Raportul anual al MAE pe anul 2015

NESECRET

1/113 160627 RAPORTUL ANUAL AL MAE 2015.doc

NESECRET

RAPORTUL ANUAL AL MINISTERULUI AFACERILOR EXTERNE

2015

1. Afaceri europene 1.1. Activitatea în Uniunea Europeană 1.2. Relațiile cu statele partenere 1.3. Reprezentarea României înaintea Curții de Justiție a Uniunii Europene, a Tribunalului Uniunii Europene și a celorlalte instituții ale UE 1.4. Exercitarea prerogativelor de Agent Guvernamental în procedurile în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului 2. Parteneriatul strategic cu SUA 3. Politica de securitate - NATO 4. R. Moldova 5. Relațiile cu statele din vecinătate 5.1. Cooperarea politică și economică cu statele din Balcanii de Vest 5.2. Relaţiile cu Federaţia Rusă 6. Relațiile cu statele de pe alte continente 6.1. Relațiile cu state din regiunea Asia-Pacific 6.2. Relațiile cu statele din Orientul Mijlociu și Africa 7. Diplomația multilaterală 7.1. ONU 7.2. Activitatea în Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa 7.3. Activitatea în domeniul drepturilor omului 7.4. Participarea la acțiunile comunității internaționale de combatere a terorismului și evitare a riscurilor asimetrice 7.5. Îndeplinirea obligațiilor care decurg din instrumentele multilaterale în domeniile dezarmării și neproliferării 7.6. Activitatea în domeniul controlului exporturilor, importurilor şi altor operaţii cu produse militare, produse cu dublă utilizare 7.7. Participarea la activitatea Organizației Internaționale a Francofoniei 8. Diplomația economică 8.1 Securitatea energetică 8.2 Relațiile cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică 8.3 Relațiile cu mediul de afaceri și instituții publice 8.4 Conjunctură economică, relațiile cu instituțiile financiare internaționale și organisme cu vocație economică globală 8.5 Activitatea MAE în domeniul cooperării internaționale pentru dezvoltare 8.6 Participarea României la Expoziţia Mondială de la Milano 9. Dezvoltarea cadrului juridic al relațiilor externe 10. Implementarea sancţiunilor internaţionale 11. Serviciile consulare 12. Activitatea Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni 13. Oficiul pentru Românii din Străinătate 14. Activitatea de comunicare - purtătorul de cuvânt 15. Diplomația publică, culturală și științifică 16. Arhive Diplomatice 17. Relații interinstituționale 18. Organizarea internă

18.1. Resursele umane

NESECRET


NESECRET

18.2. Administrarea sistemelor informatice ale serviciului diplomatic 19. Reforma internă 20. Resursele materiale ale MAE în 2015 Anexe 1. acțiuni diplomatice ale președintelui României la realizarea cărora a contribuit MAE 2. acțiuni diplomatice ale prim-ministrului la realizarea cărora a contribuit MAE 3. întâlniri ale ministrului de externe cu miniștrii de externe străini, în România și în străinătate 4. acțiuni în cadrul Uniunii Europene la care a participat ministrul de externe 5. acțiuni în cadrul NATO la care a participat ministrul de externe 6. acțiuni în cadrul forurilor și organizațiilor internaționale la care a participat ministrul de externe 7. alte acțiuni politico-diplomatice la care a participat ministrul de externe

NESECRET


NESECRET

În cursul anului, funcția de ministru al afacerilor externe le-a revenit succesiv domnilor Bogdan Aurescu (până la 16 noiembrie) și Lazăr Comănescu (de la 17 noiembrie).

MAE a vizat în 2015 realizarea concretă a interesului național al României, ridicarea și consolidarea profilului european și internațional al statului român și contribuții substanțiale la atingerea obiectivelor politice, economice și de securitate.

Concret, diplomația română a acționat pentru a proteja cât mai bine interesele României în plan extern. A participat la edificarea securității necesare statului român în condițiile de insecuritate din perioada în care în jurul NATO și al Uniunii Europene a apărut un spațiu de instabilitate, cu numeroase elemente de incandescență legate de agresiunea Federației Ruse din Ucraina; modificarea echilibrului în regiunea Mării Negre în urma încălcării dreptului internațional, prin ocuparea ilegală și militarizarea Crimeei, la Est; de recrudescența terorismului; amplificarea migrației ilegale; crizele diverse și dezorganizarea de state, la Sud.

Susţinerea pozițiilor României în plan european a continuat să reprezinte o dimensiune importantă a activităţii MAE și pe parcursul anului 2015, în contextul unei agende europene marcate de numeroase provocări și a unui calendar de reuniuni extrem de dens (inclusiv în ceea ce priveşte reuniunile la cel mai înalt nivel – Consiliul European), MAE contribuind la elaborarea și promovarea poziției României pe dosarele de actualitate și pe temele prioritare în plan european.

Cea mai importantă provocare pentru UE în a doua parte a anului 2015 a fost migrația, cu implicații pe plan umanitar, cu impact asupra politicilor UE, a modului de gestionare a spațiului Schengen și cu rol de revelator al manierei în care este înțeleasă solidaritatea europeană. MAE s-a implicat, conform competențelor, în soluționarea laturii de politică externă a dosarului – în găsirea de soluții urgente și adecvate care să trateze problema la sursă, în spațiile de origine a fenomenului; în analiza și coordonarea elaborării poziției de ansamblu a României în acest dosar, în cadrul procesului decizional de la nivel european.

Serviciul diplomatic național a asigurat, de asemenea, înscrierea României în efortul comunității internaționale de proiectare a premiselor de stabilitate, democrație și prosperitate în vecinătatea UE și a NATO, îndeplinind astfel vocația statului român de „punte” către această vecinătate, de apărător și promotor al valorilor proprii comunității căreia România îi aparține.

A fost extinsă și diversificată rețeaua de inițiative și de propuneri convergente spre obiectivul securității României într-o perioadă complexă, cu relații internaționale complicate, îndeosebi în vecinătate. Printre cele mai importante inițiative ale României au fost cele legate de revizuirea Strategiei de securitate a UE și a Politicii europene de vecinătate. S-au formulat propuneri concrete privind: concentrarea echilibrată asupra vecinătăților estică și sudică ale UE; angajarea mai eficientă în misiunile Politicii de securitate și apărare comună; o mai bună coordonare între UE şi NATO și concentrarea pe aspectele ținând de securitatea energetică și cibernetică. A fost promovată ideea unor platforme de dialog pe teme de securitate în sens larg, dedicate statelor partenere, ca instrumente utilizabile și de alți actori

NESECRET


NESECRET

interesați de stabilitatea regiunilor în cauză, în vederea reconstruirii încrederii și a stimulării cooperării cu statele vecine și cu „vecinii vecinilor”. Comisia Europeană și Serviciul European pentru Acțiune Externă au reținut în mare parte acest concept ca formule-cadru de dialog cu vecinii vecinilor, marii donatori și instituțiile financiare internationale, preconizând și includerea unor elemente de fond ale propunerii în viitoarea politică europeană de vecinătate revizuită.

În cadrul NATO, România a sprijinit concret, prin acțiune diplomatică, realizarea deciziilor Summitului din Regatul Unit din 2014, în privința măsurilor de reasigurare și a celor de adaptare, prevăzute în Planul de acțiune pentru creșterea capacității operaționale a Alianței.

Proiectul scutului antirachetă de la Deveselu a devenit realitate.

În 2015, politica externă a României a avut o dinamică aparte, prin intensificarea dialogului politico-diplomatic, care a pus în evidență locul rezervat României între prioritățile statelor partenere de dialog, inclusiv în domeniile economic, de securitate și al afacerilor europene.

Relațiile cu R. Moldova au continuat să fie și în 2015 o prioritate majoră, în ciuda situației politice complexe de la Chișinău.

A fost aprofundat şi dezvoltat cu consecvență Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii.

În 2015, s-a pus accent asupra recalibrării şi întăririi dimensiunii economice a politicii externe a României, prin revigorarea diplomației economice și prin promovarea în exterior a produselor și serviciilor naționale și atragerea de investiții în România.

Rețeaua consulară externă a României s-a confruntat și în 2015 cu un volum mare de solicitări de servicii, asistență și protecție, care a impus măsuri în vederea extinderii ei treptate, îndeosebi în regiunile în care se înregistrează o prezență românească semnificativă.

NESECRET


NESECRET

1 Afaceri europene

1.1 Activitatea în Uniunea Europeană

1.1.1 MAE a continuat să gestioneze activitatea de coordonare a afacerilor europene, în conformitate cu rolul său de coordonator unic al sistemului naţional de gestionare a afacerilor europene (în baza HG 379/2013), prin menţinerea unui dialog inter-instituţional constant la nivel de secretar de stat pentru afaceri europene pe aspectele de interes prioritar pentru România, inclusiv în contextul participării instituţiilor naţionale la reuniunile în format ministerial ale Consiliului UE. De asemenea, evoluţia negocierilor la nivel tehnic în cadrul Consiliului UE şi formularea mandatelor României a fost urmărită activ prin intermediul reuniunilor săptămânale ale Comitetului de Coordonare al Afacerilor Europene.

În perspectiva preluării de către România a mandatului Preşedinţiei Consiliului UE, la nivelul MAE a fost demarat, în 2015, un proces de reflecţie internă şi o analiză a măsurilor necesare pentru preluarea acestei responsabilităţi, din perspectiva principalelor aspecte de calendar, logistică, resurse umane, chestiuni bugetare, evenimente şi oportunităţi culturale etc. Astfel, în luna iunie 2015, MAE a elaborat Nota concept şi planul de acţiuni privind aspecte preliminare în pregătirea exercitării de către România a Preşedinţiei semestriale a Consiliului UE (semestrul II 2019), aprobată de ministrul afacerilor externe şi adoptată de Guvernul României în şedinţa din 22 iulie 2015.

1.1.2 Conform competenţelor sale pe fond, MAE a continuat să asigure reprezentarea la reuniunile Consiliului Afaceri Externe (CAE), prin ministrul afacerilor externe şi Consiliului Afaceri Generale, prin secretarul de stat pentru afaceri europene. În privința CAE, în anul 2015, au avut loc reuniuni formale lunare, dintre care șapte la Bruxelles (două în comun cu miniștrii apărării, pentru discutarea aspectelor ce privesc Politica de securitate şi apărare comună – în lunile mai și decembrie) și trei la Luxembourg, alte două reuniuni informale de tip Gymnich (martie și septembrie), precum și o reuniune extraordinară privind criza din Ucraina (ianuarie). S-au realizat dosarele participării ministrului de externe la cele două reuniuni ale UE din timpul Adunării Generale a ONU (septembrie) și la dineul trans-atlantic cu secretarul de stat al SUA.

De asemenea, a fost acordată o atenţie deosebită dialogului cu reprezentanţii instituţiilor europene, în special ai Comisiei Europene şi ai Parlamentului European, şi cu ceilalţi parteneri europeni pe subiecte de interes.

MAE a continuat să-şi asume responsabilităţile, conform obligaţiilor menţionate în HG 379/2013, în ceea ce priveşte elaborarea documentelor necesare pentru pregătirea reuniunilor Consiliului European. De asemenea, MAE a participat activ și constant la dezbaterile din Parlamentul României (cu precădere la nivelul Comisiilor de Afaceri Europene din cele două Camere, însă și în cadrul altor comisii de specialitate) cu privire la propunerile de proiecte legislative și non-legislative avansate la nivel UE.

1.1.3. Dosarele europene au ocupat o pondere substanţială în ansamblul dialogului politico-diplomatic cu partenerii europeni, în contextul concretizării unui calendar

NESECRET


NESECRET

intens de contacte la toate nivelurile. Dialogul activ cu reprezentanţii preşedinţiilor-în-exerciţiu semestriale ale Consiliului UE, atât în pregătirea acestora, cât şi pe durata efectivă a mandatului, şi cu viitoarele Preşedinţii ale Consiliului au reprezentat şi în acest an un instrument extrem de important de consolidare a promovării poziţiei României pe dosarele de interes.

S-a participat activ la consultările informale, la redactarea documentelor de reflecție (non paper) pe teme de interes sau în pregătirea reuniunilor și întâlnirilor din timpul CAE (ex. Grupul pentru Acțiunea Europeană a R. Moldova, Grupurile de prieteni etc.).

1.1.4 Schimbările instituţionale din cadrul UE au avut un impact deosebit asupra activităţii şi modului de abordare a dosarelor europene. MAE a asigurat menţinerea profilului României de promotor al unor principii de bază precum metoda comunitară, echilibrul instituţional, solidaritatea şi coeziunea UE în contextul publicării pachetului privind “O mai bună reglementare”, al discuţiilor iniţiate cu Parlamentul European şi cu Comisia pe tema Acordului inter-instituţional (AII) privind o mai bună reglementare, precum şi a dezbaterilor privind Programul de lucru anual al Comisiei.

Totodată, MAE a continuat să pledeze constant pentru promovarea candidaturilor diplomaţilor români în cadrul Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE) al UE, îndeosebi la nivel de management (şefi de delegaţii şi în centrala SEAE).

1.1.5 În acord cu agenda UE, gestionarea migraţiei a fost în centrul preocupărilor MAE, atât la apariţia propunerii Comisiei pentru o Agendă europeană a migraţiei, cât şi în situaţia de criză înregistrată în a doua jumătate a anului. Instituţia s-a implicat activ şi constant în coordonarea mesajelor părţii române în diferitele formaţiuni ale Consiliului UE, pe baza consultărilor inter-instituţionale, în scopul asigurării coerenței acestora, inclusiv în raport cu alte aspecte de interes pentru România, respectiv libera circulaţie în spaţiul UE şi viabilitatea spaţiului Schengen; o atenţie particulară a fost acordată acţiunilor de combatere a terorismului generate de atacurile succesive din Franţa, inclusiv din perspectiva consecinţelor asupra obiectivelor prioritare ale României.

MAE a continuat să susţină, atât în dialogul cu preşedinţiile-în-exerciţiu semestriale, cât şi cu restul partenerilor europeni, obiectivul formulării unei decizii privind aderarea României la spaţiul Schengen în baza formulei aderării dublu-etapizate.

De asemenea, MAE a susţinut, alături de celelalte instituții cu competențe pe fond, reflectarea intereselor României în negocierea noului cadru multianual privind securitatea internă (Agenda europeană de securitate) şi a Planului de acţiuni aferent. Pe palierul protecţiei datelor cu caracter personal, a avut o contribuţie semnificativă în armonizarea poziţiilor naţionale pentru finalizarea negocierilor pachetului de reformă în domeniu şi a sprijinit adoptarea Directivei Passenger Name Records.

1.1.6 Conform atribuţiilor sale şi în strânsă cooperare cu instituţiile cu responsabilităţi în materie, MAE a continuat să promoveze, la nivelul partenerilor europeni, progresele înregistrate de România în domeniile de referinţă MCV. Astfel, urmare publicării raportului MCV, a fost urmărită şi realizată obţinerea unei reflectări corespunzătoare a rezultatelor substanţiale realizate de România. În prezentarea orală a Comisiei Europene pe tema progreselor din România (şi Bulgaria) din 15 iulie

NESECRET


NESECRET

la nivelul grupului de lucru al Consiliului, a fost reafirmat faptul că „România se află pe calea cea bună şi speră să rămână pe această direcţie”. Totodată, în pregătirea următorului raport MCV, din ianuarie 2016, au continuat demersurile de promovare a trendului pozitiv de progrese înregistrate de România pe lângă preşedinţia-în-exerciţiu a Consiliului Uniunii (semestrul I, 2016) şi pe lângă ceilalţi parteneri europeni.

În dezbaterile cu privire la statul de drept şi combaterea corupţiei, România a pledat pentru aplicarea cadrului legislativ de o manieră echitabilă şi nediscriminatorie în raport cu toate statele membre.

1.1.7 Urmare prezentării, în cadrul reuniunii Consiliului European din 25-26 iunie 2015, a Raportului celor cinci preşedinţi privind finalizarea Uniunii Economice şi Monetare/UEM, MAE a contribuit la elaborarea poziției României în dezbaterile pe această temă, precum și la promovarea acesteia în dialogul cu ceilalți parteneri europeni. Astfel, în dialogul politico-diplomatic a fost exprimată susţinerea pentru procesul de consolidare a UEM şi pentru abordarea etapizată a acestui proces, precum și pentru derularea discuțiilor în formula „UE-28”, în baza unei abordări transparente şi incluzive, care să asigure un tratament echitabil pentru toate statele membre UE.

În vederea susţinerii obiectivului european comun de identificare şi menţinere a unei tendințe pozitive de creştere economică, MAE a participat, alături de Ministerul Finanțelor Publice, la procesul de elaborare a mandatului României în negocierile pentru stabilirea cadrului legislativ de funcționare a Planului Juncker și, ulterior, în inițierea demersurilor pentru implementarea acestuia.

1.1.8 Diplomația română a continuat să promoveze obiectivul menținerii intacte a libertăţii de circulaţie a persoanelor, inclusiv a lucrătorilor, urmărind activ evoluţiile din statele membre şi din instituţiile UE în acest sens. MAE a reacţionat constant la propunerile de limitare, fie şi indirectă, a aplicării principiului liberei circulaţii a lucrătorilor. Printre acţiunile relevante, sunt de menţionat: sublinierea sprijinului pentru libera-circulaţie în dialogul bilateral cu statele în care există iniţiative contrare; reacţii ferme în situaţiile de derapaj în discursul public; asigurarea coordonării reacţiilor la nivelul instituţiilor de linie; integrarea României în diferite formate de discuţii apropiate poziţiilor ţării noastre, precum grupul de state favorabile detaşării intra-europene de lucrători (o scrisoare comună a miniştrilor muncii a fost adresată Comisiei Europene).

În domeniul incluziunii romilor, MAE a sprijinit dialogul atât cu instituţiile Uniunii, cât şi cu instituţiile competente din alte state membre.

1.1.9 În domeniul competitivităţii economice şi al pieţei interne, MAE s-a implicat activ în formularea unei poziţii naţionale integrate cu privire la Strategia privind piaţa unică a bunurilor şi serviciilor, având în vedere caracterul complex şi cuprinzător al dezbaterilor, precum și nevoia de luare în considerare a sensibilităţilor şi intereselor fiecărui sector acoperit de Strategie.

O atenţie deosebită a fost acordată măsurilor vizând definitivarea pieţei digitale unice la nivel european. În acest sens, în pregătirea lansării de Comisia Europeană a Strategiei UE privind definitivarea Pieţei Unice Digitale, a fost elaborat, sub coordonarea MAE, un document naţional de poziţie (non-paper) care identifică priorităţile României în domeniul digital şi care a fost transmis statelor membre şi Comisiei Europene în scopul reflectării acestora în documentul strategic european.

NESECRET


NESECRET

După lansarea Strategiei, a fost elaborat, tot sub coordonarea MAE, mandatul general, prin care sunt identificate principalele elemente prioritare pentru România.

1.1.10 În domeniul energiei, MAE a urmărit cu atenţie, în anul 2015, acţiunile derulate la nivelul UE şi a susţinut, pe diverse paliere, priorităţile României aferente acestei sfere de activitate. În acest sens, România a cooperat cu celelalte state membre şi cu instituţiile UE în vederea creşterii securităţii energetice atât în Europa Centrală şi de Sud-Est, cât şi în întreaga Uniune Europeană. În acelaşi timp, MAE şi-a concentrat eforturile şi a continuat demersurile în vederea adoptării de concluzii în Consiliul Uniunii şi Consiliul European referitoare, în principal, la crearea Uniunii Energiei şi a sistemului de guvernanţă a acesteia.

În domeniul schimbărilor climatice, MAE a urmărit ca obiectivele în domeniul energiei şi schimbărilor climatice să fie reflectate corespunzător în acordul internaţional global încheiat la Paris (COP 21). De asemenea, a asigurat și sprijinit formele de cooperare cu statele membre cu interese similare cu ale României în vederea promovării eficiente a elementelor de interes comun privind politicile în domeniul energiei și schimbărilor climatice, care reglementează revizuirea schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

1.1.11 În calitatea sa de coordonator naţional şi punct tehnic de contact în problematica Strategiei Europa 2020, MAE a coordonat elaborarea Programului naţional de reformă (Pnr) 2015, adoptat de guvern în luna aprilie şi care reprezintă principalul instrument în vederea atingerii obiectivelor Europa 2020 în România. În prima parte a anului 2015, MAE a finalizat raportul anual de implementare a Pnr şi raportul anual de implementare a Recomandărilor specifice de ţară (Rst 2014). În scopul implementării acestora, MAE a coordonat elaborarea a două planuri de acţiune, adoptate de guvern în iulie 2015, şi a asigurat coerenţa poziţiilor României în cadrul Semestrului European pe teme ce privesc Strategia Europa 2020 sau Rst, inclusiv la reuniunile bilaterale periodice cu Comisia Europeană.

1.1.12 Participând la revizuirea Politicii europene de vecinătate, diplomația română a pledat activ în favoarea Parteneriatului Estic, ca instrument de cooperare şi de consolidare a parcursului european al partenerilor angajaţi în acest proces, în special al Republicii Moldova. România a contribuit, alături de state membre cu aceleaşi obiective, la redactarea Declaraţiei Summitului Parteneriatului Estic de la Riga din 22 mai 2015, susţinând introducerea explicită în text a perspectivei europene pentru ţările interesate, precum şi menţinerea angajamentului UE în vecinătatea estică şi dezvoltarea unor relaţii diferenţiate cu statele partenere, în acord cu ambiţiile şi progresele lor.

Pe tot parcursul anului 2015, în dialogul bilateral cu statele UE, diplomația română a susţinut accelerarea procesului de ratificare a acordurilor de asociere/zonă de comerţ cuprinzătoare şi aprofundată cu UE, urmărind în acelaşi timp aplicarea provizorie cu succes a acordurilor şi continuarea reformelor asumate în statele partenere semnatare, cu precădere în Republica Moldova.

1.1.13 România a susţinut demersurile de continuare a politicii de extindere a UE şi a procesului de negociere cu statele candidate şi cu potenţiali candidaţi din Balcanii de Vest, dar şi cu Turcia, în baza îndeplinirii criteriilor politice de aderare şi a aplicării principiului „meritelor proprii”.

A fost urmărit activ procesul de negociere lansat cu Serbia, cu accent asupra asigurării, de către autorităţile sârbe, de progrese în îndeplinirea criteriilor politice, inclusiv protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. A fost exprimat în continuare

NESECRET


NESECRET

sprijinul pentru continuarea parcursului european al celorlalte candidate sau potenţial candidate, prin oferirea de experienţă românească.

1.1.14 În calitate de coordonator al afacerilor europene, MAE a sprijinit instituţiile româneşti în definirea şi promovarea poziţiei naţionale în negocierea de noi acorduri de liber schimb. În context, România a continuat să sprijine politic încheierea viitorului Acord privind Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP) şi abordarea pragmatică şi angajamentul reciproc pentru consolidarea parteneriatului UE-China. În ceea ce priveşte Acordul cu Canada (CETA), România a continuat să urmărească intrarea în vigoare a documentului, susţinând poziţia tradiţională potrivit căreia libera circulaţie a bunurilor şi serviciilor reglementate de acest tip de acord nu se poate desfăşura optim în lipsa liberei circulaţii a persoanelor. Au fost continuate demersurile pentru ca statul canadian să ridice complet regimul obligativităţii vizei pentru cetăţenii români.

1.1.15 În plan european, România, cu implicarea MAE, a fost un participant activ în procesul de reflecţie pentru revizuirea guvernanţei strategiilor macroregionale, susţinând, în reuniunile la nivel înalt, importanţa implicării palierului politic pentru dinamizarea mecanismelor de guvernanţă ale Strategiei Dunării şi asigurarea condiţiilor şi resurselor necesare pentru consolidarea acestora. În plan naţional, activităţile MAE de coordonare orizontală a Strategiei au fost intensificate în scopul consolidării reprezentării României în ariile prioritare.

MAE a coordonat elaborarea mandatelor naţionale privind Strategia UE în materie de securitate maritimă (sem. I) şi planul de acţiune aferent (sem. II), care includ numeroase aspecte relevante pentru mediul de securitate din bazinul Mării Negre (complementaritatea UE-NATO, securitatea energetică etc.).

Împreună cu Germania şi Bulgaria, România a propus revizuirea Sinergiei Mării Negre, în vederea declanșării unui proces de revitalizare și de deschidere a Sinergiei spre ansamblul statelor riverane la Marea Neagră și spre statele din vecinătatea statelor vecine, astfel încât să facă posibilă dezvoltarea cooperării între statele din regiune și între aceste state şi UE.

1.2 Relațiile cu statele partenere

În 2015, politica externă a României a avut o dinamică aparte, prin intensificarea dialogului politico-diplomatic, dovadă fiind multitudinea de consultări la nivel de miniştri ai afacerilor externe, în cadrul cărora s-a pus accentul pe consolidarea relaţiilor şi parteneriatelor strategice cu Germania, Franţa, Marea Britanie, Polonia, Turcia, Italia, Olanda, Spania prin contacte bilaterale frecvente. Contactele diplomatice bilaterale au ilustrat importanţa relaţiilor politico-diplomatice şi locul relevant pe care România îl are între priorităţile statelor partenere, inclusiv în domeniile economic, de securitate şi al afacerilor europene. S-a urmărit consolidarea formelor de consultare bilaterale şi trilaterale şi identificarea de noi formule care eficientizează poziţionările României în plan regional. Au fost demarate mecanisme de dialog strategic cu Germania şi Franţa, ca urmare a consultărilor dintre miniștrii de externe din decembrie 2014. Au fost purtate numeroase convorbiri bilaterale în timpul participării oficialilor MAE la întruniri multilaterale. MAE a contribuit la aprofundarea dialogului politic bilateral la nivel înalt, printr-o colaborare permanentă cu Administraţia Prezidenţială şi Cabinetul prim-ministrului României.

NESECRET


NESECRET

O direcţie importantă a fost dezvoltarea relaţiilor cu Bulgaria şi Ungaria.

A fost, de asemenea, continuată dezvoltarea relaţiilor cu Austria, cu statele BENELUX, Europei Centrale (Cehia şi Slovacia), iberice (Spania şi Portugalia), sudice (Grecia şi Cipru), nordice (cu precădere Norvegia) şi baltice. În acest sens, au fost continuate procedurile în vederea deschiderii ambasadelor României la Tallinn şi Estoniei, la Bucureşti.

1.3. Reprezentarea României înaintea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, a Tribunalului Uniunii Europene şi a celorlalte instituţii ale UE

1.3.1. Ministerul Afacerilor Externe a exercitat, și în anul 2015, în numele Guvernului României, prerogativele de Agent Guvernamental înaintea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), a Tribunalului Uniunii Europene (TUE) și a celorlalte instituții ale UE, în procedurile prevăzute de art. 2 alin. (1) pct. 43 din Hotărârea Guvernului nr. 8/2013 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările și completările ulterioare, susținând poziția statului în cadrul fazelor precontencioase și contencioase ale respectivelor proceduri.

În acest scop, în cadrul MAE funcționează Agentul Guvernamental pentru CJUE, subsecretar de stat, care este sprijinit în activitatea sa de reprezentare de Serviciul Contencios UE.

1.3.1.1. Reprezentarea în acțiunile în constatarea neîndeplinirii obligațiilor declanșate de Comisia Europeană împotriva României

În perioada 01.01.2007-31.12.2015 au fost declanșate 515 acțiuni. Dintre acestea 460 au fost clasate în faza precontencioasă. În ceea ce privește cauzele pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene, într-o acțiune instanța UE a dat câștig de cauză României, declarând inadmisibilă cererea introductivă formulată de Comisie (cauza C-522/09, Comisia Europeană în contradictoriu cu România – acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor – posibila încălcare a art. 4 alin. (1) și (2) din Directiva 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice), iar trei acțiuni au fost radiate de pe rolul Curții ca urmare a cererilor de desistare prezentate de Comisie (cauzele C-405/13 și C406/13, Comisia Europeană în contradictoriu cu România, având ca obiect necomunicarea măsurilor de transpunere a Directivei 2009/72/CE privind normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice şi de abrogare a Directivei 2003/54/CE şi, respectiv, a Directivei 2009/73/CE privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale şi de abrogare a Directivei 2003/55/CE, precum şi cauza C-366/15, Comisia Europeană împotriva României, având ca obiect necomunicarea măsurilor de transpunere a Directivei 2013/28/UE de modificare a anexei II la Directiva 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz). În prezent, sunt în curs 51 de acţiuni în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor: 2 acţiuni în faza contencioasă şi 49 în fază precontencioasă. Faza contencioasă Agentul Guvernamental pentru CJUE a gestionat 3 acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor: cauza C-104/15, Comisia Europeană împotriva României, acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor prevăzute de art. 4 și 13 alin. (2) din Directiva 2006/21/CE privind gestionarea deșeurilor din industriile extractive și de modificare a Directivei 2004/35/CE; cauza C-306/15, Comisia Europeană împotriva

NESECRET


NESECRET

României, acțiune în constatarea neîndeplinirii obligației de comunicare a măsurilor naționale de transpunere a Directivei 2013/2/UE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje; cauza C-366/15, Comisia Europeană împotriva României, acțiune în constatarea neîndeplinirii obligației de comunicare a măsurilor naționale de transpunere a Directivei 2013/28/UE de modificare a anexei II la Directiva 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz. Până la 31.12.2015, CJUE s-a pronunțat prin ordonanță doar în cauza C-366/15. Faza precontencioasă Agentul guvernamental pentru CJUE a gestionat 96 de acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor (66 declanșate în perioada 29.06.2009 – 31.12.2014, procedura fiind în curs de desfășurare la 01.01.2015; 30 declanșate în anul 2015). Dintre cele 96 de acțiuni gestionate în anul 2015, 47 au fost clasate în cursul acestui an. Așadar, la data de 31.12.2015, sunt în curs 49 de acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, în fază precontencioasă. De la 01.01.2007 și până la 31.12.2015, CJUE nu a pronunțat nicio hotărâre de condamnare a României pentru neîndeplinirea obligațiilor de stat membru UE. 1.3.1.2. Reprezentarea în alte acțiuni aflate pe rolul CJUE sau TUE 1.3.1.2.1. Cereri având ca obiect pronunțarea unor hotărâri preliminare (cereri preliminare) În perioada 01.01.2007-31.12.2015, România a formulat observații/susținut pledoarii în 69 de cereri preliminare. În anul 2015, Agentul Guvernamental pentru CJUE a formulat observații scrise/susținut pledoarii în 10 de cereri preliminare (9 formulate de instanțe naționale și una formulată de o instanță din alt stat membru UE). Totodată, au fost pronunțate 15 hotărâri în cereri preliminare în care Agentul Guvernamental pentru CJUE a depus observații de-a lungul timpului. La data de 31.12.2015, numărul cererilor preliminare în curs în care Agentul Guvernamental a depus observații de-a lungul timpului este de 12. 1.3.1.2.2. Cereri de emitere a unui aviz de către CJUE (cereri de aviz) În perioada 01.01.2007 -31.12.2015, România a formulat observații/susținut pledoarii în 5 cereri de aviz. În anul 2015, Agentul Guvernamental pentru CJUE a formulat observații scrise într-o cerere de aviz adresată CJUE de Comisia Europeană. Respectiva cerere are ca obiect stabilirea competenței (exclusive UE/partajate state membre-UE/exclusive a statelor membre UE) cu privire la încheierea Tratatului de la Marrakesh pentru facilitarea accesului la publicaţii pentru persoanele nevăzătoare, cu deficiențe de vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor imprimate (Avizul 3/15). 1.3.1.2.3. Acțiuni în care România are calitatea de reclamant În perioada 01.01.2007-31.12.2015, România a avut calitatea de reclamant în 5 acțiuni de anulare declanșate împotriva Comisiei Europene, 2 dintre ele fiind radiate de pe rolul TUE, iar una fiind respinsă de TUE ca inadmisibilă. În anul 2015, Agentul Guvernamental pentru CJUE a declanșat cauza T-145/15, România împotriva Comisiei Europene, acțiune în anularea parțială (în ceea ce privește România) a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2015/103 a Comisiei Europene din 16 ianuarie 2015 de excludere de la finanțarea de către Uniunea Europeană a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și cauza T-478/15, România împotriva Comisiei Europene, acțiune în anularea scrisorii Comisiei Europene BUDG/B/3/MV D(2015)

NESECRET


NESECRET

2453089 din 11 iunie 2015, prin care se solicită recuperarea de la România a sumei de 1.079.513,09 EUR brut constituind resurse proprii ale UE. Totodată, Agentul Guvernamental pentru CJUE a gestionat cauza T-784/14, România împotriva Comisiei Europene, acțiune în anularea scrisorii Comisiei Europene BUDG/B3/MV D (2014), prin care se solicită recuperarea de la România a sumei de 14 883,79 euro constituind resurse proprii ale UE. La 31.12.2015, erau două acțiuni în curs în care România are calitatea de reclamant (cauzele T-145/15 și T-478/15. La 17.12.2015, cauza T-478/15 a fost suspendată de Tribunal până la pronunțarea deciziei Curții în una dintre cauzele C-593/15 P, C-594/15 P sau C-599/15 P). 1.3.1.2.4. Acțiuni în care România are calitatea de intervenient În perioada 01.01.2007-31.12.2015, România a avut calitatea de intervenient în 10 acțiuni pendinte în fața instanțelor UE. În 2015, Agentul Guvernamental pentru CJUE a depus cereri de intervenție în trei cauze aflate pe rolul instanțelor UE (cauza T-678/14, Slovacia/Comisia Europeană şi cauza T-779/14, Slovacia/Comisia Europeană - acţiuni în care TUE s-a pronunţat prin ordonanţă în anul 2015-, precum şi T-356/15, Austria/Comisia Europeană) și a participat la ședința de audiere a pledoariilor într-o cauză declanșată în 2013 (cauza T-529/13, Izsak și Dabis/Comisia – acțiune în anulare introdusă împotriva Deciziei C(2013) 4975 final a Comisiei din 25 iulie 2013 de respingere a cererii de înregistrare a inițiativei cetățenești intitulate „Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor și pentru sustenabilitatea culturilor regionale”) și într-o cauză declanșată în 2014 (cauza C-358/14, Polonia/Parlamentul European și Consiliul, acțiune în anularea unor prevederi ale Directivei 2014/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce privește fabricarea, prezentarea și vânzarea produselor din tutun și a produselor conexe și de abrogare a Directivei 2001/37/CE). La 31.12.2015, erau patru acțiuni în curs în care au fost depuse cereri de intervenție (cauza T-529/13, Izsak și Dabis/Comisia, cauza T-646/13, Minority SafePack, cauza C-358/14, Polonia/ Parlamentul European și Consiliul, T-356/15, Austria/Comisia Europeană). 1.3.1.2.5. Recursuri În 2015, Agentul Guvernamental pentru CJUE a formulat recurs împotriva Ordonanței Tribunalului UE pronunțată în cauza T-784/14, România împotriva Comisiei Europene (cauza C-599/15 P). 1.3.1.3. Cadrul instituțional al activității de reprezentare-cooperarea cu instituțiile publice

La 20.05.2015, a fost aprobat de către Guvernului României memorandumul cu tema „Aprobarea metodologiei privind reprezentarea României înaintea Curții de Justiție a Uniunii Europene și a celorlalte instituții UE, precum și înaintea Curții de Justiție a Asociației Europene a Liberului Schimb”, inițiat de Ministerul Afacerilor Externe. Noua Metodologie a înlocuit Metodologia privind reprezentarea României în procedurile în fața Curții de Justiție, a Tribunalului UE și a altor instituții UE, aprobată prin memorandum în ședința Guvernului României din 6.07.2011.

Agentul Guvernamental pentru CJUE a convocat patru reuniuni ale Grupului de Lucru Contencios UE și a avut inițiativa constituirii a 27 de grupuri de lucru ad-hoc

NESECRET


NESECRET

având caracter sectorial, în vederea stabilirii poziției României în procedurile pendinte.

De asemenea, Agentul Guvernamental a elaborat 15 memorandumuri privind stabilirea poziției României în acțiuni gestionate. Toate aceste memorandumuri au fost aprobate de Guvernul României. Totodată, Guvernul a fost informat prin intermediul a 2 note în legătură cu stadiul acțiunilor în constatarea neîndeplinirii obligațiilor declanșate de Comisia Europeană împotriva României.

1.3.1.4. Reforma Tribunalului UE

Agentul Guvernamental pentru CJUE a participat activ la reuniunile privind reforma Tribunalului UE, organizate atât în cadrul Consiliului UE, cât și de către CJUE.

1.3.1.5. Cooperarea cu agenții guvernamentali ai altor state membre

Agentul Guvernamental pentru CJUE a participat la o reuniune anuală a agenților guvernamentali din statele membre UE, precum și la două reuniuni bilaterale cu agenți guvernamentali din Republica Cehă și din Franța.

1.3.2. În exercitarea atribuţiilor prevăzute la art. 2 alin. (1) pct.30 din HG nr. 8/2013, până la 31.12.2015, MAE, prin Direcţia Armonizare Legislativă, a asigurat evaluarea compatibilităţii legislaţiei naţionale cu dreptul UE, prin examinarea şi verificarea fiecărui proiect de act normativ cu relevanţă europeană, transmis de instituţia iniţiatoare, înainte de a fi adoptat/promovat de Executiv (în funcţie de nivelul normelor sale). De asemenea, au fost supuse aceluiaşi tip de analiză şi propunerile legislative cu relevanţă europeană, promovate de membrii Parlamentului României şi transmise prin Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul. Au fost evaluate, astfel, în perioada de referinţă, un număr de 285 proiecte de acte normative (46 proiecte de lege; 117 proiecte de hotărâri de guvern; 53 proiecte de ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă; 13 proiecte de ordine cu caracter normativ, 55 propuneri legislative; 1 memorandum;), fiind transmise iniţiatorilor observaţii şi recomandări de modificare din perspectiva dreptului Uniunii Europene, în vederea finalizării proiectelor respective. De asemenea, MAE a formulat răspuns în 89 de solicitări (petiţii, interpelări, situaţii statistice, analize) privind puncte de vedere asupra unor chestiuni referitoare la armonizarea legislaţiei naţionale cu dreptul UE.

În exercitarea atribuţiilor prevăzute la art.2 alin. (1) pct. 34, MAE coordonează şi supraveghează fundamentarea, de către autorităţile şi instituţiile publice, a poziţiilor naţionale care urmează a fi comunicate Comisiei Europene, în cadrul solicitărilor de informaţii ale acesteia, transmise prin intermediul bazei de date electronice constituite în acest scop - EU Pilot (participarea efectivă a României în cadrul EU Pilot a început la data de 3 ianuarie 2011).

