RAPORT DE MEDIU PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL AL ...

RAPORT DE MEDIU PENTRU

PLANUL URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI URECHENI, JUDEŢUL NEAMŢ

(refăcut)

Elaborator, Dr. Mihai COSTICA

Beneficiar,

PRIMĂRIA ŞI CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI URECHENI, JUDEȚUL NEAMȚ

Proiectant, S.C. ARCADIS Project Engineering S.A. IASI

- 2013-

RAPORT DE MEDIU PENTRU PLANUL URBANISTIG GENERAL AL COMUNEI URECHENI, JUDEȚUL NEAMȚ

2

CUPRINS

Introducere 3

I. Prezentarea planului urbanistic general al comunei Urecheni 5

1.1. Conținutul și obiectivele principale ale PUG 5

1.2. Relația cu alte programe și planuri relevante (corectat) 10

II. Aspecte privind starea mediului 12

2.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului 12

2.1.1. Descrierea cadrului fizico - geografic 12

2.1.2. Factorul de mediu: apa 21

2.1.3. Factorul de mediu: aer 22

2.1.4. Factorul de mediu: sol 22

2.1.5. Biodiversitatea (cu completări) 25

2.1.6. Conservarea resurselor naturale 26

2.1.7. Arii și obiective protejate în comuna Urecheni 26

2.1.8. Factorul social 27

2.1.9. Schimbări climatice 28

2.1.10. Transporturi 29

2.1.11. Riscuri naturale 31

2.1.12. Echipare edilitară 37

2.1.13. Patrimoniul cultural 40

2.1.14. Spaţii verzi, sport, agreement (completări: Date privind registrul spaţiilor verzi) 40

2.2. Evoluția factorilor de mediu în situația neimplementării măsurilor din PUG 41

III. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil de a fi afectate semnificativ(completări:Arii sau specii protejate existente în zona posibil a fi afectate )

55

IV. Probleme de mediu existente, relevante pentru PUG 61

V. Obiectivele de protecția mediului stabilite la nivel național, comunitar sau international relevante pentru PUG

63

VI. Potențialele efecte semnificative asupra mediului 66

6.1. Evaluarea efectelor implementării obiectivelor PUG asupra obiectivelor de mediu 66

6.2. Evaluarea efectului cumulativ al implementarii PUG asupra obiectivelor de mediu 77

6.3. Completare: Impactul cumulat al implementarii PUG cu alte proiecte din zonă (inclusiv evoluţia factorilor de mediu)

79

VII. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătății în context transfrontalier 81

VIII. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce și compensa, cât de complet posibil, orice efect advers asupra mediului cu privire la implementarea PUG

81

IX. Criteriile care au condus la selectarea variantei alese 85

X. Masurile pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării planului 86

XI. Rezumat fără caracter tehnic 88


3

INTRODUCERE

Problematica Lumii Contemporane (PLC), caracterizată prin universalitate, complexitate şi caracter emergent, încorporează tendinţe ce apar în toate zonele lumii (evoluţia rapidă a cunoaşterii şi tehnologiei, explozia demografică, amplificarea fenomenelor de sărăcie, foamete, şomaj, excludere socială, degradarea mediului înconjurător, proliferarea conflictelor etnice, religioase etc).

Civilizaţia este total dependentă de fundamentul său ecologic, grav afectat de expansiunea efectivelor umane, supraexploatarea resurselor naturale, urbanizare, dezvoltare economică nesustenabilă, deteriorarea calităţii tuturor factorilor de mediu (apă, aer, sol), schimbări climatice globale, reducerea biodiversităţii, ameninţări la adresa stării de sănătate a populaţiei.

Singura alternativă în faţa acestor provocări este dezvoltarea durabilă, a cărei implementare presupune că umanitatea, în dezvoltarea ei socio-economică, trebuie să respecte o serie de criterii şi rigori (Cairns, 2004a) și anume: să protejeaze şi să dezvolte capitalul natural; să înlocuiască sistemele pur industriale cu sisteme hibride, eco-industriale; să folosească materiale reciclabile şi biodegradabile; să monitorizeze sistematic integritatea şi sănătatea ecosistemelor; să realizeze reconstrucţia ecologică a ariilor deteriorate; să promoveze un mod de viaţă care să fie compatibil cu conservarea biosferei. De la Conferinţa Naţiunilor Unite asupra Mediului şi Dezvoltării (UN Conference on Environment and Development) – Sammitul Pământului (Earth Summit) care avut loc la Rio de Janeiro, în 1992, dezvoltarea durabilă a devenit o temă frecventă în agenda politică a lumii. Tranziţia la dezvoltarea durabilă se poate realiza prin: coeziune socială, instituţii eficiente, tehnologii inovative şi educaţie. Puţinătatea actuală a progreselor în implementarea sustenabilităţii se datorează, în mare parte, lipsei instrumentelor instituţionale (Dasgupta et al., 2000).

Din imaginea de mai sus se poate întelege raportul dintre dezvoltarea socio-economica și protectia mediului. Sistemele biologice susțin dezvoltarea sistemelor socio-economice. Cu alte cuvinte, dezvoltarea ce are atributele durabilității trebuie să se încadreze în limitele de susținere oferite de ecosisteme. Crearea condițiilor pentru dezvoltarea durabilă este conditionată de evaluarea atentă a totalității efectelor posibile, cu referire la estimarea impactului de mediu, economic și social. Toate deciziile trebuie să conțină în miezul lor preocupări pentru dezvoltarea durabilă.

Economie Societate

Biosfera


4

Activitatea de elaborare a studiilor de evaluare a impactului de mediu pentru planuri și programe are ca scop principal evaluarea problemelor de mediu în vederea ameliorării și conservării mediului înconjurator, precum și analiza modului în care, la nivelul PUG, se va acționa pentru implementarea strategiilor europene și nationale de protecție a mediului, acestea fiind prioritare și condiționând prevederile de dezvoltare economică și socială locală.

Prezentul Raport de Mediu a fost elaborat ca urmare a solicitarii Consiliului Local al Comunei Urecheni, judetul Neamț.

În vederea obținerii Avizului de Mediu pentru Planul Urbanisctic General al Comunei Urecheni au fost luate în considerare actele normative în vigoare cu referire la protecția mediului: legi, hotărâri de guvern, ordine de ministru.

Au fost urmărite problemele semnificative de mediu, inclusiv starea mediului și evoluția acestuia în absenta, precum și în cazul implementarii PUG. Au fost determinate obiectivele de mediu relevante, raportate la obiectivele specifice ale Strategiei Județene de protecție a mediului. S-au stabilit măsuri de reducere și monitorizare a efectelor semnificative ale impactului asupra mediului și s-au făcut recomandări în acest sens. CRITERII UTILIZATE PENTRU DETERMINAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE POTENȚIALE ASUPRA MEDIULUI

a. Caracteristicile planurilor şi programelor cu privire, în special, la: - gradul în care planul sau programul creează un cadru pentru proiecte şi alte activităţi viitoare, fie în ceea ce

priveşte amplasamentul, natura, mărimea şi condiţiile de funcţionare, fie în privinţa alocării resurselor; - gradul în care planul sau programul influenţează alte planuri si programe, inclusiv pe cele în care se integrează

sau care derivă din ele; - relevanţa planului sau programului în /pentru integrarea consideraţiilor de mediu, mai ales din perspectiva

promovării dezvoltării durabile; - probleme de mediu relevante pentru plan sau program; - relevanţa planului sau programului pentru implementarea legislaţiei naţionale şi comunitare de mediu (de

exemplu: planurile şi programele legate de gospodărirea deşeurilor sau de gospodărirea apelor). b. Caracteristicile efectelor şi ale zonei posibil a fi afectate cu privire , în special, la:

- natura cumulativă a efectelor; - natura transfrontieră a efectelor; - riscul pentru sănătatea umană și/sau pentru mediu; - mărimea şi spaţialitatea efectelor (zona geografică şi mărimea populației potențial afectate); - valoarea şi vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat de: caracteristicile naturale speciale sau patrimoniul

cultural; depăşirea standardelor sau a valorilor limită de calitatea a mediului; folosirea terenului în mod intensiv; - efecte asupra zonelor sau peisajelor care au statut de protejare recunoscut pe plan naţional, comunitar sau

internaţional.

Legislație Raportul de mediu a fost realizat pe baza cerințelor Directivei SEA (Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE) privind efectele anumitor planuri și programe asupra mediului transpusă în legislația românească de Hotărârea de Guvern numărul 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe. Conținutul Raportului de mediu respectă prevederile HG 1076 / 2004, Anexa nr. 2 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe.


5

Metodologia utilizată în evaluarea de mediu include recomandări din “Manualul privind aplicarea procesului de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe” elaborat de Ministerul Mediului și Gospodăriei Apelor și Agenția Națională de Protecție a Mediului, aprobat prin Ordinul 117/2006, precum și din ”Ghidul privind evaluarea de mediu pentru planuri și programe de amenajare a teritoriului și urbanism” (MMDD, 2007).

I. Prezentarea planului urbanistic general al comunei Urecheni

1.1. Conținut și obiective

Planul Urbanistic General al comunei Urecheni schițează strategia, cadrul de dezvoltare în perspectivă a unităţii administrativ - teritoriale şi corelațiile cu strategiile elaborate în cadrul planificărilor spaţiale: Planul Naţional de Dezvoltare, Programul Operaţional Regional, Planul de Dezvoltare Regională Nord – Est şi Strategia de Dezvoltare a judeţului Neamţ, toate pe perioada 2007-2013.

Durata de valabilitate a lucrării este de 10 ani, dacă pe parcurs nu apar elemente importante de dezvoltare care necesită actualizare,conform GP 038/1999 privind Metodologia de elaborare şi conţinutul cadru al PUG. Conținutul sumar al PUG Urecheni este redat sintetic mai jos:

CAPITOLUL 1: INTRODUCERE 1.1. ELEMENTE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI 1.2. OBIECTUL STUDIULUI 1.3. NECESITATEA ŞI SCOPUL LUCRĂRII 1.4. DOMENII DE UTILIZARE 1.5. EFECTE ECONOMICE ŞI SOCIALE SCONTATE 1.6. BAZA JURIDICĂ 1.7. MODUL DE ELABORARE 1.8. BAZA ŞI SURSELE DE DOCUMENTARE, SUPORTUL TOPOGRAFIC CAPITOLUL 2: STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ ŞI EVOLUTIE 2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL 2.2.1. Aşezarea geografică 2.2.2. Relieful 2.2.3. Resursele naturale 2.2.4. Clima 2.2.5. Hidrografia 2.2.6. Solurile 2.2.7. Vegetaţia şi fauna 2.2.8. Caracteristici geotehnice 2.3. RELAŢII IN TERITORIU 2.3.1. Încadrarea în teritoriu 2.3.2. Relaţii în teritoriu 2.4. ACTIVITĂŢI ECONOMICE 2.4.1.Sectorul primar ( agricultura, silvicultura, piscicultura) 2.4.2. Sectorul secundar


6

2.4.2.1. Industria 2.4.2.2. Construcţiile 2.4.3. Sectorul terţiar 2.4.3.1. Comerţul, servicii destinate întreprinderilor şi serviciile în turism şi alimentaţie publică 2.4.3.2. Transportul 2.4.3.3. Poştă şi telecomunicaţii 2.4.3.4. Servicii în sănătate şi asistenţă socială 2.4.3.5. Învăţământul 2.4.3.6. Serviciile socio – culturale 2.4.3.7. Recreere / sport 2.4.4. TURISMUL 2.5. POTENŢIALUL DEMOGRAFIC ŞI RESURSELE DE MUNCĂ 2.5.1. Evoluţia şi densitatea populaţiei 2.5.2. Structura populaţiei 2.5.3. Dinamica populaţiei 2.5.4. Resursele umane 2.6. CIRCULAŢIA 2.6.1. Starea tehnică - Viabilitatea şi capacitatea portantă a drumurilor 2.7. NTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCŢIONALE. BILANŢ TERITORIAL 2.7.1. Caracteristici ale zonelor funcţionale 2.7.2. Bilanţ teritorial 2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE 2.8.1.Fenomene meteorologice periculoase: furtuni, inundaţii, secetă, îngheţ 2.8.2. Incendii de pădure 2.8.3. fenomene distructive de origine geologică 2.9. ECHIPAREA EDILITARĂ 2.9.1. Gospodărirea apelor 2.9.2. Alimentarea cu apă 2.9.3. Canalizarea 2.9.4. Alimentarea cu energie electrică 2.9.5. Reţeaua de telecomunicaţii, activitatea de poştă 2.9.6. Alimentarea cu gaze naturale şi căldură 2.9.7. Gospodărirea comunală 2.10. PROBLEME DE MEDIU 2.10.1. Monumente ale naturii şi monumente istorice 2.10.2. Spaţii verzi, sport, agrement 2.10.3. Obiective industriale şi zone periculoase 2.10.4. Reţeaua principală de căi de comunicaţie 2.10.5. Depozite de deşeuri menajere şi industriale 2.10.6. Disfuncţionalităţi 2.10.7. Identificarea surselor se poluare 2.10.8. Calitatea factorilor de mediu 2.10.9. Priorităţi în intervenţie 2.11. DISFUNCTIONALITĂŢI 2.12. NECESITĂŢI ŞI OPŢIUNI ALE POPULAŢIEI


7

CAPITOLUL 3: PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ 3.1. STUDII DE FUNDAMENTARE 3.2. EVOLUŢIE POSIBILĂ. PRIORITĂŢI 3.3. OPTIMIZAREA RELAŢIILOR ÎN TERITORIU 3.4. D EZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE ŞI SOCIALE 3.5. EVOLUŢIA POPULAŢIEI 3.6. ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI 3.7. INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCŢIONALĂ. BILANŢ TERITORIAL 3.8. MĂSURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE 3.9. DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE 3.10. PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA MEDIULUI 3.11. REGLEMENTĂRI URBANISTICE 3.12. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ CAPITOLUL 4 .CONCLUZII. MĂSURI ÎN CONTINUARE ANEXĂ FONDURI STRUCTURALE

P.U.G. se elaborează în scopul: - Stabilirii direcţiilor, priorităţilor şi reglementărilor de amenajare a teritoriului şi dezvoltare urbanistică a

localităţilor; - Utilizării raţionale şi echilibrate a terenurilor necesare funcţiunilor urbanistice; - Precizării zonelor cu riscuri naturale (alunecări de teren, inundaţii, neomogenităţi geologice, reducerea

vulnerabilităţii fondului construit existent); - Evidenţierii fondului valoros şi a modului de valorificare a acestuia în folosul localităţii; - Creşterii calităţii vieţii, cu precădere în domeniile locuirii, dotărilor aferente locuirii şi serviciilor; - Fundamentării realizării unor investiţii de utilitate publică; - Asigurării suportului reglementar (operaţional) pentru eliberarea certificatelor de urbanism şi autorizaţiilor de

construire; - Corelării intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spaţiului.

Dintre principalele obiective urmărite în cadrul Reactualizării Planului Urbanistic General menţionăm:

- Optimizarea relaţiilor localităţilor cu teritoriul administrativ şi judeţean din care fac parte; - Valorificarea superioară a potenţialului natural, economic şi uman; - Organizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaţii existente; - Stabilirea şi delimitarea unui nou intravilan care să corespundă necesităţilor viitoare de dezvoltare; - Stabilirea şi delimitarea de noi zone construibile; - Stabilirea şi delimitarea noilor zone funcţionale; - Stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de construire; - Stabilirea şi delimitarea zonelor protejate şi de protecţie a acestora; - Modernizarea şi dezvoltarea echipării edilitare; - Stabilirea noilor obiective de utilitate publică; - Stabilirea unui mod superior de utilizare a terenurilor şi condiţiilor de conformare şi realizare a construcţiilor.

În termeni de finalități pentru actualul PUG, Consiliul Local al comunei Urecheni a formulat solicitări pentru: - Reambularea planurilor topografice; - Realizarea balanţei teritoriale a terenului pe tarlale şi parcele;


8

- Modernizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaţie; - Preluarea în PUG şi rezervarea unor amplasamente pentru viitoarele proiecte a tuturor programelor aflate în

derular, cât şi a celor ce urmează a fi finanţate din FONDURI NAŢIONALE şi ale UNIUNII EUROPENE (fonduri structurale).

- Reamplasarea unor dotări din sistemul echipării tehnico – edilitare şi dezvoltarea acestora; - Realizarea unor indicatori de locuire la nivelul mediei pe judeţ; - Dezvoltarea economică în cadrul industriei mici şi agriculturii; - Dimensionarea amplasamentelor rezervate pentru construcţia de locuinţe în perspectivă, ţinând cont de

posibilităţile reale de urbanizare; - Instituirea zonelor de protecţie pentru monumentele istorice şi de arhitectură; - Mărirea suprafeţei intravilanului, cât şi îmbunătăţirea zonificării funcţionale a acestuia; - Corelarea propunerilor privind protecţia mediului cu prevederile Planului Local de Acţiune Pentru Mediu,

respectiv cu Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor al Judeţului Neamţ.

Astfel, măsurile propuse în PUG vizează îmbunătăţirea calităţii mediului şi a condiţiilor de viaţă a populaţiei. Un aspect important pentru reactualizarea PUG - Urecheni este reprezentat de bilanţul suprafeţelor existente și propuse pe diferitele categorii de folosinţă. Această abordare ne permite realizarea unei evaluări de mediu prin compararea situaţiei existente cu cea viitoare, rezultată în urma propunerilor PUG.

INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCŢIONALĂ. BILANŢ TERITORIAL

Ca urmare a necesităţilor INTRAVILAN EXISTENT de dezvoltare, zonele funcţionale existente au suferit modificări în structura şi mărimea lor (amplasări de noi obiective, amenajări sau reamenajări) prin creşterea suprafeţei intravilanului. Limita intravilanului localităţilor comunei s-a modificat, noua limită incluzând toate suprafeţele de teren ocupate de construcţii şi amenajări, precum şi suprafeţe de teren necesare dezvoltării în următorii 5-10 ani. Zonificarea existentă s-a menţinut, au apărut modificări ale unor zone funcţionale, modificări justificate de înlăturarea disfuncţionalităţilor semnalate. Suprafaţa propusă a teritoriului intravilan se prezintă astfel: Intravilanul propus

Teritoriu administrativ al

comunei

CATEGORII DE FOLOSINŢĂ

Total (ha)

Agricol (ha)

Neagricol

Păduri (ha)

Ape (ha)

Drumuri (ha)

Curţi construcţii

Neproductiv

Extravilan 1757,08 18,00 56,68 35,88 - 47,00 1914,64

Intravilan - - 0,32 30,12 1049,92 - 1080,36

Total 1757,08 18,00 57,00 66,00 1049,92 47,00 2995,00

% din total 58,66 0,60 1,91 2,20 35,06 1,57 100%

Bilanţul teritorial Bilanţ teritorial localitatea URECHENI


9

Nr. crt

Zone funcţionale

Existent Propus Diferenţa

ha % ha % Ha %

1 Locuinţe şi funcţiuni complementare 100,67 15,22 644,56 94,12 543,89 540,27

2 Unităţi industriale si de depozitare 3,63 0,55 3,63 0,53 0,00 0,00

3 Unităţi agro-zootehnice 3,53 0,53 3,53 0,51 0,00 0,00

4 Instituţii şi servicii de interes public 4,63 0,70 4,63 0,68 0,00 0,00

5 Căi de comunicaţie şi transport rutier 24,24 3,67 24,44 3,57 0,20 0,83

6 Spaţii verzi,sport, agrement, protecţie 1,74 0,26 1,74 0,25 0,00 0,00

7 Construcţii tehnico-edilitare 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

8 Gospodărie comunală, cimitire 1,78 0,27 2,03 0,30 0,26 14,54

9 Ape 0,24 0,04 0,24 0,03 0,00 0,00

10 Alte zone:teren arabil , neproductiv 520,80 78,76 0,00 0,00 -520,80 -100,00

TOTAL teritoriu intravilan existent şi propus 661,25 100,00 684,80 100,00 23,55 3,56

Bilanţ teritorial localitatea INGĂREŞTI

Nr. crt

Zone funcţionale Existent Propus Diferenţa

ha % ha % % ha


2 Instituţii şi servicii de interes public 1,04 0,29 1,04 0,29 0,00 0,00


4 Gospodărie comunală, cimitire 0,37 0,10 0,37 0,10 0,00 0,00

5 Ape 0,08 0,02 0,08 0,02 0,00 0,00

6 Alte zone:teren arabil , neproductiv 311,86 85,49 311,86 85,42 0,00 0,00


Bilanţ teritorial localitatea PLUGARI

Nr. crt

Zone funcţionale

Existent Propus Diferenţa

ha % ha % ha %



3 Alte zone:teren arabil , neproductiv 29,73 97,60 0,00 0,00 -29,73 -100,00



10

Analizând valorile prezentate în tabele se poate constata că noul PUG propune creșterea suprafetei intravilanului cu 23, 86 ha, o ceştere a suprafeţei locuibile, a suprafetelor de gospodarire comunală şi a căilor de comunicaţie şi transpoprt rutier, cu reducerea altor zone din intravilan (teren arabil , neproductiv). Limita intravilanului propus include toate suprafeţele de teren ocupate de construcţii, precum şi suprafeţele necesare dezvoltării localităţii pe o perioadă de 5-10 ani. Teritoriul intravilan a fost împărţit în unităţi teritoriale de referinţă (UTR – uri), zone convenţionale care prezintă caracteristici similare din punct de vedere funcţional, morfologic şi aceleaşi tendinţe de dezvoltare. 1.2 Relaţia PUG-ul comunei Urecheni cu alte programe și planuri relevante Planul Urbanistic General al comunei Urecheni este corelat si fundamentat pe baza următoarelor documente:

Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţului Neamţ (PATJ);

Planul de Amenajare al Teritoriului Regional: Regiunea de NE;

Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN) - secţiunile I – V

Strategiile de dezvoltare şi planificare a teritoriului judeţului Neamţ, elaborate de Consiliului Judeţean Neamţ.

Planul Urbanistic General se bazeaza pe obiective și priorități stabilite în documente/ strategii naționale și județene, precum:

• Planul Național de Acțiune pentru Mediu; • Planul Regional de Acțiune pentru Mediu, Regiunea Nord-Est; • Strategia şi Programul judeţean de protecţia mediului; • Planul Local de Acţiune Pentru Mediu (PLAM), judeţul Neamț; • Strategia de Dezvoltare Durabilă a Romaniei - orizont 2025; • Strategia Natională pentru Gestionarea Deseurilor; • Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor pentru Regiunea Nord-Est; • Planul Național de Gestiune a Deseurilor; • Politica energetică a Romaniei în perioada 2006-2009 “Energie sigură, accesibilă și curată pentru România”; • Strategia de dezvoltare durabilă a serviciilor publice de salubrizare și a managementului integrat al deșeurilor solide; • Strategia Națională pentru protecția impotriva inundațiilor; • Strategia Natională pentru protecția atmosferei.

Relaţia PUG-ul comunei Urecheni cu alte programe și planuri relevante

Denumirea strategiei/ planului sau programului

Relaţia cu PUG-ul comunei Urecheni

Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN)

PATN cu caracter director, fundamentează programele strategice sectoriale pe termen mediu şi lung şi determină dimensiunile, sensul şi priorităţile dezvoltării în cadrul teritoriului României, conform cerinţelor europene. PATN se elaborează pe secţiuni specializate si se aproba prin lege de către Parlamentul României. Prevederile PATN ce vizează direct comuna Urecheni sunt următoarele: -Secţiunea I – Reţele de transport : Modernizarea prin asfaltare a drumurilor comunale DC 17 – 2,18 km şi DC 21- 1,79 km; Modernizarea reţelei stradale prin asfaltarea unor drumuri săteşti;


11

Amenajarea de noi drumuri săteşti în zonele de extinderi ale intravilanelor; Realizarea de trotuare şi alei pentru circulaţia pietonală; Amenajarea staţiilor de călători - Secţiunea a II-a – Apa: din punct de vedere al resurselor de apă, comuna Urecheni face parte din bazinele hidrografice cu resurse specifice medii - Secţiunea a III-a – Zone protejate: conform acestei secţiuni a PATN, comuna Urecheni face parte din unităţile administrativ-teritoriale care nu deține un patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional; - Secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi: comuna Urecheni face parte din categoria localităţilor cu funcţiuni agroindustriale; - Secţiunea a V-a – Zone de risc natural: teritoriul comunei Urecheni prezintă un potenţial de producere a alunecărilor de teren si de inundaţie; - Secţiunea a VI-a – Zone cu resurse turistice: comuna are potential turistic.

Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Neamţ (PATJ Neamţ)

Prevederile PATJ constituie elemente obligatorii de temă pentru planurile de amenajare teritorială şi urbanistică ce se întocmesc pentru unităţile teritorial administrative din cadrul judeţului. PATJ Neamț preia prevederile PATN. Din punct de vedere a strategiei de dezvoltare spaţială a judeţului şi a programului de măsuri, pentru comuna Urecheni se pot aminti: - Măsuri de apărare împotriva inundaţiilor: lucrări de regularizare a albiilor si masuri de aparare de maluri pe paraiele care traverseaza intravilanul -Măsuri de apărare împotriva alunecarilor de teren: sunt necesare lucrări de consolidare a terenurilor, acțiuni de reîmpădurire a zonelor. - Dezvoltarea potentialului turistuic prin:modernizarea spațiilor existente și edificarea unor noi dotări -Dezvoltarea potenţialului de valorificare a meşteşugurilor tradiţionale.

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor în Judeţul Neamţ (PJGD Neamţ)

Documentul abordează aspectele legate de gestionarea deşeurilor la nivel judeţean şi serveşte ca bază pentru politica în acest domeniu, pentru atingerea ţintelor stabilite în domeniul gestionării deşeurilor, pentru stabilirea cadrului privind crearea unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor, precum şi pentru stabilirea necesarului de investiţii şi pentru elaborarea proiectelor în vederea obţinerii finanţărilor necesare. In comuna Urecheni nu este linie de sortare si balotare a deşeurilor. Deşeurile se colectează o data la 2 săptămâni şi se transportă la depozitul de la Tg. Neamţ.

Planul Local de Acţiune pentru Mediu al Judeţului Neamţ

Planul Local de Acţiune pentru Mediu contine strategia pe termen scurt, mediu şi lung pentru soluţionarea problemelor de mediu la nivel judeţean, prin abordarea principiilor dezvoltării durabile, în concordanţă cu Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu, Planul Regional de Acţiune pentru Mediu şi cu Programele de Dezvoltare Locale, Judeţene şi Regionale. Conform PLAM Judeţul Neamţ, în comuna Urechenit se mentionează investiții pentru realizarea sistemului de canalizare și a statiei de epurare

Strategia Culturală a Judeţului Neamţ

O direcţie de acţiune este conservarea siturilor arheologice.


12

II. Aspecte privind starea mediului 2.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului Conform HG nr. 1076/2004 și ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE factorii de mediu care trebuie avuți în vedere în cadrul evaluării de mediu pentru planuri și programe sunt: biodiversitatea, populația, sănătatea umană, fauna, flora, solul/utilizarea terenului, apa, aerul, factori climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, patrimoniul arhitectural și arheologic, peisajul, gestionarea deșeurilor, infrastructura rutieră.

