1 Beneficiar: COMUNA CHISCANI Contract : 7442/ 2015 Proiect nr.: 39/2015 Proiectant : OPPIDUM STUDIO S.R.L. PLANUL URBANISTIC GENERAL ȘI REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM PENTRU COMUNA CHISCANI, JUDEȚUL BRĂILA MEMORIU DE SINTEZA 2015 Această documentaţie (piese scrise şi desenate) este proprietatea intelectuală a OPPIDUM STUDIO SRL şi poate fi folosită în exclusivitate pentru scopul în care este în mod specific furnizată, conform prevederilor contractuale. Ea nu poate fi reprodusă, copiată, împrumutată, întrebuinţată integral sau parţial, direct sau indirect în alt scop, fără permisiunea prealabilă a OPPIDUM STUDIO SRL, acordată legal în scris. Încălcarea cu sau fără intenţie a clauzelor de mai sus atrage răspunderile legale.
Transcript
1
Beneficiar: COMUNA CHISCANI Contract : 7442/ 2015 Proiect nr.: 39/2015 Proiectant : OPPIDUM STUDIO S.R.L.
PLANUL URBANISTIC GENERAL ȘI REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM
PENTRU
COMUNA CHISCANI, JUDEȚUL BRĂILA
MEMORIU DE SINTEZA
2015
Această documentaţie (piese scrise şi desenate) este proprietatea intelectuală a OPPIDUM
STUDIO SRL şi poate fi folosită în exclusivitate pentru scopul în care este în mod specific furnizată, conform prevederilor contractuale. Ea nu poate fi reprodusă, copiată, împrumutată, întrebuinţată integral sau parţial, direct sau indirect în alt scop, fără permisiunea prealabilă a OPPIDUM STUDIO SRL, acordată legal în scris.
Încălcarea cu sau fără intenţie a clauzelor de mai sus atrage răspunderile legale.
2
FOAIE DE GARDA
Denumirea lucrării: PUG ȘI RLU PENTRU COMUNA CHISCANI, JUDEȚUL BRĂILA
Beneficiar: Comuna Chiscani, județul Braila Nr. Proiect: 39/2015
Contract nr.: 7442/2015 Faza: Plan Urbanistic General și Regulament Local de
Urbanism
Data elaborării: 2015
TABEL RESPONSABILITĂȚI
PROIECTANT GENERAL: S.C. OPPIDUM STUDIO S.R.L
Administrator: dr. arh. urb. Liliana Buhociu Director proiect: arh. urb. drd. Dragoș Buhociu Șef proiect: dr. arh. urb. Liliana Buhociu - RUR: C,D,E
3
STUDII DE FUNDAMENTARE
STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA S.C. OPPIDUM STUDIO S.R.L ECONOMICĂ ȘI POSIBILITĂȚI DE Dr. arh. urb. Liliana Buhociu EXTINDERE INTRAVILAN Dr.ec. Florin Buhociu
STUDIU PRIVIND INFRASTRUCTURA S.C. OPPIDUM STUDIO S.R.L TEHNICO -EDILITARĂ Dr. arh. urb. Liliana Buhociu
STUDIU PRIVIND POPULAȚIA S.C. OPPIDUM STUDIO S.R.L ȘI DEMOGRAFIA Dr. arh. urb. Liliana Buhociu Psih.urb. Maria Buhociu
STUDIU PRIVIND FACTORII SC DANIAS SRL DE MEDIU Daniela Radu
STUDIU TOPOGRAFIC: SC PROIECT SA STUDIU PRIVIND VALORIFICAREA SC PROIECT S.A
3.1 – Reglementări echipare edilitara- alimentare cu apa si canalizare
3.2. - Reglementări echipare edilitara- alimentare cu energie electrica, alimentare cu gaze
naturale si telefonie
4. Proprietatea asupra terenurilor – obiective de utilitate publica
5. Unități teritoriale de referință
Sef proiect, dr. arh. urb. Liliana Buhociu
5
PIESE SCRISE - CUPRINS MEMORIU GENERAL 1.INTRODUCERE
1.1.DATE DE RECUNOATERE A PUG 1.2.OBIECTUL PUG 1.2.1. Solicitari ale temei-program 1.2.2. Prevederi ale programului de dezvoltare a localitatii, initiat si aprobat de Consiliul Local 1.2.3. Editii anterioare ale PUG, modificari sau completari necesare 1.3.SURSE DOCUMENTARE 1.3.1. Studii si proiecte elaborate anterior PUG (lista) 1.3.2. Studii de fundamentare intocmite concomitent cu PUG (lista) 1.3.3. Date statistice furnizate de comisia nationala de statistica, surse judetene sau locale 1.3.4. Proiecte de investitii elaborate in domenii ce privesc dezvoltarea localitatilor 1.3.5. Legislatie 1.3.6. Suportul topografic al PUG 2.STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII
2.1. EVOLUTIE 2.1.1. Date privind evolutia in timp a unitatii teritorial-administrative ce face obiectul PUG 2.1.2. Caracteristici semnificative ale teritoriului si localitatilor, repere in evolutia spatiala a localitatilor 2.1.3. Evolutia localitatilor dupa 1990 2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL 2.2.1. Caracteristicile reliefului 2.2.2. Reţeaua hidrografică 2.2.3. Clima 2.2.4. Caracteristici geotehnice 2.2.5. Riscuri naturale 2.3. RELATII IN TERITORIU 2.4. ACTIVITATI ECONOMICE 2.5. POPULATIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE SI SOCIALE 2.5.1. Evolutia populatiei 2.5.2. Resurse umane 2.5.3. Disfunctionalitati privind evolutia si structura populatiei, modul de ocupare a resurselor de munca 2.6. CIRCULATIA 2.7.INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCTIONALE. BILANT TERITORIAL
2.7.1. Bilantul teritorial al suprafetelor cuprinse în limita teritoriului administrativ 2.7.2. Bilantul teritorial al suprafetelor cuprinse în intravilanul existent 2.7.3. Principalele caracteristici ale zonelor functionale din intravilan 2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE 2.9. ECHIPARE EDILITARA 2.9.1. Gospodărirea apelor 2.9.2. Alimentare cu apa potabila 2.9.3. Canalizare menajera si pluviala 2.9.4. Alimentare cu energie electrică 2.9.5. Telecomunicatii 2.9.6. Alimentare cu gaze naturale /incalzire 2.9.7. Surse regenerabile de energie 2.9.8. Gospodarie comunala. 2.10. PROBLEME DE MEDIU 2.10.1. Situatia existenta 2.10.2. Disfunctionalitati si prioritati in protectia si conservarea mediului 2.11. DISFUNCTIONALITATI SI POTENTIAL DE DEZVOLTARE– (ANALIZA SWOT A SITUATIEI EXISTENTE) 2.11.1. Domeniu – economie 2.11.2. Domeniu – societate 2.11.3. Domeniu – habitat 2.11.4. Domeniu – capacitate administrativa 2.12. NECESITATI SI OPTIUNI ALE POPULATIEI 2.13. CONCLUZII 2.13.1. Stadiul de îndeplinire a reglementărilor din PUG‐ul existent
2.13.2. Diagnostic 3.PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA
3.1.STUDII DE FUNDAMENATRE 3.2. EVOLUTIE POSIBILA, PRIORITATI 3.2.1. Directii posibile de evolutie a localitatilor / potential de dezvoltare 3.2.2. Viziune strategica si obiective 3.2.3. Prioritati de dezvoltare/ prioritati in interventie 3.3.OPTIMIZAREA RELATIILOR IN TERITORIU
6
3.4. DEZVOLTAREA ACTIVITATILOR 3.4.1. Agricultura 3.4.2. Industrie, depozitare 3.4.3. Transporturi 3.4.4. Turism si agrement 3.4.5. Mica industrie, mestesuguri, artizanat 3.5. EVOLUTIA POPULATIEI 3.6. ORGANIZAREA CIRCULATIEI 3.7. INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCTIONALA. BILANT TERITORIAL 3.8. MASURI IN ZONELE CU RISCURI NATURALE 3.9. DEZVOLTAREA ECHIPARII EDILITARE 3.9.1. Gospodărirea apelor 3.9.2. Alimentarea cu apă 3.9.3. Canalizare ape uzate 3.9.4. Alimentare cu energie electrică 3.9.5. Telecomunicatii 3.9.6. Alimentare cu gaze naturale / incalzire 3.9.7. Surse regenerabile de energie 3.9.8. Gospodarie comunala 3.10. PROTECTIA MEDIULUI 3.10.1. Diminuarea pana la eliminare a surselor de poluare majora (emisii, desecari, etc.) / Epurarea si preepurarea apelor uzate 3.10.2. Depozitarea controlata a deseurilor menajere si industriale 3.10.3. Recuperarea terenurilor degradate, consolidari de maluri si taluzuri, plantari de zone verzi, etc 3.10.4. Organizarea sistemelor de spatii verzi 3.11. REGLEMENTARI URBANISTICE 3.12. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA 4. CONCLUZII-MASURI IN CONTINUARE
7
MEMORIU DE SINTEZA
1. INTRODUCERE
1.1. DATE DE RECUNOAȘTERE A PUG: Denumirea lucrarii: PUG SI RLU PENTRU COMUNA CHISCANI,
JUDEȚUL BRĂILA Beneficiar: COMUNA CHISCANI, JUDEȚUL BRĂILA; Proiectant general: OPPIDUM STUDIO SRL
Contract : 7442/2015
Proiect nr.: 39/2015 Faza: PLAN URBANISTIC GENERAL
Data elaborării: 2015 1.2. OBIECTUL PUG
Planul Urbanistic General al comunei Chiscani este o documentaţie tehnică de urbanism cu caracter de reglementare și are ca obiect direcţionarea şi coordonarea amenajării teritoriului, precum şi dezvoltarea localităţii pe termen scurt şi mediu.
Pe baza acestei orientări strategice, Planul Urbanistic General aferent se elaborează
în vederea atingerii următoarelor scopuri: -Imbunătăţirea condiţiilor de viaţă prin eliminarea disfuncţionalităţilor, asigurarea accesului la infrastructuri, servicii publice şi locuinţe convenabile pentru toţi locuitorii; -Stabilirea direcţiilor, priorităţilor şi reglementărilor de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare urbanistică a comunei; -Utilizarea raţională şi echilibrată a terenurilor necesare funcţiunilor urbanistice; -Precizarea zonelor cu riscuri naturale şi măsurile de intervenţie; -Fundamentarea realizării unor investiţii de utilitate publică; -Asigurarea suportului regulamentar pentru eliberarea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construcţie; -Evidentierea fondului construit valoros si a modului de valorificare a acestuia in folosul localitatii; -Corelarea intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spaţiului; -Cresterea calitatii vietii, cu precadere in domeniile locuirii si serviciilor
Obiectivele urmărite prin realizarea acestui PUG sunt: -Optimizarea relatiilor localitatii in teritoriul administrativ judetean; -Valorificarea potentialului natural, economic si uman; -Organizarea si dezvoltarea cailor de comunicatie; -Stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan; -Stabilirea si delimitarea zonelor functionale; -Stabilirea si delimitarea zonelor cu interdictie temporara sau definitiva de construire; -Stabilirea si delimitarea zonelor protejate si de protectie a acestora; -Definirea şi asigurarea cu amplasamente pentru obiectivele de utilitate publică; -Evidentierea detinatorilor terenurilor din intravilan; -Stabilirea modului de utilizare a terenurilor si conditiilor de conformare si realizare a constructiilor; -Protejarea localităţii împotriva dezastrelor naturale; -Dezvoltarea echipării edilitare.
8
1.2.1. SOLICITĂRI ALE TEMEI PROGRAM Dezvoltarea urbanistică ţine cont de aplicarea conceptului de dezvoltare durabilă. Planul Urbanistic General (PUG) şi Regulamentul Local Aferent RLU stabilesc raporturi favorabile între nevoile umane şi potenţialul natural şi antropic, în condiţiile protejării, reabilitării, conservării şi punerii în valoare a patrimoniului natural şi construit existent.
La fundamentarea şi elaborarea PUG se urmăreşte respectarea principiilor, orientărilor, obiectivelor şi prevederilor documentelor internaţionale şi conţinutul cadru specificat în reglementarea tehnică.
Teritoriul administrativ, cf. masuratorilor pe suport topografic, are o suprafață de 10185,00 ha. În componența sa intră satele: Chiscani (reședință de comună) și Vărsătura situate în partea de sud a municipiului Brăila și Lacu Sărat situat în partea de sud-vest a municipiului.
Realizarea PLANULUI URBANISTIC GENERAL și a REGULAMENTULUI LOCAL
DE URBANISM în format DIGITAL poate fi preluat într-un sistem informaţional geografic (GIS) cu aplicaţii de vizualizare, analiză, scenarizare şi tipărire planuri şi raportare.
Elaborarea documentaţiei de reactualizare PUG se poate realiza în trei faze
distincte: Faza I - realizarea de studii de fundamentare
Faza II - realizarea Planului Urbanistic General al comunei Chiscani – jud. Braila –
reactualizare şi a Regulamentului Local Aferent (RLU) cu stabilirea unor raporturi optime între necesităţile umane şi potenţialul natural/antropic şi respectând condiţiile protejării, reabilitării, conservării şi punerii în valoare a patrimoniului natural şi construit.
Realizarea PUG si RLU se etapizeaza, dupa cum urmeaza :
-ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE SI DIAGNOZA SITUATIEI EXISTENTE; -PROPUNERI PUG SI REALIZAREA REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM,
AFERENT PUG; -DOCUMENTATII PENTRU OBTINEREA AVIZELOR. -PUG FINAL PRIN INTRODUCEREA MODIFICARILOR, CA URMARE A AVIZELOR
Elaborarea documentaţiei PUG şi RLU are în vedere o actualizare a elementelor principale legate de evoluţia localităţii precum şi respectarea principiilor, orientărilor, obiectivelor şi prevederilor documentelor internaţionale. De asemenea se urmăreşte structurarea materialului specific, în conformitate cu ,,Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul - cadru al PUG’’ şi ,, Ghid privind elaborarea şi aprobarea RLU ’’ aprobate de MLPAT cu indicativele GPO 38 / 1999, respectiv GM - 007 / 2000 (Ordin B/N/1999 şi Ordin 201 /N/2000 ).
Faza III - implementarea aplicaţiei la nivelul unităţii administrativ - teritoriale,
primăria comunei Chiscani cu gestionarea bazei de date în format digital. Planurile urbanistice generale constituie documentaţiile care stabilesc obiectivele,
acţiunile şi măsurile de dezvoltare pe o perioadă determinată, pe baza analizei multicriteriale a situaţiei existente. Ele orientează aplicarea unor politici în scopul construirii şi amenajării teritoriului localităţilor, politici ce îşi propun, între altele, restabilirea dreptului de proprietate şi statuarea unor noi relaţii socio-economice în perioada de tranziţie spre economia de piaţă.
9
Documentaţia s-a întocmit în conformitate cu prevederile stabilite de Ghidul privind metodologia de elaborare şi conţinutul cadru al Planului Urbanistic General – Indicativ G.P.O.38/1999 aprobat prin ordinul M.L.P.A.T. nr. 13 N/10. 03.1999.
Comanda de proiectare contract nr. 7442/2015, solicită întocmirea
documentaţiei "PUG si RLU pentru comuna Chiscani, judeţul Braila”. Aceasta se realizează în conformitate cu H.G. 525 din iunie 1996 cu completarile
ulterioare care stă la baza elaborării documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism şi stabileşte regulile de ocupare a terenurilor şi de amplasare a construcţiilor aferente acestora.
TEMA PROGRAM a fost întocmită de Consiliul Local al comunei Chiscani, ea fiind
structurată, în principal, pe elementele de cadru conţinut ale metodologiei. Aceasta cuprinde în principal referiri la: sursele de documentare, stadiul actual al
dezvoltării urbane cu precizări legate de relaţii în teritoriu, potenţial economic, populaţie, căi de comunicaţie, zone funcţionale, probleme legate de mediu, echipare edilitară, disfuncţionalităţi, necesităţi şi opţiuni ale populaţiei.
În ceea ce priveste propunerile, in principal acestea vor fi realizate de proiectant pe
baza datelor obţinute din colaborarea cu organismele administraţiei publice locale şi alţi factori implicaţi în emiterea de acorduri şi avize.
Astfel, vor fi prezentate propunerile de organizare urbanistică, plecând de la următoarele premize: o evoluţie posibilă în funcţie de priorităţi, o optimizare a relaţiilor în teritoriu, dezvoltarea activităţilor economice, evoluţia posibilă a populaţiei, organizarea circulaţiei şi a transporturilor, zonificarea funcţională, stabilirea intravilanului propus, protecţia mediului, fondul locuibil, instituţii şi servicii publice, spaţii verzi, sportive, echiparea edilitară, reglementări, obiective de utilitate publică.
Toate elementele cuprinse în partea desenată, vor completa documentarea
realizata de intocmitorii PUG. În scopul detalierii şi întăririi reglementărilor cuprinse în piesele desenate se
elaborează Regulamentul local aferent P.U.G. Aici vor fi preluate toate prevederile cuprinse în documentaţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului, întocmite şi aprobate conform Regulamentului General de Urbanism, aprobat prin HGR nr. 525/1996.
Regulamentul local de urbanism însoţeşte P.U.G. şi cuprinde prescripţiile generale la nivelul întregului teritoriu precum şi prescripţiile specifice la nivelul zonelor funcţionale, respectiv al Unităţilor Teritoriale de Referinţă.
În final, documentaţia va oferi administraţiei locale: o analiză sintetică a situaţiei existente în teritoriul administrativ şi a stadiului actual
de urbanizare; estimarea evoluţiei potenţialului uman, natural şi economic al comunei, pe
perioada de 5-10 ani, precum şi indicarea modalităţilor prin care autoritatea locală şi factorii politici pot influenţa această evoluţie ;
propunerea de soluţii privind structurarea, configurarea şi dotarea tehnico-edilitară a comunei Chiscani;
fundamentul tehnic şi legal pentru întocmirea în continuare a planurilor urbanistice de zonă, a planurilor urbanistice de detaliu, a studiilor de specialitate pe probleme restrânse precum şi pentru autorizarea activităţii de construcţii în teritoriu.
Prin aprobarea Planului Urbanistic General şi a Regulamentului Local Urbanistic
aferent, acestea vor deveni acte de autoritate ale administraţiei locale, asigurând corelarea dezvoltării urbanistice. Ele vor conţine principalele direcţii, priorităţi şi
10
reglementări în dezvoltarea localităţii precum şi prevederile pentru principalele categorii de probleme, cu implicaţii la nivelul localităţii.