La 31 decembrie 2015, numărul total de solicitări de informaţii transmise de Comisia Europeană (COM) în baza de date EU Pilot era de 251, din care 34 au fost introduse în 2015. Dintre dosarele gestionate în 2015, în număr de 82, 21 au fost închise cu răspuns acceptat, iar 9 dosare au fost închise cu răspuns respins.

NESECRET


NESECRET

De asemenea, potrivit art. 2 alin. (1) pct. 35 din actul normativ menţionat, MAE, prin DAL, are şi atribuţia de coordonare a procesului de notificare electronică a legislaţiei naţionale care transpune dreptul Uniunii Europene. În perioada de raportare, s-a continuat procesul de notificare electronică în baza de date a Comisiei Europene, de la începutul anului fiind notificate aproximativ 472 de măsuri naţionale de transpunere aferente unui număr de 131 acte legislative (directive şi acte emise în temeiul fostului pilon III - Cooperarea poliţienească judiciară în materie penală).

De asemenea, MAE informează periodic Guvernul, în cadrul sistemului de alertă timpurie, pe baza monitorizării sistematice a Programului Naţional pentru Transpunerea Directivelor Europene, program ce conţine toate directivele cu termen de transpunere în anul în curs, instituţiile responsabile şi termenele de publicare a actelor interne în Monitorul Oficial al României. (Un asemenea mecanism este absolut necesar, în condiţiile intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, netranspunerea în termen a actelor europene putând determina consecinţe mult mai grave pentru statele membre decât anterior modificării Tratatelor. Astfel, în situaţia în care Comisia Europeană sesizează Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu o acţiune pentru necomunicarea măsurilor interne de transpunere, potrivit art. 260 alin. 3 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, prin hotărârea pronunţată de instanţa europeană, statele membre pot fi supuse unor sancţiuni pecuniare, care pot atinge cuantumuri considerabile, dacă în acţiunea introductivă Comisia Europeană a indicat cuantumul sumei forfetare sau al penalităţii cu titlu cominatoriu care urmează a fi plătită de statul respectiv.)

În temeiul art.2 alin. (1) pct. 39, MAE asigură şi gestionarea Centrului Naţional SOLVIT . În perioada de referinţă , Centrul SOLVIT România a gestionat un număr total de 334 de petiţii introduse fie prin sistemul electronic, fie prin altă modalitate – e-mail sau telefon (de către alte state membre sau cetăţenii acestora, fie de cetăţeni români). Dintre acestea, 164 au fost respinse în urma evaluării, pentru neîndeplinirea criteriilor SOLVIT, iar 170 au fost acceptate spre soluţionare. Din totalul de 170 de cazuri acceptate spre soluţionare 160 au fost soluţionate (117 de cazuri în calitate de centru responsabil – Lead Center şi 43 de cazuri în calitate de centru de origine – Home Center), 10 cazuri fiind închise ca nesoluţionate.

În temeiul art.2 alin.(1) pct.38, MAE reprezintă punctul naţional de contact pentru Oficiul TAIEX al Comisiei Europene. În perioada de referinţă, punctul naţional de contact a participat la două reuniuni, cu punctele de contact ale statelor membre şi cu ansamblul punctelor de contact TAIEX, principalele teme abordate fiind lansarea noii baze de date actualizate privind experţii TAIEX, provocările reţelei în contextul actual în ţările din Politica de Vecinătate (Ucraina, Egipt etc), precum şi proiectul pilot de asistenţă la nivel înalt pentru Republica Moldova. Referitor la acesta din urmă, MAE a înaintat autorităţilor naţionale solicitarea Oficiului TAIEX al Comisiei Europene, a centralizat candidaturile primite şi le-a transmis, la termen, Comisiei Europene. În vederea gestionării solicitărilor primite, a fost creată o adresă de email dedicată TAIEX: [email protected] . MAE a gestionat 42 de solicitări privind organizarea acţiunilor TAIEX, care au fost transmise autorităţilor naţionale de linie implicate. Autorităţile române au răspuns favorabil la 4 de astfel de solicitări (două ateliere şi două vizite de studiu). De asemenea, MAE a avut un rol activ în actualizarea bazei de date TAIEX în privinţa experţilor naţionali, aceştia fiind contactaţi individual în

mailto:[email protected]

NESECRET


NESECRET

vederea acestei actualizări, Comisiei Europene fiindu-i transmise informaţiile privind statutul acestor experţi.

Potrivit art.2 alin.(1) pct.40 din HG nr.8/2013 şi HG nr.931/2010 privind desemnarea coordonatorilor sistemului de informare al pieţei interne – IMI şi pentru aprobarea normelor şi procedurilor de cooperare administrativă prin intermediul IMI, MAE este coordonator naţional al sistemului de informare al pieţei interne şi coordonator al ariei legislative servicii. (IMI este un sistem electronic de comunicare şi informare, disponibil tuturor administraţiilor din cele 28 de state membre ale UE dar şi AELS (Islanda, Liechtenstein şi Norvegia), printr-o interfaţă unică, accesibilă în toate limbile oficiale UE, destinat să faciliteze cooperarea administrativă directă între autorităţile statelor membre, în vederea unei implementări eficiente a legislaţiei europene aferente Pieţei Interne. Cooperarea administrativă prin IMI este opţională/voluntară pentru modulul de calificări profesionale (Directiva 2005/36 CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale instituie doar obligaţia statelor membre de a coopera activ şi de a organiza un schimb de informaţii, fără a menţiona în mod expres modalitatea concretă de realizare a acesteia), dar este obligatorie pentru modul servicii (Directiva 2006/123/CE privind serviciile în cadrul Pieţei Interne instituie obligaţia juridică a statelor membre de a coopera prin intermediul unui sistem electronic dedicat realizării schimbului de informaţii între autorităţile competente din cadrul acestora), la fel şi pentru modul de detaşare a lucrătorilor (Directiva 96/71/CE privind detaşarea lucrătorilor, aflată în fază de pilot în IMI începând cu data de 16.05.2011)

În anul 2015, sistemul IMI a fost extins cu două module noi, aferente ariilor legislative achiziții publice (conform noului cadru de reglementare în materia achizițiilor publice adoptat la nivel UE, respectiv Directiva 2014/23/UE, Directiva 2014/24/UE și Directiva 2014/25/UE), modul care a fost lansat la 18 aprilie 2015, și bunuri culturale (conform Directivei 2014/60/UE), modul ce se va lansa în data de 18 decembrie 2016. În acest context, MAE, în calitate de coordonator național IMI, a asigurat identificarea și înregistrarea în sistem a tuturor autorităților relevante a avea calitatea de autorități competente pentru aceste două module, alături de utilizatorii IMI relevanți, astfel încât acestea să fie operaționale, iar România să își poată îndeplini obligațiile ce îi revin în temeiul legislaţiei europene. Astfel, în prezent, IMI susține cooperarea administrativă transfrontalieră pentru 9 arii legislative, respectiv: recunoașterea calificărilor profesionale, servicii, detașarea lucrătorilor, drepturile pacienților, transportul de numerar în euro, permisele mecanicilor de locomotivă, comerț electronic, achiziții publice și bunuri culturale.

România a primit prin IMI, din 2008 şi până în prezent, 5096 cereri de informaţii, dintre care 1556 numai în 2015, rămânând, astfel, printre statele care gestionează cele mai multe cereri. (Pentru aria legislativă recunoașterea calificărilor, România este statul membru care a primit cele mai multe cereri de informații la nivelul întregii UE; mai multe informații cu privire la performanțele României se regăsesc în Tabloul de bord al Pieței interne - ec.europa.eu.) De asemenea, România a transmis 223 de cereri în sistem, dintre care 43 în 2015. Aria legislativă servicii, al cărei coordonator este MAE, totalizează 153 de cereri de informaţii, în anul 2015 fiind primite 52 de cereri și transmise 2 cereri. Faţă de anul trecut, numărul de cereri gestionate pe aceasta arie legislativă a crescut cu aproape 55%. Față de 2014, numărul de cereri primite a crescut de trei ori, iar cel al cererilor transmise a scăzut cu 80%. În 2014, pe aria legislativă servicii au fost gestionate 99 de cereri (75 primite de România și

NESECRET


NESECRET

24 trimise de România), s-au primit 13 cereri de informații și s-au transmis 10 cereri de informații. În 2015, cele mai multe cereri de informaţii au fost trimise de către Austria (aproape 85%), ONRC fiind autoritatea competentă care a primit cele mai multe cereri (peste 96%).

În perioada de referinţă, s-a avut în vedere prevenirea încălcării legislaţiei UE prin: evaluarea a 285 proiecte de acte normative şi propuneri legislative, formulând observaţii şi recomandări de modificări ori de câte ori a fost cazul; comunicarea a 472 de măsuri naţionale de transpunere pentru 131 de acte legislative UE, evitând declanşarea procedurii de infringement pentru necomunicarea acestora; gestionarea a 82 de dosare EU-Pilot, în colaborare cu autorităţile responsabile şi prin monitorizarea angajamentelor asumate de acestea; urmărirea aplicării regulilor Pieţei Interne prin gestionarea Centrului SOLVIT România şi prin gestionarea sistemului IMI. S-a contribuit la promovarea drepturilor cetăţenilor români din spaţiul UE prin soluţionarea, cu celeritate, a solicitărilor acestora venite prin sistemul SOLVIT.

1.4 Exercitarea prerogativelor de Agent Guvernamental în procedurile în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului

Ministerul Afacerilor Externe exercită, în numele Guvernului României, prerogativele de Agent Guvernamental în procedurile în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) şi a Comitetului Miniştrilor ale Consiliului Europei.

Astfel, Agentul Guvernamental pentru CEDO reprezintă Guvernul României în cadrul procedurilor contencioase din faţa CEDO, prezentând în mod detaliat, în cadrul observaţiilor transmise sau audierilor organizate de CEDO, poziţia statului cu privire la admisibilitatea, fondul şi solicitările privind satisfacţia echitabilă în cererile comunicate.

De asemenea, Agentul Guvernamental pentru CEDO asigură reprezentarea statului român în cadrul procesului de supraveghere a executării hotărârilor şi deciziilor CEDO, efectuat de către Comitetul Miniştrilor din cadrul Consiliului Europei. În acest scop, informează autorităţile şi instituţiile publice naţionale care au atribuţii în domeniile vizate de hotărârile sau deciziile CEDO cu privire la cerinţele ce decurg din jurisprudenţa CEDO în vederea executării, se consultă cu acestea în scopul stabilirii pachetului de măsuri ce trebuie adoptate pentru executare şi elaborează documentele de informare a Comitetului Miniştrilor cu privire la măsurile ce au fost sau urmează a fi luate de statul român pentru executare (planuri şi bilanţuri de acţiune).

În anul 2015, în ceea ce priveşte procedurile în faţa CEDO, au fost înregistrate în cadrul Direcţiei Agent Guvernamental un număr de 772 cauze comunicate de către CEDO în vederea formulării de către Guvern a observaţiilor cu privire la admisibilitate şi/sau fond. În principal, cauzele comunicate au avut ca obiect durata procedurilor judiciare (peste 60 de plângeri), neexecutarea hotărârilor judecătoreşti (peste 30 de plângeri), condiţiile de detenţie (peste 350 de plângeri), efectivitatea anchetelor penale, respectarea dreptului la libertate şi siguranţă, diverse aspecte referitoare la echitatea procedurilor judiciare, respectarea vieţii private sau a libertăţii de exprimare, tratamentul persoanelor care suferă de afecţiuni psihice, îndeplinirea

NESECRET


NESECRET

de către stat a obligaţiilor pozitive legate de asigurarea unui sistem medical eficient. Este de precizat că pentru aceste cauze, la un moment ulterior transmiterii observaţiilor cu privire la admisibilitate şi fond, sunt solicitate şi observaţii privind satisfacţia echitabilă.

Totodată, în anul 2015, CEDO a pronunţat: 72 de hotărâri în care a constatat cel puţin o încălcare a unui drept prevăzut de Convenţie, 5 hotărâri în care s-a pronunţat exclusiv asupra satisfacţiei echitabile, 5 hotărâri şi 53 de decizii în care a constatat că nu există vreo încălcare a unui drept prevăzut de Convenţie, 155 de decizii de radiere a cauzelor ca urmare a soluţionării amiabile (63), declaraţiei unilaterale a Guvernului (52) sau a constatării absenţei interesului reclamantului de a menţine cererea pe rolul Curţii (40).

În ceea ce priveşte procedurile execuţionale, în anul 2015, Agentul Guvernamental a transmis spre evaluare Comitetului Miniştrilor, în urma consultărilor constante cu autorităţile interne, 20 de planuri de acţiune, 37 bilanţuri de acţiune și 2 note de informare.

Între cele mai importante din acestea menționăm planurile de acţiune din grupurile de cauze privind condițiile de detenție din penitenciare și aresturile poliției, utilizarea neadecvată a armelor de foc, discriminarea populației rome, lipsa unei anchete efective privind evenimentele revoluționare, lipsa unei anchete efective în cazul unei culpe medicale, neexecutarea hotărârilor judecătorești pronunțate împotriva unei persoane private, restituirea proprietăților naționalizate.

În anul 2015, prin 42 rezoluţii finale, Comitetul Miniştrilor a constatat îndeplinirea de către autorităţile naţionale a măsurilor pentru executarea hotărârilor Curţii şi a decis în consecinţă închiderea supravegherii executării pentru 123 de cauze. Dintre cele mai importante menționăm cauzele Kalanyos și Gergely, Tănase și alții, privind discriminarea populației rome, cauza Ignaccolo-Zenide, privind executarea hotărârilor judecătorești care dispun returnarea copiilor în baza Convenției de la Haga privind aspectele civile ale răpirii internaționale de copii, precum și grupurile de cauze Beian, privind încălcarea principiului securității raporturilor juridice ca urmare a practicii neunitare a instențelor judecătorești și Ieremeiov, privind libertatea de exprimare a reclamanților, condamnați penal sau administrativ și/sau obligați la plata de despăgubiri civile pentru opinile lor asupra unor chestiuni de interes public.

În această perioadă, în cadrul colaborării cu organismele din cadrul Consiliului Europei, în vederea avansării executării în grupul de cauze privind condițiile de detenție, Agentul Guvernamental a facilitat organizarea unui schimb de bune practici cu autorităţile italiene în materia condițiilor de detenție (5-6 februarie 2015). De asemenea, a organizat o vizită a Serviciului pentru Executarea hotărârilor CEDO la Bucureşti, ocazie cu care s-au discutat cu autorităţile competente măsurile necesare privind executarea cauzei Centrul de Resurse Juridice în numele lui Valentin Câmpeanu (asigurarea pentru persoanele cu dizabilităţi mentale aflate în situaţii de vulnerabilitate extremă a unei reprezentări eficiente şi independente, astfel încât să se poată plânge în faţa instanţelor naţionale ori a unei autorităţi interne independente cu privire la încălcarea drepturilor lor)

NESECRET


NESECRET

În anul 2015 Agentul Guvernamental a continuat participarea activă la dezbaterile din cadrul Consiliului Europei cu privire la reforma CEDO şi a sistemului Convenţiei, precum și în cadrul schimbului de bune practici privind executarea hotărârilor CEDO.

2 Parteneriatul strategic cu SUA

În 2015, a continuat aprofundarea şi dezvoltarea Parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii. Au avut loc trei întâlniri între ministrul de externe român şi secretarul de stat american, precum și convorbiri ale ministrului de externe român cu asistenta pentru afaceri europene şi euroasiatice a secretarului de stat al SUA (Bucureşti, 14 ianuarie, și New York, 28 septembrie), cu asistentul pentru controlul armamentelor, verificare şi conformitate al secretarului de stat al SUA (Bucureşti, 30 martie și 8 septembrie). Pentru marcarea celei de-a 135-a aniversări a stabilirii relațiilor dinplomatice dintre România și SUA, ministrul de externe a iniţiat lansarea unui timbru aniversar, care evocă audiența acordată de președintele SUA, la 18 noiembrie 1880, primului trimis diplomatic la Washington al României independente.

Diplomația română a întreprins demersuri pentru susţinerea eforturilor de operaţionalizare a instalației antirachetă de la Deveselu. S-a acționat în Grupul de lucru de specialitate din cadrul task-force-ului bilateral pentru aplicarea Declaraţiei de parteneriat strategic pentru secolul XXI, pentru a se progresa în atingerea obiectivului de intrare în programul Visa Waiver. S-a lucrat, în continuare, pentru aprofundarea dimensiunii economice a parteneriatului şi pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale pe planurile educaţiei, cercetării, inovării.

3. Politica de securitate - NATO

În cadrul Alianței Nord-Atlantice, România a sprijinit concret, prin acţiune diplomatică, implementarea deciziilor Summitului din Marea Britanie din 2014, în privinţa măsurilor de reasigurare şi a celor de adaptare, prevăzute în Planul de acţiune pentru creşterea capacităţii operaţionale a NATO, concret în privința constituirii pe teritoriul României a două structuri de comandă şi control ale NATO.

La reuniunea miniştrilor de externe din statele NATO (Antalya, 12-14 mai 2015), ministrul de externe a propus două reorientări conceptuale majore ale Alianţei: necesitatea unei reflecţii strategice a NATO asupra securităţii în regiunea Mării Negre şi elaborarea unei strategii integrate a NATO „cu două braţe”, pentru partenerii din vecinătatea sudică şi estică şi Balcanii de Vest, pentru a-i ajuta să îşi întărească capacităţile de apărare. În noiembrie 2015, a fost înaintat statelor aliate un concept privind întărirea parteneriatului dintre NATO şi UE, în perspectiva Summitului NATO de la Varşovia, în vederea explorării sporite a potenţialului acestui parteneriat în privința contracarării războiului hibrid, pentru eficientizarea comunicării strategice și pentru coordonare intensificată.

În 2015, diplomația română s-a implicat activ în concretizarea politicii de extindere a NATO prin susţinerea Muntenegrului şi a Georgiei pe calea aderării la Alianţă. Ministrul de externe a iniţiat o vizită în Muntenegru împreună cu miniștrii de externe din Polonia, Croaţia şi Ungaria (22-23 iulie 2015). A fost demarată organizarea de vizite de documentare pe teme legate de NATO ale experţilor georgieni la Bucureşti.

NESECRET


NESECRET

Au fost înaintate propuneri concrete în dezbaterea aliată privind marcarea, la Summitul de la Varșovia, a progreselor Georgiei pe drumul aderării.

4. R. Moldova

În 2015, s-au împlinit cinci ani de la convenirea Parteneriatului strategic pentru integrarea europeană a R. Moldova. România a continuat să sprijine procesul de reformă şi apropiere de UE. Ministrul de externe al României împreună cu ministrul de externe din Franța au organizat, la 16 martie 2015, la Bruxelles, a X-a reuniune a Grupului pentru Acţiunea Europeană a R. Moldova, cu cel mai mare număr (22) de miniştri europeni participanţi de la începutul seriei acestor reuniuni. Demersul diplomaţiei române privind accesul fără pașaport al cetățenilor României în R. Moldova a fost acceptat şi, ca urmare, cetăţenii europeni pot trece în R. Moldova din iunie 2015, doar cu cartea de identitate.

Relaţiile cu R. Moldova s-au derulat pe două coordonate de bază: susţinerea agendei europene a autorităților de la Chişinău, respectiv racordarea efectivă a statului vecin la spaţiul european.

Ritmul dialogului şi cooperării concrete a fost influenţat de situaţia politică de la Chişinău: în primele 11 luni din 2015 R. Moldova a avut patru prim-miniştri și patru guverne. A fost însă menținut un ritm intens în contacte: două contacte la nivel de ministru al afacerilor externe: Bucureşti, 3-4 martie; Chişinău 17-18 iunie); consultări la nivel de adjunct al ministrului afacerilor externe (Chişinău, 17 septembrie). Proiectele de cooperare au avansat astfel: deschiderea Centrului de informare al României de la Comrat (17 iunie); simplificarea accesului cetăţenilor români (şi al celor ai statelor UE, în general) pe teritoriul R. Moldova (începând cu 22 iunie 2015, accesul peste Prut al cetăţenilor români se face fără paşaport, în baza cărţilor de identitate aflate în prezent în circulaţie; subiectul a fost adus pe agenda bilaterală şi urmărit de MAE); continuarea programului de pregătire pentru diplomaţi şi funcţionari publici din Republica Moldova (28 septembrie-10 octombrie); realizarea, la iniţiativa MAE, a primei vizite la Bucureşti a başcanului Unităţii Teritorial-Autonome Găgăuzia (la 15 septembrie).

În ce priveşte agenda europeană a R. Moldova, după atingerea în 2014 a ţintelor de etapă (liberalizarea regimului de vize, respectiv semnarea şi începerea aplicării provizorii a Acordului de asociere cu Uniunea Europeană), prioritare au devenit (1) implementarea angajamentelor şi (2) menţinerea sprijinului din partea statelor UE pentru opţiunea europeană a R. Moldova. În plan diplomatic, în perioada de referinţă au fost realizate: o reuniune a Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova (Bruxelles, 16 martie); o a doua reuniune, prevăzută pentru 16 noiembrie, a trebuit amânată din motive ţinând de instabilitatea politică de la Chişinău (căderea guvernului R. Moldova din 29 octombrie); organizarea celei de-a treia reuniuni a Comisiei interguvernamentale pentru integrare europeană (Bucureşti, 4 martie); a treia reuniune a Comisiei (fixată iniţial pentru 2 noiembrie, la Chişinău a fost amânată din motivul indicat la paragraful anterior; demersuri pentru accelerarea ratificării, în statele UE, a Acordului de asociere UE-R. Moldova.

NESECRET


NESECRET

În privinţa asistenţei oficiale pentru dezvoltare, gestionate de MAE, în 2015 au fost finanţate șapte proiecte destinate strict R. Moldova, cu un buget total de 541.000 euro (domenii: sanitar-veterinar, agricultură, educaţie, migraţie-azil, politici publice).

Pe fondul evoluţiilor regionale, au fost depuse eforturi pentru consolidarea relaţiilor R. Moldova cu NATO, concretizate în: sprijin pentru lansarea primei faze a iniţiativei Defence Capacity Building (un expert român face parte din echipa constituită în acest scop); sprijin pentru ajungerea la un acord politic la nivel aliat privind înfiinţarea Biroului de Legătură NATO la Chişinău; realizarea unei noi contribuţii, de 450.000 euro, la bugetul Fondului Voluntar al NATO privind distrugerea pesticidelor şi substanţelor chimice periculoase din R. Moldova.

În ceea ce priveşte dosarul transnistrean, România a semnalat comunităţii internaţionale problemele cu care se confruntă cele opt şcoli cu predare în grafie latină din regiunea transnistreană şi a pledat pentru menţinerea regimului de sancţiuni al UE împotriva liderilor transnistreni (care de altfel a fost prelungit cu un an, până la 31 octombrie 2016, cu revizuire la șase luni). În decursul perioadei de referinţă au fost organizate consultări cu vicepremierul Guvernului R. Moldova responsabil cu integrarea (Chişinău, 17 septembrie) și cu reprezentantul special pentru procesul reglementării transnistrene al viitoarei preşedinţii-în-exerciţiu germane a OSCE (Bucureşti, 25-27 noiembrie).

5. Relațiile cu statele din vecinătate

5.1 Cooperarea politică și economică cu statele din Balcanii de Vest

Au continuat demersurile de consolidare a cooperării bilaterale politice şi economice cu statele din Balcanii de Vest şi pentru sprijinirea parcursului lor european şi euro-atlantic. Dialogul politic cu statele din regiune a cunoscut o dinamică ascendentă, evidenţiind necesitatea aprofundării, în plan regional, a cooperării bilaterale politice, economice şi sectoriale, în vederea dezvoltării regiunii şi a promovării obiectivelor sale atât în instituţiile UE, cât şi în cadrul NATO.

Principalul eveniment de pe agenda politică a cooperării multilaterale cu statele din regiune a fost reprezentat de preluarea preşedinţiei-în-exerciţiu a Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), pentru perioada iulie 2014 - decembrie 2015. Eforturile susţinute ale României pentru întărirea rolului cooperării sunt dovedite şi de prioritatea acordată unor domenii precum: transport, combaterea criminalităţii organizate, protecţia mediului, combaterea evaziunii fiscale, inclusiv prin organizarea unor reuniuni ministeriale (transporturi, interne). Au continuat eforturile de reformare a organizaţiei, de gestionare de o manieră europeană a problemelor pertinente şi de promovare a interacţiunii pragmatice OCEMN-UE.

S-a acţionat pentru creşterea rolului şi prestigiului României în OCEMN, şi pentru promovarea proiectelor corespunzătoare interesului naţional. În semestrul I al anului, MAE a acordat sprijin participării reprezentanţilor României la reuniunile ministeriale organizate de preşedinţia-în-exerciţia care a revenit R. Moldova, precum şi pentru reprezentarea corespunzătoare în grupurile de lucru.

NESECRET


NESECRET

România a participat în continuare la Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), cu obiectivul susţinerii perspectivelor europene şi euro-atlantice ale tuturor statelor participante.

România a fost reprezentantă la nivel înalt la reuniunile SEECP care au marcat perioada de încheiere a mandatului albanez al preşedinţiei-în-exerciţiu (iulie 2014 – iunie 2015) – secretar de stat, la reuniunea informală a miniştrilor de externe (Tirana, 27 februarie 2015), ministru-delegat la reuniunea formală a miniştrilor de externe (Tirana, 22 mai 2015) şi prim-ministru la Summit-ul SEECP de la Tirana (26 mai 2015), precum şi la prima reuniune informală a miniştrilor de externe din timpul preşedinţiei-în-exerciţiu care a revenit Bulgariei – secretar de stat la reuniunea din 30 septembrie 2015, de la New York.

Contactele bilaterale româno-sârbe au continuat să se desfăşoare într-un ritm intens în 2015, în special la nivelul prim-ministrului şi al ministrului de externe, dar şi la nivel de lucru. La 16 iulie 2015 a avut loc vizita oficială în Serbia a preşedintelui României. Vizita s-a desfăşurat într-o atmosferă deschisă şi cordială şi a marcat interesul comun pentru aprofundarea şi diversificarea schimburilor economice, precum şi pentru sporirea gradului de interconectare energetică bilaterală. Şeful statului român, răspunzând la invitaţia adresată de şeful statului sârb, a vizitat zonele din Serbia locuite de români, din dorinţa de a transforma capitolul minorităţilor într-un „bun câştigat”. Schimburile economice au evoluat spre atingerea ţintei de un miliard de euro. În privinţa cooperării energetice, între reprezentanţii României şi Serbiei au avut loc convorbiri despre proiectele de interconectare. La reuniunea trilaterală România-Bulgaria-Serbia (Craiova, 24 aprilie 2015), a fost înfiinţat „Grupul de la Craiova”, care s-a reunit şi la Sofia, la 24 octombrie 2015.

România a continuat să susţină ferm parcursul european al Albaniei şi a încurajat reformele interne pentru obţinerea de rezultate tangibile. România a manifestat disponibilitatea de a continua transferul experienţei sale acumulate în acest proces, inclusiv prin realizarea de vizite de lucru la nivel de experţi. Au fost identificate modalităţi de consolidare a cooperării la nivel sectorial, în special pe palierul comerţului bilateral. La 27 februarie 2015, prim-ministrul Albaniei a efectuat o vizită la Bucureşti. La 26 mai 2015, premierul României a participat la Summitul SEECP de la Tirana. În perioada 28-29 septembrie 2015, ministrul integrării europene din Albania a efectuat o vizită în România în cadrul căreia a avut consultări cu oficiali români de rang înalt care au coordonat instituţii cu un rol important în contextul procesului de aderare a României la UE.

România a continuat să promoveze activ integrarea europeană şi euro-atlantică a Muntenegrului, procese care s-au încununat de succese notabile pentru Podgoriţa, şi care pot deveni exemple de bune practici pentru întreaga regiune a Balcanilor de Vest: primirea invitaţiei de aderare la NATO (2 decembrie 2015) şi avansarea negocierilor pentru aderarea la UE (20 capitole de negociere deschise până la începutul lunii decembrie 2015). În scopul sprijinirii procesului de aderare europeană, a avut loc vizita negociatorului-şef pentru aderarea la UE din ministerul de externe din Muntenegru, în perioada 19-20 martie 2015, care a avut întrevederi cu majoritatea instituţiilor române ce au avut un rol decisiv în procesul de aderare. România a fost activ implicată în dezvoltarea apropierii de NATO a Muntenegru. În perioada 22-23 iulie 2015, la iniţiativa ministrului de externe român, a avut loc vizita

NESECRET


NESECRET

în Muntenegru a patru miniştri de externe din statele aliate (România, Polonia, Ungaria, Croaţia) a cărei scop a fost promovarea NATO la nivelul opiniei publice locale. Pe linia cooperării parlamentare trebuie menţionată vizita preşedintelui Camerei Deputaţilor la Podgoriţa (7 – 8 decembrie 2015).

În anul 2015, România şi-a menţinut angajamentul faţă de viitorul european al Bosniei şi Herţegovinei şi a salutat intrarea în vigoare, la 1 iunie 2015, a Acordului de Stabilizare şi Asociere. În contactele diplomatice bilaterale din anul 2015, România şi-a oferit disponibilitatea de a acorda asistenţă de specialitate în procesul de aderare la UE şi de a sprijini activ obiectivul de aderare a Bosniei şi Herţegovina la NATO. Partea română susţine suveranitatea şi integritatea teritorială a acestui stat, ca element esenţial pentru securitatea şi stabilitatea Balcanilor de Vest.

România şi-a menţinut sprijinul faţă de avansarea parcursului european şi euro-atlantic al Macedoniei, Angajamentul politic al tuturor forţelor politice macedonene pentru punerea în practică Acordurilor politice din 2 iunie şi 15 iulie 2015 este un element esenţial pentru depăşirea impasului politic din Macedonia, avansarea pe calea reformelor şi îndeplinirea obiectivului de aderare la UE şi NATO. În marja Ministerialei ICE de la Ohrid a avut loc o întâlnire între miniştrii de externe ai celor două state (14 iunie 2015).

5.2 Relațiile cu Federația Rusă

MAE a considerat că este necesar ca relațiile cu Federația Rusă să fie caracterizate de predictibilitate şi pragmatism și să fie situate sub imperativul ca interesele legitime ale României să fie respectate. S-a avut în vedere ca nivelul de interacţiune cu statul rus să fie stabilit în funcție de implicarea constructivă a Rusiei în soluţionarea conflictului din Ucraina şi în redresarea balanţei strategice în Vecinătatea Estică. Intensificarea dialogului a depins, în mod absolut necesar, de respectarea angajamentelor internaţionale asumate de autoritățile ruse. România a optat pentru aplicarea strictă şi activă a regimului de sancţiuni decise de UE, câtă vreme Rusia nu acţionează decisiv pentru concretizarea înţelegerilor de la Minsk şi continuă să ameninţe integritatea teritorială a Ucrainei. În 2015, diplomația română a reușit împreună cu alte instituții din România să întreprindă cele necesare pentru organizarea, la 25 octombrie, la Rossoşka, raionul Gorodişce, regiunea Volgograd, a ceremoniei oficiale de inaugurare a cimitirului construit în memoria militarilor români căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial pe frontul de la Stalingrad. S-au întreprins demersuri insistente pentru reluarea activităţii Comisiei mixte bilaterale privind soluţionarea problemelor izvorând din istoria comună, inclusiv Tezaurul României.

6 Relațiile cu statele de pe alte continente

6.1 Relațiile cu state din regiunea Asia-Pacific

Dezvoltarea relaţiilor tradiţionale cu puterile emergente din Asia a constitut și în 2015 o prioritate pentru politica externă a României. Zona Asia – Pacific constituie unul dintre cele mai importante motoare de creştere ale economiei mondiale, iar acțiunile MAE au urmărit valorificarea potenţialului semnificativ reprezentat de ţările din regiune pentru comerţul internaţional, pentru investiţii, dar şi pentru cooperarea în eforturile de contracarare a ameninţărilor de securitate la nivel global.

NESECRET


NESECRET

O atenție specială a fost acordată reconfirmării şi consolidării parteneriatului amplu de prietenie şi cooperare cu China şi completarea sa cu o relaţie economică echilibrată, inclusiv prin atragerea de investiţii chinezeşti în România. Întrevederea dintre șefii celor două state în marja reuniunii AG ONU și participarea vice-premierului României şi a ministrului de externe la Summit-ul China - ECE de la Suzhou şi Beijing au reconfirmat tradiţia cooperării bilaterale, prietenia şi relaţia solidă dintre România şi China. Pe parcursul anului 2015 am asistat la reafirmarea și consolidarea interesului partenerilor chinezi pentru cooperarea cu România, exprimat cu mai multă fermitate şi disponibilitate de implicare efectivă în dezvoltarea colaborării, o oportunitate pe care autoritățile române o pot valorifica în mod eficient.

România a continuat să valorifice participarea la cooperarea în formatul “16+1”, în principal prin promovarea de proiecte în domeniile prioritare de interes pentru țara noastră: energie, infrastructură, agricultură și turism. România este interesată cu precădere de găzduirea unei platforme de cooperare regională în domeniul energiei, dar și de crearea unui punct de contact regional pentru think-tank-urile central și est-europene, cu sprijinul fundației EURISC. Organizarea anuală a Summit-urilor la nivel de premieri și a reuniunii coordonatorilor naționali din format arată interesul în creștere al statelor participante pentru extinderea cooperării și conturarea unei cutume cu valențe de “instituționalizare” a formatului.

În relațiile cu celelalte țări din Asia am urmărit consolidarea parteneriatului strategic cu Coreea de Sud, precum și dezvoltarea parteneriatului cu Japonia şi implementarea celui cu India. A fost promovată o abordare de tip pozitiv-pragmatic, care să permită valorificarea la maximum a oportunităţilor comerciale şi investiţionale cu parteneri aflaţi în plină dezvoltare economică şi care sunt actori internaţionali relevanţi.

Relaţiile dintre România şi Republica Coreea au continuat să se dezvolte prin implementarea Planului comun de acţiune privind Parteneriatul Strategic dintre cele două ţări. Anul 2015 a fost pentru relaţiile româno-sud-coreene unul special, de marcare a 25 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Republica Coreea. În acest context, s-au desfăşurat la Seoul consultări politico-diplomatice la nivel de secretar de stat/prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, în care a fost subliniată necesitatea continuării dialogului politic la diferite niveluri, inclusiv la cel mai înalt, care să confere dinamism şi sustenabilitate relaţiilor bilaterale, îndeosebi în domeniul economic. Caracterul dinamic şi pragmatic al dialogului dintre MAE ale celor două ţări, având ca obiectiv dezvoltarea relaţiilor bilaterale, s-a manifestat şi în cadrul consultărilor pe probleme bilaterale, la nivel de director general coordonator și director politic.

Evoluţia pozitivă a relațiilor româno – japoneze a fost reconfirmată de întrevederea dintre președintele României și premierul japonez, în cadrul formatului “Impact 10 x 10 x10” dedicat promovării drepturilor femeilor la nivel mondial (în marja AG ONU, septembrie 2015).

Cu ocazia participării la Adunarea Generală ONU, miniștrii de externe român și indonezian au semnat Acordul pentru eliminarea vizelor pentru posesorii de pașapoarte diplomatice și de serviciu din cele două țări.

NESECRET


NESECRET

Stadiul și perspectivele relațiilor dintre România și R. I. Pakistan au făcut obiectul consultărilor la nivel de secretar de stat din cele două ministere de externe.

În relaţiile dintre România și R. P. D. Coreeană s-a acţionat pentru menţinerea căilor de comunicare cu MAE nord - coreean, insistându-se pe necesitatea respectării de către Coreea de Nord a rezoluţiilor ONU privind neproliferarea şi drepturile omului. În semestrul I, Ambasada României la Pyongyang a asigurat reprezentarea locală a UE. SEAE a apreciat pozitiv capacitatea diplomaților români de a gestiona cu responsabilitate și constructiv acest mandat. În acest context, menționăm organizarea la Pyongyang a celei de-a 14-a runde a consultărilor politice UE - R. P. D. Coreeană, după o întrerupere de cinci ani.

Și în 2015, România a avut un rol activ și contribuții concrete în structurile de cooperare cu Asia (ASEAN şi ASEM), în principal din perspectiva valorificării avantajelor strategice care decurg din statutul României de stat riveran la Marea Neagră şi la Dunăre, în imediata vecinătate a țărilor din Europa de Est.

6.2 Relaţiile cu statele din Orientul Mijlociu şi Africa

6.2.1 Diplomaţia română a continuat să aibă în vedere Orientul Mijlociu şi bazinul mediteranean, în ansamblu, ca pe un spaţiu de proximitate generator de interacţiune intensă pe paliere diverse: economic, cultural, al contactelor inter-umane şi pe planul general al securităţii regionale şi globale.

Serviciul diplomatic a participat la pregătirea și organizarea vizitelor prim-ministrului în Arabia Saudită, Qatar, Kuweit şi Emiratele Arabe Unite (29 aprilie – 5 mai 2015). Au avut loc întrevederi cu regele Arabiei Saudite şi cu prinţul moştenitor saudit, cu emirul şi cu prim-ministrul din Qatar, cu emirul, prim-ministrul şi preşedintele parlamentului din Kuweit, cu vicepreşedintele şi prim-ministrul din Emiratele Arabe Unite. Turneul diplomatic al prim-ministrului a avut o importantă componentă economică, al cărei obiectiv principal l-a constituit o mai bună promovare a oportunităţilor de cooperare bilaterală, creşterea schimburilor comerciale, atragerea de capital investiţional străin în România, promovarea dialogului politico-diplomatic cu privire la evoluţiile de securitate din regiunea Orientului Mijlociu. Au fost semnate o serie de convenții: în Arabia Saudită (ştiinţă şi educaţie); în Qatar (eliminarea obligativităţii vizelor pentru titularii de paşapoarte diplomatice şi speciale, transporturi aeriene); în Kuweit (înfiinţarea unei comisii mixte pentru cooperare, eliminarea obligativităţii vizelor pentru titularii de paşapoarte diplomatice, speciale şi de serviciu, cooperarea în domeniul sănătăţii, cooperare între Institutele Diplomatice), în Emiratele Arabe Unite (consultările politico-diplomatice, eliminarea obligativităţii vizelor pentru titularii de paşapoarte diplomatice, evitarea dublei impuneri, învăţământ superior şi cercetare ştiinţifică).