2.1.1 Descrierea cadrului fizico – geografic Localizare Comuna Urecheni este localizată în partea de nord-est a judeţului Neamţ, la o distanţă rutieră de cca. 20 km de oraşul Târgu Neamţ, de 52 km faţă de municipiul Roman, şi aproximativ 50 km de municipiul reşedinţă de judeţ Piatra Neamţ.

Fig 1. Localitatea Urecheni situată de-a lungul DJ 155B Comuna Urecheni se învecinează cu următoarele teritorii administrative:

- la N, comuna Timişeşti; - la E, de-a lungul cursului râului Moldova, cu judeţul Iaşi (comuna Moţca); - la V, comuna Petricani; - la S-SE, comuna Păstrăveni.

Sistemul de localităţi cuprinde: satele Urecheni (reşedinţa de comună), Ingăreşti şi Plugari. Localitatea Urecheni reprezintă centrul administrativ de comună, situat la circa 16 km de oraşul Tg. Neamţ, pe şoseaua judeţeană DJ 155B. Este un sat dezvoltat. situat de-a lungul DJ 155B(Fig 1), cu o formă alungită pe valea pârâului Râioasul, afluient al pârâului Topoliţa. Face legătura în partea de nord cu satul Ingăreşti.


13

Localitatea Ingăreşti are o formă alungită desfăşurându-se de-a lungul DJ 155I, dar şi pe DJ 155B. Este situat la intersecţia drumurilor judeţene DJ 155I cu DJ 155B.

Localitatea Plugari este aşezată în nordul comunei, are un aspect de trup izolat, de formă compactă și este situat în partea dreaptă a DJ 155B spre Paşcani. Relief Din punct de vedere geomorfologic zona studiată se încadrează în: unitatea Podişul Moldovei; subunitatea Culuarul Moldovei. Teritoriul comunei este cuprins între districtul piemontului colinar şi districtul câmpiilor piemontane. Este o zonă cu relief puternic fragmentat (piemontul colinar) şi cu câmpii joase, de acumulare cuaternară, cu terase etajate şi şes larg în Valea Moldovei. Culuarul Modovei reprezintă o vale asimetrică orientată pe direcţia NV-SE, având versantul drept mai înalt şi mai abrupt, şi versantul stâng mai jos. Morfologia generală a reliefului în cadrul culuarului este de câmpie piemontană înaltă, reprezentată de terasele de luncă. Dintre formele de relief predominante (peste 60% din teritoriu) se impun terasele, ce dau o distribuţie pe 3 nivele, crescând în altitudine (între 5-8 m până la 60-70 m) de la E la V, pe văile râului Moldova şi pârâului Topoliţa. În restul teritoriului sunt specifici versanţii, care pot avea un profil convex sau concav - convex şi lungimi mari, fiind distribuiţi pe traseul pârâului Râiosu, pe ambele sale maluri. În partea deluroasă din V comunei sunt prezente o serie de platforme mici situate la altitudini cuprinse între 300-455, numite local ”Piscuri”, formate din gresii slabe, argile şi nisipuri sarmaţiene, cu potenţial agricol slab. Procesul de alunecări de teren se manifestă pe versantul drept al Topoliţei, în amonte de intravilanul satului Urecheni, în sectorul cu luturi, zonă cunoscută sub numele de „Rupturi”, cât şi pe versantul drept al pârâului Râiosu, în zona părţii de sat numită Cătuna. Geologie Din punct de vedere geologic, teritoriul comunei aparţine unităţii geostructurale Platforma Moldovenească. Caracteristicile morfostructurale ale Platformei Moldoveneşti sunt date de tectonică, transgresiunile şi regresiunile marine, interacţiunea dintre factorii interni şi externi, evoluţia subaeriană din pliocen şi cuaternar. Platforma Moldovenească reprezintă o regiune rigidă, consolidată ca uscat începând din proterozoic. Tectono - structural este formată din două structuri litostratigrafice majore şi anume: fundamentul cristalin (soclul); cuvertura sedimentară, dispusă discordant peste fundament. Soclul platformei este constituit din formaţiuni cristaline de vârstă precambriană, care în decursul timpului au fost cutate şi metamorfozate (în proterozoic – când au funcţionat ca o regiune de geosinclinal, caracterizată printr-un relief de orogen. În momentul stopării mişcărilor orogenetice, relieful de orogen este intens modelat sub acţiunea denudaţiei, transformându-se într-o suprafaţă structurală puţin accidentată, cunoscută sub denumirea de peneplena soclului cristalin precambrian. Acest fundament este un soclu rigid, consolidat în Proterozoic şi aflat la peste 1000 m adâncime.


14

Cuvertura sedimentară - începând cu sfârşitul proterozoicului soclul platformei a fost supus numai unor mişcări oscilatorii pe verticală ce au determinat mai multe cicluri de transgresiuni şi regresiuni marine. În timpul transgresiunilor soclul a fost invadat de apele marine, având loc un ciclu de sedimentare, iar în timpul regresiunile apele s-au retras, devenind uscat aflat sub acţiunea factorilor externi. Depozitele sedimentare încep în bază cu cele siluriene, terminându-se spre partea superioară cu cele neogene-sarmaţiene. Pe teritoriul comunei, depozitele geologice în care este sculptat relieful sunt reprezentate de depozitele sarmaţiene şi cuaternare.

a) Sarmaţianul, reprezentat prin bessarabian, apare în partea de SV a comunei. Depozitele acestui etaj au o grosime de 400-800 m.

b) Cuaternarul este răspândit în partea de NE a comunei. Acesta este reprezentat de Pleistocen şi Holocen. Depozitele holocene sunt constituite din: nisipuri, bolovănişuri şi luturi. Pe depozitele holocene s-au format în special aluviosolurile şi gleiosolurile.Pe depozitele pleistocene s-au format luvosolurile şi preluvosolurile.

Încadrarea seismică Din punct de vedere seismic, teritoriul studiat se află în zona de influenţă a cutremurelor de tip moldavic cu hipocentrul în zona Vrancea, la adâncimi de 90 ÷ 150 km şi se încadrează conform Codului de proiectare seismică indicativ P 100-1/2006 (“Reglementări tehnice, Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri”) în zona de hazard seismic D, cu o valoare a acceleraţiei orizontale a terenului ag = 0,20 g, şi o perioadă de colţ TC = 0,7 sec. Conform Normativului P 100/92, elaborat de M.L.P.A.T. (Normativ pentru proiectare antisesimică a construcţiilor de locuinţe, social - culturale, agrozootehnice şi industriale), teritoriul comunei se încadrează în gradul VII de intensitate seismică (grade M.S.K.). Coeficientul seismic Ks = 0,12, presiunea convenţională 190 KP, recomandând ca pentru construcţiilor din zonă să se efectueze studii geotehnice. Stratificaţia terenului Substratul geologic din zona comunei este reprezentat prin alternanţe de argile, marne, nisipuri şi pietrişuri de vârstă sarmaţiană medie. Peste acestea se dispun depozite cuaternare, constituite din nisipuri, pietrişuri, luturi leossoide, aluviuni argilo-nisipoase. Adâncimea de îngheţ Având în vedere prevederile din STAS 6054-77 (“Teren de fundare - Adâncimi maxime de îngheţ”), adâncimea de îngheţ maximă din zonă este de 0,9 – 1,00 m faţă de cota terenului natural. Soluri Pe teritoriul comunei Urecheni se diferenţiază următoarele clase de sol: Cernisoluri, Luvisoluri, Hidrisoluri, Protisoluri. • Clasa Cernisoluri Această clasă de soluri este reprezentată de cernoziomuri şi faeoziomuri. Aceste soluri au proprietăţi şi condiţii de pedogeneză speciale. Cernoziomurile au o largă răspândire, ocupând suprafeţele interfluviale, versanţii slab înclinaţi şi terasele râurilor, fiind soluri cu fertilitate ridicată, cu un conţinut natural ridicat de humus şi macroelemente nutritive, formate pe luturi şi depozite


15

leossoide, sub o vegetaţie tipic de stepă sau, subsidiar, sub asociaţii vegetale erbacee secundare. Proprietăţile fizice, hidrofizice, chimice şi de aeraţie sunt favorabile pentru plantele de cultură. Reacţia solului este slab acidă sau neutră, conţinutul în humus este mijlociu sau ridicat, iar în azot total – ridicat. Aprovizionarea cu fosfor mobil este slabă sau foarte slabă, iar cu potasiu mobil este în general bună. Datorită fertilităţii ridicate aceste soluri sunt intens folosite în agricultură: se pretează la o gamă largă de utilizări agricole, cu deosebire pentru cereale, diverse plante tehnice. Faeoziomurile Se formează sub o vegetaţie de silvostepă sau ca rezultat al unei evoluţii îndelungate a unor luvisoluri (soluri de pădure) sub culturi de câmp. Sunt întâlnite spre zona de culme a dealurilor. Fertilitatea lor este relativ mai redusă (corelată cu valorile mai scăzute ale conţinutului de humus şi saturaţiei în baze), însă se menţine în limite ridicate de favorabilitate pentru culturile de câmp, fiind bine valorificat şi de vii, pomi fructiferi, pajişti naturale. • Clasa Luvisoluri Această clasă de soluri este reprezentată de tipurile preluvosol şi luvosol. Preluvosolurile - acest tip de sol se întâlnesc în zonele de terasă ale Moldovei, fiind formate pe depozite leossoide. Datorită orizontului Bt mai puţin permeabil apar frecvent fenomene de pseudogleizare de diferite intensităţi. Reacţia solului este slab acidă, mai rar moderat acidă. Conţinutul de humus este mijlociu sau scăzut, iar conţinutul de azot total variază de la slab la ridicat. Aprovizionarea cu potasiu asimilabil este mijlocie. Pe unele zone, aceste soluri sunt afectate de eroziune. Pentru combaterea eroziunii sunt necesare măsuri antierozionale complexe, iar pentru înlăturarea efectelor pseudogleizării sunt necesare măsuri de afânare adâncă.Sunt soluri cu fertilitate moderată, fiind favorabile utilizării silvice, pomicole şi viticole, însă adaosul moderat de îngrăşăminte, reglarea regimului aero-hidric şi măsurile antierozionale pe versanţi conduc la producţii constant ridicate ale acestui tip de sol. Luvosolurile se formează pe depozite deluvio-proluviale şi de terasă, având textură nisipoasă şi sunt grefate pe un relief slab înclinat, în cadrul teraselor. Conţinutul lor de humus este redus, este sărac în baze şi acid, adesea cu un regim aero-hidric defectuos. Conţinutul în azot total este slab sau mediocru, aprovizionarea cu fosfor mobil este slabă sau foarte slabă, iar cu potasiu mobil este mijlocie. Pe unele areale aceste soluri sunt afectate de pseudogleizare şi eroziune. Fertilitatea ar putea fi considerabil îmbunătăţită prin amendamente calcaroase şi aplicarea de îngrăşăminte organice şi minerale, corelate cu măsuri agrotehnice agroameliorative cum sunt arăturile şi afânările, în vederea îmbunătăţirii regimului aerohidric. Datorită conţinutului scăzut de argilă şi humus, principalii lianţi ai agregatelor structurale au o structură slab diferenţiată care se distruge uşor în timpul executării lucrărilor solului. Astfel, fertilitatea acestui tip de sol este bună pentru păduri, mijlocie pentru plantaţiile pomicole, pajişti şi unele culturi, dar redusă pentru culturile de bază, chiar pentru viticultură şi pomicultură. Cu măsuri ameliorative pot fi cultivate şi cu cereale sau plante industriale. • Clasa Hidrisoluri Această clasa este reprezentată de gleiosoluri. Gleiosolurile se dezvoltă pe depozite fluviatile, în zona văilor ce străbat teritoriul. Sunt soluri umede, caracteristice pentru luncile şi terasele (mai ales inferioare) slab drenate ale râurilor, cu un potenţial redus de fertilitate, un grad ridicat de compactitate şi regim anaerob, care le face inutilizabile pentru culturi de câmp, decât în condiţiile unor amenajări agrotehnice corespunzătoare (necesită lucrări de drenaj-desecare şi de afânare adâncă, urmate apoi de fertilizare). • Clasa Protisoluri Această clasă de soluri este reprezentată de aluviosoluri. Aceste soluri au proprietăţi şi condiţii de pedogeneză speciale.


16

Aluviosolurile s-au format pe terasele inferioare şi de luncă a Moldovei şi a pârâului Moreanca. Acest tip de sol se găseşte în diferite stadii de evoluţie şi se formează pe depozite şi pietrişuri fluviatile. Aluviosolul este reprezentat prin depozite de aluviuni tinere, foarte slab şi superficial solificate, fiind localizate sub forma unor fâşii înguste în imediata vecinătate a albiilor minore, unde viiturile sunt frecvente, sau la periferia chiuvetelor lacustre, deasemenea frecvent inundate. Reacţia acestor soluri este destul de variată de la slab acidă la moderat alcalină, conţinutul de humus este slab - mijlociu, iar de azot total slab - mediocru. Aprovizionarea cu fosfor mobil este slabă – mijlocie, iar aprovizionarea cu potasiu mobil este mijlocie. Aceste soluri sunt cele mai favorabile pentru legume şi zarzavaturi, pretându-se însă şi la o serie de plante furajere, tehnice, chiar cerealiere atunci când sunt bine gospodărite. Atuurile lor constau în reînprospătarea cu substanţe nutritive la revărsări şi prezenţa apei freatice la mică altitudine. Hidrografie

Apele de suprafaţă Din punct de vedere hidrografic, teritoriul comunei aparţine bazinului hidrografic al râului Moldova, pe teritoriul comunei acesta având direcţia de scurgere NV-SE. Regimul hidrologic se caracterizează prin variaţii însemnate de debite şi nivele. Scurgerea cea mai mare se înregistrează primăvara (38%) şi vara (38%), iar cea mai mică se înregistrează iarna (9%) şi toamna (15%). Debitul mediu multianual a fost la staţia Roman de 32,1 mc/s, debitul maxim înregistrat fiind de 724 mc/s. În perioada apelor mari de primăvară şi a viiturilor de vară s-au produs frecvent inundaţii în albia râului. În timpul viiturilor mari de vară se înregistrează şi cele mai mari valori ale turbidităţii, când sunt transportate în suspensie cantităţi apreciabile de particole fine. Panta medie este scăzută (13-14%) fapt ce uşurează fenomenul de despletire şi meandrare a albiei minore. În albia minoră este prezentă o saltea groasă de prundişuri ce sunt exploatate în cariere. Fostele albii ce brăzdează terasele de luncă, deşi estompate prin colmatare, întreţin o umiditate aproape permanentă, fiind alimentate din ploi şi din nivelul freatic (periodic). Pe lângă râul Moldova, cel mai important curs de apă este râul Topoliţa, cu o lungime totală de 36 km, din care 6 km străbate teritoriul comunei de la Petricani -Păstrăveni, cu un debit mediu anual de 65680 mc/s şi un debit maxim de 71780 mc/s.Suprafaţa bazinului hidrografic = 8,4 km. Cele mai mari creşteri ale debitului s-au înregistrat la inundaţiile din 1976 şi 2005 când râul a ieşit din matcă provocând inundaţii în toate satele riverane. Pârâul Râiosu străbate localitatea Urecheni şi se varsă în Topoliţa la E de satul Urecheni, având o lungime de 7 km. Sursele de alimentare sunt în proporţie de 70% de suprafaţă (ploi şi zăpezi) şi 30% subterane. Scurgerea lichidă are următoarele variaţii anuale:

- iarna predomină sursele subterane iar din volumul anual se scurge 9%; - primăvara se scurge 38%; - vara de transportă cel mai mare volum, datorită precipitaţiilor de convecţie termică, frecvente şi bogate; - toamna se scurge cca 15% din volum.

Scurgerea lunară maximă se produce în aprilie iar cea minimă în ianuarie; apele mari încep în martie şi se continuă în aprilie-mai; viiturile au geneză pluvială şi se înregistrează în iulie-august, provenind din ploi de origine termodinamică. În fiecare an, în urma averselor şi ploilor de lungă durată, se produce umflarea apelor peste limitele normale care provoacă inundaţii ale unor gospodării, precum şi eroziuni de maluri.


17

Apele subterane Se găsesc cantonate de obicei în toate formaţiunile geologice, începând cu cele mai vechi şi terminând cu cele mai noi, cuaternare. Apele subterane de adâncime se găsesc sub presiune, prezintă un grad ridicat de mineralizare, ele nefiind însă exploatate. Apele freatice sunt cantonate în primul strat acvifer. Sunt alimentate din precipitaţii. În cadrul teraselor de luncă ale Moldovei, apele freatice apar la adâncimi cuprinse între 0,5 - 5 m. Acestea apar cantonate în stratele de pietrişuri sau nisipuri existente în cadrul luncii şi se caracterizează prin oscilaţii importante de nivel şi debit datorate regimului termo-pluviometric. În zonele de luncă, unde nivelul apei freatice se află la adâncimi mai mici de 5 m, solurile sunt puternic influenţate suferind fenomenul de gleizare. Intensitatea gleizării variază după adâncimea apei freatice, de la gleizare de adâncime (apa freatică 3-5 m) la gleizare foarte puternică (apa freatică 0,5 – 2 m) şi înmlăştinire (apa freatică 0 – 0,5 m).

Clima Climatul are un caracter temperat continental cu unele particularităţi determinate de altitudine, circulaţia atmosferică, formele şi fragmentarea reliefului. Iernile sunt friguroase şi umede, iar verile călduroase. Pentru caracterizarea climatică a zonei în care este situată comuna Urecheni au fost utilizate date climatice înregistrate la staţia meteo Roman.

Regimul termic

Temperatura medie anuală la staţia meteorologică Roman este de +8,50C, prezentând: - temperatura medie a lunii celei mai calde = 19,9OC (iulie)

- temperatura medie lunară negativă = - 4,5OC (decembrie). Temperatura maximă absolută înregistrată este de +38,20C (în data de 17.08.1952) şi temperatura minimă absolută înregistrată este de -33,20C (în data de 20.02.1954), în acest context rezultând o valoare a amplitudinii termice absolute de 71,40C. Aceste diferenţieri mari termice sunt rezultatul acţiunii combinate a radiaţiei solare, a circulaţiei maselor de aer şi caracteristicile suprafeţei active din zona văii Moldovei. Aceste extreme de temperatură pot avea o influenţă hotărâtoare asupra culturilor agricole de orice fel. Astfel, în anotimpul rece, dacă solul nu este acoperit cu zăpadă, culturile de toamnă pot fi distruse prin îngheţ, iar în anotimpul cald, temperaturile ridicate duc la secetă. Numărul zilelor de vară cu temperaturi de peste 250C depăşeşte cifra de 90, iar numărul zilelor tropicale cu temperaturi ce depăşesc 300C este de cca. 30. Referitor la intervalul de zile cu îngheţ, în această zonă acesta este de 123,6 zile.

Regimul pluviometric

Precipitaţiile atmosferice au media anuală de 519,4 mm/an. Cea mai mică cantitate de precipitaţii se înregistrează în luna ianuarie - 19,6 mm, iar maximul în luna iunie - 78,8 mm. Maxima înregistrată în 24 de ore a fost de 95,6 mm, la data de 29.07.1991. Precipitaţiile solide (zăpadă) cad începând cu prima jumătate a lunii noiembrie. Intervalul de timp cu sol acoperit cu strat de zapadă durează între 60 şi 80 zile, iar data medie a primei ninsori este cuprinsă între 20 noiembrie şi 1 decembrie.


18

Cele mai ploioase luni sunt cele de vară cu ponderea de 45% din întreaga cantitate de precipitaţii cazută într-un an. Sfârşitul toamnei, iarna şi începutul primăverii (octombrie-martie), se caracterizează prin cantităţi de precipitaţii mici care reprezintă doar 25% din total. În sezonul cald precitaţiile au un pronunţat caracter torenţial, înregistrând averse de o intensitate deosebită. Cantităţile mari de precipitaţii căzute în intervale scurte de timp provoacă vara inundaţii şi eroziunea solului, iar iarna înzăpeziri. Regimul eolian se prezintă astfel:

Staţia meteorologică Viteza medie

(m/sec)

Frecvenţa vânturilor pe direcţii (%)

N NE E SE S SV V NV Calm

Roman 2,3 14,8 2,6 1 6,5 12,2 3,1 1,8 12,4 45,6

Sursa: PJDG Neamţ Alte fenomene hidrometeorologice care caracterizează clima acestei zone şi influenţează negativ activitatea economică sunt: ceaţa, bruma, chiciura, poleiul, lapoviţa, grindina, care se produc cu intensitate şi durată mai mare pe văile largi. Ceaţa are o frecvenţă mare în sezonul rece, în perioada decembrie-ianuarie. Bruma este un fenomen specific sezonului rece; când se produce toamna şi primăvara, are efecte negative asupra vegetaţiei. În anotimpurile de tranziţie, bruma are o frecvenţă lunară maximă în octombrie şi noiembrie. Brumele timpurii de toamnă şi cele târzii de primăvară aduc serioase pagube culturilor agricole. Chiciura şi poleiul se formează deobicei în lunile de iarnă, fiind dăunătoare pomilor fructiferi.

Microclimate

Datorită reliefului neregulat şi a unei oarecare diversităţi vegetale pe teritoriul comunei Urecheni se deosebesc următoarele microclimate:

- microclimatul de platouri se caracterizează prin temperaturi apropiate de temperatura normală, dar totuşi ceva mai ridicate datorită gradului de insolaţie şi uniformităţii lor; precipitaţiile sunt ceva mai scăzute;

- microclimatul versanţilor cu expoziţie estică – cu temperaturi medii apropiate de cea normală; aceştia sunt în general adăpostiţi de de vânturile puternice din de N şi NV;

- microclimatul versanţilor cu expoziţie sudică – caracterizat printr-un maxim de însolaţie şi prin întroienire iarna;

- microclimatul versanţilor cu expoziţie vestică – se caracterizează prin temperaturi ceva mai scăzute în comparaţie cu cea normală şi insolaţie mai puternică în cea de-a doua parte a zilei; aceştia sunt expuşi vânturilor de N şi NV;

- microclimatul versanţilor cu expoziţie nordică cu o largă expunere la curenţii ce bat dinspre N-NV şi cu fenomene de spulberare a zăpezii pe timpul iernii. În aceste zone insolaţia este minimă;

- microclimatul văilor şi de luncă – această zonă se încăşzeşte mai greu datorită gradului scăzut de insolaţie şi este supusă brumelor târzii de vară şi brumelor timpurii de vară;

- microclimatul de pădure – se caracterizează prin temperaturi mai puţin fluctuante şi cantităţi mai ridicate de precipitaţii, cu o atenuare a vântului dar şi existenţa unui grad mai mare de nebulozitate în acele zone.

Resurse naturale - Resursele neregenerabile:

Resursele minerale ce revin acestei zone sunt puţin variate şi reprezentate aproape în totalitate de materiale de construcţii: resursele de nisip şi pietriş sunt acumulate în cantităţi mari în albia râului Moldova şi a pârâului Topoliţa.


19

În perioada 1974-1975 s-au făcut prospecţiuni geologice în zona comunei Păstrăveni, spre limita cu comuna Petricani. Rezultatele prospecţiunilor nu se cunosc, totuşi, se pare că este certă prezenţa gazelor naturale în zonă.

- Resursele regenerabile: Resursele regenerabile sunt diversificate, dar la rândul lor limitate. Resursa de apă este una din bogăţiile vitale pentru dezvoltarea economică şi socială. Comuna Urecheni beneficiază de o reţea bogată de cursuri de apă. Principala sursă de suprafaţă este râul Moldova al cărui regim hidrologic se caracterizează prin variaţii însemnate de debite şi nivele. Debitul multianual este de 32,1 mc/s, iar cel maxim înregistrat de 724 mc/s. Calitativ, râul se încadrează în clasa I. Apele subterane sunt deasemenea bogate, cantonate în zona aluvionară a luncii şi teraselor putând furniza debite instalate de 40 – 80 l/s. Resursele de sol - ţinând cont de petrografia regiunii solurile predominante sunt prelovusolurile caracteristice teraselor, precum şi aluviosolurile caracteristice teraselor de luncă. Ambele tipuri sunt valorificate ca terenuri arabile în principal, şi parţial ca păşuni şi fâneţe. Fondul forestier - reprezintă în primul rând o valoare ecologică, iar în al doilea rând constituie o valoare economică, prin masa lemnoasă ce poate fi exploatată. Pădurea are un rol însemnat în reglarea şi menţinerea echilibrului ecologic pe mari suprafeţe. Acestea ocupă o suprafaţă de aproximativ 18 ha, adică 0,6% din suprafaţa totală a comunei, şi este alcătuită din 3 specii de arbori: fag, carpen şi stejar. Comuna este deficitară în fond silvic, suprafaţa ocupată de păduri fiind inferioară mediei pe ţară care este de 26,7%. Din totalul de 18 ha pădure, 7,54 ha sunt proprietate privată, iar restul de 11,46 ha aparţin Romsilva. Resursele floristice – din categoria plantelor medicinale se găsesc muşeţelul, măcieşul, sunătoarea, romaniţa, coada şoricelului, menta, măceş, ciuboţica cucului. Vegetaţia şi fauna Condiţiile fizico-geografice din zonă au favorizat îmbinarea elementelor forestiere cu cele de stepă şi luncă.

Vegetația

Principalele trăsături ale învelişului vegetal sunt condiţionate de variaţiile de temperatură şi umiditate în funcţie de altitudine, de prezenţa anumitor tipuri de sol, de prezenţa aproape de suprafaţă a apei freatice, dar mai ales de activitatea antropică, care sub diversele ei forme a produs în decursul timpului modificări profunde ale covorului vegetal, cu consecinţe multiple asupra stării de echilibru a mediului înconjurător

Etajul pădurilor de foiase

Teritoriul comunei Urecheni este situat la contactul cu Subcarpaţii. Pădurea este o continuare directă a pădurii din Subcarpaţi, cu care are strânse filiaţii singetice şi întrepătrunderi floristice. Dezvoltarea vegetaţiei forestiere în vestul comunei este favorizată de un climat ceva mai umed şi mai răcoros şi de soluri silvestre, argilo -iluviale. Exploatarea s-a făcut neraţional , fiind afectata în mod special speciile cu posibilităţi de regenerare mai reduse (fagul, gorunul şi stejarul), pe când speciile aflate într-un proces natural de expansiune (carpenul şi frasinul) au fost în general favorizate de acţiunea antropică. Modificări ale pădurii s-au făcut şi ca urmare a tăierilor dezordonate, datorită regenerării mai rapide a unor specii de productivitate inferioară dar cu putere mare de lăstărire (teiul argintiu) s-au care fructifică abundent (carpenul). În pădurea existentă astăzi, stejarul se asociază cu gorunul , carpenul, frasinul, arţarul, cireşul sălbatic, mărul pădureţ, părul pădureţ, etc pe versanţii cu orientare nordică apare izolat şi fagul. Pădurea, fiind mai luminoasă, permite o frecvenţă mai mare a arbuştilor: alun, corn, sânger, porumbar, măceş. Prezenţa luminii favorizează şi dezvoltarea unei bogate flore în


20

stratul ierbos: vinarita, mierea ursului, firuţa de pădure, rogozul de pădure, laptele câinelui, umbra iepurelui, ferigi, etc plus cunoscute efemeride de primăvară: ghiocel, viorele, toporaşi şi altele.

