---

A venit cre}terea economic@ din investi]ii?Cu siguran]@ c@ da. Ultimii patru ani auadus câtvea zeci de miliarde de euro iarimpactul lor este unul evident. Tipul aceas-tor investi]ii - generatoare de valoaread@ugat@ sau doar promotoare ale consu-mului - este o alt@ chestiune. De fapt, între-barea corect@ este de a estima pondereainvesti]iilor în cre}terea economic@ }i de avedea dac@ nu cumva apeten]a pentru con-sum a avut un rol mai important în cifrelede cre}tere a PIB pe care le vedem ast@zi.Cele dou@ surse ale cre}terii economiceromâne}ti ]in de consum }i de investi]ii, înpondere variate, cu efecte diferite, dar celpu]in în calculul matematic al PIB, ambeleaduc procente consistente.

Decizia României de aderare la Uniunea European@ }iadmiterea sa ca membru, la 1 ianuarie 2007, reprezint@o orientare strategic@ asumat@ de toate for]ele politiceale ]@rii }i de majoritatea popula]iei. Ulterior ader@rii laUniunea European@, la un orizont de timp ce, deocam-dat@, este situat la nivelul anilor 2013-2014, Româniaurmeaz@ s@ intre }i în zona euro, prin adoptarea camoned@ na]ional@ a monedei europene euro.

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Via]a noastr@ cuprinde - adeseaca într-un amurg de paradis -scrisori ce nu ne-au fost tri misede-o mân@ care nu ne-a scris”

Sorin Botez

c my b

c my b

nr. 182 anul 4 vineri, 5 septembrie 2008 0,50 RON

Decebal N. TOD~RI[~Bursa din Sibiu

pag. 7

Imaginea s@pt@m$nii

continuare ^n pagina 7

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

Nu este dificil de observat c@ economia româneasc@ în anulde gra]ie 2008 constituie, pentru observatorii ei din@untrul }idinafara ]@rii, un izvor nesecat de paradoxuri }i controverse.Prima constatare-}oc este aceea c@, într-un climat interna]ionalnefavo rabil }i prea pu]in optimist, România a înregistrat }i con-tinu@ s@ men]in@ un ritm-record al cre}terii economice, nemaiîn-tâlnit în istoria tranzi]iei noastre. Într-adev@r, nu este la îndemâ-na oricui, inclusiv a unor puternice economii europene confrun-tate cu stagn@ri }i crize problematice, s@ raporteze cre}teri aleprodusului intern brut de 8,8 la sut@ în primul semestru }i chiarde 9,3 la sut@ în trimestrul II al anului 2008, a}a cum o faceRomânia. Cercetând retrospectiv evolu]ia acestui indicatorîncepând cu anul 1990, constat@m c@ numai în 1995 }i 2004 ne-am mai întâlnit cu performan]e cât de cât comparabile cu ceade acum. Fapt este c@, în prezent, PIB-ul nostru cre}te într-unritm care surclaseaz@ toate ]@rile

Nu-i bine nici când e bine!

continuare ^n pagina 2

PUNCTUL PE EUROPA

Oriental Pearl Tower - ShanghaiB.N.R.

Dan SUCIU

Emil DAVID

P@mântul – rotund }i plat

Cardul-inova]ie revolu]ionar@

De ce cre}te economia?

[intirea infla]iei }i trecerea la euro

Revolu]iile industriale }i globalizarea (IV)

Friedrich List

„Am tr@it destul de mult, pentru a vedea c@ diferen]ele pot na}tedoar ur@, când, de fapt, ar trebui mai ales cunoscute”

Stendhal

Spre 1800, în condi]iile revolu]iilor industriale, Anglia, Fran]a,Germania, Statele Unite, Japonia, Rusia etc. vorbeau cam aceea}i„limb@ economic@”, dezvoltând, fiecare dintre ele, în raport cu cele-lalte, în foarte mare m@sur@, interese generale de acela}i tip }i ]integenerale de acela}i tip, procese generale de acela}i tip. Produc]ia,productivitatea, profitul, structuri economice, al@turi de cele dejaamintite, deveniser@ }i ele cuvinte de ordine. Având un „numitorrelativ comun”, de}i „num@r@torul” era diferit, este neîndoielnic c@s-au f@cut pa}i mari înainte spre ceea ce ast@zi numim „glob-alizare”.

UTRECHT 2009

continuare ^n pag. 4-5

continuare ^n pag. 8

Dan POPESCU

Lia-Alexandra BALTADOR pag.3

Tendin]e mondiale în ocuparea for]ei de munc@dr. Livia ILIEdrd.Lucian BELA{CU pag.5

pag. 6conf. univ. dr. Răzvan ȘERBUec. Vintilă POP

drd.Lucian BELA{CU

MONED~ VINERI 5 SEPTEMBRIE 20082

urmare din pag1Aderarea la Uniunea European@

reprezint@ }ansa României de a ate-nua }i, eventual, elimina decalajelecare o despart de nivelul de dezvol-tare atins de ]@rile Uniunii Europene.Adoptarea euro va reprezenta unpas de extrem@ importan]@ în cadrulprocesului, dar ea nu va putea firealizat@ prea curând fa]@ demomentul ader@rii, dat@ fiind nece-sitatea îndeplinirii criteriilor de con-vergen]@ impuse oric@rei ]@ri caredore}te acest lucru. În acela}i timp,dac@ aderarea la zona euro este însine un obiectiv strategic fundamen-tal, momentul efectiv al adopt@riieuro va fi apreciat cu mult@ grij@,pentru estimarea corect@ a avantaje-lor }i dezavantajelor pe care acestdemers le antreneaz@. Conform Tratatului de laMaastricht, ]@rile care ader@ laUniunea European@ sunt considera-te state membre, cu o derogaretemporar@ în privin]a adopt@riimonedei comune. Astfel, ulteriorader@rii, noile state membre vorintra în Mecanismul de SchimbEuropean II (engl. Exchange RateMechanism II – ERM II) }i apoi, înfunc]ie de îndeplinirea criteriilor deconvergen]@, vor putea s@ adoptemoneda euro. Trebuie men]ionat c@mecanismul ini]ial ERM I, adoptatîn 1979, a fost un sistem multila-teral al cursurilor de schimb, princare monedele participante aveaustabilite parit@]i centrale fa]@ decelelalte, prin intermediul cursurilorde schimb încruci}ate prin ECU,fa]@ de care puteau fluctua într-oband@ de ±2,25%. Ulterior crizeiERM din 1992-1993, marcate deie}irea din mecanism a MariiBritanii }i a Italiei, ca }i de deva-lorizarea pesetei spaniole, a escu-do-ului portughez }i a punt-uluiirlandez, banda de fluctua]ie a fost

majorat@ la ±15%, începând cuaugust 1993. La debutul celui de-al treilea stadiu al UniuniiEconomice }i Monetare, în 1999,ERM I a fost înlocuit cu ERM II,un mecanism bilateral, în cadrulc@ruia fiecare moned@ participant@are definit@ o paritate central@ fa]@de euro, cu o band@ de fluctua]iede ±15%. De asemenea, în situa]iaapari]iei unor presiuni asupracursu lui de schimb, Banca Central@European@ (care preia în bun@m@sur@ atribu]iile b@ncilor centraledin ]@rile care adopt@ euro) esteobligat@ s@ sprijine b@ncile centralena]ionale, atunci când nivelulcursu lui atinge marginile benzii defluctua]ie }i are posibilitatea de asus]ine interven]iile b@ncilor centra-le na]ionale atunci când cursul deschimb evolueaz@ în interiorul ben-zii de fluctua]ie.Tratatul de la Maastricht consider@drept condi]ii necesare }i suficien-te pentru ca o ]ar@ s@ adopte euroun set de criterii de convergen]@nominal@, dup@ cum urmeaz@:- un deficit bugetar care s@ sesitueze la o valoare de sub 3 pro-cente din produsul intern brut;- o datorie public@ total@ mai mic@de 60 la sut@ din PIB în anuladopt@rii monedei unice- o rat@ a infla]iei care s@ nudep@}easc@ cu mai mult de 1,5puncte procentuale infla]ia medie acelor mai performante trei state dinUniunea European@;- o rat@ a dobânzii la titlurile de statpe zece ani care s@ nu dep@}easc@cu mai mult de 2 puncte procentua-le rata medie a dobânzii pentru celemai performante trei state;- un grad ridicat de stabilitate acursului de schimb al monedeina]ionale; criteriul de convergen]@asociat cursului de schimb esteuna dintre condi]iile care trebuieîndeplinit@ înainte de adoptarea

