raport_control_proiecte_didactice_2015-2016.doc

Actul controlului tematic „Monitorizarea elaborăriiproiectelor de lungă durată la disciplinele școlare – accente pe implementarea

curriculumului centrat pe competențe, inclusiv analiză și propuneri de eficientizare” Domeniul vizat: Proiectele de lungă durată la toate disciplinele de studii din perspectivă curriculară, locul şi rolul lor în sistemul educaţional al instituţiei, funcţionalitatea acestora, respectarea conceptelor ştiinţifice şi a documentelor regulamentare ale ME cu referinţă la asigurarea calităţii implementării documentului curricular în treptele de şcolaritate (primar, gimnaziu, liceu). Obiectivele urmărite în cadrul domeniului:1. Verificarea cunoaşterii şi implementării documentelor curriculare la disciplinele şcolare de către

managerii şcolari şi selectiv cadrele didactice. 2. Examinarea sistemului instituţional de proiectare curriculară (dacă există, cel puţin cerinţe unice):

concept şi structură.3. Evidenţierea şi analiza cadrului conceptual şi operaţional de aplicare/realizare a proiectelor didactice

la disciplinele de studii.4. Aprecierea calităţii notelor informative privind controlul intern al proiectelor didactice, a

sistematizării datelor constatative, a formulării concluziilor şi recomandărilor. 5. Verificarea proiectării didactice, inclusiv a evaluărilor rezultatelor elevilor la nivel de cadru didactic.

La nivel de cadru didactic: Verificarea proiectelor de lungă durată la toate cadrele didactice la disciplină, a realizării lor la disciplina şcolară; Examinarea cataloagelor şcolare, a proiectelor didactice de lungă/scurtă durată, pe unitate de învăţare şi a portofoliilor profesorilor; a caietelor de evaluări scrise ale elevilor în scopul determinării gradului de realizare a conceptului curricular de formare, dezvoltare, evaluare a competenţelor elevului din treptele de şcolaritate (primar, gimnaziu, liceu); Analiza proiectelor de lungă durată la toate cadrele didactice la disciplină, a subiectelor de evaluare/de analize (portofoliul profesorului). Prin întreaga activitate de control s-a urmărit participarea motivată a celor supuşi controlului la stabilirea cît mai obiectivă a concluziilor şi aprecierilor. În cadrul controlului, acolo unde aq fost necesar s-au oferit îndrumări în legătură cu modalităţile de soluţionare a deficienţelor constatate.

Limba și literatura română, şcoala naţională Instituţiile implicate în control: IP LT „N.Dadiani”, „Universul”, „T.Vladimirescu”, „Gr.Vieru”, LT „Gaudeamus”, „Waldorf”, IÎ LT „Orizont”, Buiucani, Ciocana, „Litterarum”, LT Seral nr.2, LLMTI „Socrate”.

Aspecte supuse controlului Rezultate atestate La nivelul administraţiei unităţii şcolare

1. Cunoaşterea şi implementarea actelor normative privind proiectarea de lungă durată de către managerii şcolari, selectiv de cadrele didactice.

Proiectarea pedagogică a procesului de învăţământ reprezintă anticiparea ansamblului acţiunilor şi operaţiilor angajate în cadrul activităţilor de instruire şi educare conform finalităţilor asumate la nivel de sistem şi de proces, în vederea asigurării funcţionalităţii acestuia în sens managerial şi strategic. Proiectarea activităţilor instructiv-educative la disciplină la nivel micro – corect şi realist realizată – reprezintă o condiţie a succesului şi a eficienţei. De calitatea proiectului de perspectivă elaborat de fiecare profesor la început de an şcolar, în mod direct, depinde calitatea procesului educaţional la fiecare disciplină şcolară. Conștientizând acest fapt, managerii şcolari din instituţiile verificate, la începutul anului şcolar, au abordat problema studierii şi implementării actelor normative reglatoare de către cadrele didactice din subordine, atât în cadrul consiliilor profesorale, cât şi în cadrul consiliilor metodice din instituţii, dar şi la fiecare comisie metodică fie după aria curriculară, fie după disciplina şcolară. S-a pus accent pe elaborarea proiectelor în corespundere cu cerinţele Scrisorii Metodice şi a Ghidurilor de implementare.

2. Există un sistem Referitor la disciplina Limba şi literatura română, este necesar de 1

instituţional de proiectare didactică, cel puţin unic la disciplină sau la aria curriculară: concept şi structură – succint????

menţionat că deja de câțiva ani, se optează pentru un sistem unic de proiectare la nivel de municipiu, prin anexarea obligatorie a informaţiei aderente proiectului de lungă durată, referitor la repartizarea cantitativă a orelor a)pentru anul şcolar; b) pe semestre, respectiv pe unităţi de învăţare cu indicarea domeniilor (gramatică, literatură, comunicare), a celor 3 tipuri de ateliere (de lectură, scriere, discuţie), cu indicarea concretă a numărului de ore pentru fiecare unitate de învăţare şi a evaluării sumative, urmată, în mod obligatoriu, de ora de analiză a rezultatelor; c)cu indicarea asigurării bibliografice; c)matricea de specificaţii a competenţelor curriculare pentru fiecare unitate de învăţare şi, în mod obligatoriu, se solicită anexarea textelor pentru memorizare, conform indicaţiilor curriculumului la disciplină. În rest, fiecare profesor este liber să proiecteze, respectând prevederile Curriculumului, Scrisorii Metodice şi a Ghidurilor de implementare. De menţionat faptul că informaţia aderentă uşurează munca managerului şcolar în verificarea proiectelor, mai ales când acesta nu este specialist şi întâmpină dificultăţi la verificare. In majoritatea instituţiilor s-a atestat acest sistem unic de proiectare la disciplină. Profesorii au elaborat individual proiectele didactice de lungă durată, ținând cont de modelele propuse în ghiduri. Unele proiecte didactice au fost adaptate la nivelul clasei, cu respectarea ordinii parcurgerii elementelor de conţinut, fără a fi afectată logica ştiinţifică şi didactică. În proiectele didactice de lungă durată, unii păstrează corelarea didactico-metodică a procesului de formare a competenţelor curriculare. Un sistem instituţional de proiectare didactică s-a atesta în instituţiile cu un specific aparte. Este vorba de LT „Waldorf”, unde orele sunt repartizate pe epoci şi în Liceul Teoretic seral nr.2, unde numărul de ore şi, respectiv, conţinuturile curriculare sunt repartizate nu pentru trei ani de liceu, ci pentru patru (inclusiv clasa a XIII-a).

3. Care este cadrul operaţional de aplicare/realizare a proiectelor didactice de lungă durată în instituţie?

Referitor la cadrul operaţional de aplicare/realizare a proiectelor didactice de lungă durată în instituţie: proiectele elaborate de profesori, în toate instituţiile verificate discutate la şedinţa comisiei metodice, sunt verificate de şeful comisiei, în cazul când managerul şcolar nu este specialist la disciplină sau împreună cu acesta şi înaintate pentru aprobare managerului principal. La momentul controlului toate proiectele de perspectivă erau aprobate şi puse în aplicare în cadrul procesului educaţional. Cu toate acestea, în unele cazuri s-au atestat neajunsuri, fapt ce denotă lipsa unei verificări calitative din partea managerului şcolar.

4. Analiza notelor informative privind controlul intern al proiectelor didactice, cum se: sistematizează constatările, formulează concluziile, recomandările?

La momentul verificării nu în toate instituţiile notele informative privind controlul intern al proiectelor didactice erau deja elaborate. Se lucra asupra acestora în LLMTI „Socrate”, „Orizont”, Ciocana, „T.Vladimirescu”, „Gr.Vieru”. ÎN IÎ LT „Litterarum” nota informativă era prea generală, din care cauză s-a recomandat să fie revăzută şi completată cu date, respectiv, recomandări concrete pentru fiecare disciplină aparte. Problema a fost scoasă de la control în urma prezentării repetate a notelor informative de către LT „T.Vladimirescu”, „Litterarum”. Note informative corect structurate cu un conţinut amplu s-au atestat în IÎ LT „Orizont”, Buiucani (manager responsabil V.Bujor), LT „Gaudeamus” (manager responsabil T.Ponomari), IP LT „N.Dadiani” (manager responsabil V.Gîtlan), LT „Waldorf” (manager responsabil O.Munteanu).

La nivelul cadrelor didactice1. Verificarea proiectării didactice lungă/scurtă durată, pe unităţi de

În cadrul controlului efectuat în cele 12 instituţii de învățământ secundar au fost verificate, în total, 144 de proiecte didactice a 47 profesori. Profesorii de limba şi literatura română implicaţi în control au

2

învăţare şi realizării lor la nivel de cadru didactic: accente analitice şi statistice

participat la reuniunea metodică municipală, din august, au fost informaţi cu cerinţele şi recomandările metodologice, instrumentarul didactic şi actele normative ale ME privind implementarea curriculumului modernizat la disciplină și, respectiv, cu cerințele de elaborare a proiectelor de lungă durată.

În rezultatul verificării proceselor verbale ale şedinţelor comisiilor metodice, s-a constatat că au fost analizate documentele curriculare, ghidurile de implementare a curriculei modernizate, manualele recent apărute, materialele auxiliare, bibliografia de specialitate şi metodică etc. În rezultatul elaborării individuale a proiectelor de lungă durată înainte de a fi aprobate, acestea au fost analizate la şedinţa comisiei. Proiectul desfăşurat pe fiecare unitate de învăţare elaborează unii profesori din LT „Gaudeamus”, IP LT „T.Vladimirescu”, „N.Dadiani”, Liceul Seral nr.2, LLMTI „Socrate”, IÎ LT „Orizont”, Ciocana .

2. Examinarea proiectării şi realizării evaluărilor la nivel de cadru didactic, a calităţii analizei şi interpretării rezultatelor

În toate instituțiile verificate proiectele sunt elaborate pe unităţi de învăţare, iar fiecare unitate se sfârșește cu o evaluare finală, orală sau scrisă ca formă şi variată ca tip (eseu, test complex/docimologic, dictare, proiect etc.), ceea ce denotă existenţa unui sistem de evaluare la nivel de cadru didactic.

3. Analiza probelor de evaluare: structura şi calitatea lor (portofoliul profesorului).

În unele instituţii sunt elaborate fişe-tip de analiză a rezultatelor la nivel de comisie metodică, unitate şcolară, în altele acestea sunt elaborate la nivel de profesor. În baza lor sunt analizate rezultatele evaluărilor administrate, urmărite în dinamică şi interpretate în plan comparativ. Subiectele evaluărilor, baremele, grilele de evaluare, schema de convertire a punctelor în note, fişele de analiză a rezultatelor şi lucrările propriu-zise sunt centralizate într-un Portofoliu de evidenţă a rezultatelor şcolare pe clase. S-a recomandat de elaborat astfel de portofolii LT „Waldorf”, „Universul”, Gr.Vieru”.

4. Aprecierea eficienţei şi relevanţei proiectelor didactice în asigurarea calităţii demersului didactic la disciplină

Eficienţa şi relevanţa proiectelor de lungă durată, respectiv, calitatea implementării acestora sunt verificate la nivel de instituţie prin varietatea controalelor tematice planificate. Rezultatele acestor controale sunt analizate, conform Planurilor manageriale la CP, CA sau la comisia metodică la disciplină. Pentru exemplificare: „Proiectarea de lungă durată –pilon important în asigurarea calităţii procesului instructiv-educativ la disciplinele şcolare” (C/tem., septembrie, IP LT „N.Dadiani”); „Corectitudinea elaborării proiectelor de lungă durată la disciplinele şcolare” (C/tem., septembrie, IP LT „Gr.Vieru”, „Universul”); ”Proiectarea de lungă durată la disciplinele de studii – activitate didactică şi acţională, orientată spre formarea competenţelor curriculare”, „Monitorizarea calităţii învățământului prin verificarea implementării proiectelor didactice la disciplinele şcolare”, „Abordarea sistemică a evaluării performanţelor şcolare. Eficienţa formelor de evaluare a performanţelor şcolare la disciplinele socio-umane” (LLMTI „Socrate”).

5. Examinarea cataloagelor şcolare şi a caietelor de evaluări scrise ale elevilor în scopul determinării gradului de realizare a conceptului curricular de formare, dezvoltare, evaluare a competenţelor specifice şi integratoare

Examinarea selectivă a cataloagelor şcolare denotă faptul că acestea sunt completate în corespundere cu Instrucţiunea. Datele referitoare la subiectul lecţiei sunt înscrise in corespundere cu proiectul de lungă durată. Notele de la evaluările sumative sunt trecute în catalog la data administrării acestora. Competenţele specifice şi integratoare ale elevului sunt apreciate şi cu note curente. Unele evaluări sumative de tip test complex, evaluări alternative de tip proiect etc. sunt realizate pe foi standardizate, care se păstrează în Portofoliul profesorului de evidenţă a rezultatelor şcolare; evaluările de tip dictare, variate tipuri de compoziţie şcolară în dependenţă de

3

elevului din treptele de şcolaritate (primar, gimnaziu, liceu)

competenţele/subcompetenţele formate în cadrul unei unităţi de învăţare se realizează în caiete.

Concluzii, recomandări: Proiectarea activităţilor instructiv-educative la disciplină– corect şi realist realizată – reprezintă o condiţie a succesului şi a eficienţei. De calitatea proiectului de perspectivă elaborat de fiecare profesor la început de an şcolar, de coerența proiectării, realizării procesului și evaluării rezultatelor, în mod direct, depinde calitatea procesului educaţional la fiecare disciplină şcolară. Conștientizând acest fapt, managerii şcolari din instituţiile verificate, la începutul anului şcolar, au abordat problema studierii şi implementării actelor normative reglatoare de către cadrele didactice din subordine, atât în cadrul consiliilor profesorale, cât şi în cadrul consiliilor metodice din instituţii, dar şi la fiecare comisie metodică fie după aria curriculară, fie după disciplina şcolară. S-a pus accent pe elaborarea proiectelor în corespundere cu cerinţele Scrisorii Metodice şi a Ghidurilor de implementare. O altă cerinţă obligatorie a timpului o constituie elaborarea personalizată a proiectării; aceasta se referă la adaptarea demersului proiectiv la structura colectivului de elevi, la responsabilitatea cadrului didactic de a lua decizii proprii în legătură cu modalităţile efective de creştere a eficienţei activităţilor instructiv-educative.

Este necesar de menţionat că în unele instituţii (LLMTI „Socrate”, IP LT „N.Dadiani”, „T.Vladimirescu”, IÎ LT „Litterarum”, controlul a fost precedat de consultaţii individuale şi de grup, indicaţii metodice oferite cadrelor didactice nou-angajate, iar acestea din urmă au contribuit la elaborarea mai calitativă a proiectelor de lungă durată.

Referitor la disciplina Limba şi literatura română, este necesar de menţionat că deja de câțiva ani, se optează pentru un sistem unic de proiectare la nivel de municipiu, prin anexarea obligatorie a informaţiei aderente proiectului de lungă durată, referitor la repartizarea cantitativă a orelor a)pentru anul şcolar; b) pe semestre, respectiv pe unităţi de învăţare cu indicarea domeniilor (gramatică, literatură, comunicare), a celor 3 tipuri de ateliere (de lectură, scriere, discuţie), cu indicarea concretă a numărului de ore pentru fiecare unitate de învăţare şi a evaluării sumative, urmată, în mod obligatoriu, de ora de analiză a rezultatelor; c)cu indicarea asigurării bibliografice; c)matricea de specificaţii a competenţelor curriculare pentru fiecare unitate de învăţare şi, în mod obligatoriu, se solicită anexarea textelor pentru memorizare, conform indicaţiilor curriculumului la disciplină. În rest, fiecare profesor este liber să proiecteze, respectând prevederile Curriculumului, Scrisorii Metodice şi a Ghidurilor de implementare. De menţionat faptul că informaţia aderentă uşurează munca managerului şcolar în verificarea proiectelor, mai ales când acesta nu este specialist şi întâmpină dificultăţi la verificare. În acelaşi scop, repetat, s-a recomandat utilizarea Algoritmului de verificare a proiectelor de lungă durată, material propus în anii anteriori la seminarul pentru managerii şcolari, responsabili de procesul educaţional la limba şi literatura română, doar că de această dată reactualizat, conform cerinţelor Scrisorii metodice. In majoritatea instituţiilor s-a atestat acest sistem unic de proiectare la disciplină. Profesorii au elaborat individual proiectele didactice de lungă durată, ținând cont de modelele propuse în ghiduri. Unele proiecte didactice au fost adaptate la nivelul clasei, cu respectarea ordinii parcurgerii elementelor de conţinut, fără a fi afectată logica ştiinţifică şi didactică. În proiectele didactice de lungă durată, unii păstrează corelarea didactico-metodică a procesului de formare a competenţelor curriculare. Un sistem instituţional de proiectare didactică s-a atesta în instituţiile cu un specific aparte. Este vorba de LT „Waldorf”, unde orele sunt repartizate pe epoci şi în Liceele Teoretice serale, unde numărul de ore şi, respectiv, conţinuturile curriculare sunt repartizate nu pentru trei ani de liceu, ci pentru patru (inclusiv clasa a XIII-a).

La momentul verificării nu în toate instituţiile notele informative privind controlul intern al proiectelor didactice erau deja elaborate. Se lucra asupra acestora în LLMTI „Socrate”, „Orizont”, Ciocana, „T.Vladimirescu”, „Gr.Vieru”. ÎN IÎ LT „Litterarum” nota informativă era prea generală, din care cauză s-a recomandat să fie revăzută şi completată cu date, respectiv, recomandări concrete pentru

4

fiecare disciplină aparte. Problema a fost scoasă de la control în urma prezentării repetate a notelor informative de către LT „T.Vladimirescu”, „Litterarum”.

Note informative corect structurate cu un conţinut amplu s-au atestat în IÎ LT „Orizont”, Buiucani (manager responsabil V.Bujor), LT „Gaudeamus” (manager responsabil T.Ponomari), IP LT „N.Dadiani” (manager responsabil V.Gîtlan), LT „Waldorf” (manager responsabil O.Munteanu). În cadrul controlului efectuat în cele 12 instituţii de învățământ secundar au fost verificate, în total, 144 de proiecte didactice a 47 profesori. Profesorii de limba şi literatura română implicaţi în control au participat la reuniunea metodică municipală, din august, au fost informaţi cu cerinţele şi recomandările metodologice, instrumentarul didactic şi actele normative ale ME privind implementarea curriculumului modernizat la disciplină și, respectiv, cu cerințele de elaborare a proiectelor de lungă durată.

În rezultatul verificării proceselor verbale ale şedinţelor comisiilor metodice, s-a constatat că au fost analizate documentele curriculare, ghidurile de implementare a Curriculei modernizate, manualele recent apărute, materialele auxiliare, bibliografia de specialitate şi metodică etc. În rezultatul elaborării individuale a proiectelor de lungă durată înainte de a fi aprobate, acestea au fost analizate la şedinţa comisiei.

În lumina principiilor studiului integrat al disciplinei, cadrele didactice au ținut cont de următoarele momente: - urmărirea standardelor disciplinei pe parcursul claselor gimnaziale și liceale; - adaptarea strategiilor de învăţare la comunitatea de instruire (clasa de elevi) şi la fiecare elev cu nevoi educaţionale speciale, în parte; - construirea unui model didactic coerent, cu punctarea/reperarea momentelor legate de cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile competenţe de comunicare; - echilibrarea ponderii acordate receptării şi producerii mesajului; - dezvoltarea capacităţii de a valoriza dintr-o perspectivă personală viziunea despre lume, exprimată în textele studiate; - stimularea gândirii critice, reflexive şi autonome; - asigurarea caracterului flexibil al procedurilor/activităţilor de evaluare; - observarea/evidenţa succeselor şcolare ale fiecărui elev; - selectarea corectă a subcompetenţelor din Curriculumul modernizat pentru unitatea de învățare; - corespunderea numărului de ore fixat cu conţinuturile proiectate; - specificarea evaluărilor (iniţiale, sumative) şi fixarea lor în rubrica respectivă conform cerinţelor în vigoare; - corelația dintre subcompetenţe, conţinuturi, resurse didactice şi numărul de ore proiectat; - selectarea şi fixarea în rubrica respectivă a resurselor didactice de care dispune profesorul, comisia metodică, unitatea şcolară. Proiectarea de lunga durata la Limba şi literatura română pentru clasele de liceu (X–XII) a fost ordonată şi de principii ale proiectării–predării–receptării–învăţării–evaluării didactice:

• sistematizarea şi coerenţa demersurilor educaţionale proiectate: sprijinul pe Curriculumul la Limba şi literatura română, urmărindu-se perfecţionarea şi dezvoltarea competenţelor comunicative (orale şi scrise), lectorale/literare ale elevului;• adecvarea la particularităţile de vârstă ale elevilor sau principiul accesibilităţii, luat în considerare la proiectarea conţinuturilor, tehnologiilor didactice şi evaluării;• corelarea sistemelor instrumentale ale comunicării şi lecturii;• centrarea pe aspectul formativ-participativ al instruirii: se mizează pe decodarea lingvistică a textului literar, pe receptarea adecvată şi interpretarea proprie/originală (din mai multe perspective) a textelor literare, pe capacitatea de a-şi cultiva experienţe literare/estetice proprii;• axiologic/valoric, aplicat în selectarea textelor recomandate şi a elementelor de conţinut;• abordarea textului din perspectivă semiotică şi hermeneutică: identificarea şi interpretarea semnelor, decodarea textului, analiza, sinteza, etc.;• corelarea transdisciplinară/interdisciplinară;• individualizarea şi diferenţierea învăţării, manifestat în diferenţierea obiectivelor şi conţinuturilor după profiluri (real, umanist), în antrenarea experienţei comunicative/ literare/estetice a elevilor;

5

• deschiderea şi schimbările permanente în domeniul social, în general, şi educaţional, în special.

De asemenea, proiectarea didactică de lungă durată, în fiecare clasă, a fost realizată în baza triadei competenţă specifică – subcompetenţă – unitate de conţinut – activitate de învăţare (evaluare). Structura pe unități de învățare îi va permite profesorului să aleagă soluţia pe care o consideră optimă, cadrul didactic având libertate deplină în corelarea unităţilor de conţinut, ordinea abordării temelor şi regimul orar (numărul de ore afectat fiecărei unităţi de învăţare). Fiecare unitate de învățare are clar stipulate competențele specifice disciplinei, în varianta de subcompetențe pentru clasa respectivă, ajustate coerent și logic la conținuturile abordate. În proiectare, profesorul a prevăzut o oră de evaluare a competențelor formate, alegând modalitatea cea mai relevantă, precum și o lecție de analiză a evaluării, atât a lucrărilor scrise, cât și a prezentărilor orale. Toate subcompetențele prevăzute pentru o clasă sunt incluse ca subcompetențe urmărite în 2-3 unități de învățare, ele fiind ajustate la conținuturile studiate.

Unele cadrele didactice continuă să lucreze după modelul de proiectare calendaristică la disciplină, realizată oră cu oră, altele, în baza variantei simplificate a acesteia, după modelul de proiectare a unității. Proiect desfăşurat pe fiecare unitate de învăţare elaborează unii profesori din LT „Gaudeamus”, IP LT „T.Vladimirescu”, „N.Dadiani”, Liceul Seral nr.2, LLMTI „Socrate”, IÎ LT „Orizont”, Ciocana. Dacă e să ne referim la celelalte discipline şcolare, această practică se aplică de către profesori doar la Limba şi literatura română şi la istorie. În toate instituțiile verificate fiecare unitate de învăţare proiectată sfârșește cu o evaluare finală, orală sau scrisă ca formă şi variată ca tip (eseu, test complex/docimologic, dictare, proiect etc), ceea ce denotă existenţa unui sistem de evaluare la nivel de cadru didactic. În unele instituţii sunt elaborate fişe-tip de analiză a rezultatelor la nivel de comisie metodică, unitate şcolară, în altele acestea sunt elaborate la nivel de profesor. În baza lor sunt analizate rezultatele evaluărilor administrate, urmărite în dinamică şi interpretate în plan comparativ. Subiectele evaluărilor, baremele, grilele de evaluare, schema de convertire a punctelor în note, fişele de analiză a rezultatelor şi lucrările propriu-zise sunt centralizate într-un Portofoliu de evidenţă a rezultatelor şcolare pe clase. S-a recomandat de elaborat astfel de portofolii LT „Waldorf”, „Universul”, Gr.Vieru”.

Eficienţa şi relevanţa proiectelor de lungă durată, respectiv, calitatea implementării acestora sunt verificate la nivel de instituţie prin varietatea controalelor tematice planificate. Rezultatele acestor controale sunt analizate, conform Planurilor manageriale la CP, CA sau la comisia metodică la disciplină. Pentru exemplificare: „Proiectarea de lungă durată –pilon important în asigurarea calităţii procesului instructiv-educativ la disciplinele şcolare” (C/tem., septembrie, IP LT „N.Dadiani”); „Corectitudinea elaborării proiectelor de lungă durată la disciplinele şcolare” (C/tem., septembrie, IP LT „Gr.Vieru”, „Universul”); ”Proiectarea de lungă durată la disciplinele de studii – activitate didactică şi acţională, orientată spre formarea competenţelor curriculare”, „Monitorizarea calităţii învățământului prin verificarea implementării proiectelor didactice la disciplinele şcolare”, „Abordarea sistemică a evaluării performanţelor şcolare. Eficienţa formelor de evaluare a performanţelor şcolare la disciplinele socio-umane” (LLMTI „Socrate”).

Controlul proiectelor de lungă durată, efectuat în fiecare an la începutul semestrului I, a reuşit să formeze un sistem la nivel municipal, cu accent pe studierea obligatorie a actelor normative de către cadrele didactice, cu acordarea asistenţei metodice necesare, cu controlul proiectelor planificat la început de an şcolar şi repetat la începutul semestrului II, cu analiza rezultatelor controlului, cu recomandări şi luare de decizii, în unele instituţii. S-ar părea că problema a fost elucidată. Cu toate acestea, se mai atestă situaţii când unele cadre didactice continuă să lucreze în baza unor proiecte preluate şi nu personalizate sau adaptate (cazul unor profesori din LT „Universul”); cînd controlul proiectelor de lungă durată este unul formal, în caz contrar nu ar trebui identificate erori după verificarea de către managerul şcolar şi aprobarea acestora. Probleme/lacune atestate în cadrul controlului. Spre exemplu:1. Lipsa unui sistem la nivel de instituţie şi profesor în cazul, evident, al preluării proiectelor de la diferiţi colegi, cu o structură diferită în elaborare (LT „Universul”, Gr.Vieru”);

6

2. Lipsa unei viziuni clare asupra procesului educațional propriu-zis la clasă în cazul lipsei informației aderente la proiectare care vizează repartizarea orelor pe semestre, an școlar, unități de învățare, domenii, etc. sau completarea fişei cu creionul doar pentru un semestru (În cazul unor profesori din LT „Litterarum”, „T.Vladimirescu”, „Universul”.3. Numărul de ore afectat unităţilor de învăţare este foarte mare (22-42) într-o unitate de învățare (în cazul disciplinei aceasta presupune o secvență de 10-12 ore pentru gimnaziu şi 12--15 ore pentru liceu conform indicațiilor Scrisorii metodice şi Ghidului de implementare a curriculumului) – LT „Universul”, „Gr.Vieru”.4. Lipsa varierii formelor de evaluare sumativă la fine de unitate, a specificării produselor evaluabile în proiectare, în majoritatea cazurilor prevalând testul complex și eseul, în cazul unor profesori din Liceul Seral nr.2, LT „N.Dadiani”, „Litterarum”, „Waldorf”.5. Proiectarea atelierelor de lucru la clasă (de lectură, de scriere, de discuție) ca strategie didactică și nu ca formă de lucru/lecție. 6. Necesitatea specificării în proiectare a operei literare și autorului pentru atelierul de lectură, temei abordate în cazul atelierului de discuție, produsului în cazul atelierului de scriere.7. Lipsa datelor calendaristice sau înscrierea acestora pentru săptămâna curentă (LT „Gr.Vieru”, „Litterarum”, „Socrate”.

Se mai confundă încă noţiunile de unitate de învăţare/unitate de conţinut. În urma recomandărilor făcute au fost revăzute proiectele de lungă durată ale unor profesori la indicaţia inspectorului şi eliminate neajunsurile depistate (LT „Litterarum”, „T.Vladimirescu”, LT Seral nr.2 „N.Dadiani”; în celelalte cazuri managerilor şcolari li s-a recomandat să urmărească calitatea revizuirii şi implementării acestora.

