RAPORT DE MEDIU LA PLANUL URBANISTIC GENERAL - …arpmag.anpm.ro/upload/24723_Raport de mediu PUG...

SC VLAMIR CONSULTING SRL

2

Comanda nr.

10/18.03.2010

RAPORT DE MEDIU LA PLANULURBANISTIC GENERAL - COMUNA

JUGURENI JUD. PRAHOVA

AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

CUPRINSIntroducere....................................................................................................3

I. Dategenerale..............................................................................................4

II. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale P.U.G, precum şi a relaţiei cu alte planuri şi programerelevante...............................17

III.Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia neimplementăriiP.U.G.............................................24

IV. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ ................49

V. Probleme de mediu existente, relevante pentru P.U.G....................................54

VI. Obiectivele de protecţie a mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional, care sunt relevante pentru P.U.G.şi modul în care s-a ţinut cont de aceste obiective şi de orice alte consideraţii de mediu în timpul pregătiriiP.U.G.......................................55

VII. Efecte potenţiale semnificative asupra mediului, inclusiv asupra aspectelor ca: biodiversitatea, populaţia, sănătatea umană, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici,valorile,materiale, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic şi arheologic, peisajul şi asupra relaţiilor dintre aceşti factori............................................61

VIII. Efecte posibile semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în contexttransfrontier....................................................67

IX. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementăriiP.U.G.........67

X. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi o descriere a modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăţi întâmpinate în prelucrarea informaţiilorcerute...............68

XI. Descrierea măsurilor pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării P.U.G........................................................69


3

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

XII. Rezumat fără caracter tehnic al informaţiei.................................................71

ANEXEA......................................................................................................72

INTRODUCERE

Evaluarea de mediu sau “evaluarea strategica de mediu” se aplica la cel mai

înalt nivel decizional sau de planificare, de exemplu la dezvoltarea politicilor,

strategiilor si, evident al planurilor si programelor. In acest mod se poate focaliza pe

“sursa” impactului asupra mediului si nu pe “rezolvarea” simptomelor apărute in

urma producerii impactului.

Evaluarea strategică de mediu (SEA) este un instrument utilizat pentru minimizarea

riscului şi pentru maximizarea efectelor pozitive ale planurilor şi programelor de

mediu propuse. Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluarea

efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului (denumită în continuare

Directiva SEA) cere ca SEA să fie efectuată în faza de elaborare a unui plan sau

program, precum şi elaborarea unui raport de mediu, efectuarea de consultări şi

luarea în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor consultărilor în procesul

de luare a deciziilor.

România a transpus Directiva SEA prin Hotărârea de Guvern nr. 1076/2004 privind

SEA.

Raportul de mediu pentru un Plan Urbanistic General are scopul unei evaluări

a factorilor de mediu înainte de realizarea obiectivelor propuse în plan şi a impactului

pe care îl vor avea aceste obiective după intrarea lor în funcţiune.

Raportul de mediu este destinat să asigure integrarea aspectelor de protecţie

a mediului în planul de urbanism general, contribuind la promovarea dezvoltării

durabile a zonei în care se află amplasat obiectivul sau în zonele cu care acesta este

în legătură funcţională.

Raportul de mediu pentru Planul de Urbanism General - Comuna Jugureni,jud.


4

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

Prahova s-a realizat în conformitate cu HG nr. 1076 / 2004 – privind stabilirea

procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, având la

bază informaţiile din Planul Urbanistic General , realizat de SC PROTELCO SA în

calitate de proiectant general.

De asemenea s-au utilizat informaţii obţinute direct, prin vizite de

documentare, de la Primăria Comunei Jugureni, şi prin discuţii cu cetăţeni ai

comunei.

I. DATE GENERALE

DENUMIREA OBIECTIVULUI : Plan Urbanistic General – Comuna Jugureni, jud.

Prahova.

PROIECTANT GENERAL : SC PROTELCO SA Câmpina,

PROIECTANT DE SPECIALITATE: SC PROTELCO S.A. Campina

PROIECTANT RAPORT DE MEDIU : SC VLAMIR CONSULTING SRL, Ploieşti,

BENEFICIAR:Consiliul local al Comunei Jugureni, Jud. Prahova.

ATESTARE:

SC Vlamir Consulting SRL este elaborator de studii pentru protecţia

mediului înregistrat în Registrul Naţional al Elaboratorilor de Studii pentru

Protecţiua Mediului la poziţia 195.

DATE DESPRE OBIECTIV

Comuna Jugureni este aşezată în zona dealurilor subcarpatice, la limita de est

a judeţului Prahova, la 60 km distanţă de municipiul Ploieşti şi la 20 km distanţă de

oraşul Mizil. Comuna este amplasată la o latitudine de 45,1 grade şi la o longitudine

de 26,45 grade. Accesul rutier în localitate este asigurat pe DJ 100H Jugureni-Lapoş,

DJ 100H Gura Vadului-Jugureni şi DC 72 care face legătura între DJ 100H şi DJ

102R; DJ 100H Jugureni – DJ 1004N-limita judeţul Buzău.

În privinţa reţelei feroviare naţionale, comuna Jugureni nu este străbătută de

nici o linie de cale ferată. Staţia de cale ferată folosită de către locuitorii comunei

este Gara Mizil de pe linia ferată Ploieşti – Buzău.


5

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

Zonarea agroeconomică în raport cu pretabilitatea folosinţelor fondului

funciar include comuna Jugureni în zone cu funcţiuni dominant agricole, cu zone

specializate în culturi vegetale.


6

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

Sub aspectul elementelor potenţiale de dezvoltare, comuna Jugureni se va putea sprijini

pe valorificarea terenurilor agricole, prin înfiinţarea şi diversificarea unor capacităţi de

producţie, precum şi pe dezvoltarea activităţilor terţiare (comerţ, ocrotirea sănătăţii,

învăţământ, servicii diverse), fără a neglija activităţile din sfera micii industrii.

Zonificarea funcţional-spaţială, sub aspectul politicilor publice de amenajare-

dezvoltare, încadrează comuna Jugureni în extremitatea estica a judetului, la limită

cu judeţul Buzău .

Ca încadrare în reţeaua de localităţi a judeţului, comuna Jugureni se situează

în categoria localităţilor ce necesită intervenţii prioritare în diversificarea şi

descentralizarea activităţilor secundare, terţiare şi îmbunătăţirea fondului locativ şi a

echipării edilitare, constituind un centru cu activităţi importante pentru susţinerea

centrelor cu caracter zonal.

Vecinii comunei sunt:

· la Nord: - comuna Lapoş

· la Est: - judeţul Buzau

· la Sud: - comuna Gura Vadului

· la Sud- Vest: - comuna Călugăreni

· la Nord- Vest: - comuna Sângeru

Suprafaţa teritoriului administrativ este de 2 685.694 ha.

Intravilanul comunei este format din 4 sate împărţite în U.T.R.-uri astfel:

· U.T.R. 1- sat Jugureni

· U.T.R. 1A - zona centrală sat Jugureni

· U.T.R. 2- sat Boboci

· U.T.R. 3- sat Marginea Pădurii

· U.T.R 4- sat Valea Unghiului


7

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

HARTA AMPLASARE


8

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL

Potenţialul natural de dezvoltare se bazează pe elementele cadrului natural,

respectiv aerul, apele, fondul funciar, solurile, biodiversitatea, pădurile, resursele

minerale, fiind însă dimensionat şi în funcţie de riscurile naturale şi antropice.

AŞEZAREA GEOGRAFICĂ

Comuna Jugureni cu satele componente face parte din regiunea dealurilor

subcarpatice şi anume sectorul cuprins între Valea Buzăului şi Valea Cricovului Sărat.

Aspectul general al zonei este de dealuri cu creste înalte şi rotunjite, de

cca.600-700 m altitudine, separate de văi adânci, cu eroziuni active.

Din punct de vedere geologic, comuna Jugureni se încadrează într-o zonă intens

cutată, cu sinclinale şi anticlinale puternic faliate.


9

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

Resursele naturale

Pe teritoriul comunei, ca şi în subteranul acesteia nu există rezerve minerale

exploatabile.

Clima

Teritoriul comunei Jugureni este situat într-o zonă cu climat continental, de

câmpie, caracterizat prin următoarele valori(după Monografia Geografică a

României):

Ø Regimul temperaturilor:

- temperatura medie anuală: +10° C

- temperatura maximă absolută: + 39,5° C

- temperatura minimă absolută: - 29° C

- temperatura medie în luna ianuarie: - 3° C

- temperatura medie în luna iulie: + 22° C

Ø Adâncimea maximă de îngheţ: 0,90 m

Ø Cantitatea de precipitaţii medii multianuale este de cca 600 mm

Ø Vânturile dominante in zona se canalizeaza pe directia vaii.

Ø Incarcarea data de vant:- presiunea de referinta a vantului, mediate pe

10min. la 10m si 50 de ani interval mediu de recurenta 40kPa.

Peisajul caracteristic

pe drumul de acces

spre Comuna Jugureni


10

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

Ø Incarcari date de zapada: incarcarea din zapada pe sol, pentru o perioada de

revenire IMR=50 ani :2kN/mp

Hidrografia

La nivelul întregii comune, reţeaua hidrografică este foarte bine dezvoltată,

văile existente avându-şi originea în dealul Mălinului. Aceasta delimitează spre nord

bazinul văii Nişcov cu afluenţii săi: Valea Ungurenilor, Valea Adâncă, Izvorul

Limpede, Valea Rotarului, iar spre sud Valea Crângului,Valea Bălegetului, Valea

Savei.

Culmile dealurilor sunt fragmentate şi de o serie de văi torenţiale, cu debit

Protecţie de mal pe

Valea Nişcovului în satul

Valea Unghiului


11

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

nepermanent şi cu extindere limitată, însă cu caracter eroziv puternic.

În subteranul comunei pot exista numai ape subterane ce circulă prin rocile

calcaroase fisurate şi care cu greu pot fi captate prin foraje de adâncime. Aceste ape

sunt însa bogate în calciu, au durităţi mari şi, prin urmare pot să nu fie potabile.

Caracteristici geotehnice

Din punct de vedere geologic,comuna Jugureni se încadrează într-o zona

intens cutată, cu sinclinale şi anticlinale puternic faliate. Litologia (formaţiuni moi-

pliocene putin rezistente la eroziune), combinată cu morfologia (pante agresive)

favorizează producerea unor fenomene de degradare (alunecări, eroziuni).

In subteranul zonei sunt prezente formaţiuni moi-pliocene, depuse în axul

sinclinalului Jugureni (nisipuri, marne, gresii şi calcare de vârstă meotan) sau depuse

pe flancuri (marne argile, calcare, brecia sării de vârstă Smartian si Tortonian).

Peste fundamentul descris anterior sunt dispuse pământuri argiloase, cu

grosimi variabile, de vârstă cuaternar, provenite din alterarea rocilor din fundament,

precum si aluviuni grosiere,de râu.

Caracteristici hidrografice si hidrogeologice

Reţeaua hidrografică a zonei este bine dezvoltată, mare parte a văilor

avându-şi originea în Dealul Mălinului (cea mai înalta culme din zonă).

Principalele cursuri de apă ce traversează perimetrul comunei sunt: pârâul

Niscov, Valea Ungurenilor, Valea Adâncă, Izvorul Limpede, Valea Rotarului, Valea

Crângului. Aceste ape au cursuri permanente şi debite variabile, alimentate în

parte din precipitaţii şi caracter puternic eroziv.


nepermanent şi cu extindere limitată, însă caracter eroziv puternic.

Pericolul îl reprezintă deci caracterul torenţial eroziv (atât în maluri cât şi pe

fundul văilor) ce duce la distrugerea locală a terenurilor limitrofe.

Sursele de apă potabilă sunt infiltraţiile de apă ce circulă local prin

pământurile deluviale sau aluviale ce acoperă roca de bază, exploatate prin


12

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

fântâni. Freaticul nu are debit constant, variind direct proporţional cu

precipitaţiile, astfel încât apa în fântâni scade sau chiar dispare în perioadele

secetoase. De asemenea, în mare parte aceste ape nu sunt potabile, atât din

punct de vedere chimic cât şi bacteriologic.

Alimentarea permanentă cu apă a comunei se face în sistem organizat, din

izvoarele din zona Gurguiata (din versantul stâng al pârâului Talea) de unde este

adusă printr-o conductă metalică până la cele trei rezervoare metalice ce există la

extremitatea nordică a comunei (rezervoare care însumează o capacitate totală

de 180 mc).

Date seismice

Conform normativului P100-1/2006, perimetrul comunei Jugureni este

caracterizat prin următoarele valori:

-perioada de colţ a spectrului de răspuns : Tc=1,6 sec

-perioada de vârf a acceleraţiei terenului pentru cutremure având

IMR=100ani: ag=0,32g

Categoria geotehnică a amplasamentului

Categoria geotehnică în care poate fi încadrat amplasamentul examinat

reprezintă riscul geotehnic al acestuia, ce poate fi exprimat în funcţie de o serie de

factori legaţi atât de teren, cât şi de vecinătăţi.