În perioada 3-4 octombrie 2015, prim-ministrul a întreprins o vizită oficială în Iordania, în timpul căreia a fost marcată a 50-a aniversare a stabilirii relațiilor diplomatice. Domeniile prioritare de intensificare a cooperării, reciproc agreate, au fost: afaceri externe, cooperare economică, cooperare strategică, agricultură, energie, sănătate, turism etc. Cei doi prim-miniștri au avut un schimb aprofundat de opinii privind actualitatea politică, evoluțiile din regiunea Orientului Mijlociu și vecinătatea estică, reconfigurarea regională, agenda europeană, vectori de

NESECRET


NESECRET

dezvoltare viitoare a relației bilaterale, precum și proiecte comune în domeniul agriculturii, energiei, apărării. Cu această ocazie, s-au semnat următoarele documente: Memorandum de Înțelegere privind cooperarea în domeniul agriculturii între Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerul Agriculturii din Regatul Hașemit al Iordaniei; Minuta întâlnirii între ministrul economiei, comerțului și turismului din România și ministrul industriei, comerțului și aprovizionării din Regatul Hașemit al Iordaniei privind dezvoltarea și întărirea cooperării economice între România și Regatul Hașemit al Iordaniei; Memorandumul de Înțelegere între Asociația Română pentru Industrie Electronică și Software - ARIES - și Asociația pentru Informații și Comunicații din Iordania - (Int@j); Acord de Cooperare între Uniunea Camerelor de Comerț Bilaterale din România (UCCBR) și Consiliul de Afaceri irakian (Iraqi Business Council – IBC).

Contactele din 2015 ale ministrului de externe în cadru multilateral cu miniştrii de externe din Emiratele Arabe Unite, Oman, Egipt, Kuweit, Irak, Iran au demonstrat utilitatea dezvoltării relaţiilor bilaterale pe baze pragmatice, axate pe proiecte concrete. Vizita ministrului de externe în Israel şi în Palestina (19-20 octombrie 2015) a relevat dinamica pozitivă a dialogului politico-diplomatic bilateral. S-au consolidată şi relaţiile cu Iordania, prin consultări la Amman şi la Bucureşti, între miniştrii de externe ai celor două state. Vizita în România a ministrului de externe din Qatar (21 octombrie 2015) a reconfirmat dinamica ascendentă a raporturilor bilaterale.

Este consemnat, de asemenea, pe planul relațiilor cu statele din Orientul Mijlociu şi Africa, pregătirea participării șefului statului la summitul de la Valetta (11-12 noiembrie 2015) privind migraţia, temă a celui mai delicat dosar de pe agenda europeană. MAE s-a implicat, conform competenţelor, în latura de politică externă a dosarului, participând la efortul de identificare a unor soluţii urgente şi adecvate, prin care problema să fie tratată la sursă, în spaţiile de origine a fenomenului. România a răspuns pozitiv la apelul comunităţii internaţionale de consolidare a sprijinului financiar şi umanitar pentru gestionarea situaţiei refugiaţilor, contribuind la Programul Alimentar Mondial, la acţiunile Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi şi la fondul fiduciar pentru Siria. În cadrul MAE s-au întreprins măsurile necesare contribuţiei de 100 000 Euro pentru Trust Fund for Africa.

În cadrul MAE, s-a elaborat proiectul Hotărârii de Guvern cu privire la donaţia de 225 000 euro acordaţi Guvernului iordanian pentru gestionarea crizei refugiaţilor sirieni.

În 2015, ministrul de externe a participat la Reuniunea ministerială Uniunea Europeană - Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG). Cu acest prilej au avut loc convorbiri cu miniștrii de externe din Qatar, Oman şi Emiratele Arabe Unite, cărora li s-a adresat invitaţia de a vizita România. În cadrul reuniunii ministeriale, s-a decis promovarea în cadrul UE a aprofundării cooperării cu statele CCG, respectiv promovarea includerii statelor membre CCG (la solicitarea acestora) în programul de Visa Waiver al UE, ca mijloc de dinamizare a relaţiilor politice, economice şi social-culturale dintre cele două blocuri regionale.

La 3 septembrie 2015, a întreprins o vizită în România ministrul de externe al Iordaniei, care a participat la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române. Vizita demnitarului iordanian a avut o componentă politică importantă, materializată în

NESECRET


NESECRET

convorbiri bilaterale cu ministrul român al afacerilor externe, întrevederi cu președintele României, cu prim-ministrul, cu președintele Camerei Deputaților, cu președintele Senatului și cu președintele Grupului Parlamentar de Prietenie Româno-Iordanian. La Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române, ministrul iordanian a avut o intervenție în cadrul sesiunii plenare dedicate Vecinătății Sudice cu accent pe evoluţiile înregistrate la aproape cinci ani de la debutul „Primăverii Arabe”. Sesiunea a reprezentat un bun prilej pentru realizarea unui schimb de opinii cu privire la evoluțiile din regiunea Orientului Mijlociu şi Nordul Africii.

La 19 și 20 octombrie 2015, ministrul de externe a vizitat Israelul și Palestina. Segmentul israelian al vizitei a cuprins întrevederi cu prim-ministrul și cu ministru de externe, cu președintele Knesset-ului, ministrul pentru imigrație și absorbție, ministrul pentru Ierusalim și patrimoniu, ministrul pentru egalitate de șanse, ministrul adjunct al afacerilor externe, liderul opoziției din Knesset. Programul vizitei a inclus şi o întrevedere cu reprezentanți ai organizațiilor israelienilor originari din România. În cadrul convorbirilor cu demnitarii israelieni, au fost abordate aspecte cu privire la: evoluția relației bilaterale, consolidarea acesteia și extinderea cadrului de cooperare existent; cooperarea româno-israeliană în forurile multilaterale; problematica antisemitismului și preluarea președinției Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului de către România în anul 2016; problematica restituirii proprietăților confiscate abuziv; evoluţiile recente din Vecinătatea Estică a României și din Orientul Mijlociu, în special aspecte privind procesul de pace. Ministrul de externe român a propus inițierea demersurilor în vederea pregătirii celei de-a treia reuniuni interguvernamentale, în anul 2016, propunere primită pozitiv, în particular de prim-ministrul israelian.

Din segmentul palestinian al vizitei au făcut parte întrevederi cu președintele Autorității Naționale Palestiniene, cu prim-ministrul palestinian și cu ministrul de externe. Vizita a cuprins, de asemenea, o reuniune cu membri ai comunității românești din Palestina. Convorbirile cu demnitarii palestinieni s-au concentrat asupra dezvoltării relaţiilor de cooperare bilaterale şi asupra relațiilor israeliano-palestiniene, în contextul escaladării violenţelor. S-a convenit organizarea unei sesiuni a Comitetului Interguvernamental. A fost semnat Programul de cooperare în domeniile educaţiei, culturii şi în alte domenii conexe.

La 20 și 21 octombrie 2015, a vizitat România ministrul de externe din Qatar. A fost marcată a 25-a aniversare a stabilirii relațiilor diplomatice. Programul vizitei a inclus o rundă de convorbiri bilaterale în cadrul MAE, precum și o întrevedere cu prim-ministrul român. În cadrul consultărilor, a fost evidențiat potenţialul de consolidare și aprofundare a cooperării, atât la nivel politic, cât și la nivel economic și sectorial, cu precădere în domeniile agriculturii, serviciilor medicale de urgență, turismului (inclusiv turism balnear). S-a convenit asupra continuării dialogului politico-diplomatic și asupra necesității identificării unor mecanisme optime de a stabili contacte directe între mediile de afaceri din cele două state. A fost semnat Acordul inter-ministerial de cooperare în domeniul justiției între România și Statul Qatar.

În timpul participării delegaţiei României la lucrările celei de a 70-a Adunări Generale a ONU (New York, septembrie 2015), au avut loc întrevederi ale ministrului de externe cu miniștrii de externe din Iran, Irak, Kuwait, Egipt şi cu membrii comunităţii

NESECRET


NESECRET

evreieşti din SUA. România a fost reprezentată la reuniunile în care s-a discutat despre lupta împotriva terorismului şi situaţia din Siria.

Ministrul de externe a purtat convorbiri cu şeful Departamentului (ministru) de Relaţii Externe al Regiunii Autonome a Kurdistanului irakian (iunie 2015).

În perioada 13-15 ianuarie 2015, au avut loc la Cairo, consultări româno-egiptene la nivel de secretar de stat, care au vizat în principal stadiul şi perspectivele relaţiilor bilaterale, problematica regională, problematica multilaterală. A avut loc și o vizită la sediul Ligii Statelor Arabe care a prilejuit convorbiri cu prim-adjunctul secretarului general, în cadrul căreia a fost abordată problematica de actualitate din Orientul Mijlociu.

6.2.2 În perioada 28-30 martie 2015, la Alger, au avut loc consultări politice bilaterale la nivel de secretar de stat. Cu acel prilej a fost semnat un memorandum de cooperare între Institutele Diplomatice.

Secretarul de stat pentru afaceri globale a întreprins o vizită în Senegal (9-11 noiembrie 2015) și a participat la Forumul pentru Pace şi Securitate de la Dakar. A fost marcată a 50-a aniversare a stabilirii relațiilor diplomatice. La Dakar, au avut loc convorbiri cu ministrul apărării din Mali şi cu şeful delegaţiei la Forum din Burkina Faso.

Vizita de lucru a secretarului de stat pentru afaceri globale în Maroc (11-15 noiembrie 2015) a inclus: o rundă de consultări bilaterale cu ministrul delegat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Cooperării; o întrevedere cu ministrul delegat la Ministerul Învăţământului Superior, Cercetării Ştiinţifice şi Formării Cadrelor; primire la Parlamentul marocan, unde a avut întrevederi separate cu: preşedintele Camerei Reprezentanţilor din cadrul Parlamentului marocan, preşedintele Comisiei de Politică Externă, Apărare, Afaceri Islamice şi Marocani Rezidenţi în Străinătate, precum şi cu membrii Grupului parlamentar de prietenie Maroc-România. Secretarul de stat a participat ca panelist la secţiunea dedicată Europei de Est din cadrul Forumului MEDays de la Tanger şi a avut întrevederi cu consulul general onorific al României la Casablanca şi președintele Asociației consulilor onorifici din Maroc, precum şi cu consulii onorifici ai României la Tanger și Oujda. În cadrul întrevederilor cu oficialii marocani, părţile au subliniat nivelul excelent al relaţiei bilaterale, afirmând că există şi în continuare un potenţial semnificativ de dezvoltare, mai ales în plan economic.

Secretarul de stat pentru afaceri globale a reprezentat România la Conferinţa internaţională a statelor donatoare de asistenţă pentru Siria (Kuweit, 31 martie 2015). Cu acest prilej, secretarul de stat român a avut o întrevedere cu omologul kuweitian.

Cu prilejul participării la cea de-a 31-a sesiune a Conferinţei Ministeriale a Francofoniei(Erevan, 10-11 octombrie 2015) a avut loc o întrevedere a secretarului de stat român cu secretarul de stat din ministerul de externe egiptean responsabil cu Francofonia.

7 Diplomaţia multilaterală

http://www.mae.ro/node/34031

http://www.mae.ro/node/34031

NESECRET


NESECRET

7.1 A 70-a aniversare a înfiinţării Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) şi a 60-a aniversare a aderării României la ONU au prilejuit reafirmarea ataşamentului României faţă de obiectivele Organizaţiei, precum şi a sprijinului constant pe care România l-a acordat şi continuă să îl acorde în derularea activităţilor acesteia. În acelaşi timp, România a apreciat rolul pe care ONU l-a avut în sprijinirea unor obiective naţionale proprii, în diferite perioade ale istoriei sale postbelice.

ONU a continuat să fie o platformă de afirmare a intereselor naţionale ale României într-o manieră potenţată de apartenenţa la UE şi NATO, dar care nu exclude performanţa individuală.

În 2015, s-a desfăşurat o campanie plurivalentă de informare şi afirmare a interesului României pentru agenda Organizaţiei. Pe plan intern, scopul principal a fost readucerea în atenţia spectrului politic şi a opiniei publice importanţa, complexitatea şi diversitatea relaţiilor României cu ONU, printr-o suită de acţiuni de diplomaţie publică, manifestări academice, culturale, educative, care au relevat, printre altele, rolul diplomaţiei multilaterale româneşti şi activitatea M.A.E, în particular, la prezervarea şi promovarea interesului naţional, prin intermediul ONU.

În luna mai 2015, secretarul de stat pentru afaceri globale a efectuat o vizită la sediul ONU din New York. Programul vizitei a inclus întrevederi cu oficiali ai ONU: secretarul general adjunct, sub-secretarul general pentru afaceri economice și sociale, precum și cu administratorul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Pe agenda discuţiilor s-au aflat interesul pe care România îl acordă cooperării dintre ONU şi organizaţiile regionale, precum şi legăturii dintre democraţie, drepturile omului şi statul de Drept; buna cooperare dintre România şi ONU pe dosarele de actualitate, inclusiv în contextul deţinerii de către România a preşedinţiei celei de a 54-a sesiuni a Comisiei pentru dezvoltare socială cooperarea productivă dintre România şi PNUD, în cei 45 ani de prezență a Programului în țara noastră.

În luna septembrie 2015, ca o recunoaştere a rolului important al ONU în agenda de politică externă a României, preşedintele României a participat, la sediul ONU din New York, la Summitul pentru adoptarea Agendei de dezvoltare post-2015 şi la dezbaterile de politică generală ale celei de-a 70-a sesiuni a Adunării Generale a ONU. Preşedintele României a participat, de asemenea, la Summitul pe tema egalităţii de şanse.

România a continuat să acţioneze şi în anul 2015 pentru consolidarea echilibrată şi reciprocă a celor trei piloni principali interdependenţi ai sistemului ONU: pacea şi securitatea internaţională, dezvoltarea, drepturile omului şi democraţia.

În domeniul păcii şi securităţii internaţionale, România a continuat să participe cu personal militar, de poliţie şi de protecţie la operaţiunile de menţinere a păcii iniţiate de ONU. În paralel, au continuat cursurile de pregătire din cadrul Centrului de Excelenţă pentru Protecţie şi Securitate al Serviciului de Protecţie şi Pază, de la Bucureşti, negociindu-se nou Memorandum de Înţelegere între România şi ONU.

NESECRET


NESECRET

Ministerul Afacerilor Externe a co-iniţiat, alături de Serviciul de Protecţie şi Pază şi Ministerul Apărării Naţionale, Memorandumul cu tema Relansarea participării României la operaţiile ONU de menţinere a păcii.

În septembrie 2015, în timpul vizitei la sediul de la New York al ONU a preşedintelui României, delegaţia română a participat la Summitul privind operaţiunile de menţinere a păcii (28 septembrie 2015) găzduit de Preşedintele Statelor Unite ale Americii, prilej cu care a anunţat suplimentarea contribuţiei pentru întărirea capacităţilor în domeniul operaţiunilor ONU de menţinere a păcii.

Dialogul politic la nivel înalt a fost marcat de vizita în România, în perioada 7-8 octombrie 2015, a sub-secretarului general al ONU, director al Oficiului ONU de la Viena şi director executiv al Oficiului ONU pentru Droguri şi Criminalitate (UNODC). Cu ocazia vizitei, acesta a avut convorbiri cu preşedintele Camerei Deputaţilor, consilierul prezidenţial pentru politică externă, secretarul de stat pentru afaceri globale din Ministerul Afacerilor Externe şi secretarul de stat din Ministerul Justiţiei responsabil cu problematica UNODC. Întâlnirile au prilejuit o trecere în revistă a activităţilor României la ONU în general şi, cu precădere, a celor desfăşurate în cadrul Oficiului ONU de la Viena.

România a exercitat în cursul anului 2015, preşedinţia celei de-a VII-a Conferinţe a Statelor Părţi la Convenţia ONU privind criminalitatea organizată transnaţională şi vicepreşedinţia celei de-a 5-a Conferinţe a Statelor Părţi la Convenţia ONU împotriva corupţiei.

Alte evenimente importante în domeniul dezvoltării: în cadrul dialogului comunitar, România s-a implicat în definirea liniilor de acţiune ale ONU în domeniul dezvoltării. România a participat activ, la Bruxelles,la reuniunile lunare ale Grupului de lucru UE pe probleme ONU, având o contribuţie constructivă la definirea poziţiilor UE şi la promovarea acestora în cadrul proceselor de negociere în capitalele diplomaţiei multilaterale a ONU: New York, Geneva, Viena, Nairobi, Roma şi Paris.

Ministerul Afacerilor Externe a sprijinit participarea delegaţiei României, conduse de ministrul sănătăţii, la Adunarea Mondială a Sănătăţii – Geneva, 18 – 26 mai 2015.

În perioada 15-16 iunie 2015 a avut loc, la Palatul Parlamentului, seminarul regional privind Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD), organizat de Camera Deputaţilor împreună cu Uniunea Interparlamentară. La seminar a participat (15 iunie 2015) secretarul executiv al Comisiei Economice a ONU pentru Europa, care a luat parte şi la o dezbatere cu reprezentanţi ai ministerelor de linie cu atribuţii privind ODD, precum şi ai societăţii civile, pe tema dezvoltării durabile şi cooperării inter-instituţionale, printr-o întâlnire cu profesori şi studenţi la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, precum şi printr-o întrevedere la guvern.

În domeniul schimbărilor climatice, MAE a sprijinit, conform atribuţiilor sale, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice în elaborarea mandatelor naţionale şi pentru participarea la reuniunile internaţionale de profil, cea mai importantă fiind cea de-a XXI-a Conferinţă a Statelor Părţi (COP 21) la Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (Paris, 30 noiembrie – 12 decembrie 2015). Evenimentul a debutat cu un eveniment la nivel de şefi de stat şi de guvern,

NESECRET


NESECRET

convocat de preşedinţia franceză a COP21, la care a particpat preşedintele României.

România a continuat să joace un rol activ şi vizibil în dezbaterile privind promovarea democraţiei, drepturilor omului şi statului de drept în contextul legăturii acestora cu dezvoltarea, ca obiective interdependente ale ONU. România a introdus, în calitate de autor principal, alături de alte state, proiectul rezoluției privind drepturile omului, democrația și statul de drept, care a dus la crearea Forumului pentru drepturile omului, democrație și statul de drept.

Pe parcursul anului 2015 au fost continuate demersurile de obținere a sprijinului pentru candidaturile prioritare ale României la două organe principale ale ONU – Consiliul de Securitate (la alegerile din 2019) și ECOSOC (la alegerile din 2016).

Față de anul 2014, s-a înregistrat o creștere semnificativă numărului de aranjamente de sprijin reciproc pentru candidatura României la ECOSOC, în schimb, nu s-a înregistrat progres pentru candidatura la Consiliul de Securitate. În plus, a fost inițiată campania de promovare a unui expert român la Comitetul ONU pentru drepturile economice, sociale și culturale, la alegerile care vor avea loc în cadrul ECOSOC, în aprilie 2016.

În urma campaniilor desfășurate de MAE, România a fost aleasă în două organe subsidiare ale UNESCO, la alegerile desfășurate în cadrul celei de-a 38-a Conferințe generale a UNESCO (Paris, noiembrie 2015): Consiliul Biroului Internațional pentru Educație (BIE); Comitetul interguvernamental pentru promovarea reîntoarcerii bunurilor culturale în țările de origine sau restituirea lor în cazul dobândirii ilicite (ICPRCP).

La nivel de experți au fost obținute următoarele mandate de către diplomați din cadrul MAE, precum și de către experți din cadrul altor instituții centrale: șef al oficiului ONU din Belgrad (nivel D2); șef al Oficiului ONU la Kiev (nivel P5); vice-președinte al Comisiei ONU pentru Populație și Dezvoltare; punct de contact din partea grupului est-european pentru sistemul electronic al ONU privind candidaturile (Candiweb); membru în Comitetul de coordonare a Cadrului Decenal al Programelor de Consum și Producție Durabilă (reînnoit); judecător ad litem al Tribunalului Contencios Administrativ al ONU (UNDT)

7.2 Activitatea în Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa

Pe parcursul anului 2015, MAE s-a implicat activ în activitatea OSCE, într-un context politic marcat de provocări importante şi evoluţii problematice pentru securitatea şi stabilitatea regională în spaţiul OSCE, în special criza ruso-ucraineană, lipsa progreselor în soluţionarea conflictelor prelungite, intensificarea ameninţărilor teroriste în spaţiul OSCE şi acutizarea crizei imigranților/refugiaţilor.

MAE a continuat să reitereze sprijinul ferm al României pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, a susţinut şi a promovat rolul important asumat de OSCE în eforturile de soluţionare a crizei ucrainene, fără a se pierde din vedere obiectivul soluţionării conflictelor prelungite din zona Mării Negre, cu respectarea principiilor fundamentale şi a normelor de drept internaţional; a reafirmat importanţa

NESECRET


NESECRET

prioritară pe care România o acordă soluţionării conflictului din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, solicitând continuarea procesului de negociere “5+2”.

Pentru marcarea celei de-a 40-a aniversări a Actului final de la Helsinki, MAE a organizat conferința cu tema Actul Final de la Helsinki - de 40 de ani fundamentul securităţii europene, în luna iunie 2015, în cadrul Dialogurilor la MAE.

În cadrul Consiliului Ministerial OSCE de la Belgrad (3-4 decembrie 2015), delegaţia României, condusă de ministrul afacerilor externe, a transmis mesaje-cheie pe domenii de interes prioritar pentru România, cu accent pe impulsionarea acţiunii OSCE în soluţionarea conflictelor prelungite, în special a celui din Republica Moldova; reconfirmarea sprijinului pentru Ucraina; sublinierea necesităţii implementării depline a angajamentelor asumate de Statele participante OSCE pe toate cele trei Dimensiuni ale activităţii Organizaţiei (politico-militară, economică şi de mediu, umană). Totodată, România a susţinut aprofundarea rolului OSCE în abordarea unor provocări transnaţionale importante, cu accent pe combaterea terorismului şi fenomenul migraţiei, conform angajamentelor OSCE în materie.

Asigurarea, de către România, în 2015, a Preşedinţiei Comitetului de Securitate din cadrul OSCE a oferit oportunitatea evidențierii importanţei abordării multidimensionale în contextul amenințărilor trans-naționale.

Pe dimensiunea politico-militară, România şi-a continuat linia de conduită echilibrată, în sprijinul eforturilor de modernizare a Documentului Viena şi de asigurare a implementării depline a instrumentelor existente în domeniul controlului armamentelor convenţionale şi a măsurilor de creştere a încrederii şi securităţii. În 2015, MAE a asigurat exercitarea de către România a președinției anuale a Documentului privind măsurile de creștere a încrederii și securității în domeniul naval la Marea Neagră.

Pe dimensiunea economică şi mediu a OSCE, MAE a contribuit, în 2015, la creşterea profilului şi vizibilităţii României în plan OSCE, prin prezentarea şi promovarea expertizei româneşti în domeniile combaterii corupţiei şi gestionării resurselor de apă în cadrul sesiunilor „Forumului Economic şi de Mediu al OSCE” şi „Reuniunii de Implementare ale Dimensiunii Economice şi de Mediu a OSCE”.

În 2015, România a continuat să susţină o Dimensiune Umană solidă, ca parte a conceptului cuprinzător de securitate al OSCE, precum şi autonomia instituţiilor OSCE.

În 2015, MAE a susţinut eforturile RACVIAC vizând consolidarea cooperării în domeniul securităţii în regiunea Europei de Sud-Est şi a promovat o prezenţă activă a României în cadrul acestei organizaţii. În contextul deţinerii de către România a rolului de leading nation pe dimensiunea securităţii energetice, MAE a organizat, în cooperare cu RACVIAC, Conferinţa „Abordări regionale ale conceptului securității energetice” (București, 26-27 martie 2015), la care au participat statele membre RACVIAC, precum şi reprezentanţi ai UE şi NATO.

7.3 Activitatea în domeniul drepturilor omului

NESECRET


NESECRET

În 2015, cu prilejul celei de-a XX-a aniversări a adoptării şi ratificării în România a Convenţiei-cadru pentru protecţia persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale a Consiliului Europei, în cadrul ministerului de externe, a început înfăptuirea proiectului complex de promovare pe plan internaţional a modelului intercultural dezvoltat cu succes de România şi recunoscut ca atare la nivel european în ceea ce priveşte relaţiile interetnice. S-au organizat conferinţe la Cluj, Timişoara şi Bucureşti. S-a promovat prin misiunile diplomatice un volum sintetic pe această temă.

Tot în 2015, s-au făcut pregătiri pentru exercitarea de către România a preşedinţiei Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului în anul 2016.

7.4 Participarea la acțiunile comunității internaționale de combatere a terorismului și evitare a riscurilor asimetrice

În 2015, MAE a continuat eforturile în domeniul acţiunilor interne şi internaţionale vizând prevenirea şi combaterea terorismului şi a altor riscuri asimetrice, în contextul multiplicării focarelor de criză teroristă şi al acutizării fenomenului luptătorilor terorişti străini, precum şi în condițiile multiplicării atentatelor teroriste împotriva cetăţenilor şi intereselor europene, atât în state membre UE, cât şi în regiunea Orientului Mijlociu şi Africii de Nord.

MAE a participat, în baza competenţelor sale, la procesul inter-instituţional destinat consolidării cadrului instituţional şi normativ intern de acţiune anti-teroristă. La nivelul Consiliului Europei, MAE a participat la negocierea şi finalizarea Protocolului Adiţional privind combaterea fenomenului luptătorilor terorişti străini. La nivelul ONU, România a participat la Summit-ul privind combaterea ISIL/Daesh şi a extremismului violent (New York, 29 septembrie 2015). MAE participat la pregătirea și desfășurarea la București, în octombrie 2015, a Conferinței OSCE pe tema libertății și responsabilității mass-media în contextul combaterii terorismului.

Reprezentanții României au susținut necesitatea includerii temei combaterii terorismului pe agenda Summitului de la Varşovia, ca o contribuție la adaptarea NATO la condițiile noi în care se desfășoară relațiile internaționale.

7.5 Îndeplinirea obligațiilor care decurg din instrumentele multilaterale în domeniile dezarmării și neproliferării

MAE a acţionat şi în 2015 în vederea implementării, de către România, a tuturor obligaţiilor decurgând din instrumentele multilaterale în domeniul dezarmării şi neproliferării nucleare.

România a avut o prezenţă activă şi vizibilă în cadrul Conferinţei de evaluare a Tratatului de neproliferare nucleară (NPT), New York, 27 aprilie – 22 mai 2015. A reconfirmat, cu acest prilej, angajamentul ferm pentru implementarea NPT, ca fundament al regimului juridic internaţional în domeniul dezarmării şi neproliferării nucleare, inclusiv prin asumarea, în cadrul reuniunii, a Preşedinţiei Comitetului Principal II pe teme de neproliferare.

România a preluat, în 2015, funcţia de Preşedinte al Comisiei Pregătitoare a Tratatului pentru interzicerea totală a testelor nucleare (CTBT), din partea Grupului

NESECRET


NESECRET

Est - European (EEG), precum şi funcţia de preşedinte al Grupului de lucru dedicat aniversării a 20 de ani de la adoptarea CTBT şi înfiinţarea Comisiei Pregătitoare, pe care le va exercita în 2016.

În 2015, MAE a continuat demersurile pentru participarea în calitate de stat membru la toate regimurile de neproliferare și control al exporturilor, promovând, în baza coordonării inter-instituționale, candidatura României la Regimul de control al tehnologiilor pentru rachete (MTCR).

MAE a participat pregătirea Summitului privind Securitatea Nucleară (Washington, 31 martie-1 aprilie 2016) şi a coordonat, în colaborare cu instituţiile naţionale cu atribuţii în domeniul securităţii nucleare, participarea României la reuniunile pregătitoare Sherpa, urmărind îndeplinirea angajamentelor asumate de România la summiturile anterioare (2012 şi 2014).

MAE, alături de Agenţia Spaţială Română, s-a implicat în mod constructiv, în decursul anului 2015, în demersurile, iniţiate şi derulate de Uniunea Europeană, de promovare a unui ”Cod Internaţional de Conduită privind Activităţile din Spaţiul Extra – Atmosferic”, care reprezintă o iniţiativă politică concretă a UE, menită să contribuie la consolidarea securităţii în spaţiul cosmic, prin instituirea unui set transparent de măsuri de încredere.

Totodată, România şi-a menţinut un profil activ şi vizibil în cadrul Agenţiei Internaţionale privind Energia Atomică (AIEA) şi a continuat să acţioneze în vederea consolidării cooperării pe acest palier, în condiţiile în care anul 2015 a marcat aniversarea a 60 de ani de la începutul programului nuclear românesc.

7.6 Activitatea în domeniul controlului exporturilor, importurilor şi altor operaţii cu produse militare, produse cu dublã utilizare

7.6.1 Activitate curentă: înregistrare, licenţiere, consultanță, proceduri, declarații, notificări

7.6.1.1 Arme convenţionale

s-au înregistrat 12 noi companii pentru desfăşurarea de operaţiuni de export și import, s-au reevaluat 53 de operatori economici ale căror certificate de înregistrare au expirat în 2014 și s-au soluționat 35 de cereri de extindere a domeniului de înregistrare;

s-au eliberat 889 de licenţe individuale şi globale de export, import, transfer și intermediere, examinate şi aprobate în 31 de reuniuni ale Consiliului interministerial (CI) din cadrul sistemului național pentru controlul exporturilor, importurilor şi altor operaţiuni cu produse militare. Suma licențiată pe primele zece luni este estimată la cca. 199.718.435 mil. EUR pentru exporturi și 186.723.794 mil. EUR pentru importuri, valorile exacte urmând să fie calculate în funcție de datele oficiale ale ratelor de schimb trimestriale;

s-au analizat şi soluţionat 115 cereri de consultanţă privind încadrarea produselor în lista de control;

NESECRET


NESECRET

s-au acordat 31 de consultanțe privind evaluarea oportunității de export pe anumite destinații, ținându-se cont de evoluțiile politice și de securitate din zonele de respective;

s-au eliberat 62 de licențe de tranzit și două de transbordare;

în cadrul CI, D-ANCEX a prezentat informări privind anumite operaţiuni cu risc ridicat, asigurând buna informare a consiliului şi primind informaţiile necesare luării deciziilor optime;

la cererea unor birouri vamale, s-au acordat 52 de consultanțe de încadrare a produselor aflate în tranzit.

7.6.1.2 Dublă utilizare

s-au înregistrat şase noi companii pentru desfăşurarea de operaţiuni de export și s-au procesat 238 de notificări de utilizare din partea celor 30 de companii înregistrate pentru utilizarea licenţelor generale UE, suma raportată fiind estimată la cca. 8,5 milioane USD;

s-au examinat, avizat și eliberat 71 de licenţe individuale de export, în cadrul a 19 reuniuni ale CI pentru avizarea autorizării prin licență a operaţiunilor cu produse cu dublă utilizare. Suma autorizată pe primele zece luni pentru export prin licenţă este estimată la circa 72 mil. EUR, valoarea exactă urmând să fie calculată în funcție de datele oficiale ale ratelor de schimb trimestriale;

s-au analizat peste 3.500 de cereri de consultanță privind încadrarea produselor în listele de control, ținând cont și de destinația și utilizarea finală;

în cadrul CI, D-ANCEX a prezentat informări privind anumite operaţiuni cu risc ridicat, asigurând buna informare a consiliului şi primind informaţiile necesare luării deciziilor optime;

s-au analizat implicațiile semnării Planului comun și cuprinzător de acțiune convenit la 14 iulie 2015, ale prevederilor rezoluției 2231/2015 a Consiliului de securitate (CS) al ONU și ale adoptării Regulamentului (UE) 2015/1861 al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 267/2012 privind măsuri restrictive împotriva Iranului, prin care se vor ridica, gradual, sancțiunile CS ONU și sancțiunile multilaterale și naționale legate de programul nuclear iranian; în acest context, s-a dezbătut procedura de utilizare a licenţelor globale de export şi stabilirea unor norme privind licenţele individuale pentru produsele cu dublă utilizare importate din Iran, având în vedere prevederile Regulamentului (UE) 2015/1861 al Consiliului;

s-au transmis Organizației pentru interzicerea armelor chimice (OIAC) declarațiile anuale privind activitățile desfășurate, sub egida Convenției privind interzicerea armelor chimice (CWC), de cele 12 platforme chimice producătoare de substanţe organice definite peste pragul de declarare și de importatorii români de produse chimice controlate de CWC;

s-a transmis la OIAC informarea privind Programul național de protecție pentru 2015 și s-a răspuns la peste 35 de notificări și chestionare primite de la această organizație; s-au transmis, la Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale și Direcția Generală a Vămilor, opt invitații la cursurile organizate de OIAC, la care au fost admise șase persoane.

7.6.2 Dimensiunea normativă 7.6.2.1 Arme convenţionale

NESECRET


NESECRET

a intrat în vigoare Lista cuprinzând produsele militare supuse regimului de control al exporturilor, importurilor şi altor operaţiuni, aprobată prin Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 493/2015;

a fost inițiat proiectul de lege privind plata contribuției care îi revine României în calitate de stat parte la Tratatul privind comerțul cu arme, adoptat la New York, la 2 aprilie 2013 și ratificat de România prin Legea 32/2014. 7.6.2.2 Dublă utilizare s-au avansat propuneri de modificare a Ordonanței de urgență nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale, în vederea actualizării acestui act normativ și îmbunătățirea cooperării inter-instituționale stabilită prin acesta. 7.6.3 Dimensiunea de control 7.6.3.1 Arme convenţionale

s-au desfăşurat 25 de acțiuni de control, pe următoarele direcţii principale: - controale în vederea înregistrării pentru verificarea persoanelor juridice care solicită înregistrarea pentru derularea de operaţiuni cu produse militare, - controale de conformitate pentru verificarea modului de derulare, de către persoanele juridice, a operaţiunilor cu produse strategice şi îndeplinirea obligaţiilor post-licenţiere, - controale ţintă pe baza informaţiilor primite de la autorităţile abilitate potrivit legii să desfăşoare astfel de activităţi;

s-a aplicat regimul de sancţiuni conform legislației naționale în vigoare: pentru două companii s-au acordat amenzi contravenționale însumând 45.000 lei, în cazul a două companii a fost sesizat Ministerul Public referitor la efectuarea de operațiuni de comerț exterior cu produse militare fără respectarea legislației în materie și, având în vedere prevederile OUG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, s-a aplicat sancțiunea „avertisment verbal” pentru o companie și sancțiunea „avertisment scris” în cazul a două companii. 7.6.3.2 Dublă utilizare

s-au desfăşurat 12 de acțiuni de control, pe următoarele direcţii principale: - controale de conformitate pentru verificarea modului de derulare de către persoanele juridice a operaţiunilor cu produse strategice şi îndeplinirea obligaţiilor post-licenţiere, - controale ţintă pe baza informaţiilor primite de la autorităţile publice abilitate, potrivit legii, să desfăşoare astfel de activităţi;

s-a aplicat regimul de sancţiuni conform legislației naționale în vigoare: pentru trei companii s-au acordat amenzi contravenţionale însumând 65.000 lei, în cazul a două companii a fost întocmită plângere penală la DIICOT pentru exportul fără respectarea legislației în materie și în cazul a patru companii, având în vedere prevederile OUG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, s-a aplicat sancţiunea „avertisment”;

s-au efectuat acțiuni de control privind respectarea prevederilor Regulamentului UE nr. 833/2014 al Consiliului și s-au aplicat sancțiuni unor operatori economici pentru nerespectarea restricțiilor și obligațiilor, în conformitate cu prevederile art. 26 alin (1) lit. a) din OUG nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale.

7.6.4 Cooperarea cu industria, alte instituţii și presă

NESECRET


NESECRET

s-a organizat atelierul de lucru dedicat dezbaterii proiectelor de licențe generale pentru forțele armate;

s-a asigurat un flux constant de informații cu celelalte instituții reprezentate în consiliile interministeriale de licențiere;

s-a asigurat activitatea de consultanţă acordată operatorilor economici;

s-a actualizat în permanență pagina electronică ancex.ro;

s-a oferit sprijin operatorilor economici privind modul în care trebuie să acţioneze pentru respectarea prevederilor cuprinse în documentele prin care se instituie sancţiuni internaţionale, în domeniul de competenţă al D-ANCEX, sau orientându-i către alte instituţii din consiliile interministeriale;

s-a participat la elaborarea programului privind implementarea Strategiei naţionale de apărare a ţării;

s-au elaborat răspunsuri la alegații de presă privind exporturi realizate cu încălcarea restricțiilor, situația industriei naționale de apărare, operațiuni de export și s-au oferit detalii privind controlul exporturilor de arme. 7.6.5 Dimensiunea de reprezentare externă

au fost îndeplinite angajamentele – raportări şi plata obligaţiilor financiare – ce au revenit României prin participarea la aranjamente internaționale multilaterale din domeniul de competenţă al D-ANCEX, i.e. WA, OIAC ş.a.;

s-a participat la reuniunile WA pentru controlul exporturilor de produse militare şi produse şi tehnologii cu dublă utilizare;

s-a participat în cadrul grupurilor de lucru ale Consiliul UE pe domeniul arme convenţionale şi dublă utilizare;

s-au organizat consultări informale cu parteneri euro-atlantici pe chestiuni specifice de licențiere;

s-a participat la prima Conferinţă a statelor părți la Tratatul privind comerțul cu arme (ATT);

s-a participat la programele UE de asistenţă pe produse militare și dublă utilizare, inclusiv ATT.

au fost realizate prezentări tematice în cadrul grupurilor de experţi ale regimurilor multilaterale de control al exporturilor. În cadrul Grupului furnizorilor Nucleari (NSG), România a prezentat un document cu privire la asigurările guvernamentale necesare pentru transferul unor produse din Trigger List. Delegaţia RO a purtat discuţii cu delegaţia UK în privinţa elaborării documentului intitulat „Procesarea eficientă a GTGA” și publicarea acestuia pe pagina electronică a NSG.

7.7 Participarea României la activităţile Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei (OIF)

MAE a exercitat preşedinţia Grupului Corespondenților Naţionali pentru Francofonie din Europa Centrală şi de Est (ECE), contribuind la elaborarea primului Plan de acţiune regional pentru ECE şi la consolidarea dimensiunii regionale a francofoniei.

Activitatea României a fost jalonată de contribuţia la reforma OIF şi la elaborarea şi adoptarea documentelor strategice pentru perioada 2015-2018, precum şi de participarea la evenimente francofone importante, precum Conferinţa Ministerială a Francofoniei (Erevan, octombrie 2015) şi Reuniunea ministerială, organizată la New York, în marja segmentului de nivel înalt al celei de-a 70-a sesiuni a Adunării Generale a ONU.

NESECRET


NESECRET

MAE a coordonat cea de-a 8-a ediţie a „Programului de burse doctorale şi postdoctorale Eugen Ionescu”, iniţiativă majoră a României în domeniul francofoniei, care reprezintă, totodată, o contribuţie românească notabilă în domeniul asistenţei pentru dezvoltare, în beneficiul Sudului francofon.

La 10 octombrie 2015, România a semnat cu OIF Memorandumul de parteneriat pentru Iniţiativa Francofonă Naţională 2015-2018, în urma selectării proiectului românesc, promovat de MAE, pentru Programul OIF «Franceza în relaţiile internaţionale». Obiectivul acestui program, în România, vizează creşterea capacităţii de negociere în limba franceză a diplomaţilor şi a funcţionarilor publici, inclusiv în perspectiva exercitării preşedinţiei Consiliului UE, în 2019.

