Raport EIM VOIVODENI - arpmag.anpm.roarpmag.anpm.ro/upload/28725_Raport mediu SC Porfarm SRL.pdf ·...

___________________________________________________________________________________Integrated Environment

RAPORTPRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

CONSTRUCTIE FERMA ZOOTEHNICA PENTRU SUINE –

S.C. PORFARM S.R.L.

Activitate: REPRODUCTIE PORCI

Amplasare: Comuna FacaeniJudetul IALOMITA

ROMANIA

Data: Februarie 2011

___________________________________________________________________________________

CONSTRUCTIE FERMA ZOOTEHNICA PENTRU SUINE – SC PORFARM SRLRaport privind Impactul asupra Mediului – CUPRINS

i

Integrated Environment

CUPRINS1 INFORMATII GENERALE...........................................................................................1

1.1 Informatii despre titularul proiectului ........................................................................................ 1Titularul proiectului este: S.C. PORFARM S.R.L.................................................................................. 1

1.2 Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si alraportului la acest studiu ........................................................................................................................ 11.3 Denumirea proiectului ............................................................................................................. 2

1.3.1 Obiectul proiectului .................................................................................................................... 21.3.2 Capacitatea de productie ........................................................................................................... 21.3.3 Localizare.................................................................................................................................. 2

1.4 Descrierea proiectului si a etapelor acestuia ............................................................................ 21.4.1 Etapa de constructie.................................................................................................................. 41.4.2 Etapa de functionare.................................................................................................................. 61.4.3 Etapa de demontare, dezafectare, inchidere, post-inchidere ....................................................... 6

1.5 Durata etapei de functionare ................................................................................................... 61.6 Informatii despre materii prime si substante sau preparate chimice........................................... 71.8 Informatii despre poluantii fizici si biologici ............................................................................... 81.9 Alte tipuri de poluare fizica sau biologica ............................................................................... 101.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegeriiuneia dintre ele.................................................................................................................................... 101.11 Informatii despre documentele/reglementarile existente privind planificarea /amenajareateritoriala in zona amplasamentului proiectului...................................................................................... 111.12 Informatii despre modalitatile propuse pentru conectare la infrastructura existenta.................. 11

2 PROCESELE TEHNOLOGICE DIN FERMA SI SISTEMUL DE CONTROL PENTRUPREVENIREA / REDUCEREA POLUARII .................................................................................13

2.1 PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE ....................................................................... 132.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse .............................................................................. 132.1.2 Descrierea tehnicilor si echipamentelor necesare; alternative avute in vedere............................ 14

2.1.2.1 Echipamente de productie ................................................................................................. 142.1.2.2 Activitatea de transport si împrăştiere a dejecţiilor .............................................................. 262.1.2.3 Drumuri în incintă .............................................................................................................. 28

2.1.3 Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai bune tehnici disponibile .... 282.1.3.1 Parametrii cheie privind impactul potential generat de activitatea fermei.............................. 282.1.3.2 Compararea tehnicilor utilizate cu cele bune tehnici disponibile........................................... 29

2.1.3.2.1 Descrierea sistemelor de adapostire .................................................292.1.3.2.2 Compararea parametrilor relevanti atinsi prin tehnicile propuse si princele mai bune tehnici disponibile ...................................................................30

2.2 Activitati de dezafectare ................................................................................................................. 332.3 EMISII SI REDUCEREA POLUARII....................................................................................... 35

2.3.1 Emisii din surse punctiforme in aer.................................................................................... 352.3.2 Minimizarea emisiilor fugitive in aer................................................................................... 362.3.3 Emisii/ descarcari din surse punctiforme in ape de suprafata si canalizari........................... 37

Ape uzate menajere........................................................................................37Ape uzate tehnologice....................................................................................37

2.3.4 Emisii/ descarcari de ape uzate in subteran....................................................................... 382.3.5 Emisii fugitive/ pierderi si scurgeri in apele de suprafata, pe sol si in subteran .................... 382.3.6 Mirosuri........................................................................................................................... 392.3.7 Zgomote si vibratii ........................................................................................................... 392.3.8 Tehnologii alternative de reducere a poluarii studiate pe parcursul analizei/ evaluarii BAT . 41

2.4 ENERGIE............................................................................................................................. 413 DESEURI .................................................................................................................434 IMPACT POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRACOMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTUIA .............................46

4.1 APA .............................................................................................................................................. 494.1.1 Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului.......................................................................... 494.1.2 Informatii despre cursurile de apa de suprafata......................................................................... 50

___________________________________________________________________________________


ii


4.1.3 Alimentarea cu apa.................................................................................................................. 504.1.4 Evacuarea apelor uzate........................................................................................................... 53

4.2 AER .............................................................................................................................................. 564.2.1 Date generale.......................................................................................................................... 564.2.2 Surse de poluare si poluanti generati........................................................................................ 57

4.2.2.1 Sursele specifice fazei de execuţie..................................................................................... 574.2.2.2 Surse specifice perioadei de exploatare ............................................................................. 57

4.2.3 Prognozarea poluarii aerului .................................................................................................... 594.2.3.1 Descrierea modelului ................................................................................................... 594.2.3.2 Aplicatie pentru Complexul Zootehnic pentru porci........................................................ 604.2.3.3 Concentratiile de poluanti in imisii ...................................................................................... 62

4.2.3 Masuri pentru diminuarea impactului ........................................................................................ 654.3 SOL .............................................................................................................................................. 67

4.3.1 Caracterizare........................................................................................................................... 674.3.2 Culturi agricole dominante........................................................................................................ 674.3.3 Utilizarii dejectiilor ca ingrasamant natural ................................................................................ 68

4.3.3.1 Tratarea dejectiilor in vederea utilizarii ca ingrasamant natural............................................ 684.3.3.2 Incarcarea cu nutrienti a materialului fertilizant ................................................................... 694.3.3.3 Estimarea suprafetelor de teren necesare pentru fertilizare................................................. 694.3.3.4 Prognozarea impactului si masuri de prevenire a acestuia - Planul de fertilizare.................. 694.3.3.5 Incarcarea si transportul dejectiilor..................................................................................... 704.3.3.6 Aplicarea dejectiilor pe camp ............................................................................................. 71

4.3.4 Prognozarea impactului si masuri de diminuare a acestuia........................................................ 714.4 GEOLOGIA SUBSOLULUI............................................................................................................. 72

4.4.1 Caracterizare geologica ........................................................................................................... 724.4.2 Impactul prognozat si masuri de diminuare a impactului............................................................ 72

4.5 BIODIVERSITATE......................................................................................................................... 734.5.1 Arii naturale protejate............................................................................................................... 734.5.2 Impactul prognozat si masuri de diminuare............................................................................... 75

4.6 PEISAJ.......................................................................................................................................... 754.6.1 Localizarea amplasamentului ................................................................................................... 754.6.5 Modificari produse prin propunerea de utilizare a terenului pe amplasament.............................. 764.6.6 Masuri de diminuare a impactului ............................................................................................. 76

4.7 MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC................................................................................................... 764.7.1 Teritoriul administrativ.............................................................................................................. 764.7.2 Populatia................................................................................................................................. 774.7.3 Economia................................................................................................................................ 774.7.4 Transporturi............................................................................................................................. 784.7.5 Educatie.................................................................................................................................. 784.7.6 Impactul prognozat .................................................................................................................. 79

4.8 CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIU CULTURAL ..................................................... 794.8.1 Atestari documentare............................................................................................................... 794.8.2 Obiceiuri si traditii .................................................................................................................... 794.8.3 Impactul prognozat .................................................................................................................. 79

5 ALTERNATIVE.......................................................................................................................806 MONITORIZARE....................................................................................................................81

6.1 MONITORIZAREA SI RAPORTAREA EMISIILOR IN AER.............................................................. 816.2 MONITORIZAREA SI RAPORTAREA EMISIILOR IN APE DE SUPRAFATA SI SUBTERANE 816.3 MONITORIZAREA SI RAPORTAREA EMISIILOR IN RETEAUA DE CANALIZARE................ 816.4 MONITORIZAREA SI RAPORTAREA DESEURILOR ............................................................ 826.5 MONITORIZAREA ALTOR ELEMENTE ALE PROCESULUI TEHNOLOGIC .......................... 836.6 MONITORIZAREA MEDIULUI............................................................................................... 83

7. MANAGEMENTUL RISCULUI; ACCIDENTE.........................................................................847.1 ACCIDENTE DIN CAUZE NATURALE.................................................................................. 847.2 ACCIDENTE INDUSTRIALE................................................................................................. 84

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR..........................................................................................869. IMPACT TRANSFRONTIERA................................................................................................8710. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC...............................................................................8811. DOCUMENTE ANEXATE....................................................................................................93

___________________________________________________________________________________


iii


PLANSE SI SCHITEPlansa nr. 1: Plan de incadrare in zonaPlansa nr. 2: Plan de situatie

ANEXEAnexa nr. 1: Elemente constructive si dotariAnexa nr. 2: Determinare cantitatii de hrana si dejectiiAnexa nr. 3: Determinarea cantitatilor de emisiiAnexa nr. 4: Certificat de conformitate incinerator

Lista tabelelorTabelul nr. 1.1: Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice ........Error! Bookmark not defined.Tabelul nr. 1.2: Informatii despre materiile prime si substante sau preparatele chimice....................................... 8Tabelul nr. 1.3: Informatii despre poluarea fizica si biologica generata de activitate............................................. 9Tabelul nr. 2.1: Organizarea cladirii filtru sanitar si administrativ ............................Error! Bookmark not defined.Tabelul nr. 2.2: Specificaţii tehnice ale incineratorului Derwent:................................Error! Bookmark not defined.Tabelul nr. 2.3: Parametrii cheie legaţi de mediu pentru activităţile principale din fermă .................................. 28Tabelul nr. 2.4: Valorile limita ale parametrilor relevanti atinsi prin tehnicile propuse si prin cele mai bune

tehnici disponibile .......................................................................................................................................... 30Tabelul nr. 2.5: Structuri subterane...................................................................................................................... 33Tabelul nr. 2.6: Structuri supraterane .................................................................................................................. 33Tabelul nr. 2.7: Generarea emisiilor in aer ........................................................................................................... 35Tabelul nr. 2.8: Inventarul surselor de emisii in aer ............................................................................................. 36Tabelul nr. 2.9: Conformarea cu cerintele BAT de prevenire a producerii de emisii fugitive in aer.................... 37Tabelul nr. 2.10: Conformarea cu cerintele BAT pentru managementul apelor uzate......................................... 38Tabelul nr. 2.11: Conformarea cu cerintele BAT pentru prevenirea scurgerilor in ape subterane...................... 39Tabelul nr. 2.12: Surse de zgomot si masuri de control......................................................................................... 39Tabelul nr. 2.13: Conformarea cu cerintele BAT pentru folosirea energiei electrice si termice........................... 41Tabelul nr. 3.1: Managementul deseurilor ............................................................................................................ 45Daca se ia in considerare intervalul de variatie, adica 0,07 - 0,3 m3/ cap/ an, pentru numarul de 8.484 capete

rezulta un necesar de apa de spalare cuprins intre 593,88 m3/ an si 2.545,2 m3/ an. ......... Error! Bookmark notdefined.

Tabelul nr. 4.1: Bilantul consumului de apa (m3/zi; m3/an) .................................................................................. 55Tabelul nr. 4.2: Bilantul apelor uzate.................................................................................................................. 55Tabelul nr. 4.3: Emisii de amoniac si metan din hale............................................................................................ 58Tabelul nr. 4.4: Limite de poluanti in atmosfera la incineratoarele de subproduse de origine animala............... 58Tabelul nr. 4.5: Comparatie intre concentratiile maxime si valorile limita in imisii............................................. 62Tabelul nr. 4.6: Instalatii pentru controlul emisiilor, masuri de prevenire a poluarii aerului.............................. 65Tabelul nr. 4.7: Conformarea cu cerintele BAT pentru managementul dejectiilor .............................................. 68Tabelul nr. 4.8: Niveluri critice pentru protectia vegetatiei si ecosistemelor ........................................................ 75Tabelul nr. 6.1: Evaluarea conformarii cu cerintele BAT pentru monitorizarea emisiilor in aer ........................ 81Tabelul nr. 6.2: Evaluarea conformarii cu cerintele BAT pentru monitorizarea deseurilor ................................ 82Tabelul nr. 6.3: Evaluarea conformarii cu cerintele BAT pentru monitorizarea altor elemente ale procesului

tehnologic....................................................................................................................................................... 83Tabelul nr. 7.1: Tipuri de accidente si Tehnici de prevenire................................................................................. 84

___________________________________________________________________________________

CONSTRUCTIE FERMA ZOOTEHNICA SUINE – SC PORFARM SRLRaport privind Impactul asupra Mediului – 1. INFORMATII GENERALE

1


1 INFORMATII GENERALE1.1 Informatii despre titularul proiectului

Titularul proiectului este: S.C. PORFARM S.R.L.

Numar inregistrare la Registrul Comerţului: J40/5301/2010.Cod unic de înregistrare: RO 26963934.

Adresa sediului social:Municipiul Bucuresti, sector 3,Str. Stelea Spataru, nr.12, demisol, camera 24.

Persoana de contact:Pe durata realizarii proiectului, persoana de contact este:Dl. Nuno Veigas, cu urmatoarele date de contact:

Telefon: + 35 123 439 0010;E-mail: [email protected]

Responsabil cu probleme privind protectia mediu este:D-na Marilena Ghiauru, cu urmatoarele date de contact:

Telefon: + 40 (0)728 118 686;E-mail: [email protected]

1.2 Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare aimpactului asupra mediului si al raportului la acest studiu

Echipa de evaluare a impactului asupra mediului:

1. Manager Proiect: Marilena Patrascu, expert evaluator principalNumar de Ordine/ Data din Registrul National al Elaboratorilor de studii demediu: 201/ 13.04.2010.Tipuri de studii: RM; RIM; BM; RA.S.C. VMP Integrated Environment S.R.L.030602 Bucuresti, sector 3Blvd. Corneliu Coposu, nr. 5Bloc 103, etaj 7, ap.20VODAFONE: 0733 988 911ORANGE: 0748 111 226E-mail: [email protected]

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]

___________________________________________________________________________________


2


1.3 Denumirea proiectului

Proiectul care face obiectul prezentului raport este:

„CONSTRUCTIE FERMA ZOOTEHNICA PENTRU SUINE – S.C. PORFARMS.R.L.”

1.3.1 Obiectul proiectului

Proiectul consta din realizarea unui complex de crestere si îngrăsare a porcilordupă tehnologii de ultima ora si reprezinta conform HG nr. 445/2009, Anexa nr.1: LISTA proiectelor supuse evaluării impactului asupra mediului,Sectiunea 17:Instalaţii pentru creşterea intensivă a păsărilor de curte sau a porcinelor avândcel puţin: c) 750 de locuri pentru scroafe.

1.3.2 Capacitatea de productie

Capacitatea de productie este data de capacitatea de adapostire a animalelorin hale si este de:

- 1.200 scroafe- 4.608 purcei pe serie.

Productia se va realiza in cca 2,4 serii pe an, rezultand o productie anuala dede cca

- 30.000 purcei/ an.

1.3.3 Localizare

Proiectul este localizat in: com. Facaeni, judetul Ialomita.Complexul zootehnic, pentru care s-a emis certificatul de urbanism nr. 16/26.05.2010, este situat in extravilanul localităţii Facaeni, pe un teren avandfolosinta actuala „arabil”.

1.4 Descrierea proiectului si a etapelor acestuia

Proiectul care face obiectul prezentului raport consta din construirea unei fermede reproductie porci cu 1.200 locuri scroafe si 4.608 locuri purcei intarcati, pe unamplasament cu utilizare, pana in prezent, agricola, categorie de folosinta„arabil”.

Obiectivele prevazute prin proiect reprezintă cladiri cu destinatie pentrurealizarea proceselor de productie (cresterea intensiva a porcilor), constructii siinstalatii suport pentru desfasurarea proceselor de productie.

___________________________________________________________________________________


3


Constructiile propuse pe amplasament (cladiri si alte structuri auxiliare) suntreprezentate de:

· 6 clădiri de producţie:o Carantinăo Inseminare si gestaţie timpurieo Gestaţie tarzieo Maternitateo Statie vierio Tineret

· Corp filtru sanitar si administrativ· Incinerator ecologic· Mill & Mix – Fabrică de nutreţuri· Filtru de dezinfecţie auto la intrarea în fermă· Rezervor vidanjabil etanş pentru colectare apă uzată menajeră ,V =

10 000 l· Rezervor vidanjabil la platforma incineratoare, V = 2 000 l· Depozit stocare dejecţii V = 7 116 m3

· Camera de necropsie, camera frigorifica· Put forat x 2· Rampa încărcare-descărcare x 4· Spaţiu circulaţie· Staţia de pompare· Silozuri pentru furaje· Imprejmuiri· Drumuri în incintă· Depozit GPL· Zonă verde· Spălătoria (baia) pentru scroafe inclusiv grup sanitar şi magazie.· Reţele utilităţi :

o apăo canalizare dejecţiio canal menajero iluminat exterioro reţele electrice forţăo gaze GPL

Modul de utilizare a suprafetei totale a amplasamentul este prezentat in tabelul 1.

Tabella 1: Bilantul suprafetelor

Obiectiv Arie [m2]

Suprafaţa totală, 26 700,00 m2

___________________________________________________________________________________


4


Obiectiv Arie [m2]

din care:

Suprafaţa construită,reprezentand:

8 229,32 m2

6 hale de productie 7 881,34 m2

Corp filtru sanitar siadministrativ

137,45m2

Depozit stocare dejecţii 1 265,00 m2

Construcţii anexe 693,01 m2

Suprafaţa drumuri în incintă 5 413,17 m2

Suprafaţa platformebetonate:

189,91 m2

Suprafaţa liberă(spaţii verzi):

11 157,52 m2

Amplasamentul pe care se va realiza proiectul este un teren agricol (arabil) situatin partea de S-E a teritoriului administrativ al comunei Facaeni, jud. Ialomita, la odistanta de 1,285 km faţă de cea mai apropiata locuinta din Facaeni. Conformidentificarii cadastrale, amplasamentul se afla pe tarlaua 53/1, parcela 25. Inimediata vecinatate a amplasamentului sunt terenuri cu folosinta agricola.

Terenul este liber de construcţii, cu stabilitate generală asigurată, fără denivelăriînsemnate.

Accesul la amplasament se poate face din drumurile de exploatare DE 52, si DE53/2. Drumurile de acces exterioare vor fi imbunatatite, pentru a fi folosite cadrumuri de acces la noua investitie.

In zona amplasamentului este disponibil accesul la reteaua electrica LEA 20 KV,existentă în zonă.

În zona supusă investigaţiei sau in zona invecinata amplasamentului, nu existăarii protejate sau de interes deosebit pentru conservarea naturii.

1.4.1 Etapa de constructie

Organizarea amplasamentuluiAmplasamentul este liber de sarcini si permite organizarea de santier in conditiioptime. In perioada de construire, toate echipamentele complementare necesarepentru constructie, vor fi instalate intr-o zona apropiata de cea a lucrariiexecutate.

___________________________________________________________________________________


5


Organizarea de santier cuprinde urmatoarele componente:- baraci spatioase, pentru birouri si cazarea muncitorilor;- cabine ecologice pentru WC;- alimentarea cu energie electrica va fi asigurata cu generatoare pana la

finalizarea liniei;- alimentarea cu apa va fi asigurata cu cisterne speciale;- sistemul de canalizare va fi local si va fi realizat din retea de canalizare

si fosa septica.Asigurarea utilităţilorUtilităţile necesare activităţii din şantier se vor asigura astfel:

- apă potabilă: din cisterne şi din comerţ îmbuteliata.

- grupuri sanitare: se vor folosi cabine ecologice închiriate de la firme

autorizate care vor asigura vidanjarea/dezinfectarea ritmică a acestora.

- evacuarea apelor uzate: se va realiza prin racordarea la o instalaţie

proprie de epurare.

- energia electrică: cu moto-generatoare proprii ale şantierului.

- apa caldă pentru grupurile sanitare: cu boilere electrice.

- încălzirea spaţiilor: se va asigura cu surse electrice: calorifere

electrice, suflante de aer cald, etc.

- telefonie: cu telefoane mobile din dotare.

- transport personal: cu mijloace proprii sau închiriate.

Pe amplasament nu vor fi locate rezervoare pentru alimentarea cu combustibil a

utilajelor, aceasta realizandu-se din cisterne autorizate destinate transportului/

distributiei.

Accese şi împrejmuiriPentru acces la amplasamente se vor folosi drumurile existente de exploatare cevor trebui modernizate si vor fi realizate cai noi de acces de la acestea catreamplasamente.

Localizarea organizării de şantierBaracile/ cabinele/ generatoarele vor fi mobile si se vor muta, in concordanta cuprogramul de construire. Aceste echipamente nu vor afecta afecta semnificativsolul; acolo unde stratul fertil a fost indepartat/ afectat, acesta va fi refacut dupamutarea echipamentelor aferente organizarii de santier.

___________________________________________________________________________________


6


1.4.2 Etapa de functionare

In faza de functionare, ferma de reproductie porci va exploata 6 hale deproductie cu o capacitate de adapostire a 1200 scroafe si 4.608 purcei intarcati,in cca 2,4 serii pe an.

Seria de crestere-ingrasare dureaza cca. 152 zile, dupa care tineretul este mutatin ferme de ingrasare.

Ferma produce intr-un an cca 30.000 capete tineret.

1.4.3 Etapa de demontare, dezafectare, inchidere, post-inchidere

La demontarea, dezafectarea, inchiderea si post-inchidere se vor aplicaindicatiile din planul de inchidere. Acesta va trebui sa includa urmatoarele etapeprincipale:§ spalarea si dezinfectarea halelor;§ golirea continutului de dejectii lichide din toate structurile subterane si

supraterane: fose septice, conducte si bazine colectoare;§ spalarea si igienizarea structurilor subterane si supraterane;§ evacuarea prin vidanjare a apelor uzate rezultate din spalarea structurilor

subterane si supraterane;§ demolarea halelor in conformitate cu normele de securitate specifice;§ ambalarea deseurilor si eliminarea acestora;§ colectarea si evacuarea din incinta a tuturor deseurilor menajere si

industriale;§ testarea solului si a apei subterane pentru a constata gradul de poluare

cauzat de activitate si necesitatea oricarei remedieri în vederea redariizonei in circuitul economic.

La dezafectarea echipalentelor electrice si electronice se va tine seama decerintele cu privire la DEEE conform legislatiei aplicabile.Materialele utilizate la constructiile din amplasament nu contin azbest, niciechipamente electrice cu PCB si nu necesita conditii speciale de eliminare.

1.5 Durata etapei de functionareDurata de functionare preconizata pentru ferma este de 30 de ani.

___________________________________________________________________________________


7


1.6 Informatii despre materii prime si substante sau preparatechimice

Preparatele chimice utilizate pe amplasament sunt cele folosite in procesul deigienizare a halelor, la sfarsitul fiecarui ciclu de productie. Spălarea boxelor se vaface cu un aparat mobil cu jet sub presiune, utilizându-se detergenţibiodegradabili. Apele uzate rezultate după spălare vor fi evacuate prin canalelede dejecţii la rezervoarele de stocare al dejecţiilor. Ultima apă de clătire va fireţinută în canalele colectoare şi va forma perna de apă pentru următorul ciclu.Preparatele chimice sunt aduse pe amplasament de la furnizori in cantitatilenecesare igienizarii.

___________________________________________________________________________________


8


Tabelul nr. 1.2: Informatii despre materiile prime si substante sau preparatele chimiceClasificarea si etichetarea substantelor

sau preparatelor chimice*Denumirea materiei

prime, a substantei saupreparatului chimic

Cantitateaanuala/

existenta in stoc Categorie(P/N)

Periculozitate** Fraze derisc*

Materii prime productie

Scroafe 1.200 capetePurcei intarcati 30.000 capete N - -Nutreturi combinate 3.189,336 tone N - -Apa adapare 12.864,87 m3 N - -

Preparate chimice utilizate la igienizare hale

Detergent spumaanionica

305 l N - -

Dezinfectanti 615 l Ned.* Ned. Ned.

Vaccinuri

ADV 65.841 dozePPV + ER 4.089 dozeColi 6.000 dozeAR 4.089 dozePCV2 34.665 dozePRRS 33.576 dozeMYC 61.152 doze

Medicamente, deparazitanti

Amoxicilin 150 mg/ml(antibiotic)

112.400 ml - - -

Oxitetracicline 200mg/ml (antibiotic)

42. 150 ml - - -

Enrofloxacin (antibiotic) 10.192 ml - - -Ceftiofur 50 gr/ kg(antibiotic)

16.986 ml - - -

Doramecin 10 mg/ml(deparazitant)

59.010 ml

Fier injectabil 110 mg/ml 67.944 mlFlunixin meglumin 50mg/ml

42.150 ml

Occitocin 10 I.U./ml 3.513 ml* In aceasta etapa n-au fost inca selectate produsele.

1.8 Informatii despre poluantii fizici si biologici

ZgomotZgomotul de pe amplasament poate proveni din urmatoarele operatii:§ Descarcarea hranei in bunkere;§ Incarcarea si descarcarea porcilor;

___________________________________________________________________________________


9


§ Trafic auto;§ Instalatiile de ventilatie.

Prevenirea nivelelor ridicate de zgomotAnimalele sunt hranite ad-libidum, eliminand astfel posibilitatea generariizgomotului in asteptarea hranei. Descarcarea hranei din camioane in bunkere serealizeaza prin sisteme de cuplare elastice care diminueaza nivelul zgomotuluiprodus prin aceasta operatie. Sistemele de ventilatie sunt, de asemenea, cuplateelastic, iar traficul auto pe amplasament se realizeaza la viteze foarte redusepentru a evita producerea zgomotului. Zgomotul la limita amplasamentuluitrebuie sa fie in limitele legale pentru zone cu folosinta industriala. Distanta marepana la cea mai apropiata localitate (peste 1,285 km) face ca zgomotul sa nu fiesesizabil in zona locuita.

Prevenirea poluarii biologicePentru realizarea securitatii biologice, accesul in cadrul fermei se realizeazanumai prin filtru sanitar echipat cu dusuri si vestiare, cu schimbarea completa ahainelor de strada cu echipamente de protectie de unica folosinta. In scopulprevenirii oricărei forme de contaminare şi îmbolnăvire a porcilor, circulaţia întrehale si din corpul filtru în hale, se realizeaza numai printr-un spatiu de circulatie,închis sub forma unui tunel.Mortalitatile sunt incinerate in ferma pentru a preveni raspandirea unorvirusi/microbi. Pentru aceasta operatie se foloseste un incinerator Derwentcertificat pentru conformitate, care oferă o metodă sigură din punct de vederebiologic, fiabilă şi eficientă de eliminare a carcaselor de porci.Teoretic, dejectiile de la porci pot sa determine inmultirea insectelor, dar acestease vor elimina prin tratamente speciale.

Radiatii electromagneticeCampul electromagnetic provenit de la linia de joasa tensiune LEA 20 KV de lacare se alimenteaza ferma cu energie electrica este caracterizat de intensitate siinductie magnetica reduse (B=µxH=µxI/r), iar pe amplasament nu existatransformatoare de mare putere care sa genereze un camp electromagnetic(B=µxNxH=µxN2xI/L) semnificativ.B = inductia campului magnetic (Tesla)µ = permeabilitatea magneticaH = intensitatea campului magnetic (amper/ metru)I = intensitatea curentului prin conductor (amper)N = nr. de spire in bobinaL = lungimea bobinei (metri)

Radiatii ionizanteActivitatile din ferma nu genereaza radiatii ionizante..

___________________________________________________________________________________


9


Tabelul nr. 1.3: Informatii despre poluarea fizica si biologica generata de activitatePoluare calculata produsa de activitate

simasuri de eliminare/reducere

Pe zone rezidentiale, derecreere sau alte zoneprotejate cu luarea in

considerare a poluarii defond

Tipulpoluarii

Sursa depoluare

Nr.surse depoluare

Polu

are

max

ima

perm

isa

(lim

ita m

axim

a ad

mis

a pe

ntru

om

si

med

iu)

Polu

are

de fo

nd

Peamplasa

m.obiectivul

ui

Pe z

one

de p

rote

ctie

/rest

rictie

afer

ente

obi

ectiv

ului

, con

form

legi

slat

iei i

n vi

goar

e

Fara

mas

uri d

eel

imin

are/

redu

cere

apo

luar

ii

Cu

impl

emen

tare

mas

urilo

r de

elim

inar

e/re

duce

re a

polu

arii

Masuri de eliminare/reducere a poluarii

Fonica :-Incarcare/descarcareanimale ;-Incarcarehrana inbunkere ;-Ventilatoare.

Hale 6 65 dB Neglij. 80-90 dB 65 dB

Nes

emni

ficat

iv

Nes

emni

ficat

iv

Masuri de. reducerestress animale laincarcare/ descarcare;Sisteme de cuplareelastice.

*) timp mediere 30 minute, STAS 12574/87 ;**) timp mediere 24 ore, STAS 12574/87

___________________________________________________________________________________


10


1.9 Alte tipuri de poluare fizica sau biologica

Pentru aplicarea pe teren a materialului fertilizant provenit din dejectiile de laferma, este necesar un teren agricol cu suprafata de cca 400 ha (210 kg azot/ha, in situatia in care terenurile nu sunt amplasate in zone vulnerabile lanitrati). In prezent, complexul zootehnic a inchediat un protocol cu SC PRIOAGRICULTURA SRL pentru utilizarea unei suprafete de 400 ha suprafete deteren pentru fertilizare. La etapa de autorizare de mediu a complexului zootehnic,va fi intocmit studiul agrochimic si pedologic si planul de fertilizare pentru a fistabilite cantitatile aplicabile si suprafata de teren necesara.

1.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularulproiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele

Amplasamentul propus pentru realizarea proiectului de investitii complexzootehnic pentru porci a fost ales dintre mai multe alternative de amplasamentsituate, de asemenea, in judetul Ialomita.Alegerea amplasamentului propus a fost facuta astfel incât:

- sa afecteze cât mai putin mediul si comunitatile locale, inclusiv caile detransport public;

- sa respecte prevederile din Ordinul nr. 536/1997 emis de MinisterulSanatatii care recomanda o distanta de minim 1,0 km intre localitati siferme de porcine cu efective de animale cuprinse intre 2.000 si 10.000capete (determinante fiind insa rezultatele studiilor de evaluare aimpactului);

- sa evite prezenta unor zone sensibile precum situri cu valoare istorica,valori naturale, culturale, arheologice, arii naturale protejate/zoneprotejate, zone de protectie sanitara, etc.;

- sa evite apropierea de cursuri de apa de suprafata;- sa evite apropierea de alte ferme zootehnice care emit aceiasi poluanti

atmosferici;- sa fie in apropierea terenurilor folosite pentru fertirigatii;- sa existe posibilitatea unei resurse de alimentare cu apa din subteran;- sa poata beneficia de infrastructura existenta pentru alimentarea cu

energie electrica, drumuri de acces.Aceste criterii sunt satisfacute de amplasament propus. Pentru realizareainvestitiei, Primarul comunei Facaeni, judetul Ialomita a emis Certificatul deurbanism cu nr. 16/ 26.05.2010 pentru Constructie ferma zootehnica suine –SC PORFARM SRL, cu o capacitate de 1.200 capete scroafe si o productie decca 30.000 purcei intarcati pe an.

