UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA ,,ION IONESCU DE LA BRAD,,

FACULTATEA-AGRICULTURA

SPECIALIZAREA-I.E.A

ANUL-IV

GR-425

PROIECT LA ANALIZA TEHNICO-ECONOMICA

Îndrumător:

Conf.dr.GAVRIL ȘTEFAN

Student:

CORNEA ANDREEA

TEMA PROIECTULUI:

ANALIZA ACTIVITĂȚII ECONOMICO-FINANCIARE LA SOCIETATEA ,,SC LORENTZ SRL,,

CUPRINS

Capitolul 1-Analiza cheltuielilor

1.1 Analiza structurii cheltuielilor1.2 Analiza dinamicii cheltuielilor1.3 Analiza costului de productie1.4 Analiza costurilor variabile, analiza direct costing1.5 Analiza costului fix- metoda ABC

Capitolul 2-Analiza rezultatului intreprinderii

2.1 Analiza cifrei de afaceri

2.2 Analiza productiei

2.3 Analiza valorii adaugate

2.4 Analiza marjei comerciale

Capitolul 3- Analiza performantei intreprinderii

3.1 Prezentarea si analiza contului de profit/pierdere

3.2 Analiza rezultatelor financiare

3.3 Analiza rentabilitatii

3.4 Analiza sanatatii intreprinderii

3.4.1 Structura de finantare

3.4.2 Analiza valorii patrimoniale

3.4.3 Analiza riscului

Capitolul 4-Concluzii si Bibliografie

CAP.I.-ANALIZA CHELTUIELILOR

În literatura de specialitate se întâlnesc deseori două noţiuni oarecum asemănătoare : noţiunea de cheltuială şi noţiunea de cost. Ele însă nu sunt similare.

Prin CHELTUALĂ se înţelege plata factorilor de producţie cu care se aprovizionează întreprinderea. Aceşti factori nu se consumă în întregime în decursul unui ciclu de producţie, rămânând sub formă de stocuri. COSTUL DE PRODUCŢIE înseamnă însă cheltuieli corespunzătoare factorilor efectivi consumaţi. Între cheltuieli şi costuri există egalitate numai atunci când în procesul de producţie se consumă în întregime toţi factorii cu care s-a aprovizionat întreprinderea.

Cheltuielile de producţie se împart după o serie de criterii, cum ar fi :

1) - După natura lor (după tipul de activitate) :a)-cheltuieli de exploatare;b)-cheltuieli financiare;c)-cheltuieli extraordinare.

O primă analiză structurală a cheltuielilor se face astfel :

Ch = Ch e + Ch f + Ch ex, unde:

Ch = cheltuieli totale ;Ch e = cheltuieli de exploatare;Ch f = cheltuieli financiare;Chex = cheltuieli excepţionale.

Corespunzător cheltuielilor, există veniturile :

V = Ve + Vf + Vex, unde:

V = venituri totale; Ve = venituri de exploatare;Vf = venituri financiare;Vex = venituri excepţionale.

2) - După comportamentul lor faţă de volumul producţiei :a)-cheltuieli variabile = acele elemente de cheltuieli care se modifică

odată cu variaţia volumului de activitate (de producţie).Exemple: a)-cheltuieli cu materiile prime şi materialele;

b)-cheltuieli cu salariile personalului direct productiv;c)-cheltuieli cu serviciile şi lucrările prestate de terţi. b)-cheltuieli fixe sau convenţional constante = acele cheltuieli care nu se modifică odată cu variaţia volumului de activitate.Exemple: a)-amortizarea mijloacelor fixe; b)-cheltuielile generale ale întreprinderii;c)-cheltuielile comune ale întreprinderii.

C = Cv + Cf, unde:C = cheltuieli totale;Cv = cheltuieli variabile;Cf = cheltuieli fixe.

Clasificarea cheltuielilor în variabile şi fixe (convenţional - constante sau constante) poate fi făcută pe intervale scurte de timp. Pe intervale lungi de timp toate cheltuielile sunt variabile.

3) - După modul de identificare şi repartizare pe produs :a)-cheltuieli directe = determinate de consumul de factori care se

regăsesc în produsul respectiv;b)-cheltuieli indirecte = concură la desfăşurarea procesului de activitate

(de producţie), dar nu se pot individualiza pe produs;= se repartizează pe produs sau pe activitate în baza unor chei de repartiţie.

Cheltuielile indirecte sunt alcătuite din cheltuieli comune şi cheltuieli generale, conform relaţiei:

Cheltuieli indirecte = Cheltuieli comune + Cheltuieli generale

4) - După conţinutul lor :a)-cheltuieli materiale;b)-cheltuieli cu persoalul (cu forţa de muncă) = aceste cheltuieli deţin,

în majoritatea ramurilor de producţie cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor de exploatare (peste 65%). Ponderea dominantă o reprezintă cheltuielile cu materiile prime şi cu materialele.În categoria acestor cheltuieli sunt incluse toate cheltuielile referitoare la salariile personalului, la contribuţiile pentru asigurări sociale de sănătate şi cheltuieli privind protecţia socială.

1.1.Analiza structurii cheltuielilor

Tabel 1.1

Nr.

crt.

Indicatori 2008

(lei)

2009

(lei)

2010

(lei)

Indicele de structură

(%)

2008 2009 2010

1. Cheltuieli de exploatare

total, din care:9791123 6064105 9561772 98,77 99,66 97,87

1.1. Cheltuieli cu materiile prime

și materiale consumabile3834201 385800 3801011 38,68 6,34 38,90

1.2. Alte cheltuieli materiale 20287 29101 208100 0,34 0,33 0,14

1.3. Alte cheltuieli externe 886892 812459 86863 1,10 1,00 0,68

1.4. Cheltuieli privind mărfurile 3450841 3310966 3399213 37,81 35,76 23,95

1.5. Cheltuieli cu salarii și

îndemnizații175832 198300 198765 1,93 2,14 2,18

1.6. Cheltuieli cu asigurările și

protecția socială62746 65100 67320 0,69 0,70 0,60

1.7. Cheltuieli cu amortizarea 310882 301931 312990 3,41 3,26 4,23

1.8. Cheltuieli privind prestațiile

externe997892 903309 1420399 10,93 9,76 4,35

1.9. Cheltuieli cu alte impozite,

taxe etc.51550 57139 67111 0,56 0,62 4,49

2. Cheltuieli financiare total,

din care:121417 20323 207912 1,55 2,21 2,25

2.1. Cheltuieli cu despăgubiri,

donații54658 55020 48878

2.2. Cheltuieli privind dobânzile 66637 60210 88001

2.3. Cheltuieli cu ajustările de

valoare0 0 0 0,00 0,00 0,00

2.4. Alte cheltuieli financiare 10122 60211 71033

3. Cheltuieli extraordinare

total, din care:0 0 0 0,00 0,00 0,00

3.1. Amenzi 0 0 0 0,00 0,00 0,00

Cheltuieli totale 9912540 6084428 9769684 100,00 100,00 100,00

Cheltuielile privind marfurile au o pondere de peste 40%.