În cadrul controlului, la necesitate, s-a acordat consultanţă metodică referitor la elaborarea proiectării pe unitate, proiectării pentru orele la decizia școlii, planului de activitate a comisiei metodice la disciplină. Concluzii generale şi propuneri:1. A aprecia procesul de elaborare și implementare a proiectării la disciplină cu calificativul foarte bine: IÎ LT „Orizont”, Buiucani, Ciocana, LT „Gaudeamus”; bine: IP LT „N.Dadiani”, „T.Vladimirescu”, „Waldorf”, „Litterarum”, LT Seral nr.1,2, LLMTI „Socrate”; satisfăcător: „Universul”,„Gr.Vieru”.2. Managerii patroni, din instituţiile unde s-au atestat lacune în carul controlului:2.1. să ţină la control situaţia la disciplină şi să se conducă de recomandările indicate de actele normative reglatoare;2.2. să realizeze controlul repetat al proiectelor de lungă durată, asigurând calitatea lor;2.3. să organizeze pentru cadrele didactice acţiuni de formare continuă (seminare, mese-rotunde, discuţii ş.a.) în problemele proiectării demersului didactic centrat pe formarea competenţelor specifice disciplinei şcolare;3. Inspectorul şcolar va informa profesorii din municipiu despre rezultatele acestui control în cadrul şedinţelor la reuniunile metodice din decembrie 2015. S. Gîlcă, specialist principal la DGETS mun. Chișinău

Instituţiile în control: LT „Mircea Eliade”, Gimnaziul „Dumitru Matcovschi”, Gimnaziul „Galata”, Liceul tehnologic p/u copii cu vedere slabă, IPLT „AL. Ioan Cuza”, LT „Dragoş Vodă”, LT „Pro Succes”, LT „Orizont”, LT „Ştefan cel Mare”, LT “V.Alecsandri”, LLMM , LT „Elimul Nou” La nivelul administraţiei unităţii şcolareAspecte evaluate Rezultate atestateCunoaşterea şi implementarea actelor normative privind proiectarea de lungă durată de către managerii şcolari, selectiv de cadrele didactice.

Managerii şcolari şi cadrele didactice din cele 12 instituţii: implicate în control cunosc şi implementează actele normative privind proiectarea didactică de lungă durată.Proiectarea de lungă durată se realizează conform actelor normative în vigoare :

7

Planul-cadru pentru învăţămîntul primar, gimnazial şi liceal, anul şcolar 2015-2016; Curriculum modernizat; Standarte de eficienţă a învăţării limbii române aprobate de ME; Referenţialul de evaluare pentru limba română.Actele normative privind proiectarea de lungă durată servesc suport pentru activitatea managerială şi cea a colectivului profesoral, fiind reflectate în : elaborări de strategii, planuri de activitate managerială, regulamente, ordine interne, demersuri evaluative la nivel de instituţie, clasă, profesor.

Există un sistem instituţional de proiectare didactică, cel puţin unic la disciplină sau la aria curriculară: concept şi structură – succint?

În LT „Mircea Eliade”, nu există un sistem de proiectare unic, la fiecare disciplină, dar la limba română este tendinţa de a crea o reţea de proiecte de lungă durată folosită de toţi profesorii, cu mici excepţii.

Analiza notelor informative privind controlul intern al proiectelor didactice, cum se sistematizează constatările, formulează concluziile, recomandările?

Notele informative privind controlul intern al proiectelor reflectă:Constatarea gradului de corectitudine a redactării proiectelor;Prezentarea proiectelor în termenii stabiliţi;Recomandări pentru lichidarea lacunelor.Notele informative privind rezultatele evaluărilor realizate în instituţiile: LT „Mircea Eliade”, Gimnaziul „Dumitru Matcovschi”, Gimnaziul „Galata”, IPLT „AL. Ioan Cuza”, LT „Pro Succes”, LT „Orizont” (Durleşti) , LT „Ştefan cel Mare”, LT “V. Alecsandri”, LLMM , LT „Elimul Nou”, respectă un şir de parametri, conform cărora cadrele didactice şi echipa managerială poate avea informaţii obiective la subiectul dat:1. Nivelul de pregătire/ competenţele obţinute la început de an şcolar inclusiv evaluarea şcolară.2. Problemele depistate la început de an şcolar.3. Gradul de adaptare al elevilor pe parcursul primului semestru.4. Realizări şi probleme la sfîrşitul primului semestru.5. Indici concreţi de performanţă incluşi în: scheme, tabele, grafice, diagrame etc.

Notele informative ilustrează tipurile de evaluări aplicate, nivelul de performanţă atestat de elevi în urma activităţilor de evaluare, responsabilitatea cadrelor didactice în desfăşurarea activităţilor de evaluare, etc. Notele informative sunt plasate în dosarele respective privind evaluarea, împreună cu alte materiale concludente.

La nivelul cadrelor didacticeVerificarea proiectării didactice lungă/scurtă durată, pe unităţi de învăţare şi realizării lor la nivel de cadru didactic: accente analitice şi statistice

Proiectarea de lungă durată, conform Planului managerial, e supusă acţiunii de control la început de an şcolar. Aspectele obligatorii care se verifică ţin de racordarea conţinuturilor la competenţele vizate şi structurarea lor pe unităţi de învăţare. Şefii comisiilor metodice, dar şi unele cadre didactice sunt atenţionate la repartizarea numărului de ore pe unităţi de învăţare.Unele proiecte didactice au fost adaptate la nivelul clasei cu respectarea ordinii parcurgerii elementelor de conţinut, fără a fi afectată logica ştiinţifică şi didactică. Un punct forte al proiectelor pe unităţi de învăţare l-a reprezentat caracterul aplicativ-formativ al demersului educaţional, obţinut prin includerea obligatorie, în fiecare unitate de învăţare a 2 ateliere-unul de limbă şi altul de literatură urmate, iminent, de evaluarea fie sumativă, fie formativă a progresului şcolar realizat.

8

Proiectările didactice de lungă durată asigură funcţionarea sistemului: competenţa specifică/ subcompetenţă-unitate de conţinut-activitate de învăţare-activitate de evaluare. Structura modulară a permis alegerea soluţiei optime în corelarea unităţilor, în ordinea abordării temelor, în selectarea activităţilor de învăţare şi adecvarea lor subiectului predat sau tipului de text studiat.Profesorii au avut libertatea de a distribui orele în funcţie de specificul clasei, dimensiunile textelor cu care se lucrează.Implementarea strategiei lecţiilor-ateliere, alături de tipurile tradiţionale de lecţii, au fost proiectate lecţiile atelier, de lectură, de scriere, de discuţie.Atelierele de lectură, scriere, discuţii se desfăşoară cu frecvenţa din două săptămîni, ca formă de lecţie. Se concretizează subiectul abordat, opera lecturată. În unele proiecte se specifică textele selectate din lista de recomandări pentru memorizare. Profesorii alocă parţial ore pentru evaluarea semestrială a Portofoliului elevului, reactualizînd, algoritmul cu toate elementele obligatorii. Nu toate proiectele sunt însoţite de informaţia aderentă cu referire la repartizarea orelor pe unităţi de învăţare-domenii-semestre.

Examinarea proiectării şi realizării evaluărilor la nivel de cadru didactic, a calităţii analizei şi interpretării rezultatelor

Evaluările proiectate sunt realizate în termenii stabiliţi, notarea şi analiza comparativă a rezultatelor este înserată în notele informative. Există un sistem de evaluare diferenţiată şi teste elaborate creativ.În cadrul instituţiilor, conform planului managerial, problema evaluării rezultatelor şcolare e prezentă la toate nivelurile de organizare a procesului educaţional: în cadrul Consiliului Profesoral, al Consiliului metodic, al Comisiilor Metodice la disciplinele şcolare sau pe arii curriculare, al Atelierului Formare Continuă în ( IPLT ”M.Eliade”). Seminarele organizate la IP “M. Eliade” includ în tematica lor subiecte privind concepţia evaluării şi evaluarea rezultatelor şcolare: “Evaluarea formativă şi evaluarea sumativă: măsurare, apreciere,decizie”, “Calitatea analizei şi interpretării rezultatelor şcolare”. Problema evaluării a fost abordată şi în cazul celor 2 seminare organizate de LT „Elimul Nou”: „Evaluarea în procesul complex al formării de competenţe”, “Tehnici de evaluare formativă”.

Analiza probelor de evaluare: structura şi calitatea lor (portofoliul profesorului).

În instituţiile: LT „Mircea Eliade”, Gimnaziul „Galata”, IPLT „AL. Ioan Cuza”, LT „Pro Succes”, LT „Orizont” (Durleşti) , LT „Ştefan cel Mare”, LT “V. Alecsandri”, LLMM , LT „Elimul Nou”, portofoliul profesorului cuprinde şi analiza probelor de evaluare cu referire la:

Structura probelor de evaluare (teste complexe, proiecte, portofolii, referate etc.);Calitatea realizării probelor de evaluare;Marja de reuşită marja de eşec;Sugestii de soluţionare a problemelor.La LT “V. Alecsandri” şi LT „Elimul Nou”, raportul de analiză a testului de evaluare conţine analiza swot a rezultatelor , concluzii şi măsuri pentru remedierea rezultatelor obţinute, barem de corectare, matricea de specificaţii.

Aprecierea eficienţei şi relevanţei proiectelor didactice în asigurarea calităţii demersului didactic la

În urma analizei proiectelor didactice pe clase, se constată şi se apreciază structurarea pe unităţi de învăţare, bazate pe concordanţa dintre obiective, conţinuturi şi metode. Există principiul creativităţii şi originalităţii. Secţia metodică a limbii şi literaturii române posedă un

9

disciplină valoros portofoliu cu materiale didactice şi proiecte didactice calitative.Eficienţa demersului didactic la Limba şi literatura română este condiţionată de coerenţa proiectării, a realizării procesului educaţional şi a evaluării rezultatelor. Cadrele didactice din comisia metodică au participat la reuniunea municipală, din august, unde au fost informate cu cerinţele şi recomandările metodologice, instrumentarul didactic şi actele normative ale ME privind implementarea Curriculumului modernizat la disciplină.

Examinarea cataloagelor şcolare şi a caietelor de evaluări scrise ale elevilor în scopul determinării gradului de realizare a conceptului curricular de formare, dezvoltare, evaluare a competenţelor specifice şi integratoare elevului din treptele de şcolaritate (primar, gimnaziu, liceu)

În instituţiile: LT „Mircea Eliade”, Gimnaziul „Galata”, IPLT „AL. Ioan Cuza”, LT „Pro Succes”, LT „Orizont” (Durleşti) , LT „Ştefan cel Mare”, LT “V. Alecsandri”, LLMM , LT „Elimul Nou”, cataloagele sunt completate cu acurateţe şi integral, respectînd instrucţiunea. Subiectele corespund proiectelor de lungă durată, evaluările sunt specificate şi înregistrate la timp. Sunt precizate corect şi distinct tema pentru fiecare lecţie, sarcinile de lucru pentru acasă. Unitatea de învăţare se încheie cu lecţia de evaluare şi lecţia de analiză a evaluării scrise orale. Numărul de ore rezervat respectă intervalul 12-15 ore în liceu şi 10-12 ore în gimnaziu.

Concluzii :

Managerii şcolari şi cadrele didactic din cele 12 instituţii implicate în control ”, Liceul tehnologic p/u copii cu vedere slabă, IPLT „AL. Ioan Cuza”, LT „Dragoş Vodă”, LT „Pro Succes”, LT „Orizont”, LT „Ştefan cel Mare”, LT “V.Alecsandri”, LLMM , LT „Elimul Nou”, IPLT „Mircea Eliade”, Gimnaziul „Dumitru Matcovschi”, Gimnaziul „Galata” cunosc şi implementează actele normative privind proiectarea de lungă durată. Notele informative privind rezultatele evaluărilor realizate în licee respectă un şir de parametri, conform cărora cadrele didactice şi echipa managerială poate avea informaţii obiective la subiectul dat: Nivelul de pregătire/ competenţele stăpînite la început de an şcolar inclusiv evaluarea şcolară; Problemele depistate la început de an şcolar; Gradul de adoptare al elevilor pe parcursul primului semestru; Realizări şi probleme la sfîrşitul primului semestru; Indici concreţi de performanţă incluşi în scheme, tabele, grafice, diagrame etc. Notele informative ilustrează tipurile de evaluări aplicate, nivelul de performanţă atestat de elevi în urma activităţilor de evaluare, responsabilitatea cadrelor didactice în desfăşurarea activităţilor de evaluare, etc. Proiectarea de lungă durată, conform Planului managerial, e supusă acţiunii de control la început de an şcolar şi, în unele situaţii, la începutul semestrului II. Aspectele obligatorii care se verifică ţin de racordarea conţinuturilor la competenţele vizate şi structurarea lor pe unităţi de învăţare echitabile. Şefii Comisiilor Metodice , dar şi unele cadre didactice sunt antrenate la repartizarea numărului de ore pe unităţi de învăţare. Proiectarea pe unităţi de învăţare a devenit un subiect de dezbatere în cadrul seminarului cu acelaşi subiect din IP LT „Mircea Eliade”, LT” Elimul Nou”, „Orizont” (Durleşti).

În urma examinării cataloagelor şcolare, s-a constat că verificările acestora se centrează şi pe identificarea evaluărilor sumative, care, se cere, să finalizeze unităţile de învăţare. Se urmăreşte sistematic şi fixarea unităţilor de învăţare şi a notelor de la evaluări la data indicată. Profesorii deţin caiete de evaluări scrise, care de asemenea, se raportează la unităţile de evaluare fixate î proiectele de lungă durată. Lucrările sunt verificate la timp şi analizate împreună cu elevii. Se practică şi testele de evaluare în format A4. Acestea se păstrează de profesor pînă la finele anului şcolar, apoi se transmit elevilor pentru a fi păstrate în portofoliile personale.Problema „Elaborării proiectelor de lungă durată - accente pe implementarea curriculumului centrat pe competenţe, analiză şi propuneri de eficientizare” se regăseşte şi în activitatea Atelierului Formare

10

Continuă, fie că se pune la dezbatere în cadrul seminarelor care vizează în mod direct subiectul, fie la cele cu altă tematică.

Recomandări : În scopul asigurării realizării prevederilor Curriculare se va construi matricea de evidenţă a competenţelor / subcompetenţelor pentru fiecare unitate de învăţare. Aceasta va fi de real folos atît cadrului didactic, cît şi managerului şcolar în procesul verificării. Fiecare unitate se finisează cu lecţia de evaluare, urmată de lecţia de analiză. În mod obligatoriu de specificat tipul şi formele de evaluare: Evaluare sumativă scrisă, Dictare, Text argumentativ, Test complex, Evaluare sumativă orală, Proiect de grup, Dezbatere literară etc. Proiectele să fie elaborate într-o formă estetică, dar şi în varianta electronică. Se va pune accent pe proiectarea personalizată. Managerul şcolar, în cazul necorespunderii unor cerinţe, va face recomandări concrete pe proiectul de lungă durată, cu indicarea termenului de lichidare a lacunelor constatate. Proiectul se va aproba doar în urma lichidării acestora. Rezultatele controlului intern vor fi reflectate într-o notă informativă.

Violeta Popa, specialist principal, metodist

Instituţiile în control: LT „Dimitrie Cantemir”, IPLT „Petru Movilă”, LT „Antioh Cantemir”, LT „N.V.Gogol”, LT „Aleco Russo”, IPLT „OLIMP”, Liceul Teatral Orășenesc și LT „Vasile Lupu”

La nivelul administraţiei unităţii şcolareAspecte evaluate Rezultate atestateCunoaşterea şi implementarea actelor normative privind proiectarea de lungă durată de către managerii şcolari, selectiv de cadrele didactice.

Membrii administraţiei şi cadrele didactice din instituțiile verificate cunosc și implementează actele normative cu privire la proiectarea didactică de lungă durată în baza Curriculumul la disciplină, Scrisoarea metodică cu privire la organizarea și desfășurarea procesului instructiv-educativ, elaborată de către ME al RM pentru anul de studii 2015-2016, prevederile Planului Cadru pentru învățămîntul primar, gimnazial și liceal pentru anul de studii 2015-2016, aprobat de ME al RM prin ord. nr.312 din 11.05.15

Există un sistem instituţional de proiectare didactică, cel puţin unic la disciplină sau la aria curriculară: concept şi structură – succint????

Există un sistem instituțional de proiectare didactică unică care este reflectat în planul managerial în fiecare instituție verificată, programul de dezvoltare a instituţiei, în ciclograma controalelor şi evaluărilor proiectate de echipa managerială pentru 5 ani. Sistemul instituțional de proiectare reiese din recunoașterea priorității activității în baza PDLD (proiectare didactică de lungă durată), imperativ care este determinat de următorii factori: - PDLD permite o divizare rațională a materiei de studii în unitățile de învățare în scopul asigurării formării și dezvoltării eficiente a competențelor curriculare; - PDLD oferă posibilitatea implementării și realizării evaluării în bază de competențe; -PDLD oferă posibilitatea planificării diferitor activități de învățare; -PDLD contribuie la implementarea unei abordări diferențiate a procesului educațional.Concepția proiectării la nivel de instituție reiese din conștientizarea necesității orientării în procesul de elaborare a PDLD, spre asigurarea formării, dezvoltării și evaluării subcompetențelor și competențelor elevilor specifice tuturor celor trei trepte (primară, gimnazială, liceală). La nivelul tuturor comisiilor metodice s-au organizat discuții și s-a ajuns la conștientizarea: - importanța elaborării PDLD în baza unităților de învățare, ca fiind cel mai reușit model de abordare

11

din punct de vedere al formării și dezvoltării competențelor pe parcursul minimum a cîteva ore; - importanța asigurării atît a legăturii reciproce adecvate între competențele specifice și subcompetențe, cît și a asigurării coerenței și succesiunii lor. La nivelul cadrelor didactice, care predă limba și literatura română, există o abordare unică în PDLD, și anume, proiectarea pe unități de învățare, totodată persistă înțelegerea necesității promovării, prin intermediul PDLD, a modelului educativ comunicativ-funcțional, care prevede formarea integră a abilităților de exprimare corectă atît scrisă cît și orală.

Analiza notelor informative privind controlul intern al proiectelor didactice, cum se: sistematizează constatările, formulează concluziile, recomandările?

Notele informative privind controlul intern al proiectelor didactice determină calitatea realizării conţinuturilor curriculare la toate treptele de studiu, sunt corect structurate, cu obiective de evaluare, cu indicarea acţiunilor de control întreprinse; rezultatele sunt discutate la comisia metodică.În toate instituțiile verificare notele informative privind controlul intern al proiectelor didactice de lungă durată corespunde cerinţelor. Constatările, concluziile şi recomandările sînt elocvente.


În toate instituțiile verificate proiectele de lungă durată sunt elaborate pe unități de învățare.Forma de proiectare utilizată de cadrele didactice este orientată spre promovarea modelului educativ comunicativ-funcțional care prevede formarea integră a abilităților de exprimare corectă atît scrisă cît și orală, ce reiese din: - proiectarea subcompetențelor în baza celor patru deprinderi integratoare (înțelegera după auz, vorbirea, lectura, scrierea); - prezența legăturii logice dintre subcompetențe atît pe verticală cît și pe orizontală, dintre subcompetențe și conținuturi proiectate, precum și activități de învățare; - realizarea prevederilor Scrisorii metodice elaborată de ME al RM cu privire la concretizarea tematicii fiecărei ore de literatură în cazul operelor voluminoase;În procesul elaborării s-a ținut cont de Planul-cadru pentru învățămîntul primar, gimnazial și liceal pentru anul de studii 2015-2016, privind structura și durata anului de studii pentru diferite trepte. S-a respectat în clasele a VШ-a - a XII-a raportul dintre orele de literatură și cele de limba română. În afară de orele prevăzute pentru practica rațională a limbii, s-au mai proiectat ore pentru lecturi particulare, excursii, ș.a., numărul lor corespunzînd Curriculumului. La elaborarea proiectelor de scurtă durată se respectă cu stricteţe cerinţele privind corelaţia dintre competenţele specifice, subcompetenţele selectate, conţinuturile predate, strategia didactică proiectată şi metodele de evaluare. Proiectele de scurtă durată verificate în cadrul controlului în toate instituțiile, corespund cerinţelor.


Sînt planificate ore pentru evaluări inițiale, sumative, finale, teze semestriale și ore de analiză a evaluărilor finale în toate instituțiile verificate. Tipurile lucrărilor de evaluare sînt diverse: dictări cu însărcinări, teste de cunoștințe și capacități, teste de înțelegere a lecturii, eseuri, eseuri structurate, dezbateri, colocviu oral etc.

12

Toate cadrele didactice în toate aceste instituții au realizat evaluări inițiale, rezultatele cărora au fost minuțios analizate atît la nivel de elev în parte cît și la nivel de clasă.


Structura lucrărilor de evaluare inițială corespunde cerințelor metodice existente. Profesorii au elaborat matrice de specificații. Au menționat subcompetențele evaluate, obiectivele de evaluare. Au elaborat bareme de corectare corespunzătoare care au permis o verificare obiectivă.Toți profesorii în instituțiile verificate au portofolii personale. Portofoliile acestea sunt structurate conform cerințelor. Ele conțin: curriculum vitae, copiile diplomelor și stagiilor de formare la disciplina, diplomele de participare la conferințe, mese rotunde, seminare, proiecte didactice de lungă durate și de scurtă durată elaborate personal, proiecte de măsuri extracurriculare, teste de evaluare, modele de teze semestriale și etc.

Aprecierea eficienţei şi relevanţei proiectelor didactice în asigurarea calităţii demersului didactic la disciplină

Analizînd calitatea proiectării activităţii didactice, eficienţa desfăşurării demersului didactic şi rezultatele elevilor constatăm că în instituţiile verificate se monitorizează cu atenţie procesului de proiectare/învăţare/evaluare a curriculumului şcolar, elevii ating performanţe, ce ne demonstrează rezultatele examenelor (gimnaziu/BAC). Proiectele de lungă durată elaborate de către cadrele didactice sînt orientate spre implementarea abordării competenționale, asigurarea calității formării și dezvoltării competențelor elevilor și dinamicii pozitive a realizărilor lor educaționale.

Examinarea cataloagelor şcolare şi a caietelor de evaluări scrise ale elevilor în sco-pul determinării gradului de realizare a conceptului curricular de formare, dezvoltare, evaluare a competenţelor specifice şi integratoare elevului din treptele de şcolaritate (primar, gimnaziu, liceu)

Cataloagele şcolare în toate instituțiile verificate sînt completate conform instrucţiunii în vigoare și înscrierile corespund proiectelor de lungă durată. Profesorii respectă cerinţele privind completarea principalului document şcolar. Notele sunt trecute în catalog la data administrării evaluărilor. Notarea curentă este desfăşurată ritmic la toate treptele de școlaritate.Lucrările inițiale au fost scrise în caietele de evaluări sau pe foi aparte. Notele la evaluările inițiale au fost transferate în catalog numai cu acordul elevilor.

Concluzii: Rezultatul controlului confirmă faptul că:

1. în instituțiile verificate există sistemul proiectărilor de lungă durată care se fundamentează pe actele normative și implementarea curriculumului modernizat;2. în proiectele de lungă durată se respectă cu strictețe paşii de formare şi dezvoltare a competențelor specifice, sînt selectate subcompetențele pentru fiecare unitate de învățare proiectată, conținuturile din curriculum sînt eşalonate logic corect;3. proiectele de lungă durată sînt eficiente şi relevante în asigurarea calităţii demersului didactic la disciplină, inclusiv și cele pentru elevii cu instruire la domiciliu;4. proiectele de lungă durată pentru orele opționale în instituțiile verificate sunt alcătuite în baza curriculei aprobate de Ministerului Educației. BIȘIR ARTUR, specialist coordonator, metodist, DGETS

Controlul a fost efectuat în instituțiile: IPLT „Liviu Deleanu”, IPLT „O. Ghibu”, IPLT „Petru Rareş” , LT „Dacia”, IPLT „M.Eliade”, IPLT „Spiru Haret”, Liceul „Svetoci”, LT „Nicolae Milescu

13

Spătarul”, LT ”B.P.Hașdeu”, LT „Vasil Levski”, LT „Lucian Blaga”, LT „Kiril și Metodii”, IPLT „Mihai Viteazul”, Liceul „M. Koțiubinski”.

Aspecte evaluate Rezultate atestateLa nivelul administraţiei unităţii şcolareCunoaşterea şi implementarea actelor normative privind proiectarea de lungă durată de către managerii şcolari, selectiv de cadrele didactice.

La verificarea și validarea proiectelor de lungă durată, managerii patroni au ținut cont de Curricula la disciplinele școlare; Standardele de eficiență și recomandările scrisorilor metodice la discipline pentru anul de studii 2015-2016.În cadrul instituțiilor verificate, echipele manageriale, cunosc și aplică toate actele normative ce reglementează procesul de implementare a curriculumului disciplinar prin planificările de lungă durată. Proiectarea de lungă durată a fost elaborată în baza documentelor normative:- Planul-cadru pentru învăţămîntul primar, gimnazial şi liceal anul de studii 2015-2016, aprobat prin ordinul Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova;- Curriculumul modernizat la disciplină din anul 2010; Scrisoarea metodică a Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova. În portofoliul managerului şcolar sunt concentrate toate actele normative privind evaluarea rezultatelor şcolare, după cum urmează: Regulamentul privind evaluarea rezultatelor învăţării, promovarea, absolvirea şi transferul elevilor în învăţămîntul primar, gimnazial şi liceal; Standardele de calitate pentru instituţiile de învăţămînt primar şi secundar general din perspectiva şcolii prietenoase copilului; Concepţia evaluării rezultatelor şcolare. În cadrul şedinţelor SM sunt abordate privind implementarea curriculumului disciplinar. Cadrele didactice au participat la reuniunea metodică municipală din august 2015, au fost informate cu cerinţele şi recomandările metodologice, instrumentarul didactic şi actele normative ale ME, cu cerințele de elaborare a proiectelor de lungă durată. În cadrul şedinţelor comisiilor metodice au fost analizate documentele curriculare, ghidurile, manualele, materialele auxiliare. În rezultatul elaborării individuale a proiectelor de lungă durată înainte de a fi aprobate, acestea au fost analizate la şedinţa secției metodice. În toate instituțiile s-a pus accent pe elaborarea proiectelor în corespundere cu cerinţele Scrisorii Metodice penru profesorii la limba și literatura rusă în școala națională și alolingvă și a scrisorii metodice pentru profesorii la limba și literatura ucraineană.

Există un sistem instituţional de proiectare didactică, cel puţin unic la disciplină sau la aria curriculară: concept şi structură – succinct.

Proiectele sînt realizate la unele discipline pe unităţi de învăţare, la altele - pe module, iar la altele – pe unităţi de conţinut, în conformitate cu Recomandările Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova. În cadrul instituțiilor menționate este permis cadrelor didactice să utilizeze acele grille de proiectare care au fost recomandate de Ghidurile de implementare a curriculei modernizate, dar indiferent de grilă, fiecare proiectare trebuie să conțină. Toate grille de proiectare menționate mai sus au fost respectate în proiectările de lungă durată la fiecare professor din instituțiile din control: 1. Proiectele de lungă durată au fost coordonate de directorii adjuncţi, responsabili de disciplină şi sunt vizate de directorul instituţiei.2. Pe foaia de titlu în fiecare proiect s-au făcut totalurile referitor la repartizarea orelor pe semestre, anual, numărul de lucrări practice, lucrări de evaluare. 3. Este indicat numărul procesului-verbal al şedinţei comisiei metodice unde s-a discutat corectitudinea elaborării proiectelor de lungă durată.4. Sunt proiectate lucrările de evaluare iniţială, lucrări de evaluare sumative, lucrări practice. 5. Proiectele sunt elaborate într-o formă estetică, fiind culese la calculator.

Care este cadrul operaţional de

IPLT „Petru Rareș”, IPLT „O. Ghibu”, IPLT „M.Eliade”, IPLT „Spiru Haret”– Proiectele de lunga durată sunt alcătuite pe unități de învățare, discutate la ședința

14

aplicare/realizare a proiectelor didactice de lungă durată în instituţie?

comisiei metodice, coordinate cu patronul disciplinei și aprobate de directorul instituției.LT „Lucian Blaga” - Cadrul operaţional de aplicare/realizare a proiectelor didactice de lungă durată în instituţie: Este recomandată proiectarea pe unități de învățare, dar are character obligatoriu proiectarea zilnică a activităților didactice. În urma discuțiilor în cadrul consiiliilor profesorale și seminarelor metodice, s-a constatat că proiectarea pe initate de învățare solicită oricum o proiectare zilnică a fiecărei lecții, de aceea s-a fixat drept caracter obligatoriu pentru proiectarea lecțiilor și opțional pentru proiectarea unităților de învățare.La IPLT „Liviu Deleanu” - Cadrul operational pentru realizarea proiectelor didactice de lungă durată în instituţie sunt Curricuumul la disciplinele școlare, Planul cadru de învăţămînt la disciplinele de studii, Curriculumul la decizia școlii la disciplinele de profil Educația plastică și Curricula la disciplinele opționale aprobate de ME din RM.IPLT „Mihai Viteazul” - Demersul evaluativ se realizează în baza Planului managerial unic al liceului. Sunt planificate variate tipuri de controale în scopul realizării proiectării de lungă durată la disciplinele școlare în baza curriculumului axat pe competențe. În instituţiile, cu limba rusă de instruire (LT „Dacia”, Liceul „SVETOCI”, LT „N. Milescu Spătarul”, LT ”B.P.Hașdeu”, LT „Vasil Levski”, LT „Kiril și Metodii”, Liceul „M. Koțiubinski”), profesorii au elaborat individual proiectele didactice de lungă durată, ţinînd cont de modelele propuse în ghiduri. Proiectele didactice au fost elaborate cu respectarea ordinii parcurgerii elementelor de conţinut, fără a fi afectată logica ştiinţifică şi didactică. În proiectele didactice de lungă durată se păstrează corelarea didactico-metodică a procesului de formare a competenţelor curriculare.