___________________________________________________________________________________


11


1.11 Informatii despre documentele/reglementarile existenteprivind planificarea /amenajarea teritoriala in zonaamplasamentului proiectului

Conform Certificatului de Urbanism nr. 16/ 26.05.2010, regimul economicplanificat pentru amplasamentul proiectului va fi de „curti-constructii” cu folosintaagricola.Proiectul propus este amplasat intr-o zona de terenuri arabile cultivate ce nu vorfi afectate de realizarea investitiei propuse de beneficiar. Terenul pe care vor fiamplasate instalatiile proiectului nu a fost construit niciodata si nu a avutrelationari functionale cu localitatile din zona.

Vecinatatile amplasamentului identificate prin Procesul Verbal de verificare aamplasamentului nr. 4347/ 02.06.2010, intocmit de catre reprezentantul APMSlobozia sunt, dupa cum urmeaza:

- N: DE 52;- E: teren arabil proprietate particulara – Manea Dobre;- S: DE 53/2;- V: teren arabil proprietate particulara – Atiton Dumitrache.

Ordinul nr. 536/1997 emis de Ministerul Sanatatii recomanda o distanta de minim1,0 km intre localitati si ferme de porcine cu efective de animale cuprinse intre2.000 si 10.000 capete, determinante fiind insa rezultatele studiilor de evaluare aimpactului. Distanta de la amplasamentul proiectului pana la limita intravilanuluieste de 1,285 km.

În zona supusă investigaţiei sau in imediata vecinatate a amplasamentului nuexistă arii protejate sau de interes deosebit pentru conservarea naturii. ConformProcesului Verbal de verificare a amplasamentului nr. 4347/ 02.06.2010, intocmitde catre reprezentantul APM Slobozia, amplasamentul proiectului se afla la vestde ROSPA 0012 „Bratul Borcea”, „la cca 2,5 km N si la 1,5 km S”.

Obiectivul Constructie ferma zootehnica pentru suine – SC PORFARM SRL,situat în extravilanul comunei Facaeni, nu este cuprins in PUG-ul localităţii,urmează să fie preluat la refacerea planului de urbanism general.

1.12 Informatii despre modalitatile propuse pentru conectare lainfrastructura existenta

Conectarea la reteaua de distributie a energiei electriceAlimentarea cu energie electrică se va face de la staţia de transformare situată înafara perimetrului fermei si avînd o tensiune de 220/380 V. Se preconizează, deasemenea, în caz urgenţă un generator de curent situat în afara fermei.

___________________________________________________________________________________


12


Puterea nominală de consum a echipamentelor electrice din fermă este 200 KW.Luând în considerare factorul de simultaneitate 0,8 se obţine puterea necesara160 KW, rezultand necesara o staţie de transformator cu o putere 200 kVA. Cai de accesAccesul la amplasament se poate face din drumurile de exploatare DE 52 si DE53/2. Drumurile de acces exterioare vor fi imbunatatite, pentru a fi folosite cadrumuri de acces la noua investitie.

Pentru efectuarea transporturilor de animale cît şi a componentelor pentruproducţia de hrană (nutreţuri), au fost prevăzute drumuri de incintă şi spatiicompactate, în conformitate cu planul de dezvoltare.În scopul protecţiei biosanitare, la intrarea în ferma va fi amplasat un filtru autopentru dezinfecţie. În acelaşi scop, va fi construit un gard în jurul clădirilor deproducţie.

___________________________________________________________________________________

CONSTRUCTIE FERMA ZOOTEHNICA SUINE – SC PORFARM SRLRaport privind Impactul asupra Mediului – 2. PROCESE TEHNOLOGICE

13


2 PROCESELE TEHNOLOGICE DIN FERMA SISISTEMUL DE CONTROL PENTRU PREVENIREA /REDUCEREA POLUARII

2.1 PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE

2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse

Prin specificul activitatii, procesele de productie din ferma sunt:· procese biologice de crestere a greutatii corporale a animalelor care se

bazeaza pe procesele metabolice;· activitati de asistenta si suport a proceselor biologice care constau in:

- adapostire si curatarea adaposturilor- colectarea si transferul dejectiilor catre bazinele de stocare- administrarea hranei- adapat- asistenta medicala de specialitate

· activitati de stocare, tratare si eliminare a deseurilor

Succesiunea proceselor de productie se prezinta schematic in diagrama dinfigura nr. 2-1.

Figura nr. 2-1: Schema generala a activitatilor din ferma

Procesareexterna

Raspandirepe camp

Adaposturide animale

Descarcare sauincarcareanimale

Depozitaretemporara

carcase

Depozitarehrana inbuncare

Distributiehrana

Transporthrana

Colectaredejectii

StocaredejectiiDistributie

apa

Forajealimentarecu apa

___________________________________________________________________________________


14


2.1.2 Descrierea tehnicilor si echipamentelor necesare; alternative avute invedereActivitatea fermei de productie consta din obţinerea unei producţii de purceiînţărcaţi de calitate şi creşterea acestora pînă ating greutatea de 35 kg (tineret).După obţinerea greutăţii cerute tineretul va fi mutat la fermele de îngrăşare.

Proiectul propus consta din realizarea unei ferme care în partea de producţie vafi compusa din 5 cladiri prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 3.3: Destinatia si caracteristicile halelor de productie

Nr.Crt.

Denumire clădire Dimensiuni (m) Suprafaţă (m2) Numărul de locuri.(capete)

1 Carantină 14,50 x 18,10 262,00 180

2 Inseminare si gestaţietimpurie

95,50 x 18,00 1 408,00 522

3 Gestaţie tirzie 95,50 x 18,00 1 719,00 720

4 Maternitate 117,80 x 18,00 2 120,00 324

Statie vieri 27,90 x 7,75 216,00 185

Laborator 15,30 x 6,60 101,00 -

6 Tineret 92,20 x 21,00 1 936,00 4 608

2.1.2.1 Echipamente de productie

1. DESCRIEREA HALELOR DE PRODUCTIEHalele de productie se vor realiza pe structură metalică, stâlpi, grinzi,contravântuiri şi pane metalice.Fundaţiile sunt izolate, din beton armat. În fiecaresală există o grindă de soclu din beton armat perimetrală ca o bază pentru pereţiexteriori care sunt executaţi din panouri cu miez din poliuretan cu o grosime de50 mm.Acoperişul halelor este din tablă cutată trapezoidală, iar izolarea va fi realizatădin panouri cu miez din poliuretan de 60 mm grosime. Halele sunt prevăzute pepereţii longitudinali cu ferestre care vor asigura accesul de lumina naturalănecesara animalelor. Spaţiul de circulaţie (tunel) asigură legătura între corpulfiltru sanitar şi halele de producţie precum şi între hale. Tunelul este prevăzut ase realiza dintr-o alee din beton, cu pereţi din panouri PVC, plasă de protecţie şiacoperişuri. În cadrul fermei vor exista 4 rampe de incarcare / descarcare aanimalelor care asigura o eficientă ridicata de circulaţie a animalelor din fermă.

2. CLADIREA DE CARANTINAAceastă cladire cu dimensiunile de: 14,50 m x 18,10 m are o suprafata totala de262,00 m2. Cladirea se compune din 2 compartimente. În fiecare compartimentexistă 6 boxe cu dimensiunile de: 5,50 m x 2,90 m fiecare. Mărimea boxeipermite adapostirea 10-15 scrofiţe. Capacitatea fiecărui compartiment va fi de60-90 scrofite, astfel incit numărul maxim de locuri din clădire este de 180

___________________________________________________________________________________


15


capete. Hala este prevăzuta cu un culoar de 0,80 m lăţime, care comunică cuspaţiul de circulaţie (tunel), asigurînd accesul liber la boxe şi confort în timpulmutării animalelor.2.1. Sistemul de pardoseala si de stocare a dejectiilor în interiorul clădirilorBoxele sunt pardosite cu grătare prefabricate de beton, cu o lăţime a golurilor de18 mm . Pardoseala cu grătare prefabricate din beton, oferă un nivel ridicat deigienă, datorită faptului că gunoiul lichid şi solid trece cu uşurinţă în canalele decolectare a dejecţiilor situate la o adâncime de 40 cm sub grătar. Aceastămetodă va permite păstrarea suprafeţei uscate şi curate. De asemenea, acestlucru serveşte pentru reducerea prafului, mirosului şi dezvoltarea bacteriilor.Fiecare canal de colectare este prevăzut cu un dop de golire care permite golireaindependentă şi evacuarea şlamului de dejecţii spre reţeaua exterioară decanalizare care comunica cu depozitul de stocare dejecţii. Sistemul intern decanalizare dejecţii este prevăzut a se realiza din ţevi PVC-KG diametru 2OO mmpozate sub fundul canalelor de colectare şi racordat la reţeaua de canalizaredejecţii din incintă, realizată din ţevi PVC-KG,cu diametrul 315 mm. Apele uzaterezultate după spălarea adăposturilor împreună cu dejecţiile sunt colectate însistemul intern de canalizare dejecţii, de unde sunt evacuate spre rezervoarelede stocare dejecţii.2.2. Tarcuri (boxe)Pereţii despărţitori între boxe sunt realizaţi, din elemente mobile, uşoare,

constând din panouri celulare din PVC cu înălţimea de 0,75 m şi bare din oţelpână la înălţimea de 1,00 m. Pereţii despărţitori astfel proiectaţi asigură condiţiide igienă adecvate şi climatice. Acestea permit, de asemenea, accesul facil laboxe precum si o şi spălare uşoară.2.3. Sisteme hrănire şi adăpareHrana pentru animale va fi pregătită în Fabrica de nutreturi situata în complex(Mill & Mix) şi apoi va fi furnizată la silozul de furaj cu o capacitate de 6 m3

amplasat lingă clădire. Hrana va fi stocată ca amestec şi distribuită ca hranăuscată la hrănitoarele amplasate în fiecare boxă. Hrănirea se va face (ad libitum)în hrănitoarele de tipul SP IV amplasate în boxe, tot timpul la dispoziţiaanimalului. De asemenea acest hranitor este echipat cu sistem de adapare.Pentru transportul furajului de la siloz la hrănitori se va folosi un sistem dealimentare automată tubular. Un element important al producţiei este de a oferianimalelor un acces permanent la apă proaspătă. Pentru a satisface acestecerinţe, clădirea va fi echipata cu un sistem intern de apă şi fiecare boxă va fiechipată cu boluri de băut din oţel inoxidabil, care de asemenea reduc pierderilede apă.2.4. Sistem de ventilaţieIn cladire va fi montat sistem de ventilaţie mecanic sub presiune. Pentru ventilaţiiminime şi maxime sunt prevăzute 22 orificii admisie aer prin pereţi tipu CL 2 –1211 şi coşuri ventilatoare acoperiş. În scopul obţinerii celor mai bune condiţiimicro-climatice din interiorul clădirii de producţie, microclimatul corespunzătoreste asigurat prin comandă automată, computerizat. În fiecare compartiment va fimontat 1 ventilator, diametru coş: 600 mm, capacitate: 12 400 m3 / h.2.5. Sistem de încălzire

___________________________________________________________________________________


16


Clădirea este echipata cu aeroterme cu gaz tip GP 14 pentru gaz GPL, care nunecesită conectarea la coşul de fum. Fiecare compartiment va fi echipat cu oaeroterma. Echipamentele de încălzire instalate menţin temperatura în interiorulclădirii. Putere de încălzire: 14 kW, consumul de combustibil: 1,1 kg / h.2.6. Sistemul de racireIn cladire va fi instalat un sistem de răcire cu duze prin care se pulverizeazăparticule fine de apă care provoacă scăderea temperaturii în interiorul clădirii .2.7. IluminatulTipul şi modul de amplasare al iluminatului în clădirile de producţie trebui săasigure de la 12 la 16 h acces la lumina naturală sau artificială. Intensitatealuminii trebuie să fie cel puţin 120 de lux la nivelul ochilor animalelor.

3. GESTATIE TIMPURIEAceastă cladire cu dimensiunile de: 78,25 m x 18,00 m are o suprafata totala de1 408,00 m2. În aceasta cladire există 450 boxe individuale cu dimensiunile de:2,35 m x 0,65 m fiecare precum si un numar de 18 boxe colective din care 12boxe cu dimensiuni de 2,80 m x 2,93 m destinate pentru scrofite si scroafe si 6boxe cu dimensiuni de 2,80 m x 2,50 m destinate pentru vieri. In boxele colectivespaţiul prevăzut pentru un animal este de: 1,65 m2 pentru scrofiţe şi 2,25 m2

pentru scroafă. Acest lucru permite menţinerea a 5 scrofiţe într-o boxa sau 3scroafe. Cladirea este prevăzuta cu spatii de circulatie, care asigura accesul liberla tarcuri şi confort în timpul mutării animalelor.3.1. Sistemul de pardoseala si de stocare a dejectiilor în interiorul clădirilorBoxele sunt pardosite cu grătare prefabricate de beton, cu o lăţime a golurilor de20 mm. Pardoseala cu grătare prefabricate din beton, oferă un nivel ridicat deigienă, datorită faptului că gunoiul lichid şi solid trece cu uşurinţă în canalele decolectare a dejecţiilor situate la o adâncime de 40 cm sub grătar. Aceastămetodă va permite păstrarea suprafeţei uscate şi curate. De asemenea, acestlucru serveşte pentru reducerea prafului, mirosului şi dezvoltarea bacteriilor.Fiecare canal de colectare este prevăzut cu un dop de golire care permite golireaindependentă şi evacuarea şlamului de dejecţii spre reţeaua exterioară decanalizare care comunica cu depozitul de stocare dejecţii. Sistemul intern decanalizare dejecţii este prevăzut a se realiza din ţevi PVC-KG diametru 25O mmpozate sub fundul canalelor de colectare şi racordat la reţeaua de canalizaredejecţii din incintă, realizată din ţevi PVC-KG,cu diametrul 315 mm. Apele uzaterezultate după spălarea adăposturilor împreună cu dejecţiile sunt colectate însistemul intern de canalizare dejecţii, de unde sunt evacuate spre rezervoarelede stocare dejecţii.3.2. Tarcuri (boxe)Boxele individuale sunt realizate din otel galvanizat. Boxele pentru vieri vor fiexecutate din oţel galvanizat, cu o înălţime de 1.40 m. Pereţii despărţitori întreboxe sunt realizaţi, din elemente mobile, uşoare, constând din panouri celularedin PVC cu înălţimea de 0,75 m şi bare din oţel până la înălţimea de 1,00 m.Pereţii despărţitori astfel proiectaţi asigură condiţii de igienă adecvate şiclimatice. Acestea permit, de asemenea, accesul facil la boxe precum si o şispălare uşoară.

___________________________________________________________________________________


17


3.3. Sisteme hrănire şi adăpareHrana pentru animale va fi pregătită în Fabrica de nutreturi situata în complex(Mill & Mix) şi apoi va fi furnizată la silozul de furaj cu o capacitate de 14,50 m3

amplasat lingă clădire. Hrana va fi stocată ca amestec şi distribuită ca hranăuscată la dozatoarele de hrana amplasate în fiecare boxă si despartitoareindividuala. Aplicarea dozatorului de hrana cu o capacitate de 6 l permite undozaj precis de hrană pentru animale. In ţarcurile individuale scroafele vor mâncadin hranitori executate din oţel inoxidabil, în timp ce pentru scroafe sau scrofitehrana va fi distribuita in hranitoare din polimer beton. Pentru transportul furajuluide la siloz la hrănitori se va folosi un sistem de alimentare automată cu noduri culant. Un element important al producţiei este de a oferi animalelor un accespermanent la apă proaspătă. Pentru a satisface aceste cerinţe, în cazul boxelorindividuale, apa va fi distribuită in hranitorile de beton, iar nivelul acesteie estereglat de un robinet cu plutitor. Fiecare boxă va fi echipată cu boluri de băut oţelinoxidabil, care de asemenea reduc pierderile de apă.3.4. Sistem de ventilaţieIn cladire va fi montat sistem de ventilaţie mecanic sub presiune. Pentru ventilaţiiminime şi maxime sunt prevăzute 70 orificii admisie aer prin pereţi tipu CL 2 –1211 şi coşuri ventilatoare acoperiş. În scopul obţinerii celor mai bune condiţiimicro-climatice din interiorul clădirii de producţie, microclimatul corespunzătoreste asigurat prin comandă automată, computerizat. În cladire vor fi montate 8ventilatoare, diametru coş: 600 mm, capacitate: 12 400 m3 / h.3.5. Sistem de încălzireClădirea este echipata cu 4 aeroterme cu gaz tip JM ERA 33 pentru gaz GPL,care nu necesită conectarea la coşul de fum. Echipamentele de încălzireinstalate menţin temperatura în interiorul clădirii. Putere de încălzire: 33 kW,consumul de combustibil: 2,4 kg / h.3.6. Sistemul de racireIn cladire va fi instalat un sistem de răcire cu duze prin care se pulverizeazăparticule fine de apă care provoacă scăderea temperaturii în interiorul clădirii .3.7. IluminatulTipul şi modul de amplasare al iluminatului în clădirile de producţie trebui săasigure de la 12 la 16 h acces la lumina naturală sau artificială. Intensitatealuminii trebuie să fie cel puţin 200 de lux la nivelul ochilor animalelor în zona dedepistare şi de control şi 140 de lux, la nivelul ochilor animalelor in zonelerezervate pentru scroafe, scrofiţe şi vieri.

4. GESTATIE TARZIEAceastă cladire cu dimensiunile de: 95,50 m x 18,00 m are o suprafata totala de1.719,00 m2. În aceasta cladire există 12 boxe colective cu dimensiunile de:15,00 m x 8,35 m fiecare. Dimensiunile boxelor permit adapostirea unui nr. de 60scroafe de reproducţie asigurind suprafaţa necesară de bunăstare a animalelor.Capacitatea clădirii este de 720 de locuri din care 660 de locuri sunt rezervatepentru scroafe,iar o boxa este rezervata pentru scrofite, care vor fi invatate sautilizeze sistemele de hranire Call – Macic. Cladirea are un coridor cu o lăţime de1,30 m, care comunică cu spatiul de circulatie si care asigura accesul liber la

___________________________________________________________________________________


18


boxe şi confort în timpul mutării animalelor. La capatul clădirii au fost amplasate6 boxe pentru scroafele care au pierdut capacitatea de productie.4.1. Sistemul de pardoseala si de stocare a dejectiilor în interiorul clădirilorBoxele sunt pardosite cu grătare prefabricate de beton, cu o lăţime a golurilor de20 mm . Pardoseala cu grătare prefabricate din beton, oferă un nivel ridicat deigienă, datorită faptului că gunoiul lichid şi solid trece cu uşurinţă în canalele decolectare a dejecţiilor situate la o adâncime de 40 cm sub grătar. Aceastămetodă va permite păstrarea suprafeţei uscate şi curate. De asemenea, acestlucru serveşte pentru reducerea prafului, mirosului şi dezvoltarea bacteriilor.Fiecare canal de colectare este prevăzut cu un dop de golire care permite golireaindependentă şi evacuarea şlamului de dejecţii spre reţeaua exterioară decanalizare care comunica cu depozitul de stocare dejecţii. Sistemul intern decanalizare dejecţii este prevăzut a se realiza din ţevi PVC-KG diametru 25O mmpozate sub fundul canalelor de colectare şi racordat la reţeaua de canalizaredejecţii din incintă, realizată din ţevi PVC-KG,cu diametrul 315 mm. Apele uzaterezultate după spălarea adăposturilor împreună cu dejecţiile sunt colectate însistemul intern de canalizare dejecţii, de unde sunt evacuate spre rezervoarelede stocare dejecţii.4.2. Tarcuri (boxe)Pereţii despărţitori între boxe sunt realizaţi, din elemente mobile, uşoare,constând din panouri celulare din PVC cu înălţimea de 0,75 m şi bare din oţelpână la înălţimea de 1,00 m. Pereţii despărţitori astfel proiectaţi asigură condiţiide igienă adecvate şi climatice. Acestea permit, de asemenea, accesul facil laboxe precum si o spălare uşoară.4.3. Sisteme hranire si adapareHrana pentru animale va fi pregătită în Fabrica de nutreturi situata în complex(Mill & Mix) şi apoi va fi furnizată la silozul de furaj cu o capacitate de 20,30 m3

amplasat lingă clădire.Hrana va fi stocată ca amestec şi distribuită ca hrană uscată la sistemul dehranire Call – MaticÎn fiecare boxa există un sistem de hranire care permite identificarea individualăa animalelor, şi alimentarea cu cantitatea necesara de hrana in functie denecesitatile individuale.Pentru transportul furajului de la siloz la hrănitori se va folosi un sistem dealimentare automată cu noduri cu lant. Un element important al producţiei estede a oferi animalelor un acces permanent la apă proaspătă. Pentru a satisfaceaceste cerinţe, în cazul boxelor individuale, apa va fi distribuită in hranitorile debeton, iar nivelul acesteia este reglat de un robinet cu plutitor. Fiecare boxă va fiechipată cu boluri de băut oţel inoxidabil, care de asemenea reduc pierderile deapă.4.4. Sistem de ventilaţieIn cladire va fi montat sistem de ventilaţie mecanic sub presiune. Pentru ventilaţiiminime şi maxime sunt prevăzute 92 orificii admisie aer prin pereţi tipu CL 2 –1211 şi coşuri ventilatoare acoperiş. În scopul obţinerii celor mai bune condiţiimicro-climatice din interiorul clădirii de producţie, microclimatul corespunzător

___________________________________________________________________________________


19


este asigurat prin comandă automată, computerizat. În cladire vor fi montate 10ventilatoare, diametru coş: 600 mm, capacitate: 12 400 m3 / h.4.5. Sistem de încălzireClădirea este echipata cu 6 aeroterme cu gaz tip ERA 33 pentru gaz GPL, carenu necesită conectarea la coşul de fum. Echipamentele de încălzire instalatemenţin temperatura în interiorul clădirii. Putere de încălzire: 33 kW, consumul decombustibil: 2,4 kg / h.4.6. Sistemul de racireIn cladire va fi instalat un sistem de răcire cu duze prin care se pulverizeazăparticule fine de apă care provoacă scăderea temperaturii în interiorul clădirii .4.7. IluminatulTipul şi modul de amplasare al iluminatului în clădirile de producţie trebui săasigure de la 12 la 16 h acces la lumina naturală sau artificială. Intensitatealuminii trebuie să fie cel puţin 100 de lux la nivelul ochilor animalelor.

5. MATERNITATEAceastă cladire cu dimensiunile de: 117,80 m x 18,00 m are o suprafata totala de2 120,40 m2. Cladirea este compusa din 6 compartimente. In fiecarecompartiment exista 54 de boxe pentru fatari cu dimensiunile de: 2,40 m x 1,80m fiecare. Numărul de locuri în clădire este de 324 capete. In fiecarecompartiment exista coridoare pentru accesul uşor la boxe şi confort în timpulmutarii animalelor.5.1. Sistemul de pardoseala si de stocare a dejectiilor în interiorul clădirilorBoxele sunt pardosite cu grătare PVC. Pardoseala cu grătare din PVC, oferă unnivel ridicat de igienă, datorită faptului că gunoiul lichid şi solid trece cu uşurinţăîn canalele de colectare a dejecţiilor situate la o adâncime de 40 cm sub grătar.Această metodă va permite păstrarea suprafeţei uscate şi curate. De asemenea,acest lucru serveşte pentru reducerea prafului, mirosului şi dezvoltareabacteriilor. Fiecare canal de colectare este prevăzut cu un dop de golire carepermite golirea independentă şi evacuarea şlamului de dejecţii spre reţeauaexterioară de canalizare care comunica cu depozitul de stocare dejecţii. Sistemulintern de canalizare dejecţii este prevăzut a se realiza din ţevi PVC-KG diametru25O mm pozate sub fundul canalelor de colectare şi racordat la reţeaua decanalizare dejecţii din incintă, realizată din ţevi PVC-KG,cu diametrul 315 mm.Apele uzate rezultate după spălarea adăposturilor împreună cu dejecţiile suntcolectate în sistemul intern de canalizare dejecţii, de unde sunt evacuate sprerezervoarele de stocare dejecţii.5.2. Tarcuri (boxe)Pereţii despărţitori între boxe sunt realizaţi din panouri celulare din PVC cuînălţimea de 0,5 m. In interiorul boxei de fatare este montat un tarc de delimitarea zonei scroafei din otel galvanizat. Pereţii despărţitori astfel proiectaţi asigurăcondiţii de igienă adecvate şi climatice. Acestea permit, de asemenea, accesulfacil la boxe precum si o şi spălare uşoară.5.3. Sisteme hrănire şi adăpareHrana pentru animale va fi pregătită în Fabrica de nutreturi situata în complex(Mill & Mix) şi apoi va fi furnizată la silozul de furaj cu o capacitate de 20,30 m3

___________________________________________________________________________________


20


amplasat lingă clădire. Hrana va fi stocată ca amestec şi distribuită ca hranăuscată la dozatoarele de hrana amplasate în fiecare boxă . Pentru transportulfurajului de la siloz la hrănitori se va folosi un sistem de alimentare automată cunoduri cu lant. Un element important al producţiei este de a oferi animalelor unacces permanent la apă proaspătă. Pentru a satisface aceste cerinţe, clădirea vafi echipata cu un sistem intern de apă şi fiecare boxă va fi echipată cu boluri debăut din oţel inoxidabil, care de asemenea reduc pierderile de apă, şi permitaccesul liber la apă, atât scroafelor şi purceilor.5.4. Sistem de ventilaţieIn cladire va fi montat sistem de ventilaţie mecanic sub presiune. Pentru ventilaţiiminime şi maxime sunt prevăzute 84 orificii admisie aer prin pereţi tipu CL 2 –1211 şi coşuri ventilatoare acoperiş. În scopul obţinerii celor mai bune condiţiimicro-climatice din interiorul clădirii de producţie, microclimatul corespunzătoreste asigurat prin comandă automată, computerizat. În cladire vor fi montate 2ventilatoare, diametru coş: 600 mm, capacitate: 12 400 m3 / h.5.5. Sistem de încălzireClădirea este echipata cu aeroterme cu gaz tip JM GP 14 pentru gaz GPL, carenu necesită conectarea la coşul de fum. Fiecare compartiment va fi echipat cu 2aeroterme. Echipamentele de încălzire instalate menţin temperatura în interiorulclădirii. Putere de încălzire: 14 kW, consumul de combustibil: 1,1 kg / h. În scopulde a crea climatul adecvat pentru purcei în fiecare boxa de maternitate se vainstala un pat de încălzire electric cu o putere de 130 W, şi un sistem de incalzireauxiliar, în primele zile de viaţă a purceilor, pe baza unor lămpi INFRAROSU cuo putere de 150 W fiecare. Numărul de lămpi în întreaga clădire la 162 buc.5.6. Sistemul de racireIn cladire va fi instalat un sistem de răcire cu duze prin care se pulverizeazăparticule fine de apă care provoacă scăderea temperaturii în interiorul clădirii .5.7. IluminatulTipul şi modul de amplasare al iluminatului în clădirile de producţie trebui săasigure de la 12 la 16 h acces la lumina naturală sau artificială. Intensitatealuminii trebuie să fie cel puţin 140 de lux la nivelul ochilor animalelor.6. STATIE VIERIAceastă cladire cu dimensiunile de: 27,90 m x 7,75 m are o suprafata totala de216,00 m2, un laborator cu dimensiunile de : 15,30 m x 6,60 m si o suprafatatotala de 101,00 m2.. Suprafaţa totală este de: 317.00 m2. Aceasta cladire estecompusa din 18 boxe pentru vieri cu dimensiunile de : 2,50 mx 2,50 m fiecare.Această boxa cu o suprafata de 6.25 m2 pentru un porc, asigurind suprafaţanecesară de bunăstarea animalelor. In cladire exista coridoare pentru accesuluşor la boxe şi confort în timpul mutarii animalelor.6.1. Sistemul de pardoseala si de stocare a dejectiilor în interiorul clădirilorBoxele sunt pardosite cu grătare prefabricate de beton, cu o lăţime a golurilor de20 mm. Pardoseala cu grătare prefabricate din beton, oferă un nivel ridicat deigienă, datorită faptului că gunoiul lichid şi solid trece cu uşurinţă în canalele decolectare a dejecţiilor situate la o adâncime de 40 cm sub grătar. Aceastămetodă va permite păstrarea suprafeţei uscate şi curate. De asemenea, acestlucru serveşte pentru reducerea prafului, mirosului şi dezvoltarea bacteriilor.

___________________________________________________________________________________


21


Fiecare canal de colectare este prevăzut cu un dop de golire care permite golireaindependentă şi evacuarea şlamului de dejecţii spre reţeaua exterioară decanalizare care comunica cu depozitul de stocare dejecţii. Sistemul intern decanalizare dejecţii este prevăzut a se realiza din ţevi PVC-KG diametru 25O mmpozate sub fundul canalelor de colectare şi racordat la reţeaua de canalizaredejecţii din incintă, realizată din ţevi PVC-KG,cu diametrul 315 mm. Apele uzaterezultate după spălarea adăposturilor împreună cu dejecţiile sunt colectate însistemul intern de canalizare dejecţii, de unde sunt evacuate spre rezervoarele destocare dejecţii.6.2. Tarcuri (boxe)Peretii despărţitori ai boxelor sunt executati din otel galvanizat, cu o înălţime de1,40 m, astfel proiectati incit asigură condiţii de igienă adecvate şi climatice.Acestia permit, de asemenea, accesul facil la boxe precum si o şi spălareuşoară.6.3. Sisteme hrănire şi adăpareHrana pentru animale va fi pregătită în Fabrica de nutreturi situata în complex(Mill & Mix) şi apoi va fi furnizată la silozul de furaj cu o capacitate de 3,90 m3

amplasat lingă clădire. Hrana va fi stocată ca amestec şi distribuită ca hranăuscată la hranitoarele din oţel inoxidabil amplasate în fiecare boxă pe perete.Pentru transportul furajului de la siloz la hrănitori se va folosi un sistem dealimentare automată cu spirala. Un element important al producţiei este de aoferi animalelor un acces permanent la apă proaspătă. Pentru a satisface acestecerinţe, clădirea va fi echipata cu un sistem intern de apă şi fiecare boxă va fiechipată cu boluri de băut din oţel inoxidabil, care de asemenea reduc pierderilede apă.6.4. Sistem de ventilaţieIn cladire va fi montat sistem de ventilaţie mecanic sub presiune. Pentru ventilaţiiminime şi maxime sunt prevăzute 10 orificii admisie aer prin pereţi tipu CL 2 –1211 şi coşuri ventilatoare acoperiş. În scopul obţinerii celor mai bune condiţiimicro-climatice din interiorul clădirii de producţie, microclimatul corespunzătoreste asigurat prin comandă automată, computerizat. În cladire va fi montat 1ventilator, diametru coş: 600 mm, capacitate: 12 400 m3 / h.6.5. Sistem de încălzireClădirea este echipata cu o aeroterma cu gaz tip ERA 33 pentru gaz GPL, carenu necesită conectarea la coşul de fum. Echipamentele de încălzire instalatemenţin temperatura în interiorul clădirii. Putere de încălzire: 33 kW, consumul decombustibil: 2,4 kg / h.6.6. IluminatulTipul şi modul de amplasare al iluminatului în clădirile de producţie trebui săasigure de la 12 la 16 h acces la lumina naturală sau artificială. Intensitatealuminii trebuie să fie cel puţin 120 de lux la nivelul ochilor animalelor.

