comuna Porumbacu de Jos : - operatori telecomunicatii: telefonie Romtelecom, retea internet Romtelecom

si CDS Cisnadie, S.C. KATV S.R.L.; - operatori cablu: TV S.C. Spin S.R.L., SIO Electronic;

Comuna Porumbacu de Jos este deservita de doua centrale telefonice digitale, una in localitatea Porumbacu de Jos cu 400 linii si care are 325 de abonati telefonici, ceea ce reprezinta un grad de telefonizare mediu (16.23%).

Sunt pana in prezent circa 550 de cereri de instalare de noi posturi telefonice care nu pot fi onorate pana la instalarea unor noi centrale.

De-a lungul drumului national DN1 exista un cablu de fibra optica (cu o derivatie spre Porumbacu de Sus, de-a lungul drumului judetean DJ150J) si un cablu de joasa si de inalta frecventa.

Reteaua telefonica a comunei este de tip aerian. Sunt utilizati pentru pozare stalpi de beton destinati retelei electrice de joasa

tensiune, dar mai exista si o serie de stalpi de lemn. In ultimul timp, pe teritoriul comunei Porumbacu de Jos au fost amplasate 3

antene pentru telefonie mobila. Ele se afla situate in partea de nord-est a localitatii Porumbacu de sus si in partea de est a localitatii Scoreiu (in extravilanul acestor asezari).

2.9.8. Gospodarire comunala

Salubritatea

Comuna Porumbacu de Jos face parte din ADI ECO SIBIU conform listei de membri, precum si din ADI ECO SISTEM AVRIG conform conform actului constitutiv al asociatiei.

Colectarea deseurilor menajere în fiecare localitate din comuna, se face în




52

europubele individuale la nivelul fiecarei gospodarii, acestea fiind ridicate de firma de salubritate GOSPODARIRE ORASENEASCA AVRIG S.A., in baza Contractului de salubritate încheiat cu Primaria Porumbacu. Societatea ridica deseurile menajere provenite de la populatie, de la institutiile publice si de la agentii economici si le transporta la depozitul ecologic de la Cristian.

Cu privire la obligatiile administratiilor locale în domeniul gestiunii deseurilor, cerintele Legii 211/2011 privind regimul deseurilor, art. 59, pct. (1), autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a asigura spatiile necesare pentru colectarea separata a deseurilor si de a asigura colectarea, transportul, neutralizarea, valorificarea si eliminarea deseurilor conform prevederilor legale în vigoare. În acest sens, Primaria Porumbacu de Jos a incheiat Contractul de asociere (06.11.2009) pentru “Sistem de Management Integrat a Deseurilor in judetul Sibiu” conform caruia s-a obtinutu acordul partilor in sensul realizarii obiectului contractului, printer care se enumera: -achizitionarea de echipamente pentru colectare separate a deseurilor reciclabile pentru UAT membre ale ADI ECO SIBIU; -achizitionarea de unitati de compostare individuala pentru localitatile din mediul rural; delegarea serviciilor de colectare, transport, sortare, compostare, depozitare deseuri unor operatori, in conditiile legii; -utilizarea depozitului conform Cristian, pentru deservirea tuturor UAT member ADI ECO SIBIU pana la epuizarea capacitatii.

De asemenea apar obligatia delegarii gestiunii serviciilor comunitare de utilitati publice in domeniul salubrizarii localitatilor.

Conform Legii 211/2011 privind regimul deseurilor, art. 59, pct. (1), autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a asigura spatiile necesare pentru colectarea separata a deseurilor si de a asigura colectarea, transportul, neutralizarea, valorificarea si eliminarea deseurilor. I n acest domeniu, al gestionarii deseurilor, administratia locala trebuie sa respecte obligatiile conform Legii 211/2011, art. 59, pct. (1): a) asigura implementarea la nivel local a obligatiilor privind gestionarea deseurilor asumate prin Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana; b) urmaresc si asigura îndeplinirea prevederilor din PRGD si PJGD; c) elaboreaza strategii si programe proprii pentru gestionarea deseurilor; d) hotarasc asocierea sau cooperarea cu alte autoritati ale administratiei publice locale, cu persoane juridice romane sau straine, cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri sociali pentru realizarea unor lucrari de interes public privind gestiunea deseurilor, în conditiile prevazute de lege; e) asigura si raspund pentru colectarea separata, transportul, neutralizarea, valorificarea si eliminarea finala a deseurilor, inclusiv a deseurilor menajere periculoase, potrivit prevederilor legale în vigoare; f) asigura spatiile necesare pentru colectarea separata a deseurilor, dotarea acestora cu containere specifice fiecarui tip de deseu, precum si functionalitatea acestora; g) asigura informarea prin mijloace adecvate a locuitorilor asupra sistemului de gestionare a deseurilor din cadrul localitatilor; h) actioneaza pentru refacerea si protectia mediului; i) asigura si raspund pentru monitorizarea activitatilor legate de gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicala.




53

2.9. Probleme de mediu Comuna Porumbacu de Jos, in comparatie cu alte unitati teritoriale de acelasi rang, are o activitate economica, preponderent agricola, care este completata de activitati din cadrul micii industrii si depozitelor. Toate aceste activitati nu sunt de natura sa polueze si sa degradeze mediul ambiant. calitatea aerului Sursele de poluare ale aerului in comuna Porumbacu de Jos, sunt surse mobile cum ar fi circulatia auto, in special de-a lungul arterelor principale (de exemplu drumul national DN1 si drumurile judetene DJ105J si DJ104F). In acest moment arderea combustibililor fosili (carbune, produse petroliere) in surse stationare, respectiv locuintele si dotarile edilitare, este raspunpunzatoare de incarcarea atmosferei cu un complex de poluanti gazosi si solizi (SO2, CO, CO2, NO, cenusa si zgura). Concluzia este ca poluarea atmosferei este nesemnificativa in teritoriul comuei Porumbacu de Jos. nivelul zgomotului Pe baza masuratorilor efectuate, se apreciza ca pe arterele principale de circulatie si mai ales cu trafic greu, poluarea sonora depaseste frecvent cu 20-30dB nivelul 70dB (considerat admisibil). Ponderea majora in cadrul surselor de poluare fonica o detine circulatia rutiera si cea feroviara (in cazul comunei Porumbacu de Jos – traficul auto este mai mare de 10 vh/zi si cel feroviar mai mare de 20 trenuri/zi). calitatea apei Reteaua hidrografica a comunei Porumbacu de Jos face parte din bazinul hidrografic Olt si este alcatuita din raul Olt si o parte dintre afluentii sai. Raul Olt este afluent al fluviului Dunarea ; el izvoraste din carpatii Orientali (muntii Giurgeu) si se varsa in dunare in amonte de localitatea Turnu Magurele. De-a lungul raului Olt, care are curgere permanenta, a fost amenajat un lant de lacuri de acumulare ; de-a lungul vailor paraurilor Porumbacu si Liscov (de la acumularea Avrig pana in amonte de localitatea Prumbacu de Sus) si a paraului Sarata (in aval de localitatea cu acelasi nume), au fost realizate lucrari de regularizare sau de consolidare a malurilor ; pe celellate vai cursurile de apa sunt neamenajate si prezinta vegetatie specifica zonei de munte in cadrul etajului montan si de balta in zona depresionara. Cu privire la calitatea apelor de suprafata – s-a consultat Raportul privind Starea Mediului in jud. Sibiu pe anul 2011, de unde s-au extras urmatoarele informatii: Conform Raportului, in anul 2011 activitatea de monitorizare a calităţii apelor la nivelului Bazinului Hidrografic Olt - judeţul Sibiu a fost realizată conform Sistemului Naţional Integrat al Apelor în baza Directivei Cadru Apă şi Directivei 2006/118EC privind protecţia Apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării, transpusă în legislaţia naţională prin HG 53/2009. Conform Raportului, la nivelul judeţului Sibiu - bazin hidrografic Olt - au fost delimitate un număr total de 69 corpuri de apă în stare naturală şi puternic modificate (435,5 km), din care 20 corpuri de apă au fost monitorizate (17 râuri + 3 lacuri), iar 47




54

nemonitorizate. Calitatea apelor de suprafata in special a Oltului si ale afluentilor sai nu este depreciata datorita unor cauze naturale (temperaturi foarte ridicate, grad mare de evaporare in sezonul cald) ; in zonele unde sunt amenajate acumularile Scoreiu si Avrig, precum si captarile de apa pentru localitatea Scoreiu (cele din Valea Scoreiului si din dealul Spoeli) nu se desfasoara activitati umane neautorizate si necontrolate cu impact asupra florei, faunei si sanatatii omului. Pentru ca satele ce apartinand comunei Porumbacu de Jos au o echipare hidroedilitara deficitara, sunt foarte probabile evacuari de ape uzate din gospodarii, ferme sau alti agenti economici (induatrie), direct in raul Olt si afluentii acestuia de pe versantul nordic al Fagarasilor, fara o prealabila epurare. Nu au fost identificati in zona mari poluatori care evacueaza ape uzate neepurate direct in cursurile de suprafata. Referitor la calitatea apelor subterane, in teritoriului administrativ al comunei Porumbacu de Jos, nivelul apei freatice variaza de la ccca. 6,0- 8,0 m in zonele cu cotele de nivel mai inalte, pana la 2,50-3,0 m in apropierea vailor. Teritoriile riverane acestor vai (in zona de lunca a cursurilor de apa) sunt caracterizate prin acumularea apelor din precipitatii, in perioadele in care acestea sunt abundente, fapt care conduce la ridicarea nivelului panzei freatice (cu circa 1,0 - 1,50 m). Conform Planului de Management al BH Olt si Raportului privind Starea Mediului in jud. Sibiu pe anul 2011, teritoriul administrative al comunei Porumbacu de Jos se suprapune peste corpul de apa subterana ROOT07 (Depresiunea Făgăraş) Conform Raportului (2001), starea de calitate a apei subterane in corpul ROOT07 se investigheaza printr-un foraj de monitorizare – F2 (Porumbacu de Jos). Conform Raportului, si analizelor in F2 (Porumbacu de Jos) nu s-au semnalat depasiri la indicatorii urmariti in cadrul sistemului de monitorizare, deci calitatea apei subterane este in general buna. Ca surse potentiale de poluare a apelor subterane in UAT Porumbacu de Jos s-au identificat:

– lipsa retelei de canalizare. – depozitarea si fertilizarea terenurilor agricole cu dejectiile animaliere

provenite din unele gospodarii rurale – acestea se pot constitui in surse punctiforme de poluare.

– depozite neconfome pentru deseuri menajere, precum si practici uzuale de depozitare a deseurilor din gospodarii pe vaile raurilor care strabat satele comunei. Depozitarea necontrolata a deseurilor menajere si industriale, spalate de precipitatii dau nastere levigatului care incarcat de substante organice si compusi toxici constituie un efluent poluator pentru emisar.