MAE a coordonat marcarea Zilei Internaţionale a Francofoniei, prin manifestări culturale şi de diplomaţie publică în ţară şi în străinătate, prin intermediul misiunilor diplomatice, printre care Seara Francofoniei, organizată la Clubul Diplomatic.

8 Diplomația economică

8.1 Securitatea energetică

Problematica securităţii energetice a ocupat şi pe parcursul anului 2015 o poziţie cheie pe agenda internaţională. În acest context, diplomaţia energetică a continuat să se afirme ca un instrument deosebit de important în slujba obiectivelor energetice ale României.

În acest sens, în cadrul contactelor diplomatice, atât la nivel european – ca stat membru UE, cât şi cu parteneri strategici, problematica energetică a reprezentat un subiect principal pe agenda discuţiilor. Această preocupare a reieşit din asumarea unui rol activ al MAE în întâlnirile la nivel global (COP 21 şi AG ONU), pe palier european prin participarea la elaborarea strategiei Uniunii Energetice, precum şi la reuniunile dedicate avansării proiectelor energetice de interes pentru RO şi relevante la nivel comunitar. Dintre acestea din urmă, cele mai importante au fost cele ce au avut în vedere definitivarea listelor proiectelor prioritare de interes comun – PCI (ocazie cu care RO a reuşit includerea pe listă a coridorului BRUA, depozitelor de înmagazinare a gazelor naturale, proiectelor de dezvoltare a infrastructurii de energie electrică), activitatea Grupului pentru Interconectivitate în Europa Centrală şi de Sud-Est/CESEC (proiecte de interes pentru RO incluse pe lista priorităţilor: BRUA, interconectoarele pe gaz cu RMD şi UA), precum şi a Grupului de Sprijin pentru Ucraina şi Parteneriatului Estic – dimensiunea energie.

Alte acţiuni relevante ale MAE în 2015 în domeniul diplomaţiei energetice: organizarea la Bucureşti (26-27 martie 2015) a conferinţei RACVIAC „Regional approach to energy security”(domeniu nou de expertiză al RACVIAC în care RO are rol de leading nation); organizarea în cadrul formatului „Dialoguri@MAE”, a dezbaterii cu tema „Uniunea Energetică - evoluţie şi perspective; contribuţia României la consolidarea securităţii energetice în regiune” (Bucureşti, sediul MAE, 30 iunie 2015); participarea RO la declaraţii politice pe tema unor proiecte energetice importante (declaraţie la nivel de miniştri de externe BG-RO-SK-HU, Riga, pe tema interconectărilor pe gaz, în marja summit-ului PAE; scrisoarea comună a 7 SM UE (la nivelul miniştrilor energiei) adresată vicepreşedintelui COM M. Sefcovic pe tema

NESECRET


NESECRET

proiectului Nord Stream II, 27 noiembrie 2015), organizarea unei sesiuni dedicate securităţii energetice în cadrul RADR 2015 (Bucureşti, 2 septembrie 2015).

8.2 Relaţiile României cu Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică

MAE a continuat demersurile oficiale şi informale privind apropierea de organizaţie şi dialogul cu Secretariatul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) şi cu statele membre, în vederea creării condiţiilor pentru materializarea, în perspectivă, a candidaturii României de aderare la organizaţie.

Cel mai important eveniment al anului 2015 pe linia dezvoltării relaţiilor cu OCDE l-a constituit organizarea, la Bucureşti, la 22 aprilie 2015, a seminarului ”Enhanced Co-operation between Romania and the OECD”, prilej cu care a fost analizat stadiul actual al relaţiei bilaterale şi au fost stabilite proiecte concrete de cooperare viitoare în vederea consolidării raporturilor de lucru cu organizaţia.

Seminarul a generat un mare număr de noi oportunităţi de colaborare viitoare, printre care cele mai relevante sunt următoarele: realizarea unui studiu economic de ţară (country survey) şi a unui studiu privind politica în domeniul deşeurilor nucleare; cooperarea în domeniul politicilor educaţionale şi realizarea unei evaluări în domeniul competenţelor adulţilor (programul PIAAC); cooperarea în domeniul politicilor sociale, migraţioniste şi de muncă; participarea la unele comitete OCDE la care România nu a fost invitată până în prezent (dezvoltare regională, guvernanţă publică şi corporativă, privatizarea întreprinderilor de stat, managementul datoriei externe, sănătate, agendă digitală, investiţii străine, strategii de inovare, combaterea corupţiei, economie nepoluantă, afaceri financiare, datorie publică etc.).

Aceste proiecte de cooperare au fost transpuse într-o listă de acţiuni convenite cu Secretariatul OCDE şi aprobate ca program de măsuri de către guvernul RO. Gradul de implementare al listei de acţiuni este evaluat periodic. Concretizarea iniţiativelor sectoriale convenite va fi de natură să contribuie la pregătirea instituţiilor din România pentru îndeplinirea cerinţelor legate de preluarea legislaţiei şi practicii OCDE, precum şi la conturarea unei percepţii favorabile a ţării noastre în rândul structurilor OCDE şi al ţărilor membre în perspectiva aderării la organizaţie într-un interval de timp previzibil.

8.3 Relaţiile cu mediul de afaceri şi instituţii publice

MAE a urmărit constant menţinerea unui dialog deschis şi activ cu reprezentanţii mediului privat. În acest sens, a fost negociat şi finalizat (30 martie 2015) un nou protocol de colaborare MAE - Camera de Comerţ şi Industrie a României, o primă materializare a acestuia fiind găzduirea de către CCIR a unei sesiuni de dialog cu mediul de afaceri în marja RADR 2015 (1 septembrie 2015).

Un alt exemplu al implicării în dialogul cu mediul de afaceri este sprijinul consistent acordat de MAE prin centrala ministerului şi misiunile diplomatice ale RO din Franţa (în primul rând Consulatul General de la Lyon) organizării forumul aniversar (ediţia 20) al organizaţiei internaţionale Futurallia (Bucureşti, 10-12 iunie 2015). Evenimentul a reunit peste 700 de firme mici şi mijlocii din 40 de state, oferind participanţilor posibilitatea stabilirii de contacte şi parteneriate de afaceri

NESECRET


NESECRET

Prin misiunile diplomatice din străinătate, MAE a continuat să sprijine instituţiile române în promovarea intereselor economice ale actorilor publici şi privaţi din România, precum şi în atragerea investiţiilor străine şi consolidarea parteneriatelor economice strategice. Au continuat eforturile de promovare a acestor obiective în regiuni cu potenţial economic semnificativ, în vederea consolidării tendinţei de diversificare a schimburilor economice.

MAE a urmărit, direct sau prin misiunile sale diplomatice, consolidarea legăturilor cu structuri asociative semnificative pentru mediul de afaceri din ţările partenere. Un exemplu semnificativ este continuarea dialogului, în diferite formate, cu American-Romanian Business Council (AMRO) şi American Chamber (AmCham).

Centrala MAE şi misiunile diplomatice au sprijinit activ delegaţiile româneşti participante la diverse manifestări în străinătate (vizite oficiale la nivel, evenimente sectoriale, expoziţii, misiuni economice), ca şi soluţionarea unor probleme cu impact asupra relaţiilor economice bilaterale ce afectează prezenţa României pe diferite pieţe ori activitatea investitorilor şi companiilor străine în ţara noastră.

În perioada de referinţă MAE, prin DDEc, a participat la reuniunile unor formate inter-departamentale cum ar fi Consiliul de Export, Grupul de Evaluare a Impactului Economic al Actelor Normative asupra IMM-urilor şi Comisia Interdepartamentale pentru avizarea modalităţilor de încasare a creanţelor României din activitatea de comerţ exterior şi alte activităţi externe derulate înainte de 31 decembrie 1989.

În cadrul dialogului instituţional cu Departamentul de Comerţ Exterior şi Relaţii Internaţionale/DCERI din Ministerul Economiei, MAE a contribuit la reconfigurarea mai eficientă a reţelei de consilieri economici din străinătate şi a sprijinit demersurile de redimensionare a acesteia. Cu ocazia avizării (decembrie 2015) noului HG de funcţionare a Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri (MECRMA), MAE a impus aducerea în conformitate a prevederilor referitoare la funcţionarea reţelei externe de consilieri economici cu cele din HG-ul de funcţionare al MAE.

DDEc a asigurat, totodată, coordonarea/participarea din partea MAE la finalizarea contribuţiei la documentul referitor la “Profilul de ţară/Country Profile” aferent procesului de plasare de către MFP a emisiunilor de titluri de stat pe pieţele externe (aprilie şi iulie 2015).

8.4 Conjunctură economică, relaţiile cu instituţiile financiare internaţionale şi organisme cu vocaţie economică globală

Pe palier financiar multilateral, activitatea MAE (în cooperare cu instituţiile de linie, în special MFP), s-a concentrat pe aspectele de mai jos:

S-a continuat susţinerea procesului de extindere a ariei de operaţiuni a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare/BERD către spaţiul Mediteranei de Sud-Est, precum şi a reformei interne a BERD sub aspectul configurării constituentelor sale şi a susţinerii reprezentării României.

NESECRET


NESECRET

În relaţia cu BERD a fost demarat procesul de negociere a unui acord de ţară care vizează reglementarea aspectelor legate de privilegiile şi imunităţile personalului reprezentanţei BERD la Bucureşti.

Totodată, MAE a sprijinit MFP în procesul de reorganizare structurală a băncilor din fostul CAER (BII şi BICE) şi a oferit opinie politică MFP în examinarea subiectului implicării în activitatea noii Bănci Asiatice de Investiţii în Infrastructură.

MAE a continuat să monitorizeze, atât la nivel geografic cât şi tematic, elementele geostrategice cu manifestare economică globală (SUA, UE\zona euro, BRICS, instituţiile financiare internaţionale, forumurile informale precum G20, G8), dezvoltarea economiilor emergente, pieţele bursiere (de capital şi de mărfuri). În plus, s-a insistat pe segmentul de analiză şi prognoză pentru a susţine activitatea MAE în efortul de reprezentare externă, într-un context global marcat de volatilitate economico-financiară şi de negocieri multilaterale la nivel extins precum TTIP, TPP sau cele din cadrul OMC.

În acest sens, DDEc a reluat începând cu luna ianuarie 2015 practica elaborării şi circulării în interiorul şi exteriorul MAE a buletinului periodic de conjunctură economică. În perioada de referinţă DDEc a elaborat totodată buletine şi note de analiză tematice referitoare la evoluţii şi evenimente de actualitate şi interes - criza francului elveţian, criza din Grecia, proiecte comune de infrastructură Turcia-Azerbaidjan, summit-urile G20, BRICS şi Davos.

În relaţia cu TRACECA (Transport Corridor Europe-Caucasus-Asia), MAE a continuat să sprijine şi să participe alături de Min. Transporturilor la reuniunile organismelor de conducere. Anterior şi în marja participării la reuniunea Conferinţei Interguvernamentale (CIG) TRACECA de la Istanbul (29-30 ianuarie 2015), MAE a desfăşurat o intensă activitate de promovare a candidaturii româneşti la postul de Secretar General al Secretariatului Permanent al CIG TRACECA, demersuri încununate de succes prin alegerea în această funcţie a dlui. Mircea Ciopraga. În prezent SG TRACECA este angrenat în consultări şi demersuri vizând transformarea TRACECA dintr-un program al COM într-o organizaţie internaţională.

8.5 Activitatea în domeniul cooperării internaționale pentru dezvoltare

Activitatea desfăşurată în 2015 a vizat în mod special creşterea vizibilităţii domeniului dezvoltării internaţionale şi întărirea capacităţii instituţionale a MAE, pentru o mai bună implementare a politicii de cooperare pentru dezvoltare. Anul 2015 a fost şi Anul European pentru Dezvoltare.

În acest sens, în 2015 a fost implementată baza de date EU DEVFIN, folosită pentru raportarea cheltuielilor AOD la nivel naţional, dar şi internaţional. Aceasta a contribuit la creşterea transparenţei fondurilor alocate în domeniu, la nivelul tuturor instituţiilor româneşti, permiţând raportarea la nivel de activitate către OCDE şi COM. Totodată, implementarea noii baze de date folosite pentru raportare a permis publicarea în IATI (International Aid Transparency Index) a datelor privind Asistenţa Oficială pentru Dezvoltare acordată de România în anul anterior, constituind un pas important în direcţia îndeplinirii angajamentelor internaţionale asumate.

NESECRET


NESECRET

Un alt demers deosebit de important, făcut de MAE în vederea creşterii vizibilităţii domeniului dezvoltării internaţionale, l-a reprezentat crearea unei noi identităţi vizuale a asistenţei pentru dezvoltare oferite de România, prin lansarea noului site, RoAid, dedicat domeniului cooperării internaţionale pentru dezvoltare.

Cu privire la îmbunătăţirea cadrului legislativ, MAE a continuat eforturile privind adoptarea noii legi privind cooperarea pentru dezvoltare şi ajutorul umanitar, având drept scop creşterea predictibilităţii asistenţei pentru dezvoltare şi simplificarea procesului intern de implementare a politicii naţionale în domeniu.

În privinţa eforturilor de întărire a infrastructurii instituţionale, au fost înregistrate progrese semnificative în sensul întăririi transparenţei în utilizarea fondurilor Asistenţei Oficiale pentru Dezvoltare (AOD), prin organizarea licitaţiilor de proiecte şi publicarea informaţiilor relevante cu privire la utilizarea fondurilor MAE pe această linie. În 2015, bugetul AOD alocat prin linia bugetară a MAE a fost de 13,1 milioane RON.

De asemenea, în contextul Anului European al Dezvoltării, MAE a organizat mai multe evenimente în România, în parteneriat cu PNUD, precum conferinţe, concursuri de proiecte, sau a acordat premii în domeniu.

Totodată, MAE a continuat desfăşurarea proiectelor tradiţionale, implementate în colaborare cu Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare din România (FOND), respectiv cu Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi Institutul Diplomatic Român, printre care: Şcoala Română de Dezvoltare, eveniment anual de educaţie pentru dezvoltare care reuneşte principalii actori naţionali şi parteneri internaţionali activi în domeniu, Forumul Organizaţiilor Neguvernamentale la Marea Neagră, proiect menit a întări legăturile dintre ONG-urile reprezentative din regiune în vederea dezvoltării de proiecte comune, programele MAE-IDR pentru diplomaţii din Republica Moldova şi Cursul de Reconstrucţie Post Conflict adresate experţilor din statele partenere prioritare. Mai multe informaţii pot fi găsite pe site-ul roaid.ro.

8.6 În perioada 1 mai-31 octombrie 2015 s-a desfășurat expoziția mondială Milano 2015, la care țara noastră a participat cu un pavilion național, unul dintre cele mai importante evenimente internaționale de diplomație publică ale anului. În jurul temei principale, ”Hrănirea planetei, Energie pentru viață”, s-au reunit peste 148 de țări și organizații internaționale, pentru a oferi celor peste 20 de milioane de vizitatori ocazia de a se întâlni cu tradițiile, cultura și soluțiile pentru viitor la problemele alimentare și energetice cu care se confruntă mare parte din populația planetei.

Pavilionul României, cu tema „În armonie cu natura/Living with nature”, a ilustrat priorități naționale precum agricultura sustenabilă, biodiversitatea, competitivitatea, excelența și cercetarea științifică, precum și unicitatea culturală și bogăția tradițiilor, pornind de la reinterpretarea arhitecturală a unei locuințe românești tradiționale, integrată în fluxul contemporan prin mijloace moderne de prezentare audio-video-lumini, soluții tehnologice inovative și promovarea unor modele alimentare sănătoase, bazate pe produse agricole bio.

NESECRET


NESECRET

România a beneficiat de vizibilitate sporită datorită poziționării privilegiate în cadrul Expo 2015, Pavilionul României fiind situat pe strada principală - Decumano – în vecinătatea Piazza Italia și a pavilioanelor Spaniei, Mexicului, Franței, Israelului și Vaticanului. Peste 2 milioane de vizitatori au trecut pragul pavilionului.

Pe durata celor șase luni ale expoziției mondiale, pavilionul a găzduit atât evenimente culturale permanente, de teatru, dans, muzică clasică și contemporană, dar și peste 40 de evenimente în domenii diverse – spectacole de muzică și dans tradițional românesc, expoziții de pictură și de port popular, spectacole de muzică clasică și de teatru, festivaluri de film, lansări de carte, demonstrații de meșteșuguri populare.

500 de artiști care au contribuit la creșterea vizibilității valorilor culturale românești și ilustrarea bogăției și diversității formelor de expresie culturală, de la tradiție la modernitate.

În același timp, a fost asigurată promovarea economică și comercială, precum și promovarea României ca destinație turistică, prin intermediul a 15 evenimente dedicate prezentării oportunităților de investiții în România și a ofertei interne de produse și servicii, dar și prin organizarea de degustări și cooking show-uri, organizate cu sprijinul larg al companiilor private din țara noastră care au devenit parteneri ai pavilionului, sponsorizând participarea la Expo Milano 2015.

Pavilionul României a găzduit vizitele unor numeroase delegații, conduse de președintele României Klaus Iohannis, președintele Camerei Deputaților, membri ai Guvernului.

Dintre acțiunile care au subliniat participarea României la Expo Milano 2015, menționăm și participarea în Steering Committee al comisarilor generali (din care fac parte 27 de țări), faptul că Politehnica Milano a selectat proiectul arhitectural al pavilionului României în primele 10 din expoziția mondială, precum și includerea, de către publicația Corriere della Sera, a terasei pavilionului printre cele mai frumoase 20 de terase din situl expozițional.

9 Dezvoltarea cadrului juridic al relațiilor externe

A continuat procesul de negocieri cu Bulgaria pentru soluţionarea delimitării spaţiilor maritime în Marea Neagră. Ritmul negocierilor bilaterale a fost intensificat, având loc trei noi runde de negocieri, la București (2 aprilie 2015 și 10 decembrie 2015) și Sofia (16 iulie 2015).

Au continuat demersurile bilaterale şi multilaterale pentru a determina Ucraina să nu treacă la implementarea fazei de dezvoltare completă a proiectului canalului de navigaţie realizat în Delta Dunării (proiectul „Bâstroe”), până la asigurarea conformităţii cu normele dreptului internaţional. Cu ocazia celei de-a 35-a reuniuni (Strasbourg, decembrie 2015), Comitetul Permanent al Convenţiei de la Berna a decis menţinerea deschisă a dosarului pentru încă un an, solicitând Comisiei Trilaterale România –Ucraina – R. Moldova să identifice o soluţie pentru a asigura respectarea prevederilor Convenţiei. În plan bilateral, la data de 5 martie 2015 (Kiev), 9 octombrie 2015 (Kiev) şi 16 martie 2016 (Geneva), au avut loc consultări

NESECRET


NESECRET

româno-ucrainene pentru identificarea modalităţilor de soluţionare a problematicii Bâstroe, în interesul ambelor părți.

Diplomația română a inițiat procesul de proiectare și constituirea a unei curţi internaţionale împotriva terorismului, considerând că, pe fondul multiplicării numărului atacurilor teroriste, creşterii amplorii acestora şi diversificării metodelor de atac, se impune identificarea de răspunsuri adecvate pentru limitarea acestui fenomen, indiferent de formele sale de manifestare. În cadrul Consiliului Afacerilor Externe al Uniunii Europene (9 februarie 2015), ministrul afacerilor externe a prezentat ideea înfiinţării acestei instanţe internaţionale, un organism de drept internaţional penal, care să aibă drept scop descurajarea actelor de terorism şi pedepsirea persoanelor care le comit, indiferent unde ar fi ele săvârşite. Ulterior, Spania s-a alăturat acestei iniţiative şi au avut loc consultări la Bucureşti (16 aprilie 2015) şi Madrid (12 mai 2015), cu participarea unor experţi jurişti din România, Spania şi Olanda (care a oferit sprijin la nivel tehnic). Misiunile diplomatice ale României şi Spaniei au întreprins demersuri comune, în diverse capitale ale lumii, în vederea obţinerii sprijinului statelor din toate regiunile geografice, pentru această iniţiativă.

Au continuat demersurile pentru organizarea unei noi reuniuni a Comisiei comune româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României depus la Moscova în timpul Primului Război Mondial.

În perioada 1 ianuarie 2015 – 31 decembrie 2015 au fost semnate pentru România şi Guvernul României 42 de tratate (din care 30 bilaterale, 6 multilaterale şi 6 în calitate de stat membru UE), au fost îndeplinite procedurile pentru intrarea în vigoare a 64 de tratate (din care 42 bilaterale, 11 multilaterale şi 11 în calitate de stat membru UE) şi au intrat în vigoare pentru România şi Guvernul României 56 de tratate (din care 49 bilaterale şi 7 multilaterale).

10 Implementarea Sancţiunilor Internaţionale

Ministerul Afacerilor Externe deţine preşedinţia Consiliului Interinstituţional privind Implementarea Sancţiunilor Internaţionale, prin conducătorul Oficiului pentru Implementarea Sancţiunilor Internaţionale (OISI).

OISI coordonează autorităţile competente pe fond să implementeze în România regimurile sancţionatorii instituite de Consiliul de Securitate al ONU, de Uniunea Europeană, precum şi de alte organizaţii internaţionale. Coordonarea se realizează prin activitatea de facilitare a dialogului şi continuităţii activităţilor autorităţilor competente cu punerea în aplicare efectivă a sancţiunilor în diversele domenii de activitate.

Pentru a duce la îndeplinire sarcinile rezultate din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale (OUG 202/2008), cu completările şi modificările ulterioare, OISI a asigurat:

NESECRET


NESECRET

a) publicarea, prin ordin al ministrului afacerilor externe, în Monitorul Oficial al României, a actelor internaţionale care instituie sancţiuni (art. 5 alin. (2) din OUG 202/2008);

b) primirea înştiinţărilor făcute potrivit art. 7 pentru direcţionarea acestora către autoritatea competentă cu soluţionarea;

c) coordonarea activităţii de pregătire a raportului periodic al primului ministru către Consiliul Superior de Apărare a Ţării şi către Parlament privind măsurile interne adoptate pentru punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale (art. 6 din OUG 202/2008);

d) primirea de informări din partea autorităţilor şi instituţiilor publice din România asupra modului de punere în aplicare a sancţiunilor internaţionale la nivel naţional (art. 11 alin. (1) din OUG 202/2008);

e) coordonarea lucrărilor Consiliului interinstituţional (art. 13 alin. (3) din OUG 202/2008);

Pe plan internaţional, OISI a asigurat interfaţa cu instituţiile internaţionale și autorităţile statale în domeniul negocierii, al adoptării la nivel internaţional şi al aplicării pe plan intern a sancţiunilor internaţionale. De asemenea, OISI a asigurat informarea organizaţiilor internaţionale emitente ale regimurilor sancţionatorii în legătură cu măsurile întreprinse în plan intern pentru punerea lor în aplicare (art. 11 alin. (2) din OUG 202/2008) şi a cooperat cu autorităţile şi instituţiile competente străine pentru punerea în aplicare eficientă a sancţiunilor internaţionale (art. 16 din OUG 202/ 2008).

În cursul anului 2015, OISI a coordonat, în cadrul Consiliului interinstituţional (conform art. 14 din OUG nr.202/2008), desfăşurarea următoarelor activităţi:

- urmărirea principalelor obligaţii ce incumbă autorităţilor naţionale în aplicarea măsurilor restrictive, aşa cum derivă din legislația internațională și standardele descrise în documentele explicative pe această temă adoptate pe plan internaţional;

- furnizarea de clarificări privind conformitatea cu dreptul internaţional, conţinutul regimurilor restrictive şi competenţele de implementare;

- traducerea în limba română a rezoluțiilor Consiliului de Securitate prin care se instituie măsuri sancţionatorii în baza articolului 41 din Carta Națiunilor Unite şi publicarea acestora în Monitorul Oficial al României prin ordin al ministrului afacerilor externe;

- participarea în cadrul grupurilor de lucru la nivel de experţi, organizate la Bruxelles de Consiliul Uniunii Europene în aria de competență;

- implicarea în procesul de evaluare a instituirii unor noi măsuri sancţionatorii/consolidării/suspendării sau abrogării celor existente, împotriva unor state sau entități sau având în vedere situația din anumite state.

11 Serviciile consulare

NESECRET


NESECRET

Anul 2015 a reprezentat, din punct de vedere al activităţii consulare, o evoluţie a reţelei consulare române, procesul de modernizare fiind impus de dimensiunea ascendentă a prezenţei româneşti în străinătate, care s-a concretizat într-o creştere continuă a numărului de solicitări de servicii consulare şi de asistenţă specifică.

Trecerea la o nouă etapă a fost posibilă prin eforturile constante depuse de către Departamentul Consular şi misiunile diplomatice şi oficiile consulare române din străinătate, realizându-se prin continuarea implementării unor soluţii inovatoare de îmbunătăţire şi modernizare a instrumentelor consulare şi operaţionalizarea proiectelor informatice implementate în anii trecuţi ca elemente ale Sistemului Informatic Integrat Consular (E-Cons).

Astfel, în anul 2015 a devenit operaţional Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi este în curs de implementare Sistemul Informatic pentru Managementul Integrat al Serviciilor pentru Cetăţeni (SIMISC), ce vizează simplificarea procedurilor de soluţionare a serviciilor consulare prestate de Ministerul Afacerilor Externe. Toate componentele E-Cons contribuie la informatizarea integrală a procedurilor consulare, având rolul de a răspunde prompt la provocările secolului XXI.

De asemenea, pe latura preventivă, au fost continuate şi pe parcursul acestui an demersurile de conştientizare a cetăţenilor români aflaţi în străinătate, prin continuarea campaniilor derulate de către Departamentul Consular şi promovarea acestora, prin diverse modalităţi, în spaţiul public.

Structura Departamentului Consular

Directia Relații Consulare

Direcția Schengen

Centrul Național de Vize

Centrul Național pentru Pașapoarte Diplomatice și de Serviciu

Centrul de Instruire pentru Personalul Consular

Unitatea de Comunicare și Promovare Proiecte Consulare

Direcția Monitorizare și Suport Consular

Pe parcursul anului 2015, activitatea din domeniul asistenței și protecției consulare s-a concentrat asupra priorităților vizând eficientizarea procedurilor și instrumentelor de lucru prin care misiunile diplomatice și oficiile consulare române prestează servicii consulare în străinătate, precum și optimizarea calității și operativității asistenței consulare acordate în beneficiul cetățenilor români aflați în situații deosebite în afara frontierelor țării.

- În cursul anului 2015 au fost emise o serie de instrucţiuni importante destinate normării activității consulare în domeniile specificate. În vederea elaborării acestor instrucțiuni, reprezentanții DRCo au organizat sau au participat la numeroase reuniuni și consultări interinstituţionale cu autorităţile române cu atribuții conexe în soluţionarea procedurilor consulare (diversele structuri/departamente din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției, Ministerului Muncii, Familiei,

NESECRET


NESECRET

Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Ministerului Transporturilor etc.), în cadrul cărora au fost discutate și convenite linii metodologice comune.

- Un instrument util pe linie de coordonare metodologică îl reprezintă reuniunile consulare regionale cu personalul de specialitate trimis în misiune permanentă în străinătate. În anul 2015 au fost organizate 8 reuniuni consulare regionale, în marja întâlnirilor conducerii Departamentului Consular și a personalului consular din serviciul exterior al MAE cu reprezentanții diasporei române, la Roma, Madrid, Bonn, Paris, Londra, Viena, Bruxelles și Atena.

Și în anul 2015 s-a înregistrat un volum considerabil de activitate la acest nivel, care reflectă dimensiunile activității întregii rețele consulare externe a României (peste 700.000 de servicii consulare prestate în 2015 la nivel global, la care se adaugă demersurile de asistență și protecție consulară, corespondența, consultațiile telefonice, audiențele și alte formalități specifice).

Tot din punct de vedere metodologic, s-a realizat actualizarea Manualului de proceduri consulare – un compendiu în format digital care cuprinde totalitatea instrucțiunilor ce normează activitatea consulară, accesibil întregului personal consular de pe mapamond.

De asemenea, a fost actualizată pagina de internet a MAE cu informații consulare de interes public din domeniile de competență exclusivă.

În cursul anului 2015, au intrat în vigoare o serie de acte normative importante, inițiate sau susținute de MAE prin DRCo: Legea nr. 291/2015 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2014 pentru modificarea Legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate, intrată în vigoare la 27 noiembrie 2015; Legea nr. 295/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, intrată în vigoare la data de 29 noiembrie 2015; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2015 pentru modificarea şi completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, intrată în vigoare la 15 septembrie 2015; Ordinul nr. 813/2015 al ministrului afacerilor externe privind fondurile alocate în bugetul anual al Ministerului Afacerilor Externe pentru finanţarea acţiunilor de reacţie rapidă și a altor operaţiuni necesare în vederea gestionării crizelor și alertelor consulare, intrat în vigoare la 21.05.2015; Ordinul nr. 1124/2015 al ministrului afacerilor externe privind lista documentelor de trecere a frontierei de stat acceptate de statul român, intrat în vigoare la data de 1 august 2015.

S-a participat în anul 2015 la numeroase ședințe ale comisiilor celor două camere parlamentare, atât pentru susținerea proiectelor de lege, cât și pentru prezentarea punctelor de vedere guvernamentale cu privire la alte inițiative legislative.

În paralel, a fost asigurată contribuţia MAE la elaborarea unor strategii la nivel naţional în domenii conexe activității consulare. Între altele, DRCo a contribuit astfel la completarea strategiilor naționale privind migraţia și combaterea traficului de persoane.

NESECRET


NESECRET

În această perioadă au fost încheiate formalitățile de ratificare și au intrat în vigoare următoarele acorduri: Acord între Guvernul României și Guvernul Statului Kuwait cu privire la eliminarea obligaţiei vizei pentru titularii de paşapoarte diplomatice, speciale şi de serviciu, semnat la Kuwait, la 4 mai 2015, care a intrat în vigoare la data de 30 octombrie 2015; Acord între Guvernul României şi Guvernul Statului Qatar cu privire la eliminarea obligaţiei vizei pentru titularii de paşapoarte diplomatice şi speciale, semnat la Doha, la 3 mai 2015, care a intrat în vigoare la data de 11 decembrie 2015.

De asemenea, în 2015 au fost semnate și sunt în curs de ratificare următoarele acorduri: Acord între Guvernul României şi Guvernul Emiratelor Arabe Unite cu privire la eliminarea obligativităţii vizei pentru titularii de paşapoarte diplomatice, semnat la Dubai, la 4 mai 2015; Acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii Cuba privind eliminarea obligativităţii vizelor pentru titularii de paşapoarte diplomatice, de serviciu şi oficiale, semnat la Havana, la 26 mai 2015; Acord între Guvernul României și Guvernul Republicii Indonezia cu privire la eliminarea obligativităţii vizelor pentru titularii de paşapoarte diplomatice şi de serviciu, semnat la New York, la 24 septembrie 2015.

Un eveniment major l-a constituit în 2015 intrarea în vigoare a Acordului între Guvernul României și Consiliul de Miniștri al Ucrainei privind micul trafic de frontieră. Pe linie de cooperare consulară la nivelul Uniunii Europene, reprezentanții DRCo asigură participarea la grupurile de lucru constituite în cadrul instituţiilor comunitare europene (Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană) pe diverse problematici consulare. În cursul anului 2015 au fost organizate o serie de consultări importante cu delegațiile altor state, între care Ucraina, Republica Moldova, Belarus, Australia și altele.

Pe parcursul anului 2015 au avut loc numeroase întrevederi cu șefii sau cu diplomații cu atribuții consulare din cadrul misiunilor diplomatice sau al oficiilor consulare cu sediul sau acreditate în România.

S-a participat la gestionarea situaţiilor de criză consulară survenite în străinătate și gestionate de către Celula de criză interinstituțională întrunit în cadrul MAE. În anul 2015, Celula de Criză din cadrul MAE s-a confruntat cu o serie de situații speciale (atentate, răpiri, evacuări, relocări etc.), care au fost gestionate atât direct, cât și prin intermediul misiunilor diplomatice: răpirea în Nigeria a doi cetăţeni români, angajaţi ai unei societăți locale, la data de 22 ianuarie 2015, în timpul unei deplasări în interes de serviciu între două puncte de lucru din jungla nigeriană; evacuările cetățenilor români din zona de conflict de pe teritoriul statului Yemen prin întreprinderea unor demersuri de anvergură; continuarea evacuărilor din Siria prin operațiunile de asistare a cetățenilor români care au părăsit teritoriul sirian pentru a se repatria; continuarea evacuării cetăţenilor români aflaţi în Fâșia Gaza; repatrierea muncitorilor români din Libia: un grup de cetățeni români plecați la lucru fără forme legale în Misurata / Libia și intrați în conflict cu angajatorul de pe plan local au fost repatriate; răpirea din Burkina Faso: este gestionat cazul unui cetățean român răpit de pe teritoriul statului Burkina Faso, unde era angajat al unei companii locale; evacuările din Egipt: în urma amenințărilor teroriste din Egipt (cu precădere

NESECRET


NESECRET

Peninsula Sinai), au fost repatriaţi 155 de turiști români din stațiunile Sharm el Sheikh și Hurghada (7 – 9 noiembrie 2015).

Ca parte a strategiei de extindere a rețelei consulare, în anul 2015 au fost efectuate formalitățile legale de înființare a 4 noi oficii consulare de carieră: 3 oficii cu rang de consulat general la Bari (Italia), Manchester (Marea Britanie) și Stuttgart (Germania), precum și unul cu rang de consulat la Solotvino (Ucraina).

În cursul anului 2015 au fost redactate răspunsuri la aproximativ 3.500 de petiții adresate direct instituției cu privire la cazuri de natură consulară. În același interval, au fost elaborate răspunsuri la numeroase interpelări parlamentare sau din partea presei pe problematica specifică domeniului său de competență.

În 2015, s-au prestat următoarele servicii consulare: documente de călătorie – 251.539; vize – 53.647; legalizări/acte notariale/autentificări – 263.003; acte de stare civilă – 83.936; procurare acte din România/clarificări cetăţenie – 36.597; redobândirea cetăţeniei române – 22.187.

Unitatea de Comunicare şi Promovare Proiecte Consulare a fost înfiinţată prin Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 510 din 13 martie 2015. Unitatea de Comunicare şi Promovare Proiecte Consulare este structura din cadrul Departamentului Consular care are ca obiect de activitate comunicarea consulară în situaţii de criză, conform procedurilor actuale şi elaborarea de strategii de mediatizare a proiectelor şi informaţiilor consulare de interes public şi promovarea acestora.

Acțiuni de comunicare pe teme consulare derulate de MAE în anului 2015:

Programul „Dialog cu Diaspora pe teme consulare”, prevăzut în cadrul strategiei de comunicare consulară a Departamentului Consular, a fost demarat la 16 februarie 2015 prin organizarea unor acțiuni de promovare a programelor și proiectelor derulate de Ministerul Afacerilor Externe, pe linia modernizării activității consulare, în vederea asigurării asistenței și protecției cetățenilor români aflați în străinătate.

În cadrul fiecărei întâlniri din campania „Dialog cu Diaspora pe teme consulare”, s-au organizat și reuniuni regionale cu diplomații și funcționarii consulari din statele aflate în proximitatea celor vizate direct de itinerariul campaniei, în vederea schimbului de bune practici în ceea ce priveşte folosirea E-Cons şi a Manualului de proceduri consulare. Aceste întâlniri au reprezentat o bună oportunitate pentru ca reprezentanții Centralei Ministerului Afacerilor Externe să afle direct de la comunitățile de români problemele cu care se confruntă acestea pe palierul consular și pentru a discuta, împreună, cele mai eficiente modalități de soluționare a acestora pe termen lung.

Pagina de Facebook a Departamentului Consular a fost lansată oficial la data de 11 februarie 2015, separat de cea a Ministerului Afacerilor Externe, crearea fiind necesară atât pentru a asigura o mai mare vizibilitate a activităţii şi reţelei consulare, cât şi pentru popularizarea campaniilor consulare ale Ministerului Afacerilor Externe și o comunicare mai eficientă cu cetățenii români. Pagina de Facebook a Departamentului Consular a fost lansată pentru a facilita promovarea în mediul virtual a campaniilor de

NESECRET


NESECRET

conştientizare a cetăţenilor români cu privire la necesitatea obţinerii unor informaţii detaliate înaintea deplasărilor în străinătate.

Rezultatul tuturor eforturilor de promovare a activității consulare în ansamblul ei prin intermediul paginii de socializare s-a concretizat prin numeroasele vizionări ale spoturilor (2,8 mil, 4,3 mil ) precum și numărul de accesări, ajungându-se la un număr de 6767 de aprecieri ale paginii de Facebook a Departamentului Consular și 10.750 impact al postărilor.

- Briefing de presă cu privire la situaţiile consulare gestionate în perioada sărbătorilor de iarnă

La data de 6 ianuarie 2015, la sediul Ministerului Afacerilor Externe, Departamentul Consular a susţinut un briefing de presă referitor la asistenţa consulară acordată cetăţenilor români aflaţi în situaţii dificile în străinătate în perioada sărbătorilor de iarnă, fiind prezentat un bilanț al acestor acțiuni.

- Conferință tematică privind măsurile de modernizare a serviciilor consulare, susţinută de conducerea Departamentului Consular din Ministerul Afacerilor Externe

La data de 22 ianuarie 2015, conducerea Departamentului Consular a susţinut un briefing de presă pentru a prezenta măsurile de modernizare a serviciilor consulare implementate în ultimii doi ani. Procesul de modernizare şi adaptare a instrumentelor consulare la evoluțiile determinate de mobilitatea cetățenilor români peste hotare a fost creat pentru a răspunde în mod adecvat cerinţelor în creştere ale comunităților românești stabilite în străinătate.

- Organizare ceremoniei de decernare a Premiului „Consulul Anului 2014”

Începând cu anul 2015 MAE decernează premii de excelență pentru activitatea depusă atât de către membrii corpului diplomatic și consular al României acreditat în străinătate, cât și de către colegii din Centrala Ministerului Afacerilor Externe, pe linia gestionării activității consulare și a situațiilor deosebite în străinătate.

Astfel, la data de 11 martie 2015 a avut loc, la sediul Ministerului Afacerilor Externe, ceremonia de decernare a premiului “Consulul Anului 2014”, oferit pentru activitatea excepţională pe linia acordării de asistenţă consulară.

- Conferință tematică privind măsurile de modernizare a serviciilor consulare, cu participarea ministrului afacerilor externe și a membrilor Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor şi Senat, parlamentarii aleşi în colegiile din diaspora şi membrii Comisiei pentru politică externă din Camera Deputaţilor şi Senat

Prezentarea a fost realizată la data de 26 octombrie 2015 la sediul Centrului de Instruire pentru Personalul Consular, fiind urmată de o demonstraţie practică a sistemelor dezvoltate. Evenimentul s-a bucurat de prezența ministrului afacerilor externe.

