Raport asupra inﬂatiei nr. 1, februarie 2015 · contractându-se cu 2.7 la sut˘a comparativ cu...

Banca Nat, ionala a Moldovei

Raport asupra inflat, iei

nr. 1, februarie 2015

Bd. Grigore Vieru nr. 1 • MD 2005 Chis, inau • www.bnm.md • E-mail: [email protected]

Raport asupra inflat, iei (BNM, nr. 1, februarie 2015)

Nota

Datele statistice au fost preluate de la Biroul Nat, ional de Statistica,

Ministerul Economiei, Ministerul Finant,elor,

Eurostat, Fondul Monetar Internat, ional,

Agent, ia Nat, ionala pentru Reglementare în Energetica,

Serviciul Hidrometeorologic de Stat.

De asemenea, au fost analizate informat, iile statistice furnizate deorganismele internat, ionale s, i bancile centrale ale statelor vecine.

Calculul unor date statistice a fost efectuat de Banca Nat, ionala aMoldovei.

Toate drepturile sunt rezervate. Reproducerea publicat, iei esteinterzisa, iar utilizarea datelor în diferite lucrari este permisa numaicu indicarea sursei.

Banca Nat, ionala a MoldoveiBulevardul Grigore Vieru nr. 1,MD-2005, Chis, inautel.:(373 22) 409 006fax: (373 22) 220 591

ISBN 978-9975-4353-4-5ISBN 978-9975-3015-4-1

c© Banca Nat, ionala a Moldovei, 2015

1

Cuprins

Sumar 3

1 Evolut, ia inflat, iei 6

1.1 Indicele pret,urilor de consum . . . . . . . . . . . . . . 6

1.2 Compararea prognozei din Raportul asupra inflat, ieinr. 4, 2014 cu evolut, ia inflat, iei în trimestrul IV, 2014 10

1.3 Pret,urile product, iei industriale . . . . . . . . . . . . . 11

1.4 Preturile în constructii . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11

2 Mediul extern 12

3 Evolut, ii ale activitat, iieconomice 20

3.1 Cererea s, i product, ia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20

3.2 Piat,a muncii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28

3.3 Sectorul extern . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30

4 Promovarea politicii monetare 33

4.1 Instrumentele politicii monetare . . . . . . . . . . . . 33

4.2 Dinamica indicatorilor monetari . . . . . . . . . . . . 38

5 Prognoza inflat, iei pe termen mediu 49

5.1 Ipoteze externe privind prognoza . . . . . . . . . . . 49

5.2 Prognoza pe termen mediu . . . . . . . . . . . . . . . 52

6 Decizii de politica monetara 60

2 Raport asupra inflat, iei (BNM, nr. 1, februarie 2015)

Lista acronimelor

BCE Banca Centrala Europeana

BNM Banca Nat, ionala a Moldovei

BNS Biroul Nat, ional de Statistica al Republicii Moldova

CBN Certificate ale Bancii Nat, ionale a Moldovei

CHIBOR Rata medie a dobânzilor la care bancile contributoriisunt disponibile sa împrumute pe piat,a monetarainterbancara mijloace banes, ti în lei moldovenes, ti altorbanci

CSI Comunitatea Statelor Independente

EUR Moneda unica europeana

FMI Fondul Monetar Internat, ional

IPC Indicele pret,urilor de consum

IPPI Indicele pret,urilor product, iei industriale

MDL Leul moldovenesc

NEER Cursul de schimb nominal efectiv al monedei nat, ionale

OPEC Organizat, ia T, arilor Exportatoare de Petrol

PMI Purchasing Managers’ Index

REER Cursul de schimb real efectiv al monedei nat, ionale

REPO Acord de comercializare a valorilor mobiliare cucondit, ia rascumpararii lor la o data determinata s, i la unpret, anumit

RUB Rubla ruseasca

RON Leul românesc

SUA Statele Unite ale Americii

UE Uniunea Europeana

USD Dolarul SUA

UAH Hrivna ucraineana

VLC Valute liber convertibile

VMS Valori mobiliare de stat

3

Sumar

Evolut, ia inflat, iei

În trimestrul IV, 2014 rata anuala a inflat, iei a constituit 4.8 la suta,fiind cu 0.3 puncte procentuale inferioara celei din trimestrul III,2014. Evolut, ia descendenta s-a datorat diminuarii presiunilor dinpartea pret,urilor la produsele alimentare s, i a pret,urilorreglementate. Impactul inflat, iei de baza a fost superior celui dintrimestrul precedent, aceasta a crescut pâna la 6.3 la suta în lunadecembrie 2014 ca urmare a deprecierii monedei nat, ionale.Contribut, ia din partea pret,urilor la combustibili s-a intensificat întrimestrul IV, 2014 ca rezultat al conflictului din estul Ucrainei,fapt ce a determinat diminuarea ofertei de carbune pe piat, a. Atâtrata anuala a inflat, iei, cât s, i cea a inflat, iei de baza s-au încadrat înintervalul de variat, ie de ± 1.5 puncte procentuale de la t, inta de5.0 la suta, stabilita conform Strategiei politicii monetare a BanciiNat, ionale a Moldovei pe termen mediu. Evolut, ia ratei anuale ainflat, iei în trimestrul IV, 2014 a fost cu 0.6 puncte procentualesuperioara valorii anticipate în cadrul proiect, iei acesteia (4.2 lasuta) din Raportul asupra inflat, iei nr. 4, 2014.

Mediul extern

Concluzia principala privind analiza rezultatelor anului 2014releva faptul ca, cres, terea globala a fost mai mica decât se as, teptainit, ial s, i ca perspectivele pentru începutul anului 2015 suntumbrite de incertitudini s, i riscuri sporite. În economiile avansatea avut loc o distant,are a tendint,elor: în timp ce economiileStatelor Unite ale Americii s, i Marii Britanii au avansat pe fundalulîmbunatat, irii piet,elor fort,ei de munca s, i a politicilor monetareextrem de acomodative, recuperarea în zona euro s, i Japonia a fostpulverizata drept urmare a persistent,ei mos, tenirilor crizeifinanciare corelate cu presiunile deflat, ioniste. China traverseaza operioada de temperare economica gestionata cu atent, ie, iarcres, terile dezamagitoare din alte economii emergente s, i economiiîn curs de dezvoltare în anul 2014 au reflectat cererea externaredusa, dar s, i înasprirea politicilor interne, incertitudinile politices, i constrângerile din partea ofertei. În regiune situat, iaeconomiilor partenere de comert, este s, i mai precara, deoarece


criza din Federat, ia Rusa corelata cu devalorizarea rublei ruses, ti s, iconsecint,ele conflictului ucrainean au un impact semnificativcontractor asupra evolut, iei economice regionale.

Evolut, ii ale activitat, ii economice

În trimestrul III, 2014 dinamica activitat, ii economice a fost maipronunt,ata comparativ cu cea din prima jumatate a anului, astfelîncât PIB a înregistrat o cres, tere de 5.9 la suta comparativ cuperioada similara a anului 2013. Accelerarea activitat, ii economicedin trimestrul III, 2014 a fost determinata preponderent decererea interna. Consumul gospodariilor populat, iei în perioadament, ionata s-a majorat cu 3.8 la suta, în timp ce formarea brutade capital fix a fost cu 11.5 la suta superioara celei din trimestrulIII, 2013. În pofida cres, terii cererii interne, importurile s-audiminuat cu 0.5 la suta în perioada de referint, a. Pentru primadata de la criza din anul 2009, în mare parte, în contextulsanct, iunilor aplicate de Federat, ia Rusa pentru produseleautohtone, exporturile au înregistrat o dinamica anuala negativa,contractându-se cu 2.7 la suta comparativ cu perioada similara aanului 2013 s, i diminuând astfel din aportul pozitiv generat decererea interna la evolut, ia PIB. Totus, i, dinamica anuala a PIB înprimele noua luni ale anului 2014 (4.7 la suta) a fost semnificativinferioara celei din anul 2013 (9.4 la suta). Aceasta dinamica afost determinata de disparit, ia efectului major al cres, teriiproduct, iei agricole din anul 2013. Evolut, ia ratei s, omajului s, i apopulat, iei ocupate denota o ameliorare a situat, iei pe piat,a fort,eide munca din Republica Moldova în trimestrul III, 2014comparativ cu perioada similara a anului 2013.

Promovarea politicii monetare

În trimestrul IV, 2014 au avut loc patru s, edint,e ale Consiliului deadministrat, ie al Bancii Nat, ionale a Moldovei cu privire la deciziilede politica monetara. În urma evaluarii balant,ei riscurilor internes, i externe, carora ar putea fi supusa economia Republicii Moldovas, i a perspectivelor inflat, iei pe termen scurt s, i mediu au fost emisedoua decizii de ment, inere a ratei de baza la nivelul de 3.5 la suta(nivel stabilit la s, edint,a din 25 aprilie 2013). La urmatoarele douas, edint,e desfas, urate în luna decembrie 2014 au fost emise douadecizii de majorare a ratei de baza cu 1.0 s, i 2.0 puncte procentualerespectiv, pâna la nivelul de 6.5 la suta. În perioada de referint, aa fost necesara înasprirea graduala a politicii monetare, pentru acombate presiunile inflat, ioniste din partea pret,urilor reglementate

Sumar 5

s, i a deprecierii monedei nat, ionale. Deciziile de majorare a rateide baza vor produce efecte în economie pe parcursul urmatoarelor2-3 trimestre, având ca scop ancorarea anticipat, iilor inflat, ionistes, i ment, inerea ratei inflat, iei în proximitatea t, intei de 5.0 la suta petermen mediu, cu o posibila deviere de ± 1.5 puncte procentuale.

Pe parcursul anului 2014 a fost consemnata diminuarea ritmurilorde cres, tere a indicatorilor monetari. Astfel, în trimestrul IV, 2014ritmul de cres, tere a agregatelor monetare a coborât sub nivelulvalorilor înregistrate în anii 2011-2013, media trimestriala întermeni anuali constituind 0.7 la suta pentru M2 (cu 11.5 puncteprocentuale sub nivelul de cres, tere din trimestrul III, 2014) s, i 8.2la suta pentru M3 (cu 8.0 puncte procentuale mai put, in decât întrimestrul III, 2014).

În trimestrul IV, 2014, rata medie anuala a dobânzii aferentasoldului creditelor în sectorul privat a fost în scadere, atât înmoneda nat, ionala (cu 0.27 puncte procentuale), cât s, i în valutastraina (cu 0.16 puncte procentuale) fat, a de trimestrul III,constituind 10.58 la suta în moneda nat, ionala s, i 7.24 la suta învaluta straina. Rata medie a dobânzii pentru depozitele în lei, întrimestrul IV, 2014, a fost de 7.61 la suta, cu 0.08 puncteprocentuale inferioara nivelului din trimestrul III. Rata dobânziipentru plasamentele în valuta straina, au constituit în medie 4.46la suta, în scadere cu 0.12 puncte procentuale fat, a de trimestrulprecedent.

Prognoza inflat, iei pe termen mediu

Conform proiect, iei curente, deviat, ia PIB, pentru trimestrul IV, 2014,a înregistrat un nivel nesemnificativ pozitiv, datorita persistent,eicres, terii economice consemnate în primele trei trimestre ale anului2014 s, i a caracterului stimulativ al politicii monetare. Începândcu trimestrul I, 2015, va avea loc reorientarea deviat, iei PIB însens negativ, unde va înregistra valori negative pentru întreagaperioada de prognoza, atingând valoarea minima în trimestrul I alanului 2015.

Astfel, conform rundei curente de prognoza, rata anuala a inflat, ieiva constitui 5.8 la suta pentru anul 2015 s, i 6.1 la suta în anul 2016.Conform proiect, iei curente, rata anuala a inflat, iei se va încadraîn intervalul de variat, ie a t, intei inflat, iei pe întreg intervalul deprognoza. Des, i inflat, ia este proiectata pe un teritoriu tolerabil,aceasta se va afla preponderent în jumatatea de sus a intervaluluide variat, ie. Valoarea maxima va fi înregistrata în trimestrele I s, i II,2016 s, i va constitui 6.4 la suta.


Capitolul 1

Evolut,ia inflat,iei

Rata anuala a inflatiei a oscilat în proximitatea tintei inflatieistipulate în Strategia politicii monetare pe termen mediu si aconstituit 4.8 la suta în trimestrul IV, 2014, fiind cu 0.3 puncteprocentuale inferioara celei din trimestrul precedent. Diminuarearatei anuale a IPC s-a datorat temperarii presiunilor din parteapreturilor la produsele alimentare si a preturilor reglementate. Rataanuala a inflatiei de baza a crescut pâna la valoarea de 6.3 la sutaîn luna decembrie sub presiunea deprecierii monedei nationale fatade dolarul SUA. Evolutia ratei anuale a inflatiei în trimestrul IV,2014 a fost cu 0.6 puncte procentuale superioara valorii anticipateîn cadrul proiectiei acesteia (4.2 la suta) din Raportul asuprainflatiei nr. 4, 2014, în contextul unei deprecieri peste asteptari amonedei nationale.

Graficul 1.1: Rata anuala a IPC s, i a inflat,iei debaza (%)

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

6.0

7.0

8.0

12/1

1

2/12

4/12

6/12

8/12

10/1

2

12/1

2

2/13

4/13

6/13

8/13

10/1

3

12/1

3

2/14

4/14

6/14

8/14

10/1

4

12/1

4

IPC Inflaţia de bază Ţinta inflaţiei

Sursa: BNS, calcule BNM

Graficul 1.2: Rata anuala a subcomponentelorinflatiei (%)

0.0

3.0

6.0

9.0

12.0

12/1

1

2/12

4/12

6/12

8/12

10/1

2

12/1

2

2/13

4/13

6/13

8/13

10/1

3

12/1

3

2/14

4/14

6/14

8/14

10/1

4

12/1

4

Preţurile la produsele alimentarePreţurile reglementatePreţurile la combustibil

Sursa: BNS

1.1 Indicele pret,urilor de consum

În trimestrul IV, 2014 rata medie anuala a inflatiei a constituit4.8 la suta, fiind cu 0.3 puncte procentuale inferioara celei dintrimestrul precedent. Evolutia lunara a acesteia a manifestat odinamica mai stabila pe parcursul trimestrului, constituind 4.8 lasuta în lunile octombrie si noiembrie. Spre sfârsitul anului, în lunadecembrie, a coborât pâna la valoarea de 4.7 la suta. În acest fel,începând cu luna februarie 2012 pâna în luna decembrie 2014,rata anuala a inflatiei s-a încadrat în intervalul de ± 1.5 puncteprocentuale de la 5.0 la suta, tinta stipulata în Strategia politiciimonetare pe termen mediu (Graficul 1.1).

Evolutia ratei inflatiei de baza a fost diferita de cea a ratei anualea IPC, conturându-se o traiectorie ascendenta pronuntata întrimestrul IV, 2014 pâna la nivelul de 6.0 la suta, sau cu 0.5puncte procentuale superioara celei din trimestrul precedent.Acest fapt a determinat o crestere cu 0.2 puncte procentuale acontributiei acesteia asupra ratei anuale a IPC, alcatuind 2.0puncte procentuale. În luna decembrie, rata anuala a inflatiei debaza a crescut pâna la valoarea de 6.3 la suta, de la 5.8 la suta în

Capitolul 1. Evolut, ia inflat, iei 7

luna septembrie, odata cu deprecierea monedei nationale fata dedolarul SUA.

Diminuarea ratei anuale a IPC s-a datorat scaderii presiunilor dinpartea preturilor la produsele alimentare. Astfel, contributia dinpartea acestora în trimestrul IV, 2014 a constituit 1.9 puncteprocentuale, fiind cu 0.4 puncte procentuale inferioara celei dintrimestrul anterior. Totodata, în sensul scaderii ratei anuale a IPCa actionat diminuarea contributiei din partea preturilorreglementate cu 0.2 puncte procentuale, pâna la valoarea de 0.4puncte procentuale, în contextul disiparii partiale a efectuluimajorarii tarifului la transportul interurban din luna noiembrie2013. Contributia din partea preturilor la combustibili s-a majorat

Graficul 1.3: Evolut,ia inflat,iei anuale s, icontribut,ia subcomponentelor (p.p.)

0

1

2

3

4

5

6

12/13 2/14 4/14 6/14 8/14 10/14 12/14

Produsele alimentare Preţurile reglementate

Combustibil Inflaţia de bază

IPC (suma contrib. componentelor)

Sursa: BNS

pâna la 0.4 puncte procentuale, în cea mai mare parte, ca urmarea conflictului militar din estul Ucrainei ce a afectat preturile lacarbune (Graficul 1.3).

În structura pe componente, în luna decembrie 2014, cea maimare crestere fata de luna decembrie 2013 a fost consemnata lapreturile la marfurile nealimentare (6.5 la suta), urmata de cea laprodusele alimentare (5.1 la suta) si la servicii (1.6 la suta).

Indicele inflat, iei de baza

La finele anului 2014, rata anuala a inflatiei de baza si-a continuattraiectoria ascendenta începuta înca în toamna anului 2013,majorându-se de la 5.5 la suta în trimestrul III, 2014 pâna la 6.0la suta în trimestrul IV, 2014. Dinamica anuala a inflatiei de bazaa fost determinata, în cea mai mare parte, de contributiacomponentelor „confectii”, „mijloace de transport, piese auto” s, i„încaltaminte”, ale caror preturi în luna decembrie 2014 auînregistrat cresteri de 5.6, 8.8 s, i respectiv 6.2 la suta comparativcu luna decembrie 2013 (Graficul 1.4). Ascensiuni semnificativeale preturilor, dar cu impact mai redus, au fost consemnate lacomponentele „articole de sanitarie si cosmetica” (6.9 la suta),„t, igari” (13.6 la suta), „detergent, i” (8.3 la suta).

Graficul 1.4: Contribut,ia componentelor ladinamica anuala a inflat,iei de baza (p.p.)

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

6.0

7.0

12/13 1/14 2/14 3/14 4/14 5/14 6/14 7/14 8/14 9/14 10/14 11/14 12/14 Închirierea apartamentelor MobilăDiferenţe statistice Materiale de construcţiiAlimentaţia publică DetergenţiMijloace de transport, autopiese ÎncăltăminteTricotaje ConfecţiiEducaţie şi învăţământ ŢigăriServicii cultural-distractive AlteleArticole de sanitarie, igienă şi cosmetică Articole pentru uz casnicAccesorii personale Inflaţia de bază (suma componentelor)


Majorarile de preturi sus-mentionate au fost în mare parte oconsecinta a efectelor de costuri ca rezultat al deprecierii monedeinationale fata de valutele principalilor parteneri comerciali aiRepublicii Moldova. Astfel, în luna decembrie 2014, comparativcu luna corespunzatoare a anului 2013, moneda nationala s-adepreciat cu 18.3 la suta fata de dolarul SUA si cu 6.6 la suta fatade moneda unica europeana.


Pret,urile la produsele alimentare

În trimestrul IV, 2014 ritmul anual de crestere a preturilor laprodusele alimentare a înregistrat un nivel mediu de 5.1 la suta,fiind cu 1.1 puncte procentuale inferior celui din trimestrul III,2014. Dinamica descendenta a fost conditionata, în principal, dediminuarea contributiilor din partea grupelor „cartofi”, „carne sipreparate din carne”, „zahar” si „lapte si produse lactate” (Graficul1.5). Astfel, diminuarea preturilor la „cartofi” si „zahar” a fostdeterminata de înregistrarea pe piata a unei oferte bogate aacestor produse. De asemenea s, i embargoul impus de catreFederatia Rusa la importul de produse alimentare din RepublicaMoldova a contribuit la crearea unor presiuni dezinflationiste. Dementionat ca, pe parcursul trimestrului IV s-au accentuatpresiunile inflationiste din partea grupelor „legume”, „oua”,"fructe proaspete” si „produse de morarit si panificatie”. Crestereapreturilor la „produsele de morarit” a fost generata preponderentde majorarea preturilor componentei „orice fel de crupe” (înspecial la hrisca), drept efect al aparitiei unor probleme laimportul acestor produse. Totodata, deprecierea cursului deschimb MDL/USD cu 6.8 la suta în trimestrul IV, 2014 comparativcu trimestrul III, 2014 a contribuit esential la majorarea preturilorla produsele sus-mentionate.

Graficul 1.5: Contribut,ia componentelor ladinamica anuala a pret,urilor la produselealimentare (p.p.)

-1.5

0.0

1.5

3.0

4.5

6.0

7.5

9.0

12/13 2/14 4/14 6/14 8/14 10/14 12/14

Produse de morărit Legume Cartofi

Fructe proaspete Carne, preparate din carne Peşte şi produse din peşte

Lapte şi produse lactate Ouă Zahăr

Băuturi Grăsimi Altele

Diferențe statistice IPC produse alimentare


În acelasi timp, în trimestrul IV, 2014 a fost observata ointensificare a presiunilor dezinflationiste generate de preturile laprodusele alimentare internationale. În perioada de referinta,ritmul anual de crestere a preturilor la produsele alimentareinternationale s-a diminuat cu 4.0 puncte procentuale încomparatie cu trimestrul III, 2014, înregistrând un ritm anual deminus 7.3 la suta, pozitionându-se în palierul negativ pentru alsaselea trimestru consecutiv. Pe de alta parte, presiuniledezinflationiste generate de dinamica preturilor la produselealimentare internationale au fost atenuate de deprecierea cursuluide schimb MDL/USD.

Cresterea în termeni anuali a preturilor la produsele alimentare înluna decembrie 2014 a fost determinata preponderent demajorarea preturilor la „fructe proaspete” (19.7 la suta), „oua”(13.6 la suta), „legume proaspete” (13.3 la suta), „lapte si produselactate” (6.2 la suta), precum si la „produse de morarit sipanificatie” (3.7 la suta).


Pret,urile reglementate

Trimestrul IV, 2014 nu a fost marcat de ajustari semnificativede tarife la serviciile reglementate. Ritmul anual de crestere aacestora a înregistrat valoarea de 1.8 la suta, fiind cu 0.8 puncteprocentuale inferior celui consemnat în trimestrul anterior. Aceastaevolutie descendenta a fost determinata de disiparea treptata aefectului majorarii tarifului la transportul interurban din lunanoiembrie 2013. Totodata, o contributie pozitiva semnificativa pe

Graficul 1.6: Contribut,ia componentelor ladinamica anuala a pret,urilor reglementate(p.p.)

0

1

2

3

4

12/13 1/14 2/14 3/14 4/14 5/14 6/14 7/14 8/14 9/14 10/14 11/14 12/14

Alte servicii neevidenţiate mai înainte Medicamente

Serviciile comunicării la distanţă Încălzirea centrală

Gaz din reţea Servicii de transport

Sănătate Energie electrică

Cheltuieli legate de întreţinerea casei Plata pentru locuinţă

Preţurile reglementate


parcursul perioadei de referinta asupra ritmului anual al preturilorreglementate au exercitat-o preturile la medicamente. În lunadecembrie 2014, acestea au fost cu 5.6 la suta superioare preturilordin perioada similara a anului 2013, ca urmare a deprecieriimonedei nat, ionale fat, a de dolarul SUA (Graficul 1.6). Depreciereaa avut un impact major si asupra tarifelor la transportul feroviarinternational, care s-au majorat cu 12.5 la suta comparativ cudecembrie 2013. Totusi, contributia acestora asupra preturilorreglementate a fost una minora.

Pret,urile la combustibili Graficul 1.7: Contribut,iile componentelor lacres, terea anuala a pret,urilor la combustibili(p.p.)

-1

0

1

2

3

4

5

6

7

8

12/13 2/14 4/14 6/14 8/14 10/14 12/14

Gaz din butelii Cărbune de pamânt

Carburanți Lemne p/u foc

Combustibil lichid Prețurile la combustibili


Pe parcursul trimestrului IV, 2014 ritmul anual de crestere apreturilor la combustibili a consemnat o dinamica usordescendenta, diminuându-se de la 8.0 la suta în luna septembriepâna la 6.4 la suta în luna decembrie. Totodata, ritmul mediuanual a constituit 7.0 la suta, fiind cu 1.5 puncte procentualesuperior celui din trimestrul III, 2014 (Graficul 1.7).

Accelerarea ritmului anual de crestere a pretului la combustibili întrimestrul IV a fost determinata preponderent de majorareapronuntata a preturilor la carbunele de pamânt în perioada dereferint, a. Aceasta evolutie a fost cauzata de continuareaconflictului militar din estul Ucrainei ce a afectat extractiacarbunelui. Ca rezultat, în luna decembrie 2014, preturile lacarbunele de pamânt au fost cu 41.6 la suta superioare celor dinluna decembrie 2013. În trimestrul IV, 2014 contributiacomponentului „carbune de pamânt” în preturile la combustibilis-a majorat pâna la 4.4 puncte procentuale, fiind cu 2.7 puncteprocentuale mai mare fata de trimestrul III, 2014. Pe de alta parte,în perioada de referinta s-a atestat diminuarea cu 0.4 puncteprocentuale, comparativ cu perioada precedenta, a contributieidin partea preturilor la carburanti, pâna la valoarea de 0.9 puncteprocentuale. Aceasta dinamica a fost sustinuta de micsorareasemnificativa a preturilor internationale la petrol. Astfel, pretulpetrolului de marca Urals în trimestrul IV, 2014 a atins valoarea


medie de 75.3 dolari SUA/baril, ceea ce constituie o diminuare de25.5 la suta în comparatie cu trimestrul precedent. Impactulasociat scaderii preturilor la petrol a fost atenuat, într-o anumitamasura, de deprecierea cu circa 6.8 la suta a monedei nationalefata de dolarul SUA comparativ cu trimestrul III, 2014.

În trimestrul IV, 2014 contributiile generate de subcomponentele„gaz din butelii” si „lemne pentru foc” la formarea ritmului anualal preturilor la combustibili au constituit 1.4 si 0.2 puncteprocentuale, respectiv, fiind cu 0.5 si 0.3 puncte procentualeinferioare celor din trimestrul III, 2014.