Vegetatia de luncă Specificul formaţiunilor vegetale ale luncilor (pajişti şi arborete) este determinat de prezenţa solurilor aluviale inundate periodic şi cu exces temporar de umiditatea freatică, de umezeala relativă mai crescută a aerului şi de frecvenţa mai mare a fenomenelor hidrometeorice (rouă , bruma) Pajiştile de luncă sunt alcătuite predomimant din specii mezofile. Intre gramineele ce formează mai frecvent asociaţii sunt: pirul târâtor, iarba câmpului, firuţa de câmp, păiuşul, la care se adaugă specii de trifoi şi diverse alte dicotiledonate. Suprafaţa ocupată cu pajişti se reduce continuu, datorita luării în cultură după anul 1990 a unor terenuri din luncile râurilor importante. Vegetaţia lemnoasă ocupa suprafeţe reduse, datorită intenselor defrişări din perioada 1950 - 1960. Ea este alcătuită mai ales din sălcişuri, răchitişuri şi plopişuri, care preferă locurile mai umede din cuprinsul luncii Moldovei. In lunca Topoliţa această vegetaţie a fost îndepărtată în întregime. Vegetaţia palustră (de mlaştină) apare în mici areale localizate în microforme negative de relief cu înmlăştiniri permanente sau prelungite. Ele sunt mai frecvente în luncile principalelor râuri ale comunei. Excesul de umiditate se datoreşte fie apelor stagnante la suprafaţă (provenite din precipitasii sau inundaţii), fie apelor freatice superficiale, fie izvoarelor de coastă. Vegetaţia palustră este formată din asociaţii de plante higrofile (iubitoare de umiditate) şi hidrofile. Speciile higrofile în mlaştinile comunei sunt: rogozul, pipirigul, jugina, papura, stuful, coada calului, izmă boaştei, săgeata apei. Dintre plantele hidrofile frecvente sunt: lintiţa, broscăriţa, iarba broastei. Fauna Fauna teritoriului studiat provine în mare parte din refugiul mediteraneran şi refugiul aralo-caspic. In absenţa unor studii dedicate ansamblului faunistic al ţinutului luat în descriere şi ţinând cont de rolul important pe care îl joacă în ecologia regiunii, ne vom referi cu precădere la grupe mari de vertebrate: mamifere, păsări, reptile, amfibieni şi peşti

Fauna terestră Fauna pădurii şi-a restrâns mult arealul şi numărul datorită accentuatei reduceri a suprafeţei pădurilor. Ea este reprezentată printr-o gamă variată de genuri, specii de la mamiferele de talie mare, până la lumea diversificată şi plină de dinamism a insectelor. Dintre mamifere sunt bine reprezentate căprioarele ( datorită măsurilor de protecţiei şi vânătorii raţionale au atins o densitate apropiată de limita capacităţii de suport a biotopului). Din această cauză, acestea au părăsit pădurea în număr mare şi le întâlnim pe terenurile cultivate şi pe pajiştile comunei. Suidele, reprezentate prin porcul mistreţ au ajuns să formeze populaţii numeroase, iar în căutarea hranei distrug adesea toamna culturile de porumb şi cartofi. Vulpea este în număr tot mai redus, datorită acţiunilor de combatere prea brutala. Lupul nu se mai întâlneşte pe teritoriul comunei Mustelidele sunt bine reprezentate prin nevăstuica, dihor, viezurele. Rozătoarele mai caracteristice acestei zone sunt: veveriţa, şoarecele scurmător, şoarecele de pădure. O frecvenţă apreciabilă o au iepurii. Pasările se găsesc în număr mare şi aparţin unor grupuri sistematice variate. Mai caracteristice sunt: ghionoaie, ciocănitoarea mare, ciocănitoarea de stejar, ciocănitoarea mică, ciuful de pădure, cucuveaua , buha, sunt mai rare În număr mare sunt: pitulicea, piţigoii îndeosebi, sticletele, mierla, sturzul cântător, privighetoarea mare, ciocârlia de pădure, ciocârlanul, codobatura, turturica gugustiucul, apărut recent din peninsula balcanică. Frecvente sunt deasemenea gaiţa, coţofana, stancuţa, cioara. Răpitoarele de zi sunt reprezentate prin: şorecarul comun, soimul rândunelelor, uliul porumbar, uliul păsarar. Cu frecvenţă apreciabilă e întâlneşte cucul, pupăza, graurul. Foarte comune sunt vrabia, rândunica, lăstunul. Reptilele au puţine specii caracteristice pădurii întâlnind: şarpele, guşterul, iar prin poeni şi pajişti şopârla. Amfibienii întâlniţi în ochiurile mlăştinoase şi bălţile din această zonă sunt reprezentaţi prin: tritoni, buhai de balta, cunoscute broaştele de lac, broasca roşie de pădure, brotăcelul. Litiera


21

pădurii, luminişurile, scoarţa copacilor sunt populate de numeroase nevertebrate: gasteropode, miriapode, păianjeni etc. Dintre insecte o contribuţie importantă la igiena pădurii o are furnica roşie, care se hrănesc cu larve, omizi şi alţi dăunători

Fauna pajiştilor Mamiferele cele mai reprezentative sunt din grupul rozătoarelor: popândăul, şoarecele de câmp. În preajma locuinţelor se dezvoltă în număr mare şoarecele de casă şi şobolanul de casă Destul de răspândit este şi iepurele de câmp, alături de care se mai întâlnesc ariciul, căprioara, vulpea. Păsările mai caracteristice sunt: prepeliţa, potârnichea. Mai numeroase sunt graurii, ciocârliile, guguştiucul, cucul, ciocârlanul, sticletele, vrăbiile, ciorile si rândunelele Se întâlnesc mai ales vara, specii ce cuibăresc în maluri ca prigoria, lăstunul de mal, codobatura sau ca cele ce îşi caută hrana aici, cum este barza sau pescăruşii care hoinăresc mai ales în lungul râului. Reptilele au ca principali reprezentaţi: şarpele de casă, şopârla de câmp. Amifibiile sunt reprezentate prin: buhai de baltă şi broaşte. Dintre nevertebrate se impun cu populaţii numeroase diverse grupe de insecte, mai ales cosaşi, greieri etc. şi coleopterele.

Fauna acvatică este distribuită în mici areale disjuncte sau bandiforme, condiţionate de biotopurile specifice ale apelor stătătoare şi curgătoare de pe teritoriul comunei. Mamiferele mai comune în apele stătătoare ale comunei sunt: şobolanul de apă şi chiţcanul. Dintre speciile de peşti mai importante sunt: scobaiul, cleanul, mreana , moioaga. 2.1.2. Factorul de mediu: apă Apele de suprafaţă

Comuna Urecheni beneficiază de o reţea bogată de cursuri de apă râul Râiosul şi râul Topoliţa. Principala sursă de suprafaţă este râul Topoliţa al cărui regim hidrologic se caracterizează prin variaţii însemnate de debite şi nivele în funcţie de anotimp . Aprecierea stării ecologice a râurilor de pe teritoriul comunei Urecheni, ţinând cont de elementele biologice identificate în analizele efectuate pe teren, s-a făcut în conformitate cu cele 4 clase de calitate, după cum urmează:, oligosaprobă, b-mezosaprobă, a-mezosaprobă, polisaprobă. Astfel, s-a concluzionat că apele râurilor pe teritoriul comunei Urecheni este de categorie b-mezosaprobă cu specii de alge dominante din genurile Fragilaria, Nitzschia, Bacillaria, Meridion, Navicula radiosa, Closterium, Cosmarium, Spirogyra Surse potenţiale de poluare a acestor râuri sunt apele reziduale provenite din gospodăriile populaţiei şi agenţilor economici, dejecţiile animaliere depozitate necorespunzător, deşeurile menajere depozitate pe malurile şi în albiile cursurilor de apă, substanţele chimice (insecticide, pesticide, ierbicide) folosite în agricultură şi ajunse în apele de suprafaţă prin scurgere superficială sau pătrunse iniţial în pânza freatică prin infiltraţii. Apele subterane Datorită faptului că pe teritoriul comunei nu există reţea de canalizare, evacuarea apelor uzate de la populaţie se realizează prin latrine, în sistem uscat sau fose septice (20 la număr). Din acest motiv, dar şi datorită creşterii animalelor, pânza freatică este parţial poluată cu nitriţi şi nitraţi. Alte cauze probabile pentru care în majoritatea cazurilor apele freatice nu corespund cerinţelor pentru a fi utilizate în scopuri potabile sunt următoarele:

- infiltraţiile de la suprafaţă de substanţe organice sau chimice provenite din activităţi umane; - depozitări necorespunzătoare de deşeuri menajere, industriale şi dejecţii zootehnice;


22

- dezvoltarea intensivă a agriculturii în ultimele decenii cu utilizarea excesivă a îngrăşămintelor chimice pe bază de azot şi fosfor, şi a pesticidelor, a condus la acumularea în sol a unora dintre aceştia (sau a produşilor de degradare);

- efectele pasivităţii fostelor complexe zootehnice de capacităţi mari privind măsurile pentru conservarea factorilor de mediu;

- particularităţile climatice, hidrogeologice şi exploatarea sistemelor de irigaţii care au contribuit la mineralizarea materiei organice din sol şi migraţia substanţelor rezultate din aceste procese;

- surse de apă (captări, fântâni) fără perimetre de protecţie.

2.1.3.Factorul de mediu: aer

Poluarea aerului este rezultatul unor procese naturale şi antropice. Pe teritoriul comunei Urecheni nu există o reţea proprie de prelevare a probelor pentru stabilirea calităţii aerului.

Pot fi menţionate o serie de surse locale cu caracter temporar – accidental, reprezentate prin următoarele activităţi umane:

- procesele de ardere pentru încălzirea locuinţelor şi obiectivelor socio – economice, care generează monoxid de carbon (CO), dioxid de carbon (CO2), oxizi de azot (NOx), oxizi de sulf (SOX), hidrocarburi policiclice aromate care se ataşează de funingine, pulberi sedimentabile, fum, funingine (mai ales în timpul iernii);

- circulaţia şi transportul rutier generează NOX, CO2, CO, hidrocarburi nearse, aerosoli de halogenuri de Pb, suspensii formate din particule de carbon ce absorb o serie din gazele eliminate, fum, substanţe adăugate benzinei sau uleiurilor pentru a le îmbunătăţi calităţile (antioxidanţi, anticorozivi) şi zgomot;

- activitatea firmelor cu profil agricol de pe teritoriul comunei; - activitatea firmelor cu profil industrial; - în privinţa nivelului de poluare cu gaze şi pulberi, deşi nu se fac măsurători, se poate aprecia că emisiile

sunt reduse, iar prin procesele de dispersie şi reţinere mecanică (prin vegetaţie, relief), eventualele impurităţi din atmosferă se limitează şi mai mult.

2.1.4.Factorul de mediu: sol

Solul, ca rezultat al interacţiunii tuturor elementelor mediului şi suport al întregii activităţi umane, este influenţat puternic de acestea, atât prin acţiuni antropice, cât şi ca urmare a unor fenomene naturale. Calitatea solului este afectată într-o măsură mai mică sau mai mare de una sau mai multe restricţii. Influenţele dăunătoare ale acestora se reflectă în deteriorarea caracteristicilor şi funcţiilor solurilor, respectiv în capacitatea lor bioproductivă, dar, ceea ce este şi mai grav, în afectarea calităţii produselor agricole şi a securităţii alimentare, cu urmări serioase asupra calităţii vieţii omului. a) Poluarea solurilor Pentru teritoriul comunei Urecheni nu există date care să confirme poluarea certă a solurilor. Potenţialele surse de poluare a solurilor din teritoriul studiat sunt de natură biologică. Principalul factor care poate cauza poluarea solurilor este depunerea întâmplătoare pe sol a deşeurilor menajere şi a reziduurilor şi dejecţiilor zootehnice. Dejecţiile zootehnice au un conţinut mare de materie organică uşor biodegradabilă şi de elemente nutritive (P, K, N, Ca, Mg, microelemente), constituind un îngrăşământ organic foarte recomandat ca fertilizant al solurilor.


23

Aceste considerente, alături de mirosul neplăcut resimţit la distanţe mari, impun aplicarea acestora ca îngrăşăminte pe terenurile agricole în cantităţi moderate şi numai după ce au fost compostate în condiţii controlate. Administrate în cantităţi prea mari, dejecţiile zootehnice determină apariţia riscului poluării solului datorită depăşirii capacităţii de absorbţie a solului respectiv. Un potenţial poluator ar putea fi şi îngrăşămintele chimice, şi substanţele chimice pentru combaterea dăunătorilor administrate incorect.

Îngrăşăminte naturale 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Total Ha 150 170 155 160 170 200

Total tone 500 700 550 600 600 800

Îngrăşăminte chimice Total Ha 500 550 600 700 650 500

Total subst. activă 100 120 130 150 130 85

Sursa: Primăria Urecheni b) Degradarea solurilor Degradarea solurilor reprezintă un proces complex, generat în timp de o multitudine de factori naturali şi antropici, care determină anumite restricţii în utilizarea solurilor. Aceste restricţii sunt cauzate fie de factori naturali (clima, forme de relief, caracteristici edafice etc), fie de acţiuni antropice agricole; în multe cazuri factorii mentionaţi pot acţiona sinergic în sens negativ, având ca efect scăderea calităţii solurilor şi chiar anularea funcţiilor acestora. Din evaluarea însuşirilor solurilor, precum şi a unor factori privind drenajul, inundabilitatea, eroziunea şi relieful (panta), rezultă o serie de factori limitativi ai terenurilor, care determină o serie de restricţii în folosirea lor agricolă. Restricţiile se referă atât la condiţiile existente, care diminuează recoltele, cât şi la pericolul apariţiei, prin exploatare, a unor degradări având aceleaşi efecte. O primă formă de degradare a solurilor comunei Urecheni o reprezintă eroziunea de suprafaţă – care se dezvoltă puternic pe frunţile cuestelor şi versanţilor abrupţi, pe versanţii unde lucrările de întreţinere a culturilor sunt executate din deal în vale, perpendicular pe curba de nivel. Eroziunea de suprafaţă are loc sub acţiunea apei şi afectează orizonturile superficiale ale învelişului de sol. Suprafaţa afectată de eroziune este de 3 ha – versantul drept al pârâului Râiosu, în zona părţii de sat numită Cătuna şi la Saivan. Alte cauze ale deteriorării solului la nivel de comună sunt păşunatul excesiv ce se efectuează pe suprafeţe relativ mici raportate la numărul de animale, defrişările, spălarea versanţilor etc. Eroziunea de adâncime se manifestă activ la marginea platourilor pe frunţile de cuestă şi pe văile secundare. Alunecările de teren - sunt forme de degradare care sunt favorizate de relieful cu pante mari, precum şi de microrelieful frământat de pe versanţi. Suprafaţa afectată de alunecări de teren este de 37 ha:

- 17 ha în amonte de sat Urecheni, în sectorul cu luturi, zonă cunoscută sub numele de “Rupturi”; - 20 ha islaz Fundătura. În prezent nu se execută lucrări de îmbunătăţiri funciare, singurul proiect derulat în ultimii ani fiind cel de ameliorare a perimetrului Rupturi - Ingăreşti, unde cu sprijinul Direcţiei Agricole Neamţ s-au efectuat în 2007 lucrări de combatere a alunecărilor de teren pe o suprafaţă de 43 ha. Urmare a viiturilor frecvente din lunile iunie - iulie 2010, primăria comunei a demarat un proiect de consolidare prin gabioane a malului stâng a pârâului Râiosu, în zona Fundătura – zonă unde au avut loc alunecări de teren minore.


24

Pe valea râului Moldova, şi afluenţilor acestuia (Topoliţa şi Râiosu), în zonele în care apa freatică este situată foarte aproape de suprafaţă, precum şi pe terenurile plate, apare fenomenul de exces de umiditate al solurilor, factor limitativ pentru utilizarea în agricultură. Ca urmare a excesului de umiditate prevenit prin inundaţii datorită revărsării, solurile din zonă rămân o perioadă lungă de timp sub influenţa apei, ceea ce duce la apariţia fenomenului de înmlăştinire, iar din punct de vedere agrotehnic lucrările solului: arat, însămânţat, întreţinerea culturilor, combaterea bolilor şi dăunătorilor, recoltatul culturilor şi transportul produselor este întârziat şi îngreunat, iar în unii ani imposibil de efectuat, solurile respective putând rămâne necultivate (pârloage). Suprafeţele acoperite cu soluri mlăştinoase au o pondere foaret scăzută (cca. 8 ha) în zone restrânse din şesul Moldovei. Pe teritoriul comunei zone afectate de inundabilitate apar pe pârâurile Topoliţa şi Râiosu, atât pe suprafeţe arabile, cât şi păşune, însă suprafaţa lor nu depăşeşte 30 de ha. Aciditatea – fertilitatea scăzută a solurilor acide este datorată în principal, prezenţa aluminiului liber în soluţia solului, carenţei unor substanţe nutritive şi regimului aerohidric defectuos. Solul este supus unei game largi de manifestări ale activităţii omului asupra sa.

Influenţa defrişărilor asupra solului: Defrişarea pădurilor şi instalarea vegetaţiei ierboase intensifică fenomenele de bioacumulare, iar cultivarea acestor terenuri înţelenite frânează acest proces. Totodată prin defrişarea şi desţelenirea terenurilor în pantă se intensifică fenomenele de eroziune a solului şi colmatare a văilor. Pe terenurile în pantă cu roci subiacente grele, prin înlăturarea vegetaţiei lemnoase creşte foarte mult riscul apariţiei alunecărilor de teren, sau de reactivare a unor alunecări mai vechi stabilizate.

Influenţa lucrărilor solului: Executarea corectă a lucrărilor solului are o influenţă pozitivă asupra porozităţii solului, regimului aero-hidric, activităţii microbiene, compactităţii solului etc. Adâncirea treptată a arăturii pe solurile cu orizont eluvial însoţită de aplicarea de amendamente şi îngrăşăminte, duce la distrugerea acestui orizont şi îmbunătăţirea condiţiilor de nutriţie ale plantelor. Executarea tuturor lucrărilor solului la momentul optim de umiditate evită apariţia fenomenelor de tasare secundară a solului şi distrugerea structurii acestuia. Executarea incorectă a lucrărilor solului, mai ales pe terenurile în pantă şi la umiditate necorespunzătoare duce la accelerarea eroziunii solului şi distrugerea fertilităţii acestuia. Păşunatul neraţional, cu încărcătură prea mare de animale, duce la distrugerea structurii solului şi apariţia fenomenelor de eroziune şi alunecări de teren pe pantele mari, şi a fenomenelor de tasare.

Influenţa structurii şi rotaţiei culturilor: Rotaţia culturilor în timp, pe acelaşi teren determină folosirea deplină a tuturor elementelor nutritive existente la diferite adâncimi.


25

Cultivarea cerealelor păioase pe terenurile în pantă, cu introducerea în asolament a unei plante perene amelioratoare sub formă de benzi sau fâşii contribuie la oprirea fenomenelor de eroziune şi conservarea fertilităţii.

Influenţa amendamentelor, îngrăşămintelor şi pesticidelor: Analiza rezultatelor obţinute în laborator scoate în evidenţă folosirea sub posibilităţi a îngrăşămintelor chimice. Este necesară folosirea intensivă a îngrăşămintelor şi amendamentelor pe o serie de soluri cu reacţie puternic sau moderat acidă şi cu un conţinut scăzut de materie organică.

Influenţa lucrărilor de îmbunătăţiri funciare: Irigaţiile neraţionale pot determina băltirea apei, ridicarea nivelului freatic, distrugerea agregatelor structurale, tasarea solului, spălarea humusului şi levigarea substanţelor uşor solubile. De aceea la stabilirea tipului de irigaţie şi a celorlalte elemente tehnice se va ţine seama de tipul de sol şi proprităţile sale. Lucrările de desecare-drenaj contribuie la coborârea nivelului freatic şi diminuarea excesului de apă de natură pluvială. În timp, aceste soluri îşi îmbunătăţesc proprietăţile hidrofizice şi chimice devenind apte pentru producţie. Activitatea omului asupra solului trebuie orientată spre o exploatare raţională a acestuia, care va contribui la formarea, refacerea structurii lor, la menţinerea echilibrului substanţelor fertilizante şi la combaterea spălării areolare, eliminarea excesului de umiditate, a combaterii şi diminuării poluării solurilor. Consecinţele poluării şi degradării solurilor se reflectă în primul rând asupra potenţialului lor productiv, în sensul limitării sau anulării calităţilor biologice şi de fertilitate. Cele mai grave efecte asupra solurilor sunt generate de fenomenele de degradare care determină scăderea potenţialului productiv, scoaterea din circuitul agricol, schimbări ale modului de folosinţă. De asemenea, poluarea solurilor cu reziduuri organice şi deşeuri menajere poate avea consecinţe negative asupra apelor, prin spălări, scurgeri şi infiltraţii, asupra plantelor, animalelor şi omului.

2.1.5.Biodiversitatea

Pe teritoriul comunei Urecheni există o floră reprezentată de plante xerofile, mezofile, higro şi hidrofile. Unele specii sunt sporadice cum ar fi Ranunculus lingua, Leersia oryzoides, Lythrum virgatum, Centaurium pulchellum. Aceste plante sunt mezohigrofile şi se întâlnesc mai ales în zona de interes şi în apropierea Sitului ROSCI0363 - Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti. În situl amintit sunt protejate specii prezente constant sau sporadic cum ar fi: Spermophilus citellus Triturus cristatus Bombina bombina Bombina variegata Barbus meridionalis Rhodeus sericeus amarus Gobio uranoscopus Cobitis taenia

Vegetaţia naturală a comunei Urecheni, constituită din pajişti şi păduri, ca şi biotopurile caracteristice acestora au fost modificate de-a lungul timpului de diverse activităţi umane: desţeleniri, defrişări, lucrări ameliorative, chimizare, păşunat intensiv, dezvoltare rurală.

Pădurile de pe raza teritoriului comunei Urecheni ocupă o suprafaţă de aproximativ ocupă o suprafaţă de aproximativ 18 ha, adică 0,6% din suprafaţa totală a comunei, aflându-se într-o stare bună de calitate. Comuna este deficitară în fond silvic, suprafaţa ocupată de păduri fiind inferioară mediei pe ţară care este de 26,7%. Din totalul de 18 ha pădure, 7,54 ha sunt proprietate privată, iar restul de 11,46 ha aparţin Romsilva.

Referitor la calitatea pajiştilor, acestea au fost mult deteriorate din cauza păşunatului excesiv. Neîntreţinerea şi exploatarea iraţională au condus la reducerea numărului şi vitalităţii speciilor ierboase, înmulţirea plantelor ruderale (buruieni) şi la desfiinţarea temporară sau definitivă a unor pajişti.


26

Defrişările şi desţelenirile practicate, uneori fără discernământ, în vederea extinderii culturilor agricole, au diminuat suprafeţele ocupate de păduri şi pajişti. Aceste acţiuni au declanşat reacţii negative asupra celorlalte componente naturale: creşterea gradului de continentalism şi stepizarea climatului, reducerea debitelor apelor subterane şi de suprafaţă, creşterea torenţialităţii şi a eroziunii etc.

Ca şi vegetaţia, fauna din acest teritoriu a suferit ca urmare a presiunilor exercitate de activităţile antropice care au determinat restrângerea arealelor, modificarea componenţei populaţiilor şi a habitatelor, reducerea numerică a numărului de specii.

Datorită rolului important al faunei în alimentaţia populaţiei şi în menţinerea echilibrului biologic al biocenozelor şi ecosistemelor, rezultă necesitatea protejării şi ocrotirii faunei, prin instituirea de protecţii speciale pentru speciile vulnerabile sau periclitate.

Conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice constituie o condiţie a dezvoltării durabile a societăţii. Deşi în multe locuri nivelul poluării a scăzut şi protecţia naturii a fost din ce în ce mai mult integrată în planurile de dezvoltare, biodiversitatea rămâne totuşi sub ameninţarea unui mare număr de factori perturbatori.

2.1.6 .Conservarea resurselor naturale

În întreaga activitate antropica se urmareste folosirea rationala a resurselor naturale (apa, aer, sol, flora, fauna spontana, energie solara, eoliana, geotermala, minerale) si corelarea activitatii de sistematizare a comunei Urecheni cu masuri de protejare a factorilor naturali, recuperarea si valorificarea optima a substantelor reziduale (deseuri) . Prin acumularea deseurilor activitatilor umane se altereaza calitatea factorilor de mediu. Aceste alterari se exprima prin dezechilibre în fauna, flora, in sanatatea si bunul mers al colectivitatii umane din zonele urbane. Deteriorarea mediului ambiant este cauzata de: prea multe automobile, tehnologii vechi si poluante. Dezvoltarea socio-economica a comunei Urecheni se sprijina pe resurse importante precum culturile de porumb, sfeclă de zahăr, cereale, floarea soarelui. O altă resursă a comunei Urecheni este fondul agricol. Căile de limitare şi/sau eliminare a degradării factorilor de mediu: - management corespunzător pentru asigurarea apei şi probleme de canalizare şi epurare a apelor uzate; - necesitatea dezvoltarii şi ameliorării sistemului de spaţii verzi prin :

- conservarea tuturor suprafeţelor spaţiilor verzi şi întreţinerea corespunzătoare a acestora; - extinderea plantărilor de garduri vii, arbusti, flori si gazon; - toaletarea si tăierea arborilor uscaţi; - asigurarea unei stări fitosanitare normale a tuturor zonelor verzi.

- necesitatea implementării unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor, respectand principiile:

- prevenirea apariţiei deşeurilor; - minimizarea cantităţii de deşeuri produse; - promovarea reciclării şi reutilizării; - optimizarea metodelor de eliminare finală pentru deşeurile ce nu pot fi altfel valorificate.