Ca si cauzele principale ale poluarii panzei freatice, dar si a apelor de suprafata, sunt: lipsa canalizarilor centralizate si a statiilor de epurare. Evacuarile rezultate din activitatile gospodaresti duc la prezenta indicatorului amoniu in apele subterane, fiind afectata panza freatica. Calitatea solului solul ca suport de depozitare Au fost inchise spre ecologizare toate depozitele de gunoi menajer de pe teritoriul comunei Porumbacu de Jos. Principalii agenti economici a caror activitate pot polua sau degrada solul erau fermele agrozootehnice (populate cu bovine, ovine si porcine) si unele unitati industriale sau de mica industrie (de prelucrarea si industrializarea lemnului




55

joagare/gatere) situate pe teritoriul comunei Porumbacu de Jos. In acest moment unele dintre aceste unitati economice si-au schimbat profilul (mica industrie sau spatii de depozitare in cazul fostelor ferme agrozootehnice.) degradarea terenurilor agricole Din suprafata totata de teren agricol de 10013 ha, doar o mica parte este supusa unor usoare fenomene de degradare (eroziuni superficiale pe pante variabile, spre valea Porumbacului si spre alte vai care strabat teritoriul comunei). Aceasta suprafata a fost supusa in proportie de 80% unor masuri de prevenire si combatere a fenomenelor de degradare, materializate prin lucrari agrotehnice speciale. Dupa anul 1989 aceste lucrari au fost sistate din lipsa de fonduri. Totodata trebuie spus ca nu s-au identificat suprafete afectate de fenomene de saratura si acidificare, dar exista suprafete cu exces de umiditate situate in zona depresioara a comunei. Pe suprafetele de teren situate intre acumularile realizate de raul Olt si calea ferata Sibiu – Fagaras- Brasov si pe cele situate de o parte si de alta a drumului national DN1, au fost amenajate canale de desecare pentru eliminarea excesului de umezeala din sol. Situri protejate Conform Ordinului ministrului mediului si padurilor nr.2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr.1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, in lista siturilor de impoartanta comunitara sunt incluse :

ROSCI0122- MUNTII FAGARAS (Porumbacu de Jos – 42%) ROSCI0132 – OLTUL MIJLOCIU – CIBIN – HARTIBACIU

(Porumbacu de Jos - <1%) ROSCI0304 – HARTIBACIU SUD-VEST (Porumbacu de Jos –5%)

Conform H.G. 1287/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica drept parte integranta a retelei ecologice europene Natura200 in Romania :

ROSPA0003 AVRIG- SCOREI – FAGARAS (Porumbacu de Jos – 2%) ROSPA0098 – PIEMONTUL FAGARAS (Porumbacu de Jos – 65%) ROSPA0099 – PODISUL HARTIBACIULUI (Porumbacu de Jos – 5%)

2.10. Disfunctionalitati la nivelul teritoriului si localitatii

- Economice Principalele probleme apar din cauza lipsei locurilor de munca din domeniul

activitatilor productive si a serviiciilor. comuna dispune de suprafete de terenpentru mici intreprinzatori in domeniul prelucrarii produselor locale.

Dezechilibre in dezvoltarea economica, se mai datoreaza si slabei activitati din domeniul prestarilor de servicii care sunt mult sub nivelul cerintelor atat din punct de vedere al diversitatii acestora precum al cantitatii si al calitatii.

- Sociale Comuna Porumbacu de Jos sufera de servicii sociale precare, stare agravata de lipsa resurselor financiare din mediul rural. Notabila este si infrastructura de educatie insuficienta si neadaptata standardelor moderne in materie.




56

- Turismul Conform PATJ Sibiu, 2012 – teritoriul administrativ al comunei Porumbacu Mare

este inclus in cadrul unitatilor administrativ teritoriale cu concentrare mare a resurselor turistice cu probleme ale infrastructurii specific turistice si cu probleme ale infrastructurii tehnice(sursa datelor Legea nr.242/2009).

- Obiective de utilitate publica In ceea ce priveste obiectivele de utilitate publica sunt produse disfunctionalitati datorita concentrarii acestora in zona centrala si dealungul cailor de circulatie principale si inexistenta acestora in zonele periferice .

Sunt intalnite de asemenea aspecte de incompatibilitate si incomodare in relatiile dintre diverse zone functionale . In general, gradul de echipare edilitara a localitatii in raport cu necesitatile populatiei, este unul foarte scazut.

In ceea ce priveste infrastructura rutiera se constata urmatoarele disfunctionalitati: - Starea precara a drumurilor cu infrastructura aferenta; - O stare necorespunzatoare a iluminatului public; - Dezvoltarea redusa a infrastructurii de IT; La nivelul retelelor de apa-canal - extinderi si modernizari ale acestora (inclusiv statia de epurare)

2.11. Necesitati si optiuni ale populatiei - amplificarea si diversificarea locurilor demunca - asigurarea unor suprafete de teren pentru construirea de locuinte - regularizarea si amenajarea vailor cursurilor de apa ce strabat localitatile

comunei Porumbacu de Jos si combaterea eroziunii solului peversanti, prin lucrari de stabilizare

- imbunatatirea echiparii tehnnico-edilitare a teritoriului (realizare aalimentarii cu apa potabila si a canalizarii in sistem centralizat, alimenatrea cu energieelectrica , telefonie, alimentarea cu energie termica si extinderea a limentarii cu gaze)

- modernizarea strazilor si intersectiilor - refacereaunor poduri peste vaile cursurilor de apa ce strqbat localitatile

propuse pentru extinderea intravilanului (pe valea Porumbacului – in zona de vacanta)

- imbunatatirea si dezvoltarea gradului de dotare a comunei 3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA

3.1. Propuneri ale studiilor de fundamentare :

Conform studiului de inundabilitate - interzicerea sau reglementarea stricta a constructiilor in zonele inundabile de

probabilitate 2% - se propun executarea in zonele inundabile a unor canale colectoare, curatarea

podetelor, intretinerea santurilor, etc. fundarea in vederea realizarii de noi constructii se va face pe unul din straturile geologice argile, argile nisipoase, sisturi cristaline etc.




57

pentru realizarea extinderii intravilanului in zona Colun estenecesara indiguirea bratului mort al raului Olt pe ambele maluri cu diguri de remu si reabilitarea descarcatorilor din digul de inchidere la capacitatea de evacuare a debitelor corespunzatoare asig. de 5%.=26,2mc/s.

Indiguirea paraului Scorei intre podul pe DE 68 si podetul pe DJ Scoreiu – Colun cu un dig la cota deumului european;

pentru extinderea intravilanului pe malul stang al paraului Porumbacu amonte de confluenta cu paraul Liscov, se propune indiguirea amplasamentului la cota digului de pe malul drept;

pentru amplasamentul situat pe malul drept al paraului Porumbacu amonte de satul Porumbacu de Sus, se propune reprofilarea paraului la o sectiune trapezoidala de 20m la baza, taluze 1:2 si depunerea terasamentelor pe malul drept sub forma de dig;

pentru amplasamentul de pe malul stang al paraului Porumbacu in zona Richirie, Primaria comunei Porumbacu de Jos trebuie sa solicite de la Apele Romane promovarea unei lucrari de investitii prin care sa se amenajeze pr. Porumbacu de zona turistica Richirie. Se recomanda ca pana la amenajarea albiei minore a paraului , pentru promovarea constructiilor, sa se solicite si aviz de la Apele Romane.

Pentru amplasamentul de pe malul drept si malul stang al paraului Liscov in zona Manastire-Set, se recomanda pastrarea sinuozitatii paraului si deschiderea albiei minore la 4,0m latime, cu taluze de panta 1:3., indiguirea zonei inundabile sau umpluturi la cote minim 2,00m peste cota talvegului. Se admite amplasarea constructiilor la o distanta de minim 13m de la axul actual al paraului.

Inundatiile, atrag dupa sine si fenomene de eroziune si degradare a terenurilor din lunca raurilor.

Combaterea degradarii terenurilor se realizeaza in cadrul planului de amenajari pe bazine hidrografice (pe Olt) cat si prin lucrari ameliorative:

amenajarea complexa antierozionala a bazinelor hidrografice, pentru prevenirea si combaterea eroziunii solurilor si stabilizarea terenurilor alunecatoare;

regularizarea cursurilor de apa si indiguirea luncii largi a Oltului si descarea lor;

eliminarea excesului temporar de umiditate de pe ternurile pseudogleizate sau pseudogleice de pe terenurile orizontale din depresiune sau a excesului local de apa de pe pantrezultat in urma precipitatiilor (unde exista).

Concluzii ale sudiului de fundamentare privind pretectia mediului: Probleme de mediu constatate in urma elaborarii studiului de fundamentare: - lipa retea publica de distributie apa potabila in satele Sarata, Colun si Scoreiu. - lipsa retea publica de canalizare si lipsa statie de epurare a apelor uzate ; - sistem de colectare si depozitare deficitar al deseurilor menajere in cadrul

comunei ; - existenta a 4 depozite rurale neconforme pentru deseuri menajere pe raza

localitatilor : Porumbacu de Jos, Porumbacu de Sus, Colun, Scoreiu ; - existenta unor zone supuse riscurilor naturale: inundatii, zone cu exces de

umiditate, eroziune hidrica a terenurilor inundate ; - suprapunerea teritoriului administrativ al comunei Porumbacu de Jos peste

perimetrele siturilor NATURA2000 Directii de dezvoltare si proiecte pe domeniul protectiei mediului : - realizarea retelelor de apa si canalizare, statie de epurare ; - ecologizarea zonelor afectate de depozite neconforme pentru deseuri menajere ;




58

- se vor respecta masurile impuse prin studiile de fundamentare : Studiu Hidrologic, in special pentru combaterea fenomenelor in zonele cu riscuri naturale (inundatii);

- identificarea si aplicarea masurilor pentru protectia speciilor pentru care au fost desemnate siturile NATURA2000 si mentinerea starii de integritate a acestor situri.

Conform studiului geologic Se constata ca perimetrele propuse a fi parte din intravilanul comunei prezinta

plusuri si minusuri din punct de vedere a exigentelor geotehnice, fara insa a duce la eliminarea sau restrictionarea totalaa unor portiuni din suprafetele studiate.

Daca destinatia acestor perimetre va fi exclusiv pentru locuinte, observatiile si concluziile trebuie riguros respectate. Daca terenurile vor avea si alta destinatie – parcuri, terenuri de sport, de joaca, etc – parte din aceste restrictii vor fi abordate permisiv.

Concluzii generale ale studiului geologic:

morfologia comunei, a zonelor promovate inintravilan, nu creaza probleme geotehnice de stabilitate ci doar de lucrari suplimentare de amenajare: nivelari, taluzari, orizontalizari, ziduri de sprijin, lucrari necesare atat la executia de locuinte, constructii civile, sociale cat si la amenajari de drumuri, utilitati etc.

nu se consemneaza zone de alunecari, inmlastiniri; pot exista insa zone care, la regimuri de precipitatii ridicate sa se constituie datorita torentilor in zone afectate daca nu sunt executate canale colectoare de preluare a apelor pluviale;

litologic, zona este o succesiune de formatiuni sedimenatre recente cuaternare cu grosimi variabile de la 0,5m la 6,0m, peste formatiuni cristaline mezozoice, in zona piemontana si montana, sau peste cuvertura paleozoica in zona de tareasa si podis;

functie de amplasament, fundarea se va face fie pe formatiuni sedimentare cand se vor lua in calcul valori ale prsiunilor conventionale de 290Kpa-400Kpa, fie pe formatiuni sistoase cand se vor lua in calcul valori de 450Kpa. Conf. STAS 3300/2/85.

