“REINTRODUCEREA IN CIRCUITUL ECONOMIC A PLATFORMEI ...arpmbc.anpm.ro/upload/18323_Raport la...

S.C. BIG INTERNATIONAL 9001 S.R.L. STR. CALEA SLANICULUI, NR. 55, ONESTI, JUD. BACAU TELEFON/FAX: 0234322293; 0744179174 J04/331/1996; COD FISCAL: RO 8289495; CONT BANCAR: RO 04 BRMA 0042 0297 4490 0000, BANCA ROMANESCA S.A

Pagina 1 din 108

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI

ASUPRA MEDIULUI PENTRU INVESTITIA

“REINTRODUCEREA IN CIRCUITUL ECONOMIC A

PLATFORMEI AGROZOOTEHNICE DIN COMUNA

PARINCEA”

BENEFICIAR : S.C. ZOOTECNIC INVEST S.R.L.

ELABORAT: S.C. BIG INTERNATIONAL 9001 S.R.L. inscris in Registrul National

al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia nr. 50

INTOCMIT: Decembrie 2010

Acest document este proprietatea S.C. BIG INTERNATIONAL 9001 S.R.L. şi poate fi folosit în exclusivitate pentru scopul în care este în mod specific furnizat, conform prevederilor contractuale şi nu poate fi reprodus, copiat, împrumutat sau întrebuinţat parţial, direct sau indirect în alt scop, fără permisiunea prealabila a proprietarului, acordată legal în scris, conform legislatiei în vigoare privind drepturile de autor.

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PENTRU INVESTITIA “REINTRODUCEREA IN CIRCUITUL ECONOMIC A PLATFORMEI AGROZOOTEHNICE DIN COMUNA PARINCEA ” Beneficiar: S.C. ZOOTECNIC INVEST S.R.L. Executant : S.C. BIG INTERNATIONAL 9001 S.R.L. ONESTI

Pagina 2 din 108

CUPRINS

INTRODUCERE 3 1. INFORMAŢII GENERALE 6 1.1 Informaţii despre titularul proiectului 6 1.2 Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului 6 1.3 Denumirea proiectului 6 1.4 Informaţii despre proiectant 6 1.5 Descrierea proiectului şi etapelor proiectului 7 1.6 Durata etapei de funcţionare 28 1.7 Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul producerii energiei

necesare asigurării producţiei 28

1.8 Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice 29 1.9 Informaţii despre plouanţii fizici sau biologici care afectează mediul 32 1.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivului alegerii uneia

dintre ele 37

1.11 Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentului pentru alternativele la proiect 37 2. PROCESE TEHNOLOGICE 39 2.1 Procese tehnologice de producţie 39 2.2 Nivelul tehnologiei adoptate 42 2.3 Activitati de dezafectare 48 3. DEŞEURI 49 4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERÂ, ASUPRA COMPONENTELOR

MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA 54

4.1 Apa 54 4.2 Aerul 68 4.3 Solul 86 4.4 Geologia subsolului 90 4.5 Biodiversitatea 92 4.6 Peisajul 94 4.7 Mediul social şi economic 95 4.8 Condiţii culturale şi etnice 96 5. ANALIZA ALTERNATIVELOR 97 6. MONITORIZAREA 97 7. SITUAŢII DE RISC 99 8. DESCRIEREA DIFICULTÂŢILOR 107 9. REZUMAT FÃRÃ CARACTER TEHNIC 107 ANEXE


Pagina 3 din 108

INTRODUCERE

Studiul de evaluare a impactului asupra mediului si Raportul privind studiul de evaluare a impactului asupra mediului sunt elaborate in conformitate cu prevederile directivelor Uniunii Europene, respectiv Directiva CE 97/11 ce amendeaza Directiva CE 85/337 privind evaluarea efectelor asupra mediului a unor proiecte publice si private, Directiva 79/409/EEC privind conservarea vietii salbatice si directive 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice (Anexa2) precum si cu prevederile legislatiei romane in vigoare in domeniul protectiei mediului:

- Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea OUG nr. 195/22.12.2005 privind protectia mediului;

- Legea nr. 645/2002 pentru aprobarea OUG nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si comtrolul integrat al poluarii;

- Ordinul MAPM nr. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu;

- Ordinul 210/2004 privind modificarea Ordinului nr. 860/2002 - Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr. 78/2000

privind regimul deseurilor; - OUG nr. 61/06.09.2006 pentru modificarea si completarea UG nr.

78/2000 privind regimul deseurilor; - H.G. nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listei

cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase; - HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor;

- H.G. nr. 352/2005 privind modificarea si completarea H.G. nr.188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate ;

- Ordinului MAPAM nr. 169/2004 privind aprobarea prin metoda confirmarii directe, a Documentelor de referinta privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) aprobate de Uniunea Europeana;

- O.U.G. nr. 57/20.06.2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice ce transpune prevederile Directivei 79/409/CEE privind conservarea pasarilor sălbatice şi ale


Pagina 4 din 108

Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de flora şi fauna sălbatice

- H.G. nr. 1284 / 2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania

- OM nr. 776/2007 (MO nr. 615/15.09.2007) privind declararea siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice Natura 2000 in România

- OM nr. 1369/2007 (MO nr. 624/11.09.2007) privind Procedura de stabilire a derogarilor de la masurile de protectie a speciilor de flora si fauna salbatica LLeeggiissllaaţţiiaa ttrraannssppuussăă îînn ccoonnffoorrmmiittaattee ccuu AAccqquuiiss--uull CCoommuunniittaarr ddee mmeeddiiuu - Directiva Consiliului 96/61/CE privind prevenirea si controlul integrat al

poluării (IPPC) modificată de Directiva 2003/35/CE Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2003/35/CE pentru participarea publicului la elaborarea anumitor planuri şi programe referitoare la mediu, şi de modificare, în ceea ce priveşte participarea publicului şi accesul la justiţie, a Directivei 85/337/CEE şi Directivei 96/61/CE

- Decizia Comisiei 2000/479/CE privind implementarea Registrului European de Emisii de Poluanţi (EPER) conform dispoziţiilor art. 15 din Directiva 96/61/CE

- Directiva Consiliului 96/62/CEE privind evaluarea şi managementul calităţii aerului înconjurător

- Directiva Consiliului 1999/30/CE privind valorile limită pentru dioxidul de sulf, dioxidul de azot şi oxizii de azot; pulberile în suspensie şi plumbului din aerul înconjurător (modificată de Decizia 2001/744/CE)

- Decizia Consiliului 93/389/CEE privind un mecanism de supraveghere a emisiilor de CO2 şi de alte gaze cu efect de seră pe teritoriul Comunităţii modificată de Decizia Consiliului 1999/296/CEE

- Decizia Parlamentului European şi a Consiliului 2004/280/CE privind mecanismul de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră pe teritoriul Comunităţii şi pentru punerea în aplicare a Protocolului de la Kyoto

- Directiva Consiliului 75/442/CEE privind deşeurile modificată de Directiva 91/156/CEE


Pagina 5 din 108

- Directiva Consiliului 91/689/CEE privind deşeurile periculoase modificată de Directiva Consiliului 94/31/CE

- Decizia Comisiei 2000/532/CE (modificată de Decizia 2001/118/CE, Decizia 2001/119/CE şi Decizia 2001/573/CE) de înlocuire a Deciziei 94/3/CE de stabilire a unei liste de deşeuri în conformitate cu art. 1 lit. a) din Directiva 75/442/CEE şi a Deciziei 94/904/CE de stabilire a unei liste de deşeuri periculoase în conformitate cu art. 1 alin. (4) din Directiva Consiliului 91/689/CEE privind deşeurile periculoase

- Directiva Parlamentului European şi Consiliului 94/62/CE privind ambalajele si deşeurile de ambalaje modificată de Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2004/12/CE

- Directiva Consiliului 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor

- Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 2150/2002 privind statistica deşeurilor modificat de Regulamentul Comisiei (CE) nr. 574/2004

- Directiva Consiliului 76/464/CEE privind poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii şi cele şapte Directive « fiice »

- Directiva Consiliului 80/68/CEE privind protecţia apelor subterane împotriva poluării cauzate de anumite substanţe periculoase

- Directiva Consiliului 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică (modificată de Directiva 97/62/CE)

- Directiva Consiliului 99/45/CE privind armonizarea legislaţiei şi măsurile administrative referitoare la clasificarea, ambalarea şi etichetarea preparatelor chimice periculoase

- Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 793/93 privind evaluarea şi controlul riscurilor prezentate de substanţele existente


Pagina 6 din 108

1. INFORMAŢII GENERALE 1.1 INFORMAŢII DESPRE TITULARUL PROIECTULUI

Numele companiei titularului: S.C. ZOOTECNIC INVEST S.R.L.

Adresa companiei titularului: sat Filipeşti, comuna Bogdăneşti, judeţul Bacău

Telefon/Fax: 0234577598 / 0234577337; 0740144128

Numele persoanei de contact : ing. OMOTA MIRCEA

Telefonul persoanei de contact: 0740144128

1.2 INFORMAŢII DESPRE AUTORUL ATESTAT AL STUDIULUI DE EVALURE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ŞI AL RAPORTULUI LA ACEST STUDIU

Numele societăţii : S.C. BIG INTERNAŢIONAL 9001 S.R.L. ONEŞTI

Adresa societăţii: str. Calea Slanicului, nr.55 , Oneşti, jud. Bacău

Numele persoanei de contact : BILIBOC ŞTEFAN

Telefonul persoanei de contact : 0234 322293; 0744179174

Faxul persoanei de contact : 0234 322293

1.3 DENUMIREA PROIECTULUI: Reintroducerea in circuitul economic a

platformei agrozootehnice din comuna Parincea

Valoarea estimata a lucrarilor : 5.127.710,00 lei din care pentru protectia mediului 120.000 lei.

1.4 INFORMAŢII DESPRE PROIECTANT

Proiectant modernizare ferma : BACIU CONSTANTIN – BC /109/2002

Proiectant depozit GPL si retele distributie GPL: S.C. EURO TEAM GAS S.R.L.

Adresa: str. Aeromodelului, nr. 50, sect. 1, Bucuresti


Pagina 7 din 108

1.5 DESCRIEREA PROIECTULUI ŞI DESCRIEREA ETAPELOR ACESTUIA

1.5.1 SCOPUL SI NECESITATEA PROIECTULUI

Dat fiind faptul ca zona are atât potential agricol cât si zootehnic, prin proiect se prevede reintroducerea in circuitul economic a complexului agrozootehnic existent in comuna Parincea, judet Bacau, prin reprofilarea activitatatii fermei existente din cresterea si ingrasare porcine in cresterea si exploatarea pasarilor de reproductie (ouatoare) .

Pentru aceasta se vor reabilita si igieniza constructiile existente pe amplasament, se va achiziţiona si monta instalatii si utilaje specializate pentru fermele de pasari, respectiv achiziţionarea de utilaj complet pentru 11 hale de productie si achiziţionarea de centrale termice (4 x 500kw) capabile să asigure energia necesară încălzirii halelor, folosind sursele regenerabile de energie, respectiv arderea resturilor vegetale rezultate în urma recoltării cerealelor.

Ferma va avea o capacitate de 39.100 capete pasari din care 34.000 de găini de reproducţie şi 5100 cocoşi ceea ce corespunde unei producţii anuale de minim 5.131.000 ouă. Investitia propusa va crea conditii favorabile pentru dezvoltarea economica si sociala a acestei zone, care desi are un potential agricol ridicat in ultimii ani a cunoscut o puternica recesiune economica si sociala. Ferma de crestere si ingrasare porcine nu mai functioneaza din anul 2007.

Investitia propusă “ Reintroducerea in circuitul economic a platformei agrozootehnice din comuna Parincea “ vine în întâmpinarea: - satisfaceriia cerintei de material genetic, avand in vedere că la nivel naţional se importă 50-60% din materialul genetic (pui de o zi sau ouă de incubaţie) necesar populării fermelor de pui de carne - cresterii competitivitătii sectorului zootehnic prin utilizarea de tehnologii competitive, utilizarea mai buna a resurselor umane si utilizarea mai eficienta a resurselor agricole vegetale; - cresterii calitătii si eficientei productiei la cerintele legate de mentinerea si cresterea unor standarde specifice din domeniul productiei agrozootehnice, urmărind de asemenea si o crestere a a randamentelor si eficientei în scopul mentinerii produselor agro-zootehnice pe piata de desfacere agro-alimentară.

Importanta realizării acestui obiectiv se regăseste si în crearea de noi locuri de muncă în zonă si va deschide perspectivele dezvoltării zootehniei, care


Pagina 8 din 108

va impulsiona dezvoltarea în zonă a culturilor agricole de cereale (grâu, porumb, etc.).

Prin realizarea acestui obiectiv se vor valorifica superior cerealele preluate de la fermierii din zonă, fiind asigurate premisele unei revigorări economice a zonei, prin valorificarea înaltă a produselor primare agricole si realizarea unui surplus de valoare adăugată ce se va reflecta la nivel local.

1.5.2 DESCRIEREA PROIECTULUI SI DESCRIEREA ETAPELOR ACESTUIA

(CONSTRUCTIE, FUNCTIONARE , DEMONTARE/DEZAFECTARE/INCHIDERE)

1.5.2.1 ETAPA DE CONSTRUCTIE

1.5.2.1.1 Situatia actuala

Amplasamentul platformei agrozootehnice existente are o suprafata totala de 66.793 mp din care 13.325,90 mp sunt ocupati de construcţii.

La data intocmirii documentatiei pe amplasamentul fermei se aflau urmatoarele constructii :

Grajduri animale Sc = 11 buc. x 730 mp Fânărie Sc = 291,64 mp Fanarie Sc = 341,00 mp Cabină cântar şi basculă Sc = 29,32 mp Clădire moară Sc = 414,78 mp Clădire magazie Sc = 887,29 mp Cladire lăptărie Sc = 106,48 mp Filtru sanitar Sc = 203,65 mp Siloz (furajerie) Sc =2241,00 mp Grajd cai Sc = 331,16 mp Casa de apă Sc = 28,68 mp Put forat

Grajduri animale

Sunt 11 grajduri, cu regim de inaltime parter, identice ca si constructie. Grajdurile au dimensiunile in plan L x l =73 X 10 m, inaltimea pana la tavan fiind de 2,75 metri, rezultand un volum construit de 20.075 m.


Pagina 9 din 108

La intrarea in fiecare grajd exista un spatiu destinat activitatilor auxiliare denumit camera tampon. Acest spatiu are dimensiunile L x l =2,5 X 10 m Inaltimea camerei tampon este de 2,75 m. Sunt constructii zidite din caramida rigidizata prin stalpi si centuri din beton armat . Acoperisul halei este executat din ferme in structura de grinda cu zabrele prinse rigid de centura superioare de beton a zidului si rigidizate intre ele cu pane si contravanturi. Structura de rezistenta a acoperisului este executata din grinzi de lemn.

Invelitoarea acoperisurilor la grajdurile nr. 1 – 9 este din tabla zincata cutata, iar la grajdurile 10 – 11 este din placi de azbociment.

Fanarii Au fundatii din beton, planseu din metal si sunt acoperite cu placi de

azbociment.

Cladire moara Este o constructie cu regim de inaltime parter, cu fundatie din beton, zid

din caramida si acoperis din tabla.

Cladire magazie Este o constructie cu regim de inaltime parter, cu fundatie din beton, zid

din caramida, acoperita cu placi din azbociment. Cladire laptarie Este o constructie cu regim de inaltime parter, cu fundatie din beton, zid

din caramida, acoperis tip terasa.

Filtru sanitar Este o constructie cu regim de inaltime parter, cu fundatie din beton, zid

din caramida, acoperita cu placi din azbociment.

Siloz Este o constructie din beton, compartimentata in trei celule. Grajd cai Este o constructie cu regim de inaltime parter, cu fundatie din beton, zid

din caramida, acoperita cu placi din azbociment.

Casa de apa Este o constructie cu structura din beton, cu inaltimea H = 18 m, unde este

amplasat rezervorul de stocare apa.


Pagina 10 din 108

Rezervorul are dimensiunile: Dn = 3,7 m; H = 4,7 m si o capacitate de stocare de 50 mc.

Put forat

Este amplasat la limita incintei fermei, in partea de nord si are urmatoarele caracteristici:

Adancime put 48 m, Diametru put 200 mm, Nivel hidrostatic - 20 m Debit 1,1 l/s Tubat tub din PVC

Putul are asigurata zona de protectie sanitara. 1.5.2.1.2 Situatia propusa prin proiect

Pentru realizarea fermei de crestere si exploatare pasari reproductie (ouatoare) prin proiect s-a prevazut reabilitarea si transformarea constructiilor existente pe amplasament in:

Grajduri animale => Hale de productie Fânărie => Depozit paie Fanarie => Depozit paie Clădire moară => Cladire depozit oua Clădire magazie => Cladire magazie materiale Cladire lăptărie => Cladire bloc administrativ Filtru sanitar => Filtru sanitar Siloz (furajerie) => Platforma depozitare dejectii Grajd cai => Magazie (deposit furaje)

Lucrarile prevazute a se realiza sunt:

- reabilitarea halelor de productie si montaj utilaje aferente activitatii de crestere si exploatare pasari;

- igienizarea constructiilor anexe in scopul deservirii fermei de pasari; - realizare dezinfector auto; - realizare platforma depozitare dejectii; - realizare depozit GPL; - realizare retea alimentare cu apa; - realizare retea canalizare; - amenajare spatiu verde.


Pagina 11 din 108

Reabilitarea halelor de productie si montaj utilaje aferente activitatii de crestere si exploatare pasari

a) Reabilitare hale productie, pentru toate cele 11 hale de productie s-a adoptatat aceiasi solutie constructiva:

- tavanul halelor va fi captusit cu polistiren cu grosimea de 10 cm, pentru diminuarea pierderilor de caldura;

- aplicarea un strat de spuma poliuretanica, in grosime de 3 cm, pe tavanul si pe peretii halelor. Aceasta spuma poliuretanica asigura atat izolatia termica necesara spatiului de productie cat si posibilitatea curatirii si a igienizari corecte a halei.

- montare usi de acces in hala, executate din materiale cu coeficient de transfer termic scazut, respectiv din panouri „sandwich” cu fetele de uzura din otel intre care se va aplica un strat de 5 cm de spuma poliuretanica

- montare usi pentru accesul personalului in hala, executate din material termopan din PVC.

- sclivisirea pardoselelor halelor

- realizarea de rigoli betonate amplasate langa peretii longitudinali ai halelor cu scurgere in bazinul betonat vidanjabil ce va fi executat la capatul fiecarei halei.

- creea de goluri tehnologice in pereti si pe acoperis pentru admisii si ventilatie

- compartimentarea camerei tampon a fiecarei hale in:

▪ camera de furajare, destinata cantaririi furajului, administrarii medicamentelor in liniile de adapare, amplasarii calculatorului de proces

▪ camera de fumigare a oualelor

▪ hol acces personal

- racordarea halelor la reteaua de curent electric, reteaua de alimentare cu apa si reteaua de canalizare.

- inlocuirea acoperisului la halele nr. 10 si 11 realizat din placi de azbociment, cu invelitoare din tabla zincata cutata.


Pagina 12 din 108

b) Montaj instalaţii tehnologice Datorită tehnologiilor de ultimă oră cu care vor fi dotate halele,

încărcătura de masa vie va fi de 12 kg/mp de hală, ceea ce va fi in concordanta cu normelor europene de bunăstare.

Pentru a raspunde cerintelor fiziologice ale speciei, fiecare hala de productie va fi utilata cu:

➭ sistem de furajare;

➭ sistem de adăpare;

➭ sistem incalzire, admisie şi ventilaţie (realizarea microclimatului);

➭ sistem cuibare, colectare ouă;

➭ sistem control şi monitorizare a microclimatului halei.

Sistem de furajare, este compus din: � buncăr de stocare furaje amplasat in exteriorul fiecarei hale, pe

fundatii din beton, cu o capacitate de 6 to fiecare. Buncarul dispune de doua usi de vizitare si sistem de incarcare pneumatica. Capacitatea de stocare a buncărului exterior este suficientă pentru a asigura un stoc tampon de 6 zile, atunci cand pasarile sunt la maturitate.

� transportor cu spira, tip FA 90, in lungime de 5 m, pentru alimentarea liniilor de furajare. Transportorul este actionat de un motor electric P = 0,75 kW, N = 350 rot/min

� 2 linii de furajare interioare cu o lungime de 120 m fiecare. Pe fiecare linie de furajare sunt montate 97 buc. hranitoare circulare (1hranitoare=14 locasuri), care asigura furajarea pasarilor. La ultima hranitoare de pe linie va fi montat un senzor de nivel, care actioneaza sistemul de antrenare a transportorului.

Linia de furajare este prevazuta cu un sistem de ancorare si suspendare pe perioada de vid, cu posibilitatea de ridicare la o inaltime de 2,5 m. Sistemul de ancorare este prevazut cu un vinci de ridicare cu sarcina de 1360 kg, pe o lungime de 120 m, suspendat pe un cablu de otel de 2,5 mm grosime.

Sistemul de alimentare cu apa (adapatori), este compus din:

➭ 2 linii adapare. Fiecare linie de adapare este alcatuita din 24 tronsoane de 3 m lungime cu 15 nipluri, prevazute cu cupite. Pe fiecare linie de adapare sunt prevazute montarea a 192 buc. de picuratori si cupite. Va fi asigurat un front de adapare de 8-12 picuratori pe cap de pasare.


Pagina 13 din 108

Fiecare linie de adapare este prevazuta cu un regulator de presiune, care regleaza presiunea la nivelul niplurilor, functie de varsta puilor si microclimat.

Linia de adapare este prevazuta cu un sistem de ancorare si suspendare pe scripeti cu ajutorul cordelinelor , astfel incat sa poata fi reglata inaltimea functie de varsta pasarilor . În camera tehnica, se va monta un sistem de dozare a medicamentelor şi vaccinurilor ce trebuie administrate în apa de băut, precum şi un apometru electronic, legat la calculatorul de proces al halei, prin intermediul căruia se va monitoriza permanent consumul de apă al puilor.

Prin adoptarea acestui sistem de alimentare si distributie a apei in hala se reduc la minim pierderile, realizandu-se cresterea pasarilor cu consumuri mici de apa.

