-----DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMICPUNCTUL PE EUROPA

Cu prilejul Sfintelor sarbatori de iarna,revista Euroeconomia XXI ureaza tuturor colabo-ratorilor si cititorilor sai un Craciun Fericit, bucurii,sanatate, cele mai frumoase impliniri

(

(

(

(

( (

,(

“Nu e}ti bun de nimic,dac@ e}ti bun doarpentru tine”. Voltaire

c my b

c my b

%n num@rul urm@tor, vom publica SUMARUL

(pe rubrici) al revistei Euroeconomia XXI, pe anul 2007

nr. 147 anul 3 vineri, 21 decembrie 2007 0,50 RON

CR~CIUN FERICIT!

Emil DAVID

Imaginea s@pt@m$nii

„Este nebun cel ce arunc@ la picioarele sale ceea ce ]ine

în mân@”În]elepciune popular@

“Menajele americane care con-sacr@ 9,9& din veniturile lor dis-ponibile, pentru procurarea alimen-telor, se confrunt@, de 17 ani în-coace, cu amplificarea cea mai ra-pid@ a cheltuielilor alimentare”,

scrie tot Wall Street Journal. Într-adev@r, pentru consumatori, pre-]urile au sporit }i sporesc ame-]itor: iaurtul, ca }i pop-cornul,cerealele pentru diminea]@, ca }ipunga de cartofi pr@ji]i de la fast-food etc. Italia are }i ea la pro-bleme de acest fel: sunt insistentmai mari pre]urile la paste, pastecare pentru italieni – }i nu doarpentru ei – reprezint@ o mâncarede fiecare zi. Mexicul a plafonatpre]urile la tortilla }i la porumb.

continuare ^n pagina 5

Pre]urile produselor alimentare

Cinci cifre care conteaz@pag. 7Dan Suciu

Eveniment 2008pag. 8Ileana Ilie

Mediupag. 6Lia-Alexandra Baltador

Evolu]ii la burs@pag. 6Decebal N. Tod@ri]@

Pe lâng@ riscurile generate de decalajele de dezvoltare, sevorbe}te de temeri legate de extindere, temeri care se manifest@ deo-potriv@ în rândul vechilor }i noilor state membre. Majoritatea suntlegate de migra]ie (de}i experien]a l@rgirii spre sud arat@ c@ mobi-litatea popula]iei este extrem de redus@) }i restructurare economic@.

În mod obiectiv, putem aprecia c@ sunt întrunite toatecondi]iile care favorizeaz@ fluxuri migratorii ridicate: diferen-]iere a salariilor, rate ridicate ale }omajului în majoritatea celor10 noi state membre, valoare redus@ a PIB/ locuitor etc. Înanalizele privitoare la pia]a muncii, se vorbe}te tot mai multde UE 8, având în vedere c@ cele 8 state foste socialiste(Cehia, Slovacia, Slovenia, Letonia, Lituania, Estonia, Polonia,Ungaria) difer@ fundamental de cele ale celorlalte 2 noistate membre (Cipru }i Malta), intrate în 2004 în UE. Anii1990 au însemnat, pentru statele central }i est-europene,un proces de tranzi]ie care a presupus schimb@ri structu-rale majore, realizate adesea cu costuri sociale importante}i concretizate în rate ridicate ale }omajului.

Dup@ un an istovitor de b@t@lii politice, parlamentarilor no}trile-a mai r@mas pe cap o singur@ grij@: s@ adopte în regim de ur-gen]@ Bugetul de Stat pe 2008. Dup@ frenezia cu care a trecut va-rianta Guvernului prin comisiile de specialitate, dup@ consensulrapid realizat, în aceast@ s@pt@mân@, asupra a peste 2000 de amen-damente, concluzia este clar@: vom avea, de Cr@ciun, un buget }i nunumai atât. Pentru c@ majoritatea cople}itoare a amendamentelorpropuse este de esen]@ social@, se poate spune c@ bugetul ne vafi adus de un Mo} Cr@ciun darnic }i generos. Ca niciodat@, daru-rile din sacul mo}ului par s@ r@spund@ dorin]elor }i a}tept@rilortuturor românilor – de la copii, la pensionari, de la patroni, la orga-niza]ii sindicale. 2008 vine cu de toate: vor cre}te salariile }i pen-siile, vor fi r@spl@ti]i investitorii str@ini }i autohtoni, vor sc@dea con-tribu]iile }i impozitele la stat, vor spori aloca]iile pentru copii }ise va extinde programul „Cornul }i laptele” la clasele V-VIII, vaspori lista medicamentelor compensate }i se va aplica transfor-marea tichetelor de cale ferat@ nefolosite în bani, cadrele didac-tice vor primi salarii majorate cu 30 la sut@, iar cercet@rii }tiin]ificeîi vor fi alocate 1 la sut@ din PIB, adic@ dublul din proiectul debuget, se va majora cu 25 la sut@ pensia pentru so]ul supravie-]uitor }i se va suplimenta cu aproape jum@tate de miliard de lei bu-getul alocat construirii }i repar@rii de drumuri jude]ene, ca s@ nu maivorbim de fondurile destinate programului de autostr@zi }.a.m.d.

Grama BLANCA pag. 2

Sediul bursei din ChicagoUn „univers” pe cale de a deveni dramatic…(II)Dan POPESCU

Mecanismul de func]ionare a economieiîn România era, înainte de anul 1990, axatpe o planificare supercentralizat@ }i birocra-tic@, în cadrul c@reia rolul pie]ei era limitatconsiderabil. Tranzi]ia, îns@, a situat, pe prim-plan, înlocuirea mecanismului economiei, axatpe planificarea supercentralizat@, cu un me-canism economic centrat pe pia]@, care, înfinal, ar trebui s@ fie asem@n@tor cu meca-nismul economic din ]@rile capitaliste dez-voltate. Eforturile sus]inute depuse în aceast@perioad@ în direc]ia cre@rii cadrului legislativ-institu]ional, care s@ permit@ func]ionareaunui sistem integrat de pie]e sau concretizatîn extinderea rapid@ a pie]ei produselor }i apie]ei serviciilor concomitent, cu organizarea}i func]ionarea celorlalte categorii de pie]e:pia]a for]ei de munc@, pia]a capitalului }i pia]amonetar-valutar@.

Aceast@ trecere de la societatea socia-list@ la societatea concuren]ial@ a marcat, }iîn ]ara noastr@, procesul de formare a pie]eieduca]iei. Institu]iile de înv@]@mânt, ca unuldintre actorii principali, trebuie „s@ fie în per-manen]@ conectate la cerin]ele }i tendin]eleacestei pie]e, astfel încât s@ poat@ anticipaa}tept@rile consumatorilor de servicii univer-sitare, orientarea activit@]ii desf@}urate c@treacestea fiind utilitatea probat@ prin inser]ia fa-cil@ }i rapid@ pe pia]a muncii a absolven]ilor”.

continuare ^n pagina 3

continuare ^n pagina 2

Silvia M~RGINEAN

Bugetul – ca un Mo}Cr@ciun coco}at

de daruri electorale{OMAJUL –

factor de excludere

social@

Republica Moldova – România – UE: Studiu comparativ privind

politicile sociale }i de ocupare a for]ei de munc@ (II)

continuare ^n pagina 4

Pia]aeduca]ional@ -

locul universit@]ii,caracteristici

}i tendin]e actualeRamona TODERICIU

urmare din pagina 1S@ fie acest corn al abun-

den]ei efectul binef@c@tor al primuluian de integrare în Uniunea European@?S@ fie acest promis miracol româ-nesc rodul firesc al cre}terilor }i per-forman]elor economice? Sau s@ c@u-t@m explica]iile în generozitatea ale-}ilor no}tri, care-}i doresc reînnoireamandatelor într-un an electoral?

S@ le lu@m pe rând…Bugetul pe 2008 a fost construit

de Guvernul T@riceanu, pe un PIB de440 miliarde lei, corespunz@tor uneicre}teri economice de 6,5 la sut@, uncurs mediu de 3,18 lei/euro }i o rat@a infla]iei (decembrie 2008/decembrie2007) de 3,8 la sut@.

Acest tablou de bord na}te dejaprimele mari semne de întrebare, celpu]in dac@ ne raport@m la perfor-man]ele macroeconomice din anul pecare practic l-am încheiat.

Ritmul cre}terii economice devi-ne cu adev@rat relevant, numai în m@-sura în care, c@utând dincolo de apa-ren]e, am putea descoperi c@ el estedecis preponderent de factorii inten-sivi ai dezvolt@rii. Or, la noi, se recu-noa}te c@ productivitatea muncii esteun indicator în suferin]@. A}a stândlucrurile, devine evident c@, cel pu]inîn anii din urm@, cre}terea econo-mic@ a fost pl@tit@ scump, fiind nece-

sare prea multe importuri, cheltui]iprea mul]i bani, consumat prea multcapital fix. Predilec]ia pentru cre}te-rea economic@ de tip extensiv (saupoate nu am avut încotro!) nu ar@mas f@r@ urm@ri. Decalajul dintreimporturi }i exporturi a crescut nu-mai în acest an cu aproape 70 lasut@, iar îndatorarea extern@ a de-p@}it o treime din PIB. Mai concret,datoria extern@ pe termen mediu }ilung a României a înregistrat la 31octombrie 2007 nivelul de 34,97 mi-liarde euro, în cre}tere cu 23 la sut@fa]@ de 31 decembrie 2006, astfel c@gradul de acoperire a rezervei BNR asc@zut la 6 luni de import! În }irulacelora}i consecin]e nefaste, deficitulde cont curent – care înseamn@ de-calajul dintre debitele }i creditele ex-terne – va ajunge în 2007 la circa13,7 miliarde euro, ceea ce înseamn@o valoare de aproape dou@ ori maimare decât cea înregistrat@ în anultrecut! O asemenea contraperforman-]@ îi face pe economi}tii de la Euro-bank s@ estimeze c@ „România seconfrunt@ cu posibilitatea unei ateri-z@ri dure, în caz de criz@”, iar pe ceide la Danske Bank s@ vorbeasc@ chiardespre o evolu]ie „de la r@u la ori-bil”. Între cauzele care au înr@ut@]itdeficitul de cont curent, anali}tii ex-terni enumer@ majorarea enorm@ asalariilor în 2007. Într-adev@r, statis-ticile sunt, }i în aceast@ privin]@, n@u-

citoare. Potrivit acestora, în perioadaiulie-septembrie a acestui an, angaja-torii români au cheltuit cu salaria]iilor cu peste 23 la sut@ mai mult fa]@de anul trecut. Înscriindu-se ferm peaceast@ spiral@ riscant@, am ajuns s@ne plas@m pe locul 2 în Uniunea Euro-pean@ la cre}terea costurilor cu for]ade munc@ (23,2 la sut@), dep@}i]i fiinddoar de Letonia, cu 30 la sut@. Com-para]i performan]a noastr@ cu mediaavansului retribu]iilor în UE27, careeste de doar 3,7 la sut@, }i ve]i ficonfrunta]i cu o realitate contradicto-rie! Pe de o parte, bucuria de a con-stata c@ vrem s@ recuper@m decala-jele ce ne despart de salariile occi-dentalilor. Pe de alt@ parte, realitateatrist@ c@ o asemenea dinamic@, nesus-]inut@ economic la noi, diminueaz@investi]iile str@ine, f@cându-ne mai pu-]in atractivi, }i reactiveaz@ puseurileinfla]ioniste pe pia]a intern@. Statis-ticile sunt }i aici necru]@toare: înprimele 10 luni ale acestui an, inves-ti]iile str@ine directe în România ausc@zut cu mai mult de 25 la sut@,comparativ cu intervalul similar al anu-lui trecut. Mai îngrijor@tor este faptulc@, dac@ în 2006 volumul investi]iilorstr@ine a acoperit în întregime defici-tul balan]ei de pl@]i a României, anulacesta ne a}tept@m ca abia 45 lasut@ din acest deficit cronic s@ fie con-trabalansat de banii adu}i din str@i-n@tate.