Filme și spoturi de prezentare a activităţii consulare

NESECRET


NESECRET

În anul 2015, a fost realizat un film de prezentare a Departamentului Consular, intitulat „Echipa Departamentului Consular în sprijinul românilor”, care ilustrează modalitatea de coordonare a activităţii pe linie consulară şi organizarea departamentului pe direcţii specifice care gestionează atât problematica acordării vizei româneşti, cât şi a paşapoartelor diplomatice şi de serviciu, a promovării proiectelor şi a comunicării aspectelor de interes public, precum şi a activităţii consulare în ansamblu.

Filmul documentar şi-a propus prezentarea, pe secvenţe, a celor 6 structuri ale Departamentului Consular: DRCo, Direcţia Schengen, CNV, CNPDS, CIPC, UCPPC, a echipamentelor, a activităţii din Centrala Ministerului Afacerilor Externe şi a personalului aferent.

La data de 4 octombrie 2015, în cadrul sesiunii pe teme consulare desfăşurate cu ocazia Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române, filmul de prezentare „Echipa Departamentului Consular în sprijinul românilor” a fost lansat oficial, proiecţia fiind urmată de o dezbatere, într-un cadru formal, a unor teme cu caracter general, specifice activităţii consulare.

Tot în cursul anului 2015 a fost realizat un film de promovare a sistemelor componente ale platformei informatice E-Cons cu scopul de a conferi mai multă vizibilitate în spaţiul public, proiectelor de modernizare a reţelei consulare implementate de către Departamentul Consular în beneficiul cetăţenilor români care se deplasează în străinătate.

Odată cu operaţionalizarea şi implementarea Sistemului Informatic Consular “E-Cons” vor fi necesare ample acţiuni de popularizare a sistemelor informatice componente ale acestuia (Sistemul Naţional de Informaţii privind Vizele SNIV, Portalul pentru facilitarea solicitării vizelor E-Viza, Sistemul informatic integrat de Management al Documentelor de Călătorie – E-Pass, Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate – CCRCS, Sistemul Informatic pentru Manangementul Integrat al Serviciilor pentru Cetăţeni – SIMISC, Registrul Electronic al Documentelor – RED).

Campanie de informare în cadrul mediului universitar şi preuniversitar

Având în vedere impactul pozitiv al campaniei de informare în mediul universitar şi preuniversitar, derulată pe parcursul anilor 2013 şi 2014, MAE a continuat acest demers și pe parcursul anului 2015.

Prima întâlnire din anul în curs, cu mediul universitar, a avut loc în data 2 aprilie 2015 la Universitatea de Arhitectura “Ion Mincu” din București.Cea de-a doua întâlnire a avut loc la data de 14 mai 2015, la Academia de Studii Economice din Bucureşti, în vederea diseminării de informaţii utile către studenţii acestei universităţi, cu precădere cei înscrişi la programele academice de schimb de experienţă în străinătate, profilul Relaţii Economice Internaţionale.Ce-a de-a treia întâlnire a avut loc la data de 9 octombrie 2015 în cadrul Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale. În acest context, reprezentanţii MAE în colaborare cu reprezentanţii Agenţia Naţională Antidrog, care au participat la eveniment, au marcat şi importanţa datei de 10 octombrie, dedicată zilei internaţionale împotriva pedepsei capitale, prin accentuarea cu precădere a campaniei de informare „Drogurile îţi schimbă destinaţia”.

NESECRET


NESECRET

Campanii de promovare în spațiul public

● Colaborarea Ministerul Afacerilor Externe - Regia Autonomă de Transport București (RATB)

În prima parte a anului 2015, s-a concretizat un proiect iniţiat încă de la sfârşitul anului 2014 și anume dezvoltarea unei colaborări cu Regia Autonomă de Transport București, considerând oportună includerea mijloacelor de transport în comun în cadrul campaniei publice derulate de ministerul nostru. Prin intermediul acestei colaborări a fost posibilă expunerea publicitară pe 5 autobuze ale RATB, pentru o perioadă de o lună, a elementelor vizuale ale aplicaţiei Ministerului Afacerilor Externe “Călătoreşte în siguranţă”, prin decorarea parţială a acestora.

Autovehiculele imprimate cu elementele vizuale ale aplicaţiei Ministerului Afacerilor Externe “Călătoreşte în siguranţă” au circulat, în perioada 14 martie – 14 aprilie 2014, în Bucureşti, pe următoarele linii: 330, 104, 780, 336, 133.

● Panotaje publicitare

Considerând oportună expunerea pe panotajele publicitare din zonele intens circulate din Bucureşti (Piaţa Unirii, Universitate, Piaţa Victoriei) a fost promovată, prin intermediul acestora, aplicația "Călătorește în siguranță", după cum urmează:

- panotaj stradal amplasat la Podul Unirii-Cantemir, Splaiul Independenţei, Sector 4;

- panotajele publicitare amplasate în trei stații de metrou intens circulate, respectiv Piața Unirii 1, Piața Victoriei 1 şi Gara de Nord.

● Amplasarea unor puncte de informare tip Infochioşc în locaţii cheie ale capitalei

Ministerul Afacerilor Externe a continuat pe parcursul anului 2015 proiectul demarat în 2014 prin care sunt puse la dispoziţia cetăţenilor români informaţii de interes în momentul deplasării în străinătate prin intermediul unor puncte de informare tip Infochioşc.

În Aeroportul Internațional Henri Coandă, Terminalul Plecări Internaţionale, în zona de tranzit, au fost amplasate 3 dispozitive infochioșc; în lunile februarie și martie 2015, a fost posibilă amplasarea, cu titlu gratuit, a 5 noi puncte de informare tip Infochioşc în cadrul centrelor comerciale din Bucureşti: Bucureşti Mall;Plaza România; Sun Plaza; Băneasa Shopping City (parter, zona restaurante) şi unul în cadrul Galeriei Feeria (zona hypermarket); în luna august 2015, cu sprijinul conducerii Sucursalei Regionala CF Bucureşti, a fost amplasat un dispozitiv infochioșc la Gara de Nord – Biroul de Informații; în luna octombrie 2015, a fost amplasat un dispozitiv infochioșc în sediul Academiei de Studii Economice, cu sprijinul conducerii acestei instituții.

● Popularizarea spoturilor create în cadrul campaniilor publice ale Ministerului Afacerilor Externe în principalele centre comerciale din Bucureşti

În anul 2015 au fost continuate demersurile de promovare a campaniilor Ministerului

NESECRET


NESECRET

Afacerilor Externe în principalele centre comerciale din Bucureşti, prin prezentarea, pe suport audio-vizual, a spoturilor de promovare (Spotul campaniei „Călătoreşte în siguranţă. Un SMS îţi poate salva viaţa!”, Spotul şi filmul campaniei de informare pentru cetăţenii care doresc să muncească în străinătate, Spotul campaniei antidrog „Drogurile îţi schimbă destinaţia!”, Spotul campaniei de informare referitoare la călătoriile în Statele Unite Mexicane, Spotul campaniei “Informaţii pentru călătoriile în Japonia”).

Spoturile de promovare au rulat pe o perioadă stabilită de comun acord, atât pe plasmele aferente spaţiilor comerciale, cât şi pe ecranele cinematografelor, în spaţiul destinat publicităţii şi promovării dinainte de proiecţia propriu-zisă a filmelor, în următoarele centre: Liberty Mall, Sun Plaza, AFI Palace, Băneasa Shopping City – Grand Cinema & More, Cocor, Vitan Mall, Plaza Mall

● Prezentarea spoturilor create în cadrul campaniilor publice ale MAE pe plasmele outdoor amplasate în zonele centrale ale capitalei destinate publicității

În perioada ianuarie – iunie 2015, au fost continuate demersurile de promovare a campaniilor Ministerului Afacerilor Externe pe plasmele outdoor, amplasate în zonele centrale ale capitalei destinate publicității, prin prezentarea, pe suport audio-vizual, a spoturilor realizate în cadrul campaniile sus-menţionate. Filmele de promovare rulează în următoarele zone din Bucureşti: Centrul Vechi; Giurgiului; Izvor; Lahovari; Obor; Pieptănari; Piaţa 1 Mai; Piaţa Domenii; Piaţa Presei; Regina Maria; Romaero‚Băneasa; Stefan cel Mare; Unirii 1; Unirii 2; Universitate.

Acord de parteneriat între Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul Consular şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM)

La data de 2 noiembrie 2015, la sediul Ministerului Afacerilor Externe, a fost semnat Acordul de colaborare între Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul Consular, şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM).

Acordul cuprinde prevederi care se referă la coordonarea activităţilor legate de repatrierea asistată a cetăţenilor români aflaţi în situaţii vulnerabile, precum şi a activităţilor legate de consolidarea capacităţii de răspuns a Ministerului Afacerilor Externe/Departamentul Consular, schimburile de informaţii şi documente, cooperarea tehnică şi alte aspecte relevante în domeniu.

Acţiuni de promovare în colaborare cu centrul “Infoeuropa”

Departamentul Consular, prin Unitatea Comunicare şi Promovare Proiecte Consulare, a participat alături de Centrul „Infoeuropa”, cu ocazia evenimentelor publice organizate de către Ministerul Afacerilor Externe, la aniversarea a 30 de ani de la momentul în care Consiliul Uniunii Europene a adoptat decizia ca data de 9 mai să fie dedicată sărbătoririi Zilei Europei.

Acţiuni de comunicare în colaborare cu Agenţia Naţională Antidrog

Ministerul Afacerilor Externe, în colaborare cu Agenţia Naţională Antidrog, derulează o campanie care îşi propune să atragă atenţia asupra fenomenului de cărăuşie – transportul de droguri peste hotare. În continuarea acestei colaborări, în data de 26

NESECRET


NESECRET

iunie 2015, la invitaţia Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA), reprezentanţii Unităţii Comunicare şi Promovare Proiecte Consulare au participat la activităţile derulate de reprezentanţii ANA în Parcul Tineretului pentru marcarea Zilei Internaţionale Împotriva Traficului Ilicit de Droguri.

La data de 15 octombrie 2015 a fost înfiinţată Direcţia Monitorizare și Suport Consular (DMSC), aflată în subordinea Departamentului Consular. Prin operaţionalizarea ultimului sistem din cadrul E-Cons, SIMISC, activitatea consulară va fi practic informatizată în proporţie de peste 95 %.

În condițiile actuale, introducerea în activitatea consulară zilnică a acestor sisteme informatice a condus nu numai la o schimbare importantă a activităţii misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare (MD/OC) pe linie consulară, ci şi la modificarea modalităţilor de gestionare a serviciilor consulare în Centrala MAE, mare parte a activităţii prestate în trecut, la nivelul DCons/DRCo, de către lucrătorii acestei structuri fiind suplinite prin intermediul acestor instrumente moderne de lucru.

În luna ianuarie 2015 a devenit operaţional Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate – CCSCRS. Centrul funcționează în regim de permanență (24/7) și preia în sistem centralizat toate apelurile telefonice ale solicitanților de servicii consulare, adresate misiunilor diplomatice și oficiilor consulare române din străinătate (în format de Call-Center), precum şi solicitările de informații consulare formulate prin corespondența electronică (Mail-Center). De asemenea, sistemul pune la dispoziția cetățenilor români un portal de informații consulare accesibil de la adresa www.informatiiconsulare.ro. De la momentul lansării sale, CCSCRS a preluat și soluționat până în prezent peste 800.000 de solicitări consulare. În urma demersurilor permanente de îmbunătățire a activității CCSCRS, s-a reușit o sporire a apelurilor preluate de operatorii de la call-center cu 56,95 %, ajungându-se la un număr aproximativ de 1500 de apeluri zilnice. CCSCRS este funcțional de la data de 01.01.2015 și reprezintă unul dintre cele 6 componente ale Sistemului Informatic Integrat Consular (E-Cons). Din raportările și evaluările săptămânale efectuate în cadrul activității CCSCRS pe parcursul anului 2015, se observă o creștere semnificativă a numărului apelurilor tratate de operatorii de servicii call center. Volumul activităţii CCSCRS în perioada 05.01.2015 - 31.12.2015 este de 1.025.355 de apeluri, e-mailuri, informaţii preluate prin robotul telefonic sau de pe portalul online. În 2015, capacitatea operaţională a crescut cu aproximativ 56,95%.

În cursul anului 2015, în domeniul vizelor au fost continuate măsurile ce vizează implementarea unor proiecte menite a facilita desfăşurarea activităţii şi a alinia practicile naţionale în domeniu la cele stabilite la nivel european. Proiectele analizate şi dezvoltate în cadrul CNV sunt fundamentate pe principiile reglementate prin dispoziţiile europene în materie. Facilităţile acordate cetăţenilor străini care doresc să călătorească în România sunt gestionate, în primul rând, din perspectiva menţinerii tuturor rigorilor inerente asigurării securităţii naţionale, a ordinii şi sănătăţii publice. Totodată, ca urmare a implementării unor astfel de măsuri, ţara noastră beneficiază de o mai mare deschidere şi vizibilitate, acestea servind la dezvoltarea mediului de afaceri şi a turismului.

Principalele măsuri, proiecte, activităţi:

http://www.informatiiconsulare.ro/

NESECRET


NESECRET

- Continuarea activităților legate de îmbunătăţirea continuă a Portalului electronic privind facilitarea procesului de obținere a vizelor – eViza;

-Continuarea instruirii personalului consular din cadrul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României (MD/OC) și din Centrala MAE;

-Continuarea popularizării portalului eViza şi follow-up operaţionalizare;

-Actualizarea portalului extern eViza în funcție de modificările legislative și procedurale la nivel național și european;

-Actualizarea portalului extern şi a portalului intern eViza în funcție de propunerile MD/OC, ca urmare a experienţei dobândite în utilizarea sistemului, precum şi a modificărilor survenite din punct de vedere legislativ;

- Gestionarea Sistemului Național de Informații privind Vizele (SNI V) – nivel “business”;

- Urmărirea evoluţiilor cadrului normativ legal european în vigoare, în vederea alinierii legislaţiei naţionale şi a procedurilor de lucru, la dispoziţiile legislaţiei europene în materie de vize şi admisie a resortisanţilor terţi pe teritoriul Statelor Membre;

- Participare permanentă la grupurile de lucru de la Bruxelles şi Tallinn , organizate la nivelul Comisiei UE, al Consiliului şi de către Agenţia eu – Lisa.

- Soluţionarea, în baza competenţelor CNV stabilite de lege, a cererilor de vize din partea cetăţenilor statelor terţe:

- Gestionarea activității legate de permisele de mic trafic de frontieră (PMT).

Prin intermediul Direcţiei Schengen, Ministerul Afacerilor Externe accesează fonduri europene nerambursabile pentru implementarea aquis-ului Schengen în domeniul consular. Fondurile europene atrase în perioada 2009 - 2015 sunt în valoare totală de 67,5 milioane de euro (fonduri europene și contribuția națională).

Această finanțare a stat la baza implementării unor componente ale Sistemului Informatic Integrat Consular - E-Cons, Proiectul “Noi măsuri de modernizare şi management integrat al serviciilor pentru cetăţeni - SIMISC” (7,4 mil EUR fonduri europene + contribuția națională), finanțat din Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POSCCE) fiind finalizat în 2015.

În afara proiectelor destinate implementării aquis-ului Schengen în domeniul consular, prin intermediul Direcției Schengen, în anul 2015 s-a derulat proiectul finanțat din fonduri europene nerambursabile - Biblioteca on-line în cadrul MAE (transpunerea în formă electronică şi organizarea arhivei de documente a MAE în cadrul unui sistem de tip bibliotecă virtuală), 3,8 mil EUR fonduri europene + contribuția națională, finanţat din Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PODCA), finalizat în 2015;

În cursul anului 2015 au fost continuate programele de pregătire continuă, dezvoltând

NESECRET


NESECRET

patru module de perfecționare în domeniul consular. Categoriile de personal cărora s-au adresat temele derulate au fost reprezentate de personalul diplomatic, consular și de specialitate din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (M.A.E.), precum și alte categorii de personal din cadrul unor instituții cu care M.A.E. a încheiat parteneriate de colaborare, într-un proces de actualizare continuă a informaţiilor consulare, ținând cont de caracterul dinamic al domeniului de activitate.

În cadrul modulelor de pregătire derulate în anul 2015, Centrul de Instruire a continuat colaborarea cu experţi din cadrul Ministerului Afacerilor Externe și cu lectori aparţinând instituţiilor din cadrul administraţiei publice sau organizaţiilor neguvernamentale.

CIPC a continuat, în 2015, programele de colaborare cu Institutul Diplomatic Român, precum și cu alte instituții de profil care gestioneazã domenii de interes pentru activitatea consularã.

Promovarea activității CIPC și a facilităților sediului său a fost încadrată cu caracter continuu, ca acțiuni de imagine, în cadrul proiectelor derulate de către MAE fie ca principal gestionar, fie în calitate de partener alături de alte instituții, în varii domenii de interes.

Într-un efort consolidat al echipei consulare, reprezentanții CIPC au avut în vedere, alãturi de ceilalți experți ai Departamentului Consular, actualizarea instrucțiunilor în materie consularã și a principalului instrument de lucru, respectiv “Manualul de proceduri consulare”.

Pe parcursul anului 2015, în domeniul pașapoartelor diplomatice și de serviciu, s-a manifestat o preocupare deosebită pentru activitățile care au avut ca scop adoptarea unor măsuri menite să îmbunătățeascã activitatea în materie de documente de călătorie.

În cadrul vizitelor de lucru ale reprezentanţilor misiunilor diplomatice strãine acreditate la Bucureşti şi ale delegaţiilor strãine în cadrul consultãrilor bilaterale în domeniul consular organizate la nivelul MAE, CNPDS a realizat prezentãri ale activitãţii specifice în domeniul documentelor de cãlãtorie.

Pe parcursul anului 2015 a fost asigurată de către reprezentanţii CNPDS participarea la dezbaterile comisiilor speciale din cadrul Parlamentului pe marginea unor proiecte de acte normative cu incidenţă în activitatea documentelor de călătorie.

Au fost inițiate/avizate, conform procedurii, următoarele acte normative:

Proiectul Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate; Proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru stabilirea conţinutului, formei şi dimensiunii titlurilor de călătorie eliberate de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României pentru cetăţenii români, pentru străinii care beneficiază de statutul de refugiat sau de protecţie subsidiară acordată de România şi pentru membrii de familie ai acestora pentru care s-a solicitat reunificarea familiei, precum şi pentru persoanele fără cetăţenie, cu ședere permanentă pe teritoriul României; Proiectul Hotărârii Guvernului pentru modificarea şi completarea unor acte

NESECRET


NESECRET

normative privind aplicarea dispoziţiilor legale din domeniul evidenţei persoanelor, actelor de identitate ale cetăţenilor români, precum şi actelor de rezidenţă ale cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European rezidenţi în România, precum şi pentru aprobarea procedurilor de preluare şi ştergere a datelor biometrice pentru emiterea documentelor electronice şi a condiţiilor tehnice şi aspectelor procedurale legale privind accesul operatorilor de date cu caracter personal la conţinutul cip-ului cărţii electronice de identitate şi cărţii electronice de rezidenţă.

Şi în anul 2015 s-a continuat pregătirea și instruirea personalului diplomatic şi consular care urmează să îşi desfăşoare activitatea în Serviciul Exterior al MAE în cadrul cursurilor organizate la CIPC și la sediul CNPDS prin susțineri teoretice și practice în materie de documente de călătorie.

12 Activitatea Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni

Ministerul Afacerilor Externe elaborează şi aplică politica statului român în domeniul relaţiilor cu comunităţile româneşti din afara graniţelor şi acţionează pentru întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor României. Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRRP) este structura din cadrul MAE care gestionează problematica românilor de pretutindeni.

În conformitate cu atribuţiile sale, DPRRP a susţinut în anul 2015 o serie de proiecte cu impact, care sunt utile pentru comunităţi, care ajută comunităţile să fie unite şi să îşi susţină mai bine identitatea. În ceea ce priveşte comunităţile de români în jurul graniţelor, denumite generic comunităţi istorice, acestea au probleme legate de păstrarea identităţii etnice sau de recunoaştere a unor drepturi ca minoritate. Departamentul a continuat să susţină din punct de vedere financiar un număr important de asociaţii şi de proiecte din jurul graniţelor, alocând un buget consistent pentru susţinerea mass media în limba română, pentru sprijinirea bisericilor ortodoxe aparţinând de Patriarhia Română, pentru proiecte educaţionale, precum şi pentru susţinerea mediului asociativ lipsit de resurse proprii. DPRRP sprijină acele comunităţi din vecinătate pentru care accesul la drepturi de bază, precum dreptul la învăţământ în limba maternă, accesul la serviciul religios în limba maternă sau accesul la mass-media în limba maternă sunt încă o problemă. Aceste comunităţi sunt deschise dialogului şi mizează pe implicarea Departamentului în susţinerea drepturilor lor în faţa autorităţilor din statele respective.

Relaţia cu Republica Moldova continuă să fie o relaţie specială, având în vedere comuniunea de limbă, istorie şi tradiţii. DPRRP are un dialog constructiv cu asociaţiile din Republica Moldova, cu reprezentanţi ai mass media, cu instituţiile de învăţământ şi de cultură din acest spaţiu. Pentru Republica Moldova sunt alocate în continuare resurse financiare importante având în vedere că aici este nevoie continuă de carte în limba română, de educaţie în limba română, de mass media în limba română. În continuare se constată că aici cea mai mare parte din piaţa mass-media este dominată de limba rusă, iar schimbările sunt încă lente.

Instrumentul prin care DPRRP acţionează concret în sprijinul mediului asociativ românesc este reprezentat de acordarea de finanţări nerambursabile pentru proiecte având ca scop păstrarea, afirmarea și promovarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a românilor de pretutindeni.

NESECRET


NESECRET

Au fost depuse 949 cereri de finanţare din care 257 proiecte aprobate, respectiv 692 respinse. În cursul anului 2015 au fost organizate două sesiuni de finanţare cu scopul de a acorda mai multe şanse asociaţiilor care nu au reuşit depunerea în timp util a cererilor de finanţare.

Departamentul a menţinut contactul cu un număr mare de asociaţii de români din afara granițelor, precum şi cu misiunile diplomatice ale României din străinătate, ambasade şi consulate, care, la rândul lor ţin legătura cu mediul asociativ românesc din statele respective. Totodată, au avut loc o serie de întâlniri şi contacte ale conducerii DPRRP cu reprezentanţi ai instituţiilor cu atribuţii în domeniul minorităţilor din statele de reşedinţă ale românilor de peste hotare. În cadrul acestor întâlniri s-au pus în discuţie chestiuni legate de accesul comunităților la drepturi de bază, precum dreptul la învăţământ în limba maternă, accesul la serviciul religios în limba maternă sau accesul la mass-media în limba română.

Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni organizează şi finanţează o serie de proiecte având ca scop dezvoltarea legăturilor cu România ale românilor de pretutindeni şi pentru promovarea imaginii României în rândul comunităţilor româneşti. Printre aceste proiecte se numără şi taberele destinate elevilor şi tinerilor români din afara graniţelor.

A devenit deja o tradiţie ca în fiecare an să se organizeze Programul de tabere “ARC” 2015.

Conform Programului anual privind finanţarea nerambursabilă a programelor, proiectelor şi acţiunilor pentru sprijinirea activităţii românilor de pretutindeni şi a organizaţiilor reprezentative ale acestora, în anul 2015 a continuat Programul „ARC” – program de tabere care se adresează copiilor şi tinerilor, etnici români din afara graniţelor. Noutatea din acest an a fost aceea ca au fost organizate două tabere: tabăra de vară, desfăşurată pe litoral, în vacanţa de vară a elevilor şi studenţilor, precum şi tabăra din toamnă, organizată în Bucovina. Potrivit tradiţiei, 2.000 de tineri au participat la taberele de vară de la Sulina şi la Eforie Nord, iar la programul din toamnă, 190 de tineri din Republica Moldova au participat la tabăra Codrii de aramă din judeţul Botoşani şi Muncel din Judeţul Iaşi. Atât taberele din vară cât şi cele din toamnă au fost organizate cu sprijinul Ministerului Tineretului şi Sportului, prin direcţiile judeţene pentru sport şi tineret. În acest an a participat la aceste tabere un număr semnificativ de elevi şi tineri cu rezultate deosebite, din jurul graniţelor şi din Balcani (Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Albania, Macedonia, Croaţia), precum şi grupuri mai mici din emigraţie (Italia, Grecia, Canada).

Un alt proiect propriu iniţiat de DPRRP a fost Centrul de Informare al României la Comrat, Republica Moldova, inaugurat în data de 17.06.2015 de domnul Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe. Acest proiect a fost derulat în baza unei înţelegeri între MAE şi Universitatea de Stat din Comrat, Găgăuzia – regiune cu statul special a Republicii Moldova, cu populaţie găgăuză şi rusofonă. În cadrul Universităţii funcţionează deja o catedră de limba română, considerată, însă, insuficientă pentru a face faţă solicitărilor numeroase privind dobândirea competenţelor lingvistice de limbă română. Centrul de informare este organizat într-un spaţiu pus la dispoziţie de Universitatea din Comrat, iar dotarea cu mobilier,

NESECRET


NESECRET

aparatură şi echipamente IT a fost asigurată de DPRRP. De asemenea, centrul a fost dotat şi cu un set consistent de cărţi şi albume donate de Institutul Cultural Român.

Centrul de informare al României este o unitate de informare, promovare şi predare a limbii, culturii şi civilizaţiei româneşti la care au acces studenţi, profesori şi alte persoane interesate de studiul limbii române. Acest centru va găzdui evenimente culturale şi de diplomaţie publică şi va asigura locuitorilor din UTAG condiţiile necesare studierii limbii române, reprezentând o sursă de informare despre realităţile şi evoluţiile din România.

Totodată, conform atribuţiilor sale, DPRRP coordonează demersurile tuturor instituţiilor implicate în gestionarea problematicii comunităţilor româneşti din străinătate pentru a asigura o abordare unitară, integrată, în plan naţional. Astfel, în anul 2015 a continuat dialogul la nivelul Consiliului Interinstituţional pentru problemele românilor de pretutindeni, astfel încât acţiunile instituţiilor publice implicate în problematica românilor de pretutindeni să poată fi coordonate şi corelate într-un proces unitar. La reuniunile Consiliului participă, de regulă, reprezentanţi ai Cancelariei Primului –Ministru, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Culturii, Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Ministerului Muncii Familiei şi Protecţiei Sociale, Ministerului Fondurilor Europene, Ministerului Tineretului şi Sportului, Comisiei românilor de pretutindeni din cadrul Senatului României, Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaților, Secretariatului de Stat pentru Culte, Institutului Cultural Român, Patriarhiei Române, Societăţii Române de Televiziune, Societăţii Române de Radiodifuziune precum şi ai Institutului Eudoxiu Hurmuzachi. În cadrul acestor întâlniri s-au purtat discuţii privind stabilirea de priorităţi cu scopul de a utiliza cât mai eficient resursele instituţionale existente, acest dialog interinstituţional având rolul de a spori coerenţa şi eficienţa politicilor şi programelor derulate de instituţiile cu atribuţii referitoare la problematica românilor de peste hotare.

În anul 2015 au avut loc mai multe dezbateri din seria de dialoguri „Românii de Pretutindeni”, găzduite de Departamentul Politici pentru Românii de Pretutindeni şi care s-au constituit într-un for de dezbatere privind diversele aspecte ce definesc relaţia dintre România şi românii de peste hotare. Primele două ediţii au abordat teme precum „De ce m-am întors în România”, în cadrul căreia s-a discutat despre contribuţia pe care o pot avea tinerii studenţi şi specialişti români care se pregătesc în străinătate şi care trebuie încurajaţi să se întoarcă în ţară în folosul întregii societăţi. Cea de-a doua întâlnire a avut ca temă „Românii din comunităţile istorice sud-dunărene: bursieri de succes ai statului român”, la care au participat foşti şi actuali bursieri ai statului român, persoane recunoscute prin activitatea depusă în direcţia susţinerii identităţii româneşti în ţările de origine. Ultima ediţie a avut ca temă „Bursierii statului român din Republica Moldova și Ucraina, rolul lor în comunitatea istorică românească şi societatea naţională din ţările de provenienţă”. În cadrul dezbaterilor s-a subliniat importanţa acordării de burse de studiu pentru etnicii români din Republica Moldova și Ucraina în vederea păstrării identităţii culturale româneşti. Totodată, au fost prezentate propuneri ale tinerilor bursieri pentru facilitarea parcursului lor academic în România.

NESECRET


NESECRET

În scopul întăririi legăturilor cu românii de pretutindeni şi în conformitate cu prevederile Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, DPRRP împreună cu Parlamentul României au elaborat Metodologia privind desemnarea delegaţilor la Congresul românilor de Pretutindeni, document pus în dezbatere publică pe pagina departamentului dprp.gov.ro. Congresul va avea rolul de a stabili mecanismele instituţionale cele mai eficiente pentru identificarea şi rezolvarea problemelor comunităţilor şi va crea un cadru de dialog activ şi direct, care să conducă la elaborarea politicilor publice şi la stabilirea strategiilor destinate românilor de pretutindeni. Cu prilejul primei sale reuniuni, Congresul îşi va desemna organele de conducere şi va elabora regulamentul de funcţionare. De asemenea, Congresul va alege Consiliul Românilor de Pretutindeni, care va avea caracter de reprezentare şi care va reuni reprezentanţii legitimi ai românilor de pretutindeni.

De asemenea, DPRRP a iniţiat un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 321/2006 privind regimul acordării finanţărilor nerambursabile pentru programele, proiectele sau acţiunile privind sprijinirea activităţii românilor de pretutindeni şi a organizaţiilor reprezentative ale acestora, precum şi a modului de repartizare şi de utilizare a sumei prevăzută în bugetul Ministerului Afacerilor Externe pentru această activitate. Proiectul de lege a fost postat pe site-ul Departamentului iar în prezent se află în avizare. Modificarea reglementărilor privind acordarea de finanţări nerambursabile va duce la îmbunătăţirea mecanismelor de alocare a fondurilor, venind în sprijinul asociaţiilor care solicită finanţări.

12 Oficiul pentru Românii din Străinătate

În cadrul monitorizării şi coordonării activității misiunilor diplomatice în relaţiile cu comunităţile româneşti, s-au elaborat următoarele documente, aprobate de conducerea MAE:

- Raportul-analiză privind implementarea Strategiei MAE pentru comunităţile româneşti din străinătate; - Raportul de monitorizare a activităţii misiunilor diplomatice pe componenta relaţiei cu comunităţile româneşti, ca rezultat al implementării instrucţiunilor conducerii MAE, transmise misiunilor diplomatice. - Transmiterea la misiuni a unor linii de acţiune şi instrucţiuni pentru optimizarea activităţii în domeniul comunităţilor româneşti.

Au fost organizate trei reuniuni ale Consiliului Consultativ Interinstituţional privind problematica românilor din străinătate (19.01.2015, 24.03.2015 şi 27.10.2015), care au permis analiza şi evaluarea de etapă a cooperării interinstituţionale pentru realizarea de proiecte în beneficiul românilor de pretutindeni, precum şi proiecţia instituţională pentru anul 2016.

Ca urmare a participării la seminarul Enhanced cooperation between Romania and OECD (Bucureşti, aprilie 2015), s-au întreprins demersurile necesare privind participarea României, în calitate de invitat la Grupul de lucru privind migraţia din cadrul OCDE, precum şi privind realizarea unui studiu privind comunităţile româneşti rezidente în statele membre OCDE.

NESECRET


NESECRET

S-au întreprins demersuri pentru elaborarea şi aprobarea Hotărârii Guvernului României nr. 363 din 20 mai 2015 privind trecerea unui teren, aflat în domeniul public al statului român, din administrarea MAE în administrarea Secretariatului de Stat pentru Culte, în scopul edificării unui lăcaş de cult în beneficiul comunităţii româneşti din regiunea Köln-Bonn.

Au continuat demersurile privind constituirea Memorialului Ierunca–Lovinescu, la Paris, prin semnarea actului de preluare, de către statul român, a imobilului care face obiectul donaţiei, precum şi iniţierea proiectului de Hotărâre de Guvern privind instituirea unei burse anuale „Ierunca-Lovinescu”, în favoarea studenţilor români în Franţa, acordată de MAE.

Conform prevederilor H.G. nr. 689/1994, statul român alocă burse şi scutiri de taxe tinerilor de origine etnică română şi cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate.

Potrivit Metodologiei pentru şcolarizarea românilor de pretutindeni în învăţământul din România, Comisia Mixtă MAE/ORS şi DPRRP - MENCŞ a asigurat procesul de preselecţie a candidaţilor, după cum urmează: Ungaria (9 burse), Republica Serbia (183 burse), Ucraina (111 burse), Bulgaria (49 burse), R. Macedonia (24 burse), Albania (93 burse).

14 Activitatea de comunicare - purtătorul de cuvânt

În 2015, au fost îndeplinite următoarele obiective de comunicare:

promovarea publică a proiectelor şi activităţilor ministerului, în acord cu obiectivele de politică externă stabilite în Programul de guvernare;

coordonarea de către purtătorul de cuvânt al MAE a activităţii DPCC în scopul gestionării relaţiei cu mass-media române şi străine acreditate la MAE, în sensul unei informări corecte şi în timp util despre activitatea instituţiei;

participarea la coordonarea comunicării în situaţii de criză, informarea în timp real a decidenţilor MAE cu privire la riscurile şi vulnerabilităţile de comunicare şi formularea de propuneri de reacţii publice;

gestionarea relaţiei cu jurnaliştii în ceea ce priveşte accesul la informaţiile de interes public, conform Legii 544/2001;

organizarea de conferinţe, declaraţii de presă, interviuri, briefinguri ale ministrului, precum şi ale altor reprezentanţi ai MAE;

asigurarea acoperirii mediatice a deplasărilor sau vizitelor ministrului şi a secretarilor de stat în străinătate, în colaborare cu ataşaţii de presă din exterior;

susţinerea activităţilor de diplomaţie publică şi culturală prin asigurarea componentei de comunicare publică;

creşterea eficienţei comunicării publice a MAE, inclusiv prin dezvoltarea utilizării instrumentelor de social media – în colaborare cu cabinetul ministrului;

sprijin pentru misiunile diplomatice ale României pentru gestionarea solicitărilor venite din partea presei străine, precum şi promovarea evenimentelor realizate pe plan local;

cooperarea permanentă cu echipa de comunicare consulară, pentru dezvoltarea unei reacţii rapide a MAE în cazul gestionării crizelor consulare;

NESECRET


NESECRET

monitorizarea mass-media şi a apariţiilor publice ale ministrului şi demnitarilor MAE, inclusiv în regim de news alert, pe temele de interes pentru instituţie, în scopul realizării unor linii de mesaje şi avertizări în vederea prevenirii unor situaţii de criză instituţională.

În 2015, în cadrul MAE s-au desfăşurat următoarele acţiuni de comunicare publică:

promovarea publică a acţiunilor de politică externă, desfăşurate pe linie bilaterală şi multilaterală (declaraţii comune de presă ale ministrului cu diferiţi omologi, conferinţe de presă, vizite ale ministrului afacerilor externe, evenimente cu participarea secretarilor de stat şi a altor reprezentanţi MAE etc.);

transmiterea de către purtătorul de cuvânt şi de către biroul de presă al MAE a poziţiilor oficiale ale MAE, pe diferite subiecte de interes, reprezentanţilor presei române şi internaţionale, prin declaraţii de presă, briefinguri şi interviuri (ex. cazuri consulare sensibile, evenimente MAE de amploare, reacţii politice etc.);

organizarea de evenimente cu reprezentanţii presei acreditaţi la MAE şi moderarea acestora de către purtătorul de cuvânt al MAE (conferinţe de presă, briefinguri de presă formale şi informale pe subiecte de politică externă şi consulare);

acoperirea componentei de comunicare publică pentru toate evenimentele organizate de MAE. Printre cele mai relevante menţionăm: seria de dezbateri interactive Dialoguri@MAE; aniversarea a 135 de ani de relaţii diplomatice cu SUA (evenimente derulate pe parcursul anului 2015), Germania, Franţa, Olanda; Preşedinţia-în-Exerciţiu a OCEMN (iulie - decembrie 2015), Cupa MAE (6-14 iunie); Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române, inclusiv prin realizarea unei sesiuni de comunicare diplomatică, moderată de purtătorul de cuvânt, cu invitat special Laura Shields, specialist în programe de formare media, director al companiei „The Media Coach” (1-4 septembrie); evenimente de aniversare a 70 de ani de la înfiinţarea ONU şi 60 de ani de apartenenţă a României la Organizaţie; Festivalul Ambasadelor (septembrie 2015); eveniment Ceremonia de marcare a declarării capabilităţii tehnice a facilităţii antirachetă a SUA de la Baza militară Deveselu;

asigurarea relaţiei cu presa în regim de permanenţă. În acest sens, în cursul anului 2015 au fost soluţionate aproximativ 900 de solicitări de presă în baza Legii 544/2001, fiind realizate rapoarte lunare şi anuale;

gestionarea interviurilor acordate de ministrul de externe şi de către ceilalţi comunicatori ai MAE. În acest sens, în cursul anului 2015 au fost gestionate aproximativ 35 de interviuri ale ministrului afacerilor externe;

contribuţia la realizarea şi distribuirea comunicatelor de presă ale MAE. În cursul anului 2014 au fost distribuite peste 1050 de comunicate de presă, precizări şi informări către presa acreditată;

asigurarea activităţii de monitorizare de presă (3 buletine zilnice realizate intern), grupaje pe teme de interes – evenimente cu participarea ministrului afacerilor externe, subiecte politice de interes (ex. criza din Ucraina, situaţia din Republica Moldova, declaraţii ale unor oficiali de la Budapesta, atentate Franţa, Danemarca, Mali, Turcia, Tunisia, Pavilionul României la Expo Milano 2015 etc.), cazuri consulare sensibile, precum şi transmiterea de news alert pe subiecte de interes, în regim de permanenţă;

participarea în componenţa tuturor celulelor de criză pentru realizarea de linii de mesaj şi gestionarea relaţiei cu presa în cazul unor crize consulare de amploare (ex. situaţia cetăţeanului/cetăţenilor români decedat/sechestraţi la bordul navelor

NESECRET


NESECRET

Araevo/Sparviero/Maesrk Tigriis/Asirat, caz cetăţean român condamnat la moarte în Malaysia, caz cetăţean român răpit Burkina Faso, atentatele teroriste Franţa, camion cu refugiaţi decedaţi în Austria, cazul Colectiv, cazul familiei Bodnariu etc.);

conceperea de mesaje şi promovarea intensă a acţiunilor MAE pe canalele de social media ale MAE – Facebook şi Twitter. În cursul anului 2015 DPCC a continuat procesul de comunicare pro-activă prin intermediul canelelor de social media. Acest demers a dus la dezvoltarea acestor platforme de comunicare digitală, atât în ceea ce priveşte conţinutul mesajelor promovate, cât şi în ceea ce priveşte interesul generat. Astfel:

- Facebook: în cursul anului 2015 au fost postate aprox. 650 mesaje însoţite de fotografii pe pagina de Facebook. Profilul de Facebook al instituţiei a crescut de la aprox. 9400 de like-uri (2015) la aprox. 16.900 (2016).