Sistem de incalzire, admisie şi ventilaţie (realizarea microclimatului) este un sistem complex format din incalzitoare de aer (centrale termice), generatoare de aer cald (turbosuflante), ventilatoare si admisii, totul controlat de un computer care primeşte date de la senzorii de temperatură, din interior şi exterior, precum şi de la senzorul de umiditate din hală. Incalzitoare de aer (centrale termice)

Prin proiect se prevede achizitionarea a 4 buc. incalzitoare de aer, P = 500 kW fiecare, tip NPA – 500. Parametrii tehnici de baza a încalzitorului de aer sunt:

▪ Tipul instalatiei NPA-500 ▪ Putere 500 kW ▪ Temperatura în camera reversiva max 650 °C

a schimbatorului ▪ Temperatura gazelor de ardere max 300 °C ▪ Temperatura aerului încalzit max 110 °C ▪ Felul combustibilului Biomasa ▪ Volumul camerei de ardere Ø1500x1200 mm Camera de ardere sub forma de cilindru este captusita cu captuseala

ceramica. ▪ Masa orientativa a unei încarcaturi ~ 520 kg ▪ Puterea calorifica a combustibilului 15,216 MJ/kg ▪ Umiditatea combustibilului max 14 % ▪ Tirajul necesar al cosului 90÷130 Pa ▪ Ventilatorul aerului încalzit FK 50 / 7,5 kW ▪ Ventilatorul gazelor arse WSP-25 / 5,5 kW


Pagina 14 din 108

Încalzitorul de aer NPA-500 este format din:

1. Corpul încalzitorului (inclusiv învelisul din termoizolatie) 2. Usa de încarcare în camera de ardere 3. Usa de curatare la camera gazelor de ardere de reversie 4. Canal de evacuare a gazelor 5. Usa de curatare laterala 6. Ochiuri pentru suspendare pentru transport 7. Flansa de racordare a conductelor cu aer cald 8. Conducta de tabla pentru racordul ventilatorului 9. Ventilator – împinge aerul pentru încalzire 10.Usa de curatare inferioara 11. Senzor al temperaturii gazelor de ardere


Pagina 15 din 108

12. Senzor al temperaturii gazelor de ardere reversibile 13. Senzor al temperaturii aerului încalzit 14.Ventilator – împinge aerul în arzator 15.Panou de comanda electronica

Gazele de ardere sunt evacuate din incinta centralei cu ajutorul unui ventilator, ce este amplasat deasupra centralei, evacuarea facandu-se printr-un cos metallic, dreptunghilar, amplasat pe centrala, avand dimensiunile: L x l x h = 0,5 x 0,5 x 2 m. Ventilatorul asigura un debit de evacuare a gazelor de ardere de 10.000 Nm3/h. Aerul pentru arderea combustibilului este introdus cu ajutorul unui ventilator, prin furtune de legatura, care distribuie aerul in toata masa combustibilului. Cos dispersie gaze arse Ventilator evacuare gaze arse

Ventilator introducere aer ce va fi incalzit Ventilator introducere aer pt. ardere


Pagina 16 din 108


Pagina 17 din 108

Incalzitoarele de aer complet automatizate vor face trecerea de la încălzirea pe bază de GPL la cea pe bază de biomasă, fiind incluse aici în special paiele şi alte resturi vegetale agricole. Investiţia este garantată ca având un real succes, fiind deja probată în ţări ale Uniunii Europene (Danemarca, Suedia, Italia, Franţa, etc.). În afară de faptul că se înscrie în liniile Uniunii Europene privind înlocuirea surselor convenţionale de energie, instalaţia poate genera în scurt timp şi însemnate economii, respectiv creşterea profiturilor societăţii. Economia se va realiza prin folosirea ca şi combustibil a resturilor vegetale rezultate în sectorul agricol şi care, în acest moment, sunt arse pe câmp. Prin utilizarea acestor centrale se vor economisi anual cca. 400.000 m3 de GPL. Automatizarea centralelor termice permit un control al intensităţii arderii, o ardere completă cât şi un transfer optim al energiei calorice între arzător şi aerul introdus în hală prin intermediul inversorului termic încorporat în centrală. În afară de eficienţa economică aceste centrale constituie un important pas înainte pentru protejarea mediului acţionând din mai multe planuri: a) resturile vegetale nu se mai ard pe câmp, toate odată, imediat după recoltare producând masive emisii dăunătoare cu efect de seră;


Pagina 18 din 108

b) prin îmbalotarea resturilor vegetale, terenul se eliberează mai repede, fără riscul de incendiu pentru culturile limitrofe şi fără a mai fi necesar avizul de mediu; c) arderea acestor deşeuri agricole se face treptat, complet şi în mod controlat impactul asupra mediului fiind mult diminuat; d) se elimină dependenţa de GPL, tot mai scump Menţionăm că folosirea acestor centrale nu presupune renunţarea la sistemul clasic de încălzire cele două pot funcţiona şi în paralel completându-se.

Un alt avantaj îl constituie sistemul constructiv, acestea fiind realizate special pentru halele de păsări, pot fi anexate la hală direct la sistemul de admisie a aerului în hală, nefiind necesare modificări ale acesteia.

Se vor amplasa în proximitatea halelor, în capătul opus celui cu ventilatoarele

Amplasarea acestora se face pe platforma betonata existenta, centralele

fiind prevăzute cu o talpă rigidă ce permite amplasamentul acestora pe orice tip de suprafaţă relativ plană.

Conectarea la hală se va face folosindu-se sistemul de admisie a aerului în hală. Conectarea centralei nu necesită nici măcar o modificare constructivă, furnizorul obligându-se să livreze centralele cu sistemul de evacuare a aerului cald dimensionat în funcţie de admisiile de care dispune hala.

Conform proiectului, incalzitoarele de aer se vor amplasa, astfel: - centrala termica CT1 in proximitatea halei de crestere nr. 1, ce va deservi

halele nr. 1; 2 si 3 - centrala termica CT2 in proximitatea halei de crestere nr. 4, ce va deservi

halele nr. 4 si 5 - centrala termica CT3, in proximitatea halei de crestere nr. 8, ce va

deservi halele nr. 6; 7; 8 si 9 - centrala termica CT4, in proximitatea halei de crestere nr. 11, ce va

deservi halele nr. 10 si 11

Centrală


Pagina 19 din 108

Generatoare de aer cald Suplimentar pentru reglarea temperaturii, in fiecare hala se va monta un generator de aer, tip AG 2001, ce va functiona cu GPL, cu o capacitate minima de 65 kW, dispusa astfel:

1. Aerotermă 2. Coş alimentare cu aer – Ø100 cm² 3. Clădire

- 3 metri – distanta in lateral dintre aeroterma si peretele cladirii ; - 3 metri – distanta in spate dintre aeroterma si peretele cladirii ; - 1.5 - 2 metri – distanta dintre aeroterma si pardoseala cladirii ; Condiţia obligatorie de funcţionare normală şi fără eliminări de noxe este

realizarea prizei de alimentare cu aer. Se va monta un cos aductiune aer proaspat : teava de alimentare cu Ø= 100 cm² , L= max. 3 m; la o distanta de 5 cm de ventilatorul aerotermei. Se va asigura o depresiune de 10 – 15 KP, cee ce va asigura un debit minim de 2,5 – 3 m³ aer proaspat.

Generatorul de aer cald are urmatoarele componente: ▪ arzator de combustie ; ▪ camera de ardere (focar); ▪ instalatia de alimentare cu aer; ▪ instalatia de alimentare cu combustibil; ▪ carcasa generatorului; ▪ instalatia de automatizare pentru punere in functionare, conducere,

control si functionare.

Caracteristici functionale ale generatorului de aer sunt: ▪ Combustibil folosit GPL;


Pagina 20 din 108

▪ Puterea termica nominala 65 Kw; ▪ Debit de aer cald produs la 200 C 4500 ± 10% m3/h; ▪ Consum de combustibil 7 ± 0.5% m3/h; ▪ Presiune alimentare cu combustibil 20 mbar; ▪ Viteza de rotatie a ventilatorului 1500 rot/ min; ▪ Puterea electrica instalata 315 W; ▪ Tensiunea de alimentare 220 V, 50 Hz;

Exhaustarea aerului Exhaustarea aerului din hala va fi realizata de 3 ventilatoare, astfel: - 2 buc. cu capacitate de 20.000 mc/h, fiecare cu gura de evacuare

amplasat pe peretele frontal cu diamentrul de 1 m, fiecare. Unul din cele doua ventilatoare are turatie variabila 5.000 - 20.000 mc/h.

- 1 buc. cu capacitate de 40.000 mc/h, cu gura de evacuare amplasat pe peretele frontal cu diamentrul de 1,40 m.

Ventilatoarele vor fi montate pe peretele transversal al halei.

Admisia aerului Admisia aerului se va face prin 24 clape de admisie. Clapele de admisie

prevăzute cu sistem individual de directionare a aerului si sunt actionate de un servomotor comandat de calculatorul de sistem din camera tampon

Sistem cuibare, colectare ouă, cuibarele sunt pozitionate pe peretii

laterali (stanga /dreapta), in numar de 780 cuibare/hala pe aproximativ toata lungimea acesteia, in module de 8 cuibare, fiecare cuibar avand dimensiunea de 30 x 30 x 35 cm.

Sistem control şi monitorizare a microclimatului halei, este compus din calculatorul de sistem, senzorii de temperatura, sensor de umiditate .Cei trei senzori de temperatura , doi aflati in interiorul halei (fata/spate) si unul in exteriorul halei, trimit comanda in calculatorul aflat in camera tampon, unde este receptat si semnalul senzorului de umiditate, acesta asigurand comanda de pornire pentru aeroterme sau dupa caz deschid ventilatoarele si admisiile , astfel incat sa fie asigurata temperatura si ventilatia necesara . Calculatorul de sistem monitorizeaza, inregistreaza si asigura intreg microclimatul halei .

Sistemul de iluminat – va fi format din lămpi fluorescente, dispuse astfel încât să asigure în perioada de demaraj o intensitate de minim 20 lux/mp.


Pagina 21 din 108

Dupa reabilitare si echiparea cu instalatii si utilajele specifice activitatii de crestere a pasarilor, halele de productie vor fi conform schiţei următoare:


Pagina 22 din 108

Igienizarea constructiilor anexe in scopul deservirii fermei de pasari

Depozite paie (resturi vegetale), 3 buc. Amplasate conform Plan situatie (anexa) In aceste depozite se vor stoca resturi vegetale balotate, (paie, coceni, etc.) sau deseuri lemn ( laturoaie, capete, lemn de foc), ce vor fi utilizate drept combustibil la centralele termice.

Depozit oua, cladirea va igienizata si compartimentata in: - sala de sortare oua - spalatorie cofraje - magazie depozitare cofraje goale - magazie depozitare oua, unde se vor depozita cofrajele cu oua pana

la livrare - magazie, unde se vor depozita dezinfectantii utilizati - farmacie, unde se vor depozita medicamentele, vaccinurile, vitaminele Cladirea va fi racordata la reteaua de curent electric si reteaua de

alimentare cu apa.

Cladire magazie materiale, va fi igienizata si va fi utilizata la depozitarea diverselor materiale. Cladirea va fi racordata la reteaua de current electric

Cladire bloc administrative, va fi igienizata si recompartimentata in: birouri, grup social, dormitor si camera necropsie.

Camera necropsie va fi dotata cu doua lazi frigorifice Zanussi, cu capacitatea de 400 litri fiecare. Intrarea in camera necropsie se va face din exterior.

Incalzirea cladirii se face cu o centrala termica VIADRUS, tip U 22, P=30 kW, ce utilizeaza lemnul, drept combustibil.

Cladirea va fi racordata la reteaua de curent electric, reteaua de alimentare cu apa si reteaua de canalizare.

Filtru sanitar, cladirea va fi igienizata si va fi compartimentata in: - vestiare haine de oras pentru personal (pe sexe) - dusuri pentru personal (pe sexe) - vestiare haine lucru (pe sexe) - sala de mese - grupuri sanitare - spatiu centrala termica - spatiu amplasare tablou electric - spatiu amplasare generator current electric


Pagina 23 din 108

Incalzirea cladirii se va face cu o microcentrala murala, P = 24 kW, ce utilizeaza drept combustibil, gazul petrolier lichefiat. Cladirea va fi racordata la reteaua de current electric si reteaua de alimentare cu apa.

Magazie, cladirea va fi igienizata si va fi utilizata la depozitarea furajelor pentru hrana pasarilor. Cladirea va fi racordata la reteaua de current electric.

Casa de apa, peretii casei de apa si a rezervorului de stocare apa vor fi sclivisiti. Dupa terminarea lucrarilor rezervorul va fi dezinfectat.

Realizare dezinfector auto Va fi o suprafata betonata prevazuta cu un cadru metallic dreptunghiular,

amplasat cu latura mare pe verticala, prevazut cu dusuri dezinfectante. Prin acest cadru va trece mijlocul auto ce va fi dezinfectat integral, Realizare platforma depozitare dejectii Pentru depozitarea gunoiului de hala, rezultat dupa finalizarea unei serii

de crestere si exploatare a pasarilor de reproductie, prin proiect este prevazuta amenajarea unei platforme ecologice in perimetrul fermei, care va indeplini rolul de depozit temporar (stocarea gunoiului de hala pentru fermentare pana la utilizarea lui ca ingrasamant organic pe terenurile agricole) Platforma depozitare dejectii va fi amenajata intr-o celula a silozului, ce are urmatoarele dimensiuni: L = 50 m, l = 12 m, H = 2 m, cu volum de depozitare de 1200 mc . Se vor sclivisi peretii celulei si se va executa la partea de intrare o rigola betonata pentru colectarea apelor pluviale de pe suprafata depozitului. Descarcarea apelor pluviale colectate se va face intr-un bazin betonat vidanjabil ce va fi construit langa platforma de dejectii. Bazinul va fi amplasat subteran, realizat din beton armat, prevazut cu hidroizolatie, va avea dimensiunile: L x l x H = 3,5 x 2 x 2 m si o capacitate de stocare, V = 14 mc. Platforma pentru depozitarea gunoiului de hala corespunde recomandarilor BAT, dupa cum urmeaza: - capacitatea depozitului este calculata in asa fel incat sa asigure stocarea acestuia pentru o perioada cuprinsa intre 3-6 luni pentru fermentare si in acelasi timp pentru a asigura evacuarea pe terenurile agricole in perioade optime. Depozitul va avea o capacitate de stocare de 1200 mc si urmatoarele dimensiuni: L = 50 m, l = 12 m, H = 2 m.


Pagina 24 din 108

- platforma depozitului este betonata, ceea ce va preveni scurgerile in sol si panza freatica, aceasta fiind o masura care previne un aport de nitrati peste limitele admise in mediu natural. - depozitul va fi prevazut cu rigola betonata pentru colectarea levigatului intr-un bazin betonat vidanjabil cu capacitate de 14 mc. Masurile constructive prevazute la amenajarea bazinelor de stocare ape uzate tehnologice si a platformei de dejectii respecta prevederile impuse prin Directiva Consiliului nr. 91/76/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati precum si principiile generale care reglementeaza obligatiile operatorului prin Directiva Consiliului nr. 96/61/CEE privind prevenirea si controlul integrat al poluarii. Realizare depozit GPL

Pentru alimentarea cu GPL a generatoarelor de aer cald, conform Planului de situatie se vor realiza doua puncte de depozitare GPL, unul amplasat in nordul incintei iar celalat este amplasat in sudul incintei, la distante de obiectivele fermei, pentru a se asigura zona de securitate Ex.

Fiecare punct de depozitare GPL va fi prevazut cu 6 rezervoare de stocare cu o capacitate de 4850 l fiecare, rezervoarele fiind grupate trei cate trei, astfel incat intre cele doua grupuri sa se asigure o distanta de siguranta Ex, conform Planului de zonare Ex (anexa).

Grupul de trei rezervoare va fi despartit in doua de un zid din beton, inalt de 2 m.

Pentru alimentarea cu GPL a centralei termice aferente Filtrului sanitar s-a prevazut un rezervor de depozitare, cu capacitatea de 2700 l, ce va fi imprejmuit cu gard din plasa de sarma.

Rezervoarele de depozitare sunt inchiriate de la firma de distributie GPL, S.C. ROMPETROL GAS S.R.L. cu care societatea are incheiat contract (anexa)

Alimentarea rezervoarelor se va realiza cu autocisterna de catre firma distribuitoare de GPL cu care societatea are incheiat contract.

Amplasarea rezervoarelor de depozitare GPL se va face suprateran, pe platforme betonate. Pentru realizarea platformelor betonate se vor executa urmatoarele lucrari:

- decopertare teren; - nivelare teren, asternere pat suport si compactare; - preparare si turnare beton; - reamenajare spatii verzi in jurul platformei betonate, utilizandu-se

pamantul rezultat din decopertare.


Pagina 25 din 108

Realizare retea alimentare apa Alimentarea cu apa se va face din putul forat de mare adancime existent pe amplasament, la limita incintei, in partea de vest a fermei. Apa capatata din put va fi pompata pe o conducta de refulare, realizata din PHED, Dn 40 mm, in lungime de cca. 5 m in conducta existenta din OL, Dn 100 mm, in lungime de cca. 300 m, ce este amplasata paralel cu drumul comunal, la limita de vest a fermei. Din aceasta conducta se alimenteaza casa de apa, printr-o conducta existenta din OL, Dn 100 mm, in lungime de cca. 60 m. Din conducta din OL, Dn 100 mm amplasata paralel cu drumul comunal se vor realiza patru conducte principale de distributie a apei la consumatorii din ferma, astfel:

- o conducta realizata de PHED, Dn 40 mm, in lungime de 5m ce va alimenta un hidrant exterior Dn 80;

- o conducta realizata de PHED, Dn 40 mm, in lungime de 90 m, din care se va alimenta blocul administrativ si halele nr. 1 - 5;

- o conducta realizata de PHED, Dn 40 mm, in lungime de 70 m, din care se va alimenta filtrul sanitar si halele n. 6 - 9;

- o conducta realizata de PHED, Dn 40 mm, in lungime de 40 m, din care se va alimenta doi hidranti exteriori, Dn 80, cladirea depozitului de oua si halele nr. 10 - 11;

Pe bransamente se vor amplasa camine de distributie realizate din beton. Pentru amplasarea conductelor de alimentare cu apa se va executa:

- trasarea locului de amplasare a conductei; - sapaturi la adancimea de 1,0 m (adancimea de inghet in zona

respectiva fiind de cca. 0,9 m). Pamantul realizat din sapaturi se va depozita pe o singura parte a canalului sapat. Fundul santului se netezeste si se curata de pietre.

- pozarea conductei. Se va utiliza conducta PHED, Dn 40 mm; - verificarea si proba de etanseitate ; - acoperirea santului cu pamantul rezultat din sapaturi

Realizare retea canalizare Pentru preluarea apelor rezultate in perioada vidului sanitar, in interiorul halelor se vor realiza rigole de scurgere din beton, ce vor fi legate la bazinul de colectare aferent fiecarei hale. Bazinele vor fi realizate din beton, fiecare bazin va avea dimensiunile L x l x H = 1 x 1 x 1m si va fi amplasat la capatul halelor de productie.


Pagina 26 din 108

Legatura dintre rigolele de beton din interiorul halelor si bazinele betonate vidanjabile se va face prin conducte PVC, Dn 110 mm, in lungime de 1 m. Pentru preluarea apelor pluviale de pe platforma depozitare dejectii, la capatul acesteia, se va realiza o rigola din beton ce va fi legata printr-o canalizare realizata din PVC, Dn 110, in lungime de cca. 5 la un bazin ce va fi realizat din beton cu dimensiunile: L x l x H = 3,5 x 2 x 2 m si o capacitate de stocare, V = 14 mc, amplasat in vecinatatea platformei depozitare dejectii. Pentru preluarea apelor uzate menajere din filtrul sanitar se va realiza o canalizare din PVC, Dn 110 mm, in lungime de cca. 30 m cu descarcare in canalizarea menajera existenta. Apele uzate menajere din blocul administrative sunt preluate prin canalizarea menajera existenta, realizata duin tuburi de beton, Dn 200 mm, in lungime de 70 m cu descaracre in bazinul betonat vidanjabil existent cu dimensiunile : L x l x H = 3 x 3 x 3 m si o capacitate de stocare, V = 27 mc, amplasat in partea de est a fermei, la limita incintei. Pentru realizarea retelei de canalizare se vor executa:

- trasarea locului de amplasare a canalizarii; - sapaturi. Pamantul realizat din sapaturi se va depozita pe o singura parte

a canalului sapat. Fundul santului se netezeste si se curata de pietre, acoperindu-se cu un strat de nisip de 10 cm grosime.

- sprijiniri, cu dulapi metalici, asezati orizontal cu interspatiile prevazute de proiect;

- pozare conducta. Se vor utiliza conducte de PVC tip KG, Dn 200. Dupa pozare, conducta se acopera cu un strat de nisip de minim 5 cm.

- verificarea si proba de etanseitate - renivelarea terenului, utilizand pamantul rezultat din sapaturi. Se va face dupa efectuarea controlului asupra realizarii exacte a proiectului in ceea ce priveste traseul, cotele si pantele. Umplutura va fi bine compactata in straturi de 10 – 15 cm. Amenajare spatiu verde Conform Planului de situatie (anexa), prin proiect s-a prevazut:

- inspre localitatea Parincea, in nord – estul fermei, amenajarea unei liziere de salcami, urmata de o livada de nuci.

- in partea de sud - vest a fermei, inspre localitatea Valeni, amenajarea unei livezi de nuci.

Celelalte spatii libere de platforme betonate si de constructii vor fi amenajate ca spatii verzi prin inerbare.


Pagina 27 din 108

1.5.2.2 ETAPA DE FUNCŢIONARE

In functionare, activitatea ce se va desfasura va fi de crestere si exploatare pasari, activitate axata pe productia de oua pentru reproductie.

In cadrul fermei se vor desfasura urmatoarele activitati: - pregatirea halelor in vederea popularii

- popularea halelor cu pui de o zi

- cresterea si exploatarea pasarilor

- colectarea oualelor si livrarea acestora

- livrarea pasarilor in vederea abatorizarii

Dupa parcurgerea acestor etape, se reia o noua serie de productie O serie de productie dureaza 58 saptamani (406 zile), dupa care 10 zile sunt acordate pentru igienizarea si curatenia halelor (vid sanitar).

Din punct de vedere functional intreaga activitate se va desfasura in cele 11 halele de productie, unde pasarile vor fi cazate de la virsta de o zi si pina la 58 saptamini, cind isi termina ciclul de ouat, timp in care pasarile vor fi exploatate la sol, pe acelasi asternut.

Tehnologia de crestere, presupune furajarea, adaparea, microclimat de hala in sistem automatizat asistat de calculator.

1.5.2.3 ETAPA DE DEMONTARE/ DEZAFECTARE / ÎNCHIDERE / POSTÎNCHIDERE In situaţia în care se va pune problema dezafectării fermei de crestere si

exploatare pasari, operaţiile ce se vor executa pentru demontare vor fi funcţie de folosinţa ce se va da terenului.

Având în vedere că terenul de amplasament a investiţiei este situat in extravilanul localitatii Parincea, se presupune că în situaţia în care se va dezafecta ferma, terenul va avea o folosinţă mai puţin sensibilã. In această situaţie se vor executa următoarele operaţii:

- demontare utilaje - demolare clădiri; - demolare platforme betonate; - dezafectare canalizări şi legături utilităţi; - dezafectare bazine betonate - dezafectare platforma depozitare dejectii - evacuare a moluzului rezultat din demolări; - nivelare teren


Pagina 28 din 108

Componentele metalice rezultate in urma dezafectării se vor valorifica la unităţi specializate de colectare şi valorificare a deseurilor metalice, iar moluzul rezultat ca deşeu se va elimina în locul stabilit în urma unui Studiu de impact. Dezafectarea platformei agrozootehnice se va face în baza unui Studiu de impact pentru faza de dezafectare, cu Acord de mediu.

Prin proiect se va avea in vedere ca materialele utilizate in construirea obiectivelor noii investitii sa fie refolosibile, daca se va pune problema dezafectarii.

1.6 DURATA ETAPEI DE FUNCŢIONARE

1.6.1 Durata de executie propusa Perioada propusa pentru executia proiectului este de 12 luni.

1.6.2 Durata de functionare Noua investiţie se preconizează să funcţioneze pe o perioada

nedeterminată de timp, 365 zile/an, 24 h/zi , 8h/sch.

1.7 INFORMAŢII PRIVIND PRODUCŢIA CARE SE VA REALIZA ŞI RESURSELE FOLOSITE ÎN SCOPUL PRODUCERII ENERGIEI NECESARE ASIGURĂRII PRODUCŢIEI

Conform proiectului, noua ferma de crestere si exploatare pasari va avea o capacitate de 39.100 pasari din care 34.000 de găini de reproducţie şi 5100 cocoşi ceea ce corespunde unei producţii anuale de minim 5.131.000 ouă.

Fiecare hala va avea o capacitate de 3550-3600 de păsări de reproducţie dintre care circa 10% cocoşi. Resursele folosite în scopul producerii energiei necesare asigurării producţiei sunt:

Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice Tabelul Nr. 1.1

Producţia Resurse folosite în scopul asigurării producţiei

Denumire Cant. anuală Denumirea Cantitate anuală Furnizor

Oua 5.131.000 buc/an Energie electrică 260 MWh Reteaua existenta

GPL 346,5 t S.C. ROMPETROL GAS S.R.L.

Biomasa/lemn foc 720 t


Pagina 29 din 108

Alimentarea cu energie electrica se face din sistemul energetic national printr-un post de transformare existent, prevazut cu un transformator, P = 250 de KVA, an fabricatie 2003. De la postul de transformare, tensiunea media este adusa printr-o retea aeriana in celula de distributie. In aceasta celula de distributie tensiunea este distribuita print-un tablou de sigurante pe mai multe circuite independente fiecare circuit deservind un anumit loc de consum, ( hala de productie , iluminat exterior , magazii , filtru sanitar, etc.) Tipul conductorului folosit este CYY .

Pentru cazurile de avarie ale alimentarii cu nergie electrica, este prevazut un generator, cu caracteristicile:

Putere motor 118 kW,

Putere electrica 107 kW(ST – BY)/97

Combustibil motorina

Consum motorina 13,6 l/h (50%)

19,0 l/h (75%)

25,0 l/h (100%)

Capacitate max. motorina 144 l

An fabricatie 2010

Alimentarea cu gaze petroliere lichefiate se va face de catre S.C. ROMPETROL GAS S.R.L. cu care societatea are incheiat contract (anexa).

1.8 INFORMAŢII DESPRE MATERIILE PRIME, SUBSTANŢELE SAU PREPARATELE CHIMICE

1.8.1 Materii prime

- Materialul genetic necesar popularii halelor, va fi asigurat pe baza de

contract, de la statii de incubatie. Popularea halelor se va face cu pui de o zi.