1.2 Compararea prognozei din Raportulasupra inflat, iei nr. 4, 2014 cu evolut, iainflat, iei în trimestrul IV, 2014

Graficul 1.8: Evolut,ia s, i prognoza IPC de laimplementarea regimului de t,intire a inflat,iei(%)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

I/10 III/10 I/11 III/11 I/12 III/12 I/13 III/13 I/14 III/14

Inflația (efectiv) Prognoza pe termen scurt a inflației

Sursa: BNM

Evolut, ia IPC în trimestrul IV, 2014 denota înregistrarea unei abateripozitive între datele efective si prognoza inflatiei pentru perioadade referinta aferenta Raportului asupra inflatiei nr. 4, 2014. Înacest sens, valoarea efectiva a inflatiei în perioada octombrie-decembrie 2014 a fost cu 0.6 puncte procentuale superioara celeianticipate (4.2 la suta).

Tabelul 1.1: Evolut,ia s, i prognoza IPC s, i acomponentelor sale

Efectiv Prognoza Abaterea

RI 4

tr.IV,2014/ tr.IV,2014/ Efectiv-

tr.IV,2013 tr.IV,2013 prognoza

IPC 4.8 4.2 0.6

Inflat, ia de baza 6.0 5.7 0.3

Produsele

alimentare 5.1 3.6 1.5

Pret,urile

reglementate 1.8 1.9 -0.1

Combustibil 7.0 9.2 -2.2


Devierea s-a datorat, în cea mai mare parte, cresterii preturilor laprodusele alimentare superioara celei anticipate, precum si, într-oanumita masura, devierii prognozei inflatiei de baza. Astfel,preturile la produsele alimentare în trimestrul IV, 2014 auînregistrat un ritm mediu anual de crestere de 5.1 la suta, fiind cu1.5 puncte procentuale superior valorii anticipate în lunaoctombrie 2014. În acelasi timp, valoarea prognozata pentruinflatia de baza (5.7 la suta) a fost cu 0.3 puncte procentualeinferioara datelor efective pentru trimestrul IV, 2014. Abaterilementionate au fost determinate de o depreciere peste asteptari amonedei nationale fata de dolarul SUA în trimestrul IV, 2014. Însensul compensarii, într-o anumita masura, a abaterii pozitive acontribuit abaterea negativa înregistrata pentru prognozapreturilor la combustibili. Ritmul anual de crestere a preturilor lacombustibili a fost cu 2.2 puncte procentuale inferior valoriianticipate (9.2 la suta), ca rezultat al scaderii pronuntate apreturilor la petrol pe piata internationala, fapt ce a determinatunele diminuari ale preturilor la carburanti pe piata locala. Pentruprognoza preturilor reglementate a fost înregistrata o devierenegativa minora (0.1 puncte procentuale) (tabelul 1.1).


1.3 Pret,urile product, iei industriale

Ritmul anual de crestere a preturilor productiei industriale întrimestrul IV, 2014 si-a continuat traiectoria descendenta începutaîn luna august 2014, consemnând un nivel mediu de 4.2 la sutasau cu 1.8 puncte procentuale inferior celui din trimestrul III,2014 (Graficul 1.9). Aceasta evolutie a fost influentata de

Graficul 1.9: Ritmul anual al IPPI (%)

0

2

4

6

8

10

12

14

12/1

21/

132/

133/

134/

135/

136/

137/

138/

139/

1310

/13

11/1

312

/13

1/14

2/14

3/14

4/14

5/14

6/14

7/14

8/14

9/14

10/1

411

/14

12/1

4

Ritmul anual al IPPI

Ritmul anual al IPPI livrate pe piața internă

Ritmul anual al IPPI livrate pe piața externă

Sursa: BNS

diminuarea preturilor la produsele livrate atât pe piata externa,cât si pe cea interna. În acest sens, ritmul anual de crestere apreturilor productiei livrate pe piata externa în perioadaoctombrie – decembrie 2014 a constituit 4.1 la suta, cu 4.5 puncteprocentuale inferior celui din trimestrul III, 2014. Totodata,ritmul de crestere a preturilor produselor livrate pe piata internas-a diminuat cu 1.3 puncte procentuale, consemnând un nivel de4.2 la suta.

În luna decembrie 2014, indicele preturilor de productie (IPPI) aconstituit 4.0 la suta. În structura, în aceasta luna, cele mai maricresteri în termeni anuali au fost înregistrate la preturile din cadrulindustriei prelucratoare si celei extractive, care au constituit câte4.4 la suta, respectiv. Totodata, preturile din sectorul energetics-au majorat cu 0.1 la suta în comparatie cu luna decembrie 2013.

1.4 Preturile în constructii Graficul 1.10: Evolutia indicelui preturilor înconstructii (%, fata de perioada similara aanului precedent)

6

8

10

12

IV/11 II/12 IV/12 II/13 IV/13 II/14 IV/14

Sursa: BNS

În trimestrul IV, 2014 ritmul anual de crestere a preturilor înconstructii a constituit 8.3 la suta, majorându-se cu 0.1 puncteprocentuale comparativ cu trimestrul III, 2014 (Graficul 1.10).

În structura economiei nationale, în trimestrul IV, 2014 cele maimari cresteri fata de trimestrul IV, 2013 au fost înregistrate înurmatoarele sectoare: „transport” (10.2 la suta), „comert sialimentatie publica” (9.8 la suta), „constructia obiectelor demenire social-culturala” (9.3 la suta) si în „industriaprelucratoare” (8.8 la suta).


Capitolul 2

Mediul extern

Concluzia principala privind studiul rezultatelor anului 2014releva faptul ca, cresterea globala a fost mai mica decât se as, teptainit, ial si ca perspectivele pentru începutul anului 2015 suntumbrite de incertitudini si riscuri sporite. În economiile avansatea avut loc o distantare a tendintelor: în timp ce economiileStatelor Unite ale Americii s, i Marii Britanii au avansat pe fundalulîmbunatatirii pietelor fortei de munca si a politicilor monetareextrem de acomodative, recuperarea în zona euro s, i Japonia a fostpulverizata drept urmare a persistentei mos, tenirilor crizeifinanciare corelate cu presiunile deflationiste. China traverseaza operioada de temperare economica gestionata cu atent, ie, iarcresterile dezamagitoare din alte economii emergente si economiiîn curs de dezvoltare în anul 2014 au reflectat cererea externaredusa, dar si înasprirea politicilor interne, incertitudinile politices, i constrângerile din partea ofertei.

Graficul 2.1: Evolut,ia indicilor PMI*

47.0

50.0

53.0

56.0

59.0

62.0

1/14 3/14 5/14 7/14 9/14 11/14

SUA Zona euro

Germania Franţa

Federaţia Rusă China

JPMorgan Global PMI

Sursa: Markit HSBC*Composite Purchasing Manager’s Index

Tendinta de temperare a economiei mondiale, în special în adoua jumatate a anului 2014, a fost reflectata si în evolutiaindicilor PMI, care de la o luna la alta au fost în diminuare. Dineconomiile selectate, cea a Frantei si a Federatiei Ruse au evoluatcu mult sub potential în ultimele luni ale anului 2014, astfel indiciiPMI anticipând ca cel mai probabil datele pentru trimestrul IV,2014 vor indica continuarea stagnarii în Franta, o temperare aactivitatii economice în China si recesiune în Federatia Rusa. Peransamblu, în trimestrul IV, 2014, PMI global s-a redus de la 53.5în luna octombrie la 52.3 în luna decembrie. Desi valorile pentruPMI global depasesc valoarea de referinta de 50, inegalitatiledintre economiile importante sunt profunde, ceea ce alimenteazareducerea cererii mondiale (Graficul 2.1).

Graficul 2.2: Aprecierea (-) / deprecierea (+)medie lunara a ratei de schimb a MDL,RON,RUB, UAH fat,a de USD s, i EUR comparativ cuperioada precedenta (%)

-4 0 4 8 12 16 20

RUB

UAH

RON

MDL

USD

EUR

octombrie noiembrie

decembrie

-2 2 6 10 14 18 22

USD

octombrie noiembrie

decembrie

Sursa: BCE, BNM, BNR, Banca Centrala a Federat,iei Ruse,Banca Nat,ionala a Ucrainei, calcule BNM

Volatilitatea de pe pietele valutare a atins practic puncteculminante în ultimele luni ale lui 2014 si începutul anului 2015.Drept urmare a înregistrarii deflatiei în zona euro (-0.2 la suta înluna decembrie 2014 fata de decembrie 2013), dar si a intentieiBancii Centrale Europene de a începe un program de procurare aactivelor similar celui al Sistemului Rezervelor Federale, monedaunica europeana s-a depreciat în trimestrul IV în medie cu 5.7 lasuta în raport cu dolarul SUA. În luna ianuarie tendint,a de

Capitolul 2. Mediul extern 13

depreciere a monedei unice europene pe pietele internat, ionale s-aaccentuat, astfel paritatea USD/EUR atingând valori minime.Drept urmare a corelatiei puternice dintre evolutia monedei uniceeuropene, atât francul elvetian, cât si lira sterlina s-au depreciat întrimestrul IV, 2014 în medie cu 5.5 la suta fiecare în raport cudolarul SUA. Astfel, la 15 ianuarie 2015, Banca Nationala aElvetiei a decis anularea pragului de 1.20 pentru CHF/EUR, ceeace a determinat aprecierea francului elvet, ian cu 21.9 la suta înraport cu euro si cu aproximativ 18.6 la suta în raport cu dolarulSUA1. Cu toate ca în ultima perioada oscilarile pe piata valutaraau fost foarte intense, în cazul francului elvetian, care seconsidera una dintre cele mai stabile valute, efectul a fost multmai puternic asupra pietelor financiare.

În regiune, piata valutara a fost marcata de deprecierea rubleirusesti, care în trimestrul IV, 2014 s-a depreciat în medie cu 30.8la suta în raport cu dolarul SUA si cu 23.13 la suta în raport cueuro. Cea mai mare depreciere s-a atestat în luna decembrie, cândrubla ruseasca a atins maximul de 67.8 în raport cu dolarul SUAsi de 84.6 în raport cu euro. Astfel, în luna decembrie au urmatsi doua runde de majorare a ratei de refinantare de catre BancaCentrala a Federatiei Ruse, de la 9.5 la 10.5 la suta si ulterior pânala 17.0 la suta. Totodata, Banca Centrala si Ministerul Finanteloral Federatiei Ruse au intervenit semnificativ pe piata valutarainterna, prin vânzarea rezervelor valutare, dar si capitalizareaunor banci comerciale. Per ansamblu, de la începutul anului 2014paritatea rublei ruses, ti fata de principalele valute de referinta s-adublat. Hrivna ucraineana a continuat trendul ascendent, cuexceptia lunii octombrie. În medie, în trimestrul IV, 2014, hrivnaucraineana s-a depreciat cu 14.7 la suta în raport cu dolarul SUAsi cu 8.1 la suta în raport cu euro. În trimestrul IV, 2014, leulromânesc si-a mentinut stabilitatea în raport cu euro, depreciindu-se doar cu 0.4 la suta, dar s-a depreciat cu 6.6 la suta în raport cudolarul SUA, în corelatie cu evolutia USD/EUR. Pentru comparatie,în trimestrul IV, 2014, leul moldovenesc s-a depreciat în medie cu0.6 la suta în raport cu moneda unica europeana si cu 6.8 la sutaîn raport cu dolarul SUA (Graficul 2.2).

Graficul 2.3: Ritmul anual de cres, tere aindicilor pret,urilor mondiale (%)

-3.9

-3.9-0.4

3.22.7

3.3

-1.2-5.7 -9.0

-13.6-17.5

-29.2

-40

-30

-20

-10

0

10

1/14 3/14 5/14 7/14 9/14 11/14

Produse alimentare Metale Energie Total

Sursa: FMI, calcule BNM

Preturile internationale la materiile prime sunt în declin, drepturmare a aprecierii dolarului SUA, diminuarii preturilor la petrolsi nu în ultimul rând a temperarii comertului extern. În medie,în trimestrul IV, 2014, preturile internationale la materiile primes-au diminuat cu 16.9 la suta în raport cu trimestrul anterior si cu20.2 la suta în raport cu trimestrul IV, 2013. Cea mai puternicadiminuare s-a înregistrat în luna decembrie 2014, când preturileinternationale la materiile prime au scazut cu 12.0 la suta înraport cu luna noiembrie si cu 29.2 la suta în raport cu decembrie2013. Preturile internationale la produsele alimentare s-auredus cel mai putin, aproximativ cu 5.0 la suta în trimestrul IV

1Conform cursului oficial zilnic al Bancii Nationale a Elvetiei


fata de trimestrul III, 2014 si cu 7.4 comparativ cu trimestrul IV,2013. Factorii care au încetinit reducerea preturilor la produselealimentare au fost perspectivele sumbre privind recolta viitoaredin emisfera nordica, dar si incertitudinile privind exportul decereale din Federatia Rusa. Un factor atipic sezonului rece înemisfera nordica este diminuarea preturilor la produsele lactate,drept urmare a reducerii drastice a importurilor de lactate de catreFederatia Rusa si China, ceea ce a condus la formarea surplusurilorpe piata internationala. Preturile internationale la metale au scazutîn trimestrul IV, 2014 în medie cu 7.3 la suta în raport cu trimestrulanterior si cu 13.8 la suta în raport cu trimestrul IV, 2013. Ceamai mare reducere s-a atestat la resursele energetice din cauzareducerii preturilor la petrol. Astfel, în trimestrul IV, 2014 preturilela resursele energetice la nivel mondial s-au diminuat în medie cu23.0 la suta în raport cu trimestrul anterior si cu 26.6 la suta înraport cu trimestrul IV, 2013 (Graficul 2.3).

Preturile internationale la petrol si-au continuat trenduldescendent început în luna iunie. În trimestrul IV, 2014, pretulpetrolului de marca Urals a consemnat valoarea de 75.3 dolariSUA/baril, reducându-se în medie cu 25.3 la suta comparativ cutrimestrul anterior. Cea mai semnificativa scadere s-a înregistratîn luna decembrie, când pret,ul mediu al petrolului s-atranzactionat la burse în medie cu 22.0 la suta mai putin decât cuo luna în urma. Situatia din luna decembrie a fost provocata înprimul rând de rezultatele summitului OPEC de la sfârsitul luniinoiembrie, unde tarile membre OPEC, dar si alti producatori maride petrol nu au ajuns la un numitor comun privind diminuareaproductiei de petrol, astfel în totalizari invocându-se plasareapreturilor la petrol exclusiv ca rezultat al contrabalansarii cereriisi ofertei de petrol. Totodata, desi datele preliminare aleAdministratiei SUA privind Informatia Energetica denota ca înluna decembrie s-a înregistrat un deficit de aproximativ -0.2milioane barili pe zi, acesta a fost ineficient în comparatie cusurplusurile semnificative înregistrate lunar de la sfârsitul anului2013. Efectele surplusului de petrol de pe piata internationalaasupra preturilor au mai fost suplimentate si de apreciereadolarului SUA, dar si de diminuarea prognozelor privind crestereamondiala în anul 2015 (graficul nr.2 din caseta tehnica nr. 1).

De mentionat ca, începând cu mijlocul lunii ianuarie, preturilela petrol au înregistrat la burse o usoara crestere generata dediminuarea rezervelor de petrol din SUA si diminuarea prognozelorOPEC privind volumul productiei de petrol din tarile non-OPECîn anul 2015. Totodata, prognozele Administratiei SUA privindInformatia Energetica denota ca în anul 2015 productia de petroldin tarile non-OPEC va creste, deopotriva cu cea din tarile OPEC.

Conform datelor „Moldovagaz”, în trimestrul III, 2014, pretulpentru 1000 m3 de gaze naturale importat din Federatia Rusa a


fost de 385.58 dolari SUA, în crestere cu 1.0 la suta comparativcu trimestrul anterior. Cel mai probabil, începând cu trimestrul IV,2014, pretul de import pentru gazele naturale va fi în scadere încorelare cu evolutia preturilor la petrol din ultimele luni.

Graficul 2.4: Rata somajului în zona euro, Italia,România si Federatia Rusa (%)

0.0

5.0

10.0

15.0

1/13 4/13 7/13 10/13 1/14 4/14 7/14 10/14

Italia Zona euro Romania Federaţia Rusă

Sursa: Eurostat, Serviciul Federal de Statistica al Rusiei

Pe pietele oficiale ale fortei de munca în economiile predilecteemigrantilor cu scop de lucru din Republica Moldova în ultimeleluni s-au înregistrat mutari demne de luat în consideratie. Astfel,desi per ansamblu pâna în luna noiembrie 2014, în zona eurorata somajului s-a mentinut pentru patru luni consecutiv la nivelulde 11.5 la suta, în Italia rata somajului a crescut în câteva lunipâna la nivelul maxim de 13.4 la suta. Totodata, rata somajuluiîn Federatia Rusa a crescut usor în luna noiembrie 2014, pâna lanivelul de 5.2 la suta, ceea ce ar putea fi explicat prin reducereaactivitatilor sezoniere. Consecintele sanctiunilor economice, alesituatiei din economie, dar si ale noilor cerinte emigrationale înFederatia Rusa asupra pietei fortei de munca ar putea fi deductibileîn câteva luni (Graficul 2.4).

Economia Statelor Unite ale Americii a continuat recuperareaeconomica în trimestrul III, 2014, tendinta care se mentine sipentru urmatoarele trimestre. Datele privind produsul intern brutindica ca în trimestrul III, 2014 economia SUA a avansat cu 1.2 lasuta comparativ cu trimestrul anterior si cu 2.7 la suta comparativcu trimestrul III, 2013. Cresterea semnificativa se datoreazamajorarii consumului privat si a exportului net, însa în perioadade referint, a o contributie majora comparativ cu ultimele trimestreau avut-o si cheltuielile publice. Se estimeaza ca în anul 2014economia SUA a crescut în medie cu 2.4 la suta (Tabelul 2.1). Înluna octombrie, SRF a anuntat încheierea programului QE3 sirevenirea treptata la ratele dobânzilor pozitive, ceea ce adeterminat aprecierea semnificativa a dolarului SUA comparativcu alte valute de circulatie internationala. În conditiile mentineriinivelului inflatiei în proximitatea valorii tintite, rata somajului s-adiminuat pâna la 5.6 la suta în luna decembrie. De asemenea,datele privind piata imobiliara denota cresteri usoare, iarproductia industriala a avansat în anul 2014 în medie cu 4.2 lasuta, înregistrând un spor semnificativ în luna noiembrie, de 1.3la suta comparativ cu luna precedenta.

E

Caseta tehnică nr. 1

Piaţa internaţională a petrolului şi impactul asupra pieței interne în condiţiile evoluţiei cursului monedei naţionale

În anul 2014, evoluţia preţului petrolului a fost unul din factorii care a bulversat economia mondială. La începutul anului 2014, trendul preţului petrolului promitea a fi unul ascendent şi superior pragului de 100 dolari SUA/baril. Deşi prevalau factorii cu tentă negativă, precum încetinirea economiilor emergente, participanţii pieţei s-au concentrat pe factorii ce duc la majorarea preţului petrolului: diminuarea rezervelor de petrol din Statele Unite ale Americii şi agravarea conflictului ucrainean1.Valoarea maximă din anul 2014 de 115.1 dolari SUA/baril pentru marca Brent a fost atinsă la mijlocul lunii iunie, după care preţul petrolului a intrat în declin, diminuându-se la 56.4 dolari SUA/baril sau cu aproximativ 50.9 la sută spre sfârșitul anului. Comparativ cu începutul anului, preţul petrolului de marcă Brent s-a diminuat cu aproximativ 47.6 la sută (graficul nr.1).

Graficul nr.1. Evoluţia zilnică a preţului petrolului marca Brent în

anul 2014

Sursa: Bloomberg

Graficul nr.2. Evoluţii pe piaţa internaţională a petrolului

Sursa: FMI, Administraţia SUA privind Informaţia Energetică, calcule BNM

Factorul principal al declanşării declinului preţului la petrol a constituit surplusul de petrol la nivel mondial. Începând cu luna decembrie 2013, oferta mondială de petrol a depăşit consumul mondial de petrol, însă abia în luna mai 2014 aceasta s-a transformat într-o preocupare importantă pentru participanţii pieţei. Reluarea producţiei de petrol de către Libia şi majorarea exporturilor de către Iran a condus la majorarea producţiei OPEC, în condiţiile în care alte ţări membre OPEC şi-au menţinut cotele de producţie. Totodată, creşterea exploatării şisturilor bituminoase în Statele Unite ale Americii a determinat diminuarea importurilor de petrol din alte ţări, respectiv micşorarea cererii externe. De asemenea, un rol aparte a avut temperarea peste aşteptări a creşterii economice în anul 2014, mai ales în economiile emergente. Astfel, în anul 2014, oferta de petrol a depăşit în medie cererea cu 0.5 milioane de barili pe zi (mbz) (graficul nr.2).

Graficul nr.3. Ritmul anual de creştere a producţiei de petrol (%)

Sursa: Administraţia SUA privind Informaţia Energetică, calcule BNM

Graficul nr.4. Compararea ritmurilor lunare de creştere a

preţului petrolului marca Brent şi a parităţii USD (%)

Sursa: Bloomberg, FMI, calcule BNM

1 Subiectul în cauză a fost abordat mai detaliat în capitolul 2. Mediul extern din Raportul asupra inflaţiei nr. 2, 2014.


Deşi, per ansamblu, avansarea producţiei de petrol din ţările non-OPEC a fost mai semnificativă decât a ţărilor OPEC2 (graficul nr.3), în momentul apariţiei factorului de risc, participanţii la piaţă au încercat într-o oarecare măsură să invoce rolul OPEC în economia mondială, şi anume cel de reglator al cererii şi ofertei de petrol. Însă, contrar comportamentului din ultimii ani, când ţările OPEC reglau producţia în corelaţie cu evoluţia preţurilor mondiale, în anul 2014 ţările lidere OPEC au optat pentru menţinerea cotelor pe piaţa internaţională, deşi în urma diminuării preţului la petrol, unele dintre acestea înregistrează pierderi. În luna decembrie 2014, preţurile la petrol au scăzut şi mai mult, după ce la summitul OPEC de la sfârşitul lunii noiembrie membrii participanţi nu au ajuns la un numitor comun privind reducerea surplusului de petrol de pe piaţă, menţionând încă o dată disponibilitatea permiterii formării preţului exclusiv ca urmare a contrabalansării cererii şi ofertei.

Un alt factor care a contribuit la micșorarea preţului petrolului în anul 2014 a fost şi aprecierea dolarului SUA. Finisarea programului de procurare a activelor de către Sistemul Rezervelor Federale şi evoluţia pozitivă a economiei americane, percepută prin diminuarea ratei şomajului până la nivelul de 5.6 la sută în luna decembrie, au constituit pilonii aprecierii dolarului SUA în anul 2014. Relaţia dintre preţurile la petrol şi dolarul SUA este definitivată de faptul că petrolul este tranzacţionat în dolari SUA şi cum ambele variabile reprezintă poziţii tranzacţionate la burse, interdependenţa acestora este şi mai evidentă. Corelaţia dintre preţul la petrol (Brent) şi indicele USD3 este una medie (minus 0.54), însă există perioade când cauzalitatea dintre aceste două variabile este semnificativă, ceea ce poziţionează dolarul SUA ca un factor important în analiza evoluţiei preţurilor internaţionale la petrol (graficul nr.4).

Republica Moldova este dependentă de resurse energetice externe, ceea ce expune piaţa petrolieră internă la un risc dublu, atât din partea preţurilor internaţionale la petrol, respectiv la derivaţii petrolieri, cât şi din partea cursului de schimb al monedei naţionale. Deseori, preţul carburanţilor la pompă este relaţionat cu evoluţia monedei naţionale în raport cu principalele monede de referinţă (dolarul SUA şi euro), iar cea mai mare cantitate de carburanţi este importată de la rafinăriile din România5 (benzină - 83.4 la sută, motorină – 84.6 la sută). Indiferent de forma de raportare a monedei naţionale, deprecierea cursului real efectiv constituie un prilej de majorare a preţului de import al carburanţilor şi prin deducţie a preţurilor la pompă.

În anul 2014, presiunile externe asupra pieţei petroliere interne au fost antagoniste: pe de o parte diminuarea preţurilor internaţionale la petrol, care implică reducerea preţurilor la pompă şi pe de altă parte deprecierea monedei naţionale în contextul evoluţiei pieţei valutare internaţionale şi a economiei interne, ceea ce favoriza majorarea preţurilor la pompă. Din graficul nr.5 se observă că, mai ales în ultimele luni ale anului 2014, preţurile la carburanţi s-au redus de la o lună la alta. Deşi formarea preţului carburanţilor la pompă este influenţată de mulţi alţi factori (acciza, stocurile cumulative, costurile operaţionale etc.), care nu sunt subiectul acestei casete, de menţionat că traiectoria preţurilor la pompă reprezintă suprapunerea dintre evoluţia preţurilor internaţionale la petrol şi evoluţia parităţii monedei naţionale.