Managerii şcolari coordonatori dispun de planuri lunare de activitate, extras din Planul de activitate al instituţiei. Portofoliul managerilor şcolari conţine: acte normative necesare pentru organizarea şi desfăşurarea procesului educaţional. Managerii şcolari poartă responsabilitatea pentru organizarea eficientă a procesului educaţional; asigură aplicarea actelor normative, implementarea curriculumului de gimnaziu şi liceu; coordonează activitatea metodică; monitorizează procesul de evaluare al elevilor; efectuează activităţi de evaluare, control şi dirijare a cadrelor didactice; verifică realizarea recomandărilor curriculare, formulînd concluzii şi recomandări; coordonează activitatea de formare continuă a cadrelor didactice. Rezultatele sunt prezentate în note informative corect structurate cu stabilirea obiectivelor de control şi a mijloacelor de investigare cu analiză concretă şi comparativă a rezultatelor cu date statistice şi diagrame, cu concluzii şi recomandări concrete. Notele informative privind controlul intern al proiectelor didactice sunt întocmite corect, ele conţin: scopul verificării, termenii, constatări, analiza demersului didactic, concluzii și propuneri în vederea îmbunătățirii serviciilor educaționale de calitate, recomandări concrete pentru lichidarea lacunelor.


La şedinţele secțiilor metodice (din instituțiile sus-numite) s-a studiat conţinutul scrisorilor metodice şi fiecare cadru didactic a semnat că a făcut cunoştinţă cu cerinţele de implementare curriculară şi recomandările ME, privind organizarea și desfășurarea procesului educațional în anul de studii 2015-2016, cu conţinutul Ghidului de implimentare a curriculumului la disciplina predata şi de care a ţinut cont la elaborarea planificărilor de lungă durată. Compartimentele principale după care s-a realizat proiectarea calendaristică au fost: competenţe, subcompetențe, unitatea de învăţare, conţinuturi şi strategii, nr. de ore, data, observații.

15

S-a stabilit că o unitate de învăţare nu depăşește mai mult de 10-12 ore, unitatățile de învățare sunt axate pe formarea unor competenţe specifice ce se formează pe parcursul tuturor lecţiilor incluse în unitatea respectivă, iar fiecare unitate de învățare se finlizează cu o evaluare a subcompetenţelor formate.Activităţile de învăţare planificate sunt relevante cu subcompetenţele curriculare la limba și literatura rusă. La treapta liceală există proiectări de lungă durată separate pentru profilul umanist şi profilul real. La repartizarea timpului pentru parcurgerea unităţilor de învăţare se ţine cont de pregătirea elevilor din clasa respectivă. Activităţile de învăţare sunt alese şi planificate conform conţinuturilor de învăţare şi nivelului de pregătirea intelectuală al elevilor. Orice unitate de învăţare are o tematică şi un conţinut bine selectat de către profesor, sînt utilizate diverse strategii didactice care fac posibilă evaluarea competenţelor.Cadrele didactice posedă competențe de proiectare didactică de lungă durată și de scurtă durată și elaborează proiecte didactice pentru fiecare lecție. Proiectele didactice zilnice sunt structurate conform rigorilor psihopedagogice și recomandărilor din ghidurile de implementare a curriculumului. Cadrele didactice din liceele cu instruire în limba rusă (LT „Dacia”, Liceul „Svetoci”, LT „N. Milescu Spătarul”, LT ”B.P.Hașdeu”, LT „Vasil Levski”, LT „Kiril și Metodii”, Liceul „M. Koțiubinski”) au elaborat proiectele de lungă durată după unitatea de conţinut: competenţe specifice, subcompetențe, conținuturi, numărul de ore, data, observaţii. Au fost consultate modelele propuse în ghiduri. Structura proiectelor diferă de la profesor la profesor. În proiectele didactice de lungă durată sunt incluse probe de evaluare: iniţială, formativă, sumativă. Fiecare proiect conţine o analiză statistică: numărul de ore proiectate, numărul de evaluări, lucrări practice sau de laborator în conformitate cu curriculumul modernizat la discipline. Proiectele sunt discutate la ședințele secțiilor metodice, coordonate de administratorul - patron și aprobate de către directorul instituției.


În cadrul proiectărilor de lungă durată profesorii au fixat evaluări iniţiale la începutul anului de studii, curente / formative în cadrul lecţiilor, la finele fiecărei unităţi de învăţare - evaluări sumative. La momentul desfășurării controlului tematic au fost realizate, în toate clasele, evaluări inițiale, care au fost analizate minuțios și deduse constatările de intervenție necesară pe parcursul semestrului. Fiecare cadru didactic dispune de un portofoliu de evaluare pentru fiecare clasă în care păstrează toate probele de evaluare administrate pe parcursul anului de studii, testele elevilor (în cazurile cînd nu sunt caiete de evaluare tipizate) și analiza rezultatelor fiecărei evaluări. Există o analiză profundă a probelor de evaluare, atît din punct de vedere statistic cît şi interpretările textuale ale acestora, precum concluziile efectuate.

În cadrul şedinţelor secțiilor metodice s-a discutat numărul de lucrări de evaluare iniţială, formativă şi sumativă. Acestea au fost incluse în proiectările de lungă durată pentru a crea un sistem de evaluare a competenţelor elevilor.


Probele de evaluare sînt proiectate conform Curriculumului modernizat la disciplina, ediția 2010. Ele sînt diverse după formă şi conţinut şi au drept scop evaluarea competenţelor elevilor la anumite etape de învăţămînt, sunt elaborate conform rigorilor docimologice. Sunt stabilite obiectivele de evaluare axate pe subcompetențele curriculare vizate de probă și matricea de specificație. Sunt structurate de la simplu la compus şi alcătuite din itemi obiectivi, semiobiectivi și subiectivi. Probele sunt relevante vîrstei și timpului alocat pentru realizarea lor. În instituţii există o bază de date privind evoluţia rezultatelor şcolare pe trepte de şcolaritate, pe clase, se compară datele pentru o perioadă de 3 ani, fiind prezentate în note informative. Sînt comparaţi în dinamică parametrii: nota medie, calitatea, reuşita, eşecul. Rezultatele evaluărilor sunt analizate la şedinţele secţiei metodice pe discipline, la Consiliul profesoral şi Consiliul de administraţie. O

16

analiză amplă la acest compartiment se conţine şi în rapoartele de activitate a instituţiei, structurate pe următoarele aspecte: evaluări iniţiale, teze semestriale, pretestări, analiza evaluărilor administrate în cadrul controalelor interne, rezultatele la examenele de BAC, rezultatele statistice pe clase, trepte de şcolaritate, performanţele elevilor în cadrul olimpiadelor şi concursurilor şcolare. Notele informative cu referire la rezultatele evaluărilor desfăşurate după textul administraţiei poartă un caracter statistic, cu prezentarea grafică a rezultatelor, cu indicarea greşelilor frecvente identificate în teste şi recomandări pentru ameliorare şi dezvoltare. Subiectele lucrărilor de evaluare sunt elaborate în corespundere cu recomandările curricumului şi a ghidurilor de implementare a acestuia, fiind însoţite de barem, scheme de convertire a punctelor în note şi analiza rezultatelor evaluării. Toate acestea, dar şi testele de evaluare sînt concentrate în portofoliul fiecărui profesor, care au fost verificate în cadrul controlului.


Toate proiectele didactice de lungă durată și de scurtă durată sunt conectate la demersul de asigurare a calității și reprezintă criterii de măsurare a realizării parametrilor unui proces didactic calitativ. Activitatea metodică a profesorilor este desfăşurată prin diverse forme şi metode. În rezultatul analizei conţinutului proiectelor de lungă durată s-a constatat că secţiile metodice activează după un plan structurat şi investighează un domeniu reieşind din problema generală a instituţiei de învăţămînt. Portofoliile secţiilor metodice conţin comunicări, materiale ale seminarelor/training-urilor, proiecte didactice ale unor ore demonstrative prezentate în cadrul activităţilor metodice. Temele de autoperfecţionare ale profesorilor şi temele abordate în cadrul şedinţelor metodice corespund cu cerinţele actelor normative reglatoare. La nivel de cadru didactic menţionăm că în procesul educaţional sînt utilizate diverse strategii didactice, resurse materiale, punîndu-se accentul pe formarea competenţelor specifice curriculare. Proiectele didactice sînt eficiente şi relevante în asigurarea calităţii demersului didactic la disciplinele vizate, deoarece ele conţin: competenţele specifice pe unităţi de învăţare, conţinuturile, numărul de ore, datele, strategia didactică.


Cataloagele şcolare sînt completate conform Instrucţiunii cu privire la completarea catalogului şcolar. Cadrele didactice şi diriginţii de clasă au luat cunoştinţă de Instrucţiunea dată contrasemnătură, însă în catalogul clasei a IX-a „A”, Liceul „M. Koțiubinski”, se observă utilizarea corectorului dar şi corectarea notelor de către profesorii de limbă engleză. Subiectele lecţiilor se înscriu în cataloage în strictă corespundere cu proiectul didactic de lungă durată. Tema dată pentru acasă este scrisă corect, inclusiv, pagina şi tipul activităţii. Notarea elevilor este realizată sistematic de majoritatea cadrelor didactice, însă în luna septembrie se observă un număr mic de note la unele discipline cu 1-2 ore pe săptămînă. În rezultatul verificării selective a cataloagelor școlare s-a constatat că toate cataloagele sunt completate corect, sunt indicate numerele ordinelor privind mişcarea elevilor pe pagina evidenţei fregvenţei elevilor. Cataloagele au fost la timp verificate de către administraţie. S-au examinat caietele de lucrări de evaluare. Notele au fost trecute în catalog. Gradul de formare a capacităţilor elevilor corespunde conceptului curricular. În rezultatul verificării cataloagelor şcolare s-a constatat că toate evaluările proiectate pînă la momentul controlului au fost realizate de către profesori (evaluarea initială), notele sînt trecute în catalogul şcolar la data efectuării lucrării. Cu toate acestea, în cataloagele liceului LT „Vasil Levski”, sînt înscrise note prin bară: 5/7 (profesor Gridnev Victor). În urma observaţiilor făcute în timpul

17

controlului special, situaţia s-a ameliorat.

Concluzii: În total au fost verificate 14 licee, din care 7 sunt cu instruire în limba rusă și 7 cu instruire în limba română. În instituţiile verificate echipele manageriale și cadrele didactice cunosc şi implementează actele normative privind proiectarea de lungă durată. Există un sistem instituţional de proiectare didactică unic la toate disciplinile școlare axat pe criterii de evaluare. Cadrul operaţional de realizare a proiectelor didactice de lungă durată în instituţie este axat pe proiectarea unităților de învățare și proiectarea zilnică a activităților didactice. Notele informative privind controlul intern al proiectelor didactice sunt prezente, sunt sistematizate constatările, formulate concluziile și recomandările de rigoare. Proiectările de lungă durată au fost elaborate şi ajustate conform cerințelor curriculare. În proiectările de lungă durată profesorii au fixat evaluări iniţiale la începutul anului de studii, curente/formative în cadrul orelor, la finele fiecărei unităţi de învăţare evaluări sumative. Probele de evaluare aplicate sunt elaborate conform rigorilor docimologice. Toate proiectele didactice de lungă durată și scurtă durată sunt conectate la demersul de asigurare a calității și reprezintă criterii de măsurare a realizării parametrilor unui proces didactic calitativ. Se ține cont de rigorile stipulate la completarea cataloagelor școlare, dar mai există unele reserve la acest capitol.

Membrii echipelor manageriale își exercită atribuțiile funcționale în problemele implementării, monitorizării și realizării curricula modernizată. Se oganizează asistări reciproce, se efectuează diverse controale, se propun lucrări de evaluare de la administraţia instituţiei, se analizează rezultatele înregistrate, se verifică parcurgerea și realizarea conținuturilor teoretico-practice prevăzute de curricula la clasă. Cadrele didactice dispun de setul documentelor normative și metodice la disciplinele menționate.

Actele normative și literatura metodică se certetează la nivelul administrației școlare şi a cadrelor didactice. Portofoliile comisiilor metodice, proiectarea conținuturilor curriculare corespund cerințelor curriculumului și permit a aprecia activitatea managerială și didactică cu calificativul normativ.Recomandări: De a respecta în continuare rigorile actelor normative reglatorii întru asigurarea calității procesului didactic. A continua monitorizarea procesului de predare/învăţare/evaluare la disciplinele de studii. A continua monitorizarea eficientă a sistemului instituţional de evaluare a rezultatelor şcolare. A asigura desfăşurarea calitativă a evaluărilor la disciplinele școlare, în scopul determinării performanţelor elevilor;

Olga Leașenco, specialist coordonator, metodist la limba și literatura rusă, direcția inspecția școlară, DGETS

Instituţiile de învăţămînt implicate în control: Școlile primare nr. 12 „Anatol Popovici”, 19, 82, 83 „Grigore Vieru”, 91 „Antonin Ursu”, 101, școlile-grădiniță nr. 88, 90, 199, 120, 152 „Pas cu Pas”, 226, și „Ilie Fulga”.

Aspecte evaluate Rezultate atestateLa nivelul administraţiei unităţii şcolare1. Cunoaşterea şi implementarea actelor normative privind proiectarea de lungă durată de către managerii şcolari, selectiv de cadrele didactice.

În controlul vizat s-a determinat o sporire a competenţelor managerilor şcolari de a proiecta şi realiza planul complex de activitate al instituțiilor. În toate instituţiile din control există un plan de acţiuni ce conţine subiecte pentru discuţii, seminare, mese rotunde, indicații privind studierea curriculumului şcolar pentru clasele primare, elaborarea proiectărilor calendaristice şi a proiectelor didactice, ședințe privind implementarea ECD în clasa I, modele, (mostre).

Există acte legislative de nivel republican şi internaţional ce promovează

18

politicile educaţionale în Republica Moldova (Codul educaţiei, Concepţia educaţiei în RM, Declaraşia Universală a drepturilor omului, Codul familiei, Convenţia internaţională cu privire la drepturile copilului etc.). De asemenea, cadrele didactice din control implementează curriculumul modernizat pentru clasele 1-4, ediția 2010, drept îndrumar le servesc ghidurile de implementare a curriculumului, ghidurile de implementare a conținuturilor predate, altă literatură de specialitate. Planul de acţiuni privind implementarea curriculumului modernizat la disciplinele şcolare din învăţămîntul primar conţine teme corect formulate în școlile primare nr. 12 „Anton Popovici”, 19, 82, 83 „Grigore Vieru”, 91 „Antonin Ursu”, 101, școlile-grădiniță nr. 88, 90, 199, 120, 152 „Pas cu Pas” și „Ilie Fulga”). Un plan strategic de realizare a curriculumului modernizat centrat pe formarea de competenţe pentru anul de studii 2015-2016 a fost elaborat în școala-grădiniță nr. 120, școlile primare nr. 82 și 83 „Grigore Vieru”.

2. Există un sistem instituţional de proiectare didactică, cel puţin unic la disciplină sau la aria curriculară: concept şi structură – succint????

În programul de activitate a Consiliului Profesoral, Consiliului de Administraţie, Consiliului metodic și a secțiilor metodice sunt proiectate teme privind implementarea curriculumului modernizat: Asigurarea serviciilor educaționale relevante și de calitate prin prisma parteneriatului familie-școală-comunitate (școala-grădiniță nr. 226), Formarea de competențe la copiii claselor primare prin aplicarea strategiilor de eficientizare a parteneriatului școală-familie-comunitate în procesul educațional (școala-grădiniță „Ilie Fulga”), Formarea la elevii din învățămîntul primar a unei comunicări eficiente prin valorificarea metodelor activ-participative în cadrul lecțiilor (școala-grădiniță nr. 90); Orientarea activității cadrului didactic în conformitate cu prevederile Codului Educației, în vederea sporirii calității procesului educațional în contextul unei pedagogii axate pe competențe. Formarea la elevii din treapta primară a unei comunicări calitative prin dezvoltarea, îmbogățirea și nuanțarea vocabularului acestora și valorificarea metodelor activ-participative în cadrul lecției de limbă română și a orelor opționale (școala primară nr. 83 „Grigore Vieru”), Diferențierea și individualizarea – unul din principiile învățării care îl plasează pe elev partener în procesul propriei formări (școala primară nr. 82); Formarea la elevii din învățămîntul primar a unei comunicări eficiente prin valorificarea metodelor activ-participative în cadrul lecțiilor de matematică și științe (școala-grădiniță nr. 90). Amenajarea spațiilor de învățare pe centre de activitate. Cerințe și recomandări. Funcționalitatea acestora pentru încurajarea învățării (şcoala-grădiniţă nr. 120, 152 „Pas cu Pas”; Implementarea curriculumului modernizat și formarea competențelor la disciplinele școlare, formarea competențelor matematice prin abordarea integrată a disciplinelor (școlile primare nr. 12 „Anatol Popovici”); Formarea la elevi a unui sistem de competențe necesare pentru continuarea studiilor, avînd menirea să asigure optimizarea integrării sociale și în perspectivă profesională (școala primară nr. 19). Asigurarea calității procesului educațional prin prisma racordării lui la cerințele curricula modernizate axate pe formarea de competențe și asigurarea șanselor egale la educație tuturor elevilor. Selectarea și valorificarea metodelor activ-participative centrate pe elev în cadrul implementării curricula modernizate (şcoala-grădiniţă nr. 91 „Antonin Ursu”); Modernizarea educației într-o școală prietenoasă copilului, sporirea calității învățămîntului centrat pe formarea de competențe (școala primară nr. 101); Formarea la elevii din învățămîntul primar a unei comunicări eficiente prin valorificarea metodelor activ-participative în cadrul lecțiilor; Formarea competenței a învăța să înveți. Motivarea

19

elevului partener în procesul propriei învățări (școlile-grădiniță nr. 88 și 199; șc. primară nr. 82).

În unele instituții necesită modificări şi completări temele proiectate pentru discuţii la Consiliul Profesoral în anul şcolar 2015-2016.

În majoritatea instituțiilor din control învățătorii au elaborat proiectele didactice de lungă durată, ținînd cont de modelele propuse în ghidurile de implementare a curriculumului modernizat și în ghidurile privind implementarea conținuturilor din manualele aprobate de ME, cît și din sursele de alternativă. Unele proiecte didactice au fost adaptate la nivelul clasei, cu respectarea ordinii parcurgerii elementelor de conținut din curriculum și manualele în vigoare. În proiectele calendaristice, majoritatea cadrelor didactice păstrează corelarea dintre competențele specifice, subcompetențe, conținuturi și activități de învățare, numărul de ore programat pentru fiecare modul și, respectiv, pentru fiecare subiect programat. În realizarea procesului educational învățătorii respectă corelarea dintre părțile componente ale proiectării de lungă durată, astfel, formează capacitățile / competențele elevilor din învățămîntul primar.

3. Care este cadrul operaţional de aplicare /realizare a proiectelor didactice de lungă durată în instituţie?

Managerii școlari din instituțiile implicate în control au prezentat cadrelor didactice structura proiectelor de lungă durată, care include obligatoriu: competențele specific la fiecare disciplină școlară din învățămîntul primar, subcompetențele selectate pentru fiecare unitate de învățare /modul proiectate, eșalonarea conținuturilor conform curriculumului modernizat pentru clasele 1-4, ediția 2010, numărul de ore pentru fiecare modul sau unitate de învățare, și pentru fiecare subiect în parte, data, resursele material și obiecții. În acest scop, au fost proiectate şi realizate discuţii, şedinţe, ateliere de dezbateri, ateliere didactice, seminare instructive, seminare - practicum, au fost elaborate proiecte, sarcini de lucru, au fost stabiliţi paşi de formare-dezvoltare şi evaluare a competenţelor. S-a pus accent pe elaborarea calitativă a proiectării calendaristice şi didactice, pe desfăşurarea diverselor activităţi întru formarea cadrelor didactice privind problema vizată.

4. Analiza notelor informative privind controlul intern al proiectelor didactice, cum se: sistematizează constatările, formulează concluziile, recomandările?

Managerii școlari responsabili de procesul educațional în instituțiile de învățămînt din control au fost verificate proiectările de lungă durată pentru anul curent de studii, au fost semnate de acesta, apoi prezentate managerului principal pentru aprobare. În activitatea de elaborare, cît și cea de verificare au fost incluse și cadrele didactice – șefi de secții metodice, care, lucrînd cot la cot cu învățătorii de la paralela de clase, au insistat elaborerea calitativă a proiectăriilor de lungă duratăp. Astfel acestea corespund cerințelor în vigoare. În rezultatul verificării proiectelor de lungă durată, la început de an școlar, au fost întocmite note informative, care includ obiectivele controlului, constatările efectuate, au fost formulate concluziile, iar în baza lor propunerile și recomandările. S-a pus accent pe proiectarea calendaristică şi cea didactică, pe desfăşurarea diverselor activităţi întru formarea cadrelor didactice privind problema vizată.

Aprobarea acestora a fost anticipată de studierea de către fiecare manager școlar, responsabil de procesul educaţional la disciplină, a setului de documente curriculare. S-a insistat pe elaborarea proiectelor calendaristice în corespundere cu cerinţele Scrisorii Metodice privind organizarea și desfășurarea procesului educațional la clasele primare în anul current de studii şi a Ghidurilor de implementare a curricula, respectiv, a conținututurilor la disciplinele școlare. Unii manageri școlari au analizat rezultatele controalelor tematice și a lucrărilor de evaluare, realizate pe parcursul anului precedent de studii, alții au realizat doar analiza lucrărilor

20

de evaluare sumativă la finele fiecărui semestru și a evaluării finale.Notele informative privind controlul proiectărilor de lungă durată au fost

elaborate la timp, corect, acestea cuprinzînd o analiză amplă a situației la moment, în instituțiile de învățămînt: școala-grădiniță nr. 152 „Pas cu Pas” (director adjunct C. Șargu) și nr. 120 (director adjunct Sv. Galben); școlile primare nr. 82 (director adjunct A. Vataman), școala primară nr. 83 „Grigore Vieru” (directori adjuncți R. Ungureanu și S. Castraveț); școala primară nr. 90 (director adjunct M. Nița); școala primară nr. 101 (director L. Secrieru, director adjunct A. Donciu). Sînt la început de cale managerii responsabili de procesul educațional în școlile-grădiniță nr. 90, 226, „Ilie Fulga” și școala primară nr. 12 „Anatol Popovici”, unde la momentul controluluii notele informative erau încă în lucru sau au fost întocmite cu unele neajunsuri. După îndrumările date de specialistul la clasele primare de la DGETS, aceștia au elaborat notele informative relativ mai bune, chiar dacă calitatea elaborării acestora diferă de la o instituție la alta.

La nivelul cadrelor didactice1. Verificarea proiectării didactice lungă/scurtă durată, pe unităţi de învăţare şi realizării lor la nivel de cadru didactic: accente analitice şi statistice

Unele cadre didactice din instituțiile de învățămînt din control au participat la reuniunea metodică din 26 august 2015, unde au fost informate cu cerințele și recomandările metodologice, instrumentarul didactic, dar și actele normative ale ME al RM privind implementarea curriculumului modernizat pentru clasele 1-4, ediția 2010, respective cu cerințele de elaborare a proiectărilor de lungă durată. Ceilalți învățători au fost informați în cadrul ședințelor secțiilor metodice unde s-au analizat documentele curriculare, manualele în vigoare din anii precedenți, dar și cele modificate recent (clasa a II-a). Și unii, și alții au fost informați adecvat privind elaborarea proiectării calendaristice. De asemenea, accentual a fost pus pe elaborarea proiectelor în corespundere cu cerinţele Scrisorii Metodice privind organizarea și desfășurarea procesului educațional la clasele primare şi a Ghidurilor de implementare a curricula. Majoritatea învățătorilor din instituțiile de învățămînt din control au elaborat proiectările anuale, respectînd setul de documente curriculare și în corespundere cu cerințele Scrisorii metodice, a ghidurilor de implementare și a materialelor de alternativă la tema dată.

2. Examinarea proiectării şi realizării evaluărilor la nivel de cadru didactic, a calităţii analizei şi interpretării rezultatelor

Proiectările de lungă durată preluate sau elaborate de învăţători sunt axate pe unităţile de conţinut indicate în Curriculumul şcolar pentru clasele 1-4 şi implică: competenţe specifice, subcompetenţe, conţinuturi, activităţi de învăţare, activităţi de evaluare, numărul de ore proiectat pentru fiecare unitate de învățare /modul, numărul de ore proiectat pentru fiecare subiect, cît și resursele materiale.

Învățătorii din instituțiile de învățămînt din control au eleborat proiectele de lungă durată, ţinînd cont de modelele propuse în ghiduri și în auxiliarele școlare existente. Unele proiecte didactice au fost adaptate la nivelul clasei, cu respectarea ordinii parcurgerii elementelor de conţinut din curriculum și modulelor din manualele școlare. În proiectele anuale unii învățători păstrează corelarea didactico-metodică a procesului de formare a capacităților elevilor. În activitatea de formare a competenţelor, învățătorii sunt axaţi pe valorile acestora, reprezentate printr-un ansamblu de cunoştinţe, deprinderi, capacităţi şi atitudini. Majoritatea cadrelor didactice au selectat pentru fiecare subiect proiectat activitățile de învățare și evaluare din curricula la disciplinele de studiu din învățămîntul primar. Altele nu au făcut inițial acest lucru. După discuțiile purtate cu managerii școlari (debutanți) și cu învățătorii respectivi, lucrurile s-au schimbat. În

21

proiectarea calendaristică au fost incluse activitățile de învățare și evaluare, a fost completată rubrica resurselor materiale, fără de care nu putem desfășura o educație de calitate în clasele primare, unde la baza instruirii stă principiul ilustrativității.

La matematică în clasele întîi din unele școli foarte des se întîlnește subiectul „Antrenarea capacităților”, în unele cazuri chiar peste fiecare lecție. În cadrul controlului s-a discutat cu învățătorii respectivi și, ulterior, au fost modificate subiectele pentru ca acestea să corespundă cerințelor (să nu se repete de mai multe ori unul și același subiect).

3. Analiza probelor de evaluare: structura şi calitatea lor (portofoliul profesorului).

În majoritatea instituțiilor de învățămînt din control au fost proiectate evaluări iniţiale la început de an şcolar, evaluări formative cîte 2-3 în cadrul fiecărei unități de învățare /modul pentru antrenarea itemilor ce vor fi propuși în testele de evaluare sumativă, evaluări sumative după fiecare unitate de învățare /modul, la sfîrşitul semestrului I şi la sfîrşit de an şcolar.Toate proiectările calendaristice preluate sau elaborate au fost ajustate la clasa şi la contingentul de elevi existent, personalizate ( școala-grădiniță nr. 120, nr. 88, nr. 199, nr. 90); școala primară nr. 12, 82, nr. 83 „Grigore Vieru”, nr. 91 „Antonin Ursu”, nr. 101, nr. 19 și corespund Curriculumului modernizat pentru clasele 1-4, ediția 2010. Învățătoarele, împreună cu managerii școlari au discutat ședințele secțiilor metodice modul de elaborare a proiectelor de lungă durată. Acestea sînt calitativ întocmite, corespund cerințelor în vigoare. Cu toate acestea, unele învățătoare nu au inclus în proiectarea la matematică activitățile de învățare din curriculumul disciplinar. Chiar dacă în școala-grădiniță nr. 88 proiectările de lungă durată au fost preluate, acestea au fost personalizate, adaptate la nivelul de pregătire a clasei de elevi, a fost completată rubrica resurse didactice cu materialele disponibile în sala de clasă, precum și în biblioteca instituției, în clasele vecine. În școala-grădiniță nr. 152 „Pas cu Pas” proiectele de lungă durată au fost elaborate, în majoritate, de către învățătoare, personalizate, ținînd cont de curricula la disciplinele de studiu și de numărul de ore din Planul-cadru pentru instituțiile /clasele ce implementează programul „Pas cu Pas” (5). În unele proiectări evaluarea sumativă nu este precedată de evaluări formative, fapt care diminuiază calitatea realizării evaluării sumative (În cadrul fiecărei unități de învățare evaluarea sumativă ar trebui precedată de 2-3 evaluări formative scrise, care ar conține itemi similari celor ce vor fi incluși în evaluările sumative pentru a pregăti elevii în acest sens.) Numărul de lucrări de evaluare iniţială, formativă şi sumativă la fiecare disciplină şcolară din învăţămîntul primar a fost discutat în cadrul şedinţelor secțiilor metodice, la început de an şcolar. Acestea au fost incluse în proiectările de lungă durată pentru a crea un sistem instituțional de evaluare a capacităților elevilor. În literatura de specialitate privind evaluarea rezultatelor școlare nu întîlnim „evaluare semestrială” ca tip de evaluare și atunci, astfel de subiecte proiectate în rubrica „Conținuturi” nu este relevantă. Nu are nici o relevanță, de asemenea, fixarea evaluărilor formative în ultima rubrică „Observații”, măcar și de aceea că nu este stabilit concret locul acesteia. La fel, nu are sens programarea, cu atît mai mult realizarea evaluării formative a III-a sau a IV-a lecție de la începutul unui nou modul / unei noi unități de învățare. În unele clase sînt programate prea multe evaluări formative (peste fiecare 3-4 subiecte).