Cheltuielile cu materiile prime si materiale sunt in valoare de 9561772.

Cheltuielile cu impozite si taxe ajung in anul 2010 la 67111 mii lei fata de numai 57139 mii lei in 2009. Acest lucru e determinat in primul rand de cresterea profitului, a valorii adaugate dar si de inasprirea fiscalitatii.

Cheltuielile cu remuneratiile personalului precum si cheltuielile privind asigurarea si protectia sociala cresc de la un an la altul atat ca valoare cat si ca pondere in structura cheltuielilor de exploatare. Cheltuielile cu amortizarile si provizioanele scad in anul 2009 fata de anul 2008, acesta intimplandu-se datorita faptului ca amortizarea cumulata anului 2008 este superiora celei din anul 2009.

1.2.Analiza dinamicii cheltuielilor

La nivel de întreprindere, analiza în dinamică a cheltuielilor totale denotă o evoluţie ascendentă a acestora, aflată, pe de o parte, sub impactul inflaţiei, iar, pe de altă parte,reclamată de necesităţile desfăşurării activităţii curente corespunzător perioadei analizate.Orice analiză a cheltuielilor, pe total sau pe categorii de activităţi, nu se efectuează prin sine însăşi, ci în strânsă corelare cu categoriile de venituri la a căror realizare concură.

Tabel 1.2

Nr.

crt.

Indicatori 2008

(lei)

2009

(lei)

2010

(lei)

Indicele de dinamica

(%)

2010/2008 2010/2009

1. Cheltuieli de exploatare

total, din care:9791123 6064105 9561772 97,65 157,67

1.1. Cheltuieli cu materiile

prime și materiale

consumabile

3834201 385800 3801011 38,68 60,34

1.2. Alte cheltuieli materiale 20287 29101 208100 0,34 0,33

1.3. Alte cheltuieli externe 886892 812459 86863 1,10 1,00

1.4. Cheltuieli privind mărfurile 3450841 3310966 3399213 37,81 35,76

1.5. Cheltuieli cu salarii și

îndemnizații175832 198300 198765 1,93 2,14

1.6. Cheltuieli cu asigurările și

protecția socială62746 65100 67320 0,69 0,70

1.7. Cheltuieli cu amortizarea 310882 301931 312990 3,41 3,26

1.8. Cheltuieli privind prestațiile

externe997892 903309 1420399 10,93 9,76

1.9. Cheltuieli cu alte impozite,

taxe etc.51550 57139 67111 0,56 0,62

2. Cheltuieli financiare total,

din care:121417 203230 207912 171,23 102,30

2.1. Cheltuieli cu despăgubiri,

donații54658 55020 48878

2.2. Cheltuieli privind dobânzile 66637 60210 88001

2.3. Cheltuieli cu ajustările de

valoare0 0 0 0,00 0,00

2.4. Alte cheltuieli financiare 10122 60211 71033

3. Cheltuieli extraordinare

total, din care:0 0 0 0,00 0,00

3.1. Amenzi 0 0 0 0,00 0,00

Cheltuieli totale 9912540 6084428 9769684 90,55 160,56

Se observa o crestere a cheltuielilor de exploatare in cadrul indicilor de dinamica din 2010/2008 de 97,65% fata de 2010/2009 de 157,67%.

1.3.Analiza costului de productie

Costul de producţie

Costul de producţie (Cp) reflectă cheltuielile de producţie ce revin pe unitatea de produs şi se poate calcula prin mai multe metode:

a) metoda diviziunii simple se aplică în cazul în care la o cultură se obţine un singur produs principal, fără produse secundare (ex.: pâine):

Cp=ChtQ ,

în care:

Cht – cheltuieli totale de producţie – lei; Q – producţia totală – t;

b) metoda valorii rămase se foloseşte în ramurile în care pe lângă produsul principal se obţin şi produse secundare (ex.: derivate din lapte):

Cp=Cht−VpsQp

,

în care:

Vps – valoarea producţiei secundare – lei;

Qp – producţia principală – t:

Vps = Qs Pv

în care: Qs – producţia secundară – t; Pv – preţul de vânzare – lei.

c) metoda coeficienţilor se foloseşte când există mai multe produse principale, ca de pildă la derivatele din lapte:

Cp=(Cht−Vps )×Ki

Qi, unde:

Ki – ponderea produsului „i“ în valoarea totală a produselor principale (

∑Qp×Pv), stabilită pe baza preţurilor medii de vânzare.

Ki= Qπ ×Pv

∑i=1

n

Qp×Pv

×100

unde:

Qpi – producţia principală pentru care se calculează costul de producţie – t.

Costul complet comercial (Cc.c) este un indicator de calcul al profitului brut şi exprimă valoarea cheltuielilor de producţie şi de desfacere a producţiei marfă pe unitate de măsură; se calculează cu relaţia:

Cc.c = Cp – Cd,

Cd=ChtdQm

unde:

Cd – cheltuielile de desfacere – lei/U.M.;

Chtd – cheltuieli totale de desfacere a producţiei marfă – lei.

Reducerea costurilor de producţie se poate realiza prin: diminuarea şi raţionalizarea grupei de cheltuieli „indirecte” care nu

influenţează nivelul producţiei; creşterea cheltuielilor totale de producţie pe baza alocării suplimentare de

factori în condiţiile în care se respectă următoarea relaţie:Δy∗pret y>Δx∗cos t x , unde:

Δy – sporul de producţie;Δx – factorul alocat.