monedei unice, autorit@]ile europe-ne considerând, în prezent, c@ sta-bilitatea cursului de schimb poate fiatins@ în modul urm@tor: (1) parti-ciparea obligatorie în ERM II, celpu]in doi ani înainte de intrarea înzona euro; (2) imposibilitatea reali-nierii parit@]ii centrale, în sensuldevaloriz@rii monedei na]ionale fa]@de euro, în cei doi ani de partici-pare în ERM II; (3) de}i bandastandard în ERM II este de ±15%,nu este exclus@ posibilitatea stabi-lirii unei benzi mai înguste de fluc-tua]ie a cursului de schimb.Preciz@m c@, în cadrul ERM II,Danemarca a optat pentru o marj@de fluctua]ie mai redus@, de numai±2,25 la sut@. Pe de alt@ parte,exist@ o diferen]@ între marjele deflcutua]ie declarate a fi adoptate demonedele participante la ERM II }imarjele efective de fluctua]ie alemonedelor. Astfel, în afar@ deDanemarca, celelalte patru ]@ri carese afl@ în prezent în ERM II –Slovacia, Letonia, Lituania }iEstonia – au adoptat marja de15%, dar marjele efective de fluc-tua]ie ale cursului de schimb pen-tru monedele lor na]ionale sunt de0% pentru Estonia }i Lituania, }ide 1% pentru Letonia. Merit@ remarcat faptul c@ uneledintre aceste criterii de convergen]@sunt variabile, nivelul lor fluctuândanual în func]ie de performan]a]@rilor membre ale UniuniiEuropene – acesta este cazulinfla]iei }i al ratei dobânzii pe ter-men lung. Conform Raportului deConvergen]@ al B@ncii CentraleEuropene, în decembrie 2006, cri-teriul de infla]ie a fost de 2,8 lasut@ – determinat ca media celormai bune trei performere de 1,1 lasut@, la care se adaug@ un procentde 1,5 puncte -, iar criteriul dedobând@ a fost de 6,2 la sut@ –determinat ca o medie de 4,2 laur

sut@ a celor mai bune trei perfor-mere, la care se adaug@ 2 puncteprocentuale. Din tabelul prezentat(Sursa: Is@rescu, M., România:Drumul c@tre euro, Banca Na]ional@a României, martie 2007) seobserv@ c@, în decembrie 2006,România îndeplinea criteriile de con-vergen]@ fixe – deficitul bugetar }idatoria public@ -, dar nu }i pe celevariabile – rata infla]iei }i rata dobân-zii. În privin]a stabilit@]ii cursului deschimb, fluctua]ia cursului leului seîncadra efectiv în marja de ±15% aERM II, dar România nu aderase laacest mecanism de schimb.Principalele cauze ale nerespect@riide c@tre România a criteriului refe-ritor la rata medie a infla]iei, decare este legat@ }i nerespectareacriteriului cu privire la rata dobân-zii, sunt finalizarea cu întârziere aprocesului de liberalizare apre]urilor }i adoptarea unei strate-gii de reducere gradual@ a infla]iei.Ultimul mare „val” de liberalizare apre]urilor }i a cursului de schimb aavut loc abia în 1997, iar strategiade reducere treptat@ a infla]iei, înritmul de un sfert din valoarea anu-lui precedent, ini]iat@ în 1999, afost preferat@ unei solu]ii mai radi-cale, din urm@toarele considerente:importan]a înc@ mare pe care cre-ditorii externi ai României conti-nuau s@ o ata}eze deficitului decont curent; necesitatea alinierii lapre]urile, tarifele }i veniturile euro-pene pornind de la niveluri maisc@zute decât alte ]@ri în tranzi]ie;preocuparea ca printr-o reducererapid@ a infla]iei, datorit@ fenome-nelor de selec]ie advers@ }i hazardmoral, partea viabil@ a economieis@ nu sufere mai mult decât parteaneviabil@ (Is@rescu, 2007). De ase-menea, criteriul stabilit@]ii cursuluide schimb, de}i a fost atins în2006, depinde }i el de îndeplinireacriteriului de infla]ie. Rela]ia dintrecursul de schimb }i rata infla]ieieste biunivoc@, cele dou@ influ-en]ându-se reciproc. Altfel spus,cursul de schimb mai stabil nueste numai rezultatul unei rate maisc@zute a infla]iei ci, la rândul s@u,printr-o depreciere nominal@ maimic@ sau o apreciere real@ maimare, poate conduce la o sc@derea ratei infla]iei. Prin urmare, apre-cierea în termeni reali a monedeina]ionale poten]eaz@ procesul de

dezinfla]ie, îns@ ea nu poate fiimpus@ }i, cu atât mai multsus]inut@ în mod arbitrar, f@r@ res-pectarea „regulii de aur” conformc@reia cre}terea productivit@]ii mun-cii trebuie s@ fie, în fiecare an, maimare sau cel pu]in egal@ cu sumadintre aprecierea în termeni reali amonedei na]ionale }i cre}terea întermeni reali a salariului mediu.Dup@ cum observ@m, implementarearegimului de ]intire a infla]iei estestrâns legat@ de îndeplinirea unuiadintre criteriile de convergen]@ impu-se prin Tratatul de la Maastricht,adoptarea sa având drept obiectivesen]ial atingerea valorii criteriului,pân@ la momentul adopt@rii monedeiunice de c@tre România.Un ultim aspect asociat procesuluide adoptare a monedei unice euro-pene, ce merit@ }i el men]ionat, serefer@ la liberalizarea contului decapital în România. Deschidereaprematur@ a contului de capitalpoate s@ conduc@, într-o economiemic@ }i deschis@ – cazul ]@rii noas-tre – la turbulen]e pe pie]ele finan-ciare, în cazul în care stabilitateamacroeconomic@ nu este atins@.Fluxurile de capital speculative tinds@ exploateze diferen]ele în rateledobânzilor la nivel interna]ional }i s@extrag@ avantaje din oportunit@]i dearbitraj între pie]ele monetare }i celevalutare. În condi]iile unei economiideschise c@tre fluxurile interna]ionalede capital, mai ales cele pe termenscurt, România ar deveni o ]int@pentru specula]iile interna]ionale.Totu}i, de}i liberalizarea contului decapital s-a încheiat complet în 2006,iar unii economi}ti au considerat-oprematur@ (D@ianu, D.; Vrânceanu,R., Opening the capital account ofdeveloping countries: some policyissues, Acta Oeconomica, Vol. 53),putem aprecia c@ temerile referitoarela opera]iile speculative pe pia]aromâneasc@ nu au fost în totalitatefondate, fluxurile de capital inter-na]ionale pe termen scurt neconside-rând România ca o ]int@ favorit@.Principalele explica]ii rezid@ în diver-sificarea redus@ a instrumentelorfinanciare disponibile la Bursa deValori Bucure}ti, reflectat@ de capita-lizarea sa redus@ – la sfâr}itul anu-lui 2006, de exemplu, pondereacapitaliz@rii bursiere în PIB a fost denumai 25% - }i pe pia]a obli-ga]iunilor de stat }i corporatiste.

[intirea infla]iei }i trecerea la euro

Frankfurt - Banca Central@ European@

Îndeplinirea criteriilor de la Maastricht de c@tre România

* A fost luat@ în considerare perioada 2005-2006, deoarece îndeplinirea criteriului se evalueaz@ în func]ie de stabili-tatea cursului de schimb pe parcursul ultimilor doi ani.** Conform Raportului de Convergen]@ al BCE, decembrie 2006.1) La emisiunea titlurilor de stat din august 20052) Conform metodologiei ESA95.

drd.Lucian BELA{CU

VINERI 5 SEPTEMBRIE 2008 3GLOBALIZARE

„Eppur se muove“Galileo Galilei

Toate cosmologiile }i-au propuss@ stabileasc@ o anume structur@ auniversului }i, implicit, o viziuneasupra acestuia, pentru a putea fun-damenta, pe aceste baze, locul }irolul omului în lume. În antichitate,Aristotel a adus argumente caredovedeau c@ P@mântul este rotund.Ptolemeu a preluat anumite idei }i aelaborat un model cosmologic com-plet, care considera, îns@, c@P@mântul este plat }i înconjurat deopt sfere, fiecare ceva mai maredecât precedenta, pe care se rotescplanetele. Biserica cre}tin@ a preluataceast@ idee, care, de}i punea încentrul universului planeta noastr@,las@ suficient de mult „spa]iu” pen-tru ideea de rai }i iad. Revolu]iakopernician@ a reprezentat un punctde cotitur@, punând bazele heliocen-trismului. Ulterior, Galileo Galilei aschimbat radical teoria potrivit c@reiaSoarele }i Planetele se rotesc în jurulP@mântului cu aceea, dovedit@ }tiin-tific, c@ P@mântul este cel care serote}te în jurul soarelui. Aceasta esteo modificare total@ a gândirii }icunoa}terii umane. Omul nu estecentrul Universului, ci undeva la pe -riferie, nu creeaz@ legile naturale, cise supune lor, eventual înv@]ând s@le în]eleag@.

Ast@zi, câteva secole mai târziu,viziu nea s-a schimbat, din nou.Globalizarea, procesul amplu alcre}terii interdependen]elor dintrestate, sus]inut de descoperirile}tiin]ifice (telecomunica]ii, transport,tehnologii de vârf care permiteconomii de scar@ etc.), a determinatreapari]ia convingerii c@ p@mântuleste plat, desigur, la nivel figurativ}i, în acela}i plan, mai mic. Uniiautori în]eleg prin globalizare o„comprimare spa]io-temporal@, caredesemneaz@ succint transformareacomplex@, aflat@ în plin@ desf@}urare,a parametrilor condi]iei umane.” În

literatura economic@ anglo-saxon@întâlnim, de exemplu, urm@toareadefini]ie: „Globalizarea const@ întendin]a firmelor de a-}i stabili unit@]ide produc]ie în lumea întreag@, adic@oriunde pia]a este suficient de marepentru a permite economii descar@.”. O alt@ defini]ie consider@ c@„globalizarea se refer@ la multipli-carea leg@turilor }i interconexiunilordintre statele }i societ@]ile care facparte în prezent din sistemul mondi-al. Ea descrie procesul prin careevenimentele, deciziile }i activit@]iledesf@}urate într-o parte a lumii auconsecin]e semnificative pentru indi-vizi }i comunit@]i situate la mari dis-tan]e una de alta.”