- Furaje combinate, diferentiate pe categorii de varsta a pasarilor, realizate conform retetelor specifice vor fi furnizate de S.C. VIVA FEED S.R.L. cu care societatea are incheiat contract.

Conform Fisei tehnice si a Declaratiei de conformitate (anexa) furajele livrate au urmatoarea compozitie:


Pagina 30 din 108

- Cereale 45 – 60 %

- Sroturi vegetale si de soia 20 – 30 %

- Full fat soia 10 %

- Carbonat de calciu 4 – 8 %

- Fosfat monocalcic 1 - 1,5 %

- Vitamine si minerale 1 %

Cantitatea anuala de furaj consumat va fi de 1900 tone. Furajul utilizat la hrănirea păsărilor este depozitat în buncărele de stocare aferente fiecarei hale, 11 buc. X 6 tone fiecare.

- Medicamente si vitamine ▪ vitamine: LOVIT AD3E FORTE LIQUID , se va aproviziona in bidoane din

plastic, cu capacitatea de 5 l VITASOL – MULTI, se va aproviziona in bidoane din plastic, cu capacitatea de 5 l

▪ antibiotice : HIPRADOXI - S , se va aproviziona in bidoane din plastic, cu capacitatea de 5 l

ENROFLOX 10%, se va aproviziona in bidoane din plastic, cu capacitatea de 5 l

Sunt achizitionate de la firme autorizate, fiind depozitate in magazia farmaciei, sub gestiune si administrate conform prescriptiilor sanitar-veterinare.

Toate medicamentele si vitaminele administrate detin Fise cu date de securitate si Certificate de calitate (anexa).

1.8.2 Materialele auxiliare

- rumegus, paie, pentru realizarea asternutului in hale, in grosime de 3 – 5 cm. Pentru o serie se va utiliza cca. 40 tone rumegus sau paie tocate.

- dezinfectanti. ▪ ALDEKOL DES 03. Se va aproviziona in bidon de plastc de 10 l

▪ VIRKON (ANTEC DSC 1000). Se va aproviziona in galeti de plastic de 5kg


Pagina 31 din 108

Conform BAT, cantitatea de dezinfectant pe metru patrat este :

Domeniul de consum Cerinta BAT Situatia prevazuta in noua

ferma

dezinfectanti 0,1 kg/mp 0,05 kg/mp

Se va achizitiona de la diversi furnizori si se va depozita in magazia de

dezinfectanti, sub gestiune. Va fi utilizat cu respectarea conditiilor de manipulare si folosire conform Fiselor tehnice de securitate (anexa).

Dezinfectia halelor se va face de catre o firma specializata cu care se va incheia Contract de prestari servicii.

Informaţii despre materiile prime, subsatanţele sau preparatele chimice

Tabelul Nr. 1.2

Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau a preparatelor chimice

Denumirea materiei prime, a substanţei sau a

preparatului chimic

Cantitatea anuala/

existentă în stoc (tone)

Categorie Periculoase - P

Nepericuloase - N

Periculozitate Fraze de risc

Materii prime

Furaje combinate 1900 / 66 N - - Dezinfectanti

VIRKON S (ANTEC DSC 1000)

100 kg

P

Pulbere. Prevenirea scurgerii concentratului in conducte. Cantitati mici (sub 1 kg) se vor indeparta prin diluare cu apa. Se va evita patrunderea in ape de suprafata

Xn - Nociv R22 – Nociv in caz de inghitire R38 – Iritant cutanat R41 – risc de leziuni oculare majore R52 – Nociv pentru organismele acvatice

ALDEKOL DES 03 100 l

P

Prevenirea scurgerii produsului in reteaua de canalizare, reteaua de alimentare cu apa sau in subteran. Produsul nu se va elimina impreuna cu deseurile menajere

T – Toxic R21 – Nociv in contact cu pielea R23/25 – Toxic prin inhalare/inghitire R34 – Provoaca arsuri R37 – iritant pentru sistemul respirator


Pagina 32 din 108

R40 – Posibil efect cancerigen – dovezi insuficiente R42/43 Poate provoca sensibilizare prin inhalare si in contact cu pielea R68/20/21/22 – Nociv; risc posibil de efecte ireversibile in contact cu pielea si prin inghitire

Vitamine

LOVIT AD3E FORTE LIQUID

100 l / 20 l

N - -

VITASOL – MULTI

320 l / 20 l

N - -

Medicamente( Antibiotice )

HIPRADOXI - S 150 l/ 20 l

N - -

ENROFLOX 10% 360 l/ 20 l

N - -

1.9 INFORMAŢII DESPRE POLUANŢII FIZICI SAU BIOLOGICI CARE AFECTEAZĂ MEDIUL

1.9.1 Poluantii fizici – Zgomotul si vibratiile

În faza de constructie se vor executa lucrari de amenajare a amplasamentului, igienizare cladiri, amplasare si montare de utilaje, fiind posibila aparitia poluarii fonice.

Prezenta zgomotului in mediul ambiental cu repercusiuni asupra stării de sănătate si confort al colectivităţii umane expuse defineşte poluarea sonora.

Nivelul noxei “zgomot” este reglementat prin STAS, norme pentru diverse tipuri de utilaje, vehicule, pentru incinte industriale, etc., funcţie de natura şi tipul de zgomot.

Limitele maxime admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului Din punct de vedere acustic în zona unui obiectiv sunt precizate în STAS 10 009 – 88 „Acustica urbana – Limite admisibile ale nivelului de zgomot”.


Pagina 33 din 108

Pentru incinta amplasamentului, zgomotul produs de utilajele şi vehiculele care se vor utiliza pentru operaţiile de executie si montaj va trebui sa se încadreze sub urmatoarele valori:

- 65 dB (A) – la limita incintei - 90 dB (A) – în interiorul incintei Zgomotul şi vibraţiile pot sa apăra numai în timpul execuţiei unor lucrări

din faza de şantier. Pentru a nu se depăşi limitele de toleranta admise, utilajele şi mijloacele de transport folosite trebuie sa fie supuse procesului de atestare tehnica.

În cele ce urmează se prezintă principalele surse de zgomot asociate activităţilor care se vor desfăşura în cadrul amplasamentului:

- utilaje si vehicule utilizate in faza executării lucrărilor de investitie - manevrarea materialelor pe platforma libera De asemenea, in conformitate cu prevederile art. 5 din HG 493/2006,

privind cerinţele minime de securitate si sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot, acesta nu va depăşi valoarea limita de expunere L(EX, 8h) de 87 dB(A).

In vecinatatea amplasamentului nu exista receptori care sa necesite protectie.

Pentru reducerea nivelului de zgomot, executantul lucrărilor va lua o serie de masuri tehnice si operaţionale cum ar fi:

� folosirea de echipamente care sa lucreze la niveluri moderate de zgomot – nivelul de zgomot nu va depăşi 85 dB(A) pentru un singur echipament

� diminuarea la minim a înălţimilor de descărcare a materialelor � oprirea motoarelor vehiculelor in timpul efectuării operaţiilor de

descărcare a materialelor Menţionam ca toate sistemele constructive, materialele si elementele de

construcţie noi si/sau de import vor fi utilizate doar daca sunt agrementate tehnic si vor respecta prevederile legislaţiei învigoare (H.G. 1.756 din 06.12.2006, privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu, produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor).

În faza de funcţionare a investitiei, sursele de zgomot si vibratii vor fi motoarele electrice ce antreneaza utilajele dinamice din cadrul fermei( pompe, turbosuflante, ventilatoare, benzi transportoare,etc.) si mijloacele de transport ce vor circula pe amplasamentul fermei.

Motoarele electrice utilizate sunt de puteri mici, care in functionare vor avea un nivelul de zgomot scazut. Sistemul de ventilatie va functiona intermitent.


Pagina 34 din 108

Procesul de creştere si exploatare pasari se desfãşoarã în interiorul halelor de producţie, ceea ce diminueaza nivelul de zgomot.

Inca din constructie se va aplica un strat de spuma poliuretanica, in grosime de 3 cm, pe tavanul si pe peretii halelor, in prealabil tavanul halelor fiind captusit cu polistiren cu grosimea de 10 cm, ceea ce va asigura izolatia fonica a halei.

In cadrul fermei, mijloacele de transport vor circula intermitent, cu o viteza redusa, iar in timpul descarcarii sau incarcarii vor stationa cu motoarele oprite.

Prin cele menţionate se apreciaza că nivelul de zgomot la limita fermei nu va depăşi valoarea maxim admisa de 65 dB.

La ferme similare, zgomotul masurat langa hale nu a depasit 60 dB.

Informaţii despre poluarea fizică şi biologică generată de activitate

Tabelul Nr. 1.3

Poluare calculată produsă de activitate şi măsuri de

eliminare/reducere Pe zone rezidenţiale, de recreere sau alte

zone protejate cu luarea în considerare a

poluării de fond

Tipu

l pol

uării

Surs

a de

pol

uare

Nr.

surs

e de

pol

uare

Polu

are

max

imă

perm

isă

(l

imita

max

imă

adm

isă

pt. o

m ş

i med

iu)

Polu

are

de fo

nd

Pe zona

obiectiv

Pe z

one

de p

rote

cţie

/rest

ricţie

afe

rent

e ob

ictu

vulu

i, co

nfor

m le

gisl

aţie

i în

vigoa

re

Fără

măs

uri d

e el

imin

are/

re

duce

re a

pol

uării

Cu

impl

emen

tare

măs

urilo

r de

elim

inar

e/re

duce

re a

po

luăr

ii

Măsuri de eliminare/ Reducere a poluării

A. In faza de executie a investitiei

Poluare fonica

(zgomot vibratii )

Utilaje si vehicule

- autobasculante,

- picamer

2 2

Lech zi 65dB(A) Cz= 60

Sunt surse exterioare de zgomot cu acţiune

pe perioada de constructie, active numai pe timpul zilei, cu impact mediu asupra receptorilor învecinaţi


Pagina 35 din 108

B. In faza de functionare

Poluare fonica

(zgomotvibratii )

Utilaje dinamice - pompe

- benzi transportoare pentru furajare

- turbosuflante

- ventilatoare aferente halelor

- ventilatoare aferente centralelor termice, P = 500 kW

Mijloace de transport

11

11

33

12

2

Lech zi 65dB(A) Cz= 60 Lech noapte 45 dB(A) Cz=40

cu amortizare de zgomot

1.9.2 Poluanti biologici

Dat fiind specificul activitatii, exista riscul contaminarii mediului cu germeni patogeni sau aparitia vreunui impact de natura biologica. Astfel pot aparea doua aspecte de risc legate de aceasta activitate:

- aparitia unei epizootii (epidemia la animale)

- aparitia de zoonoze (boala infectioasa sau parazitara la animale si transmisibila omului)

Activitatea de crestere a apasarilor implica riscul aparitiei unor epizootii. Bolile pasarilor cuprinse in Norma sanitara veterinara privind anuntarea, declararea si notificarea unor boli transmisibile ale animalelor, sunt:

- Pesta aviara, cuprinsa pe lista A. Face obiectul notificarii veterinare oficiale internationale

- Bolile transmisibile ale animalelor cu notificare interna obligatorie si imediata, cuprinse pe lista B, precum: Bursita infectioasa, Boala lui Marek, Tifoza aviara, Bronsita aviara infectioasa, Laringotraheita infectioasa aviara, Holera aviara, Difterovariola aviara, Emcefalomielita infectioasa aviara, Coriza infectioasa, Hepatita virotica aviara, Boala lui Derszy

Aceste virusuri nu infecteaza in mod obisnuit oamenii, dar unele se pot modifica si adapta pentru a infecta si a se raspandi la oameni.


Pagina 36 din 108

Pe linia atributiilor sale, autoritatea nationala sanitara veterinara impune masuri severe printre care:

- evidenta efectivelor de animale pe categorii si supravegherea clinica si anatomopatologica permanenta a tuturor animalelor aflate pe teritoriul Romaniei;

- respectarea regulilor sanitare veterinare si de zooigiena privind populatrea, hranirea, exploatarea si transportul animalelor;

- imprejmuirea exploatatiilor de animale, astfel ca in incinta acestora sa nu poata patrunde persoane, vehicule si animaledecat printr-o intrare special amenajata, aflata sub control veterinar;

- construirea si amenajarea la intrarea in ex[ploatatia de animale a unui filtru sanitar veterinar, dimensionat in raport cu numarul personalului, in care se efectueaza schimbarea obligatorie a hainelor si incaltamintei de strada, cu echipament de protectie antiepizootica;

- interzicerea introducerii in ferme a altor animale decat cele care constituie proprietatea exploatatiei, precum si desfasurarea altor activitati, diferite de specificul acestuia;

Obligatiile persoanelor fizice si juridice conform Normei sanitar veterinare privind anuntarea, declararea si notificarea unor boli transmisibile ale animalelor:

- sa izoleze animalele bolnave sau suspectate de boala;

- sa pastreze cadavrele animalelor moarte, carnea ori produsele obtinute prin taiere, fara a le instraina sau valorifica;

- sa nu permita circulatia animalelor si a persoanleor in locurile propuse a fi contaminate;

- sa pastreze furajele care au venit in contact cu animale bolnave sau care sunt suspectate de contaminare, fara a le administra altor animale;

- sa pastreze la locul respectiv ustensilele de grajd, asternutul, mijloacele de transport folosite si orice alte obiecte care pot fi purtatoare de contagiu;

In situatiile de criza se constituie si comandamentele antiepizootice care vor publica restrictiile impuse in astfel de cazuri (vezi Legea 221/2006 privind masurile ce se aplica pentru monitorizarea, combaterea si eredicarea gripei aviare pe teritoriul Romaniei).


Pagina 37 din 108

Respectarea actelor normative mentionate de catre titularul activitatii da certitudinea unei exploatari in sigurantta a fermei.

Dupa punerea in functiune a investitiei, ferma va avea un Plan de biosecuritate, aprobat de autoritatile competente, realizat in conformitate cu prevederile HG 515/2008 cu privire la asigurarea biosecuritatii fermelor.

Cel mai bun mijloc pentru mentinerea starii de sanatate a efectivelor este prevenirea bolilor. Aceasta se realizeaza printr-un control sever al circulatiei personalului, vehicole, echipament, pasari, introducerea de noi efective cu status sanitar veterinar corespunzator.

1.10 DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE DE TITULARUL PROIECTULUI ŞI INDICAREA MOTIVULUI ALEGERII UNEIA DINTRE ELE

Nu sunt necesare studierea altor alternative de amplasament a noiii investitii, deoarece terenul de amplasament este proprietatea S.C. ZOOTECNIC INVEST S.R.L. conform Contractului de cesiune parti sociale ai a Actului aditional la Actul costitutiv al S.C. ZOOTECNIC INVEST S.R.L. (anexa). Pentru realizarea investitiei s-a ținut cont de urmatoarele aspecte:

▪ existenta platformei agrozootehnice si a utilitatilor necesare: apa, curent electric, canalizari

▪ potentialul ridicat si compatibilitatea terenului pentru infiintarea si exploatarea culturilor cu productivitate ridicata

▪ existenta fortei de munca calificata in zona ▪ oportunitați de dezvoltare ulterioare

Intregul perimetru al fermei este situat la o distanța apreciabila fața de aglomerațiile urbane, pretându-se în mod cert activitaților agricole si zootehnice.

Proiectul nu afecteaza lucrarile existente in zona si, in conditiile impuse de Planul de Urbanism General al comunei Parincea, se incadreaza in strategiile locale de dezvoltare. 1.11 LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ A AMPLASAMENTULUI PENTRU ALTERNATIVELE LA PROIECT

Din punct de vedere administrativ proiectul este localizat în perimetrul administrativ al comunei Parincea, jud. Bacau.


Pagina 38 din 108

Investiţia va fi realizata in cadrul platformei agrozootehnice existente, care

este situata in in partea de sud-vest a satului Parincea, la cca. 25 Km de municipiul Bacau. Coordonatele geografice ale amplasamentului sunt:

46°29’ latitudine Nordica 27° 6' longitudine Estica Accesul la amplasamentul platformei agrozootehnice se face urmând

drumul judetean DJ 252 A, Bacau – Buhoci - Parincea pana in comuna Parincea, de unde pe drumul de acces comunal asfaltat se ajunge la ferma. In imediata vecinatate a amplasamentului sunt terenuri arabile, proprietate particulara, libere de constructii, astfel conform Planul de încadrare în zonă (anexa) noua ferma de crestere si exploatare pasari va avea urmatoarele vecinatati:

Nord teren arabil, rezerva Primarie Parincea

Est teren proprietati particulare (teren arabil, liber de constructii)

Sud teren proprietati particulare (teren arabil, liber de constructii)

Vest drum comunal, urmat de teren proprietati particulare (teren arabil, liber de constructii).


Pagina 39 din 108

2. PROCESE TEHNOLOGICE 2.1 PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCŢIE

Tehnologia adoptata in prezentul proiect este tehnologia de crestere si exploatare a pasarilor “la sol“ pe paturi si pe asternut permanent din paie sau rumegus, ferma functionand dupa principiul “totul plin – totul gol”

Tehnologia presupune cazarea pasarilor in ferma de la virsta de o zi si pina la 58 saptamini, cind isi termina ciclul de ouat, timp in care pasarile vor fi exploatate pe acelasi asternut.

Tehnologia de crestere, presupune furajarea, adaparea, microclimat de hala in sistem automatizat asistat de calculator.

Activitatea de productie consta in: - pregatirea halelor in vederea popularii

- popularea halelor cu pui de o zi

- cresterea si exploatarea pasarilor

- colectarea oualelor si livrarea acestora

- livrarea pasarilor in vederea abatorizarii

- pregatirea halelor in vederea popularii consta in : ▫ evacuarea patului epuizat ce contine rumegus sau paie si gunoi de

pasare si incarcarea manuala in remorci, in vederea depozitarii temporare pe platforma de depozitare, aflata in incinta fermei.

▫ spalarea cu jet de apa sub presiune si detergenti biodegradabili a incintelor halelor. Apele de spalare sunt evacuate prin drenuri la bazinul betonat vidanjabil aferent fiecarei hale;

▫ dezinfectia cu solutie dezinfectante ▫ formarea unui nou pat de circa 3 - 5 cm grosime, constituit din

rumegus sau paie. Durata de pregatire a halelor este de 10 zile.

- popularea halelor: se va face cu pui de o zi, in numar de 3.550-3.600 de pasari sexate puicute si cocosi /hala. La populare, halele trebuie sa fie curate, dezinfectate si uscate.

- cresterea si ingrijirea pasarilor la sol. Un ciclu de crestere va avea urmatoarele faze:


Pagina 40 din 108

▪ perioada de 0 -14 săptămâni cand are loc cresterea uniforma a

greutatii corporale si a dimensiunilor scheletice ,

▪ perioada de 15 - 23 săptămâni, reprezinta perioada de obtinere a

uniformitatii si a maturitatii sexuale la masculi si female (perioada de

preouat)

▪ perioada de 24 - 58 săptămâni, perioada de ouat,

In perioada de crestere, pasarile sunt supuse unor tratamente si vaccinari pentru prevenirea bolilor specifice.

Cresterea si exploatarea pasarilor presupune si asigurarea necesarului de hrana si apa cat si a conditiilor de microclimat in hale, conform recomandarilor BAT.

Furajarea Furajarea se face prin sistemul automat de furajare ce permite un control

riguros al ingestiei de hrana pentru pasari; controlul greutatii se va face periodic. In vederea obtinerii unor performante la nivelul potential genetic al

hibridului se recomanda furajarea faziala a gainilor ouatoare. Prin asigurarea nivelurilor de proteina bruta, aminoacizi, calciu, fosfor si acid linoleic, se obtine productia de oua dorita si calitatea buna a cojii oului.

Cerintele nutritionale ale pasarilor sunt direct influentate de o serie de factori dintre care amintim procentul de ouat, greutatea oului, calitatea cojii oului, greutatea corporala, temperatura, bolile, stresul, calitatea nutrientilor, etc.

Adaparea Adaparea pasarilor se face cu instalatii pentru adapare cu nipluri 3 D cu

reductor de presiune reglabila, inaltimea liniei si debitului de apa fiind functie de varsta pasarilor si de microclimat.

Microclimatul Asigurarea microclimatului optim se realizeaza printr-un sistem

computerizat care comanda pornirea si oprirea automata a ventilatoarelor si admisia de aer.

Sistemul de ventilatie proiectat functionează pe bază de depresiune. Aerul viciat este exhaustat de ventilatoare iar admisia aerului proaspăt se

face datorită depresiunii create. Clapele de admisie prevăzute cu sistem


Pagina 41 din 108

individual de directionare a aerului sunt actionate de un servomotor comandat de calculatorul de climatizare din camera tampon .

Incalzirea halelor se va face cu incalzitoare de aer (4 buc.) cu incalzirea indirecta a aerului din hala, prin arderea resturilor vegetale rezultate in urma recoltarii cerealelor precum si deseuri din lemn sau lemn de foc.

O centrala va deservi doua, trei sau patru hale, functie de puterea acestora.

Principiul de funcţionare a centralei termice constă în arderea biomasei in focar în mod controlat în funcţie de necesarul caloric. In camera de ardere are loc arderea obisnuita cu insuflarea aerului distribuit in masa combustibilului prin furtune speciale. Arderea are loc dupa reactiile:

C + O2 CO2

C + ½ O2 CO

Gazele de ardere trec in camera de conversie, amplasata deasupra

camerei de ardere, unde este amplasat si schimbatorul de caldura. In aceasta zona oxidul de carbon trece in bioxid de carbon cu o degajare

importanta de caldura, dupa reactia : CO + ½ O2 CO2 Arderea controlată este asigurată de calculatorul de sistem ce comandă

injectorul de aer şi sistemul de evacuare, acest sistem conduce la o ardere completă a materiei, pe coşul de evacuare practic fumul nu este vizibil.

Arzatoarele sunt total automatizate, de inalta fiabilitate, cu aprindere electronica si sisteme pentru controlul combustiei. Volumul de aer suplimentar necesar unei combustii corecte si complete este controlat in mod automat.

Camera de ardere este înconjurată de o altă cameră unde aerul este încălzit şi suflat în hală, acest sistem este şi el controlat de calculator, viteza de circulaţie aerului fiind corelată cu temperatura focarului şi necesarul de căldură al halei. Instalatia pentru distributia aerului este constituita din mai multe ventilatoare (de marime adecvata), din elementele de reglare automatizata a a sectiunilor de curgere a aerului si din trasee de conducere a aerului catre punctele de acces in hală.

Distribuţia aerului cald în hală se face extrem de simplu: aerul la intrarea în hală are o viteză iniţială, imprimată de ventilatoarele centralei, care propagă aerul cald către centrul acesteia de unde este antrenat de curenţii din hală, care


Pagina 42 din 108

sunt unidirecţionali din faţă în spate, rezultând o uniformizare a temperaturilor pe toată suprafaţa halei. Alimentarea centralelor se face cu:

- energie electrică de la prizele deja existente la fiecare capăt de hală(putere instalată 5kW); - paie sau alte deşeuri vegetale, deseuri lemn sau lemn de foc funcţie de

necesarul de căldură, rata de ardere şi valoarea calorică a acestora. Suplimentar, fiecare hala este prevazuta cu o turbosuflanta, care

functioneaza cu GPL si asigură temperaturile cerute prin comanda automatizată. Iluminatul se asigura prin lampi electrice cu lumina fluorescenta,

amplasate pe tavan.

- colectarea oualelor se face manual. Ouatul incepe la varsta de 23 săptămâni, urmand o curba ascendenta, cu o productie maxima de oua la varsta de 31 săptămâni, iar apoi aceasta incepe o scadere treptata pina la varsta de 58 săptămâni (depopulare).

Recoltarea oualelor din hale se face de 4 ori /zi, manual, pe cofraje de plastic, dupa care se realizeaza sortarea si depozitarea pe cofraje din carton, in spatii izolate termic, la o temperatura de 18 0 C, in cadrul depozitului de oua.

Oualele sunt preluate de beneficiari cu mijloace auto proprii.

- livrarea pasarilor la sfarsitul perioadei de crestere si exploatare. Depopularea se face pentru intreaga hala, pasarile fiind livrate unitatilor de abatorizare, in autospeciale.

Dupa parcurgerea acestor etape, se reia o noua serie de productie 2.2 NIVELUL TEHNOLOGIEI ADOPTATE

Tehnologia de crestere si exploatare a pasarilor de reproductie adoptata pentru noua ferma, respecta cerintele BAT si este similara cu cea a fermelor de crestere a pasarilor de reproductie din UE.

