+ All Categories
Home > Documents > RAPORT EDUCAȚIONAL - · PDF fileFiinta umana se naste prematu, iar omul construieste mediul...

RAPORT EDUCAȚIONAL - · PDF fileFiinta umana se naste prematu, iar omul construieste mediul...

Date post: 02-Feb-2018
Category:
Author: truongdat
View: 244 times
Download: 4 times
Share this document with a friend
Embed Size (px)
of 13 /13
GRUPA BAMBINI 2 LUNA IANUARIE 1 | GRUPA Bambini 2 RAPORT EDUCAȚIONAL LUNA IANUARIE 2017
Transcript
  • GRUPA BAMBINI 2

    LUNA IANUARIE1 | GRUPA Bambini 2

    RAPORT EDUCAIONALLUNA IANUARIE 2017

  • GRUPA BAMBINI 2

    LUNA IANUARIE2 | GRUPA Bambini 2

    Metoda noastra de educatie se caracterizeaza tocmai prin importanta centrala pe care o atribuie mediului.Secretul Copilariei, Maria Montessori, pag.116

    Clasa Montessori reprezinta un mediu pregatit de catre adult pentru copii. Acesta contine toate lucrurile esentiale pentro o dezvoltare optima. Totul este adaptat la dimensiunile copilului astfel incat sa fie incurajata independenta acestuia. Un adult calificat si un grup de copii suficient de mare, de varste diferite, reprezinta elementele vitale ale mediului pregatit.

    Mediul este parte din viata. Mediul faciliteaza cresterea fiintei aflata pe drumul dezvoltarii. Omul care face un mediu pentru copilul sau il face cu o decizie constienta. Fiinta umana se naste prematu, iar omul construieste mediul pentru dezvoltarea potentialului copilului. Omul construieste in mod constient, sustinut de intelegerea fiintei umane, un mediu in care copilul sa se poate construi pe sine si sa-si dezvolte potentialul. Mediul potrivit pentru copil, ii da libertatea de a se dezvolta conform nevoilor sale interioare, copilul invata sa se concentreze, isi rafineaza controlul si precizia, interiorizeaza regulile si devine independent si responsabil. Copilul are slabiciuni si defecte, asta a observat Maria Montessori, asa ca el trebuie normalizat. Acesta este scopul nostru ca educator, normalizarea este o stare a mintii cand copilul se concentreaza, repeta ceea ce face, se dezvolta si este in armonie cu ceilalti. Normalizarea este singurul lucru pe care il asteptam de la sfarsitul muncii noastre. Ca sa ajungem la normalizare noi ca adulti, trebuie sa pregatim mediul pentru copil, pe langa faptul ca noi ca adulti trebuie sa ne pregatim pentru copil. Copilul traieste lumea adultului, lume care nu e potrivita pentru acesta.

    Mediul adultului nu e un mediu de viata pentru copil, ci este, mai degraba, un cumul de obstacole fata de care acesta dezvolta reactii de aparare, se deformeaza pentru a se adapta, sau ramane o victima a sugestiilor.Secretul Copilariei, Maria Montessori, pag. 115

    Copilul devine dependent functional, nu-si poate gasi singur lucrurile; intr-o astfel de situatie copilul renunta la lupta de a deveni el insusi. Devine frustrat, plangacios, sau timid. Mediul adultului nu este cel care-l sprijina pe copil. Mediul pregatit este vital pentru dezvoltarea fiintei umane, metoda montessori este un ajutor pentru viata. Constructorul acestui mediu este adultul. Mediul pregatit inseamna sa-l gandesti dinainte, in asa fel incat sa fie functional pentru a servi unui anumit scop. Spatiul trebuie gandit, adaptat si aranjat dupa nevoile fizice si psihice ale celor ce-l locuiesc.