1.2.2. PREVEDERI ALE PROGRAMULUI DE DEZVOLTARE A LOCALITATII, INITIAT SI APROBAT DE CONSILIUL LOCAL
În lucrare s-a ţinut cont de toate aprobările date de Consiliul Local Chiscani în ceea ce priveşte Certificatele de Urbanism şi autorizaţiile de construire eliberate până la data executării lucrării şi toate iniţiativele Consiliului Local până la această dată.
1.2.3. EDITII ANTERIOARE ALE PUG, MODIFICARI SAU COMPLETARI NECESARE
In studiu au fost luate in considerare urmatoarele: - Actualizarea perimetrelor localităţilor rurale ale comunei Chiscani; -Procesele verbale de granituire ale teritoriului administrativ al comunei; - PUG elaborat anterior de S.C PRODOMUS S.A. Braila, in anul 2000.
1.3.6. SUPORTUL TOPOGRAFIC AL PUG este realizat de SC Proiect SA Galați.
2.1.1. DATE PRIVIND EVOLUTIA IN TIMP A UNITATII TERITORIAL-ADMINISTRATIVE CE FACE OBIECTUL PUG
În prezent, teritoriul administrativ al comunei Chiscani are în componența sa
localitățile: Chiscani, Vărsătura, Lacu Sărat și o suprafață de 10580,20 ha.
11
Conform documentației cadastrale referitoare la delimitarea hotarelor administrative,
așa cum au reieșit în urma convocărilor comisiilor de delimitare numite prin Ordinul Prefectului nr. 283/23.09.2009, U.A.T. Chiscani se învecinează cu:
- la sud : UAT Tichilești (cf. proces-verbal pt. stabilirea hotarului administrtiv nr. 2959/14.05.2010)
- la est : UAT Mărașu (cf. proces-verbal pt. stabilirea hotarului administrtiv nr. 382/19.01.2011)
- la est : UAT Traian (cf. proces-verbal pt. stabilirea hotarului administrtiv nr. 5318/07.10.2010)
- la nord : UAT Cazasu (cf. proces-verbal pt.stabilirea hotarului administrtiv nr. 3877/14.07.2010)
- la vest :UAT Tudor Vladimirescu (cf. proces-verbal pt. stabilirea hotarului administrtiv nr. 4103/28.07.2010)
- la nord : Mun. Brăila (există un litigiu pe rol, privind trupurile Stațiunea Lau-Sărat și Platforma industrială)
2.6. CIRCULATIA
Comuna Chiscani reprezintă un nod important de circulație teritorială, fiind o
localitate suburbană situată în imediata vecinătate a mun. Brăila. În comună sunt amplasate căi de comunicație rutiere, feroviare și navale, având
caracteisticile traficului european, național, județean și local.
Rețeaua de căi rutiere
Unitatea teritorial administrativă a comunei Chiscani este străbătut de două artere
de drumuri principale, importante, DN21 si DN 2B și o serie de drumuri secundare, dintre care DJ212 și DC8.
Drumul național DN21 este o artera de circulatie importantă ce face legătura între
Brăila – Bărăganu – Slobozia – Călărași, se suprapune cu drumul european E87 și traversează UAT a comunei de la nord la sud, străbătând satul Vărsătura pe latura estică.
În Planul de Amenajare Teritorială a Județului Brăila, DN 21 este prevăzut ca ax principal de dezvoltare interjudetean (Braila-Chiscani-Tichilesti-Unirea-Viziru). Satul Chiscani-reședință de comună- se află în legătură cu acest ax prin intermediul drumului județean DJ 212.
Drumul național DN 2B face legătura între Brăila și Buzău și traversează UAT a comunei de la nord-est la sud-vest.
Drumul județean DJ 212 face legatura între Brăila și Berteștii de Jos și constituie principala arteră de circulație a satului Chiscani - resedinta de comună. Se intresectează cu DN21 și DC8 într-un nod rutier, în cruce, cu prioritate de circulație pe drumul național DN 21.
Drumul comunal DC8 face legătura cu satul Lacu Sărat și, totodată, între DN 21 și DN 2B.
12
Drumuri de importanță națională, județeană și locală prin comuna Chiscani
Sursa: https://www.google.ro/maps Principalele caracteristici ale drumurilor prezentate mai sus sunt: DN 21 - este încadrat în clasa de trafic mediu cu tendinta spre trafic greu;
- starea tehnica a îmbrăcăminţii rutiere prezintă o stare foarte bună; - are latimea platformei de 17 m, cu o latime a partii carosabile de 3.5 m, benzi de incadrare de 0,50 m ÷ 0,75 m si acostamente de 0,50 m ÷ 0,70 m; - prezintă caractericticile unui drumul național european, având clasa tehnică III, în conformitate cu Ordinul Ministerului Transporturilor M.T. 45/1998.
DN 2B - este încadrat în clasa de trafic mediu cu tendinta spre trafic greu;
- starea tehnica a îmbrăcăminţii rutiere prezintă o stare foarte bună; - are latimea platformei de 9 m, cu o latime a partii carosabile de 3.5 m, benzi de incadrare de 0,50 m ÷ 0,75 m si acostamente de 0,50 m ÷ 0,70 m;
13
- prezintă caractericticile unui drumul național european, având clasa tehnică III, în conformitate cu Ordinul Ministerului Transporturilor M.T. 45/1998.
DJ 212 - este încadrat în clasa de trafic mediu; starea tehnica a îmbrăcăminţii rutiere prezintă o stare bună;
- are latimea platformei de 8 m, cu o latime a partii carosabile de 3,0 m, benzi de incadrare de 0,25 m ÷ 0,75 m si acostamente de 0,75 m ÷ 1,00 m; - are clasa tehnică IV, în conformitate cu Ordinul Ministerului Transporturilor M.T. 45/1998; - semnalizările rutiere exsistente sunt specifice drumurilor în aliniament sau curbe, treceri de pietoni semnalizate, marcaje de informare, obligare si restrictie.
DC 8 - este încadrat în clasa de trafic greu;
- fiind un drum de legătură între DN 21 și DN 2B, deservește traficul de tranzit de pe o rută pe alta; - traversând intravilanul satului Lacu Sărat, drumul mai poartă și denumirea de ”strada Gării”; - are latimea platformei de 5,50 m, cu o latime a partii carosabile de 6.50 ÷ 7,00 m, acostamente de 0,50 m ÷ 0,75 m; - are clasa tehnică V, în conformitate cu Ordinul Ministerului Transporturilor M.T. 45/1998;
14
Rețeaua de căi feroviare
Teritoriul administrativ al comunei Chiscani este traversat de Magistrala feroviară
700, linie feroviară principală a Companiei Naţionale de Căi Ferate „CFR”, pe direcția -București-Urziceni-Făurei-Brăila-Galați-.
Prin Făurei se poate asigura și legătura cu linia Buzău- Făurei-Brăila-Galați.
Proiectată şi construită după principiile liniilor moderne, de mare capacitate, linia Bucureşti - Urziceni - Făurei a fost inaugurată la 11 noiembrie 1943 şi a făcut posibilă legătura între estul şi vestul ţării pe cale ferată.
Schema rețelei feroviare CFR
Sursa: http://www.cfr.ro/files/ddr/Anexa%201a.pdf Pe teritoriul comunei se află și 2 linii industriale, astfel: -Gara Lacu-Sărat- zona industrială Chiscani -Port Brăila- cheiul S- zona industrială Chiscani.
Rețeaua de căi navale
În zona studiată există un port fluvio-maritim situat pe malul Dunării, la Brăila. Acesta este unul din cele 4 porturi fluvio-maritime ale țării și are un teritoriu portuar de 50 ha.
În anul 1997, pentru functionarea blocurilor energetice, termocentrala de la Chiscani
a fost dotata cu un port specializat "Oil Terminal" si anume, un terminal de tip petrolier,
amplasat pe malul stang al Dunarii, pentru transvazarea combustibilului lichid respectiv,
pacura. Intregul activ a facut obiectul investitiei: "transport pacura, prin barje fluviale, de la
portul Constanta la rezervoarele de pacura din incinta termocentralei de la Chiscani".
15
2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCTIONALE. BILANT TERITORIAL 2.7.1. BILANTUL TERITORIAL AL SUPRAFETELOR CUPRINSE ÎN LIMITA TERITORIULUI ADMINISTRATIV.
Bilantul teritorial reprezentând proportia dintre suprafetele ocupate de zonele
functionale pe intreg teritoriul administrativ al unitatii de baza, s-a intocmit atat pentru teritoriul extravilan, cat si pentru cel intravilan.
Bilantul teritorial al suprafetelor cuprinse in limita teritoriului administrativ ilustreaza categoriile de folosinta ale terenurilor, grupate pe teritoriul extravilan, teritoriul intravilan si total.
Categoriile de folosinta, conform evidentelor cadastrale, pot reprezenta suprafetele agricole (arabil, pasuni-fanate, vii, livezi) si suprafetele neagricole (paduri, ape, drumuri, curti-constructii, neproductiv)
Bilantul teritorial al categoriilor de folosinta pe intreaga suprafata a teritoriului administrativ permite deducerea suprafetei intravilanului existent, prin aditionarea suprafetelor declarate curti constructii in extravilan la suprafata intravilanului localitatii.
Suprafata teritoriului administrativ al comunei Chiscani este de 10580,20 ha, conform masuratorilor realizate pe suport topografic- PUG 2014 .
Modul de folosintă a teritoriului administrativ al comunei Chiscani este reflectat în
tabelul următor:
Bilantul teritorial al folosintei suprafetelor din teritoriul administrativ existent
2.7.2. BILANTUL TERITORIAL AL SUPRAFETELOR CUPRINSE ÎN INTRAVILANUL EXISTENT
Intravilanul existent este cel propus conform P.U.G. comuna Chiscani în vigoare, elaborat de S.C. PRODOMUS S.A. BRAILA în anul 2000.
În componența teritoriului intravilan existent intră trupurile care reprezinta localitatile Chiscani -resedinta de comuna, Vărsătura, Lacu Sărat, cimitirele, platformele pentru deseuri (dezafectate) si fermele, situate la distanta de localitate, precum si suprafețele introduse prin PUZ, aprobate prin HCL.
16
ZONE FUNCTIONALE
EXISTENT
SUPRAFATA (HA)
% DIN INTRAVILAN
LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE
460,72 35,13
UNITATI INDUSTRIALE 373,53 28,48
UNITATI AGRICOLE 141,33 10,78
INSTITUTII PUBLICE 42,01 3,20
CAI DE COMUNICATII RUTIER
51,86 3,95
FEROVIAR 24,85 1,89
SPATII VERZI, SPORT, AGREMENT 39,61 3,02
CONSTRUCTII TE 8,08 0,62
GOSPODARIE COMUNALA (CIMITIRE, platforme deseuri)
4,81 0,37
APE 86,72 6,61
TERENURI DESTINATIE SPECIALA 77,87 5,94
TOTAL INTRAVILAN 1311,39 100,00
EXISTENT SUPRAFATA, HA
TRUP 1 SAT CHISCANI 231,27
TRUP 2 SAT LACU SARAT 108,80
TRUP 3 SAT VARSATURA 158,00
TRUP 3' SAT VARSATURA 39,16
TRUP 4 FERMA 5 110,00
TRUP 5 TDS1 17,50
TRUP 6 TDS2 9,86
TRUP 7 TDS3 18,80
TRUP 8 SC MAREX 10,78
TRUP 9 POPAS TURISTIC 1,04
TRUP 10 FAZANERIE 13,80
TRUP 11 ROMSILVA 1,62
TRUP 12 SCDA 11,00
TRUP 13 EXTINDERE 1,00
17
TRUP 14 SC CORSANI 4,81
TRUP 15 CHIMAGRI 0,49
TRUP 16 - PUZ 0,16
TRUP 17 - PUZ 0,23
TRUP 18 - PUZ 0,30
TRUP 19 - PUZ 0,50
TRUP 20 - PUZ 6,38
TRUP 21 - PUZ 2,46
TRUP 22 - PUZ 8,54
TRUP 23 - PUZ 8,50
TRUP 24 - PUZ 239,38
TRUP 25 - PLATFORMA CHISCANI 71,44
TRUP 26 - TERMOCENTRALE 41,87
TRUP 27 32,80
TRUP 28 9,23
TRUP 29 151,67
TRUP 30 - LACU SARAT 1 0
TRUP 31 - LACU SARAT 2 0
TRUP 32 - EXTINDERE 0
TRUP 33 - WTG 23 0
TRUP 34 - WTG 18 0
Sursa: masuratori pe suportul topografic PUG 2014
2.7.3. PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE ZONELOR FUNCȚIONALE DIN INTRAVILAN
LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE Funcțiunea dominantă în teritoriul intravilan al comunei Chiscani este locuirea,
ocupând o suprafață de 460.72 ha, reprezentând 35,13% din total intravilan, fiind compusă din locuințe individuale, izolate pe parcele alungite.
Tramele stradale ale localitatilor comunei Chiscani au urmatoarele configuratii:
18
Satul Chiscani (sursa: Google Earth)
Satul Chiscani s-a dezvoltat având ca axă principală drumul judeţean DJ 212. Încă din 1970, vechea șosea de piatră amestecată cu pământ a cedat locul unei șosele de asfalt ce străbate satul în toată lungimea lui.
Satul Chiscani (sursa: Google Earth)
Satul Vărsătura s-a dezvoltat în special pe DN 21 (E584) Bărăganu-Slobozia-Călărași, și mai puțin pe terasa joasă de la Dunăre unde sunt câteva case risipite.
19
Satul Lacu Sărat este așezat pe DN2B– Brăila-Buzău. Odinioară satul se întindea numai în partea de vest a șoselei Brăila-Buzău, construită între 1938-1939, pe vechiul drum cunoscut de localnici ca Drumul Mare sau Drumul Silistrarului.1
Apa Lacului Sărat este separată de o șosea şi de o linie ferată în două bazine:
-bazinul I, cu formă aproape circulară, al cărui diametru este de circa 1 km, pe marginea căruia s-a dezvoltat staţiunea turistică cu profil balnear, ”Lacul Sărat”, aflată în administrarea municipiului Brăila și -bazinul II, mai întins ca suprafaţă, alungit pe direcţia aproximativă N-S, cu o lungime de circa 2 km şi o lăţime de aproximativ 0,5 km, nevalorificat prin turism.
UNITATILE INDUSTRIALE SI AGROZOOTEHNICE ocupă o suprafață de 514,86 ha, reprezentând 39,26% din totalul intravilanului, fiind compusă din Platforma
Industrială Chiscani și spații de producție, depozitare, unități agro‐zootehnice dispersate în intravilan, dezvoltate pe diverse loturi din cadrul comunei.
În afara unitătilor de pe teritoriul administrativ al comunei Chiscani desfăşoară activităţi agricole şi zootehnice majoritatea locuitorilor comunei apti pentru muncă. Prin reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului, practic, fiecare gospodărie individuală a devenit gospodărie agricolă.
1 Asezarile rurale brailene - Steluta Caraman Dan, Ilie Caraman- Brăila: Editura Istros a Muzeului Brailei, 2010, pg 130
20
INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC - zona s‐a dezvoltat foarte puțin în ultimii ani, funcționând în clădirile existente, aceastea fiind situate cu precadere în satul de resedinta a comunei Chiscani. Ponderea avută de instituțiile şi serviciile publice precum şi cea a terenurilor destinate activităților comerciale şi serviciilor este de 42,01 ha, reprezentând 3,20% din totalul intravilanului.
Din punct de vedere al distribuției în comuna si al grupării, zonele cu servicii şi
instituții publice sunt caracterizate printr‐o tipologie de dezvoltare punctuală ‐ prin mici nuclee ce concentrează în special dotările culturale, educaționale şi de sănătate, situate de‐a lungul străzilor principale ale localităților.
Principalele dotări existente în cadrul comunei Chiscani sunt: Administrație:
Consiliul Local și organul executiv al acestuia- Primăria- își desfășoară activitatea într-un imobil modern, în suprafață de 190mp, renovat după anul 2000. Din punct de vedere tehnologic, aparatul administrativ dispune de calculatoare, internet şi fax. Învățământ:
Activitatea instructiv educativă se desfășoară astfel: -în satul Chiscani - grădiniță și școală cu clasele I-IV - grădiniță și școală cu clasele I-VIII -în satul Lacu Sărat – grădiniță.
Cultură În comuna Chiscani funcționează trei cămine culturale, două în satul Chiscani și unul în Lacu Sărat. Culte În satul Chiscani există două biserici otodoxe cu hramurile: ”Cv. Parascheva” și ”Sf. Nicolae.”, majoritatea localnicilor fiind de religie ortodoxă. Al treilea lăcaș de cult aparține credincioșilor baptisti. Satele Lacu Sărat și Vărsătura au câte o biserică, tot de cult ortodox. Sănătate
Asistenţa medicală în comună este asigurată de două cabinete de medicină generală şi două cabinete de stomatologie. Pentru nevoile medicale ale localnicilor, la nivelul localității s-a înfiinţat o farmacie privată. Securitate
Paza bunurilor publice şi ale cetăţenilor este asigurată de postul de poliție de pe raza unității administrativ teritorială a comunei Chiscani.
CAI DE COMUNICATIE Caile rutiere acopera o suprafata de 51,86 ha, reprezentand 3,95% din totalul
intravilanului și sunt reprezentate de DN 21, DN 2B, DC 8, strazile aferente din cele trei sate; căile feroviare impreuna cu constructiile aferente ocupă o suprafata de 24,85 ha, reprezentand 1,89% din totalul intravilanului
SPATII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTECTIE- Zona ocupa 39,61 ha, reprezentând 3,02% din teritoriul intravilan.
De asemenea, in cadrul dotarilor publice (şcoli, grădinite, biserici), sunt spatii
verzi alocate acestor dotari.
21
In ceea ce priveşte raportul spatii verzi publice pe cap de locuitor in intravilan, comuna Chiscani detine o suprafată de: 39,61 ha : 5340 locuitori= 74,18 mp. spatiu verde/locuitor, mai mult decat necesarul stabilit conform normelor in vigoare.
CONSTRUCTII TEHNICO EDILITARE- zona ocupă 8,08 ha, reprezentând
0.62% din totalul intravilanului.
GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE –zona ocupa o suprafata de 4,81 ha, reprezentând 0,37% din totalul intravilanului.
APE –zona ocupa o suprafata de 86,72 ha, reprezentând 6,61% din totalul
intravilanului.
TERENURI DESTINATII SPECIALE –zona ocupa o suprafata de 77,87 ha, reprezentând 5,94% din totalul intravilanului.
2.9 ECHIPARE EDILITARA
2.9.1. GOSPODARIREA APELOR
Resurse de ape Prin structura și componența lor, resursele de apă se află în stânsă corelație cu
elementele de mediu ale teritoriului, orice modificare a condițiilor naturale dar și a activităților antropice ducând la modificarea componentelor resurselor de apă.
Conform Legii nr.171/1997 de aprobare a Planului de Amenajare a Teritoriului
Naţional (P.A.T.N.): Secţiunea II – Apa - Anexa nr.2 – resursele de apă dulce, judeţul Brăila se prezintă astfel: - din punct de vedere al potenţialului bazinelor hidrografice are resurse specifice mai mari decât resursa medie pe ţară de 1875 mc / locuitor şi an; - principalele cursuri de apă sunt de categoria a I-a şi a II- a; - din punct de vedere al vulnerabilităţii, resursele de apă subterană au vulnerabilitate moderată.
GOSPODARIREA APELOR DE SUPRAFATA
Serviciul public de alimentare cu apă, canalizare și epurare a apelor uzate este reglementat prin Legea nr. 241 din 22 iunie 2006 a serviciului de alimentare cu apă si de canalizare.
Cerintele directivelor europene specifice acestui domeniu sunt transpuse în totalitate în legislația românească prin Legea nr. 458/2002 privind calitate apei potabile, modificată și completată de către Legea nr. 311/2004, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, modificată și complectată de Hotărârea Guvernului nr. 352/2005 și de Hotărârea Guvernului nr. 210/2007.
În conformitate cu angajamentele asumate de Guvernul Românei prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, au fost aprobate Planurile de Implementare a Directivei 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman, respectiv a Directivei
22
91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orășenești modificată de către Directiva 98/15/CE.
La nivelul judeţului Brăila, serviciile de alimentare cu apă și de canalizare sunt asigurate de S.C. COMPANIA DE UTILITĂŢI PUBLICE DUNĂREA BRĂILA S.A. care deține atât licența de operare A.N.R.S.C., cât și Autorizațiile de Mediu și de Gospodărirea Apelor.
Referindu-ne la Comuna Chiscani, se poate spune că obiectivul prioritar al autorităților este calitatea apei pentru consumul uman.
Bazinul hidrografic pentru Lacul Sărat din comuna Chiscani are o suprafaţă de colectare de 21,1kmp.
Zonele endoreice, cu suprafeţe de 0.4 – 457kmp, oferă condiţii naturale pentru reţinerea apelor din precipitaţii în lacuri permanente sau temporare, în funcţie şi de structura geologică şi de adâncimea panzei freatice. O bună parte dintre acestea au fost incluse în sistemul de desecare, cu eliminarea apei în cursurile mari prin pompare. In cadrul ciclului natural al apei, calea dominantă de evacuare este prin evaporare, fapt care explică prezenţa proceselor de sărăturare. De altfel, patru dintre lacurile existente în judeţul Brăila au în denumire şi atributul de „lacul sărat”.
Majoritatea UAT din judetul Brăila pentru zona periurbană se compun din zone închise, fara capacitate naturala de evacuare a apelor. Numai părţi din UAT Gropeni şi Chiscani (cuprinzând şi Insula Mică a Brăilei) au posibilitatea de drenare liberă în Dunăre. In cazul ploilor torenţiale, zonele depresionare pot reţine volume de apă importante care să genereze inundaţii locale. Inundaţiile locale pot afecta toate unitatile administrativ-teritoriale din judeţul Brăila, iar comportamanente similare sunt şi în comunele din judeţele Galaţi şi Tulcea.
In cadrul sistemului de desecare, zonele depresionare au fost conectate prin canale secundare şi principale care sunt dirijate către câteva puncte de descarcare prin pompare în Siret – în zona Vădeni şi Siliştea, sau în Dunăre – în zona Chiscani. Sisteme dezvoltate de desecare-pompare sunt, de asemenea, în Insula Mare a Brăilei, transformată în incintă inchisă, unde se află unitaţile teritorial-administrative ale comunelor Măraşu şi Frecăţei.
Lucrările de îndiguire și regularizări au ca destinație apărarea împoriva inundațiilor, a așezărilor umane și a obiectivelor, socio-economice și diminuarea efectelor acestora. În comuna Chiscani sunt realizate îndiguiri, astfel:
Pe fluviul Dunărea, pe sectoarele Noianu – Chiscani, Vărsătura, Brăila cu o lungime totală de 6,8 km.
Surse de apă În comuna Chiscani se află principalele captări de apă de suprafață ale județului:
Denumire priză Curs de apă Utilizator/Localitate Debit mediu
mc/zi
Populație deservită
Nr. de locuitori
Dunăre Chiscani Dunăre
Municipiul Brăila, Chiscani, Cazasu,
Vădeni 90.000
222.000 industrie
SC Celhart Donaris SA Municipiul Brăila
72.000
5.709 locuitori Comuna Chiscani
Filiala Electocentrale Brăila
162.000 Industrie
Dunăre Chiscani Dunăre Comuna Chsicani - 5.709
locuitori
Apă adâncime puț forat
Apă adâncime SC Marex 240 Industrie
apă industrială
23
Apă adâncime puț forat
Apă adâncime SC Comcereal Brăila 360 Industrie
apă industrială
Capacitățile existente ale acestor surse de apă exced necesarul de apă pentru
necesitățile populației, activității economice și pentru irigații. Așa cum reiese din acestă analiză, principala sursă de apă este Fluviul Dunărea.
Apele de adâncime, în marea lor majoritate, nu îndeplinesc condițiile de potabilitate, sistemul de alimentare cu apă prin foraje de adâncime fiind dezvoltat foarte puțin. Din punct de vedere al poluării apelor de suprafață și subterane pe teritoriul Comunei Chiscani, nu sunt semnalate zone critice.
La nivelul Comunei Chiscani s-au identificat o serie de disfunțiuni:
Zone din intravilan fără apă potabilă;
Echipamente depășite în cazul captărilor de apă;
Stațiile de tratare a apei necesită retehnologizare și extideri de capacitate, precum și reînoiri de instalații hidraulice.
Lucrările de îmbunătățiri funciare au fost degradate și devitalizate iar costurile udărilor sunt foaarte riidicate, scăzând interesul cultivării pămîntului și respectiv a irigării acestuia. Irigațiile se fac neorganizat și sunt la scară mică. Acest fapt contravine regimului optim de irigare
Amenajările pentru desecare sunt afectate de depopzitele de reziduuri menajere, canale și podețe colmatate.
Echipamentele folosite pentru irigații sunt ineficiente cu depășirea duratei de viață;
Irigațiile neraționale au produs efecte asupra producției, solului, asupra mediului.
GOSPODARIREA APELOR SUBTERANE
Apele subterane se împart în ape freatice, adică primul orizont de ape subterane cu nivel hidrostatic liber şi variabil, care au ca suport stratul impermeabil din apropierea suprafeţei terestre şi ape de adâncime, cantonate în depozite friabile dar intercalate între state impermeabile, fapt ce face ca acestea să se mai numească şi captive. Acviferul freatic din zona comunei Chiscani este contituit dintr-un complex de nisipuri și nisipuri prăfoase din baza formațiunilor loessoide.
Alimentarea freaticului se face cu precădere din precipitaţii şi mult mai puțin din irigaţii, mai ales în ultimul deceniu, irigaţiile fiind aproape în întregime abandonate. Astfel, nivelul freaticului oscilează în limite foarte strânse (de ordinul decimetrilor), remarcându-se o scădere continuă dinspre lunile ploioase de primavară (mai, iunie) spre lunile mai secetoase de toamnă (septembrie, octombrie).
Apele de adâncime de pe teritoriul județului Brăila se găsesc cantonate în pietrișurile de Frățești (cursul inferior al Călmățuiului și arealul Bălții Brăila) și în depozitele nisipoase cu o granulație mijlocie și fină de vârstă cuaternară Câmpia Brăilei și Câmpia Călmățuiului). Apele de adâncime din depozitele cuaternare apar în 2-3 orizonturi până la adâncimea de 200 m. În piertrișurile de Fățesti, apele de adâncime de găsesc între 2 - 50m și 50 - 100m.
Din punct de vedere hidrochimic, apele de adâncime din depozitele nisipoase cu granulație fină sunt în general nepotabile, cu mineralizații între 3 și 8 g/l. Cele din pietrișurile de Frățești prezintă calități potabile mai bune.
Sursele subterane sunt surse independente, realizate prin diferite surse de finanțare: H.G. nr. 577/1997; H.G. nr. 687/1997 și O.G. nr. 7/2006. Resursele de apă subterană sunt socotite ca având vulnerabilitate moderată la poluare.
24
AMENAJARI ŞI INSTALATII PENTRU IRIGATII ŞI DESECARI Judeţul Brăila ocupă unul din primele locuri din ţară în ceea ce priveşte suprafaţa
amenajată cu sisteme de îmbunătăţiri funciare (irigaţii şi desecări). Sistemul de irigaţii Argeş-Ialomiţa-Siret Brăila asigură irigaţii pe o suprafaţă de
690.964 ha, din care 357.736 ha sunt pe teritoriul judeţului Brăila, şi desecări pe 529.500 ha cu 268.100 ha în judeţul Brăila. Lungimea totală de canale în judeţul Brăila este de 5.870,65 km, din care 1.203,55 km sunt pentru irigaţii şi 4.667,1 km pentru desecări, cu ajutorul a 598 staţii de pompare (461 SP fiind pentru irigaţii şi 137 SP - pentru desecări), având o putere totală instalată de 387MW, respectiv de 359.4MW pentru irigaţii şi 27.7MW pentru desecare. Capacitatea totală de pompare este de 2068mc/s pentru întregul sistem.
Pe teritoriul comunei Chiscani sunt prezente lucrări hidrotehnice, reprezentate de canale de irigatii apartinand SNIF Sucursala Brăila.
Amenajările sunt de tip complex pentru irigații și desecare, care funcționează simultan sau alternativ primăvara, vara și toamna în funcție de necesitățile zonei. Comuna Chiscani face parte din amenjările de irigații Călmățui – Gropeni – Chiscani cu o suprafață de 12.148 ha și Noianu – Chiscani în suprafață de 11.777 ha. Volumul mediu de apă cosumat pentru irigații este în creștere în condițiile în care suprafața irigabilă a scăzut. Amenajările de desecare fac parte din sistemele de desecare Călmățui – Gropeni – Chiscani în suprafață de 17.129 ha și Noianu Chiscani în supafață de 150 ha.
Pentru înlăturarea efectelor negative ale fenomenelor climatice extreme și în
vederea prevenirii degradărilor teritoriilor prin eroziuni ale solului, la nivelul comunei Chiscani au fost executate următoarele lucrări de irigații și hidroameliorative:
Specificație Suprafață ha Pondere
Total suprafață agricolă 5299 100%
Amenajări pentru irigații 4907 92,6%
Suprafață efectiv irigată 1649 31,1%
Amenajări pentru desecare 3391 64%
Amenajări pentru combateea eroziunii solului
286 5,4%
Amenajări pentru drenaj 302 5,7%
25
Din considerente economice sistemul nu functionează decât partial, această situatie
conducând la modificări în structura solului şi a nivelului apelor de suprafată şi subterane. Marea majoritate a stațiilor de pompare sunt degradate şi descompletate, repunerea lor în funcțiune însemnând valori mari de investitii.
Repunerea în exploatare a sistemului de irigații din zonă va avea un efect benefic asupra întregii activități agricole. Unitatea Județeană de Îmbunătățiri Funciare Brăila are în plan realizarea unor ample lucrări de reabilitare a sistemului de irigații-desecare la nivelul întregului județ.
Lucrările de îmbunătățiri funciare pe teritoriul Comunei Chiscani au următoarele
direții de acțiune și măsuri aferente: • Modernizarea, completarea și reabilitarea sistemelor hidroamelioratoare
(lucrări de îmbunătățiri funciare): • Echiparea stațiilor de sisteme de pompare cu randamente hidraulice ridicate,
cu aparatură de automatizare și debitmetre; • Fracționarea debitelor în stații; • Reafacearea construcțiilor hidrotehnice deteriorate; • Reabilitarea amenajărilor. • Creșterea eficienței tehnice și economice a lucrărilor de îmbunătățiri
funciare;
26
• Monitorizarea stării și reabilitarea digurilor la Dunăre; • Dezvoltarea politiii investiționale și organizatorice pentru lucrările de
îmbunătățiri funciare.
2.9.2. ALIMENTARE CU APĂ POTABILA Alimentare cu apă Sistemul zonal de alimentare cu apă Brăila are ca sursă de apă potabilă sursa de
suprafață Fluviul Dunărea, captarea apei realizându-se prin priza de mal Chiscani și care deservește zona de nord și nord-est a județului. În prezent acest sistem deservește un număr de 193.356 de locuitori. Se are în vedere finalizarea investițiilor pentru asigurarea cu apă în municipiul Brăila, stațiunea Lacu Sărat, Chiscani, Vărsătura, Lacu Sărat (Comuna Chiscani) etc.
Această sursă de apă este reprezentată de priza RA APĂ Brăila și are un debit mediu de 90.000mc/zi.
Sistemul de alimentare cu apă cuprinde și stația de tratare/clorinare Chiscani. Apa distribuită în sistemul zonal Brăila este tratată în stația de tratare Chiscani.
Sistemul de alimentare cu apă cuprinde și stația de pompare de la Chiscani (asigură presiunea optimă în rețeaua de distribuție) și aducțiuni – tronsonul cuprins între stația de tratare Chiscani și gospodăriile din municipiul Brăila și rezervoare de înmagazinare.
Sistemul centralizat de alimentare cu apă din comuna Chiscani are ca sursă principală de apă Fluviul Dunărea. Aceasta este înmagazinată într-un rezervor, la care este cuplată stația de pompare. Alăturat de rezervor se află camera de vane.
Sistemul de alimentare a comunei Chiscani se prezintă astfel:
Nr. crt.
Localitate sau unitatea deservită Capacitate instalată
I CAPTARE
1
SC Celhart Donaris SA Brăila
SC Ceprohart SA Microproducție
SC Ceprohart SA Cercetare
SC PAL SA
SC Antefero
Alte unități de pe platforma industrială
Priză Fluviul Dunărea
Stație de pompare SP1 echipată cu 1 + 1 pompă MDS
Q = 6.000 mc/oră H = 30 mCA P = 900 Kw
2
SC APA PROD COM SRL Brăila
Municipiul Brăila
Comuna Chiscani
Comuna Vădeni
Comuna Cazasu
SP 2 Echipată cu 1 + 1 pompe MDS Q = 7.500 mc/oră H = 30 mCA P = 980 Kw
3 Filiala Electrocentrale Brăila
SP2 5+1 pompe AVR 1202 cu ax vertical având Q = 13.500 mc/oră H = 30 mCA P = 110 Kw
4 Comuna Chiscani Priză proprie apă brută
5 SC MAREX
2 puțuri forate cu următoarele caracteristici:
1 cu H = 100m,
1 cu H = 132m. Echipate cu pompe HEBE.
Q = 20 mc/h
6 Comcereal Brăila
Baza de recepție Lacu Sărat
Puț forat cu: H = 57 m echipat cu pompe HEBE
27
Q = 25mc/h H = 20 mcA P = 4 kw
II STAȚII DE TRATARE, CONDUCTE DE ADUCȚIUNE, REZERVOARE DE
ÎNMAGAZINARE, REȚELE DE DISTRIBUȚIE
1
SC Apa Prod Com SRL Brăila
Municipiul Brăila
Comuna Chiscani
Comuna Vădeni
Comuna Cazasu
Platforma industrială Chiscani
SC PAL SA
SC Artefero
SC Romsa Grup SA (sere)
Energoconstrucția
Energomontaj
Fabrica de mobilă
Stație de tratare Chiscani cu o capacitate de 800 l/sec. 3 stații de tratare pentru unitățile de pe platforma industrială Chiscani.
2 Electrocentrale Brăila 1 stație de tratare cu Q = 24
mc/h
III CONDUCTE DE ADUCȚIUNE ȘI DISTRIBUȚIE
Platformă industrială Chiscani Conductă de aducțiune Dn 1200 mm
SC Apa Prod Com SRL Brăila
Municipiul Brăila
Comuna Vădeni
Comuna Chiscani
Conductă de aducțiune Dn 1000 mm
Electrocentrale Brăila
2 conducte din OL Dn 1600 mm 1 conductă din OL 377 mm pentru alimentarea cu apă brută pentru stația de tartare
Energoutilaj, Energoconstrucția, Fabrica de mobilă
Conductă OL Dn 100 pt. apă industrială Apă potabilă din rețeaua comunei Chiscani
SC Traian, SC Donaris și Transpec Conductă OL Dn 1000, 1000 mm a Municipiului Brăila
SC DA Sediu
Rețele Dn 150 – Dn 50 mm Castel apă 75mc Rezervor înmagazinare 300 mc
Localitatea Chiscani
Racord la conducta de apă Donaris și SC Apa prod com SRL cu conducte de ϕ 110 Conducta de apă brută cu diametrul: ϕ 100 – ϕ 200
Localitatea Lacu Sărat
Rețea de distribuție din PVC tip C având diametre între Dn 50 și Dn 110, rețele racordate la rețeaua de aducțiune.
Localitatea Vărsătura
Conducte de aducțiune Premo Dn 600, Premo Dn 1000 apă potabilă – municipiul Brăila și apă brută Premo Dn 800 mm Conductă Dn 200 – aferentă stațiunii Lacu Sărat Racorduri la conductele de mai sus, pentru consumatorii localității Vărsătura de diferite
28
diametre
SC Comcereal Brăila
1 rezervor înmagazinare V = 50 mc 1 rezervor înmagazinare V = 100 mc Racord rețea orășenescă Dn 110
SC Marex SA
Rețele de alimentare Dn 32 ÷ 110 cu racorduri la rețeaua orășenească și cele 2 puțuri forate
Refionala CF Brăila, stația Lacu Sărat Racord cu țeavă Dn 1” de la SC DA fermă
Reval SRL Popas Turistic Cabana Stejarilor Racord la rețeaua orășenească cu OL Zn Dn 4”
Romsilva RA Filiala Brăila – Ocolul silvic Lacu Sărat
2 racorduri de alimentare cu apă, din care unui Dn 50 pt. apă poatabilă și unul de Dn 300 pentru irigări (racorduri pentru irigări este realizat la conducta de apă brută Dn 800 ce vine de la stația de captare Chiscani.