7. CLADIRE TINERETAceastă cladire cu dimensiunile de: 92,20 m x 21,00 m are o suprafata totala de1 936,00m2. Cladire A este compusa din 8 compartimente. În fiecarecompartiment există 16 tarcuri cu dimensiuni: 2.46 m x 5,10 m fiecare. Suprafata

___________________________________________________________________________________


22


boxei permite adapostirea a 34 capete purcei pentru tineret. Capacitatea fiecaruicompartiment este de 576 capete tineret, aceasta insemnind ca in cladire pot fiadapostite un numar de 4 608 capete. Hala este prevăzuta cu un culoar de 0,90m lăţime, care comunică cu spaţiul de circulaţie (tunel), asigurînd accesul liber laboxe şi confort în timpul mutării animalelor.7.1. Sistemul de pardoseala si de stocare a dejectiilor în interiorul clădirilorBoxele sunt pardosite cu grătare din PVC. Pardoseala cu grătare din PVC, oferăun nivel ridicat de igienă, datorită faptului că gunoiul lichid şi solid trece cuuşurinţă în canalele de colectare a dejecţiilor situate la o adâncime de 40 cm subgrătar. Această metodă va permite păstrarea suprafeţei uscate şi curate. Deasemenea, acest lucru serveşte pentru reducerea prafului, mirosului şidezvoltarea bacteriilor. Fiecare canal de colectare este prevăzut cu un dop degolire care permite golirea independentă şi evacuarea şlamului de dejecţii sprereţeaua exterioară de canalizare care comunica cu depozitul de stocare dejecţii.Sistemul intern de canalizare dejecţii este prevăzut a se realiza din ţevi PVC-KGdiametru 25O mm pozate sub fundul canalelor de colectare şi racordat la reţeauade canalizare dejecţii din incintă, realizată din ţevi PVC-KG,cu diametrul 315 mm.Apele uzate rezultate după spălarea adăposturilor împreună cu dejecţiile suntcolectate în sistemul intern de canalizare dejecţii, de unde sunt evacuate sprerezervoarele de stocare dejecţii.7.2. Tarcuri (boxe)Peretii despărţitori ai boxelor sunt executati din panou PVC, cu o înălţime de0,75 m, astfel proiectati incit asigură condiţii de igienă adecvate şi climatice.Acestia permit, de asemenea, accesul facil la boxe precum si o şi spălareuşoară.7.3. Sisteme hrănire şi adăpareHrana pentru animale va fi pregătită în Fabrica de nutreturi situata în complex(Mill & Mix) şi apoi va fi furnizată la silozul de furaj cu o capacitate de 39,80 m3

amplasat lingă clădire. Hrana va fi stocată ca amestec şi distribuită ca hranăuscată la hrănitoarele amplasate în fiecare boxă. Hrănirea se va face (ad libitum)în hrănitoarele de tipul PiGNic Jumbo amplasate în boxe, tot timpul la dispoziţiaanimalului. De asemenea acest hranitor este echipat cu sistem de adapare.Pentru transportul furajului de la siloz la hrănitori se va folosi un sistem defurajare automată cu noduri cu lant. Un element important al producţiei este de aoferi animalelor un acces permanent la apă proaspătă. Pentru a satisface acestecerinţe, clădirea va fi echipata cu un sistem intern de apă şi fiecare boxă va fiechipată cu boluri de băut din oţel inoxidabil, care de asemenea reduc pierderilede apă. Numărul total de boluri in cladire este de 128 bucăţi.7.4. Sistem de ventilaţieIn cladire va fi montat sistem de ventilaţie mecanic sub presiune. Pentru ventilaţiiminime şi maxime sunt prevăzute 208 orificii admisie aer prin pereţi tipu CL 2 –1211 şi coşuri ventilatoare acoperiş. În scopul obţinerii celor mai bune condiţiimicro-climatice din interiorul clădirii de producţie, microclimatul corespunzătoreste asigurat prin comandă automată, computerizat. În cladire vor fi montate 3ventilatoare, diametru coş: 600 mm, capacitate: 12 400 m3 / h.7.5. Sistem incalzire

___________________________________________________________________________________


23


Clădirea este echipata cu aeroterme cu gaz tip JM GP 14 pentru gaz GPL, carenu necesită conectarea la coşul de fum. Fiecare compartiment va fi echipat cu 2aeroterme. Echipamentele de încălzire instalate menţin temperatura în interiorulclădirii. Putere de încălzire: 14 kW, consumul de combustibil: 1,1 kg / h.7.6. Sistemul de racireIn cladire va fi instalat un sistem de răcire cu duze prin care se pulverizeazăparticule fine de apă care provoacă scăderea temperaturii în interiorul clădirii .7.7. IluminatulTipul şi modul de amplasare al iluminatului în clădirile de producţie trebui săasigure de la 12 la 16 h acces la lumina naturală sau artificială. Intensitatealuminii trebuie să fie cel puţin 120 de lux la nivelul ochilor animalelor.

8. DEPOZIT STOCARE DEJECTII SI RETEA DE CANALIZAREReţeaua de canalizare se termină cu staţia de pompare.Staţie de pompare a apelor reziduale va fi dotata cu pompe de aspiraţie de tipGrundfos sau similar cu următorii parametri: Q = 50 l / s, H = 27.00 m / CA,panou electric, comandă şi semnalizare şi pornire automată pentru caz de avariela pompa activă. Chesonul staţiei de pompare este executat etanş din betonarmat. Soluţia adoptată de stocare a slamului de dejectii este un rezervor de oţeltip Permastore: 132/20, cu o capacitate totală de 7 116 m3.. Înălţimearezervorului este de 5,63 m, diametrul este de 40,132 m si va fi montat pe oplaforma de beton armat. Capacitatea de stocare adoptată asigură posibilitateade colectare a dejecţiilor pe o perioadă de 180 de zile Luând în considerare şivolumul canalelor colectoare din hale, perioada de stocare a şlamului de dejecţiieste de 9 luni. Acest lucru creează o rezervă suplimentară de stocare. Dupăaceastă perioada dejecţiile se vor utiliza la fertilizarea solului, prin injectare subbrazdă la adâncimea de 10 cm, lucru care va permite reducerea emisiilor.Fertilizarea va fi efectuată în conformitate cu planul de fertilizare întocmit anual.Amestecarea dejecţiilor în depozitele de stocare se va executa cu agitatoaremecanice. Amestecarea are ca scop omogenizarea dejecţiilor, astfel încât să seobţină cea mai mare valoare nutritivă a şlamului de dejecţii. Umplerearezervorului va fi făcută prin pompare în conducta de legătură dintre staţia depompare si cele doua compartimente de stocare. Printr-o ramificaţie se vormonta robineţi de direcţionare, astfel încât umplerea se poate face dirijat intr-uncompartiment sau altul, sau simultan în ambele compartimente. Golireadepozitului se va face prin intermediul unei conducte de golire. Cisterna pentrutransportul şlamului staţionează pe zona de încărcare şi se conectează laconducta de sucţiune din rezervor. Platforma este amenajată, amplasată lângărezervoarele de stocare, prevăzută cu o başă care colectează eventualelescurgeri de dejecţii la faza de cuplare cisternă - conductă de sucţiune.

9. CORP FILTRU SANITAR SI ADMINISTRATIVCorpul filtru sanitar şi administrativ va avea o suprafaţă de 110,52 m2. Aceastăclădire va fi o extensie a uneia dintre clădirile de producţie si este o construcţieindependentă, complet separată de partea de producţie. Este realizată pestructură din pereţi portanţi pe fundaţii continue. Şarpanta este din lemn şi

___________________________________________________________________________________


24


învelitoarea din panouri sandvici, cu termoizolaţie. Tavanele false si peretii vor fiexecutati din gipscarton.Construcţia se va finisa prin placi ceramice din gresie şi faianta in grupurilesociale şi se vor utiliza vopsitorii lavabile în spaţiile administrative şi tehnice.In tabelul de mai jos este prezentata suprafata incaperilor:

Tabelul 3.4: Utilizarea supafetelor cladirii corp sanitary si administrativPrezentarea suprafeţelor camerelor în clădirea corp filtru sanitar si

administrativ

Lp. Cameră Suprafaţă m2

1 Coridor 11,99

2 Magazie 3,28

3 Magazie 3,78

4 WC 1,64

5 WC 1,99

6 Vestiar murdar 4,43

7 Cabină de duş 2,00

8 Vestiar curat 4,41

9 WC 1,21

10 Vestiar murdar 4,08

11 Cabină de duş 2,00

12 Vestiar curat 3,38

13 Loc de servit masa 14,28

14 Coridor 14,96

15 Spălătorie 2,84

16 Centrala termica 12,40

17 Birou 11,67

18 Magazie medicamente 6,78

19 WC 1,70

20 WC 1,70

Total 110,52

10. INCINERATOR, CAMERA FRIGORIFICA, CAMERA NECROPSIELa ferma va exista un incinerator pentru utilizarea animalelor moarte. Va fiamplasat pe o platformă de beton. În imediata vecinătate a incineratorului (peaceeasi platforma) este o camera izolată termic, frigorifica, care permite stocareade animale moarte şi un loc pentru necropsie. Colectarea apelor uzate de laplatformă incineratoare se face într-un rezervor vidanjabil etanş Q = 2.000 l.

___________________________________________________________________________________


25


Incineratorul este alimentat cu Diesel şi consumă 8 – 10 l / h. Incineratorul va fifolosit numai după cum este necesar in propriul complex.

11. MILL & MIX – FABRICA DE NUTRETURIPentru a da posibilitatea de preparare furajelor combinate direct în fermă, va fiinstalat un sistem Mill & Mix de la firma Big Dutchman. Mixerul pentru hranauscata este un mixer cu aplicaţii orizontale multilaterale. Acesta permiteamestecarea precisă a diferitelor tipuri de componente, cum ar fi: porumb,minerale uscate, vitamine şi grăsimi. În plus, hrana se poate pregăti atât încantităţi mari şi mici. Mixerul pentru hrana uscată iese în evidenţă în special prinprecizia mare de amestecare si este ideal pentru producţia de preamestecuri.Standard este furnizat ca un mixer cu o capacitate de 2000 l. Trei tije electronicecu senzori de greutate inregistrează greutatea exactă. Golirea amestecului seface printr-o gura de golire de la partea inferioara, si care se poate deschide şiînchide automat folosind o vană sau manual.Cladirea va fi construita pe bazaunei structuri de otel zincat. Pardoseala va fi executata din beton sclivisit.Fabrica de nutreturi dispune de echipament adecvat şi tehnologie pentru aamesteca ingredientele de hrantă pentru animale care conţin substanţe nutritive,vitamine şi minerale, în funcţie de nevoile animalelor. Controlul calităţii sedesfăşoară într-un mod care să asigure furnizarea de hrană de înaltă calitatepentru animale. Hrana stocată în silozuri va fi protejată de umiditate si luminasoarelui, care pot preveni degradarea substanţelor nutritive, precum şi protejareafaţă de contaminarea furajelor de păsări şi rozătoare. Eficienţa sistemului: 1,5 t /h.

12. DEZINFECTIE CLADIRIDe îndată ce oricare dintre încăperi vor fi evacuate, acestea trebuiesc să fiecurăţate şi dezinfectate cu detergenţi biodegradabili. Apele uzate rezultate dupăspălarea adăposturilor sunt colectate în canalele de colectare a dejecţiilor.Amestecul de apă şi dezinfectant va fi evacuat din canalul de dejecţii inainte depopularea cu un nou lot de animale. După ieşirea animalelor din incăpere,interiorul va fi curăţat prin spălare sub presiune. Vor fi spălate boxele, pereţii şigrătarele din partea de sus şi din lateral, aşa cum este posibil. Canalele dedejectii nu sunt spălate în timpul evacuării. După cum sa demonstrat de-a lungulanilor, golirea, curăţarea şi re-golirea sunt suficiente pentru a prevenitransmiterea de boli de la grupul de animale anterior (riscul este mai mic pentruca animalele provin din aceeaşi fermă şi poate fi mutat numai sistemul deproducţie). Dupa golirea canalului spalat, dopul este plasat în conducta. Apoi,dezinfectantul este pulverizat pe grătare, desparţitori boxe şi pereţi. Curăţareaconductelor în canalele de dejectii nu este necesara. Ele sunt realizate din PVCfoarte neted şi sunt goale. Dopurile sunt închise ermetic, ceea ce înseamnă cănimic din conducta nu poate ajunge înapoi în canal.

13. CABINA DE DUS PENTRU SCROAFEÎn tunelul de legătură dintre clădire gestatie tirzie si clădirea de maternitate va fiinstalat un dus care sa permita spălarea scroafelor înainte de a intra in

___________________________________________________________________________________


26


compartimentele de fătare. În plus, există si o magazie la îndemână şi toaletesuplimentare pentru personalul care lucrează la fermă. Evacuarea apelorreziduale se va face intr-un rezervor vidanjabil.

2.1.2.2 Activitatea de transport si împrăştiere a dejecţiilor

După perioada de stocare, dejecţiile se vor utiliza la fertilizarea solului, prininjectare sub brazdă la adâncimea de 10 cm, lucru care va permite reducereaemisiilor.Fertilizarea va fi efectuată în conformitate cu planul de fertilizare întocmitperiodic. Amestecarea dejecţiilor în depozitele de stocare se va executa cuagitatoare mecanice. Amestecarea are ca scop omogenizarea dejecţiilor, astfelîncât să se obţină cea mai mare valoare nutritivă a şlamului de dejecţii. Umplerearezervorului va fi făcută prin pompare în conducta de legătură dintre staţia depompare si cele doua compartimente de stocare. Printr-o ramificaţie se vormonta robineţi de direcţionare, astfel încât umplerea se poate face dirijat intr-uncompartiment sau altul, sau simultan în ambele compartimente. Golireadepozitului se va face prin intermediul unei conducte de golire. Cisterna pentrutransportul şlamului staţionează pe zona de încărcare şi se conectează laconducta de sucţiune din rezervor. Platforma este amenajată, amplasată lângărezervoarele de stocare, prevăzută cu o başă care colectează eventualelescurgeri de dejecţii la faza de cuplare cisternă - conductă de sucţiune.

Preluarea si imprastierea dejectiilor se efectuează în mai multe etape, după cumurmează.

Pentru efectuarea activităţii de omogenizare a dejecţiilor se foloseşte un utilajspecific, livrat de furnizorul rezervoarelor.

Durata etapei de omogenizare a dejecţiilor este de aproximativ 2 ore. Pe durataactivităţii de omogenizare sau după încheierea acestei activităţi se trece laalimentarea cisternei cu amestecul de dejecţii obţinut. Cisternele utilizate suntprevăzute cu echipament pentru împrăştierea sau injectarea slamului de dejecţiiin teren si respectă normele europene de siguranţă şi protecţie, datoritătehnologiei moderne de construcţie.

Deplasarea cisternei la destinaţie se efectuează cu o viteza de aproximativ 15km/h (pe drum de exploatare) şi maximum 20 km/h pe şosea principală. Datorităvitezei mici de deplasare a cisternei, se evită accidente care ar putea implicarăsturnarea cisternei ce transportă dejecţiile. Sistemul de frânare performant,alături de sasiu asigură siguranţa cisternei. În cazul unui accident, sasiul se varupe, cisterna rămânând intactă.Din momentul în care cisterna a ajuns la destinaţie, se poate demara acţiunea defertilizare cu slam de dejecţii.

___________________________________________________________________________________


27


Figura nr. 2-2: Circuitul dejectiilor

___________________________________________________________________________________


28


2.1.2.3 Drumuri în incintăAccesul la amplasament se poate face din drumurile de exploatare DE 52 si DE53/2. Drumurile de acces exterioare vor fi imbunatatite, pentru a fi folosite cadrumuri de acces la noua investitie.Pentru efectuarea transporturilor de animale cît şi a componentelor pentruproducţia de hrană (nutreţuri), au fost prevăzute drumuri de incintă şi spatiicompactate, în conformitate cu planul de dezvoltare.În scopul protecţiei biosanitare, la intrarea în ferma va fi amplasat un filtru autopentru dezinfecţie. În acelaşi scop, va fi construit un gard în jurul clădirilor deproducţie.Un acces betonat deserveşte zona de construcţii, ferma propriu-zisă, iar al doileadin pământ îmbunătăţit deserveşte rezervorul de stocare dejecţii. În jurulrezervorul de stocare este prevăzut un drum de serviciu.Accesul în hale se face numai pietonal, prin corpul filtru sanitar prevăzut cucabină duş. Pentru intervenţii şi întreţinerea spaţiilor exterioare dintre construcţiiîmprejmuirea s-a prevăzut cu două porţi de acces.Drumul de acces spre rezervoarele de stocare dejecţii este realizat din pământîmbunătăţit, iar drumurile spre terenurile destinate pentru fertilizare sunt drumuride pământ existente.

2.1.3 Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele maibune tehnici disponibile

2.1.3.1 Parametrii cheie privind impactul potential generat de activitateafermei

In tabelul nr. 2.3 de mai jos sunt prezentati parametrii cheie care se au in vederein legatura cu impactul asupra mediului care ar putea fi generat de activitatilefermei prin consum de resurse si emisii poluante inclusiv miros si zgomot.

Tabelul nr. 2.3: Parametrii cheie legaţi de mediu pentru activităţile principale din fermă

Activitatile principale din fermă Parametrii cheie legaţi de mediu

Consum Emisie potenţială

Adăpostire animale:• modul de construire a boxelor si podelei• sistemul de evacuare şi depozitaretemporara (interna) a dejectiilor produse

energie emisii în aer (NH3),miros, dejectii

___________________________________________________________________________________


29


Activitatile principale din fermă Parametrii cheie legaţi de mediu

Consum Emisie potenţială

Adăpostire animale:• echipamentul de control şi menţinere aclimatului interior şi• echipamentul de hrănire şi adăpare aanimalelor

energie, hrană, apăzgomot, apă reziduală,praf, CO2,

Descărcare şi încărcare animale - zgomotDescarcarea/depozitarea nutretului combinatin buncare

energie praf

Transferul dejectiilor energiemiros, accidentalinfiltratii în sol si in apafreatică

Tratarea dejectiilor pe amplasament (separarefractie solida, uscare namol, epurare biologicaa apei reziduale )

-miros, emisii în aer,accidental infiltratii insol si in apa freatică

Aplicare pe câmp a namolului (fertilizare) energie

emisii în aer, miros,emisii de N, P şi K etc.,în sol, apa freatică şiapa de suprafaţăzgomot

Izolare cadavre animale (depozitaretemporara carcase)

- miros

2.1.3.2 Compararea tehnicilor utilizate cu cele bune tehnici disponibile

2.1.3.2.1 Descrierea sistemelor de adapostire

Sistemul de adapostire din halele este FSF (pardoseala total acoperita cugratare) similar celui prezentat in figura nr. 2-2 (preluat din BREF ILF Sectiunea4.6.1.1).

Descriere: Dejectiile sunt manipulate ca o mixtură de dejecţii. Canale suntgolite prin subere (clapete/ trape). Canale sunt drenate după îndepărtareafiecărei serii de porci, împreună cu igienizarea boxelor. Beneficii realizatepentru mediu: la aplicarea acestei tehnici: se realizată o reducere în emisiilede amoniac cu 25 %.

___________________________________________________________________________________


30


Figura nr. 2-3: Sistem cu boxe cu pardoseala din beton acoperita total cu gratare (FSF)

2.1.3.2.2 Compararea parametrilor relevanti atinsi prin tehnicilepropuse si prin cele mai bune tehnici disponibile

Tabelul nr. 2.4: Valorile limita ale parametrilor relevanti atinsi prin tehnicile propuse si princele mai bune tehnici disponibileParametru

(unitatea demasura)

Tehnici(alternative)propuse de

titular

Cele mai bune tehnici disponibile (BAT)Valorilimita

Consum deenergie

BATEstimat 0,202kwh/cap/zi intimpul iernii

a) VentilatieReducerea energiei utilizate pentru ventilatie, prinurmatoarele masuri:- Folosirea ventilatiei naturale daca este posibil (BREFILF Sectiunile 4.7 si 5.2.4).- Proiectare optima a adaposturilor ventilate mecanic pt.a obtine un control bun al temperaturii si a atinge rateminime de ventilare in timpul iernii (BREF ILF Sectiunea4.7).- Evitarea rezistentei la ventilatie prin verificarefrecventa si prin curatarea prafului din sistemul deventilatie si de pe elice (BREF ILF Sectiunea 4.4.2;5.2.4).

Valoriindicative(BREF ILFSectiunea3.2.3.2 siTabele 3.21 si3.22)0,113 - 0,293kwh/cap/zi

___________________________________________________________________________________


31


Parametru(unitatea de

masura)


titular


BAT b) IncalzireBAT reprezinta reducerea energiei utilizate pentruincalzire, prin urmatoarele masuri:- utilizarea optima a capacitatii de adapostiredisponibile; optimizarea densitatii animalelor;- scaderea temperaturii la limita permisa pentruasigurarea confortului animalelor;- izolarea cladirilor (si captusirea conductelor determoficare);- optimizarea pozitiei si reglarii echipamentelor deincalzire;- luarea in considerare a utilizarii instalatiilor de incalzirede mare eficienta (BREF ILF Sectiunea 4.4.2)

BAT c) IluminareBAT reprezinta reducerea energiei utilizate pentruiluminat, prin urmatoarele masuri:Sisteme de iluminare artificiala cu consum redus deenergie. (BREF ILF Sectiunile 4.4 si 5.2.4).

Consum deapa

BAT a) AdapareCalibrarea periodica a instalatiei de adapat. (BREF ILFSectiunea 5.2.3).

BAT plusRefacerea perneide apa din ultimaapa de spalare

b) Curatare si igienizare boxeCuratirea cu apa sub presiune dupa ciclul de productie.(BREF ILF Sectiunea 5.2.3).Pastrarea unui echilibru intre consumul de apa simentinerea curateniei (BREF ILF Sectiunea 5.2.3)

BAT c) Monitorizare consum de apaEvidente privind consumul de apa. (BREF ILFSectiunea 5.2.3).

BAT d) Detectare si remediere pierderi necontrolateInspectii periodice pt. detectarea si remediereascurgerilor. (BREF ILF Sectiunea 5.2.3)

___________________________________________________________________________________


32



masura)


titular


Emisii depoluantiatmosferici

Din hale:7.492 kgNH3/an

a) Sistem adapostire –pardoseala si colectaredejectiiConform BREF ILF Sectiunea 5.2.2.2, pag 281,pentru ingrasatorii, BAT este:podea acoperita complet cu gratare si sistem decolectare/evacuare a dejectiilor situat dedesubt (sistemFSF descris in BREF ILF Sectiunea 4.6.1.1;

Conform BREF ILF Sectiunea 4.6.4 Tabelul nr. 4.24,pag. 223:sistemul 4.6.1.1 asigura un procent de 20 – 33 % (inmedie 26%) de reducere a emisiilor de amoniac fata desistemul de referinta si acelasi consum de energie

b) VentilareBAT reprezinta:reducerea emisiilor de amoniac in hala (BREF ILFSectiunea 4.6. sireducerea energiei utilizate pentru ventilatie, prinurmatoarele masuri:- aplicarea ventilatiei naturale ori de cate ori esteposibil;- pentru ventilatia artificiala: optimizarea proiectariisistemului de ventilatie in fiecare hala astfel incat sa serealizeze un control adecvat al temperaturii si ventilatieminima in timpul iernii;- evitarea rezistentei la ventilatie prin verificarefrecventa si prin curatarea prafului din sistemul deventilatie si de pe elice (BREF ILF Sectiunea 4.4.2;5.2.4).

Emisii deamoniac inhala pentrusistemul dereferintaraportate in kgNH3/ loc/ an:-3,0 (Olanda,Italia,Germania) si-2,39(Danemarca)pentru porci increstere si,respectiv 0,6 –0,8 kg NH3/loc/ an pentrupurcei intarcati.

Transport dejectii la rezervoarele de stocareSistem bine intretinut pentru evitarea pierderilor prinevaporatie in aer (BREF ILF Sectiunea 4.1.6)

Stocaredejectii

BAT – Stocarein rezervormetalic

Emisii dinstocareadejectiilor:2.067kg NH3/an.

Depozitarea/tratarea dejectiilorStocarea dejectiilor in bazine metalice (de otel) esteBAT (BREF ILF sectiunea 5.2.5), in urmatoarele conditiirezevorul este stabil la influente mecanice, termice sichimice;baza si peretii sunt impermeabili si protejati impotrivaeroziunii;golirea se efectueaza regulat (preferabil o data pe an)pentru inspectare si intretinere;dejectiile sunt agitate doar inainte de golirearezervorului in vederea aplicarii acestora pe sol.Este BAT sa se acopere cu:sistem regid, structura de acoperis sau cort;acoperire plutitoare, de ex: paie tocate, canavanaturala, folie plastic, polistiren

BATEmisii dinimprastierea pecamp a dejectiilorgenerate anual:38.328 kgNH3/an

Aplicarea dejectiilor pe camp

___________________________________________________________________________________


33



masura)


titular


Emisii depoluanti in apa

Nu existaevacuari directe.Apa uzatamenajera sevidanjeaza;incadrare inlimitele NTPA002/2005

Apele uzate menajere se pot descarca in canalizarealocala pentru a fi epurate in statia de epurare sau se potcolecta si transporta in vederea unei epurari ulterioareintr-o statie exterioara (BREF ILF Sectiunea 4.12.1)BREF ILF nu contine cerinte specifice pentrumonitorizarea descarcarilor in canalizare. Se aplicacerintele legislatiei nationalePrevenirea emisiilor fugitive in apa:Conducte si alte constructii subterane: etanse siintretinute corespunzator pentru evitarea pierderilor.(BREF ILF Sectiunea 4.1.6 si 5.2.5)

-

Deseurigenerate peamplasament

Dejectii – 9.021t/an;Mortalitati – 120t/an;Alte deseuri:AmbalajeMenajere

Dejectii stocate in rezervor de beton cu douacompartimente cf prevederi BAT prezentate la pct.emisii atmosferice

Incineraremortalitati –incineratorcertificat deconformitate

2.2 Activitati de dezafectareActivitatea supusa evaluarii este noua si constructia se realizeaza pe un teren cufolosinta agricola, liber de orice cladiri/ constructii. Singurele activitati dedezafectare pe durata de functionare vor fi cele ce privesc indepartarea de peamplasament a constructiilor provizorii ridicate pe durata organizarii de santier.

La incetarea activitatii se va are in vedere redarea amplasamentului intr-o starecare sa permita utilizarea sa in viitor. In acest scop se va elabora Planul deinchidere a instalatiei care se bazeaza pe elementele prezentate in tabelele nr.2.5. si 2.6.

Tabelul nr. 2.5: Structuri subterane

Structuri subterane Continut Masuri pentru scoaterea dinfunctiune in conditii de siguranta

Retea de canalizareinterioara si exterioara.Camine de vizitare.Bazin de colectare sipompare.

Ape uzate de laspalarea halelor

Golirea preliminara, spalarea siigienizarea retelei de canalizare

Tabelul nr. 2.6: Structuri supraterane

Cladire sau altastructura

Materialepericuloase Alte pericole potentiale

Hale de productie,alte cladiri.

Nu Nu exista alte pericole potentiale pentrumediu

___________________________________________________________________________________


34


Pe amplasament nu exista zone de depozitare a deseurilor periculoase.

Planul de inchidere va raspunde cerintelor legate de:- spălarea şi dezinfectarea halelor;- golirea continutului de dejectii lichide din toate structurile subterane: fose

septice, conducte si bazine colectoare;- spălarea şi igienizarea structurilor subterane si supraterane;- evacuarea prin vidanjare a apelor uzate rezultate din spălarea structurilor

subterane si supraterane;- colectarea şi evacuarea din incintă a tuturor deşeurilor menajere şi

industriale;- testarea solului şi a apei subterane pentru a constata gradul de poluare

cauzat de activitate şi necesitatea oricărei remedieri în vederea redăriizonei aşa cum va fi definită în Raportul de amplasament initial.

___________________________________________________________________________________


35


2.3 EMISII SI REDUCEREA POLUARII

2.3.1 Emisii din surse punctiforme in aer

Sursele de generare a emisiilor in atmosfera sunt:- procesele metabolice- managementul dejectiilor- procese de ardere a combustibililor- activitati auxiliare: de transport, de descarcare a furajelor, de

intretinere a incintei

Tabelul nr. 2.7: Generarea emisiilor in aer

Poluant Mod de generare

Amoniac (NH3) Adapostirea animalelor, depozitarea dejectiilor si utilizarea acestorala fertiirigatii

Metan (CH4) Adapostirea animalelor, depozitarea si tratarea dejectiilor

Protoxid de azot (N2O) Adapostirea animalelor, depozitarea dejectiilor si utilizarea acestorala fertiirigatii

Oxizi de azot NOx Instalatii de incalzire interioara si instalatii mici de combustie

Bioxid de carbon (CO2)Adapostirea animalelor, energia utilizata pentru incalzire si transportin ferma, arderea deseurilor de provenienta vegetala de laintretinerea incintei

Miros (cum ar fi H2S) Adapostirea animalelor, depozitarea dejectiilor si utilizarea acestorala fertiirigatii

Pulberi Descarcarea/depozitarea nutretului combinat in buncare

Funingine / CO Arderea deseurilor de provenienta vegetala de la intretinerea incintei

Principalele emisii sunt reprezentate de pierderile de amoniac, gaz metansi protoxid de azot care rezulta din procesele metabolice si din dejectii.

Categoriile de surse asociate acestor emisii sunt:- Halele de productie ale caror guri de ventilatie pot fi considerate un sistem

de surse punctiforme.- Rezervoarele metalice pentru fermentarea anaeroba a fractiei lichide

Emisiile cele mai semnificative sunt cele de amoniac, metan si protoxid deazot, din hale, din activitatea de stocare a dejectiilor si din imprastiereaacestora pe camp. Cele din urma activitati se produc insa in afaraamplasamentului fermei si de aceea, nu sunt luate in considerare laevaluarea impactului generat pe amplasament.

Controlul pentru minimizarea excretiei de azot si a emisiilor de compusi aiazotului se face prin aplicarea celor mai bune tehnici pentru: sistemul de

___________________________________________________________________________________


36


adapostire, compozitia furajelor, modul de administrare a apei de baut,colectarea/ transferul/ tratarea/ stocarea si eliminarea dejectiilor. Evaluareaconformarii tehnicilor utilizate in ferma cu cerintele BAT indicate in BREF ILFs-a realizat in sectiunea 2.1.3.

Determinarea cantitatilor de emisii s-a facut prin calcul (Anexa nr. 3) iarrezultatele sintetice se prezinta in sectiunea 4.2, acestea fiind luate inconsiderare la evaluarea impactului.

Alte emisii:- NO2, CO si SO2 apar de la activitati asociate cum este procesul de ardere

a combustibilului in aerotermele de incalzire a halelor si in centrala termicacu care este echipat filtrul sanitar;

- pulberi pot sa apara atat din hale, datorita asternutului, cat si dinactivitatile de manevrare a furajelor

Emisiile din procesele de combustie sunt nesemnificative.

Traficul auto genereaza de asemenea emisii de NO2, CO si SO2 si pulberi,dar frecventa traficului este redusa si, in plus, se vor utiliza numai mijloaceauto cu noxe reduse in limitele legale astfel incat emisiile nu suntsemnificative.

2.3.2 Minimizarea emisiilor fugitive in aer

In general, in fermele de cresterea porcilor, emisii fugitive pot aparea dincanalizarea tehnologica, precum si din activitatea de descarcare a hranei inbuncare.