4. Aprecierea eficienţei şi relevanţei proiectelor

O deosebită atenție acordă administrațiile școlilor implicate în control, în deosebi managerii principali, la crearea condițiilor adecvate /optime

22

didactice în asigurarea calităţii demersului didactic la disciplină

pentru organizarea și desfășurarea procesului educațional la clasele primare. În bibliotecile școlare, cabinetele metodice, cît și sălile de clasă, în special, din școlile și clasele care implementează programul „Pas cu pas” sînt dotate cu literatură de specialitate suplimentară. Fiecare învățător are în dotare recomandările metodice propuse de ME și IȘE. În anul curent de studii toate cadrele didactice care predau în clasele întîi dispun de ghidurile metodologice Evaluarea criterială prin descriptori în învățămîntul primar, procurate în perioada cursurilor de formare, în acest sens, la IȘE și de Scrisoarea metodică nr. 2774 din octombrie 2015 privind modul de evaluare a rezultatelor învățării prin descriptori în clasele întîi, distribuită în toate instituțiile de învățămînt din municipiu prin intermediul site-ului DGETS. Astfel, se implementează articolul 16 (punct 5) din Codul Educației al RM, pus în aplicare din 1 septembrie 2015, începînd cu clasa I (Cod, art. 152, punct d).Unele proiecte calendaristice au fost adaptate la nivelul clasei, cu respectarea ordinii parcurgerii elementelor de conţinut, fără a fi afectată logica ştiinţifică şi didactică expusă în curricula la disciplinele școlare la clasele primare și în manualele școlare în vigoare. În proiectele didactice de lungă durată, învățătorii păstrează corelarea didactico-metodică a procesului de formare a competenţelor curriculare. În activitatea de formare a competenţelor, învățătorii sunt axaţi pe valorile acestora, reprezentate printr-un ansamblu de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi atitudini, lucru care stimulează aplicarea eficientă şi relevantă a proiectelor de lungă durată și didactice întru asigurarea unei calităţii a demersului didactic la disciplinele școlare din învățămîntul primar din municipiu.În instituţiile de învăţămînt din control cadrele didactice sînt la curent cu prevederile actelor legislative de nivel republican şi internaţional ce promovează politicile educaţionale în Republica Moldova și în majoritate se respect. De asemenea, cadrele didactice din control implementează curriculumul modernizat pentru clasele 1-4, ediția 2010, drept îndrumar servindu-le ghidurile de implementare a curriculumului, ghidurile de implementare a conținuturilor predate, altă literatură de specialitate. La început de an școlar, managerii responsabili de procesul educațional la clasele primare au organizat seminare privind elaborarea proiectelor de lungă durată (Sv. Galben, școala-grădiniță nr. 120; M. Nița, școala-grădiniță nr. 90, C. Șargu, școala-grădiniță nr. 152 , „Pas cu Pas”; R. Ungureanu și S. Castraveț, școala primară nr. 83 „Grigore Vieru”; A. Vataman și M. Nani, școala primară nr. 82; E. Calugări, școala primară nr. 12 „Anatol Popovici”; L. Secrieru și A. Donciu, școala primară nr. 101; N. Cotoman, școala primară nr. 19; C. Mîrza, școala primară nr. 91 „Antonin Ursu”; O. Pena, școala primară nr. 88). În cadrul seminarelor s-a vorbit despre obligativitatea implementării integrale a curriculumului școlar pentru clasele 1-4, deci în proiectarea de lungă durată obligatoriu se includ competențele specifice pentru fiecare disciplină de studiu, se selectează subcompetențele privind unitatea de învățare /modulul proiectată /proiectat, se repartizează conținuturile în succesiunea recomandată de curriculum, dar și de manualele școlare, se fixează numărul de ore pentru fiecare unitate de învățare /modul, se fixează resursele matematice.În cadrul şedinţelor secțiilor metodice, au fost analizate documentele curriculare, ghidurile de implementare a curricula modernizate, manualele recent apărute, materialele auxiliare, bibliografia de specialitate şi metodică etc. În rezultatul elaborării individuale a proiectelor de lungă

23

durată, înainte de a fi aprobate, acestea au fost analizate la şedinţa secției metodice la clasele primare. Cabinetele metodice şi bibliotecile şcolare sunt dotate cu literatura metodică necesară cadrelor didactice pentru a realiza un proces educaţional calitativ.

5.Examinarea cataloagelor şcolare şi a caietelor de evaluări scrise ale elevilor în scopul determinării gradului de realizare a conceptului curricular de formare, dezvoltare, evaluare a competenţelor specifice şi integratoare elevului din treptele de şcolaritate (primar, gimnaziu, liceu)

De mai mulți ani, se duce o muncă de explicație și aplicare a instrucțiunii de completare calitativă a cataloagelor școlare la clasele primare. Pe lîngă completarea acestora cu acuratețe, respectînd liniatura, scrierea datelor cu cifre arabe, completarea rubricii sarcini de învățare (se propun sarcini ce se realizează în GPP), o deosebită importanță are completarea rubricii subiectul lecției, care trebuie să fie în strînsă concordanță cu proiectarea de lungă durată. Astfel, învățătoarele respectă toate cerințele prevăzute în instrucțiune. Odată ce evaluările inițiale, formative și sumative sînt programate în proiectele de lungă durată, la data potrivită, cadrele didactice nu pot să nu le realizeze la timp, fixînd notele obținute de elevi (la evaluările sumative) în rubrica și ziua respectivă.La sfîrșit de fiecare semestru se calculează numărul de ore proiectat și numărul de ore înregistrat de învățător în catalog la fiecare disciplină de studiu. Astfel, se duce evidența strictă a realizării curriculumului disciplinar la clasele primare. Concomitent, se realizează lucrările de evaluare programate inițial. Astfel, eficiența și calitatea demersului didactic este condiționată de coerența proiectării, realizării procesului educațional și a evaluării rezultatelor școlare la clasele primare.

6. Există sau nu curricula la orele opționale (numărul și denumirea curricula instituțională, ajustarea la curricula națională: competențe specifice, conținuturi, nr. de ore, activități de învățare)

În anul curent de studii, cadrele didactice la clasele primare au selectat pentru orele opționale doar Tainele comunicării, Educația pentru sănătate și viață de calitate și Educația ecologică din planul-cadru și din lista suplimentară propusă de ME al RM.Pentru disciplinele recomandate este elaborat curriculumul și sînt propuse conținuturile de învățare. Acestea au fost aprobate de către Comisia națională pentru curriculum a ME.Considerăm, prea puține la număr și nu foarte relevante orele opționale recomandate în Planul-cadru pentru anul de studii 2015-2016.

Aprecieri, probleme, concluzii, propuneri:Competența de a proiecta procesul didactic este o competență integratoare (R. Mogonea).

Proiectarea didactică de lungă durată se elaborează în baza curriculumului la disciplină, iar proiectarea didactică de scurtă durată se realizează reieșind din dimensiunile procesului didactic stipulate în proiectarea didactică de lungă durată.

Conceptul de proiectare pedagogică definește activitatea care anticipează realizarea obiectivelor, a conținuturilor, a strategiei didactice și a evaluării într-un context de organizare specific procesului de învățămînt, la toate nivelurile acestuia. În calitate de concept pedagogic fundamental, proiectarea are în vedere toate componentele de bază și mai ales relațiile dintre acestea, în condițiile unui mod de organizare a procesului de învățămînt (L. Vlăsceanu).

Ca activitate de creație specific, proiectarea pedagogică vizează valorificarea optima a timpului real destinat învățării, atît în mediul școlar, cît și în cel extrașcolar. Din această perspectivă, proiectarea pedagogică intervine în calitate de: a) proiectare globală (nivel, treaptă de învățămînt) și b) proiectare eșalonată (pe perioada unui an de învățămînt, semestru școlar sau a unei activități didactice /educative concrete, lecție, oră de dirigenție etc.).

Conform concepției curriculare, elementul principal de referință într-o proiectare didactică de lungă durată sînt competențele și subcompetențele, iar elementul principal de referință într-o proiectare zilnică subcompetențele convertite în obiective operaționale.

24

Practica de mai mulți ani a demonstrat că activitatea didactică este direct proporțională cu gradul de pregătire temeinică și minuțioasă a învățătorului. Totuși proiectarea singură nu asigură eficiența deplină, mai este necesară priceperea cadrului didactic de a se adapta la particularitățile situațiilor și de a particulariza instruirea.

Pentru elaborarea proiectului de lungă durată din perspectiva formării de competențe este necesar:1. de a determina competențele specifice prioritare;2. de a determina subcompetențele care vor fi realizate prin conținutul concret;3. ca fiecare modul să conțină o oră de sinteză a materiei și o oră de sinteză integratoare a materiei;4. ca în proiectul de lungă durată să se fixeze orele de evaluare inițială, formativă și cele de evaluare sumativă.

La nivelul administraţiei institu ț iei de învă ț ămînt În controlul vizat s-a determinat o sporire a competenţelor managerilor şcolari de a proiecta şi

realiza planul complex de activitate al instituțiilor. În toate instituţiile din control există un plan de acţiuni ce conţine subiecte pentru discuţii, seminare, mese rotunde, indicații privind studierea curriculumului şcolar pentru clasele primare, elaborarea proiectărilor calendaristice şi a proiectelor didactice, ședințe privind implementarea ECD în clasa I, modele, (mostre).

Există acte legislative de nivel republican şi internaţional ce promovează politicile educaţionale în Republica Moldova (Codul educaţiei, Concepţia educaţiei în RM, Declarația Universală a drepturilor omului, Codul familiei, Convenţia internaţională cu privire la drepturile copilului etc.). De asemenea, cadrele didactice din control implementează curriculumul modernizat pentru clasele 1-4, ediția 2010, drept îndrumar le servesc ghidurile de implementare a curriculumului, ghidurile de implementare a conținuturilor predate /a manualelor școlare, altă literatură de specialitate și metodică. Planul de acţiuni privind implementarea curriculumului modernizat la disciplinele şcolare din învăţămîntul primar conţine teme corect formulate în școlile primare nr. 12 „Anton Popovici”, 19, 82, 83 „Grigore Vieru”, 91 „Antonin Ursu”, 101, școlile-grădiniță nr. 88, 90, 199, 120, 152 „Pas cu Pas” și „Ilie Fulga”). Un plan strategic de realizare a curriculumului modernizat centrat pe formarea de competenţe pentru anul de studii 2015-2016 a fost elaborat în școala-grădiniță nr. 120, școlile primare nr. 82 și 83 „Grigore Vieru”.

În majoritatea instituțiilor din control învățătorii au elaborat proiectele didactice de lungă durată, ținînd cont de modelele propuse în ghidurile de implementare a curriculumului modernizat și în ghidurile privind implementarea conținuturilor din manualele aprobate de ME, cît și din sursele de alternativă. Unele proiecte didactice au fost adaptate la nivelul clasei, cu respectarea ordinii parcurgerii elementelor de conținut din curriculum și manualele în vigoare. În proiectele calendaristice, majoritatea cadrelor didactice păstrează corelarea dintre competențele specifice, subcompetențe, conținuturi și activități de învățare, numărul de ore programat pentru fiecare modul și, respectiv, pentru fiecare subiect programat. În realizarea procesului educational învățătorii respectă corelarea dintre părțile componente ale proiectării de lungă durată, astfel, formează capacitățile / competențele elevilor din învățămîntul primar.

Managerii școlari din instituțiile implicate în control au prezentat cadrelor didactice structura proiectelor de lungă durată, care include obligatoriu: competențele specifice la fiecare disciplină școlară din învățămîntul primar, subcompetențele selectate pentru fiecare unitate de învățare /modul proiectate, eșalonarea conținuturilor conform curriculumul modernizat pentru clasele 1-4, ediția 2010, numărul de ore pentru fiecare modul sau unitate de învățare, și pentru fiecare subiect în parte, data, resursele material și obiecții. În acest scop, au fost proiectate şi realizate discuţii, şedinţe, ateliere de dezbateri, ateliere didactice, seminare instructive, seminare - practicum, au fost elaborate proiecte, sarcini de lucru, au fost stabiliţi paşi de formare-dezvoltare şi evaluare a competenţelor. S-a pus accent pe elaborarea calitativă a proiectării calendaristice şi didactice, pe desfăşurarea diverselor activităţi întru formarea cadrelor didactice privind problema vizată.

Directorii adjuncți responsabili de procesul educațional în instituțiile de învățămînt din control au verificat proiectările de lungă durată pentru anul curent de studii, au făcut obiecțiile de rigoare, le-au semnat, apoi au fost prezentate managerului principal pentru aprobare. În activitatea de elaborare, cît și cea de verificare au fost incluse și cadrele didactice – șefii de secții metodice,

25

care, lucrînd cot la cot cu învățătorii de la paralela de clase, au insistat elaborarea calitativă a proiectăriilor de lungă durată. Astfel, acestea corespund cerințelor în vigoare. În rezultatul verificării proiectelor de lungă durată, la început de an școlar, au fost întocmite note informative, care includ obiectivele controlului, constatările efectuate, au fost formulate concluziile, iar în baza lor propunerile și recomandările. S-a pus accent pe proiectarea calendaristică şi cea didactică, pe desfăşurarea diverselor activităţi întru formarea cadrelor didactice privind problema vizată.

Aprobarea acestora a fost anticipată de studierea de către fiecare manager școlar, responsabil de procesul educaţional la disciplină, a setului de documente curriculare. S-a insistat pe elaborarea proiectelor calendaristice în corespundere cu cerinţele Scrisorii Metodice privind organizarea și desfășurarea procesului educațional la clasele primare în anul current de studii şi a Ghidurilor de implementare a curricula, respectiv, a conținututurilor la disciplinele școlare. Unii manageri școlari au analizat rezultatele controalelor tematice și a lucrărilor de evaluare, realizate pe parcursul anului precedent de studii, alții au realizat doar analiza lucrărilor de evaluare sumativă la finele fiecărui semestru și a evaluării finale.

Notele informative privind controlul proiectărilor de lungă durată au fost elaborate la timp, corect, acestea cuprinzînd o analiză amplă a situației de moment, în instituțiile de învățămînt: școala-grădiniță nr. 152 „Pas cu Pas” (director adjunct C. Șargu) și nr. 120 (director adjunct Sv. Galben); școlile primare nr. 82 (director adjunct A. Vataman), școala primară nr. 83 „Grigore Vieru” (directori adjuncți R. Ungureanu și S. Castraveț); școala primară nr. 90 (director adjunct M. Nița); școala primară nr. 101 (director L. Secrieru, director adjunct A. Donciu). Sînt la început de cale managerii responsabili de procesul educațional în școlile-grădiniță nr. 90, 226, „Ilie Fulga” și școala primară nr. 12 „Anatol Popovici”, unde la momentul controluluii notele informative erau încă în lucru sau au fost întocmite cu unele inexactități. După îndrumările date de specialistul la clasele primare de la DGETS, aceștia au elaborat note informative relativ mai bune. Calitatea elaborării acestora diferă de la o instituție la alta în dependență de nivelul de pregătire a managerului școlar, responsabilitatea acestuia, experiența lui în funcția dată.

La nivelul cadrelor didacticeUnele cadre didactice din instituțiile de învățămînt din control au participat la reuniunea

metodică din 26 august 2015, unde au fost informate cu cerințele și recomandările metodologice, instrumentarul didactic, dar și actele normative ale ME al RM privind implementarea curriculumului modernizat pentru clasele 1-4, ediția 2010, respective, cu cerințele de elaborare a proiectărilor de lungă durată. Ceilalți învățători au fost informați în cadrul ședințelor secțiilor metodice unde s-au analizat documentele curriculare, manualele în vigoare din anii precedenți, dar și cele modificate recent (clasa a II-a). Și unii, și alții au fost informați adecvat privind elaborarea proiectării calendaristice. De asemenea, accentul a fost pus pe elaborarea proiectelor în corespundere cu cerinţele Scrisorii Metodice privind organizarea și desfășurarea procesului educațional la clasele primare şi a Ghidurilor de implementare a curricula.

Majoritatea învățătorilor din instituțiile de învățămînt din control au elaborat proiectările anuale, respectînd setul de documente curriculare și în corespundere cu cerințele Scrisorii metodice, a ghidurilor de implementare și a materialelor de alternativă la tema dată.

Proiectările de lungă durată preluate sau elaborate de învăţători sunt axate pe unităţile de conţinut indicate în Curriculumul şcolar pentru clasele 1-4 şi implică: competenţe specifice, subcompetenţe, conţinuturi, activităţi de învăţare, activităţi de evaluare, numărul de ore proiectat pentru fiecare unitate de învățare /modul, numărul de ore proiectat pentru fiecare subiect, cît și resursele materiale.

Învățătorii din instituțiile de învățămînt din control au elaborat proiectele de lungă durată, ţinînd cont de modelele propuse în ghiduri și în auxiliarele școlare existente. Unele proiecte didactice au fost adaptate la nivelul clasei, cu respectarea ordinii parcurgerii elementelor de conţinut din curriculum și modulelor din manualele școlare. În proiectele anuale unii învățători păstrează corelarea didactico-metodică a procesului de formare a capacităților elevilor. În activitatea de formare a competenţelor, învățătorii sunt axaţi pe valorile acestora, reprezentate printr-un ansamblu de cunoştinţe, deprinderi, capacităţi şi atitudini. Majoritatea cadrelor didactice au selectat pentru

26

fiecare subiect proiectat activitățile de învățare și evaluare din curricula la disciplinele de studiu din învățămîntul primar. Altele nu au făcut inițial acest lucru. După discuțiile purtate cu managerii școlari (debutanți) și cu învățătorii respectivi, lucrurile s-au schimbat. În proiectarea calendaristică au fost incluse activitățile de învățare și evaluare, a fost completată rubrica resurselor materiale, fără de care nu putem desfășura o educație de calitate în clasele primare, unde la baza instruirii stă principiul ilustrativității.

La matematică în clasele întîi din unele școli foarte des se întîlnește subiectul „Antrenarea capacităților”, în unele cazuri chiar peste fiecare lecție. În cadrul controlului s-a discutat cu învățătorii respectivi și, ulterior, au fost modificate subiectele pentru ca acestea să corespundă cerințelor (să nu se repete de mai multe ori unul și același subiect).

În majoritatea instituțiilor de învățămînt din control au fost proiectate evaluări iniţiale la început de an şcolar, evaluări formative cîte 2-3 în cadrul fiecărei unități de învățare /modul pentru antrenarea itemilor ce vor fi propuși în testele de evaluare sumativă, evaluări sumative după fiecare unitate de învățare /modul, la sfîrşitul semestrului I şi la sfîrşit de an şcolar.

Toate proiectările calendaristice preluate sau elaborate individual au fost ajustate la clasa şi la contingentul de elevi existent, personalizate (școala-grădiniță nr. 120, nr. 88, nr. 199, nr. 90); școala primară nr. 12, 82, nr. 83 „Grigore Vieru”, nr. 91 „Antonin Ursu”, nr. 101, nr. 19 și corespund Curriculumului modernizat pentru clasele 1-4, ediția 2010. Învățătoarele, împreună cu managerii școlari au discutat ședințele secțiilor metodice modul de elaborare a proiectelor de lungă durată. Acestea sînt calitativ întocmite, corespund cerințelor în vigoare. Cu toate acestea, unele învățătoare nu au inclus în proiectarea la matematică activitățile de învățare din curriculumul disciplinar. În școala-grădiniță nr. 88 proiectările de lungă durată au fost preluate, acestea au fost personalizate, adaptate la nivelul de pregătire a clasei de elevi, a fost completată rubrica resurse didactice cu materialele disponibile în sala de clasă, precum și în biblioteca instituției, în clasele vecine. În școala-grădiniță nr. 152 „Pas cu Pas” proiectele de lungă durată au fost elaborate, în majoritate, de către învățătoare, personalizate, ținînd cont de curricula la disciplinele de studiu și de numărul de ore din Planul-cadru pentru instituțiile /clasele ce implementează programul „Pas cu Pas” (5). În unele proiectări evaluarea sumativă nu este precedată de evaluări formative, fapt care diminuiază calitatea realizării evaluării sumative (În cadrul fiecărei unități de învățare evaluarea sumativă ar trebui precedată de 2-3 evaluări formative scrise, care ar conține itemi similari celor ce vor fi incluși în evaluările sumative pentru a pregăti elevii în acest sens.) Numărul de lucrări de evaluare iniţială, formativă şi sumativă la fiecare disciplină şcolară din învăţămîntul primar a fost discutat în cadrul şedinţelor secțiilor metodice, la început de an şcolar. Acestea au fost incluse în proiectările de lungă durată pentru a crea un sistem instituțional de evaluare a capacităților elevilor. În literatura de specialitate privind evaluarea rezultatelor școlare nu întîlnim „evaluare semestrială” ca tip de evaluare și atunci, astfel de subiecte proiectate în rubrica „Conținuturi” nu este relevantă. Nu are nici o relevanță, de asemenea, fixarea evaluărilor formative în ultima rubrică „Observații”, măcar și de aceea că nu este stabilit concret locul acesteia. La fel, nu are sens programarea, cu atît mai mult, realizarea evaluării formative a III-a sau a IV-a lecție de la începutul unui nou modul /unei noi unități de învățare. În unele clase sînt programate prea multe evaluări formative (peste fiecare 3-4 subiecte).

O deosebită atenție acordă administrațiile școlilor implicate în control, în deosebi managerii principali, la crearea condițiilor adecvate /optime pentru organizarea și desfășurarea procesului educațional la clasele primare. În bibliotecile școlare, cabinetele metodice, cît și sălile de clasă, în special, din școlile și clasele care implementează programul „Pas cu pas” sînt dotate cu literatură de specialitate suplimentară. Fiecare învățător are în dotare recomandările metodice propuse de ME și IȘE. În anul curent de studii toate cadrele didactice care predau în clasele întîi dispun de ghidurile metodologice Evaluarea criterială prin descriptori în învățămîntul primar, procurate în perioada cursurilor de formare, în acest sens, la IȘE și de Scrisoarea metodică nr. 2774 din octombrie 2015 privind modul de evaluare a rezultatelor învățării prin descriptori în clasele întîi, distribuită în toate instituțiile de învățămînt din municipiu prin intermediul site-ului DGETS. Astfel, se implementează articolul 16 (punct 5) din Codul Educației al RM, pus în aplicare din 1 septembrie 2015, începînd cu clasa I (Cod, art. 152, punct d).

27

Unele proiecte calendaristice au fost adaptate la nivelul clasei, cu respectarea ordinii parcurgerii elementelor de conţinut, fără a fi afectată logica ştiinţifică şi didactică expusă în curricula la disciplinele școlare la clasele primare și în manualele școlare în vigoare. În proiectele didactice de lungă durată, învățătorii păstrează corelarea didactico-metodică a procesului de formare a competenţelor curriculare. În activitatea de formare a competenţelor, învățătorii sunt axaţi pe valorile acestora, reprezentate printr-un ansamblu de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi atitudini, lucru care stimulează aplicarea eficientă şi relevantă a proiectelor de lungă durată și didactice întru asigurarea unei calităţii a demersului didactic la disciplinele școlare din învățămîntul primar din municipiu.

În instituţiile de învăţămînt din control cadrele didactice sînt la curent cu prevederile actelor legislative de nivel republican şi internaţional ce promovează politicile educaţionale în Republica Moldova și în majoritate se respect. De asemenea, cadrele didactice din control implementează curriculumul modernizat pentru clasele 1-4, ediția 2010, drept îndrumar servindu-le ghidurile de implementare a curriculumului, ghidurile de implementare a conținuturilor predate, altă literatură de specialitate. La început de an școlar, managerii responsabili de procesul educațional la clasele primare au organizat seminare privind elaborarea proiectelor de lungă durată (Sv. Galben, școala-grădiniță nr. 120; M. Nița, școala-grădiniță nr. 90, C. Șargu, școala-grădiniță nr. 152 , „Pas cu Pas”; R. Ungureanu și S. Castraveț, școala primară nr. 83 „Grigore Vieru”; A. Vataman și M. Nani, școala primară nr. 82; E. Calugari, școala primară nr. 12 „Anatol Popovici”; L. Secrieru și A. Donciu, școala primară nr. 101; N. Cotoman, școala primară nr. 19; C. Mîrza, școala primară nr. 91 „Antonin Ursu”; O. Pena, școala primară nr. 88). În cadrul seminarelor s-a vorbit despre obligativitatea implementării integrale a curriculumului școlar pentru clasele 1-4, deci în proiectarea de lungă durată obligatoriu se includ competențele specifice pentru fiecare disciplină de studiu, se selectează subcompetențele privind unitatea de învățare /modulul proiectată /proiectat, se repartizează conținuturile în succesiunea recomandată de curriculum, dar și de manualele școlare, se fixează numărul de ore pentru fiecare unitate de învățare /modul, se fixează resursele materiale.

În cadrul şedinţelor secțiilor metodice, au fost analizate documentele curriculare, ghidurile de implementare a curricula modernizate, manualele recent apărute, materialele auxiliare, bibliografia de specialitate şi metodică etc. În rezultatul elaborării individuale a proiectelor de lungă durată, înainte de a fi aprobate, acestea au fost analizate la şedinţa secției metodice la clasele primare.

Cabinetele metodice şi bibliotecile şcolare sunt dotate cu literatura metodică necesară cadrelor didactice pentru a realiza un proces educaţional calitativ.

De mai mulți ani, se duce o muncă de explicație și aplicare a instrucțiunii de completare a cataloagelor școlare la clasele primare. Pe lîngă completarea acestora cu acuratețe, respectînd liniatura, scrierea datelor cu cifre arabe, completarea rubricii sarcini de învățare (se propun sarcini ce se realizează în GPP), o deosebită importanță are completarea rubricii subiectul lecției, care trebuie să fie în strînsă concordanță cu proiectarea de lungă durată. Astfel, învățătoarele respectă toate cerințele prevăzute în instrucțiune. Odată ce evaluările inițiale, formative și sumative sînt programate în proiectele de lungă durată, la data potrivită, cadrele didactice nu pot să nu le realizeze la timp, fixînd notele obținute de elevi (la evaluările sumative) în rubrica și ziua respectivă.

La sfîrșit de fiecare semestru se calculează numărul de ore proiectat și numărul de ore înregistrat de învățător în catalog la fiecare disciplină de studiu. Astfel, se duce evidența strictă a realizării curriculumului disciplinar la clasele primare. Concomitent, se realizează lucrările de evaluare programate inițial. Astfel, eficiența și calitatea demersului didactic este condiționată de coerența proiectării, realizării procesului educațional și a evaluării rezultatelor școlare la clasele primare.

În anul curent de studii, cadrele didactice la clasele primare au selectat pentru orele opționale doar Tainele comunicării, Educația pentru sănătate și viață de calitate și Educația ecologică din Planul-cadru și din lista suplimentară propusă de ME al RM. Foarte multe cadre didactice preferă să aprofundeze cunoștințele elevilor în domeniul matematicii, științelor, însă pînă cînd nu au fost aprobate curricula la disciplinele vizate expediate la ME, de Comisia națională pentru curriculum.

Pentru disciplinele recomandate este elaborat curriculumul și sînt propuse conținuturile de învățare. Acestea au fost aprobate de către Comisia națională pentru curriculum a ME. Considerăm,

28

prea puține la număr și nu foarte relevante orele opționale recomandate în Planul-cadru pentru anul de studii 2015-2016.

În legătură cu cele menționate, propunem:1. Controlul special efectuat în cele 13 instituții de învățămînt primar din municipiu a oferit posibilitate reală de a examina, a analiza și a aprecia procesul de implementare a curricula la disciplinele școlare din învățămîntul primar, de asemenea, s-a oferit posibilitatea de a le revedea în scopul lichidării lacunelor, neajunsurilor depistate și eficientizării procesului de elaborare și implementare a acestora;2. Se apreciază procesul de elaborare și implementare a proiectelor de lungă și scurtă durată cu calificativul foarte bine: școlile primare nr. 83 „Grigore Vieru”, nr. 82, nr. 91 „Antonin Ursu”, nr. 101, nr. 12 „Anatol Popovici”, nr. 19; școlile-grădiniță nr. 120, nr. 152 „Pas cu Pas”, nr. 90 și „Ilie Fulga”; bine: școlile-grădiniță nr. 199, nr. 226.3. Managerii patroni responsabili de procesul educațional din instituțiile din control, unde s-au atestat lacune: 3.1. să țină la control situația la disciplinele de studiu și să se conducă de actele normative și recomandările indicate la reuniunea metodică din august 2015 și în cadrul discuțiilor;3.2. să realizeze controlul repetat al proiectelor de lungă durată pentru a lichida neajunsurile depistate și în scopul realizării unui proces educațional calitativ;3.3. să țină la control activitatea tinerilor specialiști pentru realizarea integrală a curriculumului modernizat, ediția 2010;3.4. să organizeze seminare, traininguri, mese-rotunde, discuții, ajutor metodic în scopul formării cadrelor didactice pentru elaborarea curriculei la decizia școlii și a proiectărilor didactice de lungă și scurtă durată.4. Specialistul principal la clasele primare va informa cadrele didactice despre rezultatele controlului vizat în cadrul reuniunii metodice din 29 decembrie 2015.M. Braghiş, specialist principal, metodist la clasele primare la DGETS

Control în instituţia Gimnaziul nr.77 La nivelul administraţiei unităţii şcolareAspecte evaluate Rezultate atestateCunoaşterea şi implementarea actelor normative privind proiectarea de lungă durată de către managerii şcolari, selectiv de cadrele didactice.