2.1.7. Arii si obiective protejate O parte a teritoriului comunei Urecheni (3%) este inclusă în Situl ROSCI0363 - Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti. Conform formularului în acest sit sunt protejate următoarele specii: Specii de mamifere: 1355 - Lutra lutra (Vidră, Lutră); 1335 - Spermophilus citellus (Popândău, Şuită)


27

Specii de amfibieni şi reptile: 1188 - Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roşie); 1193 - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta galbenă); 1166 - Triturus cristatus (Triton cu creastă) Specii de peşti: 1138 - Barbus meridionalis (Moioagă); 1149 - Cobitis taenia (Zvârlugă); 1122 - Gobio uranoscopus (Petroc); 1134 - Rhodeus sericeus amarus (Boarţă); 1146 - Sabanejewia aurata (Dunariţă) 2.1.8. Factorul social La ultimul recensământ, în 2002, populaţia comunei Urecheni pe sate componente, în actuala structură administrativă, era următoarea:

Comuna URECHENI: 4040 persoane Urecheni: 3077 persoane

Ingăreşti: 954 persoane Plugari: 9 persoane

La 1 iulie 2010, totalul populaţiei stabile la nivel de comună era de 4087 locuitori. Pentru analiza evoluţiei populaţiei în comuna Urecheni au fost considerate datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică în intervalul de timp 1990-2010. În această perioadă se pot distinge mai multe etape de evoluţie, în care trendul a alternat. Astfel, într-o primă etapă, cuprinsă între 1990 şi 1995, evoluţia a fost negativă, înregistrându-se un deficit de 11 persoane (0,26%), cu un ritm mediu anual de creştere de -0,05 %. În etapa următoare, 1995-2000, trendul s-a inversat, înregistrându-se o creştere de 76 persoane (1,80%), într-un ritm mediu anual de 0,36%. În următorii 5 ani evoluţia a fost din nou negativă, deficitul fiind de 67 persoane (-1,56%), ritmul mediu anual de creştere fiind de -0,36%. Trendul descendent s-a menţinut şi în ultimii 5 ani, fiind mult mai accentuat, deficitul înregistrat fiind de 130 persoane (-3,08), într-un ritm mediu anual de -0,61%.

Dinamica populatiei comunei Urecheni in perioada

1990-2010

0500

100015002000250030003500400045005000

19

90

19

92

19

94

19

96

19

98

20

00

20

02

20

04

20

06

20

08

20

10

Nr.

pe

rso

an

e

Total Masculin Feminin

În ceea ce priveşte evoluţia pe sexe a populaţiei, raportul a fost, în general favorabil populaţiei de sex feminin.

Densitatea populaţiei comunei Urecheni analizată pentru intervalul 2001-2009, raportând populaţia înregistrată la 1 iulie la suprafaţa totală a comunei, a cunoscut oscilaţii proporţionale cu numărul locuitorilor. Densitatea generală este mai mare


28

decât media judeţeană înregistrată la recensământul din 2002, de 94 locuitori/km pătrat, precum şi a celei înregistrate la acelaşi recensământ la nivelul Regiunii Nord-Est, de 99,7 locuitori/ km pătrat.

Analiza relativ detaliată asupra populaţiei relevă o serie de disfuncţionalităţi ale populaţiei sub aspect demografic, social, profesional şi economic. Elementele esenţiale care se constituie în direcţii prioritare de intervenţie sunt sintetizate mai jos:

Natalitate în scădere

Rată ridicată a mortalităţii

Sold natural negativ

Bilanţ migratoriu negativ

Emigraţia internaţională „ascunsă”, greu de cuantificat datorită lipsei formelor legale de muncă şi reşedinţă;

Manifestarea unui fenomen de îmbătrânire a populaţiei în relaţie cu emigrarea grupelor de vârstă mai tinere şi cu diminuarea natalităţii;

Ponderea redusă a salariaţilor din totalul populaţiei active, care se traduce printr-un nivel scăzut al veniturilor din activităţi remunerate;

Rata mare a şomajului

Proporţia încă mare a populaţiei active într-o agricultură de subzistenţă;

Dezvoltarea insuficientă a serviciilor si activităţilor din sectorul terţiar;

Cererea insuficientă de forţă de muncă în comună;

Accesul redus la facilităţi de conversie/reconversie profesională.

Inadvertenţe la nivelul înregistrării datelor şi a evidenţei exacte a populaţiei;

Accesul insuficient la servicii sanitare.

În concluzie, se poate spune că populaţia comunei Urecheni, deşi afectată de procesul de îmbătrânire şi de emigraţie, precum şi de insuficienţa locurilor de muncă, dispune totuşi de resurse umane încă numeroase şi cu vitalitate ridicată, ce trebuie valorificate, în relaţie cu potenţialul natural şi economic, în vederea dezvoltării durabile a teritoriului. 2.1.9. Schimbări climatice Schimbările climatice au început deja să transforme Terra. Pe glob anotimpurile se schimbă, temperaturile având tendința generală de creștere.

Temperaturi crescute. Gazele emise de unități economice, autovehicule, defrișările și alte surse încălzesc temperatura pământului. Anii cu cele mai calde temperaturi înregistrate în top 5 au fost cei de după 1997, iar în top 10 după 1990, din care cel mai cald a fost 2005. Temperaturilor crescute li se datoarează decese și boli datorate supraîncălzirii, creșterea nivelului mărilor, creșterea intensității furtunilor și alte nenumărate consecințe negative. În timpul secolului al-20-lea temperatura medie a crescut cu un grad Farenheit, ajungând la cel mai înalt nivel din ultimele patru secole.

Schimbarea peisajului și pericolul de dispariție a speciilor spontane. Creșterea temperaturilor și schimbarea tiparului ploilor și a ninsorilor conduc la schimbarea generală a vremii și modelelor de vegetatie peste tot pe glob, fortând animalele sălbatice să migreze înspre zone mai reci pentru a putea supraviețui. Este posibil ca schimbările rapide în natură și clima să depășească abilitățile de deplasare și acomodare a multor specii.

Risc crescut de secetă, incendii și inundații. Schimbările cimatice intensifică circulația apei, atât la suprafața solului, cât și în profunzimea acestuia, determinând ca secetele și inundațiile să fie mai frecvente, mai severe și mai extinse ca suprafață. Temperaturile ridicate determină o creștere a umidității. Evaporarea de la suprafață a apelor și solului se va


29

intensifica și va fi urmată de secete în multe zone. Terenurile afectate de secetă sunt mai vulnerabile în fața inundațiilor. Odată cu creșterea temperaturii globale, secetele vor deveni tot mai frecvente și mai severe cu potențial devastator asupra agriculturii, rezervelor de apa potabilă și asupra sănătății oamenilor. Temperaturile ridicate și uscaciunea, de asemenea, cresc posibilitatea producerii incendiilor de pădure.

Furtuni puternice. Cercetările științifice indică, că schimbarile climatice vor determina ca uraganele și furtunile vor deveni mai intense și cu durată mai mare, dezlănțuind vânturi mai puternice.

Boli și afecțiuni legate de creșterea temperaturilor. Odată cu creșterea temperaturilor cresc și riscurile bolilor legate de temperaturi ridicate și riscul de deces al populației mai vulnerabile. Pe lângă bolile relative la căldura excesivă, schimbările climatice pot stimula răspandirea bolilor infectioase, mai ales pentru că temperaturile mai calde permit mișcarea mai usoară a insectelor purtătoare de boli și dezvoltarea animalelor și microbilor în zone care odată nu permiteau acest lucru datorită temperaturilor mai scăzute de acolo.

Pierderi economice importante. Schimbările climatie afectează afacerile și economiile peste tot în lume. La nivel global, intensificarea uraganelor și căderilor de apă ar putea cauza pagube de miliarde de dolari proprietății și infrastructurii . Distrugerea stratului de ozon este generată de o serie de substanțe chimice nominalizate în Protocolul de la Montreal, la care a aderat și Romania. Principalele gaze cu efect de seră menționate în Protocolul de la Kyoto al cărui semnatar este și Romania sunt: dioxid de carbon (CO2), metan, oxidul azotos (N2O), hidrofluorocarburi (HFCs), perfluorcarburi (PFCs), hexafluorura de sulf (SF6). 2.1.10.Transporturile Drumurile naţionale constituie reţeaua principală de căi de transport a României, asigurând legătura între principalele localităţi ale ţării. Reţeaua de drumuri judeţene leagă centrele principale la nivel de judeţ, având rolul de a colecta şi dirija către drumurile naţionale traficul rutier local. Reţeaua stradală ce străbate comuna Urecheni este distribuită în mod judicios în funcţie de normativ, cât şi de necesarul de căi comunicaţie din interiorul teritoriul administrativ (Fig 2): drumurile judeţene de pe teritoriul comunei au o lungime de 12,5 km, cele comunale 4 km, iar cele săteşti 21km.


30

Fig. 2. Aspecte ale reţelei stradale ce străbate comuna Urecheni Transportul se realizează prin următoarele căi rutiere: DJ 115 B asigură legătura între comuna Urecheni şi judeţul Suceava, străbate intravilanele satelor Urecheni şi Ingăreşti, şi are următorul traseu: Băceşti – Bodeşti – Urecheni – Timişeşti – Praxia. DJ 155 I asigură legătura între comuna Urecheni şi judeţul Bacău, având următorul traseu: Humuleşti – Petricani - Urecheni – Totoieşti – Tupilaţi – Baratca – Făurei – Siliştea.

DC 21 asigură legătura între satele Păstrăveni – Lunca Moldovei – Timişeşti, nu trece prin intravilanul comunei.

DC 17 pe traseul Ingăreşti – Dumbrava, face legătura între comună şi DN 15B. Apele rezultate din precipitaţii se scurg liber prin şanţurile existente de-a lungul drumurilor locale. Calitatea căilor rutiere din comună lasă mult de dorit fiind necesare modernizări şi reabilitări ale carosabilului prin asfaltare. Starea de viabilitate a drumurilor din comuna Urecheni poate fi caracterizată ca nesatisfăcătoare pe tronsoanele care lipseşte îmbrăcămintea asfaltică şi amenajările pentru evacuarea apelor de pe platforma drumului. Majoritatea drumurilor comunale şi săteşti din comuna Urecheni sunt pietruite, uliţele interioare nu sunt amenajate, sunt pietruite, tasate natural şi greu practicabile. Starea drumurilor care străbate comuna Urecheni este următoarea:

drum judeţean DJ 155 I, 3,5 km asfaltaţi,

drum judeţean DJ 155 B, 7 km asfaltaţi

drumuri comunale DC 17 Dumbrava – Ingăreşti, 2km piertuiţi.


31

Comuna Urecheni nu este străbătută de linii de cale ferată, prin urmare nu beneficiază de acces la transportul feroviar. Disfuncţionalităţi

Starea drumului comunale şi a majorităţii drumurilor săteşti este nesatisfăcătoare datorită lipsei îmbrăcăminţii asfaltice şi amenajărilor improprii pentru evacuarea apelor de pe platforma drumului.

Zonele de interes public nu sunt amenajate cu parcări.

Lipsa şanţurilor şi a rigolelor pe marginea drumurilor / neglijarea efectuării lucrărilor de curăţare, decolmatare şi adâncire a acestora acolo rigolele/şanţurile există.

Construirea de poduri rutiere prin introducerea tuburilor de mare capacitate, în vederea evitării inundării drumurilor.

Inexistenţa legăturilor pe calea ferată.

2.1.11.Riscuri naturale

Conform “Strategiei naţionale de prevenire a situaţiilor de urgenţă”, riscurile naturale se referă la evenimente în cadrul cărora parametrii de stare se pot manifesta în limite variabile de la normal către pericol, cauzate de fenomene meteo periculoase, în cauză ploi şi ninsori abundente, variaţii de temperatură - îngheţ, secetă, caniculă - furtuni şi fenomene distructive de origine geologică, respectiv cutremure, alunecări şi prăbuşiri de teren. În afara unor procese relativ continue care le deteriorează şi le degradează, terenurile sunt supuse efectelor unor riscuri naturale cu urmări grave asupra lor şi importante pagube materiale, iar uneori şi cu pierderi de vieţi omeneşti. În general, sunt considerate riscuri naturale acele evenimente care schimbă într-un timp relativ scurt şi cu un grad apreciabil de violenţă o stare de echilibru existentă. Analiza riscurilor impune cunoaşterea mecanismelor şi condiţiilor de producere / manifestare, amplorii şi efectelor posibile ale acestora. Analiza se realizează pe tipuri de riscuri, pe baza datelor şi evidenţelor statistice, precum şi a altor documente avute la dispoziţie-studii, prognoze, etc. Factorii care generează sursele de risc natural sunt: formele de relief, reţeaua hidrografică, clima, gradul de acoperire (vegetaţie), compoziţia solului şi dispunerea straturilor geologice şi, nu în ultimul rând, gradul de seismicitate, determinat de poziţia geografică a ţării în raport cu traseul principalelor falii tectonice ale Pământului. Conform „Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor pe teritoriul comunei Urecheni” riscurile naturale pot fi grupate în:

a) fenomene meteorologice periculoase; b) incendii de masă; c) fenomene distructive de origine geologică.

a)Fenomenele meteorologice periculoase a.1. Inundaţii Unele dintre cele mai dezastruoase fenomene datorate unor factori combinaţi atmosferici şi hidrici le constituie inundaţiile. Acest fenomen are repercursiuni nu numai prin pagubele materiale ci şi prin efectul asupra mediului, modificând atât albia minoră cât şi cea majoră şi relieful regiunii afectate.

Cauze care pot produce inundaţii pe teritoriul comunei Urecheni:


32

Tendinţa generală de aridizare a climei în partea central – estică a Europei; un prim efect îl constituie creşterea gradului de torenţialialitate al precipitaţiilor şi scurgerii apei.

Lipsa lucrărilor de îndiguire, regularizare, corectare a torenţilor şi de combatere a eroziunii solului (Fig. 3 a, b).

Reducerea capacităţii de transport a albiilor prin colmatare, datorită transportului masiv de aluviuni de pe versanţi la precipitaţii torenţiale locale.

Blocarea podurilor de acces şi podeţelor cu rădăcini şi resturi lemnoase aduse de torenţi.

Existenţa unor împrejmuiri şi anexe gospodăreşti la limita malurilor torenţilor.

Amplasarea de locuinţe şi obiective social culturale în zone inundabile ale cursurilor de apă. Din punct de vedere hidrografic, teritoriul comunei aparţine bazinului hidrografic al râului Moldova, pe teritoriul comunei acesta având direcţia de scurgere NV-SE. Regimul hidrologic se caracterizează prin variaţii însemnate de de debite şi nivele. Scurgerea cea mai mare se înregistrează primăvara (38%) şi vara (38%), iar cea mai mică se înregistrează iarna (9%) şi toamna (15%). Elementele principale de vulnerabilitate şi inventarul elementelor expuse:

Localitatea Cursul de apă Obiective posibil a fi afectate

Urecheni Pârâul Topoliţa - 20 de gospodării - 2 poduri - 2 ha păşune

Pârâul Râiosu - 25 de gospodării - 3 km de DJ - 4 podeţe - 10 ha teren arabil

Ingăreşti Pârâul Topoliţa - 10 gospodării - 3 punţi pietonale - 3 ha păşune

Sursa: „Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor pe teritoriul comunei Urecheni”

Localitatea Cursul de apă

Afectată de inundaţii Lucrări de apărare existente pe raza localităţii

Din revărsări

Din scurgeri de pe

versanţi

Denumirea

lucrării, cursul de apă

Starea tehnică şi

funcţională

Anul PIF

Corespunde sau nu clasei de importanţă actuală

Deţinătorul

Probabilitatea

normată reală

sat Urecheni - pârâul Topoliţa - pârâul Râiosu

revărsare băltiri - - - - - -

sat Ingăreşti - pârâul Topoliţa

revărsare băltiri - - - - - -

sat Plugari - - - - - - - - -

Sursa: “Planul judeţean de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi poluărilor accidentale, jud. Neamţ”


33

Conform “Planului judeţean de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi poluărilor accidentale, judeţul Neamţ” obiectivele aflate în zone de risc la inundaţii sunt următoarele: - sat Urecheni (pârâul Topoliţa Fig 3):

- 20 gospodării - 1 obiectiv social - 0,1 km drum comunal - 2 poduri (DJ+DC) - 1 punte - 3 ha teren arabil - 2 ha păşune - sat Ingăreşti (pârâul Topoliţa):

- 10 gospodării - 1 km uliţe săteşti - 2 punţi - 5 ha teren arabil - 5 ha păşune

Fig. 3a. Râul Topolița


34

Fig 3b. Râul Topolița

a.2. furtuni, tornade, secetă, îngheţ, înzăpeziri etc. - se pot produce pe întreg teritoriul comunei Urecheni, de regulă nu sunt previzibile, iar despre eventualitatea producerii acestora, Primăria comunei primeşte de la Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă avertizări de fenomene meteorologice periculoase, în vederea luării măsurilor ce se impun. De multe ori, timpul necesar pentru luarea unor măsuri de protecţie şi intervenţie într-o asemenea situaţie, nu este suficient. Efectele lor imediate pot antrena activarea unor factori de risc secundari, de producerea de evenimente catastrofale cu efecte mai grave decât cele ale evenimentelor generatoare. Astfel, furtunile pot avea ca urmări:

- inundaţii ca urmare a scurgerilor de torenţi de pe versanţi; - avarii şi explozii; - avarii la locuinţele şi anexele gospodăreşti, reţelele de alimentare cu energie electrică, apă, etc. - incendii; - distrugerea culturilor agricole; - pierderi de animale.

Înzăpezirile sunt fenomene sezoniere, produse de căderi masive de precipitaţii sub formă de zăpadă, fiind accentuate de condiţiile meteorologice în care se produc. Efectele imediate sunt:

- blocarea căilor de transport; - întreruperea alimentării cu energie electrică, apă,etc; - afectarea unor activităţi sociale; - prăbuşiri de planşee şi acoperişuri.

Secetele au drept cauze deficitul fluviometric, degradarea solurilor, creşterea concentraţiei de dioxid de carbon în atmosferă. Efectele secetelor sunt:


35

- scăderea producţiei agricole, viticole şi zootehnice, creşterea preţurilor, creşterea ratei inflaţiei, reducerea stării nutriţionale a populaţiei, îmbolnăviri, criză energetică. Pe teritoriul comunei, în ultimii 30 de ani nu au fost secete care să fie luate în considerare ca factori de risc. b) Incendii de pădure Posibilitatea producerii incendiilor de pădure este relativ mică, cauzele limitându-se la focul deschis lăsat nesupravegheat, precum şi la seceta îndelungată însoţită de caniculă.

c)Fenome distructive de origine geologică

c.1. Cutremure Din punct de vedere seismic, teritoriul studiat se află în zona de influenţă a cutremurelor de tip moldavic cu hipocentrul în zona Vrancea, la adâncimi de 90 ÷ 150 km şi se încadrează conform Codului de proiectare seismică indicativ P 100-1/2006 (“Reglementări tehnice, Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri”) în zona de hazard seismic cu o valoare a acceleraţiei orizontale a terenului ag = 0,20 g, şi o perioadă de colţ TC = 0,7 sec (Fig 4a, 4b). Comuna este situată în zona seismică în care cutremurele ating o magnitudine maximă de 7 grade Richter şi o ciclicitate de 40-50 de ani.

Fig. 4a. Zonarea seismică


36

Fig. 4b. Perioada de colț În cazul producerii unui seism mai mare de 6 grade pe scara Richter în zona Vrancea, este afectată şi zona comunei Urecheni, existând pericolul unor avarii la locuinţele cu vechime mai mare şi construite din chirpici sau alte materiale cu rezistenţă mai slabă - 20% din locuinţe. Efectele cutremurelor sunt: - distrugerile materiale (distrugerea sau avarierea unor clădiri sau a altor tipuri de infrastructură, incendii, alunecări de teren), pierderi umane (procent ridicat mai ales în zonele dens populate sau pentru clădirile slab conformate antiseismic), sănătate publică (număr ridicat de persoane ce necesită intervenţii chirurgicale, contaminarea apei potabile etc). c.2. Zone afectate de alunecări de teren / eroziuni Alunecările de teren sunt determinate în principal de alcătuirea petrografică formată din: luturi, marne argiloase, nisipuri, favorizate de existenţa stratelor acvifere de mică adâncime în care apar izvoare de pantă, defrişări, variaţii de temperatură, modificări aduse prin terasări etc. Solurile din cadrul alunecărilor se prezintă sub formă de complexe datorită microreliefului foarte variat (în valuri sau trepte). Procesele de alunecare sunt însoţite şi de fenomene de eroziune de suprafaţă şi liniară, care se accentuează în perioadele ploioase. Eroziunea areolară (de suprafaţă) - are drept consecinţă spălarea părţii superioare a solului, până la crearea de mici şanţuri de şiroire. Acest tip de eroziune determină ca solurile să devină mai sărace în elemente nutritive.


37

Eroziunea liniară (de adâncime) - în acest context, ogaşele apar ca cele mai simple forme ale eroziunii liniare, pe versanţii cu înclinări de peste 5o. Pe versanţii cu înclinări mai mari de 10o eroziunea liniară duce la ravenări, formarea de râpi torenţiale. Procesul de eroziune areolară şi liniară se manifestă cu intensitatea cea mai mare primăvara, la topirea bruscă a zăpezii, precum şi după ploile torenţiale sau sub formă de averse puternice. Conform datelor primite de la Primăria Urecheni suprafaţa afectată de eroziune este de 3 ha, iar cea afectată de alunecări de teren este de 37 ha (17 ha islaz Rupturi şi 20 ha islaz Fundătura). În prezent nu se execută lucrări de îmbunătăţiri funciare, singurul proiect derulat în ultimii ani fiind cel de ameliorare a perimetrului Rupturi - Ingăreşti, unde cu sprijinul Direcţiei Agricole Neamţ s-au efectuat în 2007 lucrări de combatere a alunecărilor de teren pe o suprafaţă de 43 ha. Urmare a viiturilor frecvente din lunile iunie - iulie 2010, primăria comunei a demarat un proiect de consolidare prin gabioane a malului stâng a pârâului Râiosu, în zona Fundătura – zonă unde au avut loc alunecări de teren minore. 2.1.12. Echiparea edilitară Gospodărirea apelor Ape de suprafaţă Din punct de vedere hidrografic, teritoriul comunei aparţine bazinului hidrografic al râului Moldova, pe teritoriul comunei acesta având direcţia de scurgere NV-SE. Pârâul Râiosu străbate localitatea Urecheni şi se varsă în Topoliţa la E de satul Urecheni, având o lungime de 7 km. Sursele de alimentare sunt în proporţie de 70% de suprafaţă (ploi şi zăpezi) şi 30% subterane. Scurgerea lichidă are următoarele variaţii anuale:

- iarna predomină sursele subterane iar din volumul anual se scurge 9%; - primăvara se scurge 38%; - vara de transportă cel mai mare volum, datorită precipitaţiilor de convecţie termică, frecvente şi bogate;

- toamna se scurge cca 15% din volum. Scurgerea lunară maximă se produce în aprilie iar cea minimă în ianuarie; apele mari încep în martie şi se continuă în aprilie-mai; viiturile au geneză pluvială şi se înregistrează în iulie-august, provenind din ploi de origine termodinamică. În fiecare an, în urma averselor şi ploilor de lungă durată, se produce umflarea apelor peste limitele normale care provoacă inundaţii ale unor gospodării, precum şi eroziuni de maluri. Disfuncţionalităţi: Efecte distructive înregistrate ca urmare a curgerii apei în regim torenţial; Existenţa unor zone cu risc de inundabilitate în apropierea pârâului Topoliţa şi pârâului Râiosul. Nerespectarea zonei de protecţie a apei, de 30 de m faţă de orice construcţie; Nerespectarea zonelor de protecţie sanitară în jurul surselor de apă potabilă, conform legii apelor nr. 107 cu

respectarea distanţei de 50 m faţă de posibilele surse de poluare a apei.


38

Alimentarea cu apă Comuna Urecheni dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă în satele Urecheni şi Ingăreşti. Lungimea simplă a reţelei de distribuţie este de 4,5km, capacitatea instalatiilor de producere a apei potabile este de 40 mc/zi, iar cantitatea de apa potabilă distribuită consumatorilor este de 6000mc (în anul 2009). Alimentarea cu apă se face din sursă proprie, captarea este situată în lunca pârâului Topoliţa (Fig 4), la cota terenului natural, la care s-a supraânălţat platforma puţului cu 1,6m. Pentru puţul colector pompele au următoarele caracteristici: H pompare = 150mCA, debit de 8,5l/s, puterea 18,5 Kw.

Fig 5. Captarea de apa situată în lunca râului Topoliţa Staţia de clorinare este o construcţie independentă, amplasată în apropierea sursei, cu Sc = 20,125mp. S-a stabilit şi împrejmuit zona de protecţie sanitară cu regim sever. De asemenea s-a stabilit zona de protectie sanitară cu regim de restricţie în care vor fi incluse zonele sanitare a construcţiilor şi instalaţiilor aferente captării şi rezervorului de înmagazinare. Rezervorul de înmagazinare a apei are un volum de 200mc şi conţine şi rezerva intangibilă de incendiu. Rezervorul este de formă cilindrică, semiîngropat şi montat într-o incintă împrejmuită cu dimensiunile de 80X80 m. Rezerva intangibilă de incendiu în fiecare rezervor va fi de 54 m3 (corespunzător unei populaţii de 4078 locuitori) pentru asigurarea unui debit pentru stingerea incendiului de 5l/s timp de 3 ore, conform ,,Ghid de proiectare, execuţie şi exploatare a lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare în mediul rural’’, indicativ P66/2001.

Aducţiunea Transportul apei de la puţul colector la rezervorul de înmagazinare se va face sub presiune, prin conducta de polietilenă de înaltă densitate, De 140mm PE 100, PN 16atm, L = 5980m.


39

Amplasarea conductei de aducţiune în plan orizontal şi vertical s-a făcut coordonat cu celelalte reţele existente conf.STAS 8591/1 –80. Adâncimea de montare a tuburilor cu ext. 90 110 mm, s-a stabilit ţinând seama de adâncimea de îngheţ a pământului stabilită prin STAS 6054/83, de configuraţia terenului şi de cota de intrare a conductelor prin intermediul căminului apometru de alimentare a consumatorilor (gospodăriilor). Toate tuburile pentru alimentarea cu apă se vor poza pe un strat de nisip de 10 cm grosime într – un şanţ cu adâncimea de 1,2 1,5 m. Distribuţia La conductele de distribuţie se folosesc tuburi de polietilenă tip PEHD PE 100, PN 10, PN6 cu o perioadă de viaţă de min.50 ani, sunt avizate de MLPAT cu agrement tehnic nr.002 – 05/2.09.2000; Reţeaua de distribuţie este ramificată şi are o lungime totală de 15,197m. Amplasarea conductei de distribuţie în plan orizontal şi vertical s-a făcut coordonat cu celelalte reţele existente conform STAS 8591/1 – 80; Adâncimea de îngheţ s-a stabilit conf.STAS 6054/83, de 1,20m. Toate tuburile pentru alimentarea cu apă s-au pozat pe un strat de nisip de 10 cm grosime într – un şanţ cu adâncimea medie de 1,2 1,5 m. Pe conductele de aducţiune şi conductele de distribuţie s-au montat:

hidranţi de incendiu 25 bucăţi

cişmele stradale 40 bucăţi. Se impune respectarea HG 930/2005 privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică pentru staţii de pompare (10m), instalaţii de tratare (20m), rezervoare îngropate (20m), aducţiuni(10m), conform H.G. 930/2005. Alimentarea cu apă a populaţiei care nu este racordată la reţeauă de alimentare cu apă este asigurată din surse proprii, prin puţuri săpate de tip fântâni alimentate din pânzele freatice şi construite de localnici din piatră sau beton. Nu există un control al gradului de potabilitate bactereologică şi chimică al apei acestor fântâni. Disfuncţionalităţi:

- lipsa unui sistem centralizat de alimentare cu apă în comună care să asigure alimentarea cu apă a tuturor locuitorilor comunei.