Graficul nr.5. Compararea ritmurilor lunare de creştere a preţului petrolului de

marcă Urals, parităţii MDL/USD şi a preţurilor interne la carburanţi (%)

Sursa: Bloomberg, BNS, calcule BNM

2 conform statisticilor Administraţiei SUA privind Informația Energetică 3 Indicele USD (USD index) măsoară performanța dolarul SUA față de un coș de valute: EUR, JPY, GBP, CAD, CHF și SEK. 4 calculele autorului 5 ANRE, Raport privind piaţa produselor petroliere a Republicii Moldova în perioada ianuarie-septembrie 2014



În zona euro, situatia economica prezinta semne usoare deîmbunatatire. Conform informatiei Eurostat, produsul intern brutîn zona euro în trimestrul III, 2014 a crescut cu 0.2 la sutacomparativ cu perioada precedenta si cu 0.8 la suta comparativ cutrimestrul III, 2013. Per ansamblu, majoritatea tarilor zonei euroau înregistrat în trimestrul III, 2014 cresteri economice usorpozitive, cel mai scontat efect l-a constituit avansarea pozitiva aeconomiilor generatoare a crizei datoriilor suverane, cu exceptiaItaliei, care continua sa se afle în declin. Riscul deflatiei pe termenmediu este proeminent, în conditiile în care în luna decembriepreturile de consum s-au redus în medie cu 0.2 la suta,comparativ cu aceeasi perioada a anului 2013 (Tabelul 2.1).Presiunile deflationiste sunt alimentate de diminuarea preturilorla petrol, care a condus la diminuarea în baza anuala a preturilorde consum la resursele energetice în zona euro, pâna la minus 6.3la suta în luna decembrie. Alte date statistice denota avansarearelativ lenta a activitatii economice, rata somajului mentinându-seîn luna noiembrie pentru a patra luna consecutiv la nivelul de11.5 la suta. Productia industriala a crescut în perioada ianuarie –noiembrie 2014 în medie cu 0.8 la suta comparativ cu aceeasiperioada a anului 2013. Conditiile precare din economie sipresiunile puternic dezinflationiste din partea preturilor lacarburanti reprezinta un imbold pentru ca BCE sa aplice încontinuare masuri de politica monetara expansionista pentrusustinerea cresterii economice.

Tabelul 2.1: Evolut,ia produsului intern brut si ainflatiei în economiile selectate (%)

PIB IPC

tr.III,2014/ tr.III,2014/ 2014 dec.2014/

tr.II,2014 tr.III,2013 estimativ** dec.2013

(pe seria (pe seria

ajustata bruta)

sezonier)

SUA 1.2 2.7* 2.4 0.8

Zona euro 0.2 0.8 0.8 -0.2

Germania 0.1 1.2 1.5 0.1

Franta 0.3 0.2 0.4 0.1

Italia -0.1 -0.5 -0.4 0.0

România 1.8 3.3 2.5 0.8

China 1.9 7.3 7.4 1.5

Federatia

Rusa 0.0 0.7 0.4 11.3

Ucraina -2.3 -5.3 -7.1 24.9

Sursa: Eurostat, OECD, Oficiile nat,ionale de statistica vizate*în baza seriilor ajustate sezonier**Foreign Exchange Consensus Forecast

Economia României a înregistrat în trimestrul III, 2014 o cresteresemnificativa de 1.8 la suta comparativ cu perioada precedentasi de 3.3 la suta comparativ cu trimestrul III, 2013. Preturilede consum s-au diminuat considerabil în luna decembrie, nivelulinflatiei lunare fiind de minus 0.1 la suta, iar cel al inflatiei anualede 0.8 la suta (Tabelul 2.1). Totodata, rata somajului s-a redususor la 6.5 la suta în luna noiembrie. Exporturile au scazut înluna noiembrie cu 5.4 la suta comparativ cu luna precedenta sis-au majorat doar cu 2.5 la suta comparativ cu noiembrie 2013.Ritmul cresterii productiei industriale în România a fost în scadereîn luna noiembrie, indicele productiei industriale diminuându-secu 0.8 la suta comparativ cu luna precedenta si constituind doar2.8 la suta comparativ cu noiembrie 2013. În primele 11 luni aleanului 2014, în România exporturile au crescut în medie cu 6.5la suta, iar productia industriala - cu 7.5 la suta. Per ansamblu,România prezinta o temperare semnificativa a ritmului de cresterea activitatii economice.

Potrivit Serviciului Federal de Statistica, în trimestrul III, 2014,economia Federatiei Ruse a avansat cu 0.7 la suta comparativ cutrimestrul III, 2013 (Tabelul 2.1). Drept urmare a conjuncturiiformate de schimbul de sanctiuni si embargouri, dar nu în ultimulrând si a deprecierii rublei rusesti, preturile de consum în Federat, iaRusa au crescut semnificativ, în luna decembrie nivelul inflatiei


fiind de 2.6 la suta în termeni lunari si de 11.3 la suta în termenianuali. Ca rezultat al nivelului înalt al inflatiei si al deprecieriicontinue a rublei rusesti, Banca Centrala a Federatiei Ruse amajorat în decurs de 5 zile de doua ori rata de baza de la 9.5la 10.5 la suta si de la 10.5 la 17.0 la suta, astfel încercându-se contracararea efectelor negative ale deprecierii rublei rusesti.Între timp, tarile occidentale au anuntat mentinerea sanctiunilor,iar pretul scazut al petrolului si prognozele nefavorabile privindevolutia acestuia în anul 2015 confirma si mai mult ca economiarusa cel mai probabil, începând cu trimestrul IV, 2014, va intra înrecesiune.

Economia Ucrainei ramâne în criza, în trimestrul III, 2014,produsul intern brut diminuându-se cu 5.3 la suta comparativ cuperioada similara a anului 2013. Inflatia a continuat sa creasca pefundalul deprecierii cumulate a hrivnei ucrainene de la începutulanului, în luna decembrie preturile de consum majorându-se cu3.0 la suta comparativ cu luna precedenta si cu 24.9 la sutacomparativ cu decembrie 2013 (Tabelul 2.1). Indicatoriisectorului real reflecta o criza acuta, în perioada ianuarie –noiembrie 2014, productia industriala mics, orându-se în termenianuali cu 10.1 la suta, exporturile cu 9.4 la suta, activitatea deconstructii cu 19.3 la suta si comertul intern cu 7.5 la suta.


Capitolul 3

Evolut,ii ale activitat,iieconomice

3.1 Cererea s, i product, ia

În trimestrul III, 2014, în contextul unei recolte bogate înagricultura, cresterea anuala a economiei Republicii Moldova aconstituit 5.9 la suta, cu 1.7 puncte procentuale superioara celei dintrimestrul precedent. În acelasi timp, seria ajustata sezonier releva oactivitate economica superioara cu 3.6 la suta în perioada dereferinta comparativ cu trimestrul II, 2014. Cu toate acestea,dinamica anuala a PIB în primele trei trimestre ale anului 2014(4.7 la suta) a fost semnificativ inferioara celei din anul 2013 (8.9la suta).

Datele operative cu privire la unii indicatori ai activitatii economicepentru trimestrul III, 2014 prezinta semnale contradictorii. Astfel,exportul si importul de marfuri în lunile octombrie si noiembrieau înregistrat o evolutie negativa în termeni anuali. Pe de altaparte, productia industriala si comertul intern de marfuri si serviciiau cunoscut valori superioare în trimestrul III, 2014 comparativcu perioada similara a anului 2013. Transportul de marfuri aînregistrat ritmuri anuale de crestere neglijabile în lunile octombriesi noiembrie.

Cererea

Din perspectiva utilizarilor, în trimestrul III, 2014 (Graficul 3.1),sursele cresterii economice sunt diferite comparativ cu cele dinprima jumatate a anului. Spre deosebire de cresterile economice

Graficul 3.1: Contribut,ia componentelor cereriila cres, terea PIB (p.p.)

6.8

-0.7 9.4

3.64.2 5.9

-18

-12

-6

0

6

12

18

24

2011 2012 2013 I/14 II/14 III/14

Cons. gospodăriilor pop. Export

Formarea brută de cap. Import

Cons. admin. publice şi private Rata creşterii PIB


din trimestrele I si II favorizate de cererea externa, accelerareaactivitatii economice din trimestrul III, 2014 a fost determinataexclusiv de dinamica anuala pronuntata a cererii interne. În acestsens, consumul gospodariilor populatiei s-a majorat cu 3.8 la sutacomparativ cu perioada similara a anului 2013, generând ocontributie semnificativa la dinamica anuala a PIB. Dinamica

Capitolul 3. Evolut, ii ale activitat, iieconomice 21

pozitiva a consumului privat a fost determinata, în cea mai mareparte, de cresterea cheltuielilor pentru servicii pâna la 9.8 la suta,în timp ce procurarea bunurilor a înregistrat o crestere maimodesta (3.0 la suta). O crestere pronuntata (12.9 la suta) a fostînregistrata pentru procurarea de bunuri si servicii de catrerezidenti peste hotare. Spre deosebire de perioada precedenta, întrimestrul III, 2014 consumul de bunuri si servicii în natura aconsemnat o contractare de 2.6 la suta. Similar perioadelorprecedente, consumul final al administratiei publice s-a contractat(minus 0.3 la suta). Investitiile au generat o contributie pozitivasemnificativa la dinamica PIB în perioada de referinta. Formareabruta de capital fix a înregistrat o majorare de 11.5 la sutacomparativ cu trimestrul III, 2013. Cea mai pronuntata dinamicaau avut-o investitiile în constructii, care s-au majorat cu 14.0 lasuta. Cheltuielile pentru masini si utilaje au înregistrat o cresterede 7.4 la suta. În trimestrul III, 2014 importurile au înregistrat odiminuare de 0.5 la suta, contribuind pozitiv la dinamica PIB.Pentru prima data de la criza din anul 2009, în mare parte, încontextul sanctiunilor aplicate de Federatia Rusa pentru produseleautohtone, exporturile au consemnat o dinamica anuala negativa,contractându-se cu 2.7 la suta comparativ cu perioada similara aanului 2013 si diminuând astfel din aportul pozitiv generat decererea interna la evolutia PIB. Exporturile în tarile UniuniiEuropene au avut o evolutie pozitiva în perioada de referinta, darsemnificativ inferioara celei din trimestrul II.

Cererea de consum a populatiei

În trimestrul III, 2014 ritmul anual de crestere a consumuluipopulatiei si-a continuat tendinta ascendenta semnalata în primajumatate a anului. Astfel, ritmul anual de crestere a consumuluia constituit 3.8 la suta, fiind cu 1.9 puncte procentuale superiorcelui din trimestrul II, 2014.

Cresterea ritmului anual al consumului populatiei în trimestrul III,2014 a fost influentata de evolutia pozitiva atât a cheltuielilorpentru procurarea bunurilor, cât si a celor pentru procurareaserviciilor. În perioada de referinta, cheltuielile pentru procurareaserviciilor s-au majorat cu 9.8 la suta, generând o contributie de2.2 puncte procentuale. Totodata, cheltuielile pentru procurarea

Graficul 3.2: Contribut,ia componentelor(p.p.) la cres, terea consumului final algospodariilor populat,iei (%)

9.4

1.0

3.5

7.7

8.9

5.1

0.61.9

3.8

-2

0

2

4

6

8

10

12

2011 2012 I/13 II/13 III/13 IV/13 I/14 II/14 III/14

Consumul în formă naturală

Cheltuielile pentru procurarea serviciilor

Cheltuielile pentru procurarea bunurilor

Consumul final al gospodăriilor populaţiei


bunurilor s-au majorat cu 3.0 la suta în comparatie cu trimestrulIII, 2013, dar, în contextul unei ponderi mai majore, contributiaacestora a fost similara celei din partea serviciilor. În acelasi timp,de mentionat ca, dupa o perioada de sase trimestre consecutive încare ritmul anual al consumului în forma naturala s-a pozitionatîn palierul pozitiv, în trimestrul III, 2014 acesta a avut o dinamicanegativa. Astfel, consumul în forma naturala s-a diminuat cu 2.6 lasuta fata de trimestrul III, 2013, generând o contributie de minus0.6 puncte procentuale (Graficul 3.2).


În trimestrul III, 2014, ritmul anual de crestere a venituluidisponibil si-a continuat traiectoria descendenta, consemnând unnivel de 1.8 la suta, cu 3.5 puncte procentuale inferior niveluluiconsemnat în trimestrul II, 2014 (Graficul 3.3). Aceasta evolutie

Graficul 3.3: Evolut,ia venitului disponibil alpopulat,iei (%, fat,a de perioada similaraa anului precedent) s, i contribut,iilesubcomponentelor (p.p.)

-6.0

-3.0

0.0

3.0

6.0

9.0

12.0

15.0

18.0

I/12 II/12 III/12 IV/12 I/13 II/13 III/13 IV/13 I/14 II/14 III/14

Alte venituriPrestatii socialeVenit din proprietateVenit din activitatea individuala non-agricolaActivitatea individuala agricolaActivitatea salariataVenituri disponibile - totalVenit disponibil, termeni reali

Sursa: BNS

a fost determinata în principal de diminuarea contributiilor dinpartea grupelor „Activitatea salariala” si a „altor venituri” (circa 80la suta din aceasta componenta o reprezinta transferurile banes, tidin afara tarii). Totodata, în perioada de referinta, ritmul anual decrestere a venitului disponibil al populatiei în termeni reali acoborât în palierul negativ (minus 3.1 la suta), dupa ce în primajumatate a anului 2014 s-a pozitionat în proximitatea valorii nule.

Datoria de stat

La data de 31 decembrie 2014, soldul datoriei de stat a RepubliciiMoldova a constituit 27470.6 milioane lei s, i a fost format dindatoria de stat externa în proport, ie de 74.2 la suta s, i datoria destat interna - de 25.8 la suta. De la începutul anului 2014, datoriade stat s-a majorat cu 3949.1 milioane lei sau cu 16.8 la suta, dincontul cresterii datoriei de stat externe (cu o contribut, ie de +15.1puncte procentuale) s, i a datoriei de stat interne (cu o contribut, iede +1.7 puncte procentuale).

Pe parcursul anului 2014, soldul datoriei de stat externe s-amajorat cu circa 3549.5 milioane lei, constituind 20395.3 milioanelei la sfârs, itul lunii decembrie 2014. Totodata, în aceeas, i perioada,în valuta straina, datoria de stat externa a crescut cu 15.9 milioanedolari SUA fat, a de începutul anului 2014, ajungând la nivelul de1306.1 milioane dolari SUA, ca urmare a finantarii externe netecare a atins o valoare pozitiva, constituind circa 102.7 milioanedolari SUA si a fluctuat, iei cursului de schimb al dolarului SUA fat, ade alte valute straine în suma de minus 86.8 milioane dolari SUA.

La situat, ia din 31 decembrie 2014, datoria de stat interna aconstituit 7075.4 milioane lei, depas, ind cu 6.0 la suta sau cu 399.6milioane lei soldul înregistrat la începutul anului 2014. Datoriainterna a fost formata din VMS emise pe piat,a primara (69.5 lasuta), VMS convertite (29.2 la suta) s, i VMS pentru asigurareastabilitat, ii financiare (1.3 la suta).

Raportat la PIB estimat pentru anul 2014, soldul datoriei de statla situatia din 31 decembrie 2014 a reprezentat 26.6 la suta,înregistrând o crestere cu 3.0 puncte procentuale comparativ cusfârs, itul anului 2013. Cresterea datoriei de stat a fost generata de

Graficul 3.4: Datoria de stat ca pondere în PIB(%)

8.4 7.4 7.1 7.0 6.7 6.8

15.7 18.916.3 17.1 16.9

19.7

24.226.3

23.424.1

23.6

26.6

0

5

10

15

20

25

30

2009 2010 2011 2012 2013 2014

Datoria de stat internă Datoria de stat externă

Datoria de stat

Sursa: Ministerul Finant,elor, calcule BNM

majorarea ponderii datoriei de stat externe în PIB cu 2.8 puncteprocentuale, pâna la 19.7 la suta, si de modificarea ponderiidatoriei de stat interne cu 0.1 puncte procentuale, pâna la nivelulde 6.8 la suta în PIB (Graficul 3.4).


Curba randamentelor VMS

În trimestrul IV, 2014 volumul VMS tranzactionate pe piata primaraa constituit 2207.4 milioane lei sau cu 12.7 la suta mai multdecât în trimestrul al treilea. Volumul valorilor mobiliare puseîn circulatie pe parcursul perioadei de analiza a fost inferiorvolumului ofertei anuntate initial de Ministerul Finantelor cu 4.1la suta. Raportul dintre cererea din partea participantilor la licitatiisi oferta din partea organului emitent în trimestrul IV, 2014 a fostde 1.22.

Rata medie efectiva a dobânzii la bonurile de trezorerie cuscadenta de 91 de zile a constituit 4.55 la suta, fiind sub nivelulmediu al ratei dobânzii din trimestrul precedent cu 0.18 puncteprocentuale. Bonurile de trezorerie de 182 de zile au fost plasate

Graficul 3.5: Curba randamentelor VMS (%)

4.55

8.43

8.74

8.65

8.94

4.73

8.58

8.49

8.90

8.90

5.57

7.06

7.837.83

4.0

5.0

6.0

7.0

8.0

9.0

10.0

91z 182z 364z 2ani 3ani

TR IV 2014 TR III 2014 TR IV 2013

Sursa: BNM

la o rata medie efectiva de 8.43 cu 0.15 puncte procentuale subnivelul trimestrului III, iar cele cu scadenta de 364 de zile – 8.74la suta, cu 0.25 puncte procentuale mai mult decât în trimestrulanterior (Graficul 3.5).

Obligatiunile de stat cu scadenta de 2 ani au fost tranzactionate lao rata medie efectiva de 8.65 la suta, în diminuare cu 0.25 puncteprocentuale fata de trimestrul precedent. Obligatiunile de stat cuscadenta de 3 ani de asemenea au fost puse în vânzare la o ratamedie efectiva de 8.94 la suta, cu 0.04 puncte procentuale maimare fata de trimestrul III, 2014.

Cea mai mare pondere în volumul VMS pus în circulatie auconstituit-o bonurile de trezorerie cu scadenta de 182 de zile,reprezentând 39.6 la suta din totalul tranzactiilor, urmate debonurile de trezorerie de 364 de zile cu o pondere de 35.9 la suta,ponderea bonurilor de trezorerie de 91 de zile s-a majorat de la20.7 la suta în trimestrul precedent pâna la 22.2 la suta înperioada de referinta. Volumul obligatiunilor de stat cumaturitatea de 3 ani si al obligatiunilor de stat de 2 ani aconstituit 1.7 la suta si 0.6 la suta respectiv din totalultranzactiilor.

Cererea de investit, ii

Ritmul anual al formarii brute de capital a avut o evolutie pozitivaîn trimestrul III, 2014, datorata dinamicii ascendente atât acomponentei formarii brute de capital fix, cât si a variat, ieistocurilor. Formarea bruta de capital fix a înregistrat, în termenireali, o majorare de 11.5 la suta fata de perioada similara a anului2013. Acest ritm de crestere a fost sustinut de majorareacheltuielilor pentru construct, ii (14.0 la suta), precum s, i a celordestinate procurarilor de mas, ini s, i utilaje (7.4 la suta).


În ianuarie-septembrie 2014, volumul investitiilor în activemateriale pe termen lung a consemnat o crestere de 2.1 la sutafata de perioada similara a anului 2013 (Graficul 3.6).

Cererea de investitii la nivelul constructiilor rezidentiale fatade segmentul nerezidential a evoluat în direct, ii diferite. Astfel,volumul investitiilor utilizate la constructia cladirilor de locuit si-aaccentuat traiectoria descendenta, plasându-se cu 21.8 la suta subnivelul înregistrat în perioada similara a anului 2013, pe cândvolumul investitiilor utilizate la constructia cladirilor (exclusivcelor de locuit) si edificiilor a crescut cu 22.7 la suta.

Graficul 3.6: Investit,ii în active materiale petermen lung pe tipuri de mijloace fixe (%, fat,ade perioada similara a anului precedent)

-50-40-30-20-10

010203040

2009 2010 2011 2012 2013 ian.-sept.2014

Investiţii în active materiale pe termen lungClădiri de locuitClădiri (excl. clădiri de locuit) şi edificiiUtilaje, maşini şi mijl. de transportAlte mijloace fixe

Sursa: BNS

Analiza structurii tehnologice a investitiilor, în primele noua luniale anului 2014, arata ca investitiile concentrate în lucrarile deconstructii-montaj au detinut cea mai mare cota-parte în volumulinvestitiilor realizate (52.6 la suta), iar valoarea acestora a crescutcu 5.2 la suta. Totodata, volumul investitiilor în utilaje, masinisi mijloace de transport (42.4 la suta din totalul investitiilor) s-aredus cu 2.0 la suta. Alte cheltuieli investit, ionale au marcat ocrestere de 6.8 la suta comparativ cu aceeasi perioada a anului2013.

Graficul 3.7: Investit,ii în active materiale petermen lung pe surse de finant,are (%, fat,a deperioada similara a anului precedent)

-60

-40

-20

0

20

40

60

80

2009 2010 2011 2012 2013 ian.-sept.2014

Investitii in active materiale pe T/LBugetul de statBugetele unităţilor administrativ-teritorialeMijloacele proprii ale întreprinderilor şi populaţieiMijloacele investitorilor străiniAlte surse

Sursa: BNS

Pentru realizarea procesului investitional au fost utilizatepreponderent mijloacele proprii ale agentilor economici si alepopulatiei (60.0 la suta din volumul total), care au înregistrat ousoara descrestere de 1.4 la suta (Graficul 3.7). Investitiile dincontul surselor bugetare de stat, precum si ale bugetelor unitat, iloradministrativ-teritoriale au crescut semnificativ, cu 67.8 s, i 44.8 lasuta respectiv. Ponderea acestora în volumul total al investitiilorutilizate a constituit 15.3 la suta. De mentionat ca, pe parcursul

Graficul 3.8: Evolut,ia ritmului anual de cres, terea exporturilor (%) s, i contribut,ia pe categorii det,ari (p.p.)

-16

-12

-8

-4

0

4

8

12

16

20

24

III/12 I/13 III/13 I/14 III/14

Restul lumii

CSI

UE

Exporturile


ultimilor ani, ritmul de crestere a investitiilor din fondulinvestitorilor straini, pentru finantarea sectorului real aleconomiei nationale s-a situat în palierul negativ sau înproximitatea valorii nule. Astfel, în ianuarie-septembrie 2014acesta a atins valoarea negativa de 31.2 la suta.

Cererea externa neta2

În trimestrul III, 2014 ritmul anual de crestere a exporturilor(exprimate în dolari SUA) a consemnat o temperare semnificativaîn comparatie cu trimestrul II, 2014, înregistrând un nivel deminus 6.5 la suta, cu 16.2 puncte procentuale inferior celui dintrimestrul anterior. Aceasta evolutie a fost determinata, înprincipal, de diminuarea exporturilor destinate tarilor CSI cu 21.7la suta, generând o contributie negativa de 8.2 puncteprocentuale. De mentionat ca, pentru al saselea trimestruconsecutiv, exporturile destinate tarilor CSI înregistreaza ritmuri

2S-au utilizat datele trimestriale cu privire la evolut, ia comert,ului exterior alRepublicii Moldova, exprimate în mii dolari SUA.


negative de crestere, conditionate, în principal, de diminuarea întermeni anuali a volumului exporturilor destinate Federatiei Ruse.Totodata, exporturile în tarile UE si cele clasificate ca „Restullumii”, în trimestrul III, 2014 s-au majorat în termeni anuali cu1.2 si 6.9 la suta, respectiv, generând contributii de 0.5 si 1.2puncte procentuale (Graficul 3.8).

Graficul 3.9: Evolut,ia ritmului anualal exporturilor (%) s, i contribut,iasubcomponentelor pe grupe de marfuri(p.p.)

-12

-8

-4

0

4

8

12

16

20

24

III/12 IV/12 I/13 II/13 III/13 IV/13 I/14 II/14 III/14

Alte mărfuriVehicule, aparate optice și de înregistrat sau de reprodus suneteArticole din metale, pietre sau ceramicăMateriale textile și îmbrăcăminteProduse ale industriei chimice și ale prelucrării lemnuluiProduse mineraleProduse alimentare, ale regnului animal, băuturi și grăsimi Ritmul anual de creștere al exporturilor, (%)


Analizând evolutia exporturilor pe grupe de marfuri, arata faptulca temperarea ritmului anual de crestere a exporturilor întrimestrul III, 2014 comparativ cu trimestrul II, 2014 a fostconditionata, în principal, de diminuarea semnificativa acontributiei din partea grupelor „produse alimentare, ale regnuluianimal, bauturi si grasimi” (minus 12.0 puncte procentuale) si„produse ale industriei chimice si ale prelucrarii lemnului” (minus4.7 puncte procentuale), astfel generând contributii la formarearatei anuale de 1.6 si minus 3.7 puncte procentuale, respectiv(Graficul 3.9). Totodata, similar trimestrului II, 2014, la reducerearitmului anual al exporturilor a contribuit diminuarea exportuluide „articole din metale, pietre sau ceramica”, „vehicule, aparateoptice si de înregistrat sau reprodus sunete” si „produse minerale”.

Similar evolutiei ritmului anual de crestere a exporturilor, ritmulde crestere a importurilor s-a pozitionat în trimestrul III, 2014 înpalierul negativ, consemnând un nivel de minus 4.2 la suta. De

Graficul 3.10: Evolut,ia ritmului anual decres, tere a importurilor (%) s, i contribut,ia pecategorii de t,ari (p.p.)

-9

-6

-3

0

3

6

9

III/12 IV/12 I/13 II/13 III/13 IV/13 I/14 II/14 III/14

UE CSI

Restul lumii Importurile


mentionat ca, trei trimestre la rând, ritmul anual de crestere aimporturilor se ment, ine în teritoriu negativ. Aceasta evolutie afost sustinuta de diminuarea ritmului anual de crestere aimporturilor din grupele de tari „CSI” si „Restul lumii”. Înstructura, în trimestrul III, 2014, la formarea ritmului anual decrestere a importurilor a contribuit esential diminuareaimporturilor din CSI cu circa 15.9 la suta, care au generat ocontributie negativa de 4.5 puncte procentuale. Totodata,importurile din UE s-au majorat cu 7.8 la suta, realizând ocontributie pozitiva de 2.9 puncte procentuale.