Cât despre infla]ie, ce s@ maivorbim… Ne îndrept@m dramaticc@tre un nivel de 7 la sut@, în acestan, ceea ce ridic@ serioase semne deîntrebare asupra ]intei stabilite pentruanul viitor (3,8 la sut@), mai ales c@ne bat la u}@, înc@ din start, scum-pirile la gaze, petrol, electricitate }ibunuri alimentare.

Pare, în aceea}i m@sur@, de-a drep-tul distractiv reperul stabilit în anul vii-tor pentru cursul valutar. S@-]i propui3,18 lei pentru un euro, azi, cândsuntem la un pas de 3,60, iar nicimiliardele „c@p}unarilor” }i cu atâtmai pu]in prognozele exper]ilor nu nemai ajut@, este, s@ recunoa}tem, cel

pu]in o dovad@ de lips@ de realism.În concluzie: este evident c@ eco-

nomia româneasc@ se învârte într-uncerc vicios }i ne afl@m prin}i într-o cap-can@ din care nu }tim cum vom ie}i.

Ne-am fi bucurat, fire}te, ca însacul plin de promisiuni al bugetuluipe care ni-l d@ruie}te Mo} Cr@ciun, înacest an, s@ fi g@sit }i solu]iile con-crete pentru a le ob]ine aievea. Gu-vernul zice c@ le are, parlamentarii suntprea gr@bi]i de apropierea s@rb@to-rilor, ca s@ le mai cerceteze. A}adar,vom tr@i }i vom vedea! Oricum, ebine când, la o adic@, po]i da vinape Mo} Cr@ciun…

FINAN[E {OMAJ VINERI 21 DECEMBRIE 20072

Emil DAVID

Bugetul – ca un Mo} Cr@ciun coco}atde daruri electorale

Sediul B.N.R. din Bucure}ti

Analiza }omajului este una dintre celemai dificile }i mai responsabile p@r]i aleanalizei economice. Acest lucru e cauzatde faptul c@ în desi}ul datelor statisticese ascunde nu un fenomen economic sec,ci sor]i }i tragedii umane. În primul rînd,a fi }omer nu este, pur }i simplu, un cali-ficativ economic al individului, ci o staresocial@, una de clas@ chiar

În general, }omajul este analizat prinprisma reac]iei celui în cauz@ (}omerul) }ia familiei sale ignorându-se sau subeva-luându-se reac]iile comunit@]ii }i astfel nuse dispune de o imagine complet@ a sfe-rei, naturii }i intensit@]ii impactului. Impactul}omajului se cere abordat, din mai multe un-ghiuri, dintre care amintim s@n@tatea per-soanei, via]a de familie, statutul }i rolul în so-cietate, raportul cu delincven]a, alienareaetc. Analiza procesele legate de interdepen-den]ele sociale reflect@ o dinamic@ reversi-bil@ atât timp cât nu se ating praguri critice.

Considerând gradul de integrare so-cial@, s@ spunem sub aspect profesional,dinamica interes/indiferen]@ face posibil@alunecarea de la preocupare în exercitareameseriei la nep@sare sau plictiseal@, obo-seal@, refuz, repulsie fa]@ de aceea}i mese-rie cât }i tranzitarea de la aceast@ starede dezinteres la d@ruire, voin]@ de a reu}i,concentrare asupra înregistr@rii unor per-forman]e în meseria respectiv@.

Alternarea st@rilor (interes – indife-ren]@) denot@ un dinamism normal, pro-priu fiec@ruia dintre noi. În acest sens, unrol important revine experien]ei anterioareacumulate în plan individual; experien]@axat@ pe succesiunea succes-e}ec. Pre-dominan]a marcant@ a succeselor va pro-voca instituirea complexelor de superiori-tate, iar a e}ecurilor va determina fixareacomplexelor de inferioritate. În acest modse poate ajunge la dereglarea dinamismu-

lui normal interes/indiferen]@ provocându-se st@ri patologice (obsesia interesului –munca drog; alienarea – convertirea indi-feren]ei în dezinteres dominant, persistent,marcant).

Problema const@, indiferent de spe-cificul impactului, în a evita atingerea pra-gurilor critice, de la care reversibilitateaproceselor devine foarte dificil@ sau impo-sibil@! Orice persoan@ „alienat@” creeaz@ une}ec social }i instituie cheltuieli sociale!Alienarea constituie o simetrie fa]@ demoartea fizic@ reprezentând o disolu]ie so-cial@, o moarte în planul comunit@]ii!

Problema devine cu atât mai acut@,cu cât rata de schimbare a cuno}tin]elorprofesionale al@turi de dinamica schim-b@rilor structurale (sociale }i economice)vor provoca probabil necesitatea de aschimba profesia de mai multe ori într-unciclu de via]a. În acest mod o persoan@ peparcursul vie]ii sale activ-profesionale poates@ fie for]at@ s@ se recalifice de trei-patruori. Schimbarea cuno}tin]elor sus]ine schim-barea tehnologiilor }i invers, ceea ce poatemodifica raportul dinamicii profesionale.

Schimb@rile afecteaz@ structurile }ide aici apar cu necesitate noi dimension@riale proceselor economice, alte structuri,alte raporturi între ramurile economiilorna]ionale, alte rela]ii interumane, alte cerin]etehnologice. Deci, alte calific@ri, alte rapor-turi între profesii, alte profesii chiar! Con-curen]a particip@ efectiv într-un proces de“crea]ie distructiv@”, dar în sensul c@ easuprim@ “ocuparea”, meseriilor de ieri, pen-tru a permite s@ apar@ “ocup@ri” de mâine;suportul cererii de munc@ îl constituie acti-vitatea economic@ a c@rei dezvoltare deter-min@ dinamica necesarului de lucr@tori.

Privit@ în acest context, importan]apie]ei for]ei de munc@ în reglarea feno-menelor }i proceselor din economie }isocietate, în prevenirea unor st@ri conflic-tuale, în promovarea principiilor stimul@rii}i justi]iei sociale devine din ce în ce mai

important@.“Cine va avea loc de munc@ va avea

viitorul” este afirma]ia pe care o auzim dince în ce mai des într-o gam@ variat@ detonalit@]i. “Cu locurile de munc@ s-a termi-nat” este titlul lucr@rii lui Jeremy Rifkin;lucrare care angoaseaz@ }i stimuleaz@. Ideeade baz@ a c@r]ii este “niciodat@ economiaoccidental@ nu va crea suficiente locuri demunc@ noi pentru a echilibra reducereamasiv@ a efectivelor antrenat@ de revolu]iainformaticii”.

În evaluarea impactului, este necesara ]ine cont atât de divergen]a intereselordar }i de diferite tendin]e discriminatorii carese axeaz@ pe anumite prezum]ii precum: - concep]ia c@ fiecare î}i poate g@si o slujb@sau î}i poate asigura un trai decent cucondi]ia s@ fie inventiv }i harnic;- larga r@spândire a ideii preconcepute c@cei care nu sunt angaja]i ori r@mân f@r@slujb@ sunt lene}i }i/sau imorali;- confundarea permanent@ a reac]iilor popu-la]iei marginalizate (s@racii }i cei lipsi]i de sluj-be) cu îns@}i cauza st@rii lor }i nu accep-tarea acestor reac]ii drept consecin]e a st@riieconomice }i sociale pe care o suport@;

- confundarea lipsei de putere a celor s@raci}i f@r@ slujbe cu incapacitatea lor de a-}i sus-]ine punctul de vedere, ignorând presiuneasocial@ a marginaliz@rii provocate de c@trecolectivitate }i inexisten]a unor organismespecifice care s@ le sus]in@ interesul.

{omajul este perceput ca fiind con-tingent cu problema s@r@ciei, dar nu sepoate confunda cu aceasta; desemnându-is@raci pe }omeri înseamn@ a-i considerani}te exclu}i - inutili în func]ionalitatea sis-temului social.

Abordând impactul social al }omaju-lui sociologii vorbesc tot mai mult despreo “underclass”, subclasa social@ unde can-dida]ii tipici pentru pozi]ii “bune” în cadrulei sunt }omerii (mai ales cei de lung@durat@). Membrii acestei clase sunt carac-teriza]i prin neligitimitate, crime violente,înl@turarea de pe pia]a for]ei de munc@,incluzând indivizi care nu sunt educa]i }icalifica]i în munc@ }i se afl@ în }omaj petermen lung; familii care experimenteaz@s@r@cia }i dependen]a pe termen lung.Ace}tia sunt constituen]i ai “comunit@]iis@r@ciei” ce au un nivel redus de instruire,cu o atitudine critic@ fa]@ de tot ceea ce

înseamn@ institu]ie sau clas@ dominant@.Constituen]ii acestei comunit@]i nu parti-cip@ la func]ionarea mecanismului econo-mic, fie pentru c@ nu li se ofer@ posibili-tatea (reac]ie tipic@ de excluziune), fie pen-tru c@ nu con}tientizeaz@ situa]ia exterioar@propriei lor tragedii.

S@r@cia are ca efect excludereasocial@ a }omerilor, determinând un fel deîntemni]are cultural@ a persoanelor în clase-le lor. O asemenea stare este în leg@tur@ di-rect@ cu lipsa de integrare social@ care in-fluen]eaz@ în mod negativ capacit@]ile de co-municare, capacitatea de exercitare a roluri-lor sociale }i atitudinile individului în raport cusistemul normativ. Odat@ ap@rut@, starea deeconomie a s@r@ciei persist@ }i se conti-nu@ din genera]ie în genera]ie, perpetuân-du-}i efectele negative asupra tineretului.

Delimitarea intereselor, evaluareaacestora, popularizarea lor, formarea uneimotiva]ii umane active, constituirea unormecanisme de reglare a dinamicii interese-lor etc. formeaz@ modalit@]i ce pot plasaproblema }omajului }i a }omerilor în cen-trul preocup@rilor colectivit@]ii spre profi-tul comun.