3.2. Evolutie posibila, prioritati :

Functiunea predominanta a localitatii este cea de locuire, intr-un procent covarsitor, precum si utilizarea terenurilor din intravilan in scopuri agricole, de cresterea animalelor si pastorit. Pentru diversificarea activitatilor se porpune marirea bazei de servicii precum si dezvoltarea activitatiilor industriale si IMM-urilor. Fiind o comuna cu potential turistic, propunerea principala este de dezvoltare a infrastructurii turistice, precum si de creere a noi poluri de atractie turistica. Cel mai important proiect ce se propune spre realizare in urmatorii ani din acest punct de vedere este de realizare a unei zone de practicare a sporturilor de iarna, prin proiectul “Domeniul schiabil Porumbacu”, care se va analiza printr-un plan urbanistic separat (PUZ). Realizarea centurii ocolitoare in una din variantele propuse de catre Primaria Porumbacu de Jos cu asociarea Companiei Natioanle de Autstrazi si Drumuri Nationale, are in vedere scoaterea traficului greu din localitatile Porumbacu de Jos si Scoreiu, descongestionarea traficului de tranzit. Se va acorda o atentie sporita in acest proiect cadrului natural si protejarii zonelor impadurite precum si neafectarii traseelor turistice montane sau a zonelor acvifaunistice. Prin crearea unui Regulament de Urbanism se va propune cresterea in diversitate




59

a unor zone cu functiunea preponderenta de locuire, in special de-a lungul arterelor principale ale localitatii, prin introducerea de zone mixte compatibile cu cele de locuit (servcii, mica industrie, spatii de agrement). In vederea cresterii calitatii serviciilor turistice, anumite zone vor fi propuse si incurajate pentru construirea de mici unitati hoteliere, cabane, pensiuni, vile, in acord cu dezvolatrea turismului. 3.3. Optimizarea relatiilor in teritoriu

Relatiile comunei Porumbacu de Jos in teritoriul inconjurator vor continua sa se sprinjine pe :

-axa Arpasu de Jos – Porumbacu de Jos – Avrig – Sibiu (drumul national DN 1 modernizat – prin acest traseu se asigura legatura cu comuna vecina Arpasu de Jos, cu orasul vecin Avrig si mai departe cu municipiul Sibiu) ; din drumul national DN1 se asigura accesul indirect cucomuneleCarta si Cartisoara, prin intermediul drumului judetean DJ 105D si drumului national DN 7C, care se desprinde din drumul national DN1.

- axa Porumbacu de Jos –Porumbacu de Sus – zona turistica « Valea Porumbacului » (prin intermediul drumului judetean DJ 105DJ – modernizat, care se desprinde din drumul national DN1, se asigura legaturaintre localitatile comunei si zona turistica «ValeaPorumbacului », iar mai departe prin intermediul unui drum forestier/traseu turistic cu cabana « Negoiu » )

- axa Noul Roman – Colun – Glamboaca (prin inetrmediul drumului judetean DJ 104F – care se desprinde din drumul national DN1 in dreptul localitatii Bradu, se asigura legatura cu comuna Arpasu de Jos si orasul vecin Avrig)

-axa Porumbacu de Sus – Avrig (prin intermediul drumului comunal DC51 care se desprinde din drumul judeteanDJ 105F, se asigura legatura localitatii Porumbacu de sus cu orasul Avrig ;) - axa sarata- DN 1 (prin intermediul drumului comunal DC 50, se asigura legaturalocalitatii Sarata la drumul national DN 1 si mai departe prin intermediul acestuia cu localitatile Porumbacu de Jos si Scoreiu) Conform Legii nr.203 din 2003 privind realizarea, dezvoltarea si modernizarea retelei de transport de interes national si european, a fost aprobata lista proiectelor prioritate, identificate de Romania impreuna cu Uniunea Europeana, care urmeaza afi realizate pana in anul 2015, (anexa 3) ; potrivit acestei legi judetul Sibiu vabeneficiain perspectiva de urmatoarele cai rutiere majore :

- autostrada Bucuresti – Arad –Nadlac, culoarul Iv pe traseul Bucuresti – Pitesti/ E 70 – Sibiu – Deva – Lugoj – Timisoara – Arad – Nadlac (pozitia 1 la capitolul autostrazi). Tronsonul Bucuresti – Sibiu, se afla in stadiu de planificare si se preconizeaza un termen de dechidere intre 2014-2020.

- drumuri expres Brasov – Sibiu 3.4. Dezvoltarea activitatilor

Conferinta de la Salzburg a Comisiei Europene, din anul 2003, a stabilit principalele domenii care trebuie luate in considerare in cadrul politicii de dezvoltare rurala. Printre acestea, se subliniaza un univers rural in sens mai larg, in sensul in care dezvoltarea zonelor rurale nu se mai poate baza exclusiv pe agricultura. Diversificarea din cadrul si din afara sectorului agricol este indispensabila pentru promovarea unor




60

comunitati viabile si durabile. 3.5. Evolutia populatiei

Gruparea unitatilor administrativ teritoriale dupa numarul de locuitori plaseaza comuna Porumbacul de Jos in categoria unitatilor de talie mijlocie



Sub aspectul populatie active ocupata, comuna Porumbacu de Jos prezinta o medie relativ, scazuta, incadrandu-se in categoria sub 30% din totatlul populatiei. Din datele privind ponderea populatiei ocupate in sectoarele socio-economice se constata dominanta sectorului primar si acelui tertiar (ponderea salariatilor insectorul primar/industrie si agricultura este de peste 50% iar in cel al serviciilor este de de pana in 5%).

Evolutia in perspectiva a populatiei comunei este determinata in continuare de factori precum cresterea naturala a populatiei bazata pe indicii de natalitate, mortalitate si migratie.

Fenomenul de migratie a populatiei poate fi diminuat prin cresterea gradului de atractivitate al comunei, din punct de vedere al calitatii dotarilor publice, a infrastructurii edilitate si a conditiilor de locuit. De asemenea, un factor determinant il reprezinta potentialul comunei de creare de noi locuri de munca in diverse domenii de activitate precum servicii, turism, invatamant, sectorul industrial privat, domenii prost reprezentate la momentul actual raportat la numarul actual de angajati in aceste domenii la nivelul anului 2013. 3.6. Organizarea circulatiei:

Drumurile nationale, judetene si comunale isi pastreaza categoria functionala din care fac parte. Se propun variante ocolitoare ale zonelor centrale pentru localitatile Porumbacu de Jos si Scoreiu.

Zonele de protectie ale drumurilor nationale, judetene si comunale se intind pe o suprafata de 22m, 20m si respectiv 18m fata de axul drumului.

In intravilan, pentru dezvoltarea capacitatii de circulatie a drumurilor publice in traversarea localitatilor rurale, distantele dintre garduri sau fronturile construite va fi de minim 26m pentru drumurile nationale, de minim 24m pentru drumurile judetene si de minim 20m pentru drumurile comunale.

In localitatile rurale, profilurile transversale ale strazilor se amenajeaza cu acostamente, santuri, fasii verzi si trotuare, ele putand fi strazi principale (cu doua benzi de circulatie).

Incadrarea in categorii a strazilor din localitatile rurale se face de catre consiliile locale.

Autoritatile administratiei publice locale impreuna cu politia rutiera au obligatia de a reglementaparcarea si stationalrea pe strazi a vehiculelor.




61

Parcarea se admite de obicei in locuri special amenajate, in afara benzilor de circulatie si a protuarelor. NU se admite parcarea pe benzile de circulatie ale drumurilor judetene.

Amplasarea statiilor pentru mijloace de transport in comun se va face pe cat posibil in afara fluxului circulatiei si se stabileste de catre administratorul drumului public impreuna cu Politia rutiera si cu detinatorii autovehiculelor. Se va realiza dotarea/mobilarea corespunzatoare a acestor statii de transport in comun (conf. Ordinului Ministerului Transporturilor nr. 50/1998 pentru aprobarea Normelolr metodologice privind proiectarea si realizarea strazilor in localitatile rurale; OG. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor).

Urmarindu-se eliminarea in cat mai maremasura a disfunctionalitatilor si asigurarea desfasurarii traficului in conditii de fluenta, siguranta si confort si avand in vedere documentatiile de urbanism anterioare – PATN (in care s-au propus lucrari pentru imbunatatirea starii de viabilitate si modernizarea traseelor drumurilor publice), la nivelul PUG se fac urmatoarele propuneri:

amenajarea amprizelor drumurilor nationale, judetene si comunale si a strazilor conform profilurilor transversale 1-1, 2-2, 3-3, 4-4 si respectiv 5-5 si 6-6, concomitent cu lucrari de ramforsare si consolidare a sistemelor rutiere existente; acolo unde cel putin deocamdata, nu se pot efectua retrageri de garduri si cedari de teren in compensare, se vor asigura dimensiunile platformelor, zonele de siguranta si de asemenea scurgerea apelor meteorice (proiectarea profilurilor transversale cu pante care sa asigure scurgerea apelor pluviale cu trotuare cel putin pe-o parte);

modernizarea strazilor cu profil « transversal compus » alcatuit din benzi carosabile dispuse de-o parte si de alta a cursului de apa ce strabate localitatea Scoreiu (partial in localitatea Sarata), amenajarea de platforme/traversari peste cursul de apa pentru circulatiile auto, in special la intersectii, si realizarea de lucrari de regularizare/canalizare a cursului de apa;

completarea retelei stradale din intravilanul existent si in zonele de extindere a intravilanului, cu recomandarea ca traseele sa nu aiba declivitati mai mari de 8%; strazile noi sunt in general propuse pe trasee de drumuri de exploatare sau vicinale existente;

amenajarea corespunzatoare a intersectiilor rutiere (raze de racordare, asigurarea vizibilitatii etc), atat a celor dintre drumurile publice cat si a celor dintre acestea si strazile locale; in planse sunt marcate prioritatile de in terventie pentru modernizarea principalelor intersectii ( mai ales a drumului national DN 1 in cadrul zonei centrale a localitatilor Porumbacu de Jos si Scoreiu, a drumurilor judetene DJ105j si DJ104F in cadrul zonei centrale a localitatilor Porumbacu de Jos si Porumbacu de Sus, respectiv Colun si a drumurilor comunale DC 50 si DC 51 in cadrul zonei centrale a localitatilor Sarata si Porumbacu de Sus);

parcarea/gararea la domiciliu facandu-se in mod curent in curtile locuintelor, ramane de rezolvat problema amenajarii de locuri de parcare la principalele dotari in spatiu disponibil fiecarei dotari sau grupate in zona pentru mai multe utilitati;

realizarea legaturilor dintre localitatea Porumbacu de jos-resedinta de comuna si trupurile din teritoriul administratv rezervate realizarii unitatilor agro-turistice, cabanelor si obiectivelor pentru agrement din zona turistica « Valea Porumbacului »);

aducerea in stare buna a tuturor traversarilor peste cursurile de apa din vaile care traverseaza teritoriul comunei Porumbacu de Jos (raul Olt si parte din afluentii sai).

Autorizarea executarii constructiilor, care prin destinatie necesita spatii de




62

parcare, se emite numai daca exista posibilitatea realizarii parcajelor in afara domeniului public sau, prin exceptie, de catre primar conform legii.

