Raport asupra inﬂatiei nr. 4, noiembrie 2015 - bnm.md4Raport asupra inﬂat,iei (BNM, nr. 4,...

Banca Nat, ionala a Moldovei

Raport asupra inflat, iei

nr. 4, noiembrie 2015

Bd. Grigore Vieru nr. 1 • MD 2005 Chis, inau • www.bnm.md • E-mail: [email protected]

Raport asupra inflat, iei (BNM, nr. 4, noiembrie 2015)

Nota

Datele statistice au fost preluate de la Biroul Nat, ional de Statistica,

Ministerul Economiei, Ministerul Finant,elor,

Eurostat, Fondul Monetar Internat, ional,

Agent, ia Nat, ionala pentru Reglementare în Energetica,

Serviciul Hidrometeorologic de Stat.

De asemenea, au fost analizate informat, iile statistice furnizate deorganismele internat, ionale s, i bancile centrale ale statelor vecine.

Calculul unor date statistice a fost efectuat de Banca Nat, ionala aMoldovei.

Toate drepturile sunt rezervate. Reproducerea publicat, iei esteinterzisa, iar utilizarea datelor în diferite lucrari este permisa numaicu indicarea sursei.

Banca Nat, ionala a MoldoveiBulevardul Grigore Vieru nr. 1,MD-2005, Chis, inautel.:(373 22) 409 006fax: (373 22) 220 591

ISBN 978-9975-4353-4-5ISBN 978-9975-3065-3-9

c© Banca Nat, ionala a Moldovei, 2015

1

Cuprins

Sumar 3

1 Evolut, ia inflat, iei 7

1.1 Indicele pret,urilor de consum . . . . . . . . . . . . . . 7

1.2 Compararea prognozei din Raportul asupra inflat, ieinr. 3, 2015 cu evolut, ia inflat, iei în trimestrul III, 2015 11

1.3 Pret,urile product, iei industriale . . . . . . . . . . . . . 12

1.4 Pret,urile în construct, ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12

2 Mediul extern 15

3 Evolut, ii ale activitat, iieconomice 20

3.1 Cererea s, i product, ia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20

3.2 Piat,a muncii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29

3.3 Sectorul extern . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

4 Promovarea politicii monetare 34

4.1 Instrumentele politicii monetare . . . . . . . . . . . . 34

4.2 Dinamica indicatorilor monetari . . . . . . . . . . . . 38

5 Prognoza inflat, iei pe termen mediu 47

5.1 Ipoteze externe privind prognoza . . . . . . . . . . . 47

5.2 Ipoteze privind pret,urile reglementate . . . . . . . . 49

5.3 Prognoza pe termen mediu . . . . . . . . . . . . . . . 50

6 Decizii de politica monetara 57

2 Raport asupra inflat, iei (BNM, nr. 4, noiembrie 2015)

Lista acronimelor

ANRE Agent, ia Nat, ionala pentru Reglementare în Energetica

BCE Banca Centrala Europeana

BNM Banca Nat, ionala a Moldovei

BNS Biroul Nat, ional de Statistica al Republicii Moldova

CBN Certificate ale Bancii Nat, ionale a Moldovei

CHIBOR Rata medie a dobânzilor la care bancile contributoriisunt disponibile sa împrumute pe piat,a monetarainterbancara mijloace banes, ti în lei moldovenes, ti altorbanci