Robert Reich, profesor laUniversitatea Berkeley din California apublicat o carte intitulat@“Supercapitalism. The Transformationof Business, Democracy, andEveryday Life” (Supercapitalismul.Transfomarea afacerilor, democra]iei}i a vie]ii de zi cu zi), în cadrulc@reia î}i exprim@ îngrijorarea cuprivire la existen]a democra]iei,în]eleas@ ca acea form@ de guvernarecare urm@re}te grija fa]@ de ceimul]i, în anumite p@r]i ale lumii. Capitalismul modern, ap@rut lasfâr}itul secolului al XIX-lea, a con-dus, înc@ de la început, la acutizareaunor probleme sociale: inegalit@]isociale, aglomer@ri urbane, problemede s@n@tate, securitate etc. Totu}i,mai ales dup@ între anii '50-'70 aisecolului trecut, oligopolurile (tip deconcuren]@ caracterizat de existen]aunui num@r redus de produc@tori,care ofer@ bunuri sau ne diferen]iate)întâlnite în statele dezvoltate conducla economii de scar@. Ca urmare aproduc]iei de mas@, mai ales în SUA,pre]urile bunurilor scad, ceea cedetermin@ un consum de mas@ aunor bunuri nediferen]iate. Astfel,bun@starea statelor industrializatedetermin@ ridicarea nivelului de trai acet@]enilor, inclusiv prin intermediulsindicatelor care negociaz@ cupatronatele de pe pozi]ii de putereegale. De]in@torii de capital, fie “con-vin}i” de argumentul c@ aceste cos-turi vor fi transferate c@tre consuma-tori, fie fiindc@ profiturile le-o permit,fac anumite concesii ceea ce deter-min@ o situa]ie stabil@ în acestezone. Stabilitatea aceast@ este amenin]at@la mijlocul anilor 1970, când

descoperirile }tiin]ifice }i tehnologicerealizate, cu prec@dere, de c@treindustria militar@, aduc lumea maiaproape. Marile companii î}i deloca -lizeaz@ produc]ia, aprovizionarea seface de la distan]e din ce în ce maimari, iar micile companii apar înprim plan, fiind capabile, în bazatransferului tehnologic }i a flexi-bilit@]ii noilor instrumente s@ produc@bunuri diferen]iate, orientate c@tre unanumit segment de pia]@ bine delimi -tat. Oligopolul este înlocuit deeconomii monopolistice, în careexist@ mul]i ofertan]i, bunurile suntdiferen]iate, iar capitalismul industrialeste înlocuit cu cel financiar.

Situa]ia actual@ a economiilorna]ionale, în contextul globaliz@rii,conduce la apari]ia supercapitalismu-lui. Economiile de scar@ }i stabili-tatea pe care acestea o asigurau ]inde domeniul trecutului. Concuren]aacerb@ între produc@tori, mai ales însectoarele dinamice, în care inovareareprezint@ elementul principal, carepresupune investi]ii substan]iale îndomeniul dezvolt@rii-cercet@rii, deter-min@ o presiune a costurilor careconduce la o insecuritate a locurilorde munc@ chiar în domeniile celemai performante. Astfel, de}i atât

consumatorii, cât }i investitorii auposibilitatea s@ aleag@ din multi-tudinea de bunuri }i servicii oferitepe pia]a global@, totu}i, pre]ul estepl@tit printr-o cre}tere a instabilit@]ii,insecurit@]ii }i inegalit@]ii în dis-tribuirea }i redistribuirea veniturilor.Aceste costuri sociale, din ce în cemai ridicate, trebuie s@ determine unnou set de reglement@ri, implicând ointerven]ie activ@ din partea statului.

Un alt autor recent, GaborSteingart, are o alt@ viziune asupraglobaliz@rii. În lucrarea sa “War ForWealth”, acesta consider@ c@, decâ]iva ani, p@mântul nu mai esteplat. În urm@ cu dou@zeci, treizeci deani, competitorii care ac]ionau pepia]a mondial@ erau statele din Nord,state dezvoltate }i care urm@reau }ise supuneau unor reguli similiare.Economiile emergente, precumChina, India, statele fost-comunisteau intrat pe pia]a interna]ional@, f@r@a fi supuse acelora}i reglement@ri }ireguli. Astfel, dac@ P@mântul esteplat, acesta este înclinat în favoareaAsiei. Cei peste un milliard }ijum@tate de purt@tori ai ofertei demunc@, nou intra]i pe pia]a munciiproduc bunuri ieftine, la care seadaug@ }i faptul c@ noile economiiemergente nu iau parte la alte anga-jamente, cum ar fi, de exemplu,Protocolul de la Kyoto. În plus, înviziunea aceluia}i autor, liberulschimb, care presupune economii depia]@ libere, este perturbat }i de fap-tul c@ ]@ri precum China sau Indianu dispun de astfel de structuri.

Solu]iile pe care le propuneGabor Steingart vizeaz@ patru ele-mente. În primul rând, educa]ia, încadrul c@reia un rol deosebit revineform@rii continue. De asemenea,autorul consider@ esen]ial o bun@informare a consumatorilor asupramodului de produc]ie a bunurilorconsumate. Un alt element importanteste coope rarea mai strâns@ întrestatele din vest, care, reprezentânddoar 10& din popula]ia total@ a plan-etei, trebuie s@ lupte împreun@ pen-tru a-}i p@stra avu]ia. {i, în final, seimpune o regândire a globaliz@rii,în]eles nu ca un proces care unific@,ci ca pe unul care diferen]iaz@.

Desigur, aceste viziuni prezint@doar o parte a monedei. Lumea ves-tic@, obi}nuit@ cu un anumit standardde via]@, nu este dispus@ s@ fac@

concesii în aceast@ privin]@. Cre}tereapre]urilor la alimente sau la petrol,ca urmare a cre}terii cererii globale,gravele dezastre ecologice cauzate,de multe ori, de o exploatareira]ional@, dar }i crizele financiareamenin]@ stilul de via]@ occidental,care, pentru a putea fi extins la toat@popula]ia globului, ar fi nevoie de 7planete. {i totu}i, una dintre cele maigrave probleme ale societ@]ii post-industriale, al@turi de cea a situa]ieimediului înconjur@tor, o reprezint@s@r@cia }i marea discrepan]@ întreNord }i Sud. Câteva date statisticeglobale: în fiecare minut, cincis-prezece persoane mor de foame; unadin zece persoane sufer@ de malnu-tri]ie; una din cinci persoane nu areacces la resurse suficiente de ap@potabil@; doi din cinci oameni nubeneficiaz@ de asisten]@ medical@adecvat@; peste un milion de deceseanual din cauza malariei; una dintrei persoane tr@ie}te cu mai pu]inde 2 USD pe zi.

De}i cantitatea de alimenteexistent@ în lume ar fi suficient@pentru toat@ lumea, foametea face,înc@, ravagii. Nu lipsa alimentelorprovoac@ foametea, ci lipsa unorresurse financiare cu care acestea s@fie cump@rate. Afecta]i sunt mai alescopiii, jum@tate dintre ei tr@ind îns@r@cie, iar, zilnic, pentru circa29.000 dintre ei, via]a se încheieînainte de împlinirea vârstei de 5 ani.

Astfel, cunoscând ambelefa]ete ale aceleia}i monede, putemconchide c@ globalizarea a pututavea loc în condi]iile existen]eiunor economii de pia]@, guvernatede legile capitalismului, garantateprin statul de drept }i democra]ie.Descoperirile tehnologice au fostmotorul care au sus]inut acest pro-ces, fiind, la rândul lor, intermedi-ate de globalizare. Acest cerc, vir-tuos sau vicios, poate fi dep@}itprintr-o nou@ viziune asupra lumii,în care inegalit@]ile între oameni,supraexploatarea resurselor natu-rale, viziunea limitat@ a profituluipe termen scurt s@ devin@ o trist@lec]ie a trecutului. Tucidide consid-era c@ doar cunoscând trecutulputem prevedea viitorul. Se impunedeci ca, pentru un viitor mai lumi-nos, s@ înv@]@m din gre}elilecomise, uni]i în diversitate.

P@mântul – rotund }i plat

drd. Lia-Alexandra BALTADOR

Galileo Galilei

Arc peste timp - dou@ mari personalit@]i

Papa Ioan Paul al II- lea

ISTORIE ECONOMIC~ VINERI 5 SEPTEMBRIE 20084

c my bc my b

c my bc my b

În Fran]a, ma}inile unelte ser@spândesc între 1815 – 1870 înindustria textil@, apoi, rapid, în meta -lurgie, produc]ia de ma}ini, industriazah@rului, a hârtiei, a imprimeriei, -ce splendid@ industrie }.a. În 1839,erau folosite 2.450 de ma}ini cuaburi, cu o putere de 33 mii C.P., iarîn 1870 erau utilizate 27 mii aseme-nea ma}ini, cu o putere de 330 miiC.P. Coeficientul de amplificare estegr@itor C@rbunele era, îns@, atunci,pu]in }i se calitate inferioar@. Chiar }iîn 1913, în Fran]a se exploatau numai41 milioane tone c@rbune (pu]in,foarte pu]in în compara]ie cu Anglia,cu 279 milioane tone c@rbune), îngeneral de calitate inferioar@. Faptulobliga ca aproape 60% din produc]iade c@rbune francez@ s@ fie utilizat@ înmici furnale ce foloseau }i c@rbunede lemn, cocsul devenind uzual, cuprec@dere, dup@ 1860.