Tabelul nr. 2.8: Inventarul surselor de emisii in aerPoluant Sursa/Mod de generareMiros (cum ar fi H2S) Adapostirea animalelor si managementul dejectiilorPulberi Descarcarea/depozitarea nutretului combinat in buncare

___________________________________________________________________________________


37


Tabelul nr. 2.9: Conformarea cu cerintele BAT de prevenire a producerii de emisiifugitive in aer

Activitatea in cadrul fermei Cerinte BAT

1 2Sistemul de descarcare si distributie a hraneiHrana este descarcata direct in buncare de unde estedistribuita printr-un sistem tubular.

Sistem intretinut corespunator(BREF ILF Sectiunea 3.1, tabelul nr.3.1)

Sistemul pentru transferul dejectiilorRetea de evacuare formata din conducta PEID sicanale betonate acoperite

Sistem bine intretinut pentru evitareapierderilor prin evaporatie in aer(BREF ILF Sectiunea 4.1.6)

2.3.3 Emisii/ descarcari din surse punctiforme in ape de suprafata sicanalizari

Ape uzate menajerePersonalul va dispune de grup sanitar cu apa curenta, filtru sanitar cu fosaseptica vidanjabila. Apa uzata din fosa septica este preluata cu vidanja sidescarcata in canalizarea/ statia de epurare a orasului Slobozia. Apele uzatemenajere sunt colectate intr-un bazin vidanjabil etans cu V=10 m3 de undevor fi transportate la statia de epurare.

Conform prevederilor documentului de referinta BREF ILF, amestecareaacestor ape cu dejectiile, urmata de tratare in vederea utilizarii la fertirigatii,este o practica curenta in alte state (BREF ILF Sectiunile 2.12 si 4.12.1), darcare nu a fost luata in considerare in cazul de fata de catre autoritatilecompetente pentru gospodarirea apelor.

Ape uzate tehnologiceNu exista evacuari directe in receptori naturali deoarece, conform celormentionate in subsectiunea 2.1, dejectiile si apele de spalare se stocheaza inrezervor metalic cu 2 compartimente (8.000 m3) in vederea fermentarii sidupa fermentare este preluata pentru fertirigatii. Dejectiile amestecate cuapele uzate din igienizarea halelor, stocate in rezervoare, se vor vidanja de 2ori pe an si vor fi transportate cu utilaje speciale in vederea imprastierii pecamp.

Cantitatea de ape uzate tehnologice produsa anual este de:- dejectii - 9.021 tone/an, si- ape de spalare - intre 996,3 si 2.286,9 m3/an.

___________________________________________________________________________________


38


Apele uzate tehnologice care intra in rezervorul de stocare vor fi incarcate cuazot, fosfor, materii in suspensie si substante organice:

- azot: 23,188 tone /an (din cantitatea de cca 111 tone /an de azot indejectii, restul se pierde prin emisii de amoniac si protoxid de azot inaer la emisiile din hale);

- fosfor: cca. 160,075 tone/an.Se va efectua analiza apelor preluate din rezervorul de stocare pentrufertirigatii pentru a se verifica incadrarea in prevederile din Ordinul nr.242/2005, emis de ministrul mediului si gospodaririi apelor si ministrulagriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale.

Apele meteorice se infiltreaza direct in sol pe suprafetele de terenneacoperite de cladiri, alei sau drumuri.

Tabelul nr. 2.10: Conformarea cu cerintele BAT pentru managementul apelor uzate

Activitatea in ferma Cerinte BAT

1 2Ape uzate menajereSe colecteaza in fosa vidanjabila si sedescarca in statie de epurare exterioaraamplasamentului.

Apele uzate menajere se pot descarca incanalizarea locala pentru a fi epurate in statiaproprie sau se pot colecta si transporta in vedereaunei epurari ulterioare intr-o statie exterioara(BREF ILF Sectiunea 4.12.1)

Ape uzate tehnologicevezi subsectiunea 4.2.5 vezi sectiunea 4.2.5.Ape meteoriceApele pluviale cazute pe pavimente siacoperisuri se colecteaza prin rigole si sedescarca in canalizarea pluviala invederea stocarii pentru reutilizare.

Apele care vin in contact cu dejectiile se vorgospodari la fel ca apele uzate tehnologice (BREFILF Sectiunea 4.12.1);Apele pluviale necontaminate pot fi:- lasate sa se infiltreze in sol- colectate in rigole si descarcate in receptori

naturali- colectate separat si refolosite

2.3.4 Emisii/ descarcari de ape uzate in subteran

Nu exista descarcari controlate in apele subterane.

2.3.5 Emisii fugitive/ pierderi si scurgeri in apele de suprafata, pe sol siin subteran

Teoretic, pot sa apara astfel de infiltratii in sol si de aici in apele freatice prinexfiltratii de ape uzate din sistemul pentru colectarea si transferul dejectiilor

___________________________________________________________________________________


39


(descris la subsectiunea 2.1) sau din bazinul de stocare dejectii. Practic insa,prin masurile de protectie si dimensionare a canalizarilor si rezervorului,aceasta posibilitate este foarte redusa.

Tabelul nr. 2.11: Conformarea cu cerintele BAT pentru prevenirea scurgerilor in apesubterane

Activitatea in ferma Cerinte BAT

1 2Fosa septica: constructie etansa.Retea de evacuare/canalizare: conducte PEID.Rezervor de beton pt. depozitare dejectii.Retea de canalizare interioara (menajera) si exterioaradin tuburi de PEID si camine de beton.Vor fi necesare urmatoarele actiuni cu termenpermanent:- Inspectarea periodica a retelei de canalizare;- remedierea tronsoanelor deteriorate.- Intretinerea corespunzatoare a retelei de

canalizare interna si a bazinelor subterane.

Conducte si alte constructii subterane:etanse si intretinute corespunzator pentruevitarea pierderilor.(BREF ILF Sectiunea 4.1.6 si 5.2.5)

2.3.6 Mirosuri

Mirosurile sunt generate in principal de:- emisiile de amoniac si gaz metan din halele de productie si din bazinele

de stocare a dejectiilor;- emisii secundare de H2S care, in conditiile cresterii la sol in adaposturi

conforme cu cerintele BAT, sunt nesemnificative fiind sub limita dedetectie chiar si in interiorul halelor.

Controlul pentru minimizarea emisiilor de amoniac se face prin aplicarea celormai bune tehnici pentru: sistemul de adaposturi, compozitia hranei si modulde administrare a acesteia, colectarea/ transferul/ tratarea/ stocarea sieliminarea dejectiilor, a caror evaluare s-a realizat in subsectiunea 2.2.3.Ferma se afla la distanta mare fata de zonele locuite (1,285 km fata de ceamai apropiata locuinta) astfel incat este putin probabil sa se inregistrezeplangeri de la vecini in privinta mirosurilor.

Ferma se va conforma cu cerintele BAT (ventilare corespunzatoare)privind reducerea mirosurilor din hale.

2.3.7 Zgomote si vibratiiZgomotul generat de sursele prezentate in col. 1 din tabelul urmator semanifesta intermitent, respectiv pe durata activitatii care il genereaza.Nivelul de zgomot exterior nu este semnificativ, datorita masurilor de controlintreprinse pe amplasament si a valorii reduse a zgomotului de fond.

Tabelul nr. 2.12: Surse de zgomot si masuri de control

___________________________________________________________________________________


40


Nr. Sursa Potentiala de zgomot din

cadrul fermei /Durata/ Frecventa

Prevederi si recomandari BREF

0 1 21 Guitatul animalelor:

a) continuu in haleb) in momentul incarcarii/descarcarii in/ din mijloace auto.

Varfurile de nivel de zgomot pana la 97 dB si maimari in momentul asteptarii hranei sunt eliminateprin hranirea ad-libidum.(BREF ILF Sectiunea 4.11.2)

2 Transportul si descarcarea hranei –durata si frecventa sunt variabile infunctie de categoria, numarul si varstaanimalelor adapostite

- Amplasarea buncarelor cat mai departe deproprietati rezidentiale sau alte proprietatisensibile

- Minimizarea distantelor parcurse de autovehiculein incinta

- Minimizarea lungimii tubului de descarcare inbuncar cu preferarea sistemelor de capacitatemica astfel incat desi durata de operare este maimare, nivelul de zgomot se reduce; evitareafunctionarii in gol (BREF ILF Sectiunea 4.11.2)

Transportul si descarcareacombustibilului

- Amplasarea rezervoarelor de combustibil cat maideparte de proprietati rezidentiale si intre cladiripentru a atenua si a preveni propagareazgomotului

- (BREF ILF Sectiunea 4.11.2)3 Manipularea dejectiilor:

a) spalarea periodica a halelor cucu masina de spalat sub presiune;b) incarcarea dejectiilor dinrezervorul de stocare in mijloaceauto in vederea aplicarii pe camp.

a) Apa sub presiune si compresoarele genereaza unnivel considerabil de zgomot si ar trebui, in modnormal, sa fie folosite in interiorul cladirilor; peamplasamente sensibile, se va evita folosireaacestora in afara cladirilor (de ex. la spalareamasinilor)b) Punctele de incarcare a dejectiilor fermentate safie localizate departe de proprietati rezidentiale si pecat posibil intre cladiri care atenueaza propagareazgomotului.(BREF ILF Sectiunea 4.11.2)

3 Functionarea ventilatoarelor a) Masuri tehnice:- folosirea sistemelor de ventilatie naturala

incluzand ACNV (ventilatie naturala controlataautomat);

- alegerea ventilatoarelor mecanice de vitezereduse si dotate cu amortizoare de zgomot;

b) Masuri de proiectare si constructie:- evitarea peretilor cu suprafete lustruite fiind

preferate suprafetele rugoase care nu reflectazgomotul

c) Masuri operationale: de preferat un numar mic deventilatoare care functioneaza continuu decat unnumar mare de ventilatoare cu functionareintermitenta(BREF ILF Sectiunea 4.11.1)

4 Functionarea electropompelor din:a) puturile pt. alimentarea cu apasib) de la pomparea dejectiilor

Punctele de amplasare a pompelor sa fie localizatedeparte de proprietati rezidentiale si pe cat posibilintre cladiri pentru atenuarea propagarii zgomotului.(BREF ILF Sectiunea 4.11.2)

___________________________________________________________________________________


41


2.3.8 Tehnologii alternative de reducere a poluarii studiate pe parcursulanalizei/ evaluarii BAT

In conditiile realizarii parametrilor proiectati, activitatea in ferma esteconforma cu cerintele BAT. In consecinta nu este necesara analizarea unortehnologii alternative.

2.4 ENERGIE

La ferma se folosesc urmatoarele tipuri de energie de baza:- energie electrica pentru iluminat interior/ exterior si actionarea utilajelor si

instalatiilor electrice, a pompelor si ventilatoarelor: se preia din reteauasistemului energetic national

- energie termica obtinuta prin combustia GPL pentru incalzirea halelor si aspatiilor administrative.

In cazuri de avarie/ intrerupere accidentala a alimentarii cu energie electricadin retea, se foloseste un grup electrogen care functioneaza pe motorina.

Tabelul nr. 2.13: Conformarea cu cerintele BAT pentru folosirea energiei electrice sitermice

Activitatea in ferma Cerinte BAT1 2

Folosirea energiei electrice si termiceInstalatie automatizata pentrucontrolul microclimatului.

Folosirea ventilatiei naturale daca este posibil (BREF ILFSectiunile 4.7 si 5.2.4).Proiectare optima a adaposturilor ventilate mecanic pt. a obtineun control bun al temperaturii si a atinge rate minime deventilare in timpul iernii (BREF ILF Sectiunea 4.7).

Ventilatoarele sunt inspectateperiodic.

Frecventa inspectare si curatire a tubulaturii si ventilatoarelor(BREF ILF Sectiunile 4.7 si 5.2.4).

Iluminat electric cu tuburieconomice; durata siintensitatea iluminatului suntcontrolate automat.

Sisteme de iluminare artificiala cu consum redus de energie.(BREF ILF Sectiunile 4.4 si 5.2.4).

Incalzirea halelor se face cuaeroterme. Halele sunt dotate cuinstalatie computerizata pentrucontrolul microclimatului(temperatura, umiditate,ventilatie in functie devarsta/greutate corporala sianotimp).

BAT reprezinta reducerea energiei utilizate pentru incalzire, prinurmatoarele masuri:- utilizarea optima a capacitatii de adapostire disponibile;optimizarea densitatii animalelor;- scaderea temperaturii la limita permisa pentru asigurareaconfortului animalelor;- izolarea cladirilor (si captusirea conductelor de termoficare);- optimizarea pozitiei si reglarii echipamentelor de incalzire;- luarea in considerare a utilizarii instalatiilor de incalzire demare eficienta (BREF ILF Sectiunea 4.4.2)

Consumul de energie

___________________________________________________________________________________


42


Activitatea in ferma Cerinte BAT1 2- BREF ILF prevede urmatoarele consum:

Functie de tipul de ferma(BREF ILF Sectiunea 3.2.3.2, Tabel 3.21)

Functie de marimea fermei (peste 3000 locuri) – 0,293kwh/cap/zi(BREF ILF Sectiunea 3.2.3.2, Tabel 3.22)

___________________________________________________________________________________

CONSTRUCTIE FERMA ZOOTEHNICA SUINE – SC PORFARM SRLRaport privind Impactul asupra Mediului – 3. DESEURI

43


3 DESEURI

In fermele de crestere intensiva a porcilor, principalele tipuri de deseuri suntdejectiile si cadavrele de animale. In cazul dejectiilor, nu sunt aplicabile tehniciclasice de minimizare a cantitatilor anuale produse, acestea variind intre anumitelimite in functie de rasa, cantitatea de hrana si de apa, clima, tipul de adapost sidotarea acestuia cu instalatii de furajare/ adapare/ ventilare/ incalzire. In cazulcadavrelor, mentinerea mortalitatii in limitele normale se realizeaza prinrespectarea cerintelor de bune practici veterinare.

Managementul dejectiilorConform celor prezentate in sub-sectiunile 2.1.2.7 si 2.1.2.8, dejectiile suntcolectate impreuna cu apele uzate de la igienizarea halelor in canalele de subpardoseala halelor, de unde sunt transferate gravitational si prin pompare,printr-un sistem de conducte, in rezervorul metalic de capacitate V=7.116,7 m3.Din rezervor, dejectiile sunt preluate de 2 ori pe an cu utilaje speciale sitransportate in vederea imprastierii pe camp.

Cantitatea anuala de dejectii generata anual este de 9.021 tone (8.674 m3) lacare se adauga intre 996,3 si 2.286,9 m3/ an ape spalare.

Managementul mortalitatilorConform prezentarilor din sub-sectiunea 2.1.2.9, pentru incinerarea mortalitatilorse utilizeaza un incinerator Derwent de mica capacitate, 500 kg/sarja, cufunctionare pe GPL si care va deservi numai aceasta ferma. Cenuşa rezultată secolectează în cenuşar şi este evacuată la groapa de gunoi a localităţii sau poatefi îngropată.

Managementul corect al mortalitatilor presupune respectarea urmatoarelor:1. Toate mortalităţile vor fi înlăturate în 24 ore de la găsire.2. Stocarea temporară va fi în hala unde animalul este găsit.3. Păstrarea temporară va dura mai puţin de 8 - 10 ore.4. La finalul timpului de stocare, animalul mort va fi mutat pe un cărucior şitransportat până în zona de incinerare pe acest cărucior.5. Incineratorul este amplasat pe o platformă de beton în jurul căruia se afla omască de beton. Aici va fi a două păstrare temporară.6. Animalul va fi imediat încărcat în incinerator şi ars. Totuşi, s-ar putea sa fienevoie sa aştepte în zona de stocare temporară secundară până ce incineratorulse eliberează.7. Timpul de funcţionare a incineratorului va fi setat în funcţie de numărulanimalelor pentru incinerare şi mărimea lor (o oră pe 50 kg greutate este normal).8. Fiecare incinerator este dotat cu un arzător suplimentar pentru reducereaemisiilor; timpul de ardere pentru acest arzător este de obicei jumătate din timpulde funcţionare a arzătorului principal.

___________________________________________________________________________________


44


9. Cenuşa şi resturile vor fi eliminate din incinerator în fiecare zi sau o data ladouă zile, în funcţie de cantitatea de mortalităţi. Materialul care nu este incineratcomplet va fi separat de cenuşă, reţinut în incinerator în fiecare zi pentru o arderecompletă şi doar cenuşa complet incinerată va fi eliminată din incinerator folosindun cenuşar din metal.10. Cenuşa complet incinerată va fi amplasată într-un container din metal pentrustocare şi pentru a fi eliminată mai târziu (acest container va fi amplasat în afarafermei).11. Incineratorul va fi amplasat la limita Spaţiului de circulaţie, astfel încât vapermite personalului să încarce containerul din metal fără să iasă din perimetrulfermei.12. Containerul(ele) din metal vor fi apoi transportate la rampa de gunoi alocalităţii pentru a înlătura cenuşa.13. Dacă incineratorul nu funcţionează pentru o anumită perioadă, atuncimortalităţile vor fi înlăturate din fermă şi livrate la PROTAN pentru eliminare.

Cantitatea anuala de deseuri rezultate din mortalitati este estimata la cca 68tone.

Alte deseuriCelelalte tipuri de deseuri (menajere si de medicamente) sunt generate peamplasament in cantitati nesemnificative.

Deseurile reciclabile vor fi colectate selectiv si predate catre unitati specializate.

Cantitatea de deşeuri sanitar-veterinare generata este de cca. 40 kg/lună.Deseurile sanitar-veterinare vor fi preluate de către o societate specializată,autorizată în colectarea/ eliminarea acestui tip de deşeu.Cantitatea de deseuri menajere generata lunar este de cca. 30 kg/ lună si va ficolectata si evacuata, impreuna cu cenusa de la incinerator, la rampa de gunoi alocalităţii.

___________________________________________________________________________________


45


Tabelul nr. 3.1: Managementul deseurilor

Cantitate prevazuta a fi :(t/an)

Den

umire

dese

u*

Can

titat

epr

evaz

uta

a fi

gene

rata

(t/an

)

Sta

rea

fizic

a

Cod

des

eu*

Cod

priv

ind

prin

c.pr

op.p

eric

**

Valorif. Elim. Ramasa in stoc

Dejectiiplus apespalare

15.452 plus apespalare intre593,88 m3/ an si2.545,2 m3/ an

SL 19 06 06 - 8.000 -

Cadavreanimale

60 S 02 01 02 - - 60 -

Ambalajemedicale

S 15 01 01 - - -

Ambalajemed. dinsticla

S 15 0110 - - -

Ambalajemat.dezinf.

< 0,5

S 15 01 02 - -

<0,5

-

Deseurimenajere

Cca 0,36 S 20 03 01 - - 0,36 =

* In conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, prevazuta in anexa nr. 2 din HG 856/2002 privind evidenta gestiuniideseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase** Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu modificari si completariprin Legea nr. 426/2001

___________________________________________________________________________________

CONSTRUCTIE FERMA ZOOTEHNICA SUINE – SC PORFARM SRLRaport privind Impactul asupra Mediului – 4. IMPACT POTENTIAL

46


4 IMPACT POTENTIAL, INCLUSIV CELTRANSFRONTIERA, ASUPRA COMPONENTELORMEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTUIA

Amplasare Complexul zootehnic este amplasat in extravilanul comunei Facaeni.Comuna Facaeni se afla in partea vestica a judetului Ialomita, la cca. 55 km deresedinta de judet, municipiul Slobozia.Accesul se realizeaza pe drumul national: DN 3B - Limita judet Calarasi - Fetesti- Vladeni - DN 2 A sau pe DC 7 - Progresu (DN 3 B) - Facaeni - Movila - Suditi(DJ 201).

Distantele pana la cele mai apropiate orase sunt de 23 km pana la Fetesti si 30km pana la Tandarei

Figura nr. 4-1: Amplasamentul comunei Facaeni

___________________________________________________________________________________


47


Asezarea are o pozitie de contact geografic si de intersectie. Suprafataadministrativa apartine unei unitati de campie cunoscuta sub denumirea deBaraganul Fetestiului (Campul Hagieni) si a unor sectoare de vale (valea Dunarii,valea Ialomitei). Teritoriul administrativ al comunei este, conform PUG, de circa24000 ha, din care mai mult de jumatate este situat in incinta indiguita dintreDunare si bratul Borcea.

Impactul in timpul perioadei de constructieConform celor prezentate in sectiunea 1.4.1, faza de constructie debuteaza cuorganizarea de santier in care se vor asigura utilitatile necesare etapei deconstructie.Constructiile aferente organizarii de santier au caracter provizoriu si se voramplasa pe teren pe platforme pietruite, astfel incat sa nu stanjeneascaactivitatea propriu-zisa a acestei etape de edificare a constructiilor si cladirilordin investitia de baza.Impactul principal datorat etapei de constructie este caracterizat pringenerarea de zgomot si pulberi de la functionarea utilajelor si a lucrarilor desapaturi si transport-montaj.Pentru diminuarea impactului s-a prevazut imprejmuirea incintei santierului sipietruirea drumurilor si platformelor, in faza de organizare a santierului.Decoperta de strat vegetal de 50 cm grosime si pamantului rezultat din sapaturise vor strange in gramezi, urmand a se folosi la nivelarea si amenajarea zonelorverzi.Accesul auto pe incinta se va realiza pruntr-un racord la drumul de exploatareexistent, acces care se va amenaja definitiv dupa terminarea lucrarilor deconstructii de pe incinta. Drumurile de incinta (interioare) se vor amenaja in fazade organizare de santier, ca drumuri cu imbracaminte provizorie (drumuripietruite).Betoanele si mortarele vor fi aduse gata preparate de la o statie centralizatapentru a evita manipularea cimentului si ipsosului cu generare de emisii depulberi.Pe durata organizarii de santier amplasamentul va fi dotat cu cabine WCecologice, iar alimentarea cu apa se va asigura prin amplasarea pe platforma aunui rezervor de apa cu capacitatea de 10m3, pentru necesitatile tehnologice sisanitare. Consumul de apa potabila se va asigura prin apa imbuteliata adusazilnic pe santier.O atentie suplimentara se va acorda gestionarii deseurilor rezultate in timpulconstructiei si refacerii terenului afectat de lucrari.

Gestionarea deseurilor în perioada de construcţie:Pe perioada de execuţie, materialele se vor aproviziona treptat numai pe măsurace se utilizează. Execuţia se va realiza de către antreprenori autorizaţispecializaţi pentru acest gen de lucrări. Muncitori vor fi instruiţi sa respecteprevederile specifice privind protectia mediului.

___________________________________________________________________________________


48


Deşeurile ramase după construcţie vor fi depozitate selectiv si evacuate înaintede recepţia finala, la o rampa de gunoi autorizata (cu exceptia celor reciclabile,care vor fi valorificate) sau se vor utiliza ca materiale de umplutura, dupa caz.

Pentru implementarea proiectului propus rezultă:- sol vegetal, care se va utiliza la refacerea mediului pentru zone verzi;- deşeuri metalice, cca. 500 kg, se valorifica prin firme specializate.Toate lucrarile ce se vor desfasura in incinta santierului de constructii genereazaun impact redus asupra mediului manifestat prin niveluri scazute de pulberi sizgomot, in conditiile implementarii masurilor stabilite pentru minimizarea acestorefecte.

Impactul in timpul etapei de functionareEvaluarea impactului in timpul fazei de functionare a proiectului se prezintadetaliat, pe factori de mediu in sectiunile 4.1 – 4.7.

Impactul in timpul etapei de inchidere/ post-inchidere.

Construcţiile proiectate au caracter definitiv, de lungă durată. La lichidareaobiectivului, beneficiarul va executa lucrări de demolare şi va eliberaamplasamentul. Va executa lucrări de redare în circuitul agricol, constând din:nivelări, umpluturi, înierbări. Obiectivul nu se află în zona inundabilă şi nu s-auidentificat situaţii de risc major.

Constructiile de pe amplasament se vor realiza pe o structură de rezistenţă,metalică, de tip uşor, căptuşita cu pereţi exteriori şi acoperită cu panouri tipsandwich, uşor de demontat şi recuperat.

La încetarea activităţii, rezervoarele de stocare se golesc, iar dejecţiile stocate sevor utiliza în totalitate la fertilizarea terenurilor. Suprafaţa rezervoarele de stocarese poate reda în circuitul agricol prin executarea lucrărilor de terasamente,constând din umplutură de pământ, lucrări de nivelare şi de înierbare, dupădemolarea fundaţiilor.

___________________________________________________________________________________


49


4.1 APA

4.1.1 Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului

Amplasamentul analizat a facut obiectul unui studiu hidrogeologic preliminaryintocmit de catre SC HIDRO CAD SRL. Concluziile studiului mentionat suntsuccinct prezentate in cele ce urmeaza.

Acviferul freatic

Acviferul freaticIn partea de est a Baraganului sudic, acviferul freatic se gaseste la o adancime

din ce in ce mai mare si se prezinta discontinuu, dezvoltat pe anumite lentileconstituite dintr-un material mai prafos. Pe campul depresionar si Podisul Hagienise poate trasa o limita hidrogeologica in interiorul careia stratul acvifer freatic dindepozitele loessoide se prezinta discontinuu, sub forma unor lentile situate ladiferite nivele si distribuite neregulat, nepermitand cartarea lui. Acest strat acviferse intercepteaza la o adancime de 15 – 20 m sau mai mult, pe o grosime de 0,50– 2,50 m, iar in unele zone poate sa lipseasca, caz in care acviferul din stratelede Fratesti este primul acvifer interceptat.Sursa de alimentare a acviferului freatic o constituie precipitatiile atmosferice, iardirectia de curgere a apei este in general WNW – ESE.

Acvifere de adancimeIn lentilele de pietrisuri din baza stratelor de Fratesti, cat si in nisipurile din partealor superioara, circula ape subterane abundente, sub presiune. Potrivit cotelor lacare se afla nivelul ascendent al stratului acvifer, mai ridicate catre vest si maicoborate in est (+18 m la Ciulnita, +11 m La Fetesti Gara, +10 m la Cegani),directia de curgere a apelor in cadrul stratului este in general vest – est, iardrenajul acestuia este efectuat de lunca Dunarii. Din punct de vedere chimic,apele care circula in stratele de Fratesti din zona, au o mineralizatie totalacuprinsa intre 0,5 – 1 g/l, cu o duritate de 7 – 15 grade germane. Apa cantonatain stratele de Fratesti este caracterizata ca bicarbonatata - sodica, cumineralizatie moderata. Totusi, in unele foraje din zona au fost inregistratedepasiri ale valorilor admisibile la nitrati, amoniu, sulfuri, hidrogen sulfurat simangan in probele de apa prelevate.Stratele de Fratesti interceptate pe cuprinsul judetului Ialomita (sectorul Fetesti –Vladeni) furnizeaza debite insemnate de apa. Forajele executate in arealullocalitatii Facaeni au interceptat complexul stratelor de Fratesti la adancimi de14,00 – 55,00 m, traversandu-l pe grosimi de pana la 60 m si exploatandputernicul acvifer care circula prin acesta cu debite de pana la 16 l/s, pentrudenivelari, in general, de ordinul a 1 – 3 m.

___________________________________________________________________________________


50


4.1.2 Informatii despre cursurile de apa de suprafata

Complexul zootehnic din localitatea Facaeni, jud. Ialomita, este amplasat inbazinul hidrografic al fluviului Dunarea (BH de ord. I, cod XIV-1), pe malul stangal acestuia. Suprafata localitatii se suprapune in mare parte luncii si teraselorjoasa si inferioara ale Dunarii. Bratul Dunarea Veche constituie limita estica ateritoriului administrativ al comunei.

In zona, fluviul Dunarea are un curs general sud - nord, determinat de zona desubsidenta de la gura Siretului si de masivul dobrogean. Panta redusa a albiei sislaba rezistenta la eroziune a depozitelor din Baragan au dat posibilitateafluviului sa se despleteasca in doua brate mari si sa-si depuna aluviunile atat ininteriorul cat si in exteriorul acestora, rezultand lunca interna si, respectiv, luncaexterna. Astfel, in aceasta zona, Dunarea se desparte in doua brate, Borcea – pestanga si Dunarea Veche – pe dreapta, intre ele desfasurandu-se Insula Mare aIalomitei, care prezinta numeroase privaluri si care, in prezent, este intrata incircuitul agricol. La nord de teritoriul comunei, in sectorul Giurgeni – Vadu Oii,lunca interna este reprezentata doar printr-un ostrov (Ostrovul Gasca), dupa careDunarea se reuneste intr-o singură albie, numai pentru 3 km, pana la nord deGiurgeni, urmand apoi o nouă scindare a cursului in doua brate, intre care segaseste Insula Mare a Brailei. Pe parcursul sau, Dunarea are latimi variabile:bratul Borcea, 300 - 450 m, bratul Dunarea Veche, 600 - 800 m, iar in sectorulGiurgeni - Vadu Oii, unde cele doua brate se reunesc, latimea este de 1,0 - 1,5km.

4.1.3 Alimentarea cu apa

1. Foraje de alimentare cu apaAlimentarea cu apă a obiectivului se va face prin intermediul a 2 foraje deadîncime (90 m), situate in incinta obiectivului, care vor deschide structuraacvifera optima (acviferul cantonat in stratele de Fratesti), cu asigurarea uneiincastrari de minimum 1,0 m in patul acesteia si totodata a unei izolari perfecte(prin cimentare). Puturile vor fi obligatoriu echipate cu cuva de protectiesemiîngropata din zidarie si hidroizolatie, prevazuta cu capac metalic si teava deaerisire.Inregistrarea cantitatilor de apa extrase din sursele subterane se realizeaza cucate un apometru Dn 2, montate pe conductele de refulare ale fiecarei instalatiide captare din caminele forajelor.

Apa captată din subteran se va trata dacă va fi necesar, ca urmare a rezultatelorde laborator privind potabilitatea. Procesul tehnologic al îmbunătăţirii calităţii apeicaptate din cele 2 foraje de adâncime va cuprinde, după caz, următoarele etape:

- dedurizarea şi eliminarea amoniului din apă;- dezinfectarea apei prin clorinare.

2. Reteaua de aductiune

___________________________________________________________________________________


51


Reteaua de aductiune de la forajele F1 si F2 este realizata din tub PEHD, Dn63, cu o lungime de 5 m fiecare, pozata ingropat, prin care este vehiculatdebitul de apa de la foraj la rezervorele de inmagazinare a apei (V = 40 mc/rezervor) si la rezervorul de incendiu (V = 115 mc). Forajele sunt exploatate insistem automatizat. Presiunea in retea este mentinuta prin intermediul pompelorsi a vasului de expansiune.

3. Inmagazinarea apei tehnologice si menajere se face in 2 rezervoare deinmagazinare, radiale, supraterane, avand volumele de Vinmg = 2 x 40 mc,amplasate in incinta complexului. Rezerva intangibila pentru combatereaincendiilor, se va face intr-un rezervor separat, VINC = 115 mc.

4. Statiile de pompareAdiacent rezervorelor de apa, este amplasata statia de pompare, formata dincate un grup de pompare Q = 2 l/s, H = 40 m care asigura alimentarea cu apatehnologica si menajera.Langa rezervorul de apa pentru rezerva de incendiu se va monta un grup depompare cu Q = 20 l/s si H = 55 m, format din doua pompe active si o pompapilot.

