RAPORT DE MEDIU PUG SAPOCA - anpm.ro€¦ · 5.1 Corelarea PUG cu obiectivele de protectie a ......

RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna SAPOCA, jud.Buzau

1

RAPORT DE MEDIURAPORT DE MEDIURAPORT DE MEDIURAPORT DE MEDIU

PLANUL URBANISTIC GENERAL PLANUL URBANISTIC GENERAL PLANUL URBANISTIC GENERAL PLANUL URBANISTIC GENERAL

COMUNA COMUNA COMUNA COMUNA SAPOCASAPOCASAPOCASAPOCA, JUDETUL BUZAU, JUDETUL BUZAU, JUDETUL BUZAU, JUDETUL BUZAU

BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI SAPOCASAPOCASAPOCASAPOCA

JUDETUL BUZAUJUDETUL BUZAUJUDETUL BUZAUJUDETUL BUZAU

INTOCMIT: ECOLOG SIMONA IONITAINTOCMIT: ECOLOG SIMONA IONITAINTOCMIT: ECOLOG SIMONA IONITAINTOCMIT: ECOLOG SIMONA IONITA

OCTOMBRIEOCTOMBRIEOCTOMBRIEOCTOMBRIE 2013 2013 2013 2013


2


3

CUPRINS INTRODUCERE INFORMATII GENERALE CAPITOLUL 1

CONTINUT SI OBIECTIVE PRINCIPALE ALE PUG

1.1 Scopul si obiectivele principale ale PUG 1.2 Propuneri de organizare urbanistica 1.3 Relatia cu alte planuri si programe

CAPITOLUL 2 ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG

2.1 Descrierea zonei de amplasament a comunei 2.1.1. Incadrarea in teritoriu a comunei 2.1.2. Relieful si caracteristicile geotehnice ale amplasamentului 2.1.3. Clima 2.1.4. Aer 2.1.5. Apa 2.1.6. Solurile 2.1.7. Flora si fauna 2.1.8. Zona destinata spatiilor verzi si sport 2.1.9. Factorul antropic 2.2. Evolutia probabila a calitatii mediului in situatia neimplementarii PUG CAPITOLUL 3

CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA 3.1 Aer 3.2 Apa 3.3 Solurile 3.4. Flora si fauna 3.5 Patrimoniul cultural CAPITOLUL 4 PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PUG CAPITOLUL 5 OBIECTIVE DE PROTECTIA MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL, CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN SI


4

MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI

5.1 Corelarea PUG cu obiectivele de protectie a mediului stabilite la nivel national, comunitar sau international

5.2 Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului CAPITOLUL 6 POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CAZUL IMPLEMENTARII PUG CAPITOLUL 7

EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEXT TRANSFRONTIERA CAPITOLUL 8

MASURI PROPUSE PRIN PUG PENTRU A PREVENI, REDUCE, COMPENSA EFECTELE NEGATIVE ASUPRA MEDIULUI

8.1 Masuri de prevenire si reducere a poluarii aerului 8.2 Masuri de prevenire si reducere a poluarii apei 8.3 Masuri de prevenire si reducere a poluarii solului

8.4. Masuri de prevenire si reducere a impactului asupra biodiversitatii 8.5. Patrimoniul cultural CAPITOLUL 9

EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA SELECTAREA VARIANTEI OPTIME CAPITOLUL 10

DIFICULTATI INTAMPINATE CAPITOLUL 11

DESCRIEREA MASURILOR DE MONITORIZARE CAPITOLUL 12

REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC


5

INTRODUCERE

La elaborarea Raportului de mediu s-au luat in considerare actele normative in

vigoare cu referire la protectia mediului: legi, hotariri de guvern, ordine ministeriale.

Conform HG 1076/2004 , raportul de mediu trebuie sa identifice, descrie si

evalueze potentialele efecte semnificative asupra mediului ale implementarii planului

sau programului , precum si alternativele acestuia , luand in considerare obiectivele si

aria geografica ale planului sau programului.

S-a elaborat prezentul Raport de Mediu, ca urmare a solicitarii Consiliului

Local al Primariei Comunei Sapoca - judetul Buzau, pentru obtinerea Avizului de

Mediu pentru PUG – Comuna Sapoca.

Continutul Raportului de mediu pentru planul urbanistic zonal propus a fost

stabilit in conformitate cu prevederile Anexei 2 la HG 1076/2004 si cu recomandarile

Manualului pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri

si programe elaborat de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor in colaborare cu

Agentia Nationala pentru Protectia Mediului.

Urmatoarele aspecte au fost abordate in cadrul Raportului de mediu pentru

Planul Urbanistic General comuna Sapoca :

− Informatii cu caracter general privind evaluarea de mediu pentru planuri si programe;

− Continutul si obiectivele principale ale Planului Urbanistic General propus (continutul

si obiectivele principale ale planului, corelatii cu alte planuri sau programe existente);

− Starea actuala a mediului in arealul de impact al Planului Urbanistic General;

− Obiectivele de protectie a mediului relevante pentru planul urbanistic propus;

− Evaluarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului asociate punerii in

aplicare a planului;

− Masuri de diminuare a efectelor adverse asupra mediului;

− Analiza alternativelor;

− Propuneri privind monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii planului;

Documentatia PUG a fost elaborata de S.C. PROFESIONAL A.T. URBAN

PROJECT- S.R.L., Mun. Buzau , Str. Oltului , Nr. 34. Jud. Buzau.


6

Planul urbanistic general, conţine strategia, priorităţile, reglementările şi

servituţile de urbanism, aplicate în utilizarea terenurilor şi construcţiilor din cadrul

localităţii, în conţinutul documentaţiei regăsindu-se astfel tratarea următoarelor

categorii de probleme:

- determinarea (urmare analizei situaţiei existente), a principalelor disfuncţionalităţi şi

priorităţi de intervenţie urbanistică, atât în teritoriu (extravilan), cât şi în cadrul localităţii

(intravilan);

- zonificarea funcţională a suprafeţelor de teren din localitate şi stabilirea regimului

juridic al acestora printr-un sistem de reglementări şi servituţi adecvate;

- determinarea volumului şi a structurii potenţialului uman, a resurselor de muncă care

sunt caracteristice localităţii;

- evidenţierea potenţialului economic al localităţii;

- organizarea circulaţiei şi a transporturilor;

- echiparea tehnico-edilitară;

- reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului;

- condiţii şi posibilităţi de realizare a obiectivelor de utilitate publică.

Criterii pentru determinarea efectelor semnificative potentiale asupra mediului

a. Caracteristicile planurilor si programelor cu privire, in special, la:

- gradul in care planul sau programul creeaza un cadru pentru proiecte si alte activitati

viitoare fie in ceea ce priveste amplasamentul, natura, marimea si conditiile de

functionare, fie in privinta alocarii resurselor;

- gradul in care planul sau programul influenteaza alte planuri si programe, inclusiv pe

cele in care se integreaza sau care deriva din ele;

- relevanta planului sau programului in/pentru integrarea consideratiilor de mediu, mai

ales din perspectiva promovarii dezvoltarii durabile;

- problemele de mediu relevante pentru plan sau program;


7

- relevanta planului sau programului pentru implementarea legislatiei nationale si

comunitare de mediu (de exemplu, planurile si programele legate de gospodarirea

deseurilor sau de gospodarirea apelor).

b. Caracteristicile efectelor si ale zonei posibil a fi afectate cu privire, in special,

la:

- natura cumulativa a efectelor ;

- riscul pentru sanatatea umana sau pentru mediu ;

- valoarea si vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat, date de caracteristicile

naturale speciale sau patrimoniul cultural;

- efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut pe

plan national, comunitar sau international ;

- caracteristicile naturale speciale sau patrimoniul cultural;

- depasirea standardelor sau a valorilor limita de calitate a mediului;

- folosirea terenului în mod intensiv ;

- efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut pe

plan national, comunitar sau international.

INFORMATII GENERALE

1. Denumire proiect: Reactualizare Plan Urbanistic General Comuna Sapoca,

judet Buzau;

2. Beneficiarul proiectului: Consiliul Local al Comunei Sapoca, judet Buzau.

3. Autorul atestat al raportului:Ionita Simona – Stanica, inregistrata in Registrul

National al Elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 163.

4. Proiectant general PUG: S.C. PROFESIONAL A.T. URBAN PROJECT- S.R.L.


8

CAPITOLUL 1

CONTINUT SI OBIECTIVE PRINCIPALE ALE PUG

1.1 Scopul si obiectivele principale ale PUG

5. Proiectul de REACTUALIZARE A PLANULUI URBANISTIC GENERAL al

Comunei Sapoca a fost realizat de S.C. PROFESIONAL A.T. URBAN PROJECT-

S.R.L. si cuprinde un numar de 4 capitole cu numeroase subpuncte in care sunt tratate

atat aspectele actuale cat si cele viitoare din toate domeniile de dezvoltarea a

comunei.

PUG-ul debuteaza cu o INTRODUCERE in care se prezinta:

• Date de recunoastere a documentatiei

• Obiectul P.U.G.

• Sursele de documentare

In capitolul 2 - STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII se prezinta:

• Istorie,evolutie

• Elemente ale cadrului natural

• Relatii în teritoriu

• Activitati economice

• Potentialul demografic

• Reteaua rutiera Circulatia si transportul

• Intravilan existent Zone functionale Bilant teritorial

• Zone cu riscuri naturale

• Echiparea tehnico - edilitara a teritoriului

• Protectia mediului

• Disfunctionalitati

• Necesitati si oportunitati ale populatiei

Capitolul 3 cuprinde PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA fiind prezentate:

• Studii de fundamentare

• Evolutie posibila, prioritati

• Optimizarea relatiilor în teritoriu


9

• Dezvoltarea activitatilor economice si sociale

• Evolutia populatiei

• Organizarea circulatiei

• Intravilan propus. Zonificare functionala. Bilant teritorial

• Masuri in zonele cu riscuri naturale

• Dezvoltarea echiparii edilitare

• Protectia mediului

• Reglementari urbanistice

• Obiective de utilitate publica

Capitolul 4 –Concluzii Masuri in continuare

La toate capitolele si subcapitole este tratata situatia existenta si viitoare precum

si disfunctionalitatile existente.

Sunt dezvoltate aspecte legate de populatie si evolutia acesteia in raport cu

dezvoltarea viitoare a zonei din punct de vedere economic. Sunt prezentate retelele si

dezvoltarea acestora in urma implementarii PUG din punct de vedere al locuirii,

dotarilor tehnico edilitare si social culturale, transport, al serviciilor atât cele existente

cat si cele ce urmeaza a fi realizate din diferite surse de finantare.

Sunt prezentate masuri pe termen scurt, mediu si lung, ce decurg din PATN si

PATJ, in ce priveste echiparea tehnico -edilitara, a protectiei a mediului, masuri ce vor

conduce la o crestere considerabila a calitatii vietii a locuitorilor din comuna

PUG a fost elaborat în scopul:

1. Stabilirii directiilor, prioritatilor si reglementarilor de amenajare a teritoriului si

dezvoltare urbanistica a localitatilor;

2. Utilizarii rationale si echilibrate a terenurilor necesare functiunilor urbanistice;

3. Precizarii zonelor cu riscuri naturale (alunecari de teren, inundatii, neomogenitati

geologice, reducerea vulnerabilitatii fondului construit existent);

4. Evidentierea fondului valoros si a modului de valorificare a acestuia în folosul

localitatii;

5. Cresterea calitatii vietii, cu precadere în domeniile locuirii, dotarilor aferente

locuirii si serviciilor;


10

6. Fundamentarii realizarii unor investitii de utilitate publica;

7. Asigurarii suportului reglementar (operational) pentru eliberarea certificatelor de

urbanism si autorizatiilor de construire;

8. Corelarii intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spatiului.

Obiectivele lucrarii constau in:

• reaşezarea localităţii, în vatra ei firească, prin includerea în intravilanul

existent a tuturor suprafeţelor construite situate pe teritoriul administrativ al

localităţii;

• asigurarea in cadrul intravilanului propus a suprafetelor necesare dezvoltarii

functiunilor localitatii;

• materializarea programului de dezvoltare a localităţii în P.U.G.;

• propuneri de perspectiva privind dezvoltarea activitatilor economice si

evolutia populatiei;

• armonizarea interesului public cu cel privat;

• propuneri pentru obiective de utilitate publica si asigurarea amplasarii

acestora;

• obiectivele propuse vor fi realizate respectand dreptul de proprietate;

• respectarea masurilor de protectia mediului;

• instituirea de masuri speciale de protectie si reglementari specifice pentru

zonele de rezervatii naturale.

Planul urbanistic general se elaboreaza in baza strategiei de dezvoltare a

localitatii si se coreleaza cu bugetul si programele de investitii publice ale localitatii, in

vederea implementarii prevederilor obiectivelor de utilitate publica.

Actualizarea Planului Urbanistic General al comunei urmareste, prin

introducerea in cadrul documentatiei de urbanism existente a constrangerilor si

permisivitatilor urbanistice generate de zonele propuse pentru extindere, crearea

conditiilor de autorizare a noilor constructii, crearea premiselor spatiale pentru

desfasurarea activitatilor economice si sociale in acord cu obiectivele de dezvoltare

judetene. De asemenea vor fi accentuate implicatiile dezvoltarii urbanistice asupra

sistemului de circulatii si a retelei de infrastructura edilitara, fiind conturate masurile

pentru dezvoltarea armonioasa a localitatii.


11

PUG comuna Sapoca stabileste directiile evolutiei comunei in concordanta cu

alte planuri si programe astfel incat sa atinga urmatoarele obiective:

1.Organizarea arhitectural urbanistica a teritoriului

• stabilirea, delimitarea teritoriului si stabilirea bilantului teritorial aferent;

stabilirea si delimitarea zonelor construibile, extinderea suprafetelor

perimetrului construibil prin introducerea in intravilan;

• stabilirea si delimitarea zonelor cu interventie temporara si definitiva de

construire;

• stabilirea modului de utilizare a terenului in intravilan ;

• formele de proprietate si circulatia juridica a terenului;

2. Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare

• Cai de comunicatii si transport

• Dotari hidroedilitare

• Infrastructura tehnico-edilitara

3. Extinderea zonei de institutii publice si servicii

4. Stabilirea zonelor protejate a monumentelor istorice

5.Protectia mediului si sanatatii populatiei

• Se va asigura si intretine o suprafata de 95700 mp spatii verzi pentru

intreaga comuna.

• Se va asigura un management corespunzator al deseurilor

Planul Urbanistic General avizat şi aprobat conform legii, devine instrument de

lucru al Consiliului Local în eliberarea certificatelor de urbanism, autorizaţiilor de

construire, la fundamentarea unor investiţii de la bugetul statului, in alte activităţi ale

compartimentului tehnic de resort.


12

Situatia existenta. Localizare geografica si administrativa

Comuna Sapoca este amplasata la aproximativ 20 Km fata de municipiul Buzau

( orasul de resedinta al judetului Buzau) la confluenta paraului Slanic cu raului Buzau.

Suprafata teritoriului administrativ al comunei Sapoca aprobata de Oficiul de

Cadastru si Publicitate Buzau este de 26610906 mp (2661,09 ha).

Comuna Sapoca


13

Prin amplasarea comunei Sapoca in centrul judetului Buzau , la aproximativ 20 Km

de mun. Buzau si de-a lungul drumului judetean DJ 203 K Buzau – Lopatari ii permite

sa aiba relatii usoare si rapide cu celelalte orase si teritorii invecinate precum si cu

mun. Buzau care este orasul de reseninta judetului Buzau.

Datorita faptului ca aceasta comuna este traversata de drumurile judetene DJ

203K , DJ 203L precum si drumul comunal DC233, le permit locuitorilor din comuna

Sapoca sa aiba relatii usoare cu municipiul Buzau ( resedinta de judet) si cu celelalte

localitati din inprejurimi ( relatii de natura economica, culturala , etc).

Centrul administrativ al comunei Sapoca este satul Sapoca. Comuna are doua

sate componente Sapoca si Matesti insiruite de-a lungul drumului comunal DJ 203 K

si pe o distanta mai mica pe drumul judetean DJ 203L dincolo de paraul Slanic.

Comuna Sapoca este amplasata in partea centrala a judetului Buzau, avand

urmatoarele vecinatati :

- la Nord. comuna Cernatesti,

- la Est comuna Posta Calnau

- la Sud-Vest comuna Vernesti,

- la Sud-Est comuna Maracineni.

- La Nord-Est comuna Berca

SITUATIE EXISTENTA

Cai de comunicatie si transport

Principalela artera de circulatie rutiera care strabate comuna de la Sud la Nord

traversand cele doua localitati ale comunei Sapoca este drumul judetean DJ203K ,

care face legatura zonei cu municipiul Buzau si comunele Cernatesti, Beceni, Vintila

Voda, Manzalesti Lopatari.

Din satul Sapoca , din DJ 203 K, peste apa raului Buzau se accede catre

drumul judetean DJ 203 L care leaga comuna Sapoca cu alte comune – Berca ,

Parscov.


14

Drumul comunal DC 233 strabate teritoriul comunei Sapoca intre km.0+000 –

6+600 din intravilanul satului Sapoca si face legatura de asemeni cu satul Vadu

Soresti din comuna Cernatesti in partea de Nord a Comunei. In profil longitudinal

drumul se prezinta in plan , cu pante si rampe medii specifice zonei de deal.

Transportul in comun este asigurat de societati detinatoare de autoturisme

proprietate personala , maxi-taxi care efectueaza curse zilnice dupa un program

stabilit.

Primaria comunei Sapoca a amenajat 5 statii auto pentru calatori , 3 statii in

satul Sapoca si 2 in satul Matesti.

Comuna este traversată de drumurile judetene DJ 203 L si DJ 203 K . Drumul DJ

203 K întâlneşte teritoriul administrativ al comunei Sapoca la km 47+550 şi iese la km

54+500 de pe raza comunei (cu o lungime totala de 6,95 km)

DJ 203 K reprezintă principala cale de legătura a satelor Sapoca şi Matesti cu oraşul

Buzău.Traseul DJ 203 K se prezinta sub forma unor succesiuni de aliniamente, iar

declivitatile longitudinale se incadreaza in limitele admise de standarde.

Pe portiunea de drum analizatã s-au realizat lucrãri de reabilitare pentru

îmbunãtãtirea conditiilor de circulatie si a sistemului rutier.

In profil longitudinal drumul se prezinta in plan, cu pante si rampe medii specifice

zonei de deal

Drumul Judetean 203 L strabate teritoriul comunei SAPOCA intre km. 0+000 – 1+460

prin intravilanul satului Sapoca si De Sapoca, cu o lungime totala de 1.46 km.

RETEAUA DE DRUMURI JUDETENE,

Comuna SAPOCA

Denumirea

drumului

Traseul Km. de

Intrare

Km. de

Iesire

Lungimea

(Km.)

DJ. 203K Hotar com. Maracineni- Hotar

com. Cernatesti

47+550 54+500 6.95


15

DJ. 203L Sapoca DJ.203K -

Hotar Com. Berca

0+000 1+460 1.46

Drumul judedetean DJ.203K

Strabate teritoriul comunei SAPOCA intre km. 47+550 – 54+500 prin intravilanul

satelor Sapoca km.50+250-54+500 si Matesti km.47+550-50+250 cu o lungime totala

de 6.95 km.

In profil longitudinal drumul se prezinta in plan, cu pante si rampe medii specifice zonei

de deal

Ambele drumuri judetene (DJ 203 K si DJ 203L) sunt caracterizate prin:

- Îmbrăcăminte - din asfalt, (imbatranit cu multe fisuri)

- Lungimea totală a tronsonului de drum, L total = (DJ 203 L 1.46 km.)si (DJ 203 K 6.95

km)

- Lăţimea platformei, Bp = 7.00 - 8,00 m, (benzi de circulaţie = 2 buc. x 3,00 m, şi

acostamente = 2 buc. x (0.50-0.70) m.

- Lăţimea părţii carosabile, Bc = 6,00 m, (2 buc. benzi de circulaţie, cu lăţimea de 3,00

m).

- Numărul de benzi de circulaţie = 2 buc. x 3,00 m/buc.

- Lăţimea benzii de circulaţie = 3,00 m.

- Acostamente = 2 x (0.50- 0.70) m,

Drumul judedetean DJ.203L

Strabate teritoriul comunei SAPOCA intre km. 0+000 – 1+460 prin intravilanul satului

Sapoca si De Sapoca, cu o lungime totala de 1.46 km.

In profil longitudinal drumul se prezinta in plan, cu pante si rampe medii specifice zonei

de deal.

- Îmbrăcăminte - din asfalt, (imbatranit cu multe fisuri)

- Lungimea totală a tronsonului de drum, L total = 1.46 km.

- Lăţimea platformei, Bp = 7.00 - 8,00 m, (benzi de circulaţie = 2 buc. x 3,00 m, şi

acostamente = 2 buc. x (0.50-0.70) m.


16

- Lăţimea părţii carosabile, Bc = 6,00 m, (2 buc. benzi de circulaţie, cu lăţimea de 3,00

m).

- Numărul de benzi de circulaţie = 2 buc. x 3,00 m/buc.

- Lăţimea benzii de circulaţie = 3,00 m.

- Acostamente = 2 x (0.50- 0.70) m,

Drumul comunal DC 233

Drumul comunal DC 233 strabate teritoriul comunei Sapoca intre km. 0+000-6+060

din intravilanul satului Sapoca (DJ.203K) - Hotar Cernatesti, cu o lungime totala de

6.06 km.

RETEAUA DE DRUMURI COMUNALE,

Comuna SAPOCA

Denumirea

drumului

Traseul Km. de

Intrare

Km. de

Iesire

Lungimea

(Km.)

DC. 233 Sapoca DJ.203K -

Hotar com. Cernatesti

0+000 6+060 6.06

In profil longitudinal drumul se prezinta in plan, cu pante si rampe medii specifice

zonei de deal

- Îmbrăcăminte – partial asfalt nou si balast

- Lungimea totală a tronsonului de drum, L total = 6.06 km.

- Lăţimea platformei, Bp = 6.00 - 9.00 m

- Lăţimea părţii carosabile, Bc = 4.00- 5.00 m, .

- Lăţimea benzii de circulaţie = 2.00 - 2,50 m.

- Acostamente + santuri = lipsa sau insuficiente

Atat drumurile comunale cat si strazile laterale sunt partial balastate.

Principalele disfunctionalitati existente pe drumurile comunale sunt urmatoarele:

Imbracaminti rutiere degradate


17

Lipsa trotuarelor

Lipsa rigolelor si a santurilor pe unele strazi

Distantele intre fronturile constructiilor nu sunt respectate intotdeauna.