Administraţia instituţiei cunoaşte şi implementează toate recomandările Ministerului Educaţiei referitor la proiectarea de lungă durată. Documente normative de bază sunt: Codul Educaţiei al RM, 2014; Curriculum şcolar, clasele I-IV, 2010; Curricule la toate disciplinele şcolare (gimnaziale); Standarde de eficienţă, 2013; Scrisori metodice despre organizarea procesului educaţional în anul de studii 2015-2016 la toate disciplinele şcolare. Actele normative privind proiectarea de lungă durată (curriculum si Scrisoarea metodică despre organizarea procesului educaţional în anul de studii 2015-2016 la fiecare disciplină şcolară) sunt în toate mape cu proiectele didactice de lungă durată.

Există un sistem instituţional de proiectare didactică, cel puţin unic la disciplină sau la aria curriculară: concept şi structură

Există o formă unică instituţională de proiectare didactică, dar conceptul şi structura la fiecare disciplină sunt în conformitate cu recomandările ghidurilor şi scrisorilor metodice.

Toate proiectele de lungă durată sunt discutate la şedinţele comisiilor metodice şi aprobate de către directorul instituţiei.

Analiza notelor informative privind controlul intern al proiectelor didactice,

Nota informativă privind controlul intern al proiectelor didactice are o structură clară: obiective, accente introductive, analize, constatări, aprecieri şi recomandări (atît la nivelul fiecărei discipline şcolare, precum şi la nivelul fiecărui cadru didactic).

La nivelul cadrelor didacticeVerificarea proiectării didactice lungă/scurtă

Proiectele de lungă durată sunt elaborate în corespundere cu cerinţele curriculare. Majoritatea profesorilor elaborează proiectarea detaliată a

29

durată, pe unităţi de învăţare şi realizării lor la nivel de cadru didactic: accente analitice şi statistice

unităţilor de învăţare (la limba şi literatura română, informatica, limba engleză, istorie, educaţie civică, limba şi literatura rusă, matematică, etc.;), respectînd metodologia formării/evaluării competenţelor curriculare. În proiectele de lungă durată la limba şi literatura romană, limba engleză sunt planificate şi activităţi de învăţare şi evaluare.

Proiectele de lungă durată la disciplinele obţionale sunt elaborate conform Curricula opţionale aprobate de Consilium Naţional pentru Curricilum de pe lăngă ME al RM.

Examinarea proiectării şi realizării evaluărilor la nivel de cadru didactic, a calităţii analizei şi interpretării rezultatelor.

La toate disciplinele de studii evaluările la nivel de cadru didactic sunt proiectate şi realizate conform curriculumului la sfîrşitul fiecărui modul/fiecărei unitate de învăţare şi sunt realizate conform proiectelor de lungă durată. Rezultatele evaluărilor sunt in portofoliile cadrelor didactice.


Verificînd corectitudinea elaborării lucrărilor de evaluare a fost constatat faptul că în marea majoritate învăţătorii la clasele primare folosesc testele, care sunt recomandate de ME ori elaborează testele în baza testelor oferite de autorii de manuale.


În asigurarea calităţii , demersul didactic la disciplină –proiectele didactice sunt eficiente pentru realizarea competenţelor de studii prin stabilirea corelaţiilor: competenţa specifică – subcompetenţa – conţinuturi în proiectările de lungă durată şi obiectivele operaţionale –conţinuturi – activităţi de învăţare/evaluare în proiecte de scurtă durate .

Examinarea cataloagelor şcolare şi a caietelor de evaluări scrise ale elevilor în scopul determinării gradului de realizare a conceptului curricular de formare, dezvoltare, evaluare a competenţelor specifice şi integratoare elevului

În urma examinării cataloagelor şcolare s-a constatat că: - cataloagele şcolare sunt completate conform „Înstrucţiunii..” şi proiectelor

de lungă durată, cu acurateţe, corectări nu sunt;- toate evaluările proiectate pînă la momentul controlului au fost realizate de

către profesori şi notele sunt trecute în catalog la data administrării evaluărilor;

- notarea curentă este desfăşurată ritmic.Profesorul de muzică Tentiuc E. B. a pus în catalog notele la elevi în clasa

I-a.

Concluzii, recomandări: Administraţia şi cadrele didactice cunosc şi implimentează actele normative privind proiectarea de lungă durată. Există o formă unică instituţională de proiectare didactică, dar conceptul şi structura la fiecare disciplină sunt în conformitate cu recomandările ghidurilor şi scrisorilor metodice.

Proiectele didactice de lungă durată la toate disciplinele şcolare au fost verificate şi aprobate. Notele informative referitor la proiectarea de lungă durată sunt scrise detaliat, sunt analizate punctele forte şi punctele slabe, însoţite de recomandări din partea administraţiei.

Se recomandă la începutul fiecărui an şcolar a familiariza profesorii la disciplinele şcolare, care activează în clasele primare, cu particularităţile de adaptare în clasa a I-a şi cu Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori în clasa I.

T. Demcenco, specialist principal, DGETS

Controlul a fost realizat în Liceele Teoretice: „Iulia Hașdeu”, „N.V.Gogol”, „Academia Copiilor”, „Kiril și Metodii”, „Gheorghe Asachi”, „Dimitrie Cantemir”, Instituțiile Publice: LT: „Petru Movilă”, „Mihai Viteazul”, „Constantin Negruzzi”, LTPA „Mihail Berezovschi”, „Nicolae Sulac”, LCI „Prometeu-Prim” (12 unități de învățămînt secundar general)

Controlul, monitorizarea, consilierea, evaluarea și analiza activității personalului didactic, asigurarea condițiilor optime întru organizarea eficientă a procesului educațional sunt atribuite

30

funcționale obligatorii a managerilor școlari reglementate de prevederile Regulamentului de organizare și funcționare a instituțiilor de învățămînt preuniversitar secundar general.

La nivelul administrației unității școlareCunoașterea și implementarea actelor normative privind proiectarea de lungă durată de către managerii școlari, selectiv de cadrele didactice

Membrii echipelor manageriale responsabili de organizare, monitorizarea și evaluarea procesului educațional la biologie și chimie din Liceele Teoretice: „Iulia Hașdeu” (Lupușor Nelea), „Academia Copiilor” (Dengovscaia Lilia), „Gheorghe Asachi” (Șoitu Ecaterina), „Dimitrie Cantemir” (Aproțcaia Tamara), „N.V.Gogol” (Țurcan Ludmila), „Kiril și Metodii” (Colontai Silvia)”; LTPA „Mihail Berezovschi” (Berezovschi Valentin), „Nicolae Sulac” (Corman Liliana), LCI „Prometeu-Prim” (Mariniuc Constantin); Instituțiile Publice LT: „Petru Movilă” (Ungureanu Svetlana), „Constantin Negruzzi” (Barcaru Liuba), „Mihai Viteazul” (Iabanji Nadejda) cunosc și dispun de actele reglatorii și normative pentru organizarea și desfășurarea eficientă a procesului educațional: Planul-cadru al ME pentru învățămîntul primar, general și liceal anul de studii 2015-2016, curricula gimnazială și liceală, recomandările metodice ale ME la biologie și chimie „Organizarea procesului educațional la biologie și chimie în anul de studii 2015-2016”, Standardele de eficiență a învățări și evaluarea rezultatelor școlare, programele pentru examenele de bacalaureat, nomenclatorul disciplinelor opționale recomandate de ME pentru clasele gimnaziale și liceale în anul 2015-2016 de studii.

Există un sistem instituțional de proiectare didactică, cel puțin unic la disciplină sau la aria curriculară: concept și structură – succint???

Membrii echipelor manageriale responsabili de organizarea și desfășurarea procesului educațional la biologie și chimie orientează cadrele didactice la elaborarea proiectării didactice perspective în stricta corespundere cu prevederile curriculumului la disciplină și clasă, axînd accentul pe sistemul formării competențelor transversale și specifice pe principiul bazat pe criteriul de succes și principiile axate pe scopul didactic de bază, totodată evitînd suprasolicitarea informațională a elevilor. În acest context administrarea și structurarea disciplinelor din perspectiva unei pedagogii axate pe competențe curricula prevede: Disciplina de studiu

Aria curriculară Clasa, profilul Nr. unităților de

învățareNr. de ore anual

Chimia Matematica și științe

VII-a 3 35VIII-a 5 70IX-a 4 68X-a profil real 8 105X-a profil umanist, arte, sport 6 35XI-a profil real 9 70XI-a profil umanist, arte, sport 6 35XII-a profil real 12 102XII-a profil umanist, arte, sport 6 34

Biologia Matematica și științe

VI-a 20 35VII-a 42 70VIII-a 48 70IX-a 30 68X-a profil real 32 70X-a profil umanist, arte, sport 30 35XI-a profil real 48 105XI-a profil umanist, arte, sport 30 35XII-a profil real 35 102XII-a profil umanist, arte, sport 30 34

Comparînd conținuturile curriculare conceptuale propuse în curricula de chimie și cea de biologie evident că ultima nu realizează scopurile primordiale – extinderea exagerată a unităților de învățare în aceleași unități de timp (comparativ cu chimia), necesitatea memorării multitudinea de termeni științifici, mai mult ca atît cursul de biologie integrată la treapta gimnazială este inacceptabil de profesori și inaccesibil pentru elevi. Suntem curioși în ce mod se va reforma și modifica curricula (la

31

moment activează echipa de experți externă) fără participarea profesorilor practicieni experimentați și profesioniști.

Care este cadrul operațional de aplicare/realizare a proiectelor didactice de lungă durată în instituție?

Pentru realizarea calitativă a prevederilor conținuturilor curriculare profesorii de biologie și chimie elaborează proiecte, lucrări creative de perspectivă a demersului didactice, specifică obiectivele operaționale derivate din competențele specifice, materialele distributive și mijloacele didactice disponibile menite să contribuie la însușirea algoritmului și formării competențelor funcționale în scopul integrării elevilor în condițiile reale, mereu în schimbare a vieții. Buna proiectare didactică denotă viziunea de ansamblu a profesorilor asupra actului educațional, totodată oferindu-le libertatea de a stabili ordinea de parcurgere a temelor/modulelor, unităților de conținut și timpul prevăzut pentru realizarea lor, totodată îndeplinirea integrală a programei curriculare teoretico-experimentală rămîne obligatorie. Astfel de structură a proiectării didactice perspective la biologie și chimie este elaborată de profesorii secției de biologie și chimie și coordonată la nivelul administrațiilor din Liceele Teoretice „Iulia Hașdeu”, „Academia Copiilor”, „Dimitrie Cantemir”, „Gheorghe Asachi”, „Kiril și Metodii”, „N.V.Gogol”; Instituțiile Publice: LT: „Constantin Negruzzi”, „Mihai Viteazul”; LCI „Prometeu-Prim”, LTPA „Mihail Berezovschi”.


Atribuțiile funcționale între membrii echipelor manageriale ce țin de problemele organizator – pedagogice, administrării și monitorizării parcurgerii conținuturilor curriculare la disciplinele școlare conform ariilor curriculare sunt distribuite și aprobate prin ordinile directorilor liceelor. La începutul anului de studii membrii administrațiilor responsabili de organizarea și desfășurarea procesului educațional la biologie și chimie verifică corectitudinea și corespondența elaborării proiectelor didactice perspective cu prevederile curricula disciplinară, argumentează constatările, sugestiile și concluziile atestate sistematizîndu-le în notele informative, care apoi sunt examinate în cadrul secțiilor metodice, consiliilor profesorale sau de administrație. În această ordine de idei note informative cu un caracter analitic, propuneri și concluzii argumentate erau prezente în IPLT „Petru Movilă” (director adjunct Ungureanu Svetlana), IPLT „Mihai Viteazul” (director adjunct Iabanji Nadejda), LT „Academia Copiilor” (director adjunct Denigovscaia Lilia), LT „Iulia Hașdeu” (director adjunct Lupușor Nelea), LT „Gheorghe Asachi” (director adjunct Șoitu Ecaterina), LT „Dimitrie Cantemir” (director Aproțcaia Tamara), LT „Kiril și Metodii” (director adjunct Colontai Silvia), LTPA „Mihail Berezovschi” (director Berezovschi Valentin), LCI „Prometeu-Prim” (director adjunct Marinciuc Constantin)

La nivelul cadrelor didacticeVerificarea proiectării didactice lungă/scurtă durată, pe unități de învățare și realizării lor la nivel de cadru didactic: accente analitice și statistice

În toate instituțiile supuse controlului către 10-15 septembrie 2015 proiectarea didactică de lungă durată la biologie și chimie a fost elaborată, coordonată în cadrul secțiilor metodice din aria curriculară de referință și aprobată de directorul liceului. În perioada controlului 16-28 octombrie 2015 au fost analizate 267 proiecte didactice perspective la 51 profesori de biologie și chimie din 12 licee, după cum urmează:

Instituția de învățămînt Numărul profesorilor

Numărul proiectelor

LT „Iulia Hașdeu” 4 21LT „Academia Copiilor” 3 19LT „Gheorghe Asachi” 7 26LT „Dimitrie Cantemir” 4 23LT „N.V.Gogol” 5 26LT „Kiril și Metodii” 3 19LCI „Prometeu-Prim” 4 21LTPA „Mihail Berezovschi” 7 34

32

LTPA „Nicolae Sulac” 2 13IPLT „Petru Movilă” 4 17IPLT „Constantin Negruzzi” 4 25IPLT „Mihai Viteazul” 4 23

În acest compartiment în aspect pozitiv exemplificăm calitatea proiectării didactice elaborate de profesorii de biologie și chimie Lupușor Nelea, Postica Dina, Sergheev Liliana, Purici Ana (LT „Iulia Hașdeu”), Ungureanu Svetlana, Snidcenco Margarita, Poddubnaia Nina, Simancova Alla (IPLT „Petru Movilă”), Ungureanu Zinaida, Ciuxin Vera, Leahi Mariana, Hristoforov Monica (IPLT „Mihai Viteazul”), Șoitu Ecaterina, Chetreanu-Parcescu Angela, Zacuțelu Maria, Călugăru Ana, Curea Natalia, Rotaru Svetlana (LT „Gheorghe Asachi”), Gureu Vladlena, Rotaru Svetlana, Bocșa Lilia, Pompaș Galina, Ivanov Oxana (LT „N.V.Gogol”), Micușa Nelea, Ciubotaru Nelea, Lupușor Sergiu (IPLT „Constantin Negruzzi”), Balan Inga, Lifanova Tatiana (LT „Dimitrie Cantemir”), Avdeev Larisa, Șterbet Daniela, Severin Maricela, Platon Tatiana (LCI „Prometeu-Prim”), Semco Tamara, Lihutova Tatiana, Pînzari Cristina (LT „Kiril și Metodii”), Denigovscaia Lilia, Moruz Mariana, Vardanean Tatiana (LT „Academia Copiilor”), Ralea Elena, Pelin Maria, Perdivar Diana, Țurcan Larisa, Crețu Mariana, Știrbu Indira, Tofan Ala (LTPA „Mihail Berezovschi”).

Examinarea proiectării și realizării evaluărilor la nivel de cadru didactic, a calității analizei și interpretării rezultatelor

În conformitate cu recomandările metodice ale Ministerului Educației evaluarea inițială la biologie și chimie este obligatorie, în scopul determinării nivelului de cunoștințe al elevilor la începutul anului de studii. Notele se consemnează în procesul-verbal al ședinței secției metodice, se analizează situația școlară a fiecărui elev la disciplină, se elaborează instrumente și metode pentru ameliorarea situației în perspectivă pentru elevii care au obținut rezultate nesatisfăcătoare, în scopul formării algoritmului disciplinar și lichidării lacunelor constatate în perspectivă. În proiectarea didactică perspectivă evaluările formative, sumative, lucrările practice și de laborator sunt specificate în limita claselor, profilurilor în strictă corespundere cu prevederile curricula:

Chimia

clasa Numărul lucrărilor de evaluare inițială / de conținut

Numărul lucrărilor practice

VII-a 1/3 3VIII-a 1/4 3IX-a 1/4 3X-a profil real 1/6 6X-a profil umanist, arte, sport 1/2 2XI-a profil real 1/5 3XI-a profil umanist, arte, sport 1/2 1XII-a profil real 1/5 9XII-a profil umanist, arte, sport 1/2 3

Biologia

clasa Numărul lucrărilor de evaluare inițială / de conținut

Numărul lucrărilor practice

VI-a 1/2 4VII-a 1/5 5VIII-a 1/5 5IX-a 1/5 5X-a profil real 1/3 6X-a profil umanist, arte, sport 1/2 2XI-a profil real 1/6 6XI-a profil umanist, arte, sport 1/2 2

33

XII-a profil real 1/4 5XII-a profil umanist, arte, sport 1/3 2

Analiza probelor de evaluare: structura și calitatea lor (portofoliul profesorului).

Portofoliile metodice ale profesorilor de biologie și chimie din instituțiile verificate sunt funcționale, conțin variantele evaluărilor inițiale, formative și sumative în limita claselor, conform prevederilor curriculumului.Variantele de teste pentru tezele semestriale de iarnă: chimia și biologia clasa X-a profil real, biologia clasa XI-a profil umanist. Sunt prezente textele pentru olimpiadele de biologie și chimie faza instituțională pentru clasele gimnaziale și liceale, proiectele lecțiilor publice, referate, publicații etc.

Aprecierea eficienței și relevanței proiectelor didactice în asigurarea calității demersului didactic la distanță

Proiectarea perspectivă corectă și echilibrată asigură succesiunea unităților de conținut în conformitate cu logica internă a disciplinelor predate, corelarea competențelor-subcompetențelor-strategiilor didactice-resurselor educaționale. Totodată profesorii în funcție de dinamica rezultatelor obținute de elevi, au libertatea de a efectua anumite modificări pe parcursul anului școlar (repartizarea orelor, concretizarea unor subcompetențe, succesiunea temelor etc.)În acest context pot fi nominalizate cadrele didactice de biologie și chimie din Liceele Teoretice „Iulia Hașdeu”, „Academia Copiilor”, „Dimitrie Cantemir”, „Gheorghe Asachi”, „Kiril și Metodii”, „N.V.Gogol”; Instituțiile Publice: LT: „Constantin Negruzzi”, „Mihai Viteazul”; LCI „Prometeu-Prim”, LTPA „Mihail Berezovschi”.

Examinarea cataloagelor școlare și a caietelor de evaluări scrise ale elevilor în scopul determinării gradului de realizare a conținuturilor curriculare

În procesul controlului au fost verificate cataloagele claselor absolvente a IX-a a XII-a la compartimentul parcurgerii și realizării conținuturilor teoretico – experimentale pentru anul 2014-2015 de studii (prezența lucrărilor de evaluare profesorale, administrative, lucrărilor practice și de laborator) în majoritatea instituțiilor devieri sau erori nu au fost atestate ce confirmă responsabilitatea sporită a profesorilor de biologie și chimie. Anumite rezerve în ceea e privește evaluarea rezultatelor școlare au fost constatate la biologie, prof. Gospodaru Vera (LTPA „Nicolae Sulac”). În anul școlar 2014-2015 prof. de biologie Grigorașcenco Tatiana (LT „Dimitrie Cantemir”) nu a realizat curricula disciplinară în clasele a VIII-a cu 13 ore, iar în clasele a XII-a cu 27 și 28 ore respectiv. În anul curent de studii în clasele a VI-a, a VII-a, a VIII-a lipsesc lucrările de evaluare inițială, iar în cl. a XII/a din cele 5 lucrări practice sunt planificate doar 2.

Altceva interesant și specific instituției…

Conform Planului - Cadru pentru învățămîntul gimnazial și liceal, anul de studii 2015-2016 este aprobată lista disciplinelor opționale de Consiliul Național pentru Curriculum la biologie și chimie pentru clasele V-IX-a, X-XII-a: Educația ecologică;Educația pentru sănătate; Chimia și explorarea mediului.La moment cursul opțional „Educația ecologică” se predă în IPLT „Hiperion” (profesor Osadciuc Tamara), LT „Vasile Vasilache” (profesor Lungu Angela), LT „George Meniuc” (profesor Rotaru Maria), IPLT „Grigore Vieru” (profesor Babian Lilia), LT „Kiril și Metodii” (profesor Lihutova Tatiana, Pînzaru Cristina), IPLT „Alexandru Ioan Cuza” (profesor Ciobanu Rodica), LT „Mircea cel Bătrîn” (profesor Chișca Diana), LT „Nicolae Milescu Spătarul” (profesor Baranciuc Liudmila), LTPA „Elena Alistar” (profesor Rotaru Marina), LT „Mihail Lomonosov” (profesor Donțova Antonina), IPLT „Constantin Negruzzi” (profesori Micușa Nelea, Zota Lilia), IPLT „Orizont” (profesor Statii Tatiana), LTPA „Nicolae Sulac” (profesor Ostrovari Cristina).„Educația pentru sănătate” în LT „Trușeni” (profesor Toma Valentina), LT „Gheorghe Ghimpu” (profesori Graur Emilia, Tofan Nina), LT „Academia Copiilor” (profesori Denigovscaia Lilia, Moruz Mariana), LTPA „Mihail Berezovschi” (profesori Perdivar Diana, Țurcan Larisa), LT „N.V.Gogol” (profesor Pompaș Galina).„Chimia și explorarea mediului” în LT „Bogdan Petriceicu Hașdeu” (profesor

34

Achindinova Natalia), LT „Gaudeamus” (profesor Mîndru Alexei), LT „N.V.Gogol” (profesori Gureu Vladlena, Roșca Svetlana), LT „Anton Cehov” (profesor Terletska Alla), IPLT „Constantin Negruzzi” (Lupușor Sergiu), LIMS (profesor Malai Ionela), IPLT „Onisifor Ghibu” (profesor Coșlet Angela).

Reieșind din cele constatate în problema elaborării proiectării didactice perspective, parcurgerea și realizarea conținuturilor curriculare gimnaziale și liceale la biologie și chimie menționez că cadrele didactice responsabil își exercită îndatoririle funcționale în baza standardelor educaționale de competență utilizează diverse tehnologii și principii specifice în scopul organizării eficiente a procesului educațional la disciplinele menționate.

În cadrul analizei proiectelor didactice profesorii respectă corelația dintre competențe – conținuturi – activități de învățare și evaluare. În acest context pot fi exemplificate secțiile metodice din aria curriculară de referință din Liceele Teoretice: „Iulia Hașdeu”, „N.V.Gogol”, „Gheorghe Asachi”, „Academia Copiilor”, „Kiril și Metodii”, LCI „Prometeu-Prim” , IPLT „Petru Movilă”, „Mihai Viteazul”, „Constantin Negruzzi”, LTPA „Mihail Berezovschi”.

Constantin Subotin, specialist principal, metodist la biologie și chimie.

Controlul s-a desfăşurat în următoarele instituţii de învăţămînt secundar general: LT „M. Basarab”, LT „M. Cervantes”,IP LT „P. Zadnipru”, LT „Gh. Ghimpu”, LT „M. Sadoveanu”, LTPA „N. Sulac”, LT „Grătieşti”, LCI „Prometeu-Prim”, LT „Budeşti”, gimnaziile 7, 31, 93.

În cadrul controlului au fost verificate proiectările didactice de lungă durată a 42 profesori din instituţiile sus menţionate; au fost examinate cataloagele şcolare din instituţiile menţionate, proiectările didactice de scurtă/lungă durată, caietele de probe de evaluări scrise ale elevilor; au fost verificate portofoliile comisiilor metodice, cadrelor didactice; discuţii cu managerii şcolari, profesorii de matematică.

La şedinţele comisiilor/secţiilor metodice sunt planificate acţiuni privind continuarea implementării curriculumului şcolar la matematică. Profesorii sunt familiarizaţi cu setul curricular existent.

Au fost verificate planurile de activitate a comisiilor/secţiilor metodice (abordarea tematicei controlului şi implementare a acesteia în cadrul şedinţelor comisiilor metodice), în scopul determinării nivelului de implicare a comisiilor metodice în asigurarea calităţii proiectelor de lungă durată şi s-au examinat proiectele de lungă durată şi proiectele lecţiilor în scopul determinării gradului de competenţă a profesorilor de matematică pentru proiectarea procesului educaţional.

Portofoliile profesorilor denotă că cadrele didactice deţin literatura metodică recomandată privind implementarea curriculumului modernizat, standardele de eficienţă a învăţării, curriculumul la matematică, ghidul de implementare a curriculumului modernizat, scrisoarea metodică propusă de ME, materiale didactice, proiecte didactice curente, proiecte didactice de lungă durată, registru de dezvoltare profesională (profesorii ce au susţinut conferirea/confirmarea gradelor didactice), planul individual de formare continuă, etc.

La momentul verificării au fost prezentate notele informative privind controlul intern al proiectelor didactice în Gimnaziul nr.31, Gimnaziul nr.7, LT „Gh. Ghimpu”, LTPA „N. Sulac”, LT „M. Basarab”, LT „M.Sadoveanu”, LCI „Prometeu-Prim”. Cu întârziere au fost prezentate notele informative din IP LT „P.Zadnipru”, LT „Miguel de Cervantes”, LT „Grătieşti”, Gimnaziul nr.93, iar din LT „Budeşti” pînă la moment nu a fost prezentată nota informativă.

Notele informative privind controlul intern al proiectelor didactice, elaborate de către managerii şcolari, responsabili de activitatea profesorilor de matematică, sunt corect structurate, sunt sistematizate constatările, formulate concluzii, recomandări, cu excepţie făcînd gimnaziul nr.7, în care se vorbeşte la general despre cadrele didactice, neindicînd numele, prenumele profesorilor,disciplina predată.

35

În toate instituţiile de învăţămînt secundar general, supuse controlului sus-numit, proiectele didactice de lungă durată sunt personalizate, pentru fiecare clasă aparte, cu activităţi de învăţare adecvate. Cadrele didactice, profesori de matematică au elaborat proiectele didactice de lungă durată după unităţi de conţinut, mai puţin pe unităţi de învăţare. Au fost consultate modelele propuse în ghiduri. Structura proiectelor diferă de la profesor la profesor. Am întîlnit proiecte didactice de lungă durată elaborate pe unităţi de învăţare în LT „Miguel de Cervantes” (Vacarciuc V., Sacara T.,Postu R., Doronin V., Balan A.), Gimnaziul nr.31 (Baraghin I.), LCI „Prometeu-Prim” (Oprea D., Popa A., Copaci A., Bujag L., Efros M., Efros P., Topală V.), LT „Gh. Ghimpu” (Saranciuc A.), LTPA „N.Sulac” (Popovici T.). La profesoara de matematică Vetrilă T. din LT „Grătieşti” proiectele didactice de lungă durată erau xeroxate de ani de zile, abia se mai vedeau conţinuturile, dar în scurt timp au fost perfectate şi personalizate.

În majoritatea proiectelor didactice de lungă durată nu s-a ţinut cont de numărul de săptămîni anual şi profesorii au repartizat orele, reieşind din 34 săptămîni în loc de 35. Orele diferenţă au fost repartizate conform necesităţilor la clase: ca ore de analiză a evaluărilor sumative, la lecţiile de formare a capacităţilor de dobîndire a cunoştinţelor sau recapitulări finale.

În proiectele didactice de lungă durată la matematică sunt incluse probe de evaluare: iniţiale, sumative şi finale.

În urma examinării cataloagelor şcolare am constatat că între înscrierile din cataloagele şcolare şi proiectarea didactică de lungă durată există o corelare. Subiectele lecţiilor corespund conţinuturilor propuse, cu excepţie făcînd la profesoara de matematică Vetrilă T., LT „Grătieşti” în clasa a VII-a şi a IX-a.