Pentru extrac]ia minereului defier, progresele se v@deau nu prearapide, aferent siderurgiei Fran]areprezentând doar ceva mai târziu ofor]@ în acest domeniu. De exemplu,spre 1890, Fran]a ob]ine doar 500mii tone o]el, în vreme ce Angliareu}ea 3,5 milioane tone, SUA – 3milioane tone, Germania 1,9 milioanetone }.a. Toat@ aceast@ produc]iefrancez@ era marcat@, esen]ial, deprogresul sus]inut al re]elei de caleferat@ din Fran]a... Din perspectivaindustrializ@rii Fran]ei, a dezvolt@riiputernice }i calitative a industriei în]ara coco}ului galic, se impunamintite cel pu]in 2 nume: a)mareleNapoleon, un spirit deschis }i foartestimulativ fa]@ de inteligen]e, aceleinteligen]e v@dite, îns@, nu doar cuprilejul „Blocadei Continentale” din1806; b) nepotul lui Bonaparte,împ@ratul Napoleon al III-lea, care adus o politic@ sus]inut@ de con-

struc]ie, de sprijin, de protec]ie, destimulare a dezvolt@rii }i cre}teriiindustriei moderne franceze.Deopotriv@, la fel ca }i pentru Anglia,respectiv Imperiul Britanic, imperiulcolonial francez, al doilea din lumedup@ cel britanic, prezint@ }i elimportan]a sa, facilitând procurareade materii prime }i materiale lapre]uri sc@zute }i consolidarea unorputernice debu}ee pentru produseleprelucrate din metropol@. Şi nuneap@rat ca o parantez@, }i Fran]a,dar mai ales Anglia, respectivImperiul Britanic, în perioada în careau urm@rit dezvoltarea, consolidarea,înflorirea, afirmarea puternic@ aindustriei na]ionale, au formulat }iaplicat, cu argumente dintre cele maijudicioase, irefutabile, politici pro-tec]ioniste. Au schimbat îns@ rapid„macazul” }i au devenit „liberaliste”atunci când produsele lor prelucrateaveau nevoie de intr@ri facile pepie]ele altor state. Tocmai de aceea,un istoric francez de talia lui André

Maurois, scria în celebra sa carte„Istoria Angliei”, c@ „principiulpoliticii engleze este acela de a nuavea principii”. Şi acesta este unprincipiu: s@ nu ai principii. Nu armai fi nimic de comentat...

Germania, impulsionat@ în dez-voltarea sa economic@ de Zollvereinul(Uniunea Vamal@) lui Friederich List,ini]iat în 1819 }i finalizat în 1836,printre altele î}i dezvolt@ puternicindustria metalurgic@, semnificativepentru amploare }i dinamic@ fiindastfel întreprinderile Krupp, dinEssen. Produc]ia de c@rbune aGermaniei va cre}te de la 3 milioanede tone, în 1840, la 26 milioane detone, în 1870, }i la 270 milioane, în1913. Pe firmamentul economieilumii ap@rea o stea...

Economia Statelor Unitecunoa}te evolu]ii asem@n@toare.Fondul politic, generat de cerin]e }icomandamente economice esen]iale,stimula în aceast@ direc]ie. În 1782,Tratatul de la Versailles consfin]e}te

existen]a Statelor Unite. Dar, înstatele din sud, precum Virginia,Carolina de Sud, Carolina de Nord,Georgia, se produceau – mai ales, peplanta]ii, cu sclavi adu}i, într-un tre-cut relativ apropiat, din Africa, cu„cor@biile negre” – tutun, bumbac,lân@, indigo, se extr@geau cupru, fier,se exploata lemn pentru construc]iinavale, se t@b@ceau bl@nuri. Iar înstatele din nord, precum Pensylvania,New – York, New – Jersey,Connecticut, Massachusetts, „averile”se ob]ineau, cu prec@dere, dincomer], investi]ii în manufacturi tex-tile, activit@]i constructoare de ma}inilegate de dezvoltarea industriei,piel@rie, cherestea, topitorii de fier,}antiere navale, }.a. Cu o nevoiemare de for]@ de munc@ liber@ }i deplasamente de capital, „Nordul” seva impune, va câ}tiga partida, sclaviava fi abolit@, industria modern@ }i demare performan]@, în mod pronun]atprotejat@, va avea „por]ile deschise”.Este semnificativ c@ în 1900, în

Statele Unite lungimea c@ilor ferateera de 263 mii km, jum@tate dinre]eaua mondial@. Se dezvolt@,deopotriv@, construc]ia de drumuri,canale navigabile, se v@desc, în moddeosebit lumino}i, zorii industriei deautomobile…

Un factor important, vital chiarîn impulsionarea desf@}ur@rii re -volu]iilor industriale }i al industri -aliz@rii în SUA îl va reprezenta imi-gra]ia. De exemplu, între 1847 –1852 a imigrat în Statele Unite a 7–a parte din popula]ia Irlandei, în1854 num@rul germanilor imigran]iajungea la 127 mii, etc. Mai este derelevat c@ dup@ primul r@zboi mondi-al }i SUA „schimb@ macazul”, nu semai tem de concuren]@, diminueaz@,în aparen]@, protec]ionismul }i vor înmod deschis libertate pentrup@trunderea produselor, a m@rfuriloramericane pe alte pie]e…

Japonia, cu tradi]ii izola]ionistedar cu zidul fa]@ de vest „spart” în1854 de c@tre o escadr@ american@– opt vase de r@zboi, Fran]a, Anglia}i Rusia fiind apoi }i ele „agreate”,va „introduce” }i va beneficia deroadele cele mai frumoase ale„Revolu]iilor industriale”. Nu aveamaterii prime, avea, cu prec@dere,„materie cenu}ie”. Totul se desf@}urape fondul, îns@}i, al erei Meiji, timpal unor substan]iale moderniz@ri.Dezvoltarea industriei japoneze vabeneficia de sprijinul institu]iei statu-lui, va utiliza mâna de lucru ieftin@ a]@ranilor s@r@ci]i, va beneficia de ostr@lucit@ inteligen]@ japonez@ apt@,printre altele, s@ în]eleag@ }i s@aplice, cu mare randament, realiz@rilegenerale, de ansamblu, ale tehniciiindustriale. Prin deceniile 8 – 9 alesecolului al XIX-lea deja se vor con-stitui în Japonia, mari oligarhii finan-ciare, chiar dac@ cu tr@s@turi familialefoarte puternice: Mi – Tsou –Y; Sumi– Moto; Mi – Tsou - Bechi, etc. Seremarc@, în spa]iul nipon, industriasiderurgic@ la Yamata, iar dup@r@zboiul ruso – japonez din 1905,câ}tigat de Japonia , aici se va dez-volta }i o industrie de armament,bazat@, în bun@ m@sur@, pe fierul }ic@rbunele din Manciuria }i Coreea.Inteligen]a, îns@ din Japonia...Alte state din Europa Vestic@, din

Revolu]iile industriale }i globalizarea (IV)

Dan POPESCU

Pre}edintele american - Abraham Lincoln Napoleon al III -lea

Germania - vedere din Essen

VINERI 5 SEPTEMBRIE 2008 5

c my bc my b

c my b

ISTORIE ECONOMIC~ PIA[A MUNCII

c my b

Europa Central@, Rusia, statele dinAmerica Latin@, vor urma, în bun@m@sur@, acela}i drum: economieindustrial@, infrastructuri, pe câtposibil protec]ie economic@,înv@]@mânt, }coli, universit@]i, urba -niz@ri }i urbanism etc.Ce efecte pentru globalizare dezvolt@acest proces de desf@}urare în vest,proces al unor ample „Revolu]iiindustriale”? Iat@, se dezvolt@ sensi-bil pia]a mondial@, privit@ ca totali-tatea rela]iilor de schimb de m@rfuriîntre ]@ri ca urmare a adâncirii divi -ziunii interna]ionale a muncii. Este orealitate, se adâncesc decalajele din-tre statele din vest }i restul ]@rilorlumii care erau „opace” ”Revolu]iilorindustriale”, dar acest fapt nu dimi -nueaz@ ci, practic, la etapa respec-tiv@, adânce}te schimbul de m@rfuri,nu promoveaz@ economii autarhice,ci mai degrab@, „economii comple-mentare”. Totodat@, rela]iile econo -mice dezvoltate, chiar dac@ subp@l@ria statelor, a politicilor econom-ice promovate de acestea, se consti-tuie esen]ial }i primordial între maritrusturi }i firme economice, interese-le, „legile” lor ale pie]elor financiare,ale pie]elor de capital începând s@predomine, mai mult sau mai pu]inesen]ial, comparativ cu nivelulna]ional al unei ]@ri sau alteia, cuunele interese na]ionale etc.Superioritatea pe pia]a mondial@ sev@de}te, în tot mai mare m@sur@,dependent@ puternic de superioritateaîn dezvoltarea industriei. Statele Uniteabolesc definitiv „sclavia”, în 1862,dând, prin aceasta, un puternicimpuls spre libertate }i altor state, }ialtor oameni. Chiar dac@ se modific@raportul de for]e – în totalul pro-