Tehnicile ce se vor folosi in ferma, comparativ cu cerintele BAT, sunt prezentate in continuare:


Pagina 43 din 108

Tehnici pentru utilizarea eficientă a apei

Cerinta BAT Situatia proiectata in ferma

Curatirea adaposturilor pentru animale si a echipamentelor cu curaţitoare de inalta presiune la sfarsitul ciclului de crestere al fiecarui lot de animale. Cu toate acestea este important a se gasi un echilibru in ceea ce priveste curatenia si utilizand cat mai putina apa

In perioada de vid sanitar se va indeparta gunoiul de hala, se va transporta cu mijloace auto la platforma ecologica ce se va amenaja in perimetrul fermei, si abia dupa aceasta operatie se va folosi apa la spalarea incintei halelor.

Spalarea se va executa cu furtune sub presiune in scopul rationalizarii consumului de apa si a unei curatiri eficiente din punct de vedere a impunerilor sanitar-veterinare si a normrlor BAT (cele mai bune tehnici disponibile) realizandu-se un consum de 0,025 mc/mp, in conformitate cu BAT-urile

Calibrarea regulata a instalaţiilor pentru apa de baut pentru evitarea pierderilor prin scurgere

Halele vor fi dotate cu instalatii pentru adapare cu nipluri 3 D cu reductor de presiune reglabila, inaltimea liniei si debitul ui de apa functie de varsta si microclimat.

Detectarea si repararea scurgerilor

Dupa punerea in functiune se va intocmi un program de urmarire a etanseitatii instalatiilor de alimentare cu apa zilnic iar in perioada de vid se va face dezinfectia traseelor cu dezinfectanti recomandati, decolmatarea si dezinfectia caminelor de ape uzate, a bazinelor betonate de colectare ape uzate

Tinerea de inregistrari referitor la consumul de apa prin folosirea contoarelor de apa

In camera tampon, va fi montat un apometru electronic, legat la calculatorul de proces al halei, prin intermediul caruia se va monitoriza permanent consumul de apa a pasarilor.

Se va initia evidenta in registrele privind consumurile lunare.

Pentru pasari, sunt aplicate în principiu trei tipuri sisteme pentru baut: 1. dispozitive de baut cu diuza cu capacitate mica sau dispozitive de baut cu capacitate mare cu picurare si cupa 2. jgheaburi cu apa 3. dispozitive circulare de baut.

Instalatia va fi dotata cu dispozitive de baut cu nipluri si cupite, reductor de presiune pentru fiecare linie.

In sectorul de pasari, apa este necesara pentru satisfacerea nevoilor fiziologice. Alimentarea cu apa depinde de un numar de factori, cum ar fi: - specia si varsta pasarilor - conditia pasarilor (sanatate) - temperatura apei - temperatura ambientala - compozitie hrana - sistemul de baut utilizat.


Pagina 44 din 108

Consumurile de apa prevazute a fi realizate in noua ferma fata de cerintele BAT sunt prezentate in tabelul urmator:

Cerinta BAT Domeniul de consum l/ cap/ serie l/ loc pasare/ an

Situatia prevazuta in ferma

Apa pentru baut

10 l

83 – 120 l

10 l/cap/serie 110 l/loc pasare/an

Apa pentru igienizare hala 0,025 m3 / m2 0,025 m3 / m2

Tehnici de furajare Modul de hranire depinde de tipul de productie si de speciile de pasari.

Hrana este administrata sub forma de granule sau faramitata. Sistemele de hranire recomandate sunt:

Cerinta BAT Situatia proiectata in ferma Transportor cu lanturi Transportor cu snec Talere de hranire Buncare mobile

transportor cu spira talere de hranire (hranitoare circulare) buncare la capatul fiecarei hale

Consumurile de furaje prevazute a fi realizate in noua ferma fata de cerintele BAT sunt prezentate in tabelul urmator:

Cerinta BAT

Specia de

pasari

Ciclul

FCR 1)

kg/pasare/serie Kg/loc pasare/an

Situatia prevazuta in

ferma

Pasari

reproductie

58 saptamani

2,15 – 2,52

5,5 – 6,6

34 - 47

6 kg/cap/serie

40 kg/cap pasare/an

FCR = rata de conversie aliment

Tehnici pentru utilizarea eficientă a energiei

Consumul de energie si variabilitatea acestuia in timpul anului depinde de tipul de ferma si de sistemul folosit. La fermele de pasari consumul depinde si de controlul climatic, variatiile sezonale fiind substantiale, adica consumul de energie


Pagina 45 din 108

pentru incalzire este mai mare iarna decit vara. La aceste ferme consumul de energie electrica este la maxim in timpul verii ( ventilatia) iar consumul termic este la maxim in timpul iernii.

Cerinta BAT

Situatia proiectata in ferma

Utilizarea de ventilatie fortata cu aer cald pentru reducerea emisiilor de amoniac.

In noua investitie, in hale va utiliza un sistem de ventilatie fortata si o climatizare controlata in mod automat, astfel incat se respecta cerintele BAT prin reducerea emisiilor de amoniac si a mirosurilor. Aplicarea ventilatiei fortate produce costuri suplimentare fata de ventilatia naturala, dar duce la reducerea emisiilor de amoniac cu beneficii pentru vecinatati.

BAT este de a reduce consumul de energie prin aplicarea bunelor practici in ferma.

Noua investitie va utiliza in proportie mare o energie regenerabila – biomasa. Biomasa ca energie solara acumulata sub forma chimica in materia de origine vegetala este una dintre cele mai pretioasa si diversificata resursa de pe pamant. Dioxidul de carbon din atmosfera si apa de pe pamant sunt combinate prin procesul de fotosinteza rezultand carbohidrati care formeaza elementele constitutive ale biomasei. Energia solara este acumulata prin fotosinteza in legaturile chimice ale componentelor structurale ale biomasei. Cand biomasa este arsa, oxigenul din atmosfera se combina cu carbonul din plante producand dioxidul de carbon si apa. Procesul de carbon este ciclic pentru ca dioxidul de carbon ajuns din nou in atmosfera este absorbit de plante. In acest scop vor fi achizitionate, 4 bucati centrale termice ( incalzitoare de aer) tip NPA – 500, P= 500kW. Centralele (incalzitoare de aer) complet automatizate vor face trecerea de la încălzirea pe bază de gaz petrolier lichefiat la cea pe bază de biomasă, fiind incluse aici în special paiele şi alte resturi vegetale agricole cat si deseuri din lemn sau lemn de foc. Aceste centrale asigura o ardere completa a biomasei cu emisii scazute de CO. Pentru reglarea fina a temperaturii din hale, suplimentar, se va utiliza in fiecare hala cate un generator aer cald, alimentate cu GPL. Ata centralele cat si generatoarele de aer cald vor functiona in regim automat, functionare ce va fi conditionata de conditiile climatice, varsta pasarilor, calitatea asternutului, temperatura din hala.


Pagina 46 din 108

In spatiul incalzit utilizarea de combustibil poate fi redusa printr-o corecta reglare a echipamentelor si prin promovarea unei distributii egale de aer cald prin adapost, ex. prin distribuirea uniforma în spatiu a echipamentelor de încalzire. O distributie egala ar impiedica ca senzorul amplasat intr-un loc mai rece din adapost, sa activeze nejustificat instalatia de incalzire.

Reglarea temperaturii in hale se face prin montarea: - 1 senzor de umiditate - senzori de temperatura – cate 2 bucati ipe fiecare hala - 1 senzor de temperature pentru exteriorul halei Senzorii sunt conectati la calculator, regleaza microclimatul din hala functie de valorile setate, asigura o rationalizare a consumului de energie

Senzorii de control trebuie sa fie verificati regulat şi mentinuti curati astfel ca ei sa fie capabili sa detecteze temperatura la nivelul lotului de animale

Va exista un program de control si monitorizare zilnica pentru fiecare hala, cu verificarea tuturor parametrilor: temperatura, umiditate la inceput si sfarsit de program, buna functionare a senzorului va fi calibrat cu aparate specifice.

Aerul cald din aria din imediata vecinatate de sub nivelului acoperisului poate fi circulat în jos spre nivelul dusumelei.

Pozitionarea ventilatoarelor si admisiilor permite realizarea unor curenti de aer descendenti astfel incat caldura acumulata superior va fi distribuita uniform la nivelul pasarilor. Ventilatia va fi realizata tip tunnel (cu doua ventilatoare pe coama).

Minimizarea ratelor de ventilatie, atat cat permit cerintele interioare de climat, reduce pe mai departe pierderile de caldura.

Senzorul de temperatura si umiditate transmite informatiile calculatorului de proces al halei care actioneaza ventilatoarele cu turatie variabila si flapsurile de la admisie pentru atingerea parametrilor optimi. Temperatura optima in halele de productie a fermei este de 18°C.

Plasarea orificiilor de ventilatie in partea de jos a peretilor (deoarece caldura tinde sa se ridice) va reduce pierderile de caldura

Este inclusa in proiect

Ventilatoarele care opereaza intermitent trebuie echipate cu obloane pentru a reduce pierderea de caldura.

Fiecare ventilator va fi echipat cu jaluzele din plastic sau tabla in scopul de a minimize pierderile de caldura, dispersia pulberilor in suspensie, a zgomotului si a evita patrunderea pasarilor straine.

Aplicarea pe mai departe a izolaţiei pe dusumea, ex. pe deasupra materialului specific de izolatie deja aplicat din construcţie pe dusumea, ceea ce va reduce pierderile de caldura şi deci consumul de combustibil.

Realizarea unui asternut de 3-5 cm din talaj, rumegus sau paie duce la conservarea caldurii la nivelul pavimentului asigurand conditiile de confort ale pasarilor

Selectarea corecta a tipului de ventilatoare si analiza pozitionarii lor in cladire

S-a tinut cont de capacitatea de ventilatie , de numarul de pasari din hala si de varfurile de temperature din perioada calduroasa


Pagina 47 din 108

Instalarea ventilatoarelor cu un consum de energie scazut pe m3 de aer

Fiecare hala este prevazuta cu 3 ventilatoare, astfel: - 2 buc. cu capacitate de 20.000 mc/h, fiecare - 1 buc. cu capacitate de 40.000 mc/h

Functionarea acestora va fi cuprinsa intre 75-100 % in perioada calduroasa si intre 30-50% in sezonul rece.

aplicarea luminii fluorescente in loc de becuri cu incandescenţa

Vor fi utilizate tuburi fluorescente care realizeaza intensitatea luminoasa

aplicarea schemelor de iluminat, de exemplu, utilizand o perioada iluminatul variabil cum ar fi o iluminare intermitenta cu o perioada cu lumina si cu 3 perioade de intuneric in loc de un iluminat timp de 24 ore per zi, reduce cantitatea de energie electrica cu o treime.

Se va realiza o stimulare luminoasa

Consumurile energetice prevazute a fi realizate in noua ferma, fata de

cerintele BAT sunt prezentate in tabelul urmator:

Domeniul de consum Cerinta BAT Wh / pasare / zi

Situatia prevazuta in ferma KWh / pasare / zi

furajare 0,5 - 0,8 0,60 - 0,70 ventilare 0,15 - 0,45 0,20 – 0,30 Iluminat 0,15 – 0,40 0,20 – 0,30

La fermele de pasari consumul energetic depinde si de controlul climatic,

variatiile sezonale fiind substantiale, adica consumul de energie pentru incalzire este mai mare iarna decat vara. La aceste ferme consumul de energie electrica este la maxim in timpul verii ( ventilatia) iar consumul termic este la maxim in timpul iernii.


Pagina 48 din 108

2.3 ACTIVITĂŢI DE DEZAFECTARE

Prin proiect, s-a prevazut ca inainte de inceperea activitatilor de extindere si modernizare a halelor nr. 10 si 11 sa se indeparteze placile de azbociment care formeaza acoperisul acestora, pentru ca restul lucratorilor sa nu fie expusi la pulberea degajata din materialele cu conţinut de azbest.

Pentru a evita expunerea lucrătorilor la pulberea provenită din materiale cu conţinut de azbest, la locul de munca, se vor lua următoarele măsuri:

- numărul lucrătorilor trebuie sa fie cat mai mic posibil; - in timpul activităţilor de demontare a placilor de azbociment, lucratorii vor fi

dotati cu echipament individual de protecţie respiratorie (masca de protectie) si va trebui sa se prevadă pauze de lucru, în funcţie de condiţiile fizice şi climatologice;

- in timpul demontarii placilor de azbociment se va evita deteriorarea (fragmentarea) acestora, eventualele bucati rezultate din placile de azbociment care se vor sparge vor fi stranse;

- placile de azbociment cat si bucatile sparte se vor depozita provizoriu pe platforma betonata, in curtea societatii, de unde vor fi preluate in cel mai scurt timp posibil de catre o societate acreditata.

- gestionarea deseurilor din azbest se va realiza cu respectarea prevederilor Ordinului 108/2005 privind metodele de prelevare a probelor se de determinare a contitatilor de azbest in mediu si HG 1875/2005 privind protectia sanatatii si sigurantei muncitorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest modificata de HG 601/2007


Pagina 49 din 108

3. DEŞEURI 3.1 IMPACTUL PRODUS ÎN TIMPUL REALIZĂRII PROIECTULUI

In timpul realizării investitiei, în activitatea de execuţie si montaj vor rezulta deseuri menajere si deseuri provenite din materiale de constructii, astfel:

- deseuri menajere, vor fi depozitate in europubela, amplasata pe platforma betonata si vor fi preluate de S.C. SOMA S.R.L. conform Contract prestari servicii nr. 7940/11.10.2010 (anexa). - deseuri de lemn, rezulta de la refacerea acoperisului la halele nr. 10 si 11. Vor fi depozitate pe platforma betonata si vor fi utilizate drept combustibil la centralele termice.

3.2 IMPACTUL PRODUS ÎN TIMPUL FUNCŢIONĂRII INVESTIŢIEI

Deseurile rezultate in timpul functionarii investitiei sunt prezentate in tabelul urmator:

Managementul deşeurilor

Tabelul Nr. 3.1

Managementul deşeurilor -cantitatea prevăzută a fi

generată- (t/an)

Denumire deşeu Cantitate prevăzută

a fi generată

(t/an)

Starea fizică

Solid-S Lichid-L

Semisolid SS

Codul deşeului

Codul privind

principala propietate

periculoasă

Cod

ul c

lasi

ficăr

ii st

atis

tice

Valorifi cată

Elimina tă

Rămasă în stoc

Deşeuri menajere

3,15 S 20 03 01 N - - 3,15 -

Dejectii de pasare + asternut

625 S 02 01 06 N - 625 -

Deseuri de origine animala, rezultate din pierderile naturale de pasari (cadavre pasari)

7

S

02 01 02

H9

-

-

1,7

-

Deseuri medicale periculoase (infectioase, intepatoare - taietoare , etc )

0,01

S

18 02 02*

H9

-

-

0,01

-


Pagina 50 din 108

Cenusa 4,3 S 10 01 03 N - - 4,3 -

Deseuri de ambalaje din plastic

0,008 S 15 01 10 P - 0,008

3.2.1 Calculul cantitatii de deseuri Calculul cantitatii de deseuri menajere Cantitatea de deşeuri menajere rezultate anual s-a evaluat conform

SR 13400, considerandu-se că un om produce 0,3 m3/an deşeuri menajere, cu greutatea specifică cuprinsă între 350 …..400 kg/m3.

In cadrul societatii isi va desfăşura activitatea 30 persoane, astfel ei vor produce:

30 persoane x 0,3 m3/an x 350 kg/m3 = 3.150 kg/an = 3,15 t/an

Calculul cantitatii de deseuri de origine animala, rezultate din pierderile

naturale de pasari Pierderile prin mortalitate la o ferma de pasari ouatoare sunt de maxim

3%. Pasarile la o varsta de 20 saptamani au o greutate corporala de 1,2 – 1,5 kg, iar la sfarsitul perioadei de productie au o greutate de 1,9 – 2,1 kg. Luand in calcul o greutate corporala medie a pasarilor de 1,5 kg, va rezulta:

39.100 pasari/serie x 0,03 x 1,5 kg/pasare = 1.759 kg = 1,7 t Calculul cantitatii de dejectii de pasare + asternut a) Cantitatea de asternut rezultata

Conform BAT-urilor, pentru realizarea asternutului se utilzeaza 1 kg paie,

talas/pasare/ciclu

Cantitatea de paie, talas: 39.100 pasari x 1 kg paie, talas = 39.100 kg paie, talas

Densitate paie, talas = 0,2 kg/dm3

Volumul de paie, talas: 39100 kg : 0,2 kg/dm3 =195500 dm3 paie, talas=195,5 m3


Pagina 51 din 108

b). Cantitatea de dejectii rezultate

Conform BAT-urilor, din activitatea de crestere si exploatare a pasarilor la sol, rezulta 15 kg dejectii/pasare/ciclu

Cantitatea de dejectii: 39100 pasari x 15 kg/dejectii = 586.500 kg

Densitate dejectii pasare: 0,8 kg/dm3

Volum dejectii: 586500 kg : 0,8 kg/dm3 = 733.125 dm3 = 733 m3

Cantitatea de dejectii+asternut =39100 kg paie + 586500 kg dejectii =625.600 kg

= 625 t

Volum de dejectii + asternut = 195,5 m3 + 733 m3 = 928,5 m3.

3.2.2 Managementul deseurilor

Deseuri menajere – vor rezulta din activitatea socială a personalului ce va deservi ferma. Depozitarea primară a deşeurilor menajere se va face în europubele, ce vor fi amplasate pe platforma betonată a fermei. Deseurile menajere vor fi preluate de S.C. SOMA S.R.L. conform Contract prestari servicii nr. 7940/11.10.2010 (anexa).

Dejectii de pasare + asternut - va rezulta la operatia de igienizare a halelor. Se va incarca manual in remorci si va fi depozitat temporar pentru fermentare pe platforma de dejectii din incinta. Dupa fermentare (3 – 6 luni) va fi utilizat ca ingrasamant natural a terenurilor agricole.

Pentru evacuarea dejectiilor fermentate S.C. ZOOTECNIC INVEST S.R.L. detine 8,8 ha teren agricol in vecinatatea fermei, pentru care are Documentatie pedologica. Societatea are incheiat contract cu S.C. INTERAGROALIMENT S.R.L. pentru preluarea dejectiilor.

Managementul dejectiilor

Documentul de referinta BREF, Codul bunelor practici agricole precum si legislatia reducerii poluarii cu nitrati: Ordinul 242/2005 pentru aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse sgricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile ale poluarii cu nitrati; Ordinul 296/2005 – Programul cadru de actiune tehnica


Pagina 52 din 108

pentru elaborarea programelor de actiune in zone vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole, stabilesc criterii pentru reducerea emisiilor in domeniul managementului dejectiilor.

Conform documentului BREF, dejectiile uscate de pasare au urmatorul continut de nutrienti:

Nutrienti (% din greutatea uscata0 Specia Sistemul de

adapostire Total N NH4 – N Acid uric

– N P K Mg S

Gaini ouatoare

La sol 3,5 – 6,4 Nu exista informatii 1,1 – 2,1 1,5 – 2,8 0,4 -0,8 Nu exista informatii

Managemetul dejectiilor trebuie sa se axeze pe:

- strategia de hranire

- formula alimentelor (nivelul de proteine)

- adaparea si sistemul de adapare

- sistemul de transport si depozitare a dejectiilor

- imprastierea pe camp a dejectiilor

Controlul sistemului de hranire. Un inalt nivel de proteine in alimentatia pasarilor va duce la un nivel inalt de azot in dejectii.

Controlul sistemului de adapare, respectiv a pierderilor de apa. Un sistem de picuratoare cu cupite va reduce pierderile de apa si va duce la un asternut uscat.

Sistemul de depozitare a dejectiilor.

Cerinta BAT

Situatia proiectata in ferma

BAT inseamna instalatie de stocare cu capacitate suficienta pentru perioadele cand dejectiile nu se pot aplica pe teren. Dejectiile de pasare se vor depozita intr-o unitate cu pode impermiabilizata si cu ventilatie suficienta/ Depozitul poate fi echipat cu pereti laterali pentru a preveni imprastierea materialului sau a apei de ploaie.

Platforma este conectata la un rezervor efluent pentru a stoca separat portiunea de lichid. Rezervorul p[oate fi golit in mod regulat sau continutul poate fi mutat intr-un depozit

Dupa depopularea halelor, dejectiile sunt incarcate manual in remorci si transportate la depozitul ecologic de dejectii din incinta fermei.

Platforma de dejectii este betonata, prevazuta cu pereti laterali cu inaltimea de 2 m, avand o capacitate de depozitare de 1200 mc. Volum de dejectii + asternut anual va fi de 928,5 m3. Platforma de dejectii este prevazut cu rigola betonata pentru colectarea levigatului cu evacuare intr-un bazin betonat vidanjabil cu capacitate de 14 mc.


Pagina 53 din 108

Imprastierea pe camp a dejectiilor. Dupa o perioada de fermentare de cca. 6 luni dejectiile vor fi imprastiate pe terenuri agricole.

Conform Ordinului 296/2005, titularul va trebui sa detina un borderou pentru fiecare livrare externa a dejectiilor, care sa cuprinda producatorul, destinatarul, cantitatea livrata, tipul si provenienta dejectiilor, data livrarii.

Deseuri de origine animala, rezultate din pierderile naturale de pasari – vor rezulta din procesul de crestere si exploatare pasari. Vor fi ambalate in saci PE, depozitate in lada frigorifica din dotarea salii de necropsie si vor fi preluate de S.C. PROTAN S.R.L. conform Contractului de prestari servicii nr. 183/18.05.2010 (anexa).

Deseuri medicale periculoase (infectioase, intepatoare - taietoare, etc ) deşeuri care pot produce leziuni mecanice prin înţepare sau tăiere. Sunt generate în cursul activităţilor de diagnostic, tratament si supraveghere si se vor colecta în cutii din material rezistent la acţiuni mecanice. Cutiile trebuie prevăzute la partea superioară cu un capac special care să permită introducerea deşeurilor şi să împiedice scoaterea acestora după umplere, fiind prevăzute în acest scop cu un sistem de închidere definitivă. Vor fi preluate de o firma abilitata in acest domeniu, cu care societatea va incheia contract.

Cenusa, rezulta din arderea biomasei sau a lemnului in centralele termice. Se va depozita impreuna cu dejectiile pe platforma de depozitare dejectii.

Deseuri din ambalaje din plastic. Rezulta dupa utilizarea dezinfectantilor, vitaminelor sau a antibioticelor. Se vor depozita temporar in magazia de materiale si vor fi returnate la firma furnizoare.


Pagina 54 din 108

4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERĂ, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE

A ACESTORA

Consideraţii generale ale impactului potenţial

Realizarea investitiei ale cărei date tehnice au fost prezentate anterior, presupune generarea unui impact asupra mediului, care prin măsurile pe care proiectantul si operatorul le ia, se va asigura ca impactul sa nu fie semnificativ.

Dacă se pleacă de la principiul că orice activitate poate genera un impact care poate fi direct si indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu si lung, permanent si temporar, pozitiv si negativ asupra mediului atunci trebuie prognozată magnitudinea acelui impact, pentru a putea fi identificate măsurile preventive de eliminare a impactului şi dacă acest lucru nu este posibil, de limitare a efectelor lui asupra mediului.

Aspectele legate de impactul generat vor fi tratate din doua puncte de vedere

1. impactul generat asupra mediului la lucrarile de realizare a investitiei 2. impactul generat prin funcţionarea investitiei

Măsurile preventive care vor fi luate în consideraţie se referă la evaluarea alternativelor posibile şi alegerea celor mai puţin periculoase pentru mediu şi având în vedere că amplasamentul a fost deja ales, acestea se vor referi la variantele de construire, la folosirea resurselor, la alegerea variantelor tehnice, etc.

4.1 APA Apa de suprafaţă

Amplasamentului noii investiţii este situat in bazinul hidrografic Siret, raul Siret.

Râul Siret străbate Moldova de la nord la sud, curgând prin zonele Suceava, Neamţ, Bacău, Vrancea şi Galaţi. Pe teritoriul judetului Bacău, pe o lungime de cca. 80 km, acest râu deschide un culoar larg între Subcarpaţii Orientali şi Podişul Moldovei. Afluenţii de pe partea dreaptă îi aduc un volum important de ape, asigurându-i debitul relativ ridicat în anotimpul cald. Cea mai mare cantitate de apă o aduce Bistriţa (la Cârnu – 49,36 m3/sec.), apoi Moldova (la Roman – 34,50 m3/sec.) şi Trotuşul ( la Adjud – 33.0 m3/sec.).