Recomandări:1. De menţionat managerii instituţiilor de învăţămînt secundar general: LT „M. Basarab”, LT

„M. Cervantes”, IP LT „P. Zadnipru”, LT „Gh. Ghimpu”, LT „M. Sadoveanu”, LTPA „N. Sulac”, LT „Grătieşti”, LCI „Prometeu-Prim”, gimnaziile 31, 93 pentru atitudine, activitate responsabilă în direcţionarea cadrelor didactice din instituţiile respective pentru implementarea curriculumului modernizat. 2. Managerii şcolari, responsabili de disciplina Matematica:2.1.vor continua asigurarea corectitudinea elaborării proiectelor didactice de lungă durată în conformitate cu prevederile Ghidului de implementare a curriculumului modernizat;2.3. vor revedea proiectele didactice de lungă durată ale profesorilor de matematică pentru semestrul următor de studii, în scopul identificării problemelor existente;2.4. vor studia literatura de specialitate cu referinţă la proiectarea formării de competenţe curriculare în cadrul activităţilor educaţionale.3. Comisiile metodice:3.1.se vor implica în elaborarea unui sistem în cadrul căruia toţi profesorii de matematică să elaboreze proiecte pe unităţi de învăţare.4. Cadrele didactice de matematică:4.1.se vor preocupa de autoformare şi autoperfecţionare în domeniul proiectării didactice de lungă durată pe unităţii de conţinut/de învăţare;4.2.vor proiecta unităţile de învăţare în scopul creării unui mediu de învăţare coerent formării competenţelor specifice disciplinei;4.3.vor proiecta raţional evaluările sumative din perspectiva formării competenţelor;5. Inspectorul şcolar la disciplină, L. Samson, va aduce la cunoştinţă cadrelor didactice rezultatele controlului efectuat, în cadrul reuniunii metodice din decembrie 2015.

Lilia Samson, specialist principal, inspector şcolar de matematică, DGETS

Control realizat în instituţiile: LT ”M.Grecu”, LT „T.Maiorescu”, LT „G.Călinescu”, LT „M.Kogâlniceanu”, LT „Academia Copiilor”, IPLT„Minerva”, LT „European”, LT „Ştefan Vodă”, IPLT „Traian”, LT „A.Cehov”, Gimn.”St.Grama”.

Aspecte evaluate Rezultate atestate

36

La nivelul administraţiei unităţii şcolareCunoaşterea şi implementarea actelor normative privind proiectarea de lungă durată de către managerii şcolari, selectiv de cadrele didactice.

Controlul a constatat, că în toate instituţiile nominalizate activitatea echipelor manageriale cu referinţă la aprobarea proiectelor didactice de lungă durată la început de an şcolar, a fost anticipată de studierea de către fiecare manager şcolar - responsabil de procesul educaţional la disciplină a setului de documente curriculare. S-a pus accent pe elaborarea proiectelor în temeiul Scrisorii Metodice pentru anul de studiu 2015-2016, Ghidurilor de implementare din perspectiva curriculară, respectarea conceptelor ştiinţifice şi a actelor normative ale ME cu referinţă la asigurarea calităţii implementării documentului curricular pentru treptele de şcolaritate: gimnaziu şi liceu. Majoritatea profesorilor de fizică din instituţiile de învățămînt secundar general, implicate în control, au participat la reuniunea metodică municipală din august, în cadrul căruia au fost informaţi cu directivele şi recomandările metodologice, instrumentarul didactic şi actele normative ale ME privind implementarea curriculumului modernizat la disciplină, respectiv, cu cerinţele de elaborare a proiectelor didactice de lungă durată pe unităţi de învăţare. În toate instituţiile supuse controlului, în august, în cadrul şedinţelor comisiilor metodice, au fost analizate documentele curriculare, ghidurile de implementare a curriculei modernizate axate pe formare de competenţe la discipline pe arii curriculare, manuale, materiale auxiliare, bibliografia de specialitate şi metodică, care au fost propuse de specialiştii DGETS la reuniunea metodică. Corectitudinea elaborării individuale de către profesori a proiectelor de lungă durată, înainte de a fi aprobate, au fost analizate la şedinţa comisiilor metodice, urmate de procese verbale, constatări, decizii, termeni de realizare. Au fost menţionate echipele manageriale din instituţiile: „Academia Copiilor” (director N.Horjan), „M.Grecu”(director S.Glotova), „T.Maiorescu”(director N.Crapivnaia), „G.Călinescu” (director N.Bugan), “Minerva” (director A.Macarevici), „M.Kogâlniceanu” (director N.Timofei), “Traian” (director T.Gogu), “A.Cehov” (director V.Berdan), Gimn. “St.Grama” (director T.Samohvalov). În LT European proiectele didactice de lungă durată la toate disciplinele şcolare au fost aprobate de către directorul instituţiei, dar n-au fost discutate la şedinţa comisiilor metodice, lipsesc informaţiile directorilor adjuncţi despre controlul corectitudinii elaborării acestora.


Cu un sistem instuţional unic de proiectare didactică de lungă durată pe unităţi de învăţare, s-au evedinţiat LT „Minerva”, LT„M.Kogâlni-ceanu”, unde preventiv s-au desfăşurat seminare instructiv-metodice la care s-au pus accent pe recomandări unice pentru toate disciplinele şcolare la elaborarea proiectelor , luîndu-se în consideraţie recoman-dările scrisorilor metodice pe discipline a ME, dar şi a specialiştilor la reuniunile metodice din august.

Care este cadrul operaţional de aplicare/realizare a proiectelor didactice de lungă durată în instituţie?

In majoritatea instituţiilor profesorii au elaborat individual proiectele didactice de lungă durată, ţinînd cont de modelele propuse în ghiduri. Unele proiecte didactice au fost adaptate la nivelul clasei, cu respectarea sistemică elementelor de conţinut, ţinând cont de ordinea ştiinţifică şi didactică. În proiectele didactice de lungă durată, unii păstrează corelarea didactico-metodică a procesului de formare a competenţelor curriculare. În activitatea de formare competenţelor, profesorii sunt axaţi pe valorile acestora, reprezentate printr-un ansamblu de cunoştinţe, capacităţi,

37

deprinderi şi atitudini. Au fost menţionaţi: A.Solonari (LT „M.Kogâlniceanu”), O.Machevnina (LT „Academia Copiilor).


În toate instituţiile supuse controlului, rezultatul controlului din luna septembrie, efectuat de directorii adjuncţi-patroni a disciplinelor şcolare cu referinţă la corectitudinea elaborării proiectelor didactice de lungă durată, este reflectat în note informative, structura şi conţinutul cărora corespund rigorilor actuale. Sunt stabilite obiectivele de control şi indicate compartimentele verificate, analiza datelor obţinute, cu recomandări corespunzătoare. Informaţiile a fost ascultate şedinţele Consiliului de Administraţie. În LT „Traian”, LT „G.Călinescu”, „M.Grecu”, „Minerva”, în baza deciziei CA sunt întocmite ordine unde sunt indicate rezultatele controlului, cu menţiune a profesorilor ce au elaborat corect proiectările, dar şi cu recomandări pentru profesorii la care s-au depistat deficienţe, cu indicarea termenilor de corectare, revenire la control repetat. Lipseşte nota informativă, cu referinţă la corectitudinea elaborării proiectelor didactice de lungă durată în LT European.


Toţi managerii şcolari-patroni la disciplina fizica din instituţiile supuse controlului, au realizat controale tematice cu referinţă la corectitudinea elaborării proiectelor didactice de lungă durată, rezultatele controalelor sunt reflectare în notele informative, care au fost discutate la şedinţa comisiilor metodice, în procesele verbale sunt indicate părţile pozitive dar şi deficienţele cu termeni de corectare.


Condiţia de bază pe care profesorii de fizică pun accentul la elaborarea probelor de evaluare la finele unităţii de învăţare, semestrului, anului, este calitatea realizării procesului educaţional în formarea personalităţii elevului pe două etape succesive prin: evalua-rea achiziţiilor teoretice – selectarea itemilor ce vor demonstra formarea sistemului de cunoştinţe fundamentale teoretice şi evaluarea achiziţiilor practice, care se referă la evaluarea unor competenţe cu referinţă la rezolvarea unui sistem de situaţii reale, clasificate pe nivele de complexitate în rezolvarea problemelor cantitative, calitative şi experimentale prin elaborarea unui algoritm bine determinat care se materializează în rezultatele şcolare exprimate în termeni de competenţe integrate. Toţi profesorii de fizică supuşi controlului elaborează probele de evaluare, reeşind din directivele scrisorii metodice a ME şi a recomandărilor propuse la reuniunea metodică a profesorilor din luna august.


Analiza portofoliilor profesorilor de fizică a constatat că, în proiectele didactice de lungă durată sunt planificate evaluări iniţiale, formative, sumative. La elaborarea probelor de evaluare profesorii de fizică selectează itemi în vederea formării/dezvoltării competenţelor curriculare –competenţe de comunicare ştiinţifică în domeniul fizicii: competenţe de aplicare a legilor şi formulelor la soluţionarea diverselor situaţii concrete cotidiene; competenţe de investigaţii experimentale în cadrul lucrărilor de laborator; competenţe de lucru cu manualul. Rezultatele evaluărilor sunt analizate la şedinţele comisiilor metodice, statistic, analitic. Progresul şcolar al elevilor este monitorizat în dinamică. Există o evidenţă a rezultatelor prezentate în plan comparativ cu cele din ultimii 3 ani pentru fiecare clasă aparte, dar şi pentru fiecare profesor. Acestea sunt prezentate

38

prin tabele, diagrame. Au fost menţionaţi echipele manageriale şi profesorii din instituţiile: „Minerva”, „Academia Copiilor”, „Traian”, „M.Grecu” „G.Călinescu”, „M.Kogâlniceanu”, „A.Cehov”.


Profesorii de fizică, activează în baza formei de proiectare didactică pe unităţi de învăţare, elaborează proiectări zilnice, accent fiind pus pe perspectiva metodologiei învăţării active centrate pe elev, valorifică competenţele de aplicare a cunoştinţelor teoretice în viaţa cotidiană prin intermediul experienţelor frontale, lucrărilor de laborator şi practice.

În procesul proiectării pe unităţi învăţare, se urmăreşte cadrul activităţilor de dezvoltare a gîndirii logice prin intermediul rezolvării problemelor cantitative, calitative şi experimentale cu aplicabilitate practică. Profesorii au avut libertatea de a distribui orele în funcţie de specificul clasei, profilului, selectarea problemelor cu variat grad de complexitate, rezolvarea acestora în baza elaborării unui algoritm optim. În toate instituţiile au fost proiectate evaluări obligatorii pentru toţi elevii: iniţiale, la finele unităţilor de învăţare, semestru, an şcolar. În cadrul controlului s-au analizat testele de evaluare elaborate de profesori, anume: corectitudinea selectării itemilor, gradul de complexitate, volumul, baremele de verificare şi apreciere; la acest capitol au fost menţionaţi profesorii: Lupanciuc Galina, grad didactic superior, (LT „M.Grecu”), Svetlana Răduţ, grad didactic I (LT „T.Maiorescu”), Olga Machevnina, grad didactic I (LT „Academia Copiilor”), Liubovi Cernaia, grad didactic II (Gimn.”Stelian Grama”), Cotruţa Raisa, grad didactic II (LT „G,Călinescu”), Mariana Vrabie, grad didactic II (LT „Traian”), Aliona Grişco, grad didactic II (LT „Minerva”).


În toate instituţiile supuse controlului cataloagele şcolare se completează conform instrucţiunii prezente la începutul catalogului: completarea subiectelor lecţiilor, temele pentru acasă, notare ritmică a elevilor. La disciplina fizica în cataloage sunt nominalizate toate evaluările şi lucrările de laborator, cu note, conform proiectării didactice. În testele de evaluare majoritatea profesorilor corect selectează subiectele de evaluare avînd ca scop: determinarea gradului de realizare a conceptului curricular: formării/dezvoltării competenţelor integratoare a elevilor. La acest capitol au fost menţionaţi profesorii: Aliona Griţco (IPLT „Minerva”), Olga Machevnina (LT „Academia Copiilor”), Raisa Cotruţă (LT „G,Călinescu”).

M.Cotoros, specialist coordonator, metodist, direcţia inspecţie ţcolară, FGETS

Control în instituţiile IÎP Liceul „Columna”, Liceul „Gloria”, LT „Rambam” ORT, gim.nr.74, gimn.nr.75, gim.nr.68, gim.nr.67, LT „G. Asachi”

Aspecte evaluate Rezultate atestateLa nivelul administraţiei unităţii şcolareCunoaşterea şi implementarea actelor normative privind proiectarea de lungă durată de către managerii şcolari, selectiv de cadrele didactice.

Echipele manageriale din instituțiile enumerate continuă activitatea educaţională trasînd problemele orientate spre implementarea documentelor curriculare, curriculei modernizate centrate pe formarea de competenţe, privind proiectarea calendaristică de lungă durată la toate disciplinele de studii.

Toate instituțiile dispun de actele normative, curricula la disciplinele școlare, Standardele instruirii eficiente, ordinele ME și Scrisorile metodice privind desfășurarea procesului educațional, auxiliare curriculare; Ghiduri și proiectările lunare, săptămînale, imformații etc. Toată activitatea este coordonată de comun cu comisiile metodice.

39

S-a constatat că managerii școlari, cadrele didactice cunosc actele normative și le aplică la elaborarea proiectelor.

Există un sistem instituţional de proiectare didactică, cel puţin unic la disciplină sau la aria curriculară: concept şi structură – succinct???

În instituții există un sistem instituţional de proiectare didactică unic la disciplinele școlare reieșind din specificul fiecărei discipline în parte. În Liceul Columna acest lucru este organizat în baza unui Laborator (Centru de Evaluare Instituțională - CEI), care are obiectivul de a evalua proiectările elaborate (pînă la data de 8 septembrie se trec prin Centru de Evaluare Instituțională toate proiectările: corelarea competențe cu conținuturi curriculare și instrumentul de evaluare. Se cere ca la evaluarea summativă să fie indicată componenta competențelor evaluate). Respectiv la fiecare proiectare se atașează un borderou de notare, care arată gradul de dificultate al testului; nota medie și % realizării.În Liceul Gloria, directorul adj. Dimitrioglo Ala, formator național ProDidactica, are o cerință specială față de elaborarea de proiect: după o instruire inițială și evaluare se afișează pe un panou special cele mai bune proiecte – ca model pentru a fi vazute.


Aplicarea și realizarea proiectelor didactice de lungă durată în instituţie sunt ținute la control prin asistențe la ore, controale operative și tematice (curriculumul, resursele umane, activitățile extracurriculare), verificarea cataloagelor și analiza informațiilor prezentate de către profesori. În Liceul Columna acest lucru este organizat în felul următor: instruirea inițială, redactarea, evaluarea proiectelor, aprobarea (șeful CM, șeful CEI, vicedirector, director). În LT Rambam după elaborare toate proiectele au fost stocate și au trecut prin evaluarea individuală fiind indicate neajunsurile.


Există note informative privind controlul intern al proiectelor didactice. Ele conțin constatări, sunt formulate concluzii și recomandări. Recomandările sunt aduse la cunoștința cadrelor didactice în cadrul ședințelor operative și în discuții individuale.Este foarte important că in toate instituțiile din suburbii(gimn.nr.67, 68, 74, 75) notele informative, documentația este foarte bine sistematizată.


Au fost verificate selectiv proiectările didactice de lungă durată la disciplinele: matematica, informatica, clasele primare, limbile rusă și engleză. Profesorii au respectat cerinţele înaintate de curriculumul şcolar unde este indicat numărul concret de lucrări de evaluare la fiecare clasă; au proiectat evaluări iniţiale, formative.evaluări după parcurgerea unităţilor de învăţare în baza subcompetenţelor formate şi cele sumative.Profesorii încearcă să elaboreze proiectarea didactică de scurtă durată în baza unității de învățare. În luna septembrie au recurs la proiecte zilnice ținînd cont de perioada încărcată pînă la stabilirea orarului. Ceea ce este specific disciplinei informatica e că fiecare profesor are de pregătit proiecte la toate clasele începând cu clasa a VII-a, și pînă în a XII-a, (numărul de ore mic: 1-2 ore la clasa)


În liceu există un sistem de evaluare, o atenție deosebită se acordă evaluărilor inițiale: ele se desfășoară în primele zile ale primei săptămîni. Rezultatele se analizează, se aduc la cunoștința elevilor și se desfășoară ore de actualizare și consolidare a cunoștințelor.Rezultatele se totalizează la nivel de liceu în scopul de a monitoriza procesul educațional și a lichida lacunele depistate.


Rezultatele se păstrează în portofolii, unele în caietele de evaluări scrise ale elevilor, se respectă cerințele de elaborare.

Aprecierea eficienţei şi relevanţei proiectelor

Planurile de acţiune sunt privite ca elemente/etape necesare pentru realizarea scopurilor strategice şi pentru îndeplinirea misiunii şcolii.

40

didactice în asigurarea calităţii demersului didactic la disciplină

În LT „Rambam”, tot ceea ce se întîmplă în liceu, începînd cu procesul de învăţămînt şi terminînd cu activităţile extracurriculare, cu şedinţele de lucru, sunt privite din perspectiva progresului realizat în îndeplinirea misiunii asumate şi în atingerea ţintelor strategice stabilite.


Selectiv au fost verificate cataloagele claselor:Nu s-a depistat nici o încălcare ce ține de completarea catalogului. În toate instituțiile cataloagele sunt verificate și sub semnătură sunt indicate la sfîrșit anumite recomandări. In special pot fi menționate cataloagele din gimn.nr.74, Tohatin, gimn.75, Cruzești, gimn.nr.67, Revaca, gimn.nr.68, Dobrojea, La data actuală înscrierile din catalog, corespund pe deplin proiectărilor elaborate.

Concluzii, recomandări Echipa managerială a liceului teoretic Rambam ORT, sportiv nr.3 „Gloria”, IP Liceul

„Columna”, gim.nr.74,”V. Găină„ Tohatin, gim.nr.75, Cruzesti, gimn.nr.67, Revaca, gimn.nr.68, Dobrojea, sunt echipe profesioniste cu o experiență bogată de aсtivitate. În toate instituțiile indicate calitatea procesului didactic rămîne problema prioritară pentru instituție de și se realizează prin planificarea şi realizarea efectivǎ a rezultatelor aşteptate ale învǎţǎrii, monitorizarea rezultatelor, evaluarea internǎ și cea externǎ a rezultatelor, prin îmbunǎtǎţirea continuǎ a acestora.

Toate instituțiile dispun de actele normative, curricula la disciplinele școlare, Standardele instruirii eficiente, ordinele ME și Scrisorile metodice privind desfășurarea procesului educațional, auxiliare curriculare; Ghiduri și proiectările lunare, săptămînale, imformații etc. Toată activitatea este coordonată de comun cu comisiile metodice.

S-a constatat că managerii școlari, cadrele didactice cunosc actele normative și le aplică la elaborarea proiectelor.

Echipele manageriale din instituțiile enumerate continuă activitatea educaţională trasînd problemele orientate spre implementarea documentelor curriculare, curriculei centrate pe formarea de competenţe, privind proiectarea calendaristică de lungă durată la toate disciplinele de studii.

În IP Liceul “Columna” acest lucru este organizat în baza unui Laborator (Centru de Evaluare Instituțională - CEI), care are obiectivul de a evalua proiectările elaborate (pînă la data de 8 septembrie se trec prin Centru de Evaluare Instituțională toate proiectările: corelarea competențe cu conținuturi curriculare și instrumentul de evaluare. Se cere ca la evaluarea summativă să fie indicată componenta competențelor evaluate). Respectiv la fiecare proiectare se atașează un borderou de notare, care arată gradul de dificultate al testului; nota medie și % realizării.

În Liceul Gloria, directorul adj. Dimitrioglo Ala, formator național ProDidactica, are o cerință specială față de elaborarea de proiect: după o instruire inițială și evaluare se afișează pe un panou special cele mai bune proiecte –ca model pentru a fi vazute și studiate.

Aplicarea și realizarea proiectelor didactice de lungă durată în instituţie sunt ținute la control prin asistențe la ore, controale operative și tematice (curriculumul, resursele umane, activitățile extracurriculare), verificarea cataloagelor și analiza informațiilor prezentate de către profesori.

În IP Liceul “Columna” acest lucru este organizat în felul următor: instruirea inițială, redactarea, evaluarea proiectelor, aprobarea (șeful CM, șeful CEI, vicedirector, director). În LT „Rambam” după elaborare toate proiectele au fost stocate și au trecut prin evaluarea individuală fiind indicate neajunsurile în conformitate cu cerințele unice (foaie de titlu , indicarea de competențe și subcompetențe ș.a.). În acest liceu de 2 ori pe an se analizează respectarea proiectelor de lungă durată

În toate instituțiile enumerate există note informative privind controlul intern al proiectelor didactice. Ele conțin constatări, sunt formulate concluzii și recomandări. Recomandările sunt aduse la cunoștința cadrelor didactice în cadrul ședințelor operative și în discuții individuale. Pot fi

41

menționate activitățile directorilor adj. responsabili de corectitudinea elaborării pr. calendaristice de lungă durată: R. Eșanu, IP Liceul Columna, Șulepova Aglaida, gimn.nr.74, Tohatin, Liceul sportiv nr.3, Gloria, directorul adj. Dimitrioglo Ala,

Este foarte important că in toate instituțiile din suburbii (gimn. nr. 67, 68, 74, 75) notele informative, documentația este foarte bine sistematizată și chiar poate fi propusă ca model pentru un schimb de experiență. Notele informative despre calitatea proiectelor de perspectivă sunt elaborate corect: sunt enumerate obiectivele, se indică acțiunile realizate, conținutul de bază, concluzii și recomandări. În fiecare instituție inspectată este elaborat ordinul cu privire la acordarea orelor opționale, a cercurilor.

În cadrul controlului au fost verificate selectiv proiectările didactice de lungă durată la disciplinele: informatica, clasele primare, limbile romănă, rusă și engleză, matematica,.

Profesorii au respectat cerinţele înaintate de curriculumul şcolar unde este indicat numărul concret de lucrări de evaluare la fiecare clasă; au proiectat evaluări iniţiale, formative, evaluări după parcurgerea unităţilor de învăţare în baza subcompetenţelor formate şi cele sumative. Es

Ceea ce este specific disciplinei informatica e că fiecare profesor are de pregătit proiecte de lungă durată la toate clasele începând cu clasa a VII-a, și pînă în a XII-a, (numărul de ore fiind mic: 1-2 ore la clasa). În toate instituțiile verificate sunt introduse ore opționale la TIC. La disciplina informatica pentru TIC este elaborat curriculumul pentru clasele a II-a – IV-a, și a V-a – VI-a. Respectiv nu sunt probleme la elaborarea proiectului calendaristic de lungă durată pentru orele opționale. În IP Liceul “Columna” al doilea an la disciplina informatica se elaborează proiectul didactic cl. VII- VIII pentru curricula nouă experimentală. În baza analizei comparative, care a fost efectuată la sfârșit de an, curricula nouă este mai atractivă și este orientată spre formare de competențe vitale: folosirea diferitor softuri și tehnică actuală. Tot în acest liceu s-a introdus curs opțional la ed. fizică pentru clasele primare. Acest curs, după experiența țărilor europene dezvoltate, este orientat spre activitatea motrică și dezvoltarea motoricii la elevii claselor primare. Acest lucru se practică pe stadionul renovat care are multe utilaje necesare, si teren de fotbal special ci iarbă verde.

În instituțiile verificate o atenție deosebită se acordă evaluărilor inițiale: ele se desfășoară în primele zile ale primei săptămâni. Rezultatele se analizează, se aduc la cunoștința elevilor și se desfășoară ore de actualizare și consolidare a cunoștințelor. Rezultatele se totalizează la nivel de instituție în scopul de a monitoriza procesul educațional și a lichida lacunele depistate. Rezultatele se păstrează în portofolii, unele în caietele de evaluări scrise ale elevilor, se respectă cerințele de elaborare. În gimn.nr.67, Revaca, la informatică fiecare elev are portofoliu unde sunt stocate lucrările de evaluare. Pentru fiecare clasă materialele sunt sistematizate în mape (portofolii) care mai sunt încă în dependență de clasă, și de diferite culori. Această instituție are 2 calculatoare la care se desfășoară lecțiile practice la informatică, ce-ea ce este foarte puțin pentru a fi formate competențele practice de lucru cu calculatorul.

În baza activității din cadrul controlului pot fi făcute recomandările:A continua activitatea privind:

- îmbunătăţirea calităţii instruirii şi a culturii generale a elevilor prin identificarea potenţialului de învăţare a fiecărui elev în parte, în scopul formării și dezvoltării subcompetenţelor şi a competenţelor;- formarea abilităţilor de autoinstruire în scopul creării unei traiectorii proprii de autoevaluare pentru fiecare participant al procesului educaţional; - planificarea, ca planurile să fie gîndite și implementate prin muncă de echipă și cunoscute de toți cei implicați. Svetlana Brînză, specialist principal, metodist, direcţia inspecţia şcolară

În control au fost implicate următoarele instituţii de învăţămînt: LT „B.Z. Herţli”, Liceul Evrica, LT „Vasile Vasilache”, LT „Nicolae Iorga”, Gimnaziul „Taras Şevcenco”, Gimnaziul „Dumitru Matcovschi”, Gimnaziul „Ion Costin”, Gimnaziul nr. 86, Gimnaziul „Decebal”, Gimnaziul nr.7.

Constatări în cadrul controlului realizat:În rezultatul cercetării planurilor de activitate ale instituţiilor de învăţămînt secundar general

incluse în control s-a stabilit că în toate instituţiile a fost planificat controlul tematic „Verificarea corectitudinii elaborării proiectelor de lungă durată la disciplinele şcolare”. Managerii coordonatori ai

42

disciplinelor şcolare au elaborat note informative cu referire la rezultatele controlului intern efectuat, cu excepţia Liceului Evrica, Liceului Teoretic „Vasile Vasilache”, Liceului Teoretic „B.Z. Herţli”. Unele note informative elaborate, cum ar fi în cazul Gimnaziului nr.86, Gimnaziului „Taras Şevcenco”, reflectă superficial situaţia la compartimentul evaluat, nu indică nici o lacună în elaborarea proiectelor de lungă durată la geografie cu toate că în cadrul controlului au fost identificate multe carenţe. Este evident că managerii şcolari responsabili de procesul educaţional la disciplină, avînd obligaţiunea de a verifica şi coordona proiectele de lungă durată, nu cunosc conţinutul Scrisorii metodice cu referire la Organizarea procesului educaţional la disciplina şcolară Geografie în anul de studii 2015-2016, cu toate că la reuniunea metodică din august fiecare cadru didactic a fost asigurat cu scrisoarea metodică, suport hîrtie. Notele informative privind controlul intern al proiectelor de lungă durată, în dependenţă de instituţie în parte, au fost ascultate la ședințele Consiliului Profesoral, Consiliului de Administraţie, Consiliului metodic. În Gimnaziul „Taras Şevcenco” a fost planificat să se asculte nota informativă la Consiliul Profesoral, însă planul şedinţelor CP nu reflectă acest fapt. Caz asemănător se constată în Liceul Evrica, unde este planificat să se asculte nota informativă la Şedinţa Consiliului metodic, însă planul de activitate al Consiliului nominalizat nu specifica acest fapt; în gimnaziul „Ion Costin” nota informativă indică că a fost ascultată la Consiliul de Administraţie, dar nu se regăseşte în planul şedinţelor CA, mai mult ca atît în Planul anual managerial lipseşte compartimentul „Dirijare şi control”. Vizibil este faptul că proiectarea anuală a activităţii în aceste instituţii nu este integrată într-un sistem, fiind compusă din elemente secvențiale ce nu corelează între ele, iar unele aspecte sînt formale.

În instituțiile inspectate nu există un sistem instituţional unic de proiectare didactică, punîndu-se accent pe respectarea indicaţiilor Ghidului de implementare a curriculumului, Scrisorii metodice propuse de Ministerul Educaţiei, ce relatează următoarele: proiectarea didactică să fie elaborată în baza unităţilor de învăţare, concepute logic conform principiului de predare specific treptei de şcolaritate; fiecare unitate de învăţare, inclusă în macroproiectare, să fie însoţită de proiectul acesteia, care include lecţiile din respectiva unitate de învăţare; proiectarea detaliată a unităţilor de învăţare să corespundă cadrului dezvoltării gîndirii critice: Evocare-Realizarea sensului–Reflecţie-Extindere, sau cadrului simplificat al ERRE: Familiarizare – Structurare - Aplicare. În majoritatea instituţiilor continuă să se aplice cadrul operaţional tradiţional de proiectare a activităţii didactice, fiind o cerinţă unică elaborarea macroproiectării şi proiectului zilnic, omițând etapa proiectării detaliate a unităţilor de învăţare, care are menirea să indice paşii în formarea competenţelor specifice prin valorificarea anumitor activităţi de învăţare şi resurse educaţionale. Totuşi pot fi menţionaţi la acest compartiment profesorii de geografie Lidia Tanasov, LT „Nicolae Iorga”, Chirichia Hioara, LT „B.Z. Herţli”, care au demonstrat abilităţi în proiectarea detaliată a unităţilor de învăţare.