duc]iei industriale mondiale Anglia vacoborî de la circa 32& în 1870 la14& în 1913, dar SUA vor urca, înaceea}i perioad@, de la 23& la circa36%, Germania de la 13% la 16&,Rusia de la 3,7& la 5,5&, etc. –legit@]ile ca atare ale dezvolt@riiindustriale se v@desc tot mai puter-nice, punctul lor central, de gravita]ie,reprezentându-l „cre}terea productiv-it@]ii muncii” }i, desigur, esen]ial,„profitul”. Unde se v@dea aceasta, era

progres, unde nu, nu. Urbanismul, însensul lui modern, este cu prec@derelegat de dezvoltarea industrial@…Cu alte cuvinte, pe baza „Revolu]iilorindustriale” se relev@ importanterepere de globalizare, în sensul ei deast@zi, chiar la zon@ de interferen]@dintre „libera concuren]@” }i „dez-voltarea modern@”. Lumea devine totmai mic@: am urm@rit calea ferat@.Dar sunt reprezentative }i marilecanale de naviga]ie ale lumii, care

sunt inaugurate în acest timp de marimuta]ii: Canalul de Suez (1869),Canalul Corint (1893), Canalul Kiel(1895), Canalul Panama (1914), etc.Cu greu s-ar fi putut gândi cineva laele dac@ industria nu ar fi furnizatmijloacele, elementele necesare astfel,dac@ nu ar fi fost acumul@ri financia-re, ob]inute tot astfel, în acest sens.Se v@desc, mai mult sau mai pu]inîn germene, uneori chiar în expresiiavansate, elemente vitale }i generale

ale dezvolt@rii moderne: automobilul,avionul, naviga]ia specializat@ (car-gouri frigorifice, petroliere, subma-rine), telegrafia f@r@ fir, telefonia, peurm@, sectorul ter]iar }i el s@ seafirme puternic }.a. Toate acesteasprijin@, vor sprijini globalizarea însensurile ei benefice. Era „vizibil” ast-fel, mai ales pentru spa]iul dinEuropa de Vest, cel aferent SUA,Japonia etc. Dar în Europa de Est,acolo ce se petrecea? (va urma)

Revolu]iile industriale }i globalizarea (IV)

Statele Unite - Casa Alb@

Cre}terea puternic@ a PIB la nivelglobal, în anul 2006, a dus la o sta-bilizare a pie]elor for]ei de munc@ }io cre}tere a num@rului persoanelorangajate, fa]@ de 2005. %n acela}itimp, totalul }omerilor se ridica la195,2 milioane, mai mult decât în2005. Rata }omajului a cunoscut ou}oar@ modificare, fiind de 6,3& în2006 (conform Oficiului Interna]ionalal Muncii). Aceste informa]ii con-firm@ trendul ultimilor ani, în carecre}terea economic@ robust@ nu s-aconcretizat în reducerea semnificativ@a }omajului }i s@r@ciei. Pentru a aveaefecte pe termen lung asupra }oma-jului }i s@r@ciei, este esen]ial caperioadele de cre}tere puternic@ s@fie mai bine utilizate pentru a generalocuri de munc@ decente }i produc-tive. Reducerea }omajului }i s@r@cieiprin crearea unor astfel de locuri demunc@ este o precondi]ie pentru ocre}tere economic@ sustenabil@.La sfâr}itul anului 2006, 2,9 miliardede persoane cu vârste peste 15 aniaveau un loc de munc@, cu 16,6&

mai mult decât în 1996. Ultimuldeceniu a scos în eviden]@ o sc@derea ponderii popula]iei ocupate întotalul popula]iei apt@ de munc@,ajungând în 2006 la 61,4&, cu 1,2&mai pu]in decât în 1996. Sc@derea afost mai important@ în rândul seg-mentului de popula]ie cu vârst@ între15 }i 24 de ani, una din explica]iifiind implicarea mai multor tineri însistemul de educa]ie. Discrepan]aîntre b@rba]i }i femei s-a men]inut,în 2006 înregistrându-se 48,9&femei angajate, fa]@ de 74& b@rba]iangaja]i (în 1996 procentele erau49,6&, respectiv 75,7&). În anul 2006, sectorul serviciilorocupa 40& din popula]ia ocupat@,devansând pentru prima dat@ agricul-tura, care a sc@zut la 38,7&.Sectorul industriei angajeaz@ 21,3&din popula]ia ocupat@.Dezvolt@rile din pia]a muncii suntrezultatul schimb@rilor socio-econo -mice pe termen lung }i a tendin]elorde cre}tere economic@. În ultimuldeceniu, cre}terea economic@ a fostasociat@ mai mult cu sporirea pro-ductivit@]ii decât cu cea a ocup@rii. Varia]iile regionale din spatele aces-tor trenduri globale sunt semnifica-tive:ł@rile dezvoltate }i UniuneaEuropean@. Indicatorii pie]ei munciiîn aceste regiuni confirm@ trendulpozitiv al ultimilor ani. Atât num@rul}omerilor, cât }i rata }omajului ausc@zut, ajungând în 2006 la 30,1milioane, respectiv 6,2&1. Cu toateacestea, varia]iile la nivelul fiec@rei

]@ri au fost considerabile. Şomajul ar@mas la procente de peste 7,5& înunele ]@ri, precum Italia, Cehia,Finlanda, Estonia, Germania, Fran]a,Grecia, Israel, Spania, Lituania,Letonia, Slovacia, Polonia. Deasemenea, unele segmente de popu-la]ie au beneficiat în mai mic@m@sur@ de trendurile pozitive.Tineretul întâmpin@ în continuaredificult@]i în a g@si locuri de munc@.Rata }omajului pentru popula]iatân@r@ este dubl@ comparativ cu cea

a adul]ilor. Majoritatea economiilordin regiune încearc@ înc@ s@ ob]in@egalitatea între b@rba]i }i femei înpia]a muncii. Pe de alt@ parte, înultimii 2-3 ani, se remarc@ un trendpozitiv semnificativ privind sc@derearatelor }omajului în noile state mem-bre UE. Aceasta reflect@ o serie dedezvolt@ri: cre}terea considerabil@ aPIB ca urmare a acceler@riicomer]ului între statele membre, pre-cum }i a cre}terii investi]iilor în ]@rilecare au aderat în ultimii ani;

schimb@rile structurale ce au contin-uat de la destr@marea sistemuluicomunist; reforme în pia]a muncii;migra]ia c@tre statele membre vechi,ceea ce reduce presiunea din pia]amuncii în ]@rile care au aderat mairecent (ceea ce poate aduce }i efectenegative pe termen lung; aceste ]@riraporteaz@ deja o penurie a for]ei demunc@ calificate). Pe ansamblu, dou@treimi din popula]ia în vârst@ demunc@ din aceste regiuni sunt activeîn pia]a muncii. va urma

Tendin]e mondiale în ocuparea for]ei de munc@

dr. Livia ILIEdrd.Lucian BELA{CU

INSTRUMENTE MODERNE DE PLAT~ VINERI 5 SEPTEMBRIE 20086

Prin Regulamentul nr. 4/2002 alB.N.R., cardul este definit ca uninstrument de plat@ electronic@,respectiv un suport de informaŃiestandardizat, securizat }i individuali -zat, care permite de]in@torului s@u s@utilizeze disponibilit@]ile b@ne}ti pro-prii dintr-un cont deschis pe numeles@u la emitentul cardului, ori s@ uti-lizeze o linie de credit, în limita unuiplafon stabilit în prealabil, deschis@de emitent în favoarea deŃin@toruluicardului, în vederea efectu@rii, cumu-lativ sau nu, a urm@toareloropera]iuni: - retragerea de numerar, respectivînc@rcarea }i desc@rcarea unita]ilorvalorice în cazul unui instrument deplat@ de tip moned@ electronic@, dela terminale precum distribuitoarelede numerar }i ATM, de la ghi}eeleemitentului/b@ncii acceptante sau dela sediul unei institu]ii, obligat@ princontract s@ accepte instrumentul deplat@ electronic@; - plata bunurilor sau a serviciilorachizi]ionate de la comercian]iiacceptan]i }i plata obliga]iilor c@treautorita]ile administra]iei publice,reprezentând impozite, taxe, amenzi,penalit@]i etc., prin intermediulimprinterelor, terminalelor POS sauprin alte medii electronice; - transferurile de fonduri între con-turi, altele decât cele ordonate }iexecutate de institu]iile financiare,efectuate prin intermediul instrumen-tului de plat@ electronic@. Cardul este o inova]ie revolu]ionar@care a putut fi aplicat@ datorit@ pro-greselor deosebite în domeniile infor-matic }i electronic, în m@sur@ s@faciliteze schimbul de fonduri printehnici electronice între partenerii detranzac]ii prin intermediul b@ncilor.Cardul a intrat definitiv în familiainstrumentelor de plat@, atunci cândaplicarea tuturor inova]iilor compo-nente s-a dovedit eficient@, adic@pre]urile echipamentelor }i re]elei audevenit accesibile, atât b@ncilor, câtmai ales popula]iei, principalul bene-ficiar, care putea efectua pl@]i, f@r@ amai folosi numerarul. Primele carduri erau din carton,datele erau fie scrise, fie presate.Apoi au început s@ se foloseasc@

plastine metalice, pe care datele seembosau (presau). Apoi, au ap@rutcardurile de plastic. Ini]ial informa]iadespre client pe card era numai înform@ de date embosate. Pe m@suradezvolt@rii ideilor }tiintifice, cardul ac@p@tat o band@ magnetic@, pe carese pastreaz@ informa]ia de baz@despre client. Apari]ia benzii magneti -ce a permis emiterea cardurilor f@r@a embosa informa]ia pe suprafa]a ei.Aceste carduri pot fi utilizate numaiîn mediu electronic, ce permiteob]inerea informa]iei de pe bandamagnetic@. Cardurile de plastic s-au extins rapid,s-au diversificat într-o gam@ larg@ }is-au perfec]ionat, atât tehnologic, cât}i ca proceduri de lucru, devenind,din ce în ce mai mult, instrumentulde plat@ preferat pentru popula]ie.Ultima etap@ a evolu]iei tehnologice aadus pe carduri microschemele.Aceasta a permis p@strarea pe car-duri a unui volum mare de infor-ma]ie. Acest lucru da posibilitate car-durilor s@ îndeplineasc@ mai multefunc]ii decât cardurile cu band@ mag-

netic@. Astfel de carduri au primit adoua denumire -smart card (carduriinteligente).