SC DA (fosta fermă 6 – 7 Stejarul) Racord la rețeaua Marex cu o țeavă OL Zn 1½”
SC Dura Bet SRL
Apă brută din Dunăre prin intermediul ueni pompe Sadu cu: Q = 40 mc/h H = 35 mcA P = 5,5 kw
Cheiul S Racord din OL Dn 219 la conducta Dn 1000 Stație hidrofor
SC Elteni SRL Racord la OL Dn 210 cu o conductă OL Dn 2”
SC Transpec SRL Racord OL Dn 3” la conducta Dn 1000 Municipiul Brăila
SC Frontiera SRL Racord 1½” la conducta Dn 1000 Municipiul Brăila
SC Turc Rom SRL
Racord 2” la conducta Dn 200 ce alimentează stațiunea Lacu Sărat – irigația Racord Dn 150 la conducta Dn 800
SC Agrisan Solar Racord de 2” la conducta de apă ϕ 200 ce alimentează cu apă stațiunea Lacu Sărat
2.9.3. CANALIZARE MENAJERĂ ŞI PLUVIALĂ.
La nivelul județului Brăila, din totalul localităților circa 74,76% dispun de rețele de
alimentare cu apă și doar 69% de sisteme de canalizare. Majoritatea localităţilor rurale din judeţ nu dispun de sisteme de canalizare sau
staţii de epurare. Localităţile limitrofe municipiului Brăila, Chiscani şi Cazasu, sunt racordate
29
la sistemul de canalizare al municipiului, apele uzate fiind transportate prin canalele colectoare spre emisarul Dunăre.
Aglomerarea Chiscani este prevăzută cu rețea de canalizare cu racordarera acesteia la stația de epurare a municipiuui Brăila, însă satul Lacu Sărat nu are rețele de canalizare.
Colectarea apelor uzate menajere se face în haznale care, nefiind ecologic construite, poluează bacteriologic pânza freatică, care în majoritatea cazurilor este consumată în scop potabil prin fântânile din comună.
Conform documentațiilor tehnice privind canalizarea apelor uzate în comuna Chiscani situația acesteia se prezintă astfel:
Nr. Crt.
Denumirea localității și
străzii
Diamentrul sau alte
caracteristici
Lungime m
Conductă refulare ml
Rețea canalizare
ml
1 Sat Chiscani
Strada Câmpului Dn 300 900 - 900
Strada Școlii Dn 400 927 + 927
DJ 212 Dn 400 762 + 762
Stație pompare - cheson - pompe 2+1 5.7 l/sec
4.00 m
Conductă de refulare de la SP2
Φ 160 mm 3060 4060 -
2 Sat Vărsătura
Rețea de canalizare
Dn 300 400 - 400
Rețea de canalizare
Dn 500 40 - 40
Stație pompare - cheson - pompe 2+1 5.7 l/sec
4.00 m
Conductă de refulare de la SP3 la stația de pompare existentă în cartier VIZIRU
Φ 200 1665 1665 -
ETAPA II
Strada Câmpului Dn 300 1706 - 1706
Strada Școlii Dn 400 308 - 308
Strada Școlii Dn 300 1304 1304
Strada Școlii Dn 400 445 - 445
SP1 – cheson
Stație de pompare
1+1 rezervă 5,70 l/sec
4 m
Conductă de refulare de la SP1 la coletor Strada Școlii et. I-a.
Dn 400 1830 1830
30
Strada Sf. Dumitru Tronson DJ 212 – Strada Câmpului
Dn 250 140 - 140
Strada Mateiu Caragiale
Dn 250 Dn 300
424 709
- -
424 709
RECAPITULAȚIE
Canalizare Chiscani - rețele
Diferite diametre
12515 4890 7625
Canalizare Vărsătura - rețele
Diferite diametre
2105 1665 440
Total rețele 14620 6555 8065
Stații pompare: Buc 3 II. CANALIZĂRI EXISTENTE PE LOCALITĂȚI ȘI DESTINAȚII
1 Filiala Electrocentrale
Colector canalizare Emisar: Fluviul Dunărea Apele tehnologice sunt evacuate direct în Dunăre prin canalul de evacuare existent
2
SC Celhart Donaris SC Ceprohart SA Producție SC Ceprohart SA Cercetare SC Dunacom SA
Sistem centralizat de canalizare realizat în sistem divizor cu dimensiuni cuprinse între Dn 180 ÷ Dn 300. Apele uzate industriale, apele menajere și apele pluviale sunt epurate în stația de epurare mecanică cu o capacitate de 18.000 mc/h. Apele epurate sunt evacuate gravitațional prin 2 colectoare generale la Dunăre.
3 SC DA (ferma 8) Rețele de canalizare din tuburi Dn 300 Fosă septică vidanjabilă cu V = 20 mc
4 SC Rom SA Group Sere
Chiscani
Canalizare în sistem divizor tuburi de beton de beton Dn 200 ÷ Dn 300 mm Racordarea se face la canalizarea SC Celhart Donaris SA Brăila. Apele de irigații sunt colectate într-un bazin de retenție de unde sunt pompate în canalizarea Celhart Donaris SA. Stația de pompare este echipată cu 2 pompe ACV cu ax vertical având Q = 80 mc/h, H = 15 mCA
5 Energoconstrucția Tub beton Dn 250 cu fosă septică vidanjabilă cu V = 10 mc
6 SC Donaris Land
Apele uzate menajere din incintă sunt evacuate la rețeaua la rețeaua de canalizare a stațiunii Lacu Sărat prin intermediul stației de pompare dotată cu 1+1 pompe ACN cu Q = 15 mc/h H = 20 mCA P = 5 Kw
7 SC Transpec Canalizare cu fosă septică vudanjabilă cu V = 25 mc
8 Energoutilaj Canalizare pluvială care se evacuează în bazinul betonat cu legătură la canalul de evacuare a Filialei Electrocenttrale Brăila.
9 SC DA (ferma 6+7) Lacu Sărat
Evacuarea dejecțiilor de la grajduri se face prin colectarea și evacuarea în bazinele de tip batal Birouri, locuințe sociale - rețele de canalizare Dn 200 și Dn 300 racordate la fose septice vidanjabile cu V = 15 mc.
10 SC MAREX SA Canalizare în sistem divizor di tuburi Dn 200 ÷ 300 mm și stațiede epurare. După epurare, apele epurate se pompează în colectorul orășenesc
31
pluvial cu Dn 1000. Diamettrul conductei de refulare este de Dn 140 mm.
12 Cheiul S Sistem unitar realizat din tuburi A = 300 mm cu deversare directă în Fluviul Dunărea
13 SC Eltine Colector de canalizare menajeră Deversare în colectorul de canalizare Brăila Sud
14 SC Frontera SRL Apele uzate provenite din activitățile minilaboratorului sunt colectate dintr-o fosă septică vidanjabilă cu V = 16 mc
15 SC Turc Rom SRL Canalizare și fosă septică vidanjabilă cu volum de 20 mc
La nivelul sistemului de canalizare a Comunei Chiscani există o serie de
disfuncționalități și anume:
Degradarea canalizărilor existente
Grad avansat de uzură pentru utilajele stațiilor de pompare
Satul Lacu Sărat nu are rețele de canalizare
Existena unor comportări ale materialului necorespunzătoare (beton, azbociment etc.)
Neetanșeități ale sistemului de colectare (cămine și îmbinări de conducte) Apele pluviale din zonele de locuințe, dotări social-culturale și economice se scurg
gravitațional prin sanțurile drumurilor existente, nesistematizate. Întrucât nu există pante continui spre o vale sau râu, apa în unele zone balteste. Unele străzi nu au șanțuri de scurgere, sau au șanțuri cu secțiunea obturată, acest lucru împiedicând scurgerea corespunzătoare a apelor.
Principalele disfuncționalități constatate sunt : - lipsa unui sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere, în întreaga
comună, care reprezintă principala sursă de poluare a pânzei de apă freatică, utilizată în prezent pentru alimentarea cu apă;
- evacuarea reziduurilor fecaloide nu se face în mod organizat, neexistând serviciile de vidanjare prin care să se colecteze aceste și să fie evacuate la o stație de epurare apropiată;
- lipsa parțială a rigolelor și șanturilor de scurgere sau întreținerea necorespunzătoare a celor existente.
La nivelul județului, pentru realizarea unei infrastructuri de canalizare s-au stabilit un număr de 130 aglomerări din care vor fi soluționate 6 parțial în prima etapă.
În conformitate cu definiția aglomerărilor din Directiva 91/271/CEE, aglomerările identificate au fost grupate în 3 clustere, funcție, în principal, de conectarea la aceeași stație de epurare, 2 aglomerări cu o populație echivalentă mai mare de 10.000 p.e. și 23 aglomerări mai mari de 2.000 locuitori echivalenți.
2.9.4. ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA
Teritoriul judeţului Brăila este străbătut de următoarele magistrale de transport a
32
energiei electrice: • LEA 400 kV Gura Ialomiţei – Lacul Sărat (Brăila) cu ramificaţii spre Isaccea –
Reţelele publice de distribuţie de medie tensiune asigură alimentarea cu energie electrică, prin intermediul posturilor de transformare, a reţelelor de joasă tensiune care deservesc consumatorii din teritoriu.
Reţelele sunt majoritar aeriene, tensiunea de lucru fiind în principal 20 kV, mai existând însă şi reţele de 10 kV sau 6 kV.
Reţelele de distribuţie de joasă tensiune sunt amplasate aerian (LEA 0,4 kV) în principal în mediul rural şi parţial în mediul urban. In mediul urban, în zonele centrale, precum şi în cele sistematizate din punct de vedere al reţelelor tehnico – edilitare, aceste reţele sunt de tip subteran (LES 0,4 kV).
Comuna Chiscani este electrificată în proporție de 100 % iar starea tehnică a
rețelei de alimentare cu energie electrică este bună.
Sursa: PATJ Brăila – faza I -Studiu de fundamentare ”Infrastructura tehnică majoră”- 2008
Teritoriul comunei Chiscani este străbătut de următoarele magistrale de transport a energiei electrice: Linia de 400KV (LEA 400 KV) Lacu Sărat – Brăila – Galați.
Distribuția energiei electrice se realizează prin următoarele linii: Linii de 110 KV: Brăila – Chiscani – Lunca – Lebăda – Zatna Brăila – Însurăței – Gura Ialomiței Brăila – Romanu – Măxineni Brăila – Urleasca – Ianca – Făurei – Jugureanu – Colțea Rețele de distribuție de tensiune medie Rețelele de distribuție publică de medie tensiune asigură alimentarea cu energie
electrică prin intermediul punctelor de transformare a rețelelor de joasă tensiune, care deservesc consumatorii de diverse tipuri.
Rețelele de medie tensiune existente, majoritare, sunt de 20 KV și parțial de 6KV. Liniile de 20 KV și de 6 KV sunt pozate aerian și subteran.
Astfel, s-a procedat la redistribuirea consumatorilor, fapt ce a condus la satisfacerea cerinţelor acestora. La fiecare consumator există firide de branşament echipate cu siguranţe şi contoare de măsurare a energiei electrice.
Nu se înregistrează căderi de tensiune şi s-a redus substanţial numărul întreruperilor în alimentarea cu energie electrică.
Rețele de distribuție de joasă tensiune sunt de tip aerian (LAE 0,4 KV). Alimentarea
33
rețelelor de joasă tensiune se face de la rețelele de medie tensiune prin intermediul posturillor de transformare.
Indicator energetic: LES + LEA – MT/post = 1,53 km/post Comuna Chiscani este dotată cu următoarele posturi de transformare: Localitatea Chiscani (inclusiv platforma industrială).
Nr.
Crt.
Denumire
consumator
Rețele Posturi Trafo
20 KV
Rețele de distribuție
de joasă Înaltă tensiune Medie tensiune
1
Localitatea
Chsicani 110 KV
1 linie de LEA
20 KV
PT 20/04 KV (intrare în
sat aerian pe stâlp de
beton)
Stâlpi beton +
conductoare tip TYR
sau conductoare funie
neizolate pe izolatori
consolă
A 2a linie LEA
20 KV+LES
20KV în sudul
localității
6 buc PT 20/04 KV
aeriene pe stâlpi de
beton
Stâlpi beton +
conductoare tip TYR
sau conductoare funie
neizolate pe izolatori
consolă
2 Platforma Chsicani
2 ST – 110/20
KV legate la:
ST 110/20 KV
Lacu Sărat
LEA 20 KV
LES 20 KV
9 PT 20/04 KV
(aeriene pe stâlpi de
beton sau în cabină
supraterană)
LEA și LES
0,4 KV
3 Energoconstrucția LEA 20 KV PT1 buc 20/04 KV LEA și LES 0,4 KV
4 SC DA 1 PT 20/04 KV - ferma LEA și LES 0,4 KV
5
SC Donaris
SC Traian SA
SC Tracon
LEA 20 KV 1 PT 20/04 KV LEA și LES 0,4 KV
6 SC Transpec 1 PT 20/04 KV LEA și LES 0,4 KV
7 SC Energoutilaj
SC Romso Grup 7
1 PT 20/04 KV
1 PT 20/04 KV LEA și LES 0,4 KV
Vărsătura
1 Locuințe LEA 20 KV
1 PT 20/04 – 4 KVA
Termoficare 1
1 PT 20/0,4 – 400 KVA
sere Vărsătura
1 PT 20/04 – 100 KVA
Termoficare 2
Stâlpi beton cu
conductoare de tip
TYR
LEA 6 KV 1 PT 6/04 KV – 160
KVA Vărsătura
Stâlpi beton cu
conductoare de tip
TYR
2 Linie tramvai
LEA 20/6 KV
Stație redresare
20/6 KV
3
Stații sortare
Vărsătura
Durabet SRL
1 PT 6/04 KV – 160
KVA – Stație sortare LEA și LES 0,4 KV
4 Cheiul S aferent
unității de marină
1 PT 20/0,4-160 KVA
(supraterane)
1 PT 20/04 – 250 KVA
LEA și LES 0,4 KV
5 Antestație 1 PT 20/0,4 - 63 KVA
Antestație CFR LEA și LES 0,4 KV
6 Colector canalizare
– stație de pompare
1 PT 20/0,4 - 1000 KVA
SPE Colector LEA și LES 0,4 KV
7 Zona liberă
1 PT 20/04 KVA
Oragnizare șantier Zona
Liberă
LEA și LES 0,4 KV
8
U. Militară St.
Betoane Eltini
Transpeco
1 PT 20/04 – 400
KVA - UM LEA și LES 0,4 KV
9 SPE 2 Noianu și
Stații pompare dig
1PT 20/0,40 – 40 KVA
– SPE 2 Noianu
2 PT 20/0,4 – 160 KVA
– SPE 1
1 PT 20/0,4 – 1000
KVA - SPE1
10
Pepinieră PT 6/0,4 – 250 KVA 10
34
Pepinieră
Lacu Sărat
1 Localitatea Lacu
Sărat LEA 20 KV 2 PT 20/0,4
Stâlpi beton tip
conductoare funie
neizolate sau
conductoare izolate
torsadate TYIR
2 Ferma 5 SCDA LEA 20 KV 2 P 30/0,4 KV
Stâlpi beton tip
conductoare funie
neizolate sau
conductoare izolate
torsadate TYIR
3 Îmbrăcăminți
asfaltice Constanța PT 22/87
Stâlpi beton tip
conductoare funie
neizolate sau
conductoare izolate
torsadate TYIR
4 Comcereal PT 20/0,4
Stâlpi beton tip
conductoare funie
neizolate sau
conductoare izolate
torsadate TYIR
5 Sere CFR PT 22/106
Stâlpi beton tip
conductoare funie
neizolate sau
conductoare izolate
torsadate TYIR
6 Marex LEA 20 KV 2 PT 20/0,4
Stâlpi beton tip
conductoare funie
neizolate sau
conductoare izolate
torsadate TYIR
7 SC Stejar Prod
Impex SRL
1 PT 20/0,4 în cabină pe
fundație beton
Stâlpi beton tip
conductoare funie
neizolate sau
conductoare izolate
torsadate TYIR
8
SC Reval SRL
Popas Turistic
Cabana Stejarilor
1 PT 20/0,4 aerian
Stâlpi beton tip
conductoare funie
neizolate sau
conductoare izolate
torsadate TYIR
9
Fazanerie –
Asociația
Vânătorilor și
pescarilor sportivi,
Ocolul silvic Lacu
Sărat
1 PT 20/0,4 aerian
Stâlpi beton tip
conductoare funie
neizolate sau
conductoare izolate
torsadate TYIR
10
SC Brimex – Fost
Horticola SA,
Ferma 2
1 PT 20/0,4 aerian
Stâlpi beton tip
conductoare funie
neizolate sau
conductoare izolate
torsadate TYIR
11 SC DA – Ferma
2+3 Silistraru 1 PT 20/0,4 aerian
Stâlpi beton tip
conductoare funie
neizolate sau
conductoare izolate
torsadate TYIR
Disfuncționalități existente la nevelul comunei Chiscani: - La producerea energiei electrice în cadrul CET Brăila există o emisie apreciabilă de
dioxid de carbon; - Echipamentele electrice au grad ridicat de uzură; - Liniile electrice de transport a energiei electrice nu au beneficiat decât în ică
35
măsură de reparații capitale; - Liniile electrice subterane – LES – sunt în parte învechite, având depășită vâsta
medie de funcționare; Iluminat public
Iluminatul public este făcut din reţeaua de joasă tensiune a comunei. Sunt utilizaţi pentru pozare stâlpi destinaţi reţelei de alimentare a consumatorilor casnici (0,4 kV) echipaţi cu corpuri de iluminat cu lămpi cu vapori de mercur. Sistemul de iluminat prezintă uzură morală și fizică, randamentul fiind scăzut.