Alimentare cu apa si canalizare

Alimentarea cu apa

Sistemul de alimentare are urmatoarea componenta:

-frontul de captare alcatuit din 8 foraje de adancime ( toate in stare de

functionare), cu observatia ca la cele 4 foraje vechi au fost executate lucrari de

reabilitare, constand in desnisipare, dotare cu noi pompe, refacere cabina put, refacere

instalatie electrica si de automatizare;

Forajele F1-F8 sunt amplasate in extravilanul localitatii Matesti, in partea de

nord-vest a satului Matesti, accesul facandu-se din drumul judetean DJ 203 K prin

care se asigura accesul din E 85 Bucuresti - Buzau-Suceava in localitatea Sapoca.

Patru din aceste foraje F1-F4 sunt executate in anul 1975, celelalte 4 foraje- F5-

F8 sunt executate in anul 2010.

Toate cele 8 foraje sunt foraje de adancime, fiind amplasate in terasa mal stang

a raului Buzau, de o parte si de alta a Canalului de irigatii Sapoca-Matesti.

Caracteristicile tehnico functionale ale forajelor sunt:

Nivele ale apei in foraj (m) Foraj Diametru

coloane ( mm )

Adancime (m)

hidrostatic hidrodinamic Debit exploatabil** (m3/h), l/s

F1 244;219;168

143 0,8 m 4 m 90,0 (25,0 l/s)

F2 244;168 147 +0,0 m 4 m 93,6 (26,0 l/s) F3 219;168 150 0,5 m 4,40 m 86,4(24,0 l/s) F4 244;168 141 + 0 m 4 m 93,6 (26,0 l/s) F5 225 150 10 m 20 m 35,28 (9,8 l/s) F6 225 150 8 m 15 m 36,00 (10 l/s) F7 225 150 6 m 10 m 43,2(12,0 l/s) F8 225 150 6 m 12 m 10,5(37,8 l/s)**


18

**Debitele sunt cele initiale, in prezent debitele exploabile reprezinta 70% din debitele

initiale in cazul forajelor F5 – F8 , si nu depasesc 5 l/s in cazul forajelor F1 – F4.

Intervalele captate cu filtre au fost urmatoarele:

Foraj

F1 45-54; 57,5-66,0; 85,5-89,5; 110 – 118; 121-135,0 F2 51-58; 60-64; 66-69; 72-77; 96-98,5; 105-109; 110-112; 114-117; 120-

125; 127-129; 140-144 F3 45-51; 53,4-55; 63-73; 74,2-86,7; 97,2-98,3; 109,5-114,4; 115-127;

135-140 F4 50-53; 57-59; 65-68; 70-79; 112-114; 118-120; 122-132; 136-138 F5 60-62; 75-88; 90-101; 122-126; 131-136 F6 65-70; 92-95; 100-108; 119-123; 128-140 F7 93-100; 105-115; 125-135 F8 101-114; 117-125; 129-135

Forajele sunt protejate de camin din beton prevazut cu capac metalic asigurat

cu lacat, toate fiind imprejmuite cu gard din plasa de sarma.

- 1 camera de clorinare;

- 1 rezervor de inmagazinare ( avand un volum de V = 500 mc);

- 1 statie de pompare;

- sediu administrativ- cu centru dispecerat, laborator analize, atelier mecanic,

vestiare, grup sanitar;

- conducta de inalta presiune de transport si distributie apa potabila- L=

20 km;

- retea de distributie de joasa presiune L=13 km.

Reteaua de distributie la consumatorii din Sapoca si Matesti, este alcatuita din

conducte PEID (Dn = 50 -100 mm), lungimea totala este de 28 Km:


19

Sat Sapoca Matesti

Lungime retea

distributie - Km

16 12

Canalizare

In prezent in localitatile aferente comunei Sapoca, nu exista sisteme centralizate

de canalizare.Locuitorii evacueaza apele uzate in bazine vidanjabile, puturi absorbante

sau w.c.-uri uscate, care nu sint eficiente, permitind infiltrarea apelor uzate in sol si

implicit poluarea cu detergenti, grasimi, fenoli, etc. a panzei freatice.

Gestiunea deseurilor

La nivelul comunei Sapoca, problema gestiunii deseurilor este rezolvata

prin urmatoarele actiuni:

Activitatea de salubrizare se realizeaza prin gestiune delegata - astfel

administratia publica locala a apelat pentru realizarea serviciilor la operatori autorizati

de servicii publice: SC. ROMPREST SERVICE S.A. caruia i s-a încredintat în baza

unui contract serviciile publice de salubritate a comunei.

Deseurile de tip menajer sunt colectate in incintele proprii ale persoanelor

fizice sau juridice si ridicate ritmic de operatorul specializat in servicii de salubritate.

Astfel deseurile menajere sunt ridicate din poarta in poarta , pe baza unui program

stabilit prin contract si transportate conform legislatiei in vigoare la „Depozitului zonal

de deseuri nepericuloase, comuna Galbinasi”.

Colectarea la locul de producere, in fiecare gospodarie, a reziduurilor menajere

se face în recipiente acoperite, dimensionate corespunzator. Reziduurile nu se

colecteaza direct în recipient, ci într-o pungă de polietilenă aflată în recipient, care are

un volum puţin mai mare decât volumul recipientului.

In privinta deseurilor valorificabile , in comuna sunt amenajate 8 puncte (3 in

satul Matesti si 5 in Sapoca) de colectare selectiva temporara a deseurilor


20

valorificabile. Acestea sunt ridicate si transportate de catre operatorul specializat SC.

ROMPREST SERVICE S.A. in vederea valorificarii.

In privinta deseurilor agrozootehnice depozitarea si valorificarea acestora se

realizeaza individual in fiecare gospodarie prin depunere pe terenurile proprii pentru

mineralizare si utilizare ca fertilizant impreuna cu resturile vegetale. Platforma de gunoi

de grajd va fi amplasata la minim 10,00 m distanta de locuinta proprie si din vecinatati

si de sursele de apa ;

Deasemeni, se va avea in vedere amenajarea unui spatiu frigorific (in incinta

dispecsarului veterinar) pentru depozitarea temporara a animalelor moarte, pana la

preluarea acestora de catre societatile autorizate pentru neutralizare. In acest sens s-a

incheiat un contract de ecasiraj cu o firma autorizata SC NEUTRALIZARE GRINDASI.

Pentru implementarea prevederilor art. 5 din HG 1037/2010 privind deseurile de

echipamente electrice si electronice, cu modificările si completările ulterioare, cu

respectarea prevederilor adiacente din alte acte normative (OUG nr. 78/2000, privind

regimul deşeurilor, aprobata, cu modificări si completări, prin Legea nr. 426/ 2001,

modificata prin OUG nr. 61/2006, aprobata, cu completări si modificări, prin Legea nr.

27/2007; HG nr 856/2002 privind evidenta gestiunii deşeurilor si pentru aprobarea listei

cuprinzând deseurile, inclusiv deseurile periculoase; HG nr. 1061/2008 privind

transportul deşeurilor periculoase si nepericuloase, Legea nr. 1012006 privind serviciul

de salubrizare a localităţilor, cu modificările si completările ulteriaore), s-a incheiat un

acord de parteneriat public – privat cu SC GreenWEEE Buzau.

Deseurile spitalicesti provenind de la cabinetele medicale, considerate

periculoase (infectioase si intepatoare) vor fi colectate in containere speciale ce vor fi

puse la dispozitie de catre unitatile specializate de neutralizare a deseurilor periculoase

si transportate in conditii de siguranta si incinerate intr-un incinerator spitalicesc

autorizat .

In privinta deseurilor provenite din constructii si demolari, primaria a luat

masuri pentru controlul acestui flux de deseuri, prin operatorul autorizat SC.

ROMPREST SERVICE S.A. care va ridica acest tip de deseu la cerere.


21

Alimentare cu energie electrica

Localităţile comunei Sapoca sunt racordate la Sistemul Energetic Naţional prin

linii electrice aeriene (LEA) de medie tensiune de 20kV, montate pe stâlpi de beton.

Traseele LEA sunt atât în afara zonelor construite, cât şi în interiorul acestora,

având în vedere particularităţile de amplasare în teritoriu ale localităţilor componente

ale comunei (vecinătăţi, relief, căi de comunicaţii etc ). Datorită extinderii zonelor

locuite, o parte a traseelor LEA care traversau / ocupau aceste terenuri au fost deviate

pe terenuri cu alte destinaţii (păşuni, arabil etc).

Din LEA 20kV, prin intermediul posturilor de transformare (aeriene sau în

cabine), se alimentează reţelele electrice de joasă tensiune, care deservesc toată

gama de consumatori. Puterea instalată în posturile de transformare este repartizată

astfel:

• Săpoca : 2750 kVA / 11 posturi trafo

• Măteşti : 1800 kVA / 6 posturi trafo

Reţelele de joasă tensiune sunt de tip aerian, pe stâlpi din beton. Reţelele mai

vechi sunt realizate în sistem clasic, cu conductoare independente. Reţelele noi, cele

vechi care au fost modernizate, precum şi prelungirile de reţea, sunt realizate cu

conductoare torsadate. In ambele cazuri, conductoarele utilizate sunt din aluminiu.

Reţelele având destinaţie publică sunt prevăzute şi cu circuit de iluminat public.

Circuitele vechi sunt prevăzute în general cu corpuri de iluminat echipate cu lămpi cu

vapori de mercur. Circuitele noi au, de regulă, corpuri de iluminat echipate cu lămpi

fluorescente compacte (economice), special realizate pentru iluminatul stradal.

Branşamentele sunt realizate preponderent aerian, cele vechi în sistem clasic,

cele noi cu conductoare torsadate (branşament trifazic) sau cablu coaxial (branşament

monofazic). Branşamentele în cablu subteran deservesc indeosebi dotările şi sunt

amplasate de regulă în incintele acestora.

Telefonie

Racordarea localitaţilor comunei Săpoca la reţeaua naţională de telefonie fixă

se face în prezent prin intermediul centralelor telefonice existente în localităţile Săpoca

şi Măteşti, care asigură serviciul pentru cca 340 abonati ai comunei, astfel:


22

• Săpoca : 213 abonaţi

• Măteşti : 127 abonaţi

Centralele Telefonice sunt conectate la sistem prin intermediul reţelei de fibră

optică ce trece prin cele două sate, pe traseul Buzău – Mărăcineni – Săpoca – Beceni.

Liniile telefonice sunt de tip aerian, executate în cablu şi montate atât pe stâlpi

proprii de lemn, cât şi pe stâlpii reţelelor electrice de joasă tensiune, în funcţie de

condiţiile locale.

Toate racordurile la abonaţi sunt de tip aerian.

Pe teritoriul ambelor sate componente ale comunei există linii aparţinând

sistemului de transmitere a programelor de televiziune prin cablu. Cablurile reţelei TV-

Cablu sunt montate pe stâlpii de susţinere aparţinând reţelelor electrice publice de

joasă tensiune, paralel cu cablurile telefonice.

Pe teritoriul localităţii Săpoca există o antenă de telefonie mobilă (în spatele

şcolii).

Telefonia mobila a luat o dezvoltare deosebita in ultimii ani care va inlocui treptat

telefonia traditionala prin cablu.

Alimentarea cu energie termica

Incalzirea locuintelor se face in prezent cu sobe pe combustibil solid sau

centrale termice proprii cu combustibil lichid sau solid.

Alimentarea cu gaze naturale

In prezent pe raza localitatilor Sapoca si Matesti nu sunt retele de gaze.

.


23

1.2 Propuneri de organizare urbanistica

Propunerile privind organizarea viitoare social-economica si urbanistica a

comunei Sapoca au tinut seama de necesitatile si optiunile populatiei. Au fost

consultate autoritatile locale si analizate propunerile pentru dezvoltarea de unitati

economice si crearea de noi locuri de munca, precum si alte sugestii facute pe

parcursul consultarilor din perioada elaborarii Planului Urbanistic General.

Din analiza situatiei existente se desprind o serie de disfunctionalitati, care

reclama solutii de eliminare sau diminuare, astfel:

� Disfunctionalitati privind circulatia carosabila:

- Starea depreciata a drumurilor (carosabil, trotuare, drumurile intre sate);

- Drumuri nemodernizate, fara rigole si santuri de scurgere;

� Necesitatea stabilirii intravilanelor pentru localitati cu prevederea

extinderilor teritoriului destinat in special zonei de locuinte;

� Necesitatea extinderii sistemului de alimentare cu apa ;

� Necesitatea realizarii sistemului de canaliazare si a statiei de epurare;

� Necesitatea realizarii unor lucrari de protectie mal, pentru prevenirea

eroziunii provocate de paraul Slanic;

� Necesitatea extinderii retelei de energie electrica;

� Necesitatea realizarii de dotari comerciale si prestari servicii;

� Necesitatea extinderii retelei de telefonie si cablu TV;


24

Obiectivele pe termen mediu de dezvoltare ale administratiei comunale

prevad:

• Imbunătăţirea legăturilor carosabile in localitate – se propune

modernizarea circulatiei prin crearea unui profil transversal corespunzator.

Aceste profiluri vor avea rigole pentru scurgerea apelor pluviale , spatii verzi si

trotuare de circulatie pentru persoane.

• Asigurarea unui management corespunzator al deseurilor;

• Introducerea în intravilan a unei suprafete de 48,13 ha , terenuri pretabile

pentru construcţii;

• Mentinerea si intretinerea spatiilor verzi existente - 9,57 ha pentru intreaga

comuna;

• Extinderea retelei de distributie apa potabila pe toate strazile, inclusiv in

zonele in care se propune extinderea intravilanului, cu conducte PEID cu

diametre de 63-160 mm, pe traseul conductelor urmand a se monta vane, hidranti

de incendiu.

• Realizarea unui sistem centralizat de canaliazare si a unei statii de epurare

modulare, care va deservi ambele sate.

• Realizarea unor lucrari de protectie mal, pentru prevenirea eroziunii

provocate de paraul Slanic pe malul drept in zona de N-E a localitatii si pe toata

lungimea intravilanului localitatii Matesti.

• Realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu gaze;

• Extinderea retelei de energie electrica;

• Extinderea retelei de telefonie si cablu TV;

• Dezvoltarea activitatilor economice;

Evolutie posibila. Prioritati

Existenta unei baze materiale valoroase pentru practicarea activitatilor agricole,

nu ofera suficiente resurse de dezvoltare, fara canalizarea eforturilor locale catre

asigurarea infrastructurii necesare dezvoltarii (crestere, accesibilitate, cresterea


25

performantelor sistemului educational precum si diversificarea ofertei locale privind cu

precadere echipamentele publice si serviciile existente).

De asemenea, accentul trebuie pus pe protejarea factorilor de mediu, dar si

asigurarea elementelor necesare pentru o dezvoltare armonioasa a domeniului agricol

(sustinerea microfermelor si fermelor prin programe specifice adresate mediului rural,

protectia solurilor si sistemelor de imbunatatiri funciare, limitarea extinderii necontrolate

a intravilanelor localitatilor precum si evitarea fragmentarii terenurilor agricole si

incurajarea asocierii proprietarilor).

Din aceasta perspectiva, accentul se pune la nivel local, pe langa masurile

economice si sociale ce se impun a fi luate in vederea unei dezvoltari durabile a

comunei, si pe asigurarea cadrului spatial necesar unei astfel de dezvoltari (reabilitare

retea de comunicatii, dotare edilitara a localitatii, asigurarea unui management durabil

al deseurilor, asigurarea premizelor de dezvoltare spatiala a activitatilor).

Concomitent oportunitatilor de dezvoltare, au fost luate in considerare

asigurarea cadrului necesar (zonare functionala, cai de comunicatie si echipare

edilitara) a activitatilor economice.

Necesitatea de a rezolva cererea de spatii pentru dezvoltarea unor activitati

economice, precum si crearea unor noi locuri de munca, si cererea de dezvoltare a

unor noi zone rezidentiale si echipamente rezidentiale ale satelor componente, au

condus la extinderea pentru perspectiva a intravilanului cu o suprafata de 48,13 ha.

Stabilirea suprafetelor de intravilan pentru cele doua sate componente ale comunei

Sapoca a tinut cont de conditiile socio-economice precum si de cerintele titularului de

plan. .


26

Zonificarea, intravilanul propus comparativ cu cel existent :

BILANT TERITORIAL EXISTENT, INTRAVILAN SAT SAPOCA

Nr

Crt

ZONE FUNCTIONALE Suprafata (Ha)

Procent %

1. ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI

COMPLEMENTARE

165.42 77.30

2. ZONA INSTITUTII SI SERVICII DE

INTERES PUBLIC, COMERT

6.59 3.07

3. ZONA UNITATI INDUSTRIALE

DEPOZITARE

2.93 1.37

4. ZONA UNITATI AGRICOLE 10.80 5.06

5. ZONA GOSPODARIE COMUNALA

BISERICA+CIMITIR

2.25 1.05

6. SPATII VERZI AGREMENT

SPORT

5.25 2.47

7. NEPRODUCTIV 3.61 1.68

8. ZONA CAI DE COMUNICATII

RUTIERE

17.12 8.00

TOTAL TERITORIU

SAT SAPOCA

213.97

100 ,00 %


27

BILANT TERITORIAL EXISTENT, INTRAVILAN SAT MATESTI

EXISTENT

Nr

Crt


Procent %


COMPLEMENTARE 101.60 86.22


INTERES PUBLIC, COMERT 1.35 1.15


DEPOZITARE 0.04 0.03

12. ZONA UNITATI AGRICOLE - -


BISERICA+CIMITIR 1.10 0.94


SPORT 4.32 3.66


RUTIERE 9.43 8.00

TOTAL TERITORIU

SAT MATESTI 117.84

100 ,00 %

Zonificarea functionala din Planul Urbanistic General s-a realizat in comformitate cu

Avizul de oportunitate aprobat de Consiliul Local al comunei Sapoca si tinand cont de

optiunile populatiei si a altor factori interesati.

In cadrul actualului Plan Urbanistic General s-a reconsiderat intravilanul

localitatilor Sapoca si Matesti care includ atat suprafetele de teren ocupate de constructii

cat si suprafete de teren agricol.


28

In baza analizei situatiei existente, a avizului de oportunitate aprobat de consiliul

local al comunei Sapoca, consultand si alti factori interesati s-au stabilit obiectivele de de

dezvoltare durabila pentru comuna Sapoca cuprinse in Planul Urbanistic General.

Prin acesta documentatie de urbanism se reactualizeaza PUG -ul editia 1999 – pe

limita administrativa a comunei Sapoca. Configuratia existenta a satelor comunei Sapoca

este insiruita de-a lungul drumurilor judetene. Intravilanele celor doua sate au fost

reconfigurate in conformitate cu cerintele actuale de dezvoltare .Amplasarea comunei pe un

relief de deal, cu cote de nivel relativ joase, a permis si determinat in interiorul intravilanelor

realizarea unei structuri si fronturi stradale relativ ordonate si compacte.

Intravilanul existent al satului Sapoca cuprinde si un trup amplasat dincolo de paraul

Slanic, trup in suprafata existenta de 36,96 ha, mai multe intravilane mici reprezentand

forajele pentru alimentarea cu apa potabila a comunei si intravilanele statiilor de sortare.

Suprafata teritoriu administrativ 26610906mp

a) Suprafta intravilan existenta 3318081mp

b) Suprfata propusa pentru a fi introdusa in intravilan 481316mp

c) Suprafata totala propusa pentru excludere din intravilan 42453mp

- Sat Sapoca

Suprafata existenta intravilan 1770056mp

Suprafata propusa intravilan 274759mp

Suprafata propusa ce se exclude din intravilan 12115mp

Total intravilan 2032700mp

- De Sapoca






29

- Sat Matesti





SUPRAFATA TOTALA INTRAVILAN (EXISTENT + PROPUS - EXCLUDERE) =

3756944 mp

Propunerile de dezvoltare a teritoriului administrativ al comunei Sapoca a tinut cont de

conditiile socio-economice precum si de cerintele comunei Sapoca .

Functiunile propuse pentru satul Sapoca sunt :

- zone de locuinte si functiuni complementare.

- zona institutii, servicii de interes public, comert.

- zona unitati industriale / depozitare.

- Zona unitati agricole.

- zona gospodarie comunala, biserica + cimitire.

- zona spatii verzi, sport, agrement + padure.

- Zona neproductiv.

- zona cai de comunicatie rutiera.

Functiunile propuse pentru satul Matesti sunt :

- zone de locuinte si functiuni complementare.

- zona institutii, servicii de interes public, comert.

- zona unitati industriale / depozitare.

- zona gospodarie comunala, biserica + cimitire.

- zona spatii verzi, sport, agrement + padure.


30

- Zona neproductiv.

- Zona ocupata de apa

- zona cai de comunicatie rutiera.

In determinarea zonificarii functionale se mentine, in general, configuratia existenta

a functiunilor ce compun intravilanul comunei Sapoca si s-a avut in vedere introducerea

in intravilanul propus trupurile ce cuprind forajele de apa, statia de gospodarirea apei ,

statiile de sortare agregate minerale si iazul piscicol de pe malul stang raului Buzau.

BILANT TERITORIAL PROPUS, INTRAVILAN SAT SAPOCA

PROPUS Nr

Crt


Procent %







19. ZONA UNITATI AGRICOLE 8.88 3.73




SPORT 7.71 3.23

22. NEPRODUCTIV 3.61 1.52


RUTIERE 22.54 9.46

TOTAL TERITORIU

SAT SAPOCA

238.30

100 ,00 %


31

BILANT TERITORIAL PROPUS, INTRAVILAN SAT MATESTI

PROPUS

Nr

Crt


Procent %







27. ZONA UNITATI AGRICOLE - -




SPORT 4.32 3.14

30. NEPRODUCTIV - -


RUTIERE 11.00 8.00

32. APE 3.37 2.45

TOTAL TERITORIU

SAT MATESTI 137.39

100 ,00 %


32

1.3 Relatia cu alte planuri si programe

H.G. 1706/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru

planuri si programe, impune ca în Raportul de mediu să fie incluse informatii cu privire la

alte planuri relevante pentru planul evaluat, pentru a verifica măsura în care s-a tinut cont

de obiectivele de protectie a mediului la nivel national, dar si a modului în care aceste

obiective au fost luate în considerare la elaborarea planului de urbanism.

Prezentul PUG comuna Sapoca evidentiaza situatia actuala, problemele si

propunerile de dezvoltare urbanistica a comunei Sapoca si a localitatilor componente, din

punct de vedere al amenajarii teritoriului, în corelare cu prevederile Planului de Amenajare

a Teritoriului Judetului Buzau (PATJ), cu prevederile Planului de Amenajare a

Teritoriului National (PATN) .