    In schimb, conceptul celalalt, cel al mediului material adaptat proportiilor copilului, a fost primit cu simpatie. Acele camere curate si luminoase, cu ferestre joase acoperite cu flori, cu mobilier micut, de orice forma, la fel ca mobilierul din casele moderne: masutele, scaunele, rafturile joase la indemana copiilor pe care aseaza obiectele si de pe care iau ceea ce doresc, toate acestea au parut cu adevarat a constitui o ameliorare importanta din punct de vedere practic in viata copilului. Eu cred ca multe din Casele Copiilor pastreaza inca acest criteriu exterior ca element principal.Secretul Copilului, Maria Montessori, pag. 117

    MEDIUL PREGTIT

  • GRUPA BAMBINI 2

    LUNA IANUARIE3 | GRUPA Bambini 2

    Activitatile din aceasta arie au rolul de a ajuta copilul sa se adapteze vietii, sa fie parte din cultura sa si sa faca activitatile pe care adultul le face (sa ingrijeasca mediul, sa se ingrijeasca pe sine, sa se adapteze regulilor sociale, sa apartina unei comunitati, etc).

    Activiti de via practic

    ngrijirea plantelor

    Scop direct Dezvoltarea concentrrii Dezvoltarea coordonrii Dezvoltarea independenei Grija fa de mediuVrst: ncepnd cu 2,5 ani

    Transfer

    Scop direct Dezvoltarea concentrrii Dezvoltarea independenei Dezvoltarea coordonrii Pregatire pentru scris Tinerea corecta a linguriteiVrst: 2,5 ani

    nchiderea i deschiderea cutiilor

    Scop direct Dezvoltarea coordonrii Dezvoltarea concentrrii Dezvoltarea independeneiScop indirect Manipularea diferitelor tipuri de cutii/capaceVrst: 2,5- 3 ani

  • GRUPA BAMBINI 2

    LUNA IANUARIE4 | GRUPA Bambini 2

    Pregtire aluat

    Scop direct Dezvoltarea coordonrii Dezvoltarea concentrrii Dezvoltarea independeneiScop indirect Contientizarea proporiilor ingredientelor necesareVrst: 2,5 ani

    Ingrijirea mediului

    Scop direct Dezvoltarea coordonrii Dezvoltarea concentrrii Dezvoltarea independeneiScop indirect Dezvoltarea motricitii fine i grosiere ngrijirea i nfrumusearea mediuluiVrst: de la 2 ani

    Curare legume

    Scop direct Dezvoltarea coordonrii Dezvoltarea concentrrii Dezvoltarea independenei

    Scop indirect S nvee s curee i s taie legume/fructeVrst: 3 ani

  • GRUPA BAMBINI 2

    LUNA IANUARIE5 | GRUPA Bambini 2

    Graie i curtoazieGraia i curtoazia se refer la activitile care pun n eviden abilitile sociale ale copilului si apartenena la un anumit grup. n educaia Montessori se pune accentul pe o comunicare i un comportament graios.

    De cele mai multe ori, adulii i copiii dezvolta o relaie foarte dificil n raport cu graia i curtoazia i acest lucru se datoreaz ateptrilor adulilor, care sunt fie prea mari, fie prea mici n raport cu ce este capabil s fac copilul la o anumit vrst. De exemplu, un adult cere unui copil de 1 an s mpart jucriile cu ceilali copii i se supr dac nu o face. Este de subliniat faptul c omul s-a nscut ca o fiin social i e important s nvm copilul aceste reguli sociale prin propriul exemplu, ntruct copiii fac ceea ce vd la adulii importani pentru ei, i nu ceea ce li se spune.

    Pregtirea gustrii

    Scop direct Dezvoltarea concentrrii Dezvoltarea coordonrii Dezvoltarea independeneiScop indirect Dezvoltarea motricitii fine i grosiere Integrarea n mediul socialVrst: 2,5 ani

  • GRUPA BAMBINI 2

    LUNA IANUARIE6 | GRUPA Bambini 2

    Controlul i coordonarea micrilor

    Aria senzorial

    Mersul reprezint o nevoie vital, este micarea noastr de baz. La vrst mic, pentru c nu s-au dezvoltat complet i din punct de vedere corporal, meninerea echilibrului este o provocare.