2.9.5. TELECOMUNICATII
Referindu-ne la rețeua de telecomunicaţii putem spune că se remarcă un proces
alert de modernizare datorită expansiunii tehnicii avansate în telefonia cu fir şi a creşterii gradului de acoperire prin telefonia mobilă. Modernizarea acestui sector va continua şi în viitor prin acţiunea de montare a cablurilor optice, prin extinderea reţelelor digitale şi prin dezvoltarea telefoniei mobile şi a comunicaţiilor prin poşta electronică. S-a dezvoltat de asemenea reţeaua de televiziune prin cablu, astfel putându-se recepţiona numeroase posturi de televiziune din România şi străinătate.
Principalul furnizor de telefonie fixă este TELEKOM, în comuna Chiscani fiind amplasată o centrală telefonică digitală (1000 de linii), ceea ce permite acces direct la reţeaua internaţională. În afară de linia de telefonie fixă, întreaga zonă este acoperită de operatorii de telefonie mobilă.
Pe teritoriul comunei Chiscani există și o rețea telefonică aeriană care deservește atât abonații fizici cât și cei juridici. În localitatea Lacu Sărat existau 67 de abonați în anul 2010. Localitatea Vărsătura este racordată direct la centrala din municipiul Brăila și avea la nivelul anului 2010, un număr de 18 abonați. Rețeaua telefonică este formată din cabluri telefonice montate pe stâlpii de energie electrică.
Cablurile duc la firide telefonice cu câte 16 posturi fiecare, de unde sunt racordați abonații localității Chiscani, prin racorduri telefonice aeriene. Din rețeaua interioară subterană, amplasată de-a lungul drumurilor principale se ramifică racordurile telefonice la abonați. Termocentrala Chiscani și Energoconstrucția deține centrale telefonice proprii racordate la cablul interurban. Localitatea Vărsătura este racordată la centrala telefonică digitală din cartierul Viziru – Brăila.
Cablul telefonic este de 100 de posturi satisfăcând necesarul de posturi telefonice solicitate.
SC Dunabet și Unitatea Militară Cheiul S sunt racordate direct din Brăila, printr-un cablu separat. Chiscani există unitate PTTR (cutii de poştă, distribuite pe toată suprafaţa), societate de distribuire a televiziunii prin cablu.
Datorită firmelor specializate care oferă servicii de conectare şi comunicare, există posibilitatea conectării la reţeaua de INTERNET.
Pe teritoriul Comunei Chiscani există trasee de fibre optice ce o străbat: - Brăila – Însurăței - Slobozia - Brăila – Oanca – Făurei – Cireșu – Ulmu – Rușețu
Pe teritoriul comunei Chiscani sunt amplasate traseele de cablu coaxial de IF și JF astfel:
Releele radio și de telefonie sunt amplasate pe teritoriul comunei Chiscani astfel: - Platforma industrială Chiscani; - La intrarea în localitatea Vărsătura; - La intrarea în localitatea Chiscani.
De-a lungul drumul DN2B se află un traseu de cabluri interurbane, subterane de
unde sunt racordate toate unitățile din zonă.
36
La nivelul Comunei Chiscani putem menționa o serie de disfuncționalități identificate, și anume:
- Costul relativ crescut al telefoniei și serviciilor de Internet; - Uzura rețelelor de telefonie.
2.9.6. ALIMENTARE CU GAZE NATURALE/ INCALZIRE În comuna Chiscani există sisteme centralizate de producere şi distribuţie a energiei
termice în proporție de 5%, neexistând o industrie puternică ce ar putea să necesite pentru scopuri productive energia termică, din care să cedeze şi centrelor populate o cantitate din aceasta, pentru încălzirea locuinţelor şi prepararea apei calde menajere.
Pentru încălzirea şi prepararea apei calde la gospodăriile individuale se utilizează combustibil solid (în proporție de 79%), sobe pe gaze naturale (în proporție de 7%), centrale termice individuale pe gaze naturale (în proporție de 5%) și 4% alte surse (centrale individuale pe combustibil solid, lichid sobe pe combustibil lichid etc.). Deasemenea, în unităţile publice (şcoli, grădiniţe, creşă, dispensar uman, dispensar veterinar, poliţie, primărie, poştă etc.) se utilizează pentru încălzirea spaţiilor sobe și centrale termice locale care utilizează combustibil solid.
Pentru prepararea hranei se utilizează combustibil solid şi butelii de gaz petrolier lichefiat.
Prin introducerea gazelor naturale în comună, un număr tot mai mare de gspodării folosesc sobele și centralele termice pe gaz metan iar unitățile economice s-au racordat în bună parte la rețeaua de gaze naturale.
Deși în comună au fost introduse gazele naturale, numărul godpodăriilor care utilizează gazul natural pentru încălzire este redus, datorită costului ridicat al branșamentelor și al instalațiilor interioare.
Principala sursă de încălzire o cosntituie lemnul. Unitățile economice principale au alimentarea cu căldură realizată prin intermediul
centralelor termice racordate la gaze naturale sau combustibil lichid. Dintre acestea menționăm: SC MAREX SRL deține o centrală termică echipată cu un număr de două cazane
ABA2 și un cazan ABA4, cazane care produc aburul tehnologic necesar în procesul de producție sub formă de abur tehnologic dar și pentru producerea apei calde.
SC COMCEREAL SA Brăila – Baza Lacu Sărat În cadrul procesului tehnologic de uscare a cerealelor se folosesc surse locale de
producere a aerului cald pe bază de combustibil lichid. Încălzirea este realizată cu sobe de teracotă.
Ferma 8 zootehnică – SC DA – Lacu Sărat – încălzire cu sobe. Stația de preparare a asfaltului utilizează combustibil lichid de încălzire a bitumului. Ca disfuncţionalităţi se menţioneză folosirea exagerată a combustibilului lemnos
care are efecte negative asupra fondului forestier, asupra solului și a aerului. În judeţul Brăila alimentarea cu gaze se face în principal prin intermediul unor
conducte de transport de înaltă presiune care urmăresc 3 trasee principale: • Din zona Isaccea intră în judeţ prin zona Vădeni două conducte de transport
gaze naturale DN 700 mm şi DN 1000 mm. Aceste conducte de transport gaze alimentează (din zona de la nord de Vădeni) 2 conducte care pleacă spre Galaţi (DN 500 şi DN 800), precum şi 3 conducte (DN 500, DN 800 şi DN 600 mm), din care primele 2 au traseul spre Bucureşti prin Urziceni (DN 500 mm – Ghergheasa şi DN 800 mm – Jugureanu).
• Acest nod important de la nord de Vădeni este alimentat şi dintr-o conductă DN 600 mm racordată la ce 3 conducte de tranzit prin Dobrogea: Isaccea – Negru Vodă (Rusia – Ucraina – România – Bulgaria – Turcia).
37
• O conductă de înaltă presiune alimentează municipiul Brăila prin intermediul Staţiei de reglare măsurare predare (SRMP) amplasată la km 15 al şoselei spre Focşani. Reţeaua de repartiţie de medie presiune conduce gazele spre staţiile de reglare de sector (SRS), de unde gazele cu presiune redusă sunt distribuite către consumatori.
• Două conducte sunt prevăzute să alimenteze consumatorii de la Chiscani (SC CELHART – DONARIS SA şi CET). Capacitatea SRMP aferentă CET este de 20.000 m3N/h.
• De la SRMP pleacă o conductă de medie presiune DN 350 mm care alimentează localităţile Ianca şi Făurei (DN 250 mm după trecerea printr-o staţie de comprimare a gazelor).
Sursa: PATJ Brăila – faza I -Studiu de fundamentare ”Infrastructura tehnică majoră”- 2008
Majoritatea localităţilor în care s-au realizat distribuţii de gaze naturale sunt
amplasate de-a lungul acestor conducte de transport. Cea mai importantă disfuncţionalitate din cadrul judeţului în ceea ce priveşte
alimentarea cu gaze este constituită din faptul că înfiinţarea distribuţiilor de gaze naturale s-a realizat numai în zonele care sunt traversate de conductele de transport realizate înainte de 1990.
În ceea ce priveşte conductele de transport a gazelor naturale, aceste conducte aparţin Sistemului Naţional de Transport a Gazelor Naturale.
Localitățile Chiscano și Vărsătura sunt alimentate din SRMP Platforma Chiscani. De la SRMP gazele sunt dirijate către SRS prin conducete de medie presiune de
unde se distribuie către consumatori. Satele Chiscani și Vărsătura au realizate rețele de distribuție a gazelor naturale, iar
unitățile economice adiacente au realizate aceste rețele parțial. Stațiunea Lacu Sărat are rețea proprie de gaze naturale. Lungimea conductelor de distribuție a gazelor naturale în Comuna Chiscani este de
32 km, iar zona de siguranță a conducetelor de transport este de 200m de fiecare parte a
38
axei conductei. Pe o distanță de 20 m de fiecare parte a axului conductei nu poate fi construită nici
un fel de clădire care adăpostește persoane (de ex. locuițe, spații birouri etc.) Stațiile de regalare – măsurare – predare (SRMP) cu P>6 bari se amplasează la
distanțe minime față de clădiri destinate a fi ocupate de oameni este de 20 m de la partea exterioară a împrejmuirii.
Disfuncționalitățiile constatate referindu-ne la aceste rețele sunt constituite de: - Inexistența rețelelor de distribuție la satul Lacu Sărat; - Creșterea continuă a prețului la gazele naturale, fapt ce descurajează
consumul și menținerea soluțiilor vechi de încălzire (combustibil lemnos).
2.9.7. SURSE REGENERABILE DE ENERGIE
În zona comunei Chiscani, ca surse regenerabile de energie (SRE) la ora actuală
pot fi utilizate cu diverse grade de eficientă energia solară şi cea rezultată din arderea biomasei. Energia eoliană constituie o resursă pentru implementarea căreia trebuie făcute studii şi măsurători in-situ.
Harta surselor regenerabile de energie disponibile pe regiuni
Legenda:
I. Delta Dunarii (energie solara);
II. Dobrogea (energie solara si eoliana); III. Moldova (campie si podis - microhidro, energie
eoliana si biomasa);
IV. Muntii Carpati (IV1 – Carpatii de Est; IV2 – Carpatii de Sud; IV3 – Carpati de Vest (biomasa,
microhidro);
V. Podisul Transilvaniei (microhidro); VI. Campia de Vest (energie geotermala);
VII. Subcarpatii(VII1 – Subcarpatii Getici; VII2 –
Subcarpatii de Curbura; VII3 – Subcarpatii Moldovei: biomasa, microhidro);
VIII. Campia de Sud (biomasa, energie geotermala
si solara).
Sursa: MEF - 2007-(cf. Elemente de strategie energetica pentru perioada 2011 - 2035, Directii si obiective strategice In sectorul energiei electrice 2011)
Utilizarea surselor regenerabile de energie are efecte deosebit de benefice nu
numai prin creşterea calitătii aerului şi protejarea mediului natural (reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, stoparea tăierilor arborilor, protejarea florei şi faunei), dar şi în plan economic şi social prin creşterea securitătii/independentei energetice, creşterea gradului de ocupare a fortei de muncă şi dezvoltarea mediului de afaceri. 2.9.8. GOSPODARIE COMUNALA
Analiza problemelor existente privind sortarea, colectarea, depozitarea si valorificarea deseurilor
Serviciul public de salubrizare a localităţilor este organizat şi funcţionează în baza Legii nr. 101/2006 serviciului de salubrizare a localitatilor, precum şi, complementar, în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001 cu modificǎrile şi completǎrile ulterioare. Implementarea în România a politicii UE privind gestiunea deşeurilor se asigură prin Strategia naţionala de gestionare a deşeurilor şi Planul Naţional de gestionare a deşeurilor - PNGD, documente care au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1470/2004 privind
39
aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi a Planului Naţional de gestionare a deşeurilor.
La nivelul judeţului Brăila a fost constituita Asociaţia de Dezvoltare
Intercomunitară „ECO DUNĂREA” Brăila in data de 10.07.2009 conform extrasului din registrul fundatiilor si asociatiilor, avand codul de inregistrare fiscala 25951818. În prezent, din ADI fac parte toate unitatile administrativ teritoriale, cu exceptia orasului Făurei.
Actul constitutiv şi statutul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară ECO DUNĂREA, a fost revizuit in conformitate cu HG nr. 855/2008 - pentru aprobarea actului constitutiv-cadru şi a statutului-cadru ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice.
Aceasta Asociatie de Dezvoltare Intercomunitara este o persoana juridica romana, fiind de utilitate publica, in conformitate cu prevederile legale.
Conform Statutului Asociatiei de Dezvoltare Eco Dunarea Brăila scopul Asociaţiei este promovarea şi reprezentarea intereselor unităţilor administrativ-teritoriale membre, în legătură cu:
a) înfiinţarea, organizarea, coordonarea, reglementarea, finanţarea, monitorizarea şi controlul furnizării/prestării serviciilor publice comunitare de salubrizare a localităţilor;
b) funcţionarea, administrarea şi exploatarea în comun a sistemelor de utilităţi publice aferente serviciilor comunitare de salubrizare a localităţilor;
c) realizarea în comun a proiectelor de investiţii publice pentru realizarea, reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor comunitare de alubrizare şi a sistemelor de utilităţi publice aferente.
Conform HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, in categoria deseurilor generate in sectorul municipal (urban si rural) sunt cuprinse urmatoarele tipuri de deseuri (cf. www.apmbr.anpm.ro):
· Deseuri menajere si asimilabile celor menajere • deseuri menajere si asimilabile din comert, industrie si institutii; • deseuri din gradini si parcuri (incluzand deseuri din cimitire); • deseuri din piete si deseuri stradale; • deseuri voluminoase.
· Ambalaje (inclusiv deseurile de ambalaje municipale colectate separat) · Deseuri provenite din activitatile de construire si desfiintare rezultate din activitati
precum constructia cladirilor si infrastructurii civile, demolarea totala sau partiala a cladirilor si infrastructurii civile, modernizarea si intretinerea strazilor (inclusiv pamant excavat din amplasamente contaminate)
· Namoluri de la instalatiile de tratare a apelor uzate care trateaza apele uzate urbane si menajere si namolul rezidual de la fosele septice si alte instalatii similare de tratare a apelor menajere.
· Vehicule scoase din uz · Deseuri de echipamente electrice si electronice Deseurile menajere sunt definite ca deseuri provenite din activitati casnice si fac
parte din categoria 15.01 si 20 din anexa nr. 2 la HG 856/2002. Deseurile asimilabile cu deseuri menajere sunt deseurile provenite din industrie, din comert, din sectorul public sau administrativ, care prezinta proprietati similare cu deseurile menajere si care sunt colectate, transportate, prelucrate si depozitate impreuna cu acestea.
Ca urmare a gradului redus de colectare selectiva a deseurilor municipale si inexistentei instalatiilor pentru tratarea deseurilor municipale, aprox. 80% din cantitatile generate sunt eliminate iar principala modalitate de eliminare a deseurilor menajere si asimilabile acestora este depozitarea.
Deseurile generate de catre populatia din mediul rural erau depozitate pe platforme de depozitare satesti, fiind considerate spatii de depozitare neecologice. Conform HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor, la 16 iulie 2009 s-a sistat depozitarea pe aceste
40
terenuri iar platformele au fost inchise prin metode simplificate conform Ord. MMGA 1274/2005 privind emiterea avizului de mediu la incetarea activitatilor de eliminare a deseurilor, respectiv depozitare si incinerare, iar terenurile reabilitate.
În comuna Chiscani, deseurile menajere generate de locuitori sunt colectate din
poarta in poarta, cu ajutorul autogunoierelor, in saci de plastic, o data pe saptamana si de doua ori pe saptamana la cerere, de catre SC RER ECOLOGIC SERVICE SRL Braila.
În ceea ce privește neutralizarea deșeurilor de natură animală ce nu sunt
destinate consumului uman, menționate și clasificate în Reg.(C.E.) nr. 1069/2009 și Reg.(C.E.) nr. 142/2011, aceasta se realizează prin intermediul societății Cazacioc&Co SRL, la solicitarea scrisă sau telefonică a Primăriei Chiscani. Prestatorul colectează, depozitează, procesează, incinerează și depozitează cenușa cu respectarea legislației specifice acestei activități.
Depozite de deseuri menajere si industriale Depozite de deseuri menajere
Îmbunătăţirea calităţii vieţii în mediul urban şi rural presupune şi o strategie de gestionare a deşeurilor conform normelor europene, care să presupună un grad ridicat de reciclare şi valorificare a deşeurilor, dar şi creşterea conştiintei cetăţeanului pentru protejarea spaţiului în care trăieşte.
Depozitarea deseurilor se realizeaza conform prevederilor Directivei 1999/31/CE
transpusa prin: HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, Ordinul MMGA 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor, Ordinul MMGA 95/2005 privind criteriile de acceptare si procedurile preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista natională de deseuri acceptate in fiecare clasă de depozit de deseuri.
La ora actuală, in judetul Braila principala modalitate de eliminare a deseurilor municipale (menajere si asimilabile acestora generate pe raza localitătilor) este depozitarea, intrucat doar un procent relativ mic de deseuri sunt colectate selectiv si valorificate sau tratate, in judetul Braila neexistand instalatii pentru tratarea deseurilor.
Conform HG 349/2005, prin depozit se intelege un amplasament pentru eliminarea
finală a deseurilor prin depozitare pe sol sau in subteran, inclusiv: - spatii interne de depozitare a deseurilor, adică depozite in care un producător de
deseuri execută propria eliminare a deseurilor la locul de producere; - o suprafată permanent amenajată (pentru o perioadă de peste un an) pentru
stocarea temporară a deseurilor, dar exclusiv: - instalatii unde deseurile sunt descărcate pentru a permite pregătirea lor in
vederea efectuării unui transport ulterior in scopul recuperării, tratării sau eliminării finale in altă parte;
- stocarea deseurilor inainte de valorificare sau tratare pentru o perioadă mai mică de 3 ani, ca regulă generală, sau stocarea deseurilor inainte de eliminare, pentru o perioadă mai mică de un an; In judetul Brăila functionează două depozite de deseuri municipale, unul conform
situat in localitatea Muchea, administrat de SC Tracon SRL Brăila si unul neconform situat in localitatea Făurei, administrat de Directia Serviciilor Publice Făurei, programat să sisteze depozitarea in anul 2017.
Depozitul Muchea functionează din anul 2002, deservind practic tot judetul, exceptie făcand localitatea Făurei. Constructia depozitului a fost finantata din fonduri private asigurate de SC TRACON SRL, proprietarul depozitului si se afla la 1,2 km vest de satul Muchea, in apropierea DJ 202 Focsani – Braila. Terenul pe care este amplasat depozitul are o suprafata totala de 180. 797 m2 si este situat in extravilanul comunelor
41
Silistea si Vadeni, fiind detinut de SC TRACON SRL in baza unor contracte de concesiune incheiate cu UAT Silistea si cu UAT Vadeni.