- nerespectarea zonelor de protecţie sanitară în jurul surselor de apă potabilă, conform Legii apelor nr. 107 cu respectarea distanţei de 50 m faţă de posibilele surse de poluare a apei.

Canalizarea În prezent comuna Urecheni nu dispune de un sistem centralizat de canalizare care să asigure colectarea apelor uzate, inclusiv epurarea lor. Apele pluviale din comună sunt colectate prin intermediul rigolelor şi şanţurilor amplasate pe marginea drumurilor, evacuarea apei făcându-se gravitaţional la emisarii naturali. Locuitorii utilizează closete simple uscate, care constituie surse de infecţie pentru pânza freatică. Pentru evacuarea apelor uzate din gospodării se propune realizarea unui sistem de canalizare stradală racordat în final la o staţie de epurare.


40

În acest sens, în anul 2007, primăria comunei Urecheni a demarat proiectul "Canalizare si staţie de epurare în sistem centralizat comuna Urecheni”.

Disfuncţionalităţi - Lipsa unui sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere; - Lipsa staţiei de epurare.

Gospodărirea comunală

Pe teritoriul comunei Urecheni nu există depozite neconforme de deşeuri. Au existat trei spaţii de depozitare a deşeurilor care nu respectau reglementările în domeniu pentru evitarea poluării solului şi a apei freatice, în condiţiile în care alimentarea cu apă se face exclusiv din puţuri şi izvoare. Activitatea de depozitare a fost sistată la data de 16.07.2009 şi au fost executate lucrări de ecologizare (compactare şi acoperire, uniformizare strat de pământ). Colectarea deşeurilor de pe teritoriul administrativ al comunei Urecheni se face din poartă în poartă, în pubele containerizate, neselectiv şi se transportă o dată pe săptămână la depozitul zonal de la Tg. Neamţ. Primăria are contract de salubrizare cu firma din Paşcani Dras Rom SRL. Comuna dispune de două cimitire: unul în localitatea Urecheni, unul în Îngăreşti, urmând ca în viitor să se aibă în vedere extinderea suprafeţelor acestora, cu obligativitatea de a se păstra distanţa de protecţie sanitară de 50m, conform prevederilor Ordinului nr. 536/1997 al Ministerului Sănătăţii.

2.1.13 Patrimoniul cultural

Conform Listei Monumentelor Istorice a judeţului Neamţ, pe teritoriul comunei Urecheni nu există monumente istorice de

interes naţional (categoria A) sau de interes local (categoria B).

Pe teritoriul acestei comune îşi desfăşoară activitatea următoarele biserici: - Biserica ortodoxă Sf. Dimitrie - satul Ingăreşti; - Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului - sat Urecheni; - Biserica Sf. Ioan pe stil vechi Urecheni. - Schitul Sf. Ioan Iacob Hozevitul Urecheni. În afara acestor biserici pe teritoriul comunei există şi un schit de călugări pe stil nou şi 3 case de adunare ale credincioşilor cultelor protestante (evanghelişti şi penticostali). În zona comunei mai apar şi 2 situri arheologice: - Fundătura - aşezare Hallstatt sec. II - III e.n. - pe intravilanul satului Urecheni; - Aşezare cultura Cucuteni - pe intravilanul satului Ingăreşti. Pe teritoriul comunei Urecheni nu există nici o rezervaţie sau arie naturală protejată de interes naţional.

2.1.14. Spaţii verzi, sport, agrement

Comuna nu dispune de parcuri amenajate. În ceea ce priveşte dotările sportive, în imediata apropiere a şcolilor din comună

există terenuri pe care se desfăşoară activităţi sportive atât în cadrul orelor de curs de specialitate dar şi în timpul liber, însă


41

sunt insuficient amenajate, improvizate, neîmprejmuite, denumirea de teren de sport fiind improprie pentru definirea acestor

spaţii.

În satul Urecheni există un teren de fotbal la dimensiuni mai mari, de circa 8500 mp. pe care se desfăşoară meciuri de

fotbal. Pentru creşterea zonei de spaţiu verde, precum şi pentru amenajarea urbanistică a centrului comunei, primăria a

iniţiat un proiect pentru amenajarea unui parc în suprafaţă de 14000 mp (propus în partea de E a satului Urecheni), pe care

l-a depus la Ministerul Mediului, urmând să primească finanţare. Pădurea existentă în comună prezintă o valoare nu numai

ecologică şi ambientală ci şi un viitor potenţial de agrement.

Date privind registrul spaţiilor verzi al comunei Urecheni Spaţiile verzi din comuna Urecheni se compun din următoarele tipuri de terenuri din intravilan: a)spaţii verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, fâşii plantate; b)spaţii verzi publice de folosinţă specializată: grădiniţe, şcoli, unităţi sanitare, instituţii, edificii de cult, cimitire, teren de sport; f)păduri de agrement. Suprafeţele de spaţii verzi publice, amenajate (parc în proiect şi teren de sport în satul Urecheni) însumează 22500 m2 (5,54 m2 / cap.locuitor- suprafaţă conformă cu minimul cerut de Legea 47/2012 pentru modificarea si completarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din intravilanul localitatilor.Lege nr.47/2012). Findcă este o localitate rurală diferenţa de suprafaţa de spatiu verde până la 20 m2 pe cap de locuitor se compensează cu suprafaţa ocupată de livezi, perdele de protecţie ş. a. existente în intravilanul comunei

2 . 2. Evolutia factorilor de mediu in situatia neimplementarii măsurilor din PUG Analiza variantei “0”de implementare a PUG URECHENI din perspectiva impactului asupra factorilor de mediu

Factor de mediu

Aspect identificat

Propunere P.U.G.

Efecte în cazul neimplementarii propunerii

1.Apa

Poluarea apelor de suprafață din următoarele surse:

- apele reziduale provenite din gospodăriile populaţiei şi agenţilor economici,

- dejecţiile animaliere depozitate necorespunzător,

- deşeurile menajere depozitate pe malurile şi în albiile cursurilor de apă,

- substanţele chimice (insecticide, pesticide, ierbicide) folosite în agricultură şi ajunse în apele de suprafaţă prin scurgere superficială

Asigurarea potabilităţii prin instituirea şi delimitarea zonelor de protecţie sanitară a captărilor de apă din subteran, respectarea distanţelor sanitare între acestea şi eventualele surse de impurificare; Realizarea unui sistem centralizat de canalizare şi epurare a apelor uzate; Dezvoltarea infrastructurii sistemelor centralizate de alimentare cu apă; Delimitarea zonelor de protecţie ale apelor de suprafaţă, interzicerea oricăror deversări

Calitatea apelor de suprafata și subterane va suferi deprecieri continue.


42

sau pătrunse iniţial în pânza freatică prin infiltraţii.

- Existenţa unor zone cu risc de inundabilitate în apropierea pârâului Topoliţa şi pârâului Râiosul.

- Nerespectarea zonei de protecţie a apei, de 30 de m faţă de orice construcţie;

- Nerespectarea zonelor de protecţie sanitară în jurul surselor de apă potabilă, conform legii apelor nr. 107 cu respectarea distanţei de 50 m faţă de posibilele surse de poluare a apei.

Poluarea apelor subterane din următoarele surse:

- infiltraţiile de la suprafaţă de substanţe organice sau chimice provenite din activităţi umane;

- depozitări necorespunzătoare de deşeuri menajere, industriale şi dejecţii zootehnice;

- dezvoltarea intensivă a agriculturii cu utilizarea excesivă a îngrăşămintelor chimice pe bază de azot şi fosfor, şi a pesticidelor, a condus la acumularea în sol a unora dintre aceştia (sau a produşilor de degradare);

- efectele pasivităţii fostelor complexe zootehnice de capacităţi mari privind măsurile pentru conservarea factorilor de mediu;

- particularităţile climatice, hidrogeologice şi exploatarea sistemelor de irigaţii care au contribuit la mineralizarea materiei organice din sol şi migraţia substanţelor rezultate din aceste procese;

- surse de apă (captări, fântâni) fără perimetre de protecţie.

necontrolate de ape uzate, reziduuri şi depuneri de deşeuri în cursurile de apă şi pe malurile acestora; Controlul strict al depozitării deşeurilor menajere şi zootehnice, cu respectarea normelor în vigoare; Controlul utilizării îngrăsămintelor chimice şi a pesticidelor precum şi a administrării pe sol a îngrăşămintelor organice provenite din zootehnie; Amenajarea şi îndiguirea malurilor pârâului Topoliţa şi Râiosu.


43

2.Aer

Poluarea aerului din următoarele surse: - procesele de ardere pentru

încălzirea locuinţelor şi obiectivelor socio – economice, care generează monoxid de carbon (CO), dioxid de carbon (CO2), oxizi de azot (NOx), oxizi de sulf (SOX), hidrocarburi policiclice aromate care se ataşează de funingine, pulberi sedimentabile, fum, funingine (mai ales în timpul iernii);

- circulaţia şi transportul rutier generează NOX, CO2, CO, hidrocarburi nearse, aerosoli de halogenuri de Pb, suspensii formate din particule de carbon ce absorb o serie din gazele eliminate, fum, substanţe adăugate benzinei sau uleiurilor pentru a le îmbunătăţi calităţile (antioxidanţi, anticorozivi) şi zgomot;

- activitatea firmelor cu profil agricol de pe teritoriul comunei;

- activitatea firmelor cu profil industrial;

În privinţa nivelului de poluare cu gaze şi pulberi, emisiile sunt reduse, iar prin procesele de dispersie şi reţinere mecanică (prin vegetaţie, relief), eventualele impurităţi din atmosferă se limitează şi mai mult.

Elaborarea şi implementarea unui proiect pentru Managementul Integrat al Deşeurilor prin care să se prevadă amplasarea de platforme pentru colectarea selectivă a deşeurilor pe teritoriul comunei, transportul şi depozitarea la depozitul ecologic zonal - conform „Planului judeţean de gestionare a deşeurilor Neamţ”. Îmbunătăţirea transportului public în comun prin înnoirea parcului auto şi întreţinerea corespunzătoare a acestora; Realizarea perdelelor de protecţie în zona arterelor rutiere foarte circulate (DJ), prin plantarea de arbori, ce vor constitui zone - tampon între zona stradală şi zona de locuit; Înlocuirea treptată a combustibililor tradiţionali (lemn, cărbune, produse petroliere) cu gaze naturale; Utilizarea de tehnologii noi pentru diminuarea gazelor cu efect de seră: - reducerea emisiilor de poluanţi (în special pulberile în suspensii), ca urmare a traficului rutier, sub valoarea CMA prin reducerea adaosului de plumb din benzină şi utilarea autovehiculelor cu dispozitive antipoluante; - instalaţii noi, ecologice de producere a energiei electrice şi termice, inclusiv prin promovarea surselor neconvenţionale (energie solară, energie eoliană); - reducerea pierderilor în atmosferă a substanţelor ce reduc stratul de ozon (ODS-uri). Creşterea potenţialului de utilizare a resurselor forestiere în vederea limitării gazelor cu efect de seră, prin împădurirea terenurilor agricole şi non-agricole.

Emisiile de gaze cu efect de seră vor crește. Mentinerea și chiar creșterea emisiilor de gaze de ardere în perioade cu temperaturi scăzute.

3. Sol

Poluarea solului prin: - depunerea întâmplătoare pe sol a deşeurilor menajere şi a reziduurilor şi dejecţiilor zootehnice Degradarea solurilor prin:

- eroziunea de suprafaţă - alunecări de teren - exces de uniditate

Prevenirea poluării solurilor: Asigurarea instalaţiilor şi capacităţilor de utilizare controlată a îngrăşămintelor chimice şi pesticidelor la producătorii agricoli, depozitarea controlată a deşeurilor de pesticide; Extinderea folosirii îngrăşămintelor naturale şi a îngrăşămintelor chimice biodegradabile cu respectarea normelor de bună practică agricolă; Colectarea mortalităţilor de animale,

Accentuare poluării solului. Degradarea continuă a calității solului.


44

- defișare - lucrări agricole necorespunzătoare

depozitarea adecvată în camere frigorifice şi transportul acestora către agenţi specializaţi în eliminarea prin incinerare; Realizarea de platforme de compostare pentru reziduurile zootehnice; Sprijinirea activităţii şi programelor de colectare, reciclare şi valorificare a deşeurilor industriale şi din construcţii; Restrângerea suprafeţelor afectate şi reintroducerea, prin măsuri de reconstrucţie ecologică, a terenurilor degradate în circuitul agricol şi forestier. Reducerea poluării solurilor cu deșeuri: colectarea deseurilor în europubele de 120 l la fiecare gospodărie pentru colectarea selectivă a deşeurilor şi platforme de colectare dotate cu containere de 1100 l pentru unităţi si obiective de interes public. si unitatile de interes public vor fi dotate cu cate 4 europubele de 120 l asezate pe suprafete salubre. Scolile vor fi dotate cu cate 4 containere de 1100 l asezate pe platforme betonate in incinta unitatii. Colectarea deseurilor se va face odata la 7 zile pentru deseurile organice si reziduri si lunar pentru deseurile reciclabile. Deşeurile menajere vor fi transportate la staţia de transfer de la Tg. Neamţ şi de aici la depozitul judeţean . Colectarea deşeurilor pe teritoriul comunei Urecheni se va face conform Directivelor Europene, a Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor (aprobate prin H.G. nr. 1470/2004), şi Programului Operaţional Sectorial de Mediu 2007-2013. Reconstrucţia ecologică a terenurilor aferente depozitelor de deşeuri închise; Stabilirea şi realizarea platformelor de colectare selectivă a deşeurilor pe teritoriul comunei şi a localităţilor componente (în


45

intravilan), racordate la o staţie de transfer, de unde vor merge la depozitul ecologic zonal; conform “Planului de gestionare a deşeurilor, judeţul Neamţ”, comuna Urecheni va fi arondată la staţia de transfer Târgu Neamţ; de aici deşeurile vor fi transportate la depozitul ecologic judeţean; Amenajare de spaţii pentru depozitarea animalelor moarte, până la sosirea firmei care se ocupă de ecarisare; Implementarea sistemului de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice.

Protecţia împotriva degradării solurilor: Menţinerea învelişului vegetal pe versanţii înclinaţi; Raţionalizarea păşunatului sau interzicerea acestuia pe pantele care indică alunecări în pregătire; Evitarea supraîncărcării cu construcţii grele a căror fundaţie este instalată superficial; Realizarea lucrărilor specifice şi implementarea bunelor practici de exploatare a solurilor agricole; Restrângerea suprafeţelor afectate şi reintroducerea, prin măsuri de reconstrucţie ecologică, a terenurilor degradate în circuitul agricol şi forestier. Pentru solurile afectate de exces de umiditate se recomandă lucrări de desecare, canale de drenaj, captări de izvoare, decolmatarea şi adâncirea albiilor pâraielor din apropiere. Pentru prevenirea riscurilor naturale se vor respecta condiţiile de fundare din studiile geotehnice şi se va acorda o atenţie deosebită sistematizării verticale. Sistematizarea verticală a terenului se va realiza astfel încât scurgerea apelor meteorice de pe acoperişuri şi de pe terenul amenajat să se facă către un sistem centralizat de canalizare – şanţuri de scurgere a apelor pluviale de-a lungul drumurilor – fără să se afecteze proprietăţile învecinate. Remedierea cauzelor poluării şi degradării solurilor trebuie efectuată în ordinea


46

priorităţilor definite prin politica comunei, în paralel cu aplicarea de măsuri administrative ferme.

Recuperarea terenurilor afectate de depuneri de deşeuri menajere şi zootehnice; Recuperarea terenurilor degradate de alunecări şi eroziune prin consolidări, plantaţii şi alte lucrări de combatere a degradării solurilor;

4.Biodiversitatea

Impact antropic asupra biodiversității Păşuni şi fâneţe naturale afectate de alunecări de teren şi eroziuni pe versanţi; Comuna este deficitară în fond silvic, suprafaţa ocupată de păduri fiind de aproximativ 18 ha, adică 0,6% din suprafaţa totală a comunei, inferioară mediei pe ţară care este de 26,7%. Fauna a suferit ca urmare a presiunilor exercitate de activităţile antropice care au determinat restrângerea arealelor, modificarea componenţei populaţiilor şi a habitatelor, reducerea numerică a numărului de specii.

Stoparea defrişărilor şi iniţierea unor programe de refacere a pădurilor în scopul diminuării proceselor de degradare a solului, în special în zonele deficitare în vegetaţie forestieră; Reconstituirea pădurilor prin sistemul perdelelor de protecţie şi prin împădurirea terenurilor degradate, improprii culturilor agricole, sau a celor cu productivitate foarte scăzută; Ameliorarea ecosistemelor acvatice, reglementarea folosirii ecosistemelor acvatic prin diminuarea impactului antropic şi evitarea schimbării condiţiilor hidrologice; Prevenirea distrugerii ecosistemelor naturale prin păstrarea de fâşii de vegetaţie naturală în cadrul culturilor agricole; Prevenirea reducerii în continuare a numărului de specii şi a efectivului de populaţii din biocenozele naturale; Evitarea fragmentării habitatelor şi restabilirea coridoarelor de migraţie a animalelor şi de dispersie a plantelor; Protejarea speciilor autohtone prin prevenirea răspândirii speciilor invazive şi a speciilor modificate genetic; Protejarea şi restabilirea resurselor cinegetice şi piscicole prin optimizarea efectivelor şi structurii populaţiilor; Stimularea comunităţilor locale în vederea creşterii gradului de conştientizare asupra nevoilor de conservare a biodiversităţii.

Afectarea echilibrului ecologic în ecosisteme, diminuarea stabilității ecosistemelor și a capacității acestora de a susține activitățile socio-economice.

5.Resurse naturale

Protecția insuficientă a resurselor; exploatarea excesivă a acestora; Calitatea pajiștilor este afectată de:

Aplicarea de fertilizanţi şi utilizarea raţională a pajiştilor, prin evitarea suprapăşunatului, păşunatul alternativ pe parcele; Extinderea pădurii prin împăduriri cu specii

Accentuarea pierderii resurselor naturale,


47

- păşunat excesiv. - neîntreţinerea şi exploatarea iraţională au condus la reducerea numărului şi vitalităţii speciilor ierboase, înmulţirea plantelor ruderale (buruieni) şi la desfiinţarea temporară sau definitivă a unor pajişti. Defrişările şi desţelenirile practicate, în vederea extinderii culturilor agricole, au diminuat suprafeţele ocupate de păduri şi pajişti.

valoroase (stejar, gorun), efectuarea de lucrări silvice pentru întreţinerea pădurii (rărituri, curăţiri); Promovarea managementului durabil al terenului agricol şi a terenului forestier; Acţiuni privind conservarea fondului forestier prin: -gospodărirea unitară a pădurilor prin aplicarea regimului silvic tuturor pădurilor (de stat sau a proprietarilor particulari); -exploatarea unui volum anual de masă lemnoasă care să nu depăşească posibilitatea anuală de regenerare a pădurilor; -elaborarea şi implementarea unui plan de acţiune privind prevenirea şi combaterea tăierilor ilegale de arbori din păduri şi a faptelor ilegale asociate cu circulaţia, depozitarea, prelucrarea primară şi comercializarea materialului lemnos; Acţiuni silvotehnice de amenajare privind: -extinderea regenerării naturale a pădurilor folosindu-se tratamente intensive (cu o perioadă lungă sau continuă de regenerare); -reconstruirea pădurilor necorespunzătoare din punct de vedere economic şi ecologic prin plantarea de specii adecvate exploatării şi exercitării funcţiei de protecţie; -acţiuni privind ameliorarea structurii fondului forestier, prin: -formarea de structuri optime sub raport compoziţional, respectiv optimizarea compoziţiei arboretelor pentru a-şi exercita cât mai bine funcţiile (de protecţie, de recreere, ştiinţifică); -valorificarea tuturor speciilor şi exemplarelor forestiere, pentru evitarea valorificării selective bazată doar pe exploatarea speciilor şi exemplarelor valoroase, ceea ce determină scăderea valorii fondului forestier dar şi scăderea rezistenţei pădurii la factorii perturbatori; -ameliorarea compoziţiilor şi schemelor de împădurire prin folosirea speciilor de bază şi de amestec autohtone; -optimizarea efectivelor de vânat în raport cu

generarea de dezechilibre ecologice.


48

bonitatea fondului de vânătoare; Acţiuni de natură ecologică şi de protecţie a mediului prin: -conservarea biodiversităţii pădurii la nivel de biotopuri, specii, ecosisteme şi peisaje; -combaterea dăunătorilor pădurii prin mijloace preponderent biologice; -folosirea unor metode şi tehnologii de exploatare a pădurilor mai sănătoase şi mai puţin poluante pentru mediu; -creşterea ponderii pădurilor cu funcţie specială de protecţie prin extinderea suprafeţei pădurilor constituite ca arii protejate; -protejarea pădurilor împotriva braconajului, a furturilor de masă lemnoasă, prin intensificarea pazei; -împădurirea suprafeţelor de pe care s-a exploatat materialul lemnos în vederea asigurării continuităţii fondului forestier, prevenirii degradării terenului despădurit şi asigurării cu resurse a generaţiilor viitoare; Modernizarea şi dezvoltarea accesibilităţii fondului forestier prin: -repararea şi extinderea reţelei de drumuri forestiere; -executarea unor căi simple de acces în interiorul arboretelor pentru utilaje şi mecanisme uşoare; -sporirea gradului de mecanizare a lucrărilor silvice; Acţiuni în direcţia organizării gestiunii pădurilor private prin: -obligativitatea gospodăririi în conformitate cu regimul silvic şi cu regulile privind protecţia mediului; -sprijinirea deţinătorilor de terenuri cu vegetaţie forestieră în vederea gestionării durabile a pădurilor în posesie; - acordarea de facilităţi şi stimulente proprietarilor de terenuri neproductive în scopul împăduririi acestora

6.Sanatatea popul

Poluarea factorilor de mediu (aer, apă, sol, subsol)

Reducerea/controlul surselor de poluare a mediului..

Deteriorarea stării de sănătate a


49

atiei Gestiunea necorespunzătoare a deşeurilor Lungimea insuficientă a reţelei de alimentare cu apă în comună. Lipsa unui sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere; Lipsa unei staţii de epurare Lipsa unor lucrări de gospodărire a apelor

Gestionarea deșeurilor: - implementarea sistemului de colectare „din poartă în poartă”. - colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public şi predarea acestora unităţilor de ecarisaj - colectarea, transportul, depozitarea şi valorificarea deşeurilor voluminoase provenite de la populaţie, instituţii publice şi agenţi economici, neasimilabile celor menajere (mobilier, deşeuri de echipamente electrice şi electronice etc.) - colectarea deseurilor inerte rezultate din constructii si amenajari interioare Realizarea unui proiect tehnic pentru realizarea extinderii reţelei de alimentare cu apă în sistem centralizat; Realizarea unei reţele de canalizare în sistem unitar a apelor uzate menajere: realizarea proiectului – ’’Reţele de canalizare pentru ape uzate menajere şi staţie de epurare în satele Urecheni şi Ingăreşti, comuna Urecheni, judeţul Neamţ’’.

Lucrări hidroedilitare propuse pe teritoriul comunei Urecheni: +dirijarea controlată a apelor meteorice, lucrări de amenajare a torenţilor ce afectează zonele de locuinţe ; consolidare şi apărare de maluri pe pâraiele Topoliţa şi Râiosul; -iguri de protecţie şi exploatare pentru apărare contra inundaţiilor; -protecţia sanitară de minim 10 m de la albiile minore, conform Legii Apelor 107, Anexa nr.2; -se va asigura zonă de protecţie la diguri -se va respecta HG 930/2005 privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică la captările de apă.

populației, declin demografic.

7.Schimbari climat

Incălzire globală Furtuni puternice

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Reducerea declinului biodiversității.

Accentuarea manifestărilor climatice


50

ice

extreme. Riscuri pentru obiective socio/economice și pentru securitatea fizică a populației.

8. Transporturile

Drumuri comunale şi săteşti cu îmbrăcăminte nemodernizată (de pietriş) (starea precară a drumurilor de interes local din comună); Pe timp nefavorabil, datorită amenajării şi echipării necorespunzătoare a carosabilului şi a rigolelor de preluare a apelor din precipitaţii, pe tronsoanele neasfaltate circulaţia se desfăşoară cu dificultate; Poduri degradate sau insuficient dimensionate ca gabarit.

Modernizarea prin asfaltare a drumurilor comunale DC 17 – 2,18 km şi DC 21- 1,79 km; Modernizarea reţelei stradale prin asfaltarea unor drumuri săteşti; Amenajarea de noi drumuri săteşti în zonele de extinderi ale intravilanelor; Realizarea de trotuare şi alei pentru circulaţia pietonală; Amenajarea staţiilor de călători; Achiziţionarea de utilaje de dezăpezire; Realizarea de spaţii de parcare; Reabilitarea şi modernizarea podurilor (5 poduri Urecheni) şi podeţelor existente(5 podeţe Urecheni, 1 Ingăreşti) şi construirea de noi poduri şi podeţe peste Topoliţa şi Râiosul; Decolmatarea şanţurilor existente; Executarea de şanţuri de scurgere acolo unde este necesar; Refacerea şanţurilor de scurgere (decolmatare şi execuţii de şanţuri noi) de-a lungul drumurilor aferente comunei; Corectarea unor trasee de drumuri pentru eliminarea curbelor periculoase şi amenajarea unor intersecţii rutiere corespunzătoare ale drumurilor; Amenajarea profilelor transversale în intravilan conform PUG - ului comunei; Îmbunătăţirea stării de mobilitate a drumurilor judeţene şi comunale urmărindu-se creşterea capacităţii portante prin consolidarea sistemelor rutiere (ranforsări), modernizări, tratamente bituminoase, alegerea soluţiei fiind determinată de condiţiile locale şi recomandările de specialitate. Pe teritoriul comunei Urecheni va trece Autostrada Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni care devine o alternativă atractivă pentru traficul internaţional de tranzit care se va desfăşura

Cresterea riscului la accidente, poluare. Reducerea mobilitatii persoanelor si trasporturilor de mărfuri. Reducerea perspectivelor de dezvoltare socio-economică


51

între Coridoarele de Transport Pan-european nr. IV şi IX. Autostrada va face legătura dintre Moldova şi Transilvania ce se desfăşoară în prezent pe traseele DN 15B – DN 15 şi DN 15 – DN 12C – DN 13B care fac faţă cu greu fluxului sporit de trafic.Proiectul se află în stadiu de Studiu de fezabilitate.