Graficul 3.11: Evolut,ia ritmului anualal importurilor (%) s, i contribut,iasubcomponentelor pe grupe de marfuri(p.p.)

-6

-3

0

3

6

9

III/12 I/13 III/13 I/14 III/14

Alte mărfuriVehicule, aparate optice și de înregistrat sau de reprodus suneteArticole din metale, pietre sau ceramicăMateriale textile și îmbrăcăminteProduse ale industriei chimice și ale prelucrării lemnuluiProduse mineraleProduse alimentare, ale regnului animal, băuturi și grăsimi Ritmul anual de creștere al importurilor, (%)


Pe grupe de marfuri (Graficul 3.11), diminuarea ritmului anual alimporturilor a fost influentata, în principal, de evolutia negativa acomponentelor „vehicule, aparate optice si de înregistrat sau dereprodus sunete”, „produse minerale”, precum si a „materialelortextile si îmbracaminte”, care au generat contributii negative de2.0, 1.6 si 0.9 puncte procentuale, respectiv. Totodata, în directiamajorarii ritmului anual de crestere a importurilor a contribuitcresterea volumului de „articole din metale, pietre sau ceramica”si „produse ale industriei chimice si ale prelucrarii lemnului” cu6.7 si 1.8 la suta, care au generat contributii de 0.7 si 0.4 puncteprocentuale, respectiv.

În ianuarie-noiembrie 2014, exporturile de marfuri s-au diminuatcu 2.9 la suta în comparatie cu perioada similara a anului 2013,iar importurile - cu 2.5 la suta. Totodata, în perioada analizata,


exporturile de marfuri autohtone s-au redus în termeni anuali cu5.5 la suta, spre deosebire de reexporturi, care s-au majorat cu 2.2la suta. De mentionat ca, în primele doua luni ale trimestrului IV,2014 ritmul anual de crestere a exporturilor (Graficul 3.12) s-amics, orat în medie cu 12.5 la suta, iar cel al importurilor - cu 2.2 lasuta.

Graficul 3.12: Evolut,ia în termeni reali acomert,ului extern (%, fat,a de perioada similaraa anului precedent)

-20

-15

-10

-5

0

5

10

15

20

25

30

11/12

12/12

1/13

2/13

3/13

4/13

5/13

6/13

7/13

8/13

9/13

10/13

11/13

12/13

1/14

2/14

3/14

4/14

5/14

6/14

7/14

8/14

9/14

10/14

11/14

Export Import

Sursa: BNS

Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în primeleunsprezece luni ale anului 2014 a constituit 44.9 la suta, spredeosebire de perioada similara a anului 2013, când înregistrasevaloarea de 45.0 la suta.

Product, ia

Pe categorii de resurse (Graficul 3.13), accelerarea cresterii PIB întrimestrul III, 2014 a fost determinata, în cea mai mare masura, deritmul de crestere a agriculturii superior celui de la începutulanului. Astfel, valoarea adaugata bruta aferenta acesteia s-amajorat cu 8.6 la suta fat, a de perioada similara a anului 2013. Cu

Graficul 3.13: Contribut,ia sectoareloreconomiei la cres, terea PIB (p.p.)

-0.7

9.4

3.64.2

5.9

-4

-2

0

2

4

6

8

10

2012 2013 I/14 II/14 III/14

Agricultură Industria

Comerț Construcții

Transport și comunicații Alte servicii

Impozite nete pe prod. Rata creșterii PIB


toate acestea, dinamica agriculturii de la începutul anului a fostsemnificativ inferioara celei din anul 2013. Industria a consemnato dinamica usor superioara celei din trimestrul II, 2014. În acestsens, ritmul anual de crestere a industriei prelucratoare a atins6.3 la suta. În industria extractiva a fost înregistrata o contractarede 0.5 la suta. Industria energetica dupa o dinamica negativaîn prima jumatate a anului 2014 a revenit în teritoriul pozitiv,majorându-se cu 2.3 la suta. Ca urmare a evolutiei agriculturiisi industriei, valoarea adaugata aferenta sectorului de bunuri s-amajorat cu 7.4 la suta în termeni anuali. Serviciile, în trimestrulIII, 2014, au înregistrat un ritm de crestere de 5.5 la suta, în ceamai mare parte, datorita dinamicii comertului (7.8 la suta) si acomponentei „alte servicii” care cuprinde componenta „tranzactiiimobiliare”, ce a realizat o crestere de 7.5 la suta. În activitateade constructii în trimestrul III, 2014 s-a realizat un spor de 13.8la suta, în timp ce ritmul anual de crestere a transporturilor sicomunicatiilor a coborât usor pâna la valoarea de 4.2 la suta.Totodata, impozitele nete pe produse au înregistrat un ritm anual

Graficul 3.14: Evolut,ia în termeni reali aproduct,iei industriale s, i a transportului demarfuri (scala din dreapta), (%, fat,a de lunasimilara a anului precedent)

-36

-27

-18

-9

0

9

18

27

36

45

54

63

72

-12

-9

-6

-3

0

3

6

9

12

15

18

21

24

12/12

2/13

4/13

6/13

8/13

10/13

12/13

2/14

4/14

6/14

8/14

10/14

12/14

Producţia industrială Transportul de mărfuri (scara din dreapta)

Sursa: BNS

de 3.3 la suta, superior celui din prima jumatate a anului 2014.

În primele doua luni ale trimestrului IV, 2014, ritmul anual decrestere a volumului productiei industriale a consemnat un nivelmediu de 13.4 la suta, cu 8.3 puncte procentuale superior celuidin trimestrul III, 2014 (Graficul 3.14). Aceasta dinamica a fostdeterminata de accelerarea ritmului anual de crestere a industrieiprelucratoare (de la 6.9 la suta în trimestrul III, 2014 pâna la 11.8la suta în primele doua luni ale trimestrului IV, 2014) si a celui dinsectorul „producerea si furnizarea de energie electrica si termica,gaze, apa calda si aer conditionat” (de la 7.7 la suta în trimestrul III,


2014 pâna la 33.6 la suta în primele doua luni ale trimestrului IV,2014). Totodata, în directia diminuarii ritmului anual a contribuittemperarea ritmului anual de crestere a volumului productiei înindustria extractiva si în sectorul „distributia apei; salubritate,gestionarea deseurilor, activitatea de decontaminare” cu 7.5 si12.9 puncte procentuale, respectiv, consemnând în primele doualuni ale trimestrului IV, 2014 un nivel mediu de minus 8.0 si 20.2la suta, respectiv.

În trimestrul IV, 2014 volumul marfurilor transportate a înregistratun ritm anual mediu de crestere de minus 2.9 la suta sau cu 3.9puncte procentuale inferior celui din trimestrul III, 2014. Totodata,în anul 2014 întreprinderile de transport feroviar, auto, fluvial siaerian au transportat cu 4.0 la suta mai multe marfuri comparativcu anul 2013. Aceasta evolutie s-a datorat preponderent cresteriivolumului marfurilor transportate pe cale auto (11.1 la suta)si fluviala (39.7 la suta). În acelasi timp, volumul marfurilortransportate pe cale ferata si aeriana s-a diminuat în termenianuali cu 7.8 si 36.7 la suta, respectiv.

Datele cu privire la comertul intern pentru octombrie-noiembrie2014 reflecta o usoara revigorare atât a comertului cu bunuri, câtsi a prestarii serviciilor (Graficul 3.15). Astfel, cifra de afaceri la

Graficul 3.15: Evolut,ia comert,ului intern (%,fat,a de perioada similara a anului precedent)

-6

-3

0

3

6

9

12

15

18

21

11/13 1/14 3/14 5/14 7/14 9/14 11/14

Comerţ cu bunuri Comerţ cu servicii

Sursa: BNS

întreprinderile cu activitate principala de comert cu amanuntul aconsemnat un ritm mediu de crestere de 13.0 la suta, cu 5.8 puncteprocentuale superior celui din trimestrul III, 2014. Totodata, cifrade afaceri la întreprinderile prestatoare de servicii a înregistratîn primele doua luni ale trimestrului IV, 2014 o crestere mediede 12.6 la suta, cu 7.3 puncte procentuale superioara celei dintrimestrul III, 2014.

Product, ia agricola

În anul 2014, volumului productiei globale agricole s-a majoratcu 8.2 la suta comparativ cu anul 2013. Aceasta evolutie afost determinata preponderent de cresterea volumului productieivegetale cu 10.4 la suta, care a generat o contributie de 6.9 puncteprocentuale la formarea ritmului anual de crestere. Totodata, însectorul zootehnic s-a consemnat o crestere a volumul productieinet inferioara celei din sectorul vegetal (4.5 la suta), astfel sicontributia generata a fost una modesta (1.3 puncte procentuale)(Graficul 3.16).

Graficul 3.16: Product,ia globala agricola (%) s, icontribut,ia sectoarelor (p.p.)

-30

-20

-10

0

10

20

30

40

2010 2011 2012 2013 2014

Sectorul zootehnic

Sectorul vegetal

Producţia globală agricolă


Majorarea volumului productiei vegetale în perioada de referintaa fost influentata în principal de cresterea recoltei de „soia” (70.2la suta), „fructe, nuci si pomusoare” (17.2 la suta), „legume” (10.2la suta), „floarea soarelui” (10.1 la suta), „cereale si leguminoaseboabe” (8.9 la suta) si „porumb pentru boabe” (7.8 la suta). Înacelasi timp, majorarea volumului productiei animaliere a fostdeterminata de cresterea productiei de „vite si pasari” (7.3 la suta)


si de „oua” (3.4 la suta). Volumul productiei de lapte a consemnato dinamica descendenta, astfel diminuându-se cu 0.9 la suta încomparatie cu anul 2013.

3.2 Piat,a muncii

În trimestrul III, 2014 s-a înregistrat o diminuare a ratei somajuluicomparativ cu perioada similara a anului 2013. Totodata, populatiaocupata a ramas practic la nivelul anului 2013, în timp ce populatiaeconomic activa a înregistrat o diminuare.

Graficul 3.17: Populat,ia de 15 ani s, i pestedupa situat,ia economica (%, fat,a de perioadasimilara a anului precedent)

-8

-6

-4

-2

0

2

4

6

8

I/09

II/09

III/09

IV/09

I/10

II/10

III/10

IV/10

I/11

II/11

III/11

IV/11

I/12

II/12

III/12

IV/12

I/13

II/13

III/13

IV/13

I/14

II/14

III/14

Populaţia activă Populaţia ocupată


Fort,a de munca

În trimestrul III, 2014 rata somajului a constituit 3.3 la suta,diminuându-se cu 0.6 puncte procentuale fat, a de perioada similaraa anului 2013 (Graficul 3.18). Populat, ia ocupata a ramas practic lanivelul trimestrului III, 2013, fapt ce a determinat ment, inerea rateide ocupare la nivelul de 42.7 la suta. Populatia economic activa a

Graficul 3.18: Evolut,ia ratei s, omajului s, i a rateide ocupare (%)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

30

40

50

I/09 III/09 I/10 III/10 I/11 III/11 I/12 III/12 I/13 III/13 I/14 III/14

Rata de ocupare (a.s.) (axa din stîngă)

Rata şomajului (a.s.)

Rata şomajului


înregistrat o diminuare de 0.7 la suta comparativ cu trimestrul III,2013 (Graficul 3.17).

În trimestrul III, 2014 numarul persoanelor descurajate în a-sigasi un loc de munca dorit a constituit circa 14.6 mii fata de 14.9mii de persoane în anul 2013, iar numarul persoanelor plecate înalte tari la lucru, conform estimarilor BNS, a constituit 349.8 miipersoane, sau cu 14.4 mii mai putin decât în perioada similara aanului 2013.

Conform datelor furnizate de ANOFM3, în trimestrul III, 2014numarul persoanelor concediate a scazut cu 19.1 la suta fatade media trimestrului III, 2013, iar numarul locurilor de muncavacante identificate a înregistrat o majorare modesta (cu 0.1 lasuta) fata de perioada iulie – septembrie 2013.

Graficul 3.19: Populat,ia ocupata pe activitat,iale economiei nat,ionale (%, fat,a de perioadasimilara a anului precedent)

-20

-10

0

10

20

30

Ag

ricu

ltu

ra

Ind

ustr

ie

Co

nstr

ucţii

Co

me

rţ

Tra

nsp

ort

uri

şi co

mu

nic

aţii

Se

rvic

ii so

cia

le*

Alte

activită

ţi

I/13 II/13 III/13 IV/13 I/14 II/14 III/14

Sursa: BNS, calcule BNM*except,ie fac „alte activitat,i cu servicii colective, sociale s, i personale”

Rata somajului, ajustata sezonier, a demonstrat o tendintadescendenta, constituind 3.8 la suta, fiind în diminuare cu 0.3puncte procentuale fata de trimestrul II, 2014. În acelas, i timp, seatesta o diminuare a ratei de ocupare cu 0.6 puncte procentuale,pâna la valoarea de 39.7 la suta.

În distributia dupa activitatile din economia nationala,concentrarea cea mai mare a populatiei ocupate se atesta însectorul agricol s, i în cel al serviciilor sociale (cu exceptia altor

3Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca.


activitati de servicii colective, sociale si personale), pondereaacestora în trimestrul III, 2014 a constituit 33.9 s, i 17.6 la suta,respectiv. Cele mai vizibile cresteri ale numarului persoanelorangajate, fata de aceeasi perioada a anului 2013, s-au înregistratîn sectoare precum constructii, alte activitat, i, transport sicomunicatii (18.4, 8.6 s, i 7.1 la suta). Diminuarea numarului

Graficul 3.20: Fondul de salarizare îneconomie (%, fat,a de perioada similara aanului precedent)

0

2

4

6

8

10

12

14

16

I/12 II/12 III/12 IV/12 I/13 II/13 III/13 IV/13 I/14 II/14 III/14 IV*/14

În termeni nominali În termeni reali

Sursa: BNS, calcule BNM*oct-n

Graficul 3.21: Salariul mediu real** (%, fat,a deperioada similara a anului precedent)

-6

-4

-2

0

2

4

6

8

10

12

14

I/12 II/12 III/12 IV/12 I/13 II/13 III/13 IV/13 I/14 II/14 III/14IV*/14

Economie Sectorul bugetar Sectorul real

Sursa: BNS, calcule BNM*oct-n, **deflatat cu IPC

Graficul 3.22: Salariul mediu real s, iproductivitatea în industrie (%, fat,a deperioada similara a anului precedent)

-10.0

-8.0

-6.0

-4.0

-2.0

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

-10

-8

-6

-4

-2

0

2

4

6

8

10

12

I/12 II/12 III/12 IV/12 I/13 II/13 III/13 IV/13 I/14 II/14 III/14IV*/14

Salariul mediu real

Productivitatea muncii

Costul unitar al fortei de munca in industrie (sc.dr.)

Sursa: BNS, calcule BNM*oct-n

populatiei ocupate se constata în sectoarele servicii sociale (minus6.8 la suta), comert, (minus 5.8 la suta), agricultura (minus 1.0 lasuta) (Graficul 3.19).

Veniturile salariale

În primele doua luni ale trimestrului IV, 2014, dinamica anualaa fondului de salarizare4 în economie a continuat traiectoriaascendenta începuta în trimestrul III, 2014. În acest fel, ritmulanual de crestere a fondului de salarizare în economie în termeninominali a constituit 12.5 la suta, iar deflatat cu IPC - 7.3 la suta(Graficul 3.20).

În perioada de referinta, salariul mediu al unui lucrator îneconomia nationala s-a majorat cu 14.3 la suta în comparatie cuperioada similara a anului 2013. Atât în sfera bugetara, cât si însectorul real al economiei s-a înregistrat o crestere a salariuluimediu fata de perioada similara a anului 2013 cu 17.7 si 13.3 lasuta, respectiv. În aceasta perioada, ritmul anual de crestere asalariului mediu real pe economie a constituit 9.1 la suta, fiindsuperior cu 2.5 puncte procentuale fata de nivelul trimestrului III,2014 (Graficul 3.21). Aceasta crestere a fost determinata dedinamica pozitiva a salariului mediu real, atât din sectorulbugetar (12.3 la suta), cât s, i din sectorul real (8.1 la suta).

În perioada octombrie-noiembrie 2014, ritmul anual de cresterea salariului mediu real în industrie a constituit 6.7 la suta, fiindsuperior cu 2.8 puncte procentuale fata de nivelul trimestruluiIII, 2014. Ritmul anual de crestere a productivitatii muncii înindustrie s-a intensificat, înregistrând 11.3 la suta (Graficul 3.22).Ca rezultat, ritmul anual de crestere a costului unitar al fortei demunca în industrie s-a redus pâna la valoarea de minus 4.0 la sutaîn perioada de referinta.

4Având în vedere ca, începând cu luna ianuarie 2014, Biroul National deStatistica a implementat versiunea noua a Clasificatorului Activitatilor dinEconomia Moldovei (CAEM, revizuirea a 2-a), care armonizeaza integral cuNomenclatorul de Activitati Economice din Comunitatea Europeana (NACE,revizuirea a 2-a) si asigura un raport de 1:1, datele cu privire la fondul desalarizare, salariul mediu, precum si alti indicatori derivati pe subcomponenteîn cadrul sectorului real si bugetar nu sunt perfect comparabili cu componentelecorespunzatoare acestora pâna la 1 ianuarie 2014. Astfel, interpretareacresterilor anuale ale acestora trebuie facuta cu atentie, pentru evitarea erorilorîn stabilirea contributiei cresterii indicatorilor agregati.


3.3 Sectorul extern

În trimestrul III, 2014, deficitul contului curent5 al balantei deplati s-a diminuat, constituind 2.1 la suta ca pondere în PIB, cu0.2 puncte procentuale inferior celui din trimestrul II (Graficul3.23). Diminuarea deficitului balantei de plati s-a produs înurma micsorarii vizibile a soldului negativ al balantei comercialeca raport în PIB. Totusi, componentele cu contributie pozitiva,transferurile si veniturile persoanelor fizice, dar si alte transferurisi venituri au înregistrat scaderi sesizabile.

Graficul 3.23: Ponderea contului curent în PIB(%)

-11.0-7.4 -8.2

-11.1

-2.5 0.1

-8.4

-2.3

-2.1

-50

-40

-30

-20

-10

0

10

20

30

40

50

2011 2012 I/13 II/13 III/13 IV/13 I/14 II/14 III/14

Alte transferuri şi venituri

Transferuri şi venituri ale persoanelor fizice

Balanţa comercială

Contul curent

Sursa: BNM

Graficul 3.24: Ponderea exporturilor s, i aimporturilor în PIB (%)

-85.2-83.0

-87.4 -84.7

-71.8

-90.5-88.8

-82.3

-64.9

44.743.0

49.342.6 39.0

49.2 49.3 44.233.7

-120

-100

-80

-60

-40

-20

0

20

40

60

80

2011 2012 I/13 II/13 III/13 IV/13 I/14 II/14 III/14

Servicii Resurse energetice

Produse agroalimentare Produse nealimentare

Total importuri Total exporturi

Sursa: BNM

Deficitul balantei comerciale în trimestrul III, 2014 s-a diminuatca pondere în PIB cu 7.0 puncte procentuale fata de trimestrul II,2014, înregistrând un nivel de 31.2 la suta. Aceasta evolutie a fostdeterminata, pe de o parte, de micsorarea ponderii importurilorraportate la PIB cu 17.4 puncte procentuale, iar pe de alta parte,de diminuarea ponderii exporturilor cu 10.4 puncte procentuale.

În perioada de referinta, exportul de bunuri si servicii s-adiminuat ca pondere în PIB pâna la 33.7 la suta, micsorându-se cu10.4 puncte procentuale fata de trimestrul II, 2014 (Graficul 3.24).Aceasta evolutie a fost determinata de diminuarile la toatecomponentele exportului de bunuri si servicii. Micsorareaexporturilor a fost cauzata, în principal, de scaderea ponderiiexporturilor produselor nealimentare cu 4.6 puncte procentuale,pâna la 13.3 la suta în PIB, în timp ce ponderea exporturilorproduselor agroalimentare s-a diminuat cu 3.4 puncteprocentuale, pâna la 10.3 la suta în PIB, iar cea a exporturilor deservicii s-a redus cu 2.4 puncte procentuale (10.2 la suta în PIB).Similar perioadelor precedente, în structura exporturilor auprevalat bunurile nealimentare cu 39.3 la suta, produseloragroalimentare revenindu-le 30.4 la suta, iar serviciilor - 30.3 lasuta.

În trimestrul III, 2014 ponderea importurilor de bunuri si serviciiîn PIB s-a diminuat semnificativ fata de trimestrul II, 2014 (cu17.4 puncte procentuale), constituind 64.9 la suta. De mentionatca, toate componentele: resursele energetice, produseleagroalimentare, produsele nealimentare si serviciile raportate laPIB, au consemnat valori inferioare celor din trimestrul precedent.Astfel, au fost înregistrate diminuari la produsele nealimentare sicele agroalimentare cu 10.2 si 2.8 puncte procentuale, respectiv.Ca pondere în PIB, aceste componente au constituit 58.4 si 10.9 lasuta, respectiv. În acelasi timp, cota serviciilor si a resurselor

5La analiza contului curent nu a fost utilizata terminologia standard conformmetodologiei FMI. Categoria desemnata Total transferuri ale persoanelor fizicecuprinde compensarea pentru munca si transferurile angajatilor (articole alecontului curent), restul articolelor, exceptând cele incluse în balanta comerciala,fiind regrupate în categoria Alte transferuri si alte venituri.


energetice s-a micsorat cu 2.6 si 1.8 puncte procentuale încomparatie cu trimestrul II, 2014, constituind 16.6 si 14.2 la suta,respectiv.

Pentru perioada analizata, exporturile reflectate în balantacomerciala au acoperit importurile respective într-o masura maimica (52.0 la suta) comparativ cu trimestrul II, 2014 (53.6 lasuta). Totodata, conform datelor BNS, în trimestrul III, 2014,partenerilor comerciali precum România, Federatia Rusa, Ucraina,Germania, Italia, Turcia si Belarus le-au apartinut 69.8 la suta dintotalul de tranzactii comerciale derulate la operatiunile deexport-import cu bunuri si servicii.

Graficul 3.25: Ponderea transferurilor în PIB(%)

20.021.3 20.9

22.621.1

24.1

21.1

22.8

19.3

0

5

10

15

20

25

2011 2012 I/13 II/13 III/13 IV/13 I/14 II/14 III/14

Transferuri din CSI

Transferuri din Restul lumii

Total transferuri ale persoanelor fizice

Sursa: BNM

În trimestrul III, 2014 ponderea în PIB a transferurilor si veniturilorpersoanelor fizice aflate la munca peste hotare s-a diminuat cu3.5 puncte procentuale în comparatie cu trimestrul II, înregistrândnivelul de 19.3 la suta (Graficul 3.25). Evolutia descendenta atransferurilor a fost determinata de micsorarea transferurilor dintarile CSI si cele reunite ca „Restul lumii”6. Astfel, în trimestrul III,

Graficul 3.26: Ponderea fluxurilor financiare înPIB (%)

11.0

7.4

8.2

11.1

2.5

-0.1

8.4

2.3 2.1

-10

-5

0

5

10

15

20

2011 2012 I/13 II/13 III/13 IV/13 I/14 II/14 III/14

Erori şi Omisiuni Alte fluxuri financiare

Active de rezervă Alte investiţii

Investiţii directe Fluxuri financiare şi erori şi omisiuni

Sursa: BNM

Graficul 3.27: Ponderea investit,iilor directe înPIB (%)

3.5

2.1

3.8

3.3

2.31.6

1.3

2.9

2.3

-2.0

-1.0

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

2011 2012 I/13 II/13 III/13 IV/13 I/14 II/14 III/14

Alt capital Venitul reinvestit

Capitalul social Fluxul de investiţii directe nete

Sursa: BNM

2014 mijloacele financiare transferate din zona CSI au constituit13.2 la suta ca pondere în PIB, cu 2.0 puncte procentuale maiputin decât în trimestrul II, 2014, iar cele din tarile reunite ca„Restul lumii” au constituit 6.2 la suta în PIB, nivel cu 1.5 puncteprocentuale inferior celui din trimestrul precedent. Conformdistributiei geografice, în perioada de referinta, transferurile dintarile CSI au constituit 68.2 la suta, iar din tarile clasificate ca„Restul lumii” - 31.8 la suta.

În trimestrul III, 2014 ponderea în PIB a miscarii fluxurilorfinanciare a consemnat un nivel practic similar cu cel dintrimestrul II, 2014, pozitionându-se în proximitatea valorii de 2.1la suta. Totodata, analiza structurii, pune în evidenta uneleschimbari majore. Daca în trimestrul II ponderea în PIB a „Altorinvestitii” a fost una negativa, în trimestrul III, 2014 aceasta arevenit în banda pozitiva, consemnând un nivel de 0.7 la suta. Înacelasi timp, componenta „Erori si omisiuni” a consemnat odinamica diametral opusa, astfel daca în trimestrul II, 2014ponderea acesteia a constituit 3.1 la suta, în trimestrul III, 2014 adevenit negativa (minus 0.7 la suta). Ponderea în PIB a fluxuluide „investitii directe” a contribuit esential la dinamica fluxurilorfinanciare în trimestrul analizat (Graficul 3.26).

În trimestrul III, 2014 ponderea investitiilor directe în PIB aconstituit 2.3 la suta, diminuându-se cu 0.6 puncte procentualecomparativ cu trimestrul II, 2014. De mentionat ca, daca înperioadele precedente, fluxurile de investitii directe au fostorientate preponderent în „capitalul social” al întreprinderilor, întrimestrul III, 2014 acestea au fost orientate în „venitul reinvestit”

6Se refera la transferurile primite din toate t, arile lumii, exceptând t, arilemembre ale CSI.