TIPOLOGIA COSTURILORCosturile de producţie reprezintă totalitatea consumurilor de factori

exprimate valoric şi efectuate de o firmă pentru a obţine bunuri şi servicii. Costurile de producţie a unei firme vor depinde de factorii de producţie pe care îi utilizează. Cu cât foloseşte mai mulţi, cu atât mai mari vor fi costurile. Mai precis, relaţia depinde de două elemente:

productivitatea factorilor. Cu cât este mai mare productivitatea fizica a acestora, cu atât mai mica va fi cantitatea solicitată din aceşti factori pentru producerea unui anumit nivel al producţiei şi deci mai mic va fi costul acestei producţii. Cu alte cuvinte, exista o legatura directă între QT, qm, qM (producţia marginală) şi costurile de producţie;

preţul factorilor. Cu cât preţul acestora este mai mare, cu atât mai mari vor fi costurile de producţie.

În domeniul tipologiei costurilor se evidenţiază, în principal, trei mari categorii: costul total, costul mediu şi costul marginal, între acestea existând anumite relaţii, relaţii influenţate direct şi de volumul producţiei.

Costul total poate fi definit ca ansamblul cheltuielilor ce corespund producţiei la un moment dat. În cadrul acestuia cheltuielile se diferenţiază în:

- cheltuieli fixe, (CF), independent de volumul producţiei (chirie, asigurări, dobânzi etc.), îmbracă forma unor cheltuieli structurale;

- cheltuieli variabile, (CV), operaţionale, ce variază cu volumul producţiei. Unele costuri variabile pot avea o proporţionalitate constantă, altele pot avea o proporţionalitate crescândă sau descrescândă.

La rândul lor cheltuielile variabile se pot clasifica în.* directe – se individualizează pe produs sau grupe de produse

omogene, lucrări, servicii şi se pot include direct în costul acestora.* indirecte – comune mai multor produse.Costurile totale (CT) de producţie sunt date de suma costurilor

variabile (CTV) şi a costurilor fixe (CTF): CT = CTV + CTF.Mărimea costului total înregistrează modificări în măsura în care

intervin schimbări în costurile variabile.Costurile variabile, îşi modifică mărimea absolută în proporţii diferite,

în funcţie şi în acelaşi sens cu volumul fizic al producţiei, distingându-se costuri: proporţionale, degresive, progresive, regresive şi flexibile.

Costurile proporţionale, au drept caracteristică modificarea în funcţie de volumul fizic al producţiei, incluzând: materiile prime, materialele consumabile, salariile etc.

Costurile degresive, cresc în proporţie mai mică faţă de volumul producţiei - costurile cu întreţinerea utilajelor, a maşinilor şi a instalaţiilor.

Costurile progresive, cresc în proporţie mai mare decât producţia datorită neutilizării la parametriii proiectaţi a unor capacităţi, precum şi a unor lipsuri manageriale în procesele de muncă.

Costurile regresive, scad la creşteri importante ale volumului producţiei - întreţinerea capitalului fix, costuri generale ale întreprinderii.

Costurile flexibile- prezintă o evoluţie neregulată - liniară, neliniară, degresivă, proporţională sau progresivă, - sub influenţa modificării volumului fizic al producţiei.

Costul marginal (CM) este costul suplimentar pentru producerea unei unităţi suplimentare; adică este egal cu creşterea costurilor totale la o creştere a producţiei cu o unitate.

Cm=ΔCht

ΔQ

Nr.

crt.

Specificare Capacitatea

maxima

Productia realizata (to) Gradul de utilizare

(%)

2008 2009 2010 2008 2009 2010

1. Paine 15.293 5.356 3.320 2.952 35 22 19

2. Specialitati din panificatie

576 230 134 126 40 23 22

3. Grau macinat 14.400 4.379 2.684 3.030 30 19 21

Dupa cum se observa din tabel, principala grupa de produse fabricata de unitate o reprezinta cea de paine urmata de graul macinat. Productia de paine cunoaste pe intervalul analizat o scadere continua, scadere care se explica, atat in cazul painii cat si in cel al produselor de panificatie si a celor zaharoase, in primul rand prin faptul ca s-a trecut la un consum mai rational din partea populatiei, dar si prin aparitia unor noi unitati privatizate cu profil de panificatie care au venit pe piata cu produse de calitate, unitati care au inceput sa devina un concurent demn de luat in seama.

Gradul de utilizare a capacitatilor de productie este diferit in functie de grupa de produse analizata.

In anul 2008 societatea cunoaste cel mai mare grad de utilizare a capacitatilor de productie datorita nivelului ridicat al productiei realizate.

Cresterea gradului de utilizare a capacitatilor de productie se poate realiza prioritar prin sporirea productiei realizate (dar acest lucru trebuie corelat cu gasirea de noi piete de desfacere a produselor de panificatie), trebuie sa se tina seama ca produsele de panificatie realizate au un grad mare de perisabilitate si de randamentele in cadrul societatii.

Pe ansamblul societatii comerciale nu se asigura utilizarea rationala a capacitatilor de productie din cauze obiective. In perspectiva trebuie urmarite indeaproape organizarea fluxurilor tehnologice, a ritmicitatii aprovizionarilor, unele masuri ferme bazate pe programe elaborate pe produse privind obtinerea unor randamente pe unitatea de productie cu costuri unitare reduse.

In urma analizei gradului de utilizare a mijloacelor fixe, rezulta un grad de folosire foarte redus, ceea ce inseamna ca un numar insemnat de mijloace fixe sunt neutilizate, inactive atat din categoria celor productive cat si din cele neproductive, aceasta datorandu-se reducerii cererii de produse pe piata.

1.4.Analiza costurilor variabile,analiza direct costing

Metoda costurilor directe sau variabile pleacă de la

considerentul că rezultatele întreprinderii sunt influențate în

principal de costurile variabile, în acest sens costul fix nu este luat

în calcul. Conform acestei metode se calculează patru indicatori:

a) marja costurilor variabile;

b) rezultatul analitic global;

c) rata marjei costurilor variabile;

d) rata costurilor variabile.

Rezultatele obținute dau informații despre importanța sau

greutatea specifică a costurilor variabile în total costuri și dacă

marja costurilor variabile acopera costurile fixe. Dacă marja nu

acoperă costurile fixe întreprinderea înregistrează pierderi.

Această metodă poate fi utilizată direct pe fiecare produs în

parte (se numește direct cost/produs), la nivel de întreprindere pe

total produse (direct costing global), sau în categoria costurilor

variabile sunt introduse și cheltuielile fixe directe, când metoda se

numește direct costing evoluat.