Detaliile pentru optimizari de trasee, extinderea retelei stradale, amenajarea intersectiilor, a parcajelor si a statiilor pentru transportul in comun, vor face obiectul unor PUZ-uri sau PUD-uri.

Propunerile de reglementari privind structura si organizarea traficului in etapa de perspectiva 2010 pe reteaua principala de circulatie a comunei sunt prezentate in plansele nr.6a- pentru localitatea Porumbacu de Jos, 6b-pentru localitatea Porumbacu de Sus, 6c- pentru localitatea Colun,6d-pentru localitatea Sarata, 6e-pentru localitatea Scoreiu si 6f – zona de vacanta «Valea Porumbacului », scara 1:5000. Totodata este fata si alcatuire profilelor transversale.

3.7. Intravilan propus. Zonificare functionala. Bilant teritorial

Necesitatea extinderii suprafetei cuprinse in intravilan se justifica, in principal, prin solicitarile de construire de locuinte de catre localnici dar si de catre cei din mediul urban care vor sa realizeze o a doua casa in mediul rural (casa de vacanta/dotari pentru turism). Amplasamentele principale pentru dezvoltarea construirii (extinderile) de locuinte si/sau dotari pentru turism (marcate de plansa de reglementari cu hasuri galbene, culoare standard pentru locuinte individuale cu densitate redusa) si/sau cu hasuri verzi caracteristice dotarilor turistice, sunt grupate astfel:

Porumbacu de Jos: in partea de vest a localitatii, pe partea stanga a paraului Porumbacu, zona mixta de locuinte individuale/dotari pentru turism; tot in partea de vest a localitatii, pe partea dreapta a paraului Porumbacu, intre acesta si intravilanul existent, o zona de locuinte individuale, institutii si servicii; Porumbacu de Sus: - locuinte individuale si dotari complementare in partea centrala a localitatii, in prelungirea/completarea zonei de locuinte existente; - zona mixta de locuinte si dotari pentru turism in partea de sud-est a localitatii, in prelungirea/completarea zonei de locuinte existente; Scoreiu: - in nord-vestul localitatii (pe partea dreapta a drumului national DN1 in sensul de mers catre loc. Porumbacu de Jos, in prelungirea zonei de locuinte existente, se propune extinderea cu o zona de locuinte si dotari complementare; zona turistica «Valea Porumbacului »:

- extinderi partiale ale zonei de locuinte si dotari pentru turism, pe partea stanga a drumului judetean DJ 105J Porumbacu de Sus- Zona turistica Richirie, intre drum si liziera padurii ; - in prelungirea acestei zone turstice, in patrea de vest a Unitatii Administrativ Teritoriale, la limita de vecinatate UAT-ului cu localitatea Avrig, se propun 2 trupuri cu caractre mixt, locuinte individuale si dotari pentru turism, aceste trupuri aflandu-se in relatie directa cu zona turistica Valea Avrigului si facand legatura intre cele doua vai invecinate, Valea Avrigului si Valea Porumbacului. Pentru diversificarea serviciilor turistice oferite la nivelul comunei, pe langa zonele cu specific turismului cinegetic, montan si ecvestru Richirie, Manastire si Set, administratia Locala propune si o functiune cu caracater piscicol in zona localitatii Colun, pe partea dreapta si pe partea stanga a raului Olt, unde se propune realizarea unor trupuri noi




63

pentru servicii si dotari pentru turism, unitati de cazare, alimentatie publica, agrement, sport.

Pe langa aceste extinderi cu caracter de locuire/dotari pentru turism servicii, se doreste stimularea sectorului agrozootehnic precum si cel cu caracter de mica industrie. Astfel, si pentru aceste functiuni sunt propuse zone noi de dezvoltare, si anume: Pormbacu de Jos - in zona de vest a localitatii, pe partea dreapta a paraului Porumbacu, intre parau si intravilanul existent se propune o zona de unitati industriale/depozitare; Sarata: - pe partea stanga a drumului comunal DC 50DN1 – la intrarea in localitatea Sarata se porpune o zona mixta de unitati agrozootehnice si mica industrie

Intravilanul localitatilor comunei Porumbacu de Jos va include gospodariile de apa (rezervoarele pentru inmagazinarea ei) si prizele de captarea apei. Pentru acoperirea nevoii de apa vor fi realizate urmatoarele lucrari:

localitatile Porumbacu de Jos, Porumbacu de Sus si zona turistica « Valea Porumbacului »: realizarea unui front de 3 drenuri si a unui rezervor subteran de 500 m³, care vor fi amplasate pe malul drept al paraului Porumbacu/Raul Mare( in amonte de zona turistica);

localitatea Colun: realizarea unui put forat si a unui rezervor subteran de 200 m³, ambele situate in apropierea localitatii, in partea de nord-est a asezarii(amplasate pe malul stang al paraului Valea Fermelor);

localitatea Sarata: modernizarea celor doua puturi forate situate pe vaile Niculita si Nicula si realizarea a doua rezervoare subterane de cate 150m³ fiecare, care vor fi amplasate in amonte de asezare, in apropierea prizelor de captarea apei;

localitatea Scoreiu: modernizarea celor doua puturi forate situate pe valea Scoreiu si pe cursul de apa de la baza dealului Spoeli si realizarea a doua noi rezervoare subterane de cate 150 m³ fiecare, care vor fi amplasate in amonte de asezare, in apropierea prizelor de captarea apei. In cazul trupurilor din teritoriul administrativ propuse pentru realizarea de unitati agro-turistice si a celor cu profil de mica industrie, alimentarea cu apa se face din fantani/puturi forate de medie/mare adancime situate in intravilan. Statiile de epurare vor fi amplasate:

pentru localitatatile Porumbacu de Jos, Porumbacu de Sus, Sarata si Scoreiu – la nord-vest de asezarea(in aval), in zona dintre acumularea Avrig si paraul Porumbacu (pe malul stang al acestuia);

pentru localitatea Colun-la sud-vest de asezarea ( in aval), pe partea dreapta a acumularii Avrig(fata de sensul de curgere al Oltului);

În zonele de protecţie nu se vor autoriza nici un fel de construcţii. Sursele, construcţiile şi instalaţiile centrale de alimentare cu apă potabilă şi reţelele de distribuţie se vor proteja prin instituirea zonelor de protecţie sanitară cu regim sever, conform H.G.R. 930/2005. Conform H.G.R. Nr. 930/2005 se instituie zonă de protecţie sanitară pentru sursele de apă, staţiile de pompare şi rezervoarele de înmagazinare. Astfel, pentru : -staţia de pompare, 10m de la zidurile exterioare ale cladirii -instalatii de tratare, 20 m de la zidurile exterioare ale instalatiei -rezervoare ingropate se va institui o zonă de protecţie de 20m de la zidurile




64

exterioare ale cladirii. -conducta de aductiune– 10m de la generatoarele exterioare

-alte conducte de distributie – 3m. Intravilanul propus, pe zone functionale, in comparatie cu intravilanul existent, se prezinta astfel:

ELEMENTE DE BILANT TERITORIAL

SAT SCOREIU

ZONIFICARE FUNCTIONALAEXTINDERE TOTAL PROPUS

S (HA) % S (HA) S (HA) %

LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 53.34 57.76 6.10 59.44 59.1

6.98 7.56 0.00 6.98 6.9

ZONA MIXTA 11.74 12.71 2.00 13.74 13.67

3.66 3.96 0.00 3.66 3.64

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

8.08 8.75 2.00 10.08 10.03

1.66 1.80 0.00 1.66 1.7

Unitati industriale, depozite 1.60 1.73 0.00 1.60 1.6

Unitati agrozootehnice 0.06 0.06 0.00 0.06 0.1

10.72 11.61 0.10 10.82 10.77

Cai de comunicatie rutiere 10.20 11.0 0.10 10.30 10.2

Cai de comunicatie feroviare 0.52 0.6 0.00 0.52 0.5

1.95 2.11 0.00 1.95 1.9

CONSTRUCTII TEHNICO-EDILITARE 0.10 0.11 0.00 0.10 0.1

GOSPODARIE COMUNALA SI CIMITIRE 1.55 1.68 -0.04 1.51 1.5

ALTE ZONE (APE, ARABIL, ETC) 4.30 4.66 0.00 4.30 4.3

TOTAL INTRAVILAN 92.34 100.0 8.16 100.50 100.0

EXISTENT












65

SAT SARATA


S (HA) % S (HA) S (HA) %


0.05 0.07 0.00 0.05 0.07

ZONA MIXTA 5.59 7.83 1.98 7.57 10.29

3.75 5.26 0.00 3.75 5.10

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

1.84 2.58 1.98 3.82 5.19

0.83 1.16 0.00 0.83 1.13



4.80 6.72 0.00 4.80 6.52



4.42 6.19 0.21 4.63 6.29


GOSPODARIE COMUNALA SI CIMITIRE 0.16 0.22 0.00 0.16 0.22



EXISTENT












66

SAT PORUMBACU DE SUS


EXISTENTEXTINDERE

TOTAL

PROPUS

S (HA) % S (HA) S (HA) %


COMPLEMENTARE42.92 26.40 0.48 43.40 17.1


DE INTERES PUBLIC2.80 1.72 0.00 2.80 1.1

ZONA MIXTA 64.46 39.66 69.34 133.80 52.9

LOCUINTE INDIVIDUALE, INSTITUTII SI

SERVICII0.63 0.39 0.00 0.63 0.2

LOCUINTE INDIVIDUALE / DOTARI

PENTRU TURISM56.65 34.85 69.34 125.99 49.8

PRODUCTIE, SERVICII DIVERSIFICATE,

DEPOZITARE CONTROLATA0.00 0.00 0.00 0.00 0.0

SERVICII, UNITATI AGROZOOTEHNICE SI

UNITATI MICA INDUSTRIE7.18 4.42 0.00 7.18 2.8


DEPOZITE7.53 4.63 0.00 7.53 3.0



CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT -

RUTIERE10.46 6.43 8.70 19.16 7.6

SPATII VERZI, SPORT, AGREMENT,

PROTECTIE0.31 0.19 0.00 0.31 0.1








67

SAT PORUMBACU DE JOS

ZONIFICARE FUNCTIONALA EXTINDERE TOTAL PROPUS

S (HA) % S (HA) S (HA) %

LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 106.56 54.45 -2.73 103.83 52.0

4.24 2.17 0.00 4.24 2.1

ZONA MIXTA 28.52 14.57 10.40 38.92 11.2

4.08 2.1 0.90 4.98 2.5

4.96 2.5 7.94 12.90 6.5

2.95 1.5 1.56 4.51 2.3

16.53 8.4 0.00 16.53 8.3

22.49 11.49 -5.97 16.52 8.3


Unitati agrozootehnice 7.90 4.04 -7.90 0.00 0.0

Amenajari piscilole 7.07 3.61 0.00 7.07 3.5

24.76 12.65 1.00 25.76 12.9

RUTIER 17.75 9.1 1.00 18.75 9.4

FEROVIAR 7.01 3.6 0.00 7.01 3.5

3.95 2.02 1.35 5.30 2.7





EXISTENT






ZONA UNITATI INDUSTRIALE, AGRICOLE SI DEPOZITE

CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT DIN CARE:





68

SAT COLUN


S (HA) % S (HA) S (HA) %


2.05 6.60 0.00 2.05 2.0

ZONA MIXTA 2.90 9.34 0.00 2.90 2.89

1.40 4.51 0.00 1.40 1.40

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

1.50 4.83 0.00 1.50 1.50

1.73 5.6 0.00 1.73 1.7

Unitati industriale/depozitare 0.62 2.0 0.00 0.62 0.6


4.72 15.2 0.00 4.72 4.7



1.55 5.0 54.46 56.01 55.9

0.00 0.0 54.46 54.46 54.3

SPATII VERZI DE PROTECTIE 1.55 5.0 0.00 1.55 1.5





EXISTENT









SERVICII SI DOTARI PENTRU TURISM, UNITATI DE CAZARE, ALIMENTATIE PUBLICA,AGREMENT, SPORT




69

3.8. Masuri in zonele cu riscuri naturale In urma Studiului de inundabilitate realizat pentru reactualizarea PUG Porumbacu de Jos – anul 2013, s-au propus o serie de masuri pentru zonele cu risc de inundatii dupa cum urmeaza :

Zona cu risc de inundatii – amplasata pe malul drept al raului Olt zona Colun. Indiguirea bratului mort pe ambele maluri cu diguri de remu si reabilitarea descarcatorilor din digul de inchidere la capacitatea de evacuare a debitelor corespunzatoare asig. de 5%.=26,2mc/s.