Pentru terenurile ce se intenţionează a fi introduse în intravilan, categoria

geotehnică poate fi apreciată după cum urmează (conform NP 074/2007):condiţii de

teren: pământurile din amplasament sunt considerate terenuri medii:

3 pct.

apa subterană: pot fi necesare epuismente: 3 pct.

clasificarea construcţiilor dupa importanţă: normală: 3 pct.

vecinătăţile: risc scăzut al unor degradări ale construcţiilor sau reţelelor învecinate

1 pct.

zona seismică: 2 pct.

Total: 12 pct

Riscul geotehnic este moderat, deci amplasamentul poate fi încadrat în

categoria geotehnică 2. Totuşi, datorită fenomenelor de instabilitate ce se manifestă


13

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

local, terenurile pot fi încadrate cel puţin parţial în categoria celor cu risc ridicat,

astfel încat la proiectarea unor viitoare constructii vor fi necesare studii geotehnice

detaliate, pe bază de foraje geotehnice.

Această încadrare în categoria geotehnică este orientativă ; ea va fi modificată

pe parcursul etapelor de proiectare de către geolog împreună cu proiectantul de

structură.

Perimetrul comunei prezintă o serie de restricţii din punct de vedere a

construibilităţii. Se vor avea în vedere următoarele aspecte prezentate mai jos.

Primul aspect ce va fi luat în considerare reprezintă existenţa unor zone de

alunecări de teren active sau eroziuni. In aceste zone nu se va construi locuinţe sau

alte obiective. Sunt afectate drumuri şi locuinţe. Se vor executa lucrări ample de

stabilizare a zonelor afectate, lucrări ce se vor dimensiona în urma unor studii

geotehnice detaliate ale acestor alunecări. In acest sens vor fi întocmite hărţile de

risc natural la alunecare (în faza detaliată), conform HGR 447/2003.

Există şi zone cu risc de alunecare, atât datorită pantelor agresive şi a

infiltraţiilor de ape, cât şi datorită vecinătăţii cu zone afectate de alunecări sau

eroziuni. In aceste zone este permisă construirea numai în baza unui studiu

geotehnic detaliat şi numai cu executarea unor lucrări de susţinere corespunzătoare.

Este de menţionat şi prezenţa unor zone cu umiditate excesivă, lacuri şi bălţi

naturale, unde vor fi necesare drenaje. De asemenea, în aceste zone va fi permisă

construirea numai pe baza unor studii geotehnice şi a unor masuri constructive

speciale (drenuri, rigole).

Al doilea aspect de care se va ţine seama este şi accesul destul de dificil la

unele terenuri. Există drumuri înguste, balastate dar greu accesibile datorită atât

pantelor agresive cât şi datorită făgaşelor ce s-au format pe acestea datorită

traficului.

Comuna nu este străbătută de conducte de gaz sub presiune, care ar necesita

perimetre de protecţie ce implică restrictionări pentru amplasarea unor constructii.

Terenul în amplasamentul cercetat pune local probleme din punct de vedere al

stabilităţii generale (este afectat de eroziuni şi alunecări de teren active).

Alunecările de teren se manifestă atât în intravilan, cât şi în extravilan, afectând


14

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

locuinţe şi drumul de acces dinspre Gura Vadului. Drumul a fost parţial stabilizat,

însă alunecările continuă să se manifeste în sectoarele de drum adiacente zonei

stabilizate. Deci vor fi necesare din nou lucrări de consolidare, în continuarea celor

deja executate.

Deasemenea, adiacent acestor zone se intenţionează extinderea intravilanului

actual. Zona prezintă deci risc de instabilitate şi amplasarea unor construcţii se va

face numai pe baza unor proiecte la faza de executie, pe bază de studii geotehnice

fundate.

In adâncime nu sunt prezente zăcăminte de săruri solubile sau

nisipuri lichefiabile care, în condiţii specifice (dizolvare în urma infiltrării apelor

pluviale sau lichefieri la şocuri seismice) ar putea da deformaţii nedorite la suprafaţa

terenului. Insă argilele contractile din suprafaţă, ce acoperă aproape întreg teritoriul

satului Jugureni, reacţionează la şocuri seismice, producând mişcări de translaţie pe

direcţia pantei cu extindere generalizată la întreg teritoriul comunei.

Nu sunt prezente în subteran zăcăminte de minerale exploatabile, care să

necesite perimetre de protecţie unde nu sunt admise constructii.

Teritoriul comunei este traversat de reţele electrice supraterane de medie

tensiune ce necesită perimetre de protecţie.

Există câteva fântâni ce sunt utilizate pentru alimentarea cu apă a locuitorilor,

care ar trebui protejate din punct de vedere sanitar (deoarece sunt utilizate de mai

mulţi locuitori, nu numai de deţinătorii acestora).

Există zone cu exces de umiditate, unde vor fi necesare măsuri de epuizare a

apelor (drenuri, rigole).

Deasemena, există văi cu caracter torenţial-eroziv, unde vor fi necesare

lucrări de regularizare sau chiar de susţinere.

Pământurile prezente în amplasament sunt ’’ bune pentru fundare ’’ – roca şi

pietrişurile şi ’’medii pentru fundare’’ – argilele deluviale contractile – conform

prevederilor STAS 3300/2-85, dar admit calculul definitiv al fundaţiilor pe baza

presiunilor convenţionale.

Presiunile convenţionale de bază pentru aceste pământuri variază între 250-500 kPa

(pentru fundaţii cu Df =2,00 m si B=1,00 m).

Nu se recomandă, de principiu, executarea unor spaţii utilizabile în subteran,


15

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

datorită posibilelor infiltraţii de apă (mai ales în zone cu exces de umiditate, sau

adiacente acestora) şi variaţiilor de nivel ale freaticului.

Deformaţiile terenului sub sarcina dată de constructii pot fi inegale şi de

ordinul centimetrilor (depinde de construcţii).

Apa subterană este prezentă în teren în general, ca mediu acvifer freatic

discontinuu, la adâncimi de 2,00-3,00 m. In teren însă se manifestă infiltraţii ale

pluviaţiei care stagnează timp îndelungat, datorită substratului argilos impermeabil.

Deasemenea, există zone cu izvorâri difuze, ce creează exces de umiditate la

suprafata terenului, precum si lacuri si băltiri naturale.

· Există zone protejate arhitectural.

La proiectarea unor viitoare construcţii se va ţine seama de încadrarea

terenului în functie de construibilitatea acestuia şi anume :

- terenurile improprii pentru construit – unde nu se recomandă

amplasarea unor construcţii datorită alunecărilor de teren şi eroziunilor

active ;

- terenuri construibile, însă cu restricţii (amenajări specifice) – aproape

toată suprafaţa din intravilanul comunei (unde există deja construcţii, cu

excepţia zonelor în care deja s-au manifestat alunecări de teren) şi zonele

neconstruite cu pante line şi medii, stabile în prezent, uneori cu exces de

umiditate.

Aceste zone prezintă risc de alunecare datorită pantelor si condiţiilor geologice

şi hidrogeologice, care pot conduce la instabilitate în urma unor amenajări

necorespunzătoare.

- terenuri constribile, fără restricţii – o parte a teritoriului comunei, unde

există deja construcţii, dar unde local pot fi necesare lucrări de amenajare

(susţineri, drenaje etc.)

Caracteristicile terenului de fundare şi eventualele măsuri constructive speciale

(susţinere, drenaje etc.) se vor dimensiona pe baza unor studii geotehnice la nivel

de PAC sau PT-DDE (proiect tehnic – detalii de execuţie), pentru fiecare


16

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

amplasament în parte.

Datorită problemelor locale de stabilitate, a pantelor medii şi agresive sau a

excesului de umiditate, pe baza observaţiilor din teren, s-au delimitat zone cu

restricţii din punct de vedere a construibilităţii, zone în care amplasarea unor viitoare

construcţii va fi tratată corespunzător problemelor zonei respective.

In toate aceste zone, amplasarea constructiilor se va face pe baza

unor studii geotehnice detaliate, cu foraje.

Deasemenea, este de menţionat faptul că delimitarea acestor zone prezintă un

anumit grad de eroare, datorită lipsei unor cercetări amănunţite, pe bază de foraje

adănci, care ar fi facilitat cartarea si delimitarea mai precisă a acestor zone.

Se va avea în vedere deci următoarea zonare din punct de vedere al

construibilităţii :

Zone improprii construirii – sunt zonele cu alunecări de teren şi

eroziuni active.

In aceste zone nu se recomandă amplasarea unor construcţii. Se recomandă

executarea unor lucrări ample de consolidare pentru stabilizarea întregii zone

afectate, astfel încât să nu existe riscul evoluţiei acestora şi către terenurile

învecinate.

Zone construibile, însă cu restricţii (măsuri constructive speciale)

In această categorie intră zonele cu exces de umiditate si lacuri sau băltiri

naturale unde se recomandă executarea unor lucrări de drenare si asecare,

dimensionate de către un specialist în astfel de probleme. După executarea acestor

lucrări se vor putea amplasa construcţii pe baza unor studii geotehnice pe bază de

foraje, care pot să recomande măsuri de fundare sau constructive speciale.

Relaţii în teritoriu

Comuna Jugureni este deservită de o reţea de drumuri judeţene şi comunale a


17

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

căror stare de funcţionare este considerată ca fiind rea.

Pe raza comunei Jugureni, nu sunt drumuri de interes naţional, cel mai

apropiat drum din aceasta categorie fiind DN1 B la aproximativ 20 Km distanţă, ce

face legătura între Mizil şi Ploieşti. Comuna este traversată de următoarele drumuri:

- DJ 100H Jugureni-Lapoş,

- DJ 100H Gura Vadului-Jugureni

- DC 72 care face legătura între DJ 100H şi DJ 102R;

- DJ 100H Jugureni – DJ 1004N-limita judeţul Buzău.

Lucrările de reabilitare ale drumurilor trebuie să fie în concordanţă cu extinderea

reţelelor de utilităţi: canalizare, apă potabilă, gaze naturale.

În comună nu există reţea de căi feroviare.

II. EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PUG,

PRECUM ŞI A RELAŢIEI CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE.

P.U.G. se elaborează în scopul:

§ Stabilirii direcţiilor, priorităţilor şi reglementărilor de amenajare a

teritoriului şi dezvoltare urbanistică a localităţilor;

§ Utilizării raţionale şi echilibrate a terenurilor necesare funcţiunilor

urbanistice;

§ Precizării zonelor cu riscuri naturale (alunecări de teren, inundaţii,

neomogenităţi geologice, reducerea vulnerabilităţii fondului construit

existent);

§ Evidenţierea fondului valoros şi a modului de valorificare a acestuia în

folosul localităţii;

§ Creşterea calităţii vieţii, cu precădere în domeniile locuirii, dotărilor

aferente locuirii şi serviciilor;

§ Fundamentarea realizării unor investiţii de utilitate publică;


18

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

§ Asigurării suportului reglementar (operaţional) pentru eliberarea

certificatelor de urbanism şi autorizaţiilor de construire;

§ Corelarea intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spaţiului.

Materializarea propunerilor de amenajare spaţială şi dezvoltare urbanistică

reglementate prin P.U.G. se face în timp, în funcţie de fondurile prevăzute din

bugetul propriu unităţilor teritorial administrative de bază, în corelare cu fondurile

alocate de la bugetul statului sau ale unor întreprinzători.

Dintre principalele obiective urmărite în cadrul Reactualizării Planului

Urbanistic General se menţionează:

§ Optimizarea relaţiilor localităţilor cu teritoriul lor administrativ şi judeţean;

§ Valorificarea superioară a potenţialului natural, economic şi uman;

§ Organizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaţii existente;

§ Stabilirea şi delimitarea unui nou intravilan care să corespundă necesităţilor

viitoare de dezvoltare;

§ Stabilirea şi delimitarea de noi zone construibile;

§ Stabilirea şi delimitarea noilor zone funcţionale;

§ Stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de

construire;

§ Stabilirea şi delimitarea zonelor protejate şi de protecţie a acestora;

§ Modernizarea şi dezvoltarea echipării edilitare;

§ Stabilirea noilor obiective de utilitate publică;

§ Stabilirea unui mod superior de utilizare a terenurilor şi condiţiilor de

conformare şi realizare a construcţiilor.

Prezentul Raport de mediu vizează:

v stabilirea problemelor cheie care trebuie luate în considerare în cadrul

elaborării Actualizării PUG Jugureni;

v analiza contextului elaborării Proiectului de Actualizare a PUG şi posibilele

tendinţe viitoare în cazul în care PUG- actualizat nu este implementat;

v identificarea unui set optim de obiective şi priorităţi de dezvoltare specifice;

v identificarea măsurilor optime care pot permite cel mai bine realizarea

obiectivelor;

v propune un sistem optim de monitorizare şi gestionare;


19

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

v asigură consultări în timp util şi eficiente cu autorităţile relevante şi publicul

interesat, inclusiv cu cetăţenii şi grupuri organizate interesate;

v informează factorii de decizie cu privire la documentul de programare şi

posibilele impacturi ale acestuia;

v notifică autorităţile relevante şi publicul general cu privire la forma finală a

PUG- actualizat şi motivele adoptării acestuia.