9. Riscuri naturale

Fenomene şi dezastre naturale Inundaţii Alunecări de teren Cutremure Incendii

Activităţi de prevenire, de protecţie împotriva inundațiilor: -evitarea construcţiei de locuinţe şi de obiective sociale, culturale şi/sau economice în zonele potenţial inundabile; adaptarea dezvoltărilor viitoare la condiţiile de risc la inundaţii; promovarea unor practici adecvate de utilizare a terenurilor şi a terenurilor agricole şi silvice; -realizarea de măsuri structurale de protecţie, inclusiv în zona podurilor şi podeţelor; -realizarea de măsuri nestructurale (controlul utilizării albiilor minore, elaborarea planurilor bazinale de reducere a riscului la inundaţii şi a programelor de măsuri; introducerea sistemelor de asigurări etc.); -modificarea cursului inferior al râurilor prin construirea unor diguri şi canale, precum şi prin realizarea unor bazine temporare pe unele porţiuni de luncă pentru a reţine apa revărsată - în special pe Topoliţa, în zona satelor Urecheni şi Ingăreşti; lucrări de regularizare necesită şi pârâul Râiosu în zona satului Urecheni; -realizarea de acumulări cu rol complex, sau pentru atenuare viituri: acumulări nepermanente sau amenajare poldere; -realizarea canalizării pentru defluirea apelor; -aplicarea unor măsuri de proiectare care permit clădirilor şi altor construcţii civile ori industriale să reziste la creşterea nivelului apelor şi la viteza de deplasare a acestora; -întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi a văilor torenţiale prin îngrijirea vegetaţiei de pe maluri, prin controlul strict asupra depozitării gunoaielor şi a altor materiale care pot colmata secţiunea de scurgere a apei; -realizarea canalizării pentru defluirea apelor

Cresterea expunerii la riscuri naturale, impact socio-economic si de mediu negative, pierderi de vieți omenești, expunere la posibile epidemii.


52

meteorice, care provoacă pagube materiale la ploi torenţiale; -implementarea sistemelor de prognoză, avertizare şi alarmare pentru cazuri de inundaţii; -comunicarea cu populaţia şi educarea ei în privinţa riscului la inundaţii. În cazul alunecărilor de teren/prăbuşirilor de teren se va efectua: -evacuarea populaţiei şi a bunurilor materiale; -relocarea de urgenţă a persoanelor sinistrate; -măsuri de căutare / salvare a eventualelor victime; -acordarea asistenţei medicale de urgenţă persoanelor afectate; -evaluarea efectelor generate de alunecările de teren prin echipe de experţi.

În caz de cutremure, locuinţele cu vechime mai mare şi construite din materiale cu rezistenţă mai slabă (din clasa I de risc seismic) necesită următoarele măsuri: evaluarea rezistenţei antiseismice actuale a structurii clădirii;

- reparaţii şi consolidări; - asigurarea pentru daune seismice.

Măsuri de apărare împotriva incendiilor la arderile necontrolate (conform „Planului de acoperire şi analiză a riscurilor pe teritoriul comunei Urecheni”): La arderea miriştilor: să se desfăşoare în condiţii meteorologice fără vânt; parcelarea miriştilor în suprafeţe de maxim 10 ha; izolarea zonei de ardere faţă de căi de comunicaţie, construcţii, culturi agricole vecine, instalaţii, fond forestier, prin executarea de fâşii arate; asigurarea pentru suprafeţe mai mici de 5 ha, a substanţelor şi mijloacelor de stingere necesare; asigurarea pentru suprafeţe mai mari de 5 ha, a unui plug, a unei cisterne de apă, a mijloacelor de tractare şi a personalului de deservire; pe terenurile în pantă, arderea miriştilor se desfăşoară pornind din partea de


53

jos a pantei. La arderea vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale: să se desfăşoare în condiţii meteorologice fără vânt; colectarea vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale în grămezi, în cantităţi, atfel încât arderea să poată fi controlată; desfăşurarea arderii în zone în care să nu permită propagarea focului la fondul forestier şi construcţii, să nu afecteze reţele electrice, căi de comunicaţii, conductele de transport gaze naturale, produse petroliere sau alte bunuri; asigurarea mijloacelor şi materialelor pentru stingerea eventualelor incendii; supravegherea permanentă a arderii;stingerea totală a focului înainte de părăsirea locului arderii.

10. Patrimoniul cultural

Valori de patrimoniu tangibil și intangibil insuficient protejate și valorificate

Investiții în valori socio-culturale locale. Deteriorare, pierderea valorilor patrimoniului cultural.

10. Zonarea teritoriala

Necesitățile actuale de dezvoltare neconcordante cu zonele funcționale vechi Zona de locuinţe nu s-a dezvoltat coordonat, mergând întotdeauna pe o reţea de străzi existente. Fondul de locuit este slab echipat cu utilităţi, ceea ce are ca efect, un grad de confort şi igienă scăzut în locuinţe. Numeroase construcţii de locuinţe sunt amplasate în apropierea sau chiar în zone cu risc de inundabilitate (în zona inundabilă a pârâului Topoliţa şi pârâului Râiosul). Fărâmiţarea loturilor individuale în suprafeţe mici şi lipsa formelor de asociere a proprietarilor de pământ duce la imposibilitatea de a exploata terenurile prin tehnici agricole performante (aplicabile protejării solurilor, creşterii productivităţii etc

Zonele funcţionale existente au suferit modificări în structura şi mărimea lor (amplasări de noi obiective, amenajări sau reamenajări) prin creşterea suprafeţei intravilanului. Limita intravilanului localităţilor comunei s-a modificat, noua limită incluzând toate suprafeţele de teren ocupate de construcţii şi amenajări, precum şi suprafeţe de teren necesare dezvoltării în următorii 5-10 ani. Zonificarea existentă s-a menţinut, au apărut modificări ale unor zone funcţionale, modificări justificate de înlăturarea disfuncţionalităţilor semnalate.

Dezvoltare neratională cu risipă de resurse. Nu se vor putea asigura servicii centralizate de gospodărire comunală.


54

Alternativa ”0”: neaplicarea măsurilor din Planul de Urbanism General al Comunei Urecheni nu creaza premise pentru dezvoltare urbana modernă; se vor menține și accentua presiuni asupra factorilor de mediu, a căror calitate va fi în regres;


55

Estimarea riscului neimplementarii Planului Urbanistic General al comunei URECHENI

Prin aplicarea de valori efectelor posibile ale neimplementarii măsurilor din PUG (nesemnificativ =0, minor =1, major=2, catastrofal=3) asupra factorilor de mediu rezultă următoara concluzie: neimplementarea măsurilor PUG (alternativa ”0”) asupra factorilor de mediu duce la efecte negative. Cu un scor de 21 puncte, reiese necesitatea majoră a implementării măsurilor prevazute în PUG.

III. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil de a fi afectate semnificativ de măsurile propuse în PUG

Din analiza obiectivelor prevăzute în Planul Urbanistic General al Comunei Urecheni se poate aprecia că toate propunerile sunt în corelaţie cu prevederile legislaţiei sectoriale (sănătate, transport, etc.) şi cu prevederile legislaţiei în domeniul protecţiei mediului şi nu aduc atingere acestora.

Masura prevazuta in PUG

Efect al neimplementarii :nesemnificativ

Efect al neimplementarii: minor

Efect al neimplementarii: major

Efect al neimplementarii: catastrofal

Privind factorul de mediu - apa

X

Privind factorul de mediu - aer

X

Privind factorul de mediu - sol

X

Privind biodiversitatea

X

Privind sanatatea populatiei

X

Privind riscurile naturale

X

Schimbari climatice

X

Conservarea resurselor

X

Privind patrimoniu cultural

X

Zonarea teritorială

X

Conștientizarea populatiei

X

Total puncte 1 20


56

Stabilirea funcţiunilor principale ale terenurilor prin zonarea teritorială creaza posibilitatea îmbinării activităţilor economice cu măsuri de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei.

Planul Urbanistic General crează numai cadrul organizatoric al zonarii teritoriale; se poate aprecia, doar de ansamblu, impactul asupra mediului al unor viitoare dezvoltări de activităţi economice. De acest aspect, in detaliu, se va tţne seama la emiterea acordurilor de mediu pentru noile investiţii.

Arii sau specii protejate existente în zona posibil a fi afectate semnificativ de PUG

O parte din teritoriul comunei Urecheni (3%) este inclusă în în Situl ROSCI0363 - Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti.

Localizarea sitului

Latitudine Longitudine Suprafaţa sitului (ha)

Lungimea sitului (km)

Altitudine Altitudine

Altitudine

Regiunea biogeografică

N 47º 17' 22''

E 26º 29' 3'' 3.215 Min. 235

Max. 339 Med. 271 Continentală

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Specie Populaţie: Rezidentă

Cuibărit Sit Pop Conserv. Izolare Global

1355 Lutra lutra

C C B C B

1335 Spermophilus citellus

C C B C B

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE



1166 Triturus cristatus

P

C C C C

1188 Bombina

P

C C C C


57

bombina

1193 Bombina variegata

C C B C B

Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE



1138 Barbus meridionalis

C C B C B

1134 Rhodeus sericeus amarus

C C B C C

1122 Gobio uranoscopus

P C B C B

1146 Sabanejewia aurata

C C B C C

1149 Cobitis taenia

C C B C C

Caracteristici generale ale sitului

Cod % CLC Clase de habitate

N06

34 511, 512 Râuri, lacuri

N12

5 211 - 213 Culturi (teren arabil)

N14

59 231 Păşuni

N16 2 311 Păduri de foioase

Alte caracteristici ale sitului:


58

Zonă umedă din regiunea biogeografică continentală reprezentând habitat specific pentru speciile de interes conservativ Lutra lutra şi Spermophillus citellus, alături de patru specii de amfibieni şi cinci de peşti de asemnea de interes conservativ. Calitate şi importanţă: Este printre puţinele situri desemnate pentru Spermophillus citellus şi Lutra lutra. De importanţă ridicată şi pentru speciile de amfibieni Bombina şi Triturus. Vulnerabilitate: Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activităţilor de agricultură, a suprapăşunatului, a lipsei păşunatului, a dragării şi drenării habitatului umed, al activităţilor industriale, al exploatării miniere de suprafaţă sau subterane, al dezvoltării teritoriale, a circulaţiei, al poluării prin îngrăşăminte chimice.

Relatia PUG Urecheni- Situl ROSCI0363 - Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti.

PUG-ul localităţii Urecheni se referă la un teritoriu administrativ din care 3 puncte procentuale sunt incluse în situl Situl ROSCI0363 - Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti desemnat pentru conservarea unor populaţii semnificative aparţinând următoarelor specii enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE : Specii de mamifere: 1355 - Lutra lutra (Vidră, Lutră); 1335 - Spermophilus citellus (Popândău, Şuită); specii de amfibieni şi reptile: 1188 - Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roşie); 1193 - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta galbenă); 1166 - Triturus cristatus (Triton cu creastă); specii de peşti: 1138 - Barbus meridionalis (Moioagă); 1149 - Cobitis taenia (Zvârlugă); 1122 - Gobio uranoscopus (Petroc); 1134 - Rhodeus sericeus amarus (Boarţă); 1146 - Sabanejewia aurata (Dunariţă)

Harta ROSCI0363 - Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti


59

Date despre prezenţa speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar incluse în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE şi identificarea acestora în perimetrul PUG şi relevanţa acestora

Specia / Clasa de Habitat /

Identificarea speciei / prezenţa habitatului în perimetrul reglementării PUG

Date bio-ecologice / impact-amplitudine efect

Fâneţe Fâneţele sunt prezente în perimetrul reglementării PUG pe o suprafaţă de 7 ha. Nu se reduce suprafaţa.

Fâneţe cu vegetaţia încadrată în

seria Poa pratensis- Festuca

pratensis. Se dezvoltată pe

terenuri plane, cu soluri umede,

gleiosoluri. Vegetaţia este bogată

în specii precum: Agrostis

stolonifera, Alopecurus aequalis,

Alopecurus pratensis,

Arrhenatherum elatius, Bromus

mollis, Cynosurus cristatus,

Deschamsia caespitosa, Festuca

pratensis, s.a.

Impact neglijabil (Schimbările

sunt greu perceptibile,

modificările nu se fac simţite). Mai

puţin de 1% din populaţii si

habitate sunt afectate

Teren arabil Pe teritoriul comunei sunt 2344 ha

Impact neglijabil (Schimbările sunt greu perceptibile, modificările nu se fac simţite). Mai puţin de 1% din populaţii si habitate sunt afectate

Un aspect pozitiv este faptul că 8 ha de teren arabil vor fi apărate împotriva inundaţiilor)

Păşuni ocupă o suprafaţă de aproximativ 328 ha


Un aspect pozitiv este faptul că 8 ha de teren arabil vor fi apărate


60

împotriva inundaţiilor).

Păduri de foioase ocupă o suprafaţă de aproximativ 18 ha ( din care 7,54 ha aparţin populaţiei)


Un aspect pozitiv este faptul că PUG respecă principiul dezvoltării durabile.

1355 Lutra lutra

Nu este prezentă Nu este cazul

1335 Spermophilus citellus Prezentă Impact neglijabil (Schimbările sunt greu perceptibile, modificările nu se fac simţite). Mai puţin de 1% din populaţii si habitate sunt afectate

1166 Triturus cristatus

Prezentă Impact neglijabil (Schimbările sunt greu perceptibile, modificările nu se fac simţite). Mai puţin de 1% din populaţii si habitate sunt afectate

1188 Bombina bombina

Prezentă Impact neglijabil (Schimbările sunt greu perceptibile, modificările nu se fac simţite). Mai puţin de 1% din populaţii si habitate sunt afectate

1193 Bombina variegata Prezentă Impact neglijabil (Schimbările sunt greu perceptibile, modificările nu se fac simţite). Mai puţin de 1% din populaţii si habitate sunt afectate

1138 Barbus meridionalis

În râul Moldova, în amonte de Urecheni, din genul Barbus, a fost identificat Barbus peloponnesius petenyi protejată , inclusă în anexa V a Legii 462 din 2001, în anexa II a Convenţiei de la Berna şi în anexele Legii 13 din 1993. (cf. Raport ştiinţific privind ihtiofauna Râu Moldova- Societatea Ecologică Aqua Terra, filiala Iaşi)

Impact neglijabil (Schimbările






61

1134 Rhodeus sericeus amarus

Prezenţă constantă Impact neglijabil (Schimbările





1122 Gobio uranoscopus

Prezenţă sporadică Impact neglijabil (Schimbările





1146 Sabanejewia aurata

Nu este prezentă Impact neglijabil (Schimbările




habitate sunt afectate.

1149 Cobitis taenia Prezenţă constantă Impact neglijabil (Schimbările




habitate sunt afectate.

În concluzie, se poate aprecia că asupra habitatelor şi speciilor de plante şi animale, existente pe această suprafaţă şi pe ariile din imediata apropiere, impactul implementării PUG Urecheni este neglijabil, iar dezvoltarea socio- economică a localităţii este suportată de ecosistemul terestru şi acvatic cuprins în teritoriul administrativ al comunei Urecheni fără perturbări în componenta biotică şi abiotică..

Aplicarea măsurilor prevăzute în PUG limitează fenomenele de poluare şi asigură premisele dezvoltării durabile la nivelul comunei.

IV. Probleme de mediu existente, relevante pentru PUG

Aspect de mediu Probleme de mediu relevante pentru P.U.G.

Apa Asigurarea alimentării cu apa potabilă şi canalizare în sistem centralizat pentru toţi cetăţenii. Marcarea zonelor de protecţie sanitară cu regim sever; aceste zone vor fi zone de spaţiu verde;

Aer Calitatea aerului este relativ bună, activităţile economice existente şi încălzirea cladirilor sunt surse minore de poluare. Circulaţia se desfăşoară diferenţiat în funcţie de calitatea drumurilor


62

Sol S-au identificat zone cu sol deteriorat în intravilanul localităţii (3 ha) Pentru deşeuri există încheiat Contract de Delegare a Gestiunii Servicilor Publice de Salubrizare a comunei prin Concesionarea serviciilor catre SC Dasgrom SRL, care colectează şi transportă deşeurile la depozitul Tg. Neamt

Biodiversitate Vegetaţie periclitată cantitativ şi calitativ Faună periclitată cantitativ

Riscuri naturale Zone cu risc de inundaţie la ploi însemnate cantitativ sau topirea bruscă a zăpezii. Terenurile agricole degradate reclamă recuperarea prin activităţi de control asupra depozitarii deşeurilor şi combatere a eroziunii şi alunecărilor de teren.

Conservarea resurselor naturale Defrişarea necontrolată; exploatarea excesivă a păşunilor şi pajistilor; utilizarea nesustenabilă a resurselor naturale.

Patrimoniu cultural Insuficienţa conservare a patrimoniului cultutal tangibil şi intangibil.

Zonarea teritoriala Inconsistenţa functională a zonării teritoriale; insuficientă retelelor şi echipamentelor tehnico-edilitare, precum şi slaba echipare cu dotări specifice.

Conştientizarea publicului asupra problemelor de mediu

Necesitatea informării populaţiei, a tuturor categoriilor de varstă sau pregatire, privind obligaţiile administraţiei publice locale, a persoanelor fizice şi juridice de a se implica în asigurarea dezvoltării durabile a localităţii.


63

Cap. V. Obiectivele de protecţia mediului stabilite la nivel naţional, comunitar sau international relevante pentru PUG - Urecheni In tabel sunt prezentate aspectele legislative şi obiective privind protecţia mediului, stabilite în comparaţie cu obiectivele la nivel naţional, comunitar sau international şi modul în care s-au avut în vedere la elaborarea PUG.

Aspect de mediu

Obiectiv stabilit la nivel national, comunitar, international

Obiectivul relevant pentru PUG

Punctul de vedere din PUG

Aer Calitatea aerului trebuie să corespundă legislaţiei nationale care transpune Directivele 96/62/CE, 1999/30/CE, valorile limită pentru SO2, NO2, NO, particule în suspensie şi plumb. Strategia natională privind protecţia atmosferei urmăreşte stabilirea unui echilibru între dezvoltarea economico-socială şi calitatea aerului (HG nr.1856/2005). In legislaţie se prevede întreţinerea şi modernizarea infrastructurii de transport rurtier (drumuri, mijloace de transport nepoluante).

Mentinerea şi îmbunătăţirea calităţii aerului. Reducerea la minim a impactului transportului asupra aerului.

Eliminarea emisiilor necontrolate;

Reducerea etapizată a emisiilor, în corelare cu progresul ştiinţific şi tehnic în domeniu, în funcţie de disponibilităţile financiare existente.

Imbunătăţirea infrastructurii rutiere.

Apa Calitatea apei trebuie să corespundă legislaţiei în vigoare care transpune prevederile Directivei Cadru privind apa nr. 2000/60/CE împreună cu directivele fiice. România trebuie să se alinieze normelor europene până la 31 decembrie 2015 pentru aglomerările mai mari de 10 mii locuitori echivalenţi şi până la 31 decembrie 2020 pentru aglomerările cuprinse între 2 mii şi 10 mii locuitori echivalent.

Asigurarea calităţii apelor de suprafaţă şi subterane prin limitarea poluării din surse punctiforme sau difuze.

Realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apa a populaţiei. Realizare reţelei de canalizare.

Sol Calitatea solului trebuie refacută şi îmbunătăţită. Este necesară refacerea ecosistemelor terestre, execuţia de lucrări pentru combaterea eroziunii solului şi apararea impotriva inundaţiilor.

Protectţa calitatii solului şi reducerea suprafeţelor afectate de depozitările necontrolate de deşeuri, reducerea fenomenelor erozionale.

Asigurarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor: prevenirea apariţiei deşeurilor; minimizarea cantităţii de deşeuri produse; promovarea reciclării şi reutilizării; optimizarea metodelor de eliminare finală pentru deşeurile ce nu pot fi altfel valorificate.


64

Reducerea fenomenelor de degradare a solurilor .

Sanatatea populaţiei

Legislaţia românească este aliniată la legislaţia europeană în cea ce priveşte sănătatea populaţiei prin asigurarea condiţiilor de igienă (apă curentă, canalizare, depozitarea controlată a deşeurilor).

Imbunătăţirea calităţii vieţii, creşterea confortului, evitarea îmbolnavirilor epidemiologice.

Prescripţii cu caracter de reglementare şi pentru zonele de siguranţă şi protecţie sanitară propuse. Reducerea/controlul surselor de poluare a mediului. Depozitarea controlata a deseurilor

Biodiversitatea

Conservarea diversităţii biologice Utilizarea durabilă a componentelor diversităţii biologice

Stoparea exploatarii neraţionale a biodiversităţii.

Dezvoltarea şi ameliorarea sistemului de spaţii verzi. Conservarea biodiversitatii specifice : specii, habitate, ecosisteme terestre şi acvatice.

Riscuri naturale

Legislaţia natională are prevederi pentru creşterea protecţiei populaţiei faţă de riscurile naturale care se pot preveni (alunecări de teren, inundaţii) prin luarea de măsuri anticipate apariţiei fenomenelor sau pentru eliminarea efectelor acestora.

Protectţa populaţiei prin diminuarea efectelor inundatiilor şi alunecarilor de teren.

Lucrări pentru stabilizarea terenului şi de combatere a inundaţiilor Delimitarea zonelor expuse la riscuri naturale. Instituirea interdicţiei de construire în zonele cu riscuri naturale.

Zonarea teritorială

Legislaţia prevede corelarea intravilanului existent cu evidenţa OCOTA în vederea asigurării bunei administrari a terenurilor şi a unei dezvoltări edilitare judicioase

Protejarea populaţiei şi a zonelor de locuit prin separarea de terenurile cu activităţi economice şi servicii

Pune de acord nevoile populaţiei cu dezvoltarea urbanistică a localităţii. Alocarea de terenuri pentru dezvoltarea socio-economică, cu respectarea normelor de proiecţie a mediului. Creşte suprafaţa destinată agrementului şi miscării în aer liber

Conservare / utilizare eficientă a resurselor

Legislaţia natională aliniată la Directivele U.E. impune conservarea şi utilizarea eficientă a resurselor naturale

Conservarea resurselor naturale.

Protecţia fondului forestier. Promovarea activitatilor socio economice respectând principiul dezvoltarii durabile.


65

naturale Realizarea retelei de alimentare cu gaze naturale.

Patrimoniu cultural

Legislaţia natională (OUG nr. 195/2005) conţine prevederi referitoare la mentinerea şi ameliorarea fondului peisagistic natural şi antropic, de refacere peisagistică a zonelor de interes turistic sau de agrement, de protejare, refacere şi conservare a monumentelor istorice, a ariilor naturale protejate

Asigurarea protectiei peisajului natural, cultural şi istoric

Fundamentarea de reglementări şi prescripţii în legătură cu siturile arheologice şi monumentele situate în cadrul localităţii Restaurarea patrimuniului cultural numai cu avizul institutiilor abilitate, cu responsabilitati in domeniu.

Conştientizarea publicului

Legislaţia natională, în concordanţă cu cea europeană prevede accesul liber al cetatenilor la informatia de mediu (HG nr. 1115/2002) implementarea obligatiilor rezultate din Conventia privind accesul publicului la luarea deciziilor în probleme de mediu semnată la Aarhus la 25 iunie 1998 şi ratificată prin Legea nr. 86/2000 privind stabilirea cadrului de participare a publicului la elaborarea anumitor planuri şi programe în legatura cu mediul.

Creşterea responsabilitătţi publicului faţă de mediu

PUG a rezultat în urma consultării populaţiei privind direcţiile de dezvoltare a localităţii. Primaria informează cetăţenii despre hotărârile adoptate de consiliul local. Regulamentul local de urbanism impune procedurile de aprobarea obiectivelor de investiţii cu respectarea zonelor de protecţie.


66

VI. Potenţiale efecte semnificative asupra mediului În conformitate cu prevederile Ordonantei de Urgenţă a Guvernului 195/2005 privind protecţia mediului aprobată prin Legea 265/2005, modificată şi completată prin OUG nr. 114/2007 si OUG 164/2008, obiectivele Planului de Urbanism General trebuie să ducă la atingerea obiectivelor de mediu stabilite la nivel naţional, comunitar sau international pentru a asigura o dezvoltare durabilă a localităţii. Raportul de mediu pentru Planul Urbanistic General al comunei Urecheni este un instrument care să vină în sprijinul administraţiei publice în alegerea prioritatilor şi etapizarea intervenţiilor în teritoriul administrat. Pentru a se face o evaluare corectă a impactului asupra mediului prin aplicarea planului se va folosi în analiză o scală care să ierarhizeze în ce direcţie (pozitiv sau negativ) se va influenţa calitatea factorilor de mediu implementarea Planului Urbanistic General. Se foloseşte o scală cu 5 nivele: + 2: impact pozitiv semnificativ ; + 1: impact pozitiv ; 0: niciun impact ; -1: impact negativ; - 2: impact negativ semnificativ.

Principalele obiective ale PUG sunt:

1. Modernizarea şi dezvoltarea căilor de transport: 2. Modernizarea echipării edilitare: 3.Reabilitarea şi construirea de noi obiective socio-culturale: 4. Dezvoltarea economiei: 5. Protecţia mediului: 6. Dezvoltarea sectorului de servicii de gospodărire comunală şi spaţii verzi : 7. Dezvoltarea turismului după următoarele linii de acţiune: 6.1. Evaluarea efectelor implementarii obiectivelor PUG asupra factorilor de mediu 6.1.1. Evaluarea efectelor implementarii obiectivului 1. Modernizarea şi dezvoltarea căilor de transport:

Modernizarea prin asfaltare a drumurilor comunale DC 17 – 2,18 km şi DC 21- 1,79 km;

Modernizarea reţelei stradale prin asfaltarea unor drumuri săteşti;

Amenajarea de noi drumuri săteşti în zonele de extinderi ale intravilanelor;

Realizarea de trotuare şi alei pentru circulaţia pietonală;

Amenajarea staţiilor de călători;

Achiziţionarea de utilaje de dezăpezire;

Realizarea de spaţii de parcare;

Reabilitarea şi modernizarea podurilor (5 poduri Urecheni) şi podeţelor existente(5 podeţe Urecheni, 1 Ingăreşti) şi construirea de noi poduri şi podeţe peste Topoliţa şi Râiosul;

Decolmatarea şanţurilor existente;

Executarea de şanţuri de scurgere acolo unde este necesar; Evaluarea efectelor implementarii obiectivului PUG 1. Modernizarea şi dezvoltarea căilor de transport

Factor de mediu/social

Obiective de mediu relevante Impact

Justificarea impactului


67

Apa Asigurarea calităţii apelor de suprafaţă şi subterane prin limitarea poluării din surse punctiforme sau difuze.

0 Acţiunile de modernizarea şi dezvoltarea căilor de transport nu au impact asupra apei.

Aer Mentinerea şi imbunatatirea calităţii aerului. Reducerea la minim a impactului transportului . Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

+2 Fluidizează traficul; se reduc emisiile de gaze prin reducerea consumului de carburant Se reduc emisiile de praf.

Sol Protectia calităţii solului şi reducerea suprafeţelor afectate de depozitele necontrolate de deşeuri; diminuarea practicilor agricole poluante, reducerea fenomelelor de degradare a solului.

+1 Se reduce poluarea solului de-a lungul drumurilor.