{OMAJUL – factor de excludere social@dr. Grama BLANCA

VINERI 21 DECEMBRIE 2007 3SISTEMUL DE %NV~[~M#NT

urmare din pagina 1Speciali}tii apreciaz@ c@, în eco-

nomia secolului XXI }i a celor ce vorurma, sistemul de înv@]@mânt va de-veni una din ramurile prioritare ale ac-tivit@]ii economice. Dar, pentru ca sis-temul de înv@]@mânt s@ fie func]io-nal, “trebuie s@ existe cineva caretrebuie educat }i cineva care s@ fiecapabil s@-l educe pe primul. Aceastapresupune existen]a studentului }i pro-fesorului, dar }i a formei duble decomunicare între ei, sau, în limbajeconomic, exist@ cerere din parteaunora }i ofert@ din partea altora,comunicarea, sau raporturile între eifiind realizate pe pia]a educa]iei”.

Pia]a educa]iei se afl@, ast@zi,într-un amplu proces de transforma-re, contextul social economic actual si-tuând universit@]ile într-un sistem con-curen]ial liber, fapt care, în mod ine-vitabil, conduce spre modelul de uni-versitate antreprenorial@. Se vor dez-volta, cu certitudine, }i vor rezistanumai universit@]ile performante, careau în]eles la timp direc]ia în care evo-lueaz@ societatea }i care sunt cerin-]ele acesteia.

Pentru o abordare corect@ a pie-]ei educa]iei, este necesar ca insti-tu]iile de înv@]@mânt superior s@ cu-noasc@ situa]ia real@ existent@ peaceast@ pia]@, la un anumit moment.Consider@m c@ principalele tendin]ecare se manifest@, ast@zi, pe pia]a în-v@]@mântului superior, sunt:- masificarea înv@]@mântului superior;declinul finan]@rii publice;- cre}terea diversit@]ii demografice }isocio-economice;- cererea masiv@ pentru o educa]iepermanent@ a adul]ilor;- globalizarea pie]ei înv@]@mântuluisuperior;- dezvoltarea f@r@ precedent a teh-nologiilor informa]ionale.

În acest context, caracteristicilede baz@, specifice pie]ei educa]ionale,au în vedere, în principal, urm@toa-rele considerente:- tinerii sunt foarte senzitivi la con-di]iile specifice pie]ei muncii, atuncicând iau decizia de a investi sau nuîn capitalul uman, pentru a urma oinstitu]ie de înv@]@mânt superior. Ei}tiu exact care sunt profesiile maiavantajoase, atât din perspectiva câ}-tigurilor, cât }i din aceea a oportu-nit@]ilor de lucru }i, respectiv, a sta-tutului socioprofesional pe care aces-tea îl confer@;- exist@ o relativ@ r@mânere în urm@a pie]ei educa]iei, comparativ cu pia-]a muncii;- sc@derea cererii pentru o anumit@categorie socioprofesional@ a avut,pe termen scurt, ca efect, reducerea,în primul rând, a num@rului celor cares-au înscris la aceste facult@]i (faptmai mult decât evident, în cazul uni-versit@]ilor cu profil tehnic. Aceastava avea, îns@, ca efect un num@r re-lativ mai mic de absolven]i în urm@-torii ani, ceea ce, dac@ economia na-]ional@ s-ar relansa, creând din noucondi]ii favorabile pie]ei inginerilor, înparalel cu o dezvoltare corespunz@-toare a noilor tehnologii, ar puteaduce la un deficit relativ, în viitoriiani, pe aceast@ pia]@).

Ca atare, asist@m la o alternan]@

a unor perioade de excedent, cuunele de deficit, aproximativ din cinciîn cinci ani, fenomen eviden]iat }i în li-teratura de specialitate, ca reprezen-tând o caracteristic@ a complexit@]iipie]ei educa]iei }i nu doar rodul unorsitua]ii conjuncturale, de tipul celorspecifice tranzi]iei pe care o traver-seaz@ România.

În domeniul educa]iei, putem dis-cuta, la fel ca în condi]iile unei pie]eobi}nuite, despre elementele esen]ialecare definesc }i caracterizeaz@ o pia]@:oferta; cererea; condi]iile }i regulileîn care are loc interac]iunea între ele;pre]; concuren]@. Realizarea uneianalize pertinente a pie]ei educa]io-nale presupune necesitatea de a dar@spuns la dou@ întreb@ri: (1) Careeste produsul ce se tranzac]ioneaz@pe aceast@ pia]@ }i (2) Cine suntclien]ii? Când abord@m problema„clien]ilor” universit@]ii, trebuie s@ avemîn vedere atât pia]a în amonte, cât }ipia]a în aval, f@r@ a neglija nume-roasele categorii de constituen]i aipie]ei educa]ionale ter]iare, complexi-tatea, dinamismul }i particularit@]ileacestui domeniu.

În ceea ce prive}te problema”produsului „universitar, speciali}tii apre-ciaz@ c@ aceasta este ”o problem@extrem de complex@, în condi]iile unuisistem educa]ional formal, în primulrând datorit@ faptului c@ exist@ maimul]i candida]i pentru acela}i produs,diferen]ia]i în func]ie de treapta edu-ca]iei formale pe care o analiz@m }i,de asemenea, datorit@ faptului c@ ace}ticandida]i au, în general, ra]iuni di-verse”. Ei consider@, de asemenea,c@, „produsul educa]ional principal estereprezentat de anumite cuno}tin]edar }i de transmiterea acestor cuno}-tin]e într-o form@ special@ ceea cegenereaz@ asocierea produsului sis-temului educa]ional unui capital umaneduca]ional.

Cosmin Marinescu afirma, în lu-crarea sa “Educa]ia: perspectiv@ eco-nomic@”, c@ “atunci când ne referimla pia]a educa]iei universitare, cumgre}it se consider@ deseori, studen-tul este considerat a îndeplini rolulde produs educa]ional. În aceast@ ac-cep]iune, utilizarea unor termeni pre-cum furnizarea de absolven]i fac caeduca]ia s@ par@ o linie de fabrica]ieale c@rei produse sunt studen]ii, iaruniversitatea o simpl@ fabric@ de pro-duc]ie de mas@”.

El subliniaz@, de asemenea, fap-tul c@, abordând studentul ca produs,se neglijeaz@ complexitatea procesu-lui de înv@]@mânt, dar }i tr@s@turiledistincte ale fiec@rui participant la pro-cesul educa]ional, în calitate de client}i, în acela}i timp, de purt@tor al ca-pitalului uman educa]ional.

Toate aceste elemente ne con-duc la concluzia c@, procesul de în-v@]@mânt trebuie încadrat în sferaserviciilor }i nu în cea a produc]ieipropriu-zise. Pentru a desemna rezul-tatul sistemului educa]ional formal, amutilizat un termen generic „produs edu-ca]ional” care, ^n viziunea aceluia}iautor, are urm@toarele componente:

a. serviciile educa]ionale pro-priu-zise: în aceast@ categorie fiindcuprinse serviciile care modeleaz@preg@tirea consumatorului direct - elesunt identificate prin activitatea de pre-dare a cadrelor didactice sub formaorelor (curs, laborator), prin activi-tatea de examinare }i evaluare a per-forman]elor dobândite;

b. serviciile educa]ionale auxi-liare: în aceast@ categorie sunt in-cluse totalitatea activit@]ilor de admi-nistrare general@ a procesului edu-ca]ional }i de gestionare a bunurilormateriale utilizate în activitatea didac-

tic@ propriu-zis@;c. capitalul uman educa]ional:

care cuprinde ansamblul cuno}tin]e-lor, aptitudinilor }i deprinderilor do-bândite de consumatorul direct alacestor servicii educa]ionale.

În acest mod, prin delimitareaprodusului educa]ional, autorul con-sider@ c@ se pot realiza fundamentelenecesare conceptualiz@rii pie]ei edu-ca]iei. Cele trei componente ale pro-dusului educa]ional relev@ faptul c@în domeniul educa]iei nu exist@ o sin-gur@ pia]@, ci pie]e multiple }i inter-conectate: pia]a programelor educa-]ionale, pia]a cercet@rii, pia]a servici-ilor educa]ionale auxiliare, pie]e alecapitalului uman educa]ional dobânditde absolven]ii diferitelor trepte alesistemului educa]ional.

Abordarea pie]ei educa]iei spe-cific@ instruirii universitare presupune,de asemenea, luarea în considerare a„actorilor „care particip@ pe aceast@pia]@. Astfel, dup@ ce am am stabilitcare este produsul educa]ional, neconcentr@m asupra celei de a douaîntreb@ri: cine sunt clien]ii? Cine “cum-p@r@” produsul educa]ional?

Foarte mul]i „actori” de pe scenaeduca]iei consider@ termenul de “client”mult prea comercial, impropriu pen-tru educa]ie. Cu toat@ aceast@ reti-cen]@ fa]@ de acest termen, în ge-neral, clien]ii sunt „purt@torii cererii deeduca]ie”, u}or de identificat, dar for-mând un grup extrem de eterogen.C. Marinescu, în lucrarea „Educa]iaperspectiv@ economic@”, apreciaz@ c@putem distinge: un prim grup cel albeneficiarilor principali al produsuluieduca]ional - proprietarii capitaluluiuman educa]ional, un al doilea grupinclude clien]ii care în general pl@tescpentru ob]inerea produsului educa-]ional - p@rin]ii, firmele sau alte orga-nisme, iar un al treilea grup care-i in-clude pe beneficiarii indirec]i ai aces-tui serviciu. Avem, astfel:

a. clien]ii primari - cei care în-va]@ - beneficiarii principali ai produ-sului educa]ional }i cei care devin }icele mai importante componente aleacestuia, capitalul uman educa]ional;

b. clien]ii secundari: sunt con-stitui]i din p@rin]i, diferi]i sponsoricare au un rol direct în finan]areaprodusului educa]ional;

c. clien]ii ter]iari: care-i cuprindpe viitorii utilizatori, beneficiarii for]eide munc@ reprezentate de absolven]i,neimplica]i direct în desf@}urarea pro-cesului de înv@]@mânt (societatea caîntreg). Ei dobândesc aceast@ calitateprin raportarea la proprietarii capi-talului uman educa]ional (absolven]i)cu care intr@ în contact prin interme-diul pie]ei muncii.Din punctul nostru de vedere, pentrua realiza o analiz@ complex@ a pie]ei

educa]ionale din România, analiz@care s@ ofere o imagine real@ }i deactualitate a acestei pie]e, se impunea aborda particularit@]ile acestei pie]e,factorii care o identific@ în categoria pie-]elor, între care un loc aparte îl de]in:a. Caracter derivat fa]@ de pia]a mun-cii }i pia]a bunurilor }i serviciilor:pia]a educa]iei preg@te}te cadre pen-tru pia]a muncii care, la rândul s@u,este dependent@ de cererea pe pia]abunurilor }i serviciilor;b. Flexibilitate: determinat@ de trans-form@rile rapide din celelalte domeniide activitate. Cei care solicit@ serviciieduca]ionale percep foarte repede pro-fesiile mai avantajoase, din perspec-tiva câ}tigurilor, dar }i a oportunit@-]ilor de lucru }i, respectiv, a statutu-lui socio-profesional pe care acesteaîl confer@ ;c. O relativ@ r@mânere în urm@ apie]ei educa]iei comparativ cu pia]amuncii pentru un orizont mediu detimp: sc@derea cererii pentru o anu-mit@ specializare are, pe termen scurt,ca efect, reducerea num@rului celorcare s-au înscris la unele facult@]i. Înviitor, acestea vor preg@ti un num@rredus de absolven]i, care, în condi]iifavorabile pe pia]a muncii, va generaun deficit pentru categoria socio-pro-fesional@ dat@, existând în acest senso alternan]@ a unor perioade de sur-plus cu unele de deficit a num@ruluide speciali}ti, aproximativ cu un ci-clu normal de înv@]@mânt. În ultimiiani, ca o reac]ie la acest fenomen mul]istuden]i frecventeaz@ simultan dou@institu]ii de înv@]@mânt superior saualte facult@]i mai „atractive;”d. Nivel înalt de reglementare dinpartea statului: statul continu@ s@ fieprincipalul juc@tor pe pia]a educa]ieiintervenind, atât prin metode directe(legi, standarde educa]ionale, acred-it@ri, nostrific@ri), cât }i indirecte(facilit@]i la impozitare, proiecte decercetare, asigurarea accesului lare]ele informa]ionale) influen]ând-o.e. Interna]ionalizarea studiilor – crea-rea Spa]iului European al Înv@]@mân-tului Superior a determinat aliniereala standardele educa]ionale occiden-tale, în general la cele comunitare.Cre}terea mobilit@]ii studen]ilor }i pro-fesorilor constituie atât o oportunitatecât }i o constrângere pentru pia]aeduca]ional@ din ]ara noastr@.