Zona cu risc de inundatii – amplasata pe malul stang al raului Olt zona Colun Indiguirea amplasamentului cu un dig la o cota in functie de importanta obiectivelor ce se doreste a fi amplasate in zona.In caz ca se doreste promovarea de case de vacanta digul trebuie executat la cota digului de pe malul drept al r. Olt

Trup – amplasat pe mal stang al paraului Scorei aval de sat Scoreiu. Indiguirea paraului Scorei intre podul pe DE 68 si podetul pe DJ Scoreiu – Colun cu un dig la cota drumului european.

Trup – amplasat pe malul stang al pr. Porumbacu amonte de confluenta cu pr. Liscov

Indiguirea amplasamentului la cota digului de pe malul drept.

Trup: amplasat pe malul drept al pr. Porumbacu amonte de satul Porumbacu de Sus Reprofilarea paraului la o sectiune trapezoidala cu 20 m la baza, taluze 1:2 si

TOTAL SATE - COMUNA

PORUMBACU DE JOS

ZONIFICARE FUNCTIONALAEXISTENT

EXTINDERETOTAL

PROPUS

S (HA) % S (HA) S (HA) %


COMPLEMENTARE266.22 48.1 3.85 270.07 36.7


DE INTERES PUBLIC16.12 2.9 0.00 16.12 2.2

ZONA MIXTA 113.21 20.5 84.89 198.10 26.9


DEPOZITE34.24 6.2 1.93 36.17 4.9

CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT DIN

CARE:55.46 10.0 9.80 65.26 8.9

SPATII VERZI, SPROT, AGREMENT,

PROTECTIE12.18 2.2 56.02 68.20 9.3


GOSPODARIE COMUNALA SI CIMITIRE 4.93 0.9 -0.04 4.89 0.7


TOTAL 553.05 100.0 183.20 736.25 100.0




70

depunerea terasamentelor pe malul drept sub forma de dig.

Trup: amplasat pe malul stang al pr. Porumbacu in zona turistica a satului Porumbacu de Sus Primaria trebuie sa solicite in scris de la Apele Romane promovarea unei lucrari de investitii prin care sa se amenajeze pr. Porumbacu pe zona turistica cuprinsa prin vechiul PUG in intravilan. Se recomanda ca pana la amenajarea albiei minore a paraului , pentru promovarea constructiilor, sa se solicite si aviz de la Apele Romane.

Trup – amplasat pe malul drept si malul stang al paraului Liscov in zona schitului Pastrarea sinuozitatii paraului si deschiderea albiei minore la 4,0 m latime

cu taluze de panta 1:3. Indiguirea zonei inundabile sau umpluturi la cote de minim 2,00 m peste cota talvegului.

Amplasarea constructiilor la o distanta de minim 13 m de axul actual al paraului. Inundatiile, atrag dupa sine si fenomene de eroziune si degradare a terenurilor din

lunca raurilor. Combaterea degradarii terenurilor se realizeaza in cadrul planului de amenajari

pe bazine hidrografice (pe Olt) cat si prin lucrari ameliorative: - amenajarea complexa antierozionala a bazinelor hidrografice, pentru

prevenirea si combaterea eroziunii solurilor si stabilizarea terenurilor alunecatoare; - regularizarea cursurilor de apa si indiguirea luncii largi a Oltului si

descarea lor;

eliminarea excesului temporar de umiditate de pe ternurile pseudogleizate sau pseudogleice de pe terenurile orizontale din depresiune sau a excesului local de apa de pe pantrezultat in urma precipitatiilor (unde exista).

3.9. Dezvoltarea echiparii edilitare Alimentare cu apa Au fost finalizate proiectele de retele de alimentare cu apa propuse ca urmare a studiului de fezabilitate nr. 2856/2002 – Alimentarea cu apa in sistem centralizat pentru satele Porumbacu de Jos, Porumbacu de Sus si zona turistica « Porumbacu », elaborat de s.c. IPTANA s.a.

Consiliul Local al comunei Porumbacu de Jos, a demarat primele etape pentru realizarea si extinderea retelelor de alimentare cu apa si pentru localitatilor Sarata si Scoreiu, prin studiul de fezabilitate nr.11/2007 , intocmit de sc. H&S ECO CONSULT srl Sibiu, precum si pentru realizarea Retelelor de canalizare pentru localitatile Porumbacu de Sus, Porumbacu de Jos, Sarata, Scoreiu, prin studiul de fezabilitate 10/2007 intocmit de sc. H&S ECO CONSULT srl Sibiu

Alimentarea cu apa potabila a localitatilor Porumbacu de Jos si Porumbacu de Sus se asigura din panza freatica alimentata de paraul Porumbacu, pe malul drept al paraului, la aproximativ 5,0 km de satul Porumbacu de Sus, intre drumul forestier si parau. Apa din freatic este captata printr-un dren din tuburi riflante in lungime de 200 m cu diametru de 300 mm si condusa la rezervoarele de inmagazinare semiingropate. Prin reteaua de aductiune, apa bruta este transportata in aval pana in Porumbacu de Jos, traversand zona turistica Porumbacu si satul Porumbacu de Sus. Aductiunea merge paralel cu drumul Porumbacu de Jos – Negoiu.




71

Pe conducta de apa este amplasat un camin de vane cu golitor de unde apa pleaca gravitational spre cismelele publice: Qzi med = 247 mc/zi. Pentru localitatile Porumbacu de Jos, Porumbacu de Sus si zona turistica ‘’Valea Porumbacului’’ se propune realizarea unui front de 3 drenuri si a unui rezervor subteran de 500 mc, care vor fi amplasate pe malul drept al paraului Porumbacu (in amonte de zona turistica). Alimentareacu apa potabila a localitatii Scoreiu se asigura din 2 surse de apa subterana (din paraul din dealul Spoeli si paraul Scoreiu) captate prin intermediul unor puturi forate de medie adancime; aceste puturi sunt situate in amonte de localitate. Apa este inmagazinata in doua bazine subterane de apa bruta, de 20 mc si 50 mc, iar de aici ea este adusa in centrul asezarii cu ajutorul unor tevi de plastic (cadere gravitationala) si distribuita pe toate strazile la cismele publice. Reteaua de apa actuala necesita inlocuire totala, conductele fiind partial colmatate, astfel ca se propune modernizarea celor doua puturi forate situate pe valea Scoreiu si pe cursul de apa de la baza dealului Spoeli si realizarea a doua noi rezervoare subterane de cate 150 mc fiecare, care vor fi amplasate in amonte de asezare, in apropierea prizelor de captarea apei. Prin Autorizatia de Gospodarirea Apelor nr. SB 26/23.05.2013 s-a autorizat captarea si aductiunea provizorie pe raul Laita, pentru alimentarea cu apa a satului Scoreiu, care conform administratiei locale este in curs de executie. Prin Autorizatia mentionata se autorizeaza si lucrarile de extindere si modernizare a sistemului actual de alimentare cu apa pentru cele doua surse subterane si rezervoarele de 20 mc si 50 mc. Localitatea Sarata beneficiaza de 2 captari de apa subterana (din paraul Niculita si din paraul Nicula). Se propune modernizarea celor doua puturi forate situate pe vaile Niculita si Nicula si realizarea a doua rezervoare subterane de cate 150 mc fiecare, care vor fi amplasate in amonte de asezare, in apropierea prizelor de captarea apei. Alimentarea cu apa potabila a localitatii Colun se asigura de la un izvor captat in partea de vest a asezarii (in vecinatatea fostului sector agrozootehnic si a cimitirului), apa fiind inmagazinata intr-un rezervor din material plastic, de unde prin intermediul unor conducte este distribuita gravitational la cele 4 cismele publice; in localitate mai exista si fantani sapate de tip rural, dar apa nu corespunde pentru consumul uman, ea fiind folosita doar pentru adaparea animalelelor. Este propusa realizarea realizarea unui put forat si a unui rezervor subteran de 200 mc, ambele situate in apropierea localitatii, in partea de nord-est a asezarii (amplasate pe malul stang al paraului Valea Fermelor). Conform datelor furnizate de Primaria comunei Porumbacu de Jos, in prezent sunt finalizate lucrarile aferente retelelor de alimentare cu apa in localitatatile Scoreiu si Sarata si se afla in curs de executie proiectele de realizare a retelei de canalizare in localitatile Porumbacu de Sus, Porumbacu de Jos, Sarata, Scoreiu.

Canalizare

In prezent, pentru realizarea sistemului de canalizare si epurarii in localitatile comunei au fost autorizate pe linie de gospodarirea apelor urmatoarele investitii:




72

- Infiintarea retelelor de canalizare a apelor uzate menajere, industriale si pluviale in sistem divisor. Pentru evacuarea apelor uzate menajere este propusa infiintarea a cate unei retele de canalizare la nivelul fiecarei localitati cu colectoarele principale din PVC Dn 300 mm, colectoare secundare din PVC Dn 250 mm la care se vor racorda gospodariile populatiei. S-au apreciat debitele uzate maxime evacuate astfel: -Porumbacu de Jos, Porumbacu de Sus, zona turistica Porumbacu: 362,4 mc/zi -Colun: 77,93 mc/zi -Sarata: 170,85 mc/zi -Scoreiu: 266,92 mc/zi

- Pentru apele pluviale este prevazuta modernizarea si extinderea sistemelor actuale de colectare a apelor pluviale prin rigole si santuri precum si evacuarea apelor pluviale conventional curate in receptorii de suprafata.

- Pentru epurarea apelor uzate evacuate din localitati este prevazuta executia si punerea in functiune a unei Statii de Epurare de tip mecano-biologic, amplasata pe teritoriul loc. Porumbacu de Jos, pe malul stang al cursului de apa Porumbacu. Statia de Epurare va prelua apele uzate din localitatile Porumbacu de Sus, Porumbacu de Jos, Sarata, si Scorei, cu evacuare in pr. Porumbacu.