5. Reteaua de distributie apaDistributia generala a apei este prevazuta a se realiza din conducte PEHD Dn 63mm – 25 mm pe o lungime de 220 m pana la cladiri. In interiorul halelorconductele de distributie vor fi din OL Dn 11/2 inch si, in continuare, printr-oconducta ramificata la consumatorii din hale la care apa va fi distribuita boluri debaut de inox, nivelul acesteia fiind reglat de un robinet plutitor.Racordurile la obiectele sanitare de la filtru sanitar si administrativ se vor executadin polietilena reticulara, prin racorduri flexibile de 1/2". Obiectele sanitare vor fiizolate cu robineti de sectorizare. Apa calda menajera se va prepara cu boilereelectrice. Dimensionarea instalatiei s-a facut conform STAS 1478/90.Lucrarile prevazute nu sunt surse de poluanti si nu afecteaza mediul inconjuratordar, cu toate acestea, conductele de apa rece si calda ale instalatiilor sanitarevor fi supuse urmatoarelor incercari : incercarea de etanseitate la presiune larece, incercarea de functionare la apa rece si calda, incercarea de etanseitate sirezistenta la cald a conductelor de apa calda.

6. Reteaua de incendiu este de tip inelar din PVC Dn 110 mm cu o lungimede 700 m, pe care sunt montati 10 hidranti exteriori Dn 110 mm.

Necesarul de apă pe perioada realizării construcţiilorLa realizarea obiectivului, numărul mediu scriptic va fi de 20 muncitori, în regimde 12 h/zi; 5 zile/săptămână. Necesarul de apă s-a determinat pe baza STAS1478/90 ’’Alimentare cu apă la construcţii civile şi industriale-Instalaţii sanitare’’.Necesarul de apă pentru nevoile igienico-sanitare ale angajaţilor: 0,47 m3/zipentru 90 zile: 42,30 m3.

___________________________________________________________________________________


52


Alimentarea cu apa se va asigura prin amplasarea pe platforma a unui rezervorde apa cu capacitatea de 10m3, pentru necesitatile tehnologice si sanitare. Apapotabila se va asigura prin apa imbuteliata adusa pe santier zilnic. Nu se va folosiapa la formarea betoanelor sau mortarelor intrucat acestea vor fi aduse de la ostatie centralizata.

Necesarul de apă în timpul funcţionarii obiectivuluiApa captată din subteran se va utiliza pentru:

· satisfacerea necesităţilor igienico-sanitare ale salariaţilor;· întreţinerea curăţeniei în corp filtru şi spaţii administrative;· apă pentru adăpatul animalelor;· apă pentru spălare hale;· apă de incendiu.

A. Stabilirea consumului de apă pentru nevoi igienico-sanitare ale salariaţilor:Stabilirea consumului de apă pentru nevoi igienico-sanitare şi igienizare spatii s-aefectuat în baza prevederilor STAS 1343/1/91 "Alimentări cu apă. Determinareacantităţilor de apă de alimentare" şi STAS 1478/90 ,, Alimentarea cu apă laconstrucţii civile şi industriale".Volumul total de apă necesar pentru consum igienico-sanitar şi întreţineresuprafeţe: Vtotal=Qzi mediu x365 zile =0,42 m3/zi x 365 zile =153,3 m3/an.

B. Stabilirea consumului de apă pentru adăpatul animalelorAdăparea se face printr-un sistem, care asigura permanent prezenta apei ladispoziţia animalelor, fără a se face risipă de apă. Calculul volumului de apănecesar pentru adăpatul animalelor s-a stabilit conform prevederlor dindocmentul de referinta privind cele mai bune tehnici disponibile BREF ILF si esteprezentat in anexa nr. 2.A rezultat un necesar de apa pentru adapare de cca Vtotal = 12.864,87 m3/an.

C. Stabilirea consumului de apă pentru formarea pernei de apa

Sistemul de creştere utilizat este pe pernă de apă. Perna de apă se înlăturăîmpreună cu slamul de dejecţii la sfârşitul fiecărui ciclu de producţie.Volumul de apă necesar pentru formarea pernei de apa se retine din ultima apade spalare.

D. Stabilirea necesarului de apă pentru igienizare hale

Spălarea boxelor se va face cu un aparat mobil, cu jet sub presiune şi un consumredus. Ultima apă de clătire va fi reţinuta în canalele colectoare şi va forma pernade apă pentru următorul ciclu. Apele uzate rezultate de la spălarea adăposturilorse regăsesc în slamul de dejecţii, care este considerat deşeu tehnologic şi esteutilizat ca fertilizant.

___________________________________________________________________________________


53


a) Se face mentiunea ca BREF ILF, Sectiunea 3.2.2.2.2; tab. 3.16, indica ocantitate specifica de apa de 0,7 m3/cap/an folosita la spalarea halelor dereproductie; aceasta ar conduce la un volum de 852,6 m3 /an pentruanimale adulte (scroafe si vieri).

b) Conform BREF ILF Sectiunea 3.2.2.2.2; tab. 3.16, la spalarea halelor diningrasatorii se foloseste o cantitate specifica de apa care variaza intre0,07 – 0,3 m3/cap/an. In cazul tineretului, numarul ponderat decapete/an este egal cu 4.608 pe toata durata anului, iar in cazul scrofitelorsub 28 de saptamani este de 180 locuri x 350 zile/ an = 172. In totalnumarul ponderat pe an de animale din aceste categorii este 4.781. Dacase ia in considerare intervalul de variatie, adica 0,07 - 0,3 m3/ cap/ an,pentru numarul de 4.781 capete rezulta un necesar de apa de spalarecuprins intre 143,43 m3/ an si 1.434,3 m3/ an.

c) In consecinta, volumul total de apa necesara pentru spalare estecuprins intre 996,3 m3 /an si 2.286,9 m3 /an .

4.1.4 Evacuarea apelor uzate

Surse de ape uzate:· ape uzate menajere;· ape de spălare-igenizare a adăposturilor pentru animale.

A. Ape uzate menajereApele uzate fecaloid-menajere provenite de la grupurile sanitare de la corpul filtrusunt evacuate într-un bazin etanş de capacitate V=10 m3 de unde vor fi vidanjatesi transportate la statia de epurare a orasului Ineu în baza contractului încheiatcu societatea de salubrizare.

Apele uzate menajere se vor incadra in limitele impuse de prevederile HG nr.188/ 2002, modificat si completat cu HG nr. 352/ 2005 – NTPA 002/2005.

B. Ape uzate tehnologiceApele uzate tehnologice sunt constituite din apele de spalare hale care seevacueaza din hale amestecate cu dejectiile de la animale. Se colecteaza primarin canalele situate sub pardoselile cu gratare ale halelor de unde sunt evacuatesi colectate in rezervorul metalic de stocare dejectii cu capacitate V = 7.116,7m3). Vidanjarea dejectiilor si a apelor de spalare se face dupa fermentareaanaeroba a acestora in rezervoare, de 2 ori pe an, cand dejectiile vor fitransportate cu utilaje speciale si aplicate pe terenuri agricole ca ingrasamantnatural.

Calculul cantitatii de dejectii este prezentat in anexa nr. 3. Cantitatea maxima dedejectii rezultata din calcul este de 9.021 tone/ an.

___________________________________________________________________________________


54


Avand in vedere ca densitatea dejectiilor (purin) este de 1.040 kg/m3, volumul dedejectii corespunzator valorii maxime din tabelul nr. 4 este de:

9.021 tone/an : 1,04 tone/m3 = 8.674 m3/ an sau 723 m3/luna

Calculul capacitatii de stocareConform OM nr. 242/ 2005, perioada maxima de stocare a dejectiilor (aplicabilepe sol nisipos sau cu profil scurt) este intre 1 august – 1 februarie, adica 6 luni.Capacitatea bazunelor de stocare trebuie deci sa asigure depozitarea dejectiilorpe o durata de cel putin 6 luni.Conform calculelor prezentate in Anexa nr. 2, sectiunile 3 si 4 si in Anexa nr 3,sectiunea 2.2.1, au rezultat urmatoarele cantitati de dejectii si respectiv apetehnologice care se vor descarca in bazinul de stocare:

- dejectii: 723 m3/luna x 6 luni: 4.338 m3/6 luni- ape rezultate din perna de apa: nu modifica totalul, se formeaza din ultima

apa de spalare- ape de spalare: intre 996,3 m3 /an si 2.286,9 m3 /an, adica intre 498 si

1.143 m3/ 6 luni .

Volum stocat la 6 luni (cu cantitatea maxima de apa de spalare):5.481 m3/ 6 luni < 7.116,7 m3, capacitatea bazinului de stocare.

Avand in vedere pierderile prin evaporatie din bazinul de stocare si capacitateade stocare a canalelor din hale, sistemul are capacitate suficienta de stocare sidaca stocarea depaseste 6 luni.

___________________________________________________________________________________


55


Tabelul nr. 4.1: Bilantul consumului de apa (m3/zi; m3/an)Apa prelevata din sursa Recirculata/ reutilizata Comentarii

Consum industrialProcestehnologic

Sursade apafurnizor

Consum totalde apa(coloanele4,10,11)

Total Consummenajer

Apasubterana

Apa deSupraf.

Apade lapropriulobiectiv

Apa de laalteobiective

1 2 3 4 5 6 7 10 11 12Filtru sanitar Proprie 0,42 m3/zi;

153,2 m3/an0,42 m3/zi;153,3 m3/an

0,42 m3/zi;153,3 m3/an

- - - - -

Adapareanimale

Proprie 12.864,87m3/an

12.864,87m3/an

- 12.864,87 m3/an - - - -

Spalare hale(inclusiverefacere pernaapa)

Proprie Intre 996,3 si2.286,9m3/ an

Intre 996,3 si2.286,9m3/ an

- Intre 996,3 si2.286,9m3/ an

- - - -

Apa incendiu Proprie Qincendiu=10 l/s Qincendiu=10 l/s - - - - - -Spatii verzi Proprie 16,83 m3/zi 16,83 m3/zi - - - - - -

Tabelul nr. 4.2: Bilantul apelor uzateTotalul apelor uzategenerate

Ape uzate evacuate Ape directionate spre reutilizare/recirculare Comentarii

m3/zi m3/an menajere industriale pluviale in acest obiectiv catre alte obiective

Sursaapeloruzate/Procestehnologic

m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Ape uzatemenajere/Filtrusanitar

0,27 98,5 - 98,5 - - - - - - - - -

Ape spalarehale

Intre996,3 si2.286,

- - - Intre996,3 si2.286,

- - - - - - -

___________________________________________________________________________________


56


In jurul surselor de apa se stabilesc zone de protectie sanitara si perimetre deprotectie hidrologica, conform HG nr.930/2005 pentru aprobarea Normelorspeciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara.

Pe planul de situatie anexat sunt indicate forajele de alimentare cu apa cu zonede protectie sanitara si perimetre de protectie hidrologica, retele de alimentare cuapa si sistemele de canalizare si evacuare ape uzate menajere si ape uzate cudejectii, bazinul de stocare a apelor uzate menajere si rezervoarele metalice destocare a apelor de spalare si dejectii.Separat sunt prezentate amplasamente propuse pentru utilizarea dejectiilorfermentate ca ingrasaminte naturale si amplasamente propuse pentru prelevareade probe.Planul de situatie indica de asemenea cladirile planificate, retele de utilitati siinstalatii pentru depozitarea si eliminarea deseurilor.

Impactul asupra calitatii apelor de suprafataConform celor prezentate in subsectiunea 2.3.3, nu se produce nici o descarcaredirecta in apele de suprafata. Masurile pentru prevenirea si controlul poluariiindirecte a apelor de suprafata, (poluare care in unele cazuri s-ar putea produceprin intermediul panzei freatice), conduc la o probabilitate extrem de mica deaparitie a unui asemenea impact.

Impactul asupra solului si calitatii apelor subteraneActivitatea pe amplasamentul fermei nu are efecte directe asupra solului si apelorsubterane.Aplicarea dejectiilor pe camp se va realiza conform planului de fertilizarecorespunzator planului de cultura, pe baza bilantului de azot la nivelul fermeiagricole/ parcelei. Pe terenurile agricole supuse fertilizarii se vor efectua periodic(o data la 4 ani) studii agrochimice si se vor executa sectiuni de monitorizare aapelor subterane.

4.2 AER

4.2.1 Date generaleConditii de clima in zona amplasamentului

Zona Facaeni se caracterizeaza printr-un climat temperat continental cu unpronuntat grad de continentalism, cu nuante de excesivitate si amplitudini termicemari de la sezonul de vara la cel de iarna.In stabilirea trasaturilor climatice ale acestei regiuni un rol genetic important il autipul si frecventa maselor de aer. Astfel, iarna advectiile de aer foarte rece deorigine polara si masele de aer rece estice, determina uneori scadereatemperaturii la valori sub -250 C, iar, in situatiile in care, deasupra Baraganului,intalnesc mase de aer aer mai cald si umed de origine sudica sau sud-vestica, se

___________________________________________________________________________________


57


produc ninsori abundente, insotite deseori de viscole. Vara, temperatura aeruluiinregistreaza printre cele mai mari valori absolute de pe teritoriul tarii noastre,intalnindu-se frecvent temperaturi de peste 400 C. De asemenea, numarul zilelortropicale (zile cu temperatura maxima ≥ 300 C) este cel mai mare din tara (40 -60 zile anual). Regimul precipitatiilor este deficitar (400 - 500 mm), cu perioadelungi de seceta (pana la 80 - 100 zile), intalnite de obicei la inceputul si sfarsitulperioadei de vegetatie. Vanturile dominante sunt cele din nord si nord – est.Vitezele cele mai mari le inregistreaza vanturile de nord (4 – 5 m/s). Vitezele celemai mari ale vantului se produc in sezonul rece (peste 5 m/s), iar cele mai mici intimpul sezonului cald (peste 3 m/s). Pe data de 12 august 2002, localitateaFacaeni a fost lovita de o tornada care a distrus padurea de pe malul Dunariiprecum si 30 de gospodarii.

Calitatea aerului

Nu se cunosc date despre calitatea aerului strict in zona amplasamentului.Tinand seama de faptul ca amplasamentul este inconjurat de terenuri cu folosintaagricola si ca in zona nu se desfasoara o activitati industriale semnificative, sepoate aprecia ca zona din jurul amplasamentului nu este poluata.

4.2.2 Surse de poluare si poluanti generati

4.2.2.1 Sursele specifice fazei de execuţieIn faza de executie a proiectului, sursele de poluare atmosferica au următoarelecaracteristici:- surse la nivelul solului;- existenta lor este strict limitată de perioada de execuţie;- nu sunt surse controlate în sensul OM 462/93;- pentru reducere a emisiilor se vor amenaja caile de acces si, la nevoie, se varecurge la umectarea suprafeţei.

Poluanţi caracteristici:- particulele în suspensie;- gazele de eşapament de la utilajele folosite.

4.2.2.2 Surse specifice perioadei de exploatare

Singurele surse de emisii atmosferice semnificative sunt halele de productie sibazinele metalice de stocare dejectii. Emisiile in aer contin amoniac, protoxid deazot si metan, pentru care BREF ILF contine valori indicative ale factorilor deemisie. In cazul halelor de productie, aceste valori sunt diferentiate in functie desistemul de adapostire care se refera la tipul pardoselii si sistemului de colectaresi transfer al dejectiilor din hale.

Calculul emisiilor de poluantiIn Anexa nr. 3 la acest document se prezinta consideratiile pe baza carora s-audeterminat prin calcul cantitatile de emisii anuale:

___________________________________________________________________________________


58


- Pentru metan si protoxid de azot, valorile factorilor de emisie din BREFILF au caracter orientativ si pot fi utilizate doar in conditii limitate. Dinacest motiv, emisiile de metan au fost calculate cu factorii de emisie dinmetodologia CORINAIR (Emission Inventory Guidebook, 1999). Desi aufost calculate cu factorii de emisie din BREF ILF, emisiile de protoxid deazot nu sunt relevante si nu se va face uz de aceste valori in raportarileanuale.

- In cazul amoniacului, pentru comparatie, s-au calculat si emisiile pe bazafactorului de emisie din metodologia CORINAIR (pag.73) desi acesta nutine seama de sistemul de adapostire. Au rezultat cantitati de emisii maimari decat cele obtinute cu factorii de emisie din BREF ILF (Tabelul nr. 6din Anexa nr. 2).

Emisiile s-au exprimat si in g/sec, calculul acestora tinand seama de faptul ca infermele zootehnice, in general, procesele prin care se genereaza emisiile depoluanti se desfasoara practic non-stop.

Tabelul nr. 4.3: Emisii de amoniac si metan din hale

Sursa de emisie Amoniachale 7.492Bazine stocare dejectii 2.067Emisia totala anuala [kg/an]TOTAL 9.559

Valoare de prag pt. rap. EPER 10.000hale 0,238

Bazine stocare dejectii 0,065Emisia instantanee [g/s]

TOTAL 0,303

Alte emisii de poluantiIncinerator mortalitatiIncineratorul funcţionează sporadic, cca 10 ore/şarjă de 500 kg. Pentru emisiilede la incinerator se vor avea in vedere limitele de monitorizare precizate intabelul nr. 4.4 de mai jos.

Tabelul nr. 4.4: Limite de poluanti in atmosfera la incineratoarele de subproduse de origineanimala

EMISII 95% din valorileorare consemnate într-un interval de 24 ore

mg/m3 Observatii

CO (valori medii pe 10minute)

100 Alimentarea continuă cu un material omogen ar trebuisă permită atingerea unor niveluri mai scăzute – avemînsă puţine informaţii practice pentru a ne putea bazape aceasta.

VOCs 20

___________________________________________________________________________________


59


NOx 300Dioxine 1 ng/m3 Aceasta înseamnă că emisiile trebuie sa nu

depaseasca 1 ng/ m3 iar tinta este aceea ca emisiile safie mai mici decat 1 ng/ m3 ori de cate ori este posibil

particule 25

SO2 50 este necesar sa se limiteze si continutul de sulf incombustibil la 0.2%

HCl 30Metale grele NAMiros dincolo de limiteleamplasamentului deloc

* (IPC Guidance Note S2 1.05, Combustion of meat and bone meal, pag.10)

4.2.3 Prognozarea poluarii aerului

Prognozarea nivelurilor de poluare a aerului ambiental generate de ansamblulsurselor aferente obiectivului studiat s-a efectuat prin modelarea matematică acâmpurilor de concentraţii.

Evaluarea nivelurilor de concentraţii s-a efectuat prin raportarea la valorile limităprevăzute de reglementările în vigoare, in cazul de fata acestea fiind STAS12574/1987 care prevede valori maxime admisibile (CMA) pentru amoniac inzone rezidentiale. Calculele de dispersie a poluantilor gazosi sunt prezentate inanexa nr. 4 la prezentul raport.

4.2.3.1 Descrierea modelului

Modelele folosite sunt aplicabile pentru surse continue punctiforme sau desuprafaţă si se bazeaza pe presupunerea că distribuţia spaţială a concentraţiiloreste dată de formula gaussiană a penei: Modelul CLIMATOLOGIC Martin şiTikvart pentru estimarea concentraţiilor de poluant pe termen lung de mediere si ovarianta a acestuia pentru estimarea concentraţiilor de poluant pe termen scurt demediere.

Sursele de suprafata sunt considerate un numar “n” de surse punctiforme.Concentraţia totală pentru o perioadă de mediere este suma concentraţiilordatorate tuturor surselor pentru acea perioadă.Datele de intrare cuprind informaţii privind:

- grila de calcul;- datele de emisie;- parametrii meteorologici.

Grila de calcul - Modelul permite calculul concentraţiei medii a poluantului înorice punct aflat la anumite distanţe de sursa/surse, prin luarea în considerare acontribuţiei tuturor surselor. Ca urmare, este posibil să se calculeze concentraţiilepe o arie în jurul sursei. În acest scop, se limitează aria de interes, iar pesuprafaţa ei se fixează o grilă, de regulă pătratică, ale cărei noduri constituie

___________________________________________________________________________________


60


receptorii. Numărul de noduri şi pasul grilei se aleg în funcţie de caracteristicilesursei, ale ariei de interes şi ale problematicii la care trebuie să se răspundă.Grila va avea o origine şi un sistem de coordonate cu axa Ox spre est şi axa Oyspre nord, în funcţie de care se stabilesc coordonatele surselor şi ale nodurilor.Datele de emisie cuprind caracteristicile surselor: concentraţiile noxelorevacuate, înălţime geometrică, diametrul sau suprafaţa de emisie, viteza şitemperatura de evacuare a poluanţilor.Parametrii meteorologici se introduc sub forma funcţiei de frecvenţă F(k,l,m) atripletului direcţia vântului, clasa de viteză a vântului şi clasa de stabilitate,stabilită pe şiruri lungi de date (plurianuale). De exemplu, dacă se lucrează pe 16sectoare de vânt, 8 clase de viteză şi 7 clase de stabilitate, tabelul de valori alefuncţiei de frecvenţă cuprinde 896 de intrări.

4.2.3.2 Aplicatie pentru Complexul Zootehnic pentru porci

Poluanti analizatiSingurul poluant caracteristic analizat a fost amoniacul (NH3) deoarece legislatianationala nu prevede limite de concentratie in imisie pentru ceilalti poluanti dinaer care se emit in cantitati semnificative in fermele de crestere a porcilor,respectiv metan si protoxid de azot.

Grila de calculS-a utilizat o grilă cu dimensiunile 4.0 km x 5.0 km (respectiv 5.0 km x 4.0 km),cu pasul de 20 m.

Date de emisieDatele de emisie au fost cele determinate si prezentate în tabelul nr. 4.3 dinacest document. S-au retinut pentru modelarea dispersiei doar emisiiledeterminate cu valorile maxime ale factorilor de emisie indicati de BREF ILF.Avand in vedere ca amplasamentele fermelor pentru cresterea si ingrasareaporcilor - SC SUIPOR SRL si SC PORCIGROW SRL - si, respectiv, al celorpentru reproductie - SC PORBIZ SRL si SC PORFARM SRL - sunt invecinate,modelarea dispersiei s-a facut pentru emisia simultana a amoniacului de la toatecele patru obiective.

Parametrii meteorologiciS-au utilizat datele meteorologice plurianuale provenite de la StaţiaMeteorologică Slobozia. Valorile concentratiilor maxime in imisie reprezinta celemai mari concentratii care pot aparea, in cele mai defavorabile conditiimeteorologice.

RezultateRezultatele calculelor de dispersie, respectiv concentraţiile maxime de poluanţi lanivelul solului (inclusiv distanţa faţă de sursa/limita amplasamentului) se prezintăcomparativ cu valorile limită şi, după caz, cu pragurile de alertă, conformlegislatiei de mediu in vigoare în tabelul nr. 4.5 şi sub forma Harţilor deizoconcentraţii prezentate mai jos.

___________________________________________________________________________________


61


Analiza rezultatelor obţinute în urma modelării matematice a dispersiei poluanţilorîn atmosferă comparativ cu valorile limită pentru concentraţiile de poluanţi înatmosferă (imisii), prevăzute de legislaţia în vigoare pune în evidenţă faptul cănivelurile de concentraţii în aerul ambiental generate de sursele aferenteobiectivului se vor situa sub valorile limită, indiferent de durata intervalului demediere.

___________________________________________________________________________________


62


4.2.3.3 Concentratiile de poluanti in imisii

Tabelul nr. 4.5: Comparatie intre concentratiile maxime si valorile limita in imisiia. Intervale de mediere scurte

Distanţa faţă desursa/ limitaperimetrului

platformei şi sectorulde vant

[m; sector]

Concentraţiamaxima /

plajaconcentraţii

[mg/m3]

Prag dealertăsănătate

(PA)[mg/m3]

Valoare limită =Prag de

intervenţiesănătate(VL/PI)[mg/m3]

Valoare limită protecţie

Vegetaţie(VLV)/ecosisteme

[mg/m3]

Obser-vaţii

1 2 3 4 5 6- 209.8 - 300 1) - < VL

0-800 – toate directiile 209.8 - 150800 – 1500 toate

directiile 150 -100

1500 -2000 toatedirectiile 100 - 50

- 300 - < VL

b. Intervale de mediere lungi (24 ore)

Distanţa faţă de sursa/limita perimetrului

platformei şi sectorulde vant

[m; sector]

Concentraţiamaxima/

plajaconcentraţii

[mg/m3]

Prag dealertăsănătate

(PA)[mg/m3]

Valoare limită =Prag de

intervenţiesănătate(VL/PI)[mg/m3]

Valoare limităprotecţie

Vegetaţie(VLV)/ecosisteme

[mg/m3]

Obser-vaţii

1 2 3 4 5 6- 15.3 - 1002) - < VL

0-500 NE, SV 15.3 - 10500 - 1500 NE, SV 15.3 - 5

0 – 1000 E, V 15.3 - 5- 100 - < VL

1) timp mediere 30 minute, STAS 12574/87 ;2) timp mediere 24 ore, STAS 12574/87

___________________________________________________________________________________


63


Figura nr. 4-2 : Concentratii maxime pe 30 deminute (mg/m3)

Amoniac

___________________________________________________________________________________


64


Figura nr. 4-3: Concentratii medii zilnice(mg/m3)

Amoniac

___________________________________________________________________________________


65


4.2.3 Masuri pentru diminuarea impactului

Controlul pentru minimizarea excretiei de azot si a emisiilor de compusi ai azotului seface prin aplicarea celor mai bune tehnici pentru: sistemul de adapostire, compozitiafurajelor, modul de administrare a apei de baut, colectarea/ transferul/ tratarea/ stocareasi eliminarea dejectiilor. Evaluarea conformarii tehnicilor utilizate in ferma cu cerinteleBAT indicate in BREF ILF s-a realizat in sectiunea 2.1.3. In tabelul nr. 4.6 de mai jossunt reproduse acele masuri care influenteaza direct emisiile din halele de adapostire sidin rezervoarele de stocare a dejectiilor.

Tabelul nr. 4.6: Instalatii pentru controlul emisiilor, masuri de prevenire a poluarii aeruluiDenumireasursei depoluare

Descriere sistem adoptat cf.celor mai bune tehnici disponibile (BAT)

4 haleadapostire

a) Sistem adapostire –pardoseala si colectare dejectiiConform BREF ILF Sectiunea 5.2.2.2, pag 281,pentru ingrasatorii, BAT este:podea acoperita complet cu gratare si sistem decolectare/evacuare a dejectiilor situat dedesubt (sistem FSFdescris in BREF ILF Sectiunea 4.6.1.1;

Conform BREF ILF Sectiunea 4.6.4 Tabelul nr. 4.24, pag. 223:sistemul 4.6.1.1 asigura un procent de 20 – 33 % (in medie 26%)de reducere a emisiilor de amoniac fata de sistemul de referintasi acelasi consum de energieb) VentilareBAT reprezinta:reducerea emisiilor de amoniac in hala (BREF ILF Sectiunea 4.6.sireducerea energiei utilizate pentru ventilatie, prin urmatoarelemasuri:- aplicarea ventilatiei naturale ori de cate ori este posibil;- pentru ventilatia artificiala: optimizarea proiectarii sistemului deventilatie in fiecare hala astfel incat sa se realizeze un controladecvat al temperaturii si ventilatie minima in timpul iernii;- evitarea rezistentei la ventilatie prin verificare frecventa si princuratarea prafului din sistemul de ventilatie si de pe elice (BREFILF Sectiunea 4.4.2; 5.2.4).b) HranireReteteFaza 1: porci >25 kg si < 50kg:15 – 17 % proteina, 0,45 – 0,55 % P (fosfor)(BREF ILF Sectiunea 5.2.1, 3.2.1, 4.2)Faza 2: pt. Porci > 50kg si < 110 kg:14 – 15 % proteina, 0,38 – 0,49 % P (fosfor)(BREF ILF Sectiunea 5.2.1, 3.2.1, 4.2).Cantitati furajePorci la ingrasare (25 – 100 kg): 1,5 – 3,1 kg/cap/zi(BREF ILF Sectiunea 3.2.1.2, tabel 3.6)

Transport dejectii la rezervoarele de stocareSistem bine intretinut pentru evitarea pierderilor prin evaporatiein aer (BREF ILF Sectiunea 4.1.6)

___________________________________________________________________________________


66


Denumireasursei depoluare

Descriere sistem adoptat cf.celor mai bune tehnici disponibile (BAT)

Rezervorstocaredejectii

Depozitarea/tratarea dejectiilorStocarea dejectiilor in bazine metalice (de otel) este BAT(BREF ILF sectiunea 5.2.5), in urmatoarele conditiirezevorul este stabil la influente mecanice, termice si chimice;baza si peretii sunt impermeabili si protejati impotriva eroziunii;golirea se efectueaza regulat (preferabil o data pe an) pentruinspectare si intretinere;dejectiile sunt agitate doar inainte de golirea rezervorului invederea aplicarii acestora pe sol.Este BAT sa se acopere cu:sistem regid, structura de acoperis sau cort;acoperire plutitoare, de ex: paie tocate, canava naturala, folieplastic, polistiren

Imprastiereape camp adejectiilorgenerate

Aplicarea dejectiilor pe camp- cu utilaje speciale, sub brazda, pentru diminuarea

emisiilor;- pe baza planurilor de fertilizare cf. Celor Mai Bune

Practici Agricole si- avand la baza studii pedologice si agrochimice;- cu monitorizarea apelor freatice.

MirosuriMirosurile provocate de componente odorizante, precum amoniacul si hidrogenulsulfurat, nu se pot cuantifica (a se vedea sectiunea 3.4 din Anexa nr.3).

Impactul asupra calitatii aerului

Este cel mai important impact care poate apare in cazul fermelor de crestere a porcilorsi se datoreaza in special emisiei de amoniac si mirosurilor neplacute.

Pentru emisiile de metan si protoxid de azot nu s-a efectuat modelarea dispersiei in aerdeoarece in legislatia nationala nu exista limite pentru acesti poluanti. Metanul (CH4)este un gaz cu un potenţial toxic foarte redus, valoarea de la care pot apare efectenegative asupra sănătăţii umane fiind concentraţia de 1.500.000 µg/m3 pe 30 minute.

Impactul generat de mirosuri

Impactul advers cel mai frecvent incriminat in legatura cu fermele de cresterea porciloreste mirosul neplacut, datorat in special amoniacului dar si altor compusi ca de ex.hidrogenul sulfurat. In tara noastra nu exista inca legislatie pentru mirosuri dar se potlua in considerare prevederile Ordinul nr.536/1997 emis de Ministerul Sanatatii carerecomanda o distanta de minim 1,0 km intre localitati si fermele de porcine cu ocapacitate cuprinsa ntre 2.000 si 10.000 capete.

Analiza rezultatelor obţinute în urma modelării matematice a dispersiei poluanţilor înatmosferă comparativ cu valorile limită pentru concentraţiile de poluanţi în atmosferă(imisii), prevăzute de legislaţia în vigoare pune în evidenţă faptul că nivelurile deconcentraţii în aerul ambiental generate de sursele aferente obiectivului se vor situa cumult sub valorile limită, indiferent de durata intervalului de mediere.

Deoarece calculul dispersiei amoniacului in aer a evidentiat concentratii mici atat pentruvalorile instantanee cat si pentru mediile zilnice, se concluzioneaza ca receptorii umani

___________________________________________________________________________________


67


nu vor fi afectati de mirosurile generate de ferma. De altfel, cea mai apropiata localitateinvecinata sa afla la 1,285 km de ferma.

Impactul generat de zgomote si vibratiiDatorita masurilor prevazute si descrise in sectiunea 2.3.7, contributia la zgomotulambiental este neglijabila.