Etapele metodei Direct Costing sunt:

1. Identificarea cheltuielilor variabile.

2. Determinarea producției totale în unități fizice.

3. Determinarea costului mediu variabil.

4. Calculul marjei costurilor comerciale.

5. Calculul rezultatului analitic global.

6. Calculul ratelor.

7.Interpretarea rezultatelor.

Tabel 1.4.

Nr.

crt.

Denumire (tip cheltuială)

2008 2009 2010

1. Cheltuieli cu birotica 80260 40201 8620

2.

Cheltuieli cu produse de

curățenie 28060 14020 20030

3.

Cheltuieli cu materiale

consumabile 1610410 2028366 2238878

4. Cheltuieli cu materii prime 1383225 1074022 1400052

5. Cheltuieli cu ambalaje 10077 17100 10100

6.Cheltuieli cu energia și apa pentru spațiul de producție 80400 60210 60213

7. Cheltuieli cu întreținerea 140201 130013 80638

8. Cheltuieli de cercetare 85006 102368 80230

9. Cheltuieli cu colaboratorii 321377 261602 202102

10. Cheltuieli cu publicitatea 10023 18000 10201

11.Cheltuieli cu transport pers. de productie 60026 60238 30268

12. Cheltuieli cu deplasările 14268 15036 1141013. Cheltuieli cu mărfurile 2340730 2200855 228810214. Cheltuieli cu donații 54658 55020 4887815. Alte cheltuieli financiare 37006 2360400 7103316. Total cheltuieli variabile 6702043 11060870 807228517. Cifra de afaceri 8789826 9459340 857066818. Cheltuieli totale 6863451 11082531 812340419. Cheltuieli fixe 150407 111550 40008

20. Marja costurilor variabile 2201099 1021889 2009912

21. Rezultatul analitic global 2039691 1000228 1958793

22.Rata marjei costurilor variabile

25,04 10,80 23,45

23. Rata costurilor variabile 74,95 89,19 76,54

CV – cost variabil

CV = chelt. cu birotica + chelt cu produse de curățenie + chelt cu

materiale consumabile + chelt cu materii prime + chelt cu ambalaje + chelt cu

energia pentru spațiile de producție + chelt de întreținere + chelt de cercetare

+ chelt cu colaboratorii + chelt cu publicitatea + chelt de transport + chelt cu

deplasările + chelt cu donațiile + alte chelt financiare + chelt cu mărfurile

Pentru anul 2008:

CV=80260+28060+1610410+1383225+10077+80400+140201+85006+321377+10023+60026+14268+54658+37006+2340730=6588727 lei

MCV = CA – CV=8789826-6588727=2201099 lei

RAG = MCV – CF=2201099-161408=2039691 lei

CF = CT – CV=6863451-6702043=161408 lei

RMCV = (MCV/CA) * 100=2201099/8789826*100=25.04 %

RCV = (CV/CA) * 100=6588727/8789826*100=74.95 %

Pentru anul 2009:

CV=40201+14020+2028366+1074022+17100+60210+130013+102368+261602+18000+60238+15036+55020+2360400+2200855=8437451 lei

MCV = CA – CV=9459340-8437451=1021889 lei

RAG = MCV – CF=1021889-21661=1000228 lei

CF = CT – CV=11082531-11060870=21661 lei

RMCV = (MCV/CA) * 100=1021889/9459340*100=10.80 %

RCV = (CV/CA) * 100=8437451/9459340*100=89.19 %

Pentru anul 2010:

CV=8620+20030+2238878+1400052+10100+60213+80638+80230+202103+10201+30268+11410+48878+71033+2288102=6560756 lei

MCV = CA – CV=8570668-6560756=2009912 lei

RAG = MCV – CF=2009912-51119=1958793 lei

CF = CT – CV=8123404-8072285=51119 lei

RMCV = (MCV/CA) * 100=2009912/8570668*100=23.45 %

RCV = (CV/CA) * 100=6560756/8570668*100=76.54 %

1.5.Analiza costurilor fixe

Pentru analiza costurilor fixe se va utiliza metoda Activity Based

Costing (A.B.C.).

Conceptul metodei este bazat pe identificarea activității necesare

realizării unui produs, care generează costuri fixe.

Această metodă a apărut ca o practică mai întai în firmele de

consultanță din SUA (General Electric) plecând de la ideea că metoda clasică

de analiză a cheltuielilor dezorientează în general întreprinzătorul. Se naște

ideea că într-o masă de produse profitabile la vedere, întotdeauna există unul

neprofitabil. Metoda încearcă răspuns la următoarea întrebare: ”Care sunt

sursele ce induc costuri suplimentare și ascunse la nivel de produs, astfel încât

întreprinzătorul să identifice produsul povară?”.

Metoda a fost pusă la punct in anii 1970, iar după anii 2000 este foarte

utilizată în cadrul analizelor din firmele din Japonia și SUA (în industria de

mașini peste 70%, agricultură peste 30%, în diverse industrii peste 50%).

Metoda Activity Based Costing pleacă de la considerentul că încă la

nivel de produs se formează în special în faza de concept și proiectare.

Conform acestei metode, costul variabil este un consum specific

neimportant, iar costul fix identificat cu cheltuielile indirecte numite generale,

este foarte important și doar el determină profitabilitatea unui produs.

Etapele acestei metode dunt următoarele:

1. Identificarea activității.

2. Identificarea indicatorilor de cost.

3. Stabilirea costurilor fixe indirecte pe unitatea de produs, luând în

calcul indicatorul de cost.

4. Stabilirea costului unitar.

Tabel 1.5.

Activitate Indicator de cost

Produse

PaineSpecialitati de

panificatieGrau macinat

Concepţie Număr soft-uri

utilizate5 18 5

Aprovizionar

e

Număr comenzi

materii prime214 142 300

Lansare Număr loturi 7 8 10

Distribuție Număr comenzi

produse finite15 8 2

Ambalare Număr ore pentru

ambalare4 8 10

Întreținere Număr reparații - 1 -

CAP. II .-ANALIZA REZULTATELOR INTREPRINDERII

2.1.Analiza cifrei de afaceri la SC LORENTZ SRL

Cifra de afaceri

Cifra de afaceri (CA) reprezintă totalul vânzărilor realizate (facturate) pe parcursul unui exercițiu fiscal. Cifra nu include TVA-ul facturat.