Evaluarea versiunii finale a PUG – actualizat s-a bazat pe următoarele etape:

· Analiza principalelor probleme şi tendinţe de mediu din zona analizată a

intravilanului localitatii.

· Analiza planurilor şi programelor de mediu relevante şi a strategiilor conexe la

nivel local.

· Stabilirea obiectivelor de mediu relevante pentru PUG-actualizat. - Evaluarea

părţii descriptive a PUG– actualizat dacă reflectă în mod corespunzător

principalele probleme de mediu relevante pentru PUG.

· Propunerea unor indicatori de mediu pentru monitorizarea impacturilor de

mediu ale implementării PUG-actualizat.

· Compilarea versiunii finale a raportului de mediu.

Planul Urbanistic General are caracter de reglementare şi răspunde

programului de amenajare a teritoriului cât şi programului de dezvoltare a localităţii.

Planurile urbanistice generale constituie documentaţiile pe baza cărora se

stabilesc obiectivele, acţiunile şi măsurile pe care trebuie să le adopte administraţia

locală pe perioada de acţiune a PUG (cca.10ani).

Planurile urbanistice, orientează aplicarea unor politici coerente în domeniul

amenajării teritoriului şi a asigurării construirii acestuia în conformitate cu principiile

de urbanism şi cu respectarea legislaţiei în vigoare.

Documentaţiei Planului Urbanistic General i se asociază şi Regulamentul de

Urbanism, întocmit pe baza acestuia.

PUG precizează modul şi condiţiile în care se poate construi pe teritoriul

comunei, menţionând documentaţiile tehnice necesare a se întocmi pentru obţinerea

autorizaţiei de construire.

La baza elaborării Actualizare Plan Urbanistic General al comunei Jugureni se

află:


20

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

· Ordinul M.L.P.A.T. nr. 21/N/2000 pentru aprobarea reglementării tehnice

„Ghid privind elaborarea şi aprobarea regulamentelor locale de urbanism”;

· Ordinul M.L.P.A.T nr. GP038/1999, Ghid privind metodologia de elaborare

şi conţinutul - cadru al Planului Urbanistic General.

· Ordinul comun al ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului, al

ministrului apărării naţionale, al ministrului de interne şi al directorului

Serviciului Român de Informaţii nr.34/N/M.30/3.422/4.221/1995 pentru

aprobarea precizării privind avizarea documentaţiilor de urbanism şi

amenajarea teritoriului, precum şi a documentaţiilor tehnice pentru

autorizarea executării construcţiilor.

P.U.G-ul are fază unică de elaborare.

După aprobare Planul Urbanistic General cât şi regulamentul de

urbanism, devin acte de autoritate ale administraţiei locale.

Lucrarea de fata se refera la PLANUL URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI

JUGURENI si stabileste obiectivele si actiunile de dezvoltare ale comunei pentru

urmatorii 10 ani.

In continutul documentatiei se va regasi tratarea urmatoarelor categorii de

probleme: probleme principale rezultate din analiza situatiei existente,

disfunctionalitati si prioritati de interventie atat in teritoriu, cat si in cadrul comunei;

zonificarea functionala a teritoriului din localitate si stabilirea regimului juridic al

acestora printr-un sistem de reglementari si servituti adecvate; potentialul economic

al localitatii; organizarea circulatiilor si a transporturilor; echiparea tehnico-edilitara;

reabilitarea, protectia si conservarea mediului; reabilitarea, protectia si conservarea

patrimoniului construit;conditii si posibilitati de realizare a obiectivelor de utilitate

publica.

In urma studiului si a propunerilor de solutionare a acestei categorii de

probleme mentionate mai sus, materialul ofera instrumente de lucru necesare

elaborarii, aprobarii cat si urmaririi aplicarii Planului Urbanistic General in

urmatoarele domenii: proiectare, administratie centrala si locala, agenti economici,


21

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

colectivitati sau persoane particulare beneficiare. In scopul intocmirii prezentei

lucrari au fost cercetate o serie de surse documentare, referitoare la stadiul actual

de dezvoltare al comunei Jugureni si propuneri de perspectiva:

-Planul de Amenajare a Teritoriului National (P.A.T.N.) cuprinde :

-Sectiunea I-Cai de comunicatie (aprobata prin Legea nr.363/21.09.2006);

-Sectiunea II - Apa, aprobat (aprobata prin Legea nr. 171/1997);

-Sectiunea III - Zone naturale si construite protejate (aprobate prin legea nr.

5/2000);

-Sectiunea IV -Reteaua de localitati (aprobata prin Legea nr.351/2001);

-Sectiunea V - Zone de risc natural (aprobata prin Legea nr. 575/2001).

-Sectiunea VI – Zone cu resurse turistice (proiect de lege in dezbatere publica);

-Planul de Amenanajare a Teritoriului Judetean (P.A.TJ.) Prahova;

-Date demografice si potential economic al localitatii puse la dispozitie de Primaria

Jugureni;

-Date statistice , de la Centrul National de Statistica;

-Suportul topografic al lucrarii, scara 1 :5000, este reactualizat la finele anului 2007

de S.C."PROTELCO SA"

-Date privind limita intravilanului, obtinute din proiectele elaborate anterior de

CONSPROIECT SA – Ploiesti , respectiv din proiectul 4/14064-PUG comuna Jugureni

aprobat de Consiliul local al comunei in anul 1997

-Datele privind zonele expuse riscurilor naturale obtinute din Studiu geotehnic.

-Date de analiza si optiuni de la Consiliul Local al comunei Jugureni.

Relaţiile economice ale comunei Jugureni cu zona înconjurătoare constituie

suportul material al dezvoltării mediului rural. Astfel, prin asigurarea cu materii

prime pentru unele ramuri industriale din oraş, cu produse agroalimentare pentru

piaţa urbană se obţin cea mai mare parte a veniturilor necesare dezvoltării comunei

şi traiului zilnic al populaţiei şi în acelaşi timp, oraşul acoperă cu produse industriale

necesarul spaţiului rural.

În perioada ulterioară anului 1990, eliberarea unui mare volum de forţă de

muncă din ramurile agricole a determinat intense mişcări de populaţie din zonele

rurale spre oraş, pe de o parte, dar şi migrări spre zonele deficitare ale ţării, pe de


22

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

altă parte. În prezent asistăm la schimbarea sensului de flux migrator prin revenirile

în zonele de origine şi angrenarea populaţiei în activităţi agricole cu eficienţă scăzută.

Inexistenţa locurilor de muncă în domeniul industrial şi lipsa capitalului pentru

dezvoltarea unei agriculturi competitive, lipsa posibilităţilor de calificare, cât şi nivelul

relativ modest al dotărilor comunei au determinat o mare parte din tineretul rural să

emigreze spre oraşele mari sau în ţări din vestul Europei în căutarea unui loc de

muncă bine remunerat.

Activitatea industrială este practic inexistentă la nivelul comunei .

Potenţialul economic industrial al comunei Jugureni este redus, dar există rezerve

de creştere atât calitativă, cât şi cantitativă a activităţilor diverse prin adaptare şi

Primăria comuneiJugureni


23

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

transformare pentru a răspunde mai bine cerinţelor economiei de piaţă.

Noi unităţi pot fi construite, preponderent cu funcţiune de mică industrie (industrie

prelucrătoare) şi depozitare, atât în localitatea Jugureni cât şi în satele componente;

aceste unităţi pot absorbi forţa de muncă locală disponibilă.

Este aprobat şi în anul 2011 va fi început, un proiect privind dezvoltarea surselor

de energie alternativă. Acesta va cuprinde un parc de 13 turbine eoliene cu o putere

instalata de 2,5 MW / turbină. Parcul de turbine eoliene este prevăzut să fie amplasat pe

culmea cea mai înaltă din zonă, Dealul Mălinu.

În cadrul acestui proiect există o variantă de înfiinţare şi a unui parc de panouri

solare cu celule fotovoltaice.

Punerea în funcţiune ale acestor investiţii va fi un stimulent semnificativ în

dezvoltarea economică a zonei.

Funcţiunea agricolă se materializează în producţiile de origine vegetală şi

animală în microcentre (puncte) de prelucrare primară a unor produse, depozite

pentru produse agricole, reţele de desfacere a acestor produse.

Analiza situaţiei existente agricole are ca punct de plecare modul de folosinţă

a teritoriului comunei.

Deoarece în zona comunei Jugureni există tradiţia colectării de fructe de

pădure şi plante medicinale se intenţionează să se realizeze o fermă de 10 ha

destinată cultivării intensive a cătinei şi măceşului.

Oportunităţi

-perspectivă pentru dezvoltarea sectorului agricol şi zootehnic, cu accent pe

dezvoltarea unei agriculturi “biologice” sau “organice”, conform cerinţelor Uniunii

Europene;

-dezvoltarea programelor de înfiinţare de noi exploataţii agricole, viabile din

punct de vedere economic, precum şi pentru dezvoltarea celor existente;

-instruirea fermierilor prin forma de pregătire continuă;

-modernizarea tehnică a exploataţiilor agricole;

-investiţii în industria agroalimentară pe baza surplusului de produse provenite

din agricultură (lapte, carne);

-diversificarea activităţilor comunei spre activităţi economice non-agricole prin


24

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

promovarea micii industrii locale prelucrătoare;

-utilizarea căminului cultural al comunei pentru activităţi specifice satului

românesc;

-posibilităţi pentru integrarea monumentelor istorice şi de arhitectură în

circuite turistice regionale.

-constituirea unei rezerve de terenuri / a unui fond de terenuri în cadrul

primăriei, terenuri care să fie folosite pentru eventuale investiţii.

III. ASPECTELE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI ŞI ALE

EVOLUŢIEI SALE PROBABILE ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PUG

3.1. Caracteristicile reliefului

Comuna Jugureni cu satele componente face parte din regiunea dealurilor

subcarpatice şi anume sectorul cuprins între Valea Buzăului şi Valea Cricovului Sărat.

Aspectul general al zonei este de dealuri cu creste înalte şi rotunjite, de

cca.600-700 m altitudine, separate de văi adânci, cu eroziuni active.

Din punct de vedere geologic, comuna Jugureni se încadrează într-o zonă intens

cutată, cu sinclinale şi anticlinale puternic faliate.

3.2. Reţeaua hidrografică

La nivelul întregii comune, reţeaua hidrografică este foarte bine dezvoltată,

văile existente avându-şi originea în dealul Mălinului. Aceasta delimitează spre nord

bazinul văii Nişcov cu afluenţii săi: Valea Ungurenilor, Valea Adâncă, Izvorul

Limpede, Valea Rotarului, iar spre sud Valea Crângului,Valea Bălegetului, Valea


25

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

Savei.


nepermanent şi cu extindere limitată, însă cu caracter eroziv puternic.

În subteranul comunei pot exista numai ape subterane ce circulă prin rocile



3.3. Clima

Comuna Jugureni se încadrează într-o zonă cu un climat temperat continental,

caracterizat prin următoarele valori (după Monografia Geografică a României) :

Ø Regimul temperaturilor:

- temperatura medie anuală: + 10° C

- temperatura maximă absolută: + 39° C

- temperatura minimă absolută: - 29° C

- temperatura medie în luna ianuarie: - 3° C

- temperatura medie în luna iulie: + 22°C

Ø Adâncimea maximă de îngheţ: 0,9m

Ø Cantitatea de precipitaţii medii multianuale, măsurate într-o perioadă de

10 ani, este de cca.550 mm.

Ø Vânturile dominante în zonă se canalizează pe direcţia văii.

Ø Incărcări date de vânt: - presiunea de referină a vântului, mediată pe

10min. la 10 m şi 50ani interval mediu de recurenţă: 0.4kPa.

Ø Încărcări date de zăpadă: - încărcarea din zăpada pe sol, pentru o

perioadă de revenire IMR = 50 ani: 2kN/mp.

3.4. Caracteristici geotehnice

Din punct de vedere geologic,comuna Jugureni se încadrează într-o zona

intens cutată, cu sinclinale şi anticlinale puternic faliate. Litologia (formaţiuni moi-

pliocene putin rezistente la eroziune), combinată cu morfologia (pante agresive)

favorizează producerea unor fenomene de degradare (alunecări, eroziuni).

In subteranul zonei sunt prezente formaţiuni moi-pliocene, depuse în axul

sinclinalului Jugureni (nisipuri, marne, gresii şi calcare de vârstă meotan) sau depuse

pe flancuri (marne argile, calcare, brecia sării de vârstă Smartian si Tortonian).


26

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

Peste fundamentul descris anterior sunt dispuse pământuri argiloase, cu

grosimi variabile, de vârstă cuaternar, provenite din alterarea rocilor din fundament,

precum si aluviuni grosiere,de râu.

Cercetarea s-a efectuat prin observaţii directe asupra terenului (deschideri

naturale) şi prin analiza informaţiei geotehnice cunoscută în zonă din cercetări

anterioare (foraje geotehnice de mică adâncime, executate pentru obiective din

zonă).

Concluzia este că perimetrul construit prezintă pante mai mult sau mai puţin

accentuate, în parte stabile, în parte alunecate sau erodate, (alunecările afectând

locuinţe şi drumuri, nu numai terenuri extravilane).