4.3 SOL

4.3.1 Caracterizare

Nota predominanta a invelisului de sol este data de cernoziomuri, care se extind peaproximativ 80 % din campurile Baraganului. Aceste soluri sunt caracterizate princantitatea mare de humus acumulat in orizontul superior, acumularile de carbonati dinorizontul inferior, prezenta unei bogate flore microbiene si faune care determina omineralizare rapida a materiei organice cu eliberare de elemente nutritive necesareculturilor, prezenta a numeroase urme ale unei activitati biologice foarte intense. In zonaFacaeni, se intalnesc cernoziomurile propriu-zise, formate pe depozite loessoide sicernoziomuri carbonatate.

Caracterizare geologicaConform caracterizarii geologice detaliate din sub-sectiunea 4.4 de mai jos, zona esteparte integranta a unitatii geostructurale a Depresiunii Panoniene a carei scufundare ainceput la sfarsitul cretacicului (sennonian) si s-a format in cea mai mare parte inneogen. Depozitele sedimentare apartin Miocenului, Pliocenului, Cuaternarului si augrosimi de peste 2.000 m. O mare dezvoltare o au formatiunile miocen, respectivdepozitele panoniene alcatuite dintr-o succesiune de argile, argile marnoase, marne,argile nisipoase, nisipuri fine, pietrisuri si intercalatii de gresii. Geologia de suprafataapartine cuaternarului care acopera intreaga zona reprezentata prin depoziteleloessiode (qp3

3 – qh1), formate din prafuri nisipoase galbui, cu concretiuni calcaroase.Aluviunile recente, reprezentate prin nisipuri, pietrisuri apartin holocenului superior(qh2).

Amplasamentul obiectivului aparţine Câmpiei de Vest, iar aspectul terenului in zonaobiectivului este plan, cu stabilitatea generală asigurată, fara fenomene de degradaresuperficiala. Trebuie mentionat ca, asa cum s-a demonstrat in sectiunile precedente alecapitolului 4, impactul potential al activitatii nu se manifesta direct asupra solului de peamplasament, ci trebuie urmarit si controlat cu precadere asupra terenului pe care vor fiaplicate ca ingrasamant natural dejectiile fermentate. Aplicarea dejectiilor se va face inconformitate cu planurile de fertilizare bazate pe studii pedologice si agrochimice carevor identifica caracteristicile relevante ale solurilor supuse fertilizarii.

4.3.2 Culturi agricole dominante

Conform prezentarii de pe pagina de internet a Primariei Facaeni, se preconizeaza cadezvoltarea societatilor agricole si diversificarea activitatilor precum si asigurareautilitatilor si infrastructurii necesare (drumuri, apa) va face comuna Facaeni atractivapentru investitii mai ales in plante tehnice.

___________________________________________________________________________________


68


Asigurarea alimentarii cu apa va asigura posibilitatea dezvoltarii unor capacitati deprelucrare a sfeclei de zahar si a florii soarelui precum si a altor plante tehnice cu marepondere pe piata europeana. In strategia de dezvoltare a agriculturii in Romania dupaaderare un loc important revine revigorarii sectorului de productie a plantelor tehnice -sfecla de zahar, soia, floarea soarelui, in, rapita - cerealele ocupand un loc modestdeoarece productiile obtinute in alte state europene sunt aproape duble fata de celeobtinute in Romania.

4.3.3 Utilizarii dejectiilor ca ingrasamant natural

Referitor la fertilizarea terenurilor agricole cu dejectii fermentate provenite de la ferma,pot apare efecte indirecte mai cu seama daca terenurile pe care se aplica materialulfertilizant sunt inventariate ca zone ”vulnerabile la poluarea cu nitrati proveniti din surseagricole”. Aplicarea materialului fertilizant se va realiza in conformitate cu cerintele deprotejare a mediului acvatic impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole,conform prevederilor Ordinului nr. 242/2005 (MMGA si MAPDR). Beneficiarul vaintreprinde demersurile legale necesare pentru efectuarea acestor lucrari, inclusivaprobarea planului de fertilizare de catre autoritatile agricole si de gospodarire a apelor.

4.3.3.1 Tratarea dejectiilor in vederea utilizarii ca ingrasamant natural

Dejectiile lichide din halele de productie impreuna cu apele uzate tehnologice rezultatedin spalarea halelor la sfarsitul ciclului de productie sunt descarcate prin actionareasuberelor de pe canalele de sub pardoseli si transferate prin reteaua de canalizareexterioara descrisa la subsectiunea 2.1.2.4 in bazinul metalic de stocare.Pentru stocarea dejectiilor pe o perioada de cca. 6 luni in vederea fermentarii, seutilizeaza un rezervor metalic, avand o capacitate de 7.116,7 m3, aflat in incinta fermei.Pentru monitorizarea eventualelor scurgeri accidentale, in apropierea bazinelorstocare, pe directia de curgere a apei subterane se preconizeaza executia a doua forajede control.

Bazinul de stocare poate asigura stocarea dejectiilor si a apelor uzate tehnologice pe operioada de 6 luni necesara pentru fermentarea acestora. In caz de analize negativeasupra factorilor de mediu, care se presupune ca ar conduce la un excedent de slam dedejectii stocat, beneficiarul dispune de terenuri tinute in rezerva, disponibile pentrufertilizare, precum si de capacitate totala de stocare (suplimentata prin capacitateaconductelor si a canalelor din hale) pentru o perioada de cca 9 luni.

Tabelul nr. 4.7: Conformarea cu cerintele BAT pentru managementul dejectiilor

Activitatea incadrul fermei Cerinte BAT

1 2Tratarea dejectiilorprin fermentareanaeroba in bazine

Stocarea dejectiilor in bazine este BAT (BREF ILF sectiunea 5.2.5), in urmatoarele conditiirezevorul este stabil la influente mecanice, termice si chimice;- baza si peretii sunt impermeabili si protejati impotriva eroziunii;- golirea se efectueaza regulat (preferabil o data pe an) pentru inspectare si

intretinere;- dejectiile sunt agitate doar inainte de golirea rezervorului in vederea aplicarii acestora

pe sol.Este BAT sa se acopere cu:

- sistem rigid, structura de acoperis sau cort;

___________________________________________________________________________________


69


Activitatea incadrul fermei Cerinte BAT

- acoperire plutitoare, de ex: paie tocate, canava naturala, folie plastic, polistirenexpandat (EPS) sau strat usor ceramic expandat (LECA).

Sistemul de acoperire poate avea limitari tehnice si operationale iar decizia utilizarii acestuiatrebuie sa fie analizata pentru fiecare caz in parte. (BREF ILF Sectiunea 5.2.5).

Durata necesara pentru fermentarea anaeroba a dejectiilor este 7- 8 luni in conditii de climacontinentala (BREF ILF Sectiunea 3.3.1). BAT este sa se asigure capacitatea necesara pentrustocarea dejectiilor pana la aplicarea acestora pe camp (BREF ILF Sectiunea 5.2.5).

4.3.3.2 Incarcarea cu nutrienti a materialului fertilizant

Cantitatea de azot mineral continute in dejectiile care se transporta pe camp (pentrucalcul a se vedea tabelul nr. 6 din Anexa nr. 2 la acest document) este urmatoarea:

- Azot mineral: 84.240 kg / an

4.3.3.3 Estimarea suprafetelor de teren necesare pentru fertilizare

In zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati proveniti din surse agricole, azotul esteconsiderat poluant pentru mediu. In acest caz este necesar să fie respectată normaspecifică de 170 - 210 kg de azot pe hectar şi an, ţinand cont in plus de rezervele deazot existente in sol si de tipul plantelor cultivate.

Daca se ia in considerare, limita superioara de 210 kg/ha, rezulta ca suprafata minimnecesara pentru aplicarea dejectiilor provenite de la ferma este de: cca 400 ha.In prezent, complexul zootehnic a inchediat un protocol cu SC PRIO AGRICULTURASRL pentru utilizarea unei suprafete de 400 ha teren pentru fertilizare. La etapa deautorizare de mediu a complexului zootehnic, va fi intocmit studiul agrochimic sipedologic si planul de fertilizare pentru a fi stabilite cantitatile de dejectii aplicabile sisuprafata de teren necesara.

4.3.3.4 Prognozarea impactului si masuri de prevenire a acestuia - Planul defertilizare

Utilizarea dejectiilor fermentate ca ingrasamant natural pentru culturi agricole trebuie saaiba in vedere prevederile aplicabile continute in:

- BREF ILF, documentul de referinta privind Cele Mai Bune Tehnici Disponibile;- Codul privind Cele Mai Bune Practici Agricole, aprobat prin ordin ministerial si- Ordinul nr. 242/2005 (MMGA si MAPDR) pentru aprobarea organizării

Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şidecizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi demanagement al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabileşi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi.

Prin contract ferm cu Oficiul Judetean de Pedologie si Agrochimie, societatea vadispune realizarea urmatoarelor lucrari:

___________________________________________________________________________________


70


- intocmirea Planului de management al deseurilor organice (ce cuprinde siperioadele de interdictie la aplicarea ingrasamintelor) o data la 4 ani si aprobareaacestuia de catre autoritatile competente;

- cartarea pedologica si agrochimica a terenurilor agricole ce urmeaza a fifertilizate cu dejectii fermentate;

- studiu agrochimic, o data la 4 ani, in vederea refacerii periodice a planului demanagement;

- planul de fertilizare, planul de cultura, bilantul azotului.

Asa cum s-a mentionat in mod repetat in sectiunile anteriore, prezentul raportfurnizeaza date despre bilantul azotului de la generarea acestuia in dejectiile din hale,pana la aplicarea dejectiilor fermentate pe camp. Aceste date sunt continute in anexanr. 3 la prezentul raport.

O data cu masurile mentionate pentru protejarea apelor subterane impotriva poluarii cunitrati proveniti din activitati agricole, vor fi instituite masuri de monitorizare a acviferuluifreatic, atat pe amplasamentul fermei, cat si pe terenurile pe care se aplica materialulfertilizant. Sectiunile de monitorizare a apelor subterane vor fi stabilite de comun acordcu autoritatile competente pentru gospodarirea apelor, conform prevederilor continute inAvizul de gospodarire a apelor.

4.3.3.5 Incarcarea si transportul dejectiilor

Omogenizarea dejectiilor in bazinul de stocare se executa doar inainte de golirearezervoarelor (pentru a evita in restul timpului producerea de emisii atmosferice) cu unutilaj special, mobil, prevazut cu echipament pentru omogenizare. Durata etapei deomogenizare a dejecţiilor este de aproximativ 2 ore. Pe durata activităţii deomogenizare, sau după încheierea acestei activităţi, se trece la transvazarea dejectiilorin cisterna.

Golirea bazinelor metalice in cisternele de transport se va face prin conducte care seconecteaza la conducta de la bazin. In timpul incarcarii, cisternele stationeaza pe oplatformă amenajată, amplasată lângă rezervoarele de stocare, prevăzută cu o başăcare colectează eventualele scurgeri de dejecţii la faza de cuplare cisternă - conductăde suctiune, precum şi apele pluviale colectate de pe suprafaţa platformei de încărcare.Operatia de transvazare a dejectiilor este supravegheata de catre personalul fermeipentru a se evita scurgerile accidentale.

Deplasarea cisternei la destinaţie se efectuează cu o viteza de aproximativ 15 km/h pedrumuri de exploatare şi maximum 20 km/h pe artere de circulatie publica (şoseaprincipală). Datorită vitezei reduse de deplasare a cisternei, se evită accidente care arputea implica răsturnarea cisternei ce transportă dejecţiile. Sistemul de frânareperformant, alături de sasiu asigură siguranţa cisternei. În cazul unui accident, chiardaca sasiul se va rupe, cisterna rămâne intactă.

Mijloacele de transport slam de dejecţii, precum şi utilajele de omogenizare şiîncorporare se igienizeaza dupa fiecare utilizare şi sunt parcate la baza de utilaje aunităţii, în altă locaţie decât ferma de creştere şi îngrăşare pe care o deservesc.Cisternele utilizate respectă normele europene de siguranţă şi protecţie prin tehnologiamoderna de construcţie.

___________________________________________________________________________________


71


4.3.3.6 Aplicarea dejectiilor pe camp

Din momentul în care cisterna a ajuns la destinaţie, se poate demara acţiunea defertilizare cu slam de dejecţii. Există două modalităţi de depunere a dejecţiilor de origineanimală pe terenul agricol, în scopul fertilizării naturale:

- împrăştierea superficială;- încorporarea.

Împrăştierea superficială poate fi efectuată doar în cazul în care terenul pe care selucrează se află la o distanţă mai mare de 500 de m de cea mai apropiata localitate. Înacest caz, fermierul are obligaţia ca în cel mai scurt timp să are terenul pe care a fostdepus slamul de dejecţii.

Încorporarea prin injectare sub brazdă se va efectua pe terenuri agricole aflate la odistanţă mai mică de 500 m de localitati pentru a elimina orice disconfort legat demirosul dezagreabil. Scarificarea se efectuează la 10 cm sub nivelul pământului prinataşarea, în spatele cisternei, a unui dispozitiv injector.

Cantitatea de dejecţii împrăştiată pe terenul agricol variază în funcţie de viteza şi turaţiamotorului, stabilite înainte. Astfel, o cisternă poate împrăştia superficial, în medie, ocantitate de 30 până la 60 de tone în aproximativ 15 de minute.

4.3.4 Prognozarea impactului si masuri de diminuare a acestuia

Perioada de executie a proiectuluiAsa cum s-a mentionat la inceputul acestui capitol (4), pe durata executiei proiectului,solul vegetal va fi decopertat si se va depozita temporar (max. 3 luni) in grameziconsolidate pentru a se evita imprastierea. Decoperta se va utiliza ulterior la refacereataluzurilor şi a zonelor verzi.

Lucrarile preconizate in etapa de executie vor avea doar un impact mecanic asuprasolului, fara a favoriza aparitia eroziunilor sau siroirilor.

Perioada de functionareIn perioada de functionare a obiectivului, au fost prevazute masuri de protectie pentru apreveni aparitia unor scurgeri care ar periclita calitatea solului sau a subsolului.

Pentru evitarea poluărilor accidentale cauzate de eventualele exfiltraţii provenite dincolectarea şi stocarea slamului de dejectii şi a apelor uzate, s-au prevazut urmatoarelemasuri:

- fosa septică este sub forma de bazin betonat, etanşat împotriva exfiltraţiilor;- conductele de dirijare sunt din polietilenă de tip greu, etanşe;- rezervoarele de stocare dejecţii sunt betonate, etanşe, supraterane;- platforma pentru stationarea utilajelor in timpul incarcarii dejectiilor este

incarcarea este strict supravegheata;- canalele din adăposturi sunt executate din betoane slab armate, izolate cu folie

PE de 0,2mm.În incinta fermei s-au prevazut masuri de izolare a potentialelor surse de poluare asolului sau a apelor freatice.

___________________________________________________________________________________


72


Aplicarea dejectiilor fermentate pe terenurile agricole se va realiza conform planului defertilizare, întocmit în baza unui studiu agrochimic fundamentat, se va urmări evoluţia N,P în sol şi se va monitoriza calitatea apelor freatice.

4.4 GEOLOGIA SUBSOLULUI

4.4.1 Caracterizare geologica

O importanta deosebita, pentru zona studiata, o au depozitele cuaternare, intrcat degrosimea, granulometria si compozitia lor se leaga caracteristicile hidrochimice sihidrodinamice ale apelor subterane din regiune.Cele mai vechi depozite cuaternare din regiune sunt reprezentate printr-un orizont denisipuri, cu pietrisuri in baza, denumit stratele de Fratesti, de varsta Saint Prestiana(Pleistocen inferior). Materialul constitutiv al acestor pietrisuri este alcatuit din cuartite,micasisturi, calcare, silexuri, corneene, etc. Datorita faptului ca in constitutia lor segasesc atat elemente carpatice, cat si elemente balcanice, li s-a atribuit o origine mixta,carpato – balcanica. Forajele executate au aratat ca, in zona de campie dunareana,stratele de Fratesti se gasesc la adancimi relativ reduse (Jegalia – 29,50 m; FetestiGara – 55,00 m; Bordusani – 24,00 m).In zona Facaeni, forajele executate au interceptat orizontul de nisipuri cu pietrisuri alstratelor de Fratesti la adancimi cuprinse intre 14,00 – 54,50 m.Depozitele de varsta Pleistocen mediu care formeaza complexul marnos, au fostdepuse intr-un mediu lacustru, datorat procesului de subsidenta si sunt constituite dinmarne, argile si intr-o proportie redusa din nisipuri. Aceasta formatiune se extinde petoata suprafata Baraganului Sudic, cu exceptia unei portiuni din Campul Hagieni,suportand la suprafata depozite loessoide, depozite de terasa sau depozite de dune.Forajele executate la Fetesti, Cegani, Bordusani, Facaieni, nu au interceptat formatiuniale Pleistocenului mediu, complexul marnos lipsind.Pleistocenul superior este reprezentat, in partea de vest a Baraganului de Sud, prinnisipurile de Mostistea constituite din sedimente cu granulatie specifica nisipurilor fine,cu rare intercalatii de pietrisuri. Daca in perioada depunerii complexului marnos, parteaaceasta a campiei se afla intr-un proces lent de subsidenta, depunerea nisipurilor deMostistea corespunde incetarii subsidentei si inceputului unei perioade de ridicare ascoartei. Odata cu depunerea acestor depozite se incheie sedimentarea lacustra.Peste nisipurile de Mostistea, iar in partea de est, direct peste stratele de Fratesti, s-ausedimentat depozitele loessoide, cu o grosime de 20 – 25 m pe campul depresionar side 45 – 60 m (Stelnica) pe campul inalt. Pe malul stang al Borcei, la Maltezi, Stelnica,Fetesti depozitele loessoide cu o grosime de 35 – 40 m sunt constituite predominant dinnisipuri fine, slab prafoase, macroporice.Acumularile vechi ale teraselor inferioara si joasa ale Dunarii sunt atribuite Holocenuluiinferior, iar acumularile luncii precum si depozitele de dune consolidate si deluviile depanta sunt considerate de varsta Holocen superior.

4.4.2 Impactul prognozat si masuri de diminuare a impactului

Lucrarile preconizate nu includ extragerea resurselor naturale, altele decat apa extrasadin cele 2 foraje de adancime (aprox. 90 m). Forajele pentru alimentarea cu apa se vorexecuta conform Avizului de gospodarire a apelor. Resursa de apa si conditiile

___________________________________________________________________________________


73


geologice si hidrogeologice ale amplasamentului au fost identificate prin Studiulhidrogeologic (intocmit de SC HIDRO CAD SRL.Dupa executia forajelor, beneficarul va depune macheta completata a fisei deinventarire a forajului la A.B.A. competenta.Proiectul propus nu va avea un impact asupra componentelor geologice si nici prinmediul geologic asupra elementelor mediului - conditii hidro, reteaua hidrologica, zoneumede, biotopuri, etc.

4.5 BIODIVERSITATE

4.5.1 Arii naturale protejate

Conform Procesului Verbal de verificare a amplasamentului nr. 4347/ 02.06.2010,intocmit de catre reprezentantul APM Slobozia, amplasamentul proiectului se afla lavest de ROSPA 0012 „Bratul Borcea”, „la cca 2,5 km N si la 1,5 km S”.N-au fost identificate efecte adverse datorate functionarii fermelor zootehnice asupraspeciilor de pasari protejate.

___________________________________________________________________________________


74


Figura 4-4: ROSPA0012 „Bratul Borcea”

Conform Formularului Standard pentru declarare, acest sit gazduieste efectiveimportante ale unor specii de pasari protejate.

Conform datelor exista urmatoarele categorii:a) nr. de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 42b) nr. de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare(Bonn): 58c) nr. de specii periclitate la nivel global: 7

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Aytya nyrocaMilvus migransHaliaetus albicillaColonii de Ardeidae

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:Ciconia alba si nigraPlegadis falcinellus

___________________________________________________________________________________


75


Platalea leucorodiaSterna hirundoGaste si rate. Situl este important pentru iernat pentru gaste.

4.5.2 Impactul prognozat si masuri de diminuare

Se apreciaza ca activitatea fermei nu va avea impact asupra sitului protejat mentionat insectiunea 4.5.1 din motivele enumerate in continuare:

- Poluantii cu efecte negative pentru vegetatia forestiera sunt SO2, NO2 si NO3(conform ghidurilor de calitate a aerului recomandate de Organizatia UniuniiInternationale de Cercetare a Padurilor – IUFRO); acesti poluanti nu suntgenerati in cantitati semnificative pe amplasamentul fermei.

- In ce priveste amoniacul, nivelurile critice pentru protectia vegetatiei siecosistemelor sunt indicate in tabelul de mai jos; din curbele de izoconcentratie avalorilor de amoniac in aer figurile 4-2 si 4-3, precum si din datele cuprinse intabelul 4.5, se constata ca in zonele habitatelor protejate nu se ating valorilecritice.

Tabelul nr. 4.8: Niveluri critice pentru protectia vegetatiei si ecosistemelor

Poluant Concentratiaµg/m3 Valori medii

Amoniac 3300 orare270 zilnice23 lunare8 anuale

Sursa: OMS (1994) Working Group on Ecological Effects, Les Diablerets, Switzerland

Strict pe amplasament si in jurul amplasamentului, biocenoza nu cuprinde nici o specievegetala sau animala protejata prin reglementarile legale in vigoare. De asemenea, peamplasament sau in vecinatatea acestuia nu exista arii protejate din ratiuni istorice sauculturale.

4.6 PEISAJ

4.6.1 Localizarea amplasamentului

Comuna Facaeni se afla situata in estul judetului Ialomita, teritoriul sau administrativfiind marginit de cel al comunelor:

· Vladeni (nord),

· Movila (vest),

· Balta Ialomitei (est),

· Bordusani (sud).Asezarea are o pozitie de contact geografic si de intersectie. Suprafata administrativaapartine unei unitati de campie cunoscuta sub denumirea de Baraganul Fetestiului(Campul Hagieni) si a unor sectoare de vale (valea Dunarii, valea Ialomitei). Teritoriuladministrativ al comunei este, conform PUG, de circa 24000 ha, din care mai mult dejumatate este situat in incinta indiguita dintre Dunare si bratul Borcea.

___________________________________________________________________________________


76


Localitatea este situata pe cursul inferior al Fluviului Dunarea, reprezentat prin BratulBorcea.

Relieful localitatii face parte din unitatea Baraganului de Sud, situat la sud de raulIalomita, avand la sud si est Lunca Dunarii. Astfel, prin asezare si specific, comuna nudispune de resurse naturale deosebite, doar pamantul si Borcea

4.6.5 Modificari produse prin propunerea de utilizare a terenului pe amplasament

Terenul ales pentru amplasament a avut anterior destinatie agricola, cu categoria defolosinta “arabil”. Prin constructia fermei nu se modifica destinatia, dar categoria defolosinta viitoare este “curti-constructii” (Cc).

In zona proiectului nu exista zone naturale folosite in scop recreativ (paduri, zone verzi,parcuri in zone impadurite, campinguri, corpuri de apa) care sa fie afectate derealizarea constructiilor fermei.

Desi construite in regim de “parter”, in afara perioadei de vegetatie a culturilor de peterenurile agricole invecinate sau in conditiile cultivarii pe aceste terenuri a unor speciide talie mica, constructiile fermei vor fi vizibile de la distanta pana la cca 500m, fiindamplasate in camp deschis.

4.6.6 Masuri de diminuare a impactuluiAmplasamentul obiectivului a fost astfel ales incat impactul asupra peisajului sa fieminim, prin localizarea acestuia in afara cailor de transport circulate.Constructiile noi au un aspect agreabil si vor fi permanent ingrijite. Spatiile care nu suntocupate de constructii vor fi amenajate ca spatii verzi pe care se vor planta arbusti siplante ornamentale. Perimetral se vor planta perdele de arbori de talie mijlocie-mareavand atat rol estetic, cat si de protectie impotriva zgomotului si emisiilor. Rezervorulpoate fi, de asemenea, vopsit in culori care sa creasca potentialul estetic.

Pentru integrarea armonioasa a cladirilor in peisaj, se va acorda o atentie deosebitapentru alegerea materialelor folosite la finisajele exterioare si ale platformelor de acces.Se apreciaza ca lucrarile propuse vor avea efecte pozitive asupra peisajului.

4.7 MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC

Informatiile despre mediul social si economic al comunei FACAENI provin inexclusivitate din prezentarea facuta de consiliul judetean pe diverse pagini de internet.

4.7.1 Teritoriul administrativ

Teritoriul administrativ al comunei Facaieni este, conform PUG, de circa 24000 ha, dincare mai mult de jumatate este situat in incinta indiguita dintre Dunare si bratul Borcea.

___________________________________________________________________________________


77


4.7.2 Populatia

Conform surselor locale mentionate anterior privind prezentarea localitatii, comunaFacaeni are o populatie de peste 6000 locuitori (la ultimul recensamant au fostinregistrate 6019 persoane), populatia activa curenta, reprezentant 42.10%.

Din totalul locurilor de munca de 438 (in anul 2002),· 240 sunt in agricultura,

· 36 in industrie,

· 162 in prestari servicii. Rata somajului este de 8.5%. In anul 2007, s-au organizat cursuri de reconversieprofesionala de catre Directia Muncii in colaborare cu SAPARD si Directia Agricolapentru mecanizatori si legumicultori.

Populatia este caracterizata prin:· natalitate in scadere - 51 persoane,

· imbatranire,

· emigrare tineret - cca. 380 persoane. Structura demografica detaliata pe grupe de varsta si sex: Structura pe sexe arata omajoritate feminina (51.3%) iar pe grupe de varsta tineretul reprezinta 36.7%, batrani(peste 65 ani) reprezentand 21.2% din total.

Impartirea populatiei pe etnii - Etnia cvasitotala este romana, reprezentatii altor etniifiind sub 1% din populatie. Conform datelor de recensamant, pe raza comunei s-auinregistrat (s-au declarat) 6 familii de etnie rroma, in realitate sunt 128 familii (612persoane).

Lipsa locurilor de muncă în localitate face ca o parte din populaţia tânără să plece lalucru în oraşele din apropiere sau in alte tari.

4.7.3 Economia

Viata economica a localitatii a fost si este strans legata de conditiile naturale locale,precum si de resursele solului.

In localitate isi desfasoara activitatea mai multi agenti economici din care:· 2 unitati morarit - panificatie

· 1 unitate industrializarea laptelui

· 1 unitatea de prelucrarea lemnuluiServicii:· 30 unitati comert

___________________________________________________________________________________


78


· 3 unitati frizerie-coafura

· 1 unitate distributie media-cablu

· activitati independente - 36 persoane fizice autorizate.

Industria in comuna Facaeni este slab reprezentata deoarece puterea economica estescazuta. Ponderea persoanelor care au un loc de munca reprezinta doar 6.8% dinpopulatia activa. Dezvoltarea societatilor agricole si diversificarea activitatilor precum siasigurarea utilitatilor si infrastructurii necesare (drumuri, apa) speram ca va facecomuna Facaeni atractiva pentru investitii mai ales in plante tehnice. Asigurareaalimentarii cu apa va asigura posibilitatea dezvoltarii unor capacitati de prelucrare asfeclei de zahar si a florii soarelui precum si a altor plante tehnice cu mare pondere pepiata europeana - in strategia de dezvoltare a agriculturii in Romania dupa aderare unloc important revine revigorarii sectorului de productie a plantelor tehnice - sfecla dezahar, soia, floarea soarelui, in, rapita - cerealele ocupand un loc modest deoareceproductiile obtinute in alte state europene sunt aproape duble fata de cele obtinute inRomania.

4.7.4 Transporturi

Comuna Facaeni este situata pe Drumul National 3B - Fetesti - Mihai Bravu, care ostrabate de la Sud la Nord pe o distanta de aproape 10 km, trecand atat prin satul deresedinta Facaeni, cat si prin satul apartinator, Progresu.

Distanta pana la municipiul resedinta de judet, Slobozia, este de circa 55 km, iar panala cele mai apropiate orase distantele sunt de 23 km pana la Fetesti si 30 km,Tandarei. Legaturile se realizeaza exclusiv pe sosea.

Drumurile din intravilanul comunei totalizeaza 42.6 km, din care 6.8 km sunt drumuripietruite, iar 35.8 km, drumuri de pamant.

De-a lungul DN 3B sunt 8 km rigole pavate si 2 km rigole nepavate. In anul 2007 s-au construit 4 statii de transport in comun amenajate. La ora actuala exista un plan dereabilitare a infrastructurii pentru pietruirea drumurilor.Legatura intre comuna si localitatile invecinate se realizeaza cu mijloace de transport incomun apartinad localitatilor invecinate si cu autoturismele din comuna. Numarulautoturismelor din comuna este de 299, din care: 24 inmatriculate pe societaticomerciale, 275 autoturisme proprietate persoane fizice.

4.7.5 Educatie

Sistemul educational la nivelul comunei cuprinde invatamantul prescolar, primar sigimnazial.

La nivelul comunei functioneaza:· 3 gradinite,

· 7 sali de clasa in care au fost cuprinsi

· 120 copii,

· 7 educatoare.

___________________________________________________________________________________


79


In invatamantul primar au fost inscrisi 128 elevi, distribuiti in 3 scoli cu 10 sali de clasa.Invatamantul gimnazial se desfasoara intr-o scoala cu 10 sali de clasa si a cuprins, inultimul an scolar, 430 elevi. Incepand cu anul scolar 2005, scoala mare se numeste"Scoala de Arte si Meserii" unde se desfasoara cursurile de treapta I (cls.IX si cls.X)liceu, cu specific agricultura.

4.7.6 Impactul prognozat

Activitatea fermei va avea un efect pozitiv asupra mediului social si economic alcomunei prin locurile de munca ce se vor crea si prin achizitionarea cerealelor direct dela producatori pentru fabricile de nutreturi, contribuind la cresterea economica locala.

4.8 CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIU CULTURAL

4.8.1 Atestari documentare

Prima mentiune documentara a localitatii apare intr-u hrisov al lui Radu cel Frumosdatand din 1467, document in care mai sunt mentionate si alte localitati din zona:

· Stelnica,

· Bordusani,

· Vladeni.Pe baza descoperirilor arheologice (pe teritoriul comunei exista trei situri arheologice) s-a putut stabili ca zona era locuita inca din secolul IV i.C.

4.8.2 Obiceiuri si traditiiIn comuna isi desfasoara activitatea mai multe formatii artistice - dansuri populare, taraf,dansuri tiganesti - care participa la toate manifestarile organizate in judet si chiar laschimburi culturale in tarile vecine.

4.8.3 Impactul prognozat

Se apreciaza ca activitatea fermei va avea indirect un efect benefic in pastrarea valorilorculturale si de patrimoniu ale comunei, prin cresterea bunastarii populatiei.

___________________________________________________________________________________

CONSTRUCTIE FERMA ZOOTEHNICA SUINE – SC PORFARM SRLRaport privind Impactul asupra Mediului – 5. ALTERNATIVE 6. MONITORIZARE

80


5 ALTERNATIVE

Avand in vedere profilul activitatii, optiunea de dezvoltare a fermelor decrestere intensiva a porcilor a fost determinata de considerente de piata. Peaceasta optiune au fost grefate acele alternative tehnologice si demanagement a activitatii care sa fie in conformare cu cerintele celor mai bunetehnici disponibile. Analiza conformarii a fost prezentata detaliat in capitolul 2,iar in capitolul 4 s-a demonstrat ca activitatea nu va produce un impactsemnificativ asupra mediului si va conduce la imbunatatirea mediuluieconomic si social local.