Denumirea se explic@ prin fap-tul c@ acest card, datorit@ cipului,este apt s@ îndeplineasc@ func]iiledocumentului, portmoneului }i cardu-lui de credit. Deocamdat@, cardurilecu microcip nu au o r@spândire larg@în sfera cardurilor bancare. Aceastase datoreaz@ lipsei standardelor uniceîn ceea ce prive}te microcipurile uti-lizate pentru carduri }i, la fel, difi-cult@]ilor de schimbare a infrastruc-turii de primire a cardurilor bancarecu banda magnetic@ la cele cu cip.Cu toate c@ primul card a fost emisde o banc@ româneasc@, abia în iunie'95, activitatea cu carduri în Româniaare o istorie mult mai veche. Astfel,înc@ din anii '70, erau acceptate laplat@ atât VISA, cât }i AMEX }iEurocard/Mastercard. Diferen]a fa]@de ce se întampl@ ast@zi era dat@ defaptul c@ sistemul bancar al "epociide aur" - format pe atunci doar dincinci b@nci - nu era implicat înacceptarea la plat@ a cardurilor inter-

na]ionale.O s@ oferim cititorilor, în rândurile ceurmeaz@, câteva sfaturi practice pen-tru posesorii de carduri atunci cândse inten]ioneaz@ folosirea lor on-line.Trebuie men]ionat, de asemenea,c@ în ultimul timp, au fost semnalateo serie de fraude pe care dac@ clien-tul nu le comunic@ b@ncii în 10 zilede la primirea extrasului de contrisc@ s@ le suporte din veniturile pro-prii.A}adar, verifica]i coordonatele decontact ale companiei (adresa po}tal@exact@, num@r de telefon fix }i mobil,num@r de fax, adresa de e-mail).Pentru siguran]a dvs., testa]inumerele de telefon afi}ate pe site-ulweb, pentru a fi convin}i de exis-ten]a companiei }i folosi]i-le, în cazulîn care ceva nu va func]iona în tim-pul tranzac]iei. Fi]i suspicio}i, dac@magazinul virtual folose}te un servi-ciu gratuit de e-mail, de tipul Yahoosau Gmail.Citi]i, cu aten]ie, termenii }i condi]iilede utilizare a site-ului. Fiecare maga -zin virtual trebuie s@ aib@ o sec]iune

intitulat@ "Termeni }i Condi]ii" în caresunt specificate modalita]ile deachizitionare a bunurilor }i serviciilor.Rezervati-v@ timpul necesar pentruparcurgerea în totalitate a acestora,pentru a cunoa}te detaliile asupraprocesului de tranzactionare,condi]iile de returnare a produselor,condi]iile de garan]ie, modalit@]ile deplat@ acceptate, modalit@]ile delivrare, eventualele taxe suplimentare,modalit@]i de denun]are a contractu-lui la distan]@, modalit@]i de retur narea produselor, modalit@]i desolu]ionare a conflictelor pe calejudiciar@ }i/sau extrajudiciar@ }icondi]iile în care de]inatorul maga -zinului virtual se exonereaz@ de oricer@spundere juridic@.Verifica]i dac@ se aplic@ anumiterestrictii asupra produselor sau ser-viciilor vândute, dac@ exist@ limite devârst@ pentru anumite categorii debunuri, dac@ acestea pot fi sau nulivrate la domiciuliul dvs., daca exist@o limit@ de cantitate minim@ ce tre-buie comandat@ etc.Încerca]i un contact clasic cu maga-zinul virtual. Dac@ este prima oar@când utiliza]i site-ul }i serviciilemagazinului pe care l-a]i ales, esterecomandat s@ luati leg@tura telefo -nic }i, prin e-mail, cu reprezentan]iicompaniei. Nota]i numele }i func]iapersoanelor cu care a]i discutat, ver-ifica]i timpul de r@spuns din parteamagazinului la solicit@rile dvs. scrise,testa]i amabilitatea }i gradul deinformare al reprezentan]ilor com-paniei.Citi]i sau asculta]i recomand@rile(feedback-urile) altor utilizatoriasupra magazinului virtual }i evalua]igradul de satisfac]ie pe care l-auavut în experien]a cu acesta. Dac@respectivul magazinul virtual }i-afacut un renume prost în rândulaltor utilizatori, s@ nu crede]i c@ dvs.Ve]i fi excep]ia de la regul@. Afla]ip@rerile altora }i tine]i cont de opiniamajorit@]ii.C@uta]i orice însemn care confer@ unplus de credibilitate magazinului vir-tual trustlabel-uri si/sau trustmark-uri (de exemplu, simbolul GeoTrust,logo-urile "Verified by Visa" }i"MasterCard Secure Code", siglaRomCard, certificate de calitate detip ISO, parteneriate cu institu]iicredibile). va urma

Cardul - inova]ie revolu]ionar@conf. univ. dr. Răzvan ȘERBUec. Vintilă POP

Prima sesiune de tranzac]ionare dinseptembrie s-a finalizat cu un volumde 11.535 contracte futures }ioptions încheiate din peste 2100tranzac]ii, înregistrându-se un pro-gres consistent al lichidit@]ii compa-rativ cu finalul lunii august. Valoareaechivalent@ rulajului s-a ridicat la 20milioane de lei iar num@rul pozi]iilorfutures a sc@zut u}or pân@ la 66.482.De}i debutul }edin]ei a fost unul cupre]uri ro}ii, ulterior direc]ia s-aschimbat iar participan]ii în pia]@ auac]ionat pe fondul cre}terii cota]iilor.De altfel traseul ascendent a adus onot@ de optimism }i au dinamizatplasamentele. În pia]a derivatelorvalutare, raportul leu-euro a fosttranzac]ionat atât pentru scaden]ascurt@ cât }i pentru finalul anului.Moneda unic@ a urmat un traseudiferit fa]@ de cel al derivatelor peac]iuni depreciindu-se cu 1,85 banipentru septembrie pân@ la valoareade 3,5315 lei }i cu 0,85 bani pentrudecembrie pân@ la nivelul de 3,6 lei.Perechea RON/EURO a atras 77 con-tracte. Segmentul derivatelor finan-ciare a fost cel mai tranzac]ionat, cuprec@dere datorit@ atractivit@]ii DESIF5 }i DESIF 2. DESIF 5 au fost celemai c@utate }i s-au impus în clasa-

mentul }edin]ei cu un total de 7150contracte, 68,05 & pentru scaden]ascurt@, 24,32 & pentru decembrie }i7,28 & pentru martie 2009. Pentrufinalul acestei luni DESIF 5 au fostcotate la 1,725 lei/ac]iune, în urcarecu 9 bani iar pentru decembrie pre]ulde cotare s-a fixat la 1,7708lei/ac]iune, în ascensiune cu 6,88bani. Tot pe cre}tere au închis }iDESIF 5 martie 2008, aprecierea de7,15 bani ducându-le la 1,86lei/ac]iune. Pentru cea de-a douascaden]@ din 2009 DESIF 5 aucâ}tigat 1,95 bani }i s-au opritla1,8902 lei/ac]iune. Cu 4099 con-tracte, DESIF 2 s-au plasat pe loculsecund. Scaden]a apropiat@ s-amen]inut cea mai atractiv@, atr@gând3954 contracte, aduc@ o pondere de96 & din rulajul de pe aceste pro-dus. Comparativ cu liderul zilei, sepoate observa c@ investitorii prefer@orizontul investi]ional scurt, celelaltetermene fiind mai pu]in lichide.Dup@ ce au variat între un minim de1,5599 }i un maxim de 1,685lei/ac]iune, DESIF 2 septembrie auînchis la 1,68 lei, valoare conturat@în urma unei aprecieri de 8 bani.Pentru ultima scaden]@ din acest anDESIF 2 au câ}tigat 3,52 bani }i auajuns la 1,7151 lei/ac]iune. DESIF 2martie 2008 au acumulat 5,41 banifixându-se la valoarea de 1,819lei/ac]iune iar DESIF 2 iunie 2009, 6bani, oprindu-se la 1,9 lei/ac]iune.Dintre derivatele care s-au constituitca obiect al strategiilor aplicate pepia]a sibian@, sau mai remarcat celeavând ca activ suport ac]iunile SIF 3cu 116 contracte. Pentru scaden]a înderulare DESIF 3 s-au apreciat cu 2bani }i au închis la 0,86 lei/ac]iune,iar pentru decembrie cu 2,5 banioprindu-se la 0,8999 lei/ac]iune. Însectorul petrolier a fost lini}te,DESNP fiind preferate pentru doar 16contracte pentru scaden]a septem-brie. DESNP au fost cotate la 0,427lei/titlu, în minus cu 0,63 bani. Cea de-a doua }edin]@ de tran-zac]ionare din septembrie de pe pia]a