- Twitter: în cursul anului 2015 au fost postate aproximativ 500 de mesaje pe contul de Twitter (care conţin şi o serie de retweet mesaje instituţii UE, SEAE şi NATO). Profilul de Twitter a crescut semnificativ în cursul anului 2015 ajungând de la 3500 followers (2015) la aproximativ 7.500 (2016).

concepere linii mesaj pentru diferite materiale de informare, broşuri, ghiduri, precum şi realizarea evenimente de promovare a activităţii consulare (ex. Ghidul de călătorie pentru sărbătorile de iarnă; Recomandări de călătorie MAE pentru sărbătorile pascale; Atenţionare pentru ziariști de călătorie în Siria/Irak etc.);

sprijin pentru promovarea campaniei consulare „Dialog cu Diaspora pe teme consulare”;

realizare campanie de comunicare şi sprijin în acest sens prin oferirea de ofiţeri de presă pentru Pavilionul României la Expo Milano 2015 (mai –octombrie 2015);

continuarea asigurării formalităţilor de acreditare a presei române şi străine;

negocierea contractelor de presă, întocmirea proceselor verbale lunare pentru furnizarea serviciilor de presă, precum şi realizarea procedurilor pentru asigurarea abonamentelor de presă solicitate de misiunile diplomatice;

gestionarea permanentă a relaţiei cu ataşaţii de presă de la misiunile diplomatice ale României pentru gestionarea solicitărilor de interviuri, răspunsuri presă, precum şi promovarea evenimentelor organizate în plan local.

15 Diplomația publică, culturală și științifică

15.1 Diplomaţie publică

În 2015, activitatea de diplomaţie publică a ţinut cont de următoarele axe prioritare, rezultate din momente relevante atât pentru istoria României, cât şi pentru priorităţile de politică externă: programul multianual dedicat Primului Război Mondial, aniversarea a 60 ani de când România a devenit membru ONU, marcarea a 20 ani de la ratificarea Convenţiei Cadru pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale, promovarea celei de-a XXII-a ediţii a Festivalului Internaţional „George Enescu”, participarea la Expoziţia Internaţională de la Milano 2015, cu tema generală Hrănirea planetei, energie pentru viaţă.

NESECRET


NESECRET

Ministrul de externe a iniţiat un nou program de diplomaţie publică - Dialoguri@MAE, o serie de evenimente deschise şi interactive, dedicate societăţii civile şi destinate stimulării dezbaterilor de substanţă pe teme de actualitate de politică externă, în cadrul cărora sunt prezentate propuneri, acţiuni şi abordări conceptuale ale MAE. Au avut loc şase reuniuni, pe următoarele teme: Viziunea României asupra revizuirii Strategiei Europene de Securitate (9 aprilie 2015), Contribuţia României la modernizarea Politicii Europene de Vecinătate şi la abordarea UE privind Parteneriatul Estic (23 aprilie 2015), Actul Final de la Helsinki – de 40 de ani fundamentul securităţii europene (4 iunie 2015), Uniunea Energetică – evoluţii şi perspective: contribuţia României la consolidarea securităţii energetice în regiune (30 iunie 2015), Contribuţia României la consolidarea formatelor de cooperare la Marea Neagră – oportunităţi şi provocări. Preşedinţia în Exerciţiu a României la OCEMN – (18 septembrie 2015) şi Apărarea împotriva rachetelor balistice. Contribuţia României la un proiect transatlantic strategic (8 octombrie 2015).

A continuat derularea celor două programe de promovare a unor lucrări reprezentative în domeniul diplomaţiei: „Cartea lunii la MAE” şi „Repere editoriale la MAE”. Au fost lansate: Aşa a fost, autori Adam Mixich şi Francisc Mixich (17 martie 2015), Diplomaţia Uniunii Europene şi regulile acesteia, coordonator prof. univ. dr ambasador Ion M. Anghel (13 mai 2015), Twenty years of (re)branding post-communist Romania. Actors, discourses, perspectives 1990-2010, autor dr. Alina Dolea (7 iulie 2015), Romania and the United Nations Programme. An Effective Partnership, autor Ion C. Popescu (3 noiembrie 2015), 175 de ani de relaţii diplomatice româno-belgiene, autori Philippe Beke şi Ana Ioana Iriciuc.

Aceste programe sunt menite să dezvolte un cadru de comunicare între mediile diplomatice, academice, culturale şi ştiinţifice din România, fiind premiate în 2008 de Uniunea Editorilor din România pentru contribuţia la dezvoltarea pieţei de carte de specialitate.

A continuat componenta de diplomaţie publică şi culturală referitoare la marcarea relaţiilor diplomatice. În cadrul acesteia, o atenţie specială a fost acordată aniversării a 135 ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice ale României cu Statele Unite ale Americii, în contextul în care relaţiile bilaterale sunt concentrate pe aprofundarea Parteneriatului Strategic încheiat între cele două state, una dintre componentele de bază ale politicii externe şi de securitate a ţării noastre.

Dintre manifestările dedicate acestei aniversări, cea mai importantă a fost organizarea, în colaborare cu Ambasada SUA la Bucureşti şi cu Biblioteca Naţională a României, a expoziţiei documentare “135 de ani de relaţii diplomatice România-SUA”. Expoziţia a fost inaugurată pe 29 iunie 2015, în spaţiile expoziţionale ale Bibliotecii Naţionale ale României şi itinerată ulterior în mai multe oraşe (Craiova, Bacău, Baia Mare, Cluj-Napoca şi Târgu Mureş). Cu ocazia Zilei Naţionale a României, Ambasada României la Washington a vernisat expoziţia la Biblioteca Congresului (Library of Congress). Acestei aniversări i-a fost dedicată seria filatelică emisă în cadrul colaborării MAE cu Romfilatelia şi lansată în cadrul unei ceremonii care a avut loc la sediul MAE, la 18 noiembrie 2015.

NESECRET


NESECRET

Pentru marcarea aniversării a 60 de ani de la aderarea României la ONU şi a 70 de ani de la înfiinţarea acesteia, Ministerul Afacerilor Externe a organizat o serie de evenimente de diplomaţie publică şi culturală:

expoziţii aniversare dedicate;

expoziţia pe tema “Spre progres în cadrul agendei de dezvoltare post-2015 şi problemele schimbărilor climatice” la sediul ONU;

iluminarea sediului MAE în culoarea albastră în cadrul campaniei „Turn the World UN Blue” (23-24 octombrie 2015);

discutarea problematicii onusiene în cadrul Cursurilor Internaţionale „Nicolae Titulescu” pentru tineri diplomaţi - Cursanţii au realizat un proiect de grup în domeniul diplomaţiei publice şi un material video, cu titlul „Strong UN. Better World” menit să promoveze, în contextul aniversării a 70 de ani de la înfiinţarea ONU, principiile universale asumate de organizaţie şi obiectivele cuprinse în Agenda 2030 pentru dezvoltare sustenabilă;

Ceremonia dedicată aniversării a 60 de ani de la aderarea României la ONU – Cu această ocazie, au fost înmânate diplome de excelenţă unor diplomaţi sau experţi români cu contribuţii şi stagii de activitate îndelungate în domeniul diplomaţiei multilaterale a României la ONU sau în calitate de funcţionari internaţionali ai sistemului ONU (14 decembrie 2015);

Gala aniversară, sub patronajul Preşedintelui României, incluzând lansarea emisiunii filatelice aniversare şi concertul susţinut de ansamblul Violoncellissimo (15 decembrie 2015). Cu ocazia împlinirii a 20 ani de la ratificarea Convenţiei Cadru pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale, a fost organizată o serie de conferinţe aniversare în ţară dedicate rolului Convenţiei-Cadru în promovarea diversităţii culturale, a interculturalităţii, a bunei convieţuiri, a toleranţei la nivelul societăţii şi modelului României în materie de protejare şi promovare a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi lansarea unei mape filatelice aniversare dedicate.

În 2015, Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române a avut loc în perioada 1-4 septembrie 2015, oferind cadrul realizării unui bilanţ al activităţii MAE din ultimul an, analizării provocărilor cărora România trebuie să le facă faţă în viitor, precum şi stabilirii principalelor direcţii de acţiune în activitatea diplomatică pe termen scurt şi mediu.

La deschiderea oficială au participat membri ai Guvernului şi ai Parlamentului României, reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale, şefii de misiuni diplomatice ai României, consuli generali, directorii institutelor culturale româneşti, reprezentanţi ai Corpului Diplomatic străin acreditat la Bucureşti, reprezentanţi ai societăţii civile, mediului academic şi de afaceri, mass media.

La ediţia din 2015 a Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române, au fost prezenţi, în calitate de invitaţi speciali ai ministrului afacerilor externe: ministrul de externe polonez Grzegorz Schetyna, ministrul slovac al afacerilor externe, Miroslav Lajcak, ministrul de externe iordanian Nasser Judeh şi ministrul de externe norvegian Børge Brende.

Ediţia din 2015 a RADR s-a desfăşurat în acelaşi timp cu Festivalul Ambasadelor, eveniment dedicat ambasadelor străine acreditate la Bucureşti şi organizat de

NESECRET


NESECRET

Asociaţia ESCU, sub patronajul MAE. Prima ediţie a Festivalului Ambasadelor, având ca temă „Open Your Culture", a avut loc în perioada 1 – 5 septembrie în 4 locaţii din Capitală (Biblioteca Naţională a României, Parcul Tineretului - Lumea Copiilor, Cinema Studio şi Galeria Galateca), cu participarea a 50 de ambasade străine, institute culturale şi organizaţii internaţionale, care au propus activităţi culturale şi artistice deosebit de variate.

Cea de-a XXII-a ediţie a Cursurilor Internaţionale „Nicolae Titulescu” pentru tineri diplomaţi s-a desfăşurat în perioada 3-11 octombrie 2015, la Poiana Braşov.

Prelegerile acestei ediţii a Cursurilor Titulescu au fost structurate pe două paliere: “Perspective ale proiectului european şi euroatlantic” şi „Diplomaţiile integrate ale secolului al XXI-lea”. Acest cadru conceptual a permis abordarea unor teme cu o semnificaţie specială pentru parcursul şi interesele de politică externă ale României, reprezentând totodată subiecte de maximă relevanţă şi utilitate pentru cursanţi.

Pe lângă prelegerile şi dezbaterile din cadrul sesiunilor de lucru, au fost organizate vizite de grup la obiective turistice din oraşele Braşov, Râşnov, Bran şi Sighişoara.

Ediţia din anul 2015 a reunit un număr de 28 de participanţi, din 21 de ţări: Argentina, Azerbaidjan, Belarus, Grecia, Indonezia, Iordania, Irak, Kazahstan, Lituania, Mexic, Republica Moldova, Muntenegru, Federaţia Rusă, Polonia, Singapore, Slovacia, Turcia, Turkmenistan, Ucraina, Ungaria şi România. De-a lungul timpului, de acest program de pregătire au beneficiat 619 de tineri diplomaţi.

În perioada 6-14 iunie 2014 s-a desfăşurat cea de-a XIII-a ediţie a Cupei MAE. Prin conceptul evenimentului, Cupa MAE contribuie la dezvoltarea relaţiilor interpersonale între diplomaţii români şi străini şi la promovarea României în rândul personalului diplomatic acreditat la Bucureşti. Programul ediţiei din 2015 a inclus: fotbal, baschet (streetball), badminton, tenis de câmp, tenis de masă, şah şi un tur ciclist.

În 2015, pe agenda de diplomaţie publică a MAE s-au mai aflat:

Evenimentele organizate în marja exercitării de către România a Preşedinţiei-în-exerciţiu a OCEMN

Reuniunea Task Force pentru discutarea modalităţilor de concretizare a obiectivelor „Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii” (23 noiembrie 2015)

Marcarea Zilei Europei (în ţară şi în străinătate)

Conferinţa „Zece ani de la semnarea Tratatului de Aderare: România şi Luxemburg – parteneri pentru avansarea integrării europene”, cu participarea miniştrilor afacerilor externe, Bogdan Aurescu si Jean Asselborn (22 aprilie 2015)

Alăturarea MAE la campania Ora Pământului (Earth Hour) (19 martie 2015)

Acordarea patronajului MAE pentru o serie de proiecte ale tinerilor, în scopul promovării iniţiativelor acestora şi atragerii către o carieră diplomatică: negocierea, definitivarea şi semnarea Protocolului de colaborare dintre Ministerul Afacerilor Externe şi Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS), respectiv a Protocolului

NESECRET


NESECRET

dintre Ministerul Afacerilor Externe şi Fundaţia CAESAR; proiectele International Affairs şi The Diplomatic Agenda, organizate de asociaţia Voluntari pentru Idei şi Proiecte; International School of Public and Cultural Diplomacy, organizat de Euro Atlantic Diplomacy Society; participarea ministrului afacerilor externe la conferinţa “SMART Diaspora 2020+: Cum valorificăm potenţialul strategic al diasporei româneşti”, organizată de Fundaţia CAESAR şi Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS), cu sprijinul Administraţiei Prezidenţiale.

Cadrul formal de cooperare cu Liga Studenţilor Români din Străinătate şi cu Fundaţia CAESAR (Centrul pentru Acces la Expertiza Studenţilor şi Absolvenţilor Români), în elaborarea și realizarea de proiecte dedicate priorităţilor de politică externă, a vizat, în continuarea eforturilor de deschidere faţă de societatea civilă, fructificarea în activitatea diplomatică a potenţialului şi energiei tinerilor români de prestigiu din străinătate.

15.2 Diplomaţie culturală şi educaţie

A continuat, şi în 2015, actualizarea cadrului juridic al relaţiilor culturale bilaterale, prin coordonarea negocierii şi semnării acordurilor interguvernamentale în domeniile culturii şi educaţiei şi a programelor executive care pun în aplicare aceste acorduri. Astfel, s-au desfăşurat următoarele demersuri pentru actualizarea cadrului juridic de cooperare culturală:

încheierea negocierilor pentru şi semnarea Programelor Executive interguvernamentale cu Georgia, Palestina şi Portugalia;

continuarea negocierilor pentru Acorduri/Programe interguvernamentale în domeniul culturii şi educaţiei cu Senegal, Maroc, Liban, Coreea de Sud, Coreea de Nord, Egipt, Serbia, Luxemburg, Bulgaria, Marea Britanie, Kenya, El Salvador, Bolivia, Rusia, Africa de Sud, Tunisia, Thailanda;

convenirea textelor şi încheierea, prin corespondenţă, a negocierilor Programelor cu următoarele state: Polonia, Cipru, Cambodgia, Mongolia;

iniţierea demersurilor pentru aprobarea negocierii unor noi Acorduri/Programe cu: Kuweit, Grecia;

avizarea şi acordarea de sprijin pentru negocieri şi/sau semnări ale documentelor interdepartamentale cu: Algeria, Burundi, Danemarca, Franţa, Macedonia, Portugalia, Slovacia, Turcia, Vatican, Venezuela, Arabia Saudită, Iordania, Moldova, Ucraina, Egipt, India, Indonezia, Qatar, Belarus, Turkmenistan, China, Emiratele Arabe Unite, Irak, Vietnam.

De asemenea, s-au făcut demersuri pentru asigurarea bazei legale interne în vederea deschiderii filialei ICR Chişinău „Mihai Eminescu” de la Copăceni, raionul Sângerei.

S-a acţionat în continuare pentru dezvoltarea relaţiei MAE cu Comisia Fulbright Româno-Americană, prin reprezentarea la şedinţele Consiliului Director şi prin asigurarea aplicării prevederilor Acordului interguvernamental pentru funcţionarea Comisiei.

NESECRET


NESECRET

În domeniul educaţiei, a continuat derularea programului „Bursele MAE” conform metodologiei în vigoare.

Programul privind bursele oferite cetăţenilor români de statul român, prin MAE, se referă la acordarea a 85 de burse pentru studii universitare şi postuniversitare în România, prin concurs de dosare organizat, pe baza reglementărilor în vigoare, de MAE şi MENCS. Beneficiarii acestui tip de burse sunt cetăţeni străini care provin din toate statele lumii, cu excepţia statelor membre UE. Au prioritate cetăţenii proveniţi din state non-membre UE cu care România nu are perfectate documente de colaborare culturală şi educaţională.

Programul „Bursele MAE” pentru anul academic 2015/2016 a debutat la începutul lunii decembrie 2014 şi a prevăzut o perioadă de depunere a dosarelor de trei luni. Întregul proces de selecţie şi acordare efectivă a burselor s-a încheiat la sfârşitul lunii august 2015. În acest context, DDPCŞ a răspuns la peste 500 de petiţii, obiectul acestora fiind bazat cu preponderenţă pe întrebări referitoare la procedura de înscriere. Tot în 2015, a fost finalizată metodologia concursului privind programul „Bursele MAE” pentru anul academic 2016/2017.

MAE a continuat promovarea, alături de Institutul Limbii Române, a cursurilor de limbă, cultură şi civilizaţie românească în unităţile de învăţământ din Italia, Belgia, Irlanda, Portugalia şi Spania (LCCR) şi a acordat sprijin lectoratelor de limbă, literatură, cultură şi civilizaţie românească din străinătate, inclusiv înfiinţării de noi lectorate. Astfel, în anul 2015 s-au deschis lectorate la Universitatea Autonomă din Barcelona, Spania, Universitatea Democritus a Traciei din Komotini, Grecia, Universitatea din Strasbourg, Franța, Universitatea din Geneva, Elveția și, începând cu semestrul II, Universitatea din Comrat, Republica Moldova. S-au semnat protocoale interinstituționale cu Universitatea din Guadalajara, Mexic, Universitatea din San Miguel, Brazilia și Universitatea din Ankara, Turcia, pentru care urmează să se demareze procedurile administrative în vederea începerii activității lectoratelor. De asemenea, sunt în curs de negociere protocoale interinstituționale cu Universitatea din Sao Paulo, Brazilia, Universitatea de la Vatican, Universitatea Roma Tre și cea din Udine, Italia, Universitatea din Montreal, Canada și Universitatea din Cernăuți, Ucraina.

De asemenea, s-a derulat procedura de acordare a acceptului de a studia în România pentru diplomaţii străini acreditaţi la Bucureşti şi pentru membrii familiilor acestora, pe bază de reciprocitate, conform HG 288/1993.

15.3 Cooperarea cu ICR

A continuat coordonarea, din perspectiva atribuţiilor MAE, a activităţii institutelor culturale româneşti din străinătate şi a relaţiei cu Institutul Cultural Român, a demersurilor de afiliere a misiunilor diplomatice la EUNIC (European Union National Institutes for Culture) şi a procedurii de evaluare a proiectelor de diplomaţie publică şi culturală transmise de misiunile diplomatice, în vederea analizării acestora – pe baza recomandării MAE – de către Comitetul Director al ICR, în vederea finanţării. În 2015 au devenit membre EUNIC ambasadele României din Brazilia și Danemarca.

NESECRET


NESECRET

În prezent, funcţionează 18 institute culturale româneşti şi o filială: ICR Beijing, ICR Budapesta cu filială la Szeged, ICR „Titu Maiorescu” Berlin, ICR Bruxelles, ICR „Mihai Eminescu” Chişinău, ICR „Dimitrie Cantemir” Istanbul, ICR Lisabona, ICR Londra, ICR Madrid, ICR New York, ICR Paris, ICR Praga, Accademia di Romania de la Roma, ICR Stockholm, ICR Tel Aviv, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, ICR Varşovia, ICR Viena.

De asemenea, a continuat dezvoltarea mecanismului de colaborare între misiunile diplomatice şi institutele culturale româneşti din străinătate. Această componentă semnificativă a activităţii de diplomaţie culturală a creat premisele unei mai bune armonizări a agendelor de diplomaţie culturală ale ambasadelor, oficiilor consulare şi ale institutelor culturale.

În ceea ce priveşte deschiderea noilor institute culturale naţionale în străinătate, au continuat demersurile privind asigurarea condiţiilor logistice, financiare şi de personal necesare deschiderii şi începerii funcţionării ICR Beijing, inaugurarea sediului având loc pe 14 iulie 2015.

15.4 Activitatea misiunilor din străinătate

O altă componentă de diplomaţie culturală specifică activităţii din 2015 a continuat să fie reprezentată de sprijinul acordat evenimentelor cultural-artistice organizate de sau în colaborare cu misiunile diplomatice, precum şi prezenţei artiştilor români în străinătate. DDPCŞ a asigurat participarea la festivaluri de film sau organizarea de zile ale filmului românesc, a obţinut şi a pus la dispoziţia misiunilor expoziţii fotografice, a întreprins demersuri pe lângă Ministerul Culturii, Institutul Cultural Român sau alte instituţii pentru asigurarea prezenţei artiştilor români în străinătate, a promovat informaţii despre manifestări culturale internaţionale către potenţialii interesaţi, a sprijinit organizarea manifestărilor de marcare a Zilei Naţionale, Zilei Europei, Zilei Internaţionale a Francofoniei, precum şi a aniversărilor relaţiilor diplomatice cu diverse state.

Misiunile diplomatice, oficiile consulare ale României şi institutele culturale româneşti din străinătate, împreună cu românii de pretutindeni, au organizat evenimente pentru aniversarea Zilei Naţionale a României. Diseminarea informaţiilor despre aceste demersuri a fost realizată inclusiv prin realizarea şi actualizarea constantă a Sintezei evenimentelor de Ziua Naţională, postată pe site (mae.ro) la secţiunea dedicată.

De asemenea, DDPCŞ a asigurat participarea la festivalurile de film european sau francofon din peste 50 de ţări. A sprijinit prezenţa unor muzicieni la Beijing, Buenos Aires, Tokyo, precum şi a unor trupe de teatru sau dans în Austria, Bulgaria, Irlanda, Turcia. A redactat materiale de prezentare turistică şi culturală a României pentru publicarea în reviste din Belgia, Bulgaria, India, Sri Lanka, Vietnam. A fost promovată ediţia din 2015 a Festivalului Internaţional „George Enescu” şi a început promovarea Concursului Internaţional de Muzică „George Enescu” din 2016. Alături de Ministerul Culturii şi Institutul Cultural Român, MAE a coordonat participarea României la cea de-a 56-a ediţie a Bienalei de Artă de la Veneţia.

NESECRET


NESECRET

16 Arhive Diplomatice

16.1 Expoziții de documente diplomatice

În 2015, s-au organizat 10 expoziții de documente diplomatice din arhiva MAE. Documentele au fost prezentate în cadrul expozițiilor organizate pentru a marca următoarele evenimente: a 50-a aniversare a stabilirii relațiilor diplomatice dintre România și Liban (februarie 2015); a 50-a aniversare a stabilirii relațiilor diplomatice dintre România și Cipru (septembrie 2015), expoziția fiind prezentată de către Ambasada României în Cipru; a 50-a aniversare a stabilirii relațiilor diplomatice dintre România și Senegal (mai 2015); a 55-a aniversare a stabilirii relațiilor diplomatice dintre România şi Cuba, expoziția fiind prezentată în octombrie 2015 la Havana în cadrul Zilelor Culturii Române în Cuba și la București, în noiembrie 2015, cu ocazia unei vizite la nivel de secretar de stat din cadrul MAE cubanez; a 135-a aniversare a stabilirii relațiilor diplomatice dintre România şi Olanda (septembrie 2015); a 135-a aniversare a stabilirii relațiilor diplomatice dintre România și Statele Unite ale Americii prin organizarea unei expoziții la Biblioteca Naţională a României, al cărei vernisaj a avut loc pe 29 iunie 2015 și care a fost itinerată în perioada octombrie-noiembrie 2015 și în orașe precum Craiova, Cluj-Napoca, Baia Mare; a 40-a aniversare a semnării Actului Final de la Helsinki (iunie 2015); marcarea a 65 de ani de relații româno-vietnameze (aprilie 2015), a 90-a aniversare a stabilirii relațiilor diplomatice dintre România și Republica Chile prin organizarea unei expoziții la Biblioteca Centrală Universitară (martie 2015) și marcarea a 60 de ani de la aderarea României la ONU.

16.2 Cooperarea cu instituții de profil din țară

Au continuat relațiile strânse de cooperare cu alte instituții precum Arhivele Naționale ale României, Muzeul Național de Istorie al României, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor fostei Securități. S-a acordat sprijinul tehnic și documentar solicitat de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, Primăria Municipiului Alba-Iulia, Instituția Prefectului Județului Sibiu, Consiliul Județean Bihor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanțelor Publice și de instanțele de judecată (pentru clarificarea unor aspecte în cadrul unor procese aflate în desfășurare).

S-a sprijinit permanent activitatea de cercetare și documentare arhivistică desfășurată în arhiva MAE de cercetători de la Institutul Diplomatic Român, în vederea elaborării colecției „Documente Diplomatice Române”.

16. 3 Cooperarea cu misiunile diplomatice ale României în străinătate

S-a răspuns cu promptitudine solicitărilor misiunilor diplomatice ale României de la Beirut, Bruxelles, Chișinău, Odessa, Moscova, Tokyo, Dakar, Nicosia, Viena, Atena, Dublin și Kiev și s-au transmis documente relevante și material documentar privind relațiile bilaterale, cooperarea economică, bunuri și proprietăți, situația unor cetățeni români etc.

S-au realizat studii având ca temă: participarea României la cel de-al doilea război mondial; contribuția armatei române pe frontul de Vest după 23 august 1944; istoria

NESECRET


NESECRET

relaților bilaterale cu state precum Austria, Cuba, Statele Unite ale Americii, Grecia; istoria activității desfășurate în cadrul Consulatului General al României la Odessa (1879-1919); situația populației de origine evreiască din Transnistria și din țările aflate sub control german, alături de eforturile diplomaților români pentru salvarea acestora, precum și activitatea unor personalități marcante ale exilului românesc și ale diplomației românești din perioada interbelică etc.

16.4. Cooperarea cu reprezentanțele diplomatice străine

La cererea Ambasadei Republicii Bulgaria a fost transmis un material documentar (fotografii, documente, logo) privind perioada în care România a deținut președinția Procesului de Cooperare în Sud-Estul Europei. Urmare solicitării Ambasadei Regatului Belgiei, i s-a oferit în format electronic lista șefilor de misiune ai României la Bruxelles începând din anul 1990. De asemenea, la cererea Ambasadei Republicii Chile la București, s-a oferit sprijin documentar cu privire la activitatea diplomatică a României în Chile în perioada 1973-1975. Alături de Ambasada Statelor Unite Mexicane, s-a facilitat cooperarea dintre Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române și Fonoteca Națională și Comisia Națională pentru Dezvoltarea Populațiilor Indigene din Mexic pe teme privind conservarea fondurilor documentare și schimbul de experiență la nivel de experți.

16.5 Alte activități

La solicitarea unor cercetători şi instituţii din ţară şi străinătate, s-au pregătit documente de arhivă pe care le-a propus spre declasificare Comisiei pentru selecționarea și declasificarea informațiilor din cadrul MAE.

A fost continuată activitatea de înregistrare, ordonare, inventariere și gestionare a fondurilor documentare ale arhivei curente a MAE, respectiv a documentelor predate în cursul 2014, care au totalizat cca. 1.517 u.a. De asemenea, au fost selecționate pentru distrugere 937 u.a.

În baza HG nr. 1201/04.12.2012 privind declasificarea, menținerea sau trecerea în altă clasă/nivel de secretizare a documentelor elaborate de MAE anterior datei de 12 aprilie 2002, publicată în Monitorul Oficial nr. 851 din 17 decembrie 2012, a fost realizată evidența documentelor din Arhiva MAE care provin de la o altă instituție emitentă, pentru anul 1980 și s-a aplicat ștampila de declasificare pe toate documentele de arhivă datând din anii 1978-1982, totalizând 642 u.a. A fost inventariat fondul Funcționari și experți internaționali din România, constituit în anul 2014, în cadrul arhivei MAE. Acest fond a fost arhivat, ordonat, numerotat și încadrat în 62 de cutii.

De asemenea, a fost inventariat fondul Acorduri și Convenții, care cuprinde documente emise în perioada 1960-1989, încadrate în 60 cutii. Au fost ordonate, numerotate și puse în cutii peste cca. 600 de dosare datând din perioada 1980-1989 (49 cutii) și 1939-1979 (84 cutii). Au fost reordonate cutii conținând dosare din fondurile Problema 15, Legația Paris (1858-1945) și Problema 16.

A fost tehnoredactat în format electronic inventarul documentelor din următoarele fonduri ale arhivei istorice a MAE: fond Anglia (1945-1948); fond Telegrame

NESECRET


NESECRET

Germania (1935-1944); fond Germania (1945-1948); fond Telegrame Italia (1935-1944) și fond Italia (1945-1948).

Au fost soluționate 55 de petiții pe teme diverse, în special privind identificarea unor documente menite să ateste dreptul unor cetățeni români asupra unor bunuri și proprietăți confiscate abuziv de către regimul comunist, sau asupra unor bunuri și proprietăți abandonate în Bulgaria (Cadrilater) în 1940, conform Legii 9/1998 și Legii 230/2003, precum și petiții prin care se solicita clarificarea unor aspecte de ordin istoric referitoare la stema și sigiliul țării, aniversarea Zilei Independenței sau a altor evenimente marcante în istoria exilului românesc, a diplomației românești etc.

S-a asigurat implementarea măsurilor necesare operaţionalizării aplicaţiei informatice din cadrul proiectului „BIBLIOTECA ONLINE în cadrul MAE”. În acest sens, au fost scanate și arhivate electronic peste 130 m.l. de arhivă din următoarele fonduri: Fond 71/1920-1944 (Anglia, Franța, Germania, Italia, România SUA, URSS, Turcia etc.); Fond 71/1946-1947 Conferința Păcii de la Paris (1946-1947); Problema 15 Școli și biserici românești în străinătate (1890-1944); Problema 16 Școli și biserici străine în România (1870-1944); Problema 18 Românii de peste hotare (1919-1947); Problema 33 Chestiuni privitoare la evrei (1900-1948) etc. De asemenea, a fost prelucrată și inventariată arhiva postbelică, anii extremi 1945-1970, organizată pe ţări (segmentul Anglia – Polonia), în cantitate de 205 m.l.

În 2015, la sala de studiu a Arhivei MAE au fost înregistrați 145 de cercetători români și 23 străini. Cercetările au vizat în special teme precum primul și al doilea război mondial; relațiile României cu Ungaria, URSS, Vatican, Bulgaria și Turcia, dar și istoria Casei Regale, evoluțiile în cadrul Comisiei Europene a Dunării, istoria Transilvaniei și istoria Basarabiei.

A continuat colaborarea cu Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii (USHMM), în baza Memorandumului de Înțelegere semnat la 24 martie 2014. Documentul stabilește cadrul de cooperare în domeniul arhivistic între cele două părţi, prin asigurarea accesului reprezentanţilor USHMM la materialul arhivistic deţinut de MAE datând atât din perioada interbelică, cât și din timpul celui de-al doilea război mondial și din perioada postbelică, referitor la Holocaust şi contextul său istoric. S-a pus la dispoziţia colaboratorilor instituţiei menționate materialul arhivistic solicitat pentru cercetare.

A fost finalizată lucrarea „România – Israel. Relaţii bilaterale (1948-1991)”, realizat pe baza documentelor existente în Arhiva istorică a MAE, dar și în fondurile documentare deținute de Arhivele Naționale ale României, Colegiul Național pentru Studierea Arhivelor fostei Securități și de Centrul de Studiere a Istoriei Evreilor din România etc.

A fost finalizat volumul „MAE şi exilul românesc. Documente diplomatice (1945-1989)”, care cuprinde o selecţie tematică a documentelor relevante privind istoria exilului românesc, aflate în arhiva istorică a MAE (vol. I-II).

17 Relaţii interinstituţionale

NESECRET


NESECRET

În 2015, s-au gestionat 152 de interpelări parlamentare, 2821 de petiţii (dintre care 54 de petiţii au fost pe baza Legii nr. 544/2001 şi 2767 petiţii au fost pe baza Legii nr. 233/2002). Au fost supuse dezbaterii publice 19 proiecte legislative şi s-au transmis către Departamentul Relaţia cu Parlamentul 80 de puncte de vedere ale MAE.

18 Organizarea internă

18.1 Resursele umane

În 2015, principalele rezultate ale activității în domeniul resurselor umane au fost:

îmbunătăţirea Metodologiei privind promovarea în grad diplomatic şi consular, a Metodologiei privind promovarea personalului încadrat pe funcţii specifice MAE, a Metodologiei de trimitere în misiune, precum și elaborarea Procedurii privind condițiile și modalitățile de reîncadrare a personalului în Centrala MAE ca urmare a încheierii misiunii permanente în străinătate. Toate aceste îmbunătăţiri au fost efectuate cu ajutorul consultării personalului MAE;

organizarea sesiunii de promovare în grad diplomatic şi consular şi a promovării personalului încadrat pe funcţii specifice MAE prin aplicarea noilor proceduri;

participarea salariaţilor MAE la cursuri de formare profesională în următoarele domenii:

- reconstrucție post-conflict;

- relații internaționale, drept european, negocieri, politica de securitate și apărare, politică energetică etc. (cursuri/seminarii/burse oferite în regim de parteneriat de către institutele diplomatice din state terțe, SEAE/Comisia Europeană, Colegiul European de Securitate și Apărare, Institutul Clingendael, Centrul de Studii de Securitate George C. Marshall, Organizația Internațională a Francofoniei);

- norme de conduită și etică, respectiv formarea inspectorilor de control;

- cursurile Școlii de Vară ”Nicolae Titulescu”.

finalizarea concursului de admitere în Corpul Diplomatic şi Consular al României:

Sinteza derulării concursului este următoarea: - Concursul de admitere în Corpul Diplomatic şi Consular al României a

demarat în perioada 19 mai – 16 iunie 2014 prin depunerea dosarelor (au fost primite 906 dosare: 649 pentru ”atașat” și 257 pentru ”grade superioare”);

- la testul-grilă au fost prezenți 638 de candidați din cei 732 calificați;

- rezultatele testului-grilă (au fost publicate la 18 septembrie 2014):

TOTAL Respinși

sau absenți Calificați

”Atașat” 538

417 - 78%

121 - 22%

”Grade 194 125 - 69 - 36%

NESECRET


NESECRET

superioare” 64%

TOTAL 732

542 - 74%

190 - 26%

- au promovat aproximativ 26% dintre candidații calificați la testul-grilă;

- la proba scrisă din cei 190 de candidați calificați s-au prezentat 184. Au absentat 6 candidați (5 la atașat și unul la grade superioare). Pentru interviu au fost calificați 38 de candidaţi pentru gradul “ataşat” și 40 pentru “grade superioare”;

- după interviu, au fost declarați admiși 11 candidați pentru “ataşat” și 4 candidați pentru “grade superioare”.

implementarea procedurilor privind detaşarea diplomaţilor în regim de experţi naţionali/angajarea în cadrul instituţiilor europene:

Au fost amplificate demersurile pentru creşterea reprezentării diplomatice a României în cadrul instituţiilor internaţionale, cu precădere în cele europene, mărind eforturile pentru transmiterea unor candidaturi cât mai valoroase care dispun de o foarte bună expertiză şi experienţă conform domeniului/profilului postului scos la concurs. Pe parcursul anului 2015, trei diplomați români au câștigat posturi în cadrul instituțiilor europene.

organizarea stagiilor de practică:

În anul 2015 s-a constatat o creştere considerabilă a solicitărilor de stagii interne de pregătire în Centrala MAE – 150 şi Serviciul Exterior – 270, faţă de anul 2014.

În acest context, MAE a fost invitat să colaboreze în cadrul Programului [email protected] organizat de Guvernului României. Principala misiune a acestui proiect este formarea unui corp de elită alcătuit din studenţi şi tineri absolvenţi cu potenţial în vederea îmbunătăţirii calităţii actului de administraţie şi a pregătirii pentru o carieră ulterioară în administraţia publică centrală şi locală din România. MAE a fost printre primele instituţii ale Guvernului care au alocat un număr mare de locuri pentru stagiari, respectiv 13 locuri faţă de 10 locuri în anul 2014.

Stagiarii au avut:

- întâlniri comune cu membri ai Cabinetului;

- evenimente comune;

- vizite de grup;

- întâlniri comune cu alţi înalţi oficiali ai statului;

- întâlniri cu demnitari străini aflaţi la misiune în România (ambasadorul Canadei, însărcinatul cu afaceri a.i.al Ambasadei Statelor Unite ale Americii, ambasadorul Regatului Ţărilor de Jos, ambasadorul Republicii Federale Germania, ambasadorul Republicii Italiene).

De asemenea, au fost realizate proiecte comune şi individuale în cadrul entităţilor organizatorice din minister.

Un rol important în cadrul derulării stagiilor interne de pregătire îl are aplicaţia on-line pe site-ul MAE, secţiunea „Cariere. Stagii”. Majoritatea solicitărilor au fost concretizate cu rezultate favorabile, la finalizarea acestor stagii.

NESECRET


NESECRET

De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe a fost invitat să colaboreze cu Liga Studenţilor Români în cadrul proiectului „SMART INTERNSHIPS”, precum şi cu Consiliul Naţional al Elevilor în cadrul proiectului „Ministru pentru o zi”.

organizarea activității de soluționare a petițiilor din domeniul de competență:

Problematica petițiilor din domeniul de competență poate fi structurată pe următoarele tematici de interese pentru petenți:

- angajarea în MAE;

- efectuarea stagiilor interne de pregătire în Centrala şi Serviciul Exterior;

- angajarea, ca personal local, la misiunile diplomatice ale României;

- colaborări cu firme de traducere sau alte activităţi;

- interpelări;

- răspunsuri pentru Junior Professionals in Delegation (JPD) în 2015;

- încheierea de convenţii cu diferite universităţi pentru efectuarea stagiilor;

- angajarea în cadrul Institutului Cultural Român.

organizarea selecției naționale pentru programul JPD:

În luna iunie 2015, Serviciul European de Acțiune Externă și Comisia Europeană au lansat programul JPD. Acest program îşi propune să ofere tinerilor din statele membre UE posibilitatea de a cunoaşte în mod nemijlocit mecanismele şi instituţiile europene, prin intermediul unui stagiu pe o perioadă determinată (9 luni, cu posibilitate de prelungire cu încă 9 luni), în cadrul unei Delegaţii UE. Termenul stabilit pentru transmiterea candidaturilor către statele membre a fost 30 iunie 2015, dată până la care au fost primite 234 de solicitări de înscriere, cu următoarele opțiuni: SEAE – 140 dosare, Comisia Europeană – 93 dosare, iar un dosar nu avea specificată opțiunea.