___________________________________________________________________________________


81


6 MONITORIZARE

Obligatiile de monitorizare stabilite conform cu cerintele BAT privindmonitorizarea sunt prezentata in tabelele nr. 6.1 – 6.3).

6.1 MONITORIZAREA SI RAPORTAREA EMISIILOR IN AER

Tabelul nr. 6.1: Evaluarea conformarii cu cerintele BAT pentru monitorizarea emisiilor inaer

Activitatea laferma Cerinte BAT

1 2In sectiunea 4.2sunt expuseemisiile de poluantiin aer determinateprin calcul (a sevedea si Anexa nr.3)

In mod curent emisiile in aer nu se masoara. Exceptii fac situatiile candapar plangeri din partea vecinilor.(BREF ILF Sectiunea 2.14)Masurarea emisiilor este dificila (deoarece nu sunt sursepunctiforme, n.a.) si necesita dezvoltarea unor protocoale clare caresa permita compararea rezultatelor din aceste masuratori cu rezultatedin masuratori efectuate pentru activitati si situatii similare.(BREF ILF Sectiunea 3.3.8)

In conformitate cu OUG 152/2005 art. 12, pct. 2), care precizeaza ca in cazulfermelor de crestere intensiva a porcilor si pasarilor, masurile prevazute pentrumonitorizare iau in considerare costurile si beneficiile (“rezultatele analizei cost-beneficiu”) si cu BREF ILF care arata ca aceasta prevedere trebuie interpretata insensul evitarii unei monitorizari excesive, actiunea de monitorizare a emisiilorsemnificative de poluanti in aer (amoniac, protoxid de azot si metan) are invedere nu masurarea, ci estimarea acestora prin calcul, pe baza factorilor deemisie corespunzatori sistemului de adapostire si continutului de proteina crudasi fosfor in furaje, conform celor prezentate in capitolul 4 si Anexa nr. 2.

Se vor raporta anual emisiile estimate prin calcul care depasesc valorile pragprevazute, pentru a fi incluse in Registrul poluantilor emisi.

6.2 MONITORIZAREA SI RAPORTAREA EMISIILOR IN APE DESUPRAFATA SI SUBTERANE

Nu este cazul deoarece in cazul fermei nu se fac descarcari de ape uzate in apede suprafata sau subterane.

6.3 MONITORIZAREA SI RAPORTAREA EMISIILOR INRETEAUA DE CANALIZARE

Nu este cazul deoarece in cazul fermei nu se fac descarcari de ape uzate inretea de canalizare sau in statie de epurare oraseneasca sau.

___________________________________________________________________________________


82


6.4 MONITORIZAREA SI RAPORTAREA DESEURILOR

Tabelul nr. 6.2: Evaluarea conformarii cu cerintele BAT pentru monitorizarea deseurilor

Activitatea la ferma Cerinte BAT

1 2Se inregistreaza si raporteaza anual cantitatile dedeseuri.De 2 ori pe an (la imprastierea pe camp), se va faceanaliza chimica a dejectiilor fermentate inainte deaplicarea acestora ca material fertilizant.

Inregistrari/ evidente/ monitoring privind:cantitatile de deseuri si compozitiaacestora (inclusiv dejectii)(BREF ILF Sectiunea 4.1.4)

Activitatea de aplicare a dejectiilor pe camp este inresponsabilitatea fermei.

Se vor intocmi planuri de fertilizare bazate pe studiipedologice si agrochimice, balanta de azot si fosfor;se va monitoriza calitatea apelor freatice in sectiunilede control stabilite in zona de fertilizare.Termen: permanent, cu frecventa stabilita de autoritati.

Pentru utilizatorul de material fertilizant,BREF ILF prevede necesitatea deInregistrari/ evidente/ monitoring privind:a) cantitati de ingrasaminte anorganicesi fertirigatii aplicate pe sol(BREF ILF Sectiunile 5.1 si 4.1.4)Cu titlu informativ:b) balanta cantitatilor de fosfat si azot(daca se constata un impact mareasupra mediului inconjurator) si stareagenerala a solurilor pe care se aplicadejectiile pt. a stabili necesarul denutrienti de aplicatBREF ILF Sectiunea 2.14

___________________________________________________________________________________


83


6.5 MONITORIZAREA ALTOR ELEMENTE ALE PROCESULUITEHNOLOGIC

Tabelul nr. 6.3: Evaluarea conformarii cu cerintele BAT pentru monitorizarea altorelemente ale procesului tehnologic

Activitatea la ferma Cerinte BAT

1 2Inregistrari si evidente curente:a) numarul /efectivul de animale se inregistreaza

la fiecare data de intrare/iesireb) greutatea corporala se inregistreaza la fiecare

data de iesirec) cantitatile de nutret intrate se inregistreaza la

fiecare data de intrare; consumul lunar sedetermina prin calcul;

d) reteta nutretului combinat este pastrata lasediul fermei;

e) instalatia computerizata pentru controlulinstalatiilor din hala permite determinareaconsumului de apa; urmeaza sa seorganizeze sistemul de evidente;

f) consumul lunar de energie.g) cantitati de deseuri si compozitia acestora

(inclusiv dejectii)h) integritatea retelei de canalizare exterioare, a

caminelor de vizitare si a bazinului de stocare.

Inregistrari/ evidente/ monitoring privind:a) numar de animaleb) cresterea in greutatec) consum de hrana,d) compozitie hrana cu evidentiere

continut de proteina cruda si fosfor,e) consum de apaf) consum de energieg) cantitati de deseuri si compozitia

acestora (inclusiv dejectii)(BREF ILF Sectiunea 4.1.4)

h) evidenta verificarii integritatii bazinelor destocare a dejectiilor lichide care seefectueaza la fiecare golire completa,precum si a rezultatelor controlului si amasurilor de remediere, dupa caz(BREF ILF Sectiunea 2.14)

Sistemul de monitorizare este conform cu cerintele BAT.

6.6 MONITORIZAREA MEDIULUI

Tinand seama de cele prezentate pana in prezent, activitatea din ferma arputea contribui la poluarea mediului ambiant doar prin emisiile de poluanti inaer. Pe baza calculelor de dispersie efectuate si prezentate detaliat in sectiunea4.2, se constata ca aceasta contributie este redusa: concentratiile poluantilor inaer sunt sub valorile limita prevazute de legislatia in vigoare. In aceste conditii,se considera ca nu este necesara instituirea unui program de monitorizare acalitatii aerului la limita incintei fermei.

___________________________________________________________________________________

CONSTRUCTIE FERMA ZOOTEHNICA SUINE – SC PORFARM SRLRaport de Evaluare a Impactului asupra Mediului – 7. MANAGEMENTUL RISCULUI

84


7. MANAGEMENTUL RISCULUI; ACCIDENTE

7.1 ACCIDENTE DIN CAUZE NATURALEFerma este situata intr-o zona in care pana in prezent nu s-au inregistratincidente legate de inundatii.Conform zonării seismice după Normativ P 100-92, amplasamentul seîncadrează în zona seismică de calcul „E” (Ks=0,12; Tc=0,7 s.

7.2 ACCIDENTE INDUSTRIALE

Pe amplasamentul fermei nu se utilizeaza substante care sa determineincadrarea in categoriile de risc conform prevederilor care transpun DirectivaSEVESO.

Tipurile de accidente potentiale, marimea riscului estimat si tehnicile deprevenire instituite se prezinta in tabelul nr. 33.

Se ve institui si utiliza un registru pentru evidenta tuturor accidentelor/incidentelor, schimbarilor de procedura, evenimentelor anormale si constatarilorinspectiilor de intretinere.

Tabelul nr. 7.1: Tipuri de accidente si Tehnici de prevenire

Nr. Tip deaccident

Cauzepotentiale

Impactpotential

Probabilitatede producere

Riscestimat

Tehnici preventive

0 1 2 3 4 5 61 Explozii Avarie la

reteaua degaz metan

PierderiumanePagubemateriale

mica mic Intretinerecorespunzatoare aretelei; instruireapersonalului

2 Incendii Scurtcircuitelectric;neglijenta;intretinerenecorespunzatoare aechipamentelor

Poluareatmosferica;Impactvizual;Pagubemateriale

mica mic Se respectăinstructiunile deprevenire siinterventie in caz deincendii.La acestea seadauga masurile deprevenire adoptate infaza de proiectare sidescrise mai jos.

Masuri de prevenire a incendiilor adoptate in faza de proiectare

- Construcţiile sunt incadrate în Gradul I de rezistenţă la foc, asigurându-seprotecţia utilizatorilor şi a personalului de intervenţie.

- Clădirile au o amplasare favorabilă din punct de vedere al intervenţiei,asigurându-se accesul mijloacelor auto.

___________________________________________________________________________________

CONSTRUCTIE FERMA ZOOTEHNICA SUINE – SC PORFARM SRLRaport de Evaluare a Impactului asupra Mediului – 7. MANAGEMENTUL RISCULUI

85


- Propagarea unui eventual incendiu în interiorul clădirilor este îngreunată:fundaţii din beton armat, elevaţii din cărămidă, pereţii portanţi din cărămidă,planşeuri din placă de beton armat, pardoseli din beton.

- Exista dotarea minima cu mijloacele de interventie conform normelor invigoare.

___________________________________________________________________________________

CONSTRUCTIE FERMA ZOOTEHNICA SUINE – SC PORFARM SRLRaport de Evaluare a Impactului asupra Mediului – 8. DIFICULTATI

86


8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

Se apreciaza ca n-au fost intampinate dificultati deosebite in realizareaevaluarii impactului asupra mediului.Titularul proiectului a pus la dispozitia colectivului de elaborare a studiului deevaluare a impactului asupra mediului date privind:- tehnologia adoptată;- consumuri specifice de materii prime şi utilităţi;- modalităţi de asigurare a utilităţilor;- informatii privind depozitarea materialelor folosite;- modalităţi planificate de gestionare a deşeurilor;- tehnici de epurare a apelor uzate, informatii privind staţia de epurare, etc.;Desele intalniri cu specialişti din partea beneficiarului au ajutat la lămurireaaspectelor incerte si la planificarea lucrarilor.

___________________________________________________________________________________

CONSTRUCTIE FERMA ZOOTEHNICA SUINE – SC PORFARM SRLRaport de Evaluare a Impactului asupra Mediului – 9. IMPACT TRANSFRONTIERA

87


9. IMPACT TRANSFRONTIERAAsa cum rezulta din analiza detaliata prezentata in acest raport, impactulactivitatii asupra mediului este tinut sub control la nivel local si nu va generaun impact transfrontiera. Se va urmari permanent respectarea celor mai bunetehnici disponibile conform carora au fost proiectate instalatiile si planificateactivitatile ce se vor desfasura pe amplasament si in afara acestuia.

___________________________________________________________________________________

CONSTRUCTIE FERMA ZOOTEHNICA SUINE – SC PORFARM SRLRaport privind Impactul asupra Mediului – 10. REZUMAT NETEHNIC

88


10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

Localizare

Investitia “Construire Ferma Zootehnica pentru Suine – SC PORFARM SRL”este propusa sa se realizeza pe teritoriul administrativ al comunei FACAENI,in extravilan si la o distanta de 1,285 km fata de limita intravilanului, in mijloculunor terenuri cu folosinta agricola. Accesul la amplasament se poate face dindrumurile de exploatare existente DE 52 si DE 53/2, care trebuie reparate şiîntreţinute. Un acces betonat deserveşte zona de construcţii, ferma propriu-zisă, iar al doilea din pământ îmbunătăţit deserveşte rezervoarele de stocaredejecţii.

Urbanism

Amplasamentul, totalizand 2,67 ha, pe care se va realiza proiectul, este unteren situat in extravilanul comunei Facaeni. Titularul investiţiei deţinecertificatul de urbanism nr. 16 din data de 26.05.2010 pentru “ConstruireFerma Zootehnica pentru Suine – SC PORFARM SRL”. Conform identificariicadastrale, amplasamentul se afla pe tarlaua 53/1, parcela 25...

Categoria de activitate (IPPC) si operatorul

Instalatia pentru care se solicita acord de mediu consta din 6 hale deproductie, cu o capacitate de 1.200 scroafe si 4.608 purcei si infrastructuraadecvata deservirii acestora.

Conform legislatiei in vigoare, ferma zootehnica face parte din categoriile deactivitati industriale pentru care este necesară obţinerea acordului de mediu sia autorizaţiei integrate de mediu, incadrandu-se la pct. 6.6. “Instalaţii pentrucreşterea intensivă a păsărilor sau a porcilor, cu o capacitate mai mare de:

c) 750 de locuri pentru scroafe”.din Anexa 1 a OUG nr.152/2005 privind prevenirea si controlul integrat alpoluarii.

Operatorul activitatilor din ferma zootehnica este S.C. PORFARM S.R.L.

CONFORMAREA CU CERINTELE BAT

Tehnicile folosite in ferma respecta in totalitate cerintele BAT (cele mai bunetehnici disponibile).

Materii prime si materiale

___________________________________________________________________________________


89


Principala materie prima o constituie efectivele de 1.200 capete scroafe. Serealizeaza cca 2,4 serii / an cu durata de 152 zile. Productia anuala a fermeieste de 30.000 capete purcei (tineret).Pentru functionarea incineratoarelor de mortalitati ca si pentru incalzire si filtrusanitar (centrala termice murale, de mici dimensiuni) se va utiliza GPL stocatin rezervoare cu protectia anti-exploziva conform cerintelor legale.

Folosirea apeiVor fi utilizate toate tehnicile BAT de evitare a pierderilor de apa atat in cepriveste consumul biologic cat si a apei folosite pentru spalarea si igienizareahalelor. Sistemul de adapare a animalelor este mecanizat evitandu-se risipade apa. Spalarea halelor si refacerea pernei de apa se face doar la sfarsitulfiecarui ciclu de productie; la spalare se foloseste o masina de spalat cu apasub presiune si cu consum redus de apa. La refacerea pernei de apa seutilizeaza apa de la ultima spalare a halei.

Adapostirea animalelorAdapostirea se realizeaza in boxe colective sau separate, functie de categoriade animal si de etapa din ciclu de productie; pardoseala halelor este inintregime prevazuta cu grătare; sub gratare se afla canalele de scurgere adejectiilor intinse pe toata suprafata fiecarui compartiment, cu adancime de0,65 m si prevazuta cu suber, pentru evacuarea periodica a dejectiilor(sisteme de adapostire FSF 4.6.1.1, conform BREF ILF Sectiunea 4.6).Curatarea si dezinfectarea halelor se face dupa fiecare ciclu de productie, cumasina de spalat ce foloseste apa sub presiune la temperatura naturala simateriale de dezinfectie.In mod normal, in hale nu se asigura incalzire artificiala fiind suficienta caldurabiologica degajata de animale. In cazul unor temperaturi foarte scazute petimpul iernii, halele reci sunt incalzite cu centrale termice murale de micidimensiuni, cu consum de GPL.

Admisia de aer proaspat in hale se realizeaza natural, acestea fiind dotate cuferestre pe fiecare parte a helei, cu dimensiunile: L=0,9 m si l=0,4 m, cu plasade protectie si cu exhaustoare/ hala cu tiraj fortat Ǿ=0,6m (Q=12.500 m3/h)montate la tavan la 3 m de sol.Iluminatul se asigura atat natural, prin ferestrele si luminatoarele mentionate,cat si artificial cu lampi cu consum redus de energie electrica.Sistemul de adapostire si de colectare a dejectiilor este BAT asigurandacelasi factor de emisie a amoniacului ca si sistemul de referinta.

Tehnici de nutritiePrepararea hranei se va face in instalatia proprie (Mill & MIX) a complexului.Furajele se vor transporta in cele 2 buncare exterioare aflate in dotareafiecarei hale, de unde sunt distribuite in hale cu un sistem de distributie cusnec; in fiecare compartiment sunt instalate hranitori si adapatoridimensionate corespunzator.

___________________________________________________________________________________


90


Se aplica tehnica de furajare BAT care inseamna cantitate si compozitie afurajului dupa retete diferentiate pe faze de crestere a animalelor, in functie degreutatea corporala. Atat continutul de proteina cruda si fosfor in furaje, cat sicantitatea zilnica de hrana administrata respecta strict indicatiile tehnologicepentru categoria de varsta si sunt conforme cu cerintele BAT.

Managementul dejectiilorDejectiile lichide descarcate la actionarea vanelor precum si apele uzatetehnologice rezultate din spalarea halelor la sfarsitul ciclului de productie suntcolectate prin reteaua de canalizare exterioara si dirijate in rezervorul metalicde stocare.Pentru stocarea dejectiilor pe o perioada de cca. 6 luni in vederea fermentarii,se utilizeaza un rezervor metalic cu un volum util de 7.116,7 m3.

Asistenta sanitar-veterinaraAsistenta veterinara este asigurata de catre un medic veterinar, pe bază decontract încheiat cu SC PORFARM SRL. Administrarea medicamentelor(vitamine si antibiotice) se face injectabil si in apa de baut.

Managementul mortalitatilorPentru incinerarea cadavrelor s-a prevazut 1 incinerator tip Derwent decapacitate 500 kg/sarja, amplasat pe platforma betonata la capatul culoaruluide acces.Durata unei sarje este variabila in functie de greutatea efectiva a sarjei,capacitatea de incinerare fiind sub 50 kg/ora. Incineratorul este din categoria“de capacitate mica” conform Regulamentului CE nr. 1774/2002 cu privire lasubprodusele animale ce nu sunt destinate consumului uman si detine sicertificat de conformitate anexat in copie la prezentul raport.

Controlul emisiilorPrincipalele emisii sunt reprezentate de evacuarile de amoniac si metan inatmosfera, care rezulta din procesele metabolice si din degradarea dejectiilor.Sursele de emisii in atmosfera sunt halele de productie si rezervorul destocare exterioara a dejectiilor.Emisiile de azot sunt minimizate prin respectarea cerintelor BAT pentruadapostirea in hale, compozitia hranei si modul de administrare a acesteia,colectarea/ transferul/ stocarea si eliminarea dejectiilor.Dupa cum s-a prezentat mai sus, tehnicile utilizate in ferma pentruadapostirea si furajarea animalelor sunt conforme cu cerintele BAT, rezultandastfel ca atat productia de azot si fosfor cat si emisiile de amoniac din halesunt cele mai mici posibile.Celelalte emisii in atmosfera (bioxid de sulf, bioxid de azot, hidrogen sulfurat,pulberi) sunt in cantitati nesemnificative.Emisiile de la centrala termica murala si de la incineratoare se produc doar peperioada functionarii acestora si sunt de asemenea nesemnificative.Nu exista descarcari de ape uzate direct in receptori naturali. Apele uzatemenajere (de la filtrul sanitar) se colecteaza in bazin vidanjabil si sunt

___________________________________________________________________________________


91


descarcate in statia de epurare exterioara amplasamentului. Apele de spalarerezultate din halele de productie se colecteaza impreuna cu dejectiile inbazinele metalice de stocare si se utilizeaza ca fertirigatii, conform celormentionate mai sus.

MirosuriMirosurile sunt generate in principal de emisiile de amoniac si vor fi scazute inconditiile in care si emisiile de amoniac sunt reduse. Emisiile secundare dehidrogen sulfurat genereaza de asemenea mirosuri dar, in conditiilerespectarii cerintelor BAT de adapostire a animalelor, cum este cazul fermei,aceste emisii sunt nesemnificative fiind sub limita de detectie chiar si ininteriorul halelor.

DeseuriPrincipalele deseuri sunt dejectiile si mortalitatile iar modul de gestionare aacestora a fost prezentat in alineatele precedente. Deseurile menajere suntcolectate pe baza de contract de catre un prestator de servicii specializat sidescarcate la un depozit de deseuri autorizat. Deseurile sanitar veterinare(ambalaje de la medicamente) precum si ambalajele rezultate de lamaterialele dezinfectante, se elimina de catre contractori autorizati pentruaceste tipuri de deseuri, pe baza de contract.

EnergieEnergia electrica si energia termica se folosesc eficient, in conformitate cucerintele BAT.

AccidenteMasurile luate pentru intretinerea si exploatarea tuturor instalatiilor, inclusiv acelor de colectare, transport si eliminare a dejectiilor, asigura prevenireaaccidentelor de tip industrial.

ZgomotNivelul zgomotului este redus, fermele de cresterea animalelor nefiind ingeneral o sursa semnificativa de zgomot. Se respecta recomandarile BAT(privind transportul si descarcarea hranei, descarcarea/ incarcarea animalelorla populare/ depopulare, manipularea dejectiilor, functionarea utilajelor) pentrureducerea zgomotului specific si mentinerea acestuia in limitele acceptate.

Monitorizare; raportareMonitorizarea este de asemenea in conformare cu cerintele BREF. Serealizeaza urmatoarele inregistrari si evidente curente:a) numarul/ efectivul de animale la fiecare data de intrare /iesireb) greutatea corporala la fiecare data de intrare /iesirec) cantitatile de furaje intrate la fiecare data de intrare; consumul lunar se

determina prin calcul;d) cantitatea de mortalitati.Actiunea de monitorizare a emisiilor semnificative de poluanti (amoniac,protoxid de azot si metan) are in vedere nu masurarea, ci estimarea acestoraprin calcul conform celor prezentate in capitolul 6 din acest document.

___________________________________________________________________________________


92


Scoaterea din functiuneActivitatea desfasurata nu este de natura sa conduca la poluarea chimica aamplasamentului. De asemenea, pe amplasament nu exista zone dedepozitare a deseurilor periculoase.Pentru incetarea activitatii se are in vedere redarea amplasamentului intr-ostare care sa permita utilizarea sa in viitor. In acest scop se va elabora Planulde inchidere a instalatiei care se va depune odata cu solicitare de autorizare aactivitatii.

Reglementarile privind protectia habitatelorIn imediata vecinatate a amplasamentului nu exista arii naturale protejate.

ALTERNATIVE STUDIATE

Tehnicile utilizate au fost alese dintre alternativele BAT care asigura cel maimare beneficiu pentru mediu, fara antrenarea unor costuri excesive.

EVALUAREA IMPACTULUI

Singurul impact potential semnificativ este cel asupra calitatii aerului si sedatoreaza in special emisiei de amoniac din halele de productie si dinstocarea dejectiilor. Pe langa efecte asupra sanatatii receptorilor umani,amoniacul conduce si la producerea mirosurilor neplacute.

Modelarea matematica a dispersiei in aer pentru emisiile de poluantisemnificative, s-a facut doar pentru amoniac, deoarece in cazul metanului nusunt prevazute valori limita pentru zonele rezidentiale. S-a tinut cont atat deemisiile din halele de productie cat si de cele rezultate din stocarea dejectiilor.

Analiza rezultatelor obţinute pune în evidenţă faptul ca nivelurile deconcentraţii în aerul ambiental, in afara fermei, generate de sursele aferenteobiectivului, se situeaza sub valorile limită pentru concentraţiile maximadmisibile de amoniac în atmosferă atat pe durate scurte cat si medii demediere, conform legislaţiei în vigoare (STAS 12574/1987 care prevede valorimaxime admisibile – CMA - pentru amoniac in zone rezidentiale).

In concluzie, se poate afirma ca prin Constructia Fermei Zootehnicepentru Suine – S.C. PORFARM S.R.L., impactul asupra mediului esteredus pe plan local si fara consecinte in context transfrontiera.

___________________________________________________________________________________

CONSTRUCTIE FERMA ZOOTEHNICA SUINE – SC PORFARM SRLRaport privind Impactul asupra Mediului – 11. DOCUMENTE ANEXATE

93


11. DOCUMENTE ANEXATESe va anexa evaluarea propunerilor motivate (justificate) ale publicului siminutele prezentarii raportului de evaluare a impactului asupra mediului indezbaterea publica, dupa realizarea acestei etape procedurale.

Constructie Ferma Zootehnica pentru Suine – S.C. PORFARM S.R.L.Raport privind Evaluarea Impactului asupra Mediului – Anexa 1

1

Anexa 1

CONSTRUCTIE FERMA ZOOTEHNICA PENTRU SUINE –S.C. PORFARM S.R.L.

CARACTERISTICILE HALELOR DE PRODUCTIE

CALCULUL NECESARULUI DE FURAJE SI APA

VOLUME SI CANTITATI ANUALE DE DEJECTII


2

CUPRINS

1. CARACTERISTICILE HALELOR DE PRODUCTIE................................................... 12. HRANIREA ANIMALELOR ........................................................................................ 13. ADAPAREA ANIMALELOR ....................................................................................... 24. PERNA DE APA ........................................................................................................... 35. SPALAREA HALELOR................................................................................................ 36. CANTITATI SI VOLUME ANUALE DE DEJECTII.................................................... 4


1

1. CARACTERISTICILE HALELOR DE PRODUCTIETabelul nr. 1: Destinatia si caracteristicile halelor de productie

Nr.Crt.

Denumire clădire Dimensiuni (m) Suprafaţă (m2) Numărul de locuri Nr. zile/ ciclu

1 Carantină 14,50 x 18,10 262,00 180 Aprox. 70 (Variabil)2 Inseminare si gestaţie

timpurie95,50 x 18,00 1 408,00 522 35

3 Gestaţie tirzie 95,50 x 18,00 1 719,00 720 775 - 7 (in fatare)4 Maternitate 117,80 x 18,00 2 120,00 32428 (in lactatie)

5 Statie vieri si laborator* 27,90 x 7,75 216,00 18 3656 Tineret 92,20 x 21,00 1 936,00 4 608 56

*Laborator 15,30 x 6,60 101,00 -

2. HRANIREA ANIMALELOR

Tabelul nr. 2: Determinarea necesarului anual de furaje

Categoria de animale Numar de zile/ciclu

Numarcicluri

Numar de animale/categorie

Cantitate mediezilnica de nutreturi

[kg /zi]

Cantitate anual denutreturi [kg / an]

1 2 3 5 4 6Porci in crestere (scrofite) 70 5 900 2,5 787.500Scroafe in refacere, la monta sigestante

112 2,4 1.200 2,4 741.888

Scroafe in fatare 5 - 7 2,4 1.200 2,3 46.368Scroafe lactante 28 2,4 1.200 3,5 282.240Tineret 56 6,51 4.608 0,780 1.310.316Vieri 365 1 18 3,2 21.024TOTAL 3.189.336


2

3. ADAPAREA ANIMALELOR

Tabelul nr. 3a): Determinarea cantitatii anuale de apa necesara pentru adapatNumar de zile/ an Numar de animale/

categorie (locuriCantitate medie zilnicade apa pentru adapat *

Consum anual de apa **Categoria de animale

[zile/ an] [locuri] [l /zi/ cap] [m3 /an]1 2 5 4 6

Porci in crestere (scrofite) 70 x 5 = 350 180 4 252

Asteptare monta si Gestatie (pana in ziua85)

85 x 2,4 = 204 1.200 5 - 10 1.836(val. medie)

Gestatie (dupa ziua 85 pana la fatare) 39 x 2,4 = 72 1.200 10 - 22 1.382,4(val. medie)

Maternitate 28 x 2,4 = 67.2 1.200 25 - 40 2.620,8(val. medie)

Tineret 56 x 6,51 = 365 4.608 4 6.727,68

Vieri 365 18 4 - 10 45,99

TOTAL 12.864,87 (val. medie)* conform BREF ILF, Sectiunea 3.2.2.2.1, Tabel 3.13** cantitatea anuala de apa necesara = Cantitate medie de apa/ zi/ animal x Nr.animale x Nr.zile/ an

Tabelul nr. 3b): Necesarul de apa comunicat de proiectant

Necesarul zilnic mediu de apă potabilă(litri pe cap de animal)

Scroafe - gestatie 15 – 20Scroafe - alăptare 35 – 40Purcele - aclimatizare 7 - 10Purcei - tineret 2 – 7

Dupa cum se poate observa, necesarul de apa comunicat de catre proiectant se incadreaza in intervalul de valori din BREF – ILF.


3

4. PERNA DE APAPerna de apa din canalele interne ale halelor se formeaza din apa de la spalarea precedenta, astfel incat nu este necesara o cantitate suplimentarade apa in acest scop.

5. SPALAREA HALELOR

a) Se face mentiunea ca BREF ILF, Sectiunea 3.2.2.2.2; tab. 3.16, indica o cantitate specifica de apa de 0,7 m3/cap/an folosita la spalareahalelor de reproductie; aceasta ar conduce la un volum de 852,6 m3 /an pentru animale adulte (scroafe si vieri).

b) Conform BREF ILF Sectiunea 3.2.2.2.2; tab. 3.16, la spalarea halelor din ingrasatorii se foloseste o cantitate specifica de apa care variazaintre 0,07 – 0,3 m3/cap/an. In cazul tineretului, numarul ponderat de capete/an este egal cu 4.608 pe toata durata anului, iar in cazulscrofitelor sub 28 de saptamani este de 180 locuri x 350 zile/ an = 172. In total numarul ponderat pe an de animale din aceste categoriieste 4.781. Daca se ia in considerare intervalul de variatie, adica 0,07 - 0,3 m3/ cap/ an, pentru numarul de 4.781 capete rezulta un necesarde apa de spalare cuprins intre 143,43 m3/ an si 1.434,3 m3/ an.

c) In consecinta, volumul total de apa necesara pentru spalare este cuprins intre 996,3 m3 /an si 2.286,9 m3 /an .


4

6. CANTITATI SI VOLUME ANUALE DE DEJECTII

Tabelul nr. 6: Cantitati anuale de dejectiiFactori de emisie1)

[kg/ cap/ zi]Categorie de animale Numar

capeteZile / an

Domeniu de valori Valoaremedie

Cantitati anuale2)

de dejectii[kg/an]

1 2 3 4 5 6 7 8Scroafe in afara fatarii 1.200 348 2,4 2,8 – 6,6 5,2 - 9 7,1 2.964.960Scroafe in fatare 1.200 7x2,4 = 17 5,7 10,2 10,9 – 15,9 13,45 274.380Tineret 4.608 365 1 0,4 – 0,6 1,4 – 2,3 1,85 3.111.152Porci in crestere (scrofite) 180 350 2 1 – 2,1 3,0 – 4,1 3,55 223.650Vieri 18 365 - - 3,0 – 7,2 5,1 33.507TOTAL 6.607.649

1) BREF ILF Sectiunea 3.3.1.2 tabel 3.27; 2) Calculat cu valoarea medie din coloana 7

Tabelul nr. 2: Volume anuale de dejectii (balegar si urina)Factor de emisie pt. dejectii 1) Volum de

dejectii 2)

[m3/ cap/ an] [m3/ cap/ an] [m3/ an]

Categorie de animale Numarcapete

Zile / an

Domeniu devalori1)

Valoaremedie

Valoareanuala

1 2 3 4 5 6Scroafe in afara fatarii 1.200 348 1,9 – 3,3 2,6 1.086Scroafe in fatare 1.200 7x2,4 = 17 5,1 – 5,8 5,45 111Tineret 4.608 350 0,5 – 0,9 0,7 1.129Porci in crestere/ ingrasare (scrofite sivieri)

198 365 1,1 – 1,5 1,3 9.395

TOTAL 11.7211) BREF ILF Sectiunea 3.3.1.2 tabel 3.27


5

2) Calculat cu valoarea medie din coloana 5. Formula de calcul pentru volumul anual de dejectii in tabelul nr. 2 este: col. (2) x col. (3) x col. (5)


Page 1

Anexa nr. 2

CONSTRUCTIE FERMA ZOOTEHNICA PENTRU SUINE –S.C. PORFARM S.R.L.