sibian@ la termen a anun]at o toamn@fructuoas@, fiind stabilit un nourecord de lichiditate raportat la ulti-mele }ase luni. Au fost încheiate25.850 contracte futures }i optionsdin 3540 tranzac]ii cu o valoare de45,66 milioane de lei. La exploziatransferurilor au contribuit aprecierilespectaculoase ale cota]iilor, direc]ieatât de a}teptat@ în pia]@. „Ştirilepozitive despre cre}terea economic@din aceste an }i cu prec@dere din tri-mestrul doi au influen]at bursa carea reac]ionat cu cre}teri impresionan-te. Chiar dac@ în rândul anali}tilorexist@ o doz@ de scepticism privindcre}terea economic@ pe viitor,momentul actual este f@r@ îndoial@unul favorabil iar el trebuia exploatatpe plan bursier” a explicat un brokercare a ad@ugat c@, pe pia]a sibian@„direc]ia pozitiv@ a reprezentat oadev@rat@ min@ de aur pentru inve-stitorii cu pozi]ii long”. Centrul degreutate al tranzac]iilor a fost con-struit pe lichiditatea derivatelor SIF 5}i SIF 2 care au polarizat interesulparticipan]ilor la pia]@. În topul zileis-au impus DESIF 5 cu 15.122 con-tracte reprezentând echivalentul amai mult de 15 milioane de ac]iuni.Scaden]a scurt@ a beneficiat deaproape 85 & din contractele de peacest produs iar evolu]ia DESIF 5septembrie a fost una foarte gene-roas@ cu de]in@torii de pozi]ii pecump@rare, cre}terea de 18 bani fiindsinonim@ cu un randament long de72 &. Pentru cei care au prinsminimul }i maximul }edin]ei randa-mentul long intra-day a fost }i maimare culoarul de 19,5 bani asigurândun poten]ial câ}tig de 78 &. DESIF5 septembrie au închis la 1,905lei/titlu. Si ultima scaden]@ din 2008a atras o lichiditate bun@ prin cele1955 contracte DESIF 5, o ac]iunefiind cotat@ la 1,95 lei, în plus cu17,92 bani. Pentru martie }i iunie vii-tor DESIF 5 au închis la 2,04 }i2,0103 lei, în plus cu 18 }i 12,01bani. DESIF 2 au atras peste 10.000contracte }i au secondat liderul.

Culoarele largi pe care au evoluatcota]iile }i cre}terile ample au permis}i în cazul simbolului în discu]ieob]inerea unor randamente intra-dayspectaculoase. Spre exemplu, ecartulde 15,28 bani între minimul }i maxi-mul consemnate pe DESIF 2 septem-brie este similar unui randament pecump@rare de 61,12 &. La închidereo ac]iune DESIF 2 septembrie a fostcotat@ la 1,8 lei, în urcare cu 12bani, randamentul corespunz@tor ace-stei cre}teri fiind de 48 &. Pentrudecembrie DESIF2 s-au apreciat cu15,89 bani ajungând la 1,874 lei,cre}terea asigurând un câ}tig de63,5 &. Nici cota]iile pentru martie}i iunie 2009 nu au f@cut excep]ie,câ}tigând câte 14,09 }i 15 bani }iajungând la 1,9599 }i 2,05 lei. Învizorul investitorilor au mai intratDESIF 3 }i DESNP dar la maredistan]@ din perspectiva volumelorcomparativ cu vedetele pie]ei. Cota]iaSIF 3 pentru septembrie s-a apreciatcu 6,83 bani ajungând la 0,9283 lei. La mijlocul s@pt@mânii pia]a Sibex acontinuat s@ fie asaltat@ de investito-ri, ace}tia încheind 27.174 contractefutures }i options }i stabilind pentrua doua zi consecutiv un nou recordpentru ultimele }ase luni. Num@rultranzac]iilor înregistrate a fost de3634 iar valoarea de aproape 50milioane lei, aproape dubl@ fa]@ decea din pia]a la vedere. Astfel îndoar trei }edin]e a fost realizat unvolum de 64.559 contracte ceea cereprezint@ peste jum@tate din rulajuldin întreaga lun@ septembrie a anu-lui trecut. „Dup@ ce în luna trecut@volumul de transfer a fost similar cucel din august 2007, septembrie seanun]@ o lun@ deosebit de prolific@ încare transferurile vor contribui lacre}terea volumului total. Rulajul arevenit pe traseul ascendent cu carene obi}nuise în iunie }i iulie iar rit-mul în care se tranzac]ioneaz@ neîndrept@]e}te s@ credem c@, pân@ lafinalul anului vom avea lun@ de lun@rezultate superioare celor din 2007”a declarat pre}edintele Sibex, dl.

Teodor Ancu]a. Caracteristicile pie]eis-au modificat fa]@ de }edin]ele ante-rioare, de aceast@ dat@ traseul urmatde majoritatea cota]iilor fiind unuldescendent. Volatilitatea a fost unaridicat@ }i pe parcursul orarului detranzac]ionare am asistat }i laschimb@ri de direc]ie care au animatspecula]iile. De altfel num@rulpozi]iilor futures deschise care ar@mas relativ constant în jurul nive-lului de 65.000 demonstreaz@ c@acest tip de strategie a reprezentatbaza care a asigurat lichiditateasesiunii. La nivel de atractivitateDESIF 5 au f@cut din nou legea cu18.827 contracte ceea ce reprezint@echivalentul a 18,8 milioane deac]iuni. Scaden]a de la finalul luniicurente a atras 79,21 & din rulajulacestor titluri care au pendulat între1,81 }i 1,9585 lei }i au închis laminim, în minus cu 9,5 bani. Pentruscaden]a decembrie au fost încheia-te 18,9 & din contractele DESIF 5,o ac]iune fiind cotat@ la 1,8609 lei,în minus cu 8,91 bani. Tot peminus au închis }i DESIF 5 martie2009 care au pierdut 8,87 bani }iau ajuns la 1,9513 lei/ac]iune dar }iDESIF 5 iunie 2009 care s-au depre-ciat cu 1,02 bani, dup@ cum indic@nivelul de 2,0001 lei. DESIF 2 auatras aproape 8000 contractemen]inându-se printre vedetelepie]ei. Sc@derile au cuprins toatecele patru scaden]e disponibile. Prinurmare, pentru septembrie }idecembrie 2008 s-au consemnatdeprecieri de 10,5 }i 10,89 banicare au dus la cota]ii de 1,695 }i1,7651 lei/ ac]iune. Raportat la pri-mele dou@ scaden]e din 2009sc@derile DESIF 2 au atins 10,49 }i11 bani, valoarea ac]iunilor fixându-se la 1,855 }i 1,94 lei. Revenite latranzac]ionare derivatele ce au caactiv suport ac]iunile „BancaTransilvania” au ocupat locul trei întop cu 118 contracte. Scaden]ascurt@ a fost preferata investitorilorcare au stabilit un pre] de cotare de0,297 lei/titlu, în minus cu 0,6 bani.

BURSAVINERI 5 SEPTEMBRIE 2008 7

Decebal N. TOD~RI[~- purt@tor de cuvânt al BMFMS

La Bursa sibian@, septembrie a debutat cu noi recorduri

urmare din pag.1Politica investi]ională în noul

context de ]ară membră a UniuniiEuropene, este extrem de pu]inmaleabilă. Guvernul român nu maipoate avea un rol activ în aceastăprivin]ă. De fapt, rolul guvernului seopre}te doar la a nu pune be]e înroate unei investi]ii }i mai pu]in dea interveni activ în desfă}urarea ei.Teoria neoclasică a cre}terii econo-mice vede aceste investi]ii de capi-tal drept unul din motivele principa-le de cre}tere economică. Este ceeace sus]ine cel mai rapid }i u}oroferta agregată, generatoarea cererii}i implict, a cre}terii economice.Aceasta dacă nu cumva odatădeclan}ată cererea, aceasta nu se vasatisface prin importuri. De aceea, obună parte a ofertei generatoare decre}tere este temporara. Puncteazădoar pe termen scurt, prin consu-mul conjunctural determinat, dar nufundamentală de vreme ce produc]iainternă determinantă pentrucre}terea economică este înlocuitătreptat de importuri. Nu este singu-ra verigă slabă a cre}erii economi-ce. Dar este una care poate fi foar-te greu sus]inută, întărită insti-tu]ional în condi]iile regementările

privind libera concuren]ă }i liberacircula]ie a produselor }i serviciilor,reglementări consolidate prin regle-metările de comer] liber, chiar }iblocate în ultimele runde. For]a demuncă, o altă componentă neocla-sică a cre}terii economice prezintărezultate contradictorii în economiaromânească. Pe deoparte evolu]iadescrescătoare a numărului deangaja]i în economie a revenit pe untrend ascendent în ultimii ani, dupăscăderea bruscă din anii 90. Efortulangajat prin transferul unui numărimens de angaja]i în pensionari asubjugat cre}terea economică prinie}irea unui număr mare de angaja]idin sectorul activ în cel pasiv }icheltuirea de resurse publice pentruasigurările sociale. Bugeteleasigurărilor sociale au avut impactpe dezvoltare prin păstrarea pentruani buni a acestor taxe la cel mairidicat nivel european - fără a aveaînsă }i nivelul ridicat al protec]iesociale din occident. Politicile deimpozitare a muncii au fost princi-palele mijloace active prin careguvernul s-a implicat în constituireafor]ei de muncă. Odată cu diminua-rea taxării au ie}it din economiasubterană sau au apărut efectiv calocuri de muncă noi cel pu]in 300mii de locuri de muncă. Esteevolu]ia din ultimii trei ani care din