(Graficul 3.27). Astfel, ponderea în PIB a „venitului reinvestit” aconstituit 1.7 la suta, iar a „capitalului social” – 0.5 la suta.Totodata, dupa o perioada de doua trimestre consecutive cândfluxul grupei „alt capital” a generat contributii negative ladinamica investitiilor directe, în trimestrul III, 2014 ponderea înPIB a acesteia a devenit usor pozitiva (0.1 la suta).

Graficul 3.28: Ponderea datoriei externe în PIB(%)

72.0

78.175.5 75.7 77.7

81.5 85.685.6 82.5

0

15

30

45

60

75

90

105

2011 2012 I/13 II/13 III/13 IV/13 I/14 II/14 III/14

Autorităţi monetare Bănci

Investiţii directe (credite intra-grup) Sector guvernamental

Alte sectoare Datoria externă

Sursa: BNM

Ponderea datoriei externe în PIB în trimestrul III, 2014 si-a inversattraiectoria ascendenta, înregistrând un nivel de 82.5 la suta, cu3.1 puncte procentuale inferior celui din trimestrul II (Graficul3.28). În structura, au fost înregistrate miscari atât în directiamajorarii cât si viceversa, însa aceste modificari nu au contribuitla modificarea substantiala a structurii datoriei externe. Astfel,similar perioadelor precedente, ponderea majora în totalul datorieiexterne o detin agentii economici cu 48.1 la suta, sectoruluiguvernamental îi revine 21.2 la suta si investitiilor directe - 13.2la suta.

33

Capitolul 4

Promovarea politicii monetare

4.1 Instrumentele politicii monetare

Politica ratelor dobânzilor Graficul 4.1: Ratele medii lunare de referint,ape piat,a interbancara s, i rata de baza a BNM(%)

1.5

3.0

4.5

6.0

7.5

9.0

10.5

1/12 7/12 1/13 7/13 1/14 7/14

CHIBID CHIBOR Rata de bază a BNM

Sursa: BNM

În condit, iile accentuarii treptate a riscurilor proinflat, ioniste peparcursul ultimelor luni ale anului 2014, BNM a efectuat în lunadecembrie doua majorari succesive ale ratei dobânzii de politicamonetara (cu 1.0 puncte procentuale s, i, respectiv, 2.0 puncteprocentuale), pâna la nivelul de 6.5 la suta.

Graficul 4.2: Evolut,ia lunara a coridoruluiratelor dobânzilor (%)

0

2

4

6

8

10

12

1/12 7/12 1/13 7/13 1/14 7/14

Credite overnight Depozite overnight

Credite/depozite interbancare VMS-91 zile

Sursa: BNM

În vederea sust, inerii funct, ionarii adecvate a piet,ei monetareinterbancare, BNM a continuat sa gestioneze surplusul delichiditate prin operat, iuni de sterilizare s, i sa propuna bancilorlichiditat, i, conform calendarului anunt,at.

Rata de referint, a interbancara CHIBOR 2W a înregistrat o evolut, ieascendenta, dar mai put, in pronunt,ata decât cea a ratei de baza.Consemnând 8.54 la suta la finele trimestrului IV, 2014, rataCHIBOR 2W s-a majorat cu 0.75 puncte procentuale fat, a de nivelulînregistrat la finele trimestrului precedent.

Rata medie lunara a dobânzii aferenta valorilor mobiliare de stat(VMS) de 91 zile a init, iat un trend crescator în debutul trimestrului,ca urmare a diminuarii treptate a ofertelor bancilor la licitat, iile deplasare a VMS, atingând în luna decembrie 2014 valoarea maximaînregistrata de la începutul anului - 5.16 la suta. Rata medielunara a dobânzii pe piat,a creditelor/depozitelor interbancare s, i-ament, inut tendint,a de declin, amorsata în luna decembrie 2014,când a înregistrat o valoare marginal superioara celei din lunanoiembrie 2014.


Operat, iunile de piat, a deschisa

Vânzari de certificate ale BNM (CBN)

Pe parcursul trimestrului IV, 2014 absorbt, ia surplusului delichiditate din sistemul bancar s-a realizat prin operat, iuni devânzare a certificatelor BNM pe termen de 14 zile.

BNM a desfas, urat 25 de licitat, ii cu anunt,area ratei maxime adobânzii echivalente cu rata de baza a BNM, în cadrul caroraoferta bancilor a fost satisfacuta integral.

Ca urmare a faptului ca ratele dobânzilor solicitate de participant, iau fost egale cu rata maxima anunt,ata la licitat, ii, certificateleBNM au fost vândute la o dobânda echivalenta cu rata de baza aBNM. Pe ansamblul trimestrului IV, 2014 rata medie ponderata aoperat, iunilor de sterilizare s-a cifrat la 3.59 la suta anual.

Stocul plasamentelor CBN s-a diminuat esent, ial spre fineletrimestrului de referint, a (- 1042.6 milioane lei fat, a de nivelulconsemnat la finele trimestrului anterior) s, i a înregistrat 219.7milioane lei. Totodata, datorita valorilor mai mari a stoculuiplasamentelor CBN înregistrate pe parcursul trimestrului, mediaacestora a fost us, or superioara celei din trimestrul III, 2014,constituind 882.4 milioane lei.

Operat, iuni REPO de cumparare a valorilor mobiliare de stat(VMS)

Livrarea necesarului de lichiditate din sistemului bancar s-a realizatprin operat, iuni repo pe termen de 28 zile la rata fixa, efectuatesaptamânal prin procedura licitat, iilor fara plafon, în cadrul caroraofertele bancilor în volum de 3488.7 milioane lei au fost satisfacuteintegral.

Atât soldul operat, iunilor repo la finele trimestrului gestionar, câts, i soldul mediu trimestrial al acestora au crescut esent, ial fat, ade trimestrul anterior (+837.0 milioane lei s, i, respectiv, +611.8milioane lei), înregistrând 1097.0 milioane lei s, i 870.1 milioanelei, respectiv.

Activitatea de creditare

Datoria creditoare a bancilor licent, iate fat, a de BNM la situat, iadin 31 decembrie 2014 a constituit 6548.6 milioane lei, fiindreprezentata prin creditele de urgent, a în suma de 6450.0 milioanelei acordate în trimestrul de referint, a, creditele pentru protejarea

Capitolul 4. Promovarea politicii monetare 35

integritat, ii sistemului bancar - 93.1 milioane lei acordate în aniiprecedent, i s, i creditele acordate pentru creditarea cooperativelorde construct, ie a locuint,elor - 5.5 milioane lei.

Facilitat, ile permanente

Regimul de funct, ionare a facilitat, ilor permanente (depozite s, icredite overnight) stabilit de BNM a permis bancilor gestionareaeficienta a lichiditat, ilor proprii.

Pe parcursul trimestrului IV, 2014 bancile au utilizat concomitentambele facilitat, i permanente.

Majoritatea bancilor au continuat sa plaseze depozite overnightla Banca Nat, ionala, volumul acestora fiind mult superior celuiconsemnat în trimestrul precedent. Volumul total al depozitelorovernight plasate la BNM în perioada analizata a însumat 20773.0milioane lei, ceea ce indica un sold mediu zilnic de 332.1 milioanelei, superior celui din trimestrul III de 2.5 ori.

Cres, terea semnificativa a plasamentelor bancilor s-a produs peseama lunii decembrie, când BNM a majorat rata dobânzii ladepozitele overnight, iar bancile au apelat mai frecvent la aceastafacilitate, astfel încât soldul mediu lunar a atins nivelul de 784.6milioane lei.

În aceeas, i perioada facilitatea de credit overnight a fost utilizata decâteva banci care au înregistrat deficit de lichiditate, preponderentla finele perioadelor de ment, inere a rezervelor obligatorii. Sumacreditelor overnight acordate de BNM pe parcursul trimestrului IV,2014 a constituit 4473.6 milioane lei, soldul mediu zilnic însumând76.1 milioane lei, inferior celui din trimestrul precedent de 1.8 ori.

De ment, ionat ca, ratele dobânzilor la instrumentele de politicamonetara ale BNM s-au ment, inut constante, la nivel de 0.5 la sutaanual pentru depozitele overnight s, i 6.5 la suta anual - pentrucreditele overnight, din aprilie 2013. În luna decembrie 2014,Banca Nat, ionala a majorat ratele de doua ori consecutiv, cu câte1.0 puncte procentuale s, i 2.0 puncte procentuale din 12 decembries, i 30 decembrie 2014, respectiv. Astfel, la situat, ia din 31 decembrie2014 rata dobânzii la facilitatea de depozit constituia 3.5 la sutaanual, iar la facilitatea de credit overnight - 9.5 la suta anual.

Rezervele obligatorii

În trimestrul IV al anului 2014, de rând cu operat, iunile de piat, adeschisa, mecanismul rezervelor obligatorii a continuat sa exercitefunct, iile de control monetar s, i management al lichiditat, iisistemului bancar.


Caracteristicile regimului rezervelor obligatorii au fost ment, inuteneschimbate pe parcursul întregului trimestru.

Rezervele obligatorii în MDL aferente perioadei de urmarire amijloacelor atrase 8 noiembrie - 7 decembrie 2014, ment, inute debanci în perioada 8 decembrie 2014 - 7 ianuarie 2015, s-au cifratla 2693.3 milioane lei, în scadere cu 1031.7 milioane lei (27.7la suta) comparativ cu rezervele obligatorii aferente perioadei deurmarire 8 august - 7 septembrie 2014 (ment, inute în perioada 8septembrie - 7 octombrie 2014).

Rezervele obligatorii în VLC ment, inute de banci la Banca Nat, ionalala situat, ia din 31 decembrie 2014 au însumat 55.6 milioane dolariSUA s, i 98.9 milioane euro. Comparativ cu 30 septembrie 2014,rezervele obligatorii în dolari SUA s, i euro s-au mics, orat cu 23.2 lasuta s, i 11.1 la suta, respectiv.

Suma rezervelor obligatorii în MDL s, i în VLC s-a diminuat carezultat al instituirii unui regim special de constituire a rezervelorobligatorii pe durata moratoriului la bancile sub administrarespeciala.

Piat, a monetara interbancara

Pe parcursul trimestrului IV, 2014 volumul tranzact, iilor pe piat,ainterbancara a însumat 14156.9 milioane lei. Cota majoritara,circa 99.7 la suta din total, tradit, ional apart, ine piet,eicreditelor/depozitelor interbancare.

Piat, a interbancara a creditelor/depozitelor

Volumul creditelor/depozitelor interbancare în trimestrul IV, 2014s-a cifrat la 14119.3 milioane lei, în cres, tere de circa 1.6 oricomparativ cu trimestrul precedent. Majorarea semnificativa avolumului creditelor/depozitelor interbancare în luna noiembrie2014, pâna la nivel de 10811.7 milioane lei, care în consecint, a ainfluent,at valoarea trimestriala, s-a produs pe seama volumelorconsiderabile a împrumuturilor reciproce tranzact, ionate întreunele banci.

Rata dobânzii medie lunara la creditele/depozitele interbancares-a ment, inut peste limita de sus a coridorului ratelor de politicamonetara a BNM pe parcursul lunilor octombrie s, i noiembrie s, ia revenit în limitele coridorului în luna decembrie. Astfel, ratadobânzii medie trimestriala a alcatuit 8.27 la suta anual, fiind îndescres, tere fat, a de trimestrul III cu 0.43 puncte procentuale.

Termenul mediu ponderat al tranzact, iilor în trimestrul analizat aconstituit 6 zile, comparativ 9 zile în cel precedent.


Piat, a secundara a valorilor mobiliare

În trimestrul IV, 2014, participant, ii piet,ei secundare a valorilormobiliare de stat au înregistrat tranzact, ii în volum de 37.6milioane lei, în cres, tere cu circa 30.0 milioane lei fat, a de perioadaprecedenta. În tranzact, iile înregistrate au predominat cele de tipbanca - client, care au constituit 32.4 milioane lei (86.2 la sutadin totalul tranzact, iilor).

Media trimestriala a randamentului aferent operat, iunilor devânzare-cumparare pe piat,a secundara a valorilor mobiliare destat s-a cifrat la 6.16 la suta, în descres, tere cu 0.29 puncteprocentuale în comparat, ie cu perioada precedenta, în condit, iiledescres, terii termenului mediu ponderat pâna la scadent, a de la149 zile pâna la 90 zile.

Intervent, iile pe piat, a valutara interna

Banca Nat, ionala a Moldovei a intervenit pe piat,a valutara internaîn octombrie - decembrie 2014 preponderent în calitate devânzator de valuta straina, în scopul atenuarii fluctuat, iilorexcesive ale cursului de schimb al monedei nat, ionale în raport cudolarul SUA.

Graficul 4.3: Evolut,ia cursului oficial de schimbUSD/MDL s, i volumul tranzact,iilor zilnice aleBNM, trimestrul IV, 2014

14.00

14.25

14.50

14.75

15.00

15.25

15.50

15.75

16.00

-200.0

-150.0

-100.0

-50.0

0.0

50.0

100.0

150.0

200.0

01/10/14 31/10/14 30/11/14 30/12/14

USD/MDLmil. USD

Tranzacții interbancare nete ale BNMSWAP-uri de vânzareSWAP-uri de cumpărăreSW-uri de vânzare (FW)SW-uri de cumpărare (FW)Cursul oficial USD

Sursa: BNM

Pe parcursul perioadei de referint, a volumul tranzact, iilor BanciiNat, ionale a Moldovei efectuate pe piat,a valutara interbancaracontra lei moldovenes, ti la data valutei a constituit 547.7 milioanedolari SUA7, inclusiv convertiri valutare sub forma de cumpararicu institut, iile Bancii Mondiale în suma de 1.92 milioane dolariSUA.

De ment, ionat ca, BNM a efectuat operat, iuni swap de vânzare însuma de 347.87 milioane dolari SUA (din care 190.47 milioanedolari SUA sunt echivalentul a 152.41 milioane euro), precum s, ioperat, iuni swap de cumparare în suma de 153.28 milioane dolariSUA (din care 132.28 milioane dolari SUA sunt echivalentul a106.0 milioane euro).

7Inclusiv interventii speciale sub forma de vânzari de valuta cu BC „Bancade Economii” S.A. s, i BC „Banca Sociala” S.A. în suma de 284.66 milioane dolariSUA.


4.2 Dinamica indicatorilor monetariGraficul 4.4: Modificarea agregatelor monetare(%, cres, tere anuala)

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

35.0

40.0

I/11 III/11 I/12 III/12 I/13 III/13 I/14 III/14

Bani în circulatie

M2

M3

Sursa: BNM

Pe parcursul anului 2014 a fost consemnata diminuarea ritmurilorde cres, tere a indicatorilor monetari. Astfel, în trimestrul IV, 2014ritmul de cres, tere a agregatelor monetare a coborât sub nivelulvalorilor înregistrate în anii 2011-2013, media trimestriala întermeni anuali constituind 0.7 la suta pentru M2 (cu 11.5 puncteprocentuale sub nivelul de cres, tere din trimestrul III, 2014) s, i 8.2la suta pentru M3 (cu 8.0 puncte procentuale mai put, in decât întrimestrul III al anului 2014) (Graficul 4.4).

Masa monetara

Analiza dinamicii agregatelor monetare pe termen mediu indicafaptul ca presiunile inflat, ioniste asociate cu masa monetara suntîn diminuare, principala cauza fiind evolut, ia banilor în circulat, ie.Pe parcursul trimestrului IV, 2014 masa monetara în sens larg aînregistrat în medie o cres, tere anuala de 8.2 la suta. Contribut, iamajora, în medie cu 93.5 la suta la aceasta cres, tere, au avut-odepozitele în valuta straina, fiind urmata de contribut, ia banilor în

Graficul 4.5: Dinamica agregatului monetarM3 (%, contribut,ia componentelor în cres, tereanuala)

-5

0

5

10

15

20

25

30


Bani în circulațieTotal depozite în valută străinăTotal depozite în moneda naționalăAgregatul monetar M3

Sursa: BNM

circulat, ie cu 8.0 la suta, iar depozitele în lei moldovenes, ti au avuto contribut, ie negativa de 1.5 la suta. În as, a mod, din cres, tereamedie de 8.2 la suta pe parcursul trimestrului de referint, a 7.6puncte procentuale sunt rezultatul sporirii soldului depozitelor învaluta, 0.7 puncte procentuale sunt efectul majorarii banilor încirculat, ie, iar evolut, ia soldului depozitelor în lei moldovenes, ti acondit, ionat diminuarea ritmului de cres, tere a masei monetare M3cu 0.1 puncte procentuale (Graficul 4.5).

De asemenea, s-au produs modificari în structura masei monetareM3 fat, a de trimestrul III, 2014. Ca rezultat al deprecierii monedeinat, ionale fat, a de moneda unica europeana s, i dolarul SUA,depozitele în valuta straina au fost mai solicitate de catredepunatori. Astfel, ponderea depozitelor în valuta straina crescutpâna la 33.0 la suta din total (cu 2.4 puncte procentuale mai multfat, a de trimestrul III, 2014), iar ponderea depozitelor în lei ascazut pâna la 40.3 la suta (cu 1.5 puncte procentuale sub niveluldin trimestrul precedent). Ponderea banilor în circulat, ie aconstituit 26.6 la suta din masa monetara M3.

Factorul deprecierii leului moldovenesc a lasat amprenta s, i înritmul de cres, tere anual al depozitelor. Evolut, ia în termeni anuali asoldului depozitelor în moneda nat, ionala pe parcursul trimestruluiIV, 2014 a fost caracterizata de o diminuare în medie cu 10.7


puncte procentuale fat, a de trimestrul III, ritmul mediu de cres, terepe parcursul perioadei de referint, a înregistrând valori negative de0.3 la suta. Depozitele în valuta au evoluat în sens contrar celorîn lei moldovenes, ti, înregistrând o cres, tere de 27.2 la suta, cu 1.2puncte procentuale mai mult fat, a de trimestrul precedent. Ritmulde cres, tere a soldului total al depozitelor pe parcursul trimestruluiIV, 2014 s-a diminuat în medie cu 6.0 puncte procentuale fat, a detrimestrul III, spre finele lunii decembrie ajungând la nivelul de7.5 la suta anual, ceea ce a constituit minimul pentru perioadade referint, a, fiind totodata cea mai mica rata de cres, tere anuala asoldului total al depozitelor din ultimii 4 ani.

Piat,a creditelor

În octombrie-decembrie 2014, soldul creditelor sectorului privat aînregistrat un trend descendent, la finele trimestrului fiind atinsacifra de 39754.9 milioane lei, în diminuare cu aproximativ 3.5 lasuta fat, a de sfârs, itul lunii decembrie 2013 (Graficul 4.6).

Din perspectiva structurii pe monede, dinamica negativa a soldului

Graficul 4.6: Evolut,ia soldului creditelor (%,cres, tere anuala)

-10

-5

0

5

10

15

20

25

30

35

III/13 IV/13 I/14 II/14 III/14 IV/14

Total În moneda naţională În valută străină

Sursa: BNM

creditelor a fost influent,ata în cea mai mare parte de mics, orareacreditelor în valuta straina, carora le-a revenit o pondere de 39.3la suta din totalul portofoliului de credite (Graficul 4.7). Înacelas, i timp, la finele lunii decembrie 2014, soldul creditelor înlei acordate sectorului privat a constituit 24114.9 milioane lei, îndiminuare cu 0.8 la suta fat, a de finele lunii decembrie a anului2013.

Graficul 4.7: Ponderile soldului creditelor (%)

59.0 60.7

41.0 39.3

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

III/13 IV/13 I/14 II/14 III/14 IV/14

În moneda naţională În valută străină

Sursa: BNM

Pe parcursului trimestrului IV, 2014 evolut, ia soldului creditelor înlei a fost indusa de diminuarea creditelor acordate persoanelorjuridice cu 8.1 la suta anual, constituind 16982.3 milioane lei (cu opondere de 70.4 la suta din totalul creditelor în lei) s, i de cres, tereaanuala de 22.4 la suta a creditelor acordate persoanelor fizice,constituind 7132.6 milioane lei (cu o pondere de 29.6 la suta dintotalul creditelor în lei).

Evolut, ia creditelor în valuta straina pe parcursul trimestrului IV,2014 a înregistrat o diminuare în termeni anuali mai accentuata,de 7.3 la suta fat, a de sfârs, itul trimestrului IV, 2013, situându-se lasfârs, itul lunii decembrie 2014 la nivelul de 15640.0 milioane lei.

Trendul creditelor în valuta straina a fost determinat în specialde evolut, ia componentei creditelor destinate persoanelor juridice,care au atins nivelul de 15399.9 milioane lei la 31 decembrie 2014,în diminuare cu 7.1 la suta fat, a de sfârs, itul trimestrului IV, 2013.Creditele în valuta acordate persoanelor fizice au înregistrat unritm de cres, tere negativ, de 21.4 la suta fat, a de luna decembrie2013, însa în totalul portofoliului de credite în valuta straina


acestei categorii i-a revenit o pondere mai redusa - de 1.5 la suta(240.1 milioane lei).

În structura portofoliului de credite pe sectoare de activitate, întrimestrul IV al anului 2014, cele mai semnificative modificariau fost atestate la nivelul sectorului comert,ului, care a avut odiminuare în termeni anuali de 25.4 la suta pentru crediteleacordate în lei s, i de 14.7 la suta pentru cele în valuta straina. Lasfârs, itul trimestrului IV, 2014, ponderea creditelor orientate catreacest sector a constituit 27.3 la suta pentru creditele în monedanat, ionala s, i 43.0 la suta pentru creditele acordate în valuta straina,drept consecint, a ponderile acestora s-au mics, orat atât în monedanat, ionala, cât s, i în valuta straina, cu 9.0 s, i 3.7 puncte procentuale,respectiv.

Piat,a depozitelor

La sfârs, itul trimestrului IV, 2014, soldul depozitelor din sectorulprivat a consemnat o cres, tere anuala de 7.7 la suta anual, cu4.7 puncte procentuale sub cres, terea anuala înregistrata la fineletrimestrului precedent, constituind 32043.0 milioane lei. Dinamicanegativa a soldului depozitelor fat, a de finele trimestrului precedenta fost cauzata de scaderea ritmurilor de cres, tere a componentei

Graficul 4.8: Dinamica soldului depozitelor (%,cres, tere anuala)

-10.0

-5.0

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

III/13 IV/13 I/14 II/14 III/14 IV/14

În moneda naţională În valută străină Total

Sursa: BNM

în moneda nat, ionala cu 12.0 puncte procentuale, pâna la minus7.0 la suta anual, fiind part, ial recuperata de componenta în valutastraina în cres, tere cu 5.5 puncte procentuale, pâna la 27.7 la sutaanual (Graficul 4.8).

Trendul depozitelor în lei a fost determinat de evolut, iaplasamentelor populat, iei, carora le-a revenit o pondere de 86.0 lasuta din portofoliul total de depozite în moneda nat, ionala. Lafinele trimestrului IV, 2014 soldul acestora a constituit 13711.3milioane lei, în diminuare cu 6.1 la suta fat, a de finele luniidecembrie 2013. Depozitele în lei atrase de la persoanele juridiceau det, inut o cres, tere anuala negativa de 11.5 la suta, pondereaacestora în portofoliul total de depozite atrase pe parcursulultimilor 12 luni fiind diminuata cu 0.7 puncte procentuale,înregistrând 13.9 la suta din portofoliu.

Ritmul anual de cres, tere a depozitelor în valuta straina s-a plasatla finele lunii decembrie 2014 la nivelul de 27.7 la suta (în cres, terecu 5.5 puncte procentuale fat, a de luna septembrie 2014), soldulacestora constituind 16107.7 milioane lei. La aceasta cres, tere aucontribuit depozitele atrase de la persoanele fizice (cu o ponderede 86.5 la suta din totalul depozitelor atrase în valuta straina),care spre sfârs, itul trimestrului IV au constituit 13931.2 milioane lei(cu o cres, tere anuala de 28.3 la suta). În acelas, i timp, depoziteleatrase de la persoanele juridice (13.5 la suta din totalul depoziteloratrase în valuta straina) s-au majorat cu 23.6 la suta fat, a de fineletrimestrului IV al anului 2013.


Ratele dobânzii s, i mecanismul de transmisie a politiciimonetare

Evolut, ia ratei de baza

În trimestrul IV, 2014 au avut loc patru s, edint,e ale Consiliului deadministrat, ie al Bancii Nat, ionale a Moldovei cu privire la deciziilede politica monetara. În urma evaluarii balant,ei riscurilor internes, i externe, carora ar putea fi supusa economia Republicii Moldovas, i perspectivele inflat, iei pe termen scurt s, i mediu au fost emisedoua decizii de ment, inere a ratei de baza la nivelul de 3.5 la suta(nivel stabilit la s, edint,a din 25 aprilie 2013). La urmatoarele douas, edint,e desfas, urate în luna decembrie 2014 au fost emise douadecizii de majorare a ratei de baza cu 1.0 s, i 2.0 puncteprocentuale respectiv, pâna la nivelul de 6.5 la suta (Graficul 4.9).În perioada de referint, a a fost necesara înasprirea graduala apoliticii monetare, pentru a combate presiunile proinflat, ionistedin partea pret,urilor reglementate s, i a deprecierii monedeinat, ionale. Deciziile de majorare a ratei de baza vor produce efecteîn economie pe parcursul urmatoarelor 2-3 trimestre, având cascop ancorarea anticipat, iilor inflat, ioniste s, i ment, inerea rateiinflat, iei în proximitatea t, intei de 5.0 la suta pe termen mediu, cuo posibila deviere de ± 1.5 puncte procentuale.