CALCULUL EMISIILOR DE POLUANTI


Page i

CUPRINS1. GENERALITATI SI DATE DE BAZA.............................................................................................. 1

2. PRODUCTIA DE AZOT SI FOSFOR............................................................................................... 2

2.1 FACTORI DE CALCUL CONFORM BREF ILF.................................................................................. 22.1.1 Productia de dejectii................................................................................................................. 22.1.2 Continutul de azot in dejectii .................................................................................................... 22.1.3 Continutul de fosfor in dejectii.................................................................................................. 3

2.2. CALCULUL EXCRETIEI ANUALE DE AZOT SI FOSFOR CONFORM BREF ILF .......................................... 32.2.1 Productia de dejectii si cantitatea de azot excretat .................................................................... 32.2.2 Productia de fosfor................................................................................................................... 4

2.3 CICLUL AZOTULUI IN FERMA CONFORM METODOLOGIEI CORINAIR.................................................. 4

3. EMISII DE POLUANTI..................................................................................................................... 6

3.1 EMISIILE IN ATMOSFERA DIN HALE (DIN SISTEMUL DE ADAPOSTIRE) ................................................... 63.1.1 Factori de emisie...................................................................................................................... 7

3.1.1.1 Factori de emisie conform BREF ILF ........................................................................................... 73.1.1.2 Factori de emisie folositi din conform CORINAIR........................................................................ 8

3.1.2 Emisii in atmosfera la ferma (cantitati anuale).......................................................................... 83.1.2.1 Emisii de amoniac calculate pe baza factorilor de emisie din BREF ILF ................................... 83.1.2.2 Emisii de metan din hale calculate cu metodologia CORINAIR.................................................. 9

3.2. EMISII IN ATMOSFERA REZULTATE DIN PROCESELE DE TRATARE A DEJECTIILOR ................................. 93.3 EMISII DE LA IMPRASTIEREA PE CAMP A BALEGARULUI .................................................................... 103.4 EMISII DE ELEMENTE ODORIZANTE.................................................................................................. 11

4. AZOT MINERAL DISPONIBIL LA IMPRASTIEREA PE CAMP A DEJECTIILORFERMENTATE.................................................................................................................................... 11

5. EMISII DIN PROCESELE DE COMBUSTIE................................................................................ 12

5.1 EMISII DE LA AEROTERME HALE ...................................................................................................... 125.2 EMISII DE LA INCINERATOR ............................................................................................................ 13

Lista tabelelorTabelul nr. 1: Cantitati specifice de dejectii produse de diferite categorii de porcine................................... 2Tabelul nr. 2: Compoziţia medie a bălegarului în kg per 1000 kg de bălegar şi deviaţia standard (între

paranteze) ......................................................................................................................................... 2Tabelul nr. 3: Exemplu de consum, asimilare si excretie de fosfor [kg/animal]........................................... 3Tabelul nr. 4: Productia anuala de dejectii si excretia anuala de azot .......................................................... 3Tabelul nr. 5: Productia anuala de fosfor, functie de factorul de emisie exprimat in [kg/animal/an]............. 4Tabelul nr. 6: Ciclul azotului conform metodologiei CORINAIR............................................................... 5(Emission Inventory Guidebook – ag. 100500, Anexa1, tabelul 3.A, pag.92 ) ............................................ 5Tabelul nr. 7: Factori de emisie in atmosfera de la halele de porci [kg/loc/an] ............................................ 7Tabelul nr. 8: Factori de emisie in atmosfera din hale conform CORINAIR............................................... 8Tabelul nr. 9: Emisii din hale calculate pe baza factorilor de emisie din BREF ILF.................................... 8Tabelul nr. 10: Emisii de metan din hale calculate conform metodologiei CORINAIR ............................... 9Tabelul nr. 11: Emisii de amoniac din bazinele de stocare [kg/an] calculate cu rata de emisie din BREF ILF

....................................................................................................................................................... 10Tabelul nr. 12: Emisii de metan din managementul dejectiilor calculate cu factorii de emisie din

CORINAIR..................................................................................................................................... 10Tabelul nr. 13: Emisii de protoxid de azot din managementul dejectiilor calculate cu factorii de emisie din

CORINAIR..................................................................................................................................... 10Tabelul nr. 14: Niveluri de emisii odorizante la balegarul de porc............................................................ 11


Page 1

1. Generalitati si date de bazaPrincipalele emisii sunt cele de amoniac (NH3), protoxid de azot (N20) si metan (CH4).Marimea acestora depinde de caracteristicile (cantitatea, structura si compozitia)balegarului care la randul lor sunt afectate in primul rind de calitatea furajelor(continutul de materie uscata si concentratia nutrientilor N si P) si de eficienta cu careanimalul transforma furajele in procesul de dezvoltare (FCR). Masurile aplicate pentrua reduce emisiile generate la adapostirea, depozitarea si tratarea balegarului afecteazastructura si compozitia acestuia si in final influenteaza emisiile generate la aplicareabalegarului pe camp.

La efectuarea calculelor se va tine seama de urmatoarele aspecte:· in ferma exista un numar diferit de locuri de la o categorie biologica la alta

(scroafe in asteptare monta si gestante, scroafe in fatare)· numarul mediu de cicluri este de 2,4 cicluri/ an· gradul de ocupare al locurilor variaza de la un ciclu la altul deoarece:

- nu toate scroafele insamantate devin gestante;- in urma celor doua controale, scroafele la care nu se confirma gestatia

se intorc in compartimentele de monta;- se produc mortalitati, astfel incat numarul de scroafe care fata este de

regula mai mic decat numarul de scroafe gestante;· scroafele in fatare stau in boxele respective un numar mediu de 7 zile inaintea

fatarii si 28 zile dupa fatare (impreuna cu purceii)· perioada de monta si gestatie dureaza in medie 119 zile· numarul de vieri este nesemnificativ de mic in comparatie cu cel de scroafe· factorii de emisie din BREF ILF (documentul de referinta privind cele mai bune

tehnici disponibile pentru fermele de crestere intensiva a animalelor – porci sipasari) se prezinta sub forma unui domeniu de valori avand caracter indicativ

Din consideratiile de mai sus, calculele se efectueaza pentru urmatoarele date de bazaconsiderate ca valori medii:

Categoria Numar de animale Numar de zile/an

scroafe in fatare/lactante 1.200 35 x 2,4 = 84

scroafe in afara perioadei de fatare/la monta sigestante

1.200 117 x 2,4 = 281


Page 2

2. Productia de azot si fosfor

Cantitatea/ productia de minerale azot si fosfor (N si P) excretate in balegar se poatedetermina prin folosirea factorilor de calcul conform documentului BREF-ILF saumetodologiei CORINAIR.

2.1 Factori de calcul conform BREF ILF

2.1.1 Productia de dejectii

Cantitatea de dejectii produsa se calculeaza pe baza factorilor de calcul indicati indocumentul BREF ILF pe categorii si stadii de dezvoltare a animalelor.

Tabelul nr. 1: Cantitati specifice de dejectii produse de diferite categorii de porcine

Producţie(kg/cap/zi)

Producţiem3/capCategorie porcine

Manure Urină Purin per lună per an

Scroafă gestantă 2,4 2,8 – 6,6 5,2 – 9 0,16 – 0,28 1,9 – 3,3

Scroafă in fatare 1) 5,7 10,2 10,9 – 15,9 0,43 5,1 – 5,8

Porc in crestere 2 1 – 2,1 3 – 7,2 0,09 – 0,13 1,1 – 1,51) alimentarea cu apă variază in functie de sistemul de adapare

(Tabel 3.27, BREF ILF, Sectiunea 3.3.1.1)

2.1.2 Continutul de azot in dejectiiFactorii de calcul pentru continutul de azot in dejectii (FEN) din BREF ILF, Sectiunea3.3.1.2, pentru scroafe, se prezinta in tabelul nr. 2.

Tabelul nr. 2: Compoziţia medie a bălegarului în kg per 1000 kg de bălegar şi deviaţia standard(între paranteze)

MU MO N total Nm Norg P205 K20 MgO Na20Densitate

kg/m3

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Amestec de dejecţii (purin)

Scroafe 55 35 4.2 2.5 1.7 3.0 4.3 1.1 0.6(28) (1.4) (0.8) (1.0) (1.7) (1.4) (0.7) (0.2)

Porci in crestere 90 60 7,2 4,2 3,0 4,2 7,2 1,8 0,9 1040

(32) (1,8) (1,1) (1,3) (1,5) (1,9) (0,7) (0,3)


Page 3

Nm - azot metabolicNorg - azot organicMU – materie uscataMO – materie organica(Tabel 3.33, BREF ILF, Sectiunea 3.3.1.2)

2.1.3 Continutul de fosfor in dejectiiFactorul de calcul pentru continutul de fosfor (FEP), conform BREF ILF, Sectiunea3.3.1.2, se prezinta in tabelul nr. 3.

Tabelul nr. 3: Exemplu de consum, asimilare si excretie de fosfor [kg/animal]

Fosfor excretatCategoria deanimale

Zile Consum AsimilareFecale Urina Total zilnic*

0 1 2 3 4 5 6 7ScroafeLactante 28 0,78 0,35 0,34 0,09 0,43 0,015In afara perioadeide fatare

124 1,58 0,24 0,79 0,55 1,34 0,01

Total ciclu scroafe 152 2,36 0,59 1,13 0,64 1,77 -Total pe an(scroafe)

365 5,38 1,35 2,58 1,46 4,04 -

Purcei intarcati(7,5-26 kg)

56 0,157 0,097 0,053 0,007 0,06 0,001

Scrofite/ vieri(porci in crestere)(26-113 kg)

365 1,161) 0,43 0,652) 0,08 0,73 0,002

1) consum hrana 2,03 kg/zi si 4,8 g P/kg hrana2) consum hrana 2,03 kg/zi si 2,1 g dP/kg hrana (dP = fosfor disponibil)

(Tabel 3.32, BREF ILF, Sectiunea 3.3.1.2)* calculat cu formula: (7) = (6) / (1)

2.2. Calculul excretiei anuale de azot si fosfor conform BREF ILF

2.2.1 Productia de dejectii si cantitatea de azot excretat

Tabelul nr. 4: Productia anuala de dejectii si excretia anuala de azotDejectii Azot

Categoriade

animaleNr.

animaleNumarzile/ an

FEdejectii1)

[kg/animal/

zi)]

Productiade dejectii[tone/an]

FEN2)

[kg/1000 kgdejectii]

Excrectiade azot[kg/an]

0 1 2 3 4 5 6Scroafăgestantă 1.200 281 5,2– 9 1.753 – 3.035

Scroafă infatare 1.200 84 10,9 –15,9 1.099– 1.603

TOTALscroafe

2.852 – 4.638 4.2 11.978 – 19.480


Page 4

Dejectii AzotCategoria

deanimale

Nr.animale

Numarzile/ an

FEdejectii1)

[kg/animal/

zi)]

Productiade dejectii[tone/an]

FEN2)

[kg/1000 kgdejectii]

Excrectiade azot[kg/an]

0 1 2 3 4 5 6Tineret 4.608 365 1,4 – 2,3 2.355 – 3.868 -3) -Porci increstere 196 365 3,0 – 7,2 215 – 515 7,2 1.548 – 3.708

TOTALaltecategorii

2.570 – 4.3831.548 – 3.708

TOTALGENERAL

5.422 – 9.021 13.526 – 23.1881) din tabelul nr. 12) din tabelul nr. 2 coloana 43) nu exista factor de emisie in BREF-ILF

Avand in vedere ca densitatea dejectiilor (purin) este de 1.040 kg/m3, volumul dedejectii corespunzator valorii maxime din tabelul nr. 4 este de:

9.021 tone/an : 1,04 tone/m3 = 8.674 m3/ an sau 723 m3/luna

Conform OM nr. 242/2005, perioada maxima inchisa pentru aplicarea dejectiilor (incazul solurilor nisipoase sau cu profil scurt) este de 6 luni, intre 1 august – 1 februarie.Bazinele de stocare trebuie deci sa asigure depozitarea dejectiilor pe o durata de celputin 6 luni. Rezulta un volum necesar de stocare de: 4.388 m3 / 6 luni.

2.2.2 Productia de fosfor

Tabelul nr. 5: Productia anuala de fosfor, functie de factorul de emisie exprimat in[kg/animal/zi]

Categoriade

animaleNr.

animaleNumarzile/ an

FEP1)

[kg/animal/ zi)]Productiade fosfor[kg/an]

0 1 2 3 4Scroafă gestantă 1.200 281 0,016 5.395Scroafă in fatare 1.200 84 0,01 1.008

TOTAL scroafe 6.403Tineret 4.608 365 0,06 100.915Scrofite si vieri (Porciin crestere)

198 365 0,73 52.757

TOTAL altecategorii

153.672

TOTAL GENERAL 160.0751) din tabelul nr. 3


Page 5

2.3 Ciclul azotului in ferma conform metodologiei CORINAIR

Ciclul azotului in ferma este prezentat in tabelul nr. 6. Numarul de “capete” utilizat incalcule reprezinta o valoare ponderata, calculata cu formula: suma (Numarul deanimale x Zile efective de sedere / 365 ), adica:

1.200 (365/365) x 18 (365/365)+ 180x350/365 + 4.608 (365/365) = 6.000 (aprox.)

Tabelul nr. 6: Ciclul azotului conform metodologiei CORINAIR

Etapa % Nr.Capete

Azot/ cap[kg]

Total azot[kg]

(2) x (3)

NH3 / cap[kg]

TotalNH3[kg]

(2) x (5)0 1 2 3 4 5 6

N excretat 36,00 216.000 - -Emisii in hale 17% 6,12 36.720 7,43 44.580

N la depozitarea exterioara 29,88 179.280 - -Emisii la depozitarea exterioara 6% 1,79 10.740 2,18 13.080N disponibil pentru imprastierea

pe camp 28,09 168.540-

-din care N mineral 50% 14,04 84.240 - -

Emisii din imprastierea pe camp 40%

6.000

5,62 33.720 6,82 38.328TOTAL NH3 95.988

(Emission Inventory Guidebook – ag. 100500, Anexa1, tabelul 3.A, pag.92 )


Page 6

3. Emisii de poluanti

Cele mai importante emisii de poluanti sunt cele de compusi ai fosforului, azotului sicarbonului.

Fosforul continut in balegarul excretat este transferat in instalatia de stocare si de aicipe camp fara a genera compusi in emisii atmosferice.

Azotul continut in balegarul excretat se pierde partial in atmosfera sub forma deamoniac (NH3) si protoxid de azot (N2O) in trei faze/puncte principale din procesul deproductie:

- halele de adapostire,- sistemul de tratare/ stocare a dejectiilor- imprastierea pe camp a dejectiilor dupa fermentare.

Restul azotului si fosforul continute in dejectiile imprastiate pe camp se amesteca in solsi este preluat partial de plante.

Din hale si din sistemul de tratare/ stocare a dejectiilor in cadrul fermei se mai emite simetan (CH4).

Din procesul de fermentare anaeroba a dejectiilor se genereaza, de asemenea, emisiide fenoli si H2S dar in cantitati nesemnificative (Emission Inventory Guidebook,sectiunea 3.1, pg.70), motiv pentru care aceste emisii nu sunt tratate nici in BREF-ILFsi nici in metodologia CORINAIR.

3.1 Emisiile in atmosfera din hale (din sistemul de adapostire)

Din hale se produc emisii de poluanti in aer si evacuari de dejectii la sistemul decanalizare:

- Emisiile in aer din hale reprezinta cele mai mari cantitati de emisii din totprocesul tehnologic din ferma, cele mai importante fiind cele de amoniac (NH3),de metan (CH4) si de protoxid de azot (N2O); acestea rezulta din reactiametabolica in organismul animal si din fermentarea dejectiilor excretate.Protoxidul de azot este un produs de reactie secundar al procesului deamonificare a ureei care apare ca atare, sau poate fi convertit din acidul uriccontinut in urina. Amoniacul este principala cauza a mirosurilor neplacute.

- Amestecul de dejectii lichide formate din balegar, urina si apa de spalare estetransferat prin pompare/canalizare la sistemul de tratare/ stocare.

Nivelul de emisii in aer este determinat de mai multi factori care pot avea efecte in lant:· sistemul de constructie a halelor si de colectare a dejectiilor;· sistemul si rata de ventilare;


Page 7

· temperatura interioara si sistemul de incalzire;· cantitatea si compozitia dejectiilor care depind de:

- strategia de furajare;- compozitia furajelor (nivelul de proteine);- ne/folosirea asternutului de paie;- sistemul de adapare;- numarul de animale.

3.1.1 Factori de emisie

3.1.1.1 Factori de emisie conform BREF ILF

Nivelurile de emisie uzuale exprimate in kg/loc/an si stabilite in functie de conditiile dinhale, se prezinta in tabelul nr. 7 de mai jos.

Tabelul nr. 7: Factori de emisie in atmosfera de la halele [kg/loc/an]

Categorii de animale NH31) NH3

2) NH33) CH4

3) N2O 4)

0 1 2 3 4 5Scroafe la monta sigestante

3,12 – 4,2 a) 2,34 - 3,15 0,4 – 4,2 21,1 fara date

Scroafe care fata 8,7 – 8,3 b) 6,52 - 6,2 0,8 – 9,0 fara date fara date1) Sistem de referinta: a) Tabel 4.21, BREF ILF, Sectiunea 4.6.1

b) Tabel 4.22, BREF ILF, Sectiunea 4.6.22) cu reducere de 25% fata de valoarea maxima din sistemul de referinta (corespunzator sistemului de pardoseala complet cugratare FSF, pe perna de apa, cu golirea dejectiilor prin vacuum)3) Tabelul 3.35, BREF ILF, Sectiunea 3.3.2.4) Idem 3).Tineret < 30 kg 0,60 – 0,8 a) 0,40 - 0,53

2)0,06 – 0,8 3,9 fara date

Porci la ingrasare >30 kg

2,39 – 3,0 b) 1,79 -2,253)

[1,35c) - 3,0]d)

[0.9c) – 2,4]e)[2,8 - 4,5]d)

[4,2 si 11,1]e)[0,02 - 0,15] d)

[0,59 – 3,44]e)

1) Sistem de referinta: a) Tabel 4.23, BREF ILF, Sectiunea 4.6.3b) Tabel 4.24, BREF ILF, Sectiunea 4.6.4

2) cu reducere de 34% fata de valoarea din sistemul de referinta, in cazul sistemului cu dubla incalzire folosit in ferma la tineret3) cu reducere de 25% fata de valoarea din sistemul de referinta, in cazul sistemelor 4.6.1.1 (FSF cu vacuum)4)Tabelul 3.35, BREF ILF, Sectiunea 3.3.2.2:

c) cele mai mici valori se obtin cu sisteme de retinere a emisiilor (end of pipe)d) sistem de adapostire FSF (pardoseala partial cu gratare)e) sistem de adapostire PSF (pardoseala partial cu gratare)

NOTA: Valorile factorilor de emisie pentru CH4 din BREF ILF Sectiunea 3.3.2.2 Tabelul3.35 sunt doar cu caracter orientativ si de aceea pot fi utilizate in conditii limitate.


Page 8

3.1.1.2 Factori de emisie folositi din conform CORINAIR

Tabelul nr. 8: Factori de emisie in atmosfera din hale conform CORINAIR

Categoria de animale FECH41)

[kg/cap/an]Scroafe 1,5Porci 1,5

1) Emission Inventory Guidebook – ag. 100400, sectiunea 8, tabelul 2, pag.58

3.1.2 Emisii in atmosfera la ferma (cantitati anuale)

3.1.2.1 Emisii de amoniac calculate pe baza factorilor de emisie din BREF ILF

Pentru amoniac, emisiile s-au calculat cu valorile maxime ale factorilor de emisie dintabelul nr. 7 coloana 2, alese corespunzator tipului de pardoseala folosit in halele dinferma, care asigura o reducere a emisiilor de amoniac din hale cu 25% fata de sistemulde referinta.

Rezultatele se prezinta in tabelul nr. 9.

Tabelul nr. 9: Emisii din hale calculate pe baza factorilor de emisie din BREF ILF

NH3IpotezaFE

[kg/loc/an]Emisia

Scroafe la monta si gestante(1.200 capete x 281 zile/an / 365 = 924 locuri ponderate)

3,15 2.911 kg/ an

Scroafe in fatare(1.200 capete x 84 zile/an / 365 = 276 locuri ponderate)

6,2 1.711 kg/ an

Emisia totala anuala scroafe 4.622 kg/ anTineret (4.608 locuri) 0,53 2.442 kg/ anScrofite si vieri (18 + 180 x 350/365 = 190) 2,25 428 kg/ anEmisia totala anuala alte categorii 2.870

kg/anEmisia totala anuala 7.492 kg/ anEmisia maxima instantanee 0,238 g/s

Se constata ca emisiile anuale calculate cu factorii de emisie din BREF ILF sunt maimici decat cele calculate cu factorii de emisie din CORINAIR prezentate in tabelul nr.6. Diferenta se datoreaza faptului ca metodologia CORINAIR nu tine seama deprevederile BREF ILF corespunzatoare celor mai bune tehnici disponibile pentrusistemele de adapostire si colectare a dejectiilor. De aceea, pentru evaluareaimpactului sunt folosite valorile maxime ale emisiilor obtinute cu factorii de emisie dinBREF ILF si prezentate in tabelul nr.9 de mai sus.


Page 9

3.1.2.2 Emisii de metan din hale calculate cu metodologia CORINAIR

Tinand seama de nota din subsectiunea 3.1.1.1, emisiile de metan au fost determinateprin metodologia de calcul CORINAIR.

Tabelul nr. 10: Emisii de metan din hale calculate conform metodologiei CORINAIR

Categoria de animal Numar de animale FECH41)

[kg/animal/an]Emisia de CH4

[kg/an]Scroafe 1.200 1,5Porci 4.798 1,5

8.997 kg/ an

Emisia instantanee 0,285 g/ s

1) Factori de emisie din CORINAIR (Emission Inventory Guidebook – ag. 100400, Sectiunea 8, tabelul 2)

3.2. Emisii in atmosfera rezultate din procesele de tratare a dejectiilor

Marimea emisiilor depinde de metoda folosita pentru tratare. A fost luata in consideraremetoda de stocare in bazin descoperit, timp de mai multe luni, care asigurafermentarea anaeroba a dejectiilor, astfel incat, la sfarsitul perioadei de stocare,dejectiile fermentate sa poata fi folosite pentru fertilizari.

Emisiile in atmosfera sunt in principal emisii de amoniac insotite de emisii de protoxidde azot (al caror nivel este insa mult mai scazut decat al amoniacului) si de emisii demetan.

Marimea emisiilor generate din bazinele de stocare depinde de mai multi factori:- compozitia chimica a dejectiilor;- caracteristicile fizice (dm%, pH, temperatura);- suprafata de emitere;- conditii climatice (temperatura ambientala, ploaie);- existenta unui sistem de acoperire a bazinelor de stocare.

In tabelul nr. 11 se prezinta calculul emisiei de amoniac tinand seama de datele dinBREF ILF care indica o rata de emisie in aer de cca. 10% din cantitatea de azotramasa in dejectiile transferate din hala, in cazul stocarii dejectiilor in tancurisupraterane deschise sau in lagune indiguite deschise (BREF ILF, Sectiunea 3.3.3). S-a considerat valoarea maxima a productiei de azot determinata in tabelul nr. 4.

In realitate, cantitatea de azot transferata in bazinele de stocare este mai mica,deoarece in tabelul nr. 11 nu s-au luat in considerare si pierderile de azot din hale dinemisiile de protoxid de azot. De aceea, atat cantitatea de emisii de amoniac inatmosfera, generate din bazine, cat si cantitatea de azot ramasa in bazine la sfarsitulperioadei de stocare sunt mai mici.


Page 10

Tabelul nr. 11: Emisii de amoniac din bazinele de stocare [kg/an] calculate cu rata deemisie din BREF ILF

Emisii in hale[kg]

Emisie dinbazine1)

NH3 NH3

Productia deazot (kg/an)

N2)

N transfe-rat in bazine

N2)

N ramas in bazinedupa emisia de

NH3

1 2 4 5 6(1)-(2) (4)*0,1 (4)-(5)

7.492 2.06723.1886.170 17.018 1.702 15.316

1) rata de emisie este de 10% din azotul transferat in bazine2) Cantitatea de azot din emisiile de NH3 = 14/17 x Cantitatea de NH3

Tabelul nr. 12: Emisii de metan din managementul dejectiilor calculate cu factorii deemisie din CORINAIR

Categoria de animal Numar de animale FECH41)

[kg/animal/an]Emisia de CH4

[kg/an]Scroafe 1.200 7 8.400Porci 4.798 1,5 7.197TOTAL 15.597

1) Emission Inventory Guidebook – ag. 100400, Sectiunea 8, tabelul 2

Pentru calculul emisiei de protoxid de azot se ia in considerare valoarea de 141.796 kgazot excretat determinata in sectiunea 2.1.

Tabelul nr. 13: Emisii de protoxid de azot din managementul dejectiilor calculate cufactorii de emisie din CORINAIR

Sursa de emisie FEN2O1)

[kg N emis ca N2O /kgazot excretat]

Cantitate de Nemis ca N2O

[kg/an]

Emisia de N2O2)

[kg/an]

stocare in bazine 0,001 10,74 171) Emission Inventory Guidebook – ag. 100500, tabelul 4.4, pag. 772) Emisiile de N2O = 44/28 x Cantitatea de azot10.740

3.3 Emisii de la imprastierea pe camp a balegarului

Cele mai importante sunt emisiile de amoniac in aer; marimea acestora depinde decantitatea de azot ramas in dejectiile imprastiate pe camp, de tehnica folosita pentruimprastierea dejectiilor lichide (prin injectare cu furtunul), de timpul scurs intremomentul imprastierii si momentul incorporarii in sol, precum si de sezonul in care seintreprinde actiunea.

Conform rezultatelor obtinute prin calculele efectuate cu factorii de emisie dinCORINAIR (tabelul nr. 6), cantitatea de amoniac emis in atmosfera la imprastierea pe


Page 11

camp este de 38.328 kg amoniac. Rezultatele din tabelul nr. 6 nu sunt insa concludentesi de aceea nu se recomanda sa se faca uz de aceste cifre. In plus, emisiile deamoniac de la imprastierea pe camp a dejectiilor provenite de la ferma nu sunt luate inconsideratie nici la modelarea dispersiei poluantilor in atmosfera, deoarece aceastaactiune nu se realizeaza pe terenurile din vecinatatea fermei, dejectiile fiind vandutealtor firme.

3.4 Emisii de elemente odorizante

Emisiile de mirosuri provenite din activitatiile descrise in sectiunea anterioara contribuieca surse individuale la totalul emisiilor odorizante din ferma si depind si de factoriprecum activitatiile de intretinere si organizare a fermei, compozitia balegarului sitehnicile folosite pentru manevrarea si depozitarea balegarului. Emisiile odorizante suntmasurate in Europa prin unitati (OUe). BREF ILF indica urmatoarele valori indicativepentru emisiile odorizante, calculate cu luarea in considerare a mai multor surse printrecare si experimentele cu diete cu continut scazut de proteina.

Tabelul nr. 14: Niveluri de emisii odorizante la balegarul de porc

Emisii Proteine scazute “Normal” proteineunitate miros (OUe per secunda) 371 949H2S (mg pe secunda) 0,008 0,021

(Tabel 3.42, BREF ILF, Sectiunea 3.3.6)

Deoarece in tara noastra nu exista legislatie pentru mirosuri, ar fi relevanta doar emisiade H2S si NH3.

Pentru NH3 nivelul emisiilor a fost determinat in subsectiunile anterioare. Pentru H2S,pe de o parte BREF ILF nu indica factori de emisie, iar pe de alta parte masuratorilesunt costisitoare si nu se justifica decat in cazurile cand exista plangeri repetate dinpartea vecinilor.

4. Azot mineral disponibil la imprastierea pe camp adejectiilor fermentate

Conform calculelor efectuate pe baza factorilor din metodologia CORINAIR (tabelul nr.6), dejectiile aplicate pe camp contin o cantitate de 168.540 kg azot, din care 33.720kg se pierde in atmosfera sub forma de amoniac. Rezulta o cantitate de cca. 134.820kg azot care se va lua in calcul la stabilirea planului de fertilizare.

In zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati proveniti din surse agricole, azotul esteconsiderat poluant pentru mediu. In acest caz este necesar să fie respectată norma


Page 12

specifică de 170 - 210 kg de azot pe hectar şi an, ţinand cont in plus de rezervele deazot existente in sol si de tipul plantelor cultivate.

Daca se ia in considerare, in mod conservator, doar limita inferioara de 170 kg/ha,rezulta ca suprafata minim necesara pentru aplicarea dejectiilor provenite de laferma este de:

134.820 kg azot/ an : 170 kg azot/ ha = 793 ha

5. Emisii din procesele de combustie

5.1 Emisii de la aeroterme hale

S-a considerat situatia ipotetica in care ar functiona simultan toate aerotermele dintoate halele:

88 aeroterme la capacitate maxima (consum 2,4 l/ora), rezulta un consum maxim orarde 211,2 l.

Singurul poluant care ar putea prezenta interes este NOx. Factorul de emisierecomandat de EPA pentru GPL cu ardere catalitica este de 0.001728 g NOx/ l de GPLars. Asta conduce la o emisie in hale (nedirijata) de:

0,001728 x 211,2 = 0,3649 g NOx/h.

Numarul total de ventilatoare de acelasi tip existente in cele 6 hale este de 164; debitulunui ventilator (exhaustor) este de 13.800 m3/h.

Rezulta urmatoarea concentratie in gazele evacuate de fiecare ventilator:

0,3649 g NOx / (164 x 13.800) m3 = 0,00016 mg NOx/m3 (fata de VL de 500 mg/m3).

Se poate constata ca emisia de NOx este practic neglijabila; din acest motiv, nu a maifost luata in consideratie la calculul disperisei poluantilor in atmosfera.


Page 13

5.2 Emisii de la Incinerator

Factorii de emisie (g/kg de produs incinerat) [EPA]:

NOx: 1.78CO: 1.48SO2: 1.09

Pentru o sarja de 500 kg a carei combustie necesita o durata de functionare de 10 ore,rezulta:

NOx: 890 gCO: 740 gSO2: 545 g

Emisia orara este de:

NOx: 89 gCO: 74 gSO2: 54,5 g

Volumul de aer necesar arderii este de cca. 11 m3 la 1 l de GPL. Tinand cont de tipulincineratorului, cu exces de aer, rezulta un volum de aer necesar arderii de cca. 30 m3

pentru 1 l de GPL. Consumul orar de GPL este de 10 – 12 l. Rezulta un debit de aerorar cuprins intre 300 – 360 m3.

Prin urmare se obtin urmatoarele debite volumice de poluanti:NOx: 89.000 mg / 350 m3 = 254,3 mg/ m3

CO: 74.000 mg / 350 m3 = 211,4 mg/ m3

SO2: 54.500 mg / 350 m3 = 155,7 mg/ m3

Debitele masice extrem de reduse nu au justificat modelarea matematica a dispersieipoluantilor de la incinerator.

Se recomanda masuratori in emisie dupa punerea in functiune a incineratorului!

Date post:	03-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	15 times
Download:	0 times

Raport EIM VOIVODENI - arpmag.anpm.roarpmag.anpm.ro/upload/28725_Raport mediu SC Porfarm SRL.pdf ·...

Documents