    Scop: dezvoltarea independenei, concentrrii, coordonrii micrii, voinei, dezvoltarea social i dobndirea echilibrului

    Exerciiul a fost inventat pentru a satisface aceast nevoie interioar de echilibru a copilului, pentru a-i nva pe copii cum s-i menin echilibrul. De subliniat c acetia i dezvolt nevoia de echilibru din momentul n care ncep s mearg.

    Prin intermediul simurilor, copilul cunoste lumea exterioar. Felul cum el inelege informaiile pe care le primeste este n legatur direct cu dezvoltarea simurilor acestuia; de aceea, pentru mediul montessorian dezvoltarea simurilor este prioritar.

    Materialele din Aria Senzorial au drept scop i clarificarea informaiilor pe care copilul deja le-a acumulat. Prin intermediul simurilor, copilul intr mai intai n contact cu lumea concret, astfel materialele montessori din aria senzorial l ajut pe copil n primul plan de dezvoltare (0-6 ani) pentru a-i rafina simurile i a nelege abstractizrile.

  • GRUPA BAMBINI 2

    LUNA IANUARIE7 | GRUPA Bambini 2

    Turnul roz

    Scop direct Distingerea vizual a diferenelor n dimensiuniScop indirect Rafinarea micrii voluntare Pregtirea pentru dezvoltarea minii matematiceVrst: 2,5 ani

    Cilindrii cu mner

    Scop direct Discriminarea dimensiunilorScop indirect Pregtire pentru scris Rafinarea micrilor voluntare Pregtire pentru matematic.Vrst: de la 2,5 ani

    Cilindrii fr mner

    Scop direct Observarea i compararea diferitelor serii una cu cealalt

    Conturarea unei idei clare despre dimensiuni i interdependena lor

    Vrst: 4 - 4,5 ani

  • GRUPA BAMBINI 2

    LUNA IANUARIE8 | GRUPA Bambini 2

    Hrile puzzle

    Scop direct Recunoaterea vizual a continentelor i a formei rilor dintr-un continent S-l ajute pe copil s nvee numele continentelor, oraelor si rilor

    Vrst: 3,5 - 4 ani

    Barele roii

    Scop direct Memoria muscular a lungimii Distingerea vizual a diferenelor de lungimeScop indirect Pregtire pentru dezvoltarea minii matematiceVrst: 3,5 - 5 ani

    Cubul trinomului

    Scop direct Construirea cubuluiScop indirect Pregatire pentru matematica Demonstrarea formulei (a +b +c) Pregatire pentru extragerea radacinii cubiceVrst: 4 ani

    Cutia culorilor 2

    Scop direct Copilul primete cheile lumii culorilor Dezvoltarea sensibilitii cromaticeScop indirect Pregtire pentru dezvoltarea minii matematiceVrst: 3,5 - 5 ani

  • GRUPA BAMBINI 2

    LUNA IANUARIE9 | GRUPA Bambini 2

    Ptratul decanomului

    Scop direct Construirea unui ptratScop indirect Pregtirea pentru matematic, ridicarea la ptratVrst: 3,5 ani

    ri i steaguri

    Scop direct Recunoasterea vizual a steagurilor mpreun cu numele rilor crora le aparinScop indirect Pregtire pentru explorarea geografieiVrst: peste 4 ani

    Triunghiurile constructoare

    Scop direct Intelegerea faptului ca triunghiul echilateral poate fi subdivizat in alte tipuri de triunghiuriScop indirect Pregatire pentru geometrie: aratarea faptului ca toate figurile plane construite cu linii drepte sunt compuse din triunghiuri Pregatire pentru intelegerea conceptului de echivalenta si aplicarea sa in calcularea ariei figurilorVrst: 4 ani

  • GRUPA BAMBINI 2

    LUNA IANUARIE10 | GRUPA Bambini 2

    Aria de limbajDr. Montessori a fost convins c educaia ncepe la natere i c primii ani din viaa unui copil, fiind cei care-l lefuiesc pe acesta cel mai mult, sunt i cei mai importani, a


Recommended