Pentru abordarea problemelor de mediu ale comunei relevante au fost luate in

considerare:

- Strategia de dezvoltare a regiunii de dezvoltare sud-est; Unul dintre obiectivele

specifice ale acestei strategii este: Crearea de noi oportunitati de crestere economica

durabila si de crestere a calitatii vietii prin dezvoltarea patrimoniului natural/ambiental si

promovarea politicii de mediu;astfel se va avea in vedere crearea sistemului de gestiune si

control a factorilor de mediu, (inclusiv inlaturarea efectelor negative asupra mediului,

imbunatatirea generala a factorilor de mediu prin protejarea factorilor de mediu a

biodiversitatii, pastrarea si extinderea zonelor impadurite, a parcurilor si zonelor verzi)

Obiectivele planului urbanistic propus se inscrie pe deplin printre prioritatile de dezvoltare la

nivel regional.

- Planul Local de Actiune pentru Mediu (PLAM) judetul Buzau . PLAM este un

document strategic oficial, fiind complementar celorlalte activităţi de planificare ale

autorităţilor administraţiei publice locale. Acest document reprezintă opinia comunităţii in

ceea ce priveşte problemele prioritare de mediu, precum şi acţiunile identificate ca fiind

prioritare pentru soluţionarea acestora. Scopul acestui document este dezvoltarea unei

viziuni a comunităţii asupra mediului, evaluarea problemelor şi aspectelor de mediu din

judet, stabilirea priorităţilor, identificarea celor mai adecvate strategii pentru rezolvarea


33

problemelor şi aspectelor principale de mediu precum şi implementarea acţiunilor care să

conducă la o identificare reală a mediului şi a sănătăţii publice. Planul Local de Acţiune

pentru Mediu Buzau are ca obiective majore:

•identificarea, evaluarea şi ierarhizarea problemelor de mediu,

•imbunătăţirea condiţiilor locale de mediu,

•promovarea conştientizării publicului şi implicarea acestuia in elaborarea şi

implementarea programului,

•promovarea parteneriatului intre autorităţile locale şi alte sectoare ale comunităţii,

•intărirea capacităţii instituţiilor locale in administrarea şi implementarea programelor

pentru protecţia mediului,

•implementarea mai eficientă a legislaţiei.

Procesul de elaborare şi de implementare a Planului Local de Acţiune pentru Mediu asigură

un excelent inceput pentru dezvoltarea durabilă la nivel local-judeţean.

O mare parte dintre prevederile PLAM - judetul Buzau si anume actiunile preconizate

in cadrul categoriilor de probleme PM-01 Calitatea si cantitatea apei potabile; PM-02

Calitatea apelor de suprafata; PM-03 Pericole generate de catastrofe/fenomene

naturale/antropice; PM- 04 ape menajere si industriale; PM-05 Poluarea atmosferei;

PM-06 Poluare sol si apa subterana; PM-07 Urbanizarea mediului; PM-08 Gestionarea

deseurilor; PM-10, Degradarea mediului; PM-11 Educatia ecologica; PM-12

Transporturile se regasesc analizate in PUG-ul comunei Sapoca.

- Planul Judetean de Gestiune a Deseurilor –judetul Buzau ;

- Strategia Nationala de gestionare a deseurilor ;

- Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea 2 S-E;

Obiectivele stabilite în cadrul PJGD , îndeplinesc urmatoarele criterii:

• urmaresc principiile de fundamentare a politicilor de mediu: Principiul Poluatorul Plateste,

Principiul Prevenirii, Principiul Proximitatii, Principiul Eficientei Economice, Principiul

Subsidiaritatii, Principiul Aplicabilitatii, Principiul BATNEEC etc.;


34

• se bazeaza pe urmatoarele prioritati: prevenirea generarii deșeurilor la sursa, reutilizarea

si reciclarea acestora, utilizarea deșeurilor ca sursa de energie, eliminarea finala a

deșeurilor prin incinerare sau depozitare;

• urmaresc transformarea problemelor identificate în teritoriu în obiective de rezolvat;

• iau în considerare observatiile si comentariile relevante primite din partea publicului si în

special a segmentului care urmeaza sa participe la realizarea obiectivelor propuse

(generatori de deșeuri, prestatori de servicii, investitori potentiali, organe de control etc.);

• sunt în concordanta cu obiectivele stabilite la nivel national (Strategia Nationala de

Gestionare a Deșeurilor si Planul National de Gestionare a Deșeurilor), la nivel regional

(Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor Regiunea 2 Sud-Est) si cu legislatia

europeana si nationala.

Tintele propuse îndeplinesc urmatoarele criterii:

• exprima fiecare obiectiv stabilit într-o forma cuantificabila (cantitate si timp);

• sunt egale cu tintele stabilite la nivel regional si national;

În alegerea alternativelor pentru colectarea, tratarea si eliminarea deșeurilor municipale

trebuie sa se tina cont de specificul judetului.

La introducerea colectarii deșeurilor în mediul rural trebuie sa se tina seama de

caracteristicile locale, de infrastructura de drumuri existenta, de amplasarea localitatilor

unele fata de altele si respectiv fata de statiile de transfer si de depozitele zonale existente

sau cele proiectate. Prin implementarea PUG problema gestiunii deseurilor va fi rezolvata

tinand cont de obiectivele si tintele prevazute in PJGD Buzau, astfel:

Cele 5 platforme de deşeuri menajere din comuna au fost închise, conform HG nr.

1274/2005, urmându-se o procedură simplificată, spaţiile de depozitare s-au ecologizat, iar

zonele respective s-au reintrodus în circuitul agricol.

Activitatea de salubrizare se realizeaza prin gestiune delegata - astfel administratia

publica locala a apelat pentru realizarea serviciilor la operatori autorizati de servicii publice:

SC. ROMPREST SERVICE S.A. caruia i s-a încredintat în baza unui contract serviciile

publice de salubritate a comunei.

Deseurile de tip menajer sunt colectate in incintele proprii ale persoanelor fizice

sau juridice si ridicate ritmic de operatorul specializat in servicii de salubritate. Astfel


35

deseurile menajere sunt ridicate din poarta in poarta , pe baza unui program stabilit prin

contract si transportate conform legislatiei in vigoare la „Depozitului zonal de deseuri

nepericuloase, comuna Galbinasi”.

Colectarea la locul de producere, in fiecare gospodarie, a reziduurilor menajere se

face în recipiente acoperite, dimensionate corespunzator. Reziduurile nu se colecteaza

direct în recipient, ci într-o pungă de polietilenă aflată în recipient, care are un volum puţin

mai mare decât volumul recipientului.

In privinta deseurilor valorificabile , in comuna sunt amenajate 8 puncte (3 in satul

Matesti si 5 in Sapoca) de colectare selectiva temporara a deseurilor valorificabile.

Acestea sunt ridicate si transportate de catre operatorul specializat SC. ROMPREST

SERVICE S.A. in vederea valorificarii.



mineralizare si utilizare ca fertilizant impreuna cu resturile vegetale. Platforma de gunoi de

grajd va fi amplasata la minim 10,00 m distanta de locuinta proprie si din vecinatati si de

sursele de apa ;











cuprinzând deseurile, inclusiv deseurile periculoase; HG nr. 1061/2008 privind transportul

deşeurilor periculoase si nepericuloase, Legea nr. 1012006 privind serviciul de salubrizare

a localităţilor, cu modificările si completările ulteriaore), s-a incheiat un acord de parteneriat

public – privat cu SC GreenWEEE Buzau.


36

Deseurile spitalicesti provenind de la cabinetele medicale, considerate periculoase

(infectioase si intepatoare) vor fi colectate in containere speciale ce vor fi puse la dispozitie

de catre unitatile specializate de neutralizare a deseurilor periculoase si transportate in

conditii de siguranta si incinerate intr-un incinerator spitalicesc autorizat .

In privinta deseurilor provenite din constructii si demolari, primaria a luat masuri

pentru controlul acestui flux de deseuri, prin operatorul autorizat SC. ROMPREST

SERVICE S.A. care va ridica acest tip de deseu la cerere.

CAPITOLUL 2

ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE

PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG

2.1. Descrierea zonei de amplasament a comunei

2.1.1. Incadrarea in teritoriu a comunei

Comuna Sapoca se afla situata la o distanta de cca 20 km spre nord de Municipiul

Buzãu, pe drumul judeteane Dj 203 K, la confluenta raului Slanic cu raul Buzau.

Comuna Sapoca se invecineaza cu :

- la N cu com.Cernatesti,

- la E si NE cu com. Posta Calnau,

- la S-W cu com. Vernesti,

- la SE cu com. Maracineni ;

- la N-E- oras Berca.

2.1.2. Relieful amplasamentului

Judetul Buzau concentreaza intre limitele sale toate cele trei principale forme de

relief, care se dispun structural sub forma generala a unui amfiteatru ce coboara in trepte

de la zona muntoasa din nord catre zona de campie din sud prin intermediul unei zone

mediane subcarpatice.

Cele 2 localitati ale comunei Sapoca sunt situate in zona de trecere de la zona de

curbura, din marea unitate structurala a Subcarpatilor Orientali, la Campia Romana.


37

Comuna este inconjurata c de dealuri cu inaltime de 300-475 m, care creaza un

microclimat de adapost fata de nuantele continentale excesive din zona de campie.

Figura 2.1.2.1. Unitatile de relief ale Romaniei

2.1.3. Clima

Din punct de vedere climatic zona aparţine climatului temperat-continental, cu veri

excesiv de călduroase şi ierni reci, geroase, cu viscole puternice.

Climatul este influenţat de masele de aer din nord si nord-est principalii factori climatici

prezentând următoarefe caracteristici:

Zona de exploatare se afla in intr-o regiune cu o clima temperat continentala, cu

caracter excesiv, cu o temperatura medie multianuala de 10.60 C, cu ierni aspre si veri

calduroase si cu un regim de precipitatii deficitar.


38

Amplitudinile termice sunt mari, diferenta dintre vara si iarna ajungand de la -300 C la

+380 C.

Numarul annual al zilelor cu inghet este de 96.5 zile.

Prima zi cu inghet la sol se produce in a doua decada a lunii octombrie, iar ultima zi

in a doua decada a lunii aprilie.

Numarul de zile cu temperaturi tropicale este de 32 de zile.

Regimul pluviometric este cuprins intre 400-600 l/mp, in medie 530.80 mm/mp.Luna

cea mai ploioasa este iunie, iar cele cu regimul pluviometric cel mai mic este februarie.

Numarul mediu de zile in care se inregistreaza precipitatii este de 108.9 zile.

Stratul de zapada dureaza in medie 40 zile, grosimea medie fiind de 10 cm.

Evapotranspiratia are valori mici, depasind cu 150-200 mm/mp precipitatiile ceea ce

reflecta caracterul deficitar al acestora

Figura 2.1.3.1. Unitatile climatice si topoclimatice din Romania


39

2.1.4. Aer

Pe teritoriul comunei Sapoca nu au fost semnalate obiective industriale care prin

procesele de ardere sau de productie sa afecteze semnificativ calitatea aerului.

Printre ale surse fixe mentionam:

- sistemele de incalzire locale;

- activitatile agrozootehnice desfasurate pe teritoriul comunei;

Surse mobile: - circulatia pe drumurile judetene si pe drumurile locale (autovehicule

de diferite tipuri si tonaje, utilaje agricole, transport in comun).

2.1.5. Apa

Localitatile comunei Sapoca sunt dezvoltate pe cursurile raurilor Slanic si Buzau.

Raul Slanic este principalul colector al apelor ce străbat zona, cu direcţie de curgere

generală NE-SW, pe acest sector.

Raul Slanic are urmatoarele caracteristici:

Suprafata bazinului hidrografic: 401 kmp;

debit mediu lichid multianual – 1.42 mc/s;

debit maxim inregistrat - 654 mc/s(1959);

debit minim inregistrat - 0 mc/s(17.09.1987);

debit maxim anual 1 % - 439 mc/s

debit maxim anual 5 % - 248 mc/s;

debit maxim anual 10% - 184 mc/s.




R med multianual - 22,6 kg/s

Debitul solid al raului este unul foarte ridicat, Slanicul fiind raul cu cel mai mare aport

solid din tara.


40

2.1.6. Solurile

CARACTERIZAREA GEOTEHNICA A TERENULUI

Din punct de vedere geotehnic, in comuna se intalnesc formatiuni litologice dupa

cum urmeaza :

-primul strat are 0,5 m grosime-sol vegetal ;

-al doilea strat de 1,5-2,0 m grosime e format argile prafoase, prafuri nisipoase,

nisipuri prafoase ;

- al treilea strat este constituit din pietrisuri, bolovanisuri, nisipuri grosiere, incepand

de la adancimea de 1,5 m.

Litostratigrafia

Din punct de vedere geo-tectonic zona este situata in Unitatea Pericarpatica-care

reprezinta cea mai externa si mai tanara unitate structurala a Carpatilor orientali. In aceasta

zona Unitatea Pericarpatica atinge latimea maxima ca extindere.

Din punct de vedere geologic, fundamentul este alcatuit din formatiuni mezozoice si

neozoice, peste care s-au depus depozite apartinand Miocenului( Sarmatianul ),

Pliocenului –sunt prezente toate etajele-Meotian, Pontian, Dacian, Romanian- precum si

depozite apartinand Cuaternarului.

Depozitele Sarmatiene impreuna cu cele Pliocene formeaza monoclinul sarmato-

pliocen.

O alta caracteristica a sarmatianului este ca incepand de la raul Slanic, acesta

inainteaza transgresiv spre interiorul unitatii pericarpatice.

La nord de zona de exploatare apar cutele diapire, care afloreaza pe flancurile

cutelor anticlinale.

Depozitele Pliocene sunt de natura argiloasa grezoasa cu fauna specifica de apa

dulce.

Din punct de vedere al zonelor de risc, in prezent precizãm cã unele sectoare de

teren sunt afectate de eroziuni la ambele maluri ale raului Sl ;anic(in special la malul drept),

ce au dus la prabusirea malului pe raza catunului De Sapoca, unde exista un proiect de

protectie a malului.


41

Tot pentru stoparea fenomenului de eroziune de mal se propune in zona N-E a

localitatii, in zona viitorului parc executia unor lucrari de protectie a malului, precum si

regularizarea paraurilor cu caracter torential, ce traverseaza localitatea.

De asemenea se propune protectie de mal pe paraul Blajanca pe toata lungimea

intravilanului localitatii Matesti.

Pe teritoriul comunei nu sunt zone cu alunecari de teren.

Zonele de risc intalnite in localitatile comunei, sunt marcate pe planul de incadrare

al comunei anexat.

Caracterizarea terenului de amplasare

Pe baza forajelor execuate pe teritoriul comunei si din datele obtinute din acestea,

s-a putut stabili urmatoarea succesiune litologica:

-primul strat are 0,5 m grosime-sol vegetal ;

-al doilea strat de 1,5-2,0 m grosime e format argile prafoase, prafuri nisipoase,

nisipuri prafoase ;

- al treilea strat este constituit din pietrisuri, bolovanisuri, nisipuri grosiere, incepand

de la adancimea de 1,5 m.

Sarcini climatice

- sarcina datã de vânt Qref = 0,7 KN/mp – calculatã la inãltimea de 10 m

deasupra terenului conform NP-082-2005

- sarcina datã de zãpadã Gv = 2,00 KN/mp – conform CR-1-3-2005.

In conformitate cu STAS 6054-77: „Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet.

Zonarea teritoriului Romaniei", zona studiată are adancimea de inghet este de 0,9 m.

Sarcini seismice

Conform reglementării tehnice "Cod de proiectare seismică - Partea 1 - Prevederi de

proiectare pentru clădiri" indicativ P 100-1/2006, zonarea valorii de varf a acceleraţiei


42

terenului pentru proiectare, in zona studiata, pentru evenimente seismice având intervalul

mediu de recurenţă IMR = 100 ani, are o valoare ag = 0,32g.

Valoarea de vârf a acceleraţiei pentru componenta verticală a miscării terenului avg

se calculează ca fiind:

avg = 0,7 ag

unde:

avg = acceleraţia terenului pentru proiectare (pentru componenta orizontală a mişcării

terenului) .

ag = acceleraţia terenului pentru proiectare (pentru componenta verticală a mişcării

terenului).

Perioada de control (colţ) Tc a spectrului de răspuns reprezinta graniţa dintre zona

de valori maxime în spectrul de acceleraţii absolute şi zona de valori maxime în spectrul de

viteze relative. Pentru zona studiata perioada de colţ are valoarea Tc= 1.6 sec.

2.1.7. Flora si fauna

Pe teritoriul administrav al comunei Sapoca exista Situl Natura 2000 „Lunca

Buzăului” declarat prin Ordinul M.M.D.D. 1964/2008. Regiunea a fost declarată sit de

importanţă comunitară ca urmare a identificării unui număr de 20 specii de păsări cuprinse

în anexa I a Directivei Consiliului European 79/409/CE – Directiva Păsări. Suprafaţa sitului

este de 3.991 ha. De asemeni , conform formularului standard Natura 2000 în SCI „Lunca

Buzăului” au fost identificate: 1 specie din floră, 1 specie de nevertebrate, 2 specii de peşti

şi 3 specii de amfibieni enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE – Directiva

Habitate.

Localizarea Sitului Natura 2000 „Lunca Buzăului” in raport cu comuna Sapoca

judetul Buzau:


43

Mentionam ca obiectivele prevazute in prezentul plan nu se vor desfasura in

perimetrul sitului Natura 2000 „Lunca Buzăului”.

Pentru protectia speciilor si habitatelor pentru care a fost desemnat situl, custodele

sitului, Universitatea Ecologica Bucuresti, a elaborat Regulamentul Sitului, precum si un set

de masuri minime de conservare ale speciilor si habitatelor de inters comunitar.

Masuri prevazute in Regulamentul ROSCI 0103:

- Accesul spre sit si circulatia in interiorul acestuia.

Art. 2.1. accesul spre situl ROSCI 0103 si in interiorul acestuia se realizeaza pe reteaua de

drumuri existente ce include drumuri de diverse categorii: europene, nationale, comunale,

forestiere, cai ferate, poteci, si trasee turistice. Realizarea investiilor viitoare in infrastructura

de transport se va face doar in conditiile evaluarii adecvate a impactului acestora asupra

speciilor si habitatelor pentru care a fost desemnat situl.

- Silvicultura, exploatare forestiera, vanatoare si pescuit, agricultura.


44

Art. 13 – pe terenurile care fac parte din fondul forestier inclus in situl ROSCI 0103 se vor

executa numai lucrari prevazute in amenajamentele silvice avizate de catre custode.

Art. 14 – alte lucrari silvice decat cele prevazute in amenajamentele silvice, cauzate de

fenomenele naturale sau catastrofe si care din motive de protectie civila a populatiei sau de

periclitarea unor specii se executa doar cu avizul custodelului si cu respectarea legislatiei

specifice.

Art. 15 – reamenajarea unitatilor de productie de pe teritoriul sitului se face in colaborare cu

custodele, in baza unei documentatii de specialitate.

Art. 16 – interventiile asupa speciilor invazive, precum si reintroducerea speciilor indigene

pe terenurile ocupate de vegetatie forestiera din cadrul sitului ROSCI 0103 se fac doar in

baza unor studii de specialitate.

Art 17 – amenajamentele elaborate dupa aprobarea planului de management vor include

un capitol de monitorizare a evolutiei elementelor specifice care au determinat desemnarea

sitului de importanta comunitara.

Art. 18 – activitatile de gospodarire a vanatului se organizeaza si desfasoara in

conformitate cu prevederile legale in vigoare.

Art. 19 – pe fondurile cinegetice limitrofe sitului, cotele de recolta aprobate se realizeaza de

pe suprafetele situate in afara sitului ROSCI 0103.

Art. 20 – se interzice popularea cu specii de interes cinegetic alohtone a fondurilor

cinegetice din sit si limitrof acestia. Orice activitate de populare cu specii de fauna de

interes cinegetic se face cu avizul custodelui.

Art 21 – activitatile de gospodarire a fondului piscicol se organizeaza si desfasoara in

conformitate cu prevederile legale in vigoare.

Art. 22 – iazurile piscicole ce se vor amenaja ca urmare a activitatilor de exploatare de

agregate minerale din terasa raului Buzau vor avea regim de crestere naturala (fara

hranirea artificiala a pestelui), pentru a preveni incarcarea prin freatic a raului Buzau cu

nutrienti si, astfel, fenomenele de eutrofizare.

Art 23 – iazurile piscicole amenajate in fostele exploatari de balast, care au un regim de

crestere intensiva (folosirea nutrientilor artificiali) se vor supune unor planuri de conformare

cu obiectivele de conservare ale sitului ROSCI 0103 Lunca Buzaului, agreate de

administratorii iazurilor, custode si autoritatea locala de mediu.


45

Art 24 – este interzisa realizarea combaterii popandaului pe teritoriul si in vecinatatea sitului

ROSCI 0103 Lunca Buzaului.

Sistemul lotic, exploatarea agregatelor minerale si alte activitati industriale in situl

ROSCI 0103.

Art 25 – activitatile de exploatare balast vor tine cont de asigurarea conditiilor continuitatii

distributiei speciilor de pesti, pentru care a fost desemnat situl ROSCI 0103.

Art. 26 – se va avea in vedere protectia albiei minore prin extragerea unui volum de

agregate de tipul pietrisul, bolovanisuri si nisipuri, in corelatie cu posibilitatea de transport

debit solid in suspensie, astfel incat sa fie posibila o rata de transport tarat ce asigura

regenerarea acestor agregate.

Art. 27 – activitatile de exploatare agregate minerale din albia minora sunt permise doar

pentru decolmatare, reprofilare, regularizare a cursului raului Buzau, pentru protectia fata

de eroziune a obiectivelor de interes public (poduri rutiere, CFR, canal energetic) sau de

aparare fata de inundatii.

Art. 28 – in proiectarea sau derularea activitatilor de exploatare agregate minerale din albia

minora se va tine cont de perioada de reproducere a speciilor de pesti pentru care a fost

desemnat situl: 1 mai – 1 august.

Art. 29 – proiectele noi de exploatare a agregatelor minerale din albia minora sau din terasa

raului Buzau vor avea in vedere obiectivele de conservare ale sitului ROSCI 0103.

Art. 30 - activitatile de exploatare a agregatelor minerale (din albia minora sau din terasa) in

derulare se vor supune unui plan de conformare cu obiectivele de conservare ale sitului

ROSCI 0103, plan agreat de beneficiar, custode si autoriatea locala de mediu.

Art. 31 – depozitarea deseurilor de orice tip pe malurile raului Buzau este strict interzisa.

Art. 32 – deversarea de reziduuri/poluanti (menajere, canalizare, industriale, agricole) in

apele raului Buzau este interzisa. Actualii agenti poluatori se vor supune unor planuri de

conformare cu obiectivele de conservare ale sitului, agreat de agentii poluatori, custode si

autoritatea locala de mediu.