Evolut, ia ratei de credit

Pe parcursul trimestrului IV, 2014, rata medie anuala a dobânziiaferenta soldului creditelor în sectorul privat a fost în scadere atâtîn moneda nat, ionala (cu 0.27 puncte procentuale), cât s, i în valutastraina (cu 0.16 puncte procentuale) fat, a de trimestrul precedents, i fat, a de trimestrul IV, 2013 în moneda nat, ionala (cu 1.08 puncteprocentuale) s, i în valuta straina (cu 0.58 puncte procentuale),înregistrând valori la nivelul de 10.58 la suta în moneda nat, ionala

Graficul 4.9: Ratele medii ale dobânzilor laportofoliul creditelor s, i depozitelor (%)

12.9311.66

10.85

10.58

8.06 7.827.40

7.24

9.608.48

7.69 7.61

4.76 4.73 4.584.46

4.53.5 3.5

6.5

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

14.0

IV/12 I/13 II/13 III/13 IV/13 I/14 II/14 III/14 IV/14

Credite în moneda naţională Credite în valută străinăDepozite în moneda naţională Depozite în valută străinăRata de bază

Sursa: BNM

s, i 7.24 la suta în valuta straina (Graficul 4.9).

Variat, ii semnificative ale ratelor dobânzii aferente solduluicreditelor în moneda nat, ionala au fost înregistrate la crediteleacordate persoanelor juridice, care s-au diminuat cu 0.08 puncteprocentuale fat, a de trimestrul III, 2014, iar pe parcursul ultimelor12 luni mics, orându-se cu 0.89 puncte procentuale. Rata medieanuala a dobânzii pentru creditele acordate în lei persoanelorfizice s-a plasat în trimestrul IV, 2014 la nivelul de 11.08 la suta,fiind în scadere atât fat, a de trimestrul precedent (cu 0.86 puncteprocentuale), cât s, i fat, a de trimestrul IV, 2013 (cu 1.33 puncteprocentuale).

Pe parcursul trimestrului IV, 2014, rata medie a dobânzii laîmprumuturile în valuta straina a înregistrat o scadere de 0.16


puncte procentuale fat, a de trimestrul precedent s, i de 0.58 puncteprocentuale fat, a de trimestrul IV al anului 2013, plasându-se lanivelul de 7.24 la suta. Costul creditelor în valuta straina acordatepersoanelor juridice a avut o evolut, ie descendenta, constituind7.22 la suta în trimestrul IV, 2014. Costul creditelor în valutastraina acordate persoanelor fizice a fost cu 0.13 puncteprocentuale sub nivelul trimestrului precedent, constituind 8.63 lasuta, totodata, pe parcursul ultimelor 12 luni a fost în cres, tere cu0.13 puncte procentuale.

Evolut, ia ratei de depozit

În octombrie-decembrie 2014, ratele dobânzii pentru depoziteleatrase au avut o tendint, a de scadere, manifestata de ambelecomponente, în moneda nat, ionala s, i în valuta straina.

Rata medie a dobânzii pentru depozitele în lei, în trimestrul IV,2014 a constituit 7.61 la suta, fiind cu 0.08 puncte procentualeinferioara nivelului din trimestrul precedent s, i cu 0.87 puncteprocentuale inferioara nivelului din trimestrul IV, 2013 (Graficul4.9). Mics, orarea ratei medii de dobânda pentru plasamentele înlei a fost indusa în cea mai mare parte de diminuarea ratei mediia dobânzii la depozitele în lei atrase de la persoanele juridice (cu0.41 puncte procentuale fat, a de trimestrul precedent), în timp ce

Graficul 4.10: Evolut,ia marjei bancare (p.p.)

3.33 3.182.97

3.303.09

2.80

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

IV/12 I/13 II/13 III/13 IV/13 I/14 II/14 III/14 IV/14

Marja bancară la operaţiunile în moneda naţională

Marja bancară la operaţiunile în valută străină

Sursa: BNM

la depozitele atrase de la persoanele fizice aceasta a ramas practicla acelas, i nivel, minus 0.01 puncte procentuale fat, a de trimestrulprecedent, înregistrând valoarea de 7.76 la suta.

Graficul 4.11: Fluctuat,iile cursului oficial deschimb al leului moldovenesc

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

2012 I/12 II/12 III/12IV/12 I/13 II/13 III/13IV/13 I/14 II/14 III/14IV/14

MDL

Cursul oficial al monedei naţionale faţă de dolarul SUA

Cursul oficial al monedei naţionale faţă de euro

Sursa: BNM

Rata dobânzii pentru plasamentele în valuta straina, a constituitîn medie 4.46 la suta în perioada de referint, a, în scadere cu0.12 puncte procentuale fat, a de trimestrul precedent s, i cu 0.27puncte procentuale fat, a de nivelul înregistrat în trimestrul IV, 2013.Comparativ cu trimestrul IV, 2013, rata medie a dobânzii pentruplasamentele atrase de la persoanele juridice s-a diminuat cu0.40 puncte procentuale, plasându-se la nivelul de 4.20 la suta înperioada de raportare.

Rata medie a dobânzii pentru economiile atrase de la populat, ie(de 4.50 la suta) s-a diminuat în octombrie-decembrie 2014 cu0.13 puncte procentuale. Totodata, pe parcursul ultimelor 12luni dobânzile calculate pentru depozitele în valuta straina auînregistrat în continuare diminuari atât la cele ale persoanelorjuridice, cât s, i ale persoanelor fizice, cu - 0.73 puncte procentuales, i respectiv 0.28 puncte procentuale.

Evolut, ia marjei bancare

Marja bancara (calculata ca diferent, a între ratele medii aledobânzilor la credite s, i ratele medii ale dobânzilor la depozite)pentru operat, iunile efectuate în lei moldovenes, ti, per ansamblu, a


urmat un trend de diminuare în trimestrul IV al anului 2014,constituind 2.97 puncte procentuale, nivel mai redus cu 0.20puncte procentuale comparativ cu trimestrul III, 2014 (Graficul4.10). Pe parcursul trimestrului IV, 2014 influent,a considerabilaasupra marjei bancare în moneda nat, ionala a avut-o costul

Graficul 4.12: Deprecierea altor monede fat,ade USD ( tr.III, 2014=100)

-4.0%

-5.0%

-6.2%

-6.7%

-6.9%

-7.1%

-8.9%

-13.9%

-29.3%

-35.0% -30.0% -25.0% -20.0% -15.0% -10.0% -5.0% 0.0%

RUB UAH RSD PLN MDL RON EUR HUF BYR

Sursa: BNM

creditelor acordate în lei, care s-a modificat esent, ial fat, a de costuldepozitelor atrase.

Evolut, ia marjei bancare pentru operat, iunile în valuta straina aavut acelas, i trend de diminuare pe parcursul trimestrului IV, 2014,înregistrând o scadere de 0.03 puncte procentuale fat, a detrimestrul precedent, fiind influent,ata în mare parte dediminuarea mai accentuata a ratei dobânzii la creditele acordateîn valuta straina pe parcursul trimestrului de raportare.

Evolut, ia cursului de schimb nominal s, i real efectiv

Pe parcursul trimestrului IV, 2014, cursul de schimb oficial

Graficul 4.13: Dinamica cursului de schimbnominal efectiv (NEER) s, i real efectiv (REER)al MDL calculat în baza ponderii principalilorparteneri comerciali (dec.2000-100%)

115.1

120.6

100%

110%

120%

130%

140%

150%

2009 2010 2011 2012 2013 2014

NEER

REER

Sursa: BNM

Graficul 4.14: Contribut,ia principalilor partenericomerciali ai Republicii Moldova la modificareacursului real efectiv în tr.IV, 2014

-1.0 0.0 1.0 2.0 3.0 4.0 5.0 6.0 7.0

PoloniaMarea Britanie

GreciaFranţaAustriaOlandaLituania

Federația RusăUcrainaBelarus

RomâniaBulgaria

GermaniaItalia

TurciaUngaria

China

puncte procentuale

Deprecierea (-) /aprecierea(+)

Sursa: BNM

nominal al monedei nat, ionale s-a depreciat în raport cu dolarulSUA cu 7.2 la suta, iar fat, a de euro – cu 2.8 la suta comparativ cufinele lunii septembrie 2014 (Graficul 4.11).

O evolut, ie similara s-a atestat s, i în cazul cursului oficial mediude schimb al monedei nat, ionale, care în trimestrul IV, 2014 s-adepreciat fat, a de dolarul SUA cu 6.9 la suta, iar fat, a de monedaunica europeana – cu 0.6 la suta în comparat, ie cu cursul oficialnominal mediu de schimb al monedei nat, ionale înregistrat întrimestrul precedent.

În trimestrul IV, 2014, tendint,a de depreciere fat, a de dolarul SUAa purtat un caracter regional, fiind specifica s, i monedelornat, ionale ale partenerilor comerciali principali, cu ponderinotabile în comert,ul exterior al Republicii Moldova. În acelas, itimp, aceste monede au înregistrat deprecieri mai semnificativefat, a de dolarul SUA comparativ cu leul moldovenesc (Graficul4.12). Aceste evolut, ii au creat premise de apreciere a cursului deschimb real efectiv al monedei nat, ionale8 cu 7.1 la suta (Graficul4.13). În acest context, la întarirea cursului de schimb real efectivau contribuit majoritatea partenerilor comerciali principali, înspecial, Rusia – cu 6.26 puncte procentuale, Ucraina – cu 0.94puncte procentuale s, i România – cu 0.23 puncte procentuale(Graficul 4.14).

Pe parcursul trimestrului IV, 2014 cursul de schimb al monedeinat, ionale fat, a de dolarul SUA a avut o tendint, a de depreciere,

8calculat în baza ponderii principalilor parteneri comerciali s, i cursurilormedii de schimb, dec.2000=100


presiunile fiind generate atât de evolut, ia ofertei nete de valutastraina de la persoanele fizice9, cât s, i a cererii nete de valutastraina din partea agent, ilor economici10. Astfel, oferta s-a redus pefonul mics, orarii transferurilor de mijloace banes, ti de peste hotare11

s, i majorarii economisirilor bancare în valuta straina12. Cererea afost generata în cea mai mare parte de unii agent, i economici careau efectuat plat, i aferente deservirii datoriei externe13, dar s, i deimportatorii de resurse energetice (în principal furnizorul local degaz s, i furnizorii de energie electrica). Un alt factor de deprecierea cursului este fluctuat, ia monedelor straine pe piet,ele externe, înmod special a rublei ruses, ti pe parcursul lunii decembrie.

Graficul 4.15: Ritmul de cres, tere a oferteinete de valuta straina de la persoanele fizice,pe valute fat,a de perioada similara a anuluiprecedent

-120.0%

-80.0%

-40.0%

0.0%

40.0%

80.0%

120.0%

160.0%

I II III IV I II III IV I II III IV

2012 2013 2014

USD EUR RUB Total

Sursa: BNM

Astfel, în trimestrul IV, 2014 cererea s-a majorat us, or în raportcu aceeas, i perioada a anului 2013, cu 2.0 la suta, pâna la 673.2milioane dolari SUA. Totodata, oferta a înregistrat o reducere de50.2 la suta, atingând suma de 343.6 milioane dolari SUA. Gradulde acoperire a cererii prin oferta s-a cifrat în trimestrul IV, 2014 la51.0 la suta.

Dupa structura valutara, se atesta reducerea ofertei pe principalelevalute straine, în special a celei în dolari SUA, urmata de oferta îneuro s, i cea în ruble ruses, ti (Graficul 4.15).

Graficul 4.16: Structura valutara a ofertei netede valuta straina (valutele sunt recalculate înUSD la cursul mediu constant)

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

I II III IV I II III IV I II III IV

2012 2013 2014

USD EUR RUB

Sursa: BNM

Pentru a echilibra decalajul dintre cererea s, i oferta de valutastraina s, i pentru a atenua fluctuat, iile excesive ale cursului, BNM aintervenit pe parcursul trimestrului IV, 2014 prin vânzari nete devaluta straina în suma de 265.0 milioane dolari SUA14.

În luna octombrie, gradul de acoperire a cererii prin oferta aînregistrat cea mai înalta valoare din trimestrul IV, 2014 (98.3la suta) (Graficul 4.17). Evolut, ia cursului a avut loc pe fundalulinsuficient,ei de oferta de valuta straina, care s-a cifrat la 177.2milioane dolari SUA, în condit, iile în care cererea a însumat 180.2milioane dolari SUA.

În luna noiembrie, cursul de schimb al monedei nat, ionale fat, a dedolarul SUA a fost supus unor presiuni de depreciere generate deextinderea decalajului între cerere s, i oferta, astfel încât atât cursulde la finele lunii, cât s, i cel mediu au înregistrat o depreciere lunarade 1.5 la suta s, i 1.9 la suta, respectiv. În luna noiembrie, gradul

Graficul 4.17: Gradul de acoperire a vânzarilornete de catre oferta neta s, i dinamica cursuluioficial

129.8%

96.2%

88.8%

98.3%

33.9%

33.6%

10.0

11.0

12.0

13.0

14.0

15.0

16.0

0%

20%

40%

60%

80%

100%

120%

140%

160%

180%

200%

1/12 7/12 1/13 7/13 1/14 7/14

MDL/USD

Gradul de acoperire a vânz. nete de VS către pers. jur. prinoferta netă de VS de la pers. fiz.Cursul MDL/USD mediu pe perioadă

Sursa: BNM

9în continuare – oferta10în continuare – cererea11Transferurile de mijloace banes, ti din strainatate efectuate în favoarea

persoanelor fizice prin bancile din Republica Moldova s-au redus în lunaoctombrie 2014 cu 9.0 la suta în raport cu octombrie 2013, iar reducereaînregistrata în noiembrie 2014 a fost de 21.4 la suta.

12Soldul conturilor curente s, i de depozit în euro s-a majorat cu 27.2 milioaneEUR, iar cel în dolari SUA – cu 7.3 milioane dolari SUA.

13Potrivit ultimelor date disponibile (octombrie-noiembrie) în statisticabancara, ies, irile nete aferente deservirii datoriei externe au constituit (-57.8)milioane dolari SUA.

14Fara intervent, iile speciale sub forma de vânzari de valuta cu BC „Banca deEconomii” S.A. s, i BC „Banca Sociala” S.A.


de acoperire a cererii prin oferta s-a cifrat la 33.9 la suta. Aceasta,în condit, iile în care cererea neta de valuta din partea agent, iloreconomici a înregistrat o ascensiune de 49.6 la suta (pâna la 269.5milioane dolari SUA) comparativ cu luna octombrie, în timp ceoferta neta de valuta straina de la persoanele fizice s-a diminuat cu48.5 la suta (pâna la 91.3 milioane dolari SUA). În valori absolutepartea neacoperita a cererii de catre oferta a fost de 178.2 milioanedolari SUA. Totodata, pe parcursul acestei luni BNM a intervenitprin vânzarea a 111.27 milioane dolari SUA, atenuând presiunilede depreciere asupra cursului de schimb al monedei nat, ionale.

În luna decembrie, cursul de schimb al monedei nat, ionale fat, a dedolarul SUA a înregistrat o depreciere de 4.3 la suta în raport culuna noiembrie, iar deprecierea cursului mediu a fost de 3.3 lasuta. În luna decembrie, oferta s-a cifrat la 75.1 milioane dolariSUA, iar cererea a însumat 223.5 milioane dolari SUA. Cerereade valuta a fost generata în principal de furnizorul local de gaznatural s, i de furnizorii de energie electrica15. Astfel, decalajul dinluna anterioara a continuat sa persiste s, i în decembrie, diferent,adintre oferta s, i cerere cifrându-se la 148.4 milioane dolari SUA. Pefundalul reducerii ofertei într-un ritm us, or mai alert (cu 17.7 lasuta) decât cererea (care s-a mics, orat cu 17.1 la suta), gradul deacoperire a cererii prin oferta s-a redus în raport cu luna noiembrie,pâna la 33.6 la suta. Pe parcursul acestei luni, BNM a intervenitprin vânzari masive de valuta, în suma totala de 156.4 milioanedolari SUA.

15Procurarile Moldovagaz s-au majorat cu 25.7 milioane dolari SUA în raportcu decembrie 2013, iar cele ale furnizorilor de energie electrica au înregistrat ocres, tere sezoniera de 7.0 milioane dolari SUA.

E

Caseta tehnică nr. 2

Impactul deprecierii cursului de schimb RUB/USD asupra transferurilor de ruble ruseşti în favoarea

persoanelor fizice prin intermediul băncilor din Republica Moldova

În trimestrul IV, 2014 pe piaţa valutară internaţională a fost sesizat un fenomen mai rar întâlnit, în decursul a trei

luni rubla rusească s-a depreciat cu circa 47.6 la sută în comparaţie cu dolarul SUA. Astfel dacă în luna septembrie

2014 un dolar SUA putea fi tranzacţionat în medie pentru 37.87 ruble, atunci în luna decembrie 2014 acesta era

tranzacţionat în medie pentru 55.91 ruble (graficul nr. 1). Totodată, conform datelor cu privire la transferurile de

mijloace băneşti prin intermediul băncilor din Republica Moldova, circa 37.3 la sută din aceste transferuri le

reprezintă cele în rublele ruseşti1 (graficul nr. 2). Reieșind din acest fapt este oportun să analizăm impactul acestei

deprecieri asupra transferurilor în ruble exprimate în dolari SUA, dar şi în lei moldoveneşti.

27.0

32.0

37.0

42.0

47.0

52.0

57.0

62.0

1/13

2/13

3/13

4/13

5/13

6/13

7/13

8/13

9/13

10/1

311

/13

12/1

31/

142/

143/

144/

145/

146/

147/

148/

149/

1410

/14

11/1

412

/14

-14.0

0.0

14.0

28.0

42.0

56.0

70.0

84.0

Evoluţia cursul de schimb RUB/USD

Aprecierea(-)/deprecierea(+) în termenianuali a cursului RUB/USD, % (s. d.)

Graficul nr. 1. Evoluţia cursului de schimb RUB/USD şi

aprecierea(-) / deprecierea(+) în termeni anuali (%, s. d.)

Sursa: BNM, calcule BNM

Graficul nr. 2. Structura transferurilor din străinătate

0%

20%

40%

60%

80%

100%

1/11

5/11

9/11

1/12

5/12

9/12

1/13

5/13

9/13

1/14

5/14

9/14

USD EUR RUB


De menţionat că, pentru populaţie este dificil să conceapă cum deprecierea rublei faţă de dolarul SUA influenţează

cursul de schimb al leului moldovenesc în raport cu rubla rusească. La panoul informativ al băncilor licenţiate cu

privire la cursurile de tranzacţionare a valutelor este afişat doar că un dolar SUA costă spre exemplu 15.10 lei, o

rublă rusească – 0.29 lei, moneda unică europeană – 18.80 lei. Analizând această informaţie, fără a poseda unele

cunoştinţe cu privire la stabilirea cursului de schimb, este evident că nu poţi percepe ce ar avea în comun

deprecierea rublei ruseşti faţă de dolarul SUA şi aprecierea leului moldovenesc în comparaţie cu rubla rusească.

Stabilirea cursului de schimb MDL/RUB se determină prin multiplicarea cursului oficial al leului moldovenesc faţă

de dolarul SUA cu cursul dolarului SUA faţă de rubla rusească stabilit pe piaţa internaţională la ora 14:00, ora

Chişinăului (sau prin divizarea cursului MDL/USD la cursul RUB/USD, conform Regulamentului cu privire la

stabilirea cursului oficial al leului moldovenesc faţă de valutele străine, art. 10). Prin urmare, evoluţia cursului de

schimb MDL/RUB este influenţat de doi factori:

Cursul de schimb MDL/USD –este un factor intern, ce poate fi gestionat de Banca Naţională a Moldovei.

Cursul de schimb RUB/USD –este un factor extern, ce nu poate fi gestionat de Banca Naţională a

Moldovei, deoarece stabilirea cursului de schimb al RUB/USD este o atribuţie a Băncii Centrale a Federaţiei

Ruse.

În continuare se va prezenta un exemplu simplu ce ar elucida care este impactul deprecierii cursului RUB/USD şi

MDL/USD asupra cursului MDL/RUB.

Tabelul nr. 1

Impactul deprecierii cursului RUB/USD şi MDL/USD asupra cursului MDL/RUB

Date efective Fixarea cursului MDL/USD Fixarea cursului RUB/USD

Cadranul I Cadranul II Cadranul III

09.2014 12.2012 2, % 09.2014 12.2012 , % 09.2014 12.2012 , %

MDL/USD 14.3208 15.4354 7.8 14.3208 14.3208 0.0 14.3208 15.4354 7.8

RUB/USD 37.8700 55.9051 47.6 37.8700 55.9051 47.6 37.8700 37.8700 0.0

MDL/RUB3 0.3782 0.2761 -27.0 0.3782 0.2562 -32.3 0.3782 0.4076 7.8

1 Conform datelor pentru primele nouă luni (până la intensificarea ritmului de depreciere a rublei ruseşti) ale anului 2014. Ponderea s-a calculat pe baza datelor exprimate în

USD. 2 deprecierea (+)/aprecierea(-) cursului de schimb din luna decembrie în comparaţie cu luna septembrie 3 raportul dintre cursul MDL/USD şi RUB/USD


Analiza datelor din cadranul I al tabelului nr. 1 arată că, pe parcursul trimestrului IV, 2014 s-a consemnat atât o

depreciere a cursului MDL/USD (7.8 la sută), cât şi a RUB/USD (47.6 la sută). De menţionat că, deprecierea

cursului RUB/USD a fost una net superioară celei aferente cursului MDL/USD, fapt ce a contribuit la aprecierea

leului moldovenesc faţă de rubla rusească cu circa 27.0 la sută. Această apreciere presupune că, dacă în luna

septembrie la convertirea a 100 ruble ruseşti populaţia încasa 37.82 lei, atunci în luna decembrie doar 27.61 lei.

Pentru a înţelege mai bine impactul acestor deprecieri asupra cursului MDL/RUB s-au creat două scenarii în care s-

a fixat rând pe rând cursul de schimb MDL/USD, apoi RUB/USD. În consecinţă, putem vizualiza care ar fi fost

cursul de schimb MDL/RUB la neutralizarea unui factor. În cadranul II al tabelului nr. 1 este prezentat scenariul

care presupune că cursul de schimb MDL/USD din luna decembrie ar fi egal cu cel din luna septembrie, în acest

caz nu s-ar fi consemnat deprecierea cursului MDL/USD. Astfel, evoluţia cursului MDL/RUB este influenţată în

exclusivitate de evoluţia cursului RUB/USD. În aceste condiţii observăm că, cursul de schimb MDL/RUB s-ar fi

apreciat cu 32.3 la sută, o apreciere mai pronunţată decât au prezentat datele efective (32.3 la sută > 27.0 la sută).

Totodată, dacă analizăm scenariul în care cursul de schimb RUB/USD nu s-ar fi depreciat pe parcursul trimestrului,

iar în cazul cursului MDL/USD se înregistrează datele efective (cadranul III aferent tabelului nr. 1), se conturează

că, cursul de schimb MDL/RUB s-ar fi depreciat cu 7.8 la sută (37.82 lei < 40.76 lei). Deci, aprecierea pronunţată a

cursului MDL/RUB pe parcursul trimestrului IV, 2014 a fost influenţată în exclusivitate de deprecierea cursului

RUB/USD pe piaţa internaţională.

-40-30-20-10

0102030405060708090

1/1

3

2/1

3

3/1

3

4/1

3

5/1

3

6/1

3

7/1

3

8/1

3

9/1

3

10/1

3

11/1

3

12/1

3

1/1

4

2/1

4

3/1

4

4/1

4

5/1

4

6/1

4

7/1

4

8/1

4

9/1

4

10/1

4

11/1

4

Efectul generat de evoluţia cursului RUB/USD

Ritmul anual de creştere a transferurilor în ruble

Ritmul anual de creştere a transfer. în ruble exprimate în USD


Graficul nr. 4. Evoluţia ritmului anual de creştere a

transferurilor în ruble ruseşti exprimate în USD (%) şi efectul

generat de evoluţia cursului de schimb RUB/USD

(puncte procentuale)

-36-27-18-909

182736455463728190

1/1

3

2/1

3

3/1

3

4/1

3

5/1

3

6/1

3

7/1

3

8/1

3

9/1

3

10

/13

11

/13

12

/13

1/1

4

2/1

4

3/1

4

4/1

4

5/1

4

6/1

4

7/1

4

8/1

4

9/1

4

10

/14

11

/14

Efectul generat de evoluţia cursului RUB/USDEfectul generat de evoluţia cursului MDL/USDRitmul anual de creştere a transferurilor în rubleRitmul anual de creştere a transfer. în ruble exprimate în MDL


Graficul nr. 3. Evoluţia ritmului anual de creştere a

transferurilor în ruble ruseşti exprimate în lei (%) şi efectul

generat de evoluţia cursului de schimb MDL/USD şi RUB/USD

(puncte procentuale)

Pentru a înţelege care este impactul acestei deprecieri majore a cursului de schimb RUB/USD asupra unei părţi

semnificative ale veniturilor populaţiei (transferurile în ruble ruseşti), se propune spre analiză graficul nr. 3, în care

este prezentată evoluţia în termeni anuali a transferurilor de ruble ruseşti recalculate în lei, având la bază datele cu

privire la transferurile de ruble prin intermediul băncilor din Republica Moldova şi a cursului de schimb MDL/USD

şi RUB/USD. Analiza graficului nr. 3 denotă că, pe parcursul anului 2013 şi în prima jumătate a anului 2014 ritmul

anual de creştere a transferurilor de ruble ruseşti a fost unul pronunţat, astfel poziţionându-se la un nivel mediu de

circa 50.0 la sută. Totodată, în a doua jumătate a anului 2014 se observă o temperare rapidă a acestuia, ca în luna

noiembrie 2014 să înregistreze un ritm de minus 2.5 la sută. În acelaşi timp, dacă convertim aceste transferuri în

dolari SUA, constatăm o temperare şi mai pronunţată a ritmului anual (minus 30.6 la sută în luna noiembrie 2014),

drept consecinţă a deprecierii cursului de schimb RUB/USD (graficul nr. 4). De menţionat că, dacă în primele opt

luni ale anului deprecierea cursului MDL/USD a reuşit să estompeze o parte din efectul generat de deprecierea

cursului RUB/USD, începând cu luna septembrie 2014 deprecierea cursului de schimb MDL/USD nu a mai putut

reduce efectul negativ generat de deprecierea cursului de schimb RUB/USD (graficul nr. 3). Deci, temperarea

pronunţată a ritmului anual de creştere a transferurilor de ruble ruseşti prin suprapunere cu deprecierea puternică a

cursului de schimb RUB/USD au forţat în luna octombrie 2014 părăsirea palierului pozitiv de către ritmul anual de

creştere a transferurilor de ruble ruseşti exprimate în lei (minus 1.1 la sută). Totodată, în luna noiembrie 2014 acesta

s-a diminuat mai accentuat, consemnând un nivel de minus 20.0 la sută (graficul nr. 3).