Etapele parcurse în vederea selectării candidaturilor la nivel național au fost: 1. elaborarea metodologiei de evaluare și aprobarea acesteia;

2. verificarea criteriilor de eligibilitate stabilite de organizatori, întocmirea PV-ului de verificare a eligibilității și publicarea listei candidaților admiși/respinși pe pagina de internet a RP Bruxelles UE;

Opțiunea Nr. candidați

înscriși Nr. candidați

admiși Nr. candidați

respinși

SEAE 140 53 87

COM 93 41 52

Nespecificată 1 1 1

TOTAL 234 95 140

3. evaluarea dosarelor de candidatură pe baza metodologiei aprobate prin

memorandum interior, ierarhizarea candidaților în funcție de punctajul final obținut, întocmirea PV-ului cu rezultatele finale, aprobarea acesteia și publicarea listei cu rezultatele finale pe pagina de internet a RP Bruxelles UE;

NESECRET


NESECRET

4. transmiterea formularelor de candidatură pentru primii patru clasați în cadrul selecției naționale pentru opțiunea SEAE, respectiv a celor patru clasați primii pentru opțiunea COM.

În cadrul acestui program, organizatorii au selectat două candidaturi din partea României.

S-a organizat sesiunea anuală de concurs pentru trimitere în misiune permanentă în străinătate atât pentru personalul diplomatic şi consular, cât şi pentru personalul de specialitate şi tehnico-administrativ. De asemenea, pentru acoperirea necesarului de personal în cazul posturilor vacantate în cursul anului şi pentru care a fost necesară ocuparea imediată au fost organizate aproximativ 60 de concursuri interne în regim de voluntariat cu trimitere în misiune permanentă cu durata iniţială de 13 luni.

Din punct de vedere statistic, tabloul activităţii în cadrul Departamentului Resurse Umane se prezintă astfel:

- Fluxul documentelor înregistrate intrări/ieşiri în DRU în 2015: 32.500 de lucrări, dintre care: intrări – 15.000; ieşiri – 17.500; Registrul declaraţiilor de avere/interese - 1420; OM emise individuale sau colective – 2.600; documente clasificate – 400;

- Mobilitatea personalului în Centrală şi Serviciul Exterior al MAE: 1.343 salariaţi MAE, la care se adaugă mobilitatea membrilor de familie aflaţi la misiune.

18.2 Administrarea sistemelor informatice ale serviciului diplomatic

În cadrul MAE, funcționează Direcția Tehnologia Informației (DTI), structură de specialitate care asigură, pentru buna desfășurare a activităților instituţiei, administrarea și mentenanța hardware şi software a sistemelor informatice ale MAE, acordă suport de specialitate personalului din centrală şi de la misiunile diplomatice, gestionează sau participă, după caz, la implementarea proiectelor în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC). DTI are ca obiective principale funcţionarea optimă a MAE şi a misiunilor diplomatice în domeniul TIC, menținerea în stare de funcționare a sistemelor de comunicații între centrală şi serviciul exterior, precum şi consolidarea unei viziuni de dezvoltare a domeniului TIC în MAE şi definirea unor direcţii în vederea elaborării strategiei de dezvoltare și a planului de acțiune.

În consecinţă, activitatea DTI în anul 2015 s-a axat pe două direcţii principale de acţiune: consolidarea viziunii de dezvoltare a direcţiei şi a domeniului TIC în MAE și funcţionarea curentă a direcţiei – îndeplinirea sarcinilor zilnice şi rezolvarea problemelor curente, inclusiv iniţiere sau participare la noi proiecte.

Prin “Strategia MAE pentru o diplomaţie digitală” elaborată de DTI și aprobată de conducerea MAE la începutul anului 2015, Ministerul Afacerilor Externe a făcut un prim pas pe linia trasată de Agenda Digitală a Uniunii Europene şi aliniată la specificul naţional prin Agenda Digitală a României, fiind primul minister care are o strategie adaptată la specificul propriu.

NESECRET


NESECRET

Conform strategiei, concepută pentru perioada 2015-2020, tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor reprezintă un domeniu strategic, datorită impactului asupra valorii adăugate şi a productivităţii, susținând astfel prioritățile de politică externă și excelență diplomatică ale MAE. Rolul lor este să ofere acele servicii şi instrumente moderne de care are nevoie personalul din minister, indiferent de activitatea pe care o desfăşoară, pentru a fi eficient, pentru a-şi atinge obiectivele şi, într-un final, pentru a îndeplini cu succes misiunea de politică externă.

Domeniile principale de activitate în care DTI şi-a desfășurat activitatea pe parcursul anului 2015 au fost următoarele: Management şi implementare proiecte TIC

Anul 2015 a marcat transpunerea în practică a unei inițiative mai vechi a DTI – amenajarea unui mini-datacenter al MAE. Proiectul a prevăzut amenajarea, din fonduri externe, a unui spaţiu conform cu standardele specifice și destinat serverelor, dotarea cu echipamente, reorganizarea şi consolidarea resurselor în special prin virtualizare. Au fost prevăzute: tablou electric automatizat, sistem de alimentare centralizat UPS, climatizare inteligentă cu control de temperatură, sistem de stingere a incendiilor cu gaz, sistem de supraveghere video, sistem de control acces.

Proiectul a fost conceput să funcţioneze în combinaţie cu sistemul de monitorizare a sistemului de comunicaţii cu misiunile diplomatice, achiziţionat anterior tot din fonduri externe și destinat gestionării echipamentelor de comunicaţii şi a celor conexe din cadrul reţelei de comunicaţii a MAE.

Tot în anul 2015 a fost finalizat proiectul „Sistem naţional de protecţie a infrastructurilor IT&C de interes naţional împotriva ameninţărilor provenite din spaţiul cibernetic”, DTI fiind direcţia responsabilă de implementare în cadrul MAE. Prin intermediul proiectului, finanţat din fonduri europene şi coordonat de SRI, ministerul a fost dotat cu un set de echipamente hardware şi aplicaţii de securitate menite a creşte nivelul de securitate al reţelei noastre de acces la internet și e-mail.

Pe lângă proiectele mai sus menționate, specialiştii DTI au participat în acest an și la procesele de analiză, implementare, instalare, testare etc. aferente implementării unor noi proiecte informatice finanţate din fonduri externe:

Sistemul informatic pentru managementul integrat al serviciilor pentru cetăţeni SIMISC

Sistemul pune la dispoziția cetăţenilor români un serviciu electronic în vederea înregistrării şi tehnoprocesării prealabile a solicitărilor de servicii consulare. Portalul permite completarea on-line a cererilor şi formularelor de servicii consulare, solicitantul fiind asistat în procesul de constituire a dosarului de aplicare.

Biblioteca on-line

Proiectul are ca obiective digitizarea şi organizarea arhivei diplomatice a MAE, precum şi prezentarea documentelor relevante în cadrul unui sistem de tip bibliotecă virtuală.

NESECRET


NESECRET

Administrarea şi mentenanţa sistemelor şi reţelelor informatice

Administrarea şi mentenanţa resurselor hardware – instalare, configurare, testare, monitorizare componente hardware: servere, staţii de lucru, echipamente periferice; operaţiuni de mentenanţă;

Administrarea şi mentenanţa resurselor software – instalare, configurare, testare, monitorizare produse software de bază, produse de gestiune a bazelor de date, produse software aplicative, operaţiuni de mentenanţă;

Administrarea reţelelor locale şi a reţelei metropolitane a Centralei MAE, precum și a reţelelor WAN şi VPN dintre centrala MAE, misiunile diplomatice şi alte instituţii – instalare, configurare, testare, monitorizare echipamente de securizare şi comunicaţie, monitorizare funcţionalitate reţele locale Centrală; monitorizare funcţionalitate reţele locale misiuni diplomatice; monitorizare conectivitate Centrală – misiuni, operaţiuni de mentenanţă.

Pe lângă activităţile de administrare şi mentenanţă aferente rețelelor MAE, activităţi de acest tip au fost realizate și în cadrul sistemelor informatice consulare ale MAE aflate în producție:

Sistemul naţional de gestiune şi emitere a paşapoartelor electronice ePASS

Sistem naţional ce informatizează procesul de emitere şi gestiune a paşapoartelor şi a titlurilor de călătorie, care se desfăşoară la nivelul Departamentului Consular din MAE şi al misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare.

Sistemul naţional de informaţii privind vizele SNIV

Sistem naţional ce informatizează procesul de preluare/eliberare a vizei române, compatibil cu sistemul european central de informaţii privind vizele C.VIS.

Sistemul de informatizare a aplicaţiilor de viză eVisa

Serviciu electronic pus la dispoziţia aplicanţilor în vederea obţinerii vizei pentru România, pentru a-i ajuta şi asista în procesul de constituire a dosarului de aplicare. Portalul nu vizează gestionarea efectivă a cererilor de viză (care se face în cadrul sistemului informatic SNIV), ci asigură doar rolul de interfaţă electronică între SNIV şi aplicanţi.

Centrul de contact şi suport al cetăţenilor români din străinătate CCSCRS

Sistem informatic dedicat centrului unic de contact şi suport pentru cetăţenii români din străinătate de tip Contact Center, ce permite preluarea într-un mod unitar a cererilor de servicii consulare, pe trei canale de comunicare.

și a altor aplicații dezvoltate în cadrul DTI sau utilizate în MAE, dintre care amintim:

Aplicaţia de gestiune a resurselor SIVECO Applications

NESECRET


NESECRET

Aplicaţie de tip ERP, de gestiune a resurselor umane şi evidenţă a capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, ce cuprinde următoarele module: Angajamente bugetare (ALOP), Bugete şi Bugetari, Financiar-Contabilitate, Mijloace Fixe şi Obiecte de Inventar, Resurse Umane, Salarizare.

Aplicaţia de gestiune a activităţilor de formare şi dezvoltare profesională a angajaţilor

Aplicaţie destinată formării şi dezvoltării profesionale, ce acoperă următoarele funcţionalităţi: managementul programelor de formare/perfecţionare profesională, managementul de curricula vitae ale angajaţilor, managementul procesului de evaluare anuală a angajaţilor, managementul înscrierilor la concursurile interne etc.

Aplicaţia de evidenţă a tratatelor

Aplicaţie de evidenţă electronică a tratatelor bilaterale şi multilaterale la care România este parte, având ca scop înregistrarea în format electronic a tratatelor aflate în arhiva MAE, administrarea evidenţei tratatelor înscrise în baza de date astfel creată şi publicarea pe web a unei selecţii de înregistrări din baza de date.

Aplicaţia de management al serviciilor consulare pentru cetăţenii români

Aplicaţia este premergătoare proiectului SIMISC și este folosită în prezent de misiunile diplomatice din Republica Moldova, de Ambasada României la Roma şi de Consulatul General al României la Bilbao.

Aplicaţia pentru evidenţa acordurilor internaţionale

Aplicaţia este destinată Departamentului Tratate Internaţionale şi asigură evidenţa acordurilor şi tratatelor internaţionale în curs de semnare.

Registrul Electronic al Documentelor

Aplicaţie de management al documentelor utilizată de mai multe direcții din Centrala MAE.

Proiecte Web, reţele sociale, creație grafică, tehnoredactare, editare video

DTI administrează sistemul unitar de generare şi administrare a site-urilor web ale misiunilor diplomatice. Sistemul este modular, permite configurarea conţinutului în funcţie de specific și se bazează pe o concepţie unitară a site-urilor misiunilor diplomatice, atât ca design, cât şi ca structură, şi pe un sistem unitar de adrese.

DTI a propus adoptarea unei concepţii coerente cu privire la arhitectura familiei de site-uri web ale MAE, oferind expertiză de specialitate şi în alte proiecte Web.

Administrare site MAE

NESECRET


NESECRET

În 2015 au fost dezvoltate noi secţiuni şi noi mijloace de promovare a unor evenimente sau informaţii importante. A fost organizată informaţia şi au fost prelucrate materialele destinate site-ului, texte, fotografii, filme. Au fost realizate operaţiuni de mentenanţă.

Participare la reuniunile boardului site-ului

DTI a propus înfiinţarea unui board al site-ului MAE, format din membri cu specializări diferite şi condus de purtătorul de cuvânt al MAE, care să monitorizeze dinamica site-ului şi necesităţile de dezvoltare. De asemenea, a susţinut necesitatea introducerii responsabilităţilor şi a obligaţiilor referitoare la actualizarea permanentă a site-urilor în fişele de post ale angajaţilor.

Administrare site-uri misiuni diplomatice

Au fost administrate şi optimizate site-urile misiunilor diplomatice. Au fost selectate şi încărcate materialele destinate rubricii Actualitatea românească. La cerere au fost realizate elemente de grafică. Au fost realizate operaţiuni de mentenanţă.

Administrare aplicaţie pentru telefoane mobile inteligente

Aplicaţia pentru telefoane inteligente destinată cetățenilor români care doresc să călătorească în străinătate a fost lansată de MAE în 2014. În 2015, pe lângă operaţiunile de mentenanţă, a fost implementată noua identitate vizuală, au fost uniformizate informaţiile la nivelul coordonatelor de contact şi s-a trecut la extinderea aplicației pe dispozitivele mobile de tip tabletă.

Administrare aplicaţie pentru terminale de tip infochioşc

Aplicaţia pentru terminale de tip infochioşc, destinată informării cetățenilor români care doresc să călătorească în străinătate, oferă acestora informaţii despre ţările în care călătoresc, precum şi informaţii generale, recomandări şi sfaturi utile. În 2015 au fost realizate operaţiuni de optimizare și mentenanţă.

Creaţie grafică şi tehnoredactare computerizată

Identitatea vizuală/creaţia grafică şi machetarea pentru numeroase campanii și evenimente de diplomaţie publică – bannere, spidere, roll-up-uri, agende, mape, pliante, invitaţii, broşuri, felicitări etc. Au fost realizate inclusiv propuneri de design pentru portalurile eVisa, CCSCRS şi SIMISC. La cerere, au fost concepute şi realizate bannere, roll-up-uri şi alte materiale grafice pentru misiuni.

Editare filme şi spoturi video

Editarea video a conferinţelor şi briefing-urilor de presă ce sunt încărcate pe Youtube şi pe site-ul MAE, a materialelor pentru diferite evenimente, a spoturilor pentru campaniile de informare ale MAE.

Administrare conturi social media

NESECRET


NESECRET

Au fost administrate conturile MAE de pe YouTube şi Flickr.

Securitate cibernetică

În opinia DTI, conștientă că noile ameninţări au devenit din ce în ce mai dinamice și mai sofisticate, principalele priorități în materie de securitate cibernetică sunt: dotarea cu tehnologie şi cu resurse umane specializate; creşterea rezilienței infrastructurilor cibernetice; creşterea colaborării între instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale şi aprobarea unei proceduri de reacție rapidă, în contextul Strategiei de securitate cibernetică a României. Securitatea fiind un concept integrat, modul de abordare pe care îl propune DTI este unul similar, la nivel de securitate integrată, pe diverse paliere.

Pe lângă participarea la proiectul „Sistem naţional de protecţie a infrastructurilor IT&C de interes naţional împotriva ameninţărilor provenite din spaţiul cibernetic”, s-au întreprins măsuri pentru creşterea nivelului de securitate în reţelele MAE – extinderea adreselor de tip mae.ro la misiunile diplomatice, trecerea pe platforme virtualizate, monitorizarea reţelelor interne, amenajarea unei săli a serverelor conform standardelor în domeniu. S-a revizuit o parte din procedurile interne şi cele destinate misiunilor diplomatice și a continuat implementarea de soluţii pentru creşterea nivelului de securizare a site-urilor MAE şi ale misiunilor diplomatice.

S-a colaborat îndeaproape cu instituţiile cu competenţe în domeniul securităţii cibernetice în scopul detectării, respingerii şi prevenirii atacurilor cibernetice. S-a participat la o serie de acţiuni legate de participarea MAE în Comitetul Operativ de Securitate Cibernetică (COSC).

Suport şi asistenţă tehnică

Suport şi asistenţă tehnică pentru personalul din centrala MAE

S-a acordat suport tehnic personalului din MAE şi în anul 2015, fiind rezolvate în prezent peste 9000 de tichete introduse în aplicaţia specializată, reprezentând tot atâtea sesizări, solicitări ale personalului din centrală de asistenţă sau remediere a unor probleme de tip hardware sau software.

Suport şi asistenţă tehnică pentru personalul de la misiunile diplomatice

S-a acordat asistenţă tehnică personalului de la misiunile diplomatice, atât pe probleme referitoare la sistemele ePass, SNIV, eVisa, CCSCR, SIMISC, cât şi pe alte probleme ce ţin de aria de responsabilitate a DTI. S-a asigurat suport tehnic personalului misiunilor diplomatice pentru întreţinerea site-ului propriu.

Şcolarizare. Elaborare instrucţiuni de specialitate

S-a asigurat training şi suport personalului tehnico-administrativ trimis în misiune. S-au elaborat instrucţiuni, inclusiv pentru introducerea de noi aplicaţii, și s-au revizuit instrucţiunile privind actualizarea informaţiilor pe site-urile web ale misiunilor diplomatice.

NESECRET


NESECRET

Strategie şi politici în domeniul TIC

În anul 2015, pe lângă elaborarea „Strategiei MAE pentru o diplomaţie digitală”, document ce trasează direcţiile prioritare de dezvoltare a domeniului TIC în MAE pentru următorii cinci ani,

a continuat seria de demersuri de unificare/standardizare:

Extinderea şi unificarea soluţiei de comunicaţie la misiunile diplomatice;

Extinderea şi unificarea sistemului de e-mail la misiunile diplomatice;

Unificarea soluţiei antivirus;

Unificarea site-urilor misiuni diplomatice;

Standardizarea şi unificarea activităţilor de suport.

S-au identificat obiectivele, problemele şi riscurile din domeniul TIC şi s-au făcut demersuri pentru conştientizarea acestor riscuri.

În domeniul securităţii cibernetice

MAE, în conformitate cu atribuţiile care decurg din rolurile de component al Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică (SNSC), de membru permanent al Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică (COSC) şi de membru al Grupului de Suport Tehnic (GST), a îndeplinit sarcinile următoare:

a. a asigurat relaţionarea cu structurile naţionale abilitate din cadrul SNSC, precum şi cu alte autorităţi din ţară şi străinătate cu atribuţii în domeniul securităţii cibernetice;

b. a sprijinit îndeplinirea obiectivelor naţionale în domeniul securităţii cibernetice în cooperare cu autorităţile şi structurile guvernamentale cu atribuţii specifice în domeniu;

c. a participat la punerea în aplicare a Planului de acţiune la nivel naţional privind implementarea SNSC, potrivit domeniului de responsabilitate al M.A.E.;

d. a asigurat reprezentarea MAE la reuniunile GST pentru securitate cibernetică şi în grupurile de lucru cu caracter regulat sau ocazional, în funcţie de dimensiunea avută în vedere: securitate cibernetică, apărare cibernetică, securitatea reţelelor şi informaţiei, criminalitate cibernetică;

e. a prezentat mandatul de reprezentare al M.A.E. la reuniunile naţionale şi internaţionale din domeniul securităţii cibernetice şi a asigurat coordonarea la nivel politic a reprezentării României la reuniuni internaţionale în domeniu;

f. a promovat interesele naţionale de securitate cibernetică în formatele de cooperare internaţională la care România este parte;

g a asigurat reprezentarea la nivel naţional în cadrul iniţiativelor organizaţiilor internaţionale în domeniul definirii măsurilor de creştere a încrederii la nivel internaţional privind utilizarea spaţiului cibernetic;

h. a constituit fondul documentar în domeniu pe baza documentelor şi informaţiilor transmise de direcţiile din centrală şi misiuni din Serviciul exterior pe baza căruia a elaborat buletine, sinteze, punctaje, puncte de vedere, elementele de mesaj, de

NESECRET


NESECRET

context sau de mandat solicitate de factori de conducere din MAE sau prezentate în grupurile de lucru la care asigură reprezentarea MAE;

i. a informat permanent autorităţile şi instituţiile naţionale cu responsabilităţi în domeniul securităţii cibernetice cu privire la semnalările transmise de reprezentanţele diplomatice şi consulare ale României din Serviciul Exterior privind ameninţările sau vulnerabilităţile la adresa securităţii naţionale şi elementele de interes în ce priveşte schimbul de experienţă şi de bune practici privind mecanismele naţionale de securitate cibernetică din alte state şi/sau la nivel UE, NATO, OSCE, Consiliul Europei;

j. a elaborat norme şi instrucţiuni interne privind securitatea cibernetică;

k. a susţinut proiectele naţionale care au avut ca obiect infrastructuri cibernetice critice.

19 Reforma internă

În 2015, ministrul de externe a declanşat modernizarea serviciului diplomatic printr-un proces de transformare a managementului resurselor umane într-unul mai eficient. S-a trecut la o procedură transparentă, cu consultarea în mai multe etape a întregului personal, care a dus la adoptarea: unei metodologii revizuite privind trimiterea la post a personalului diplomatic şi consular, a unei metodologii revizuite privind avansarea în grad diplomatic. Pentru prima oară în MAE, s-a aplicat o metodologie de încadrare în Centrala MAE la întoarcerea de la post a personalului.

A fost declanşată procedura ierarhizării pe clase a misiunilor diplomatice, proiect esenţial pentru calibrarea adecvată a resurselor de personal şi financiare alocate misiunilor şi va avea, de asemenea, efecte şi în planul managementului carierei personalului.

Bugetul MAE a cunoscut, la ultimele două rectificări, adăugiri consistente pentru proiecte. În total, în 2015 s-a obţinut un buget de 846.356 mii lei. Astfel, pentru prima oară după mai mulţi ani, s-au alocat resurse pentru asigurările medicale pentru personalul MAE din afara spaţiului european, proiect care va trebui continuat. A început realizarea proiectului anunţat în decembrie 2014 de reabilitare a unor clădiri istorice de ambasade, proprietate a statului român. S-a trecut la înnoirea parcului auto al misiunilor. S-a obţinut o suplimentare a schemei de personal prin suplimentarea posturilor prevăzute în Hotărârea de Guvern de organizare şi funcţionare a MAE cu 10 posturi în Centrală şi 85 în serviciul exterior. A fost iniţiată pregătirea preşedinţiei-în-exercițiu semestriale a Consiliului Uniunii Europene în 2019, prin crearea unui oficiu în Centrala MAE dedicat acestui proiect, suplimentarea posturilor Reprezentanţei României la UE în acelaşi scop. Suplimentarea obținută permite deschiderea de noi oficii consulare, deschiderea unei ambasade la Tallinn, îmbunătăţirea calității şi cantității fluxului informaţional cu Centrala şi o protecţie mai bună a misiunilor aflate în zone periculoase.

20 Resursele materiale aflate la dispoziţia MAE în anul 2015

Prin Legea bugetului de stat pe anul 2015 nr. 186/2014 cu modificările şi completările ulterioare, Ministerului Afacerilor Externe i-au fost aprobate fonduri bugetare pe anul 2015, în sumă totală de 881.804 mii lei, din care 829.611 mii lei la

NESECRET


NESECRET

sursa „Buget de Stat”, 32.900 mii lei la sursa „Venituri proprii” şi 19.293 mii lei la sursa „Fonduri externe nerambursabile”.

Din fondurile aprobate au fost finanţate în principal următoarele categorii de cheltuieli:

de întreţinere şi funcţionare a sediilor unde îşi desfăşoară activitatea centrala MAE, misiunile diplomatice ale României în străinătate;

de întreţinere şi funcţionare a sediilor unde îşi desfăşoară activitatea institutele culturale ale României în străinătate;

acţiuni de diplomaţie publică prin organizarea unor evenimente culturale aprobate pe agenda politico-diplomatică;

acţiunile pentru gestionarea crizelor, alerte consulare şi reacţie rapidă;

activităţile privind organizarea şi construcţia pavilionului naţional al României la expoziţia mondială de la Milano, care s-a desfăşurat în anul 2015;

plata contribuţiilor şi cotizaţiilor la organismele internaţionale;

asistenţa pentru dezvoltare acordată (ODA) în baza angajamentelor asumate de România;

cofinanţarea derulării proiectelor din fonduri externe nerambursabile;

activitatea următoarelor instituţii subordonate MAE:

- Institutul Diplomatic Român - ordonator terţiar de credite finanţat din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat;

- Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, instituţie publică cu personalitate juridică finanţată din venituri proprii şi subvenţii de la bugetul de stat;

- Comisia Fulbright îşi desfăşoară activitatea în coordonarea MAE, organizaţie binaţională nonprofit, finanţată de la bugetul de stat, care administrează schimburile educaţionale şi ştiinţifice dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii;

- Institutul European din România - ordonator terţiar de credite finanţat din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat.

NESECRET


NESECRET

Ponderea bugetului MAE, repartizat pe categorii de cheltuieli, se detaliează, astfel:

DENUMIRE INDICATORI

BUGETUL

31.12.2015

mii lei

%

din

total

general

I. CHELTUIELI - BUGET DE STAT, din care: 829.611 94,08

CHELTUIELI DE PERSONAL 334.287 40,29

BUNURI ŞI SERVICII 235.226 28,35

TRANSFERURI INTRE UNITATI ALE

ADMINISTRATIEI PUBLICE

6.766 0,82

ALTE TRANSFERURI 156.579 18,87

PROIECTE DIN FONDURI EXTERNE

NERABURSABILE

63.265 7,63

ALTE CHELTUIELI 13.352 1,61

ACTIVE NEFINANCIARE 20.136 2,43

II. VENITURI PROPRII 32.900 3,73

III. FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE 19.293 2.19

TOTAL GENERAL 881.804 100

Activităţi şi Investiţii

pentru ambasade şi consulate: reparații curente echivalentul a 2.248.755 euro

Lucrări principale:

reparaţia acoperişului clădirii Ambasadei României la Budapesta şi

schimbarea porţii de acces la secţia consulară: 157.425 euro;

reparaţia acoperişului şi faţadei clădirii Ambasadei României la Helsinki,

înlocuire tablou electric general, reparaţii birouri: 264.960 euro;

reparaţii interioare şi exterioare la clădirile Ambasadei României la Lisabona

şi amenajarea secţiei consulare: 184.004 euro;

înlocuirea conductelor de agent termic şi apa caldă menajera de la punctul

termic la clădirile Ambasadei României la Moscova, revizie punct termic şi

reparaţii garaj: 167.920 USD + 20.365 lei;

reparaţii interioare şi exterioare la clădirea Ambasadei României la

Montevideo: 97.926 USD;

reparaţia acoperişului clădirii Ambasadei României la Oslo: 152.533 euro;

reparaţia acoperişurilor clădirilor A şi B ale Ambasadei României la Paris şi

înlocuire tronsoane canalizare interioară, diverse: 179.173 euro;

reparaţii interioare şi exterioare la clădirea Ambasadei României la Sofia şi a

secției consulare: 121.276 euro;

NESECRET


NESECRET

reparaţii interioare şi exterioare la clădirile Ambasadei României la Teheran:

97.926 USD + 29.045 lei;

reparaţii la vechea secţie consulară şi amenajări la noua secţie consulară a

Ambasadei României la Roma, terasa bloc şi diverse: 149.253 euro;

reparaţii şi amenajări la secţia consulară a Ambasadei României la Londra:

75.200 euro;

reparaţii interioare şi instalaţii la Reprezentanţa Permanentă a României pe

lângă UE Bruxelles: 100.505 euro;

reparaţii diverse la clădirile Ambasadei României la Praga: 53.517 euro;

reparaţii interioare şi exterioare la clădirile Ambasadei României la Viena:

107.519 euro;

reparaţii interioare şi exterioare la clădirile Ambasadei României la Ottawa:

67.623 USD;

reparaţii interioare şi exterioare la clădirile Ambasadei României la Berlin:

16.737 euro;

reparaţii instalaţii la clădirea Consulatul General al României la Bonn: 10.527

euro;

reparaţii instalaţii şi amenajare secţie consulară la clădirea Ambasadei

României la Atena: 22.960 euro;

reparaţii şi reinstalare generator energie electrică la Ambasada României la

Cairo: 36.220 USD;

reparaţii interioare la clădirile Ambasadei României la Washington:: 48.300

USD;

curăţarea faţadei și reparații instalaţii la Ambasadei României la Varşovia:

17.400 euro;

pentru institute culturale : reparații curente echivalentul 389.309 euro

Lucrări principale:

reparaţia faţadei şi diverse la clădirea ICR Londra: 248.330 euro;

lucrări de reparaţii interioare şi exterioare la IRCCU Veneţia: 54.893 euro;

Investiţii publice pentru anul 2015: Din totalul de 18.879.956 lei aprobaţi au fost cheltuiţi 18.386.165,98 lei reprezentând un procent de realizare a investiţiilor de 97,38 %, aceasta deoarece, din cauza anumitor condiţii neavantajoase referitoare la livrare, nu s-au mai achiziţionat următoarele produse:

1. Microbuz – 193.000 lei 2. Monitor TVCI – 25.000 lei 3. Pupitru conferință – 10.350 lei 4. Diverse tipuri de licențe - 26.000 lei,

Achiziţii 2015

NESECRET


NESECRET

• pentru Centrala MAE – 3.953.380 lei

Dotări independente - în valoare de 3.264.000 lei (130 buc. calculatoare, 48 buc. imprimante laser, 19 buc. autoturisme, 20 buc. console operator etc.);

Programe informatice - în valoare de 558.000 lei

Modernizare sistem ventilație imobil bd. Aviatorilor nr. 50A - în valoare de 131.380 lei

• pentru misiunile diplomatice - în valoare totală de 13.887.000 lei

Dotări independente - în valoare de 13.280.460 le (83 buc. calculatoare, 33 buc. multifuncționale, 22 buc. dispozitiv distrugere documente, 75 buc. autoturisme, 11 buc. microbuz transport persoane, 48 aparate aer condiționat, diverse tipuri de mobilier și aparatură electrocasnică, echipamente pentru protecția misiunilor diplomatice , grupuri electrogene, etc.);

mobilier, aparatură electrocasnică, aparate aer condiționat pentru

misiunile diplomatice, în valoare totală de 828.760 lei;

grupuri electrogene în valoare de 490.300 lei

reamenajarea noului sediu al secției consulare de la Roma în valoare

totală de 570.500 lei

Pentru achiziţionarea mobilierului, aparaturii electrocasnice, aparate aer condiționat necesare misiunilor diplomatice, au fost transmise aprobări ale următoarelor sume pentru misiunile de la:

- Alger – 25.250 lei - Berna – 27.870 lei - Bonn – 39.200 lei - Bruxelles NATO – 14.500 lei - Bruxelles UE – 49.800 lei - Budapesta – 41.400 lei - Madrid – 84.450 lei - New York CG – 33.100 lei - Oslo - 22.500 lei - Ottawa – 59.900 lei - Roma - 37.000 lei - Strasbourg MP – 42.400 lei - Tokyo – 51.250 lei - Viena – 56.950 lei

autoturisme:

Pentru parcul auto intern al MAE au fost achiziţionate 20 autovehicule în valoare de 1.512.093,30 lei prin Programul de stimulare a înnoirii parcului auto național în anul 2015, din care:

NESECRET


NESECRET

» 19 autoturisme de teren Dacia DUSTER 4X4, în valoare totală de 1.415.211,77 lei; » 1 FIAT DUCATO Furgone cu masa totală maximă autorizată de 3,5 tone, în valoare totală 96.880,53 lei. Din cele 19 autoturisme Dacia Duster 4x4 achiziționată de centrală prin valorificarea a 19 autoturisme uzate, 13 autoturisme Dacia Duster au fost transferate la 13 misiuni diplomatice din Europa, astfel: Bonn, Budapesta, Bruxelles UE, Cernăuți, Munchen, Rostov pe Don, Praga, Sofia, Berlin, Odessa, Sarajevo, Sevilla și Torino.

Pentru nevoile operative ale misiunilor diplomatice s-au aprobat fonduri bugetare pentru achiziţionarea a 75 de autoturisme, achiziţie care s-a ridicat la suma de 9.020.925 lei și a 11 microbuze, achiziție care s-a ridicat la suma de 1.183.250; autovehiculele au fost distribuite, în funcţie de nevoi, la misiunile diplomatice, astfel

» 41 autoturisme de reprezentare la misiunile: Amman, Ankara, Beijing, Belgrad, Berlin, Berna, Bari, Bruxelles, Bruxelles UE, Bruxelles NATO, Budapesta, Chișinău, Copenhaga, Doha, Erevan, Haga, Helsinki, Kuwait, Lisabona, Lublijana, Londra, Luxemburg, Madrid, Moscova, Manchester, New York MP, New York CG, Oslo, Ottawa, Paris, Pretoria, Sofia, Stockholm, Strasbourg MP, Stuttgart, Tallin, Tokyo, Varsovia, Viena, Viena MP și Washington;

» 34 autoturisme de serviciu la misiunile: Abu Dhabi, Ankara, Baku, Bratislava, Bruxelles UE-3 buc, Bruxelles NATO, Cairo, Ciudad de Mexico, Dakar, Dublin, Geneva, Hanoi, Haga, Istanbul, Londra Amb-2 buc, Madrid, Minsk, Moscova, New Delhi – 2 buc, New York MP, Paris, Roma-2 buc, Praga, Tel Aviv, Tirana, Varsovia, Vancouver, Vilnius și Washington;

» 11 microbuze la misiunile: Bruxelles UE, Istanbul, Moscova, Budapesta, Chișinău, Londra, Madrid, New York MP, Tel Aviv, Viena și Washington

Pentru institutele culturale românești din străinătate s-a aprobat fonduri bugetare pentru achiziția a două autoturisme, achiziție care s-a ridicat la suma de 146.030 lei, câte unul la ICR Beijing și IRCU Veneția

Contracte

în cursul anului 2015 au fost încheiate 442 contracte şi comenzi în

valoare totală de 30.861.999,12 lei; lista cu operatorii economici cu care MAE a încheiat contracte a fost publicată pe site-ul instituţiei.

NESECRET


NESECRET

Anexa 1

În 2015, MAE a contribuit la realizarea acțiunilor diplomatice ale președintelui României:

11 ianuarie - Paris, Marșul în memoria victimelor actelor teroriste din 7 și 9 ianuarie 2015 și de solidaritate internațională în lupta împotriva terorismului și extremismului;

14 ianuarie - București, convorbire cu asistenta pentru afaceri europene și eurasiatice a secretarului de stat al SUA;

14 ianuarie - București, convorbire cu ministrul de externe din Regatul Unit;

15 ianuarie - Bruxelles, convorbire cu președintele Consiliului European;

15 ianuarie - Bruxelles, convorbire cu președintele Comisiei Europene;

16 ianuarie - Bruxelles, convorbire cu secretarul general al NATO;

29 ianuarie - București, recepție de Anul Nou organizată de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană;

4 februarie - București, semnare în Cartea de condoleanțe deschisă la Ambasada Germaniei, în memoria fostului președinte federal Richard von Weizsäcker;

9 februarie - București, întâlnire cu delegația comună a Fondului Monetar Internațional, a Băncii Mondiale și a Comisiei Europene;

10 februarie – vizită la Paris;

12-13 februarie - Bruxelles, reuniune informală a șefilor de stat sau de guvern;

17 februarie - București, convorbire cu ministrul de externe din Ucraina;

20 februarie - București, vizită a președintelui din Bulgaria;

24-25 februarie - vizită la Chișinău;

26 februarie – vizită la Berlin;

3 martie - București, convorbire cu directorul Biroului Federal de Investigații din SUA;

4 martie - București, întâlnire cu reprezentanți ai Comitetului de Est al Economiei Germane;

4 martie - București, convorbire cu ministrul de externe din R. Moldova;

9 martie - București, convorbire cu ministrul de externe din Germania;

NESECRET


NESECRET

9 martie - Sibiu, reuniunea de marcare a celei de-a 25-a aniversări a Forumului Democrat al Germanilor din România;

11 martie - București, convorbire cu comisarul european pentru politică regională;

11 martie - București, întâlnire cu reprezentanții grupului parlamentar de prietenie româno-german din Bundestagul Germaniei;

11-13 martie – vizită la Varșovia;

17 martie – vizită la Kiev;

19-20 martie - Bruxelles, Consiliul European;

23 aprilie - București, convorbire cu ministrul apărării din Regatul Unit;

26 martie - București, convorbire cu președintele Parlamentului R. Moldova;

27 martie - București, întâlnire cu o delegație a Congresului SUA, condusă de președintele Comitetului pentru forțele armate din Camera Reprezentanților;

30 martie - București, Forumul „Noi perspective ale Parteneriatului strategic Statele Unite – România” ;

30 martie - București, întâlnire cu delegația Congresului SUA condusă de co-președintele Grupului de Prieteni pentru România din Congresul SUA, președinte al Adunării Parlamentare a NATO;

31 martie - București, convorbire cu comandantul suprem al forțelor aliate din Europa;

1 aprilie - București, vizita președintelui Turciei;

16 aprilie - București, convorbire cu președintelui Comitetului Economic și Social European;

22 aprilie - București, convorbire cu ministrul de externe din Luxemburg

23 aprilie - Bruxelles, reuniune extraordinară a Consiliului European cu privire la situația din Marea Mediterană;

27-28 aprilie – vizită la Roma;

7 mai - Gdansk, marcarea încheierii celui de-al Doilea Război Mondial;

11 mai - București, convorbire cu adjunctul secretarului pentru comerț al SUA;

14 mai - Milano, Expoziția Universală Milano 2015 cu tema „Hrănirea planetei, energie pentru viață” ;

NESECRET


NESECRET

14 mai - Milano, întâlnire cu reprezentanții comunității românilor;

15 mai - Vatican, convorbire cu suveranul pontif;

15 mai - Vatican, convorbire cu cardinalul secretar de stat;

21-22 mai - Riga, summitul Parteneriatului Estic;

22 mai - București, dezbaterea „Decalogul-fundament al justiției” organizat de Federația Comunităților Evreiești din România;

25 mai - București, inaugurarea celui de-al doilea Program internațional "Securitate în regiunea Mării Negre. Provocări comune, viitor sustenabil", organizat de Serviciul Român de Informații sub înaltul patronaj al președintelui României și în parteneriat cu reprezentanții Harvard Kennedy School și National Intelligence University;

25 mai - București, convorbire cu președintele Parlamentului din Suedia;

27 mai - București, convorbire cu președinta Adunării Naționale din Serbia;

27 mai - București, dejun cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene;

27 mai - București, convorbire cu directorul Centrului de Studii Avansate și directorul Diviziei programelor internaționale pentru arhivă de la Muzeul Memorial al Holocaustului din Statelor Unite;

31 mai - București, convorbire cu prințul de Wales;

2 iunie - București, convorbire cu președintele Parlamentului Irlandei;

4 iunie - București, convorbire cu președintele Institutului Francez de Relații Internaționale;

4 iunie - București, convorbire cu ministrul apărării din Germania;

5 iunie - București, convorbire cu directorul executiv al Fondului Monetar Internațional;

5 iunie - București, convorbire cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, comisar european pentru ameliorarea legiferării, relații interinstituționale, supremația dreptului și Carta drepturilor fundamentale;

8 iunie - București, convorbire cu președinta Adunării Naționale din Bulgaria;

10-11 iunie - Bruxelles, summitul Uniunea Europeană - Comunitatea Statelor Latino-Americane și Caraibiene;

12 iunie - București, convorbire cu președintele Curții Europene a Drepturilor Omului;

NESECRET


NESECRET

15-16 iunie – vizită la Zagreb;

17-18 iunie - București, vizita președintelui Portugaliei;

22 iunie - București, Mesaj în Parlament referitor la Strategia națională de apărare;

23 iunie - București, convorbire cu președintele Parlamentului din Norvegia;

23 iunie - București, convorbire cu șeful Serviciului Secret de Informații din Regatul Unit;

25-26 iunie - Bruxelles, Consiliul European;

29 iunie - București, convorbire cu fondatorul companiei de consultanță Stratfor;

2 iulie - București, convorbire cu secretarul general al NATO;

7 iulie - Suceava, convorbire cu președintele R. Moldova;

9 iulie - București, convorbire cu ministrul de externe din Italia;

12-14 iulie – vizită la Madrid;

16 iulie – vizită la Belgrad;

25-26 iulie - Salzburg, participare la deschiderea oficială a Festivalului, ca invitat onoare al președintelui Austriei;

26 iulie - Salzburg, întrevedere de lucru cu președintele Austriei;

23 septembrie - Bruxelles, reuniune informală a șefilor de stat sau de guvern din Consiliul European;

24 septembrie - New York, întâlnire cu reprezentanți ai unor investitori internaționali și bănci de investiții;

25 septembrie - New York, deschiderea Summitului ONU privind adoptarea Agendei de dezvoltare post-2015;

25 septembrie - New York, convorbire cu președintele Sesiunii Adunării Generale a ONU;

25 septembrie - New York, convorbire cu președintele Tukmenistanului;

25 septembrie - New York, întâlnire cu reprezentanții asociației American Romanian Investors Dialogue;

26 septembrie - New York, convorbire cu președintele R P Chineze;

NESECRET


NESECRET

26 septembrie - New York, participare la un dineu oferit de prim-ministrul Japoniei;

26 septembrie - New York, întâlnire cu reprezentanții comunității române;

27 septembrie - New York, convorbire cu președintele Estoniei;

27 septembrie - New York, participare la reuniunea mondială privind realizarea egalității de gen și capacitatea femeilor;

27 septembrie - New York, participare la Summitul ONU pentru adoptarea Agendei de dezvoltare durabilă;

27 septembrie - New York, vizită la Memorial - Ground Zero;

28 septembrie - Washington, convorbire cu vicepreședintele SUA;

28 septembrie - New York, participare la recepția tradițională oferită de președintele SUA;

29 septembrie - New York, convorbire cu secretarul general al ONU;

29 septembrie - New York, discurs în dezbaterile generale ale celei de-a 70-a sesiuni a Adunării Generale a ONU;

29 septembrie - New York, vizită la Atlantic Council;

29 septembrie - New York, participare la reuniunea liderilor din statele riverane mărilor Adriatică, Baltică și Neagră;

15-16 octombrie - Bruxelles, participare la reuniunea Consiliul European;

4 noiembrie - Bucureşti, reuniunea la nivel înalt a statelor din Europa Centrală şi de Est, membre ale Alianţei Nord-Atlantice

11-12 noiembrie - Valletta, participare la reuniunea la nivel înalt cu privire la migrație;

12 noiembrie - Valletta, participare la ceremonia semnării documentului pentru înființarea Fondului Fiduciar pentru Africa;

12 noiembrie - Valletta, participare la reuniunea extraordinară a Consiliului European;

18-19 noiembrie – vizită oficială în Slovacia;

29 noiembrie - Bruxelles, participare la reuniunea la nivel înalt a statelor UE și Turciei;

30 noiembrie - Paris, participare la a XXI-a Conferință a Statelor-Părți la Convenția-cadru a Națiunilor Unite cu privire la schimbările climatice.