In prezent functioneaza cu o suprafată de 3.1 ha - celula nr. 1 si are capacitate de depozitare de 434000 mc. In trim. III 2010 s-au finalizat lucrările de constructie a celei de a doua celule. La sfarsitul anului 2010 prima celulă avea un grad de umplere de aproximativ 80%. Depozitul a fost proiectat să functioneze pană in anul 2026. Cantitatea medie de deseuri colectată de la populatia municipiului si eliminată anual pe acest depozit este de aproape 70 000 t.
Deseurile generate de către populatia din mediul rural au fost depozitate pe un număr de 142 platforme neamenajate cu o suprafată totală de 179,61ha, pe care s-a sistat depozitarea in luna iulie 2009 ulterior fiind ecologizate conform prevederilor din HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor.
Depozite de deseuri industriale Pe teritoriul comunei Chiscani, pe malul stâng al fluviului Dunărea, se afla amplasat
un ″Depozit de deşeuri industriale nepericuloase″ apartinand SC Celhart Donaris SA Brăila.
Sursa: “Lucrari de consolidare si impermeabilizare a depozitului de deseuri industriale nepericuloase”;
http://arpmgl.anpm.ro/
Depozitul de deseuri industriale nepericuloase al SC Celhart Donaris SA a fost
realizat şi pus în funcţiune în anul 1960. În decursul timpului, in cadrul depozitului au fost depozitate următoarele tipuri de deşeuri nepericuloase şi inerte: namol alb (CaCO3) rezultat din instalatia de regenerare a sarurilor sodice, namol deshidratat rezultat din statia de epurare a apelor uzate, refuzuri solide de la instalatia de destramare a maculaturii, pietriş şi steril de la stingerea varului, deseuri de coaja si rumegus de la prelucrarea lemnului, cenusa si zgura de la cazanele de ardere, nisip, caramida si moluz rezultate de la demolarea cladirilor, etc.
Suprafata lotului 1/1/1/1 (parcela 57/1) pe care se află amplasat ″Depozit de deşeuri industriale nepericuloase″ este de 275.207 mp (27,5 ha) din care, suprafata propriu-zisa a depozitului de deseuri este de 2.170 mp (2,17 ha).
Pentru respectarea prevederilor H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, SC Celhart Donaris SA Braila a sistat in anul 2009 activitatea de depozitare in cadrul depozitului de deseuri si a demarat activitati de consolidare si ecologizare pentru acesta, fara influenta asupra asezarilor umane sau a unor obiective de interes public aflate in vecinatate. Cea mai apropiata asezare umana se afla la circa 1 km (localitatea Chiscani) iar cel mai apropiat obiectiv de interes public se afla la circa 4,5 km (statiunea Lacu Sarat).
42
3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA
3.2 EVOLUTIE POSIBILA, PRIORITATI 3.2.1. DIRECTII POSIBILE DE EVOLUTIE A LOCALITATILOR / POTENTIAL DE DEZVOLTARE
Dezvoltarea comunei Chiscani va respecta în general statutul actual de localitate rurală cu sat rang IV . Totusi, se preconizează a se depasi coordonatele actuale, urmarind sa se atinga urmatorii parametrii şi anume:
Centru cu capacităti de productie industrială care necesită sprijin pentru dezvoltare; Diversificarea economiei rurale prin dezvoltarea activitătilor de servicii şi constructii,
servicii pentru agricultură; Valorificarea în conditii de protejare a mediului a resurselor regenerabile de energie
(solară, biomasa, eoliană); De altfel, in acest sens, in PUG propus s-a pornit si de la considerarea prevederilor
sectiunilor documentatiilor de A.T. si urbanism superioare, pentru a se realiza o apreciere cat mai corecta a evolutiei posibile a localitatilor (vezi pct 2.3.).
POTENTIALUL DE DEZVOLTARE al comunei Chiscani consta in: Vecinătatea cu mun. Braila; Procent important de terenuri agricole, relief şi conditii pedologice favorabile
practicării unei agriculturi mecanizate; Terenul este atractiv ca pret, pentru investitori; Suprafete agricole amenajate partial cu lucrări de irigatii şi desecări; Existenta unui număr mic de investitori privati care exploateză suprafata agricolă a
comunei; Conditii climatice favorabile ; Potential de energie solara foarte ridicat; Forta de munca flexibila, ieftina si disponibila; Realizarea sistemului de alimentare cu apa si canalizare, cu gaze ; Existenta unor proiecte pentru reabilitarea edilitara in zona (managementul
deseurilor)
3.4 DEZVOLTAREA ACTIVITATILOR
Dezvoltarea economica durabila, in armonie cu mediul inconjurator, este o necesitate
a societatii contemporane. In cadrul economiei locale trebuie echilibrata ponderea sectoarelor in economia localitatii prin dezvoltarea serviciilor si prin diversificarea micilor unitati economice. Aceste masuri pot duce la dorita relansare economica a localitatii, prin propunerile facute, valorificandu-se resursele solului si subsolului, ale capacitatilor existente si fortei de munca din teritoriu.
In acest sens, este necesara o reconsiderare a principiilor de dezvoltare economica in teritoriu, asa cum se prezinta in continuare.
3.4.1 AGRICULTURA
Comuna Chiscani beneficiază de avantajul unei acces facil la infrastructura județului. Din punct de vedere economic, apropierea de mun Brăila favorizează desfacerea produselor agricole obţinute în ferme sau gospodării individuale.
Agricultura, pentru a deveni competitiva dar si complementara cu agricultura din alte tari din Uniunea Europeana, trebuie sa se dezvolte si sa fie organizata pe baze durabile, astfel incat sa devina o agricultura plurifunctionala.
Agricultura plurifunctionala, desi din punctul de vedere strict al productiilor si
43
profitului, este mai putin performanta, in schimb, din alte puncte de vedere (turistic, peisagistic, ecologic, social etc.) este preferata. Agricultura plurifunctionala, in principiu, indeplineste aceleasi functii economice ca si in cazul agriculturii superintensive si specializate, preluand, insa, functii noi precum:
– conservarea elementelor vitale si ale biodiversitatii (sol, aer, apa, flora, fauna), prin exploatarea lor durabila intr-o agricultura prietenoasa cu mediul care sa asigure stabilitatea agroecosistemelor;
– armonizarea functiilor sociale si culturale ale spatiului rural in strânsa legatura cu o agricultura sanatoasa si diversa.
Extinderea agriculturii plurifunctionale presupune folosirea unui numar sporit de persoane ocupate in agricultura, in perioade mai lungi de timp pe parcursul anului agricol, comparativ cu ramurile agriculturii conventionale intensive, specializate. In acelasi timp, agricultura ecologica presupune sporirea componentelor tehnologiilor de productie cu consum sporit de munca si, prin consecinta, atragerea de forta de munca suplimentara in agricultura.
Se recomanda masuri care sa vizeze modernizarea (sectoarelor) si cresterea productivitatii vegetale si animale, prin intreprinderea la nivel local, a urmatoarelor actiuni:
sprijinirea asocierii micilor producatori agricoli si transformarea gospodariilor de subzistenta in exploatatii agricole comerciale, orientate catre piata;
cresterea numarului de unitati din sectorul agricol prin atragerea investitorilor;
cresterea cantitativa si calitativa a productiilor agricole prin sustinerea dotarii exploatatiilor cu utilaje si respectarea tehnologiilor agricole moderne;
dezvoltarea zootehniei prin sustinerea crearii de microferme;
informarea si consilierea continua a agriculturilor cu privire la oportunitatile de dezvoltare si investitii, subventii, existenta programelor de finantare active;
diversificarea productiei agricole in functie de conditiile oferite de mediul natural;
dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii de acces la exploatatiile agricole;
intretinerea si imbunatatirea calitatii suprafetelor pentru pasunat;
sustinerea si promovarea producatorilor ecologici locali;
organizarea de târguri pentru valorificarea produselor locale;
parteneriate pentru desfacerea produselor agricole specifice zonei pe pietele unor comunitati judetene, regionale si nationale;
3.4.2 - INDUSTRIE, DEPOZITARE
Sectorul industrial, candva de prestigiu atat pentru comuna Chiscani, cat si pentru
mun Braila, a fost reprezentat de combinatul de Celuloză și Hârtie și Combinatul de Fibre Artificiale, amplasate pe o platforma situata in partea de vest a satului Chiscani, pe DN 21.
Incepand cu anul 1956, au fost construite pe rand, combinatul de Celuloză și Hârtie (CCH) și Combinatul de Fibre Artificiale (CFA), intreprinderea Electrocentrale Chiscani-Brăila, calea ferată industrială, portul industrial Chiscani, chesonul de alimentare cu apă a platformei chimice, grupul de santiere construcții-Instalații Brăila aparținând de Trustul Centralei Nuclearo-Electrice Cernavodă.
In prezent platforma ofera un peisaj dezolant cu efecte negative asupra mediului şi a esteticii zonei.
Tinand cont de amplasament, utilităţi, infrastructura de acces şi telecomunicaţii, platforma constituie o resursa de teritoriu valoroasa pentru comuna Chiscani. Valorificata prin reconversie, reabilitare, reciclare etc, aceasta resursa ar putea aduce mari beneficii pentru o dezvoltare viitoare modernă, durabila a comunei.
De asemenea, industria comunei Chiscani se poate dezvolta prin absorbtia de
tehnologii moderne, nepoluante, prin accesarea energiilor neconventionale si eficientizarea proceselor interne cu mijloace moderne de management.
44
3.4.3 - TRANSPORTURI
Propunerile de reglementări privind structura şi organizarea traficului pe reţeaua principală de circulaţie a comunei au urmărit eliminarea disfuncţionalităţilor existente semnalate, în raport cu premisele urbanistice de dezvoltare socio-economică.
Se propun măsuri de îmbunătăţire a parametrilor tehnici pentru străzile principale, conform standardelor şi prescripţiilor tehnice în vigoare pentru localităţile rurale, urmărindu-se adaptarea soluţiilor la condiţiile existente şi la utilizarea suprastructurilor.
În vederea dezvoltării relaţiilor în teritoriu şi cu celelalte localităţi din vecinătate se impune cu prioritate modernizarea drumurilor judeţene şi comunale.
3.4.4 – TURISM SI AGREMENT Turismul creează oportunităti de creştere economică regională şi locală şi contribuie
la crearea de noi locuri de muncă prin valorificarea patrimoniului natural şi cultural, inclusiv din zonele marginale, dezavantajate din punct de vedere economic şi social.
Comuna Chiscani prezintă interes prin: - peisajul natural –Lacu Sărat, Dunarea, Parcul Natural Balta Mică a Brăilei ; - peisajul antropic – comuna detine elemente de patrimoniu inscrise in Lista
monumentelor istorice si Repertoriul Arheologic al României; - peisajul cultural- in cadrul judetului, comuna Chiscani se integrează din punct de
vedere etnografic în MICROZONA BALTA BRĂILEI. De altfel, întreg județul Brăila se încadrează într-o zonă valoroasă din punct de vedere al elementelor de peisaj cultural ce are la baza o straveche unitate teritorială istorico-administrativă, ale cărei urme de organizare cnezala se constituie încă din sec. IX-XI, teritoriul studiat fiind inclus ulterior în cadrul Ţării Românesti.
Toate aceste elemente ofera posibilitatea dezvoltarii mai multor tipuri de turism:
balnear, ecoturism, ştiinţific, educaţional, de weekend, nautic si de croazieră, rural/ agroturism, de agrement.
3.4.5 – MICA INDUSTRIE, MESTESUGURI, ARTIZANAT Produsele si serviciile mestesugaresti, de mica industrie, artistice si de artizanat cuprind o arie larga de obiecte si activitati care valorifica tehnicile, materiile prime, formele si ornamentele traditionale, precum si ale creatiei populare din diferite genuri; produse si servicii cu valoare artistica dar si utilitara, adaptata la cerintele vietii moderne, dar care pastreaza specificul executiei manuale: prelucrare in si canepa, tesut, olarit, tabacarie-cojocarie, sculptura in lemn, impletituri din fire vegetale, lemn, daracit, tors lana, confectionare articole casnice (din lemn, piatra, fire vegetale, puf, inclusiv sculpturi, impletituri)
- Pentru stimularea dezvoltarii mestesugurilor si a micii industrii in zona sunt necesare:
- crearea de noi ateliere mestesugaresti si dotarea lor cu masini si echipamente;
- crearea unor puncte de colectare pentru materii prime necesare activitatilor mestesugaresti si artizanale;
- promovarea serviciilor si produselor realizate apelând la tehnologii simple si având o componenta de prelucrare manuala semnificativa, in special utilizând tehnologii traditionale;
- imbunatatirea accesului mestesugarilor la informatii de piata si facilitarea valorificarii acestor informatii, inclusiv prin comertul electronic;
- cresterea gradului de informatizare a agentilor economici ce desfasoara activitati din domeniul mestesugurilor si artizanatului;
- cresterea vizibilitatii pe piata a mestesugarilor si a produselor si serviciilor furnizate de acestia.
45
3.6.ORGANIZAREA CIRCULATIEI
Îmbunătățirea infrastructurii de acces spre alte regiuni și spre coridoarele de
transport europene este considerată o prioritate importantă de dezvoltare a comunicației
internațională, interregională și intraregională. Planul de Amenajare a Teritoriului Național –
Secțiunea I – Rețele de transport prevede următoarele lucrări:
Amenajarea unor bretele de coborăre/urcare de pe DN 2B pe drumul express
catre directia Estică.
Amenajarea intersectiilor:
Este stabilita de catre proiectant prin:
Inregistrari de trafic la orele de varf și in anumite perioade ale anului;
Perspectiva evoluției traficului in urmatorii 10-20ani;
Aplicarea metodologiei de transformare al vehicolelor in vehicole etalon;
Stabilirea nivelului de serviciu al intersecției;
Stabilirea tipului de amenajare al intersecției.
În vederea stabilirii şi realizării strategiei de dezvoltare locală şi regională, pentru valorificarea la maximum a retelei existente, cât şi pentru stabilirea posibilitătilor de interventie imediată, s-a urmărit modul în care sunt rezolvate principalele noduri rutiere, sistemul major de artere, organizarea circulatiei etc., analizându-se, totodată, în ce măsură căile de comunicatie aferente localitătii corespund conditiei majore de functionalitate individuală, având în vedere necesitatea integrării în sistemul regional şi national şi în normele europene.
Circulatia majoră constituită în principal din cea de tranzit pe traseele DN2, DN 2B și DJ212, precum şi cea locală în vetrele satelor, se realizează pe directia nord-est – sud-vest prin sat Varsatura, respectiv nord-sud prin sat Chiscanii, și în directia nord-est – sud-Est prin sat Lacul Sarat, situatie care se va păstra şi în viitor; principala cerintă care va trebui îndeplinită este ca autoritătile locale să urmărească respectarea zonelor de sigurantă şi de protectie.
Zona drumurilor cuprinde apriza drumului + zona de siguranță + zona de protecție; aceasta trebuie să fie de: minim 26,0m în intravilanul localitații pe drumul național şi minim 24,0m în intravilanul localitații pentru drumul judetean, respectiv minim 20,0m în intravilanul localitații pentru drumul comunal, impuse prin Ordonața de guvern nr 47 – 1977 cu actualizările și completările la zi.
Profile stradale caracteristice
Profile transversale drum expres - pentru drumurile expres: parte carosabilă de 19,00 m (2 benzi de circulatie pe sens
14,00m, banda de incadrare de 0.75), acostamente de 0,75-1,50 m, şanturi de 1,50 m pentru scurgerea apelor pluviale.
47
- Profilele caracteristice propuse, în conformitate cu STAS 10144/90 şi cu Normele
tehnice privind proiectarea şi realizarea străzilor în localitătile rurale, sunt reprezentate în planşa de circulatii aferenta PUG:
- pentru străzile principale: parte carosabilă de 5,50 m (2 benzi de circulatie), acostamente de 0,75 m, şanturi de 1,50 m pentru scurgerea apelor pluviale, şi trotuare/piste pentru cicliști de minim 2,00 m pe ambele părti;
- pentru străzile secundare profilul propus este cel cu 4,00 m parte carosabilă, acostament de 0,50 m, şant de 1,00 m şi trotuare de 1,00 m și piste pentru cicliști de minim 1,50 m mpentru doua fire de circulație.
Şanturile se vor decolmata periodic, asigurându-se scurgerea apelor meteorice. Odată cu realizarea noilor legături rutiere - în baza proiectelor tehnice de specialitate -
se vor asigura prospectele străzilor la cca. 9.50 – 14.00 m, cu zone de acostament, spatiu verde de aliniament, cât şi gabaritele necesare şanturilor pentru preluarea apelor meteorice, precum şi razele de curbură la intersectii pentru toate categoriile de vehicule, inclusiv transport de tonaj mare, şi se va stabili calitatea suprastructurii pentru traficul din zonă în concordantă cu normativul pentru localităti rurale.