Sunt puţine terenuri aproape plane sau cu pante line, pe deplin stabile.

Terenul de fundare este alcătuit în principal din argile diluviale, cu caracter

contractil. Local fundarea se face şi pe rocă (calcare), numai acolo unde apare la

cote ridicate.

Pe zonele de terasă ale cursurilor de apă fundarea se face şi pe stratul de

pietriş cu bolovăniş.

Caracteristicile fizico-mecanice ale pământurilor argiloase sunt însă afectate

de prezenţa apelor de infiltraţii.

Tot datorită prezenţei apei subterane, dar şi la şocuri seismice, se creează

planuri de alunecare la nivelul deluviilor argiloase sau pe contactul acestora cu roca.

În adâncime nu sunt însă prezente zăcăminte de săruri solubile sau nisipuri

lichefiabile care, în condiţii specifice ar putea da deformatii nedorite la suprafata

terenului.

Local exista zone cu exces de umiditate. In aceste zone este formată vegetatie

specifică si pământurile sunt consistente sau moi.

Mare parte a pantelor sunt fragmentate de torenţi cu caracter nepermanent,

dar puternic erozivi la viituri.

Intreaga vatră a satului Jugureni a suferit ample mişcari la şocuri seismice

(cutremurele din anii precedenţi), cu caracter predominant de translaţie, mai puţin

sesizabil decât alunecarile de teren clasice.

3.5 CATEGORIA GEOTEHNICĂ A AMPLASAMENTULUI

Riscul geotehnic este moderat, deci amplasamentul poate fi încadrat în


27

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

categoria geotehnică 2. Totuşi, datorită fenomenelor de instabilitate ce se manifestă

local, terenurile pot fi încadrate cel puţin parţial în categoria celor cu risc ridicat,

astfel încat la proiectarea unor viitoare constructii vor fi necesare studii geotehnice

detaliate, pe bază de foraje geotehnice.

Această încadrare în categoria geotehnică este orientativă ; ea va fi modificată

pe parcursul etapelor de proiectare de către geolog împreună cu proiectantul de

structură.

3.6. Date seismice

Conform normativului P100-1/2006, perimetrul comunei Jugureni este

caracterizat prin următoarele valori:

-perioada de colţ a spectrului de răspuns : Tc=1,6 sec

-perioada de vârf a acceleraţiei terenului pentru cutremure având

IMR=100ani: ag=0,32g

3.7. Rezerve naturale exploatabile

In subteranul amplasamentului nu se exploateaza resurse minerale utile.

3.8. Monumente istorice Situri arheologice inscrise în lista monumentelor

istorice, 2004:

1 PH-I-s-B-

16153

Situl

arheologic de

la Boboci,

punct ,, La

Biserică’’

sat BOBOCI;

comuna JUGURENI

’’La

Biserică’’

Epoca

medievală,

2 PH-I-m-B-

16153.01

Necropolă sat BOBOCI;

comuna JUGURENI

’’La

Biserică’’

Epoca

medievală,


28

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

3 PH-I-m-B-

16153.02

Aşezare sat BOBOCI;

comuna JUGURENI

’’La

Biserică’’

Epoca

medievală

4 PH-I-m-B-

16153.03


comuna JUGURENI

’’La

Biserică’’

sec.IV-VII

Epoca

migratiilor

5 PH-I-m-B-

16153.04


comuna JUGURENI

’’La

Biserică’’

Latčne

6 PH-I-m-B-

16153.05

Aşezare sat BOBOCI;

comuna JUGURENI

’’La

Biserică’’

’La Biserică’’

Monumente de arhitectură înscrise în Lista Monumentelor Istorice 2004

1 PH-II-m-B-

16522

Casa Ana

Mihai

Sat

Jugureni,com.

Jugureni

Nr.45 Prima

jum.sec.XIX

2 PH-II-m-B-

16523

Casa Elena

Constantinescu

Sat

Jugureni,com.

Jugureni

Nr.45 înc.sec.XX

3 PH-II-m-B-

16528

Casa Eleonora

Petcu

Sat Marginea

Pădurii

com.Jugureni

Nr.75 înc.sec.XX

4 PH-II-m-B-

16529

Casa

Gheorghe Stan

Sat Marginea

Pădurii

com.Jugureni

Nr.109 înc.sec.XIX


29

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

5 PH-II-m-B-

16530

Casa Petre

Crăciun

Sat Marginea

Pădurii

com.Jugureni

Nr.114 sf.sec.XIX

Monumente istorice înscrise în Lista Monumentelor Istorice 2004

1 PH-IV-Mon-B-

16909

Cruce de

pomenire, din

piatră

Sat Jugureni,

com. Jugureni

La ‘’Făntăna

mărului’’

1783 - 1786

3.9. Monumente ale naturii

Pe teritoriul comunei Jugureni se întâlnesc elemente naturale ce trebuie

menţinute în cadrul zonelor cu regim de protecţie strictă. Printre acestea se

regăsesc:

1. Fântâna cu apă sulfuroasă – „Fântăna cu Doage”.

2. Fântâna cu apă sărată – „Fântâna mărului”.

3. Rezervaţie hidrologică (gropi cu apă sărată) situată în Valea Unghiului în

suprafaţă totală de 1 ha din care 0,3 ha rezervaţia propriuzisă, iar 0.7 ha

zona de protecţie.

4. Rezervaţie forestieră (pădure seculară de stejar şi gorun,pădure de alun)

lângă satul Boboci în suprafaţă totală de 4 ha din care 2.4ha – rezervaţia

propriuzisă, iar 1.6 ha – zona de protecţie.

5. Rezervaţie naturală peisagistică „Vâna” în suprafaţă totală de 0.33 ha din care

0.14 ha –rezervaţia propriuzisă, iar 0.19 ha – zona de protecţie.

6. rezervaţia paleontologică „Piatra Cerbului” (punct fosilier) în suprafaţă totală

de 1.52 ha – rezervaţia propriuzisă, iar 1.02 ha – zona de protecţie.


30

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

7. Nuc secular – Juglans regia L. Situat în satul Marginea Pădurii în vârstă de

150 – 210 ani (un exemplar).

8. Tei Tilia cordata situat în satul Boboci, în vârstă de 150 – 210 ani (un

exemplar).

9. Castan Castanea sativa situat în satul Boboci, în vârstă de 110 ani (un

exemplar).

10. Molid Pices abies situat în satul Boboci, în vârstă de 130 ani (un

exemplar).

Instituirea unor zone cu regim de protecţie strictă şi practică ocrotirii arborilor

seculari vor ridica potenţialul agro-turistic al comunei Jugureni.

3.10. Activitati economice

Industria

Activitatea industrială este practic inexistentă la nivelul comunei.

Potenţialul economic al comunei Jugureni este predominant agricol şi

zootehnic.

La nivelul comunei nu există întreprinderi sau societăţi de producţie, în comună

îşi desfăşoară activitatea un număr de 6 asociaţii familiale care au activităţi agro-

alimentare

Agricultura

Suprafaţa agricolă a comunei Jugureni reprezintă 55.788% din suprafaţa teritoriului

administrativ de 2685.694 ha .

În perioada 1990-2007 au existat schimbări în ceea ce priveşte destinaţia

suprafeţelor agricole. Suprafaţa terenurilor arabile a fost redusă în favoarea

suprafeţelor destinate păşunatului. Suprafaţa terenurilor arabile a fost redusă


31

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

datorită dezinteresului populaţiei locale de a mai cultiva terenurile precum si scăderii

populaţiei care-şi desfăşoară activitatea în agricultură. Livezile şi pepinierele

pomicole au fost desfiinţate.

La ora actuală principala cultură vegetală din zonă este porumbul. Pe

parcursul perioadei menţionate au fost cultivate şi alte culturi vegetale precum grâul,

floarea soarelui şi cartoful însă din cauza factorilor climaterici aceste culturi au

dispărut în totalitate. Agricultura comunei Jugureni este una de subzistenţă.

Absenţa unităţilor industriale poluante dar şi diversitatea florei din zonă au condus la

apariţia unei noi îndeletniciri a locuitorilor şi anume recoltarea plantelor medicinale (

gherghin, măceş, sunătoare, tei, cătină ) – aceasta reprezentând şi o sursă de venit.

Zootehnie

Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică efectivul total al

animalelor a scăzut în perioada anilor 1990-2003 cu 33%. S-au înregistrat şi scăderi

de peste 90% la ovine. Scăderea efectivului de animale se explică prin creşterea

costurilor de întreţinere a animalelor, dar şi prin scăderea numărului total al

populaţiei.

1990 1995 2000 2003

Bovine 296 250 260 228

Porcine 242 400 220 333

Ovine 1.189 1.200 303 174

Păsări 3.200 6.520 2.500 5.805

Producţia animală înregistrează şi ea o scădere considerabilă la producţia de

lână şi ouă. O creştere uşoară se înregistrează la producţia de lapte de la 2.538

hectolitri în 1990 la 2.590 hectolitri în 2003.

Evoluţia efectivului de animale în perioada 1990 – 2003:

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

1990 1995 2000 2003

BovinePorcineOvinePasari


32

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică numărul

animalelor a scăzut foarte mult în perioada anilor 1990-2003, populaţia preferând

să crească în gospodării păsări, deoarece costurile de întreţinere sunt mai mici.

Din analiza activităţilor economice şi sociale rezultă următoarele:

· profilul economic al comunei este predominant agricol cu un nivel

tehnic slab spre bun;

· terenul se cultivă în majoritate individual, pe suprafeţe mici,

fărâmiţate, de către proprietarii individuali;

· mijloacele mecanizate existente sunt insuficiente în raport cu suprafaţa

agricolă;

· sectorul agricol al comunei se caracterizează printr-o direcţie

nedefinită, cu piaţă locală redusă şi agricultură nespecializată;

· nu se manifestă preocupări de dezvoltare a sectorului industrial care să

depăşească nivelul de asigurare a necesităţilor locale;

· din punct de vedere al tipologiei spaţiilor rurale, comuna se încadrează

în categoria spaţiilor rurale, puţin echipate, cu o economie asociativă;

· prezenţa slabă a activităţilor de prelucrare locale determină o

deplasare continuă spre oraş, care asigură cea mai mare parte a mărfurilor

alimentare şi nealimentare necesare consumului populaţiei.

3.11. Servicii

Servicii administrative


33

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

Principalele instituţii ce oferă servicii administrative sunt Primăria şi Poliţia situate în

satul Jugureni.

Cultură

În comună există un cămin cultural situat în satul Jugureni.

Culte

În comuna Jugureni există 4 biserici, câte una în satele Jugureni, Marginea Pădurii,

Valea Unghiului şi satul Boboci.

De asemenea, în satele Jugureni, Valea Unghiului şi Marginea Pădurii există 3

cimitire.

Caminul cultural din

comuna Jugureni

Biserica din satul Jugureni


34

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

Învăţământ

În comuna Jugureni funcţionează o grădiniţă şi o şcoală generală cu clasele I

– VIII situate în satul Jugureni.

Biserica din satul

Valea Unghiului

Biserica din satul Boboci


35

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

Sănătate

În comuna Jugureni sat Jugureni există un dispensar modernizat fiind însă

necesară înfiinţarea unui punct farmaceutic.

Populatia, elemente demografice si sociale

La data de 1 iulie 2007 populaţia comunei Jugureni, conform Institutului

Naţional de Statistică, este de 636 locuitori, reprezentând 0,08 % din totalul

populaţiei Judeţului Prahova.

Populaţia Jugureni Nr. persoane % din total populaţie

Bărbaţi 316 49.85%

Femei 320 50.15%

Şcoala generală cu clasele

I – VIII din satul Jugureni

Dispensarul uman şi

poşta din satul Jugureni


36

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

Total 636 100%

Sursa: Institutul naţional de statistică

Evoluţia populaţiei comunei Jugureni în perioada 1990 – 2007 înregistrează o

evoluţie descendentă constantă de la 943 locuitori în 1990 până la 636 locuitori în

2007. Trend-ul este îngrijorător mai ales pentru faptul că nu există fluctuaţii ceea ce

indică o deterioare a nivelului de trai şi a posibilităţilor de dezvoltare oferite

locuitorilor.

Faţă de datele privind populaţia stabilă a comunei înregistrată în 1990, la

Recensământul populaţiei şi a locuinţelor, în 2007 numărul locuitorilor a scăzut cu

307 persoane, reprezentând o scădere de 32,5%, un procent foarte mare ce pune în

pericol dezvoltarea şi stabilitatea comunei.

Diferenţa 1992-20071990 1997 2002 2007Absolută Relativă

943 792 721 636 307 32,5%

Evoluţia populaţiei comunei Jugureni este una negativă ce poate influenţa

dezvoltarea socio-economică a comunei. Amplasarea periferică a comunei este una

din cauzele principale a migrării populaţiei către marile oraşe care le oferă o gamă

diversificată de locuri de muncă şi facilităţi sociale. În aceste condiţii este necesară o

campanie de promovare a zonei şi de creştere a atractivităţii acesteia prin crearea

unor facilităţi tinerelor familii.