Pagina 55 din 108

Datele hidro – meteo referitoare la bazinul hidrografic al raului Siret sunt:

- lungimea raului Siret: 706 km, din care in Romania 597 km

- suprafata bazinului: 45400 kmp, din care in Romania 42800 kmp

- lungimea afluentilor: 13389 km

- densitatea medie a retelei hidrografice: 0,326km/kmp

- valori medii anuale a precipitatiilor:

la Galati : 455 mm

la Tg. Ocna; 626 mm

- valoarea maxima a precipitatiilor in zona muntoasa: 1200 mm

- valoarea minima a precipitatiilor:

Valea Siretului: 16 – 18 mm

Zona de dealuri: 20 – 40 mm

- debite medii actuale:

la intrarea Siretului in Romania :13,8 mc/s

langa Pascani : 72,0 mc/s

confluenta cu Bistrita: 136,0 mc/s

confluenta cu Dunarea : 230 mc/s

- debite medii multianuale din bazinul raului Siret:

confluenta cu Bistrita : 80 mc/s

- turbiditatea medie multianuala: 1120 g/mc

Debitul mediu multianul al râului Siret este de cca. 180,0 m3/sec.

Alimentarea reţelei hidrografice se face predominant din ploi (peste 50%) în timp ce aportul zăpezii şi al apelor subterane este mai redus (circa 25% fiecare). Alimentarea din subteran deţine o proporţie de 30% în zonele inalte şi 10 – 15% în coline, unde râurile mai mici seacă, în perioadele secetoase.

Scurgerea cea mai bogată are loc primăvara (35 – 50%) şi vara (15 –25%), toamna şi iarna râurile participă cu procente mici la volumul scurgerii anuale, fiecare cu câte 10 – 15%.

In urma ploilor torentiale se produc viituri mari. Acestea au fost semnalate mai ales in anul 2005 când debitele maxime au atins valori de 2.200 m3/sec. pe


Pagina 56 din 108

Siret, la Răcătău. In timpul viiturilor se produc inundaţii care afectează suprafeţe relativ întinse şi produc importante pagube materiale.

Fenomenele de iarnă, pe râul Siret, au o durată medie de cca. 30 – 40 zile, din care podul de gheaţă ajunge la cca. 15 – 20 zile, caracteristică fiind apariţia în fiecare an a formaţiunilor de gheaţă.

Din statistica anuală privind calitatea apei analizate, rezultă ca apa din râul Siret se încadrează în limitele impuse pentru apele de suprafaţă – STAS 4706/1988.

Rețeaua hidrografică in zona este formată din râul Răcătău, principalul colector al tuturor pâraielor ce izvorăsc de sub cele două culmi marginale și care drenează întreaga microdepresiune.

Cel mai apropiat curs de apa de suprafaţã de amplasamentul complexului agrozootehnic este parâul Parincea care curge la cca. 100 m, pe directia est.

Denumire curs de apă

Lungime pe

teritoriul judeţului

(km)

Lăţime (m)

Adâncime (m)

Natura fundului

Viteza apei (m/s)

Înălţimea malurilor

(m)

Debit min/max

(mc)

Natura malului

Parincea 8.00 1.50 1.20 Lut şi nisip 0.60 0.2-0.9 0.01/30.00 Lutos,

nisipos

Terenul de amplasament nu se află în zonă inundabilă sau în calea torentelor de apă.

Apa subterană

Sub raport hidrogeologic, zona studiată, nu dispune de rezerve de ape subterane la adâncimi variabile. Din forajele executate în zonă, rezultă că nivelul hidrostatic în zonã se situează la adâncimi de cca. 20 m.

4.1.1 IMPACTUL PRODUS ÎN TIMPUL REALIZĂRII INVESTIŢIEI

In timpul realizării investitiei, se va utiliza apa din putul forat existent, in scop igienico – sanitar de catre personalul firmei constructoare.

Pe perioada organizarii de santier se vor evacua ape uzate menajere.


Pagina 57 din 108

Apele uzate menajere vor fi colectate de reteaua de canalizare menajera existenta si vor fi evacuate in bazinul betonat vidanjabil existent, ce are un volum de 27 mc.

4.1.2 IMPACTUL PRODUS ÎN TIMPUL FUNCŢIONĂRII INVESTIŢIEI

4.1.2.1 Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apa a obiectivelor fermei se va face din putul forat de mare adancime existent pe amplasament. Conform Planului de situatie (anexa) putul este amplasat la limita incintei, in partea de vest a fermei. Putul forat este tubat cu tub din PVC are caracteristicile:

Adancime 48 m, Diametru 200 mm, Nivel hidrostatic - 20 m Debit 1,1 l/s

Putul are asigurata zona de protectie sanitara. Apa din put a fost analizata de Directia de Sanatate Publica a judetului

Bacau, pentru care s-au emis Buletine de analiza a apei (anexa), care confirma ca apa extrasa corespunde calitativ ca apa potabila. Debitul de apa captat si distribuit in retea va fi masurata cu ajutorul unui apometru tip Zenner, Dn 32, montat pe conducta de refulare a pompei submersibile. Apa capatata din put va fi pompata pe o conducta de refulare, realizata din PHED, Dn 40 mm, in lungime de cca. 5 m in conducta existenta din OL, Dn 100 mm, in lungime de cca. 300 m, ce este amplasata paralel cu drumul comunal, la limita de vest a fermei. Din aceasta conducta se alimenteaza casa de apa, printr-o conducta existenta din OL, Dn100 mm, in lungime de cca. 60 m. Din conducta din OL, Dn 100 mm amplasata paralel cu drumul comunal se vor bransa patru conducte principale de distributie a apei la consumatorii din ferma, astfel:

- o conducta realizata de PHED, Dn 40 mm, in lungime de 5m ce va alimenta un hidrant exterior Dn 80;

- o conducta realizata de PHED, Dn 40 mm, in lungime de 90 m, din care se va alimenta blocul administrativ si halele nr. 1 - 5;

- o conducta realizata de PHED, Dn 40 mm, in lungime de 70 m, din care se va alimenta filtrul sanitar si halele nr. 6 - 9;


Pagina 58 din 108

- o conducta realizata de PHED, Dn 40 mm, in lungime de 40 m, din care se va alimenta doi hidranti exteriori, Dn 80, cladirea depozitului de oua si halele nr. 10 - 11;

Pe bransamente se vor amplasa camine de distributie realizate din beton. Apa preluata din put va fi utilizata pentru:

- consumul igienico – sanitar - tehnologic (spalare si igienizare hale) - consumul biologic al pasarilor - PSI.

Instalatii de incendiu Pe reteaua de distributie apa sunt montati un numar de 3 hidranti exteriori,

Dn 50, distribuiti astfel incat sa asigure stingerea unui eventual inceput de incendiu. Planul retelei de hidranti este prezentat in anexa.

Hidrantii sunt prevazuti cu dotarea necesara conform normelor in vigoare. Rezerva de apa de incendiu se asigura din rezervorul castelului de apa, ce are o capacitate de 50 mc.

Planul retelei de alimentare cu apa este prezentat in anexa. Calculul consumului de apă pentru nevoi igienico – sanitare Calculul debitelor pentru determinarea necesarului de apa pentru nevoi

igienico – sanitare s-a făcut în conformitate cu normele tehnice în vigoare, funcţie de destinatia obiectivului, consum specific de apa, etc.

Determinarea consumului de apã se face ţinând seama de urmãtoarele: - numãrul de personal N = 30 - necesarul de apa specific qs = 60 l/om/zi - durata de functionare 8 ore/ sch, 3 sch/zi, 365 zile / an Determinarea necesarului de apa Conform STAS 1343/0-1989, SR 1343–1:2006, necesarul de apă pentru

nevoi igienico – sanitare este:

zimqNQ simedzin /1000

1 3∑=

Qn zi med = 1/1000 (30 persoane/zi x 60 l/om/zi) = 1,80 mc/zi

V annual med. = 1,8 mc/zi x 365 zile = 657 mc


Pagina 59 din 108

Qn zi max = K1 x Qn zi med

K 1= 1,3

Qn zi max = 1,3 x 1,8 mc/zi = 2,34 mc/zi V anual max. = 2,34 mc/zi x 365 zile = 854 mc Qn zi min = K2 x Qn zi max

K 2= 0,3

Qn zi min = 0,3 x 2,34 mc/zi = 0,70 mc/zi V anual max. = 0,7 mc/zi x 365 zile =256 mc Determinarea cerinţei de apã

Qs. = Ks x Kp x Qzi m3 /zi

Ks – coeficient supraunitar ce ţine seama de nevoile tehnologice ale sistemului de alimentare şi canalizare,( Ks = 1,02)

Kp – coeficient ce ţine seama de pierderile de apã din reţeaua de distributie (avand in vedere ca reteaua este noua Kp = 1,07 )

Q s max = 1,02 x 1,07 x 2,34 mc/zi = 2,55 mc/zi Vanual max. = 2,55 mc/zi x 365 zile = 932 mc Q s med = 1,02 x 1,07 x 1,8 mc/zi = 1,96 mc/zi Vanual max. = 1,96 mc/zi x 365 zile = 717 mc Q s min = 1,02 x 1,07 x 0,7 mc/zi = 0,77 mc/zi Vanual max. = 0,77 mc/zi x 365 zile = 280 mc Calculul consumului de apă pentru adapare puilor Determinarea necesarului de apa – Qnt1

Date initiale Total pasari: N = 39.100 capete

Necesar de apa specific, calculat ca medie: qs1 = 110 l/cap/an = 0,3 l/cap/zi

Qnt1 zi med = 1/1000 x N x qs


Pagina 60 din 108

Qnt1 zi med=1/1000 (0,3 l/cap/zi x 39.100 capete )= 11,73 mc/zi; V nt1 med = 11,73 mc/zi x 365 zile = 4.281 mc/an Qnt1 zi max = Kzi x Qnt1 zi med

Kzi = 1,1 conform STAS 1343/3-86 Qnt1 zi max = 1,1 x 11,73 mc/zi = 12,90 mc/zi; V nt1 max = 12,90 mc/zi x 365 zile = 4.709 mc/an Qnt1 zi min = Kmin x Qnt1 zi max

Kmin = 0,3 Qnt1 zi min = 0,3 x 12,90 mc/zi = 3,87 mc/zi; Vnt1 min = 3,87 mc/zi x 365 zile = 1.413 mc/an

Determinarea cerintei de apa – Qst1 Determinarea cerintei de apa pentru consum alimentar porci Qst1 se

calculeaza astfel:

Qst1 zi = Kp x Qnt1 zi

Kp=coeficient de pierderi prin conducte, conform STAS 1343/3-86 Kp=1,1

Qst1 zi med = Kp x Qnt1 zi med

Qst1 zi med = 1,1 x 40,53 mc/zi = 44,58 mc/zi; V st1 med = 44,58 mc/zi x 252 zile = 11.235 mc

Qst1 zi max = Kp x Qnt1 zi max

Qst1 zi max = 1,1 x 44,58 mc/zi = 49,04 mc/zi; V st1 max = 49,04 mc/zi x 252 zile = 12.358 mc

Qst1 zi min = Kp x Qnt1 zi min

Qst1 zi min = 1,1 x 13,37 mc/zi = 14,7 mc/zi; V st1 min = 14,7 mc/zi x 252 zile = 3.704 mc


Pagina 61 din 108

Calculul cantitatii de apã pentru curatenie si igienizare hale

Consumul de apa pentru ingienizarea halelor este in mod direct legat de tehnica folosita si de tipul de pardoseala a halelor.

Avand in vedere ca pentru curatenia si igienizarea halelor se va utiliza furtune de spalare cu presiune, consumul de apa va fi redus.

Conform BAT-urilor, pentru fermele de crestere si exploatare pasari ouatoare se prevede un consum de apa pentru curatenie si igienizare de: 0,025 mc/mp.

Determinarea necesarului de apa – Qnt2

Date initiale Suprafata interioara a halelor = 11 buc. x Spardoseala

= 11 x 730 mp = 8030 mp

Necesar de apa specific: qs2 = 0,025 mc/mp hala/an ; 0,07 l/mp/zi

Qnt2 zi med =1/1000 (qs2 x S tot. hale )

Qnt2 zi med = 1/1000 x( 0,07 l/mp/zi x 8030 mp) = 0,56 mc/zi; Vnt2 med = 0,56 mc/zi x 365 zile = 204 mc/an

Qnt2 zi max = Kzi x Qnt2 zi med

Kzi = 1,1 conform STAS 1343/3-86 Qnt2 zi max = 1,1 x 0,56 mc/zi = 0,62 mc/zi; Vnt2 max = 0,62 mc/zi x 365 zile = 226 mc/an

Qnt2 zi min = Kmin x Qnt2 zi max

Kmin = 0,3 Qnt2 zi min = 0,3 x 0,62 mc/zi = 0,19 mc/zi; V nt2 min = 0,19 mc/zi x 365 zile = 69 mc/an

Determinarea cerintei de apa – Qst2

Cerinta de apa pentru igienizare hale, Qst2 , se calculeaza astfel:

Qst zi = Kp x Qnt zi


Pagina 62 din 108

Kp=coeficient de pierderi prin conducte ,conform STAS 1343/3-86 Kp =1,1

Qst2 zi max = Kp x Qnt2 zi max

Qst2 zi max = 1,1 x 0,62 mc/zi = 0,68 mc/zi; Vst2 max = 0,68 mc/zi x 365 zile = 248 mc/an

Qst2 zi med = Kp x Qnt2 zi med

Qst2 zi med = 1,1 x 0,56 mc/zi = 0,62 mc/zi; Vst2 med = 0,62 mc/zi x 365 zile = 226 mc/an

Qst2 zi min = Kp x Qnt2 zi min

Qst2 zi min = 1,1 x 0,19 mc/zi = 0,21 mc/zi; Vst2 min = 0,21 mc/zi x 365 zile = 77 mc/an

Calculul cantitatii totale de apa consumata

Necesarul total de apa

Qn max total = Qng max + Qnt1max + Qnt2 max Vn anual max = Vng max + V nt1 max + Vnt2 max Qn max total = 2,34 mc/zi + 12,90 mc/zi + 0,62 mc/zi = 15,86 mc/zi; Vn anual max = 854 mc + 4709 mc + 226 mc = 5789 mc/an

Qn med total = Qng med + Qnt1med + Qnt2 med Vn anual med = Vng med + V nt1 med + Vnt2 med

Qn med total = 1,80 mc/zi+ 11,73 mc/zi + 0,56 mc/zi = 14,09 mc/zi; Vn anual med = 657 mc + 4281 mc + 204 mc = 5142 mc/an

Qn min total = Qng min + Qnt1min + Qnt2 min Vn anual min = Vng min + V nt1 min + Vnt2 min Qn min total = 0,70 mc/zi+ 3,87 mc/zi + 0,19 mc/zi = 4,76 mc/zi; Vn anual min = 256 mc + 1413 mc + 69 mc = 1738 mc/an

Cerinta totala de apa

Qs max total = Qsg max + Qst1max + Qst2 max Vs anual max = Vsg max + Vst1 max + Vst2 max


Pagina 63 din 108

Qs max total = 2,55 mc/zi + 14,20 mc/zi + 0,68 mc/zi = 17,43 mc/zi; Vs anual max = 932 mc + 5183 mc + 248 mc = 6.363 mc/an

Qs med total = Qsg med + Qst1med + Qst2 med Vs anual med = Vsg med + Vst1 med + Vst2 med Qs med total = 1,96 mc/zi+ 12,90 mc/zi + 0,62 mc/zi = 15,48 mc/zi; Vs anual med = 717 mc + 4709 mc + 226 mc = 5.652 mc/an

Qs min total = Qsg min + Qst1min + Qst2 ind Vs anual min = Vsg min + Vst1 min + Vst2 min

Qs min total = 0,77 mc/zi+ 4,26 mc/zi + 0,21 mc/zi = 5,24 mc/zi; Vs anual min = 280 mc + 1555 mc + 77 mc = 1.912 mc/an

Cantitatile de apa consumate sunt cuprinse in Notificarea pentru inceperea executiei nr. 75/24.11.2010 (anexa), eliberata de A.N. “Apele Romane” Administratia Bazinala de Apa Siret, S.G.A. Bacau

Bilanţul consumului de apă (m3/zi; m3/an)

Tabelul Nr. 4.1.1

Apa prelevată din sursă

Recirculată/ reutilizată

Cosum industrial

Pt. compensarea pierderilor în

sistemele cu circuit închis

Proces

tehnologic

Sursa de apă

(furnizor)

Consum total de

apă

(coloane 4,10,11)

Total Consum menajer

Apa

subt

eran

ă

Apa

pota

bilă

Apa subterană

Apa de suprafaţă a

de la

pro

priu

l obi

ectiv

Apa

de la

alte

obi

ectiv

e

Com

enta

rii

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Cresterea si exploatarea

pasarilor

2 puturi sapate in incinta fermei

15,48/

5652

15,48/

5652

1,96 /

717

13,52/

4935

- - - - -


Pagina 64 din 108

4.1.2.2 Managementul apelor uzate

De pe amplasamentul noii investiţii se vor evacua urmatoarele tipuri de apa: - ape uzate menajere, de la grupurile sanitare aferente filtrui sanitar si cladirii

bloc administrativ - ape uzate tehnologice (de spalare, rezultate in timpul vidului sanitar) - ape pluviale de pe platforma de depozitare dejectii (levigat) - ape pluviale de pe acoperisuri si cai acces

Ape uzate menajere Apele uzate menajere vor fi colectate prin sistemul de canalizare menajera

si deversate intr-un bazin betonat vidanjabil, cu capacitatea de 27 mc. Apele uzate menajere vor fi vidanjate de Compania regionala de Apa

Bacau, conform Adresei nr. 110 /13.10.2010 (anexa). Calculul cantitatii de ape uzate menajere evacuate Debitele de ape uzate menajere evacuate în rezervorul betonat vidanjabil sunt:

Qsg uz zi max = 0,8 x Q sg zi max Qsg uz zi max = 0,8 x 2,55 mc/zi = 2,00 mc/zi; V sg uz anual max = 2,00 mc/zi x 365 zile = 746 mc

Qsg uz zi med = 0,8 x Q sg zi med Qsg uz zi med = 0,8 x 1,96 mc/zi = 1,60 mc/zi; Vsg uz anual med = 1,60 mc/zi x 365 zile = 574 mc

Qsg uz zi min = 0,8 x Q sg zi min Qsg uz min = 0,8 x 0,77 mc/zi = 0,60 mc/zi; Vsg uz. anual min = 0,60 mc/zi x 365 zile = 224 mc

Ape uzate tehnologice (de spalare) Apele rezultate in urma spalarii halelor de productie in timpul vidului

sanitar sunt preluate de rigole si deversate in bazinul betonat vidanjabil aferent fiecarei hale. Pe perioada vidului sanitar, bazinele sunt vidanjate, apa uzata fiind transportata la platforma de depozitare dejectii pentru udarea dejectiilor depozitate in scopul creerii conditiilor de fermentare.


Pagina 65 din 108

Calculul cantitatii de ape uzate tehnologice (de spalare) Se evacueaza ape uzate tehnologice numai in perioada de vid sanitar a

halelor.

Qev zi = 0,8 x Qst2 zi Qev zi max = 0,8 x Qst2 zi max

Qev zi max = 0,8 x 0,68 mc/zi = 0,54 mc/zi; Vev max = 0,54 mc/zi x 365 zile = 197 mc/an

Qev zi med = 0,8 x Qst2 zi med

Qev zi med = 0,8 x 0,62 mc/zi = 0,50 mc/zi; Vev med = 0,50 mc/zi x 365 zile = 182,5 mc/an

Qev zi min = 0,8 x Qst2 zi min

Qev zi min = 0,8 x 0,21 mc/zi = 0,17 mc/zi; Vev min = 0,17 mc/zi x 365 zile = 62 mc/an

Ape pluviale de pe platforma de depozitare dejectii (levigat) Apele pluviale de pe platforma de depozitare dejectii vor fi drenate intr-un rezervor cu capacitate de 14 mc. Levigatul colectat va fi vidanjat si transportat pe terenurile agricole in vederea fertilizarii.

Calculul cantitatii de ape pluviale rezultate de pe platforma de stocare Debitul de ape pluviale evacuate de pe amplasamentul platformei de

depozitare dejectii se calculeaza conform STAS 1846/90, cu relatia:

Qp = m x I x Σ( Ǿ x Sc ) Sc – suprafata platformei de dejectii : L x l = 50 x 11 = 550 mp = 0,055 ha m = 0,90 – coeficient de reducere a debitului de calcul

Ǿ = 0,85 – coeficient de scurgere platforma betonata

Pentru o ploaie cu durata de t = 30 minute, cu frecventa de 1/20,

intensitatea ploii este: I = 170 l/sxha

Qp = 0,9 x 170 l/sxha x 0,85 x 0,055 ha = 7,2 l/s


Pagina 66 din 108

Pentru durata ploii de calcul t = 30 min, cantitatea de apa pluviala rezultata de pe amplasamentul platformei de depozitare dejecti va fi de 12,9 mc. Apele pluviale de pe platforma de depozitare dejectii vor fi drenate intr-un rezervor cu capacitate de 14 mc. Levigatul colectat va fi vidanjat si evacuat pe terenurile agricole

Bilanţul apelor uzate

Tabelul Nr. 4.1.2

Totalul apelor uzate

Ape uzate evacuate Ape direcţionate spre reutilizare/recirculare

Menajere Industrial Pluviale în acest obiectiv

către alte obiective

Sursa apelor

uzate, Proces tehnologic

m3/zi

m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an

m3/zi m3/an m3/zi m3/an

Co

men tarii

Activitatea de crestere si

exploatare pasari

2,10 756,5 1,60 574 0,50 182,5 - - - - - - -

4.1.2.3 Prognozarea impactului

Apele uzate menajere nu vor produce impact deoarece vor fi colectate astfel: - apele uzate menajere de la blocul administrative vor fi preluate prin canalizarea menajera existenta, realizata duin tuburi de beton, Dn 200 mm, in lungime de 70 m cu descarcare in bazinul betonat vidanjabil existent cu dimensiunile : L x l x H = 3 x 3 x 3 m si o capacitate de stocare, V = 27 mc, amplasat in partea de est a fermei, la limita incintei. - apele uzate menajere de la filtrul sanitar vor fi preluate de noua canalizare, realizata din PVC, Dn 110 mm, in lungime de cca. 30 m cu descarcare in canalizarea menajera existenta.

Rezervorul din beton cu capacitatea de 27 mc, va fi vidanjat periodic de catre Compania regionala de Apa Bacau, conform Adresei nr. 110 /13.10.2010(anexa).

Apele uzate menajere colectate in bazinul betonat vidanjabil sunt incarcate in general cu substante organice, compusi ai azotului si fosforului. Avand in vedere provinienta acestor ape se preconizeaza ca se vor incadra in prevederile NTPA002 aprobate prin H.G.352/2005.

Apele uzate tehnologice (de spalare) nu vor produce impact deoarece vor fi colectate prin rigole in bazinele de colectare aferente halelor de productie.


Pagina 67 din 108

Apele de spalare vor fi vidanjate si transportate la depozitul de dejectii pentru udarea dejectiilor depozitate in scopul creerii conditiilor de fermentare.

Apele pluviale (levigatul) de pe platforma de depozitare dejectii nu vor produce impact deoarece vor fi drenate intr-un rezervor din beton cu capacitate de 14 mc. Levigatul colectat va fi vidanjat si transportat direct pe terenurile agricole.

4.1.2.4 Măsuri de diminuare a impactului

Pentru diminuarea impactului, prin proiect s-a prevazut:

- sistem de canalizare apă uzata menajeră racordat la un rezervor din beton, cu capacitatea de 27 mc

- sistem de colectare ape de spalare. Fiecare hala de productie va fi prevazuta cu a rigole de scurgere din beton, amplasate langa peretii longitudinali ai halei, cu scurgere in bazinul betonat vidanjabil ce va fi executat la capatul fiecarei halei. Legatura dintre rigolele de beton din interiorul halelor si bazinele betonate vidanjabile se va face prin conducte PVC, Dn 110 mm, in lungime de 1 m.

- construirea suprafetelor interioare plane fara denivelari si fara rugozitati, usor lavabile va perimte o curatire eficienta si de calitate, cu un consum redus de apa

- igienizarea halelor se va realiza cu apa sub presiune, in scopul rationalizarii consumului de apa si a unei curatiri eficiente din punct de vedere a impunerilor sanitar-veterinare si a normelor BAT;

- alimentarea cu apa a pasarilor se va face cu instalatii pentru adapare cu nipluri 3 D, cu reductor de presiune reglabila, inaltimea liniei si debitului de apa functie de varsta si microclimat.