Verificînd corectitudinea elaborării proiectelor de lungă durată la disciplina geografie s-a constatat că proiectele sînt discutate la şedinţa Secţiilor metodice, confirmat prin proces-verbal, sînt coordonate de managerii coordonatori, sînt aprobate de managerul principal. Dar au fost identificate şi unele carenţe:

- confundarea terminilor de unitate de învăţare şi capitol/modul; sînt specificate subcapitole în loc de unităţi de învăţare;

- repartizarea neeficientă a timpului pentru fiecare unitate de învăţare; în unele cazuri pentru unităţile de învăţare planificate sunt alocate multe ore (ex. 17-20 ore);

- unităţile de învăţare nu sunt stabilite într-o succesiune logică;- nu toate unităţile de învăţare finalizează cu evaluări sumative; se confundă tipurile de evaluare,

utilizînd mai mulţi termeni: evaluare sumativă, evaluare finală, evaluare semestrială, evaluare formativă;

- nu se respectă numărul evaluărilor sumative recomandate în Scrisoarea metodică;- lipseşte proiectarea detaliată a unităţilor de învăţare.Examenînd materialele propuse pentru desfăşurarea evaluărilor iniţiale s-a stabilit că în

majoritatea cazurilor nu corespund metodologiei de evaluare a competenţelor. Testele prezentate evaluau conţinuturile din anul precedent. În toate instituţiile incluse în inspecţie nu erau stabilite ce competenţe sunt evaluate, lipseau obiectivele de evaluare, baremul de corectare. De exemplu, în gimnaziul nr. 86 au fost prezentate teste scrise de mînă, cu enunţuri neclare. Profesorul dictează sarcinile sau le scrie pe tablă pentru a fi copiate de elevi în caiete de lucrări de evaluare, ceea ce

43

determină o pierdere de timp, elevul nereuşind să rezolve toate sarcinile propuse. Caz asemănător a fost identificat în Gimnaziul „Taras Şevcenco”, LT „B.Z. Herţli”, Gimnaziul nr.7.

S-a recomandat: să se elaboreze teste de evaluare, scrise la calculator, fiind repartizate fiecărui elev pentru rezolvare în cadrul demersului didactic; să se stabilească competenţele specifice care urmează să fie evaluate; să se elaboreze obiective de evaluare derivate din competenţele evaluate; construirea itemilor în corelare cu obiectivele de evaluare; elaborarea baremelor de corectare şi a schemei de convertire a punctelor în note.

În liceul Evrica este elaborat un sistem de evaluare intern, aprobat la Consiliul Profesoral, proces-verbal nr.1 din 25.08.2015, care prevede desfăşurarea evaluărilor iniţiale, curente, sumative, finale (la finele semestrului şi anului şcolar). Conform acestui sistem de evaluare elevii au posibilitate să-şi corecteze notele la evaluările sumative, chiar şi în cazul cînd nota luată este „5” şi mai mult; în cazul lipsei motivate a elevului de la lecţia de evaluare, este obligat în termen de două săptămîni să susţină proba de evaluare; dacă elevul nu se include în acest timp, lui i se oferă un alt termen de lichidare a restanţei; în caz că nota primită de elev la evaluarea repetată va fi mai mică ca nota iniţială, elevului i se va pune în registru nota iniţială; dacă elevul are restanţe la învăţătură, profesorul are dreptul să nu-l admită la evaluarea sumativă, dîndu-i mai mult timp pentru pregătire. În urma analizei Sistemului de evaluare intern în această instituţie au apărut un şir de neclarităţi: cu ce se ocupă în timpul lecţiei elevii neadmişi la realizarea lucrărilor de evaluare sumative?... de ce nu se permite notarea elevului pentru activitatea sa la tablă pe parcursul lecţiei, permițîndu-se numai notarea în rezultatul evaluării temei de acasă?....utilizarea în textul Metodologiei de implementarea a sistemului de evaluare a sintagmei ce contravine metodologiei proiectării formării/evaluării competenţelor curriculare „pe parcursul semestrului se vor desfăşura atîtea evaluări sumative cîte module conţine curriculum...” ? Este necesar să se revadă conceptul Sistemului de evaluare intern în Liceul „Evrica”, elaborînd o Metodologie de implementare a acestui sistem la nivel de instituţie, care ar respecta prevederile actelor normative.

Examinarea selectivă a cataloagelor şcolare a identificat următoarele abateri de la instrucţiunea de completare:- nu sînt scrise sarcinile pentru acasă (LT „V. Vasilache”, Gimnaziul nr.86, Gimnaziul „Taras Şevcenco);- nu este indicată evaluarea iniţială (gimnaziul nr.86);- lucrarea practică şi evaluarea sumativă este indicată la rubrica sarcini pentru acasă (Liceul Evrica, Gimnaziul „Ion Costin”);- nu sunt notaţi toţi elevii la lucrările practice (Gimnaziul „Taras Şevcenco).

În cadrul controlului s-a verificat repartizarea disciplinelor opţionale în unităţile şcolare în conformitate cu Planul–cadru pentru învăţămîntul primar, gimnazial şi liceal, anul de studii 2015-2016 şi ordinele Ministerului Educaţiei nr. 561 din 12.06.2015 şi nr. 874 din 08 .09.2015. Abateri de la actele normative nominalizate au fost depistate în LT „V. Vasilache” (au fost tarifate ore opţionale la limba franceză-1 oră în clasa a VIII „A”, 1 oră în clasa a VIII „B”, 1 oră în clasa a XII „B”; limba engleză 1 oră în clasa a X „A”, 1 oră în clasa a XI „B”); în LT „B.Z. Herţli”, au fost incluse în planul individual discipline opţionale la decizia Consiliului profesoral în afara actelor normative specificate, curriculum nefiind aprobat de Consiliul Naţional pentru Curriculum: disciplina opţională „Ritorica” în clasele I-IV- cîte 1 oră; disciplina opţională „Metode de rezolvare a problemelor la geometrie” în clasele X-XII - cîte 1 oră; disciplina opţională „Istoria poporului evreu”- clasa a X-a – 2 ore; clasele XI-XII cîte 1 oră. În Gimnaziul „Decebal” au fost repartizate ore la disciplinele opţionale: „Matematica distractivă”- în clasa I-1 oră, în clasa a III-1 oră, în clasa a IV-1 oră; „Miracolul textelor literare” – clasa III-1 oră; „Folclorul pentru copii”- clasa II-1 oră; „Folclorul copiilor în poveşti” – clasa I- 1 oră; „Poezia pentru copii” şi „Arta discuţiei” – cîte 1 oră în clasa a VI, VIII, IX; educaţia muzicală – 1 oră, clasa V-VI; matematica – 2 ore, clasa IX; limba engleză – 2 ore, clasa V-VII.

Pornind de la cele constatate în urma controlului propun următoarele: 4. A aprecia procesul de elaborare și implementare a proiectării la disciplina geografie cu calificativul: bine: LT „Nicolae Iorga”, LT „B.Z. Herţli”, Gimnaziul „Decebal”; satisfăcător: LT „Vasile Vasilache”, Liceul Evrica, Gimnaziul nr. 86, Gimnaziul „Taras Şevcenco”, Gimnaziul „Dumitru Matcovschi”, Gimnaziul „Ion Costin”, Gimnaziul nr. 7.

44

5. Managerii coordonatori din instituţiile unde s-au atestat lacune în carul inspecţiei:2.1. să ţină la control situaţia la disciplină şi să se conducă de recomandările indicate de actele normative reglatoare. Să studieze preventiv fiecărui control intern planificat documentele normative;2.2. să desfăşoare în termenii stabiliţi controalele interne planificate, finalizînd cu elaborarea unei note informative. Notele informative să reflecte situaţia concretă la subiectul evaluat, indicînd obiectivele controlului, constatări, concluzii, recomandări.2.3. să realizeze controlul repetat al proiectelor de lungă durată, asigurînd calitatea lor; 2.4. să organizeze pentru cadrele didactice seminare în problemele proiectării activităţii didactice centrate pe formarea competenţelor specifice. 3. Managerii principali să repartizeze ore la disciplinele opţionale ce dispun de curriculum aprobat de Consiliul Naţional pentru Curriculum, conform prevederilor Planului Cadru pentru învăţămîntul primar, gimnazial şi liceal, anul de studii 2015-2016 şi ordinele Ministerului Educaţiei.6. Şefii Secţiilor metodice să structureze materialele Portofoliului secţiei metodice, conform recomandărilor specialistului la disciplină.7. Cadrele didactice să elaboreze subiecte de evaluare în corespundere cu prevederile ghidurilor de implementare a curriculumului modernizat, a scrisorii metodice elaborate de Ministerul Educaţiei.8. Inspectorul şcolar va informa profesorii din municipiu despre rezultatele acestui control în cadrul reuniunii metodice din decembrie. S. Axînti, specialist principal la DGETS mun. Chișinău

În control instituţiile de învăţămînt secundar general: LT „I.Creangă”, LT „V.Alecsandri”, LT „Iu.Hașdeu”, LT „Academician C.Sibirski”, LTPA „Doina și Ion Teodorovici”, IPLT „C.Negruzzi”, IPLT „Ginta Latină”, LT „M.Lomonosov”, LT „N.Gheorghiu”, LTPR „M.Marinciuc” gimnaziul nr. 49, gimnaziul-internat nr.3 .

Obiectivele controlului:1. Verificarea cunoaşterii şi implementării actelor normative privind proiectarea didactică de lungă durată de către managerii şcolari şi selectiv cadrele didactice; 2. Determinarea existenţei unui sistem instituţional de proiectare didactică;3. Analiza cadrului operaţional de aplicare /realizare a proiectelor didactice de lungă durată;4. Verificarea proiectării didactice de lungă durată şi realizării evaluărilor la nivel de cadru didactic.

În acest scop s-au desfăşurat mai multe acţiuni: s-au verificat cunoașterea și aplicarea de către managerii școlari și cadrele didactice a documentelor normative privind elaborarea proiectelor didactice de lungă durată: Planul cadru, curricula la disciplină, ghidurile de implementare a curriculei, referenţiale, standarde de eficienţă, recomandările metodice cu privire la organizarea procesului educațional la disciplina „Educația fizică” pentru anul de studii 2015-2016;s-au cercetat planurile complexe de activitate a instituţiilor implicate în control la compartimentul „Dirijare şi control” în scopul determinării existenţei unui sistem instituțional de proiectare didactică;s-a cercetat sistemul de evaluare efectuat în instituție de echipa managerială;s-au examinat materialele privind cadrul conceptual şi operaţional de aplicare /realizare a demersurilor evaluative;s-au examinat notele informative privind controalele tematice cu privire la elaborarea proiectelor didactice de lungă durată;s-au examinat rezultatele evaluării inițiale și întroducerea lor în pașaportul sănătății elevilor;s-a cercetat analiză rezultatelor evaluărilor pentru a se stabili, dacă sînt centrate pe determinarea nivelului de realizare a competenţelor, pe aprecierea calităţii predării /învăţării /evaluării; Acţiunile întreprinse în cadrul controlului special au vizat două nivele: nivelul administraţiei unităţii şcolare şi nivelul de cadru didactic. La nivelul administraţiei unităţii şcolareAspecte evaluate Rezultate atestateCunoaşterea şi Toți patronii disciplinei „Educația fizică” ai instituțiilor de învățămînt

45

implementarea actelor normative privind proiectarea de lungă durată de către managerii şcolari, selectiv de cadrele didactice.

supuse controlului special cunosc și aplică în activitatea sa următoarele acte normative privind proiectarea didactică de lungă durată: Recomandările metodice cu privire la organizarea procesului educațional în anul de studii 2015-2016; Planul cadru pentru învățămîntul primar, gimnazial și liceal, anul de studii 2015-2016; Standardele de eficiență; Curricula la disciplina; Ghidul de implementare a curriculei la educația fizică.


În instituțiile de învățămînt supuse controlului există un sistem instituțional de proiectare didactică. La educația fizică ca disciplină practică, patronii se conduc de cele 3 variante de proiecte didactice-model propuse în Ghidul de implementare a curriculei. Ei sunt la curent că proiectarea didactică de lungă durată la educația fizică se deosebește mult din punct de vedere al structurii și conținutului de alte discipline școlare. Acest fapt este condiționat de specificul procesului de învățare a acțiunilor motrice, cerințele curriculumului la educația fizică. În acest aspect directorii și directorii adjuncți respectă întocmai prevederile planului cadru referitor la numărul de ore prevăzute la fiecare clasă la disciplină, orarul lecțiilor este alcătuit corect, respectând normele pedagogice și igienice. În elaborarea proiectelor de perspectivă s-a ținut cont de recomandările ME și a DGETS.


Este important ca aplicarea și realizarea proiectelor didactice de lungă durată este permanent în vizorul administrațiilor prin efectuarea controalelor interne și aplicarea lucrărilor de evaluare a competențelor elevilor, funcția acestora fiind de constatare, verificare a rezultatelor și de certifcare a nivelului de cunoștințe, deprinderi, aptitudini. Fiecare instituție de învățămînt controlată, în planul de activitate, la compartimentul „Control și dirijare” a planificat controale tematice care prevăd monitorizarea aplicării proiectelor didactice de lungă durată: LT „N.Gheorghiu” – 3 controale; LT „M.Lomonosov” – 6 controale; Gimnaziul internat nr.3 – 2 controale; LTPA „Doina și Ion Teodorovici” – 1 control; LT „Iu.Hașdeu” – 3 control; LT „I.Creangă” - 2 controale; Gimnaziul nr.49 – 4 controale; LT „Academician C.Sibirski”-4 controale; IP LT „Ginta Latină”-5 controale; IP LT „C.Negruzzi”-4 controale; LTR „M.Marinciuc”-5 controale; LT „V.Alecsandri”-5 controale.Ca regulă, managerii liceelor supuse controlului special au planificat în planul de activitate al instituțiilor de învățămînt sistematic evaluarea competențelor cognitive, psihomotrice și performanțele elevilor prin lucrări sau probe de evaluare, organizarea olimpiadelor școlare. La acest capitol s-au manifestat în sens pozitiv: LT „Academician C.Sibirski”, LT „I.Creangă”, IP LT „C.Negruzzi”, Gimnaziul internat nr.3, LT „V.Alecsandri”. Totodată, nu se regăsesc în planurile manageriale lucrări de evaluare propuse de administrație în LT „N.Gheorghiu”, LT „M.Lomonosov”, LTPA „Doina și Ion Teodorovici”, gimn. nr.49.


În cadrul verificării notelor informative privind calitatea elaborării proiectelor de perspectivă s-a atestat, că majoritatea instituțiilor de învățămînt supuse controlului au efectuat pe parcursul lunii septembrie 2015 un control tematic privind calitatea elaborării proiectelor didactice de lungă durată. Aceste note conțin constatări, concluzii și recomandări. La momentul controlului notele informative erau în stare de elaborare în:LTPA „Doina și Ion Teodorovici” (control la 29.IX.15); LT „Iu.Hașdeu” (control 01.X.15); LT „I.Creangă” (control 01.X.15); LT „Academician C.Sibirski” (control 07.X.15); LT „N.Gheorghiu” (control 13.X.15).

La nivelul cadrelor didactice46

Verificarea proiectării didactice lungă/scurtă durată, pe unităţi de învăţare şi realizării lor la nivel de cadru didactic: accente analitice şi statistice

Proiectarea didactică de lungă durată reprezintă o activitate de mare complexitate pedagogică, care angajează acțiunele și operațiunile de definire anticipată a obiectivelor, conținuturilor, evaluărilor și mai ales relațiile dintre acestea, în condițiile specifice unui mod de organizare a procesului educațional. Au fost verificate proiectele de perspectivă a 29 profesori. Ele au fost discutate la ședințele Comisiei Metodice, la sfârșitul lunii august 2015 și aprobate de către director în termenii stabiliți. Majoritatea profesorilor aplică metodologia de proiectare a unităților de învățare într-o succesiune de etape, înlănțuite logic, ce contribuie la detalierea conținuturilor, în vederea atingerii obiectivelor de referință, care vor duce ulterior la formarea de competențe. Profesorii în procesul proiectării î-au în considerație: pregătirea fizică a elevilor;asigurarea bazei materiale cu utilaj și inventar sportiv;condițiile climaterice. Profesorii din LT „I.Creangă”, LT „Academician C.Sibirski”, IP LT „C.Negruzzi”, LT „V.Alexandri” la repartizarea sistemelor convenționale (cognitive, psihomotrice și afective) pe verticală a sistemelor tematice, la fiecare lecție iau în considerație taxonomia obiectivelor pedagogice, care reprezintă o clasificare sistematică a finalităților procesului educațional.


Calitatea de predare/învățare/evaluare depinde de profesionalismul profesorului, de pregătirea lui psihopedagogică, de tipurile de competențe științifice și metodologice, care ulterior vor ajuta pedagogul să elaboreze o proiectare didactică de lungă durată. Problema elaborării proiectelor de perspectivă bine structurate, adaptate la condițiile specifice unității de învățămînt la capitolul asigurarea bazei sportive cu inventarul și utilajul necesar, condițiilor climaterice, nivelul pregătirii fizice ale elevilor, se discută la toate reuniunile metodice, seminare și anual la controalele tematice. La nivel de cadru didactic proiectările de lungă durată sunt elaborate în conformitate cu Curricula la disciplină, fiind planificate, în mod obligatoriu, probe de evaluare inițiale, sumative, la finele unităţilor de învăţare. Majoritatea cadrele didactice administrează probele de evaluare conform proiectului de lungă durată. În instituţiile verificate sunt elaborate fişe de analiză a rezultatelor şcolare completate de profesori şi analiza la nivel de clasă şi la nivel de manager-patron a disciplinei, urmărindu-se performanţele elevilor dar şi determinarea soluționării eşecului şcolar la disciplinele de studiu.

Analiza probelor de evaluare:structura şi calitatea lor (portofoliul profesorului).

Fiecare profesor dispune de portofoliul ce conţine: subiectele probelor de evaluare, matricea de specificaţii, baremele de corectare, de notare, lucrările scrise ale elevilor, fişe de analiză, etc. Notarea ritmică denotă că are loc evaluarea curentă efectuată de către profesori în cadrul fiecărei ore. Evaluările sumative sunt administrate de profesori, la finele unităţilor de învăţare şi la finele fiecărui semestru. Subiectele probelor de evaluare sunt elaborate în conformitate cu cerinţele în vigoare.În rezultatul controlului au fost depistate unele lacune: nu se planifică lucrări de evaluare din partea administrației: LT „N.Gheorghiu”, IPLT „Ginta Latină”, gimn. nr.49, LT„Iu.Hașdeu”, rezultatele evaluării inițiale nu sunt completate în pașapoartele sănătății elevilor: LTPA „Doina și Ion Teodorovici” – profesorii V.Perciun, E.Calancea; IP LT „Ginta Latină” – profesoarele M.Glavan și M.Călăraș; nu coincide evaluările planificate în proiectele didactice de lungă durată cu cele din catalog:

47

LT „Iu.Hașdeu” – profesorii V.Moglan, I.Carauș; Gimnaziul nr.3 – profesorul M.Zavedeev; Gimnaziul nr.49 – profesorul S.Franțuz; LT „M.Lomonosov” – profesorii P.Coltuc și V.Fonariuc; Nu se regăsesc în proiectul de perspectivă unele teme teoretice prevăzute în curriculumul disciplinar: Gimnaziul nr.3 – profesorul M.Zavedeev; LTR „M.Marinciuc”- profesorul A.Sofroni; Nu au fost prezentate testele de evaluare a competențelor cognitive, baremul de notare, analiza rezultatelor evaluării: LT „N.Gheorghiu”- profesorii Filimonov și A.Cosarev; LTPA „Doina și Ion Teodorovici” – profesorii V.Perciun, E.Calancea.


Majoritatea proiectelor didactice de lungă durată asigură o corelare logică între toate componentele pe verticală și orizontală. Strategiile didactice selectate sunt relevante pentru valorificarea potențialului fiecărui elev, pentru dezvoltarea de competențe specifice.Învățarea centrată pe formarea de competențe solicită ca cadrul didactic să cunoască și să valorifice în procesul de proiectare a conceptului de unitate de învățare. Unitățile de învățare proiectate cuprind mai multe subiecte, se desfășoară pe o perioadă determinată de timp, este coerentă în raport cu competențele specifice și se finalizează prin evaluare sumativă. Numărul de lecții în cadrul unei unități de învățare variază de la 4 la 12 lecții.

Examinarea cataloagelor şcolare şi a caietelor de evaluări scrise ale elevilor în scopul determinării gradului de realizare a conceptului curricular de formare, dezvoltare, evaluare a competenţelor specifice şi integratoare elevului

Cataloagele școlare sunt completate cu acuratețe, conform curriculei la disciplină și la timp. Eva luarea competențelor formate la elevi este ritmică și în conformitate cu proiectul didactic de lungă durată.

Constatări și concluzii:1. Managerii responsabili de disciplina „Educația fizică” țin la control elaborarea proiectelor didactice de lungă durată prin planificarea și desfășurarea controalelor tematice pe parcursul anului de studii;2. În toate instituțiile supuse controlului există un sistem instituțional de proiectare didactică. Managerii școlari sunt la curent cu specificul proiectării de perspectivă și structura acestora se respectă;3. În 7 instituțiile de învățămînt secundar general, la momentul controlului au fost elaborate notele informative cu privire la rezultatele controlului tematic privind calitatea proiectelor didactice de lungă durată, notele informative fiind calitative și care conțin constatări, analize, concluzii și recomandări, iar în 5 unități (LTPA „Doina și Ion Teodorovici”, LT „Iu.Hașdeu”, LT „I.Creangă”, LT „Academician C.Sibirski”, LT „N.Gheorghiu”) erau în stare de elaborare. 4. Majoritatea profesorilor, din cei 29 verificați, aplică metodologia de proiectare a unităților de învățare într-o succesiune de etape, înlănțuite logic, ce contribuie la detalierea conținuturilor, în vederea atingerii obiectivelor de referință, care vor duce ulterior la formarea de competențe. În procesul de proiectare profesorii iau în considerație: pregătirea fizică a elevilor, nivelul de asigurare a bazei materiale cu utilaj și inventar sportive, condițiile climaterice.5. Au fost depistate un șir de lacune: nu se planifică lucrări de evaluare din partea administrației: LT „N.Gheorghiu”, IP LT „Ginta Latină”, gimnaziul nr.49, LT „Iu.Hașdeu”, rezultatele evaluării inițiale nu sunt completate în pașapoartele sănătății elevilor:

48

LTPA „Doina și Ion Teodorovici” – profesorii V.Perciun și E.Calancea; IP LT „Ginta Latină” – profesoarele M.Glavan și M.Călăraș; nu coincid evaluările planificate în proiectele didactice de lungă durată cu cele din catalog: LT „Iu.Hașdeu” – profesorii V.Moglan, I.Carauș; Gimnaziul nr.3 – profesorul M.Zavedeev; Gimnaziul nr.49 – profesorul S.Franțuz; LT „M.Lomonosov” – profesorii P.Coltuc și V.Fonariuc; nu se regăsesc în proiectul de perspectivă unele teme teoretice prevăzute în curriculumul disciplinar: Gimnaziul nr.3 – profesorul M.Zavedeev; LTR „M.Marinciuc”- profesorul A.Sofroni; nu au fost prezentate testele de evaluare a competențelor cognitive, baremul de notare, analiza rezultatelor evaluării: LT „N.Gheorghiu”- profesorii Filimonov și A.Cosarev; LTPA „Doina și Ion Teodorovici” – profesorii V.Perciun și E.Calancea;Recomandări:1. la nivel de administrații ale instituțiilor de învățîmănt secundar general:1.1 a înclude în planul managerial, la compartimentul „Control și dirijare” a LT „N.Gheorghiu”, IP LT „Ginta Latină”, LT „Iu.Hașdeu”, gimnaziul nr.49 lucrări de evaluare a competențelor psihomotrice, cognitive și speciale propuse de administrația instituției;1.2 patronii disciplinei vor asigura controlul completării la finele lunii septembrie și mai a rezultatelor evaluărilor inițiale și finale în pașapoartele sănătății elevilor;1.3 se va controla coincidența unităților de învățămînt prevăzute în curricula și cele planificate în proiectul didactic de perspectivă;1.4 se va controla coincidența evaluărilor proiectate cu cele realizate și completate în catalog;1.5 patronii disciplinei vor asigura înlăturarea lacunelor depistate în rezultatul controlului special și vor raporta în scris specialistului principal a DGETS despre măsurile luate în termen de pînă la 30.XI.15.2. la nivel de cadru didactic:2.1 profesorii vor duce sistematic (septembrie și mai) evidența dinamicii pregătirii fizice a elevilor în baza evaluărilor inițiale și finale completând pașapoartele sănătății elevilor și făcând unele remanieri în proiectele didactice de lungă durată;2.2 cadrele didactice vor respecta strict evaluările planificate în proiectele de perspectivă cu cele realizate și completate în catalog;2.3 specialiștii de educație fizică la evaluarea competențelor cognitive vor elabora teste de cunoștințe, baremul de notare și analiza textuală, comparativă a rezultatelor care se vor păstra în portofoliile profesorilor sau într-o mapă specială.

Leonid Hîncu, specialist principal, direcţia inspecţie şcolară, DGETS Instituţiile implicate în control: LT: „D. Alighieri”, „M. Eminescu”, „I.S.Niciui-Leviţchi”,LTPA: „M. Berezovschi”, „E. Alistar”, IPLT: „Budeşti”, „N. Bălcescu”, LIMPS, Gimnaziul nr. 51, Gimnaziul cu profil teatral „I.L. Caragiale”.

Aspecte evaluate Rezultate atestate La nivelul administraţiei unităţii şcolare

49

Cunoaşterea şi implementarea actelor normative privind proiectarea de lungă durată de către managerii şcolari, selectiv de cadrele didactice.

În instituţiile de învățământ vizate actele normative privind PLD(Curriculele la disciplinele şcolare, planul- cadru, ordinele ME privind repartizarea orelor opţionale, scrisorile metodice la discipline), sunt în Portofoliile secţiilor metodice, în scopul implementării eficiente a curriculumului modernizat la disciplinele şcolare în cabinetele metodice există literatură ştiinţifică la compartimentul dat.Cadrele didactice au la dispoziţie: curricula, manuale, ghiduri, scrisorile metodice şi un şir de materiale didactico-metodice care abordează formarea şi evaluarea competenţelor elevilor de la seminarele organizate în instituţii şi cele acumulate de la întrunirile metodice propuse de IŞE şi Pro didactica. În portofoliile profesorilor sunt: modele de PLD, prezentările proprii de la şedinţele secţiilor metodice la temele de autoperfecţionare.


Fiecare secţie metodică şi-a luat drept model de proiect funcţional propus la întrunirile metodice municipale (în toate instituţiile), S-aufolosit de forma propusă de PROdidactica şi IŞE în baza cărora au fost elaborate proiectele proprii propuse de consiliul metodic din instituţie pe unităţi de învăţare.Foarte minuţios au realizat proiectele de lungă durată profesorii din LT „D. Alighiere”(Chicu A., Ceban V), LT „M. Eminescu” (Golubev R.), LTPA „E.Alistar”, (Cimbrici A, Stratan N.), „M.Berezovschi” (Gorodenco M şi Mihailesco O.), IPLT „Budeşti”(Luca A.şi Russu L.), proiectele de lungă durată cuprind strategii şi tehnologii didactice, obiectivele de evaluare la parcurgerea unităţilor de conţinut.


Cadrul operaţional de aplicare/realizare a Proiectelor didactice de lungă durată în instituţii se bazează pe documentele normative elaborate de ME şi se reflectă în planurile manageriale prin diverse tipuri de controale la disciplinele şcolare, evaluări interne. Ele sunt audiate la CA, CP şi la şedințele CM. Sunt planificate evaluări interne cu caracter comparativ la una şi aceeaşi clasă, însă pe parcursul a mai multor ani. În toate instituţiile supuse controlului au fost aprobate PLD. În toate instituţiile a fost realizat controlul „Monitorizarea elaborării PLD-accente pe implementarea curriculumului axat pe competenţe,analiză şi propuneri de eficientizare” ce n-o confirmă notele informative prezentate în urma controlului cu excepţia IPLT „Budeşti”(la ziua controlului nu era întocmită nota informativă).

Analiza notelor informative privind controlul intern al proiectelor didactice, cum se: sistimatizează constatăril, formulează concluziile, recomandările?

Analiza notelor informative întocmite în urma controlului PLD au arătat că managerii patroni al disciplinilor cunosc cerinţele de întocmire a notelor informative. O analiză amplă cu obiective concrete cu sistematizarea constatărilor, formularea concretă a concluziilor cu propuneri şi recomandări, termeni de realizare a lacunelor depistate au prezentat notele informative întocmite de managerii patroni din LT: „D. Alighieri” şi „M. Eminescu”, LTPA: „M. Berezovschi” şi „E. Alistar”, IPLT „N. Bălcescu”, LIMPS.


La elaborarea proiectărilor de lungă durată fiecare cadru didactic s-a orientat de indicaţiile primite de la specialiştii ME şi a DGETS. Unele proiectări sînt elaborate pe unităţi de învăţare, iar altele pe unităţi de conţinut (Educaţia tehnologică şi educaţia plastică) conform indicaţiilor scrisorii metodice a ME. S-a realizat corect eşalonarea sugestiilor de conţinuturi în unităţile de învăţare, care includ detalieri de conţinut, subcompetenţe, resurse didactice procedurale şi materiale şi evaluare prin metode cooperante şi interactive, stabilind succesiunea lecţiilor şi termenele precise de realizare a lor. În toate instituţiile verificate timpul pentru parcurgerea unităţilor de învăţare nu este calculat în funcţie de

50

pregătirea elevilor pentru fiecare clasă. Proiectele de lungă durată sunt unice pentru toate clasele la nivel de clasă.