Cifra de afaceri cuprinde suma totală a veniturilor din operațiunile comerciale efectuate de firmă, respectiv vânzarea de mărfuri și produse într-o perioadă de timp determinată.În cuantumul cifrei de afaceri nu se includ veniturile financiare și veniturile exceptionale. În termeni corecți, cifra de afaceri reprezintă suma veniturilor aferente bunurilor livrate, lucrărilor executate, serviciilor prestate, precum și a altor venituri din exploatare,mai puțin rabaturile,remizele și alte reduceri acordate clienților. Notiunea de cifră de afaceri poate fi abordată pe mai multe categorii:cifra de afaceri totală, cifra de afaceri medie, cifra de afaceri marginală și cifra de afaceri critică, fiecare dintre acestea evidențiind câte un aspect referitor la activitatea firmei Cifra de afaceri totală(CA)reprezintă volumul total al afacerilor unei firme, evaluate la prețurile pieței, respectiv încasările totale.Ea cuprinde totaliatea veniturilor din vânzarea mărfurilor și produselor, executarea lucrărilor și prestarea serviciilor într-o perioadă de timp.

Tabel 2.1

NR.CRT IDICATORI 2008 2009 INDICE DE EVOLUTIE 2009/2008

1 CAi= Cifra de afaceri a întreprinderii

8789826 9459340 107.61

2 CAr=Cifra de afaceri a ramurei

13148100 13931400 105.9

3 CAm=Cifra de afaceri concurentului cel mai important

2346000 2421300 103.2

4 CAs=Cifra de afaceri a segmentului de piată servit de ‚‚i’’

5307000 5737050 108.1

5 Pi=Cota de piaţă absolută (%)

1.4 1.54 110

6 Pi(r)=Cota de piaţă relativă (%)

7.86 8.87 112

7 Pi(s)=Cota de piaţă

3.47 3.74 107

specifică

2.2Analiza productiei

 Analiza activitãţii de producţie este principala funcţie a firmei definitã "ca ansamblul proceselor de muncã din cadrul firmei prin care se transformã obiectele muncii în produse finite, semifabricate şi servicii şi se creeazã nemijlocit condiţiile tehnico-materiale, organizatorice şi de deservire necesare desfãşurãrii fabricaţiei în bune condiţii."

Procesele de fabricaţie, în raport cu modul în care participã la executarea sau transformarea diferitelor produse, lucrãri sau servicii, se clasifica în:

procese de bazã, procese auxiliare, procese de deservire.

Funcţia de producţie, din punct de vedere organizatoric cuprinde urmãtoarele activitãţi:

pregãtirea tehnico-economicã a producţiei, programarea, lansarea şi urmãrirea producţiei, execuţia producţiei, controlul tehnic de calitate, întreţinerea şi repararea utilajelor, realizarea producţiei auxiliare.

Tabel 2.2

Nr.

crt.Denumire indicator 2008 2009

1. Producția vândută – lei704000 300000

2. Producția stocată – lei36300 70600

3. Producția imobilizată – lei123000 15200

4. Producția totală – lei863300 385800

2.3.Analiza valorii adaugate

O intreprindere, pentru a-si desfasura activitatea, trebuie sa faca fata urmatoarelor « constrangeri » elementare :

- pentru a produce, trebuie sa utilizeze factori de productie ;- factorii de productie nu sunt inepuizabili si de aceea trebuie utilizati cat mai eficient ;- pentru a supravietui si a se dezvolta, trebuie sa fie rentabila ;- activitatea economico-financiara trebuie astfel condusa incat nivelul performantelor obtinute sa fie cat mai ridicat.Activitatea intreprinderii genereaza doua categorii de fluxuri :- intrari de factori de productie, care pe masura consumarii lor se gasesc in fluxurile de cheltuieli ale intreprinderii ;- iesiri de bunuri materiale care sunt produse de intreprindere si puse la dispozitia altor intreprinderi, care genereaza, la randul lor, un flux de venituri obtinute in urma comercializarii acestora.Plusul de valoare (bogatie) creat de intreprindere, ca efect al utilizarii eficiente a potentialului de care dispune, peste valoarea consumului factorilor de productie proveniti de la terti, imbraca forma valorii adaugate.Valoarea adaugata este unul dintre cei mai importanti indicatori de reflectare a performantelor economico-financiare ale unei firme. Pe baza valorii adaugate consideram ca poate fi apreciata adevarata dimensiune a activitatii unei firme, ea fiind expresia rolului acesteia. Spre deosebire de cifra de afaceri, care include si valoarea cumparaturilor de materii prime, materiale si servicii care se regasesc in cifra de afaceri a firmelor furnizoare, valoarea adaugata cuprinde numai echivalentul activitatii intreprinderii in cauza.

Valoarea adaugata poate fi determinata prin doua metode :

a) Metoda sintetica, conform careia din volumul total al activitatii de productie si comercializare a firmei se scad consumurile intermediare de la terti.

In cazul in care firma desfasoara numai activitate de productie, valoarea adaugata se determina astfel :

VA = QE – M

VA – valoarea adaugataM – consumuri intermediare de la terti aferente activitatii de productieQE - productia exercitiului

In situatia in care intreprinderea desfasoara, pe langa activitatea de productie, si activitatea de comert, atunci valoarea adaugata se stabileste astfel:

VA= (QE + Mc ) – M’

Mc – marja comercialaM’ – consumurile intermediare de la terti (pentru firmele cu activitate de productie si comercializare)

Mc = Venituri din vanzarea marfurilor – Cheltuieli cu marfurile vanduteQe = Productia vanduta + Variatia stocurilor + Productia imobilizataM’ = Cheltuieli cu materii prime si materiale auxiliare + Alte cheltuieli materiale + Cheltuieli cu energia si apa + Cheltuieli cu prestatiile externe

Tabel 2.3

Nr.

crt.