Stîlpii de iluminat se vor poziționa în spațiul rămas dintre trotuar și limita de proprietate sau pe zonele de spațiu verde ce delimitează partea carosabilă de trotuar acolo unde prezintă suficient spațiu pentru a fi amenajate. Profile stradale caracteristice
DRUMUL NAȚIONAL DN 21 (E584) – categorie III
Profil extravilanul localității
Profie intravilanul localităților
48
DRUMUL NAȚIONAL DN 2B – categorie II
Profil extravilanul localității
Profie intravilanul localităților
DRUMUL NAȚIONAL DN DJ 212 – categorie IV Profil extravilanul localității
Profie intravilanul localităților
49
DRUMUL NAȚIONAL DN DC 8 – drumuri de interes local principal – categorie V
Profil extravilanul localității
50
Profie intravilanul localităților
DRUMURI COMUNALE, DRUMURI VICINALE CU O SINGURĂ BANDĂ DE CIRCULAȚIE
Pe baza concluziilor si propunerilor studiilor de fundamentare se vor formula propuneri cu privire la circulatia interioara a localitatilor.
a) Organizarea circulaţiei rutiere şi a transportului în comun: modernizarea sau
completarea arterelor de circulaţie majoră şi a sistemului de transport în comun, îmbunătăţirea intrărilor în localităţi şi a relaţiilor de circulaţie şi transport în comun cu localităţile din vecinătate, organizarea spaţiilor pentru transportul în comun şi pentru parcare , rezolvarea aspectelor conflictuale apărute din analiza situaţiei existente (amenajarea unor intersecţii, dimensionarea tramei stradale corespunzător valorii traficului, pasaje denivelate, sensuri unice, semaforizări, artere ocolitoare etc.)
b) Organizarea circulaţiei feroviare: prevederi de construcţii şi instalaţii necesare îmbunătăţirii ţi modernizării circulaţiei feroviare (devieri de linii, staţii tehnice, pasaje denivelate, realizări de noi racorduri etc.) şi eliminarea aspectelor critice rezultate din analiza situaţiei existente
51
c) Organizarea circulaţiei navale (după caz): prevederi de lucrări, instalaţii şi construcţii speciale, necesare extinderii modernizării transportului de calatori şi mărfuri şi amenajări portuare pentru activităţi specifice ţi obiective cu alte destinaţii
d) Organizarea circulaţiei aeriene (după caz): condiţiile impuse amplasării şi modernizării aeroporturilor precum şi servituţile şi restricţiile impuse zonelor construite limitrofe (regim de înălţime maxim, distanţe minime etc.), stabilirea zonelor de protecţie şi a amenajărilor necesare reducerii poluării fonice.
e) Organizarea circulaţiei pietonale cu propuneri de amenajare , modernizare sau completare a căilor pietonale, trasee şi amenajări pentru biciclişti precum şi condiţii speciale pentru handicapaţi;
Urmărindu-se eliminarea în cât mai mare măsură a disfuncţionalităţilor, în vederea
asigurarii traficului rutier în condiţii de fluenţa, siguranţă şi confort, se fac propuneri, care se vor subordona urmatoarelor documente:
- Programul Operaţional Sectorial de Transport 2007-2013 - Programul de guvernare 2009-2012 - Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional–Secţiunea I – Reţele de transport - Strategia de Reabilitare a Drumurilor Naţionale elaborată de C.N.A.D.N.R. – până în 2015 şi după - Strategia Naţională de Dezvoltare Economică a României pe termen mediu -PATZ Periurban Braila
3.7. INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCTIONALA. BILANT TERITORIAL Prin definiţie, intravilanul reprezintă teritoriul unei localităţi ocupat cu construcţii şi
amenajări, caracteristic din punct de vedere spaţial şi funcţional şi delimitat prin planurile urbanistice generale.
Teritoriul administrativ nu suferă modificări importante. Ca urmare a necesitătilor de
dezvoltare, creşterea intravilanului este de 1124,54 ha. Extinderile au fost făcute de comun acord cu autoritătile locale ca urmare a cererii de
terenuri pentru dezvoltarea activitătilor productive, serviciilor și locuintelor. Intravilanul existent, prevăzut de Planul Urbanistic General al Comunei Chiscani
2000, în vigoare, elaborat de S.C PRODOMUS S.A. BRĂILA, a fost corectat, pe limita cadastrală a parcelelor, în conformitate cu suportul topografic elaborat de SC Proiect SA Galați.
Modul de folosintă al teritoriului administrativ este reflectat în tabelul următor:
Bilantul teritorial al folosintei suprafetelor din teritoriul administrativ existent
Conturarea zonelor functionale propuse a pornit de la situatia existentă căreia i-au fost aplicate modificări în functie de tendintele şi de necesitătile de dezvoltare viitoare.
ZONE FUNCTIONALE EXISTENT PROPUS
SUPRAFATA (HA)
% DIN INTRAVILAN
SUPRAFATA (HA)
% DIN INTRAVILAN
LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE
460,72 35,13 782,28 32,11
UNITATI INDUSTRIALE 373,53 28,48
762,21 31,29
UNITATI AGRICOLE 141,33 10,78
INSTITUTII PUBLICE 42,01 3,20 141,73 5,82
CAI DE COMUNICATII
RUTIER 51,86 3,95 96,31 3,95
FEROVIAR 24,85 1,89 34,88 1,43
SPATII VERZI, SPORT, AGREMENT
39,61 3,02 337,45 13,85
CONSTRUCTII TE 8,08 0,62 9,15 0,38
GOSPODARIE COMUNALA (CIMITIRE, GROPI DE GUNOI)
4,81 0,37 7,08 0,29
APE 86,72 6,61 186,97 7,68
TERENURI DESP SPECIALA 77,87 5,94 77,87 3,20
TOTAL 1311,39 100,00 2435,93 100,00
EXISTENT SUPRAFATA,
HA PROPUS
SUPRAFATA, HA
TRUP 1 SAT CHISCANI 231,27 TRUP 1 SAT CHISCANI 532,06
TRUP 2 SAT LACU SARAT 108,80 TRUP 2 SAT LACU
SARAT 261
TRUP 3 SAT VARSATURA 158,00 TRUP 3 SAT VARSATURA 327,34
TRUP 3' SAT VARSATURA 39,16 - -
TRUP 4 FERMA 5 110,00 TRUP 4 FERMA 5 -
TRUP 5 TDS1 17,50 TRUP 5 TDS1 17,5
TRUP 6 TDS2 9,86 TRUP 6 TDS2 9,86
TRUP 7 TDS3 18,80 TRUP 7 TDS3 18,8
53
TRUP 8 SC MAREX 10,78 TRUP 8 SC MAEX 10,78
TRUP 9 POPAS TURISTIC 1,04
TRUP 9 POPAS TURISTIC 1,04
TRUP 10 FAZANERIE 13,80 TRUP 10 FAZANERIE 13,8
TRUP 11 ROMSILVA 1,62 TRUP 11 ROMSILVA 1,62
TRUP 12 SCDA 11,00 TRUP 12 SCDA 11
TRUP 13 EXTINDERE 1,00 TRUP 13 EXTINDERE 19,3
TRUP 14 SC CORSANI 4,81 TRUP 14 SC CORSANI 1
TRUP 15 CHIMAGRI 0,49 TRUP 15 CHIMAGRI 4,81
TRUP 16 - PUZ 0,16 - -
TRUP 17 - PUZ 0,23 - -
TRUP 18 - PUZ 0,30 - -
TRUP 19 - PUZ 0,50 - -
TRUP 20 - PUZ 6,38 - -
TRUP 21 - PUZ 2,46 - -
TRUP 22 - PUZ 8,54 - -
TRUP 23 - PUZ 8,50 - -
TRUP 24 - PUZ 239,38 - -
TRUP 25 - PLATFORMA CHISCANI 71,44
TRUP 25 - PLATFORMA CHISCANI 239,38
TRUP 26 - TERMOCENTRALE 41,87
TRUP 26 - TERMOCENTRALE 80,88
TRUP 27 32,80 TRUP 27 41,87
TRUP 28 9,23 - -
TRUP 29 151,67 - -
TRUP 30 - LACU SARAT 1 0
TRUP 30 - LACU SARAT 1 151,67
TRUP 31 - LACU SARAT 2 0
TRUP 31 - LACU SARAT 2 660
TRUP 32 - EXTINDERE 0 TRUP 32 - EXTINDERE 24,22
TRUP 33 - WTG 23 0 TRUP 33 - WTG 23 4
TRUP 34 - WTG 18 0 TRUP 34 - WTG 18 4
ZONA DE LOCUINTE ŞI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE în suprafata 762,21 ha, este alcatuita din:
-locuinte existente întesut traditional, pe zone deja constituite; -locuinte situate în noile extinderi ale intravilanului.
Noile extinderi ale intravilanului au dus la o crestere a suprafetei ocupate de zona de locuinte, de 388,68 ha.
Pentru protectia sanitara a locuintelor situate langa cimitirele din satele comunei Chiscani, cf.Ord. nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena și sanatate publica privind mediul de viata al populatiei, art. 11, se impune cate o zona de protectie dispusa perimetral de minim 50 m latime. Cf. prevederilor Ord. nr. 119/2014, art.12, suprafetele de teren incluse în zonele de protectie sanitara pot fi exploatate agricol, cu exceptia culturilor de plante utilizate înscop
54
alimentar sau furajer, care necesita folosirea de fertilizatori și pesticide și care, prin fixarea sau concentrarea de substante poluante pot fi vatamatoare pentru om sau animale.
ZONA ACTIVITĂTILOR PRODUCTIVE ocupa o suprafata de 762,21 ha,
reprezentând 31,29 % din total intravilan, în crestere cu 247,35 ha.
În cadrul zonelor de activităti al căror profil nu corespunde învecinării cu zonele de locuinte, se recomandă mărirea suprafetelor spatiilor verzi - îndesirea sau crearea perdelelor verzi din jurul zonelor industriale. Dezvoltarea acestor activităti şi în special a celor nepoluante urmăreşte pe de-o parte dezvoltarea sectorului productiv şi îmbunătătirea performantei agriculturii cât şi posibilitatea atragerii unor noi investitori în localitate şi creearea unor noi locuri de muncă.
ZONA INSTITUTIILOR ŞI SERVICIILOR DE INTERES PUBLIC, cuprinde atât institutiile şi serviciile publice existente, cât şi activităti comerciale, servicii, locuinte, mică productie manufacturieră nepoluantă. Zona cuprinde o suprafata de 141,73 ha, crescând cu 99,72 ha și se caracterizeaza printr-o mixitate functionala axata pe acceptarea diferitelor functiuni de interes public și general, a diverselor categorii de activitati comerciale, servicii și mica productie, cit și a locuintelor.
Constituirea intregii zone se va realiza întimp, etapizat și prioritizat înfunctie de necesitatiile, prioritatiile, fondurile și dorintele locuitorilor comunei Chiscani.
CAILE DE COMUNICATIE ȘI TRANSPORT se refera la : - cai rutiere, pietonale și constructii aferente care ocupa suprafata de 96,31 ha,
inregistrand o crestere a suprafetei cu 44,45 ha, datorita modernizarii retelei stradale existente și realizarii de noi strazi atat în zonele de extindere, cat și prin propunerile de parcelare a unor loturi foarte mari din intravilan;
-cai ferate cu constructii aferente și zonele de protectie care ocupa suprafata 34,88 ha.
ZONA SPATIILOR VERZI, DE SPORT, AGREMENT ȘI PROTECTIE ocupa suprafata de 337,45 ha reprezentand 13,85% din total intravilan, cu o crestere de 297,84 ha.
ZONA AFERENTA CONSTRUCTIILOR EDILITARE ocupa o suprafata de 9,15 ha, reprezentand 0,38% din totalul intravilanului .
ZONA DE GOSPODARIE COMUNALĂocupa 7,08 ha, reprezentand 0,29% din teritoriul intravilan și se compune din cimitire și cladirile anexa ale acestora.
APE –zona ocupa o suprafata de 186,97 ha, reprezentând 7,68% din totalul intravilanului.
TERENURI DESTINATII SPECIALE (terenuri unitati militare)–zona ocupa o suprafata de 77,87 ha, reprezentând 3,20% din totalul intravilanului.
55
3.9. DEZVOLTAREA ECHIPARII EDILITARE 3.9.1. GOSPODARIREA APELOR
In condiţiile prezentate anterior la situaţia existentă se impune extinderea retelelor de alimentare cu apa si canalizare.
Sunt necesare următoarele măsuri de asigurare a protecţiei surselor de apă impotriva poluării ,degradării şi epurării lor:
- evitarea deversării în râuri şi pârâuri a apelor uzate menajere, fără a fi epurate în prealabil în staţiile de epurare, menţinându-se astfel o calitate corespunzatoare a cursurilor de apă;
- renunţarea la exploatarea pânzei de apă freatică în scopuri potabile în favoarea utilizării apei din straturile subterane de mare adâncime; 3.9.2. ALIMENTARE CU APA
Tinand cont de situatia existenta a sistemului de alimentare cu apa a comunei
Chiscani este necesar sa se extinda retelele de distributie a apei potabile pe strazile propuse pentru infiintare in prezenta documentatie..
Conductele de distribuţie a apei potabile vor fi realizate din polietilenă, pozate la adâncimea de ingheţ şi vor fi executate în sistem mixt, inelar şi ramificat, ţinând seama de trama stradală a localităţii.
Extinderea reţelelor de distribuţie a apei se va realiza din conducte polietilenă amplasate în lungul străzilor. Pe traseul conductelor se vor monta armăturile necesare, vane şi hidranţi de incendiu exteriori.
Traseul şi dimensiunile conductelor urmeaza a se stabili cu exactitate in cadrul fazelor ulterioare de proiectare.
3.9.3. CANALIZARE APE UZATE
Principalele investitii avute in vedere de CUP Dunarea Braila sunt incluse in Master Planul actualizat pentru etapa a doua a Programului Operational Sectorial (POS) Mediu, ce se va derula in perioada 2014-2020.
Retelele de canalizare in comuna Chiscani, pe strazile propuse spre infiintare precum si pe strazile care in prezent nu dispun de retea de canalizare se vor executa din teava de polipropilena montate direct in pamant, pe mijlocul strazilor.
Adancimea minima de pozare a conductelor de canalizare va fi de 90 cm, conductele se vor poza pe un pat de nisip cu grosimea de 15 cm si acoperite cu un strat de 10 cm deasupra generatoare.
Pe reteaua de canalizare se vor monta camine de vizitare la schimbarea de directie si camine de racord prevazute cu capace carosabile si trepte de acces.
Panta medie a retelei de canalizare va fi de cca 0,4% care asigura viteza minima de autocuratenia (0,7 m/s).
Solutiile propuse pentru alimentarea cu apa si canalizarea apelor uzate vor fi definitivate prin studii de fezabilitate, care vor da solutia optima din punct de vedere tehnic si economic. Solutiile propuse vor fi conforme cu prevederile legislatiei in vigoare, si anume:
• SR 1343-1/2006 – Alimentare cu apa. Determinarea cantitatilor de apa potabila
pentru localitati urbane si rurale; • STAS 1478/1990 – Alimentari cu apa la constructii civile si industriale; • SR 1846-1/2006 – Canalizari exterioare. Determinarea debitelor de ape uzate de
canalizare; • SR 1846-2/2007 – Canalizari exterioare. Determinarea debitelor de ape
meteorice; • SR 8591/1997 – Retele edilitare subterane – Conditii de amplasare;
56
• HG 930/2005 – Hotarare pentru aprobarea „Normelor specifice privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica”; • OMS 536/1997 – „Normative de igiena si recomandarile privind modul de viata al populatiei”; • NTPA 002/2002 – Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statia de epurare;
3.9.4. ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA
O componentă deosebită în distribuţia energiei electrice către consumatori (casnici,din sfera serviciilor şi a celor din sfera politico-socială) o reprezintă siguranţa în funcţionare.
Programul de reabilitare a instalaţiilor energetice (reţele şi posturi de transformare), în vederea creşterii siguranţei în funcţionare a reţelelor de transport şi distribuţie rurală, corelat cu creşterea consumului de energie electrică şi necesitatea managementului energetic, se va face de către unităţile responsabile, corelat cu dezvoltarea cerinţelor consumatorului, care trece de la un consum minimal la consumuri mari, datorate receptoarelor electrice. De asemenea se are în vedere creşterea numărului de gospodării, precum şi apariţia de noi echipamente edilitare (epurarea apelor uzate), fapt ce conduce la punerea de acord a sistemului de alimentare cu energie electrică a acestora.
Necesarul energetic pentru satisfacerea cerinţelor noilor consumatori va fi preluat, în măsura posibilităţilor, din reţeaua de joasă tensiune (0,4 KV) a localităţii, reţea ce se va extinde în acest scop.
Ulterior, când numărul gospodăriilor nou înfiinţate va creşte, se vor instala noi posturi de transformare de tip aerian (PTA), cu respectarea culoarelor de protecţie specifice tensiunii, conform NTE 003/04/00. Autorizarea executării construcţiilor în aceste zone este interzisă şi prin ordinul MLPAT 80/N/96 (art. 11).
Reţelele de medie şi joasă tensiune se vor extinde în noile zone, urmărind trama stradală ce se va propune prin documentaţiile de urbanism (PUZ sau PUG).
În concordanţă cu programul de dezvoltare al S.C. ELECTRICA S.A.- Brăila, se propune ca liniile electrice aeriene de 20kV şi respectiv 0,4 kV să fie pozate pe străzile principale (pe domeniul public al primăriei) pe stâlpii din beton armat, respectând distanţele faţă de toate tipurile de reţele.
Măsurile propuse pentru realizarea programului vor cuprinde: Reţele de distribuţie de medie tensiune (20 kV): - trasee noi corelate cu dezvoltările prevăzute în prezenta lucrare; - extinderea reţelelor electrice existente ale comunei; - înlocuirea posturilor care prezintă un grad de încărcare mai mare decât normele
în vigoare sau un grad de uzură depăşit. - înlocuirea conductoarelor izolatoare şi a stâlpilor de susţinere cu grad de uzură
avansat. Având în vedere noile lotizări, datorită extinderii intravilanului, se propune ca
racordarea noilor obiective şi a consumatorilor, să se facă respectând normele în vigoare PE 155/94.
Posturi de transformare 20/0,4 kV: Stabilirea necesarului de energie electrică pentru toţi consumatorii noi propuşi din
comună se va face în concordanţă cu normele S.C.FDFEE ELECTRICA S.A.-Braila ţinând seama de încărcările admisibile ale transformatoarelor, cât şi de configuraţia schemei electrice.
Aceste posturi de transformare vor fi: - noi, amplasate în centrul de greutate al consumatorilor; - cele existente vor prelua în funcţie de gradul de încărcare noii consumatori; Se prevede:
57
- înlocuirea posturilor care prezintă un grad de încărcare mai mare decât normele în vigoare sau un grad de uzură depăşit;
- introducerea transformatorilor uscaţi, în cazul noilor racorduri pentru realizarea siguranţei în exploatare şi evitarea sustragerilor uleiului din cele cu ulei.
Reţele de joasă tensiune: - înlocuirea reţelelor cu perioadă de viaţă depăşită; - realizarea programului de electrificare a localităţilor rurale în concordanţă cu
“programul privind pietruirea drumurilor comunale, alimentarea cu apă a satelor, - reţele noi pentru asigurarea tensiunii şi electricităţii la consumatorii din zonele
propuse pentru dezvoltare, în toate localităţile componente ale comunei; - reconsiderarea branşamentelor în strânsă corelare cu noile puteri cerute la
consumatorii existenţi. Managementul energiei pentru construcţii În ţările industrializate, măsurile luate privitor la utilizarea raţională a energiei, se
traduc în fapt prin acţiuni concrete şi anume: regulamente, normative, politica preţurilor, stimulente financiare.