- pentru preluarea apelor pluviale de pe platforma depozitare dejectii, la capatul acesteia, se va realiza o rigola din beton ce va fi legata printr-o canalizare realizata din PVC, Dn 110, in lungime de cca. 5 m la un bazin ce va fi realizat din beton cu dimensiunile: L x l x H = 3,5 x 2 x 2 m si o capacitate de stocare, V = 14 mc, amplasat in vecinatatea platformei depozitare dejectii.

Dupa punerea in functiune a fermei se va intocmi un program zilnic de urmarire a etanseitatii instalatiilor de alimentare cu apa, iar in perioada de vid se va face dezinfectia traseelor cu dezinfectanti recomandati, decolmatarea si dezinfectia caminelor de ape uzate, a bazinelor de colectare ape uzate.


Pagina 68 din 108

4.2 AERUL

4.2.1 DATE CLIMATOLOGICE CARACTERISTICE ZONEI

Amplasarea şi construcţia obiectivului ce urmează a fi realizat, necesită o cunoaştere detailată a condiţiilor naturale precum şi caracteristicile locale ale parametrilor metrologici.

Localitatea Parincea, unde se realizeaza noua investiţie este la cca. 25 km de municipiul Bacãu, unde se aflã cea mai apropiatã staţie meteorologicã. Climatul judeţului Bacău reprezintă o tranziţie gradată de la nuanţele moderate (în vest) la cele de continentalism (în est). Altitudinea, expoziţia şi orientarea culmilor montane şi deluroase, fragmentarea reliefului - se constituie în factori generatori de topoclimate. Dispunerea altitudinală în trepte cu largă deschidere spre est a condiţionat în mare măsură caracteristicile climatelor judeţului Bacău. Influenţele continentale sunt moderate de masele de aer din vestul şi nord-vestul Europei care ajung pe teritoriul judeţului prin înşeuările carpatice şi sporesc cantitatea de precipitaţii. Dintre factorii dinamici climatogeni apar mai evident marile sisteme barice. Iarna se resimte influenţa maselor de aer arctic (anticiclonul siberian), iar vara acţionează masele de aer umed (anticiclonul Azorelor) şi masele de aer cald de tip mediteranean (în zonele extracarpatice).

Climatul Colinelor Tutovei şi a sud-vestului Podişului Central Moldovenesc se caracterizează prin ierni aspre cu viscole puternice, veri călduroase şi uneori secetoase ca urmare a pătrunderii cu uşurinţă iarna şi vara a maselor de aer din sectorul nordic, estic, nord-vestic şi nord-estic. Amplitudinea termică absolută are valori mari, cantitatea de precipitaţii este mai redusă, fapt ce imprimă climatului un caracter continental de nuanţă excesivă.

Temperatura

Temperatura medie anuală variază între 4–6°C în zona montană de vest şi 8-9°C în est. Astfel temperatura medie anuală a aerului în zona municipiului Bacău variază între 9 -10°C. Valorile extreme absolute ale temperaturii aerului indică importanţa factorilor locali în modificarea stării generale a vremii.

In acest sens, în jud. Bacău s-a înregistrat temperatura maximă absolută de 42°C, în timp ce temperatura minima absolută a fost de –29,6°C


Pagina 69 din 108

Umiditatea aerului Regimul annual al umezelii în zona studiată, se caracterizează prin existenţa unui maxim în perioada rece şi un minim în perioada caldă.

Umezeala relativa a aerului prezintă şi variaţii, cu un maxim spre dimineaţă(orele 300 – 5 00) şi un minim în timpul zilei.

Umiditatea relativă medie anuală în judetul Bacău este de 82% (iarna 88%, iar vara 78%)

Precipitaţiile atmosferice

Precipitaţiile atmosferice constituie un element important al climei, care se reflectă în peisajul geographic, în economie, în special în agricultură.

Regimul precipitaţiilor prezintă cantităţi mici iarna şi mari vara, In ansamblu lunile extreme din acest punct de vedere sunt februarie, pentru cantităţi minime şi iulie, pentru cantităţi maxime.

Cantitatile anuale de precipitatii sunt cuprinse intre 500 – 600 mm.

Nebulozitatea

Prin nebulozitate, se întelege gradul de acoperire cu nori a emisferei vizibile deasupra orizontului.

In zona studiată, nebulozitatea medie este cuprinsă între 5 – 5,5 zecimi. In luna ianuarie nebulozitate este destul de ridicată (6 – 7 zecimi), iar în luna iunie iulie destul de redusă (3 – 3,5 zecimi)

Regimul nebulozităţii este în strînsă dependenţă de circulaţia atmosferei şi condiţiile de relief. Numărul mediu anual al zilelor cu cer acoperit este mic (cca. 90 – 110 zile)

Vânturile Vânturile predominante sunt cele dinspre nord şi nord – vest (27%), dar nu lipsesc nici cele dinspre sud şi sud – est (23%). Viteza medie este de cca. 2,3 – 3,6 m/s cu intensităţi maxime ce pot depăşi 40 m/s în perioada de iarnă.

Ingheţul Este specific anotimpului de iarnă, atunci când temperatura coboară frecvent sub 0°C. Toamna şi primăvara îngheţul se produce cu o frecvenţă mai redusă. Frecvenţa medie a zilelor cu inghet cu T<0°C este de 118,9 zile/an. In zona studiată, adâncimea de îngheţ în raport cu suprafaţa terenului natural este de cca. 100 cm.


Pagina 70 din 108

4.2.2 CALITATEA AERULUI ÎN ZONĂ

Calitatea aerului din localitatea Parincea are ca referinţă STAS 12574/1987. Condiţiile meteorologice locale cat si configuratia terenului nfluenţează în mod semnificativ dispersia poluanţilor în atmosferă.

Complexul agrozootehnic este amplasat intr-o vale, la est si vest fiind dealuri, terenul coborand de-a lungul parului Parincea, pe directia sud. Inspre nord terenul urca in panta de-a lungul paraului Parincea, in aceasta zona fiind amplasata localitatea Parincea

Amplasamentul noii invesţii este situat în intravilanul localitãţii Parincea si are ca vecinatati:

Nord teren proprietatea societatii unde este amplasat transformatorul si casa de apa, in continuare urmand terenuri proprietati particulare (teren arabil ), libere

de constructii.

Nord - Est teren arabil, rezerva Primarie Parincea. La o distanţã de cca. 150 m de halele de crestere pasari se afla cinci locuinte izolate, urmat de zona de productie

agroindustriala, dupa care la o distanta de cca. 600 m incep locuintele compacte ale satul Parincea

Est teren proprietati particulare (teren arabil ) liber de constructii, urmat de paraul Parincea la o distanta de cca. 120 m, dupa care terenul urca in panta fiind utilizat ca teren arabil si pasuni

Sud teren proprietati particulare (teren arabil ) liber de constructii Sud - Vest teren proprietati particulare (teren arabil), libere de constructii si la cca 2000 m se afla localitatea Valeni. Vest drum comunal, urmat de teren proprietati particulare (teren arabil ), liber de constructii.

Tinand seama de vecinatati, poluarea in zona este data de circulatia pe drumul judetean DJ 252 A, de activitatile rurale din localitate – cresterea animalelor, prepararea hranei, incalzirea locuintelor, etc., astfel se poate concluziona ca zona este putin poluata


Pagina 71 din 108

4.2.3 IMPACTUL PRODUS ÎN TIMPUL REALIZĂRII INVESTIŢIEI

4.2.3.1 Surse şi poluanţi generaţi

Pe perioada de construcție, sursele de poluanți generați vor fi cei asociați funcționarii utilajelor de construcție, a mijloacelor de transport a materialelor de construcții, a sculelor si uneltelor de mâna de putere medie etc., cu motoare cu combustie interna ce folosesc ca sursa de energie combustibilii fosili (benzina, motorina) .

Tipurile de poluanţi ce pot fi emisi prin surse difuze, sunt:

▪ emisii de gaze de esapament de la motoarele termice cu aprindere prin compresie care vor acţiona utilajele tehnologice şi mijloacele de transport folosite în activitatea de şantier în care pot fi identificate următoarele substanţe poluante: hidrocarburi, aldehide, oxizi de azot, oxizi de carbon, bioxid de sulf şi fum;

▪ pulberi în suspensie la lucrările de construcţie;

▪ emisii de gaze la efectuarea operatiilor de sudura – taiere;

4.2.3.2 Prognozarea poluării aerului

In timpul lucrarilor de constructie emisia poluanta atmosferica dureaza o perioada de timp egala cu aceea a programului de lucru (in general, 8-10 ore pe zi), dar poate varia de la ora la ora sau de la zi la zi.

De asemenea, emisia poluanta va varia in timpul perioadei de munca datorita diferitelor operatii indeplinite la un moment dat si diferitelor conditii atmosferice.

Emisia de particule produse de eroziunea vantului poate avea loc continuu, in timpul intregii perioade de constructie; cantitatile pot varia in functie de viteza vantului.

Emisia de particule din timpul lucrarilor de manevrare a pamantului este direct proportionala cu continutul de particule mici (d < 75 µm), invers proportionala cu umiditatea solului si, unde este cazul, cu greutatea echipamentului.

Emisiile de particole nu pot fi cuantificate deoarece aceste sunt functie de viteza vantului sau de tipul lucrarilor.

Pentru emisiile provenite de la utilizarea aparatelor de sudura volumul acestora nu poate fi cuantificat, acesta fiind functie de starea tehnica a echipamentelor si de frecventa operatiilor de taiere si sudura.


Pagina 72 din 108


Pentru diminuarea impactului, constructorul va avea in vedere urmatoarele:

▪ asigurarea funcţionării motoarelor utilajelor şi autovehiculelor la parametrii normali (evitarea exceselor de viteză şi încărcătură);

▪ supravegherea manipulării corespunzăroare a materialelor excavate pentru a se evita creşterea emisiilor de pulberi în atmosferă;

▪ evitarea activităţilor de încărcare/descărcare a mijloacelor de transport cu materiale generatoare de praf în perioadele cu vânt cu viteze mai mari de 3 m/s;

▪ respectarea riguroasă a normelor de lucru pentru a nu creşte concentraţia pulberilor în aer;

▪ utilajele, autoutilitarele etc. vor fi moderne/performante, în acord cu reglementările UE în domeniul protecţiei mediului;

▪ adaptarea vitezei de rulare a mijloacelor de transport funcţie de calitatea suprafeţei de rulare.

▪ intretinerea utilajelor tehnologice pentru minimalizarea emisiilor excessive de gaze de ardere

▪ acoperirea cu prelate a camioanelor care transporta materiale fine care pot fi usor imprastiate de vant

▪ se va urmarii ca in timpul operatiilor de incarcare/descarcare mijloacele auto sa staţioneze cu motoarele oprite;


4.2.4.1 Surse, poluanţi generaţi si cantitati generate

In perioada de functionare sursele de poluare pentru aer pot fi:

Surse stationare dirijate

Nrcrt

Activitatea /instalatia generatoare

Tip de poluant Tipul emisiei

- Aer viciat cu continut de NH3, CH4 , pulberi, N2O de la cresterea si exploatarea pasarilor

Evacuarea fortata a aerului prin sistemul de ventilatie

1.

Hale de crestere pasari ( 11 buc.)

- Gaze arse ce contin: CO, NO2, pulberi, SO2, de la generatoarele de aer cald

Emisie stationara, dirijata prin cosurile de evacuare aferente ventilatoarelor.


Pagina 73 din 108

2. Incalzitoare de aer, P = 500 kW, fiecare, consum biomasa

Gaze de ardere ce contin: CO, NO2, pulberi, SO2,

Emisie stationara, dirijata prin cosurile de evacuare aferente incalzitoarelor.

3. Centrale termice - 1 buc. P = 30 KW, lemne; - 1 buc. P = 24 KW, consum GPL

Gaze de ardere ce contin: CO, NO2, pulberi, SO2,

Emisie stationara, dirijata prin cosurile de evacuare aferente centralelor.

Surse stationare nedirijate

Nr Crt



1. Platforma de depozitare dejectii - Gaze de fermentare cu continut de : NH3, CH4 de la stocarea temporara a dejectiilor - Miros

Emisie stationara, nedirijata

din procesul de fermentare a dejectiilor

2. Terenuri agricole proprietatea societatii

- Gaze de fermentare cu continut de : NH3, CH4 de la imprastierea dejectiilor fermentate pe terenurile agricole - Miros

Emisie stationara, nedirijata

Surse mobile

Nr Crt



1. Mijloacele auto care vin/pleaca din ferma

Gaze de esapament, cu continut de: COV, CO, NOx, pulberi, SOx, hidrocarburi, aldehide, acizi organici.

Emisie difuza.

Nivelul emisiilor de poluanti proveniti din activitatea de crestere si

exploatare pasari ouatoare Conform BAT, in general nivelul de emisii (exprimat in kg/pasare/an)

inregistrat in halele de crestere si exploatare pasari este:

Praf Tip pasari NH3 CH4 N2O Inspirat Expirat

outoare 0,010 – 0,386 0,021- 0,043 0,014 - 0,021 0,03 0,09 Pentru calculul emisiilor s-a folosit metodologia CORINAIR 2009 si Ghidul

IpPc 2006.


Pagina 74 din 108

Formula de calcul a emisiilor de amoniac, metan si pulberi pentru fiecare categorie de animal este următoarea :

E poluant, animal = P animal × EF poluant,animal [ Kg poluant / an] unde :

E poluant, animal – emisia de poluant respectiv de amoniac, metan, pulberi

pentru fiecare tip de animal crescut intensiv [Kg poluant/an] ; P animal – numărul de animale de acelaşi tip crescute pe durata unui an ; EF poluant,animal – factorul de emisie pentru fiecare tip de animal crescut pe durata unui an (kg poluant/animal/an)

Factorii de emisie pentru amoniac, metan si pulberi utilizaţi în metoda simplificată folosită la calculul emisiei de amoniac, metan si pulberi sunt prezentati in tabelul urmator:

EFNH3 (kg/animal/an)

Cod SNAP

Tip animal

N in

excretie Crestere in adapost cu asternut si ventilatie fortata cu aer cald

Depozi tare

Impras tiere

EFCH4

(kg/animal/an)

EFPM10

(kg/animal/an)

100907 Gaini ouatoare 0,8 0,125 0,03 0,15 0,018 0,017

ENH3 hale = 39.100 capete pasari x 0,8 x 0,125 kg/animal/an = 3910 kg/an; 0,446 kg NH3/h ECH4 hale = 39.100 capete pasari x 0,018 kg/an = 704 kg/an; 0,08 kg CH4/h EPM10 hale = 39.100 capete pasari x 0,017 kg/an = 665 kg/an; 0,076 kg PM10/h

Fiecare hala prin sistemul de ventilatie evacueaza in atmosfera 80.000 mc/h aer viciat, astfel din cele 11 hale se vor evacua:


Pagina 75 din 108

NH3 : 0,446 kg NH3/h : (11 x 80.000 mc/h) = 0,507 mg/mc NH3 CH4 : 0,080 kg CH4/h : (11 x 80.000 mc/h) = 0,09 mg/mc CH4

PM10 : 0,076 kg PM10 /h : (11 x 80.000 mc/h) = 0,086 mg/mc PM10 Emisia de amoniac la depozitare:

ENH3 = 39.100 capete pasari x 0,8 x 0,03 kg/an = 938 kg/an; 0,107 kg NH3/h Emisia de amoniac la imprastiere ENH3 = 39.100 capete pasari x 0,8 x 0,15 kg/an = 4.692 kg/an; 0,54 kg NH3/h

Nivelul emisiilor de poluanti proveniti de la la sistemele de incalzire - incalzitor aer, P = 500 KW , ce utilizeaza drept combustibil biomasa sau

lemn: Puterea calorifica a combustibilului = 15,2 MJ/kg Debitul de combustibil: 500 kg/incarcare; 2 incarcari/zi = 1000 kg/zi Durata utilizare : 6 luni/an; 180 zile/an; 4320 h/an

Energia termica = 15,2 MJ/kg x 1000 kg/zi x 180 zile/an = 2.736.000 MJ/an = 2.736 GJ/an : 4320 h/an = 0,63 GJ/h

- centrala termica, P = 30 KW ce utilizeaza drept combustibil lemn: Puterea calorifica a combustibilului = 15,2 MJ/kg Debitul de combustibil: 30 kg/zi Durata utilizare utilizare: 6 luni/an; 180 zile/an; 4320 h/an Energia termica = 15,2 MJ/kg x 30 kg/zi x 180 zile/an = 82.080 MJ/an = 82 GJ/an : 4320 h/an = 0,019 GJ/h

- centrala termica, P = 24 KW ce utilizeaza drept combustibil GPL:

Puterea calorifica a combustibilului = 46 MJ/kg Debitul de combustibil: 1 m3/zi; 0,04 m3/h sau 0,1 kg/h Durata utilizare utilizare: 6 luni/an; 180 zile/an; 4320 h/an Energia termica = 46 MJ/kg x 0,1 kg/zi x 180 zile/an = 828 MJ/an = 0,828 GJ/an : 4320 h/an = 0,0002 GJ/h


Pagina 76 din 108

- generatoare de aer cald, P = 65 KW ce utilizeaza drept combustibil GPL: Puterea calorifica a combustibilului = 46 MJ/kg Debitul de combustibil: 4 m3/h sau 10 kg/h Durata utilizare: 6 luni/an; 180 zile/an; 10 ore/zi; 1800 h/an Energia termica = 46 MJ/kg x 100 kg/zi x 180 zile/an = 828.000 MJ/an = 828 GJ/an : 1800 h/an = 0,46 GJ/h

Putere termica pe o

sursa Putere termica totala Sistem de incalzire Nr.

Buc. GJ/h GJ/an GJ/h GJ/an

Incalzitor aer, P = 500 KW

4 0,63 2.736 4 x 0,63 = 2,52 10.944

Centrala termica lemne, P = 30 kW 1 0,019 82 0,019 82 Centrala termica GPL, P = 24 kW 1 0,0002 0,828 0,0002 0,828 Generator aer cald, P = 65 kW 11 0,46 828 11 x 0,46 = 5,06 9.108

Debitele de emisii sunt:

Total emisii

Sistem de incalzire

Nr. Buc.

Poluant Factor de emisie cf.

metodologiei CORINAIR

g/GJ

Energie termica

GJ/h

Debitul de

emisie pe

sursa g/h

g/h

Kg/an

NOx 115 0,63 72,5 290 1253

CO 1504 0,63 947,5 3790 16373

SOx 20 0,63 12,6 50,4 218

Incalzitoare aer , P = 500 kW

4

PM10 60 0,63 37,8 151,2 653

NOx 50 0,46 23 253 455 Generatoare aer cald

P = 65 kW

11

CO 41 0,46 18,8 206,8 372

NOx 50 0,0002 0,01 0,01 0,043 Centrala pe GPL,

P = 24 kW

1

CO 41 0,0002 0,0082 0,0082 0,035

NOx 115 0,019 2,18 2,18 9,4

CO 1504 0,019 28,6 28,6 123,5

SOx 20 0,019 0,38 0,38 1,64

Centrala pe lemne,

P = 30 kW

1

PM10 60 0,019 1,14 1,14 4,92


Pagina 77 din 108

Centrala pe GPL aferenta filtrului sanitar, P = 24 kW si centrala pe lemne aferenta cladirii administrative, P = 30 kW sunt surse de emisii nesemnificative avand in vedere cantitatile de poluanti emisi.

Gazele arse rezultate de la generatoarele de aer cald sunt evacuate din hale odata cu aerul viciat, prin sistemul de ventilatie, Q = 80.000 mc/h/hala

Gazele arse rezultate de la incalzitoarele de aer sunt evacuate in atmosfera de ventilatorul aferent fiecarui incalzitor, Q =10.000 mc/h.

Surse stationare dirijate

Pentru a se putea face aprecieri asupra societãtii, la poluarea zonei de influentã au fost comparate concentratiile de poluant rezultati punctual cu cele impuse de Ordinul MAPPM nr. 462/1993.

Indicator Debit masic

(g/h)

Concentratia poluantului in

emisie (mg/Nmc)

Prag de alerta

(mg/Nmc)

Valori limita cf. Ordinului 462/1993

(mg/Nmc)

Emisii dirijate din hale

NH3 446 0,507 21 30 CH4 80 0,09 - - PM10 76 0,086 35 50 Emisii de la sistemele de incalzire din hale (generatoare aer cald)

NOx 253 0,287 315 450

CO 206,8 0,235 119 170

Emisiile dirijate de la incalzitoarele de aer, P = 500 kW

NOx 290 7,25 350 500

CO 3790 94,75 175 250

SOx 50,4 1,26 1400 2000

PM10 151,2 3,78 70 100

Analizind rezultatele calculelor teoretice efectuate, se observa ca valoarea

concentratiilor poluantilor la emisie este cu mult sub valoarea limita admisa conform Ordinul 462/1992.


Pagina 78 din 108

Surse stationare nedirijate

Debit masic Denumirea sursei Poluant

(g/h) (g/s) Platforma depozitare dejectii NH3 107 29,72

Terenuri agricole NH3 540 150

Debitele masice de amoniac ce pot fi emise in timpul depozitarii dejectiilor sunt mici si datorita depozitului deschis acestea se disperseaza usor in mediu atmosferic.

Conform rozei vanturilor, in marea majoritate a timpului vantul bate preponderent pe directia NNV , NV si SSE, directii ce nu sunt pe zonele de locuit. De la depozitul de dejectii si pana la casele izolate de locuit este o distanta de cca. 700 m pe directia NE, astfel putem concluziona ca depozitarea dejectiilor nu va avea un impact semnificativ asupra zonei de locuit.

4.2.4.2 Prognozarea poluării aerului

Consideraţii teoretice privind evaluarea transportului şi dispersiei poluanţilor în atmosferă

Cunoaşterea fenomenului de poluare a atmosferei sau, într-o formulare duală, a calităţii aerului, implică cunoaşterea şi evaluarea următoarelor elemente minimum necesare:

- inventarierea emisiilor, realizată prin cunoaşterea parametrilor de emisie, a surselor de poluare a atmosferei;

- transportul şi dispersia poluanţilor, evaluarea prin modelarea mecanismelor de transport şi de difuzie turbulentă a poluanţilor în atmosferă;

- evaluarea concentratiilor de poluanţi în aer (imisii), realizată prin evaluarea distribuţiei spaţio – temporale a concentraţiilor poluantilor aerului la nivelul receptorilor, sub forma indicatorilor statistici prevăzuţi sau derivaţi din prevederile STAS 12574/1987, indicatori legaţi direct de efectele poluanţilor, a omului şi fondului natural din zona geografica studiată.

Se poate afirma ca în mecanismul de poluare a atmosferei, un rol deosebit de important îl au factorii meteorologici şi particularităţile orografice ale zonei studiate. Din punct de vedere topografic, zona de amplasament a fermei este situata intr-o microdepresiune.


Pagina 79 din 108

Din punct de vedere meteorologic, zona judetului Bacau este caracterizată de vânturi predominante din sectoarele SSE, NV, NNV cu viteze medii de 2,8

m/s, 3,0 m/s si respectiv 4,1 m/s . Temperatura medie anuala a zonei este de 15 °C.

Conform rozei vanturilor pentru zona judetului Bacau, poluanţii evacuaţi de o sursă punctuală vor influenţa mediul cu valori de concentraţii mai mari pe directia SSE si NNV de sursă.

Frecvenţa calmului atmosferic pentru zona judetului Bacau este de 12% din perioada unui an.

Determinarea concentraţiilor de noxe rezultate după dispersia în

atmosferă a poluantilor şi verificarea concentraţiilor conform Ordinul 592/21.10.2002

Se va determina concentratia de noxe rezultate dupa dispersia in atmosfera a poluantilor evacuati de la:

- incalzitoarele de aer, P = 500 KW fiecare: NOx, SOx, pulberi

- halele de productie: amoniac si pulberi de la cresterea pasarilor NOx, SOx, pulberi de la ageneratoarele de aer cald

Pe amplasament sursele stationare de emisie sunt dispuse la distante apreciabile una de cealalta, cca. 70 m.

Avand in vedere aceasta distanta, calculul dispersiei se va face in mod individual pentru fiecare sursa.

Centralele termice (incalzitoarele de aer) Pentru dispersia gazelor de ardere, incalzitorul de aer este prevazut cu cos

de dispersie, amplasat pe incalzitor, cu dimensiunile: H = 2 m; Lx l = 0,5 x0,5m. Gazele de ardere prin cos au o viteza de 11 m/s, datorita schimbarii de directie la iesirea din cos ( caciula cos), miscarea ascensionala a gazelor va avea o viteza de 5 m/s, dupa care sunt preluate de vânt pe direcţia sa, având loc şi o dispersie atât pe orizontala cât şi pe verticală.