- Turism, agrement, reguli de vizitare, campare

Art. 33 – pe teritoriul sitului se pot desfasura activitatile de turism avizate de custode in

conditiile legii.


46

Pe teritoriul sitului ROSCI 0103 sunt incurajate cu preponderenta activitatile turistice care

tin cont de conservarea si protejarea capitalului natural al acestuia.

Art 34 – pe teritoriul ROSCI 0103 sunt permise activitati de agrement, cu respectarea

regurilor de vizitare incluse in prezentul regulament si a reglementarilor legate de

activitarea de turism montan, agrement pe rauri si lacuri.

Art 35 – intretinerea marcajelor turistice si amplasarea panourilor indicatoare si informative

se face numai cu avizul custodelui, iar in cazul traseelor noi, dupa omologarea acestora

conform prevederilor legale.

Art. 36 camparea pe teritoriul sitului se reglementeaza astfel:

(1) camparea este permisa numai in locuri special amenajate, in conditiile legii. Acestea vor

fi marcate cu insemne specifice afisate la vedere. Administratorul zonei de campare

afiseaza la vedere reguli obligatorii in zona camparii, avizate de custode.

(2) camparea in alte zone decat cele permise se poate face numai cu aprobarea custodelui,

pentru activitati care nu aduc atingere starii favorabile de conservare a speciilor si

habitatelor in situatii justificate ca benefice sitului.

Art. 37 – utilizarea de foc deschis pe teritoriul sitului este permisa numai in locurile special

amenajate.

Art 38 – pe teritoriul sitului ROSCI 0103 nu este permisa abandonarea deseurilor, deseurile

vor fi transportate de catre turisti sau alte categorii de vizitatori, in afara sitului de interes

comunitar la punctele de colectare special amenjate.

Art. 39 colectarea de elemente de origine naturala de pe teritoriul sitului Lunca Buzaului se

face in conditiile legii.

Art. 40 – este interzisa distrugerea sau degradarea panourilor informative sau indicatoare, a

placilor, stalpilor, a semnelor de marcaj existente, precum si a amenajarilor tehnice de

siguranta de pe traseele turistice si /sau tematice.

- Planificarea teritoriului. Investii si constructii in sit.

Art 41 –realizarea de constructii noi in situl ROSCI 0103 este permisa numai cu avizul

custodelui.

Art. 42 (1) realizarea oricaror alte investitii pe teritoriul sitului si in zonele limitrofe sitului se

fac doar dupa efectuarea evaluarii adecvate de mediu. Conform reglementarilor in vigoare


47

cu accent deosebit pe impactul asupra habitatelor si speciilor pentru care a fost desemnat

situl. Documentatiile se vizeaza de catre custode.

(2) planurile de dezvoltare pentru zonele incluse in situl ROSCI 0103 se vor modifica de

catre autoritatile responsabile in vederea armonizarii lor cu prevederile planului de

management, respectiv cu obiectivele de conservare ale sitului ROSCI 0103 si vor fi

avizate de catre custode.

(3) scoaterea definitiva sau temporara din circuitul agricol sau silvic de terenuri de pe raza

sitului este interzisa, cu exceptia situatiilor speciale prevazute de legislatia in vigoare.

(4) sunt interzise toate activitatile din perimetrul sitului ROSCI 0103 care pot genera

poluarea sau deteriorarea habitatelor, precum si perturbari asupra speciilor pentru care a

fost desemnat situl.

Art 43 – Custodele va solicita si va detine copii la zi ale PUG, PUZ su PUD ale localitatilor

din perimetrul sitului sau din imediata vecinatate a acestuia din care sa reiasa stautul juridic

ale terenurilor si ale constructiilor.

MASURI MINIME PENTRU CONSERVAREA SPECIILOR DE INTERES COMUNITAR DIN

SITUL NATURA 2000 LUNCA BUZAULUI

� Spermophylus citellus – mentinerea pasunatului pentru pastrarea structurii

vegetatiei, interzicerea turismului off-road in Lunca Buzaului, limitarea accesului utilajelor

grele.

� Bombina bombina – reducerea poluarii raului Buzau, limitarea folosirii pesticidelor in

apropierea habitatelor de reproducere, interzicerea turismului off-road in Lunca Buzaului.

� Bombina variegata – reducerea poluarii raului Buzau, limitarea folosirii pesticidelor in


� Triturus dobrogicus – reducerea poluarii raului Buzau, limitarea folosirii pesticidelor in

apropierea habitatelor de reproducere, conservarea baltilor si canalelor cu stuf.

� Emys orbicularis – reducerea poluarii raului Buzau, conservarea habitatelor umede,

interzicerea incedierii stufului, limitarea folosirii pesticidelor si fertilizarilor in apropierea

sitului.


48

� Barbus meridionalis – diminuarea sectoarelor pentru care se executa taluzarea

malurilor si interzicerea lucrarilor in perioada de reproducere mai-iunie, evitarea deplasarii

animalelor domestice prin apa

� Gobio uranoscopus – pastrarea sectoarelor cu substrat pietros si a micilor caderi

naturale de apa, reducerea poluarii raului Buzau, supravegherea pescarilor ocazionali,

evitarea lucrarilor de amenajere a albiei in sezonul de reproducere mai-septembrie,

evitarea deplasarii animalelor domestice prin apa.

� Cobitis taenia – pastrarea in stare naturala a sectoarelor cu nisip, reducerea poluarii

Buzaului, supravegherea pescarilor ocazionali, evitarea lucrarilor de amenjare a albiei in

sezonul de reproducere mai – septembrie, evitarea deplasarii animalelor domestice prin

apa.

� Gobio kessleri – pastrarea in stare naturala a sectoarelor cu nisip si pietris (habitat

de reproducere), reducerea poluarii Buzaului, supravegherea pescarilor ocazionali, evitarea

lucrarilor de amenjare a albiei in sezonul de reproducere, evitarea deplasarii animalelor

domestice prin apa.

� Cerambix cerdo – mentinerea parcelelor naturale si seminaturale de padure cu

structura diversa pe clase de varsta cu specii autohtone de arbori maturi si batrani, partial

uscati, diminuarea pana la eliminare a utilizarii pesticidelor, constientizarea localnicilor si

turistilor.

� Agrimonia pilosa – mentinerea modului actual de folosinta a terenurilor, limitarea

pasunatului, evitarea modificarii habitatelor de la marginea corpurilor de padure.

� Eleocharis carniolica – interzicerea deplasarii utilajelor grele pe malul Buzaului, in

fasia inundata frecvent primavara, in sectorul amonte Municipiul Buzau

MASURI MINIME PENTRU CONSERVAREA HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR

DIN SITUL NATURA 2000 LUNCA BUZAULUI

92D0 - Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae):


49

- controlul pasunatului, controlul deplasarii utilajelor sau carutelor, masuri silviculturale

optime pentru mentinerea habitatului in stare naturala;

1530* - Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice.

- interzicerea deplasarii utilajelor grele pe malul Buzaului, in fasia inundata frecvent

primavara in sectorul amonte Municipiul Buzau;

3240 - Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane.



92A0 - Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alb.

- controlul pasunatului, mentinerea unui pasunat minim, controlul deplasarii utilajelor sau

carutelor, masuri silviculturale optime pentru mentinerea habitatului in stare naturala, lucrari

de ajutorare a regenerarii naturale.

3130 - Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelleteauniflorae

şi/sau Isoëto-Nanojuncetea.



2.1.8. Zona destinata spatiilor verzi si sport

Se propune mentinerea spatiilor verzi existente si realizarea de noi suprafete

plantate , plantatii joase si inalte in incintele institutiilor si celorlalte cladiri;

Se propune amenajarea de terenurilor de sport existent si amenajarea scuarelor

din jurul institutiilor si serviciilor din localitati.

Se vor propune intretinerea si crearea de noi spatii verzi in lungul strazilor din cele 2

intravilane a comunei Sapoca.

Un aport deosebit in ceea ce priveste spatiul verde il aduc spatiile plantate joase si

inalte din incintele individuale ale gospodariilor.

Spatiile verzi respecta prevederile OUG 114/2008 avand peste 26 mp /locuitor si

anume ;


50

Comuna Sapoca are spatii verzi suficie astfel incat sa se incadreze in cei 26 m

necesari pentru fiecare locuitor. Populatia estimata la nivelul comunei este de 3331.

3331 locuitori x 26 mp / loc = 86606 mp – 8,66 Ha.

In intravilanul comunei Sapoca sunt prevazuti 12,03 ha de spatii verzi plantate inalte

si joase reprezentate de:

- 2 terenuri de sport S = 3,20 ha

- Spatii de joaca pentru copii

Spatiile verzi de pe malul stang al paraului Blajanca. S = 1,95 ha

- Amenajari in fata institutiilor +

scoaruri adiacente drumurilor judetene : DJ 203K si DJ 203L. S = 3,98 ha

- Palcurile de padure din intravilanul satului Sapoca S = 2,95 ha

TOTAL S = 12,08 ha.

In afara spatiilor verzi amenajate in mediul rural mai mult de jumatate din suprafata

terenurilor detinute de proprietari in intravilan sunt spatii verzi plantate – plantatii joase si

inalte care aduc un aport important la imbunatatirea factorilor de mediu.

Conform OUG 114/2007 schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi

si/sau prevazute ca atare in documentatiile de urbanism, reducerea suprafetelor acestora

ori stramutarea lor este interzisa, indiferent de regimul juridic al acestora.

Pentru protectia si conservarea spatiilor verzi, persoanele fizice au urmatoarele obligatii:

a) sa nu arunce niciun fel de deseuri pe teritoriul spatiilor verzi;

b) sa respecte regulile de aparare impotriva incendiilor pe spatiile verzi;

c) sa nu produca taieri neautorizate sau vatamari ale arborilor si arbustilor, deteriorari ale

aranjamentelor florale si ale gazonului, distrugeri ale musuroaielor naturale, cuiburilor de

pasari si adaposturilor de animale, ale constructiilor si instalatiilor utilitare si ornamentale

existente pe spatiile verzi;

d) sa nu ocupe cu constructii provizorii sau permanente zonele inventariate ca spatii verzi.

Persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate, au urmatoarele obligatii:

a) sa asigure integritatea, refacerea si ingrijirea spatiilor verzi aflate in proprietatea lor;

b) sa contribuie, prin crearea de spatii verzi, la prevenirea alunecarilor de teren,

combaterea salinizarii si inmlastinirii prin lucrari de drenaj si lucrari de combatere a eroziunii


51

solului pe baza avizelor si a acordurilor autoritatii centrale pentru protectia mediului si

gospodarirea apelor;

c) sa coopereze cu autoritatile teritoriale si centrale pentru protectia mediului, cu cele ale

autoritatii centrale pentru amenajarea teritoriului si cu autoritatile administratiei publice

locale la toate lucrarile preconizate in spatiile verzi si sa faca propuneri pentru

imbunatatirea amenajarii acestora;

d) sa nu diminueze suprafetele inventariate ca zone verzi.

Prin administrarea spatiilor verzi se asigura indeplinirea urmatoarelor obiective:

a) protectia si conservarea spatiilor verzi pentru mentinerea biodiversitatii lor;

b) mentinerea si dezvoltarea functiilor de protectie a spatiilor verzi privind apele, solul,

schimbarile climatice, mentinerea peisajelor in scopul ocrotirii sanatatii populatiei, protectiei

mediului si asigurarii calitatii vietii;

c) regenerarea, extinderea, ameliorarea compozitiei si a calitatii spatiilor verzi;

d) elaborarea si aplicarea unui complex de masuri privind aducerea si mentinerea spatiilor

verzi in starea corespunzatoare functiilor lor;

e) identificarea zonelor deficitare si realizarea de lucrari pentru extinderea suprafetelor

acoperite cu vegetatie;

f) extinderea suprafetelor ocupate de spatii verzi, prin includerea in categoria spatiilor verzi

publice a terenurilor cu potential ecologic sau sociocultural.

Trebuie avut in vedere ca persoanele juridice care concesioneaza terenuri pentru

constructia si amplasarea in spatiile verzi a obiectivelor pentru activitati economice si

socioculturale sunt obligate sa obtina avizele, acordurile si autorizatiile prevazute de

legislatia in vigoare. Locul de amplasare a obiectivelor, suprafata terenurilor si conditiile de

desfasurare a activitatii ulterioare se determina in baza unor proiecte de specialitate, de

amenajare a teritoriului si urbanism, avizate si aprobate conform legii, cu obligativitatea ca

suprafetele cumulate ale acestor constructii sa nu ocupe mai mult de 10% din suprafata

spatiului verde respectiv.

Factorul antropic


52

Numarul locuitorilor si repartitia lor in teritoriu a variat in decursul ultimilor ani,

datorita indicatorilor demografici determinanti: miscarea naturala si miscarea migratorie.

Numarul populatiei pe total comuna comparativ cu anul 1998 a scazut cu 52 de

locuitori . Numarul gospodariilor au scazut pe total comuna, tot comparativ cu anul 1998 de

la 1679 la 1199 gospodarii , fiind in prezent cu 450 de gospodarii mai putine.

Denumire sat

1998 2011

Sapoca locuitori 3243 1881

gospodarii 1380 651

Matesti locuitori 640 1450

gospodarii 295 548

Total comuna locuitori 3883 3331

gospodarii 1679 1199

Sat - Sapoca are in anul 2011, un numar de 1881 loc din care ;

- masculin 943 loc

- femenin 938 loc

Sat - Matesti are in anul 2011, un numar de 1450 loc din care ;

- masculin 715 loc

- femenin 735 loc

- Numarul de prescolari 109 ( 53 in satul Sapoca , 56 in satul Matesti)

- Numarul de educatori 5 ( 3 in satul Sapoca , 2 in satul Matesti)

- Numarul de elevi 226 ( 114 in satul Sapoca , 112 in satul Matesti)

- Numarul de cadre didactice 21 ( 11 in satul Sapoca , 10 in satul Matesti)

Populatia comunei Sapoca este de 3331 din care 1658 barbati si 1673 femei.


53

In prezent structura demografica a comunei comform statisticilor din ultimi ani este

relativ stabila .

Datorita conditiilor socio-economice o mare parte din populatia plecata la oras s-a

intors in satele natale contribuind la dezvoltarea economica a comunei. De asemeni, o

parte din populatia activa, merge in alte orase ale judetului si chiar in afara tarii pentru a

desfasura diferite activitat aducand un aport economic important in dezvoltarea comunei.

Procesul de dezvoltare economica v-a creea conditii de evolutie a elementului

demografic. Aceasta evolutie se preconizeaza a fi totusi foarte mica si se bazeazã pe

dezvoltarea sectorului agricol si industrial.

Pentru a inlatura fenomenul de scadere a populatiei in urmatorii ani este necesar a

sprijini activitatea de dezvoltare a sectoarelor industriale , agricole, a serviciilor si a

ramurilor prelucratoare .

O importanta deosebita se va acorda reconversiilor profesionale ale populatiei din

grupa de varsta apta de munca pentru folosirea cat mai judicioasa a fortei de munca.

Economia

Activitatile economice specifice, ale comunei Sapoca sunt in deosebi de tip agricol,

comercial si a prestarilor de servicii ce sunt realizate prin societati comerciale, regii

autonome, societati agricole, asociatii familiare si intreprinzatori particulari.

Suprafata (Ha) Procent %

SUPRAFATA TEREN AGRICOL 1758.38 66.08

ARABIL 1370.97 51.52

VII + LIVEZI 259.16 9.74 DIN CARE

TEREN PASUNE 128.25 4.82

Din suprafata de teren agricol 1758,38 ha, o mare parte este ocupata de terenul arabil

1370,97 ha, reprezentand un procent de 66,08 % .


54

In satul Sapoca, pe terenul fostului C.A.P., s-a mentinut activitatea agricola de catre o

societate agricola .

Activitatea industriala si depozitare este reprezentata de:

- 2 mori ( una in satul Sapoca si una in satul Matesti )

- 1 spatiu prelucrare inox alimentar ( Productie mobilier si piese inox) in satul Sapoca.

- 2 spatii confectionare tamplarie P.V. C. si aluminiu eloxat, in satul Sapoca.

- 2 spatii de colectionat fier vechi ( unul in satul Sapoca si unul in satul Matesti )

- 2 statii de sortare agregate.

Institutii publice

Comuna Sapoca are urmatoarele institutii publice:

Satul Sapoca:

- Administratie publica – Primarie

- Invatamant - Scoala generala + gradinita

- Sanatate - Spital de neuro – psihiatrie, Dispensar uman , farmacie

- Cultura - Camin cultural

- Culte - Biserica + 3 cimitire

- Politie - Politie

- Sport - Teren sport + locuri de joaca pentru copii

- Comert - Magazine satesti

Satul Matesti:

- Invatamant - Scoala generala + gradinita

- Sanatate - Dispensar uman + farmacie

- Cultura - Camin cultural

- Culte - Biserica + cimitir


55

- Sport - Teren sport + locuri de joaca pentru copii

- Comert - magazine satesti

In ultimi ani majoritatea institutiilor publice au fost modernizate conferind o noua

functionalitate , siguranta in exploatare, si un aspect arhitectural placut care s-a incadrat in

arhitectura locala.

2.2. Evolutia probabila a calitatii mediului in situatia neimplementarii PUG

Prin analiza situatiei existente privind starea mediului , situatia socio-economica

s-au identificat o serie de aspecte privind evolutia probabila a componentelor de mediu

(apa, aer, sol, biodiversitate) in situatia neimplementarii obiectivelor propuse prin PUG. S-a

avut in vedere faptul ca un P.U.G. creeaza un cadru pentru modernizarea si dezvoltarea

zonei prin mijloace specifice. Un astfel de plan poate genera presiuni asupra unor

componente de mediu, iar pe de alta parte poate solutiona prin mijloace urbanistice

anumite probleme de mediu existente.

In continuare este prezentata sub forma tabelara evolutia factorilor de mediu :apa,

aer, sol, biodiversitate , sanatatea populatiei, peisaj, mediu social si economic , in situatia

neimplementarii PUG al comunei Sapoca, judetul Buzau.


56

Factor de

mediu

Aspect identificat

Propuneri PUG

Efecte in cazul neimplementarii

Apa Inexistenta unui sistem centralizat de colectare a apelor uzate care sa fie tratate in cadrul unei statii de epurare;

Realizarea unui sistem de canalizare si a unei statii de epurare. Amenajarea de santuri si rigole pe marginea drumurilor pentru colectarea apelor pluviale din zonele de locuit

Neimplementarea PUG al comunei va conduce la degradarea calitatii apelor de suprafata si subterana datorita lipsei sistemului centralizat de evacuare si tratare a apelor uzate.

Aer Infrastructura rutiera necorespunzatoare calitativ:

Modernizari de strazi principale si secundare din intravilan prin executarea unor lucrări de reabilitare a acestora conform normelor de specialitate a profilelor drumurilor şi modernizarea sistemelor rutiere .

In situatia neimplementarii prevederilor PUG evolutia calitatii aerului va fi normala,nu vor aparea modificari; prin lucrarile de reabilitare a drumurilor va scade consumul de combustibil implicit emisiile poluanti in atmosfera.

Sol Inexistenta sistemului de colectare si tratare a apelor uzate

Realizarea unui sistem centralizat de colectare a apelor uzate , prevazut cu statie de epurare ; Gestionarea corespunzatoare a deseurilor provenite din demolari si a punctelor de colectare selectiva a deseurilor valorificabile ;referitor la deseurile menajere acestea sunt ridicate din poarta in poarta de catre operatororul de servicii publice autorizat.

Neimplementarea PUG va conduce la degradarea solului datorita deversarii necontrolate de ape uzate menajere; datorita managementui defectuos al deseurilor , exploatarii necorespunzatoare a foselor existente.

Sanatatea populatiei

Inexistenta sistemului de colectare si tratare a apelor uzate

Realizarea unui sistem centralizat de colectare a apelor uzate , prevazut cu statie de epurare ; Amenajarea de santuri si rigole pe marginea drumurilor pentru colectarea apelor pluviale din zonele de locuit.

Neimplementarea PUG va avea o influenta negativa asupra starii de sanatate si confort a populatiei, posibilitatea aparitiei unor boli specifice datorita lipsei dotarilor corespunzatoare de utilitate publica.


57

Riscuri naturale Eroziuni teren, alunecari si curgeri de

teren. Realizarea unor lucrari de protectie mal, pentru prevenirea eroziunii provocate de paraul Slanic pe malul drept in zona de N-E a localitatii si pe toata lungimea intravilanului localitatii Matesti.

Neadoptarea de măsuri preventive în cadrul amenajării teritoriului cu scopul prevenirii riscurilor naturale în zonele cele mai expuse va conduce la menţinerea sau înrăutăţirea situaţiei în aceste zone (alunecări de teren, eroziuni).

Biodiversitate Pe teritoriul administrav al comunei Sapoca exista Situl Natura 2000 „Lunca Buzăului” declarat prin Ordinul M.M.D.D. 1964/2008..

Regulamentul PUG-ului contine masuri minime de conservare pentru ROSCI 0130, precum si masuri din regulamentul ROSCI 0130 intocmit de custodele acestuia.

Habitatele, speciile de plante si animale pentru care a fost desemnat ROSCI 0130 nu vor fi afectate de neimplementarea planului

Patrimoniu arhitectonic , arheologic si cultural

Pe teritoriul Comunei Sapoca exista urmatoarele monumente istorice care figureazã in actuala Lista a Monumentelor: 353. – BZ-I-s-B-02278, Situl arheologic de la Sapoca SAT SAPOCA, “CULA SAPOCII” pe marginea de S si E a dealului care cuprinde : - 354. – BZ-I-s-B-02278.01 , Asezare, SAT SAPOCA, “CULA SAPOCII” pe marginea de S si E a dealului. Secolul III-IV, p.Chr.Epoca migratiilor - 355. – BZ-I-s-B-02278.02 , Necropola, SAT SAPOCA, “CULA SAPOCII” pe marginea de S si E a dealului. Secolul III-IV, p.Chr.Epoca migratiilor - 356 – BZ-I-s-B-02278.03 , Asezare, SAT SAPOCA, “CULA SAPOCII” pe marginea de S si E a dealului. Secolul III-IV, p.Chr.Epoca bronzului - 357. – BZ-I-s-B-02278.04 , Necropola, SAT SAPOCA, “CULA SAPOCII” pe marginea de S si E a dealului. Secolul III-IV, p.Chr.Epoca bronzului 697.- BZ-II-a-B-02429 ANSAMBLUL BISERICII “SFINTII IMPARATI” 1692, SAT

Va fi intituita zonă de protectie necesară care să asigure conservarea integrată a acestora.

Neimplementarea PUG si a măsurilor propuse pentru instituirea zonelor de protectie va conduce la degradarea stării de conservare si la distrugerea siturilor arheologice .