37

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

Evoluţia populaţiei este influenţată de indicatorii demografici sporul natural şi

sporul migraţiei.

Sporul natural reprezintă diferenţa dintre numărul naşterilor şi cel al deceselor

înregistrată pe parcursul unui an.

În perioada 1990 – 2006 sporul natural are o evoluţie cu fluctuaţii puternice.

Tendinţa generală este negativă în defavoarea naşterilor. În perioada 1995 – 1996

sporul natural a înregistrat cea mai scăzută pondere din perioada menţionată.

1990 1995 2000 2003 2006

Naşteri 12 12 8 8 4

Decese 28 29 13 25 21

Spor

natural

-16 -17 -5 -17 -17

Evoluţia sporului natural în perioada 1990 – 2006:

0

5

10

15

20

25

30

1990 1995 2000 2003 2006

nasteridecese


38

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

Scăderea numărului populaţiei este influenţată în mare parte de fenomenul de

migraţie spre oraşele mari sau alte zone cu potenţial mai mare de dezvoltare.

Crearea de noi oportunităţi pentru tineri şi facilitarea dezvoltării sectorului

antreprenorial ar putea determina tinerii să rămână în comună.

Densitatea populaţiei

Densitatea populaţiei comunei Jugureni este de aproape zece ori mai mică faţă

de densitatea medie pe judeţ – 184 locuitori pe km², fapt ce poate fi explicat atât

prin amplasarea geografică cât şi prin situaţia socio-economică a comunei.

La data de 1 iulie 2007 populaţia comunei Jugureni, conform Institutului

Naţional de Statistică, este de 636 locuitori, reprezentând 0,08 % din totalul

populaţiei Judeţului Prahova.

Densitatea populaţiei este de 23 locuitori pe km².

Structura pe sexe

Distribuţia pe sexe a populaţiei comunei Jugureni reflectă un relativ echilibru

între ponderea populaţiei feminine (50.51%) şi a celei masculine (49.85%).

Populaţia Jugureni Nr. persoane % din total populaţie

Bărbaţi 316 49.85%

Femei 320 50.15%

Total 636 100%

Mişcarea naturală şi migratorie

Migraţia este determinată de o serie de factori sociali cum ar fi: calitatea vieţii,

numărul locuinţelor, disponibilitatea locurilor de muncă, accesibilitatea faţă de

oraşele mari şi dezvoltate, potenţialul social şi de agrement al comunei, etc.

Sporul migraţiei reprezintă diferenţa dintre numărul stabilirilor în localitate

şi cel al plecărilor din localitate. În comuna Jugureni trend-ul migraţional este

echilibrat cu o tendinţă negativă în ultimii ani.


39

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

Tabel 10

1990 1995 2000 2005 2006

Stabiliri cu

domiciliul

14 7 15 4 3

Plecări cu

domiciliul

111 7 14 10 23

Sporul migraţiei -97 0 1 -6 -20

Numărul persoanelor care părăsesc comuna Jugureni şi îşi stabilesc domiciliul

în alte localităţi este constant mai mare decât numărul persoanelor care vin cu

domiciliul în comună. După un val masiv de migrări din comună, în anii 90 numărul

persoanelor care părăsesc comuna a scăzut, fapt încurajator pentru situaţia

demografică a comunei. Conform Institutului Naţional de Statistică numărul

populaţiei este totuşi în scădere, iar corelarea acestei scăderi cu evoluţia sporului

migraţional şi a scăderii natalităţii plasează comuna Jugureni printre cele mai

ameninţate din Judeţul Prahova de fenomenul îmbătrânirii şi depopulării.

Resursele de muncă - forţa de muncă

Conform datelor Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă la finele lunii

octombrie 2008 rata şomajului în comuna Jugureni este de 15,7%, de 5 ori mai

mare decât rata şomajului pe Judeţul Prahova care este de 3,35%. În comuna

Jugureni din numărul total de 332 de persoane apte de muncă cu vârsta între 18 şi

62 de ani, 52 sunt şomeri.

Rata mare a şomajului este influenţată de numărul în scădere al populaţiei şi

inexistenţei unui mediu industrial în comună.

Şomeri

indemnizaţi

Şomeri

neindemnizaţi

Total Femei Total Femei

Total

Populaţia stabilă

apta de munca

18-62

3 3 49 16 52 332


40

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

Fondul de locuinţe

Suprafaţa locuibilă din comună a crescut considerabil în perioada 1990-2006

ajungând de la 13862 mp la 16699 mp în 2006.

Figura 8

Evoluţia suprafeţei locuibile în perioada 1990-2006

Se observă de asemenea şi o tendinţă a populaţiei de a locui în gospodărie

doar familia de bază (trecerea de la gospodăriile şi locuinţele în care trăiau mai

multe generaţii bunici-părinţi-copii la cele de tip părinţi-copii).

Dezvoltarea spaţiului destinat locuinţelor ar trebui să fie în concordanţă cu

racordarea la utilităţi şi dependinţe respectiv reţelele de apă şi canalizare,

infrastructura rutieră şi de acces.

În comună există 532 de clădiri de locuit.


41

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

Întrucât numărul populaţiei este în scădere nu există nevoia construirii unor

spaţii noi de locuit, există în schimb necesitatea îmbunătăţirii şi consolidării

locuinţelor existente prin consolidarea construcţiilor, izolarea termică şi racordarea

utilităţilor.

CIRCULATIA

Comuna Jugureni este deservită de o reţea de drumuri judeţene şi comunale a

căror stare de funcţionare este considerată ca fiind rea.

Pe raza comunei Jugureni, nu sunt drumuri de interes naţional, cel mai

apropiat fiind DN1 B la aproximativ 20 Km distanţă, ce face legătura între Mizil şi

Ploieşti. Comuna este traversată de următoarele drumuri:

CAI DE

COMUNICATII

INTRAVILAN

LUNGIME (Km)

EXTRAVILAN

LUNGIME (Km)

TOTAL

LUNGIME (Km)

DJ 100H 5.23 2.45 7.68

DJ 104N 1.67 0.77 2.44

DC 72 5.00 - 5.00

În comună nu există reţea de căi feroviare.

Profilele de drumuri –atat pentru situatia existenta cat si profilele de drum

propuse – se regasesc la finalul Regulamentului Local de Urbanism.

3.12.Intravilan existent

IIntersecţie supraindicată în

centrul satului Jugureni


42

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

Comuna Jugureni, în afara localităţii de reşedinţă, mai include trei sate

componente – Boboci, Marginea Pădurii,Valea Unghiului.

Suprafaţa totală a intravilanului existent masurat obţinut în urma

georeferenţierii este de 268.346 ha pentru toate cele 4 sate componente, plus

trupurile de intravilan dispersate în cadrul teritoriului administrativ. Suprafaţa

intravilanului ce reiese din PUG-ul vechi este de 257,000 ha.

Suprafaţa de 11,346 ha reprezintă diferenţa dintre intravilanul obţinut in urma

lucrării Reactualizare topografică şi PUG-ul vechi.

Bilanţul teritorial al satelor componente cuprinse în comuna Jugureni precum

şi al trupurilor izolate aflate în intravilan, se prezintă astfel:

- SAT JUGURENI:


43

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

SAT JUGURENI

ZONA FUNCTIONALA ARIE ( ha ) %

TERENURI AGRICOLE 77.952 73.262

ARABIL 32.247 30.307

PASUNI 29.235 27.476

LIVEZI 6.062 5.697

VII 10.408 9.782

LOCUIRE 15.185 14.271

INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII 0.640 0.601

ADMINISTRATIV 0.085 0.080

INVATAMANT / CULTURA 0.347 0.326

CULTE 0.032 0.030

SANATATE 0.083 0.078

COMERT 0.093 0.087

GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIR 0.561 0.527

APE DE SUPRAFATA 0.052 0.049

NEPRODUCTIV 0.233 0.022

PADURI 3.045 2.862

CIRCULATII 8.734 8.208

TOTAL INTRAVILAN 106.402 100.00%

TRUP INTRAVILAN NR.6 –RAMPA GUNOI, PUTURI SECI

ZONA FUNCTIONALA ARIE (ha) %

TERENURI AGRICOLE 0.072 100

ARABIL 0.072 100



44

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

SAT BOBOCI:

SAT BOBOCI



ARABIL 10.393 23.203

PASUNI 15.387 34.353

LIVEZI 2.024 4.519

VII 5.291 11.813

LOCUIRE 6.471 14.447


CULTE 0.030 0.067

COMERT 0.159 0.355

AGREMENT 0.067 0.150



PADURI 1.669 3.726



SAT MARGINEA PADURII:

TRUP INTRAVILAN NR.9 –REZERVOR DE APA



PASUNI 0.091 100


TRUP INTRAVILAN NR.8 –STATIE DE EPURARE



PASUNI 0.084 100



45

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

SAT MARGINEA PADURII



ARABIL 15.889 28.476

PASUNI 15.083 27.031

LIVEZI 2.144 3.843

VII 6.725 12.052

LOCUIRE 10.189 18.261



CULTE 0.050 0.090

COMERT 0.007 0.012



PADURI 0.042 0.075



SAT VALEA UNGHIULUI :


46

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

SAT VALEA UNGHIULUI



ARABIL 20.080 32.893

PASUNI 21.608 35.396

LIVEZI 3.139 5.142

VII 0.979 1.603

LOCUIRE 8.411 13.778



CULTE 0.036 0.059




PADURI 0.672 1.101



Se remarcă ocuparea majoritară a suprafeţei intravilanului satelor

componente comunei Jugureni de către terenurile agricole pe care se practică defapt

o agricultură de subzistenţă.

Zona de locuinţe cea mai mare parte a locuinţelor sunt parter sau P+1,

specifice zonelor rurale, de factură relativ bună, prin utilizarea unor materiale

durabile în timp.

Ca formă de proprietate asupra locuinţelor predomină proprietatea privată.

Fondul de locuinţe este în stare medie-bună de funcţiune, lipsind însă

TRUP INTRAVILAN NR.7 – RAMPA GUNOI, PUTURI SECI


PADURI 0.061 100



47

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

echiparea hidro-edilitară interioară necesară realizării unor condiţii civilizate de viaţă.

Prin P.U.G. – în comuna Jugureni se propune alimentarea cu apă şi canalizare în

sistem centralizat precum şi construirea unei statii de epurare.

Zona căilor de comunicaţie ocupă suprafeţe de 23,08 ha.

Zona cu funcţiuni complexe de interes public include clădirile pentru

învăţământ, sănătate, cultură, culte, administraţie.

3.13. Zone de riscuri naturale

În urma studiului geotehnic pe teritoriul comunei Jugureni au fost depistate şi

delimitate:

Zone improprii construirii – sunt zonele cu alunecari de teren si eroziuni

active.

In aceste zone nu se recomandă amplasarea unor construcţii.

Se recomandă executarea unor lucrări ample de consolidare pentru

stabilizarea întregii zone afectate, astfel încât să nu existe riscul evolutiei

acestora şi către terenurile învecinate.

Din această categorie face parte şi zona în care deja au fost executate lucrări de

sustinere la nivelul drumului ce leaga Jugureni de Gura Vadului, precum si vâlcelele

cu caracter torenţial ce traverseaza pantele si unde se manifestă eroziuni active ale

malurilor. Vâlcelele vor trebui regularizate

.

Există şi zone instabile care, deşi sunt amintite pe planul de situaţie, sunt

numai adiacente terenurilor ce se intenţionează a fi introduse în intravilan, fiind

situate în extravilan. Ele au fost evidenţiate totuşi datorită pericolului ce îl reprezintă

Lucrări de amenajare

albiei Nişcovului


48

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

pentru terenurile examinate, în cazul în care vor evolua.

Zone construibile, însă cu restricţii (măsuri constructive speciale)In

această categorie intră zonele cu exces de umiditate şi lacuri sau băltiri naturale,

unde se recomandă executarea unor lucrări de drenare şi asecare, dimensionate de

către un specialist în astfel de probleme.

După executarea acestor lucrări se vor putea amplasa construcţii pe baza unor

studii geotehnice pe bază de foraje, care pot sa recomande măsuri de fundare sau

constructive speciale.

In această categorie intră şi terenurile cu pante medii, cu risc de

instabilitate atât sub acţiunea unor factori naturali, dar şi datorită unor amenajări

necorespunzătoare.

In această categorie intră şi terenurile ce se intentionează a fi introduse

în intravilan.

Există riscul destabilizarii terenului în timp, mai ales sub încărcări mari date de

construcţii. Prin urmare se recomandă construcţii uşoare, care să dea sarcini mici

asupra terenului.

In aceste zone amenajarea platformelor propice construirii se va executa

numai prin teresamente în sapatura (nu şi umpluturi).

Se vor avea în vedere şi măsuri de amenajare pe verticală care să asigure

colectarea precipitaţiilor si dirijarea lor în afara incintelor construite (rigole).

In aceste zone pot fi amplasate construcţii, dar se vor executa studii

de specialitate şi proiecte de execuţie (şi studii geotehnice cu foraje, pentru a

determina condiţiile reale de fundare şi măsurile constructive speciale).