Pentru localitatea Colun, administratia locala propune un amplasament separat pentru statia de epurare, aceasta localitate fiind izolata pe partea dreapta a raului Olt din punct de vedere al racordarii retelelor de canalizare.

Alimentare cu energie electrica - in zonele in care se propune urbanizarea se vor realiza noi posturi de

transformare care sa asigure necesarul de curent electric al populatiei. Se propune aducerea unei noi linii electrice de min. 20KV precum si aducerea

unui transformator pentru zona propusa de dezvoltare a viitoarei statiuni de schi

Telefonie - retelele de telecomunicatie vor fi extinse si imbunatatite pentru o mai buna calitate

a convorbirilor telefonice. Acestea vor fi dublate de reteaua de fibra optica si cea TV - se va avea in vedere, datorita noilor reglementari in vigoare, posibilitatea aducerii

unor noi companii de telefonie digitala ca alternativa la cea existenta Alimentare cu caldura Alimentare cu gaze naturale Gospodarie comunala

Administratia locala, va trebui sa treaca la implementarea unor masuri strategice de rezolvare a unor aspecte esentiale in aceasta directie: 1.Implementarea sistemului de colectare selectiva a deseurilor cel putin pentru fractiunile: hartie, plastic, sticla, metal, in toate localitatile comunei. De asemeena, se vor asigura unitatile necesare pentru compostarea deseurilor biodegradabile, la nivel individual, in gospodarii. Acest lucru presupune, pe langa o infrastructura speciala si educarea populatiei in intelegerea acestui concept ce caracterizeaza o societate civilizata. Aceste masuri se vor aplica la nivel local in relatie directa cu regulamentele ADI ECO SIBIU si al ADI ECO SISTEM AVRIG, cu Sistemul de Management Integrat al Deseurilor la nivelul judetului Sibiu si cu prevederile Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor. Conform Contractului de administrare nr. 53/13.05.2015 incheiat intre CJ Sibiu si




73

Comuna Porumbacu, s-a pus la dispozitia administratiei locale o serie de echipamente de precolectare care se vor amplasa in zonele publice din toate localitatile:

- containere pentru hartie-carton – 13 buc. - containere pentru deseurile de plastic si metal – 13 buc. - containere pentru deseuri din sticla – 5 buc.

2. Se va rezolva problema colectarii cadavrelor de animale; chiar si in situatia in care, serviciul de colectare este contractat cu un operator din zona (Contract nr. 53/18.02.2015 incheiat cu PROTAN S.A.), se impune asigurarea unor spatii echipate frigorific pentru depozitare temporara a cadavrelor de animale; se propune aceasta masura, pentru cazul exceptional cand pot interveni disfunctionalitati curente in functionarea operatorului zonal, pentru protejarea sanatatii populatiei. 3. O alta masura de perspectiva care trebuie pregatita din timp este salubrizarea strazilor care, in acest moment, se realizeaza pe plan local. Extinderea intravilanului, asfaltarea strazilor, crearea zonei turistice, si in general dezvoltarea urbanistica, economica si sociala impune acordarea unei atentii sporite salubrizarii, ca proces permanent si organizat. Se recomanda afilierea la un operator zonal in domeniu pentru maturatul si spalatul strazilor si a domeniului public, in general. 4. Ca o componenta importanta a gospodaririi comunale, inhumarea cadavrelor umane trebuie dimensionata corespunzator cerintelor de cult si de protectie a mediului. Administratia locala va avea in vedere infrastructura specifica: alocarea unor suprafete suficiente de teren petru cimitire.

3.10. Protectia mediului

Directii de dezvoltare si proiecte pe domeniul protectiei mediului : - realizarea retelelor de apa si canalizare, statie de epurare ; - ecologizarea zonelor afectate de depozite neconforme pentru deseuri

menajere ; - se vor respecta masurile impuse prin studiile de fundamentare : Studiu

Hidrologic, in special pentru combaterea fenomenelor in zonele cu riscuri naturale (inundatii);

- identificarea si aplicarea masurilor pentru protectia speciilor pentru care au fost desemnate siturile NATURA2000 si mentinerea starii de integritate a acestor situri. 3.11. Reglementari urbanistice Se propune extinderea intravilanului in urmatoarele zone: Porumbacu de Jos: - zona mixta locuinte individuale/dotari pentru turism, pe malul stang al paraului Porumbacu – 7,94ha; - zona mixta locuinte individuale/institutii si servicii, pe malul drept al paraului Porumbacu, in zona terenului de sport – 0,90 ha; - zona de unitati industriale / depozitare, in partea de sud a localitatii Porumbacu de Jos, de la limita intravilanului existent, intre drumul judetean si paraul Porumbacu – 1,93ha; - zona de productie, servicii diversificate, depozitare controlata 2,73ha; - cai de comunicatii si transport rutiere si feroviare - 1.00 ha;

- zona cu spatii verzi, sport, agrement, protectie 1,35 ha; Porumbacu de Sus




74

- zona de locuinte in prelungirea intravilan existent in zona centrala a localitatii - 0,48 ha; - zona mixta de locuinte individuale/dotari pentru turism, in zona de sud est a localitatii - 0,12ha; - Cai de comunicatii si transport rutiere si feroviare - 8.70 ha; alte zone (ape, arabil, etc) -12,00 ha; Zona turistica Valea Porumbacu: - zona mixta locuinte individuale/dotari pentru turism, pe ambele laturi ale drumului – 10,58 ha (in completarea zonei de intravilan existent); Zona Manastire – Set:

zona mixta locuinte si dotari pentru turism, 49,82ha (Set) + 8,82ha (Manastire); Scoreiu:

Zona cu locuinte individuale maxim P+1+M si dotari complementare, in partea de nord-vest a localitatii, intre drumul national DN 1 si paraul Scorei – 6,10ha; Zona cu servicii, unitati agrozootehnice si unitati mica industrie 2,00ha; Cai de comunicatii si transport rutiere si feroviare - 0,10 ha;

Sarata -Zona mixta de servicii, unitati agrozootehnice si unitati mica industrie in partea de

nord a localitatii - 1,98ha; si zona cu spatii verzi, sprot, agrement, protectie 0,21ha; - Colun - zona servicii si dotari pentru turism, unitati de cazare, alimentatie publica, agrement, sport pe ambele maluri ale raului Olt - 54,46ha; - alte zone (ape, arabil, etc) -14,75 ha; 3.12. Obiective de utilitate publica

Pe langa obiectivele de utilitate publica existente, se vor propune noi investitii care vor veni in sprijinul dezvoltarii economice a localitatii si care vor fi, dupa caz, de interes local, regional sau national.

realizare domeniu schiabil Porumbacu cu toata infrastructura necesara (drumuri, retele de utilitati, spatii de parcare, statii, mijloace de transport prin cablu etc.) - interes regional

realizare varianta ocolitoare zona centrala a localitatilor Porumbacu de Jos si Scoreiu - interes national

In afara de obiectivele nou create (care sunt figurate explicit in plansa de reglementari urbanistice) se propune modernizarea si reabilitarea unor obiective existente prin:

largiri de artere de circulatie,

construiri de poduri si podete rutiere,

prelungiri de retele utilitare, In vederea construirii a noi obiective de utilitate publica se va prevedea

exproprierea terenurilor aferente private si trecerea acestora in domeniul public, conform legilor in vigoare

3.13. Strategia de dezvoltare spatiala a localitatii Strategia de dezvoltare a comunei se va corlea cu obiectivele propuse în Strategia

de dezvoltare a județului Sibiu pentru perioada 2012 – 2020 precum și cu cele trei




75

priorități ale Strategiei Europa 20201: – creșterea inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare; – creșterea durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive; – creșterea favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială; În vederea îndeplinirii strategiei, Comisia propune 5 obiective principale ale U.E: 1. ocuparea forței de muncă (75% din populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă), 2. cercetarea și inovarea (3% din PIB-ul UE ar trebui investit în cercetare-dezvoltare), 3. schimbările climatice și energia (obiectivele „20/20/20” în materie de climă/energie ar trebui îndeplinite, inclusiv o reducere a emisiilor majorată la 30%, dacă există condiții favorabile în acest sens), 4. educația (rata abandonului școlar timpuriu ar trebui redusă sub nivelul de 10% și cel puțin 40% din generația tânără ar trebui să aibă studii superioare) 5. combaterea sărăciei (numărul persoanelor amenințate de sărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane).

CONTEXT STRATEGIC NAȚIONAL Strategia de dezvoltare teritoriala a Romaniei Strategia de dezvoltare teritoriala a României este documentul programatic pe termen lung prin care este conturată viziunea de dezvoltare a teritoriului național pentru orizontul de timp 2035 și sunt stabilite obiective de dezvoltare, măsuri, acțiuni și proiecte concrete la nivel teritorial. România 2035, o țară cu un teritoriu funcțional, administrat eficient, care asigură condiții atractive de viață și locuire pentru cetățenii săi, cu un rol important în dezvoltarea zonei de sud-est a Europei”. Pentru a atinge viziunea de dezvoltare Strategia de dezvoltare teritorială a României are cinci obiective generale pentru orizontul 2035: 1. Asigurarea unei integrări funcționale a teritoriului național în spațiul european prin sprijinirea interconectării eficiente a rețelelor energetice, de transporturi și broadband; 2. Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitară și a serviciilor publice în vederea asigurării unor spatii urbane și rurale de calitate, atractive şi incluzive; 3. Dezvoltarea unei rețele de localități competitive și coezive prin sprijinirea specializării teritoriale și formarea zonelor urbane funcționale; 4. Protejarea patrimoniului natural și construit şi valorificarea elementelor de identitate teritorială; 5. Creșterea capacității instituționale de gestionare a proceselor de dezvoltare teritorială. Planul de Amenajare a Teritoriului Național are caracter director și fundamentează programele strategice sectoriale pe termen mediu si lung si determină dimensiunile, sensul si prioritățile dezvoltării în cadrul teritoriului României, în acord cu ansamblul cerințelor europene5. Proiectele cuprinse în diversele secțiuni ale PATN care afectează teritoriul UAT Porumbacu de Jos și care vor trebui integrate în strategia de dezvoltare a localității sunt următoarele: PATN Secțiunea I – Rețele de transport

Rețeaua de căi rutiere – autostrăzi Sibiu – Făgăraș – Brașov – Ploiești – București




76

(Autostrada Transilvania – A3) PATN – Secțiunea II – Apa

Zona Scorei – Arpașu este încadrata în suprafețele amenajate cu lucrări de desecare – drenaj, în sisteme peste 1000 ha, propuse pentru reabilitare ulterioara 4 http://www.mdrap.ro/dezvoltare-teritoriala/-2979 5 http://mdrap.ro/dezvoltare-teritoriala/amenajarea-teritoriului/amenajarea-teritoriului-in-context-national/-46978 Studii de fundamentare privind PATN – Secțiunea VI – Zone cu resurse turistice

UAT Porumbacu de Jos se află într-o zonă de concentrare a resurselor turistice naturale și antropice cu probleme ale infrastructurii tehnice și cu probleme ale infrastructurii specific turistice. Este totodată o UAT cu o concentrare mare a resurselor turistice naturale și antropice PATN – Secțiunea V – Zone de risc natural

Comuna Porumbacul de Jos este amplasată în zona afectată de inundațiile pe cursuri de apă (râul Olt). PATN – Secțiunea III – Zone protejate

UAT cu o concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes național.