58

MATESTI, 698.- BZ-II-m-B-02429.01 BISERICA “SFINTII IMPARATI” 1692, SAT MATESTI 699. – BZ-II-m-B-02429.02 CLOPOTNITA 1692, SAT MATESTI

Peisaj Introducerea in intravilan a unei suprafete de 48,13 ha repartizata in cea mai mare parte zonei pentru locuinte; se vor mentine spatiile verzi existente si vor fi amenajate noi suprafete plantate.

Suprafata introdusa in intravilan va ramane in continuare in circuitul agricol pana la emiterea autorizatiilor de construire pe amplasamentele respective; Se va asigura suprafata minima de 26 mp spatiu verde pe cap de locuitor.

In cazul neimplementarii PUG spatiile verzi vor fi in continuare neamenajate sau chiar inexistente , se va construi fara a respecta regulamentul de urbanism local.

Mediu social si economic

Infrastructura rutiera necorespunzatoare calitativ; Neacoperirea cu servicii de utilitate publica; Introducerea in intravilan a unei suprafete de 48,13 ha.

Consolidarea si refacerea infrastructurii rutiere; Realizarea sistemuluide colectare ape uzate , prevazut cu statie de epurare .

Neimplementarea PUG ar putea conduce la diminuarea standardului de viata al cetatenilor din comuna.


59

CAPITOLUL 3

CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL

A FI AFECTATA

In capitolul anterior au fost prezentate conditiile naturale cu rol de fond in evaluarea

impactului in arealul analizat, urmand ca in acest capitol sa identifice principalele surse de

impact cu scopul determinarii gradului de afectare a componentelor naturale in functie de

activitatile ce se vor desfasura pe teritoriul analizat.

Din analiza obiectivelor prevazute in Planul Urbanistic General al Comunei Sapoca

se poate aprecia ca toate propunerile sunt in corelare cu prevederile legislatiei sectoriale

(sanatate, transport, etc.) si cu prevederile legislatiei in domeniul protectiei mediului si nu

aduc atingere acestuia. Se apreciază că impactul asupra mediului se va resimti numai la

nivel local si în imediata vecinătate a acestuia datorită lucrărilor de constructii ce se vor

efectua si care implică amenajarea unor organizări de santier, realizarii constructiilor.

Aplicarea masurilor prevazute in PUG limiteaza fenomenele de poluare si asigura

baza dezvoltarii durabile a comunei.

Inexistenta unor sisteme de canalizare stradală pentru apele uzate menajere,

folosirea fertilizantilor în agricultură, surse de apă (fântâni) incorect construite si amplasate,

lipsite de protectie sanitară, ce pot determina prin spălări, scurgeri neorganizate si infiltratii

de ape meteorice, impurificări ale apelor de suprafată si mai ales a celor subterane cu

substante chimice si bacteriologice peste limite admise reprezinta o serie de factori care

prin problemele ce le ridică, pot influenta la nivel punctual sau zonal starea calitătii factorilor

de mediu.

3.1 Aer

Calitatea aerului

Din punctul de vedere a calitatii aerului se poate aprecia ca aceasta este ”buna”. Nu

sunt surse majore de poluare a aerului. Avand in vedere specificul localitatilor, capacitatile

productive industriale si ocupatia majoritatii populatiei, in principal in sectorul agricol,

principalele surse antropice de poluare a aerului care pot fi luate in consideratie sunt:


60

• arderea combustibililor solizi in surse stationare, respectiv in locuintele si dotarile

edilitare, este raspunzatoare de incarcarea atmosferei cu un complex de poluanti

gazosi si solizi (SO2, NO, CO, CO2, pulberi).

• surse mobile circulatia auto generatoare de oxizi de carbon, oxizi de sulf si oxizi de

azot;

• activitatile de crestere a pasarilor si animalelor in gospodariile populatiei, de la care

se emana amoniac si metan prin fermentarea dejectiilor.

• depozitarile necontrolate de deseuri, generatoare de oxizi de carbon si metan;

• activitatile economice ce se desfasoara pe amplasamentul comunei Sapoca sunt:

� BALASTIERE : - SC SERBANICA PETROTRANS

- SC LEU AQUACULTURA SRL

- IRISUL SI CRISTALINUL

� TERMOPANE : - SC AXA DIANCO SRL

- SC CONSTANT COMART SRL

� FIER VECHI : - SC AXA DIANCO SRL SAPOCA

� PSI : - SC GENERAL INVEST SRL

� REPARATII AUTO : - SC MIGACOM SRL

� SPALATORIE AUTO : - SCMIGACOM SRL

� ACTIVITATI COMERT : 22 de societati.


61

Din punct de vedere a protectiei mediului activitatile cu impact asupra mediului sunt

reglementate prin autorizatii de mediu conform Ordinului 1798/2007 pentru aprobarea

procedurii de emitere a autorizatiei de mediu.

Conform autorizatiilor de mediu emise ,poluantii principali asociati acestor surse

trebuie sa se încadrează în limitele impuse de STAS 12574/1998 – Aer din zonele protejate

si Ordinul nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferică si

Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de

surse stationare.

Amploarea mică a activitătilor desfasurate in comuna a determinat ca în Ordinul nr.

1269/2008 privind încadrarea localitatilor în cadrul Regiunii 2, potrivit prevederilor Ordinului

ministrului apelor si protectiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor urbane

si clasificarea aglomerărilor si zonelor pentru evaluarea calitătii aerului în România, comuna

Sapoca din judetul Buzau să fie încadrată în lista 3 – unde nivelurile concentratiilor unuia

sau mai multor poluanti sunt mai mici decât valoarea limită:

-pentru pulberi in suspensie PM10 se incadreaza in sublista 3.1 – Zonele unde nivelurile

concentratiilor unuia sau mai multor poluanti sunt mai mici decât valoarea-limită, dar se

situează între aceasta si pragul superior de evaluare

- pentru poluantii SO2,NO si NOx, Pb, CO , benzen se incadreaza in sublista 3.3. in zonele

unde nivelurile concentratiilor unuia sau mai multor poluanti sunt mai mici decat valoarea

limita, dar nu depasesc pragul inferior de evaluare. Evaluarea calitatii aerului s-a realizat pe

baza inventarelor de emisii locale, a informatiilor furnizate pentru anul 2006 si a datelor

meteorologice, utilizandu-se modele matematice pentru dispersia poluantilor emisi in

atmosfera.

3.2.Apa

Intre apele uzate neepurate si mediul înconjurator în care acestea sunt deversate se

stabileste o relaţie bilaterala: prin impuritaţile pe care le conţin, apele uzate acţioneaza

asupra receptorului, de cele mai multe ori în sens negativ, iar acesta la rândul sau,

contribuie la înlaturarea poluanţilor, prin procese de autoepurare.

Apele uzate acţioneaza asupra receptorului prin urmatoarele acţiuni:


62

- modificarea calitaţilor fizice, prin schimbarea culorii, temperaturii, conductibilitaţii

electrice, radioactivitaţii, prin formarea depunerilor de fund, de spuma sau de

pelicule plutitoare;

- modificarea calitaţilor organoleptice;

- modificarea calitaţilor chimice prin schimbarea reacţiei apei (pH-ului), cresterea

conţinutului de substanţe toxice, schimbarea duritaţii, reducerea cantitaţii de

oxigen datorita substanţelor organice din apele uzate;

Factorii de mediu, apa, aerul, solul au capacitatea de autoepurare, însa numai

pentru o încarcare limitata cu poluanţi. Pentru pastrarea calitaţii apelor si implicit a sanataţii

populaţiei si vieţuitoarelor se impune ca înainte de deversarea în sursele de apa a apelor

uzate aceste sa fie epurate astfel încât sa se încadreze în limitele impuse prin norme.

Calitatea apelor de suprafata, freatice si de adâncime, de pe raza comunei este

afectata de poluantii proveniti de la apele uzate menajere ,de la fose si de la puturile

absorbante.

Desi fenomenul de autoepurare al apelor de suprafata este prezent prin efectul

direct al radiatiei ultraviolete si prin filtrele naturale, pentru eliminarea acestei situatii, se

impune executarea canalizării in toate subunitătile teritoriale ale comunei Sapoca si

epurarea ape reziduale menajere.

Restituirea apelor uzate încărcate cu impurităti (suspensii solide, substante organice

biodegradabile de origine animală sau vegetală, substante organice de sinteză, pesticide,

etc.) constituie o gravă agresiune asupra mediului în general si asupra apelor de suprafată

si subterane în special.

Tipurile de ape uzate rezultate ca urmare a studierii situaţiei existente intra în

categoriile:

� ape uzate menajere care prezintă încărcări:

o din gospodării individuale: materii în suspensie, detergenţi, substanţe

extractibile în eter de petrol, substaţe organice;

o din activităţile desfăşurate la cabinetul medical rezultă poluanţi specifici:

cloruri, azot total, fosfor total, potasiu, substanţe organice, suspensii, metale,

microorganisme, detergenţi, virusuri;


63

� ape meteorice:

o apele meteorice directe prezintă încărcare cu azot, fosfor, suspensii şi

substanţe organice (CBO5, CCOCr);

o apele de scurgere colectate din zona locuită în special de pe zona carosabilă

şi de pe acoperişuri, ce pot fi încărcate cu substanţe organice, COT,

suspensii, extractibile cu solvenţi organici, nitriţi, nitraţi, produse petroliere;

Surse aleatorii cu caracter intermitent sunt tributare mai ales activităţii de aplicare a

îngrăşămintelor chimice pe terenurile agricole.

Deasemena , calitatea apelor subterane , poate fi afectata prin infiltratii de substante

organice sau chimice provenite din depozitarile necorespunzatoare de deseuri menajere si

dejectii zootehnice , din substantele fertilizante si de combatere a daunatorilor utilizate in

agricultura, din fosele septice ale populatiei in sate. La aceste cauze se mai adauga

existenta unor surse de aprovizionare cu apa (izvoare, fantani) necorespunzatoare igienico-

sanitar (fara perimetre de protectie, inadecvat construite). Apele uzate menajere incarcate

cu substante organice si chimice, infiltratiile provenite de la closete si grajduri pot ajunge in

stratul acvifer, ceea ce poate influenta negativ calitatea surselor cu apa potabila.

Alimentare cu apa si canalizare

Situatia existenta:

Sistemul de alimentare are urmatoarea componenta:

-frontul de captare alcatuit din 8 foraje de adancime ( toate in stare de

functionare), cu observatia ca la cele 4 foraje vechi au fost executate lucrari de reabilitare,

constand in desnisipare, dotare cu noi pompe, refacere cabina put, refacere instalatie

electrica si de automatizare;

Forajele F1-F8 sunt amplasate in extravilanul localitatii Matesti, in partea de nord-

vest a satului Matesti, accesul facandu-se din drumul judetean DJ 203 K prin care se

asigura accesul din E 85 Bucuresti - Buzau-Suceava in localitatea Sapoca.

Patru din aceste foraje F1-F4 sunt executate in anul 1975, celelalte 4 foraje- F5-F8

sunt executate in anul 2010.

Toate cele 8 foraje sunt foraje de adancime, fiind amplasate in terasa mal stang a

raului Buzau, de o parte si de alta a Canalului de irigatii Sapoca-Matesti.


64

Caracteristicile tehnico functionale ale forajelor sunt:

Nivele ale apei in foraj (m)

Foraj Diametru

coloane

( mm )

Adancime

(m) hidrostatic hidrodinamic

Debit

exploatabil**

(m3/h), l/s

F1 244;219;16

8

143 0,8 m 4 m 90,0 (25,0 l/s)

F2 244;168 147 +0,0 m 4 m 93,6 (26,0 l/s)

F3 219;168 150 0,5 m 4,40 m 86,4(24,0 l/s)

F4 244;168 141 + 0 m 4 m 93,6 (26,0 l/s)

F5 225 150 10 m 20 m 35,28 (9,8 l/s)

F6 225 150 8 m 15 m 36,00 (10 l/s)

F7 225 150 6 m 10 m 43,2(12,0 l/s)

F8 225 150 6 m 12 m 10,5(37,8 l/s)**

**Debitele sunt cele initiale, in prezent debitele exploabile reprezinta 70% din debitele

initiale in cazul forajelor F5 – F8 , si nu depasesc 5 l/s in cazul forajelor F1 – F4.

Intervalele captate cu filtre au fost urmatoarele:

Foraj

F1 45-54; 57,5-66,0; 85,5-89,5; 110 – 118; 121-135,0

F2 51-58; 60-64; 66-69; 72-77; 96-98,5; 105-109; 110-112; 114-117; 120-

125; 127-129; 140-144

F3 45-51; 53,4-55; 63-73; 74,2-86,7; 97,2-98,3; 109,5-114,4; 115-127;

135-140

F4 50-53; 57-59; 65-68; 70-79; 112-114; 118-120; 122-132; 136-138

F5 60-62; 75-88; 90-101; 122-126; 131-136


65

F6 65-70; 92-95; 100-108; 119-123; 128-140

F7 93-100; 105-115; 125-135

F8 101-114; 117-125; 129-135

Forajele sunt protejate de camin din beton prevazut cu capac metalic asigurat cu

lacat, toate fiind imprejmuite cu gard din plasa de sarma.

- 1 camera de clorinare;

- 1 rezervor de inmagazinare ( avand un volum de V = 500 mc);

- 1 statie de pompare;

- sediu administrativ- cu centru dispecerat, laborator analize, atelier mecanic,

vestiare, grup sanitar;

- conducta de inalta presiune de transport si distributie apa potabila- L= 20

km;

- retea de distributie de joasa presiune L=13 km.

Reteaua de distributie la consumatorii din Sapoca si Matesti, este alcatuita din

conducte PEID (Dn = 50 -100 mm), lungimea totala este de 28 Km:

Sat Sapoca Matesti

Lungime retea

distributie - Km

16 12

Canalizare

In prezent in localitatile aferente comunei Sapoca, nu exista sisteme centralizate de

canalizare.Locuitorii evacueaza apele uzate in bazine vidanjabile, puturi absorbante sau

w.c.-uri uscate, care nu sint eficiente, permitind infiltrarea apelor uzate in sol si implicit

poluarea cu detergenti, grasimi, fenoli, etc. a panzei freatice.


66

SITUATIA PROPUSA

1. ALIMENTARE CU APA

Pentru alimentarea cu apa a satelor Sapoca si Matesti se propune prin PUG

extinderea retelei de distributie apa potabila pe toate strazile, inclusiv in zonele in care se

propune extinderea intravilanului, cu conducte PEID cu diametre de 63-160 mm, pe traseul

conductelor urmand a se monta vane, hidranti de incendiu.

2. CANALIZARE

Pentru evacuarea apelor uzate menajere de la locuinte si anexele aferente, se va

elabora un studiu de fezabilite care sa prevada intre altele:

- un colector principal cu functionare gravitationala, care traverseaza localitatea;

-colectoare secundare , amplasate pe drumurile satesti ;

- statii de pompare;

-retele de canalizare prin pompare

-statie de epurare automata, de tip modular;

Retelele de canalizare, se vor executa din tuburi din PVC tip KG, cu urmatoarele

diametre: De 200mm, 250mm si 315mm.

Statiile de pompare vor fi constructii ingropate, amplasate pe domeniul public al

comunei.

Statia de epurare a apelor uzate menajere, prevazuta pentru etapa I, poate trata in

sistem mecano-biologic un Q= 150 mc/zi .

Pentru cele 2 sate se va amplasa o singura statie de epurare.

Statia de epurare mecano – biologica, va avea în componenta urmãtoarele:

- camin cu vana stavilar by – pass

- statie de pompare ape uzate

- canal pentru gratar

- desnisipator – separator grasimi

- statie egalizare, omogenizare, pompare ape uzate

- unitate epurare mecano – biologica

- unitate dezinfectie cu ultraviolete efluent

- bazin colectare – pompare namol stabilizat


67

- container pentru instalatia de incarcat namol

- platforma depozitare – deshidratare saci namol

- platforma depozitare saci namol

- sediu personal intretinere

Pe conductele de canalizare se vor execuata camine de vizitare.Evacuarea apelor

uzate de la consumatori se va face prin racorduri individuale. Statia de epurare se va

imprejmui pe toate laturile, ocupand o S= 300 mp,pentru asigurarea zonei de protectie

sanitara.

Mãsurile prevãzute prin PUG cu privire la canalizarea si epurarea apelor uzate:

Executia retelelor de canalizare si a statiilor de epurare a apelor menajere necesare

pentru protectia calitãtii apelor de suprafatã si subterane impun urmãtoarele mãsuri:

� instituirea zonelor de protectie ale apelor de suprafatã, interzicerea oricãror

deversãri necontrolate de ape uzate, reziduri si depuneri de deseuri în cursurile

de apã si pe malurile acestora o atentie deosebitã acordându-se obiectivelor cu

posibile riscuri accidentale de poluare;

� realizarea si functionarea la capacitate maximã si exploatarea corespunzãtoare

a statiilor de epurare a apelor uzate;

� monitorizarea apelor uzate pentru un control strict al calitãtii apelor uzate

epurate evacuate din statia de epurare astfel încât sã se încadreze în limitele

impuse de Normativul privind stabilirea limitelor de încãrcare cu poluanti a

apelor uzate orãsenesti si industriale la evacuarea în receptori naturali;

� se va implementa un sistem de verificare periodicã a integritãtii sistemelor de

canalizare;

� în timpul executãrii lucrãrilor de constructii, indiferent de natura lor sau a

proprietarului, se va interzice depozitarea materialelor pe malurile cursurilor de apã

sau în albiile acestora;

� deseurile rezultate în timpul lucrãrilor de constructii vor fi gestionate cu

respectarea legislatiei în vigoare.

Pentru asigurarea infrastructurilor minimale, se sprijină, de asemenea, activităţile

comerciale incipiente, dezvoltarea micilor exploataţii agricole ecologice, ateliere de


68

prelucrare superioară a produselor agricole proprii, precum şi ameliorarea, în conformitate

cu standardele în vigoare, a condiţiilor igienico-sanitare ale locuitorilor şi activităţilor

productive desfăşurate. De asemenea, promovarea acestui tip de obiectiv de investiţie

duce la ameliorarea calităţii mediului şi diminuarea surselor de poluare.

Ca urmare a tendinţei de creştere a gradului de confort, pe de o parte, iar pe de altă

parte, datorită puternicei impurificări a pânzei de apă freatică, datorită bazinelor septice, tip

hazna, din gospodăriile populaţiei este absolut necesară realizarea unei staţii de epurare, a

unei reţele colectoare de canalizare, atât pentru asigurarea condiţiilor minimale de viaţă,

menţinerea populaţiei în mediul rural cât şi pentru sprijinirea activităţilor incipiente prin

crearea unei infrastructuri minimale.

Pentru gospodăriile individuale pentru care nu sunt conditii de rezolvare pe termen

scurt sau mediu a sistemelor centralizate de apă si canalizare se preconizeaza să se

realizeze sisteme locale de canalizare (individuale sau colective) de fose septice cu

biofiltru.

3.3. Solurile

Solul, ca rezultat al interactiunii tuturor elementelor mediului si suport al intregii

activitati umane, este influentat puternic de acestea, atat prin actiuni antropice, cat si ca

urmare a unor fenomene naturale. Principalele activitati si fenomene care pot influenta

negativ calitatea solului sunt reprezentate prin:

- depuneri intamplatoare de deseuri menajere si dejectii de grajd de la populatia comunei,

- administrarea incorecta a substantelor chimice fertilizante si pentru combaterea

daunatorilor, ceea ce a dus de-a lungul anilor la acumularea lor in sol;

Conform Ordinului 1552/2008 , comuna Sapoca judetul Buzau se incadreaza in

lista localitatilor unde exista surse de nitrati din activitati agricole, astfel planul urbanistic

propune cai de reducere a aportului de poluanti prin :

-promovarea, in cadrul comunitatii fermierilor si producatorilor agricoli, a aplicarii Codului de

bune practici agricole, actiune obligatorie in zonele declarate vulnerabile;

-stabilirea Planurilor de fertilizare pentru terenurile agricole si respectarea perioadelor de

interdictie la aplicare a ingrasamintelor naturale, in colaborare cu autoritatile publice

competente in domeniu : Directia Agricola Judeteana, Oficiul de Pedologie si Agrochimie;


69

3.4. Flora , fauna, rezervatii naturale


Buzăului” declarat prin Ordinul M.M.D.D. 1964/2008. Regiunea a fost declarată sit de

importanţă comunitară ca urmare a identificării unui număr de 20 specii de păsări cuprinse

în anexa I a Directivei Consiliului European 79/409/CE – Directiva Păsări. Suprafaţa sitului

este de 3.991 ha. De asemeni , conform formularului standard Natura 2000 în SCI „Lunca

Buzăului” au fost identificate: 1 specie din floră, 1 specie de nevertebrate, 2 specii de peşti

şi 3 specii de amfibieni enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE – Directiva

Habitate.



3.5. Patrimoniul cultural

Comuna Sapoca este o asezare straveche, marturie fiind necropola si situl arhiologic

din satul Sapoca, in partea de vest , veche asezare din epoca bronzului

Prin descoperirile realizate in situl arheologic al comunei Sapoca, atesta vechimea

asezariilor umane pe aceste locuri, Secolul III-IV, p.Chr.Epoca migratiilor, Epoca bronzului.

Conform Listei Naţionale a Monumetelor Istorice aprobată în 2004, pe teritoriul

comunei Sapoca se regasesc urmatoarele monumente istorice:

• SAT SAPOCA

“ Cula Sapocii “ Asezare si necropola din epoca bronzului ( cultura Monteoru )

353. – BZ-I-s-B-02278, Situl arheologic de la Sapoca SAT SAPOCA, “CULA

SAPOCII” pe marginea de S si E a dealului care cuprinde :

- 354. – BZ-I-s-B-02278.01 , Asezare, SAT SAPOCA, “CULA SAPOCII” pe

marginea de S si E a dealului. Secolul III-IV, p.Chr.Epoca migratiilor

- 355. – BZ-I-s-B-02278.02 , Necropola, SAT SAPOCA, “CULA SAPOCII” pe

marginea de S si E a dealului. Secolul III-IV, p.Chr.Epoca migratiilor


70

- 356 – BZ-I-s-B-02278.03 , Asezare, SAT SAPOCA, “CULA SAPOCII” pe marginea

de S si E a dealului. Secolul III-IV, p.Chr.Epoca bronzului

- 357. – BZ-I-s-B-02278.04 , Necropola, SAT SAPOCA, “CULA SAPOCII” pe

marginea de S si E a dealului. Secolul III-IV, p.Chr.Epoca bronzului

• Sat Matesti

“ Biserica Sfintii Imparati “ cu clopotnita din 1692”

697. – BZ-II-a-B-02429 ANSAMBLUL BISERICII “SFINTII IMPARATI” 1692, SAT

MATESTI,

698. – BZ-II-m-B-02429.01 BISERICA “SFINTII IMPARATI” 1692, SAT MATESTI

699. – BZ-II-m-B-02429.02 CLOPOTNITA 1692, SAT MATESTI

CAPITOLUL 4

PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PUG

Calitatea globala a factorilor de mediu din comuna Sapoca, este apreciata ca fiind

buna, pe teritoriul comunei nu exista surse majore de poluare a factorilor de mediu.