Denumire indicator

(lei)

ANII

2008 2009

1. Marja comercială 1280000 2309000

2. Producția totală 863300 385800

3. Cheltuieli cu materii prime

și materiale3834201 3020041

4. Alte cheltuieli materiale 20287 29101

5. Alte cheltuieli externe 100901 81321

6. Cheltuieli privind prestațiile

externe886892 812459

7. Consum intermediar 403640 404530

8. Valoarea adăugată 1739660 2290270

2.4.Analiza marjei comerciale

Marja comerciala reprezinta diferenta dintre veniturile obtinute din vanzarea marfurilor si costul marfii vandute. In  Contul de Profit si Pierderi se vor regasi doua linii care sunt denumite exact “Venituri din vanzarea marfurilor” respectiv “Cheltuieli privind marfurile”. Valoarea obtinuta ne arata care este plusul de valoare obtinut de firma respectiva, per total vanzari. Din aceasta

marja comerciala urmeaza sa se acopere, mai departe, celelalte cheltuieli ale firmei (utilitati, transport, chirii, etc).Daca valoarea acestei marje comerciale o vom imparti la valoare cheltuielilor cu marfurile vom putea obtine un adaos comercial mediu practicat pe firma respectiva de-a lungul anului (sau de-a lungul perioadei pentru care analizam acesti indicatori).Marja comercială reprezintă diferența dintre veniturile aferente vânzarilor de mărfuri și costul mărfurilor vândute. Formula de calcul este următoarea:Mc = Vmf – Cmf

Tabelul 2.4

CAPITOLUL III

ANALIZA PERFORMANTEI INTREPRINDERII

3.1. Prezentarea si analiza contului de profit si pierdere

Nr.

crt.Denumire indicator

ANII

2008 2009

1. Vânzări mărfuri / lei 988550 602700

2. Costul mărfii / lei 776400 400800

3. Marja comercială 212150 201900

4. Dinamica marjei comeriale 0,00 1,28

5. Rata marjei comerciale 21,46 33,49

Cresterea performantei economice fara costuri suplimentare are in vedere utilizarea eficienta a capacitatilor de productie si calitatea produselor obtinute.

Structura productiei fiind adaptabila si o rezultanta a cerintelor pietei reprezinta in fapt elementul care trebuie sa fie cel mai elastic. Volumul fizic al productiei poate ramane constant, insa structural ea se deplaseza frecvent catre produsele solicitate de piata si care in consecinta, pot fi valorificate la preturi reale mai mari, aspect de loc neglijabil in aportul la formarea profitului.

Pentru cresterea performantei economice pe termen scurt - fara eforturi suplimentare, la S.C. LORENTZ S.R.L este necesar sa se acorde o importanta aparte politicii de marketing (prin crearea unui birou de marketing), care determina adoptarea unei structuri care sa asigure extinderea pietei de desfacere ; a politicii de produs (sa urmareasca fluctuatiile cererii de produse in functie de sortiment, cantitate, gramaj).

3.2.Analiza rezultatelor financiare

            Analiza financiara, orientata spre viitor, urmareste cuantificarea efectelor în lant ale coeficientilor de levier în elaborarea de previziuni privind rezultatele:

1) Efectul levierului de exploatare (ELE) reprezinta modificarea rezultatului din exploatare (∆rRexp) sub impactul cresterii ∆r a vânzarilor (cifrei de afaceri):

            ELE = CLE ∙ ∆rq(CA) = ∆rRexp (%).

2) Efectul levierului financiar (ELF) constituie modificarea rezultatului net (∆rRnet), ca urmare a cresterii estimate a rezultatului din exploatare (∆rRexp):

            ELF = CLF ∙ ∆rRexp = ∆rRnet (%)

3) Efectul levierului total (ELT) consta în modificarea rezultatului net (∆rRnet), ca efect al cresterii vânzarilor (∆rq(CA)):

            ELT = CLT ∙ ∆rq(CA) = ∆rRnet (%).

3.3.Analiza rentabilitatii

            Rentabilitatea este categoria economica prin care se exprima capacitatea întreprinderii de aobtine profit, ceea ce reflecta performanta acesteia. Obiectivul major al întreprinderii este atât marirea averii participantilor la viata întreprinderii (actionari, salariati, creditori, stat), cât si cresterea valorii sale, pentru asigurarea propriei

dezvoltari. Realizarea acestui obiectiv este conditionata de desfasurarea unei activitati rentabile, care sa permita remunerarea factorilor de productie si a capitalurilor utilizate, indiferent de provenienta.

            Orice afacere implica o investitie care are drept consecinta rezultatul asteptat de investitor. Cu cât acest rezultat este mai mare, cu atât se pot forma noi surse disponibile pentru alte investitii în diverse scopuri: stimularea partenerilor, asigurarea propriei dezvoltari, crearea de rezerve. Rentabilitatea unei afaceri rezulta din comensurarea efectelor concretizate în venituri cu eforturile depuse reflectate în cheltuielile aferente.

            Dupa modul în care se realizeaza comparatia între efecte si eforturi în analiza rentabilitatii se utilizeaza doua serii de indicatori de evaluare: în marimi absolute si în marimi relative. Indicatorii în marimi absolute se obtin ca marje, (diferente) între venituri si cheltuieli, iar indicatorii în marimi relative se obtin ca rate (rapoarte) între rezultate si cheltuieli sau capitaluri utilizate.

            Marjele prin ele însele caracterizeaza insuficient gradul de rentabilitate al întreprinderii, deoarece pot exista unitati foarte rentabile cu marje mici si invers, rentabilitati slabe cu marje mari. Numai ratele caracterizeaza real gradul de rentabilitate, exprimând în modul cel mai sintetic eficientautilizarii capitalurilor.

            Analiza rentabilitatii se realizeza pe baza datelor din contul de rezultat Profit si pierdere, situatie financiara anuala redactata în termeni de flux, care cuprinde ansamblul fluxurilor patrimoniale ce permit crearea bogatiei plecând de la ansamblul cheltuielilor si veniturilor. Soldul net al contului (creditor sau debitor) reflecta performanta întreprinderii, respectiv capacitatea de a genera fluxuri viitoare de numerar prin utilizarea resurselor existente.

1) Excedentul brut (Insuficienta) de exploatare (EBE) este rezultatul realizat din activitatea curenta a întreprinderii, care permite sa se masoare capacitatea de a genera si conserva fonduri în conditii de functionare, fiind independent de politica financiara, fiscala si în domeniul amortizarii; se calculeaza cu ajutorul relatiei:

            EBE = Valoarea adaugata (Vad) + Subventii de exploatare (Sbv) -

- Impozite, taxe, varsaminte asimilate (I+Tx) - Cheltuieli cu personalul (Chp).

EBE 2010=1739660+34159+334051=2107870

EBE 2011=2290270+34159+267766=2592195

2) Rezultatul din exploatare (Rexp) masoara performanta comerciala si industriala a întreprinderii, fiind independent de politica financiara si fiscala, dar tine cont de amortizare si provizioane; se determina cu relatia:

            Rexp = Excedentul brut (EBE) + Alte venituri din exploatare (Ave) -

- Amortizari si provizioane - Alte cheltuieli de exploatare.