Speciali}tii apreciaz@ c@ încura-jarea competi]iei, a concuren]ei pemultiplele pie]e ale înv@]@mântului su-perior elimin@ în mare parte proba-bilitatea de subinvestire sau suprain-vestire în înv@]@mântul superior cara-cteristic@ în absen]a pie]ei. Practicaultimilor ani a demonstrat c@ oricebun subven]ionat este produs într-ocantitate mai mare decât cea în carear fi produs într-un sistem f@r@ sub-

ven]ii }i de foarte multe ori subven-]ionarea puternic@ a înv@]@mântuluisuperior a generat situa]ii în care, pepia]a muncii, exist@ o ofert@ exceden-tar@ de capital uman universitar.

Rezultatul acesta a ap@rut dato-rit@ faptului c@ ”subven]ionarea modi-fic@, decizia optim@ a consumatoruluiprin supradimensionarea produsuluisubven]ionat”, ap@rând astfel pe pia]amuncii un num@r prea mare de absol-ven]i de înv@]@mânt superior.

Realitatea demonstreaz@ f@r@ echi-voc c@, în general „competi]ia furni-zeaz@ disciplin@ în deciziile univer-sit@]ii privind pre]urile, costurile }icalitatea serviciilor }i ofer@ posibili-tatea universit@]ii s@ concureze de peacelea}i pozi]ii cu celelalte sectoareîn ceea ce prive}te resursele umane}i materiale de care dispune socie-tatea. Numai în aceste condi]ii, dimen-siunea }i structura produsului univer-sitar, adic@ num@rul }i propor]ia stu-den]ilor pe diferite specializ@ri, vor fideterminate de alegerile ra]ionale efec-tuate exclusiv în condi]iile de pia]@”.

Importan]a cre}terii competi]iei,ca o caracteristic@ fundamental@ anoilor for]e ce afecteaz@ înv@]@mântulsuperior, este sus]inut@ în numeroaseabord@ri recente. Marinescu C. sub-liniaz@, pentru a nu crea confuzie, c@„existen]a concuren]ei pe pia]a uni-versitar@ nu este condi]ionat@ de ab-sen]a subven]ion@rii domeniului, îns@subven]ionarea educa]iei superioarenu trebuie s@ se interfereze cu rela-]iile concuren]iale pe pia]a universi-tar@, impunându-se în acest sens de-terminarea formelor }i gradului de sub-ven]ionare în coresponden]@ cu nece-sitatea men]inerii competi]iei în înv@-]@mântul superior”.

Recunoscând avantajele structu-rii concuren]iale de pia]@, în ceea ceprive}te eficien]a aloc@rii resurselorîn înv@]@mântul superior, problema prin-cipal@ r@mâne, îns@, determinarea moda-lit@]ilor adecvate pentru formarea, afir-marea }i men]inerea comportamente-lor concuren]iale pe pia]a universitar@.

Este o certitudine c@, acordândo putere mai mare consumatoruluipe pia]a educa]iei publice, universi-t@]ile vor fi determinate s@ furnizezeun produs universitar de o calitate su-perioar@, în condi]iile în care cre}-terea presiunii concuren]iale le vadetermina s@ furnizeze un produsuniversitar de calitate ridicat@ }i lacosturi reduse.

Concuren]a este un factor gene-rator de progres, de înnoire, de cre}-tere a for]ei universitare, ea este orealitate cu care trebuie s@ con-vie]uim. Ph. Kotler afirm@ c@ recu-noa}terea existen]ei concuren]ei esteun indiciu c@ orice organiza]ie nonpro-fit adopt@ modul de gândire strategic.

Pia]a educa]ional@ – locul universit@]ii, caracteristici }i tendin]e actuale

dr. Ramona TODERICIU

Universitatea Al. I. Cuza din Ia}i, decanul de v$rst@ al ^nv@]@m$ntului rom$nesc

urmare din pagina 1În perioada premerg@toare inte-

gr@rii, tendin]ele în rata }omajului }igrad de ocupare în UE 15 au con-trastat izbitor cu cele din UE 8. Pri-mele semne de redresare s-au mani-festat înc@ înainte de 2004, iar tren-dul favorabil s-a men]inut }i în cei 3ani de dup@ integrare.

Chiar în rândul celor 8 state men-]ionate, putem observa diferen]e semni-ficative în ceea ce prive}te rata }o-majului (Tabelul 2). Astfel, rata mediea }omajului de 13,4& în 2005 în cele10 state este influen]at@ semnificativde Polonia }i Slovacia, care prezint@în continuare rate ale }omajului cudou@ cifre, chiar dac@ cu tendin]@descresc@toare.

Teama vechilor state membre s-aconcretizat în cunoscuta schem@„2+3+2 ani” de liberalizare a pie]eimuncii. În mai 2006, primul termens-a împlinit }i statele UE15 au trebuits@ ia decizii cu privire la perioada2006 – 2009. Ca o concluzie gene-ral@, putem spune c@ majoritatea ve-chilor state membre au decis s@ men-]in@ restric]iile cu privire la accesulpe pie]ele na]ionale ale muncitorilor dinnoile state membre. Cu toate acestea,putem identifica trei tipuri de decizii:� Men]inerea restric]iilor actuale,pentru cel pu]in înc@ trei ani: Austria,Germania }i Italia;� Ridicarea treptat@ a restric]iilor, înurm@torii trei ani: Belgia, Danemarca,Fran]a, Luxemburg, Olanda;� Deschiderea pie]ei muncii }i elimi-narea restric]iilor: Finlanda, Grecia,Irlanda, Portugalia, Spania, Suedia,Marea Britanie.

Argumentele au avut în vedere,în primul rând, evolu]iile post-inte-grare ale economiilor respective. Astfel,diferen]ele între NMS 8 în ceea ceprive}te rata }omajului r@mân semni-

ficative. Valorile acesteia r@mân sc@-zute }i aproximativ constante în Un-garia, Cehia }i Ungaria, în timp ce încelelalte 5 ]@ri ele sunt înc@ ridicate.

Pia]a muncii este o pia]@ în careoferta }i cererea se formeaz@ în pe-rioade îndelungate, ceea ce face caanalizele care vizeaz@ termenul scurts@ fie relativ dificile.

Cererea de munc@, a c@rei tr@-s@tur@ de baz@ r@mâne caracterul s@uderivat, se modific@ în principal caurmare a schimb@rilor intervenite pepia]a bunurilor }i serviciilor. Astfel, înrândul factorilor care au influen]atfavorabil rata }omajului în UE 8, pu-tem men]iona cre}terea cererii demunc@, corelat@ cu o cre}tere a PIB: � în statele baltice, anii 2004 }i 2005s-au înregistrat rate mari de cre}tereeconomic@ (7,8&, respectiv 9,5& Es-tonia; 9,8&, respectiv 9,1& Letonia;7&, respectiv 7,5& Lituania). Previ-ziunile pentru anul 2006 sunt opti-miste, a}teptându-se o cre}tere de 8&în Estonia, 7,7& în Letonia }i 6,2&în Lituania. Acestea vor continua s@influen]eze favorabil cererea de munc@}i, implicit, va continua tendin]a dereducere a ratei }omajului.� ^n Polonia }i Slovacia, ]@rile cucele mai ridicate rate ale }omajuluis-a înregistrat, de asemenea, o evo-lu]ie favorabil@ care poate fi corelat@cu cre}terea economic@ }i cre}tereacererii de munc@. În Polonia, ratacre}terii PIB a fost de 5,4& în 2004}i 3,3& în 2005, iar previziunile pen-tru 2006 arat@ o rat@ de 4,3&. În ceidoi ani de dup@ integrare, rata }oma-jului a sc@zut u}or, de}i în ianuarie2006 a înregistrat din nou nivelul re-

cord de 18&, sub influen]a factorilorsezonieri. Poate fi men]ionat, ca unfapt pozitiv, c@ cererea de munc@ su-plimentar@ a provenit în principal dela firmele private. Slovacia a înregis-trat rate semnificativ mai înalte decre}tere economic@, respectiv de 5,5&în 2004, 7,5&, în 2005, }i o cre}tere

de 5,2&, pân@ la sfâr}itul anului2006. Efectele asupra cererii demunc@, de}i reduse, au fost incon-testabile. � ^n Cehia, Ungaria }i Slovenia,ratele }omajului r@mân aproximativconstante, cu valori dintre cele maisc@zute comparativ cu celelalte noistate membre. Astfel, în Cehia ratade cre}tere economic@ de 4& - 6&este corelat@ cu o rat@ a }omajuluide aproximativ 8& (previziunile pentru2006 sunt în jurul valorii de 7,6&),în Ungaria cre}terea economic@ de4,3& - 4,5& este corelat@ cu o rat@ a}omajului de aproximativ 7& (7,2& în2006), iar în Slovenia unei cre}teri aPIB de aproximativ 4& îi corespundeo rat@ a }omajului de 5,8& - 6&.

Oferta de munc@ se modific@sub influen]a unui complex de fac-tori, uneori greu de cuantificat }icare se manifest@ în principal pe ter-men lung. În încercarea de a identi-fica principalii factori care influen]ea-z@ pe termen scurt oferta de munc@,am realizat o trecere în revist@ a opi-niilor exprimate în lucr@ri de specialitate.