NESECRET


NESECRET

Anexa 2

În 2015, MAE a contribuit la realizarea acțiunilor diplomatice ale prim-ministrului:

14 ianuarie - București, convorbiri cu asistenta pentru afaceri europene și eurasiatice a secretarului de stat al SUA;

14 ianuarie - București, convorbiri cu ministrul de externe din Regatul Unit;

20 ianuarie - București, întâlnire cu ambasadorii din statele UE;

10-15 februarie – vizite la Washington și New York;

11 februarie - Washington, convorbiri cu secretara comerțului din SUA;

11 februarie - Washington, convorbiri cu secretarul apărării din SUA;

11 februarie - Washington, masă-rotundă economică organizată de American-Romanian Business Council;

12 februarie - Washington, convorbiri cu directorul CIA;

20 februarie - București, reuniune de marcare a zilei internaționale a datelor deschise;

20 februarie - București, convorbire cu președintele Bulgariei;

26-28 februarie - București, vizita prim-ministrului din Albania;

27 februarie - București, vizita prim-ministrului din Georgia;

3 martie - București, convorbiri cu directorul Biroului Federal de Investigații din SUA;

10 martie - București, convorbiri cu reprezentanți ai mediului de afaceri din Marea Britanie;

10 martie - București, convorbiri cu președintele Grupului BNP Parisbas;

10 martie - București, convorbiri cu comisarul european pentru politică regională;

12 martie - București, convorbiri cu comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală;

13 martie - București, vizita prim-ministrului din Slovacia;

23 aprilie - București, convorbiri cu ministrul apărării din Regatul Unit;

26 martie - București, convorbiri cu președintele Parlamentului R. Moldova;

NESECRET


NESECRET

27 martie - București, convorbiri cu o delegație a Congresului SUA, condusă de președintele Comitetului pentru forțele armate din Camera Reprezentanților;

16 aprilie - București, convorbiri cu președintele Comitetului Economic și Social European

23 aprilie - Istanbul, Summitul Păcii;

24 aprilie - Craiova, vizita prim-ministrului din Serbia;

24 aprilie - Craiova, reuniunea trilaterală a prim-miniștrilor din România, Bulgaria și Serbia;

24 aprilie - Craiova, ședința comună a guvernelor din România și Bulgaria;

28 aprilie - Strasbourg, convorbiri cu președintele Comisiei Europene;

28 aprilie - Strasbourg, convorbiri cu președintele Parlamentului European;

28 aprilie - Strasbourg, convorbiri cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, comisar european pentru ameliorarea legislației, relații interinstituționale, statul de drept și Carta drepturilor fundamentale;

28 aprilie - Strasbourg, convorbiri cu vicepreședintele Comisiei Europene, comisar european pentru locuri de muncă creștere economică, investiții și competitivitate;

28 aprilie - Strasbourg, convorbiri cu comisarul european pentru justiție, consumatori și egalitatea între femei și bărbați;

28 aprilie - Strasbourg, convorbiri cu comisarul european pentru concurență;

28 aprilie - Strasbourg, convorbiri cu comisarul european pentru politica regională;

29 aprilie – 5 mai – vizite la Riad, Doha Kuweit City, Abu Dhabi;

11 mai - București, inaugurarea reuniunii regionale cu privire la securitatea cibernetică - Regional Cyber Security Summit;

11 mai - București, convorbiri cu adjunctul secretarului pentru comerț al SUA;

21 mai – vizită la Chișinău;

26 mai - Tirana, reuniune la nivel înalt (Summit) a statelor din Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est;

27 mai - București, convorbiri cu o delegație a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare condusă de directorul administrativ pentru Europa Centrală și de Sud-Est;

NESECRET


NESECRET

28 mai - București, convorbiri cu președinta Subcomitetului pentru amenințări emergente și capacități din cadrul Comitetului pentru serviciile armate al Senatului SUA;

2 iunie - București, convorbiri cu președintele Parlamentului Irlandei;

4 iunie - București, Conferința Regională Euromoney pentru Finanțe și Investiții pentru Europa de Sud-Est;

4 iunie - București, convorbiri cu directorul executiv al Fondului Monetar Internațional;

4 iunie - București, convorbiri cu ministrul apărării din Germania;

4 iunie - Giurgiu, întâlnire cu președintele Bulgariei și cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, comisar europeană pentru ameliorarea legiferării, relații interinstituționale, supremația dreptului și Carta drepturilor fundamentale;

10 iunie - București, ședința Consiliului de Administrație și Adunării Generale a Asociației Europene a Artizanatului și Întreprinderilor Mici și Mijlocii;

2 iulie - București, convorbiri cu secretarul general al NATO;

9 iulie - București, conferința Italy and Romania: Building Together;

10 iulie - București, semnarea Deciziei de aprobare a Programului operațional infrastructura mare 2014-2020;

11 iulie - Nădlac, inaugurarea Punctului de control al trecerii frontierei dintre România și Ungaria pe tronsonul de autostradă Pecica-Arad-Mako;

14 iulie - București, dejun organizat de președinția-în-exercițiu semestrială luxemburgheză a Consiliului Uniunii Europene;

26-27 august – vizită la Chișinău;

2 septembrie - București, convorbiri cu reprezentanții consorțiului format din societățile ExxonMobil și OMV Petrom;

3 septembrie - București, convorbiri cu ministrul de externe din Iordania;

5 septembrie – vizită la Belgrad;

7 septembrie - convorbire telefonică cu prim-ministrul din Bulgaria;

22 septembrie - Neptun, Constanța, ședință comună a Guvernelor României și R.. Moldova;

NESECRET


NESECRET

24 septembrie - Londra, convorbiri cu reprezentanți ai Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare;

3-4 octombrie – vizită la Amman;

2 decembrie - convorbire telefonică cu prim-ministrul R. Moldova;

4 decembrie - București, convorbiri cu reprezentanți ai Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare;

4 decembrie - București, convorbiri cu directorul pentru Europa al Fondului Monetar Internațional;

9 decembrie - București, vizită a premierului Regatului Unit;

17-18 decembrie - Bruxelles, Consiliul European.

NESECRET


NESECRET

Anexa 3

Întâlniri ale ministrului de externe cu miniștrii de externe străini, în România și în străinătate

La Bucureşti, au avut loc următoarele întâlniri bilaterale cu miniştrii de externe din:

Regatul Unit - 14 ianuarie

Ucraina - 17 februarie

Bulgaria - 19 februarie, 24 aprilie (la Craiova) și 11 decembrie

R. Moldova - 3-4 martie

Germania - 9 martie

Olanda - 28 martie și 19 septembrie

Luxemburg - 22 aprilie

Turcia - 10 iunie

Italia - 9 iulie

Polonia - 2 septembrie și 21 decembrie

Slovacia - 2 septembrie

Iordania - 2-3 septembrie

Norvegia - 3 septembrie

Serbia - 5 septembrie

Qatar - 21 octombrie

La 21 octombrie a întreprins o vizită la Bucureşti ministrul de externe al Ordinului Suveran de Malta.

În străinătate au avut loc întâlnirile bilaterale următoare:

6 februarie - München, ministrul de externe din Egipt

7 februarie - München, viceprim-ministrul şi ministrul de externe din Kuweit

7 februarie - München, ministrul de externe din Armenia

NESECRET


NESECRET

7 februarie - München, ministrul de externe din Norvegia

12-13 februarie – Tbilisi, ministrul de externe din Georgia

16 februarie – Bratislava, ministrul de externe din Slovacia

23 februarie - Paris, ministrul de externe din Franţa

24 martie - Londra, ministrul de externe din Regatul Unit

29 martie - Tunis, ministrul de externe din Tunisia

29 martie - Tunis, ministrul de externe din Spania

13 aprilie - Barcelona, ministrul de externe palestinian

13 aprilie - Barcelona, ministrul de externe din Iordania

13 aprilie - Barcelona, ministrul de externe din Ungaria

27 aprilie – Oslo, ministrul de externe din Norvegia

29 aprilie – Varşovia, ministrul de externe din Polonia

7 mai – Budapesta, ministrul de externe din Ungaria

13 mai - Antalya, ministrul de externe din Canada

13 mai - Antalya, ministrul de externe din Georgia

13 mai - Antalya, ministrul de externe din Ucraina

14-15 mai -Bratislava ministrul de externe din Slovacia

24 mai - Doha, ministrul de externe din Emiratele Arabe Unite

24 mai - Doha, ministrul de externe din Oman

24 mai - Doha, ministrul de externe din Qatar

15 iunie - Ohrid, ministrul de externe din Macedonia

17-18 iunie – Chişinău, ministrul de externe din R. Moldova

10 septembrie - convorbire telefonică cu ministrul de externe din Turkmenistan

14 septembrie – Ashgabat, ministrul de externe din Turkmenistan

24 septembrie - New York, ministrul de externe din Egipt

NESECRET


NESECRET

24 septembrie - New York, ministrul de externe din Irak

24 septembrie - New York, ministrul de externe din Iran

24 septembrie - New York, ministrul de externe din Indonezia

26 septembrie - New York, ministrul de externe din Vietnam

26 septembrie - New York, ministrul de externe din Andorra

28 septembrie - New York, ministrul de externe din Kuweit

28 septembrie - New York, ministrul de externe din Spania

19 octombrie - Ramallah, ministrul de externe palestinian

19-20 octombrie - Ierusalim, ministrul de externe din Israel

28-29 octombrie – Madrid, ministrul de externe din Spania

5-6 noiembrie – Riga, ministrul de externe din Letonia

18 noiembrie - Bratislava, ministrul de externe din Slovacia

1 decembrie - Bruxelles, ministrul de externe din Polonia

1 decembrie - Bruxelles, ministrul de externe din Georgia

1 decembrie - Bruxelles, ministrul de externe din Estonia

2 decembrie - Bruxelles, secretarul de stat al SUA

3 decembrie - Belgrad, ministrul de externe din Ucraina

3 decembrie - Belgrad, ministrul de externe din Norvegia

3 decembrie - Belgrad, ministrul de externe din R. Moldova

14 decembrie - Bruxelles, ministrul de externe din Belgia

●

6 aprilie și 10 septembrie - convorbiri telefonice cu ministrul de externe din Ucraina

12 martie - convorbire la telefon cu ministrul de externe din Ungaria

NESECRET


NESECRET

Anexa 4 Acțiuni în cadrul Uniunii Europene la care a participat ministrul de externe

15 ianuarie - Bucureşti, viceprim-ministrul pentru afaceri europene şi instituţionale din Bulgaria

19 ianuarie - Bruxelles, Consiliul Afacerilor Externe al UE

19 ianuarie - Bruxelles, comisarul european pentru politica de vecinătate şi negocierile de aderare

19 ianuarie - Bruxelles, comisarul european pentru politică regională

19 ianuarie - Bruxelles, membrii Parlamentului European din România

21 ianuarie - Bucureşti, lansarea preşedinţiei-în-exerciţiu letone a Consiliului UE

29 ianuarie - Bruxelles, reuniune extraordinară a miniştrilor de externe ai statelor UE convocată de înalta reprezentantă pentru afaceri externe a UE, în vederea discutării situaţiei din Ucraina

9 februarie - Bruxelles, Consiliul Afacerilor Externe al UE

17 februarie - Bucureşti, lansarea Anului European pentru Dezvoltare în România

20 februarie - Bucureşti, ceremonia de acordare a Premiului Cetăţeanului European pentru anul 2014

23 februarie - Paris, conferinţa-dezbatere cu tema „Mize şi perspective de securitate în vecinătatea estică – viziunea României”

6-7 martie - Riga, reuniune informală de tip "Gymnich" a miniştrilor de externe din statele UE

16 martie - Bruxelles, Consiliul Afacerilor Externe al UE

16 martie - Bruxelles, reuniune a Grupului pentru Acţiunea Europeană a R. Moldova

8 aprilie - Bucureşti, vicepreşedintele Comisiei Europene însărcinat cu euro şi cu dialogul social

13 aprilie - Barcelona, reuniunea ministerială a statelor Uniunii Europene şi a statelor din vecinătatea sudică a Uniunii Europene (Algeria, Egipt, Iordania, Israel, Liban, Maroc, Palestina şi Tunisia)

20 aprilie - Luxemburg, Consiliul Afacerilor Externe al UE

20 aprilie - Luxemburg, reuniunea ministerială a Parteneriatului Estic

NESECRET


NESECRET

20 aprilie - Luxemburg, reuniunea comună a miniştrilor de externe şi de interne din statele UE

20 aprilie - Luxemburg, reuniunea Grupului de prieteni ai Bosniei şi Herţegovina

12 mai - Bucureşti, şedinţa comună a Comisiei pentru afaceri europene şi Comisiei pentru politică externă ale Camerei Deputaţilor, cu tema Parteneriatul Estic în noua politică europeană de vecinătate

18 mai - Bruxelles, Consiliul Afacerilor Externe al UE

18 mai - Bruxelles, reuniunea Grupului de prieteni ai Serbiei

18 mai - Bruxelles, reuniunea Grupului de prieteni ai Ucrainei

18 mai - Bruxelles, sesiune comună a miniştrilor de externe şi ai apărării din statele membre UE

24 mai - Doha, reuniune a Consiliului Ministerial UE - Consiliul de Cooperare al Golfului

22 iunie - Luxemburg, Consiliul Afacerilor Externe al UE

13 iulie - Bucureşti, conferinţa de lansare a preşedinţiei-în-exerciţiu semestriale luxemburgheze a Consiliului Uniunii Europene

14 iulie - Bucureşti, dejun organizat de preşedinţia-în-exerciţiu semestrială luxemburgheză a Consiliului Uniunii Europene

20 iulie - Bruxelles, Consiliul Afacerilor Externe al UE

2 septembrie - Bucureşti, sesiunea plenară a Reuniunii Anuale a Diplomației Române cu tema Revizuirea Politicii europene de vecinătate, rolul esenţial al Parteneriatului Estic, la care a luat parte ministrul de externe din Polonia

2 septembrie - Bucureşti, sesiunea plenară a Reuniunii Anuale a Diplomației Române cu tema Problematica Europeană – Provocările actuale ale Agendei UE. Demararea Pregătirilor pentru asumarea Preşedinţiei Consiliului UE în 2019, la care a luat parte ministrul de externe din Slovacia

3 septembrie - Bucureşti sesiunea plenară a Reuniunii Anuale a Diplomației Române cu tema Vecinătatea Sudică, la care a luat parte ministrul de externe din Iordania

4-5 septembrie - Luxemburg, reuniunea informală a miniştrilor de externe din statele UE, după modelul Gymnich

29 septembrie - New York, reuniunea informală a miniştrilor de externe din statele UE

NESECRET


NESECRET

12 octombrie - Bruxelles, reuniune a Consiliului Afacerilor Externe al UE

15 octombrie - Bucureşti, reuniunea de deschidere a Bucharest Forum, cu tema Facing a Perfect Storm: Perspectives for Europe’s Neighborhood Vision

15 octombrie - Bucureşti, vicepreşedintele Comisiei Europene, responsabil pentru Uniunea Energiei

16 octombrie - Bucureşti, deschiderea conferinţei TTIP: Romania's Voice

16 octombrie - Bucureşti, secretarul de stat responsabil pentru afacerile europene din ministerul de externe italian

30 octombrie - Ulm, Forumul Anual al Strategiei UE pentru Regiunea Dunării

5 noiembrie - Luxemburg, a XII-a reuniune ministerială a ASEM

3 decembrie - Belgrad, secretarul de stat pentru afaceri europene, pe lângă ministrul de externe din Franţa

14 decembrie - Bruxelles, reuniune a Consiliului Afacerilor Externe al UE

NESECRET


NESECRET

Anexa 5 Acțiuni în cadrul NATO la care a participat ministrul de externe

12-14 mai - Antalya, reuniunea miniştrilor de externe din statele NATO

13 mai - Antalya, reuniunea statelor participante la Misiunea Resolute Support din Afganistan

13 mai - Antalya, reuniunea Comisiei NATO-Ucraina

14 mai - Antalya, reuniunea ministerială a Consiliului Nord-Atlantic

2 iulie - Bucureşti, secretarul general al NATO

22-23 iulie - Podgoriţa, miniştri de externe din state ale NATO (România, Croaţia, Polonia, Ungaria)

3 septembrie - Bucureşti, sesiunea plenară a Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române, cu tema „Problematica de securitate. Contextul regional de securitate şi apărarea colectivă (NATO în adaptare)”, la care a luat parte ministrul de externe din Norvegia

15 octombrie - Bucureşti, secretarul general adjunct al NATO

3 noiembrie - Bucureşti, deschiderea conferinţei Voice of the Flank Security Forum, organizate de German Marshall Fund

1-2 decembrie - Bruxelles, reuniunea miniştrilor de externe din statele NATO

1 decembrie - Bruxelles, reuniunea Resolute Support - sprijinul aliat pentru Forţele Naţionale Afgane de Apărare şi Securitate şi continuarea angajamentului NATO faţă de Afganistan

2 decembrie - Bruxelles, semnarea Acordului suplimentar la Protocolul de la Paris din 1952 privind statutul comandamentelor militare internaţionale.

2 decembrie - Bruxelles, sesiunea ministerială a Comisiei NATO-Ucraina

2 decembrie - Bruxelles, secretarul general al NATO

NESECRET


NESECRET

Anexa 6

Acțiuni ale ministrului de externe pe planul relațiilor cu Statele Unite ale Americii

14 ianuarie - Bucureşti, asistenta pentru afaceri europene şi euroasiatice a secretarului de stat al SUA

7 februarie - München, vicepreşedinta Centrului Brent Scowcroft de Securitate Internaţională, membră a Comitetului de conducere al Consiliului Atlantic al SUA, fostă negociatoare-şefă din partea SUA pentru Acordul dintre România şi SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România

7 februarie - München, asistentul special pentru Rusia şi Eurasia al preşedintelui SUA, în Consiliul Securităţii Naţionale al SUA

8 februarie - München, reuniune restrânsă, organizată de Consiliul Atlantic al SUA

8 februarie - München, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Atlantic al SUA

5 martie - Bucureşti, preşedintele Consiliului de Afaceri Americano-Român

30 martie - Bucureşti, Forumul „Noi perspective ale Parteneriatului strategic Statele Unite – România”

30 martie - Bucureşti, asistentul pentru controlul armamentelor, verificare şi conformitatea armamentelor al secretarului de stat al SUA

30 martie - Bucureşti, delegația Congresului SUA condusă de co-președintele Grupului de Prieteni pentru România din Congresul SUA, președinte al Adunării Parlamentare a NATO

11 mai - Bucureşti, adjunctul secretarului pentru comerţ al SUA

29 iunie - Bucureşti, vernisarea expoziţiei de marcare a celei de-a 135-a aniversări a stabilirii relaţiilor diplomatice între România şi SUA

24 septembrie - New York, membri ai organizaţiilor evreieşti din SUA - American Jewish Committee, B’nai B’rith International, World Jewish Congress, Anti-Defamation League, Conference of the Presidents of Major American Jewish Organizations, National Coalition Supporting Eurasian Jews, World Jewish Restitution Organisation

25 septembrie - New York, American Romanian Investors Dialogue

NESECRET


NESECRET

28 septembrie - New York, asistenta pentru afaceri europene şi eurasiatice a secretarului de stat al SUA

29 septembrie - New York, Atlantic Council

6 octombrie - Sevilla, 2015 Multinational Ballistic Missile Defence Conference and Exhibition, organizate de Agenţia SUA pentru Apărare împotriva Rachetelor Balistice

6 octombrie - Sevilla, directorul Agenției pentru Apărare Antirachetă din SUA

8 septembrie - Bucureşti, asistentul pentru controlul, verificarea şi conformitatea armamentelor al secretarului de stat al SUA

18 decembrie - Bucureşti, ceremonia de marcare a declarării capacităţii tehnice a instalaţiei antirachetă a SUA de la Baza militară Deveselu

NESECRET


NESECRET

Anexa 7

Acțiuni în cadrul forurilor și organizațiilor internaționale la care a participat ministrul de externe

6 februarie - München, adjunctul secretarului general al ONU

23 februarie - Paris, secretarul general al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei

26 martie - Bruxelles, secretarul general al Consiliului Europei

26 martie - Bruxelles, preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

26 martie - Bruxelles, președintele Curții Europene a Drepturilor Omului

26 martie - Bruxelles, conferinţa la nivel înalt cu tema „Implementarea Convenţiei europene a drepturilor omului, responsabilitatea noastră comună”, organizată de preşedinţia-în-exerciţiu belgiană a Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei

30 aprilie - Cluj-Napoca, conferinţă internaţională de marcare a celei de-a XX-a aniversări a semnării Convenţiei cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale; participă preşedintele Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept - Comisia de la Veneţia

7 mai - Budapesta, preşedintele Comisiei Dunării, directorul general al Secretariatului Comisiei Dunării, reprezentanţi ai statelor membre şi observatoare şi funcţionari ai Secretariatului Comisiei Dunării

18-19 mai - Bruxelles, a 125-a sesiune ministerială a Comitetului Miniştrilor Consiliului Europei

27-28 mai - Strasbourg, vizită de lucru la Consiliul Europei

27 mai - Strasbourg, șeful Secretariatului Comisiei europene pentru democraţie prin drept – Comisia de la Veneția a Consiliului Europei

27 mai - Strasbourg, reuniune de prezentare a iniţiativei României de creare a unei Curţi Internaţionale împotriva Terorismului.

27 mai - Strasbourg, comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei

28 mai - Strasbourg, secretarul general al Consiliului Europei

28 mai - Strasbourg, preşedintele Curţii Europene a Drepturilor Omului

28 mai - Strasbourg, Întâlnirea mondială a societăţilor pentru drept internaţional

NESECRET


NESECRET

29 mai - Bucureşti, conferinţa internațională „Rolul Curţii Internaţionale de Justiţie în promovarea statului de drept în relaţiile internaţionale – In Memoriam Demetru Negulescu ”, organizată de Ministerul Afacerilor Externe pentru a marca acceptarea de către România a jurisdicției obligatorii a Curții Internaționale de Justiție

14-15 iunie, Ohrid – reuniunea miniştrilor de externe ai statelor Iniţiativei Central Europene

18 iunie - Chişinău – reuniunea miniştrilor de externe ai statelor Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre

3 septembrie - Bucureşti, sesiunea plenară a Reuniunii Anuale a Diplomației Române cu tema Provocarea terorismului; inițiativa României privind înființarea unei Curți Internaționale pentru Combaterea Terorismului, la care a luat parte ministrul de externe din Iordania

8 septembrie - Salzburg, forum intitulat The Rule of Law and the Laws of War susţinut de International Peace Institute, pentru marcarea celei de-a 70-a aniversări a Organizației Națiunilor Unite

8 septembrie - Salzburg, secretarul general al Consiliului Europei

8 septembrie - Salzburg, preşedintele Institutului Internațional al Păcii

17 septembrie - Bucureşti, secretarul general al Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagră

25 septembrie - New York, deschiderea Summitului ONU privind adoptarea Agendei de dezvoltare post-2015

26 septembrie - New York, conferinţă ministerială a Francofoniei

27 septembrie - New York, Summitul ONU pentru adoptarea Agendei de dezvoltare durabilă

29 septembrie - New York, ministrul de externe din Spania, reuniunea “Drumul spre o curte internaţională contra terorismului. Idei şi provocări”

29 septembrie - New York, Conferinţa cu privire la facilitarea intrării în vigoare a Tratatului cu privire la interzicerea totală a experienţelor nucleare

29 septembrie - New York, reuniunea informală a miniştrilor de externe din statele Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre

15 octombrie - Bucureşti, directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică

NESECRET


NESECRET

27 noiembrie - Bucureşti, reprezentantul special pentru procesul reglementării transnistrene al viitoarei președinţii-în-exerciţiu a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa

3-4 decembrie- Belgrad, reuniunea Consiliului Ministerial al OSCE

8 decembrie - Bucureşti, secretarul general al Secretariatului Internaţional Permanent al Organizației Cooperării Economice a Mării Negre

11 decembrie - Bucureşti, a 33-a reuniune a miniştrilor externe din statele Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre

15 decembrie - Bucureşti, gală de marcare a celei de-a 60-a aniversări a adoptării Rezoluţiei nr. 995 (X) a Adunării Generale a ONU cu privire la admiterea României în rândurile Naţiunilor Unite

NESECRET


NESECRET

Anexa 8

În 2015, ministrul de externe a luat parte la următoarele acţiuni diplomatice:

8 ianuarie - Bucureşti, a şasea Gală a Studenţilor Români din Străinătate

22 ianuarie - Bucureşti, prezentarea oficială organizată de Ambasada Italiei a Pavilionului României la Expo Milano 2015

25 ianuarie - Riad, prezentare de condoleanţe după încetarea din viaţă a regelui Arabiei Saudite

27 ianuarie - Bucureşti, Conferința dedicată Zilei internaționale de comemorare a victimelor Holocaustului, organizată de MAE în colaborare cu Institutul Național pentru Studierea Holocaustului "Elie Wiesel"

3 februarie - Bucureşti, întâlnire cu membrii echipei care a reprezentat interesele României în cazul „Delimitarea maritimă în Marea Neagră (România c. Ucraina)”, cu ocazia împlinirii a şase ani de la pronunţarea Hotărârii Curţii Internaţionale de Justiţie la 3 februarie 2009

4 februarie - Bucureşti, ceremonia de semnare a protocoalelor încheiate de Ministerul Afacerilor Externe cu Liga Studenţilor Români din Străinătate şi Centrul pentru Acces la Expertiza Studenților și Absolvenților Români- Fundația CAESAR

5 februarie - Bucureşti, semnarea Protocolului de colaborare între Ministerul Afacerilor Externe și Forumul B’nai B’rith “Dr. Moses Rosen” din România

5 februarie - Bucureşti, reuniune a Centrului pentru Acces la Expertiza Studenților și Absolvenților Români - Fundația CAESAR și a Ligii Studenților Români din Străinătate

6-8 februarie - München, a 51-a Conferinţă cu privire la politicile de securitate

6 februarie - München, convorbire cu un consilier de stat din RP Chineză, fost ministru de externe

6 februarie - München, preşedinţii asociaţiilor saşilor transilvăneni şi şvabilor bănăţeni.

7 februarie - München, dezbaterile din cadrul panelului "Dincolo de Ucraina - Conflictele nesoluţionate din Europa" al Conferinţei internaţionale de securitate

4 martie - Bucureşti, a treia reuniune a Comisiei Mixte Interguvernamentale pentru integrarea europeană a R. Moldova

9 martie - Sibiu, împreună cu ministrul de externe german, reuniunea de marcare a celei de-a 25-a aniversări a Forumului Democrat al Germanilor din România

NESECRET


NESECRET

11 martie - Bucureşti, reprezentanţii grupului parlamentar de prietenie româno-german din Bundestagul Germaniei

24 martie - Londra, conferinţă pe tema apărării împotriva rachetelor balistice la Royal United Services Institute

24 martie - Londra, întâlnire cu membri ai comunităţii româneşti din Regatul Unit

25 martie - Bucureşti, președintele Parlamentului R. Moldova

27 martie - Bucureşti, deschiderea conferinţei „Abordări regionale ale conceptului securităţii energetice”, organizată de Centrul pentru Cooperare în domeniul Securității şi Ministerul Afacerilor Externe

29 martie - Tunis, marş împotriva terorismului

31 martie - Bucureşti, semnarea Protocolului de colaborare între Ministerul Afacerilor Externe şi Camera de Comerţ şi Industrie a României

3 aprilie - Cluj-Napoca, workshop-ul Foreign Policy & Diplomacy, organizat de Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș- Bolyai; dezbaterea cu tema „Securitatea flancului estic al NATO astăzi: provocări și oportunități”, organizată de Grupul de Reflecţie şi Analiză Internaţională CITADEL și lansarea volumului The European Union's Eastern Neighbourhood Today: Politics, Dynamics, Perspectives, editat de Cambridge Scholars Publishing

9 aprilie - inaugurarea seriei de dezbateri interactive „Dialoguri@MAE”, cu dezbaterea „Viziunea României asupra revizuirii strategiei europene de securitate”.

15 aprilie - Bucureşti, ministrul pentru spaţiul economic european şi afaceri europene din Norvegia

16 aprilie - lansarea, în Aula Academiei Române, a proiectului științific național "Enciclopedia Juridică Română", susținut de Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române și de Universitatea "Titu Maiorescu" din București

17 aprilie - Bucureşti, reuniune a Consiliului Consultativ al MAE

23 aprilie - Bucureşti, „Dialoguri@MAE” despre „Contribuţia României la modernizarea Politicii Europene de Vecinătate şi la abordarea UE privind Parteneriatul Estic”

28 aprilie - Bucureşti, ministrul apărării din Muntenegru

8 mai - Bucureşti, conferinţa „Ziua Europei – 9 mai 2015”, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România şi preşedintele onorific al Clubului de la Veneţia

8 mai - Bucureşti, Expoziția World Press Photo

NESECRET


NESECRET

9 mai - Bucureşti, marcarea Zilei Europei în „Piaţa Statelor Membre ale UE” (Parcul Cişmigiu)

11 mai - Bucureşti, participare la lucrările reuniunii regionale cu privire la securitatea cibernetică - Regional Cyber Security Summit

20 mai - Bucureşti, ministrul apărării din R. Moldova

25 mai - Bucureşti, preşedintele Parlamentului din Suedia

29 mai - Bucureşti, prima Gală a Fundației CAESAR - Premiile „LIDERI pentru ROMÂNIA”

2 iunie - Bucureşti, preşedintele Parlamentului Irlandei

4 iunie - Bucureşti, a treia dezbatere „Dialoguri@MAE - cu tema "Actul Final de la Helsinki - de 40 de ani fundamentul securității europene"

5 iunie - Bucureşti, seminarul diplomatic „Diplomaţia românească – Contribuţii ale iudaismului românesc. Comunitatea evreiască din România şi modelul intercultural românesc”

8 iunie - Bucureşti, preşedinta Adunării Naţionale din Bulgaria

17 iunie - Chişinău, lideri de partide politice din R. Moldova

17 iunie - Comrat, inaugurarea Centrului de informare al României, la Universitatea de Stat

18 iunie - Chişinău, preşedintele Parlamentului R. Moldova

18 iunie – Chişinău, reuniune trilaterală a miniştrilor de externe din România, R. Moldova şi Ucraina

19-21 iunie - Bratislava, Forumul global privind securitatea - GLOBSEC

19 iunie - Bratislava, şeful Departamentului de Relații Externe al Guvernul Regional al Kurdistanului (Irak)

29 iunie - Bucureşti, reuniunea anuală a ataşaţilor apărării români

30 iunie - Bucureşti, deschiderea conferinţei „Media 2020 – Bringing media to the future”, organizate de Societatea Română de Radiodifuziune şi Uniunea Audiovizualului din zona Asia-Pacific

30 iunie - Bucureşti, a patra reuniune interactivă Dialoguri@MAE, cu tema „Uniunea Energetică - evoluţie şi perspective; contribuţia României la consolidarea securităţii energetice în regiune”.

NESECRET


NESECRET

8 iulie - Timişoara, conferința internațională „Minorităţi etnice în Europa. Provocări şi perspective”, co-organizată de Ministerul Afacerilor Externe, Fundaţia Konrad Adenauer, Forumul Democrat al Germanilor din România şi Fundaţia Culturii Germane în Europa de Est

8 iulie - Timişoara, vernisarea expoziţiei privind minoritatea germană din România: "Minoritatea germană din România - Trecut şi prezent în Europa unită"

8 iulie - Timişoara, depunere de flori la Monumentul deportaţilor în fosta URSS.

8 iulie - Timişoara, Centrul de Tranzit în Regim de Urgență

9-10 iulie - Dubrovnik, Croatia Forum

20 iulie - Bucureşti, prelegere în cadrul Şcolii de Vară în domeniul Diplomaţiei „Ucraina. Dincolo de ştiri”, organizată de Asociaţia Tineretul ONU din România

20 august - Bucureşti, ministrul apărării din R. Moldova

1-4 septembrie - Bucureşti - Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române

1 septembrie - Bucureşti, Gala de inaugurare a primului Festival al Ambasadelor Open Your Culture

2 septembrie - Bucureşti, discurs în cadrul Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române

9 septembrie - Bucureşti, delegaţia condusă de prim-ministrul landului Baden-Württemberg, ministru pentru Bundesrat, Europa şi afaceri internaţionale

15 septembrie - Bucureşti, conferința „SMART Diaspora 2020+: Cum valorificăm potenţialul strategic al diasporei românești”, organizată de Fundația CAESAR și Liga Studenților Români din Străinătate, cu sprijinul Administrației Prezidențiale

15 septembrie - Bucureşti, guvernatorul Unității Teritorial Autonome Găgăuzia, membru al Guvernului Republica Moldova

18 septembrie - Bucureşti, a V-a dezbatere din cadrul Dialoguri@MAE cu tema „Contribuția României la consolidarea formatelor de cooperare la Marea Neagră – oportunităţi şi provocări. Președinția în Exercițiu a României la OCEMN”

22 septembrie - Neptun, Constanţa, şedinţă comună a Guvernelor României şi R. Moldova

7 octombrie – Bucureşti, președintele parlamentului din Israel - Knesset

8 septembrie - Bucureşti, Ceremonia Naţională de Comemorare a victimelor Holocaustului din România

NESECRET


NESECRET

8 octombrie - Bucureşti, a VI-a dezbatere „Dialoguri@MAE” cu tema „Apărarea împotriva rachetelor balistice. Contribuția României la un proiect transatlantic strategic”

13 octombrie - Bucureşti, preşedintele Adunării Naţionale din Liban

3 noiembrie - Bucureşti, preşedintele Consiliului Statelor (Senatul) din Elveţia

17 noiembrie - Bucureşti, ceremonia in cadrul căreia ministrul afacerilor externe a semnat, împreună cu fostul ministru al afacerilor externe, protocolul de primire-predare a funcţiei de ministru

23-25 noiembrie - Suzhou, al IV-lea Summit al cooperării China-Europa Centrală și de Est

10 decembrie - Bucureşti, conferinţa Germany and Romania – dedicated partners for Security and Cooperation in Europe, organizată de Ambasada Germaniei şi de Colegiul „Noua Europă”

21 decembrie - Bucureşti, ministrul de externe polon; semnarea „Planului de acţiune 2016-2020 al Parteneriatului Strategic dintre România şi Polonia”

Date post:	28-Jan-2017
Category:	Documents
Upload:	dinhnga
View:	246 times
Download:	0 times

Raportul anual al MAE pe anul 2015

Documents