Examinarea proiectării şi realizarea evaluărilor la nivel de cadru didactic, a calităţii analizei şi înterpretării rezultatelor.

În toate PLD examinate în cadrul controlului sunt planificate evaluări iniţiale şi sumative,evaluări după parcurgerea unităţilor de învăţare la toate disciplinele şcolare. În portofoliile profesorilor sunt analizele evaluărilor iniţiale, sumative şi cele din partea administraţiei, solicitate în urma controalelor tematice. N-au planificat şi realizat evaluările iniţiale profesorii de educaţie tehnologică Pleşca T (LT „M. Eminescu”), Stratan P. (IPLT „N. Bălcescu”).

Analiza probelor de evaluare: structura şi calitatea lor (Portofoliul profesorului).

În mapele secţiilor metodice şi în portofoliile profesorilor şunt teste, lucrări de evaluare, precum şi analiza în dinamică pe clase. În toate instituţiile sunt analizele evaluîrilor din clasa a V şi a X-a. Analiza probelor de evaluare iniţială în LT „D. Alighieri”, „M. Eminescu”, LTPA „M. Berezovschi”, „E. Alistar”, IPLT „N. Bălcescu”, Gim. „I. L. Caragiale” conţin obiective, rezultate statistice pe ultimii 3-5 ani, constatări, analiza fiecărui item suşestii şi propuneri concrete. Profesoara de educaţie tehnologică şi educaţie plastică din LT „D. Alighieri” Chicu Aurelia e elaborat un caiet de evaluare a unităţilor de învăţare la Educaţia plastică.


În instituţiile LT: „D. Alighieri”, „M. Eminescu”, „I.S.Niciui-Leviţchi”, LTPA: „M. Berezovschi”, „E. Alistar”, IPLT: „Budeşti”, „N. Bălcescu”, LIMPS, Gimnaziul nr. 51, Gimnaziul cu profil teatral „I.L. Caragiale”.documentele curriculare sunt prezente în portofoliile Secţiilor metodice şi ale cadrelor didactice. Scrisoarea metodică la disciplinele Educaţia tehnologică şi Educaţia plastică fiind discutate la şedinţele secţiilor metodice. Menţionăm importanţa studierii individuale de către fiecare profesor a setului curricular, în special proiectarea didactică şi evaluarea rezultatelor şcolare pentru a introduce modificările în proiectarea didactică de lungă durată şi în activitatea profesorală.


În toate instituţiile supuse controlului cataloagele şcolare sunt completate conform Ordinului ME nr.260 din 28.04.2015 „Cu privire la aprobarea instrucţiunii de completare a cataloagelor şcolare” cu excepţia LT „M. Eminescu ” unde nu se respectă p-l nr. 33 din instrucţiunea de completare a cataloagelor şcolare, care se completează cu pixul negru. În toate instituţiile temele conţinuturilor predate corespund cu cele din PLD cu excepţie la profesorul de educaţie tehnologică din IPLT „N. Bălcescu” Stratan Pavel. Profesorii desfăşoară evaluări iniţiale la toate clasele, ca evaluări de diagnosticare a nivelului de formare a competenţelor specifice a disciplinei. În registrul şcolar, notele de la evaluările iniţiale sunt fixate doar la acceptul elevilor. (în toate instituţiile).

Concluzii, recomandăriÎn rezultatul desfăşurării în ultimii cinci ani, la început de an şcolar, a controlului privind

realizarea curriculumului modernizat, am constat că pentru administraţiile instituţiilor de învăţământ preuniversitar, prioritar a devenit desfăşurarea activităţilor orientate spre implementarea curriculumului centrat pe formarea de competenţe. La fel şi cadrele didactice au fost responsabilizate pentru eficientizarea procesului educaţional. Unul dintre aspectele ce demonstrează cele menţionate sunt proiectele didacticede lungă durată ale acestora.La elaborarea proiectărilor de lungă durată fiecare cadru didactic s-a orientat de indicaţiile primite de la specialiştii ME şi a DGETS. Unele proiectări sînt elaborate pe unităţi de învăţare, iar altele pe unităţi de conţinut (la Educaţia tehnologică şi educaţia plastică) conform indicaţiilor specialiştilor de la ME. S-a realizat corect eşalonarea sugestiilor de conţinuturi în unităţile de învăţare, care includ detalieri de

51

conţinut, subcompetenţe, resurse didactice procedurale şi materiale şi evaluare prin metode cooperante şi interactive, stabilind succesiunea lecţiilor şi termenele precise de realizare a lor.

Analiza notelor informative întocmite în urma controlului PLD au arătat că managerii patroni al disciplinilor cunosc cerinţele de întocmire a notelor informative.

O analiză amplă cu obiective concrete cu sistematizarea constatărilor, formularea concretă a concluziilor cu propuneri şi recomandări, termeni de realizare a lacunelor depistate au prezentat notele informative întocmite de managerii patroni din LT: „D. Alighiere” şi „M. Eminescu”, LTPA: „M. Berezovschi” şi „E. Alistar”, IPLT „N. Bălcescu”, LIMPS.

Cadrul operaţional de aplicare/realizare a Proiectelor didactice de lungă durată în instituţii se bazează pe documentele normative elaborate de ME şi se reflectă în planurile manageriale prin diverse tipuri de controale la disciplinele şcolare, evaluări interne, audiate la CA, CP şi la şedințele CM. Există un SIERŞ bine programat în demersul managerial,se duce o evidenţă strictă privind organizarea şi desfăşurarea evaluărilor iniţiale, formative şi sumative în toate clasele primare, gimnaziale şi liceale (LT „M. Eminescu”, LT „D. Alighieri”, LTPA „E. Alistar”, IPLT N. Bălcescu”).În planul de activitate pentru anul 2015-2016 sînt programate lucrări de evaluare la unele discipline şcolare în toate liceele vizate. Lucrările acestea se realizează pe parcursul anului de studii, în baza unui orar bine prestabilit. La un control deosebit este luată evaluarea cunoştinţelor la disciplinele şcolare în LT:”D. Alighieri” în care tema după care activează instituţie este „Aplicarea sistemului unic de evaluare a rezultatelor şcolare prin calitate, rebut şi prognoză”. Analiza rezultatelor de la evaluările propuse de administraţie sunt puse în discutie la Consiliile profesorale, Consiliile de administraţie în prealabil fiind ascultate la Consiliile Metodice şi secţiile metodice.

Astfel s-a constatat existenţa unei baze de date bine structurată, în dinamică, pe cicluri şi clase de la 3 la 5 ani, dinamica elevilor la învăţătură pe clase şi elevi, de la un an de studiila altul în instituţiile: LT„M. Eminescu”, „D. Alighieri”, „E. Alistar”.La elaborarea proiectărilor de lungă durată se ţine cont de sistemul instituţional de evaluare a rezultatelor şcolare. Fiecare cadru didactic a inclus în proiectarea de lungă durată evaluările iniţiale, formative şi sumative (finale). Numărul lor depinde de numărul de ore săptămînal, din Planul-cadru al ME. Lucrările de evaluare se păstrează în mape aparte cu analize şi în portofoliile cadrelor didactice, în majoritatea cazurilor ele sint scrise pe foi format A-4, sunt cusute. Înscriile din cataloage corespund cu cele din proiectele de lungă durată, notele de la evaluări sunt întroduse în catalog. 1. Managerilor şcolari:- Să ţină la control permanent activitatea corpului didactic din instituţie, întru realizarea eficientă a curriculumului modernizat centrat pe formarea şi evaluarea competenţelor elevilor.- Să desfăşoare seminare cu acţiuni aplicative, centrate asupra strategiilor de predare-învăţare-evaluare ce abordează formarea şi evaluarea competenţelor elevilor.- Să asigure în continuare Cabinetele metodice cu literatură ştiinţifică, materiale didactico-metodice care vor ajuta cadrele didactice la formarea şi evaluarea competenţelor elevilor;- Să acorde o atenţie deosebită autoinstruirii şi formării cadrelor didactice în problemele implimentării curriculei modernizate, proiectării didactice de lungă durată pe UÎ, precum şi detalierea UI.2.Profesorilor de educaţie plastică şi educaţie tehnologică:

- Desfăşurarea la nivel instituţional a unor activităţi de formare cu referinţă la proiectarea unităţilor de învăţare. - Vor continua lucrul asupra proiectelor de lungă durată pentru sem.II. - Vor selecta materiale pentru portofoliu în vederea formării competenţelor. - Vor elabora modele de teste după fiecare UÎ.Galina Slobozianu, specialist-coordonator, metodist, direcţia inspecţie şcolară

52

Control următoarele instituţii: LTPR”M.Marinciuc”, IPLT ”Alexandru cel Bun”, LT ”B.P.Haşdeu”, LT ”Iu.Haşdeu”, LT ”A.Cantemir”, LT ”Hyperion”, LT ”A.S.Puşkin”, LT”Svetoci” IPLT ” N. Bălcescu”, Gimnaziul nr.99 ” Gh. V. Madan”, LT”Truşeni”.

Aspecte evaluate Rezultate atestate La nivelul administraţiei unităţii şcolareCunoaşterea şi implementarea actelor normative privind proiectarea de lungă durată de către managerii şcolari, selectiv de cadrele didactice.

La disciplina de educaţie muzicală pentru anul 2015-2016 tema de cercetare a fost axată pe ”Implementarea curriculumului centrat pe competenţe: imperative, bune practici, perspective”. Paralel s-au examinat şi planurile de activitate a comisiilor metodice, aria curriculară „Arte”, s-a observat că există o conlucrare conştientă dintre cele planificate şi cele realizate, prin activităţile incluse în planul managerial pe comisii metodice, cadrele didactice sînt informate privind „Organizarea procesului educaţional la educaţia muzicală”. În toate instituţiile de învăţămînt supuse controlului LTPR ”M.Marinciuc”, IPLT ”Alexandru cel Bun”, LT ”B.P.Haşdeu”, LT ”Iu.Haşdeu”, LT ”A.Cantemir”, IPLT ”Hyperion”, IPLT ”A.S.Puşkin”, LT”Svetoci”, IPLT ”N. Bălcescu”, Gimnaziul nr.99 ”Gh. V. Madan”, LT ”Truşeni” s-a atestat o strategie instituţională de implementare a curriculumului modernizat. Deasemenea managerul dispune de un portofoliu ce cuprinde un set de acte normative: Strategia educaţie - 2020”, Codul Educaţiei al RM, Regulamentul de funcţionare a instituţiilor publice locale (2012), Standardele educaţionale (compartimentul educaţie muzicală p.344), Referenţialul de evaluare (la disciplina de educaţie muzicală pentru treapta primară şi gimnazială), Planul-cadru pentru anul şcolar 2015-2016, Scrisorile metodice la educaţia muzicală privind implementarea curriculară bazată pe competenţe. Pentru o documentare minuţioasă privind modernizarea şi implementarea curriculumului se recomandă studiul: Organizarea procesului educaţional în învăţămîntul preşcolar, primar şi secundar general/sugestii, recomandări metodice şi manageriale, anii de studii 2013-2014; Ghidul de implementare a curriculumului modernizat pentru învăţămîntul primar/gimnazial la disciplina Educaţie muzicală (ME al RM, Chişinău: Lyceum, 2011), Ghidul învăţătorului pentru educaţia muzicală: clasa a 2-a (Chişinău: Ştiinţa, 2011).Examinînd documentaţia şcolară şi portofoliul administraţiei de activitate, s-a constatat că, în fiecare instituţie de învăţămînt este elaborat şi aprobat planul de dezvoltare bazat pe acţiunile ce denotă problemele specifice instituţiei: se practică controale speciale/tematice/operaţionale, şedinţe ale CM, şedinţe ale CA, seminare pe comisii metodice, traininguri, activităţi artistice şi concursuri/olimpiade interne/externe. Prin aceste acţiuni proiectate de către managerii şcolari şi şefii catedrelor s-a observat un sistem instituţional de organizare al procesului educaţional: de la Planul de dezvoltare al liceului planificat de către director, spre traseul de dezvoltare şi implicare al presonalului didactic prin acţiunile Planulului de activitate al directorului adjunct, al Comisiei metodice, al CA spre realizarea unui sistem de activităţi instructiv-educative. Ca argument a acestora menţionăm coordonarea dintre tematica liceului, tematica comisiei metodice şi tema de studiu a profesorului: LT ”M. Marinciuc”, LT

53

”A.Cantemir”, LT ”B.P.Haşdeu, LT ”A.S.Puşkin”, LT ”Svetoci”, IPLT ”N.Bălcescu”, LT ”Truşeni”, Gimnaziul nr.99 ”Gh.V.Madan”. În momentul controlului nu s-au prezentat la control tematicile din instituţiile LTPR ”M.Marinciuc”, LT ”Iu.Haşdeu”, IPLT ”Alexandru Cel Bun”, IPLT ”Hyperion”.

Există un sistem instituţional de proiectare didactică, cel puţin unic la disciplină sau la aria curriculară: concept şi structură

Pentru cadrele didactice, elaborarea proiectării activităţii didactice reprezintă un punct de referinţă în organizarea-proiectarea/realizarea –evaluarea calitativă a integrităţii domeniilor (audiţie/receptarea muzicii interpretarea vocală/ corală/ instrumentală a muzicii; creaţia elementară muzicală în sinteze cu alte arte; analiza-caracterizarea muzicaii/reflecţia) ca un cadrul specific/concept autonom al educaţiei muzicale. La fiecare comisie metodică a fost examinat proiectarea didactică la educaţia muzicală, deasemenea la fiecare este prezent portofoliu de formare profesională ce cuprinde cadrul normativ de implementare al curriculumului modernizat şi un divers conţinut de materiale didactice, stocate atât în variantă electronică şi de xerocopii ale acestora. În toate instituţiile există un sistem instituţionalizat/personalizat de proiectare didactică de lungă durată, zilnic/pe unităţi de învăţare. Anual la începutul lunii sepetmbrie se desfăşoară şedinţele comisiilor metodice în cadrul cărora se discută scrisorile metodice cu privire la organizarea procesului educaţional curent, cerinţele obligatorii faţă de proiectarea didactică la disciplină. Conceptul şi structura proiectărilor didactice la disciplina educaţie muzicală respectă compartimentele (unitate de învăţare, competenţe specifice, subcompetenţe, conţinuturile, nr. de ore, observaţii).


Cadrul operaţional de aplicare/realizare a proiectelor didactice de lungă durată în instituţii au o structură tabelară: Competenţele specifice, Subcompetenţele, Conţinuturile, număr de ore alocate conform curriculei disciplinare cu respectarea numărului de ore stipulate în curriculumul de educaţie muzicală(clasele I-VIII-a), data/săptămîna şi rubrica observaţii. Competenţele sunt structurate pe domeniile principale ale Educaţiei Muzicale, acestea fiind reflectate şi în Standardele de eficienţă a învăţării (Chişinău: Lyceum, 2012(F.E.-P.”Tipogr. Centrală”). Toate proiectările la educaţia muzicală sînt proiectate în baza curriculumului modernizat şi a recomandărilor din scrisoarea metodică a ME. Proiectarea didactică de lungă/scurtă durată este o versiune personalizată, nu s-a depistat copieri/xerocopieri în cadrul controlului efectuat a fiecărui profesor de educaţie muzicală, a fost aprobată la şedinţele CM, aria curriculară ”Arte”.

Analiza notelor informative privind controlul intern al proiectelor didactice, cum se: sistimatizează constatăril, formulează concluziile, recomandările?

În toate insituţiile anual sînt proiectate în luna septembrie controale special privind „Elaborarea proiectelor de lungă durată la toate disciplinele” de către membrii administraţiilor. Toate activităţile planificate la capitolul catedra ariei curriculare „Arte” (activitatea comisiei metodice sau a consiliului metodic) sînt sistematizate pe activităţi lunare, tematic şi examinate la şedinţele CA, CM, prin controale speciale, finalizate prin note informative. Notele informative şi procesele verbale sînt elaborate în variantă de calculator, şi manuscrise/caiete de procese verbale, prin participarea profesorilor şi a membrilor catedrei.

La nivelul cadrelor didactice

54

Verificarea proiectării didactice lungă/scurtă durată, pe unităţi de învăţare şi realizării lor la nivel de cadru didactic: accente analitice şi statistice

Întru realizarea competenţelor - cheie/transversale, pentru toate treptele de şcoaritate la disciplina de educaţie muzicală profesorul are obligativitatea de a respecta structura demersului educaţional prin corelarea de competenţe specifice -subcompetenţe-unităţilor de conţinut conform curriculumului modernizat. Competenţele sînt structurate pe domeniile principale ale educaţiei muzicale, acestea fiind reflectate şi în standardele educaţionale (audiţia/receptarea muzicii; interpretarea vocală/instrumentală/interpretarea muzicii; creaţia elementară în sinteză cu alte arte; analiza-caracterizarea muzicii).

Examinarea proiectării şi realizarea evaluărilor la nivel de cadru didactic, a calităţii analizei şi înterpretării rezultatelor.

LT”Hyperion” La finele fiecărei unităţi de învăţare în proiectarea de lungă durată sînt planificate evaluări sumative. Lipsesc matricile de specificaţie la lucrările de evaluare. Analiza şi interpretarea rezultatelor este schematică.

Analiza probelor de evaluare: structura şi calitatea lor (Portofoliul profesorului).

Analiza probelor de evaluare la disciplină sînt concentrate în sistemul tabelar ( cu media, însuşita, calitatea) inclusiv ale evaluărilor semestriale /anuale în toate instituţiile verificate LTPR ”M.Marinciuc”, LT ”A.Cantemir”, IPLT ”Alexandruc cel Bun”, LT ”B.P.Haşdeu”, LT ”Iu.Haşdeu”, IPLT ”A.S.Puşkin”, LT”Svetoci”, IPLT”N.Bălcescu”, IPLT ”Hyperion” , Gimnagiul nr.99 ” Gh. V. Madan”, LT ”Truşeni”.În unele instituţii evaluarea iniţială, semestrială se realizează prin aplicarea de teste elaborate de către profesorul la disciplină, includ itemiCare solicită cunoaşterea conţinuturilor curriculare reflectînd astfel aspectul teoretic de cunoaştere al terminologiei muzicale, genuri, creaţii muzicale, compozitori, forme şi date biografice din viaţa compozitorilor are loc evaluarea de competenţe specifice formate elevului (cl.aIV-a, a VIII-a) şi se analizează în cadrul controalelor planificate de managerul patron la disciplină. Nu în toate instrituţiile s-au implementat caietele de autoevaluare la educaţia muzicală, atît pentru clasele primare cât şi pentru clasele gimnaziale. Examinînd cataloagele s-a constatat că orele la disciplina de educaţie muzicală se realizează în baza proiectării didactice de lungă durată elaborate de către cadrele didactice. LT ”Truşeni” în cadrul lecţiilor profesorii practică minitestul de evaluare a competenţelor specifice de cunoaştere a terminologiei muzicale, a mijloacelor de expresie muzicale utilizate în redarea imaginii muzicale. Cel mai frecvent este utilizată evaluarea formativă.


În toate rapoartele semestriale şi anuale la disciplinele şcolare sînt abordate eficienţa şi relevanţa proiectelor didactice discutate şi nominalizate în notele informative la şedinţele comisiilor metodice, CA

Examinarea cataloagelor şcolare şi a caietelor de evaluări scrise ale elevilor în scopul determinării gradului de realizare a conceptului curricular de formare, dezvoltare, evaluare a competenţelor specifice

În toate instituţiile în cazul completării cataloagelor este respectată instrucţiunea şi ordinul privind completarea cataloagelor şi sînt semnate de către diriginţii de clase. Planul de activitate al catedrelor reflectă subiectele principale de orice tip de control a curriculumului: proiectare (relevanţa elaborării proiectelor de lungă/scurtă durată), predare (prezentate de ore publice în cadrul diferitor activităţli interne/externe- seminare, şedinţe ale CM, atestare) şi evaluare (notarea elevilor, corectitudinea completării cataloagelor).

55

şi integratoare elevului din treptele de şcolaritate

În toate instituţiile implicate în control ul au fost atestate documente ce prevăd implementarea curriculumului modernizat de educaţie muzicală. Cadrul normativ recomandat de către ME al RM pentru realizarea procesului educaţional disciplinar recomandă cunoaşterea şi implementarea standardelor educaţionale , referenţialul de evaluare, Planul-cadru (curent), Scrisoarea metodică. Disciplina de educaţie muzicală este asigurată cu curriculumul disciplinar, ghidul de implementare a curriculumului modernizat, manualele şcolare pe treptele primare şi gimnaziale, ghidurile metodice, caiete de educaţie muzicală de autoevaluare pentru clasele a I-IV-a, a V-VIII-a, pentru şcoala naţională şi pentru clasele a I-IV-a în limba rusă , pentru şcolile alolingve. Deasemenea şi diversele surse de documentare şi ghidare metodică cum sînt proiectările de lungă durată şi proiectările didactice , ziarele şi revistele ce atestă abordarea subiectelor de specialitate periodice (Făclia, Univers Pedagogic, Pro Didactica, Învăţătorul Modern). În toate instituţiie examinate s-a atestat prezenţa planurilor de activitate ale secţiilor metodice la aria curriculară „Arte”- disciplina de educaţie muzicală. În cadrul acestor secţiuni metodice cadrele didactice la disciplinele educaţie fizică şi sport, educaţie plastică şi educaţie tehnologică, educaţie muzicală. S-a constatat că din majoritatea cadrelor la secţia metodică din aria curriculară „Arte” este monitorizată de către profesorii de educaţie muzicală. Planul secţiei metodice catedrei este coordonat de către managerul instituţiei , se respectă o coordonare de activităţi comune pentru toate comisiile şi planul managerial, însă mai puţin reuşit sînt reflectate strategiile şi obiectivele manageriale ale educaţiei din cadrul instituţiei. Dacă în cadrul evaluării curriculumului s-a evaluat aspectul implementării acestuia în procesul didactic prin respectarea şi corectitudinea elaborării/proiectării competenţelor specifice-subcompetenţe- conţinuturi- integritatea domeniilor de educaţie muzicală – obiective şi sarcini de realizare a specificului de educaţie muzicală, atunci în cadrul aspectului de activitate managerială se denotă direcţiile de proiectare mai slabă sau chiar haotică. Practic se observă o claritate între tematica activităţilor de seminare, dar mai puţin reuşit este formularea obiectivelor direcţiilor prioritate disciplinei privind planificarea controaleor interne, proiectarea secţiei metodice. În cadrul controlului au fost examinate proiectele de lungă durată la disciplina educaţie muzicală, toţi profesorii care au elaborat în timp şi au vizat proiectările. Deasemenea au fost examinate planurile secţiei metodice la aria curriculară „Arte” unde au fost discutate activităţile profesorilor şi tematica activităţilor în cadrul seminarelor planificate, inclusiv tema de cercetare a devoltării profesionale cadrului didactic din cadrul activitatăţii secţiei formare continuă şi atestare pentru anul curent. După cum s-a examinat concordanţa tematică dintre activitatea liceului-catedră – profesor , s-a observat că nu în toate instituţiile la discipălina educaţie muzicală sînt planificate seminare privind activitatea profesorului de educaţie muzicală, fapt ce s-a reletat prin diversele activităţi în anii precedenţi vizînd formarea continuă şi atestarea, sau conform unor criterii de perspectivă activităţile sint planificate pentru anii următori. În cadrul controlului s-a urmărit şi corectitudinea ştiinţifică a elaborării proiectelor de lungă durată respectînd cerinţele curriculei la educaţia muzicală. În toate instituţiile au fost la timp elaborate proiectările de lungă durată şi discutate, vizate şi coordonate de către membrii administraţiei. Toate proiectările respectă condiţiile şi cerinţele din cadrul instituţiei, sînt personalizate şi implică în unele cazuri elementul de creativitate ale profesorilor în elaborarea lor, conţinutul ştiinţific este relevant prin toate abordările strategiilor planificate. Mai puţini profesori s-au implicat la elaborarea proiectărilor pe unitate de învăţare, aplicînd mai frecvent proiectarea zilnică la ore. Atît în insituţiile cu predarea în limba română cît şi în cele alolingve s-a procurat centralizat de către părinţi caietele de autoevaluare la educaţia muzicală începînd cu clasele primare şi aplicîndu-le la treapta gimnazială. Caietele la educaţia muzicală completează studiul elevilor în formarea competenţelor de limbaj muzical, la evaluarea şi notarea obiectivă şi subiectivă a elevilor ce suferă din cauza mutării/dezvoltarea vocilor, acesta se referă în special a băieţilor din clasele a VII-a VIII-a, prin aceasta se completează formarea de competenţă de la interpretare a unui repertoriu la utilizarea sferei imagistice şi a limbajului muzical. De aceea evaluarea la educaţia muzicală este diferenţiată de la un elev la altul, nemijlocit respectă

56

dezvoltarea biologică a vocilor în procesul de cînt, este axată pe conţinuturile lecturale ale domeniului de audiţie/receptarea muzicii, creaţia elementară muzicală în sinteză cu alte arte, analiza-caracterizarea muzicii. Prin specificul şi conţinutul său activitatea profesorului de educaţie muzicală nu se poate limita la procesul pedagogic pur ştiinţific, însă trebuie să respecte aspectul proiectării artisitce unde elevii să fie antrenaţi în activităţi artisitce vocale/corale şi ansambluri instrumentale/orchestrale etc. Planul-cadrul al ME pentru anul curent şi pentru mulţi ani în şir n-a alocat ore opţionale pentru dezvoltatea armonioasă şi estetică prin disciplinele muzicale/educaţie muzicală a elevilor, chiar daca în unele insittuţii sînt repartizate ore extraşcolare ele nu acoperă dezvoltarea de calitate şi pe interesele elevului. Concluzii: În rezultatul efectuării controlului în instituţiile nominalizate mai sus, am constatat că practic toate proiectările recomnadate de către curriculum se copie printr-o variantă mai personalizată a profesorului, ceea ce face ca activitatea profesorului să se orienteze mai mult asupra scrierii de proiecte în plus, fără a le oferi posibilitatea de a se accesa mai minuţios la procesul instructiv educativ şi activitatea practică nemijlocit, sau mai corect spus este preocupat mai mult de alte lucruri decît de creşterea şi educarea copiilor. Nemaivorbind despre procesul de evaluare: iniţială, formativă, sumativă, etc. suprasolicitată care complică şi încarcă volumul de dezvoltare cognitivă în general. Cercetarea ştiinţificpă în general lasă mari amprente în dezvoltarea intelectuală a elevilor, suprasolicitatea de activităţi ştiinţifice denotă sau defavorizează specificul educaţiei muzicale şi artisitce ale elevilor. Constatăm că un curriculum bine recomandat/elaborat şi structurat la disciplină , o formare contrinuă a cadrelor didactice respectînd metodica predării/învăţării/evaluării specificului şi didactica acestuia , o asigurare didactică inclusiv cu mijloacele necesare în realizarea calitativă şi cantitativă a procesului educaţional la educaţia muzicală în cadrul fiecarei instituţii, va oferi o dezvoltare intelectuală şi armonioasă elevilor din clasele primare şi gimnaziale. Recomandări membrilor administraţiei: de evitat suprasolicitarea activităţilor de formare în special seminare în cadrul insituţiilor; a se acorda mai multă asistenţă metodică privind selectarea temei de cercetare, în special cadrelor tineri specialişti; a se acorda asistenţă metodică privind elaborarea/proiectarea pe unităţi de învăţare pentru fiecare treaptă şcolară şi clasă; a se acorda asistenţă metodică privind derularea evenimentelor /etapelor lecţiei şi integrarea domeniilor de educaţie muzicală conform curriculei; a se acorda asistenţă metodică privind studiul şi proiectarea planului de catedră (corectitudinea şi actualitatea indicatorilor de performanţă, acţiunilor strategice de dezvoltare ,etc.); a se delega la cursuri de formare a directorilor adjuncţi , a şefilor de comisii metodice respeonsabili de educaţie muzicală; a se asigura/dota cu cabinete la educaţie muzicală şi instrumente muzicale de calitate, seturile de materiale didactice /CD-uri, TIC/utilaj audio-video); a se implca întru participarea elevilor la spectacolele muzicale oferite de către centrele culturale din municipiu, deoarece valorificarea potenţialului creativ al elevilor şi promovarea muzicii naţionale în special rămîne a fi un drum închis în sine; a se oferi elevilor învăţarea/practicarea unui instrument muzical în instituţieA efectuat controlul:A. Tabaran, specialist coordonator, metodist, direcţia inspecţie şcolară, DGETS mun. Chişinău

57

Date post:	31-Dec-2016
Category:	Documents
Upload:	vomien
View:	216 times
Download:	2 times

raport_control_proiecte_didactice_2015-2016.doc

Documents