În cele 8 state membre, putemafirma c@ reducerea ratei }omajului,în cei trei ani de la integrare, s-a rea-lizat }i sub impactul pozitiv al unor fac-tori care au influen]at oferta de munc@:� cre}terea salariilor: acest fenomens-a înregistrat în majoritatea ]@rilor,cu excep]ia Sloveniei. Teoria eco-nomic@ arat@ c@, pe termen scurt,fiind dat un num@r de muncitori cuanumite abilit@]i, cuno}tin]e }i expe-rien]@, oferta de munc@ arat@ cum semodific@ num@rul de ore pe care mun-citorii sunt dispu}i s@ le presteze în

func]ie de nivelul salariului. Pentru a-idetermina s@ munceasc@ mai mult,trebuie ca salariul orar s@ creasc@. � migra]ia: în principal în statele bal-tice, care au înregistrat fluxuri migra-torii semnificative c@tre statele scan-dinave, putem spune c@ rata }oma-jului a sc@zut }i prin reducerea nu-m@rului de }omeri în ]ara de rezi-den]@. Cu toate acestea, majoritateastudiilor arat@ c@ migra]ia est – vests-a men]inut la niveluri chiar maisc@zute decât previziunile ini]iale ime-diat dup@ integrare. Este posibil ca,pe termen lung }i ca urmare a re-lax@rii restric]iilor legate de pia]amuncii din 2006, s@ se înregistrezeîn anii urm@toari un trend cresc@tor.În conformitate cu un studiu realizatîn Marea Britanie (Migrant Skills. EUEnlargement – two years on, may2006), în anul 2005, 12& dintre anga-jatorii britanici au apelat la for]@ demunc@ provenit@ din NMS 10, fa]@de numai 7& în anul 2004. � m@suri de flexibilizare a pie]eimuncii: ele pot fi reg@site în majori-tatea statelor, având în vedere c@ elecontinu@ procesele de reform@ înce-

pute în urm@ cu peste 15 ani.Încercarea de a anticipa efectele

pe termen scurt ale integr@rii asuprapie]ei muncii din România poate pornide la experien]a celorlalte state cen-tral }i est-europene. Astfel, pornindde la concluzia c@ în toate cazurile înperioada imediat urm@toare integr@riirata }omajului a sc@zut, este de pre-supus c@ }i în România vom înre-gistra aceea}i tendin]@. Factorii favor-abili se vor manifesta atât din parteacererii, cât }i a ofertei.

Cererea de munc@ va cre}te core-lat cu o cre}tere a PIB. ProgramulNa]ional de Dezvoltare 2007 – 2013prevede o cre}tere de aproximativ 7&în primii ani dup@ integrare, urmândca pân@ la sfâr}itul perioadei de prog-noz@ PIB-ul României s@ creasc@ cupeste 25&. Cererea suplimentar@ defor]@ de munc@ poate proveni de lafirmele str@ine care vor intra pe pia]aromâneasc@ prin investi]ii str@ine di-recte, ceea ce va duce la valorificareaavantajului comparativ generat de ni-velul mai redus al salariilor. Efectulfavorabil va putea fi sus]inut dac@ înparalel sunt luate m@suri de reducerea presiunii fiscale, care s@ reduc@ cos-turile cu for]a de munc@ ale angaja-torilor. Tendin]a fireasc@ de cre}terea salariilor reale ca urmare a inte-gr@rii nu se va manifesta pe termenscurt, ceea ce va face ca decalajul deproductivitate s@ fie oarecum com-pensat de nivelul redus al salariilor.Se urm@re}te ca media productivit@]iis@ creasc@ cu aproximativ 5,5&anual (urmând ca pân@ în 2015 Ro-mânia s@ ating@ 55&din nivelul UE)în timp ce previziunile cu privire lasalarii vizeaz@ cre}teri de 4&-6& înprima perioad@.

Oferta de munc@ va fi influen-]at@ de:� reducerea popula]iei totale: în con-

formitate cu previziunile realizate deComisia Na]ional@ de Prognoz@ }i deAMIGO, în perioada 2005 – 2008, de-clinul popula]iei totale a României seva accentua, ajungând la un ritm me-diu anual de reducere de 0,4&– 0,5&;� migra]ia extern@: de}i cifrele ofi-ciale privitoare la emigran]i sunt ex-trem de reduse (pu]in peste 13.000de persoane în 2004 conform Anua-rului Statistic al României 2005), va-lorile reale ale acestui indicator suntmult mai ridicate. Un studiu realizatde Migration Watch UK, anul acesta,arat@ c@ Marea Britanie se a}teapt@la aproximativ 50.000 de emigran]i ro-mâni }i 18.000 de bulgari, în primulan dup@ aderare. Este vorba desprenum@rul a}teptat de cereri, dintre aces-tea, aproximativ 18& apar]inând unorpersoane care se afl@ deja în MareaBritanie. Un factor de risc men]ionatde studiul respectiv sunt cei 700.000de etnici turci din Bulgaria }i cei 2,5milioane de rromi din cele dou@ ]@ri.� factori institu]ionali precum modi-ficarea vârstei de pensionare, modifi-carea taxelor }i impozitelor, salariulminim pe economie etc. vor influen]aoferta de munc@.

Ca o concluzie, putem apreciac@ efectele pe termen scurt ale pro-cesului de integrare vor fi favorabile,cel pu]in din urm@toarele consideren-te: men]inerea avantajului comparativdat de nivelul redus al salariilor }icostul redus al for]ei de munc@, flu-xuri migratorii reduse ca dimensiune,care vor determina totu}i o reducerea popula]iei neocupate, faptul c@ efec-tele competi]iei de pe pia]a UE sevor face sim]ite cu oarecare întâr-ziere. Concluzia este sus]inut@ deevolu]iile similare ale noilor state mem-bre, în rândul c@rora se remarc@ oîmbun@t@]ire a indicatorilor pie]ei munciiîn primii doi ani dup@ integrare.

PIA[A MUNCII VINERI 21 DECEMBRIE 20074

c my bc my b

c my bc my b

Republica Moldova – România – UE: Studiu comparativ privind politicile

sociale }i de ocupare a for]ei de munc@ (II)

Silvia M~RGINEAN

VINERI 21 DECEMBRIE 2007 5

c my bc my b

c my bc my b

HRANA CEA DE TOATE ZILELE

Pre]urile produselor alimentareUn „univers” pe cale de a deveni dramatic…(II)

urmare din pagina 1Pakistanul a redus exporturile, în

dorin]a de a contra infla]ia pre]urilorla alimente. Rusia se v@de}te foartepreocupat@ în raport cu cre}terea pre-]urilor, aici, la pâine. „În acela}i timp,în general, întreprinderile agroalimen-tare – scrie aceea}i publica]ie citat@– se întreab@ cum vor putea recu-pera cre}terea costurilor lor în super-market-uri sau în lan]urile de restau-rante…”

Desigur, suport@ cump@r@torii }icâ}tig@, cu prec@dere, ceva mai mult,firmele din „centura agricol@”, maimulte cu venituri în progresie geo-metric@. De altfel, cre}terea de pre-]uri nu d@ semne de încetinire. Nicinu prea are cum. Popula]ia lumii seridic@, actualmente, la peste 6,7 mili-arde de indivizi, cu o dinamic@ im-portant@ în raport cu trecutul. A}a-dar, din ce în ce mai multe guri dehr@nit, repartizate, îns@, inegal, în lu-me. Concentra]ii importante în Sta-tele Unite, în Uniunea European@, înIndia }i China. Dar, }i în alte zone dinAmerica de Sud, din Asia }i Africa,mai pu]in relevante din punctul de

vedere al dezvolt@rii sau al emer-gen]ei. Ele solicit@ cereale. Agrocar-buran]ii sunt produ}i de mari grânaremondiale, Statele Unite, 199.730 miihectolitri în 2006, Uniunea Euro-pean@, 33.824 mii hectolitri în acela}ian, Ucraina, 2700 mii hectolitri, totîn 2006, pe urm@ India, 190.00 miihectolitri, Africa de Sud, 3.875 miihectolitri, China, 38.500 mii hectolitri,Federa]ia Rus@, 6.500 mii hectolitri înacela}i an 2006 etc. Pentru 2007,cantit@]ile amintite sporesc. Aceastaîn condi]iile în care în anul 2007, 36de state ale lumii au recurs la „aju-tor alimentar extern” ca urmare aunor catastrofe naturale pe teritoriullor – secete, inunda]ii, uragane, cu-tremure de p@mânt }.a., sau a unortulbur@ri politice precum r@zboaie, con-flictele sângeroase, insecurit@]ile ast-fel. Într-o perspectiv@ apropiat@, exami-nând mai multe serii de date statis-tice, se pare c@ vor spori, aproapesigur, num@rul statelor cu problemealimentare precum }i cantit@]ile decare acestea au nevoie pentru a-}iacoperi deficitele respective…

Ce concluzii am putea desprin-de, analizând cele prezentate mai suscorelat, fire}te, }i cu alte cifre? Iat@,în 2007, lumea a consumat mai mul-te cereale, atât pentru a fabrica car-burant, cât }i pentru a produce ali-mente pentru oameni }i hran@ pen-tru animale, cantit@]i care, de altfel,nu au fost produse în totalitate, „um-blându-se”, în continuare, la stocurisau „dezvoltându-se” penurii. Una dincauzele însemnate ale acestui deze-chilibru poate fi localizat@ în China,

cu o popula]ie de aproape ¼ din po-pula]ia lumii, unde am avut de-a-face– fapt pozitiv – cu o adev@rat@ ex-plozie a cererii de lapte, dealtfel, înultimii 10 ani, aici, num@rul vacilorde lapte triplându-se. Iar vacile, pen-tru „a func]iona”, au consumat maimult. Tot în China, se afl@ circa ju-m@tate din „popula]ia porcin@ mondi-al@”, ]ara import@ circa 13& din pro-duc]ia american@ de soia, pentru a-}iîngr@}a animalele. {i, cum mai multecereale s-au îndreptat spre alte di-rec]ii decât cea „clasic@”, hrana uma-n@, presiunea pe produc]ia cerealier@a lumii a fost ceva mai mare.

În fapt, îns@, nu atât modifi-c@rile de structur@ în consumul oa-menilor din statele asiatice reprezint@„buba”, de}i }i astfel se v@desc influ-en]e de seam@, ci, cu prec@dere, ve-ritabila „curs@ pentru agrocarburan]i”reprezint@ o amenin]are important@pentru securitatea mondial@ alimen-tar@. Reducând suprafe]ele agricoledestinate alimenta]iei umane }i detur-nând chiar }i o parte din resurselede ap@, amplificarea, dezvoltareaacestei filiere energetice pot expuneoamenii, practic guvernele unor statedeloc pu]ine, la grave tulbur@ri so-ciale. Asemenea tulbur@ri, se pot pro-paga }i în alte state. Sunt deja ]@ri}i grupuri armate care-}i disput@ lo-cal controlul teritoriilor în discu]ie,mai ales în Thailanda, în Indonezia,în Filipine, în Columbia }.a.