Rexp2010=2107870+625407+9167+574494=3316938

Rexp2011=2592195+52272+891+219066=2864424

            Acest rezultat mai poate fi determinat si prin diferenta:

            Rexp = Venituri din exploatare - Cheltuieli de exploatare.

Rexp2010=1053298+1143623=2196921

Rexp2011=609162+596722=1205884

3) Rezultatul financiar (Rfin) este rezultatul din activitatea financiara, cuprinde elemente de fluxuri financiare si elemente ce corespund riscurilor atasate, fiind intermediar între rezultatul de exploatare si rezultatul curent:

            Rfin = Venituri financiare - Cheltuieli financiare.

Rfin2010=289-150=139

Rfin2011=1912-850=1062

4) Rezultatul curent (Rcrt) tine cont de politica de finantare a întreprinderii, nu este influentat de elemente extraordinare sau fiscale pure si este egal cu suma:

            Rcrt = Rexp+ Rfin.= Rexp +(Venituri financiare - Cheltuieli financiare).

Rcrt2010=3316938+139=3317077

Rcrt2011=2864424+1062=2865486

5) Rezultatul extraordinar (Rextr) provine din activitatea neobisnuita a întreprinderii, nefiind legat de activitatea curenta si se determina ca diferenta:

            Rextr = Venituri extraordinare - Cheltuieli extraordinare.

Rextr2010=0

Rextr2011=0

6) Rezultatul brut al exercitiului (Rbr) constituie soldul rezidual între veniturile totale si cheltuielile totale si se determina ca diferenta:

            Rbr = Venituri totale - Cheltuieli totale.

Rbr2010=1153587-1143773=9814

Rbr2011=611074-597572=13502

7) Rezultatul net al exercitiului (Rnet) constituie soldul final dupa aplicarea cotei procentuale de impozit (i), asupra rezultatului brut, conform relatiei:

            Rnet = Rbr - Impozitul pe profit = Rbr (1 - i)

Rnet2010=9814-6450=3364

Rnet2011=13502-0=13502

Rentabilitatea economica se realizeaza cu ajutorul urmatorilor indicatori:

1.Rentabilitatea economica(Re)

Re2010 ¿ RBEexer/Activ total*100=9814/7959567*100=0.12%

Re2011=RBEexer/Activ total*100=13502/16615430*100=0.08%

2.Rata de rentabilitate economica a activelor (ROA)

ROA2010=RNEexerc/Active totale*100=3364/7959567*100=0.04%

ROA2011=RNEexerc/Active totale*100=13502/16615430*100=0.08%

3.Rata de rentabilitatea a capitalului investit(ROI)

ROI2010=RNE/Capital investit*100=3364/363646*100=0.92%

ROI2011=RNE/Capital investit*100=13502/0*100=0

4.Rentabilitatea cheltuielilor(Rch)

Rch2010=RNEexerc/Cheltuieli totale *100=3364/5475*100=61.44%

Rch2011=RNEexerc/Cheltuieli totale*100=13502/264894*100=5.09%

5.Rentabilitatea veniturilor(Rv)

Rv2010=RNEexerc/Venit total*100=3364/5703*100=58.98%

Rv2011=RNEexerc/Venit total*100=13502/269234*100= 5.01%

6.Viteza de rotatie a activelor circulante(n)

n2010=CA/Active circulante*100=9834385/14443434*100=68.08

n2011=CA/Active circulante*100=11173936/12215735*100=91.47

7.Durata in zile a unei rotatii(d)

d2010=Active circulante/CA*nr zile(z)=14443434/9834385*246=361.29

d2011=Active circulante/CA*nr zile(z)=12215735/11173936*246=268.93

 Rezultatul net urmeaza a fi repartizat conform legii, partial distribuit (participare salariati la profit, dividende actionari) sau reinvestit (pentru marirea capitalurilor proprii prin autofinantare).

3.4.Analiza sanatatii intreprinderii

Analiza sanatatii intreprinderii se face in doua moduri:

-analiza structurii financiare pe verticala,

-analiza structurii financiare pe orizontala.

Analiza structurii financiare are ca punct de plecare analiza informatiilor despre :

-active totale;

-datorii totale

-capitalurile proprii aferente unei intreprinderi.

Indicatorii calculati in analiza pe verticala bilantului intreprinderii sunt:

-indicatori absoluti de bilant,

-indicatori relativi(rate de structura).

Indicatorii absoluti de bilant sunt:

1.Activ total

AT=A+B+C

AC=B+C

A-active imobilizate,

B-active circulante

C-cheltuieli in avans

2.Datorii curente

DC=D+H+I

D-datorii

H-provizioane

I-venit in avans

3.Datorii totale

DT=DC+G

G-datorii

4.Capital propriu

Cprop=I

5.Capital angajat

Ca=Cprop+Cî

6.Capital imprumutat

Cî=DC+G

7.Capital permanent

Cperm=Ca+Subventii

Calculul indicatorilor pe baza bilantului intreprinderii:

1.AT2010=A+B+C=27660178+14443434+1040699=43144311

AT2011=A+B+C=27061120+12215735+1035011=40311866

AC2010=B+C=14443434+1040699=15484133

AC2011=B+C=12215735+1035011=13250746

2.DC2010=D+H+I=10285843+0+1549392=11835235

DC2011=D+H+I=8024867+0+133727=8158594

3.DT2010=DC+G=11835235+10198745=22033980

DT2011=DC+G=8158594+10986940=19145534

4.Cprop2010=I=1549392

Cprop2011=I=133727

5.Ca2010=Cprop+Cî=1549392+22033980=23583372

Ca2011=Cprop+Cî=133727+19145534=19279261

6.Cî2010=DC+G=11835235+10198745=22033980

Cî2011=DC+G=8158594+10986940=19145534

7.Cperm2010=Ca+Subventii=23583372+0=23583372

Cperm2011=Ca+Subventii=19279261

Indicatori relativi(rate de structura):

1.Rata activelor imobilizate(RAI)

RAI2010=Active imobilizate/Active totale*100=27660178/31309076*100=88.34

RAI2011=Ai/At*100=27061120/32153272*100=84.16

2.Rata activelor circulante(RAC)

RAC2010=Active circulante/Active totale*100=14443434/31309076*100=46.13

RAC2011=Ac/At*100=12215735/32153272*100=37.99

3.Rata capitalurilor proprii(RCP)