Gazele de ardere sunt calde şi se ridică până la o înălţime totală de dispersie medie Hd. Această inălţime este dată de suma dintre înălţimea de


Pagina 80 din 108

construcţie a coşului de fum Hc şi înălţimea de ridicare a coloanei de gaze de ardere ∆ H.

Inălţimea de dispersie a gazelor de ardere, unghiul sub care are loc răspândirea şi difuzia, precum şi forma penei de fum, sunt dependente atât de carcteristicile gazelor emise cât şi de starea atmosferică.

Starea atmosferica este caracterizată după clasificarea lui BRIGSS în patru clase de stabilitate, funcţie de viteza vântului, presiunea atmosferica şi modificarea temperaturii aerului pe verticală, astfel:

- stare instabilă; - stare stabilă; - inversiune moderată; - inversiune puternică.

Pentru determinarea înălţimii totale de ridicare a gazelor de ardere, se determina înălţimea de ridicare a coloanei de gaze arse ∆ H.

)2/(

10 )1,0(

9,1

nncHxx

xDx

H−

=∆ω

ω

în care: ∆ H – înălţimea de ridicare a coloanei de gaze arse; D – diametrul coşului; ω – viteza gazelor arse la vârful coşului; ω = 5 m/s ω10 – viteza vântului; Se recomandă să se utilizeze în calcule ω10 = 2…3 m/s (viteza mai mare

este favorabilă dispersiei). Hc – înălţimea coşului din construcţie; n – indicile de turbulenţă a aerului. Indicele de turbulenţă – n, depinde de starea atmosferică, astfel pentru:

- n = 0,20 stare instabilă - n = 0,25 stare stabilă - n = 0,33 inversiune moderată - n = 0,50 inversiune puternică

Se recomandă să se utilizeze în calcule n = 0,25, care corespunde stării stabile a atmosferei.

Altitudinea la care începe dispersia gazelor arse este:

Hd = Hc + ∆ H (m)


Pagina 81 din 108

Sursa Hc

(m) D

(m) ∆ H (m)

Hd (m)

Incalzitor aer P = 500 kW

2

0,56

2,67

4,67

Calculul concentraţiei maxime de polunati după dispersia la sol Conform relaţiei lui SUTTON, concentraţia maximă de poluant în aer, la sol

se calculeaza astfel:

3

0

2

10

max /

2342,0

aerpoluant

d

vpoluant

mmgcxHx

cxmx

Cω

=

mpoluant = debitul de poluant evacuati prin gazele de ardere la coş (mg/s)

Cv, C0 = coeficienţi de difuziune turbionară , pe verticală şi pe orizontală şi sunt funcţie de starea atmosferică (obişnuit stabilă) şi de altitudinea la care începe dispersia

Se recomandă să se utilizeze în calcule Cv = 0,12 si C0 = 0,12 , coeficienti ce corespund stării stabile a atmosferei.

Hd = altitudinea la care incepe dispersia poluantului

Debit Cmax

Sursa Poluant

g/h ( mg/s ) (mg/m

3aer)

µg /m3

aer

Conc. maximă cf. Ordinului

592/21.10.2002

µg /m3aer

NO2 72,5 20,13 0,0864 86,4 200

CO 947,5 263 1,129 1129 10000

SO2 12,6 3,5 0,015 15 350

Incalzitor aer

P = 500 kW

PM10 37,8 10,5 0,045 45 50


Pagina 82 din 108

Concentratia maxima de poluant la sol este intalnita pe directia vantului la o distanta de sursa egala cu:

n

d

c

hx

−

=

2

2

0

max

hd si xmax se exprima in metri c0 este coeficient de difuziune turbionara, pe verticala si pe orizontala. Pentru stare stabile, c0 = 0,12

n – indicile de turbulenţă a aerului. Pentru stare stabile, n = 0,25

25,02

2

max12,0

67,4 −

=x = 65,66 m

Concentratia maxima de poluanti la sol este intalnita pe directia vantului, la o distanta de cos egala cu 65,66 m. Distributia poluantilor la sol in jurul cosului va fi pe un cerc, cu raza de 65,66 m, pe directia vantului.

Pentru o hala de productie

Prin gurile de ventilatie, din hala de productie se elimina aer viciat de la pasari si gaze arse de la generatorul de aer cald

Cmax Debit

Sursa Poluant

g/h (mg/s )

(mg/m3

aer)

µg /m3

aer


592/21.10.2002

µg /m3aer

NO2 23,0 6,4 0,149 149 200 Generator

aer cald P = 65 kW CO 18,8 5,2 0,122 122 10000

NH3 40,5 11,25 0,263 263 300 cf. STAS

12574

Hala de

productie Crestere si exploatare pasari

PM10 6,9 1,91 0,0447 44,7 50


Pagina 83 din 108

Concentratia maxima de poluant la sol este intalnita pe directia vantului la o distanta de sursa egala cu:

n

d

c

hx

−

=

2

2

0

max

hd – inaltimea de amplasare a gurilor de ventilatie, hd = 2 m

hd si xmax se exprima in metri c0 este coeficient de difuziune turbionara, pe verticala si pe orizontala. Pentru stare stabile, c0 = 0,12

n – indicile de turbulenţă a aerului. Pentru stare stabila, n = 0,25

25,02

2

max12,0

2 −

=x = 25 m

Concentratia maxima de poluanti la sol este intalnita pe directia vantului, la o distanta de hale egala cu 25 m.

Distributia poluantilor la sol in jurul cosurilor ventilatoarelor de evacuare a aerului viciat din hala va fi pe un cerc, cu raza de 25 m, pe directia vantului.

Rezumatul concentratiilor de poluanti la sol si distanta la care se atinge

aceasta concentratie de sursa de emisie este prezentat in tabelul urmator:

Sursa

Poluant

Cmax la sol

µg /m3aer


592/21.10.2002 µg /m3aer

Distanta

m

NO2 86,4 200

CO 1129 10000

SO2 15 350

Centrale termice (Incalzitoare aer)

CT1, CT2, CT3, CT4

PM10 45 50

65,66


Pagina 84 din 108

NH3 263 300 cf. STAS 12574

NO2 149 200

CO 122 10000

Hale crestere si exploatare pasari outoare

H1; H2; H3; H4; H5; H6; H7; H8; H9; H10; H11 PM10 44,7 50

25

Analizând rezultatele obţinute în urma calculelor la dispersia poluanţilor rezultaţi din hala de productie si de la centralele termice, se constată că nu sunt depăşiri ale limitelor impuse de Ordinul 592/21.10.2002.

Distanta dintre sursele de emisii pe amplasament este de peste 70 m si avand in vedere distantele rezultate din calcul de 65,66 m, astfel nu apare sinergismul la poluatii emisi de surse.

Distanta de la ventilatoarele de evacuare aer viciat din halele amplasate in partea de nord a incintei si pana la limita incintei fermei pe directia NE este de cca. 100 m, iar distanta de la centralele termice ce asigura caldura pentru halele aflate in partea de nord a incintei fermei si pana la limita incintei fermei pe directia NE este de cca. 170 m. Avand in vedere aceste distante si distantele rezultate din calcul dispersiei poluantilor si concentratia maxima a poluantilor la sol pentru aceste distante, se poate concluziona ca influenta poluantilor asupra zonei se va manifesta pe amplasamentul fermei, fara a creea disconfort pentru vecinatati.

Pe directia NE, distanta pana la locuintele izolate fata de sursele de emisie este de cca. 150 m si avand in vedere distantele de dispersie a poluantilor reiesite din evaluare si concentratia maxima atinsa la sol se poate concluziona ca functionarea fermei nu va creea un impact asupra locuintelor aflate in zona.

Dupa punerea in functiune a investitiei se vor efectua masuratori cu privire la imisia poluantilor in zona pentru a verifica conformarea cu legislatia in vigoare..

Poluarea factorului de mediu AER se va situa in domeniul nesemnificativ, pentru conditiile tehnologice avute in vedere.


Pagina 85 din 108


Hale de productie

Pentru evacuarea aerului viciat din hale se va utilize un sistem de ventilatie controlat automat, format din ventilatoare de exhaustare si un sistem automat de admisie a aerului proaspat, realizandu-se astfel microclimatul halelor.

Pentru reducerea emisiilor in aer din hale si diminuarea mirosurilor se va aplica:

- tehnici de furajare pe faze, hrana echilibrata ce permite rata de conversie optima a furajelor;

- asigurarea pe tot parcursul seriei de crestere si exploatare a temperaturii optime si mai ales a volumului de aer proaspat necesar functie de masa vie existenta in hala, va duce si la o calitate mult imbunatatita a asternutului. Acest lucru va duce la diminuarea emisiilor de amoniac sau de pulberi, care apar atunci cand asternutul este prea umed sau prea prafos.

Centrale termice

Pentru dispersia gazelor de ardere centralele termice sunt prevazute cu cosuri de dispersie astfel:

Cos dispersie Nr. crt.

Centrala termica H (m) Dn (mm)

1. Incalzitoare aer NPA-500, P = 500 kW, aferente halelor de productie,functioneaza cu resturi vegetale

2,0 500

2. Centrala termica P = 30 kW, aferenta cladiri birou administrative, functioneaza cu lemne

4,0 250

3. Centrala termica P = 24 kW, aferenta filtrului sanitar, functioneaza cu GPL

2,0 250

Centralele termice sunt complet automatizate, ceea ce permite un control al intensităţii arderii, o ardere completă cât şi un transfer optim al energiei calorice între arzător şi aerul introdus în hală prin intermediul inversorului termic încorporat în centrală. Arzatoarele sunt total automatizate, de inalta fiabilitate, cu aprindere electronica si sisteme pentru controlul combustiei.


Pagina 86 din 108

Furnizorul centralelor termice garanteaza incadrarea nivelului de impurificatori in gazele de ardere in limitele admise.

Mijloacele auto Pentru mijloacele auto ce vin/pleaca in/din ferma se va urmari:

- in timpul operatiilor de incarcare/descarcare mijloacele auto sa staţioneze cu motoarele oprite;

- adaptarea vitezei de rulare a mijloacelor de transport funcţie de calitatea suprafeţei de rulare.

Platforma depozitare dejectii Emisiile nedirijart provenite de la stocare temporara de dejectii sunt

dispersate in mod natural, societatea fiind amplasata intr-o zona deschisa.

Pentru reducerea mirosurilor se va urmari ca:

- transportul gunoiului de hala de la platforma de stocare pe terenurile agricole se va face in masini acoperite cu prelate, care vor fi curatate la exterior, la parasirea platformei

- titularul activitătii îsi va planifica activitătile din care rezultă mirosuri dezagreabile persistente, sesizabile olfactiv (transportul dejectiilor, anumite lucrări de intretinere), tinând seama de conditiile atmosferice, evitându-se planificarea acestora în perioadele defavorabile dispersiei pe verticală a poluantilor, pentru prevenirea răspândirii mirosului la distante mari. De asemenea se va asigura că toate operatiile de pe amplasament să fie realizate în asa fel încât emisiile si mirosurile să nu determine o deteriorare semnificativă a calitătii aerului, dincolo de limitele amplasamentului.

Aceste măsuri sunt conforme cu prevederile documentului de referintă BAT/BREF. Pentru prevenirea raspandirii mirosului spre zonele de locuit, prin proiect s-au mai prevazut urmatoarele masuri compensatorii:

- creearea unei liziere de salcami si a unei livezi de nuci, in partea de NE a fermei;

- creearea unei livezi de nuci in partea de sud - vest a fermei, inspre localitatea Valeni.


Pagina 87 din 108

4.3 SOLUL

4.3.1 TIPURILE DE SOL ÎN ZONĂ ŞI CARACTERISTICILE ACESTORA

Amplasamentul studiat este situat pe un versant slab inclinat cu panta cuprinsa intre 5 - 7%, cu panza freatica la peste 10 m adancime, tipul de sol ce caracterizeaza aceasta suprafata este reprezentata prin Luvosol tipic, lutos/lutoargilos, format pe luturi mijlocii.

Caracteristic solurilor de tip Luvosol este erodabilitatea scazuta, gradul de eroziune fiind K = 0,36. Stratificatia este omogena si uniforma in plan si pe verticala, ceea ce permite ca terenul de pe amplasament sa fie incadrat in categoria “terenuri bune de fundare”

Amplasamentul studiat este stabil, fiind exclusă producerea alunecărilor de teren sau a inundaţiilor.

4.3.2 IMPACTUL PRODUS ÎN TIMPUL REALIZĂRII PROIECTULUI

In perioada de executie a investitiei, suprafata terenului va fi modificata prin executarea lucrarilor de decopertare, sapaturi si nivelare teren necesare realizarii platformelor betonate pe care se vor amplasa rezervoarele de GPL.

Se va decoperta solul vegetal de la suparafaţã si va fi depozitat separat. Dupã terminarea lucrãrilor, solul vegetal depozitat va fi utilizat pentru

refacerea spaţiilor verzi.

4.3.2.1 Surse de poluare a solului

Pe perioada de construcție, nu vor fi surse de poluare a solului.


Impact produs asupra solului în timpul realizării proiectului va fi unul fizic (mecanic) datorat decopertarilor efectuate pentru realizarea platformelor betonate. Impactul produs asupra solului va fi:

� important deoarece se va schimba situatia existenta prin modificarea aspectului zonei, prin valorificarea unei suprafete de teren neutilizate,

� se va resimti pe toata suprafata de teren afectata de lucrari, dar nu se va resimti in arealul inconjurator;


Pagina 88 din 108

� nu va afecta alti receptori, caracteristici valoroase sau rare ale mediului sau arii ori zone protejate;

� se va resimti pe termen scurt si temporar, pe perioada de realizare a lucrarilor de investitii;


Pământul rezultat din săpături va fi depozitat separat si se va refolosi la umputuri pentru aducerea terenului la nivel şi totodată pentru amenjarea spaţiilor verzi prevăzute în proiect.

4.3.3 IMPACTUL PRODUS ÎN TIMPUL FUNCTIONĂRII INVESTIŢIEI

Activitatea de productie se desfasoara in hale de productie prevazute cu pardoseala betonata, iar caile de acces si platformle aferente halelor sunt betonate integral.

4.3.3.1 Surse de poluare a solului

Sursa potentiala de poluare a solului poate fi platforma ecologica de depozitare temporara a dejectiilor.


In functionare normala nu se produce impact asupra solului datorita faptului ca platforma de depozitare dejectii este betonata si este imprejmuita cu pereti din beton cu inaltimea de 2 m.


Pentru diminuarea impactului asupra solului, încã din perioada de proiectare s-au luat mãsuri ca toate pardoselele halelor de productie sa fie betonate, inclusiv căile de acces, pentru a permite un flux de transport rational pentru:

- alimentarea buncarelor cu furaje; - alimentarea cu GPL a rezervoarelor, - livrarea oualelor; - vidanjarea bazinelor de colectare apa uzata tehnologica si apa uzata

menajera


Pagina 89 din 108

- transportul si depozitare gunoiului pe platforma ecologica, precum si evacuarea acestuia pe terenurile agricole

Datorita unei bune izolatii asigurate de catre peretii alesi pentru reabilitarea halelor, consumul de materiale pentru asternut ( paie sau talaj) va fi redus cu pina la 50 % fata de halele clasice. Acest lucru va duce la diminuarea cantitatii de gunoi de hala care trebuie evacuat la sfarsitul fiecarui ciclu, reducand astfel impactul asupra mediului.

Pentru depozitarea dejectiilor rezultate dupa depopularea halelor, prin proiect este prevazuta amenajarea unei platforme ecologice in perimetrul fermei, care va indeplini rolul de depozit temporar (stocarea dejectiilor cca. 3 - 6 luni pentru fermentare, in vederea utilizarii lui ca ingrasamant organic pe terenurile agricole)

Pentru prevenirea poluarii solului, prin proiect depozitul temporar pentru stocarea dejectiilor va corespunde recomandarilor BAT, dupa cum urmeaza:

- va avea o suprafata de 0,6 ha si o capacitate de 1200 mc, - platforma va fi betonata integral, - executarea unei rigole betonate pentru colectarea apelor pluviale de pe

suprafata depozitului; - stocarea levigatului colectat in rezervor betonat, V=14 mc, - se va urmari in permanenta sa nu se depaseasca capacitatea de

stocare a platformei. Se va acorda o atentie sporita curatirii periodice a retelei de canalizare si

a bazinelor vidanjabile, evacuarea acestora la umplere, pentru a preveni poluarea solului prin deversarea pe platforma betonata si de aici pe sol.

Masuri, dotãri si amenajarile pentru protectia solului si subsolului la utilizarea apleor uzate tehnologice, apelor pluviale si a dejectiilor la fertilizarea terenurilor agricole

Utilizarea biofertilizatorilor lichizi (ape uzate tehnologice, levigat) si solizi (dejectii de pasare) pe terenurile agricole, va fi facuta cu respectarea restricţiilor impuse de Ordinului comun al MMGA nr. 242/2005 si MADPR nr. 197/2005 privind aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control, decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie si de Codul de bune practici agricole;

Biofertilizatorii lichizi si solizi o parte se vor aplica pe cele 8,8 ha teren agricol din dotarea societatii, pentru care societatea detine Documentatie


Pagina 90 din 108

pedologica si o parte vor fi preluati de S.C. INTERAGROALIMENT S.R.L. conform Contractului (anexa).

Prin aplicarea dozajului optim se asigura consumarea azotului din dejectiile solide de pasari si din apele uzate si levigat, astfel se exclude posibilitatea poluarii apelor freatice cu nitrite, societatea respectand standardul “Protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole“, reglementat prin Directiva Consiliului nr. 91/676/CEE.

Prin masurile tehnologice adoptate se considera ca impactul produs aupra solului de investitia propusa se incadreaza in domeniul nesemnificativ.

4.4 GEOLOGIA SUBSOLULUI Subsolul amplasamentului are urmatoarea stratificare: 0,00 – 3,00 m sol vegetal 5,00 – 9,00 m marna argiloasa 9,00 – 12,00 m pietris 12,00 – 13,00 m marna 13,00 – 21,00 m marna argiloasa 21,00 – 34,00 m pietris si nisip

34,00 – 38,00 m marna 38,00 – 46,00 m pietris si nisip 46,00 – 48,00 m argila

In subsolul amplasamentului noii investiţii nu sunt identificate resurse minerale extractibile.


Pentru realizarea proiectului, în subsolul amplasamentului se vor executa următoarele:

- săpături pentru realizarea retelei de canalizare; - sapaturi pentru realizarea retelei de apa - sapaturi pentru realizarea bazinului betonat aferent platformei de

depozitare dejectii


Pagina 91 din 108


Impactul produs asupra subsolului în timpul realizării investitiei este unul fizic (mecanic) datorat săpăturilor efectuate pentru realizarea bazinului betonat, a retelei de distributie apa si retelei de canalizare. Impactul fizic care se realizează nu schimbă structura subsolului


Pământul rezultat din săpături va fi depozitat separate si se va refolosi la umputuri pentru aducerea terenului la nivel si realizarea spatiilor verzi.


4.4.2.1 Sursele potenţiale de poluare

In timpul functionarii, sursele posibile de poluare a subsolului pot fi: - bazinul de colectare ape uzate menajere - bazinele de colectare ape uzate tehnologice (de spalare) aferente halelor

de productie - bazinul de colectare ape pluviale de pe platforma depozitare dejectii


In functionare normala, nu se produce impact asupra subsolului.

In situaţii accidentale s-ar putea produce impact asupra subsolului datorita neetanseitatilor la sistemul de canalizare ape uzate menajere si ape uzate de spalare sau fisurarea suprafeţelor betonate a bazinelor de colectare ape uzate menajere, ape de spalare si levigat.


Pentru diminuarea impactului asupra subsolului, masurile luate prin proiect sunt :

- realizarea bazinului pentru colectarea levigatului din beton, prevazut cu hidroizolatie; - realizarea sistemului de canalizare din tuburi PVC multistrat, ce asigura o bunã etanşeitate a sistemului;

- in timpul functionarii, periodic se va inspecta sistemul de canalizare, in scopul identificarii in timp util al neetanseitatilor in vederea remedierii acestora;


Pagina 92 din 108

- imediat dupa vidanjare se va inspecta starea peretilor rezervoarelor, pentru a identifica in timp util fisurile in vederea remedierii acestora;

- depozitare deseurile menajere si asimilabil menajere în containere amplasate pe platforma betonata, în vederea eliminarii finale printr-un operator autorizat, pe baza de contract;

Prin masurile luate, in timpul functionarii investitiei nu se va produce impact asupra subsolului amplasamentului.

Prin masurile tehnologice adoptate se considera ca impactul produs aupra subsolului de investitia propusa se incadreaza in domeniul nesemnificativ.

4.5 BIODIVERSITATEA

Comuna Parincea este situata in partea estică a judetului Bacău, pe Colinele Tutovei, la o distanţă de 25 km de municipiul Bacău

Colinele Tutovei au evoluat pe un fundament ce aparţine flancului sudic al Platformei Moldoveneşti şi părţii nord-vestice a Depresiunii Bârladului. Peste acestea se află o cuvertură sedimentară, uniformă, sarmato-pliocenă. Ca alcătuire petrografică se constată prezenţa intercalaţiilor de gresii şi argile, nisipuri, nisipuri argiloase, argile şi marne, cinerite andezitice, prundişuri, luturi loessoide. În ansamblu, relieful este monoton, fiind format dintr-o succesiune de interfluvii paralele a căror altitudine scade de la nord spre sud.

Între afluenţii Siretului şi cei ai Berheciului se află Culmea Arinoasa şi mica depresiune Parincea, in centrul careia este situata localitatea Parincea.

Intreaga suprafata a microdepresiunii Parincea situata in extremitatea vestică a Podișului Central Moldovenesc si în imediata vecinătate a văii Siretului,. se prezintă ca o microdepresiune deluroasă, cu inălțimi ce oscilează între 500-600 m altitudine, în cele două culmi care o delimitează si 200-300 m, uneori mai puțin, în interior.

Munţi Depresiuni montane

Dealuri şi podişuri

Depresiuni intracolinare

Câmpie luncă

Nr. crt.

Teritoriul administrativ

Total suprafaţă

în administra

-ţie

ha

%

ha

%

ha

%

ha

%

ha

%

1.

Parincea

6508

-

-

-

-

1952

30

4556

70

-

-


Pagina 93 din 108

Vegetația caracteristică este reprezentată prin pădurile de foioase ce acoperă dealurile, prin întinse suprafețe de pășuni și o bogată vegetație de șes.

Baza activităților economice o formează agricultura cu toate subramurile ei.

In zonã, reţeaua hidrografică este formată din râul Răcătău, principalul colector al tuturor pâraielor ce izvorăsc de sub cele două culmi marginale și care drenează întreaga microdepresiune. Distanta până la cea mai aproapiată apă de suprafaţă, parâul Parincea este de cca. 100 m, pe directia est.

Conform H.G. nr. 1284 din 24 octombrie 2007, privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, anexa 1, zona studiata nu se afla in aria de protectie speciala avifaunistica.

Conform Ordinului 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, zona studiata nu se afla in aria naturala protejata.


In timpul realizarii proiectului se efectueaza numai lucrari de reabilitare a cladirilor, montaj utilaje, igienizari cladiri, etc.

Cadrul natural în zona nu se va modifica , având în vedere că noua investiţie se va realiza in incinta platformei agrozootehnice existente.


In timpul funcţionării investiţiei, activitatea de crestere si exploatare pasari se va desfasura in hale, emisiile rezultate vor fi cantitativ mici si nu vor produce impact asupra biodiversitatii zonei.

Impactul indus de realizarea investitiei asupra ecosistemelor acvatice si terestre va fi nesemnificativ, in conditii de functionare normala, cu respectarea tehnologiei prezentate in proiect, modului de lucru si eliminarea controlata a deseurilor.


Pagina 94 din 108

4.6 PEISAJUL Amplasamentul noii investiţii se aflã în intravilanul localitãţii Parincea, la

limita sudica a acesteia, intr-o zona de unitati agricole.

4.6.1 IMPACTUL PRODUS ÎN TIMPUL REALIZĂRII PROIECTULUI Organizarea de santier si lucrarile de constructie va duce la perturbari

temporare de peisaj, limitate la zona amplasamentului. Prin proiect nu sunt propuse dezvoltari semnificative de structuri sau

modificari ale unor forme de relief, doar se vor moderniza si igieniza cladirile de pe amplasament .

4.6.2 IMPACTUL PRODUS ÎN TIMPUL FUNCŢIONĂRII INVESTIŢIEI Prin realizarea investitiei nu se modifică destinatia stabilită prin documentaţiile de urbanism aprobate anterior.