Conform prevederilor H.G. nr. 1076/2004 si ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE,

factorii/aspectele de mediu care trebuie avuti in vedere in cadrul evaluarii de mediu pentru

planuri si programe, sunt:

• biodiversitatea;

• populatia;

• sanatatea umana;

• fauna;

• flora;

• solul/utilizarea terenului;

• apa;

• aerul;

• factorii climatici;


71

• valorile materiale;

• patrimoniul cultural;

• patrimoniul arhitectonic si arheologic;

• peisajul.

Problemele de mediu actuale relevante pentru PUG-ul analizat au fost identificate

pentru fiecare dintre factorii/aspectele de mediu care s-au prezentat mai sus. A fost adoptat

acest mod de abordare pentru a asigura tratarea unitara a tuturor elementelor pe care le

presupune evaluarea de mediu. Rezultatele procesului de identificare a problemelor de

mediu actuale pentru PUG comuna Sapoca , judet Buzau sunt prezentate in tabelul de mai

jos .

Aspect de

mediu

Probleme de mediu relevante pentru PUG

Apa Inexistenta unui sistem centralizat de alimentare cu apa pentru intreaga comuna si

lipsa unui sistem de colectare a apelor uzate care sa fie tratate in cadrul unei statii

de epurare poate conduce la contaminarea apelor de suprafata si freatice cu

poluanti :azot amoniacal, sulfati, detergenti , nitrati, nitriti

Aer Principalele surse de poluanti atmosferici din zona studiata sunt reprezentate de

incalzirea rezidentiala (aproape exclusiv cu lemne si cu carbuni) , de traficul rutier

din interiorul si din exteriorul localitatilor .

Nivelurile concentratiilor in aerul ambiental al poluantilor principali (NOx,

NH3, SO2, particule, CO) se afla, in general, sub valorile limita legale.

Suprafetele neamenajate ale terenurilor agricole sunt supuse eroziunii

eoliene, constituind surse de praf ale caror rate de emisie pot deveni

importante in conditii de vant moderat sau puternic si in lipsa precipitatiilor


72

Sol/utilizare

a terenului

Platformele de deşeuri menajere din comuna au fost închise, conform HG nr.

1274/2005, urmându-se o procedură simplificată, spaţiile de depozitare s-au

ecologizat, iar zonele respective s-au reintrodus în circuitul agricol. Activitatea de

salubrizare se realizeaza prin gestiune delegata – astfel administratia publica

locala a apelat pentru realizarea serviciilor la un operator de servicii publice;

Conform Ordinului 1552/2008 , comuna Sapoca judetul Buzau se incadreaza in

lista localitatilor unde exista surse de nitrati din activitati agricole.

Populatia Populatia in totalitate de 3331 locuitori din care elevi 226 , prescolari 109.

Populatia este calificata mai ales pe agricultura,

Depopularea zonei, rata ridicata a somajului.

Infrastructura edilitara si de mediu slab dezvoltata .

Agricultura se practica rudimentar.

Principala activitate practicata este agricultura, nefiind dezvoltate semnificativ alte

activitati economice.

Patrimoniul

cultural,

arhitectonic

si

arheologic

Conform Listei Naţionale a Monumetelor Istorice aprobată în 2004, pe teritoriul

comunei Sapoca se regasec monumente .

Avand in vedere acest aspect se va instituii zona de protectie a monumentelor si

interdictia de construire fara acordul institutiilor cu atributii stabilite prin lege.

Sanatatea

umana

Nu exista studii privind conditii de referinta pentru starea de sanatate a

populatiei din comuna, care sa releve starea de sanatate a locuitorilor.

Peisajul Din totalul suprafetei comunei 2 661,09 ha, 51,52% constituie terenul agricol, vii si

livezi-9,74%, iar pasunile reprezinta 4,82% . Padurile in suprafata de 179,83 H.

Factorii

climatici

Regimul pluviometric este cuprins intre 400-600 l/mp, in medie 530.80 mm/mp.

Numarul annual al zilelor cu inghet este de 96.5 zile.

Numarul de zile cu temperaturi tropicale este de 32 de zile.

Din punct de vedere climatic zona aparţine climatului temperat-continental, cu veri

excesiv de călduroase şi ierni reci, geroase, cu viscole puternice.

Valorile

materiale

Resursele materiale ale zonei constau in productia agricola si in rsurse materiale –

agregate minerale de rau.


73

Biodiversita

tea, flora si

fauna


Buzăului” declarat prin Ordinul M.M.D.D. 1964/2008. Regiunea a fost declarată sit

de importanţă comunitară ca urmare a identificării unui număr de 20 specii de

păsări cuprinse în anexa I a Directivei Consiliului European 79/409/CE – Directiva

Păsări. Suprafaţa sitului este de 3.991 ha. De asemeni , conform formularului

standard Natura 2000 în SCI „Lunca Buzăului” au fost identificate: 1 specie din

floră, 1 specie de nevertebrate, 2 specii de peşti şi 3 specii de amfibieni enumerate

în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE – Directiva Habitate.



Gestiunea deseurilor

În general, ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare, gestiunea

deseurilor poate reprezenta o problema generatoare de impact şi risc pentru mediu si

sănătatea publică. Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri

în ordinea în care sunt percepute de populaţie, sunt:

- modificări de peisaj şi disconfort vizual;

- poluarea aerului;

- poluarea apelor de suprafaţă;

- modificări ale fertilităţii solurilor

Cele 5 platforme de deşeuri menajere din comuna au fost închise, conform HG nr.

1274/2005, urmându-se o procedură simplificată, spaţiile de depozitare s-au ecologizat, iar

zonele respective s-au reintrodus în circuitul agricol.

La nivelul comunei Sapoca, problema gestiunii deseurilor este rezolvata

prin urmatoarele actiuni:

Activitatea de salubrizare se realizeaza prin gestiune delegata - astfel administratia

publica locala a apelat pentru realizarea serviciilor la operatori autorizati de servicii publice:


74

SC. ROMPREST SERVICE S.A. caruia i s-a încredintat în baza unui contract serviciile

publice de salubritate a comunei.

Deseurile de tip menajer sunt colectate in incintele proprii ale persoanelor fizice

sau juridice si ridicate ritmic de operatorul specializat in servicii de salubritate. Astfel

deseurile menajere sunt ridicate din poarta in poarta , pe baza unui program stabilit prin

contract si transportate conform legislatiei in vigoare la „Depozitului zonal de deseuri

nepericuloase, comuna Galbinasi”.

Colectarea la locul de producere, in fiecare gospodarie, a reziduurilor menajere se

face în recipiente acoperite, dimensionate corespunzator. Reziduurile nu se colecteaza

direct în recipient, ci într-o pungă de polietilenă aflată în recipient, care are un volum puţin

mai mare decât volumul recipientului.

In privinta deseurilor valorificabile , in comuna sunt amenajate 8 puncte (3 in satul

Matesti si 5 in Sapoca) de colectare selectiva temporara a deseurilor valorificabile.

Acestea sunt ridicate si transportate de catre operatorul specializat SC. ROMPREST

SERVICE S.A. in vederea valorificarii.



mineralizare si utilizare ca fertilizant impreuna cu resturile vegetale. Platforma de gunoi de

grajd va fi amplasata la minim 10,00 m distanta de locuinta proprie si din vecinatati si de

sursele de apa ;











cuprinzând deseurile, inclusiv deseurile periculoase; HG nr. 1061/2008 privind transportul


75

deşeurilor periculoase si nepericuloase, Legea nr. 1012006 privind serviciul de salubrizare

a localităţilor, cu modificările si completările ulteriaore), s-a incheiat un acord de parteneriat

public – privat cu SC GreenWEEE Buzau.

Deseurile spitalicesti provenind de la cabinetele medicale, considerate periculoase

(infectioase si intepatoare) vor fi colectate in containere speciale ce vor fi puse la dispozitie

de catre unitatile specializate de neutralizare a deseurilor periculoase si transportate in

conditii de siguranta si incinerate intr-un incinerator spitalicesc autorizat .

In privinta deseurilor provenite din constructii si demolari, primaria a luat masuri

pentru controlul acestui flux de deseuri, prin operatorul autorizat SC. ROMPREST

SERVICE S.A. care va ridica acest tip de deseu la cerere.

CAPITOLUL 5

OBIECTIVE DE PROTECTIA MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NATIONAL,

COMUNITAR SAU INTERNATIONAL, CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN SI

MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE DE MEDIU IN TIMPUL

PREGATIRII PLANULUI

5.1 Corelarea PUG cu obiectivele de protectie a mediului stabilite la nivel

national, comunitar sau international

Aderarea României la UE a impus transpunerea în legislatia română a aquis–ului

comunitar, implementarea si controlul implementării legislatiei specifice. Politica Uniunii

Europene si actiunea sa asupra mediului pot fi schitate prin programele sale de actiune

asupra mediului începute în 1973.

Planul National pentru aderarea României la Uniunea Europeană În conformitate cu Planul National pentru Aderarea României la Uniunea Europeană

si a prevederilor Legii nr.151/1998 privind Dezvoltarea Regională, a fost elaborat în luna

octombrie 1999 Planul National de Dezvoltare al României, care a fost revizuit la jumătatea

anului 2000.

Acest document corelează si integrează următoarele documente:

- Planul Regional de Dezvoltare;


76

- Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala;

- Planul National pentru Transport;

- Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului;

- Strategia Natională pentru Dezvoltarea Resurselor Umane.

Din acest punct de vedere, dezvoltarea regionala a României va tine seama de

considerentele privind protectia si conservarea mediului. Strategia propusă s-a axat pe

următoarele domenii importante: îmbunătătirea calitătii apei, reducerea emisiilor în aer (în

special a celor de dioxizi de sulf si azot), reciclarea deseurilor si depozitarea deseurilor

municipale în conditii ecologice.

Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului (PNAPM)

Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului (PNAPM) a fost elaborat în

1995 (ultima dată fiind revizuit în 1999) si a fost actualizat în concordanta cu Planul

National pentru Adoptarea Acquis-ului Comunitar, în scopul furnizării unui instrument cheie

pentru stabilirea măsurilor în cadrul procesului de integrare europeană, plan ce necesită

integrarea politicilor de mediu în cadrul celorlalte sectoare (industrie, agricultură,

transporturi, amenajarea teritoriului si sănătate). In luna noiembrie 1999 a fost pregătită

noua versiune a PNAPM;selectarea, analiza si implementarea proiectelor din cadrul

PNAPM s-a făcut în concordantă cu următoarele criterii:

- domenii majore de activitate;

- abordarea pe anumite nivele (local, regional, national);

- perioada de implementare: termen scurt si mediu;

- problemele generale abordate: protectia calitătii apelor, protectia calitătii aerului si a

atmosferei, protectia calitătii solului, conservarea biodiversitătii, silvicultura, managementul

deseurilor, planificare urbană si transporturi;

- legislatie si reglementări, dezvoltare institutională.

Strategia Natională de Gestionare a Deseurilor

În anul 2004, în conformitate cu Directiva Cadru privind deseurile nr. 75/442/EEC

Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor a elaborat si aprobat prin hotărâre a Guvernului,


77

Strategia Natională de Gestionare a Deseurilor cu scopul de a crea cadrul necesar pentru

dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor, eficient din

punct de vedere ecologic si economic. Conform acestei strategii, responsabilitatea pentru

activitătile de gestionare a deseurilor revine generatorilor acestora în conformitate cu

principiul “poluatorul plăteste” sau, după caz, producătorilor în conformitate cu principiul

“responsabilitatea producătorului”.

Planul National de Gestionare a Deseurilor

Acest plan national de etapă, a fost adoptat prin HG 123/2003 fiind elaborat pentru

perioadă 2003-2013 în baza prevederilor legislatiei europene si nationale în domeniu si are

ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat

de gestionare a deseurilor municipale, eficient din punct de vedere ecologic si economic.

Planul cuprinde obiective strategice pe care trebuie să le îndeplinească România, tinte si

măsuri pe termen scurt si mediu în domeniul gestionării deseurilor, precum si unele actiuni

cu termen pentru anul 2020.

Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea 2 S-E Planul Judetean

de Gestionare a Deseurilor pentru Judetul Vrancea

Aceste planuri sunt elaborate pentru perioada de 10 ani (2004 – 2013, cu

posibilitatea de revizuire după 5 ani, respectiv în anul 2009) în baza prevederilor Strategiei

Nationale de Gestionare a Deseurilor, a Planului National de Gestionare a Deseurilor, a

legislatiei europene si nationale în domeniu si au ca obiectiv crearea cadrului necesar

pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor

municipale solide, eficient din punct de vedere ecologic si economic.

De asemenea, planul cuprinde obiective, tinte si măsuri pe termen scurt si mediu,

precum si unele actiuni pentru perioada 2004 - 2013.

Relevanta Planului pentru integrarea obiectivelor de mediu si implementarea

legislatiei de mediu


78

Scopul evaluarii de mediu pentru planuri si programe consta in determinarea

formelor de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat. In cadrul prezentului

raport, acest lucru s-a realizat prin evaluarea performantelor proiectului de dezvoltare in

raport cu o serie de obiective de protectia mediului. Trebuie mentionat ca un obiectiv

reprezinta un angajament definit mai mult sau mai putin general a ceea ce se doreste a se

obtine. In vederea realizarii unui obiectiv, sunt necesare actiuni concrete, care, in

conformitate cu procedurile de planificare, sunt denumite tinte. Pentru a surprinde si

cuantifica progresele in implementarea actiunilor, in realizarea tintelor si, in final, in

atingerea obiectivelor, se utilizeaza anumiti indicatori. Indicatorii sunt de fapt acele

elemente care permit monitorizarea rezultatelor unui plan. In capitolul de fata sunt

prezentate obiectivele de mediu, tintele si indicatorii pentru planul urbanistic analizat.

Obiectivele de mediu iau in considerare si reflecta politicile de mediu nationale si ale UE,

precum si obiectivele de mediu stabilite la nivel local si regional in cadrul Planului Local de

Actiune pentru Mediu al judetului Buzau si al Planului Regional de Actiune pentru Mediu al

Regiunii Sud-Est.

Obiectivele sunt focalizate pe factorii sau aspectele de mediu asupra carora proiectul de

dezvoltare propus poate exercita un impact semnificativ.

In ceea ce priveste tintele, acestea constituie de fapt prevederile planului privind reducerea

impactului asupra mediului. Deoarece in cazul planului supus evaluarii de mediu, masurile

privind reducerea impactului asupra fiecarui factor/aspect de mediu, constituind tintele

pentru atingerea obiectivelor de mediu propuse sunt numeroase, s-a optat ca obiectivele sa

fie clasificate in doua categorii:

− Obiective strategice de mediu, reprezentand obiectivele stabilite la nivel national,

comunitar sau international;

− Obiective specifice de mediu, reprezentand obiectivele relevante pentru plan, derivate din

obiectivele strategice, precum si obiectivele stabilite la nivel local si regional.

Tintele sunt prezentate ca sinteze ale masurilor detaliate de reducere/eliminare a

impactului asupra mediului prevazute in cadrul planului de amenajare.

Indicatorii au fost identificati astfel incat sa permita elaborarea propunerilor privind

monitorizarea efectelor implementarii planului.


79

Tintele si indicatorii s-au stabilit pentru fiecare obiectiv de mediu, respectiv pentru fiecare

factor/aspect de mediu luat in considerare. Acestea, impreuna cu obiectivele caracteristice,

sunt prezentate in tabelul de mai jos:


80

5.2 Modul de îndeplinire a obiectivelor de protectie a mediului

Factor de mediu Obiective specifice de mediu Obiective PUG Tinte Indicatori APA � Directiva privind calitatea apei

destinate consumului uman 98/83/CE, avand ca principal obiectiv protejarea sanatatii populatiei de efectele oricarui tip de contaminare a apei destinate consumului uman;

� Directiva privind epurarea apelor uzate urbane 91/271/CEE, cu privire la protejarea mediului impotriva efectelor negative ale evacuarilor de ape uzate;

� Directiva privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole 91/676/CEE;

� Extinderea retelei de

distributie apa potabila pe toate

strazile, inclusiv in zonele in care se

propune extinderea intravilanului, cu

conducte PEID cu diametre de 63-

160 mm, pe traseul conductelor

urmand a se monta vane, hidranti de

incendiu.

� Realizarea unui sistem

centralizat de canaliazare si a unei

statii de epurare modulare, care va

deservi ambele sate.

Indicatorii de calitate ai apelor uzate epurate in statiile de epurare vor trebui sa respecte limitele impuse in NTPA 001/2002;

pH, CBO5, CCOCr, materii in suspensie, detergenti sintetici, etc.

AER � Directiva 96/62/CEE, privind evaluarea si managementul calitatii aerului, avand ca scop evaluarea calitatii aerului inconjurator;

� Respectarea prevederilor OUG 114/2008, respectiv alocarea a 26mp spatiu verde/cap de locuitor.

• Mentinerea si intretinerea spatiilor

verzi existente si realizarea unei noi

suprafete spatii verzi de 9,57 ha

pentru intreaga comuna;

• Imbunătăţirea legăturilor

carosabile in localitate – se propune

modernizarea circulatiei prin crearea

unui profil transversal corespunzator.

In toate etapele de implementare a obiectivelor planului se vor respecta prevederile In toate etapele de implementare a obiectivelor planului se vor respecta prevederile STAS12574/87,

Emisii de poluanti specifici: Nox, NO2, pulberi, CO, etc.


81

Aceste profiluri vor avea rigole pentru

scurgerea apelor pluviale , spatii verzi

si trotuare de circulatie pentru

persoane.

SOL/UTILIZAREA TERENURILOR

Directiva cadru 75/442/CEE, privind deseurile; Directiva 1999/31/CEE privind depozitarea deseurilor;

� Asigurarea unui management corespunzator al deseurilor; � Realizarea unor lucrari de

protectie mal, pentru prevenirea eroziunii provocate de paraul Slanic pe malul drept in zona de N-E a localitatii si pe toata lungimea intravilanului localitatii Matesti.

Pe perioada de implementarea a obiectivelor PUG se vor limita suprafetele decopertate; Respectarea prevederilor de gospodarire a apelor si control al eroziunii; Implementarea prevederilor

Indicatori specifici pentru calitatea solului si starea terenurilor.

POPULATIA Cresterea numarului locurilor de numca ; Creearea conditiilor pentru dezvoltarea economica a zonei.


Masuri si initiative pentru crestrea economica a zonei prin stimularea implementarii anumitor proiecte.

Numarul de locuri de munca create; Numarul de unitati economice/comerciale aparute recent in zona.

MANAGEMENTUL DESEURILOR

Respectarea legislatiei privind colectarea, depozitarea si eliminarea deseurilor.

� Asigurarea unui management corespunzator al deseurilor;

Implementarea obiectivelor privind modul de gestionare al deseurilor, precum si reducerea/eliminarea efectelor acestora asupra mediului.

Tipuri de deseuri conform HG 856/2002. Cantitati de deseuri.

ZGOMOT SI VIBRATII

Respectarea limitelor admise pentru zgomote si vibratii, STAS 10099-88. Protejarea receptorilor sensibili la vibratii.

� Modernizarea infrastructurii rutiere;

Reducerea zgomotelor si vibratiilor in zonele sensibile

Nivel de zgomot : Limita incintei:< 56 dB Zone de locuit: < 50 dB

BIODIVERSITATEA, FLORA SI FAUNA

Respectarea legislatiei cu privire la ariile protejate

� Extinderea intravilanului cu 48,13 ha nu se va suprapune peste Situl

Minimizarea efectelor asupra biodiversitatii

Modificari ale suprafetelor


82

Natura 2000. in perioada de implementare a obiectivelor planului.

habitatelor si speciilor.

PATRIMONIU CULTURAL, ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC

Legea 5/2000 – sectiunea a III a – zone protejate; OUG 195 /2005 – mentinerea si protejarea monumentelor istorice

� Va fi intituita zonă de protectie

necesară care să asigure conservarea integrată a monumentului istoric din comuna Sapoca.

Protejarea si conservarea patrimoniului cultural, arheologic si arhitectonic.

Actiuni din cadrul Planului de management al patrimoniului cultural.

SANATATEA UMANA

Mentinerea calitatii factorilor de mediu sub valorile limita legale pentru protectia sanatatii populatiei

� Realizarea unui sistem de colectare a deseurilor.

� Realizarea retelelor de canalizare si reabilitarea/extinderea sistemului de alimentare cu apa;

� Extinderea zonei de locuit;

Implementarea prevederilor planului de management social si de mediu;

Numarul de vizite la serviciile medicale; Indicatorii specifici pentru calitatea factorilor de mediu.

PEISAJ Respectarea OUG 195/2005 cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv mentinerea fondului peisagistic, refacearea peisagistica a zonelor de interes turistic.

Prezentul PUG contine actiuni care vor fi intreprinse respectand regulamentele Generale si Locale de Urbanism, care contin elemente pentru incadrarea in peisaj a obiectivelor.

Minimizarea impactului asupra peisajului

-

VALORI MATERIALE

Utilizarea in mare parte a materialelor locale (lemn, agregate minerale), pentru reducerea costurilor si impactului generat de transport. Protejarea propietatii.

• Extinderea retelei de energie

electrica;

• Extinderea retelei de telefonie si

cablu TV;


� Extinderea retelei de

distributie apa potabila pe toate

strazile, inclusiv in zonele in care se

propune extinderea intravilanului, cu

conducte PEID cu diametre de 63-

Implementarea obiectivelor planului utilizind pe cat posibil reseursele locale existente.

Tipuri si cantitati de materiale locale utilizate.


83

160 mm, pe traseul conductelor

urmand a se monta vane, hidranti de

incendiu.

� Realizarea unui sistem

centralizat de canaliazare si a unei

statii de epurare modulare, care va

deservi ambele sate.

FACTORI CLIMATICI

Reducerea emisiilor de CO2 de la sursele stationare si mobile

� Modernizarea infrastructurii rutiere Implemntarea obiectivelor planului se va realiza folosind masini/utilaje dotate cu motoare cu emisii reduse de poluanti.

Raportarea inventarul anual privind emisiile de poluanti in atmosfera la solicitarea autoritatilor competente conform Ordinului nr. 3299/28.08.2012


84

CAPITOLUL 6

POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CAZUL

IMPLEMENTARII PUG

Conform cerintelor HG 1076/2004, in cazul analizei unui plan sau program, trebuie

evidentiate efectele semnificative asupra mediului determinate de implementarea acestuia.