3.14. Sisteme edilitare existente

Alimentare cu apă


49

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

Alimentarea cu apă se face prin puţuri şi prin pompe stradale. Construcţia

reţelei de alimentare cu apă a fost finalizată în anul 2004 şi serveşte în prezent 65%

din populaţia comunei. Reţeaua are o lungime de 11 Km şi este facută din oţel şi

polietilenă.

În prezent, o parte din satele comunei Jugureni (Jugureni şi Marginea Pădurii)

se alimentează cu apă din sursa de apă potabilă Tohani, prin conducta de apa

amplasată pe drumul DJ100H, de la Gura Vadului.

Pentru satele Boboci şi Valea Unghiului alimentarea cu apă se face din

fântânile ţărăneşti existente aproape în fiecare gospodărie. Sistemul de alimentare

din fântâni prezintă dezavantajele majore ale exploatării stratului de apă freatic, şi

anume:

- debite reduse;

- potabilitate incertă;

- lipsa măsurilor de protecţie sanitară;

- riscul infestării cu agenţi patogeni de la latrine şi depozite de gunoi;

- riscul poluării cu diverse substanţe chimice, urmare a utilizării

îngrăşămintelor chimice folosite pentru combaterea dăunătorilor în agricultură şi

silvicultură.

Alimentarea cu apă potabilă a consumatorilor din comună se va asigura

printr-un sistem centralizat de alimentare cu apă.

Distribuţia apei potabile se va realiza printr-o reţea care va acoperi toată trama

stradală, atât pe drumurile existente ale comunei, cât şi pe cele propuse. Reţeaua de

alimentare cu apă va fi echipată cu vane de aerisire şi de golire, precum şi cu

hidranţi pentru incendiu .

Reţelele de distribuţie vor asigura apa necesară utilizatorilor în cantitatea,

calitatea şi la presiunea cerută, conform normativelor în vigoare.

Canalizarea

În comuna Jugureni nu există reţea de canalizare. Canalizarea se realizează

prin fose septice şi vidanjarea acestora.

Apa pluviala se scurge natural prin şanţurile şi văioagele cu pante

accentuate spre cursurile pâraielor din zonă.


50

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

Alimentarea cu energie electrică

Comuna Jugureni, inclusiv satele aparţinătoare, sunt alimentate cu energie

electrică din sistemul energetic naţional prin LEA 20kV.

Telefonia

Comuna Jugureni beneficiază de reţea de telefonie fixă cu un număr de 50

abonaţi, reţea de difuzare TV cu un număr de 450 abonaţi. În comună există şi

servicii de internet şi oficiu poştal.

Alimentarea cu gaze

Pe teritoriul comunei Jugureni nu există reţea de distribuţie a gazelor naturale.

Colectarea deşeurilor menajere

Consiliul local al Primăriei Jugureni face parte din Asociaţia de Dezvoltare

Intercomunitară Mizil XXI – 45 care a înfiinţat SC SALUB INTERSERV MIZIL SRL .

Această societate urmează să gestioneze , începând cu vara anului 2010

activitatea de colectare a deşeurilor menajere la nivelul satelor din comuna Jugureni.

În Anexa 1 sunt prezentate Hotărârea de aprobare a Statutului şi a Actului

constitutiv al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Mizil XXI – 45 şi Scrisoarea

de acceptare a prestării serviciului de colectare a deşeurilor menajere pe raza

comunei Jugureni.

IV. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ.

Evaluarea domeniilor cheie de intervenţie şi a măsurilor specifice sugerate

pentru minimizarea şi compensarea efectelor potenţiale ale acestora,în funcţie de

obiectivele relevante în domeniul mediului, s-a evaluat modul in care domeniile cheie

de intervenţie contribuie (sau nu) la îndeplinirea obiectivelor de mediu relevante.

Metoda utilizata in evaluarea stării actuale a factorilor de mediu este metoda

grafica de evaluare globala a efectelor activitatii asupra calitatii ecosistemelor, prin

valoarea INDICELUI POLUĂRII GLOBALE.

Fiecarui factor de mediu posibil afectat i s-a acordat o nota de bonitate

apreciata in functie de gradul de poluare prezent şi potential.


51

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

Valoarea indicelui poluării globale se încadrează în clasa a II –a corespunzătoare

unui mediu supus activităţii umane in limite admisibile.

Indicele de poluare globala se obtine prin raportul dintre suprafetele reprezentand

grafic starea ideala si starea reala a factorilor de mediu.

Valorile obtinute indica sugestiv calitatea mediului in zona supusa impactului in

conformitate cu punctele prezentate in studiul de impact.

În cazul analizat s-au luat în consideraţie şase factori de mediu.

A – Factorul de mediu apă,

B - Factorul de mediu aer,

C - Factorul de mediu sol,

D – Deşeuri menajere,

E – Sănătate populaţie,

F – Floră – faună.

In cazul analizat s-au luat în considerare şase factori de mediu şi s-au acordat

următoarele note de bonitate :

A – Factorul de mediu apă – 7,

B - Factorul de mediu aer – 10,

C - Factorul de mediu sol - 8,

D - Factorul de mediu deşeuri menajere – 9,

E – Sănătatea populaţiei – 9,

F – Floră – faună – 10.

În figură este reprezentat hexagonal stării de poluare ABCDEF, în interiorul

hexagonului stării ideale MBNPTF.

Prin raportul suprafeţelor celor două hexagoane se calculeaza indicele poluării

globale , IPG.

A(7)

B(10)F(10)

M


52

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

( )

296.1463600

7101099998810107600

43

431006

SS

IPGABCDEF

MBNPTF

==×+×+×+×+×+×

=

=×+×+×+×+×+××

××

==OAOFOFOEOEODODOCOCOBOBOA

Prin valoarea indicelui poluării globale starea mediului în comuna Jugureni se

incadrează în categoria “mediu supus activităţii umane în limite admisibile”

Calitatea aerului

Pe teritoriul comunei nu exista in prezent surse importante .de poluare

datorita activitatilor industriale agrozootehnice sau de constructie. Principalele surse

de poluare se datoreaza activitatii umane, dejectii menajere si animale.

Principala sursa de zgomot si vibratii o constituie traficul cat si. utilajele agricole ce

traverseaza comuna.

Centralele termice si incalzirea locuintelor cu combustibili solizi prin ardere in

sobe constituie de asemeni surse de poluare ce se pot diminua prin folosirea

combustibilului gazos, extinderea retelelor de distributie gaze si a unor utilaje,

cazane cu randament superior la centralele termice.

Calitatea apei

Reţeaua hidrografică este foarte bine dezvoltată, văile existente avându-şi

originea în dealul Mălinului. Aceasta delimitează spre nord bazinul văii Nişcov cu


53

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

afluenţii săi: Valea Ungurenilor, Valea Adâncă, Izvorul Limpede, Valea Rotarului, iar

spre sud Valea Crângului,Valea Bălegetului, Valea Savei.

Alimentarea permanentă cu apă a comunei se face în sistem organizat, din izvoarele

din zona Gurguiata (din versantul stâng al pârâului Talea) de unde este adusă printr-

o conductă metalică până la cele trei rezervoare metalice ce există la extremitatea

nordică a comunei (rezervoare care însumează o capacitate totală de 180 mc).

În subteranul comunei exista numai ape subterane ce circulă prin rocile



Singura sursa de poluare a apelor de suprafata o reprezinta depozitarea

necontrolata a deseurilor provenite din gospodariile populatiei.

Calitatea apei freatice este afectata de poluare, datorita nerespectarii

distantelor sanitare intre puturile de apa, haznale de tip rural si fosele septice din

gospodarii.

Calitatea solului

Terenul de fundare este alcătuit în principal din argile diluviale, cu caracter

contractil. Local fundarea se face şi pe rocă (calcare), numai acolo unde apare la

cote ridicate.

Pe zonele de terasă ale cursurilor de apă fundarea se face şi pe stratul de

pietriş cu bolovăniş. Caracteristicile fizico-mecanice ale pământurilor argiloase sunt

însă afectate de prezenţa apelor de infiltraţii.

Tot datorită prezenţei apei subterane, dar şi la şocuri seismice, se creează

planuri de alunecare la nivelul deluviilor argiloase sau pe contactul acestora cu roca.

Perimetrul comunei prezintă o serie de restricţii din punct de vedere a

construibilităţii. Se vor avea în vedere următoarele aspecte prezentate mai jos.

Primul aspect ce va fi luat în considerare reprezintă existenţa unor zone de

alunecări de teren active sau eroziuni, in aceste zone nu se va construi. Sunt

afectate drumuri şi locuinţe,se vor executa lucrări ample de stabilizare a zonelor

afectate, lucrări ce se vor dimensiona în urma unor studii geotehnice detaliate ale

acestor alunecări. In acest sens vor fi întocmite hărţile de risc natural la alunecare

(în faza detaliată), conform HGR 447/2003.

Există şi zone cu risc de alunecare, atât datorită pantelor agresive şi a

infiltraţiilor de ape, cât şi datorită vecinătăţii cu zone afectate de alunecări sau


54

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

eroziuni. In aceste zone este permisă construirea numai în baza unui studiu

geotehnic detaliat şi numai cu executarea unor lucrări de susţinere corespunzătoare.

Este de menţionat şi prezenţa unor zone cu umiditate excesivă, lacuri şi bălţi

naturale, unde vor fi necesare drenaje. De asemenea, în aceste zone va fi permisă

construirea numai pe baza unor studii geotehnice şi a unor masuri constructive

speciale (drenuri, rigole).

O altă problemă de care se va ţine seama este şi accesul destul de dificil la

unele terenuri. Există drumuri înguste, balastate dar greu accesibile datorită atât

pantelor agresive cât şi datorită făgaşelor ce s-au format pe acestea datorită

traficului.

Evolutia populatiei

Evoluţia în perspectivă a numărului de locuitori va fi determinată de 3

categorii principale de elemente:

- elemente demografice, luând în calcul posibilităţile de creştere naturală a

populaţiei în funcţie de evoluţia contingentului fertil şi de evoluţia probabilă a indicilor

de natalitate, de numărul populaţiei vârstnice şi a mortalităţii etc.;

- probabilităţile de ocupare a resurselor de muncă în raport cu locurile de

muncă existente şi posibil de creat, veniturile potenţiale pe care le pot oferi aceste

locuri de muncă;

- gradul de atractivitate al comunei, consecinţă directă a numărului şi calităţii

dotărilor publice, condiţiilor de locuit, a gradului de echipare edilitară.

Sub aspectul structurii demografice ar trebui create premize pentru atragerea

populaţiei tinere prin crearea de noi locuri de muncă, dezvoltând activităţile din

domeniile serviciilor, învăţământului, transporturilor, construcţiilor şi a sectorului

privat industrial.

V. Probleme de mediu existente, relevante pentru PUG

Problemele de mediu existente în prezent la nivelul comunei Jugureni,

relevante pentru Planul de Urbanism General sunt legate de:

· lipsa unei retele centralizate de colectare a apelor menajere si a unei statii de

epurare;


55

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

· controlul strict al depozitării deşeurilor menajere şi respectarea normelor în

vigoare;

· reglementarea statutului terenurilor aflate în imediata apropiere a surselor de

poluare de toate tipurile;

· stabilirea unor soluţii pentru evacuarea deşeurilor de provenienţă biologică din

zona fermelor, precum şi posibilităţile de conversie a zonelor respective în alte

funcţiuni;

· recuperarea terenurilor degradate de alunecări şi eroziuni torenţiale prin

consolidări, plantaţii şi alte lucrări de combatere a eroziunii; recuperarea

terenurilor afectate de depuneri de deşeuri zootehnice;

· recuperarea terenurilor cu exces de umiditate

· protecţia apelor subterane şi a captărilor existente prin delimitarea strictă a

zonelor cu regim sever şi respectarea reglementărilor în domeniu.

· imbunătăţirea structurii rurale a localităţii, cu dezvoltarea unui

nucleu în centrul de comună;

· stratificarea superioară a terenurilor;

· creşterea gradului de echipare tehnico-edilitară;

· extindere reţea de alimentare cu apă

· infiinţare reţea de alimentare cu gaze naturale;

· amenajarea de zone de agrement şi sportive;

· construcţii socio-culturale noi ;

· colectarea selectivă, preluarea şi transportul deşeurilor menajere la depozitul

zonal, în cadrul unui sistem integrat de management al deşeurilor;

· refacerea construcţiilor în care se pot desfăşura activităţi de natură socio-

culturală (cămin cultural, grădiniţe, şcoli);

· transformarea calitativă a reţelelor stradale şi îmbunătăţirea platformelor şi a

căilor de circulaţie;

· crearea de legături corespunzătoare cu localităţile învecinate.

VI Obiectivele de protecţie a mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar

sau internaţional, care sunt relevante pentru PUG şi modul în care s-a ţinut

cont de aceste obiective şi de orice alte consideraţii de mediu în timpul

pregătirii PUG


56

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

Strategiile pentru implementarea proiectelor realizate pentru regiunile din

Europa pot fi legate de următoarele cinci obiective majore ale dezvoltării regionale

durabile:

- echilibrarea structurii spaţiale urbane sau rurale;

- îmbunătăţirea calităţii vieţii;

- menţinerea identităţii regionale: renaşterea moştenirii culturale;

- administrarea integrării: cooperarea dintre reţelele de infrastructura regională

- noi parteneriate în planificare şi implementare

Propunerile de amenajare şi dezvoltare urbanistică a comunei Jugureni se vor

înscrie în prevederile P.U.G.–ului localităţii şi al Regulamentului aferent acestuia.