acest punct de vedere poate aratăca una de succes. Cu câteva amen-damente. O bună parte, aproape100000, sunt servicii în sectorulpublic. Impactul pe dezvoltare estedin acest punct de vedere contro-versat. Cre}terea capacită]ii adminis-trative a statului a avut darul de aajuta mediul de business dar eimposibil de sus]inut că există ocre}tere direct propor]ională întrenumărul de angaja]i din sectorulpublic }i eficien]a sectorului publicîn raport cu mediu investi]ional }iimplicit cu cre}terea economică. Pe de altă parte reu}ita creării locu-rilor de muncă este una par]ială.Dacă se ]ine cont de for]a demuncă emigrată - datele neoficialede 2 milioane de emigran]i pot fi

chiar depă}ite - se poate sus]ine căîn bună măsură absen]a lor dinpia]a for]ei de muncă reprezintă une}ec. Adaosul pe care l-ar aduce îneconomia românească ar putea fiunul substan]ial. Întrebarea corectăeste dacă adaosul adus prin pre-zen]a activă a unei păr]i a muncito-rilor emigran]i pe pia]a româneascăar fi măcar egal infuziei de capitaldeterminată de fondurile trimise deromânii care lucrează în străinătate.Cele aproape 10 miliarde de euroexpediate din străinătate au avut unrol major în cre}terea economică.Răspunsul, de aceea, pare unulsimplu: cel pu]in până în 2008,absen]a muncitorilor emigran]i, }inu prezen]a lor pe pia]a româneas-că, a reprezentat un stimul de

cre}tere economică prin banii trimi}iîn ]ară. Cât va dura acest proceseste o altă chestiune, dar presiuni-le de pe pia]a muncii tot mai pre-zente în acest an arată că începesă se contureze o nou tendin]ă.Lipsa de for]ă de muncă }i costulridicat al acesteia în raport cu pro-ductivitatea a ajuns în unele dome-nii un handicap ceea ce înseamnăcă, pentru păstrarea ritmului decre}tere prin productivitate, fie areloc o păstrare a salariului - ceeace se poate realiza doar princre}terea ofertei de muncă pepia]ă - fie o nouă infuzie de teh-nologie. Cât }i cum are loc aceas-tă infuzie este una, dacă nu ceamai importantă determinantă acre}terii economice române}ti.

Dan SUCIUDe ce cre}te economia?

CRE{TERE ECONOMIC~ VINERI 5 SEPTEMBRIE 20088

c my bc my b

c my bc my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, carepot fi diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul de redac]ieRedactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

CAMELIA APOSTU -

secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A

JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,e-mail rondul@rdslink.ro

Popeye Village - un strop de Hollywood ^n Malta

urmare din pag1Este suficient s@ compar@m, de pild@,ritmul de 9,3 la sut@ al României cucele ale Ungariei (1,7 la sut@), Cehiei(4,5 la sut@), Poloniei (5,8 la sut@),Bulgariei (6,3 la sut@), Slovaciei (7,6la sut@), ca s@ ne referim doar lagrupul ]@rilor cu care ne afl@m încompeti]ie direct@ pentru integrareaeuropean@ }i recuperarea unordecalaje istorice.

Anali}tii economici cu viziuneoptimist@ }i atitudine pozitiv@ aug@sit explica]ia conjuncturii favorabilecare a f@cut posibil@ o asemeneaperforman]@. Ace}tia evoc@, nu f@r@temei real, rezultatele bune din agri-cultur@ în 2008, dup@ o lung@perioad@ de „ghinioane“ meteorolo -gice, situa]ia înfloritoare din investi]ii,îndeosebi în sectorul construc]iilor,cre}terea veniturilor popula]iei care astimulat consumul intern }i creditele.Sunt factori incontestabili care auambalat în mod real motorul evolu]ieipozitive din economia româneasc@.

Dar, când s@ zicem c@ ne-amdeta}at }i noi cu ceva remarcabil încompeti]ia european@, apar contes-tatarii, fie din ]ar@, fie din str@in@tate,to]i sus]inând la unison c@ …nu ebine nici atunci când e bine.

De fapt, care sunt contraargu-mentele celor care nu v@d cu ochibuni cre}terile-record din economiaRomâniei?

În primul rând, se pune subsemnul întreb@rii influen]a benefic@ arezultatelor din agricultur@ }i con-struc]ii asupra dinamismului înregis-trat de produsul intern brut. Încondi]iile în care agricultura de]ine opondere de numai 2,4 la sut@ la for-marea PIB, iar construc]iile de 6 lasut@, în ce m@sur@ – se întreab@scepticii – este real@ afirma]ia c@sus-men]ionatele categorii de resursepot determina, chiar }i conjunctural,o cre}tere economic@ durabil@ }i de

anvergur@?Se evoc@, în alt@ ordine de idei, ocoinciden]@ stranie între finalurile deciclu electoral }i performan]ele eco-nomice de vârf ale României. Într-adev@r, statistica ne arat@ c@ anii2004 }i 2008 au consemnat cele maiînalte ritmuri de cre}tere îneconomie. Întâmpl@tor sau nu, 2004}i 2008 sunt }i ani electorali. Motivepentru unii s@ se întrebe în cem@sur@ statisticile etalate nu au fostfardate de interese politicianiste, iarcre}terea economic@ s@ fie asemeneacastelelor ridicate pe nisip?

Din acest punct de vedere, nicicompara]ia cu competitoarele noastredin regiune nu pare s@ ne avantajeze.Pentru c@, la întrebarea: care esteprincipalul motor al cre}terii econo -mice? – r@spunsurile sunt diferite. ÎnSlovacia de pild@, anul trecut econo-mia a fost sus]inut@ de dinamismulindustriei. Alte state, precum Cehiasau Ungaria, înregistreaz@ cre}teriimportante ale exporturilor de bunuri}i servicii. Ideea indus@ de ace}ti

anali}ti excesiv de critici ar fi aceeac@ nu se poate vorbi de o cre}teresustenabil@ a economiei române}ti petermen mediu sau lung }i c@, prinurmare, performan]ele de acum sevor întoarce ca un bumerang anulviitor împotriva noastr@. Agen]iileinterna]ionale de rating au pus în cir-cula]ie opinia – împ@rt@}it@ }i deguvernatorul BNR, Mugur Is@rescu –potrivit c@reia un ritm de 8 la sut@anual duce inevitabil lasupraînc@lzirea economiei }i poatepune în pericol stabilitatea macroeco-nomic@. Punctual, se preveste}te c@supraînc@lzirea economiei române}tiva duce inevitabil la activarea unorpericole majore: un nou val descumpiri }i dep@}irea ]intelor planifi-cate de infla]ie, adâncirea deficituluide cont curent prin alimentarea con-sumului din importuri, deprecierealeului în raport cu moneda euro-pean@.

Desigur, este greu de comentatcu argumente }tiin]ifice în ce m@sur@un ritm de 8 la sut@ anual este dura-

bil în condi]iile structurale de la noi– care privesc compozi]ia form@riibrute a capitalului, gradul de dez-voltare a infrastructurii, structurafinan]@rii deficitelor externe etc. Darde aici }i pân@ la a interpreta apo -caliptic perspectivele economiei unei]@ri numai pentru c@ a „îndr@znit“ s@bat@ un record al cre}terii econo -mice, este o cale lung@ }ianevoioas@. Pe care, iat@, o str@batcu non}alan]@ unele agen]ii de ratinginterna]ionale }i numero}i comenta-tori ai fenomenului economic region-al }i global.

S@ plasezi tocmai acumRomânia în plutonul frunta} al vul-nerabilit@]ii }i s@ anun]i o iminent@aterizare dur@ a economiei române}tieste evident o exagerare pornit@ dinrea-credin]@. C@ e posibil@ o dimi -nuare a ritmului de cre}tere a activ-it@]ii economice, c@ unele pârghii aleeconomiei de pia]@ func]ionalesufer@ blocaje – este de acceptat }ide în]eles. Dar a folosi pentru oeconomie pân@ una-alta în expansi-

une }i a eticheta ni}te suferin]e ine -rente ale tranzi]iei cu termeni ca„recesiune“ }i „pericol de risc ridicatde ]ar@“ este nedrept. Seam@n@ cu opedeaps@ nemeritat@ pentru o perfor-man]@ nea}teptat@!

La urma-urmei, privind tabloulcare indic@ gradul de îndeplinire acriteriilor de la Maastricht, constat@mc@ Ungaria are o datorie public@(procentual din PIB) de 5 ori maimare }i un deficit bugetar dublu fa]@de România. Letonia are }i ea oinfla]ie dubl@ fa]@ de ]ara noastr@.Paradoxal, nici Ungaria, nici Letonia,care pe deasupra înregistreaz@ unritm net inferior al cre}terii econo -mice, nu sunt plasate în frunteaclasamentului celor mai vulnerabilestate }i nu sunt suspectate de per-iculoase dezechilibre macroeconom-ice.

De unde concluzia c@ e greu s@promovezi examenele europene chiar}i atunci când te-ai ostenit s@-]i facilec]iile. Te pot pica prejudec@]ileexaminatorilor…

Nu-i bine nici când e bine!Emil DAVID