Activele oficiale de rezerva

Activele oficiale de rezerva la finele trimestrului IV, 2014,comparativ cu trimestrul anterior, s-au diminuat cu 496.5 milioanedolari SUA, pâna la 2156.6 milioane dolari SUA (Graficul 4.18).

Reducerea activelor oficiale de rezerva s-a produs din contulintervent, iilor nete de vânzare realizate de BNM în scopul atenuariifluctuat, iilor excesive ale cursului de schimb, precum s, i ca urmare

Graficul 4.18: Evolut,ia activelor oficiale derezerva exprimate în luni de import de marfuris, i servicii

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

6.0

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

ian.2010 ian.2011 ian.2012 ian.2013 ian.2014

luni de importmil. USD

Active oficiale de rezervăActive oficiale de rezervă în luni de import de mărfuri şi servicii

Sursa: BNM

a deprecierii monedelor componente ale rezervelor valutare fat, ade dolarul SUA.

În pofida reducerii activelor oficiale de rezerva pe parcursultrimestrului IV, nivelul acestora asigura în continuare o acoperiresuficienta a importurilor de marfuri s, i servicii (3.8 luni deimport16).

La consolidarea activelor oficiale de rezerva au contribuitgranturile s, i creditele acordate de principalii parteneri dedezvoltare, având în vedere granturile primite de la ComisiaEuropeana în valoare totala de circa 50.0 milioane dolari SUA,dintre care 19.9 milioane dolari SUA au fost alocate în cadrulAcordului de Liber Schimb Aprofundat s, i Cuprinzator RM-UE(DCFTA) s, i pentru implementarea proiectului ManagementulFinant,elor Publice, precum s, i 6.0 milioane dolari SUA destinatepentru sust, inerea proiectului de aprovizionare cu apa s, icanalizare. Ministerul Afacerilor Externe s, i Ministerul DezvoltariiRegionale din România au acordat granturi care s-au cifrat la 9.91milioane dolari SUA. Influxuri importante de credite au venit de laBanca Europeana de Investit, ii, care a alocat 19.8 milioane dolariSUA pentru reabilitarea drumurilor s, i de la Comisia Europeana,care a oferit un credit în suma de 1.92 milioane dolari SUAdestinat pentru reforma în educat, ie.

16Indicator calculat în baza prognozei pentru importul de marfuri s, i serviciipentru 2015.

49

Capitolul 5

Prognoza inflat,iei pe termenmediu

5.1 Ipoteze externe privind prognoza Tabelul 5.1: Evolutia asteptata a variabilelorexterne

valori medii anuale

2015 2016

Cresterea economica

în zona euro, % 0.4 1.0

Cresterea economica

în Federatia Rusa, % -4.8 -1.1

Inflatia anuala în zona euro, % 0.1 1.2

Inflatia anuala

în Federatia Rusa, % 11.0 7.5

USD/EUR 1.15 1.13

RUB/USD 63.1 61.2

Pretul petrolului Urals

(dolari SUA/baril) 52.3 61.1

Preturile internationale

la produsele alimentare, % -9.9 2.0

Sursa: ipoteze BNM pe baza datelor Consensus Economics sicotatii futures

Evenimentele din anul 2014 au avut un impact semnificativ asuprapietelor financiare, ale caror consecinte vor influenta economiamondiala si pe parcursul urmatoarelor trimestre. Astfel, noileconditii macroeconomice au la baza un pret al petrolului la celmai scazut nivel din ultimii ani, dar si diminuarea preturilorinternationale la majoritatea materiilor prime generata de cerereaslaba la nivel mondial. Pentru economiile avansate, pretul redusal petrolului reprezinta un stimul pentru accelerarea activitatiieconomice, însa pentru multe din ele va fi dificil de evitat deflatia.Riscul de deflatie este cel mai proeminent în zona euro si în Japoniasi se anticipeaza ca autoritatile monetare vizate vor adopta un si demasuri cu caracter ultrastimulativ. Pe fundalul politicii monetarea Sistemului Rezervelor Federale si anume a anticiparii majorariiratei de baza, continuarea aprecierii dolarului SUA este evidenta,riscurile fiind asociate reactiei pietelor valutare atât pe termenscurt, cât si pe termen lung. În regiune, evolutia economiilor vafi deteriorata de criza din Federatia Rusa si devalorizarea rubleirusesti.

În raportul World Economic Outlook Update din ianuarie 2015,Fondul Monetar International a diminuat prognoza cresteriieconomice la nivel mondial de la 3.8 la 3.5 la suta pentru anul2015 si de la 4.0 la 3.7 la suta pentru anul 2016. Practic, au fostdiminuate prognozele pentru majoritatea economiilor avansate,cu exceptia economiei Statelor Unite ale Americii, care în ultimeletrimestre a prezentat o recuperare puternica, ceea ce a determinatmajorarea cu 0.1 puncte procentuale a prognozei cresterii medii aeconomiilor avansate în anul 2015, la 2.4 la suta. Pentru anul2016, prognoza privind evolutia economiilor avansate este, deasemenea, de 2.4 la suta. Economiile emergente se confrunta cuprobleme majore, evoluând cu mult sub potential, ceea ce a avutun impact contractor asupra prognozelor. Pentru anul 2015, FMIprognozeaza ca economiile emergente vor creste în medie cu 4.3


la suta si cu 4.7 la suta în anul 2016, cu 0.6 si 0.5 puncteprocentuale respectiv în scadere comparativ cu prognoza din lunaoctombrie 2014.

Ca urmare a analizei situatiei mediului extern, dar si a prognozelororganizatiilor internationale, noua runda de prognoza va contineipoteze externe expuse în tabelul 5.1.

Graficul 5.1: Ritmul anual de crestere a PIB înzona euro

punc

te p

roce

ntua

le

−3

−2

−1

0

1

2

3

%

I/13 III/13 I/14 III/14 I/15 III/15 I/16 III/16−1.5

−1

−0.5

0

0.5

1

1.5

2

Diferenta(p.p), scala din dreapta Prognoza actuala Prognoza precedenta

Sursa: Eurostat, Consensus Forecasts, calcule BNM

În ultimele luni, economia zonei euro si-a continuat trendul slabascendent, riscul de deflatie aprofundându-se. Astfel, noua rundade prognoza prevede ca economia zonei euro va creste în anul2015 cu 0.4 la suta, iar în anul 2016 cu 1.0 la suta. La bazadiminuarii în continuare se afla anticiparile consecintelor evolutieislabe a principalilor parteneri comerciali ai zonei euro care seva reflecta în diminuarea activitat, ii economice, dar si persistentaconsecintelor crizei datoriilor suverane (Graficul 5.1). Cu toate ca

Graficul 5.2: Ritmul anual de cres, tere a PIB înFederat,ia Rusa

punc

te p

roce

ntua

le

−10

−5

0

5

%

I/13 III/13 I/14 III/14 I/15 III/15 I/16 III/16−6

−5

−4

−3

−2

−1

0

1

2

3


Sursa: Serviciul Federal de Statistica al Rusiei, ConsensusEconomics, calcule BNM

BCE a adoptat un program de relaxare cantitativa care presupuneprocurarea de active în valoare de 1.2 trilioane euro, în conditiilereducerii preturilor la petrol si a încetinirii activitatii economice,contracararea deflatiei din zona euro va fi relativ dificila. În rundacurenta de prognoza se asuma ca în medie preturile de consumîn zona euro vor stagna în anul 2015, astfel încât inflatia medieanuala va consemna valoarea de 0.1 la suta. Pentru anul 2016 seanticipeaza o majorare a preturilor de consum, iar inflatia medieanuala va oscila în jurul valorii de 1.2 la suta.

Majoritatea prognozelor organizatiilor de profil denota ca cel putinîn urmatoarele 4 trimestre economia Federatiei Ruse va fi în criza.Aceste prognoze au la baza pretul scazut al petrolului, consecintelesanctiunilor economice impuse de occident, dar si problemelestructurale ale economiei ruse. Pentru anul 2016 se anticipeaza ousoara redresare a situatiei, care va determina o diminuare maimica a produsului intern brut sau în cel mai bun caz o stagnarea economiei. Pentru runda curenta de prognoza se anticipeazaca produsul intern brut în Federatia Rusa se va diminua cu 4.8la suta în anul 2015 si cu 1.1 la suta în anul 2016 (Graficul 5.2).Accelerarea ritmului de crestere a inflatiei în Federatia Rusa în

Graficul 5.3: Rata medie de schimb USD/EUR

%

−20

−15

−10

−5

0

5

10

15

20

I/13 III/13 I/14 III/14 I/15 III/15 I/16 III/161.1

1.15

1.2

1.25

1.3

1.35

1.4

1.45

Diferenta(%), scala din dreapta Prognoza actuala Prognoza precedenta

Sursa: BCE, Consensus Economics, calcule BNM

ultimele luni, generata de deprecierea semnificativa a rublei rusestisi diminuarea ofertei în urma embargourilor, determina ca în rundacurenta de prognoza ritmul mediu anual de crestere a indiceluipreturilor de consum sa fie majorat de la 6.0 la 11.0 la suta pentruanul 2015 si de la 5.0 la 7.5 la suta pentru anul 2016.

Evolutia paritatii USD/EUR în urmatoarele doua trimestre vaurma un trend descrescator, doar ca fata de runda de prognozaprecedenta valorile prevazute în noua runda sunt semnificativ maijoase. La baza modificarii se afla decizia Bancii Centrale Europenede initiere a unei politici a ratelor dobânzilor în proximitateavalorii nule, decizie care deja a contribuit semnificativ ladeprecierea monedei unice europene pe parcursul ultimelor luni

Capitolul 5. Prognoza inflat, iei pe termen mediu 51

si init, ierea unui program de relaxare cantitativa similar celui alSRF. Astfel, se anticipeaza ca în anul 2015 valoarea medie aperechii valutare USD/EUR va fi de 1.15 comparativ cu 1.27 dinprognoza anterioara. Pentru anul 2016, prognoza cursului de

Graficul 5.4: Rata medie de schimb RUB/USD

%

−60

−40

−20

0

20

40

60


35

40

45

50

55

60

65


Sursa: Banca Centrala a Federat,iei Ruse, ConsensusForecasts, calcule BNM

schimb pentru perechea valutara USD/EUR a fost diminuata de la1.27 la 1.13. Drept urmare a modificarii prognozei valorii anuale,au suferit schimbari valorile medii trimestriale (Graficul 5.3).

Situatia precara a economiei Federatiei Ruse, diminuareaprognozelor privind cresterea economica si devalorizarea rubleirusesti din luna decembrie determina anticiparea unui cursnominal de schimb al rublei rusesti comparativ cu dolarul SUA de63.1 în anul 2015 si de 61.2 în anul 2016. Pentru comparatie, înrunda precedenta s-au prevazut valorile de 39.1 si de respectiv39.6 (Graficul 5.4).

În urma scaderii semnificative a pretului petrolului în ultimele luniale anului 2014, prognozele privind pretul mediu al petroluluipentru urmatoarele 8 trimestre a fost revizuit în diminuare. Astfel,în runda curenta se anticipeaza ca pretul mediu al petroluluide marca Urals va fi în anul 2015 de aproximativ 52.3 dolariSUA/baril fata de 85.0 dolari SUA/baril, cât s-a anticipat în rundaprecedenta de prognoza. Pentru anul 2016 se anticipeaza un

Graficul 5.5: Pret,ul petrolului de marca Urals

%

−50

−40

−30

−20

−10

0

10

20

30

40

50

US

D /

baril

1/13 7/13 1/14 7/14 1/15 7/15 1/16 7/1640

50

60

70

80

90

100

110

120


Sursa: Ministerul Economiei Federatiei Ruse, Bloomberg,calcule BNM

pret mediu al petrolului de 61.1 dolari SUA/baril fata de 95.0dolari SUA/baril prognozat în runda precedenta de prognoza.Factorul principal al reducerii drastice a preturilor la petrol, darsi a prognozelor prind evolutia acestora ramâne a fi surplusul depetrol înregistrat la nivel mondial si neadaptarea producatorilor depetrol la dezechilibrul înregistrat pe piata mondiala. De asemenea,aprecierea dolarului SUA, dar si evolutia slaba a economiei zoneieuro si temperarea economiei chineze vor sustine mentinereapreturilor la petrol la cele mai mici niveluri din ultimii ani (Graficul5.5).

Graficul 5.6: Ritmul anual de cres, tere aIndicelui pret,urilor mondiale la produselealimentare

punc

te p

roce

ntua

le

−5

0

5

10

%

1/13 7/13 1/14 7/14 1/15 7/15 1/16 7/16−20

−15

−10

−5

0

5

10


Sursa: FAO, calcule BNM

Cu toate ca perspectivele privind recolta viitoare nu sunt tocmaifavorabile si exista riscul introducerii restrictiilor privind exportulde cereale în Federatia Rusa, prognozele privind evolutia preturilorla produsele alimentare în anul 2015 se mentin. Factorii care aucontrabalansat efectul negativ al perspectivelor recoltei asuprapreturilor sunt aprecierea dolarului SUA si surplusul de anumiteproduse înregistrat pe unele piete, ca urmare a restrictiilor saureorientarii unor tari mari consumatoare spre alte surse. Ca siîn runda de prognoza din octombrie, se anticipeaza ca preturilemondiale la produsele alimentare se vor diminua în medie cu 9.9la suta în anul 2015, dupa care vor începe sa creasca în medie cuaproximativ 2.0 la suta în anul 2016 (Graficul 5.6).


5.2 Prognoza pe termen mediu

Cererea agregata

Runda actuala de prognoza anticipeaza o dinamica negativa adeviatiei PIB pentru întreaga perioada de prognoza. Conformscenariului, deviatia PIB, pentru trimestrul IV, 2014, înregistreazaun nivel nesemnificativ pozitiv, datorita persistentei cresteriieconomice în primele trei trimestre ale anului 2014 si acaracterului stimulativ al politicii monetare. Începând cutrimestrul I, 2015, va avea loc reorientarea deviatiei PIB în sensnegativ, unde va înregistra valori negative pentru întreagaperioada de prognoza, atingând valoarea minima în trimestrul I alanului 2015.

Graficul 5.7: Prognoza deviat,iei PIB

%

III/13 I/14 III/14 I/15 III/15 I/16 III/16−8

−6

−4

−2

0

2

4

III/13 I/14 III/14 I/15 III/15 I/16 III/16−8

−6

−4

−2

0

2

4%


Reorientarea deviatiei PIB la valori negative va fi posibila, înprimul rând, ca urmare a diminuarii cresterii surselor de finantarea consumului. Principala contributie negativa se presupune afi diminuarea volumului remiterilor în urma cresterilor reduseale activitatii economice în cele mai importante tari-surse deprovenienta ale acestora.

Plasarea activitatii economice sub nivelul sau potential pe termenlung va determina presiuni dezinflationiste pe întregul interval deprognoza. Caracterul politicii fiscale, ramâne a fi nesemnificativstimulativ pentru întreaga perioada de prognoza. Fata de raportulanterior, cererea interna este proiectata, preponderent, la valoriinferioare, cu exceptia trimestrelor III si IV, 2016, ceea ce implicapresiuni dezinflationiste relativ mai sporite. Acest fapt constituierezultatul cumulat al revizuirii în jos a deficitului de cerere pentruprima jumatate a anului curent si al reevaluarii conditiilormonetare reale, dar si al impactului mai restrictiv al cereriiexterne atât din partea zonei euro, cât si din partea FederatieiRuse. Cererea externa din partea zonei euro, ca urmare a

Graficul 5.8: Prognoza ritmului anual al IPCtotal

III/11 I/12 III/12 I/13 III/13 I/14 III/14 I/15 III/15 I/16 III/160

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10%

Intervalul de incertitudine

III/11 I/12 III/12 I/13 III/13 I/14 III/14 I/15 III/15 I/16 III/160

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10%

Tinta inflatiei


modificarii deviatiei PIB, are un impact mai restrictiv pentruîntreaga perioada de prognoza asupra activitatii economiceinterne, data fiind revizuirea acesteia spre diminuare. Cerereaexterna din partea Federatiei Ruse, aproximata prin deviatia de latrend a PIB real, îsi mentine impactul semnificativ restrictiv asupraactivitatii economice interne pe întregul interval de prognoza.


Inflatia

Conform scenariului din runda curenta de prognoza, rata anualaa inflatiei va înregistra nivelul de 5.8 la suta pentru anul 2015 si6.1 la suta în anul 2016. Conform proiectiei curente, rata anuala ainflatiei se va încadra în intervalul de variatie a tintei inflatiei peîntreg intervalul de prognoza. Desi inflatia este proiectata pe unteritoriu tolerabil, aceasta se va afla preponderent în jumatatea desus a intervalului de variatie. Valoarea maxima va fi înregistrata întrimestrele I si II, 2016 si va constitui 6.4 la suta.

Dinamica contributiei inflatiei de baza la rata anuala a inflatieiva avea o evolutie ascendenta în trimestrele I si II, 2015, dupacare se va diminua nesemnificativ pâna la sfârsitul perioadei deprognoza, fiind superioara comparativ cu raportul precedent. Prinurmare, proiectia inflatiei de baza va înregistra un nivel superiorîn termeni comparativi cu Raportul asupra inflatiei nr. 4, 2014,parasind intervalul de variatie în trimestrul I, 2015 si înregistrând otendinta de diminuare, va reveni în cadrul intervalului în trimestrulII, 2016.

Graficul 5.9: Decompozit,ia IPC

III/11 I/12 III/12 I/13 III/13 I/14 III/14 I/15 III/15 I/16 III/16−2

0

2

4

6

8

10%

Inflatia de baza Produse alimentare Preturi reglementate Combustibili


0

2

4

6

8

10%

Tinta

inflatiei


În pofida cresterilor nesemnificative ale preturilor produseloralimentare pe pietele internationale, preturile alimentareînregistreaza o contributie sporita la formarea ratei anuale ainflatiei în termeni comparativi cu Raportul asupra inflatiei nr. 4,2014. Aceasta crestere a preturilor alimentare este sustinuta dedeprecierea monedei nationale fata de dolarul SUA.

Evolutia preturilor reglementate va fi similara scenariului din cadrulRaportului asupra inflatiei nr. 4, 2014, mentinându-se contributiasporita din partea acestora în IPC.

Contributia combustibililor la rata anuala a inflatiei va avea otraiectorie descendenta pe întreaga perioada de prognoza, fiindpreponderent inferioara în termeni comparativi cu Raportul asuprainflatiei nr. 4, 2014. Diminuarea semnificativa a preturilor la petrolpe pietele internationale va determina diminuarea preturilor lacombustibili si a contributiei acestora în IPC.

Conduita politicii monetare va urmari în continuare calibrareaansamblului conditiilor monetare reale pentru asigurarea atingeriitintei inflatiei.


Compararea prognozei actuale cu prognoza anterioara

Traiectoria proiectata a ratei anuale a inflatiei conform scenariuluidin runda curenta de prognoza a fost revizuita în directiamajorarii pe tot orizontul de prognoza. Pe parcursul anului curent,rata anuala a inflatiei va fi în medie mai mare cu circa 1.2 puncteprocentuale fata de prognoza anterioara. Aceeasi tendintasuperioara fiind înregistrata si pentru anul 2016, nivelul rateianuale a inflatiei va fi în medie cu circa 1.4 puncte procentualemai mare fata de proiectia din cadrul Raportului asupra inflatieinr. 4, 2014.

Graficul 5.10: Ritmul anual al IPC totalp.p.


−2

−1

0

1

2

3%

Tinta inflatiei

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Diferenta (scala din dreapta) Prognoza actuala Prognoza anterioara


Contributia la rata anuala a IPC din partea inflatiei de baza pentruîntreaga perioada de prognoza este superioara, comparativ cu ceadin cadrul Raportului asupra inflatiei nr. 4, 2014, fapt determinatde o inflatie importata mai mare, precum si de deprecierea maipronuntata a monedei nationale fata de dolarul SUA.

Reconfigurarea proiectiei ratei anuale a inflatiei se datoreaza, pede o parte, contributiilor superioare din partea inflatiei de baza,produselor alimentare si a preturilor reglementate si, pe de altaparte, contributiilor inferioare din partea combustibililor.

Riscuri s, i incertitudini

Sectorul extern

Riscurile aferente redresarii lente a economiei globale si în speciala economiei regionale sunt semnificative. Volatilitatea pietelorfinanciare, agravate de riscul unei deteriorari bruste a conditiilorde lichiditate, ar putea majora costurile îndatorarii tarilor în cursde dezvoltare. Intensificarea tensiunilor geopolitice cu impact devolatilitate a pietelor de marfuri sau un stres financiar major într-oeconomie importanta în curs de dezvoltare ar putea conduce lao reevaluare a activelor cu risc. În cazul în care zona euro sauJaponia vor aluneca într-o perioada prelungita de stagnare saudeflatie, comertul global ar putea slabi si mai mult.

În context regional, riscurile sunt asociate cu situatia precara aeconomiei zonei euro si cu criza economica din Federatia Rusa.Presiunile dezinflationiste aferente comertului extern vor ficomplimentate de reducerea remiterilor, în contextul scaderiiactivitatii economice si cresterii somajului în tarile predilecteemigrantilor cu scop de lucru din Republica Moldova. În acelasitimp, continuarea trendurilor de depreciere a valutelor


economiilor partenere de comert vor alimenta depreciereamonedei nationale cu repercusiuni proinflationiste asuprapreturilor de consum.

Astfel, în runda curenta de prognoza au fost luate în considerareurmatoarele riscuri si incertitudini aferente evolutiei mediuluiextern:

• Aprecierea dolarului SUA. Dupa ce, în luna octombrie,Sistemul Rezervelor Federale a încheiat programul QE3 deprocurare a activelor, dolarul SUA s-a apreciat semnificativîn raport cu principalele monede de referinta, ceea ce acondus la turbulente intense pe pietele valutare. Totodata,în contextul evolutiei satisfacatoare a economiei SUA si alulterioarei majorari a ratei dobânzilor de catre SRF, dar si alintensificarii politicilor monetare stimulative în zona euro siJaponia, se estimeaza ca dolarul SUA va continua sa seaprecieze si în urmatoarele trimestre. Astfel, în mod direct,presiunile asupra cursului de schimb al monedei nationalevor continua, la rândul sau intensificând presiunileproinflationiste asupra preturilor marfurilor de import.Indirect, acestui fenomen mai sunt asociate si incertitudinileaferente efectelor scontate aprecierii dolarului SUA asupraevolutiei monedelor economiilor principalilor partenericomerciali. Mutarile structurale ale fluxurilor valutareaferente comertului extern, investitiilor si remiterilor vorcauza presiuni aditionale asupra cursului de schimb sirespectiv asupra inflatiei.

• Incertitudini sporite privind evolutia preturilor la petrol.Preturile la petrol s-au redus semnificativ începând cu iunie2014 pe fundalul cumularii lunare a surplusurilor de petrol.Prognozele organizatiilor de profil, la începutul anului 2015,nu ofera o viziune clara a evolutiei preturilor la petrol, deunde si apar incertitudinile. Pe de o parte, prognozeleprivind productia de petrol în anul 2015 sunt în diminuare,însa oricum aceasta nu asigura un echilibru între cererea sioferta mondiala de petrol, astfel putem conchide ca premisepentru majorarea preturilor la petrol nu sunt. Pe de altaparte, se presupune ca mai multe tari, din cauza înregistrariipierderilor, vor diminua productia de petrol. Însa, daca tarileîn cauza reprezinta o pondere nesemnificativa în volumulproductiei mondiale de petrol, e putin probabil ca aceasta sadetermine majorarea preturilor la petrol.

• Crestere economica slaba si deflatie în zona euro.Perspectivele privind economia zonei euro nu suntfavorabile: statisticile denota o recuperare relativ lenta aeconomiei zonei euro; persista riscul iesirii Greciei din zonaeuro, care ar putea atrage dupa sine o multime de


complicatii; comertul extern cu Federatia Rusa este în declinetc. Toate acestea, vor afecta investitiile, exporturile, înconditiile reorientarii Republicii Moldova spre tarileeuropene, dar si volumul remiterilor. Riscul diminuariivolumului remiterilor în euro este aprofundat si de crestereasemnificativa în ultimele luni a ratei somajului în Italia.

• Criza economica în Federatia Rusa. Riscurile aferentesituatiei precare a economiei Federatiei Ruse sunt majore,cu toate ca o parte din socurile introducerii restrictiilor laimport din partea Federatiei Ruse s-au aplanat. Începândcu trimestrul IV, 2014 economia Federatiei Ruse a intrat încriza, care conform prognozelor va continua înca minimum8 trimestre. Ca urmare a diminuarii activitatii economice,a devalorizarii rublei rusesti din decembrie 2014, dar si anoilor cerinte pentru emigrantii cu scop de lucru, volumulremiterilor din Federatia Rusa se va micsora semnificativ.