Prin măsurile ce au fost prevăzute în cadrul PUG Jugureni se doreşte

dezvoltarea economică a zonei şi rezolvarea în sistem unitar a construcţiei de

locuinţe precum şi a utilităţilor necesare acestora conform tabelui de mai jos:

În satul Boboci există o bază turistică, aparţinând Consiliului Mizil care

intenţionează să investească pentru aducerea ei la standarde corespunzătoare şi

introducerea ei circuitul turistic şi balnear.

Ştrandul din baza

balneară Boboci


57

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

Restaurantul din baza

balneară Boboci

Terenul de sport din

baza balneară Boboci

Zona de relaxare

din baza balneară

Boboci


58

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

Domenii de

activitate

Priorităţi

AGRICULTURĂ

· creşterea parcului auto prin dotarea cu tractoare şi

utilaje agricole necesare;

· protejarea solului şi valorificarea terenurilor

degradate prin reinfiinţarea sistemului de irigaţii-

drenaje;

· fertilizarea solului, în special cu îngrăşământ natural;

· mecanizarea pentru microferme;

· îmbunătăţirea condiţiilor de creştere şi exploatare a

animalelor;

· realizarea de mecanisme necesare afluirii produselor

animale de la producător la fondul de stat, în vederea

evitării stocării de produse agrozootehnice la

producătorul particular;

· mărirea dimensiunilor exploataţiilor actuale şi

înfiinţarea de ferme noi, cu tehnologii moderne şi

eficiente, prin aplicarea de soluţii constructive care să

satisfacă fluxurile tehnologice adecvate dimensiunii

acestora;

· metode şi tehnologii pentru exploataţiile zootehnice

ce vizează păstrarea şi prelucrarea primară a

produselor animale.

INDUSTRIE

· infiintarea unui parc eolian pe o suprafata de 20 ha;

· dezvoltarea unor capacităţi adaptate condiţiilor locale;

· promovarea bunurilor care au asigurată baza de

materii prime din zonele cele mai apropiate, cu

familiarizare în dezvoltarea şi diversificarea bunurilor

de larg consum;

· incurajarea activităţii IMM;

· atragerea capitalului investiţional autohton şi străin;

· atelier mobilă- tâmplărie PVC.


59

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

TURISM

Modernizarea ofertei turistice;

Dezvoltarea prioritară a turismului de odihna si recreere si

cel cultural;

Organizarea şi conducerea unei politici turistice parteneriale

prin:

§ amenajarea căilor de comunicaţie;

§ completarea reţelei de alimentare cu apă;

§ infiintarea reţelei de canalizare;

§ realizarea unor dotări de agrement;

§ conservarea şi protecţia cadrului natural şi a

vestigiilor istorice;

§ amenajare spaţii verzi, agrement, sport.

SERVICII

Stimularea sectorului serviciilor prin implicarea mai activă a

organelor locale, în acţiunea de sprijinire, informare şi

încurajarea întreprinzătorilor ce desfăşoară activităţi legate

de prestarea de servicii către populaţie sau agenţi

economici.

DOTĂRI

SOCIAL

CULTURALE

-Înfiinţare cabinete medicale, stomatologice, farmacii;

-Reparaţii capitale la şcoli şi grădiniţe;

-Îmbunătăţirea bazei tehnico-materială în şcoli (dotarea

şcolilor cu calculatoare şi soft didactic), cămin cultural şi

bibliotecă;

-Înfiinţare piaţă agroalimentară.

CIRCULAŢIE

- Reabilitarea DJ. 100H,DJ 104N,DC 72;

- Reabilitarea drumurilor comunale şi săteşti ce fac legătura

între localităţi;

- Amenajarea unei reţele de colectarea a apelor meteorice,

pentru împiedicarea inundării drumurilor;

- Amenajarea unor parcări.

GOSPODĂRIRE

A APELOR

- Regularizarea cursurilor de apa existente in comuna

- Depistarea surselor de apă poluată.


60

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

ALIMENTARE

CU APĂ

Asigurarea alimentarii cu apa in sistem centralizat in satul

Valea Unghiului;

Completare alimentare cu apă în sistem centralizat în satele

componente;

CANALIZARE

-Infiintare sistem centralizat de canalizare şi staţie de

epurare în satele componente;

-Realizarea sistemului de evacuare a apelor pluviale;

ALIMENTARE

CU GAZE

NATURALE

-Înfiinţare reţea gaze naturale în satele componente;

GOSPODĂRIRE

COMUNALĂ

- Înfiinţare puncte de colectare selectivă a deşeurilor

menajere.

PROTEJAREA

ZONELOR

PE BAZA

NORMELOR

SANITARE

Se vor delimita zonele de protecţie cimitire, captări de apă,

cursuri de apă,surse de apă, staţii de pompare, de clorare,

rezervoare

FAŢĂ DE

CULOARE

TEHNICE

Se vor delimita zonele de protecţie a reţelelor edilitare şi se

vor stabili condiţiile de construire.

ZONE CU

RISCURI

NATURALE

Se vor lua măsurile necesare pentru înlăturarea cauzelor.

Obiectivele relevante de mediu pentru analiza strategică a PUG Jugureni:

ASPECTE DE MEDIU OBIECTIVE DE MEDIU RELEVANTE


61

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

AER Menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii aerului

ambiental în cadrul limitelor stabilite de normele

legale

Reducerea impacturilor asupra calităţii aerului

APA Limitarea poluării apei de la sursele de poluare

din zonă

SOL Limitarea poluării punctiforme şi difuze a solului şi

facilitarea protejării solului

SCHIMBARI CLIMATICE Scăderea emisiilor care cauzează schimbări

climatice

BIODIVERSITATE Conservarea diversităţii naturale a faunei, florei şi

habitatelor din zonele protejate şi potenţiale arii

Natura 2000( nu e cazul neexistând în zonă arii

Natura 2000)

SANATATEA UMANA Protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor

amplasamentelor în ceea ce priveşte transportul,

mai ales zgomotul, vibraţiile şi noxele

MANAGEMENTUL

RISCULUI DE MEDIU

Creşterea protejării populaţiei în faţa riscurilor

asociate cu dezastrele naturale

CONSERVAREA SI

GESTIONARE DURABILA

A RESURSELOR

Limitarea utilizării resurselor naturale epuizabile

PATRIMONIU NATURAL

SI CULTURAL

Asigurarea protejării patrimoniului cultural şi

natural

EFICIENTA ENERGETICA

SI RESURSE

REGENERABILE DE

ENERGIE

Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi a utilizării

resurselor de energie

POPULARIZAREA

ASPECTELOR DE MEDIU

Îmbunătăţirea comportamentului responsabil faţă

de mediu prin implicarea publicului în rezolvarea

problemelor de mediu

VII. Efecte potenţiale semnificative asupra mediului, inclusiv asupra


62

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

aspectelor ca: biodiversitatea, populaţia, sănătatea umană,fauna, flora,

solul, apa, aerul, factorii climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural,

inclusiv cel arhitectonic şi arheologic, peisajul şi asupra relaţiilor dintre

aceşti factori.

Adoptarea Planului de Urbanism General în comuna Jugureni va creea

premisa creşterii calităţii vieţii locuitorilor şi totodată îmbunătăţirii relaţiei cu factorii

de mediu.

Planului de Urbanism General va permite realizarea unor investiţii majore, cu

impact deosebit asupra dezvoltării sociale în comună.

Principalele obiective sunt:

Extinderea alimentării cu apă a consumatorilor se va asigura printr-un sistem

centralizat de alimentare cu apă.

Distribuţia apei potabile se va realiza printr-o reţea care acoperă toată trama

stradală şi care va fi echipată cu vane de aerisire şi de golire şi cu hidranţi de

incendiu exteriori.

În prezent, o parte din satele comunei Jugureni (Jugureni şi Marginea Pădurii)

se alimentează cu apă din sursa de apă potabilă Tohani, prin conducta de apa

amplasată pe drumul DJ100H, de la Gura Vadului.

· Pentru satele Boboci şi Valea Unghiului alimentarea cu apă se face din

fântânile ţărăneşti existente aproape în fiecare gospodărie.

Alimentarea cu apă potabilă a consumatorilor din comună se va asigura

printr-un sistem centralizat de alimentare cu apă.

Distribuţia apei potabile se va realiza printr-o reţea care va acoperi toată trama

stradală, atât pe drumurile existente ale comunei, cât şi pe cele propuse. Reţeaua de

alimentare cu apă va fi echipată cu vane de aerisire şi de golire, precum şi cu

hidranţi pentru incendiu exterior.

Reţelele de distribuţie vor asigura apa necesară utilizatorilor în cantitatea,

calitatea şi la presiunea cerută, conform normativelor în vigoare. Pentru sectorizarea

reţelei, se vor prevedea cămine de vane. Pentru combaterea eventualelor incendii,

pe reţeaua de apă se vor prevedea hidranţi exteriori.

Sistemul de canalizare

In scopul îmbunătăţirii echipării edilitare a zonei, precum şi pentru asigurarea


63

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

diminuării poluării mediului, se propune un sistem centralizat de canalizare (reţele de

canalizare, staţii de pompare, staţii de epurare), care să permită racordarea

gospodăriilor comunei şi a obiectivelor existente şi propuse în zonă.

În funcţie de configuraţia zonei, se propune realizarea unei reţele de

canalizare cu regim gravitaţional şi parţial prin pompare, cu asigurarea depoluării

apelor uzate înainte de descărcarea în canalele ce deversează în emisar prin

intermediul unor staţii de epurare compacte, de capacitate corespunzătoare. Staţia

de epurare, conform Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 536/1997 va fi amplasată la

o distanţă de 300 m (zonă de protecţie sanitară) de ultima construcţie.

In funcţie de sistemul şi utilajul tehnologic folosit, zona de restricţie de

construire (zona de protectie sanitara) pentru statia de epurare propusa poate fi

modificata în conformitate cu agrementarile tehnice şi instrucţiunile de omologare,

conditionată de avizele de la Directia de Sanatate Publica si Ministerul Mediului.

Statia de epurare propusă este figurată în planşele de reglemenări conform SF

1403 elaborat de S.C. TPF ROMANIA S.R.L.

Staţia de epurare va fi modulară, cu bazine închise, creată special pentru

utilizarea în localităţi mici şi mijlocii, în scopul curăţirii biologice a apelor uzate.

Se prevede canalizare în sistem mixt, apele pluviale urmând să fie colectate

prin canalele practicate pe marginea drumului (care pot fi lăsate deschise sau se pot

închide cu plăci de beton). Ỉn măsura în care, în urma întocmirii proiectului de

specialitate, se constată că este necesar, se vor prevedea construcţii de atenuare a

debitelor meteorice prin rezervoare de înmagazinare şi staţii de pompare.

Stabilirea tehnologiei de epurare va avea în vedere epurarea apei în condiţii de

eficienţă ridicată, astfel încât să se respecte limitele de calitate a efluentului, conform

prevederilor normelor NTPA 001/2005.

Soluţia de alimentare cu apă şi canalizare va respecta normativele şi standardele

în vigoare:

BREVIAR DE CALCUL


64

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

· POPULAŢIA:

Ø Com. Jugureni:

populaţia existentă - 636 locuitori;

total populaţie (calcul) - 636 locuitori;

Ø TOTAL COMUNĂ: 636 locuitori.

· DEBITE SPECIFICE - conform SR 1343 - 1/1995

- Debitul specific necesar pentru nevoi publice şi gospodăreşti:

q s = 170 l/om zi

- Coeficienţi de corecţie:

k zi1 = 1,15 şi k zi2 = 1,2 (variaţia zilnică);

ko = 1,75 (variaţia orară);

ks = 1,05 (nevoi în sistem);

kp = 1,10 (pierderi în sistem).

- Debite de apă potabilă necesare:

Q zi max = 1/1000 x N x qS x k zi

Q o max = 1/24 x Q zi max x k o

Com. Jugureni :

Q zi max = 1/1000 x (636 x 170 x 1,15) = 124,34 m3/zi = 1,44 l/sec

Q o max = 1/24 x 124,34 x 1,75 = 9,06 m3/h = 2,51 l/sec

Debitele cerinţei de apă (debitele sursei de apă):

Q s zi max = kp x k s x Q zi max

Q s orar max = kp x k s x Q orar max

Com. Jugureni :

Q s zi max = 1,1 x 1,05 x 1,44 = 1,66 l/sec

Q s orar max = 1,1 x 1,05 x 2,51= 2,90 l/sec

Se consideră valoarea maximă 2,90 l/sec.

Realizarea lucrărilor de alimentare cu apă propuse în prezentul PUG se va face

în conformitate cu proiecte de specialitate, începând cu fazele de fezabilitate şi în


65

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

baza studiilor hidrogeologice definitive care să confirme capacitatea (debitul) şi

calitatea apei la sursă, să stabilească poziţia frontului de captare, a gospodăriei de

apă, traseul reţelelor de apă în localităţile componente ale comunei.