Biodiversitate

Stoparea pierderii biodiversitatii locale

+ 1 Actiunile de modernizarea şi dezvoltarea căilor de transport nu au impact direct asupra biodiversitatii. Unele lucrări de modernizarea şi dezvoltarea căilor de transport pot duce la afectarea resurselor biodiversităţii dar cu efect temporar.

Sănătatea populaţiei

Imbunătăţirea calitatii vieţii, creşterea confortului

+1 Creste siguranţă în trafic, confortul deplasarilor şi posibilităţile de comunicare.

Riscuri naturale

Protecţia populaţiei prin diminuarea efectelor alunecărilor de teren şi a inundatiilor

0 Nu are impact

Schimbari climatice

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.

0 Nu se manifestă un impact direct semnificativ


Conservarea / utilizarea sustenabilă a resurselor naturale.

0 Nu are impact

Patrimoniu cultural

Protectia şi restaurarea patrimoniului cultural tangibil şi intangibil.

0 Nu are impact

Zonarea teritoriala

Stabilirea funcţiunilor unitatilor teritoriale de referinta

+1 Impact pozitiv; se asigura suprafeţele necesare dezvoltării infrastructurii rutiere

Constientizarea populaţiei

Creşterea responsabilitatii publicului faţă de problemele mediu şi fundamentarea comportamentelor proactive în domeniul protecţiei mediului.

+ 1 Creste grijă faţă de integritatea infrastructurii rutiere. .

Total punctaj

+7

+ 2: impact pozitiv semnificativ ; + 1: impact pozitiv ; 0: niciun impact ; -1: impact negativ ; - 2: impact negativ semnificativ


68

6.1.2. Evaluarea efectelor implementarii obiectivului 2. Modernizarea echipării edilitare

consolidare şi apărare de maluri pe pâraiele Topoliţa şi Râiosul;

regularizarea şi întreţinerea albiilor pâraielor care străbat intravilanul;

finalizarea sistemului de alimentare cu apă din satul Brateş;

realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apă în cele două sate ale comunei;

realizarea sistemului centralizat de canalizare în satele componente;

construirea şi punerea în funcţiune a staţiilor de epurare;

realizarea reţelei de alimentare cu gaze naturale a localităţilor comunei;

extinderea reţelei de joasă tensiune în zonele propuse pentru extindere;

înlocuirea posturilor trafo subdimensionate, a reţelelor electrice învechite, a stâlpilor de lemn cu stâlpi din beton.

modernizarea iluminatului public;

conectarea de noi abonaţi la reţeaua telefonică (internet, servicii de telefonie);

conectarea la Internet, extinderea reţelei de telefonie fixă, instalarea unor antene de telefonie mobilă, extinderea TV prin cablu, TV digitală;

Evaluarea efectelor implementarii obiectivului PUG 2. Modernizarea echipării edilitare





+2 Evacuarea de ape uzate contribuie la menţinerea caliţătii apelor de suprafata şi eliminarea poluării pânzei freatice


+ 1 Se elimină mirosurile neplăcute Temporar, pe perioada executării lucrărilor pot să apară emisii de praf


+ 2 Se elimină contaminarea solului prin deversări necontrolate de ape menajere uzate.

Biodiversitate


+ 1 Prin eliminarea contaminării, solului vegetaţia este protejata şi aceasta îndeplineste rolul de absorbi poluanţii gazoşi rezultaţi din activitatile antropice.



+2 Contribuie la îmbunătăţirea confortului şi a igienei

Riscuri naturale


+0 Nu este previzionat un impact direct.


69

Schimbari climatice


0 Nu este previzionat un impact direct.



+ 1 Consum raţional de apă

Patrimoniu cultural


0 Nu este previzionat un impact direct

Zonarea teritoriala


+1 Impact pozitiv; permite dezvoltarea economică şi socială durabilă a localităţii.



+ 1 Implicarea populatiei în păstrarea calităţii surselor de apă (respectarea zonelor de protecţie a surselor de apă). Implicarea populaţiei în managementul apelor uzate

Total punctaj

+11

+ 2: impact pozitiv semnificativ ; + 1: impact pozitiv ; 0: niciun impact ; -1: impact negativ ; - 2: impact negativ semnificativ 6.1.3. Evaluarea efectelor implementarii obiectivului 3.Reabilitarea şi construirea de noi obiective socio-culturale

Reabilitarea clădirii dispensarului medical al comunei;

Construirea unui centru medical şi locuinţe de serviciu pentru personalul medical angajat (Creşterea numărului de medici şi cadre sanitare medii;)

Înfiinţarea unei şcoli de Artă şi Meserii;

Reabilitare şcoli: asigurarea cu agent termic pentru încălzire în sistem centralizat, dotarea cu grupuri sanitare a şcolilor şi grădiniţelor din satele componente;

Îmbunătăţirea permanentă a dotării şcolilor şi grădiniţelor, asigurarea tuturor condiţiilor necesare;

Înfiinţarea unui centru de formare profesională pentru meseriile de templar, ţesător, cioplitor în piatră;

Înfiinţarea Poliţiei Comunitare, cu asigurarea spaţiului, a bazei materiale, a dotărilor tehnice şi a personalului calificat;

Înfiinţarea serviciului de evidenţă a persoanelor cu asigurarea spaţiului, a bazei materiale, a dotărilor tehnice şi a personalului calificat;

Înfiinţare centru de zi pentru persoane aflate în dificultate (vârstnice, copii temporar abandonaţi, victime ale violenţei în familie);

Îmbunătăţirea continuă a fondului de carte din bibliotecile şcolilor şi a bibliotecii comunale;

Înfiinţare parc în localitatea Urecheni; Amenajarea spaţiilor verzi şi dotarea acestora cu mobilier urban Evaluarea efectelor implementarii obiectivului 3.Reabilitarea şi construirea de noi obiective socio-culturale





70


+1 Prin dezvoltarea unor noi obiective socio culturale şi creşterea numărului de persoane instruite indirect se înregistrează o scadere a presiunii asupra factorului apă.


+ 1 Reducerea fenomenelor de poluare, gestionarea deseurilor, vor duce la creşterea calităţii aerului.


+ 1 Impact indirect pozitiv rezultat din gestionarea corectă a deşeurilor şi a apelor uzate

Biodiversitate


+ 1 Creşte posibilitatea executării unui management eficient al deşeurilor, a resurselor vegetale şi animale, acţiuni favorabile conservării biodiversităţii.



+1 Creşte calitatea actului medical şi educativ, implicit calitatea vietii populaţiei.

Riscuri naturale


0 Nu are impact

Schimbari climatice


+1 Funcţionarea obiectivelor noi va genera reducerea emisiilor de gaze.



+ 1 Functionarea obiectivelor noi va genera utilizarea sustenabila a resurselor naturale.

Patrimoniu cultural


+1 Se conserva valorile patrimoniului natural şi, implicit al celui cultural.

Zonarea teritoriala

Stabilirea funcţiunilor unitatilor teritoriale de referinta.

0 Nu are impact



+ 1 Creşte responsabilitatea faţă de calitatea mediului, indestructibil legata de calitatea vieţii omului.

Total punctaj

+9

+ 2: impact pozitiv semnificativ ; + 1: impact pozitiv ; 0: niciun impact ; -1: impact negativ ; - 2: impact negativ semnificativ 6.1.4. Evaluarea efectelor implementarii obiectivului 4. Dezvoltarea economiei

Dezvoltarea agriculturii:


71

abordarea nişei produselor ecologice, crearea de mărci locale care să reprezinte branduri pentru comuna Urecheni;

înfiinţarea unui abator care să deservească crescătorii de animale; asigurarea protejării mediului înconjurător prin achiziţionarea şi implementarea tehnologiilor şi

echipamentelor nepoluante şi energoeficiente; reconsiderarea meseriilor tradiţionale şi valorificarea abilităţilor şi aptitudinilor locale; înfiinţarea şi organizarea de forme asociative cu caracter comercial ale crescătorilor de animale;

sprijinirea funcţionării asociaţiilor crescătorilor de animale; îmbunătăţirea calitativă a pajiştilor şi fâneţelor montane înfiinţarea şi organizarea de forme asociative ale crescătorilor de animale; sprijinirea înfiinţării grupurilor de producători agricoli; înfiinţarea în comună a unui centru de consultanţă agricolă în vederea formării profesionale şi

informării agricultorilor; achiziţii de rase de animale cu material biologic valoros şi aplicarea însămânţărilor artificiale în

vederea îmbunătăţirii producţiei zootehnice; valorificarea îngrăşămintelor naturale organice din gospodării pentru creşterea fertilităţii naturale a

solului precum şi pentru evitarea poluării solului; eficientizarea activităţilor agricole din comună (în special în extravilan) prin concentrarea proprietăţii

agricole în ferme private; stimularea fermelor mici; acţiuni silvotehnice de amenajare privind: extinderea regenerării naturale a pădurilor ; reconstruirea pădurilor necorespunzătoare din punct de vedere economic şi ecologic prin

plantarea de specii adecvate exploatării şi exercitării funcţiei de protecţie; corectarea torenţilor, aplicarea de măsuri în vederea opririi degradării terenurilor silvice; împădurirea suprafeţelor de teren expuse la alunecări;

Dezvoltarea industriei şi serviciilor bazate pe resursele existente: realizarea unei investiţii industriale care să valorifice fructele, fructele de pădure şi ciupercile („bureţii”)

sălbatice, plantelor medicinale, cu obţinerea de ceaiuri, siropuri, gemuri, dulceţuri, etc. abordarea nişei produselor ecologice, crearea de mărci locale care să reprezinte branduri pentru

comuna Urecheni; înfiinţarea unui abator care să deservească crescătorii de animale locali şi pe cei din comunele

învecinate şi asigurarea protecţiei producătorilor faţă de intermediari prin impunerea unor preţuri minime obligatorii pentru carnea de bovine, ovine;

retehnologizarea unităţilor de prelucrare a lemnului, în scopul creşterii valorii economice a pădurilor prin procesarea cât mai eficientă a volumului de masă lemnoasă;

asigurarea protejării mediului înconjurător prin achiziţionarea şi implementarea tehnologiilor şi echipamentelor nepoluante şi energoeficiente;

reconsiderarea meseriilor tradiţionale şi valorificarea abilităţilor şi aptitudinilor locale

Dezvoltarea prestărilor de servicii: înfiinţarea unor ateliere prestări servicii destinate popolaţiei: reparaţii obiecte de uz casnic,

repararea încălţămintei, croitorie, ţesătorie, coafură, etc.; diversificarea formei de servicii pentru populaţie prin: servicii informaţionale, bancare, poştale la

nivelul fiecărei localităţi;


72

alte servicii: spălătorie, notariat; amenajarea unei pieţe agro-alimentare, înfiinţarea unui punct de comercializare a obiectelor tip suvenir, autentice, specifice zonei, înfiinţarea de unităţi ce prestează servicii de reparare şi întreţinere a autoturismelor, încurajarea activităţii IMM, atragerea capitalului investiţional autohton şi străin.

Evaluarea efectelor implementarii obiectivului PUG 4. Dezvoltarea economiei





0 În cazul realizarii obiectivului 2 şi 3 sunt indeplinite toate condiţiile ca dezvoltarea comunei Urecheni să nu aibă impact asupra factorului apă.


+ 1 Se propune împădurire, utilizarea echipamentelor non-energofage, nonpoluante, organizare şi control asupra calitatii şi cantitatii serviciilor din economie cu respectarea principiului dezvoltarii durabile.


+ 1 Se propune împădurire, organizare şi control asupra calitatii şi cantitatii serviciilor din economie cu respectarea principiului dezvoltarii durabile cu impact pozitiv asupra solului.

Biodiversitate


-1 Dezvoltarea economică a comunei poate determină înlocuirea unor specii de plante cu valoare economică cu specii ruderale şi segetale



+2 Imbunatăţirea calităţii vieţii, creşterea confortului

Riscuri naturale


0 Nu are impact

Schimbari climatice


0 Indeplinirea obiectivului 2 şi 3 creează premizele unei presiuni reduse asupra climatului.



+ 1 Control asupra calităţii şi cantitaţii serviciilor din economie este urmat de utilizarea durabilă a resurselor naturale.

Patrimoniu cultural


+1 Crearea unui brend local contribuie şi la conservarea valorile patrimoniului natural şi, implicit al celui cultural.

Zonarea teritoriala


+1 Favorizează dezvoltarea socio-economică, dar şi conservarea cadrului natural.

Constientizarea

Creşterea responsabilitatii publicului faţă de problemele mediu şi

+ 2 Creşte responsabilitatea faţă de calitatea mediului, indestructibil legată de calitatea vieţii omului.


73

populaţiei fundamentarea comportamentelor proactive în domeniul protecţiei mediului.

Total punctaj

+8


6.1.5. Evaluarea efectelor implementarii obiectivului 5. Protecţia mediului:

- managementul integrat al deşeurilor menajere, managementul deşeurilor industriale; - construirea instalaţiilor de epurare / preepurare a apelor uzate menajere şi/sau industriale - implementarea de sisteme de monitorizare a calităţii factorilor de mediu (aer, apa, sol); - reconstrucţia ecologică a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului natural – speciile declarate

monumente ale naturii; - stoparea poluării şi depoluarea pâraielor, inclusiv repopularea acestora; - reabilitarea, modernizarea şi extinderea infrastructurii de utilităţi (alimentare cu apă, reţele de

canalizare, gaze naturale); - amenajarea cursurilor de apă şi realizarea unor sisteme de avertizare şi alarmare sonoră a populaţiei

şi a obiectivelor din zonele potenţial afectate de inundaţii; - realizarea unor perdele de protecţie în lungul arterelor rutiere intens circulate (drumurile judeţene); - stabilizarea versanţilor din apropierea căilor de acces – drumuri judeţene sau comunale afectate de

alunecări de teren; - instituirea zonelor de protecţie sanitară; - dezvoltarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor, de transport şi depozitare Evaluarea efectelor implementarii obiectivului 5. Protecţia mediului





+1 Reduce fenomenele de poluare a apelor de suprafaţă şi elimină poluarea pânzei freatice.


+ 1 Reduce fenomenele de poluare a aerului prin modernizare drumuri prin managementul integrat al deşeurilor menajere, managementul deşeurilor industriale


+ 1 Reduce fenomenele de poluare a solului prin prin managementul integrat al deşeurilor menajere, managementul deşeurilor industriale, prin realizarea reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare a apelor uzate.


74

Biodiversitate


+ 2 Realizarea obiectivelor implică protecţia şi conservarea naturii, a resurselor naturale, a biodiversităţii şi respectă principiul dezvoltării durabile


Imbunătăţirea calitatii vieţii, creşterea confortului.

+2 Creşte calitatea factorilor de mediu şi, implicit calitatea vieţii populaţiei.

Riscuri naturale


+2 Impact pozitiv; dezvoltarea biodiversităţii duce la reducerea riscurilor asociate producerii alunecărilor de teren şi inundăţiilor.

Schimbari climatice


+2 Menţinerea calităţii factorilor de mediu în limite normale asigura păstrarea unui climat favorabil speciilor şi habitatelor autohtone.



+ 2 Conservarea biodiversitatii conduce la reducerea presiunii asupra resurselor naturale.

Patrimoniu cultural


+2 Se conservă valorile patrimoniului natural şi, implicit al celui cultural.

Zonarea teritoriala


+2 Favorizează dezvoltarea socio-economică, dar şi conservarea cadrului natural.




Total punctaj

+19

+ 2: impact pozitiv semnificativ ; + 1: impact pozitiv ; 0: niciun impact ; -1: impact negativ ; - 2: impact negativ semnificativ 6.1.6. Evaluarea efectelor implementarii obiectivului 6. Dezvoltarea sectorului de servicii de gospodărire comunală şi spaţii verzi

- Respectarea zonei de protecţie la cimitire; - Instituirea zonei de protecţie la captările de apă, rezervoare, staţii de pompare, staţii de clorinare si a

siturilor arheologice. - Amenajarea spaţiilor verzi - Înţiinţarea Parcului din Urecheni:

- dotare cu mobilier urban: bănci pentru odihnă, mese, chioşcuri; - delimitarea şi amenajare unui teren de sport; - amenajarea de alei pietonale şi instalarea corpuri de iluminat şi coşuri pentru colectarea deşeurilor; -

- Amenajarea de locuri de joacă pentru grădiniţele din comună; - Amenajarea spaţiilor verzi din gospodăriile populaţiei, în special cele cu deschidere la stradă.

Evaluarea efectelor implementarii obiectivului 6. Dezvoltarea sectorului de servicii de gospodărire comunală şi spaţii verzi


75





+2 Reducerea fenomenelor de poluare prin instituirea zonelor de protecţie.


+ 1 Se realizează amenajarea spatiilor verzi şi se propun împăduriri.


0 Nu este impact

Biodiversitate


+ 1 Amenajarea spatiilor verzi vă implică şi introducerea unor specii ornamentale ceea ce contribuie la îmbunătaţirea compoziţiei floristice a vegetaţiei.



+2 Creşte calitatea factorilor de mediu şi, implicit calitatea vieţii populaţiei.

Riscuri naturale


0 Nu are impact

Schimbari climatice


0 Nu are impact



0 Nu are impact

Patrimoniu cultural


+1 Se conservă valorile patrimoniului natural şi, implicit al celui cultural.

Zonarea teritoriala


0 Nu are impact



+ 2 Creşte responsabilitatea faţă de calitatea mediului, indestructibil legată de calitatea vieţii omului.

Total punctaj

+9



76

6.1.7. Evaluarea efectelor implementarii obiectivului 7. Dezvoltarea turismului

amplasarea de indicatoare şi panouri cu informaţii privind activităţile permise şi comportamentul adecvat în zonele forestiere;

amenajarea unor panouri cu harta turistică a regiunii şi harta traseelor care străbat comuna; amenajarea unor spaţii de campare cu cortul, spaţii pentru picnic, vetre pentru aprinderea focului, amenajarea arealelor destinate campării cu pubele şi coşuri pentru depozitarea deşeurilor; amenajarea în comuna Urecheni a unor zone de agrement în zona pădurii; amenajarea unui complex de cazare de tip camping; amenajarea unui mini-manej pentru călărie; referitor la unităţile de alimentaţie publică, se recomandă amenajarea unui restaurant care să îmbine

specificul culinar autohton, cu specificul vânătoresc şi specificul pescăresc; amenajarea unei stâni turistice, unde se pot servi mâncăruri tradiţionale de stână, se pot observa

activităţile specifice oieritului, modul de realizare al produselor tradiţionale de stână, obiectele şi instrumentele utilizate în mod tradiţional.

Evaluarea efectelor implementarii obiectivului 7. Dezvoltarea turismului





0 Nu are impact


0 Nu are impact


0 Nu are impact

Biodiversitate


+ 1 Prin organizarea turismului se realizeaza protecţia şi conservarea naturii, a resurselor naturale şi a biodiversităţii



+1 Creste interesul pentru mişcarea în aer liber şi păstrarea unui mediu curat cu îmbunatatirea stării de sănătate.

Riscuri naturale


0 Nu are impact

Schimbari Reducerea emisiilor de gaze cu efect 0 Nu are impact.


77

climatice de sera.



+ 1 Activitatea de turism organizat este urmată de conservarea resurselor naturale.

Patrimoniu cultural


0 Nu are impact

Zonarea teritoriala


0 Nu are impact




Total punctaj

+5


VI.2. Evaluarea efectului cumulativ al implementarii PUG asupra obiectivelor de mediu Evaluarea efectului cumulativ al implementarii PUG asupra mediului s-a realizat pe baza insumarii punctajului acordat pentru fiecare valoare a impactului pe fiecare factor de mediu. Datele obtinute pot fi urmarite in tabelul de mai jos.

OB I OB II OB III OB IV OB V OB VI OB VII Total

Factor de mediu/obiectiv PUG

Modernizarea şi dezvoltarea căilor de transport

Modernizarea echipării edilitare

Reabilitarea şi construirea de noi obiective socio-culturale

Dezvoltarea economiei

Protecţia mediului

Dezvoltarea sectorului de servicii de gospodărire comunală şi spaţii verzi

Dezvoltarea turismului

Apa 0 +2 +1 0 +1 +2 0 +6

Aer +2 + 1 + 1 + 1 + 1 + 1 0 +7

Sol +1 + 2 + 1 + 1 + 1 0 0 +6

Biodiversitate

+ 1 + 1 + 1 -1 + 2 + 1 + 1 +6

Sanatatea populatiei

+1 +2 +1 +2 +2 +2 +1 +11


78

Riscuri naturale

0 0 0 0 +2 0 0 +2

Schimbari climatice

0 0 +1 0 +2 0 0 +3


0 + 1 + 1 + 1 + 2 0 + 1 +6

Patrimoniu cultural

0 0 +1 +1 +2 +1 0 +5

Zonarea teritoriala

+1 +1 0 +1 +2 0 0 +5

Constientizar

ea populatiei

+ 1 + 1 + 1 + 2 + 2 + 2 + 2 +11

+7 +11 +9 +8 +19 +9 +5 68

Legenda: + 2: impact pozitiv semnificativ ; + 1: impact pozitiv ; 0: niciun impact ; -1: impact negativ ; - 2: impact negativ semnificativ ; Cu +68 puncte dintr-un maxim teoretic de +110 puncte, obiectivele PUG Urecheni pot fi implementate fără a presupune un impact negativ seminificativ asupra mediului. Pe baza evaluarii efectelor cumulative ale implementarii obiectivelor din PUG s-a analizat daca obiectivele de mediu pot atinge sau exista riscul incalcarii standardelor de mediu.

Obiectiv de mediu Evaluare cumulativă Estimarea premiselor atingerii obiectivului

Protectia calitatii aerului Obiectivele prevazute in P.U.G. nota +7 Pozitivă

Asigurarea calitatii apelor de suprafata si subterane

Obiectivele prevazute in P.U.G nota +6 Pozitivă

Protectia biodiversitatii Obiectivele prevazute in P.U.G nota. +6 Pozitivă

Protectia solului Obiectivele prevazute in P.U.G. nota +6 Pozitiva

Imbunatatirea calitatii vietii Obiectivele prevazute in P.U.G. nota +11 Pozitivă

Protectie la riscuri naturale Obiectivele prevazute in P.U.G. nota +2 Pozitivă

Asigurarea protectiei patrimoniului

Obiectivele prevazute in P.U.G. nota +5 Pozitivă

Zonarea teritoriala Obiectivele prevazute in P.U.G. nota +5 Pozitivă

Conservarea resurselor Obiectivele prevazute in P.U.G. nota +6 Pozitivă

Cresterea responsabilitatii Educarea, informarea si participarea populatiei la luarea deciziilor privind mediu.

Pozitivă


79

publicului fata de mediu nota +11

Din evaluarea cumulativa a implementarii obiectivelor PUG rezulta efecte nu au efecte negative asupra obiectivelor de mediu. Efectele atingerii obiectivelor din Planul Urbanistic General al Comunei Urecheni pe termen mediu si lung se vor corela cu respectarea ţintelor propuse in politicile de mediu adoptate la nivel national.

VI.3. Impactul cumulat al implementarii PUG cu alte proiecte din zonă (autostrada Târgu Mureş-Iaşi- proiect în stadiu de Studiu de fezabilitate)


Obiective de mediu relevante Impact cumulat (amplitudine)

Justificarea impactului (inclusiv evoluţia factorilor de mediu)


Nesemnificativ

Poluarea apei are loc ca urmare a pătrunderii emanărilor din transporturi pe suprafaţa solului şi de aici în apele de suprafaţă şi subterane.


Scăzut 1-5% din populatie / habitate afectat

În stare de repaus ventilarea pulmonară a unei persoane mature necesită 50 l aer / min., pe când un autoturism consumă de 100 de ori mai mult, iar un vehicul greu de 200 de ori mai mult. Numărul autovehicolelor care vor circula va creşte şi ca urmare poluarea va fi mai mare. În poluarea atmosferei un rol important îl au mijloacele de transport cu motoare cu carburator şi cu motoare diesel (poluează mediul mai puţin.) Poluarea aerului are loc pe trei căi: gazele de eşapament(65%), gazele din activităţi socio economice (20%) şi hidrocarburile rezultate din evaporarea benzinei din rezervor, din cisternele de la benzinării şi din carburator (15%) . În aria noastră domină poluarea cu gaze de eşapament şi din activităţi socio –economice. Modificările apărute din alterare sunt decelabile dar atributele, caracteristicile, compozitia de baza rămân aproximativ similare cu circumstanţele pre dezvoltare.


Scăzut 1-5% din populatie / habitat

La construirea unui kilometru de autostradă se ocupă 4,5-7 ha de terenuri agricole. Pământul ocupat de autostradă nu respiră. Accidental solul din apropierea autostradei poate fi poluat de resturi, scurgeri de benzină, uleiuri tehnice şi lubrifianţi (benzina pătrunde în sol de 7 ori mai repede decât apa). Plumbul şi de


80

e afectat

şeurile rezultate de la transporturi sau de la exploatările drumurilor se acumulează în sol treptat şi cantitatea acestora depinde de numărul mijloacelor de transport care s-au deplasat şi se păstrează o perioadă îndelungată de timp. Modificările apărute din alterare sunt decelabile dar atributele, caracteristicile, compozitia de baza rămân aproximativ similare cu circumstanţele pre dezvoltare.

Biodiversitate


Neglijabil

Nu sunt afectaţi arbori protejaţi sau zone populate de animale sălbatice cu statut de protecţie.



Scăzut 1-5% din populatie / habitate afectat

Poluarea cu zgomot (provocat de vibraţiile acustice

dezordonate în timp) are cel mare efect asupra stării

psihice a omului.

Modificările apărute din alterare sunt decelabile dar atributele, caracteristicile, compozitia de baza rămân aproximativ similare cu circumstanţele pre dezvoltare.

Riscuri naturale


Neglijabil

Nu este cazul

Schimbari climatice


Neglijabil

Ceşterea concentraţiei bioxidului de carbon (CO2 în atmosferă duce la modificări ale climei prin apariţia efectului de seră, iar împreună cu freonul duce la distrugerea stratului de ozon) Modificările apărute din alterare sunt decelabile dar atributele, caracteristicile, compozitia de baza rămân aproximativ similare cu circumstanţele pre dezvoltare.



Nu este cazul

Nu este cazul

Patrimoniu cultural


Nu este cazul

Nu este cazul

Zonarea teritoriala


Nu este cazul

Nu este cazul

În concluzie, implementarea PUG Urecheni are un efect cumulat cu amplitudine scăzută asupra sănătăţii populaţie, solului şi aerului şi neglijabil asupra celorlalţi factori.