Din toate aceste măsuri, regulamente şi normative, cele mai directe, cu posibilitate imediată de aplicare practică, sunt construcţiile şi consumul de energie; ele devin probleme prioritare:
- la construcţiile vechi, consumul de energie poate fi redus printr-o serie de măsuri tehnice şi economice;
- pentru construcţiile noi, pot fi adoptate măsuri ce vizează economia de energie, concomitent cu creşterea gradului de confort.
Iluminatul public: Aşa cum s-a menţionat în Programul Guvernamental, acest tip de reţele trebuie să
fie aduse la nivelul normelor în vigoare. Alimentarea cu energie electrică se propune să fie făcută din PT reţea, asigurându-
se şi comanda aprinderii automate. Stabilirea definitivă a soluţiilor de alimentare cu energie electrică, precum şi
obiectivele energetice aferente propuse, se va face de către proiectanţii de specialitate, în colaborare cu autorităţile publice locale şi cu avizul de racordare al S.C. ELECTRICA S.A.-Brăila.
3.9.5. TELECOMUNICATII
Conform datelor furnizate de Romtelecom S.A., în viitorii ani se au în vedere lucrări de modernizare şi extindere a reţelelor telefonice din comuna Chiscani, în cazul în care se vor solicita noi posturi telefonice. Aceste lucrări vor contribui la realizarea unei infrastructuri moderne de telecomunicaţii.
3.9.6. ALIMENTARE CU GAZE NATURALE
Alimentare cu gaze-naturale
Pentru ridicarea gradului de confort al locuinţelor şi dotărilor din comuna Chiscani se propune extinderea sistemului centralizat de distributie a gazelor naturale. Gazele naturale se utilizeaza: în activitatea de prepararea hranei; în gospodăriile populaţiei, prin aprobarea unui foc pentru încălzirea centrală sau sobă; pentru instituţii social-culturale, unităţi prestatoare de servicii, brutării, laboratoare,etc.
58
Dimensionarea reţelei de gaze naturale se va face într-o fază de proiectare ulterioară.
Se vor respecta in principal urmatoarele reglementari si normative, lista lor nefiind limitativa: • Legea 10 - 1995 privind calitatea in constructii cu completarile si modificarile ulterioare • Legea gazelor nr. 351 – 2004 cu completarile si modificarile ulterioare • SR 8591 – 1997 Amplasarea in localitati a retelelor edilitare subterane executate in sapatura • Normele tehnice pentru proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE 2008 – MO 255 bis / 16.04. 2009 • Ordinul 62 / 24.06.2008 privind aprobarea Regulamentului de masurare a cantitatilor de gaze naturale tranzactionate in România – MO 489 / 01.07.2008 • Normativul P 118 – 1999 de siguranta la foc a constructiilor • Prescriptia tehnica ISCIR PT A1 – 2010 – Aparate de incalzit alimentate cu combustibil solid, lichid sau gazos cu puteri nominale ≤ 400 kW – MO 513 bis / 23.07.2010 • Normele tehnice pentru proiectarea si executia conductelor de alimentare si de transport gaze naturale, aprobate prin decizia presedintelui ANRDGN nr. 1220 – 2006 – MO 960 bis / 29.11.2006
DISTANTELE MINIME DINTRE CONDUCTELE SUBTERANE DE GAZE NATURALE SI
DIFERITE INSTALATII, CONSTRUCTII SAU OBSTACOLE
Conform Normelor tehnice privind proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de
alimentare cu gaze naturale NTPEE 2008
Nr.
crt
.
Instalatia, constructia sau
obstacolul
Distanta minima in [m] de la
conducta de gaze din PE de:
Distanta minima in [m] de la
conducta
de gaze din otel de:
PJ PR PM PJ PR PM
1 Cladiri cu subsoluri sau aliniamente de Terenuri susceptibile a fi onstruite
1
1
2
2
2
3
2 Cladiri fara subsoluri 0.5 0.5 1 1.5 1.5 2
3 Canale pentru retele termice, canale pentru instalatii telefonice, televiziune etc.
0.5 0.5 1 1.5 1.5 2
4 Conducte de canalizare 1 1 1.5 1 1 1.5
5 Conducte de apa, cabluri electrice de forta, cabluri telefonice montate direct in sol, cabluri TV sau caminele acestor instalatii
0.5
0.5
0.5
0.6
0.6
0.6
6 Camine pentru retele termice, telefonice si canalizare sau alte caminesubterane
0.5 0.5 1 1 1 1
7 Copaci 0,5 0.5 0.5 1.5 1.5 1.5
8 Stâlpi 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5
9
Linii de cale ferata, exclusiv cele din statii, triaje si incinte industriale: • In rambleu • In debleu, la nivelul terenului
1.5*
1.5*
1.5*
2*
2*
2*
Nota: Distantele exprimate in metri se masoara in proiectie orizontala intre limitele exterioare ale conductelor si constructiile sau instalatiile subterane. *) De la piciorul taluzului **) Din axul linei de cale ferata
59
Conductele, fitingurile si armaturile din PE se monteaza ingropat direct pamânt, adâncimea minima de montaj fiind de 0,9 m.
Se interzice montarea retelelor de gaze la un nivel inferior celui al bazei fundatiilor cladirilor, pe trasee paralele cu acestea, pâna la distanta de 2 m de la cladire.
Se interzice montarea de conducte din otel supraterane la mai putin de 20 m de calea ferata electrificata si/sau linii electrice aeriene (LEA) de joasa, medie sau inalta tensiune. DISTANTELE DE SECURITATE INTRE STATII SAU POSTURI DE REGLARE SAU REGLARE – MASURARE SI DIFERITE CONSTRUCTII SAU INSTALATII Conform Normelor tehnice privind proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE 2008.
NR.
CR
T
Destinatiaconstructiilor
invecinate
Distantele de siguranta [m], pentru statii de capacitate:
pâna la 6.000 [m3/h] 6.000 … 30.000[m3/h] peste
30.000
[m3/h]
Presiunea la intrare [bar]
< 2 2….6 >6 <2 2…6 >6 <6 >6
1 Cladiri industriale si depozite de materiale combustibile - risc foarte ridicat de incendiu , asociat pericolului de incendiu - rezistenta redusa la foc - risc mediu sau redus
de incendiu
7
7
7*
10
10
10
12
15
12
11
12
10
13
15
12
18
20
15
22
25
20
27
30
25
2 Instalatii industriale in aer liber
7 10 13 11 13 18 18 27
3 Cladiri civile (inclusiv cele administrative de pe teritoriul unitatilor industriale) - rezistenta mare la foc - rezistenta mica la foc
7*
7
10
12
12
15
10
12
12
15
15
20
20
25
25
30
4 Linii de cale ferata - curenta - de garaj
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
25
20
30
25
5 Marginea drumurilor carosabile
4** 5 8 4 6 10 6 10
6 Linii electrice de inalta tensiune
20 20 20 20 20 20 20 40
*) Statii de capacitate pâna la 1.000 m3 (si presiune de intrare < 2 bar) se pot alipi de un perete al cladirii invecinate cu conditia ca peretele cladirii sa fie rezistent la explozie, sa nu aiba goluri (ferestre, usi) pe o lungime care depaseste cu 5 m limitele statiei in ambele directii si pe o inaltime de 3 m deasupra statiei. **) Pentru posturile de reglare sau reglare – masurare de capacitate pâna la 250 m3/h si presiune de intrare < 2 bar, distanta minima este de 1,5 m.
3.9.7. SURSE REGENERABILE DE ENERGIE
Utilizarea surselor regenerabile de energie are efecte deosebit de benefice nu numai prin creşterea calitătii aerului şi protejarea mediului natural (reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, stoparea tăierilor arborilor, protejarea florei şi faunei), dar şi în plan economic şi social prin creşterea securitătii / independentei energetice, creşterea gradului de ocupare a fortei de muncă şi dezvoltarea mediului de afaceri.
60
Pentru perioada de început, utilizarea energiei solare se poate face pentru prepararea apei calde menajere în perioada de vară, urmând ca, pe măsura acumulării experientei şi a aparitiei unor noi echipamente, să se treacă la alte utilizări: încălzirea spatiilor, producerea energiei electrice, procese tehnologice, mică industrie.
Prepararea apei calde menajere se poate realiza prin montarea de captatoare solare pe acoperişul clădirilor, în special a celor individuale. Instalatiile sunt total ecologice, sursa este practic inepuizabilă şi nu implică echipamente de prelucrare sau transport a resurselor înainte de utilizare.
În ceea ce priveşte utilizarea energiei fotovoltaice pentru iluminatul public, aceasta
reprezintă o sursă de economii la bugetul Primăriei şi un factor de confort şi sigurantă pentru locuitorii comunei. Un exemplu îl constituie montarea pe fiecare stâlp a unui panou fotovoltaic de 60 Wp [pick = la vârf] care, conform prospectelor, pe timpul zilei produce energie electrică şi care, stocată într-o baterie de 80 Ah, este folosită după apusul soarelui pentru aprinderea unei lămpi tip LED cu o putere de 8 W şi eficienta luminoasă de 13 lux.
Este de subliniat faptul că sistemele de utilizare a energiei termice solare trebuie echipate cu instalatii aferente de automatizare pentru a putea valorifica cât mai deplin şi în conditii de sigurantă şi confort această energie.
Energia solară poate fi utilizată şi pentru producerea energiei electrice prin utilizarea celulelor fotovoltaice, solutie care prezintă un interes din ce în ce mai mare mai ales pentru utilizări locale. Existenta unei game diversificate de panouri fotovoltaice care pot fi montate pe sol, pe acoperiş sau integrate în clădire (inclusiv cuplate cu izolatia hidrofugă a acoperişului), scăderea continuă a pretului celulelor, precum şi creşterea capacitătii de stocare a energiei electrice în acumulatoare sunt premise foarte favorabile pentru ca acest tip de energie să fie folosit nu doar ca reclamă pentru zone agroturistice ecologice, ci şi pentru asigurarea unor conditii decente de viată şi educatie în zonele izolate, fără retele de alimentare cu energie electrică sau cu retele cu capacitate insuficientă sau cu fiabilitate redusă. Investitiile care s-ar face în linii electrice de medie şi joasă tensiune şi posturi de transformare s-ar putea face în sisteme fotovoltaice care să fie date în custodia utilizatorilor care ar avea tot interesul să le întretină în bună stare de functionare.
Utilizarea biomasei are în componentă inclusiv utilizarea pentru arderea a lemnului de foc şi a resturilor agricole, considerate o resursă energetică recuperabilă. În cadrul biomasei care poate fi folosită pentru producerea căldurii se pot folosi aşchii de lemn, coajă de copac, reziduuri de recoltare, rumeguş, reziduuri de tăiere, reziduuri de pădure, coceni de porumb, tulpini de floarea soarelui, coji de seminte etc. Stocarea combustibilului şi alimentarea ritmică, automată a focarului sunt elemente care conduc la o functionare cu un grad sporit de sigurantă şi reducerea la minim a focăritului.
In ceea ce priveşte energia eoliană, pentru a fi rentabilă această utilizare, trebuie ca viteza medie a vântului să depăşească 3,5 m/s, (optim fiind ca viteza vântului să fie cel putin egală cu 4 m/s), la nivelul standard de 10 metri deasupra solului (la care, de altfel, se fac măsurătorile în cadrul statiilor meteorologice), viteze medii mai reduse ale vântului, respectiv sub 2 m/s făcând zonele respective neinteresante din punct de vedere eolian.
Sursele regenerabile de energie trebuie încorporate unor sisteme hibride în
concordantă cu structura anvelopei clădirilor şi cu caracteristicile disipative ale acesteia, cu modul de utilizare a energiei şi, de asemenea, cu conditiile climatice ale zonei. Trebuie, de asemenea, că pentru functionarea la vârful de sarcină şi în conditii de sigurantă, aceste sisteme trebuie montate în paralel cu surse clasice de energie şi prevăzute cu echipamente minime de automatizare pentru evitarea accidentelor, dar şi a disconfortului.
Conectarea la Sistemul Energetic National a surselor generatoare de energie electrică (panouri fotovoltaice), dar şi conectarea directă la consumatori, trebuie realizată prin intermediul unor retele inteligente (Smart Grid) care să permită transformarea parametrilor variabili ai energiei solare, respectiv eoliene la parametrii constanti, compatibili cu utilizatorii.
61
Este tot mai evident că teritoriile bine administrate, inclusiv sau mai ales la nivelul comunelor, pot juca un rol cheie în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Efortul colectiv al autoritătilor locale şi investitorilor privati trebuie privit ca o oportunitate de a retehnologiza sistemul actual de producere a energiei prin introducerea de solutii adecvate care, transformate în investitii viitoare, vor asigura dezvoltarea economică a tării pe bază de energie durabilă. De asemenea, este necesară valorificarea cât mai intensă şi deplină a potentialului SRE şi, nu în ultimul rând, a tehnologiilor industriale cu eficientă energetică înaltă.
În acest context trebuie mentionată crearea posibilitătilor de a oferi spatiu public pentru instalarea de echipamente energetice locale de generare (în particular terenuri închiriate companiilor private care realizează instalatii de producere a energiei electrice prin intermediul captatoarelor fotovoltaice).
3.9.8. GOSPODARIE COMUNALA
Propuneri privind amenajarile pentru sortarea, colectarea, depozitarea si valorificarea deseurilor
Pentru un standard de viata ridicat al populatiei din comuna Chiscani, propunerile
privind modul de gestionare a deseurilor sunt in conformitate cu Planul de investiţii pe termen lung pentru perioada 2008 - 2038 „Managementul Integrat al Deşeurilor în Judeţul Brăila" (MASTERPLAN), realizat şi aprobat prin HCJ nr. 95/2009. Prin acest plan s-a stabilit calendarul de implementare pentru realizarea investiţiilor din Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor şi obţinerea finanţărilor prin POS Mediu. Pentru pregătirea planului şi a aplicaţiei de finanţare prin POS Mediu Consiliul Judeţean Brăila a beneficiat în cadrul proiectului de Asistenţă Tehnică ISPA finanţat de MMDD (prin împrumut de la Banca Mondială).
Proiectul a fost reglementat în iulie 2011 (acord integrat de mediu emis de ARPM Galaţi, cf. http://www.anpm.ro) Dintre investiţiile prevăzute în MASTERPLAN amintim:
-o nouă staţie de transfer în localitatea Muchea după ce depozitul de la Muchea va sista activitatea;
-staţie de sortare şi staţie de tratare mecano biologică (compostare) în extravilanul comunei Vădeni;
-depozit de deşeuri nepericuloase şi staţie de sortare în extravilanul oraşului Ianca, care după anul 2026, anul închiderii depozitului Muchea, va deservi întregul judeţ;
-implementarea unui sistem de colectare selectivă în toate localităţile din judeţul Brăila.
La depozitul conform DEDMI Muchea administrat de SC Tracon SA. sunt eliminate
majoritatea deşeurilor municipale colectate, atât din mediul urban cât şi din mediul rural. Acesta funcționează din 2013 cu celula nr. 2. Pentru celula 1, unde activitatea de depunere a deșeurilor a fost sistată în 2013, s-au demarat lucrările de acoperire provizorie.
Aplicarea unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor implică schimbări majore ale
practicilor actuale. Implementarea acestor schimbări va necesita participarea tuturor segmentelor societăţii: persoane individuale în calitate de consumatori, întreprinderi, instituţii social-economice, precum şi autorităţi publice.
Prin implementarea prevederilor legale în activitatea curentă a agenţilor economici şi a administraţiilor publice locale, se preconizează că impactul gestionării deşeurilor asupra mediului şi sănătăţii umane se va reduce semnificativ.
Pentru toate categoriile de deseuri se vor respecta prevederile HG. nr. 856/2002
privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzând deseurile, inclusiv deseurile periculoase.
Deseurile generate: municipale, colectate selectiv, inerte se vor colecta selectiv si se vor preda pentru valorificare/ eliminare la societăti specializate autorizate, conform
62
contractului de prestări de servicii. Se vor respecta prevederile OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobată prin Legea nr. 27/2007.
Deseurile municipale si asimilabile din comert (deseuri menajere, deseuri asimilabile cu cele menajere) vor fi colectate în pubele din PVC cu capac etans si transportate la depozitul conform Muchea din imediata vecinatate, în baza unui contract încheiat cu o firma de salubritate.
Deseurile de cadavre de animale vor fi colectate si depozitate temporar intr-un spatiu frigorific urmand sa fie transportate si eliminate de catre un operator autorizat pe baza de contract.
Deseurile de echipamente electrice si electronice, se vor colecta conform graficului impus de programului „Marea Debarasare”.
Obiectivele specifice pentru gestionarea deşeurilor sunt: o asigurarea celor mai bune opţiuni pentru colectarea şi transportul deşeurilor municipale, în
vederea unei cât mai eficiente valorificări şi eliminări a acestora pentru asigurarea unui management ecologic raţional;
o reutilizarea, reciclarea, tratarea în vederea recuperării sau eliminării o eliminarea corespunzătoare a deşeurilor din construcţii şi demolări; o prevenirea eliminării necontrolate pe soluri şi în apele de suprafaţă a nămolurilor orăşeneşti
provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate; o adoptarea şi implementarea de măsuri în vederea prevenirii generării deşeurilor de
ambalaje, asigurării valorificării şi reciclării şi minimizarea riscului determinat de substanţele periculoase din ambalaje,
o punerea în practică a obiectivelor Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor.
Priorităţile în gestionarea deşeurilor pe termen mediu şi lung sunt următoarele: prevenirea generării deşeurilor, reciclarea, valorificarea energetică şi în final depozitarea acestora. Neatingerea tintelor din Planurile de Management al Deseurilor poate fi cauzata de urmatoarele dificultati:
-neconstietizarea populatiei (educatia); -dificultati economice; -intarzierea implementarii unui sistem imbunatatit de luare a deciziilor si de crestere
a responsabilitatii institutiilor publice.
Planuri privind gestionarea deseurilor:
Planul Regional de Gestionare a Deseurilor
Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor (aprobat prin HCJ Braila nr. 26/2009)
Planul de investitii pe termen lung pentru perioada 2008-2038 “Managementul integrat al deseurilor in judetul Braila” - Master Plan(aprobat prin HCJ Braila nr. 95/2009)
Intocmit Sef proiect Dr. Arh. Urb. Dragos Buhociu Dr. Arh. Urb. Liliana Buhociu