PROTECTIA FACTORILOR DE MEDIU

Protecţia apelor

Sunt supuse protecţiei ca resurse pentru aprovizionarea populaţiei şi satisfacerea

celorlalte nevoi ale economiei naţionale, apele de suprafaţă şi subterane, albiile şi

malurile apelor de suprafaţă, lucrările existente construite de ape sau în legătură cu

acestea.

Protecţia apelor se asigură prin:

a).desfăşurarea coordonată a acţiunilor necesare pentru conservarea, dezvoltarea şi

valorificarea optimă a resurselor de apă în baza planurilor de amenajare a bazinelor

hidrografice şi a planului de amenajare a apelor de pe teritoriul ţării.

b).folosirea raţională a apei cu respectarea reglementărilor stabilite de organele de

specialitate, evitarea risipei de apă în toate domeniile, precum şi creşterea gradului

de reutilizare a apei.

c).realizarea şi darea în funcţiune în termenele planificate a lucrărilor, instalaţiilor şi

dispozitivelor destinate prevenirii şi combaterii poluării apelor, exploatarea la

parametri proiectaţi a acestora.

d). întreţinerea şi exploatarea potrivit prevederilor legale a lucrărilor de captare a

albiilor şi malurilor, a celor de prevenire şi combatere a acţiunii distructive a apelor.

e). apărarea apelor prin orice măsuri împotriva poluării, ca acestea să poată fi

folosite în scopurile necesare populaţiei şi a economiei.


66

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

Se interzice evacuarea, aruncarea sau injectarea apelor supuse protecţiei, cu apele

uzate, deşeurile, reziduurile sau produsele de orice fel, precum şi desfăşurarea

activităţilor economico-sociale ce pot modifica regimul de scurgere sau de calitate a

apelor.

Acest lucru este admis numai în condiţiile stabilite de organele de specialitate,

potrivit prevederilor legii.

BOBOCI ÎN SATUL BOBOCI


67

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

Protectia aerului

Pe teritoriul comunei nu exista in prezent surse importante .de poluare

datorita activitatilor industriale agrozootehnice sau de constructie. Principalele surse

de poluare se datoreaza activitatii umane, dejectii menajere si animale.

Principalul factor poluant al aerului il constituie noxele produse de circulatia rutiera

de tranzit DJ. 100H,DJ 104N,DC 72.

Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Principala sursa de zgomot si vibratii il constituie traficul de transport in comun, cat

si utilajele agricole ce traverseaza comuna.

Factorul de mediu aşezări umane

Realizarea acestui proiect, va avea un impact social şi economic pozitiv prin

crearea de noi locuri de muncă şi ridicarea standardului de viaţă a locuitorilor zonei.

Factori de mediu ca biodiversitatea, fauna, flora, nu vor fi afectaţi de P.U.G.-ul

analizat.

Factorii climatici nu vor fi afectaţi de implementarea P.U.G propus.

În zona amplasamentului nu sunt obiective geologice valoroase protejate.

Protecţia pădurilor şi a altor forme de vegetaţie

Protejarea pădurilor se va realiza prin:

a) extinderea tratamentelor intensive de gospodărire a pădurilor;

b) aplicarea susţinută a măsurilor tehnice prevăzute în aranjamentele silvice;

c) sportul, recrearea, agrementul şi alte asemenea, se pot desfăşura în

cuprinsul fondului forestier numai cu respectarea reglementărilor legale, stabilite de

organele de specialitate competente.

d) suprafaţa totală a pădurilor nu poate fi micşorată decât cu aprobare

specială;

În vederea asigurării condiţiior de agrement, recreaţie trebuie:

a). întreţinute spaţiile verzi existente în acord cu tehnicile stabilite de organele

de specialitate.

b) să se planteze arbori, flori şi alte plante, în jurul clădirilor şi în alte locuri

unde e

xistă terenuri ce pot fi destinate acestor scopuri.


68

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

c) este interzisă micşorarea spaţiilor verzi sau tăierea arborilor, metodele de

exploatare a florei şi vegetaţiei spontane, care împiedecă regenerarea şi dezvoltarea

lor normală şi influenţează în mod negativ echilibrul ecologic.

Protecţia faunei terestre şi acvatice

Fauna terestră şi acvatică constituie o bogăţie naţională, prin rolul său în

menţinerea echilibrului ecologic.În acest context vânătoarea şi pescuitul sunt admise

numai cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.

Monumente şi ansambluri istorice

În Comuna Jugureni sunt o serie de monumente istorice, situri arheologice si

monumente de arhitectura care trebuie protejate şi a căror listă a fost comunicată

Comisiei Naţionale a Monumentelor. Toate aceste monumente sunt protejate prin

includerea acestora pe lista comunicată de către M.L.P.A.T.

VIII Efecte posibile semnificative asupra mediului, inclusiv asupra

sănătăţii, în context transfrontier.

Poziţionarea comunei Jugureni, respectiv a judeţului Prahova exclude

posibilitatea influenţării factorilor de mediu cu efecte transfrontiere.

IX Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet

posibil orice efect advers asupra mediului al implementării PUG

Dezvoltarea infrastructurii respectiv a retelelor de utilitati si a drumurilor

precum si investitiile in unitatile de invatamant si infrastructura educationala trebuie

corelate permanent cu evolutia si prognozele demografice pentru localitate;

Dezvoltarea turismului si agroturismului prin valorificarea peisajului si siturilor

arheologice din apropiere ca resursa de agrement ajutand astfel la dezvoltarea

comunei.


69

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

Reabilitarea retelei de drumuri din comuna trebuie realizata pe un proiect

integrat care sa includa si introducerea in subteran a tuturor retelelor de utilitati

publice inainte de reabilitarea sau realizarea covorului asfaltic.

Realizarea unui sistem ecologic de management al apei din comuna Jugureni

Investitia in reteaua de canalizare trebuie sa fie o prioritate pentru asigurarea unei

stari de sanatate normale in randul populatiei, pentru evitarea poluarii mediului si

atragerea de investitii, inclusiv in zona de turism rural.

Incurajarea dezvoltarii intreprinzatorilor privati va trebui sa fie o politica

prioritara in dezvoltarea comunei, atat in planificarea urbanistica si amenajarea

teritoriului cat si in politica fiscala.

Dezvoltarea in comuna a micilor intreprinzatori si microintreprinderi dar mai

ales a Intreprinderilor Mici si Mijlocii trebuie sustinuta mai ales daca acestea folosesc

sau antreneaza forta de munca locala si valorifica resurse naturale locale.

Din acest motiv autoritatile administratiei publice vor identifica suprafetele de

teren disponibile pentru amplasarea viitoarelor intreprinderi, rezervandu-le si

introducandu-le in intravilan, creeind in acelasi timp politici prin care infiintarea

acestora sa fie cat mai grabnica.

X. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi o

descriere a modului în care s-a efectuat evaluarea,inclusiv orice dificultăţi

întâmpinate în prelucrarea informaţiilor cerute.

Nu au fost analizate mai multe variante ale PUG Jugureni, evaluatorul a primit

spre analiză varianta finală.

S-a adoptat o metodă de interpretare de tip cantitativ şi calitativ pe bază de indici de

poluare (Ip) pe factori de mediu.

În acest scop starea fiecărui factor de mediu se exprimă sintetic prin indicatori de

calitate.


70

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

XI Descrierea măsurilor pentru monitorizarea efectelor semnificative ale

implementării PUG

Monitorizare privind reducerea impactului asupra mediului

Se vor monitoriza următoarele aspecte:

Eliminarea poluării tuturor factorilor de mediu în zona amplasamentului unde

se desfasoara investitii şi zonele adiacente pe timpul lucrărilor de

construcţie/reabilitare şi în perioada de exploatare.

Această activitate de monitorizare se referă la modul de gestionare a

materialelor de construcţie şi modul de lucru al utilajelor de construcţie în perioada

construcţiei, în vederea evitării poluări.

De asemenea se va urmări modul de utilizare a stratului de pământ fertil de la

suprafaţa solului ce va fi decopertat, în vederea utilizării lui la crearea de spaţii verzi.

Eliminarea poluării solului şi apelor de suprafaţă cauzată de depozitarea

necontrolată a deşeurilor menajere si industriale.

Se va monitoriza modul de colectare şi gestiune a deşeurilor

menajere,industriale, în vederea respectării normelor existente.

Implementarea sistemului de colectare selectivã a deşeurilor,atât la nivelul

populaţiei, cât şi în zonele publice.

Realizarea unei suprafeţe de spaţii verzi care să corespundă normelor

naţionale şi europene.Se va monitoriza realizarea lor.

Monitorizarea este în sarcina unităţilor abilitate de lege în acest scop ( Garda de

mediu, Agenţia de protecţie a mediului, Primăria locală).

Recomandări generale de monitorizare ale evaluatorului de mediu

Un sistem competitiv şi eficient de monitorizare şi evaluare a impactului PUG

asupra mediului va contribui nu doar la prevenirea unui posibil impact negativ

asupra mediului al programului, ci şi la amplificarea efectelor pozitive, atât în ceea

ce priveşte mediul, cât şi calitatea proiectului analizat.

Pentru monitorizare, trebuie realizate următoarele:

· Integrarea indicatorilor de mediu propuşi în sistemul general de monitorizare a

impactului realizat prin implementarea PUG actualizat Jugureni;


71

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

· Conectarea sistemului de monitorizare la sistemul de evaluare şi selecţie a

proiectelor, pe baza criteriilor de mediu, unde este cazul;

· Publicarea periodică a rezultatelor de monitorizare (cel puţin o dată pe an);

· Asigurarea unui număr suficient de personal cu abilităţi profesionale din

domeniul mediului pentru monitorizarea PUG;

· Implicarea APM Pahova în discuţiile privind sistemul general de monitorizare,

în special modalitatea de integrare a temelor de mediu în acest sistem înainte

de lansarea programului;

· Asigurarea că solicitanţii au primit suficiente informaţii privind problemele de

mediu şi posibila legătură dintre proiectele scrise şi mediu, pentru proiectele

ce vor fi demarate în viitor.

Sistemul de monitorizare cuprinde următoarele activităţi:

· Evaluarea proiectelor depuse, pe baza criteriilor de mediu adaptate situaţiilor

şi operaţiunilor;

· Monitorizarea indicatorilor de mediu (în special pe baza agregării datelor din

proiecte) adaptat situaţiilor şi operaţiunilor;

· Examinarea rezultatelor de monitorizare, cu alte cuvinte trecerea în revistă a

modificărilor indicatorilor de mediu, dacă s-au modificat;

· Iniţierea demersurilor stabilite în cazul în care se descoperă că PUG produce

efecte negative asupra mediului;

· Publicarea rezultatelor de monitorizare;

· Comunicarea cu autoritatea de evaluare competentă (APM Prahova ) şi cu alte

autorităţi/organisme active în domeniul protecţiei mediului;

· Consiliere pe tema mediului pentru angajaţii din structura de implementare a

PUG, mai ales pentru membrii comisiilor de evaluare şi selecţie pentru

operaţiunile selectate;

· Servicii de consultanţă oferite celor ce depun proiecte în domeniul mediului;

· Informarea tuturor părţilor interesate cu privire la aspectele de mediu ale

PUG.


72

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

XII . Rezumat fără caracter tehnic al informaţiei.

Planul Urbanistic General a fost realizat în vederea creări condiţiilor de

îndeplinire a obiectivelor de dezvoltare a comunei Jugureni.

S-a urmărit implementarea proiectelor cu privire la:

· Extinderea teritoriului intravilan pentru a răspunde cerinţelor de dezvoltare

ale comunei;

· Extinderea sistemului de alimentare cu apă potabilă;

· Infiintarea sistemului de canalizare pentru ape menajere uzate;

· Realizarea sistemului de canalizare pentru apele meteorice;

· Implementarea unui sistem de management al deseurilor;

· Creşterea potenţialului economic de servicii şi agrement în vederea atragerii

de turişti şi investitori.

O dată cu aprobarea Planului Urbanistic General şi a Regulamentului Local de

Urbanism acestea obţin valoare juridică oferind baza legală de lucru necesara

administraţiei locale în realizarea obiectivelor propuse.


73

Comanda nr.

10/18.03.2010



AC

ES

T D

OC

UM

EN

T E

STE

PR

OP

RIE

TATE

A S

C V

LAM

IR C

ON

SULT

ING

SR

L S

I NU

PO

ATE

FI R

EP

RO

DU

S, M

OD

IFIC

AT

SA

U T

RA

NS

MIS

IN IN

TRE

GIM

E S

AU

PA

RTI

AL

UN

EI A

LTE

PE

RS

OA

NE

SA

U O

RG

AN

IZA

TII D

ECA

T C

U A

PRO

BA

RE

A S

CR

ISA

A

PR

OP

RIE

TAR

ULU

I

ANEXA

Date post:	31-Oct-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	48 times
Download:	3 times

RAPORT DE MEDIU LA PLANUL URBANISTIC GENERAL - …arpmag.anpm.ro/upload/24723_Raport de mediu PUG...

Documents