Multe state în curs de dezvol-tare se v@desc, realmente, efectivpreocupate de dramatica cre}tere apre]urilor la cereale. Mult@ vreme,]@rile din aceast@ categorie au prote-stat împotriva generoaselor subven]iiguvernamentale dirijate c@tre pro-duc@torii americani de chiar guvernulStatelor Unite, subven]ii care, prinefectele lor, au produs mari prejudiciimai multor agriculturi na]ionale caatare, unor numero}i fermieri auto-htoni. Pu]ini factori de decizie dinaceste ]@ri în curs de dezvoltare seîncumet@, deci, acum, s@ evalueze ma-rile efecte negative, aici, ale cre}terii,în general, abracadabrante ale pre-]urilor la cereale. Când o fac, o facde multe ori cu teama unor even-tuale tulbur@ri politice. La rândul lor,organiza]iile umanitare, confruntatecu aceste pre]uri, vor achizi]iona can-tit@]i mai mici de cereale, }i, ca atare,cuantumul ajutoarelor va sc@dea. Cuefectele previzibile… Ceea ce a f@cut

ca un demnitar ONU de talie – anu-me doamna Josette Sheeran, directorexecutiv al Programului alimentar alNa]iunilor Unite – s@ sublinieze c@„vom pierde teren în fa]a foamei”.Aceast@ foamete care, actualmente,se manifest@ acut mai ales în AfricaSubsaharian@, unde se impun direc-]ionate rapid }i în mod consistenteforturile necesare, amenin]@, îns@,nu doar aceast@ parte a lumii. Oriun-de pe glob, bugetele de familii de di-mensiuni restrânse vor fi fragilizate,debilitate, construc]ii bugetare fami-liale „sub]iri” urmând s@ se pr@-bu}easc@ la o cre}tere de pre]uri câtde cât sensibil@.

Ce putem face? O m@sur@ ar fiaceea a calculului realist }i consoli-d@rii independen]ei alimentare în fie-care ]ar@, ceea ce ar reduce, cât decât, dependen]a unor state de un„exterior”, de un „extern” vizibil com-

plicat. Totodat@, s-ar v@di foarte util@intensificarea produc]iilor agricole, anu-me prin toate mijloacele aflate la dis-pozi]ie. În sfâr}it, extinderea unor mo-dele nutri]ionale adecvate în zonemai pu]in folosite pân@ acum, mo-dele cu o mare putere nutri]ional@,utilizând plantele acvifere, spa]ii bio-logice mai pu]in „clasice” etc. Suntlucruri care trebuie luate în serios înpofida unor dificult@]i care, la primavedere, ar p@rea insurmontabile. {i nusunt, totu}i. S@ ad@ug@m tulbur@rileîn agricultur@ produse de modific@rileclimatice, afectând, printre altele, con-siderabil, produc]ia de cereale. Demulte ori, acolo unde au fost dou@recolte pe an, r@mâne una, pe urm@c@ldur@ }i ap@ mai mult@ atunci cândnu trebuie, dar }i frig mai mult totatunci când nu este nevoie, labilit@]iclimatice cu efecte dintre cele mainegative…

Dan POPESCU

Vedere din ora}ul Djakarta, Indonezia

Sediul O.N.U. - New-York

CLIMA VINERI 21 DECEMBRIE 20076

În perioada 3-14 decembrie, s-adesf@}urat, în Indonezia, la Bali, Con-ferin]a Na]iunilor Unite privind Modi-fic@rile Climatice. În acest cadru, s-auorganizat reuniuni ale p@r]ilor Con-ven]iei cadru privind modific@rile cli-matice din cadrul ONU, a p@r]ilorsemnatare ale Protocolului de laKyoto, precum }i a segmentului mi-nisterial. Obiectivul avut în vedere esterealizarea unui calendar de m@suriaplicabile în perioada post-Kyoto. Încontextul în care oamenii de }tiin]@din cadrul IPCC (Comisial Interguver-namental@ privind Modific@rile Cli-matice) au determinat, cu o probabi-litate de 90&, c@ schimb@rile climati-ce sunt provocate de activitateauman@, Kyoto 2 ar urma s@ conti-nue }i s@ extind@ implementareaunor m@suri de combatere a acestuifenomen, dup@ anul 2012.

Conven]ia-cadru privind modifi-carea climateric@ a intrat în vigoarela 21 martie 1994, iar ]@rile sem-natare se reunesc, anual, în cadrulunor conferin]e ale p@r]ilor (“Con-ference of the Parties - COP”), sprea monitoriza implementarea m@su-rilor convenite pentru combatereaacestui efect. Statele semnatare seîmpart în dou@ grupuri principale:]@ri care apar]in a}a-numitei anexe I}i ]@ri care nu apar]in acesteia (non-Annex I Parties). Men]ion@m c@ ma-rea majoritate a statelor din primulgrup amintit sunt ]@ri dezvoltate,membre OECD, care au avut o marecontribu]ie la schimbarea climatului.

Exist@ între ele }i state cu economieîn tranzi]ie, inclusiv Federa]ia Rus@,statele baltice }i alte ]@ri din EuropaCentral-Estic@. Nivelul emisiilor dinaceste ]@ri este mai mare, dar se parec@ ele dispun }i de mijloace financia-re semnificative, precum }i de struc-turi institu]ionale evoluate, de com-batere a inc@lzirii globale. Alte 24 destate se reg@sesc în Anexa II a Con-ven]iei }i au obliga]ii speciale privindpunerea la dispozi]ie a unor resursefinanciare adi]ionale, precum }i facil-itarea transferului de tehnologie eco-logic@. Statele care nu apar]in AnexeiI a Conven]iei sunt, de regul@, slabdezvoltate. Lor li se ofer@ ajutor prinintermediul GEF (Global EnvironmentFacility), mecanism financiar al Con-ven]iei — utilizat pentru combatereamodific@rii climatului. Concret, estevorba de instituirea unor surse finan-ciare de sprijin: special climate changefund (fondul special pentru modifi-carea climatului) }i least developedcountries fund (fondul destinat celormai pu]in dezvoltate ]@ri). În prezent,aceast@ conven]ie a fost ratificat@ de192 de state.

Protocolul de la Kyoto, încheiatîn 11 decembrie 1997 }i intrat în vi-goare la 16 februarie 2005, se refer@la implementarea unor m@suri ce vi-zeaz@ reducerea emisiilor de gaze cuefect de ser@, responsabile de schim-b@rile climatice. Bazându-se pe ca-drul ini]iat prin Conferin]a de la Rio,prin conven]ia-cadru privind modi-fic@rile climaterice, el continu@ ideileconvenite cu acea ocazie. Prin semna-rea acestui protocol, guvernele seoblig@ s@ restrâng@ sau s@ men]in@emisiile de gaze care contribuie la“efectul de ser@” (dioxid de carbon,metan, oxid de azot }i trei sub-stituen]i ai clorofluorocarburilor) înlimite care s@ permit@ adaptarea eco-sistemelor la modific@rile climatericeîntr-un mod natural. Pân@ în prezent,Protocolul de la Kyoto a fost semnatde peste 186 de guverne, inclusiv încadrul Uniunii Europene. Num@rulsemnatarilor indic@ faptul c@ proble-

ma modific@rii climei este una, într-adev@r, foarte important@. Cea mai mareparte a oamenilor de }tiin]@ afirm@c@ varia]iile de temperatur@, din ulti-mele doua secole, le dep@}esc cu multpe cele naturale. Se poate deduce c@efectul de ser@ se datoreaz@, în marem@sur@, emisiilor de gaze rezultate înurma cre}terii economice }i demo-grafice. Datorit@ acestei situa]ii s-a im-pus concentrarea eforturilor la nivelinterna]ional, pentru rezolvarea proble-mei. Se urm@re}te, astfel, diminua-rea emisiilor de gaze între 2008-2012,cu 5,2&, raportat la nivelul anului1990, prin m@suri variate }i esen]iale.

Unele state dintre cele mai in-dustrializate, cum ar fi Statele Uniteale Americii (responsabile pentru 36,1&din totalul emisiilor de gaze cu efectde ser@) }i Australia (rezultatele ulti-melor alegeri au determinat o abor-dare mai serioas@ a acestei pro-bleme) au refuzat s@ semneze acestacord, apreciind c@ acest lucru arîmpov@ra prea tare economiile na-]ionale. Totu}i, se pare c@ }i acestestate vor fi nevoite s@-}i asumeaceast@ responsabilitate comun@, dardiferen]iat@. Prin desemnarea lui AlGore }i a IPCC-ului, ca laurea]i aiPremiul Nobel pentru Pace, comitetulnorvegian aduce o contribu]ie în con-centrarea aten]iei publice }i a facto-rilor de decizie asupra uneia dintrecele mai grave probleme ale ome-nirii. Se impun modific@ri în compor-tamentul cotidian al oamenilor }i alstatelor. Astfel, ]@ri precum China,India, Brazilia }i cele 2,8 miliarde delocuitori ai acestor zone, care pro-voac@ cele mai mari cantit@]i de gazecu efect de ser@, vor trebui s@ iaparte la efortul global de a „cur@]a”atmosfera. Se poart@ discu]ii aprinsepe tema implic@rii economiilor emer-gente în acest proces de reducere,de limitare a emisiilor de gaze cuefect de ser@. Pe de o parte, nici unstat în curs de dezvoltare nu dispunede resurse suficiente pentru domeni-ul de cercetare }i dezvoltare, care s@le permit@ s@ utilizeze tehnologii ne-poluante, respectiv pentru a le achizi-]iona de la ]@rile avansate. Pe de alt@parte, dac@ }i aceste state vor trans-fera mari cantit@]i de gaze în atmos-fer@, dup@ cum au f@cut ]@rile dez-voltate, atunci viitorul nu poate fiunul foarte îndelungat.

Cel de-al treilea raport IPCC,prezentat anul acesta, con]ine o seriede scenarii, referitoare la schimb@rileclimatice ce se vor produce, în func-]ie de cantitatea emisiilor de gaze cuefect de ser@. Astfel, se consider@ c@,în contextul implement@rii acelora}ipolitici în acest domeniu, emisiileglobale de gaze cu efect de ser@ vorcre}te cu 25-90& pân@ în anul 2030,relativ la anul 2000. În aceste con-di]ii, se prevede o cre}tere a tempe-raturii medii anuale cuprins@ între1,4-5,8°C, în func]ie de cantitatea dedioxid de carbon prezent@ în atmos-fer@, pân@ la sfâr}itul acestui secol.Acest raport con]ine }i o serie desolu]ii, tehnologice }i non-tehnolo-gice, ce vizeaz@ reducerea fenomenu-lui de înc@lzire global@. Astfel, exper-]ii grupului de lucru au stabilit un"pre] pentru carbon" (cu referire laCO2 sau alte gaze cu efect de ser@).Cu cât acest pre] va fi mai mare, cuatât utilizatorii de energie se vor ori-enta spre alte surse care vor reduceconsiderabil emisiile gazelor cu efectde ser@. Alte mijloace de reducere afenomenului înc@lzirii globale se re-fer@ la reducerea utiliz@rii petrolului,gazului }i a carbonului, acordarea de

subven]ii pentru a încuraja folosireaenergiei eoliene }i solare, reducereapolu@rii pe care o fac mijloacele detransport, reducerea emisiilor de gazecu efect de ser@ din industrie sausubven]ii în agricultur@, pentru a semodifica practicile agricole }i pentrup@strarea p@durilor care absorb can-tit@]i importante de CO2. Din catego-ria solu]iilor non-tehnologice fac par-te schimb@rile comportamentale aleindiviziilor. Nu se propune o stoparea dezvolt@rii, ci se insist@ asupraalternativelor ce ne sunt la îndemân@.Astfel, raportul face referire la rela]iadintre dezvoltarea durabil@ }i reduce-rea modific@rilor climatice. În ceea ceprive}te politicile ini]iate în vedereareducerii fenomenului de înc@lzire glo-bal@, se insist@ asupra integr@rii po-liticilor climatice în cadrul politicilorna]ionale de dezvoltare, elaborareaunor standarde }i reglement@ri, im-punerea unor taxe, informarea }i,mai ales, sus]inerea sectorului decercetare }i dezvoltare }i transferultehnologic.