CONTEXT STRATEGIC JUDETEAN UAT Porumbacu de Jos se află într-un areal cu o accesibilitate sporită,

accesibilitate care se va amplifica datorită realizării autostrăzii București – Arad - Nadlac (culoarul IV pe traseul: București – Pitești / E70 –Sibiu – Deva – Lugoj – Timișoara – Arad – Nădlac) și Brașov – Tg.Mureș – Cluj Napoca – Oradea – Borș, pe drumul expres Brașov – Sibiu. De asemenea, prin PATJ se propune eliminarea disfuncționalităților generate de traversarea intravilanului de DN1 prin realizarea unui studiu în vederea realizării unor artere pentru localitățile Porumbacu de Jos și Scoreiu. Totodată se va asigura continuarea lucrărilor de reabilitare a DN1 – Program MTCT (Porumbacu de Jos, Scoreiu), modernizarea rețelei locale de drumuri (în special tronsonul dintre Porumbacu de Sus și Munții Făgăraș, Colun) precum și reabilitarea (refacere integrală) a podului de pe DJ (Porumbacu de Sus). UAT Porumbacu de Jos se află în zona de influență a centrului intercomunal Cârța - Arpașu de Jos, cu funcțiuni agro - turistice și agro -industriale și de servicii, fiind amplasată pe axa regională de dezvoltare a rețelei de localități Sibiu - Brașov. În cadrul comunei se remarcă peisajele/ecosistemele montane valoroase care necesită monitorizare, protecție și utilizarea durabilă a componentelor sale. Pe teritoriul UAT-ului se întâlnesc atât zone cu păduri, cu funcțiuni de producție și protecție, care necesită gospodărire în raport cu obiectivele economice și ecologice (Porumbacu de Jos), cât și zone cu păduri, cu funcțiuni speciale de protecție, care necesită gospodărire în raport cu obiectivele ecologice (zona de sud a UAT). Un obiectiv important al PATJ vizează zonele de patrimoniu natural care necesită un regim special de monitorizare și protecție și anume Parcul Național Făgăraș, Aria de protecție specială avifaunistică - Piemontul Făgăraș, precum și Situl de importanță comunitară – Munții Făgăraș aflate pe teritoriul comunei Porumbacu de Jos. Totodată având în vedere că UAT studiat deține ansambluri și monumente de arhitectură se impune și reabilitarea, protecția și conservarea patrimoniului construit. Riscurile naturale se manifestă prin existența unor zone supuse la fenomenele de supraumezire datorită stagnării apei (Porumbacu de Jos, Porumbacu de Sus, Scoreiu, Sărata) respectiv datorită nivelului ape freatice sau irigațiilor




77

(Colun). De asemenea există și zone afectate de alunecări de teren active pe care sunt necesare măsuri pentru reducerea, prevenirea declanșării alunecărilor și stabilizarea versanților. Propunerile privind echiparea tehnico-edilitară vizează în special reabilitarea, realizarea lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor, reabilitarea și extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apă, realizarea sistemului de canalizare ape uzate precum și racordarea la rețeaua de gaze naturale. Propunerile PATJ-ului privind zonificarea teritoriului și dezvoltarea activităților economice se axează pe valorificarea potențialului agricol și forestier anume: - zona de productie agricola de tip intensiv, cu profil dominant cerealier, plante tehnice, legume, zootehnice, pentru care se propune reabilitarea și extinderea lucrărilor de desecare (Porumbacu de Jos, Scoreiu, Sărata, Colun), - zonă de activități silvo-pastorale pentru care se propune ameliorarea pășunilor și fânețelor (Porumbacu de Sus) - realizarea de centre de producție silvică Totodată se propune și valorificarea potențialului turistic datorită amplasării localității în două zone cu potențial turistic: Zona 1 – zona Munților Făgăraș (nordul UAT), Zona 6 – Țara Oltului (sudul UAT).

PRIORITATI DE DEZVOLTARE Principalele priorități care au stat la baza formulării viziunii de dezvoltare corelate

cu cele ale Strategiei de Dezvoltare Locală precum și cu cele ale Planului privind strategia de dezvoltare socio - economică pentru 2014-2020 a județului Sibiu sunt următoarele: 1. Realizarea unui mediu de afaceri funcțional, bazat pe libera inițiativă, flexibilitatea si mobilitatea forței de munca, reducerea birocrației; 2. Creșterea atractivității localității prin valorificarea resurselor locale și în mod special a agriculturii și a turismului, precum și a resurselor minerale printr-o infrastructură dezvoltată si resurse umane calificate; 3. Dezvoltarea unei agriculturi moderne prin promovarea unui parteneriat public – privat, implementarea tehnicilor agricole moderne si performante, corelate cu transformarea gospodăriilor țărănești în ferme familiale cu caracter comercial 4. Dezvoltarea turismului prin valorificarea potențialului natural și cultural al localității 5. Reabilitarea si modernizarea instituțiilor publice (educaționale, culturale, sanitare) corelate cu asigurarea unei baze materiale moderne și punerea în valoare a elementelor culturale tradiționale 6. Asigurarea cadrului urbanistic pentru dezvoltarea economico – socială durabilă a localității prin modernizarea infrastructurii rurale 7. Protejarea și conservarea mediului natural prin implementarea politicilor de colectare selectivă a deșeurilor, implementarea măsurilor de prevenire a poluării și a protecției mediului 8. Crearea de noi locuri de munca în domenii de activitate diversificate;

Comuna Porumbacu în anul 2035 va fi o comună dezvoltată într-un mod durabil, echilibrată prin crearea și susținerea unui mediu economico - social competitiv, stabil, sănătos și diversificat, care să asigure creșterea economică continuă și creșterea calități vieții cetățenilor. Obiectivul general este de a crea premisele adecvate unei dezvoltări durabile pentru ca UAT Porumbacu de Jos să fie o unitate administrativ teritorială cât mai bine integrată în Uniunea Europeană, prin “utilizarea eficientă a tuturor resurselor fizice și umane, pentru realizarea unei dezvoltări economice și sociale durabile, care să ducă, pe termen




78

lung la creșterea standardului de viață al populației și la armonizarea coeziunii economice și sociale cu cel al județului Sibiu”.

OBIECTIVE STRATEGICE Materializarea direcțiilor de acțiune propuse se va face prin formularea unui set de

obiective strategice care vor fi implementate atât de autoritățile publice locale/județene cât și de către orice organizație publică/privată cu competențe în domeniul respectiv. Aceste obiective strategice vor fi formate din unul sau mai multe proiecte finanțate din surse diverse (resursele proprii ale localității, finanțări de la bugetul județean/național sau programe comunitare). Pornind de la analiza problemelor și punctelor tari ale localității corelate cu necesitățile și prioritățile de dezvoltare formulate în viziune, precum și cu Strategia de Dezvoltare Locală, au fost identificate următoarele obiective strategice: Obiectiv strategic 1 : COMUNA PORUMBACU DE JOS – LOCALITATE ATRACTIVĂ CE OFERĂ CONDIȚII OPTIME PENTRU LOCUITORII SĂI Obiectivul vizează creșterea calității vieții în cadrul comunei Porumbacu de Jos precum și eliminarea disfuncționalităților generate de lipsa unei infrastructuri tehnico-edilitare moderne de posibilitatea accesări unor servicii și dotări publice atractive. De asemenea, pentru asigurarea unei dezvoltări durabile este importantă și asigurarea unei accesibilități facile și rapide către principalele centre urbane ale zonei. S.O. 1.1 – Infrastructura tehnico-edilitară modernizată și extinsă acoperind tot intravilanul S.O. 1.2 – Infrastructura de circulații modernizată și extinsă acoperind tot intravilanul S.O. 1.3 – Rețea de servicii și dotări publice modernizată și diversificată Obiectiv strategic 2 : COMUNA PORUMBACU DE JOS – LOCALITATE ATRACTIVĂ PENTRU MEDIUL DE AFACERI CU O ECONOMIE DIVERSIFICATĂ Unul dintre elementele principale ale unei dezvoltări durabile constă în consolidarea, dezvoltarea și susținerea unui mediu de afaceri dinamic, atractiv care să fundamenteze premisele realizări unei economii diversificate. S.O. 2.1 – Destinație turistică de importanță națională, atractivă în toate sezoanele S.O. 2.2 – Agricultură modernă, ecologică S.O. 2.3 – Mediul economic dezvoltat prin valorificarea potențialului natural/antropic în conformitate cu principiile dezvoltării durabile Obiectiv strategic 3 : COMUNA PORUMBACU O LOCALITATEA DEZVOLTATĂ ÎN ARMONIE CU MEDIUL NATURAL ȘI CU PATRIMONIUL CULTURAL Acest obiectiv vizează asigurarea calității factorilor de mediu, implementarea unor măsuri pentru evitarea/diminuarea producerii de accidente cauzate de riscurile naturale sau tehnologice. Totodată dezvoltarea localității se va axa pe o exploatare rațională a resurselor naturale, protejarea și conservarea patrimoniului construit și a peisajelor specifice. S.O. 3.1 – Protecția mediului natural S.O. 3.2 – Protejarea și conservarea patrimoniului construit și a peisajelor specifice S.O. 3.3 – Protecția zonelor construite de riscurile naturale

3.14 Planul de actiune pentru implementare si programul de investitii publice Planul de acțiune reprezintă cumulul de acțiuni pentru atingerea obiectivelor prevăzute în strategia de dezvoltare a localității corelate cu propunerile planului urbanistic general. Din




79

portofoliul de programe/proiecte propuse în cadrul Strategiei de Dezvoltare Locală au fost preluate doar cele care necesită o implementare spațială (reflectate la nivelul Planului Urbanistic General).

Obiectiv strategic 1 : COMUNA PORUMBACU DE JOS – LOCALITATE ATRACTIVĂ CE

OFERĂ CONDIȚII OPTIME PENTRU LOCUITORII SĂI

SUBOBIECTIV ACȚIUNI PROGRAME / PROIECTE

S.O. 1.1 –

Infrastructura

tehnico-edilitară

modernizată

și extinsă acoperind

tot

intravilanul

Asigurarea cadrului urbanistic favorabil dezvoltării socio-economice a localității prin modernizarea infrastructurii rurale în toate satele comunei

Construire sistem de apa si canalizare menajera in loc. Scoreiu

Modernizare sistem alimentare cu apa Porumbacu de Sus – Porumbacu de Jos

Extindere si reparații alimentare cu apa Colun, Sarata

Realizare rezervor de apa potabila si tratare a apei, pentru satele comunei Porumbacu de Jos

Finalizarea lucrărilor de extindere a rețelei de canalizare in loc. Porumbacu de Jos si Porumbacu de Sus si a stației de epurare a apelor reziduale

Modernizarea iluminatului public

Extinderea rețelei de alimentare cu energie electrică în Colun

Proiect rețea alimentare cu gaze

S.O. 1.2 –

Infrastructura de

circulații modernizată

si extinsă acoperind

tot

intravilanul

Îmbunătățirea accesibilități localităților componente

Decongestionarea arterelor principale din Porumbacu de Jos si Scoreiu prin eliminarea traficului de tranzit si a traficului greu

Reabilitarea drumurilor comunale

Repararea podurilor si podețelor din zonele propuse a fi introduse în intravilan (pe valea Porumbacului – in zona caselor de vacanta)

Realizarea drum ocolitor pentru localitățile Porumbacu de Jos si Scoreiu

S.O. 1.3 – Rețea de

servicii si dotări

publice modernizată și

diversificată

Reabilitarea si modernizarea instituțiilor publice (educaționale, culturale, sanitare) corelate cu asigurarea unei baze materiale moderne și punerea în valoare a elementelor culturale tradiționale

Echiparea instituțiilor publice cu instalații și mobilier nou (Centru C.D.I., școli și grădinițe).