Scopul acestor prevederi consta in identificarea, predictia si evaluarea efectelor generate

de punerea in aplicare a respectivului plan sau program.

6.1. Metodologia de evaluare utilizata

Evaluarea a fost efectuata tinand cont de criteriile recomandate prin HG 1076/2004

anexa 1 , pentru cuantificarea nivelului prognozat al efectelor s-au avut in vedere atat

efectele directe cat si secundare, cumulative sau sinergice.S-a tinut cont si de durata

prognozata a acestora-pe termen scut, mediu sau lung.

Principiul de baza luat in considerare in determinarea potentialelor efecte asupra

factorilor/aspectelor de mediu a constat in evaluarea propunerilor planului in raport cu

obiectivele de mediu.

Cat priveste evaluarea efectului asupra mediului datorat implementarii obiectivelor

prevazute de prezentul PUG, nu s-a analizat evaluarea efectelor datorate fazelor de

executie.

Efectele asupra mediului din perioada de executie sunt cele caracteristice tuturor

santierelor, cu implicatii cu arie redusa de manifestare, de scurta durata si de intensitate

redusa asupra componentelor mediului, in conditiile respectarii disciplinei de lucru.

Posibilele efecte negative asupra factorilor de mediu sunt reversibile, se manifesta pe

perioada lucrarilor si pot fi diminuate sau chiar eliminate prin adoptarea unor masuri

corespunzatoare. Posibilele efecte vor fi analizate detaliat in cadrul studiilor de impact pe

fiecare lucrare in parte conform legislatiei de mediu in vigoare.

Se considera ca geosistemele posibil afectate (in special apa, aer, sol, componenta

vie, populatia din zona) vor reveni la parametrii normali de functionare la terminarea

lucrarilor de executie. Avand in vedere topografia si conformatia terenului, nu se estimeaza


85

aparitia unor dezechilibre majore sau a unor factori de risc natural suplimentari ca urmare a

activitatilor de santier.

Evaluarea consta in acordarea unor note de bonitate pentru fiecare forma de efect

pozitiv sau negativ , identificata, utilizand urmatoarea scara:

+2 efect pozitiv semnificativ

+1 efect pozitiv nesemnificativ

0 – efect neutru

-1 efect negativ minor

-2 impact negativ semnificativ

6.2. Evaluarea obiectivelor propuse prin PUG

Principalele obiective propuse prin PUG comuna Sapoca ce ar putea genera un

potential efect asupra mediului sunt:

• O1 – Extinderea teritoriului administrativ al comunei cu 48,13 ha.

• O2 –imbunatatiri ale retelei stradale si asfaltari ale drumurilor comunale;

• O3 - Realizarea sistemului centralizat de canalizare a apelor uzate si a unei statii

de epurare pentru ape uzate;

• O4 – Extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apa pentru intreaga

comuna;

• O5 - Extinderea retelei de energie electrica;

• O6 - Realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu gaze;

Obiective de referinta

� OR1 Imbunatatirea calitatii aerului;

� OR2 Imbunatatirea calitatii apelor de suprafata si subterane;

� OR3 Imbunatatirea calitatii solului;


86

� OR4 Protejarea si imbunatatirea conditiilor si functiilor ecosistemelor terestra si

acvatice impotriva degradarii, fragmentarii si defrisarii;

� OR5 Imbunatatirea calitatii vietii;

� OR6 Dezvoltarea sistemului de infrastructura rutiera si utilitati;

Obiectivul O1 Extinderea teritoriului administrativ al comunei cu 48,13 ha

Factor de

mediu

Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii

Aer OR1 Imbunatatirea calitatii aerului 0 Nici un efect

Apa OR2 Imbunatatirea calitatii apelor

de suprafata si subterane

0 Nici un efect

Sol OR3 Imbunatatirea calitatii solului -1 Efcet negativ minor datorita

schimbarii tipului de folosinta a

terenului

Biodiversitatea OR4 Protejarea si imbunatatirea

conditiilor si functiilor ecosistemelor

terestra si acvatice

0 Nici un efect

Sanatatea

populatiei

OR5 Imbunatatirea calitatii vietii +1 Cresterea gradului de confort

prin marirea spatiului de locuit

pe cap de locuitor.

Mediu social si

economic

OR6 Dezvoltarea sistemului de

infrastructura rutiera si utilitati

+1 Efect pozitiv-prin extinderea

intravilanului se extinde si

infrastructura rutiera si

utilitatile

TOTAL +1

Obiectivul O2 – Modernizari ale retelei stradale si asfaltari ale drumurilor comunale

Factor de

mediu



87

Aer OR1 Imbunatatirea calitatii

aerului

+1 Efect pozitiv datorat

reducerii emisiilor de gaze si

pulberi




realizarii sistemelor de rigole

pentru colectarea apelor

pluviale

Sol OR3 Imbunatatirea calitatii solului 0 Nici un efect


conditiilor si functiilor

ecosistemelor terestra si acvatice

impotriva degradarii, fragmentarii

si defrisarii

0 Nici un efect.

Sanatatea

populatiei

OR5 Imbunatatirea calitatii vietii +1 Efect pozitiv datorat

confortului deplasarilor si

posibiltate mai facila de

comunicare

Mediu social si

economic




posibilitatilor de dezvoltare

ale comunei, accesibilitatii

rapide in zona.

TOTAL 4

Obiectivul O3 –Realizarea sistemului centralizat de canalizare a apelor uzate si a unei

statii de epurare ape uzate

Factor de

mediu


Aer OR1 Imbunatatirea calitatii

aerului

0 Nici un efect


88



+2 Efect pozitiv datorita

realizarii unor conditii de

igiena si confort

corespunzator;desfiintarea

puturilor absorbante ;

interzicerea oricaror

deversari necontrolate de

ape uzate;respectarea

legislatiei in vigoare privind

evacuarea in emisar

Sol OR3 Imbunatatirea calitatii solului +1 Efect pozitiv datorita

desfiintarii puturilor

absorbante ; interzicerea

oricaror deversari

necontrolate de ape uzate,

reziduuri sau depuneri de

deseuri în cursurile de apa si

pe malurile acestora;


conditiilor si functiilor

ecosistemelor terestra si acvatice

impotriva degradarii, fragmentarii

si defrisarii

0 Nici un efect

Sanatatea

populatiei

OR5 Imbunatatirea calitatii vietii +2 Efect pozitiv datorita

imbunatatirii confortului si

igienei

Mediu social si

economic




posibilitatilor de dezvoltare

ale comunei,

TOTAL 6

Obiectivul O4- Extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apa a localitatii:


89

Factor de

mediu





+2 Efect pozitiv datorita

gestionarii

corespunzatoare a

resurselor naturale

Sol OR3 Imbunatatirea calitatii solului 0 . Nici un efect



terestra si acvatice impotriva

degradarii, fragmentarii si defrisarii

0 Nici un efect

,implementarea

obiectivului nu presupune

modificarea unor

suprafeţe împădurite, sau

modificarea compoziţiei

speciilor În zonă nu au

fost identificate specii si

habitate ale speciilor

incluse in Cartea Roşie

Sanatatea

populatiei

OR5 Imbunatatirea calitatii vietii +2 Efect pozitiv datorita

imbunatatirii confortului si

igienei

Mediu social si

economic



0 Nici un efect

TOTAL 4

Obiectivul O5- Extinderea retelei de energie electrica

Factor de

mediu



Apa OR2 Imbunatatirea calitatii apelor 0 Nici un efect


90


Sol OR3 Imbunatatirea calitatii solului +1 Efect pozitiv prin

inlocuirea retelelor de

electricitate care au

tranformatori vechi.





0 Nici un efect

Sanatatea

populatiei

OR5 Imbunatatirea calitatii vietii 0 Nici un efect

Mediu social si

economic



0 Nici un efect

TOTAL 1

Obiectivul 6- Realizare retea de distributie gaze naturale

Factor de

mediu


Aer OR1 Imbunatatirea calitatii aerului +1 Efect pozitiv,calitatea

aerului in zona se va

imbunatatii



0 Nici un efect

Sol OR3 Imbunatatirea calitatii solului 0 Nici un efect





0 Nici un efect


91

Sanatatea

populatiei

OR5 Imbunatatirea calitatii vietii 0 Nici un efect

Mediu social si

economic



+1 Efect pozitiv, datorita

posibilitatii de dezvoltare

economica si sociala pe

viitor a comunei

TOTAL +2

6.3 Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale obiectivelor propuse prin

asupra asupra obiectivelor de mediu relevante

Evaluarea efectului cumulativ al implementării PUG Sapoca, s-a realizat pe baza

însumării punctajului acordat pentru fiecare obiectiv relevant asupra obiectivelor de mediu.

OR1 OR2 OR3 OR4 OR5 OR6 TOTAL

O1 0 0 -1 0 1 1 1

O2 1 1 0 0 1 1 4

O3 0 2 1 0 2 1 6

O4 0 2 0 0 2 0 4

O5 0 0 1 0 0 0 1

O6 +1 0 0 0 0 +1 2

TOTAL 2 5 1 0 6 4

Din evaluarea cumulativa reiese un efect pozitiv asupra factorilor de mediu de

mediu,ceea ce va asigura respectarea standardelor de mediu. Imaginea de ansamblu a

efectului generat de acest plan este prezentata in figura de mai jos:


92

Evaluarea globala a efectelor generat de implementarea PUG

Analiza rezultatelor evaluarii pune in evidenta faptul ca implementarea PUG-ului

genereaza un efect preponderent pozitiv.

Implementarea obiectivelor propuse prin PUG va contribui in principal la limitarea

poluarii factorilo de mediu datorita realizarii retelelor de canalizare si a statiei de epurare,

prin implementarea unui management corespunzator al deseurilor.

Extinderea intravilanului nu are impact asupra aerului, apei, solului sau al biodiversitatii.

Nu va fi afectata calitatea acestor factori. Extinderea intravilanului va avea in schimb efecte

benefice pentru mediul socio-economic prin crearea de spatii pentru noi locuinte.

Realizarea sistemului de canalizare si epurare are un efect negativ nesemnificativ in

timpul realizarii lucrarilor de constructie asupra aerului din cauza particulelor de praf ce se

pot ridica la saparea santurilor, asupra solului prin modificarea asezarii acestuia si asupra.

Dupa finalizarea lucrarilor acest impact negativ va disparea si va ramane doar impactul

pozitiv: se va imbunati calitatea apelor si a solului deoarece apele uzate nu mai ajung direct

in mediu. Impactul asupra sanatatii este indirect, dar pozitiv: apele uzate nu mai ajung in

panza freatica. Impactul asupra mediului socio-economic este pozitiv: se imbunatatesc

conditiile de trai ale locuitorilor comunei Sapoca.

Impactul extinderii sistemului de alimentare cu apa si realizarii sistemului centralizat

de alimentare cu gaze, este similar celui al realizarii sistemului de canalizare si epurare.

In perioada lucrarilor pot exista emisii de praf care pot afecta calitatea aerului, dar acesta

nu este rezidual, dispare imediat dupa finalizarea lucrarilor. Impactul asupra peisajului se

0 1 2 3 4 5 6 7

imbunatatirea calitatii

aerului


apelor


solului

protejarea ecosistemelor

terestre si acvatice

imbunatatirea calitatii vietii

dezvoltarea infrastructurii


93

manifesta prin aspectul inestetic al zonei in care se desfasoara lucrarile, dar dupa pozarea

conductelor in santurile aferente, acest aspect va fi inlaturat. Impactul asupra mediului

socio-economic este pozitiv prin imbunatatirea conditiilor de trai ale locuitorilor comunei

Sapoca.

In zona nu exista habitate protejate care sa fie afectate. Majoritatea

amplasamentelor se desfasoara in interiorul localitatilor unde exista foarte putine specii

salbatice. Efectul asupra acestor specii va fi resimtit numai pe perioada de desfasurare a

lucrarilor de constructie. Dupa finalizarea acestora mediul va reveni la conditiile initiale.

Patrimoniul cultural, arhitectonic si arheologic si valorile materiale nu vor fi afectate

de realizarea lucrarilor propuse in cadrul PUG-ului.

Nu va exista efect rezidual. Dupa terminarea lucrarilor de constructie mediul va

reveni la starea initiala.

Efectul obiectivelor din Planul Urbanistic General al Comunei Sapoca pe termen

mediu si lung se va concretiza in respectarea tintelor propuse in politicile de mediu

adoptate de legislatie pe factori de mediu.


94

EVALUAREA EFECTELOR CUMULATE

Factor de mediu Efecte cumulate ale obiectivelor planului Factor de mediu/aspect de mediu cu care interactioneaza

Comentarii privind interactiunile potentiale

POPULATIA Efectul cumulat al implementarii obiectivelor planului va fi unul pozitiv semnificativ, datorita imbunatatirii conditiilor sociale si de viata ale populatiei pe termen scurt, mediu si lung.

Solul/Utilizarea terenului, Patrimoniul cultural, arhitectonic si arheologic, Valorile materiale

Implementarea planului va determina modificari in utilizarea terenului din zona.

APA Calitatea apelor de suprafata, freatice si de adâncime, de pe raza comunei este afectata de poluantii proveniti de la apele uzate menajere ,de la fose si de la puturile absorbante. In conditiile implementarii obiectivelor planului se va imbunatati calitatea apei de suprafata si subterane iar efectul va fi unul pozitiv semnificativ datorita realizarii unor conditii de igiena si confort corespunzator;desfiintarea puturilor absorbante ; interzicerea oricaror deversari necontrolate de ape uzate;respectarea legislatiei in vigoare privind evacuarea in emisar.

Biodiversitatea, flora si fauna, Sanatatea umana

Implementarea prevederilor privind gospodarirea apelor , inclusiv managementul apelor uzate va determina imbunatatirea semnificativa a calitatii apelor de suprafata si subterane fata de situatia actuala.

AER Efectul cumulativ va fi unul negativ nesemnificativ in timpul perioadei de implementarea (constructie) a obilectivelor. Dupa finalizarea lucrarilor acest impact negativ va disparea .

Biodiversitatea, flora si fauna, Sanatatea umana, Peisajul, Solul/Utilizarea terenului, Infrastructura rutiera/Transportul, Factorii climatici

Emisiile de poluanti atmosferici, respectiv, calitatea aerului reprezinta elemente importante atat la nivel local, in ceea ce priveste protectia sanatatii umane, a vegetatiei si a ecosistemelor, cat si la nivel global, in ceea ce priveste schimbarile climatice. Emisiile de praf si


95

de alti poluanti, pot influenta calitatea aerului, precum si a solului . Totusi, avand in vedere perioada scurta in care se vor realiza lucrarile, acestea nu vor determina un impact semnificativ asupra calitatii aerului.

SOL/UTILIZAREA TERENURILOR

Principalele forme de efecte sunt asociate modificarii utilizarii terenurilor, poluarii potentiale a apelor (inclusiv transfrontiera) si a solului. Modificarea utilizarii terenurilor din zona va genera un impact negativ in etapele de constructie si de operare, care va fi atenuat semnificativ in etapa post-inchidere ca urmare a reabilitarii mediului si reintroducerii terenurilor in circuitul natural.

Populatia, Biodiversitatea, flora si fauna, Peisajul, Valorile materiale

Impactul asupra calitatii solului si modificarile privind folosintele terenului pot determina diferite forme de impact asupra comunitatilor si a valorilor materiale (afectarea proprietatilor), precum si asupra biodiversitatii (modificari si pierderi de habitate). Masurile de reabilitare a mediului dupa terminarea perioadei de constructie vor determina reintroducerea unor forme asemanatoare de folosinte.

MANAGEMENTUL DESEURILOR

Implementarea si respectarea managementului corespunzator al deseurilor va determina un impact cumulat neutru asupra calitatii apelor si solului. Modificarea utilizarii terenurilor din zona va genera un impact negativ in etapele de constructie si de operare, care va fi atenuat semnificativ in etapa post-inchidere ca urmare a reabilitarii mediului si reintroducerii terenurilor in circuitul natural.

Solul/Utilizarea terenului, Patrimoniul cultural, arhitectonic si arheologic, Valorile materiale

Implementarea obiectivelor privind modul de gestionare al deseurilor, conduce la reducerea/eliminarea efectelor depozitarii necontrolate a acestora asupra mediului.

ZGOMOT SI VIBRATII In perioada de implementare (constructie) efectul cumulat va fi unul negativ nesemnificativ, deoarece se va aduce un aport la nivelurile de zgomot si vibratii din perimetre cu receptori

Sanatatea umana, Patrimoniul cultural, arhitectonic si arheologic,

Nivelurile de zgomot si de vibratii pot afecta sanatatea umana si/sau starea constructiilor atunci cand se


96

sensibili din vecinatatea zonei industriale. Infrastructura rutiera/Transportul

depasesc anumite limite. Nivelurile de zgomot si de vibratii generate de traficul rutier sunt dependente de starea tehnica a Infrastructurii, care se va imbunatati.

BIODIVERSITATEA, FLORA SI FAUNA

Extinderea intravilanului cu 48,13 ha, nu se va suprapune peste Situri Natura 2000. Impactul cumulat al activitatilor desfasurate asupra biodiversitatii va fi unul nesemnificativ.

Peisajul, Solul/Utilizarea terenului

Modificarea si pierderea de habitate influenteaza peisajul si utilizarea terenului pentru etapele de constructie si de operare. Aplicarea masurilor de renaturare a zonei dupa inchiderea perioadei de implementare va determina refacerea suprafetelor afectate temporar.

PATRIMONIU ULTURAL,

ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC

Impactul cumulat este considerat ca fiind pozitiv Semnificativ, prin instituirea zonei de protectie pentru monumetul istoric existent in comuna.

Populatia, Peisajul Patrimoniul cultural, arhitectonic si arheologic poate avea influente cu efecte economice asupra comunitatii. De asemenea, acest patrimoniu are semnificatie pentru caracteristicile peisajului din zona si din imprejurimi.

SANATATEA UMANA Impactul cumulat este considerat pozitiv semnificativ, datorita imbunatatirii conditiilor sociale si de viata ale populatiei pe termen scurt, mediu si lung.

Populatia, Apa, Aerul, Zgomotul si vibratiile

Sanatatea umana este influentata de conditiile de viata, de calitatea apei, a aerului, a nivelurilor de zgomot si vibratii.

PEISAJ Prezentul PUG contine actiuni care vor fi intreprinse respectand regulamentele Generale si Locale de Urbanism, care contin elemente pentru incadrarea in peisaj a obiectivelor, de eceea consideram un efect cumulativ pozitv semnificativ asupra peisajului.

Patrimoniul cultural, arhitectonic si arheologic, Biodiversitatea, flora si fauna, Solul/Utilizarea

Peisajul unei zone include si patrimoniul cultural, arhitectonic si arheologic de care dispune aceasta. Biodiversitatea, flora si fauna sunt influentate direct de


97

terenului, Populatia elementele naturale ale peisajului, acestea fiind componente esentiale ale habitatelor. Intre utilizarea terenurilor si peisaj exista o relatie stransa de interdependenta.

VALORI MATERIALE Impactul cumulat privind valorile materiale este apreciat ca pozitiv.

Populatia, Solul/Utilizarea terenului

Impactul asupra valorilor materiale poate genera forme de impact asupra comunitatilor si asupra utilizarii terenului. Implementarea obiectivelor planului se va face utilizind pe cat posibil reseursele locale existente.

FACTORI CLIMATICI Impactul cumulat asupra climei este determinat de emisiile de gaze cu efect de sera generate de surse de ardere stationare si mobile care, dupa terminarea perioadei de implementare vor disparea. Impactul este apreciat negativ nesemnificativ.

Aerul, Infrastructura rutiera/Transportul

Factorii care influenteaza clima interactioneaza cu aerul si cu transportul datorita emisiilor asociate surselor stationare de ardere de la cosurile de evacuarea si transportului intensificat in perioada de implementare a obiectivelor.


98

1. EFECTE TRANSFRONTIERA

Nu este cazul.

CAPITOLUL 8

MASURI DE PREVENIRE, REDUCERE SI COMPENSARE

A EFECTELOR ADVERSE REZULTATE DIN IMPLEMENTAREA PUG-ULUI

Cu toate ca din analiza evaluarii obiectivelor PUG comuna Sapoca ,rezulta un efect

pozitiv asupra factorilor de mediu ceea ce inseamna respectarea tintelor propuse in

politicile de mediu adoptate de legislatie pe factori de mediu , este necesar sa se

stabileasca masuri pentru intarirea efectelor pozitive si prevenirea efectelor adverse

asupra factorilor de mediu :aer, apa, sol.

In cazul zonarii teritoriale este necesar ca destinatia terenurilor sa fie respectata, asa

cum a fost indicat in plan. Consiliului Local ii revine obligatia respectarii destinatiei

terenurilor, mai ales in problemele privitoare la interdictiile de construire temporare si

permanente, a culoarelor si terenurilor destinate dezvoltarii infrastructurii de servicii de

gospodarie comunala, a zonelor cu riscuri naturale, a zonelor de protectie sanitara cu regim

sever. Dupa aprobare, planul avand caracter legislativ local in problemele dezvoltarii

urbane este necesar sa se respecte separarea zonei de locuit si activitati complementare

de activitatile economice. Administratia publica locala trebuie sa respecte destinatia zonei

iar la eliberarea Certificatelor de urbanism sa specifice regimul juridic si tehnic al terenurilor.

De asemenea, se va solicita, in scris, ca pentru orice propunere de dezvoltare economica

sa se elibereze acord de mediu de institutiile abilitate prin lege.

In cazul concret al implementarii prevederilor din PUG comuna Sapoca se recomanda

urmatoarele masuri de prevenire si reducere a efectelor aplicarii proiectului.

8.1 Masuri de prevenire si reducere a poluarii aerului

Obiectivele prevazute in PUG, necesare dezvoltarii localitatii, ar putea afecta

calitatea acestuia, in faza de executie a lucrarilor pentru :executarea lucrarilor de constructii


99

,extinderea retelei de alimentare apa potabila, realizarea retelei de canalizare si a statiei

de epurare.Ca masuri de protejare a calitatii aerului se prevad:

• Pe toata perioada modernizarii retelei rutiere, sau a executiei de constructii de noi

obiective se vor lua masuri pentru a diminua , pana la eliminare a emisiilor de

pulberi , zgomot sau vibratii;materialele de constructii pulverulente se vor manipula

in asa fel incat sa se reduca la minim nivelul particulelor ce pot fi antrenate de

curentii atmosferici;se vor lua masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale

de constructii pe carosabilul drumurilor de acces.