Este momentul s@ trecem laac]iune acum, înainte ca modific@rileclimatice s@ dep@}easc@ posibilit@]ileumanit@]ii de a le controla.

Înc@lzirea global@ în sezonul rece

drd. Lia - Alexandra BALTADOR

Debutul ultimei s@pt@mâni detranzac]ionare din 2007 a g@sit investi-torii futures în expectativ@, apropiereascaden]ei spunându-}i cuvântul înacest sens. De-a lungul zilei de luni, aufost încheiate 4572 contracte futures}i options, din 960 tranzac]ii, valoareaechivalent@ rulajului ajungând la 18,7milioane de lei. Dup@ o perioad@ sus-]inut@ de cre}tere, num@rul pozi]iilorfutures a sc@zut, coborând sub pragulde 80.000. Mai exact, la închidere,totalul acestora era de 79.534, laacesta ajungându-se în urma închide-rilor în raport cu scaden]a scurt@.Pre]urile futures au avut o evolu]iedescendent@. În opinia brokerilor, „ulti-mele }edin]e de tranzac]ionare aleacestui an vor fi dominate de dou@direc]ii: marcarea la pia]@ pe scaden]ascurt@ înainte de data efectiv@ a aces-teia }i reorientarea c@tre termenul mar-tie 2008 care va cre}te progresiv atâtla capitolul pozi]ii, cât }i la num@rul decontracte, respectiv a}teptarea scaden-]ei pentru închiderea automat@ a pozi-]iilor de]inute”. În apropierea finaluluide an bursier, investitorii au r@masfideli segmentului SIF. DESIF 5 au fostpreferate pentru 2344 contracte }i auocupat locul întâi în ierarhia }edin]ei.Din totalul men]ionat, peste 45& s-aîndreptat c@tre scaden]a de la sfâr}itulacestei s@pt@mâni, iar 51,5 & c@tre sca-den]a martie 2008, observându-se ast-fel orientarea c@tre scaden]a urm@toarea unui num@r din ce în ce mai marede investitori. DESIF 2 au atras peste2100 contracte, scaden]a scurt@ fiindînc@ preferata juc@torilor, cu peste 1135contracte. Locul trei a revenit DEBRK,produse preferate pentru 65 contracte.

Mar]i, lichiditatea a crescut considera-bil, în raport cu }edin]a precedent@, darnu s-a mai apropiat de nivelul din s@p-t@mânile trecute, volumul plasându-sesub media acestora. Au fost încheiateaproape 7500 contracte futures }ioptions din 1417 tranzac]ii, cu o va-loare de 30,4 milioane de lei. ConformMirabelei Coss, broker la de la SSIFBroker Cluj, „finalul de an este privitoarecum cu scepticism de investitoriidin pia]a sibian@, ei preferând, în aceast@perioad@, specula]iile rapide intra-day,bine alimentate de volatilitatea destulde ridicat@ a cota]iilor. Este posibil cao parte din ace}tia s@ a}tepte lichida-rea efectiv@ a scaden]ei pentru a puteaîncheia în mod firesc opera]iunile dearbitraj ini]iate în ultima lun@”. Num@rulpozi]iilor deschide a ajuns la 78.872,în sc@dere u}oar@ fa]@ de cel de luni,dar au avut loc interesante mi}c@riraportat la transferurile de pe scaden]ascurt@ pe cea din prim@vara lui 2008.De altfel, a}a cum observ@ }i Coss, „amavut parte de o lichiditate în cre}terepe derivatele la scaden]a urm@toare,opera]iunile de roll over fiind dejasesizabile în pia]@, la fel ca si arbitra-jul care asigura randamente f@r@ riscde circa 7-8 & brut”. Investitorii }i-aumanifestat din nou preferin]a pentruderivatele DESIF 2 }i DESIF 5, celedou@ produse concurând „cap la cap”pentru locul întâi, pân@ aproape definalul zilei. Cu 3575 contracte, DESIF5 au fost câ}tig@toare, ele fiind urmatela mic@ distan]@ de DESIF 2 cu 3539contracte. Pe locul trei, s-au clasatDEBRK, volumul acestora urcând la245 contracte. Din totalul rulat peDESIF 5, 43,88 & s-a îndreptat c@trescaden]a de la finalul s@pt@mânii iar55,35 & c@tre martie 2008. Ca }i încazul liderului, }i DESIF 2 au generato mai mare lichiditate pe termenulmartie 2008 care a atras 54,19 & dintotalul pe aceste produse. Se confirm@astfel faptul c@ investitorii au mutatcentrul de interes pe scaden]a martiede anul viitor.

Pe o pia]@ cu pre]uri în sc@dere,investitorii au manifestat, miercuri, ace-ea}i atitudine din ultimele zile, carac-

terizat@ fie de reorientarea c@tre sca-den]a martie 2008, fie de a}teptareascaden]ei sau închiderea de pozi]iiînainte de desf@}urarea efectiv@ aacesteia, care va avea loc în }edin]ade vineri 21.12. Amplitudinea închide-rilor nu a fost, îns@, una foarte mare,totalul pozi]iilor futures r@mânând unulridicat, dup@ cum indic@ nivelul de76.896 consemnat la închidere. Dintreacestea, peste 49& apar]in scaden]eiapropiate }i 45& celei din martie 2008,scaden]ei iunie 2008 revenindu-i circa5 &. Nivelul de lichiditate a fost unulîn media acestei ultime s@pt@mâni bur-siere din an, fiind încheiate 7738 con-tracte futures }i options din 1333tranzac]ii cu o valoare de 32,8 mi-lioane de lei. Din totalul contractelor,36,8 & au fost încheiate pe scaden]aapropiat@, 59,2 & pentru martie 2008

}i doar 3,84 & pentru iunie anulurm@tor. Se poate observa, astfel, atâtprin prisma num@rului de pozi]iideschise, dar mai ales a volumuluicontractual, c@ scaden]a martie s-aimpus deja în preferin]ele investitorilor.Ca }i cot@ de interes, remarc@m tran-zac]ionarea cu consecven]@ a sectoru-lui financiar, unde au primat din noucontractele DESIF 5 cu o pondere de51& din rulajul zilei. Din cele aproape4000 contracte DESIF 5, scaden]a de-cembrie 2007 a atras 1605, scaden]amartie 2096 iar cea din iunie 247. Pelocul secund în clasamentul de lichi-ditate s-au aflat DESIF 2 cu 3682 con-tracte. Scaden]a decembrie a atras1185 contracte în timp ce termenulmartie 2008, 2443 contracte. Pentruambele date, DESIF 2 au închis însc@dere. În pia]a derivatelor pe aur,

uncia a fost evaluat@ pentru scaden]adecembrie la 790 USD, în urcare cu3 dolari. Pe segmentul derivatelor ce auca activ suport cursul leu/euro, mone-da unic@ a fost cotat@ pentru luna încurs la 3,53 lei, în sc@dere cu 0,5 banirespectiv la 3,5888 lei pentru martie2008, în cre}tere cu aproape un ban.

Joi, în penultima sesiune anuluibursier 2007, majoritatea pre]urilorfutures au continuat s@ scad@ pu]inefiind excep]iile de la evolu]ia „ro}ie”.Aceast@ direc]ie nu a r@mas f@r@ ecouîn rândul participan]ilor în pia]@, careau tranzac]ionat din nou cu intensitateridicat@, dup@ câteva zile în care sep@rea c@ a}teptarea va fi direc]ia debaz@ pân@ în ziua scaden]ei. Prinurmare, s-a consemnat o lichiditate încre}tere, }i numeroase închideri depozi]ii înainte de scaden]a de vineri.

BURSA ECONOMIEVINERI 21 DECEMBRIE 2007 7

În a}teptarea scaden]ei decembrie, investitorii au mutat centrul de interes pe scaden]a martie 2008

3.8&, - 2.7&, 6.5&, 20 mi-liarde }i 39,6&. Acestea sunt cifrelecare conteaz@ pentru economia ro-mâneasc@. Dar, }ansele pentru ca anul2008 s@ aib@ reperele acestea suntdoar pu]in mai mari decât câ}tigul laloterie. Anul 2008 depinde, pentrubuna lui curgere, de atingerea aces-tor cifre reper. S@ le lu@m pe rând.Guvernul, în acord cu banca na]ional@consider@ c@ 2008 se poate închidecu o infla]ie anualizat@ de 3,8&. Ar ficea mai redus@ rat@ anual@ a infla]ieidin istoria României, dar, chiar }i a}a,ar fi cu mai bine de 1,5& peste me-dia european@. Posibilitatea de atingeaceast@ cifr@ este îns@ minim@. Ten-

din]a de infla]ie este una ascendent@,pân@ în toamna lui 2007, când infla]iaa trecut de 6 procente. Chiar dac@ultimele luni ale anului o vor trageu}or în jos, a}a încât oficialii s@ poat@sus]ine c@ nu mai exist@ o tendin]@infla]ionist@, 2008 va începe de unde-va de sus. Asta în contextul infla-]ionist global pentru energie }i ali-mente, elementele cu ponderile celemai importante în indicele infla]ionist}i în pre]uri în general. {ansa pentrua atinge aceast@ cifr@ ]ine îns@ deploaie. Un an agricol bun poate trageîn jos infla]ia, a}a cum s-a întâmplatîn 2006, a}a c@ progonza meteoro-logic@ pentru 2008 d@ o }ans@ prog-nozei economice.

Dac@, în cazul infla]iei, ploaiaeste principalul partener, în cazul ce-lei de-a doua cifre, cea a deficituluibugetar de 2,7& din PIB, neputin]aeste principalul aliat. Oricât de para-doxal ar fi, nu este simplu s@ chel-tuie}ti bani, chiar }i f@r@ cine }tie cediscern@mânt. Iar dac@ sunt arunca]ide-a dreptul pe final de an, ca în 2005,când 1,5 miliarde sau scurs, într-o

lun@, în salarii }i cheltuieli restante,exist@ riscul compromiterii totale aprimei cifre din aceast@ serie, a in-fla]iei. A}adar, neputin]a de a închideproiecte - în infrastructur@ sau agri-cultur@, unde complexitatea este maimare }i de aceea cheltuirea mai difi-cil@, este protectorul de ultim@ instan-]@ al deficitului bugetar.