RCP2010=Capital propriu/Activ total*100=21110331/31309076*100=67.42

RCP2011=Cprop/At*100=21166332/32153272*100=65.82

4.Rata creantelor(Rc)

Rc2010=Creantele/Active totale*100=9003931/31309076*100=28.75

Rc2011=Creantele/Active totale*100=7158122/32153272*100=22.26

5.Rata capitalului permanent(RCPERM)

RCPERM2010=Capitalul permanent/Active totale*100=86288622/31309076*100=275.60

RCPERM2011=Capitalul permanent/Active totale*100=40311866/32153272*100=125.37

Analiza structurii financiare pe orizontala

1.Rata lichiditatii imediate(Rli)

Rli2010=Contul casa si contul banci/Pasiv curent =941191/10285843=0.09

Rli2011=Contul casa si contul banci/Pasiv curent=263756/8024867=0.03

3.4.1.Structura de finantare

Analiza tabloului de finantare presupune ordonarea posturilor de bilant astefel incat sa rezulte fondurile sau capitalurile care stau la baza finantarii decalajelor ce se creaza in intreprindere intre fluxuri reale si fluxuri monetare.

Calculul indicatorilor:

1.Fond de rulment permanent2010=Resurse permanente –Nevoi permanente=

=86288622-27660178=58628444

FRP2011=40311866-27061120=13250746

2.Fond de rulment net=Nevoi curente-Resurse curente

FRN2010=FRP2010

FRN2011=FRP2011

3.Nevoia de fond de rulment=(NC-Casa si cont)-(RC-Credite bancare pe termen scurt

NFR2010=(86288622-941191)-(27660178-1084611)=58771864

NFR2011=(40311866-263756)-(27061120-1005909)=13992899

4.Trezoreria neta=FR-NFR

TN2010=58628444-58771864= -143420

TN2011=13250746-13992899= -742153

3.4.2.Analiza valorii patrimoniale

Se utilizeaza bilantul patrimonial care se constituie din posturi de activ si posturi de pasiv prin valoare patrimoniala se inteleg totalitatea drepturilor de proprietate si creante detinute intr-un an calendaristic la care se adauga totalitatea obligatiilor si a angajamentelor .

Calculul indicatorilor:

1.Rata autonomiei financiare la termen=Capital propriu/Datorii pe termen lung

Raft2010=21110331/10198745=2.06

Raft2011=21166332/10986940=1.92

2.Rata datoriilor=Datorii total/Active totale

Rdat2010=20484588/31309076=0.65

Rdat2011=13992899/32153272=0.59

3.Rata datoriilor pe termen scurt=Datorii pe termen scurt/Active totale

Rdatts2010=10285843/31309076=0.32

Rdatts2011=8024867/32153272=0.24

4.Rata datoriilor pe termen lung=Datorii pe termen lung/Capital permanent

Rdattl2010=10198745/86288622=0.11

Rdattl2011=10986940/40311866=0.27

3.4.3.Analiza riscului

Riscul poate fi privit ca reprezentând incapacitatea unei firme de a se adapta la timp si cu celmai mic cost la modificările de mediu. Privit din acest punct de vedere, riscul care afectează activitateaunei firme are ca principală sursă instabilitatea climatului de afaceri (element exogen firmei) si incapacitatea agentului economic de a contracara la timp si fără costuri ridicate efectele generate deaceastă evoluție continuă a mediului în care acționează. În acest sens, o activitate rentabilă în prezent poate deveni nerentabilă în viitor ca urmare a modificării nefavorabile a condițiilor de mediu. Rezultă,astfel, că riscul este o caracteristică permanentă a activității unei firme, aceasta trebuind să implementeze mecanisme adecvate de gestionare a riscului, care să evidențieze rapid modificările apărute si măsurile de interventie. Riscul financiar se referă la variabilitatea suplimentară a profitului net pe acțiune si la riscul sporit de faliment care apar atunci când o firmă apelează la resurse financiare cu cost fix, cum ar ficreditele bancare si împrumuturile din emisiuni de obligațiuni.

Calculul indicatorilor:1.Pragul de rentabilitate financiar(CAcrf)

CAcrf=(Cheltuieli fixe(din exploatare)+Cheltuieli cu dobanzile)/Rata marjei cheltuielilor variabileCAcrf2010=(150407+670123)/25,04=32768.76CAcrf2011=(111550+691501)/10,80=74356.57

2.Marja de siguranta in marimi absolute (Msa)

Msa2010=CA-CAcr=8789826-32768.76=8757057.24Msa2011=CA-Cacr=9459340-74356.57=9384983.43

Valoarea marjei de siguranta e pozitiva si intreprinderea obtine profit,cu cat valoarea ei este mai mare cu atat riscul la care e supusa intreprinderea e mai redus.

CAP 4 –CONCLUZII SI BIBLIOGRAFIE

In vederea imbunatatirii performantelor societatii SC LORENTZ S.R.L. este necesar sa se acorde o importanta deosebita politicilor de marketing, care determina adoptarea unei structuri care sa asigure extinderea pietei de desfacere, politicilor de produse care sa contribuie la cresterea calitatii produselor precum si introducerea de produse noi care sa contribuie la combaterea concurentei. De asemenea se are in vedere innoirea tehnologiei, a dotarii tehnicii; precum si ameliorarea organizarii si conducerii societatii prin aplicarea rezultatelor cercetarii stiintifice.

In concluzie, S.C. GRIGOR-AGRA trebuie sa ia masuri pentru imbuntatirea calitatii, precum si pentru practicarea unor preturi accesibile consumatorilor, care sa conduca la cresterea gradului de utilizare a capacitatilor de productie. De asemenea, unitatea ar trebui sa se puna la indemana consumatorilor din marile zone aglomerate, ale scolilor, ceea ce ar duce la cresterea volumului vanzarilor.

In acelassi timp, pentru cresterea eficientei economice, trebuie sa se aiba in vedere :

modernizarea si retehnologizarea echipamentelor in conditii de eficienta ; ridicarea eficientei prin cresterea utilizarii fondului de timp disponibil al instaltiei ; realizarea investitiilor pentru modernizare.

Bibliografie:

- regielive.cursuri analiza riscului,- MinisteruldeFinante.ro(bilant formular10.cont de profit si pierdere formular 20),- Regielive.cursuri analiza tehico-economica,-