• Platformele si containerele de depozitare temporara a deseurilor trebuie mentinute in

stare buna, , in conditii de curatenie si ordine;

• Trebuie respectat programul prevazut in contractul cu operatorul de salubritate ,de

ridicare a deseurilor menajere si a celor valorificabile;

• In timpul iernii vor fi luate masuri speciale pentru a mentine drumurile de acces la

containere.

Valoarea concentratiilor de poluanti vor trebui sa se situeze sub limitele prevazute

de STAS 12574/87 si Ordin nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind

protectia atmosferica si Normelor metodologice pentru determinarea emisiilor de

poluanti atmosferici produsi de surse stationare.

8.2 Masuri de prevenire si reducere a poluarii apei

Prin implementarea obiectivelor propuse in PUG efectele asupra resurselor de apa vor

fi exclusiv pozitive, ele contribuind la cresterea calitatii acestora.

Se recomanda totusi masuri de prevenire cu privire la asigurarea protectiei calitatii

surselor de apa :

• instituirea zonelor de protectie sanitara in jurul surselor de apa potabila,conform

Legii apelor cu respectarea distantei de 50 m fata de posibilele surse de poluare a

apei si respectarea prevederilor H.G. 930/2005 – Norme speciale privind caracterul

si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrologica.;

• interzicerea executarii constructiilor de orice fel in albiile minore ale cursurilor de

apa ;


100

• interzicerea oricaror deversari necontrolate de ape uzate, reziduuri si depuneri de

deseuri in cursurile de apa si pe malurile acestora ;

• in timpul executarii lucrarilor de constructii se va interzice depozitarea

materialelor pe malurile cursurilor de apa sau in albiile acestora ;

• deseurile rezultate in timpul lucrarilor de constructii vor fi gestionate cu

respectarea legislatiei in vigoare ;

• exploatarea corespunzatoare a statiei de epurare in momentul punerii in

functiune ;

• monitorizarea apelor uzate pentru un control strict al calitatii apelor uzate epurate

evacuate din statia de epurare astfel incat sa se incadreze in limitele impuse de

NTPA 001/2005 Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a

apelor uzate orasenesti isi industriale la evacuarea in receptori naturali ;

• se va implementa un sistem de verificare periodica a integritatii sistemelor de

canalizare ;

8.3 Masuri de prevenire si reducere a poluarii solului

Impactul direct asupra solului se va manifesta prin ocuparea acestuia cu constructiile

necesare implementarii obiectivelor ce au generat PUG.

Pe perioada efectuării lucrarilor de constructii se vor produce modificari structurale

ale profilului de sol ca urmare a săpăturilor şi excavatiilor, insa proiectele ulterioare de

implementare a obiectivelor vor avea in vedere o serie de masuri compensatorii pentru

protecţia solului şi subsolului care diminueaza impactul, cum ar fi:

- utilizarea la maximum a traseelor drumurilor actuale, concomitent cu respectarea

condiţionărilor pentru drumurile noi de acces,

- utilizarea unor tehnologii avansate de construire;

- lucrarile care se vor efectua pentru dotarile tehnico-edilitare se vor executa ingrijit, cu

mijloace tehnice adecvate in vederea evitarii pierderilor accidentale pe sol si in subsol;

- se va urmari executarea si exploatarea corecta a foselor existente prin vidanjarea lor

periodica , acestea urmand sa fie dezafectate odata cu racordarea tuturor gospodariilor la

sistemul centralizat de canalizare;


101

- refacerea vegetatie prin reconstructia ecologica in zonele ocupate cu organizarea de

santier prin acoperirea cu strat de pamant vegetal si refacerea vegetatie specifice

habitatelor acolo unde va fi cazul;

- constructorul are obligaţia să menţină evidenţa lunară a producerii, stocării provizorii,

tratării şi transportului, reciclării şi depozitării definitive a deşeurilor. O parte a acestor

deşeuri, respectiv cele provenite din excavaţii, vor fi reciclate in umpluturi şi nivelări ca

material inert, tinand cont de calitatea solului;

8.4. Măsuri de prevenire si reducere a impactului asupra biodiversitatii

MASURI MINIME PENTRU CONSERVAREA SPECIILOR DE INTERES COMUNITAR DIN

SITUL NATURA 2000 LUNCA BUZAULUI

� Spermophylus citellus – mentinerea pasunatului pentru pastrarea structurii

vegetatiei, interzicerea turismului off-road in Lunca Buzaului, limitarea accesului utilajelor

grele.

� Bombina bombina – reducerea poluarii raului Buzau, limitarea folosirii pesticidelor in


� Bombina variegata – reducerea poluarii raului Buzau, limitarea folosirii pesticidelor in


� Triturus dobrogicus – reducerea poluarii raului Buzau, limitarea folosirii pesticidelor in

apropierea habitatelor de reproducere, conservarea baltilor si canalelor cu stuf.

� Emys orbicularis – reducerea poluarii raului Buzau, conservarea habitatelor umede,

interzicerea incedierii stufului, limitarea folosirii pesticidelor si fertilizarilor in apropierea

sitului.

� Barbus meridionalis – diminuarea sectoarelor pentru care se executa taluzarea

malurilor si interzicerea lucrarilor in perioada de reproducere mai-iunie, evitarea deplasarii

animalelor domestice prin apa;

� Gobio uranoscopus – pastrarea sectoarelor cu substrat pietros si a micilor caderi

naturale de apa, reducerea poluarii raului Buzau, supravegherea pescarilor ocazionali,


102

evitarea lucrarilor de amenajere a albiei in sezonul de reproducere mai-septembrie,

evitarea deplasarii animalelor domestice prin apa.

� Cobitis taenia – pastrarea in stare naturala a sectoarelor cu nisip, reducerea poluarii

Buzaului, supravegherea pescarilor ocazionali, evitarea lucrarilor de amenjare a albiei in

sezonul de reproducere mai – septembrie, evitarea deplasarii animalelor domestice prin

apa.

� Gobio kessleri – pastrarea in stare naturala a sectoarelor cu nisip si pietris (habitat

de reproducere), reducerea poluarii Buzaului, supravegherea pescarilor ocazionali, evitarea

lucrarilor de amenjare a albiei in sezonul de reproducere, evitarea deplasarii animalelor

domestice prin apa.

� Cerambix cerdo – mentinerea parcelelor naturale si seminaturale de padure cu

structura diversa pe calse de varsta cu specii autohtone de arbori maturi si batrani, partial

uscati, diminuarea pana la eliminare a utilizarii pesticidelor, constientizarea localnicilor si

turistilor.

� Agrimonia pilosa – mentinerea modului actual de folosinta a terenurilor, limitarea

pasunatului, evitarea modificarii habitatelor de la marginea corpurilor de padure.

� Eleocharis carniolica – interzicerea deplasarii utilajelor grele pe malul Buzaului, in

fasia inundata frecvent primavara, in sectorul amonte Municipiul Buzau

MASURI MINIME PENTRU CONSERVAREA HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR

DIN SITUL NATURA 2000 LUNCA BUZAULUI

92D0 - Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae):

- controlul pasunatului, controlul deplasarii utilajelor sau carutelor, masuri silviculturale

optime pentru mentinerea habitatului in stare naturala;

1530* - Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice.




103

3240 - Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane.



92A0 - Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alb.

- controlul pasunatului, mentinerea unui pasunat minim, controlul deplasarii utilajelor sau

carutelor, masuri silviculturale optime pentru mentinerea habitatului in stare naturala, lucrari

de ajutorare a regenerarii naturale.

3130 - Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelleteauniflorae

şi/sau Isoëto-Nanojuncetea.



8.5. Măsuri de prevenire si reducere a impactului asupra patrimonial arhitectonic,

arheologic si cultural

Măsuri suplimentare pentru valorificarea patrimoniului cultural local se pot concretize

in:

· interventiile pentru repararea monumentelor se vor face numai după aprobarea Directiei

Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniu si consultarea specialistilor pentru a nu se

compromite valoarea istorică si arhitecturală;

· elaborarea unor cerinte minime pentru aspectul arhitectural al constructiilor individuale, cel

putin în zonele adiacente monumentelor pentru a pune în evidentă valoarea acestora;

· constientizarea în rândul populatiei a valorii obiectivelor de patrimoniu, necesitatea

păstrării nealterate a stării fizice a monumentelor.

Zonele de protectie a monumentelor istorice se stabilesc pe baza studilor de

specialitate intocmite prin grija Directei monumentelor istorice in colaborare cu organele

specializate ale MLPAT, MAPPN si ale autoritatilor publice locale ( Legea 41 / 1995 ).

Pana la efectuarea acestor studii, se impune zona de protectie fata de monumente,

astfel:


104

- intravilan pe o raza de 200,00 m;

- extravilan pe o raza de 500 m.

In conformitate cu prevederile Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor

istorice, cu modificările si completările ulterioare, protejarea, administrarea, evidenta si

clasarea, cat si interventia asupra monumentul istoric, intră în atributiile administratiilor

locale.

CAPITOLUL 9

EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA

SELECTAREA VARIANTEI OPTIME

Alternativa „zero” este luata in considerare ca element de referinta fata de care se

compara celelalte alternative.

In tabelul de mai jos se prezinta o comparatie a formelor de impact asupra mediului

corespunzatoare alternativei „zero”sau „nici o actiune”cu cele ale implementarii PUG-ului .

Optiuni Factor/aspect

de mediu Alternativa zero Implementarea proiectului

Comentarii

Calitatea apei Continuarea impactului pe

termen lung ca urmare a

deversarii apelor menajere

neepurate

Impact pozitiv semnificativ pe

termen lung ca urmare a

planurilor de gospodarire a

apelor

Proiectul ofera beneficii

semnificative pe termen lung

comparativ cu alternativa zero,

prin lucrarile de echipare tehnico-

edilitara .

Calitatea

aerului

Conditiile actuale persista pe

termen lung

Impact pozitiv asupra calitatii

aerului generat de

amenajarea spatiilor verzi,

modernizari ale retelelor

stradale, realizarea

alimentarii cu gaze naturale

Proiectul ofera beneficii

semnificative pe termen lung

comparativ cu alternativa zero

Sol/utilizarea Mentinerea pe termen lung a Impact negativ Implementarea proiectului


105

terenului conditiilor actuale de utilizare

agricola a solului.

nesemnificativ datorita

schimbarii tipului de folosinta

a terenului introdus in

intravilan.

conduce la schimbarea tipului de

folosinta a terenului ,dar tinand

cont ca, extinderea intravilanului si

constructia de noi locuinte va

conduce la marirea spatiului de

locuit pe cap de locuitor,la marirea

suprafatei de spatiului verde pe

cap de locuitor, acestea conduc

implicit la cresterea gradului de

confort a populatiei,astfel ca

implementarea acestui obiectiv

este considerata o necesitate la

nivel de comuna.

Proiectul ofera beneficii pe termen

lung comparativ cu alternativa

zero si prin aplicarea unui sistem

eficient in gestionarea deseurilor.

La stabilirea amplasarii statieiilor

de epurare, a punctelor de

colectare temporara a deseurilor

valorificabile, a platformei de

colectare temporara a deseurilor

provenite din constructii/demolari,

s-a tinut cont de configuratia

terenului, s-a tinut cont ca

variantele sa fie cele mai eficiente

sub raportul cost-beneficiu , dar si

eficace sub aspectul calitatii

mediului , a standardului de viata,

a respectarii legilor in vigoare

privind protectia mediului,

respectiv sanatatea umana.


106

CAPITOLUL 10

DIFICULTATI INTAMPINATE

Pe parcursul evaluarii de mediu pentru PUG comuna Sapoca, judetul Buzau, nu au

fost intampinate dificultati.

CAPITOLUL 11

MASURI AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA

EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE

IMPLEMENTARII PUG-ULUI

La nivelul comunei se propune urmatorul program de monitorizare, defalcat pe

domeniile specifice efectelor semnificative.

RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna SAPOCA, JUD. BUZAU

107

Program de monitorizare a efectelor semnificative ale implementarii planului

PUG comuna Sapoca:

Obiectivul relevant

pentru mediu

Indicator Frecventa Surse de

informare

Responsabilitate

Protectia calitatii

aerului

Poluanti

atmosferici.

La solicitarea

autoritatilor

competente de

mediu prin

autorizatii de

mediu .

Ordin 462/1993

pentru aprobarea

conditiilor tehnice

privind protectia

atmosferei si

Normelor

metodologice

privind

determinarea

emisiilor de

poluanti atmosferici

produsi de surse

stationare.

Agentii economici

care desfasoara

activitati cu impact

asupra calitatii

aerului. .

Asigurarea calitatii

apelor de

suprafata si

subterane

Indicatori de

calitate a apelor

uzate evacuate.

Monitorizare

conform

autorizatiei de

gospodarire a

apelor.

Prevederile HG

352/2005 pentru

apa epurata

evacuata in emisar-

NTPA 001/2005.

Operatorul statiei .

Protectia solului Cantitatea de

deseuri colectate

si predate spre

eliminare sau

valorificare.

Lunar. Evidenta gestiunii

deseurilor .

Primaria Sapoca

Operatorul de

salubritate .

Imbunatatirea

calitatii vietii

Parametrii de

calitate a apei

potabile.

Conform legislatiei

in domeniul

sanitar.

Prevederile HG

974/2004 pentru

aprobarea

Normelor de

supraveghere ,

inspectie sanitara si

monitorizare a

calitatii apei

potabile.

Operatorul de servicii

de gospodarie

comunala.


108

Zonarea teritoriala Numar certificate

de urbanism si

autorizatii de

constructie

eliberate.

Anual. Evidentele

serviciului de

urbanism;

Registrul hotarari

ale consiliului local.

Primaria Sapoca.

CAPITOLUL 12 REZUMAT NETEHNIC

S-a elaborat prezentul Raport de Mediu, ca urmare a solicitarii Consiliului Local al

Primariei Comunei Sapoca - judetul Buzau, pentru obtinerea Avizului de Mediu pentru

PUG – Comuna Sapoca.

Continutul Raportului de mediu pentru planul urbanistic zonal propus a fost stabilit in

conformitate cu prevederile Anexei 2 la HG 1076/2004 si cu recomandarile Manualului

pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe

elaborat de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor in colaborare cu Agentia Nationala

pentru Protectia Mediului.

Documentatia PUG a fost elaborata de S.C. PROFESIONAL A.T. URBAN PROJECT-

S.R.L.

Autorul atestat al raportului:Ionita Simona – Stanica, inregistrata in Registrul National al

Elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 163.

Comuna Sapoca este amplasata la aproximativ 20 Km fata de municipiul Buzau

( orasul de resedinta al judetului Buzau) la confluenta paraului Slanic cu raului Buzau.

Suprafata teritoriului administrativ al comunei Sapoca aprobata de Oficiul de Cadastru

si Publicitate Buzau este de 26610906 mp (2661,09 ha).

Comuna Sapoca este amplasata in partea centrala a judetului Buzau, avand

urmatoarele vecinatati :

- la Nord. comuna Cernatesti,

- la Est comuna Posta Calnau

- la Sud-Vest comuna Vernesti,


109

- la Sud-Est comuna Maracineni.

- La Nord-Est comuna Berca

Din analiza situatiei existente se desprind o serie de disfunctionalitati, care

reclama solutii de eliminare sau diminuare, astfel:

� Disfunctionalitati privind circulatia carosabila:

- Starea depreciata a drumurilor (carosabil, trotuare, drumurile intre sate);

- Drumuri nemodernizate, fara rigole si santuri de scurgere;

� Necesitatea stabilirii intravilanelor pentru localitati cu prevederea

extinderilor teritoriului destinat in special zonei de locuinte;

� Necesitatea extinderii sistemului de alimentare cu apa ;

� Necesitatea realizarii sistemului de canaliazare si a statiei de epurare;

� Necesitatea realizarii unor lucrari de protectie mal, pentru prevenirea

eroziunii provocate de paraul Slanic;

� Necesitatea extinderii retelei de energie electrica;

� Necesitatea realizarii de dotari comerciale si prestari servicii;

� Necesitatea extinderii retelei de telefonie si cablu TV;

Obiectivele pe termen mediu de dezvoltare ale administratiei comunale prevad:

• Imbunătăţirea legăturilor carosabile in localitate – se propune modernizarea

circulatiei prin crearea unui profil transversal corespunzator. Aceste profiluri vor

avea rigole pentru scurgerea apelor pluviale , spatii verzi si trotuare de circulatie

pentru persoane.

• Asigurarea unui management corespunzator al deseurilor;

• Introducerea în intravilan a unei suprafete de 48,13 ha , terenuri pretabile pentru

construcţii;

• Mentinerea si intretinerea spatiilor verzi existente - 9,57 ha pentru intreaga

comuna;


110

• Extinderea retelei de distributie apa potabila pe toate strazile, inclusiv in zonele in

care se propune extinderea intravilanului, cu conducte PEID cu diametre de 63-160

mm, pe traseul conductelor urmand a se monta vane, hidranti de incendiu.

• Realizarea unui sistem centralizat de canaliazare si a unei statii de epurare

modulare, care va deservi ambele sate.

• Realizarea unor lucrari de protectie mal, pentru prevenirea eroziunii provocate de

paraul Slanic pe malul drept in zona de N-E a localitatii si pe toata lungimea

intravilanului localitatii Matesti.

• Realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu gaze;

• Extinderea retelei de energie electrica;

• Extinderea retelei de telefonie si cablu TV;


In aprecierea evolutiei probabile a diferitelor componente de mediu in cazul

implementarii PUG , s-a avut in vedere faptul ca un P.U.G creeaza un cadru pentru

modernizarea si dezvoltarea zonei prin mijloace specifice. Astfel, un astfel de plan poate

genera presiuni asupra unor componente de mediu , iar pe de alta parte poate solutiona

prin mijloace urbanistice anumite probleme de mediu existente.

Analiza rezultatelor evaluarii a pus in evidenta faptul ca implementarea PUG-ului

genereaza un impact preponderent pozitiv.Implementarea obiectivelor propuse va contribui

in principal la limitarea poluarii apelor de suprafata si subterane, imbunatatirea calitatii

vietii, dezvoltarea infrastructurii, imbunatatirea calitatii aerului .

Obiectivul propus de extindere a teritoriului administrativ al comunei cu 48,13 ha a

inregistrat un efect negativ minor datorita :

- schimbarii tipului de folosinta a terenului ,dar tinand cont ca, extinderea

intravilanului si constructia de noi locuinte vor conduce la marirea spatiului de

locuit pe cap de locuitor, implicit la cresterea gradului de confort a populatiei,

implementarea acestui obiectiv este considerata o necesitate.

Aspectele pozitive rezultate in urma implementarii PUG, sunt numeroase si vor avea

efecte exclusiv pozitive asupra populatiei si in special asupra starii de sanatate a populatiei

prin:


111

• Realizarea sistemelor de alimentare cu apa si realizarea retelei de canalizare,

precum si a statiilor de epurare va imbunatati starea de igiena a localitatii;

• Realizarea si extinderea spatiilor verzi si a perdelelor de protectie precum si

crearea de noi spatii de agrement vor spori confortul locuitorilor;

• Imbunatatirea sistemului de management al deseurilor prin masurile propuse in

PUG vor duce la cresterea gradului de salubritate a comunei;

• Extinderea intravilanului si constructia de noi locuite vor duce la marirea spatiului

de locuit pe cap de locuitor.

• Cresterea suprafetei spatiilor verzi, pe langa efectul benefic asupra populatiei va

oferi noi spatii de viata pentru specii de plante si animale.

In concluzie, apreciem că implementarea planului de dezvoltare pentru

comuna Sapoca va avea un efect preponderant pozitiv asupra mediului si va duce la

dezvoltarea durabilă a localitătii pe termen mediu si lung.

Implementarea PUG al comunei Sapoca se va face cu respectarea

Regulamentului Local de Urbanism care reprezinta documentatia cu caracter de

reglementare si cuprinde prevederi referitoare la modul de utilizare a terenurilor, utilizare si

realizare a constructiilor pe teritoriul comunei atat in intravilan cat si in extravilan.

Prescriptiile cuprinse in Regulamentul Local de Urbanism sunt obligatorii la

autorizarea executarii constructiilor pe intreg teritoriul administrativ al unitatii ce face

obiectul Planului Urbanistic General.

Pentru factorii de decizie din administratia publică a comunei , Raportul de mediu

este un instrument care impreună cu Planul urbanistic general poate să sprijine

fundamentarea deciziilor in implementarea unor proiecte care să reducă la minim impactul

negativ al investitiilor, să intărească si să accentueze aspectele pozitive ale dezvoltării

urbanistice viitoare ale comunei.


112

Bibliografie 1. Starea mediului judeţul Buzau;

2. Memoriu general PUG – Comuna Sapoca;

3. Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectia Mediului, Plan National de Gestionare a

Deseurilor

4. Vl. Rojanschi, Fl. Bran, Gh. Diaconu – Protecţia şi ingineria mediului, Editura Economică,

Bucureşti, 1997 ;

5. M. Negulescu şi colectivul – Protecţia mediului înconjurător, Manual general, Editura

Tehnică, Bucureşti, 1995;

6. S. Mănescu, M. Cucu, M. L. Diaconescu – Chimia sanitară a mediului, Editura Medicală,

Bucureşti, 1978;

7. V. Rojanschi, Mediul înconjurător – Abordări sistematice, Institutul de Cercetări şi

Ingineria mediului, Bucureşti 1991.

9. *** surse de documentare internet

La elaborarea lucrarii s-au avut in vedere reglementarile specifice din domeniul protectiei

mediului:

• OUG 195/ 2005 aprobata cu modificari si completari prin Legea 265/29.06.2006, cu

modificarile si completarile ulterioare;

• H.G. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru

planuri si programe;

• Legea Apelor nr. 107/1996 modificata si completata prin Legea 310/2004;

• Ordinul MAPPM nr.462/1993 – Conditii tehnice privind protectia atmosferei;

• Ordinul MAPPM nr.756 / 1997 – Reglementari privind evaluarea poluarii mediului;

• STAS 12574/1988 – Aer din zonele protejate – Conditii de calitate;

• STAS 10009/1988 – Acustica urbana;

• Ordinul MS nr.536/1997 pentru aprobarea normelor de igiena si a recomandarilor privind

mediul de viata al populatiei, modificat si completat prin Ordinul MS 1028/2004;

• Legea 426/2001 privind regimul deseurilor ;


113

• H.G. 349/2002 privind gestiunea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, modificata si

completata prin H.G. 899/2004;

• H.G. 930/2005 pentru aprobarea normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor

de protectie sanitara si hidrogeologica;

Date post:	09-Aug-2018
Category:	Documents
Upload:	hoangkien
View:	231 times
Download:	1 times

RAPORT DE MEDIU PUG SAPOCA - anpm.ro€¦ · 5.1 Corelarea PUG cu obiectivele de protectie a ......

Documents