• Reducerea într-o masura mai mica sau chiar majorareapreturilor la produsele alimentare în regiune fata denivelul mondial. Majoritatea prognozelor aferenteevolutiei preturilor la produsele alimentare la nivel mondialindica diminuarea acestora în anul 2015, drept urmare arecoltei de cereale bogate din anul 2014, dar si asurplusurilor de produse lactate generate de reducereaimporturilor de lactate de catre doua piete mari siimportante - China si Federatia Rusa. Totusi, perspectiveleprivind recolta în anul 2015 în emisfera nordica nu suntexcelente, mai ales în regiune, unde sezonul de toamna afost secetos, ceea ce a afectat culturile de toamna. Deasemenea, în regiune, diminuarea preturilor la produselealimentare va fi temperata de deprecierea monedelor înmulte din economiile partenere comerciale.

• Reducerea ritmului activitatii economice a partenerilorcomerciali. Încetinirea activitatii economice în România,dar si aprofundarea crizei în Ucraina vor determinacontractarea economiei nationale, generând presiunidezinflationiste din partea cererii externe. Aceasta situatieva influenta inclusiv activitatea agentilor economici care aulegaturi strânse cu acest spatiu, de asemenea efectelenegative ar putea fi resimtite si prin retragerea partiala acapitalului din cadrul companiilor autohtone, iar activitateaacestora se anticipeaza ca se va diminua.

• Escaladarea conflictului militar din Ucraina ar puteaamplifica incertitudinile si riscurile existente în regiune, faptce ar descuraja sentimentul consumatorilor si al agentiloreconomici si ar putea genera presiuni dezinflationiste petermen mediu.

• Diminuarea remiterilor ar putea avea loc într-o masura


mai mare decât s-a prevazut în prognoza, din cauzaîncetinirii activitatii economice în Federatia Rusa si atendintei de depreciere a rublei rusesti fata de dolarul SUA,precum si ca urmare a barierelor administrative impuse decatre Federatia Rusa cetatenilor Republicii Moldova ceactiveaza pe teritoriul acestei tari. Aparitia presiunilordezinflationiste vor fi generate de diminuarea surselor definantare a consumului.

Ca rezultat, evolutia precara a economiei zonei euro si aFederatiei Ruse va avea consecinte nefaste asupra economieiinterna. Este prematura cuantificarea cu precizie a diminuariivolumului remiterilor, exporturilor si importurilor, precum si avolumului investitiilor, însa constientizarea riscurilor existente arputea determina initierea unor masuri de contracarare saudiminuare a efectelor negative.

Sectorul real

• Majorarea tarifelor în contextul deprecierii. În conditiileactuale marcate de tendinta de depreciere a monedeinationale, precum si de devierile financiare acumulate demai multi ani si de gradul sporit de uzura în sectorulenergetic, de transport etc. care necesita investitiiaditionale, dinamica preturilor reglementate prezinta unrisc semnificativ pentru traiectoria inflatiei pe termen mediu.În acest sens, tarifele actuale la serviciile comunale, desisunt percepute de populatie ca ridicate, nu sunt justificatedin punct de vedere economic. Din aceasta cauza furnizoriide servicii reglementate urmeaza în perioadele urmatoaresa înainteze demersuri autoritatilor publice locale, centralesi agentiilor de reglementare pentru majorarea tarifelor laserviciile reglementate.

• Productia agricola se anticipeaza ca se va diminuasemnificativ. Factorii care fundamenteaza aceasta ipotezasunt reprezentati de efectul bazei înalte si/saueventualitatea secetei. Dupa doi ani consecutivi deînregistrare a unor recolte satisfacatoare, deteriorareaconditiilor agrometeorologice poate fi lejer anticipata datafiind incidenta istorica înalta a fenomenelor naturalenefaste. Conditiile secetoase în vara anului 2015 ar puteadetermina o crestere pronuntata a preturilor la produselealimentare în a doua jumatate a anului 2015 si în anul 2016.Însa, chiar si în absenta acestora, înregistrarea uneiproductii agricole la un nivel mediu istoric ar reprezenta odiminuare a ofertei din acest sector. În cazul materializariiriscului respectiv, presiunile vor avea un caracterproinflationist.


• Cresterea tarifelor la energia electrica în Moldova pesteasteptari, ca rezultat al încetarii livrarilor energiei electricedin Ucraina (circa 60% din consumul populatiei).

• Mentinerea pretului international la produsele petroliere(marca Brent) sub nivelul de 50 dolari SUA/baril ardetermina diminuarea pretului la pompa al benzinei simotorinei, drept efect se vor consemna presiunidezinflationiste.

• Distorsionarea sectorului agricol. Impunerea de catreFederatia Rusa a embargoului la exportul de conserve dinlegume si fructe ar putea distorsiona activitateaîntreprinderilor din acest sector. Drept efect ar putea fisesizata o diminuare drastica a volumului productiei, care larândul sau va influenta în directia diminuarii atât numarulsalariatilor, cât si remunerarea acestora.

• Cresterea economiei informale. Înrautatirea climatului deafaceri din cauza socurilor adverse care s-au produs si celorpotentiale ar putea duce la majorarea ponderii sectoruluiinformal al economiei nationale. Ca rezultat, va sporivolumul banilor în circulatie, ceea ce genereaza diminuarealichiditatilor excesive ale sectorului bancar. Acest fapt ducela restrictivitatea politicii monetare. Totodata, crestereasectorului informal genereaza dezechilibre bugetului publicnational. Pe de o parte, acest fapt cauzeaza ineficientaadministrarii fiscale, adica diminuarea veniturilor publice,iar, pe de alta parte, determina majorarea cheltuielilor, caurmare a cresterii dobânzilor la VMS.

Sectorul monetar si public

• Cresterea dolarizarii a cauzat deja diminuarea lichiditatilorîn moneda nationala în sectorul bancar. Pe parcursul anului2014, ponderea depozitelor în valuta în depozitele pe sistema crescut de la 39.5 la suta pâna la 46.9 la suta.Continuarea acestei tendinte va avea un impact negativasupra mecanismului de transmisie a politicii monetare.Reducerea lichiditatilor va constrânge piata creditelor si vaafecta negativ cresterea economiei nationale, diminuândcererea agregata.

• Restrictivitatea ratelor dobânzii. Retragerea surselorbugetare din sectorul bancar va duce la scumpirearesurselor atrase din piata, scumpirea depozitelor vainfluenta ratele creditelor acordate atât populatiei, cât siagentilor economici, acest fapt la fel se va reflecta negativasupra cresterii economice. În acelasi timp, cresterea ratelorla depozite va afecta cresterea economica prin diminuarea


consumului, ratele mai mari la depozite pot determinapersoanele fizice sa amâne procurarea bunurilor de lungadurata în favoarea acumularii unui venit mai mare dindobânda bancara.

• Temperarea ritmului de crestere a masei monetare.Datele statistice cu privire la masa monetara din anul 2014ne arata ca ritmul de crestere a agregatului monetar M2 s-adiminuat de la 26.3 la suta anual în luna ianuarie pâna laminus 4.2 la suta anual în luna decembrie, pentru aceeasiperioada ritmul de crestere a masei monetare în sens larg(M3) s-a diminuat de la 24.3 la suta anual pâna la 5.3 lasuta anual. În acest context creste riscul aparitiei presiunilordezinflationiste.

• Tendint,a de temperare a cererii interne determinata dediminuarea venitului disponibil al populat, iei ar puteaexercita un impact negativ pronunt,at asupra consumuluipopulat, iei s, i, ca rezultat, asupra importului de marfuri.Având în vedere ca majoritatea acumularilor la bugetul destat provin din TVA s, i taxe de import, stagnarea încontinuare a cererii interne genereaza un impact negativasupra veniturilor bugetului de stat în anul curent, fapt ceva înclina balant,a riscurilor în direct, ia dezinflat, ionista prinlipsa resurselor necesare pentru implementarea unei politicibugetar-fiscale expansioniste.


Capitolul 6

Decizii de politica monetara

Rezumatul sedintei Consiliului de administratie al Bancii Nationale a Moldovei din 29.05.2014cu privire la politica monetara

A prezidat s, edint,a: dl Dorin Dragut,anu, guvernator – pres, edinte al Consiliului de administrat, ie.Au fost prezent, i: Membrii Consiliului de administratie - dl Marin Molosag, prim-viceguvernator – vicepresedinteal Consiliului de administratie, dna Emma Tabîrta, viceguvernator, dl Aureliu Cincilei, viceguvernator, dl IonSturzu, viceguvernator.Raportor: dl Radu Cuhal, director al Departamentului politica monetara si cercetari.Invitat, i: dl Andrei Rotaru, consilier al guvernatorului, dna Lucia Hadârca, director al Departamentului operatiunivalutare si relatii externe, dna Silvia Lizanciuc, s, ef al Direct, iei instrumente monetare s, i prognoze, Departamentuloperat, iuni de piat, a, dl Vladimir Turcanu, director al Departamentului reglementare si supraveghere bancara, dnaNatalia Sîrbu, director al Departamentului juridic.Radu Cuhal a prezentat situatia macroeconomica actuala, inclusiv pe pietele monetara, valutara, de credit si adepozitelor, evolutia mediului macroeconomic extern, analiza inflatiei curente si a factorilor de influenta asupraprocesului inflationist. Membrii Consiliului de administrat, ie au evaluat impactul masurilor de politica monetaraimplementate anterior. Au fost discutate ipotezele si scenariile noii runde de prognoza pe termen mediu, inclusivmasurile de politica monetara ce urmeaza a fi adoptate în vederea încadrarii inflatiei în tinta.Membrii Consiliului de administratie au evaluat aspectele definitorii la adresa inflat, iei pe termen mediu, cument, ionarea riscurilor dezinflat, ioniste generate în special de deprecierea monedelor nationale ale unor partenericomerciali si de recuperarea lenta a cererii agregate interne. Escaladarea tensiunii geopolitice din regiunes, i eventuala majorare a preturilor la produsele alimentare pe pietele internationale ar putea induce presiuniinflationiste.În vederea pastrarii caracterului stimulativ al politicii monetare, precum si ancorarii anticipatiilor inflationiste,Consiliul de administratie a decis ment, inerea indicatorului principal de politica monetara - rata de baza la nivelulactual. Totodata, se impune monitorizarea evolutiilor interne si cele ale mediului economic international, inclusivdinamica privind consumul populatiei, remiterilor si modificarea conditiilor de comert extern, astfel încât, prinflexibilitatea cadrului operational specific strategiei de tintire a inflatiei, sa fie asigurata mentinerea stabilitatiipreturilor pe termen mediu.Ca rezultat, Consiliul de administrat, ie al BNM a adoptat urmatoarea hotarâre:1. se ment, ine rata de baza aplicata la principalele operat, iuni de politica monetara pe termen scurt lanivelul actual de 3.5 la suta anual;2. se ment, in ratele de dobânda:• la creditele overnight la nivelul actual de 6.5 la suta anual,• la depozitele overnight la nivelul actual de 0.5 la suta anual;3. se ment, ine norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenes, ti s, i în valuta straina lanivelul actual de 14.0 la suta din baza de calcul.

Rezultatele votarii

PRO – 5 CONTRA – 0 ABT, INUT – 0

Pres, edintele Consiliului de administrat, ie Secretar al Consiliului de administrat, ie

Dorin DRAGUT, ANU Sergiu SURDU

Capitolul 6. Decizii de politica monetara 61

Rezumatul s, edint,ei Consiliului de administrat, ie al Bancii Nat, ionale a Moldovei din 26.06.2014cu privire la politica monetara

A prezidat s, edint,a: dl Dorin Dragut,anu, guvernator – pres, edinte al Consiliului de administrat, ie.Au fost prezent, i: Membrii Consiliului de administratie - dl Marin Molosag, prim-viceguvernator – vicepresedinteal Consiliului de administratie, dl Aureliu Cincilei, viceguvernator, dl Ion Sturzu, viceguvernator.Raportor: dl Radu Cuhal, director al Departamentului politica monetara s, i cercetari.Invitat, i: dl Andrei Rotaru, consilier al guvernatorului, dna Lucia Hadârca, director al Departamentului operatiunivalutare si relatii externe, dna Nina Savin, director al Departamentului operatiuni de piata, dl Vladimir Turcanu,director al Departamentului reglementare si supraveghere bancara, dna Natalia Sîrbu, director al Departamentuluijuridic.Radu Cuhal a prezentat situatia macroeconomica actuala, inclusiv pe pietele monetara, valutara, de credit si adepozitelor, evolutia mediului macroeconomic extern, analiza inflatiei curente si a factorilor de influenta asupraprocesului inflationist. Membrii Consiliului de administrat, ie au evaluat impactul masurilor de politica monetaraimplementate anterior. Au fost discutate ipotezele si scenariile noii runde de prognoza pe termen mediu, inclusivmasurile de politica monetara ce urmeaza a fi adoptate în vederea încadrarii inflatiei în tinta.Membrii Consiliului de administratie au evaluat aspectele definitorii la adresa inflat, iei pe termen mediu, cupredominarea riscurilor dezinflat, ioniste generate în special de deprecierea monedelor nationale ale unor partenericomerciali si de recuperarea lenta a cererii agregate interne. Escaladarea tensiunii geopolitice din regiune arputea induce presiuni inflationiste.În vederea ancorarii anticipatiilor inflationiste în contextul mentinerii ratei inflatiei în proximitatea tintei de5.0 la suta pe termen mediu, cu o posibila deviere de ± 1.5 puncte procentuale, Consiliul de administratie adecis ment, inerea indicatorului principal de politica monetara - rata de baza la nivelul actual de 3.5 la suta.Totodata, este necesara monitorizarea evolutiilor interne si cele ale mediului economic international, inclusivdinamica privind consumul populatiei, remiterile, indicatorii pietei valutare si modificarea conditiilor de comertextern, astfel încât, prin flexibilitatea cadrului operational specific strategiei de tintire a inflatiei, sa fie asiguratamentinerea stabilitatii preturilor pe termen mediu.Ca rezultat, Consiliul de administrat, ie al BNM a adoptat urmatoarea hotarâre:1. se ment, ine rata de baza aplicata la principalele operat, iuni de politica monetara pe termen scurt lanivelul actual de 3.5 la suta anual;2. se ment, in ratele de dobânda:• la creditele overnight la nivelul actual de 6.5 la suta anual,• la depozitele overnight la nivelul actual de 0.5 la suta anual;3. se ment, ine norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenes, ti s, i în valuta straina lanivelul actual de 14.0 la suta din baza de calcul.

Rezultatele votarii



Dorin DRAGUT, ANU Iurie BORS,


Rezumatul s, edint,ei Consiliului de administrat, ie al Bancii Nat, ionale a Moldovei din 31.07.2014cu privire la politica monetara

A prezidat s, edint,a: dl Dorin Dragut,anu, guvernator – pres, edinte al Consiliului de administrat, ie.Au fost prezent, i: Membrii Consiliului de administratie - dl Marin Molosag, prim-viceguvernator – vicepresedinteal Consiliului de administratie, dna Emma Tabîrta, viceguvernator, dl Aureliu Cincilei, viceguvernator, dl IonSturzu, viceguvernator.Raportor: dl Octavian Teaca, director adjunct de departament, sef al Direct, iei analize si prognozemacroeconomice, Departamentul politica monetara s, i cercetari.Invitat, i: dl Andrei Rotaru, consilier al guvernatorului, dna Lucia Hadârca, director al Departamentului operatiunivalutare si relatii externe, dna Silvia Lizanciuc, s, ef al Direct, iei instrumente monetare s, i prognoze, Departamentuloperat, iuni de piat, a, dl Vladimir Turcanu, director al Departamentului reglementare si supraveghere bancara, dnaNatalia Sîrbu, director al Departamentului juridic.Octavian Teaca a prezentat situatia macroeconomica actuala, inclusiv pe pietele monetara, valutara, de credit si adepozitelor, evolutia mediului macroeconomic extern, analiza inflatiei curente si a factorilor de influenta asupraprocesului inflationist. Membrii Consiliului de administrat, ie au evaluat impactul masurilor de politica monetaraimplementate anterior. Au fost discutate ipotezele si scenariile noii runde de prognoza pe termen mediu, inclusivmasurile de politica monetara ce urmeaza a fi adoptate în vederea încadrarii inflatiei în tinta.Consiliul de administratie a evaluat aspectele definitorii la adresa inflat, iei pe termen mediu, cu ment, ionareariscurilor dezinflat, ioniste generate în special de deprecierea monedelor nationale ale unor parteneri comerciali side diminuarea cererii agregate interne. Escaladarea tensiunii geopolitice din regiune ar putea induce presiuniinflationiste. Interdictiile de comert impuse de Federatia Rusa pentru unele produse alimentare, dar si alterestrict, ii care ar putea fi introduse vor spori presiunile dezinflationiste pe termen scurt, în conditiile atestarii unuisurplus de oferta pe piata interna.În vederea ancorarii anticipatiilor inflationiste, Consiliul de administratie a decis ment, inerea indicatoruluiprincipal de politica monetara - rata de baza la nivelul actual de 3.5 la suta. Totodata, BNM va monitoriza si vaanticipa evolutiile interne si cele ale mediului economic international, inclusiv dinamica privind consumulpopulatiei, remiterile, indicatorii pietei valutare si modificarea conditiilor de comert extern, astfel încât, prinflexibilitatea cadrului operational specific strategiei de tintire a inflatiei, sa fie asigurata mentinerea stabilitatiipreturilor pe termen mediu.Ca rezultat, Consiliul de administrat, ie al BNM a adoptat urmatoarea hotarâre:1. se ment, ine rata de baza aplicata la principalele operat, iuni de politica monetara pe termen scurt lanivelul actual de 3.5 la suta anual;2. se ment, in ratele de dobânda:• la creditele overnight la nivelul actual de 6.5 la suta anual,• la depozitele overnight la nivelul actual de 0.5 la suta anual;3. se ment, ine norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenes, ti s, i în valuta strainala nivelul actual de 14.0 la suta din baza de calcul.

Rezultatele votarii



Dorin DRAGUT, ANU Sergiu SURDU

63

Lista de figuri

1.1 Rata anuala a IPC s, i a inflat, iei de baza (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6

1.2 Rata anuala a subcomponentelor inflatiei (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6

1.3 Evolut, ia inflat, iei anuale s, i contribut, ia subcomponentelor (p.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

1.4 Contribut, ia componentelor la dinamica anuala a inflat, iei de baza (p.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . 7

1.5 Contribut, ia componentelor la dinamica anuala a pret,urilor la produsele alimentare (p.p.) . . . . . 8

1.6 Contribut, ia componentelor la dinamica anuala a pret,urilor reglementate (p.p.) . . . . . . . . . . . 9

1.7 Contribut, iile componentelor la cres, terea anuala a pret,urilor la combustibili (p.p.) . . . . . . . . . 9

1.8 Evolut, ia s, i prognoza IPC de la implementarea regimului de t, intire a inflat, iei (%) . . . . . . . . . . 10

1.9 Ritmul anual al IPPI (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11

1.10 Evolutia indicelui preturilor în constructii (%, fata de perioada similara a anului precedent) . . . . 11

2.1 Evolut, ia indicilor PMI* . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12

2.2 Aprecierea (-) / deprecierea (+) medie lunara a ratei de schimb a MDL,RON, RUB, UAH fat, a deUSD s, i EUR comparativ cu perioada precedenta (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12

2.3 Ritmul anual de cres, tere a indicilor pret,urilor mondiale (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13

2.4 Rata somajului în zona euro, Italia, România si Federatia Rusa (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

3.1 Contribut, ia componentelor cererii la cres, terea PIB (p.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20

3.2 Contribut, ia componentelor (p.p.) la cres, terea consumului final al gospodariilor populat, iei (%) . 21

3.3 Evolut, ia venitului disponibil al populat, iei (%, fat, a de perioada similara a anului precedent) s, icontribut, iile subcomponentelor (p.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

3.4 Datoria de stat ca pondere în PIB (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

3.5 Curba randamentelor VMS (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23

LISTA DE FIGURI 64

3.6 Investit, ii în active materiale pe termen lung pe tipuri de mijloace fixe (%, fat, a de perioada similaraa anului precedent) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24

3.7 Investit, ii în active materiale pe termen lung pe surse de finant,are (%, fat, a de perioada similara aanului precedent) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24

3.8 Evolut, ia ritmului anual de cres, tere a exporturilor (%) s, i contribut, ia pe categorii de t, ari (p.p.) . . . 24

3.9 Evolut, ia ritmului anual al exporturilor (%) s, i contribut, ia subcomponentelor pe grupe de marfuri(p.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25

3.10 Evolut, ia ritmului anual de cres, tere a importurilor (%) s, i contribut, ia pe categorii de t, ari (p.p.) . . 25

3.11 Evolut, ia ritmului anual al importurilor (%) s, i contribut, ia subcomponentelor pe grupe de marfuri(p.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25

3.12 Evolut, ia în termeni reali a comert,ului extern (%, fat, a de perioada similara a anului precedent) . . 26

3.13 Contribut, ia sectoarelor economiei la cres, terea PIB (p.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26

3.14 Evolut, ia în termeni reali a product, iei industriale s, i a transportului de marfuri (scala din dreapta),(%, fat, a de luna similara a anului precedent) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26

3.15 Evolut, ia comert,ului intern (%, fat, a de perioada similara a anului precedent) . . . . . . . . . . . . . 27

3.16 Product, ia globala agricola (%) s, i contribut, ia sectoarelor (p.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27

3.17 Populat, ia de 15 ani s, i peste dupa situat, ia economica (%, fat, a de perioada similara a anuluiprecedent) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28

3.18 Evolut, ia ratei s, omajului s, i a ratei de ocupare (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28

3.19 Populat, ia ocupata pe activitat, i ale economiei nat, ionale (%, fat, a de perioada similara a anuluiprecedent) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28

3.20 Fondul de salarizare în economie (%, fat, a de perioada similara a anului precedent) . . . . . . . . . 29

3.21 Salariul mediu real** (%, fat, a de perioada similara a anului precedent) . . . . . . . . . . . . . . . . 29

3.22 Salariul mediu real s, i productivitatea în industrie (%, fat, a de perioada similara a anului precedent) 29

3.23 Ponderea contului curent în PIB (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30

3.24 Ponderea exporturilor s, i a importurilor în PIB (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30

3.25 Ponderea transferurilor în PIB (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

3.26 Ponderea fluxurilor financiare în PIB (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

LISTA DE FIGURI 65

3.27 Ponderea investit, iilor directe în PIB (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

3.28 Ponderea datoriei externe în PIB (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

4.1 Ratele medii lunare de referint, a pe piat,a interbancara s, i rata de baza a BNM (%) . . . . . . . . . . 33

4.2 Evolut, ia lunara a coridorului ratelor dobânzilor (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33

4.3 Evolut, ia cursului oficial de schimb USD/MDL s, i volumul tranzact, iilor zilnice ale BNM, trimestrul IV,2014 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37

4.4 Modificarea agregatelor monetare (%, cres, tere anuala) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38

4.5 Dinamica agregatului monetar M3 (%, contribut, ia componentelor în cres, tere anuala) . . . . . . . 38

4.6 Evolut, ia soldului creditelor (%, cres, tere anuala) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39

4.7 Ponderile soldului creditelor (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39

4.8 Dinamica soldului depozitelor (%, cres, tere anuala) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40

4.9 Ratele medii ale dobânzilor la portofoliul creditelor s, i depozitelor (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . 41

4.10 Evolut, ia marjei bancare (p.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42

4.11 Fluctuat, iile cursului oficial de schimb al leului moldovenesc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42

4.12 Deprecierea altor monede fat, a de USD ( tr.III, 2014=100) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43

4.13 Dinamica cursului de schimb nominal efectiv (NEER) s, i real efectiv (REER) al MDL calculat în bazaponderii principalilor parteneri comerciali (dec.2000-100%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43

4.14 Contribut, ia principalilor parteneri comerciali ai Republicii Moldova la modificarea cursului realefectiv în tr.IV, 2014 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43

4.15 Ritmul de cres, tere a ofertei nete de valuta straina de la persoanele fizice, pe valute fat, a de perioadasimilara a anului precedent . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44

4.16 Structura valutara a ofertei nete de valuta straina (valutele sunt recalculate în USD la cursul mediuconstant) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44

4.17 Gradul de acoperire a vânzarilor nete de catre oferta neta s, i dinamica cursului oficial . . . . . . . . 44

4.18 Evolut, ia activelor oficiale de rezerva exprimate în luni de import de marfuri s, i servicii . . . . . . . 48

5.1 Ritmul anual de crestere a PIB în zona euro . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50

5.2 Ritmul anual de cres, tere a PIB în Federat, ia Rusa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50

LISTA DE FIGURI 66

5.3 Rata medie de schimb USD/EUR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50

5.4 Rata medie de schimb RUB/USD . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51

5.5 Pret,ul petrolului de marca Urals . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51

5.6 Ritmul anual de cres, tere a Indicelui pret,urilor mondiale la produsele alimentare . . . . . . . . . . 51

5.7 Prognoza deviat, iei PIB . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52

5.8 Prognoza ritmului anual al IPC total . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52

5.9 Decompozit, ia IPC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53

5.10 Ritmul anual al IPC total . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54

67

Lista de tabele

1.1 Evolut, ia s, i prognoza IPC s, i a componentelor sale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

2.1 Evolut, ia produsului intern brut si a inflatiei în economiile selectate (%) . . . . . . . . . . . . . . . . 18

5.1 Evolutia asteptata a variabilelor externe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49

68

Listă de casete tehnice

C.1 Piața internațională a petrolului și impactul asupra pieței interne în condițiile evoluției cursului monedei naționale……………………………………..…………………. 16

C.2 Impactul deprecierii cursului de schimb RUB/USD asupra transferurilor de ruble rusești în favoarea persoanelor fizice prin intermediul băncilor din RM………………….46

Date post:	19-Jul-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	0 times

Raport asupra inﬂatiei nr. 1, februarie 2015 · contractându-se cu 2.7 la sut˘a comparativ cu...

Documents