Dupa terminarea investitiei, impactul asupra aspectului peisagistic va fi pozitiv, prin modernizarea si igienizarea obiectivelor de pe amplasament, dand un aspect de prosperitate si bunastare.

Utilizarea terenului pe amplasamentul ales TABELUL Nr. 4.6.1

Suprafaţa ( m2 ) Utilizarea terenului

Înainte de punerea în aplicare a proiectului

După punerea în aplicare a proiectului

Recultivată

Zone construite : - cladiri - platforme betonate + cai acces Teren nefolosit

13.326

11.500

41.967

13.326

11.500

27.000 - liziera salcami, livezi nuci,

14.967 - spatii verzi

Total 66.793 24.826 41.967

Realizarea investitiei nu va conduce la o degradare a peisajului, ferma

incadrandu-se in profilul peisagistic al zonei.


Pagina 95 din 108

4.7 MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC

Localitatea Parincea, administrativ aparţine comunei Parincea ce are un

număr de 3800 locuitori. Situarea localității Parincea în centrul microdepresiunii, la răscrucea

principalelor artere de comunicație, a făcut posibilă transformarea ei in principal centru, în jurul căruia gravitează economic și nu numai, celelalte comune.

Locuitorii din zonã cu predilecţie îşi desfãşoarã activitatea în agriculturã. O ramurã importantã a agriculturii, dezvoltatã în zonã înainte de 1990 era zootehnia.

Reintroducerea in circuitul economic a platformei agrozootehnice din comuna Parincea va avea un impact pozitiv asupra mediului social si economic, astfel comunitatea locala din comuna Parincea va cunoaste o crestere economica prin:

- angajarile care se vor face, cu impact pozitiv asupra familiei angajatului;

- cresterea sumelor varsate la bugetul local prin taxe si impozite; - imbunatatirea mediului de afaceri local, investitia va creea microsinergii

la nivel local, antrenand si alte oportunitati de afaceri in zona; Obiectivul de investiţii nu va afecta condiţiile etnice din zona, urmarind

revigorarea condiţiilor socio-economice locale, printr-o mai buna si durabila valorificare a resurselor naturale.


Se sconteaza sa apara o crestere aditionala a zgomotului in timpul fazei de executie a lucrarilor de investitii si a infrastructurii acesteia, care va dura un timp de cca. 12 luni. Zgomotul produs nu va avea impact asupra populatiei deoarece organizarea de santier este in incinta fermei existente.

Organizarea de santier va avea un impact pozitiv asupra mediului social si economic ca urmare a :

- creerii de noi locuri de muncă, in special pe durata de execuţie a lucrărilor

- creerii condiţiilor pentru dezvoltarea unor activităţi economice


Pagina 96 din 108


Funcţionarea investiţiei va avea impact pozitiv asupra populatiei din zona, deoarece se vor creea noi locuri de munca într-o zona in care rata somajului este foarte mare, va duce la dezvoltarea economică a comunei şi importante venituri la bugetul local.

Realizarea investitiei si activitatea care se va desfasura nu vor influenta semnificativ calitatea aerului din zona cat si populatia din zona.

4.8 CONDITII CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL Realizarea proiectului nu va avea impact asupra patrimoniului istoric si

cultural, deoarece terenul de amplasament nu este in zona de interes istoric sau cultural.


Pagina 97 din 108

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR Amplasamentul actual a fost singura alternativa luata in calcul având în vedere existenta platformei agrozootehnice si a utilitatilor necesare: apa, curent electric, canalizari.

6. MONITORIZAREA Monitorizarea mediului are scopul de a preveni sau de a limita fenomene

de poluare, cu scopul de a îmbunătăţi starea calităţii ecosistemelor în complexitatea lor, a matricelor de mediu şi a resurselor. Sistemul de monitorizare a emisiilor trebuie să asigure o monitorizare eficientă care să fie conformă cu legislaţia în vigoare, fără ca să implice costuri excesive din partea administratorului aceleaşi activităţi. Monitorizarea va fi asigurata de beneficiar şi APM Bacau dacă se impune acest lucru.

6.1. MONITORIZAREA IN FAZA DE CONSTRUCTIE Pe parcursul întregii etape de construire se va realiza o automonitorizare

care va avea drept scop reducerea riscurilor de accidente şi de refacere a amplasamentului. Automonitorizarea va consta în verificarea permanentă a stării de funcţionare a tuturor componentelor şi anume:

- drumuri de acces; - drumuri din incintă; - aplicarea masurilor din planul de acţiune încheiat între parţi; - gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament;

6.2. MONITORIZAREA EMISIILOR ŞI CONTROLUL CALITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU IN TIMPUL FUNCTIONARII INVESTITIEI

Punctele de monitorizare sunt prezentate in Planul de situatie (anexa). Factorul de mediu apă

Ape uzate menajere Valorile indicatorilor apelor uzate menajere vidanjate la o statie de epurare

se vor incadra in limitele maxime admise de HG 352/2005, NTPA 002.


Pagina 98 din 108

Panza freatica Conform proiectului, aval de depozitul de dejectii se va realiza un foraj de

observatie pentru monitorizarea panzei freatice. In amonte de depozitul de dejectii, exista un put forat din care se va alimenta ferma, care va fi utilizat si pentru monitorizarea panzei freatice.

Recomandam monitorizarea urmatorilor indicatori: azotati (NO3-); azotiti

(NO2-); amoniu (NH4

+); azot total; fosfor total Factorul de mediu aer

Imisii Se va realiza monitorizarea factorului de mediu Aer la limita incintei, spre

zonele de locuit. Recomandam monitorizarea indicatorului amoniac (NH3). Factorul de mediu sol / subsol Intrucat noua investitie nu este o sursa de poluare a solului si subsolulului,

nu este necesara o monitorizare. Se va tine lunar evidenta gestiunii deseurilor generate pe amplasament,

conform HG 856/2002. Se va realize colectarea si eliminarea diferentiata a acestora, eliminarea

deseurilor se va face numai de firme specializate. Se va tine evidenta scrisa a eliminarii deseurilor : - date despre preluarea deseurilor animaliere in vederea neutralizarii lor; - date despre preluarea si transportul deseurilor, in vederea eliminarii sau

valorificarii, dupa caz (deseuri metalice, deseuri menajere, s.a.) - date despre dejectiile rezultate din hale, utilizate ca fertilizant: cantitati

depuse pe platforma, cantitati preluate de pe platforma, contractantii care preiau dejectiile in vederea fertilizarii terenurilor agricole, rute de transport.


Pagina 99 din 108

7. SITUAŢII DE RISC

Unul dintre aspectele importante abordate în legislatia româneascã ce are în vedere stabilirea unor politici de mediu ce sã asigure o dezvoltare durabilã este si managementul riscului de mediu.

În esentã acesta constã în identificarea eventualelor riscuri de poluãri, stabilirea probabilitãtilor de aparitie, factorii de mediu susceptibili a fi afectati, precum si modalitãti de prevenire si control pentru aceste riscuri. 7.1 RISCURI NATURALE

Riscurile naturale pot fi: cutremurele, inundatiile, miscari tectonice, etc.

Judeţul Bacău este situat în partea de N a zonei de seismicitate maximă a ţării – regiunea Vrancea, zonă care cuprinde o suprafaţă de aproximativ 5500 kmp (95 x 58) în care se concentrează majoritatea focarelor determinate până acum. Analiza condiţiilor seismo-tectonice ale judeţului Bacău stabileşte următoarele: judeţul Bacău nu este o zonă cu activitate seismică maximă mare.

Cutremurele de pământ intermediare/subcrustale cu focarul (hipocentrul) în zona Vrancea, la adâncimi de 70-170 km (cele mai frecvente au hipocentrul la 130-150 km) au provocat în zona studiată distrugeri însemnate (de exemplu în 1940, 1977, ambele cu magnitudini ce au depăşit gradul 7).

Riscul seismic în zona epicentrală Vrancea (care poate afecta teritoriul judeţului Bacău), arată că în aceasta zonă există aproximativ 90% probabilitate de producere a unei mişcări seismice cu magnitudine maximă aşteptată M.max. = 7,5 R, o dată la 200 ani ( în interpretarea INFP Bucureşti).

Riscul major îl reprezintă amplificarea undelor seismice în straturile de suprafaţă prin reflexii şi refracţii multiple, ducând la creşteri ale acceleraţiei, vitezei deplasării. Mişcarea seismică poate fi însoţită de apariţia unor fluidizări, tasări, ralieri, surpări etc. ale terenului, mai ales datorită nivelului apelor subterane, ducând la amplificări în straturile de suprafaţă a valorilor acceleraţiei seismice. Conform macrozonării seismice, judeţul Bacău se suprapune peste următoarele zone seismice: - zona seismică ks = 0.16 cuprinde partea de N-V a teritoriului judeţului, în general teren muntos şi cu o densitate a populaţiei relativ redusă; - zona seismică cu ks = 0.20 cuprinde cea mai mare parte a teritoriului judeţului, respectiv un municipiu şi şase oraşe şi peste 50% din comunele judeţului;


Pagina 100 din 108

- zona seismică cu ks = 0.25 cuprinde partea de S-E a judeţului, respectiv municipiul Oneşti, localităţile din zona comunelor Răcăciuni, Coloneşti, Podul Turcului – aproximativ 40% dintre localităţile judeţului (vezi anexa - Zonarea seismică a judeţului Bacău).

Zona de amplasare a noii investiţii nu este afectată de alunecari de teren, de inundaţii şi nu este în calea torentelor de ape.

Fenomenele meteorologice severe au frecvenţe de producere mici, astfel încât pot fi considerate neglijabile pentru amplasamentul investitiei. 7.2 RISCUL DE INCENDIU

7.2.1 Factorii de determinare a riscului de incendiu Principalii factori de determinare a riscului de incendiu sunt:

- densitatea sarcinii de incendiu; - clasele de combustibilitate a materialelor şi a elementelor de construcţie; - clasele de periculozitate ale substanţelor, produselor si materialelor

depozitate; - sursele de aprindere posibile; - factorul uman; - măsuri de preîntâmpinare a propagării incendiilor; - nivelurile criteriilor de performanţă privind cerinţa de calitate “siguranţa la

foc” : comportare, rezistenţă, stabilitate, căi de acces. Densitatea sarcinii termice

Ca urmare a densităţii sarcinii termice, halele de producţie se încadrează în categoria “C” de pericol de incendiu - risc mare, clasa de periculozitate P3.

Clasele de combustibilitate a materialelor şi a elementelor de construcţie

Dupã combustibilitatea materialelor şi a elementelor de construcţie utilizate, hala de producţie se încadreazã în categoria “C” pericol de incendiu, risc mare de incendiu.

Sursele de aprindere Cauza generării incendiilor în raport cu sursele de aprindere pot fi

următoarele: - scurt circuitele electrice, scântei provocate de motoarele electrice, prize,

improvizatii la instalatia electrică; - electricitate statică la sistemele de transport a furajelor .


Pagina 101 din 108

Halele de producţie a noii investiţii vor fi prevãzute cu instalaţie de paratrãsnet şi prize de pãmânt, conform I 20/2002

Instalaţiile electrice şi utilajele acţionate electric sunt prevãzute cu legare la nul de protectie, legare la pãmânt, protecţie la supratensiune, protectie la supracurenti, etc.

Comportarea la foc

Având în vedere gradul II de rezistenţă la foc al constructiilor se consideră comportarea la foc – BUNA.

Stabilitatea la foc a construcţiei Reprezintă timpul în care structura de rezistenţă a construcţiei îşi pierde

capacitatea portantă. Astfel clădirile noii investiţii au gradul II de rezistenţă la foc şi categoria “C”

pericol de incendiu. Căi de acces, evacuare şi interventie Accesul în incinta fermei se face din drumul comunal racordat la drumul

judetean 252 A, iar în incinta noii investiţii pe cãile de acces. Pentru evacuarea persoanelor din clădirea filtrului sanitar si din halele de productie sunt asigurate cãi de evacuare.

Halele de producţie a noii investiţie vor fi prevazute cu iluminat de siguranţă pentru evacuare.

7.2.2 Echiparea cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor

Rezerva de apa de incendiu se asigura din rezervorul castelului de apa, ce are o capacitate de 50 mc si putul forat existent pe amplasament.

Halele de productie vor avea in dotare stingătoare portabile cu praf şi CO2.

Pe reteaua de distributie apa sunt montati un numar de 3 hidranti exteriori, Dn 50, distribuiti astfel incat sa asigure stingerea unui eventual inceput de incendiu. Planul retelei de hidranti este prezentat in anexa.

Hidrantii sunt prevazuti cu dotarea necesara conform normelor in vigoare.


Pagina 102 din 108

7.3 RISCUL DE INCENDIU ŞI EXPLOZIE PENTRU PUNCTELE DE DEPOZITARE GPL

Zonele ce prezintă pericol de incendiu şi explozie sunt punctele de depozitare GPL.

In cadrul investiţiei se utilizeaza GPL-ul drept combustibil pentru turbosuflante si pentru centrala termica aferenta filtrului sanitar.

La un moment dat cantitatea maxima de GPL ce poate sa se afle in rezervoarele de depozitare este de 27 tone, astfel noua investitie nu intra sub incidenta HG 804/25.07.2007.

Gazul petrolier lichefiat (GPL) prezinta grad ridicat de inflamabilitate şi explozie. Principalele proprietăţi ale GPL-ului din punct de vedere al pericolului de explozie şi inflamare sunt:

- densitatea în faza gazoasa, Kg/Nm3 min 2.550

- densitatea in stare lichidã la 50°C, kg/dm3 min. 0,525

- densitatea in stare lichidã la 15°C, kg/dm3 min. 0,570

- temperatura de inflamabilitate, - 75°C

- temperatura de fierbere, - 1°C

- temperatura de aprindere, 365°C

- limita inferioara de explozie, % vol. 1,9

- limita superioara de explozie, % vol. 15

- grupa de explozie II A

- clasa de temperatură T2

7.3.1 Caracteristicile toxicologice si indicarea pericolelor, atat imediate cat si pe termen lung, pentru om si mediu

Identificarea pericolelor Gazele petroliere lichefiate sunt clasificate ca fiind foarte inflamabile F+,

prezentand un risc foarte mare de aprindere sau de explozie cand sunt eliberate in aer. Au efect de anestezic si asfixiant prin rarefierea oxigenului din atmosfera. Etilmercaptanul adaugat in scop de odorizare, este un produs inflamabil, nu este foarte toxic dar miroase puternic.


Pagina 103 din 108

Efecte adverse asupra sanatatii umane GPL are o toxicitate scazuta, putand actiona ca asfixiant prin inlocuirea

oxigenului din aer. � Expunerea la concentratii foarte ridicate poate duce la pierderea

cunostintei, convulsii chiar moarte prin asfixiere, ca o consecinta a deficitului de oxigen

� Expunerea la concentratii mari (peste 10% v/v) de gaz petrolier lichefiat (GPL) produce efect narcotic cu simptome de slabiciune, greata, cefalee, confuzie, vedere neclara, somnolenta.

� Expunerea la concentratii de cca.1 % poate cauza somnolenta dupa cateva minute, acest efect fiind datorat butanului din produs. �Evaporarea rapida a produsului lichefiat in contact cu pielea si/sau ochii, la

presiunea atmosferica, poate provoca “arsuri reci”. Valori limita de expunere: reglementat de HG 1218/2006 Pentru butan si gaze lichefiate(continand in principal C3-C4):

- 1200 mg/m3 ( 778 ppm) pentru 8 ore - 1500 mg/m3 (1000 ppm) pentru 15 minute.

Efecte adverse asupra mediului Scaparile accidentale de produs lichefiat in mediu sunt insotite de procesul

de evaporare, astfel incat in sol, in panza freatica si in apele de suprafata, produsul se poate regasi doar in concentratii extrem de mici,

In atmosfera, produsul se disperseaza rapid si este supus degradarii fotochimice. 7.3.2 Zonarea mediilor cu pericol de explozie Siguranţa exploatării şi operării cu GPL se bazează, în principal, pe lipsa oricarei atmosfere explozive în procesul tehnologic şi acolo unde aceasta nu este posibilă, pe necesitatea prevenirii prezenţei surselor de foc, în atmosfera probabil inflamabilă. De aceea, toate sursele de foc, inclusiv scântei produse de autovehicule, de circulaţia publică nesupraveghiată, sau de orice fel de suprafaţă caldă sau echipament electric, trebuie excluse din zona cu atmosfera inflamabilă, sau în cazul echipamentului electric, el trebuie protejat special. Zonarea mediilor cu explozie este necesară şi utilă în vederea stabilirii zonelor periculoase şi aceasta în funcţie de posibilitatea prezenţei unui anumit


Pagina 104 din 108

amestec exploziv în circumstanţele de funcţionare normală a instalaţiilor tehnologice. Acesată zonare este necesară în scopul alegerii şi proiectării utilajului şi instalaţiilor electrice ce funcţionează în aceste zone, precum şi a desfăşurării unor activităţi care pot constitui surse de aprindere, acestea amplasându-se în afara zonelor clasificate. Zonarea s-a făcut în conformitate cu “Indreptarul departamental de zonare a mediilor cu pericol de explozie şi mãsuri de prevenire a acestora” această zonare este prezentată în Plan zonare Ex (anexă). Zona cu pericol de explozie este spaţiul, locul în care, în condiţii normale de funcţionare, se pot acumula permanent sau accidental, gaze şi vapori de lichide inflamabile în cantităţi suficiente pentru a da naştere unei atmosfere explozive. Pentru ca o explozie sã ia naştere într-un spaţiu de exploatare, trebuie sã existe trei condiţii de bazã: - existenţa în cantitãţi suficiente a unor gaze sau ceţuri de lichide inflamabile; - producerea unui amestec exploziv cu aerul, amestecul exploziv trebuie sã fie în cantitãţi suficiente în jurul sursei de aprindere; - existenţa unei surse de aprindere a acestui amestec Zonele cu pericol de explozie sunt clasificate astfel: - zona “0” sursă cu pericol continuu Zona “0” cuprinde mediul în care pericolul de explozie existã în mod permanent sau pentru perioade lungi de timp.

Aceastã zonã cuprinde interioarele conductelor de legatură şi a utilajelor statice ce contin GPL (rezervoarele de depozitare)

- zona “1” sursă de pericol primară Cuprinde zonele unde pot sa apara neetanşeităţi şi sã se formeze amestecuri explosive, astfel:

- în mod intermitent sau periodic in condiţii normale de functionare; - în mod frecvent datoritã lucrãrilor de reparaţii sau întreţinere sau din

cauza neetanşeitãţilor - în zona în care avaria sau funcţionarea greşitã a instalaţiilor tehnologice

poate conduce la formarea de amestecuri explosive, cu existenţa simultanã (datoritã avariei) a unei surse de aprindere

Aceastã zonã cuprinde, de obicei, spaţii în care lichidele volatile sunt transferate dintr-un recipient in altul, precum si zonele din imediata lor apropiere.

Extinderea zonei “1” reprezintã în general, orice spatiu închis care contine un loc periculos (sursa) , împreunã cu un spatiu ce se întinde orizontal pe minim 15 m de la orice punct de iesire a acestor gaze dintr-un astfel de spaţiu (sursa)


Pagina 105 din 108

mãsurat de-a lungul celui mai scurt drum de scurgere a amestecului exploziv.De asemeni extinderea zonei “1” cuprinde si spaţiul de vapori din interiorul vasului de stocare. Toate gropile, puţurile, canalizarile sub nivelul solului se considerã zona”1”.

- zona “2” sursă de pericol secundară Cuprinde zona în care : - lichidele volatile inflamabile sau gazele păstrate, manipulate, depozitate in vase etanse sau sisteme închise, de unde acestea pot scăpa numai în caz de spargere accidentală sau avarii a unor astfel de vase sau sisteme în caz de funcţionare anormala a echipamentului; - concentraţiile periculoase de gaze sau vapori sunt în mod normal , împiedicate printr- ventilaţie mecanicã pozitivã, dar care pot deveni periculoase datoritã unor opriri sau a unei functionari anormale a echipamentului de ventilaţie - acele locuri care sunt învecinate cu zona”1” şi la care concentraţiile periculoase de gaze sau vapori pot pãtrunde ocazional Extinderea zonei “2” reprezintã în general, orice spaţiu ce conţine unul sau mai multe locuri periculoase de zona ”2” împreunã cu un spaţiu ce se întinde orizontal pe o distanţã de cel puţin 15 m, mutatã în atmosferã de-a lungul celui mai scurt drum de la punctual de emisie al vaporilor. Pânã la înãlţimea de 8 m de la sol, zona ”2” se întinde pe o raza de 15 m în plan orizontal; de la sursã. Peste acestã înãlţime, zona ”2” se intinde pe o raza de 8 m în plan vertical şi orizontal de la sursã. GPL-ul are punctul de inflamare scãzut iar limitele de explozie în amestec cu aerul sunt într-un domeniu destul de larg, deci orice neetanşeitate care pot aparea pot creea o atmosferã exploziva. Din punct de vedere a pericolului de explozie, rezervoarele de depozitare GPL au fost proiectate din materiale corespunzãtoare functie de produsul manipulat şi parametrii de functionare (temperaturã, presiune), astfel incât acestea sã fie operate în deplinã siguranţã. Manipularea GPL-ului se realizeaza in sistem închis, deci nu exista scurgeri sau emanaţii de gaze în cantitãţi mari astfel incât sã se formeze amestecuri explosive.

7.3.3 Măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor Gazele petroliere lichefiate, sunt produse cu un grad ridicat de inflamabilitate, ce produc vapori inflamabili chiar la temperaturi foarte scăzute. Vaporii degajaţi, atunci când se amestecă cu aerul într-o anumită proporţie,


Pagina 106 din 108

formează o atmosferă inflamabilă care arde sau face explozie dacă o sursă de foc este prezentă.

Măsurile de prevenire a incendiilor luate în faza de proiectare, au ţinut seama din aceste caracteristici ale gazelor petroliere lichefiate.

Principalele măsuri PSI luate au fost: - utilizarea unor materiale incombustibile respectând NP 004/2000 - rezervoarele de depozitare vor fi prevazute cu instalatie de legare la

pãmânt proprie; - îmbinãrile mecanice la legaturile conductã sunt prevazute cu punţi

electrostatice; - instalatia de forţã, comandã şi iluminat este constructie EX; - depozitele de GPL au asigurate limita de siguranta conform zonarii Ex - la limita de siguranta depozitele vor fi imprejmuite cu gard din plasa de

sarma pe stalpi metalici. La proiectarea investiţiei s-au respectat Normele tehnice ISCIR pentru vase sub presiune, pentru prevenirea avariilor urmat de emisii de gaze explozive în atmosferă.

In timpul exploatării investiţiei se vor respecta Normele tehnice ISCIR pentru vase sub presiune.

Din punct de vedere a pericolului de explozie, rezervoarele de depozitare GPL au fost proiectate din materiale corespunzãtoare functie de produsul manipulat şi parametrii de functionare (temperaturã, presiune), astfel incât acestea sã fie operate în deplinã siguranţã.

Vehicularea GPL-ului din rezevoare la turbosuflante si centrala termica se va face prin conducte din otel, etanse. Personalul de exploatare va fi instruit si dotat cu echipament adecvat.

Prin respectarea masurilor perevazute in norme cu privire la depozitarea, manipularea si utilizarea GPL-ului, vor fi eliminate riscurile.

Prin cele menţionate, pericolul declanşării unor accidente sau avarii cu impact major asupra populatiei şi a mediului înconjurător este redus la un “nivel acceptabil”


Pagina 107 din 108

8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR In timpul efectuării evaluării impactului asupra mediului nu s-au întâmpinat

dificultăţi tehnice, informatiile necesare au fost furnizate de beneficiarul investitiei.

Beneficiarul proiectului a colaborat cu elaboratorul documentatiei de mediu pe toata durata realizaruii lucrarii si isi asuma responsabilitatea informatiilor furnizate.

9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC Rezumatul fara caracter tehnic este prezentat in anexa.

10. ENUMERAREA AVIZELOR ŞI ACORDURILOR OBŢINUTE La data elaborarii documentatiei, erau obtinute :

- Notificare pentru inceperea executiei nr. 75/24.11.2010 (anexa) eliberta de S.G.A. Bacau

Noua investitie in timpul functionarii va respecta normele Uniunii Europene, fiind in conformitate cu BAT –urile in vigoare.

Propunem emiterea Acordului de mediu pentru realizarea investitiei.


Pagina 108 din 108

ANEXE

Date post:	08-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	6 times
Download:	0 times

“REINTRODUCEREA IN CIRCUITUL ECONOMIC A PLATFORMEI ...arpmbc.anpm.ro/upload/18323_Raport la...

Documents