Cea de-a treia cifr@ din aceast@serie ar putea fi }i cea mai u}or deob]inut. Este cre}terea economic@pentru 2008 prognozat@, asumat@poate ceva mai curajos decât ar ar@tadatele pentru anul 2007, undeva sub}ase procente. Prea curajos, în con-textul în care dezbaterea global@ areca tem@ principal@ recesiunea a}tep-tat@ iar economia româneasc@ estedependent@ de contextul interna]ional.În bun@ m@sur@, cre}terea economic@s-a f@cut pe creditul interesat pe caremarile for]e financiare l-au dateconomiei române}ti. Într-o economiemondial@ exuberant@, fondurile au cir-culat curajos }i în teritorii mai pu]inb@t@torite, cum este economia româ-neasc@. Pe baza acestor bani, s-au

dat credite, iar pe baza creditelor acrescut rapid }i economia. Avândconsumul ca principal vehicul, abun-den]a de bani la dispozi]ia economiei,a putut u}or determina o cre}tereeconomic@ cu aceste motoare înaripi. Exuberan]a aceasta s-a terminat,iar guvernul nu poate invoca decâtghinionul, pentru c@ trebuie s@ se con-frunte cu aceast@ situa]ie. În schimb,nu are aceea}i scuz@ în ceea ce pri-ve}te rela]iile comerciale. Atunci cândeconomiile german@ }i italian@ sunt înrecesiune, exporturile române}ti ori-entate în propor]ie de peste o treimespre aceste dou@ pie]e masiv, scadv@zând cu ochii. Iar banii pierdu]i deexportatori vor conta fiecare leu,atunci când deficitul de cont curent vatrece de 20 de miliarde de euro }i vaamenin]a serios toate echilibrele eco-nomice ale anului 2007. Pe zece luni,acest deficit ajunsese la 14 miliardede euro iar ultimele luni ale anului nupot aduce altceva decât deficiteimense cu dezm@]ul de importuri îndecembrie, care va lega o piatr@ demoar@ de anul 2008. Dac@, în anulacesta, se va reu}i ca deficitul co-mercial s@ nu mai amenin]e grani]a

celor 20 de miliarde de euro, }ansaunui an bun mai poate fi considerat@realist@. Din toate cifrele acestui an,aceasta atârn@ poate cel mai greu,chiar dac@ la o prim@ vedere greu-tatea ei nu pare atât de împo-v@r@toare, dar poate tocmai din cauzaacestui m@}ti pericolul este mai marepentru c@ pare de ignorat. {i oriceguvern, într-un an electoral, va vrea,instinctiv, s@ ignore toate pericolele…

A cincea cifr@ este poate ceamai fantezist@. 39,6& PIB este pon-derea veniturilor din bugetul consoli-dat pentru 2008, o cifra care ar oferiresurse pentru toate promisiunile maimult sau mai pu]in electorale aleguvernului. Cât de conving@tor poatefi îns@ guvernul, în sus]inerea acestuiprocent, când cele 31& din 2006 aufost cu greu realizate, iar pentru cele37& din PIB din 2007 existau, în de-cembrie, doar multe promisiuni }ipu]ine certitudini. O mai bun@ fisca-lizare, da, o cre}tere economic@ deasemenea, da, dar toate acestea tre-buie s@ fie cu procente multe în pluspentru a sus]ine un an, 2008, carerisc@ s@ fie unul al marilor a}tept@ri}i al micilor reu}ite.

Cinci cifre care conteaz@

Decebal N. Tod@ri]@- purt@tor de cuvânt al BMFMS

Bursa din Sibiu

Dan SUCIU

EVENIMENT 2008 VINERI 21 DECEMBRIE 20078

c my bc my b

c my bc my b

Colegiul de redac]ieRedactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

LIA-ALEXANDRA BALTADOR - secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[, INDUSTRIE

{I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

Articolele ap@rute în revist@exprim@ punctele de vedereale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Merry Christmas!

Cel mai amplu proiect culturalrom$nesc din ultima vreme are ̂n bilan]cifre impresionante. At$t financiare, c$t}i culturale. Guvernul a finan]at, cu 40de milioane de euro, programul "Sibiu-Capital@ Cultural@ European@ 2007", ceimai mul]i bani -13 milioane de euro -fiind aloca]i pentru reabilitarea aeropor-tului din Sibiu, a declarat, la jum@tatealui decembrie, ministrul Culturii }i Cul-telor, Adrian Iorgulescu.

Investi]iile }i rezultatele programu-lui "Sibiu-2007" au fost prezentate ^ntr-o conferin]@ de pres@ de bilan], la careau participat Adrian Iorgulescu, comi-sarul guvernamental al programului, Ser-giu Nistor, Lucian Georgescu, directorulgeneral al agen]iei GAV/Scholz&FriendsRom$nia }i reprezentan]i ai CURS }i aiCentrul de Studii }i Cercet@ri ̂n DomeniulCulturii (CSCDC).

"Este cel mai important programcultural pe care l-a derulat vreodat@Rom$nia. El a ]inut aproape 12 luni,Ministerul Culturii }i Cultelor s-a retrasdin program, de Ziua Na]ional@, dar p$n@la finele anului a r@mas ca Prim@ria dinSibiu s@ mai deruleze anumite proiecteimportante. Aproape 55 de milioane deeuropeni au aflat de existen]a Sibiului",

declara Iorgulescu. Acesta a precizat c@ investi]ia

f@cut@ de Guvern, prin MCC }i autorit@]ilelocale, pentru finan]area "Sibiu 2007", afost de 40 de milioane euro. Potrivitministrului, banii au fost defalca]i ast-fel: aproximativ 5 milioane de euro pen-tru reabilitarea cl@dirilor }i expozi]iilor dincadrul Muzeului Na]ional Brukenthal,circa 6 milioane de euro - restaurareaa 33 de imobile, turnuri, ganguri, cl@diridin Pia]a Mare, Mic@, Huet }i o partedin Bulevardul B@lcescu, 1,3 milioane deeuro - reabilitarea unor l@ca}uri de cultdin Sibiu, 800.000 de euro – achi-zi]ionarea a dou@ scene cu tehnic@ }igradenele aferente, 100.000 de euro –cump@rarea unui pian Steinway, 5 mili-oane de euro – finan]area celor 116proiecte culturale depuse de circa o sut@de operatori culturali, ^n vedereadesf@}ur@rii la Sibiu, 500.000 euro –finan]area celei de-a treia Adun@ri

Ecumenice Europene, circa 1,5 milioaneeuro - campanie de promovare intern@}i interna]ional@ a programului, desf@-}urat@ de GAV, 6 milioane de euro -reabilitarea infrastructurii edilitare aora}ului }i 13 milioane de euro - refa-cerea aeroportului din Sibiu.

"Sibiul nu numai c@ a fost cel maiimportant program european desf@}uratde Rom$nia, cel mai puternic finan]atprogram cultural din istoria Rom$niei,dar am impus Sibiul ca brand al aces-tei ]@ri", a mai spus ministrul Culturii.Din cele circa 2.000 de evenimente cul-turale, desf@}urate pe parcursul ^ntre-gului an la Sibiu, Iorgulescu a amintitc$teva "premiere absolute". "Am inclus,pentru prima dat@, Sibiul ^n circuitulFestivalului Enescu. O alt@ premier@ este^ntoarcerea celor 19 tablouri ̂n patrimo-niul Muzeului Brukenthal, primul spec-tacol al Operei din Viena ^n Rom$nia,prima prezen]@ ^n Rom$nia a Ansam-

blului Scala din Milano. Pentru primadat@, la Sibiu s-au folosit spa]ii indus-triale - centrala Simeron - pentru ag@zdui evenimente culturale. La Sibiu, s-aorganizat primul concert de arii de oper@,^ntr-o catedral@ ortodox@. S-a derulatprimul program de restaurare, integratcu punerea ^n valoare a monumenteloristorice. Am organizat cea mai mare^nt$lnire interecumenic@ pe care a v@-zut-o Rom$nia vreodat@, au fost peste3.000 de prela]i", a enumerat Iorgulescu.

Ministrul a promis c@ MCC va con-tinua, ^n 2008, s@ finan]eze o serie deprograme culturale pentru Sibiu, ̂ntruc$t,potrivit unui sondaj de opinie realizat deCURS }i Centrul de Studii }i Cercet@ri^n Domeniul Culturii (CSCDC), pentruMCC, 81& dintre sibieni doresc s@ secontinue programele culturale, dup@^ncheierea Capitalei Europene. "Unul din-tre cele mai importante proiecte estes@ cre@m un circuit muzeal, la care s@

participe }i Muzeul Bruckethal, dar cares@ includ@ toate muzeele importante alCapitalelor Culturale Europene. %n plus,dorim ca Sibiul s@ se integreze ^ntr-omicrostagiune a Festivalului «GeorgeEnescu»", a promis ministrul.

Potrivit lui Sergiu Nistor, comisarul"Sibiu 2007", parteneriatul dintre MCC }iSibiu are ca principal obiectiv, pentru2008 }i 2009, ̂nscrierea Centrului Vechial Sibiului pe Lista patrimoniului mon-dial UNESCO.

Nistor a prezentat }i rezultatelesondajului de opinie, realizat de CURS}i CSCDS, pentru a m@sura impactulprogramului. Studiul CURS s-a f@cut peun e}antion de 1.605 persoane, care ainclus 1.205 de reponden]i la nivelna]ional }i o suprareprezentare pentruora}ul Sibiu, de 400 de persoane, cuv$rste de 15 ani }i peste. %n total, aufost realizate 1.605 interviuri.

(va urma)

Ileana ILIE

Sibiu Capital@ Cultural@-bilan] finalSibiul are cu ce se m$ndri, dac@ se uit@ ^napoi la ultimele 11 luni de evenimente culturale, în care a^mp@r]it titulatura de Capital@ Cultural@ European@ 2007, cu ora}ul Luxemburg. Rezultatul concret:peste 1.500 de evenimente culturale, mai mult de un milion de vizitatori }i peste 200 de milioane deeuro cheltui]i de turi}ti. De altfel, cotidianul britanic The Guardian a inclus Sibiul în top 10 al celormai frumoase loca]ii turistice ale lumii, în 2007. %n plus, au fost renovate fa]ade ale cl@dirilor, au fostreabilitate biserici }i au fost aici muzicienii festivalului Enescu, dar }i Goran Bregovici, Julio Iglesiassau c$}tig@torul Palme d'Or, Cristian Mungiu. Anul se ^ncheie, ^ns@, }i cu o nemul]umire: listaUNESCO nu cuprinde, înc@, Sibiul, ca element al Patromoniului cultural mondial. Proiectul Capital@cultural@ european@ se va ^ncheia, oficial, ^n noaptea de revelion, c$nd oficiliat@]ile locale au preg@titun program special, din care nu vor lipsi concertele cu Reamonn }i Europe, dar }i un spectacolpirotehnic realizat de Groupe F.