Reabilitarea si modernizarea sediului Primăriei com. Porumbacu de Jos

Înființarea Centrului de supraveghere a copiilor de tip“after-school”




80

Continuarea programului de modernizare și dotare a infrastructurii de sănătate (cabinete medicale în fiecare localitate)

Modernizarea locurilor de joacă și a spațiilor verzi.

Asigurarea asistenței medicale de specialitate in loc. Scoreiu si Colun

Dezvoltarea serviciilor sociale comunitare pentru persoanele vârstnice in parteneriat cu organizațiile civile si cultele religioase

Amenajare târg Porumbacu de Jos

Obiectiv strategic 2 : COMUNA PORUMBACU DE JOS – LOCALITATE ATRACTIVĂ

PENTRU MEDIUL DE AFACERI CU O ECONOMIE DIVERSIFICATĂ


S.O. 2.1 – Destinație

turistică de importanță

național, atractivă în

toate sezoanele

Asigurarea cadrului urbanistic necesar pentru dezvoltarea sectorului turistic

Măsuri pentru sprijinirea diversificării formelor de turism practicate

Realizare domeniu schiabil Negoiu – Serbota - Glajerie

Extinderea zonei turistice din loc. Porumbacu de Sus

Incurajarea realizării de unități de cazare turistica (mici unități hoteliere, cabane, pensiuni, vile) precum și a serviciilor conexe

Concesionarea terenurilor din zona Valea Porumbacului (Porumbacu de Sus) pentru dezvoltarea activității de turism;

Promovarea turistica a zonei (înscrierea în cadrul unor circuite turistice - turism cultural-religios, agropensiuni)

Înființarea centrului de Informare turistică

Realizarea unor trasee turistice (mountainbike, drumeţii, endo-turism, drumeții ecvestre, etc)

Amenajarea unor puncte de observare a animalelor sălbatice

Renovarea, modernizarea și realizarea de noi cabane / refugii montane

S.O. 2.2 – Agricultură Asistenta tehnica si Înființarea unor asociații de




81

modernă, ecologică logistica acordata fermierilor, in vedera realizării de proiecte viabile pentru obținerea de finanțare nerambursabilă care sa conducă la modernizarea exploatațiilor agricole, silvice si apicole

Implementarea tehnicilor agricole moderne si performante, corelate cu transformarea gospodăriilor țărănești in ferme familiale cu caracter comercial

producători, procesatori şi comercianți din domeniul zootehnic, apicol, al agriculturii ecologice

Realizarea unor ferme model şi a unor centre de colectare şi distribuție a produselor agricole

Realizarea cadastrului teritoriului comunei

Sprijin pentru transformarea gospodăriilor țărănești în ferme familiale cu caracter comercial

S.O. 2.3 – Mediul

economic dezvoltat prin

valorificarea

potențialului localittii în

conformitate cu

principiile dezvoltării

durabile

Realizarea unui mediu de afaceri funcțional, bazat pe libera inițiativă, flexibilitatea si mobilitatea forței de munca, reducerea birocrației

Mărirea și diversificarea bazei de servicii precum si dezvoltarea activitătilor industriale si IMM-urilor.

Asigurarea de resurse umane calificate precum și a posibilităților de recalificare




82

Obiectiv strategic 3 : COMUNA PORUMBACU O LOCALITATEA DEZVOLTATĂ ÎN

ARMONIE CU MEDIUL NATURAL ȘI CU PATRIMONIUL CULTURAL


S.O. 3.1 – Protecția

mediului natural

Protejarea și conservarea mediului natural prin implementarea politicilor de colectare selectivă a deșeurilor, implementarea măsurilor de prevenire a poluării și a protecției mediului

Implementarea sistemului de management integrat al deșeurilor

Reabilitarea și protejarea mediului natural în special a Sitului Natura 2000, zonelor împădurite și a pajiștilor montane

Modernizarea spațiilor verzi existente

Ecologizarea malurilor pârâurilor şi amenajarea peisajeră a acestora

S.O. 3.2 – Protejarea și

conservarea patrimoniului

construit și a peisajelor

specifice

Valorificarea resurselor istorice, culturale și naturale corelată cu asigurarea protecției acestora

Asigurarea unor perspective favorabile, deschise asupra clădirilor istorice cât și asupra siluetei satelor sau asupra elementelor naturale

Restaurarea clădirilor cu valoare istorică sau ambientală

Realizarea unui regulament care să asigure protejarea aspectului monumentelor istorice și protecția peisajelor specifice

Amenajarea unor puncte de belvedere

S.O. 3.3 – Protecția zonelor

construite de riscurile

naturale

Implementarea unor măsuri pentru diminuarea / eliminarea producerii de accidente cauzate de riscurile naturale

Regularizarea și amenajarea văilor cursurilor de apă ce străbat localitățile comunei Porumbacu de Jos

Realizarea lucrărilor de stabilizare și combatere a eroziunii solului pe versanți




83




84




85




86




87




88




89

LOCALIZAREA PROGRAMELOR ȘI PROIECTELOR CORELATE CU PLANUL

URBANISTIC GENERAL

ZONE / PROIECTE MAJORE DE INTERVENȚIE

Fiind o comună cu potențial turistic însemnat, una dintre principalele propuneri de dezvoltare constă în realizarea infrastructurii turistice, precum si creare unor noi obiective turistice. Unul dintre cele mai importante proiecte de dezvoltare al localității îl constituie realizarea domeniul schiabil Porumbacu de Sus (Negoiu-Șerbota-Glăjerie). Având în vedere suprafața însemnată pe care se va desfășura cât și complexitatea generată de realizarea unei zone destinate practicării turismului și sportului, se consideră oportun ca detalierea acestuia să fie realizată printr-un plan urbanistic zonal. Proiectul va constitui un nou pol de atracție turistică care va spori diversitatea ofertei turistice a localității, atrăgând astfel un număr însemnat de turiști și în sezonul rece. Realizarea unei zone turistice va implica și dezvoltarea infrastructurii tehnico – edilitare, a infrastructurii de circulații și a serviciilor conexe generând astfel un număr ridicat de noi locuri de muncă. Amploarea acestui proiect va determina și realizarea unor parteneriate cu localitățile vecine dar și cu investitorii privați interesați în dezvoltarea turismului în zonă. Rolul autorităților va consta pe lângă realizarea infrastructurii tehnico-edilitare a circulațiilor și a echipamentelor publice specifice unei zone turistice și în asigurare implementării unor reglementări care să asigure o dezvoltare durabilă a zonei și o imagine urbană specifică unei zone montane. Un alt proiect de interes național, dar însă de o anvergură mai mică îl constituie realizarea centurii ocolitoare a localităților Porumbacu de Jos și Scoreiu, în vederea scoaterii traficului greu și de tranzit din intravilan, precum și descongestionarea traficului. Se va acorda o atenție sporită în acest proiect cadrului natural și protejării zonelor împădurite precum și neafectării traseelor turistice montane sau a zonelor avifaunistice. MONITORIZARE ȘI EVALUARE Consiliul Local și Primăria comunei Porumbacu de Jos sunt principalii actori care se vor ocupa de monitorizarea și evaluarea Strategiei. De asemenea, există o serie de organizații şi autorități județene care pot monitoriza diferite componente ale îndeplinirii acestei strategii. Astfel pe lângă Consiliul Județean, alte autorități interesate de implementarea acestei strategii sunt cele care asigură protecția mediului, gestionarea situaților de urgență, ocuparea forței de muncă, dezvoltarea turismului, gestionarea fondurilor europene, Inspectoratul școlar, Direcția de sănătate, administratorii de rețele tehnico-edilitare din zonă, mediul de afaceri şi alte organizații interesate de această zonă şi nu în ultimul rând locuitorii comunei. Pe parcursul derulării strategiei se vor întreprinde următoarele acțiuni în scopul asigurării implementării cu succes a acesteia:

asigurarea coordonării si urmăririi stadiului implementării Strategiei

monitorizarea și evaluarea Strategiei, a indicatorilor de progres și de impact

revizuirea periodică a strategiei în funcție de modificările survenite atât în mediul intern cât și în cel extern

implementarea planului de comunicare și promovare a strategiei Monitorizarea Strategiei și a Planului de acțiune reprezintă o serie de acțiuni întreprinse cu scopul asigurării implementării eficient și eficace a obiectivelor propuse care să corespundă solicitărilor mediului intern și extern. Astfel se urmărește evaluarea și progresul acțiunilor/proiectelor propuse, a resurselor umane, materiale, financiare alocate, respectarea etapizării și prioritizării propuse. În cazul apariției unor elemente neplanificate sau a unor evenimente noi, care nu au putut fi cuantificate și care




90

generează modificări ale strategiei se impun acțiuni de ajustare, restructurare, remediere a strategiei astfel încât să se asigure implementarea acesteia. Evaluarea Strategiei este necesară în vederea aprecierii în ce măsură acesta și-a atins obiectivele propuse, iar rezultatele și impactul acesteia sunt cele prevăzute. Evaluarea cuprinde trei momente esențiale: - înaintea începerii strategiei, în care se evaluează impactul posibil; - în timpul derulării strategiei, se analizează dacă traseul urmat este cel care asigură implementarea strategiei; - la finalizarea strategiei, în vederea identificării faptului dacă au fost atinse rezultatele propuse. Monitorizarea și evaluarea utilizează două tipuri de indicatori, indicatori de progres pentru strategiei și indicatorii de impact și de rezultat pentru proiecte/programe. Revizuirea Strategiei se va realiza pentru evaluarea acțiunilor de implementare și pentru a lua măsurile necesare ca planul să rămână viabil și să corespundă noilor și viitoarelor schimbări ale localității. Astfel prin revizuire se vor opera ajustări, actualizări, reconfigurări și după caz schimbări de acțiuni/proiecte/programe necesare realizării viziunii actualizată și corelată cu schimbările produse de la momentul implementării.

4. CONCLUZII – MASURI IN CONTINUARE

Pentru a putea fi creata o lista de prioritati de investitii pentru Primaria Porumbacu de Jos si Consiliul Local al localitatii, se vor continua lucrarile si masurile prevazute in PUG-ul anterior si vor fi urmarite prevederile actualului PUG care vin in completarea documentatiilor anterioare si care creaza noi premise in dezvoltarea economico-sociala a comunei Porumbacu de Jos.

Sef proiect Arh. Ispas Luminita Doina Intocmit, Arh. Ispas Raluca Tatiana

Date post:	06-Mar-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	30 times
Download:	2 times

REACTUALIZARE P.U.G. SI R.L.U COMUNA PORUMBACU DE …...cultivarea pamantului), printre care s-a...

Documents