81

VII. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătatii in context transfrontalier Având în vedere amplasarea localităţii, activitatile economice prezente şi viitoare, precum şi faptul cî aplicarea măsurilor din Planul Urbanistic General nu au impact negativ asupra mediului şi a stării de sănătate a populaţiei locale, se poate aprecia ca nu vor exista efecte negative semnificative asupra mediului înconjurator, în context transfrontalier. VIII. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa complet orice efect advers asupra mediului al implementării PUG Hotărârea de Guvern 1076/2004 prevede stabilirea de „măsuri de prevenire, reducere şi compensare a efectelor semnificative asupra mediului rezultate în urma implementării planului”. Cu toate că în cadrul evaluării de mediu nu au fost identificate efecte negative semnificative rezultate în urma implementării PUG comuna Urecheni, în cadrul Raportului de mediu sunt propuse o serie de măsuri cu caracter general pentru prevenirea, reducerea şi compensarea oricărui efect advers asupra aspectelor de mediu relevante considerate în cadrul evaluării ( vezi tabelul urmator). Trebuie de asemenea subliniat faptul că la nivelul evaluării strategice de mediu nu se pot identifica în detaliu toate efectele potenţiale ce pot apare ca urmare a implementării Planului. Prevenirea şi reducerea efectelor adverse asupra mediului se poate face numai prin considerarea evaluării de mediu în toate etapele de pregătire şi implementare a Planului: - Evaluarea strategică de mediu va trebui avută în vedere la realizarea şi implementarea unor planuri de rang inferior, ce vor intra sub incidenţa prevederilor PUG;

- Proiectele de investiţii propuse a fi realizate, cu impact potenţial asupra mediului (în înţelesul dat de Ordinul 863/2002), vor trebui evaluate din punct de vedere al impactului asupra mediului.

Evaluările de impact se vor întocmi în conformitate cu cerinţele legislaţiei naţionale în vigoare şi vor putea permite identificarea: efectelor potenţiale asupra mediului în aria de proiect; celor mai bune tehnici şi soluţii disponibile pentru activităţile propuse; setului de măsuri necesar prevenirii, reducerii şi compensării efectelor negative asupra mediului generat de proiectul în cauză; setului de măsuri pentru monitorizarea efectelor asupra mediului ale implementării proiectelor.

Măsuri pentru prevenirea, reducerea sau compensarea potenţialelor efecte negative asupra mediului

Aspecte de mediu relevante

Măsura

Aer

Utilizarea de sisteme de încălzire moderne cu randamente şi eficienţă ridicată în scopul respectării standardelor de calitate pentru aerul ambiental; Adoptarea unor măsuri de limitare/reducere a emisiilor de praf în aerul atmosferic pe durata executării lucrărilor de construcţie; Amenajarea zonelor verzi şi a perdelelor de protecţie.


82

La eliberarea autorizaţiilor de construcţie se va impune şi respectarea suprafeţelor minime de spaţii verzi.

Apă

Branşarea consumatorilor individuali la sistemele de alimentare cu apă după execuţia şi punerea în funcţiune a sistemelor de canalizare şi a staţiei de epurare; Corelarea capacităţii sistemelor de alimentare cu apă cu capacitatea sistemului de canalizare şi de epurare a apelor uzate; Preluarea apei potabile se va face din surse sigure, iar parametrii de calitate ai apei vor fi controlaţi înainte de a fi trimisă, prin sistem centralizat, la consumatori; În jurul captărilor şi a rezervoarelor de apă se vor institui zone de protecţie sanitară; Utilizarea aparatelor de contorizare a debitelor de apă captate, precum şi a debitelor de apă uzată ce ajung în staţia de epurare; Limitele maxim admisibile pentru indicatorii de calitate ce trebuie să caracterizeze apele uzate evacuate din gospodăriile populaţiei în reţeaua publică de canalizare sunt cele prevăzute de normativul NTPA-002 privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare (HG nr. 352/2005 privind modificarea şi completarea HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate); Limitele maxim admisibile pentru indicatorii de calitate ce trebuie să caracterizeze apele uzate la ieşirea din staţiile de epurare (cu evacuare în emisari naturali) sunt cele prevăzute de normativul NTPA-001 privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi urbane la evacuarea în receptorii naturali; Lucrările de traversare a albiilor râurilor (poduri, podeţe, etc.) se vor realiza cu asigurarea condiţiilor normale de scurgere a apelor mari; Amplasarea de lucrări sau construcţii, inclusiv cele de


83

locuit, în zonele inundabile se va face numai pe baza avizului de amplasament şi a avizului de gospodărire a apelor eliberat de autorităţile de gospodărirea apelor, conform normelor legale în vigoare; În perioada execuţiei lucrărilor de construcţii se va interzice depozitarea materialelor de construcţie şi a deşeurilor în albiile şi pe malul cursurilor de apă, precum şi evacuarea de ape neepurate pe sol sau în apele de suprafaţă; Se vor lua măsurile necesare de apărare împotriva inundaţiilor şi se vor respecta zonele cu interdicţii de construire; În documentaţiile de urbanism ulterioare adoptării PUG-ului se vor preciza restricţiile la regimul construcţiilor în funcţie de limitele de inundabilitate a localităţii (unde este cazul); Utilizarea îngrăşămintelor organice în gospodăriile individuale se va face cu evitarea scurgerii în cursurile de apă.

Sol

Respectarea prevederilor Codului de Bune Paractici Agricole; În cadrul oricărei lucrări de construcţii se vor lua măsuri pentru evitarea pierderilor de pământ, precum şi pentru utilizarea pământului excavat în reamenajarea şi restaurarea terenurilor.

Schimbari climatice

Încurajarea investiţiilor ce utilizează surse regenerabile de energie

Biodiversitate

Identificarea pajiştilor şi fâneţelor cu valoare naturală ridicată; Informarea şi conştientizarea cetăţenilor privind valoarea acestor tipuri de ecosisteme şi măsurile necesare pentru protejarea acestora; Respectarea regimului de construire şi distanţelor minime de protecţie faţă de ecosistemul forestier; Conservarea zonelor de pădure şi a păşunilor şi fâneţelor, punerea în valoare a cursurilor de apă, amenajarea de spaţii verzi. Acolo unde este posibil, se


84

recomandă crearea de legături între aceste zone, care să permită dezvoltarea faunei şi florei caracteristice; Evaluarea corectă şi de detaliu a biodiversităţii din zona proiectelor.

Managementul riscurilor de mediu

Se va urmări stabilizarea zonelor expuse la riscuri naturale (alunecări de teren, zone inundabile) prin lucrări specifice (consolidări, plantarea cu vegetaţie lemnoasă) şi stabilirea de reguli cu privire la amplasarea de construcţii în aceste zone; Se va interzice realizarea de construcţii de orice fel în albiile minore ale cursurilor de apă şi în zonele inundabile; Se va evita executarea de lucrări ce ar putea duce la declanşarea de alunecări de teren.

Populaţie şi Sănătatea umană

Asigurarea realizării serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în întreaga comună; Asigurarea alimentării cu apă la parametri de calitate în conformitate cu prevederile legale; Delimitarea zonelor de protecţie sanitară pentru sursele de apă şi staţiile de epurare; Realizarea de perdele vegetale de protecţie între zonele de locuit şi unităţile agricole sau cele industriale.

Patrimoniul cultural, patrimoniul istoric si peisajul natural

Interzicerea realizării de construcţii care prin amplasament, funcţiune, volumetrie şi aspect arhitectural depreciază valoarea peisajului; Adoptarea de elemente arhitecturale adecvate, optimizarea densităţii de locuire, menţinerea şi dezvoltarea spaţiilor verzi, adoptarea amenajărilor peisagistice cu funcţie ecologică, estetică şi recreativă; Impunerea refacerii stratului vegetal şi plantarea acestuia după fiecare construcţie realizată; Urmărirea respectării zonelor de protecţie a monumentelor/ siturilor istorice; Adoptarea de măsuri pentru protecţia prioritară a ansamblurilor şi obiectivelor construite valoroase clasificate (situri arheologice, monumente aparţinând cultelor religioase, monumente civile);


85

Interzicerea realizării de construcţii care, prin funcţiune, configuraţie arhitecturală sau amplasament, compromit aspectul general al zonei, distrug coerenţa specificului zonei sau afectează valoarea monumentelor sau a zonelor de protecţie a acestora;

IX. Criteriile care au condus la selectarea variantei alese

Obţinerea variantei de plan supusă evaluării de mediu nu s-a realizat prin selectarea unei alternative, ci prin remodelarea succesivă a primei versiuni de plan. În formularea obiectivelor şi măsurilor /direcţiilor de acţiune propuse s-a ţinut cont de urmatoarele disfunctionalitati identificate in zona:

Zona de locuinţe nu s-a dezvoltat coordonat, mergând întotdeauna pe o reţea de străzi existente. Fondul de locuit este slab echipat cu utilităţi, ceea ce are ca efect, un grad de confort şi igienă scăzut

în locuinţe. Numeroase construcţii de locuinţe sunt amplasate în apropierea sau chiar în zone cu risc de

inundabilitate (în zona inundabilă a pârâului Topoliţa şi pârâului Râiosul). Fărâmiţarea loturilor individuale în suprafeţe mici şi lipsa formelor de asociere a proprietarilor de

pământ duce la imposibilitatea de a exploata terenurile prin tehnici agricole performante (aplicabile protejării solurilor, creşterii productivităţii etc

Dotări social – culturale insuficient modernizate, lipsite de utilităţi, materiale învechite, al unor dotări social-culturale, precum şi starea precară a unor dotări existente afectează buna desfăşurare a proceselor specifice.

Mijloacele moderne de informare şi educare sunt slab reprezentate. Nu există alte surse de finanţare a unităţilor şcolare decât fondurile bugetare. Situaţia precară a sistemului de asistenţă medicală şi socială din comuna Urecheni, subfinanţarea

unităţilor medicale - buget local insuficient; Cea mai mare parte a drumurile comunale şi săteşti nu sunt modernizate, având îmbrăcăminte de

pietriş, accesibilitatea fiind redusă în special pe timp nefavorabil. Absenţa reţelei de canalizare în sistem centralizat. Lipseşte alimentarea cu gaze naturale a populaţiei în sistem centralizat. Insuficientă valorificare a potenţialului turistic. Lipsa sistemului integrat de management al deşeurilor menajere. Migrarea tinerilor spre zonele urbane/munca în alte ţări periclitează continuitatea practicării

meşteşugurilor şi transmiterea de la o generaţie la alta. Lipsa unei instituţii care să pregătească forţa de muncă calificată în vederea reînvierii meseriilor

tradiţionale. Lipsa unor structuri de calificare profesională pentru turism

X. Măsurile pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii planului

Din punct de vedere al cerinţelor HG 1076/2004, această secţiune trebuie să descrie măsurile pentru monitorizarea efectelor semnificative asupra mediului generate de implementarea PUG comuna Urecheni. Conform rezultatelor analizei nu au fost identificate potenţiale efecte negative semnificative în urma implementării planului.


86

Este în interesul titularului de plan şi al locuitorilor comunei să se analizeze posibilitatea includerii în evaluare a unui set de indicatori care să poată evidenţia eficienţa implementării măsurilor prevăzute în PUG comuna Urecheni. Astfel, se propune un sistem simplu şi eficient cu indicatori de monitorizare a efectelor si rezultatelor asupra mediului generate de implementarea planului: Indicatori pentru monitorizarea efectelor - Un program de monitorizare a efectelor PUG care să se concentreze pe problemele de mediu identificate şi care să ofere o imagine graduală asupra modului în care aceste probleme sunt rezolvate;

- Programul de monitorizare trebuie să fie cuprinzător, simplu şi eficient care să presupună un consum redus de resurse, care să permită cunoaşterea cât mai exactă a calităţii mediului în comună;

- Preluarea datelor privind calitatea mediului de către titular de la Agenţia de Protecţia Mediului, ISU, Direcţia de Cultură, operatorul de salubritate, urmarirea şi corelarea observatiilor proprii pentru interventii prompte la protectia factorilor de mediu;

- Sistemul de monitorizare propus se raportează la obiectivele de mediu relevante stabilite în cadrul grupului de lucru SEA. Sistemul de monitorizare va permite astfel nu numai evaluarea impactului implementării PUG asupra mediului, dar şi a modului în care aceste obiective relevante de mediu sunt atinse. Indicatori privind monitorizarea rezultatelor implementării- urmăresc progresele în realizarea obiectivelor, măsurilor şi termenelor stabilite. Analiza PUG comuna Urecheni nu a condus la identificarea unui set de indicatori de monitorizare a rezultatelor. In varianta finală a PUG se vor identifica şi include indicatori de monitorizare care permit: - Monitorizarea anuală a obiectivelor şi măsurilor prevăzute în PUG comuna Urecheni;

- Evaluări asupra progresului înregistrat în atingerea obiectivelor;

- Identificarea întârzierilor, piedicilor şi deficienţelor întâmpinate în implementarea PUG; -Recomandarea de acţiuni pentru îmbunătăţirea implementării Planului. Indicatori propuşi pentru monitorizarea efectelor PUG Urecheni asupra mediului

Indicatori propuşi Descriere Responsabilitate

Inventarul suprafeţelor verzi

existente la nivelul comunei (intravilan)

Raportul m2/cap de locuitor

Primăria comunei Urecheni

Valoarea anuală a pagubelor produse

de inundaţii

Se va cuantifica în termeni monetari


Suprafaţa anuală afectată de alunecări

de teren

Se va exprima în hectare de terenuri

afectate / an


Cantitatea anuală de deşeuri Exprimă măsura extinderii şi eficienţei Primăria comunei Urecheni cu


87

municipale colectate sistemelor de colectare a deşeurilor ajutorul operatorului de salubritate

Lungimea totală a drumurilor

reabilitate în anul curent

Exprimă efortul de modernizare a

infrastructurii de transport


Numărul de pensiuni agroturistice

aflate în funcţiune în anul curent

Exprimă eficienţa măsurilor de

promovare a ecoturismului


Numărul de acţiuni de informare /

instruire în probleme ce privesc

mediul înconjurător

Reflectă efortul comunităţii locale pentru

creşterea gradului de conştientizare a

problemelor de mediu.


Activitatea de monitorizare contribuie la menţinerea efectelor implementării PUG în limitele estimate, eliminandu-

se erori majore care duc la dezechilibre în mediul antropic.


88

XI. Rezumat fără caracter tehnic

Lucrarea reprezintă Raportul de mediu pentru evaluarea strategică de mediu a Planului Urbanistic General al comunei Urecheni, judetul Neamt. Raportul de mediu a fost intocmit in conformitate cu prevederile HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de mediu pentru planuri si programe. Planul Urbanistic General cuprinde obiectivele de dezvoltare pentru comuna Urecheni. Titularul planului este Consiliul Local al comunei Urecheni. Scopul PUG îl reprezinta dezvoltarea comunei corelata cu potentialul zonei, necesitatile populatiei si programe regionale si nationale. Principalele obiective ale PUG sunt: 1. Modernizarea şi dezvoltarea căilor de transport:

Modernizarea prin asfaltare a drumurilor comunale DC 17 – 2,18 km şi DC 21- 1,79 km;

Modernizarea reţelei stradale prin asfaltarea unor drumuri săteşti;

Amenajarea de noi drumuri săteşti în zonele de extinderi ale intravilanelor;

Realizarea de trotuare şi alei pentru circulaţia pietonală;

Amenajarea staţiilor de călători;

Achiziţionarea de utilaje de dezăpezire;

Realizarea de spaţii de parcare;

Reabilitarea şi modernizarea podurilor (5 poduri Urecheni) şi podeţelor existente(5 podeţe Urecheni, 1 Ingăreşti) şi construirea de noi poduri şi podeţe peste Topoliţa şi Râiosul;

Decolmatarea şanţurilor existente; Executarea de şanţuri de scurgere acolo unde este necesar;

2. Modernizarea echipării edilitare:

consolidare şi apărare de maluri pe pâraiele Topoliţa şi Râiosul;

regularizarea şi întreţinerea albiilor pâraielor care străbat intravilanul;

finalizarea sistemului de alimentare cu apă din satul Brateş;

realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apă în cele două sate ale comunei;

realizarea sistemului centralizat de canalizare în satele componente;

construirea şi punerea în funcţiune a staţiilor de epurare;

realizarea reţelei de alimentare cu gaze naturale a localităţilor comunei;

extinderea reţelei de joasă tensiune în zonele propuse pentru extindere;

înlocuirea posturilor trafo subdimensionate, a reţelelor electrice învechite, a stâlpilor de lemn cu stâlpi din beton.

modernizarea iluminatului public;

conectarea de noi abonaţi la reţeaua telefonică (internet, servicii de telefonie);

conectarea la Internet, extinderea reţelei de telefonie fixă, instalarea unor antene de telefonie mobilă, extinderea TV prin cablu, TV digitală;

3.Reabilitarea şi construirea de noi obiective socio-culturale:


89

Creşterea numărului de medici şi cadre sanitare medii;

Reabilitarea clădirii dispensarului medical al comunei;

Construirea unui centru medical şi locuinţe de serviciu pentru personalul medical angajat;

Înfiinţarea unei şcoli de Artă şi Meserii;

Reabilitare şcoli: asigurarea cu agent termic pentru încălzire în sistem centralizat, dotarea cu grupuri sanitare a şcolilor şi grădiniţelor din satele componente;

Îmbunătăţirea permanentă a dotării şcolilor şi grădiniţelor, asigurarea tuturor condiţiilor necesare;

Înfiinţarea unui centru de formare profesională pentru meseriile de templar, ţesător, cioplitor în piatră;

Înfiinţarea Poliţiei Comunitare, cu asigurarea spaţiului, a bazei materiale, a dotărilor tehnice şi a personalului calificat;

Înfiinţarea serviciului de evidenţă a persoanelor cu asigurarea spaţiului, a bazei materiale, a dotărilor tehnice şi a personalului calificat;

Înfiinţare centru de zi pentru persoane aflate în dificultate (vârstnice, copii temporar abandonaţi, victime ale violenţei în familie);

Îmbunătăţirea continuă a fondului de carte din bibliotecile şcolilor şi a bibliotecii comunale;

Înfiinţare parc în localitatea Urecheni; Amenajarea spaţiilor verzi şi dotarea acestora cu mobilier urban.

4. Dezvoltarea economiei:

Dezvoltarea agriculturii: abordarea nişei produselor ecologice, crearea de mărci locale care să reprezinte branduri pentru

comuna Urecheni; înfiinţarea unui abator care să deservească crescătorii de animale; asigurarea protejării mediului înconjurător prin achiziţionarea şi implementarea tehnologiilor şi

echipamentelor nepoluante şi energoeficiente; reconsiderarea meseriilor tradiţionale şi valorificarea abilităţilor şi aptitudinilor locale; înfiinţarea şi organizarea de forme asociative cu caracter comercial ale crescătorilor de animale;

sprijinirea funcţionării asociaţiilor crescătorilor de animale; îmbunătăţirea calitativă a pajiştilor şi fâneţelor montane înfiinţarea şi organizarea de forme asociative ale crescătorilor de animale; sprijinirea înfiinţării grupurilor de producători agricoli; înfiinţarea în comună a unui centru de consultanţă agricolă în vederea formării profesionale şi

informării agricultorilor; achiziţii de rase de animale cu material biologic valoros şi aplicarea însămânţărilor artificiale în

vederea îmbunătăţirii producţiei zootehnice; valorificarea îngrăşămintelor naturale organice din gospodării pentru creşterea fertilităţii naturale a

solului precum şi pentru evitarea poluării solului; eficientizarea activităţilor agricole din comună (în special în extravilan) prin concentrarea proprietăţii

agricole în ferme private; stimularea fermelor mici; acţiuni silvotehnice de amenajare privind: extinderea regenerării naturale a pădurilor ;


90

reconstruirea pădurilor necorespunzătoare din punct de vedere economic şi ecologic prin plantarea de specii adecvate exploatării şi exercitării funcţiei de protecţie;

corectarea torenţilor, aplicarea de măsuri în vederea opririi degradării terenurilor silvice; împădurirea suprafeţelor de teren expuse la alunecări;

Dezvoltarea industriei şi serviciilor bazate pe resursele existente: realizarea unei investiţii industriale care să valorifice fructele, fructele de pădure şi ciupercile („bureţii”)

sălbatice, plantelor medicinale, cu obţinerea de ceaiuri, siropuri, gemuri, dulceţuri, etc. abordarea nişei produselor ecologice, crearea de mărci locale care să reprezinte branduri pentru

comuna Urecheni; înfiinţarea unui abator care să deservească crescătorii de animale locali şi pe cei din comunele

învecinate şi asigurarea protecţiei producătorilor faţă de intermediari prin impunerea unor preţuri minime obligatorii pentru carnea de bovine, ovine;

retehnologizarea unităţilor de prelucrare a lemnului, în scopul creşterii valorii economice a pădurilor prin procesarea cât mai eficientă a volumului de masă lemnoasă;

asigurarea protejării mediului înconjurător prin achiziţionarea şi implementarea tehnologiilor şi echipamentelor nepoluante şi energoeficiente;

reconsiderarea meseriilor tradiţionale şi valorificarea abilităţilor şi aptitudinilor locale Dezvoltarea prestărilor de servicii: înfiinţarea unor ateliere prestări servicii destinate popolaţiei: reparaţii obiecte de uz casnic,

repararea încălţămintei, croitorie, ţesătorie, coafură, etc.; diversificarea formei de servicii pentru populaţie prin: servicii informaţionale, bancare, poştale la

nivelul fiecărei localităţi; alte servicii: spălătorie, notariat; amenajarea unei pieţe agro-alimentare, înfiinţarea unui punct de comercializare a obiectelor tip suvenir, autentice, specifice zonei, înfiinţarea de unităţi ce prestează servicii de reparare şi întreţinere a autoturismelor, încurajarea activităţii IMM, atragerea capitalului investiţional autohton şi străin.

5. Protecţia mediului:

- managementul integrat al deşeurilor menajere, managementul deşeurilor industriale; - construirea instalaţiilor de epurare / preepurare a apelor uzate menajere şi/sau industriale - implementarea de sisteme de monitorizare a calităţii factorilor de mediu (aer, apa, sol); - reconstrucţia ecologică a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului natural – speciile declarate

monumente ale naturii; - stoparea poluării şi depoluarea pâraielor, inclusiv repopularea acestora; - reabilitarea, modernizarea şi extinderea infrastructurii de utilităţi (alimentare cu apă, reţele de

canalizare, gaze naturale); - amenajarea cursurilor de apă şi realizarea unor sisteme de avertizare şi alarmare sonoră a populaţiei

şi a obiectivelor din zonele potenţial afectate de inundaţii; - realizarea unor perdele de protecţie în lungul arterelor rutiere intens circulate (drumurile judeţene); - stabilizarea versanţilor din apropierea căilor de acces – drumuri judeţene sau comunale afectate de

alunecări de teren; - instituirea zonelor de protecţie sanitară;


91

- dezvoltarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor, de transport şi depozitare.

6. Dezvoltarea sectorului de servicii de gospodărire comunală şi spaţii verzi : - Respectarea zonei de protecţie la cimitire; - Instituirea zonei de protecţie la captările de apă, rezervoare, staţii de pompare, staţii de clorinare. - Amenajarea unei zone de agrement în partea central vestică a satului Straja; - Amenajarea spaţiilor verzi - Înfiinţarea Parcului din Urecheni:

- dotare cu mobilier urban: bănci pentru odihnă, mese, chioşcuri; - delimitarea şi amenajare unui teren de sport; - amenajarea de alei pietonale şi instalarea corpuri de iluminat şi coşuri pentru colectarea deşeurilor; -

- Amenajarea de locuri de joacă pentru grădiniţele din comună; - Amenajarea spaţiilor verzi din gospodăriile populaţiei, în special cele cu deschidere la stradă.

7. Dezvoltarea turismului după următoarele linii de acţiune:

amplasarea de indicatoare şi panouri cu informaţii privind activităţile permise şi comportamentul adecvat în zonele forestiere;

amenajarea unor panouri cu harta turistică a regiunii şi harta traseelor care străbat comuna; amenajarea unor spaţii de campare cu cortul, spaţii pentru picnic, vetre pentru aprinderea focului, amenajarea arealelor destinate campării cu pubele şi coşuri pentru depozitarea deşeurilor; amenajarea în comuna Urecheni a unor zone de agrement în zona pădurii; amenajarea unui complex de cazare de tip camping; amenajarea unui mini-manej pentru călărie; referitor la unităţile de alimentaţie publică, se recomandă amenajarea unui restaurant care să îmbine

specificul culinar autohton, cu specificul vânătoresc şi specificul pescăresc; amenajarea unei stâni turistice, unde se pot servi mâncăruri tradiţionale de stână, se pot observa

activităţile specifice oieritului, modul de realizare al produselor tradiţionale de stână, obiectele şi instrumentele utilizate în mod tradiţional.

Raportul de mediu a urmarit sa evalueze impactul pe care il va avea implementarea fiecarui obiectiv din PUG asupra mediului si de a stabili masuri de contracarare a oricarui posibil efect negativ. Pentru factorii de decizie din administratia publica a comunei Urecheni, Raportul de Mediu este un instrument care impreuna cu Planul Urbanistic General poate sa sprijine fundamentarea deciziilor in implementarea unor proiecte care sa reduca la minim impactul negativ al investitiilor, sa intareasca si sa accentueze aspectele pozitive ale dezvoltarii viitoare ale comunei Raportul de mediu, prin evaluarea facuta, ajuta la identificarea, dintr-o faza incipienta, a unor deficiente in ceea ce priveste realizarea unor proiecte, evitandu-se astfel cheltuielile suplimentare necesare remedierilor. Obiectivele prevazute in PUG au fost evaluate din punct de vedere al standardelor de mediu, s-au stabilit masuri de contracarare / minimizare a oricarui efect negativ potential la implementarea PUG. Evidentierea riscurilor generate de neimplementarea masurilor poate constitui baza pentru administratia publica in alegerea prioritatilor in dezvoltarea urbanistica a localitatii.


92

Evaluarea a presupus mai multe etape în care s-a parcurs: - analiza stării actuale a mediului in urma careia s-au stabilit obiectivele de mediu relevante, evaluarea a presupus analizarea modului în care PUG contribuie la atingerea obiectivelor; - s-a analizat inclusiv varianta ”0” şi s-a concluzionat ca varianta definitivă va avea un efect general pozitiv, atât pentru mediu cât şi din punct de vedere socio-economic. Programul de monitorizare se bazeaza pe evaluarea obiectivelor de mediu şi pe performanta aşteptată; se asigură astfel, controlul implementării şi eficacităţii măsurilor prevazute in PUG care îşi propun să nu produca efecte negative asupra mediului. Monitorizarea implementarii PUG va indică dacă sunt necesare măsuri suplimentare. In concluzie, se apreciază că implementarea PUG pentru comuna Urecheni nu va avea efecte semnificativ

negative asupra mediului şi va duce la dezvoltarea durabilă a localităţii pe termen mediu şi lung.


93

Bibliografie

Chifu, T., colab. (2006) Flora şi Vegetaţia Moldovei, Ed. Universitatii Al.I.Cuza, Iaşi.

Cenuşă, E.,(2009) Specii şi habitate de interes comunitar din siturile Natura 2000, Judeţul

Suceava, 80 p.

Doniţă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.-A., (2005) Habitate din

România. Editura Tehnică Silvică Bucureşti, 496 p + 56 p anexe.

Date post:	30-Jan-2017
Category:	Documents
Upload:	nguyenkhanh
View:	239 times
Download:	4 times

RAPORT DE MEDIU PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL AL ...

Documents