EUR Moneda unica europeana

FMI Fondul Monetar Internat, ional

IPC Indicele pret,urilor de consum

IPPI Indicele pret,urilor product, iei industriale

MDL Leul moldovenesc

NEER Cursul de schimb nominal efectiv al monedei nat, ionale

PIB Produsul intern brut

PMI Purchasing Managers’ Index

REER Cursul de schimb real efectiv al monedei nat, ionale

RUB Rubla ruseasca

SUA Statele Unite ale Americii

USD Dolarul SUA

VLC Valute liber convertibile

VMS Valori mobiliare de stat

3

Sumar

Evolut, ia inflat, iei

În trimestrul III, 2015 rata anuala a inflat, iei a constituit 11.1 lasuta, fiind cu 3.1 puncte procentuale superioara celei dintrimestrul precedent. În luna septembrie 2015 inflat, ia a acceleratpâna la valoarea de 12.6 la suta s, i a fost pentru a s, aptea lunaconsecutiv peste limita superioara a intervalului t, intei inflat, ieistipulate în Strategia politicii monetare pe termen mediu.Accelerarea pronunt,ata a acesteia a fost determinata, în cea maimare parte, de majorarea pret,urilor reglementate pâna la 13.6 lasuta în luna septembrie, ca urmare a aprobarii noilor tarife laenergia electrica s, i gazul din ret,ea, dar s, i de cres, terea încontinuare a pret,urilor la medicamente, în contextul deprecieriimonedei nat, ionale. Totodata, similar perioadelor precedente,evolut, ia ascendenta a ratei anuale a IPC a fost generata s, i decres, terea presiunilor din partea pret,urilor la produsele alimentares, i a inflat, iei de baza care au accelerat în luna septembrie pâna la12.6 s, i 13.6 la suta, respectiv, ca rezultat al deprecierii monedeinat, ionale la sfârs, itul anului precedent s, i pe parcursul anuluicurent. Contribut, ia din partea pret,urilor la combustibili a fostus, or inferioara celei din trimestrul II, 2015. Evolut, ia ratei anualea inflat, iei în trimestrul III, 2015 a fost cu 0.3 puncte procentualesuperioara valorii anticipate în cadrul proiect, iei acesteia dinRaportul asupra inflat, iei nr. 3, 2015.

Mediul extern

Economia mondiala parcurge o perioada complexa, mult, iindicatori reflectând cele mai precare performant,e dupa 2009încoace. Economiile avansate se ment, in relativ stabile, însaeconomiile emergente majore, precum China, Brazilia s, i Federat, iaRusa au avut performant,e nesatisfacatoare. În perioada dereferint, a, fluctuat, iile indicilor de la bursa chineza au bulversatpiet,ele financiare, iar economiile Braziliei s, i Federat, iei Ruse suntîn recesiune. Pe fundalul cererii reduse la nivel mondial, pret,urileinternat, ionale la materiile prime au continuat sa se diminueze, iarpret,urile la petrol au prezentat o volatilitate exacerbata din cauzanesustenabilitat, ii factorilor pozitivi s, i a persistent,ei celor negativi.


Contrabalansarea de pe piet,ele valutare a continuat, în condit, iileîn care Sistemul Rezervelor Federale s, i-a ment, inutcomportamentul precaut s, i nu a majorat ratele dobânzilor,presiunile deflat, ioniste în zona euro persista, iar monedele t, arilorexportatoare de petrol au reprodus evolut, ia pret,urilor la petrol.

Evolut, ii ale activitat, ii economice

În trimestrul II, 2015 PIB a înregistrat o cres, tere de 2.5 la sutacomparativ cu perioada similara a anului precedent, dinamicaactivitat, ii economice fiind inferioara de la începutul anului curent.Dinamica pozitiva a PIB a fost favorizata, în mare masura, dedeprecierea monedei nat, ionale care a avut, pe de o parte, un efectstimulativ important asupra exporturilor produselor autohtone,iar pe de alta parte, a contribuit la scaderea importurilor. Astfel,în trimestrul II, 2015 volumul exportului de bunuri s, i servicii afost cu 4.1 la suta superior celui din perioada similara a anuluiprecedent. În acelas, i timp, importurile au înregistrat o contractarede 4.4 la suta. Cererea din partea populat, iei în trimestrul II, 2015a fost una mediocra, consumul gospodariilor populat, ieimajorându-se doar cu 0.2 la suta în termeni reali. Dinamicainvestit, iilor a determinat o contribut, ie negativa considerabila întrimestrul II, 2015. Formarea bruta de capital fix s-a diminuat cu1.5 la suta, în timp ce aportul negativ din partea componenteivariat, ia stocurilor a fost s, i mai accentuat. Pe categorii de resurse,temperarea activitat, ii economice din trimestrul II, 2015 a fostdeterminata de scaderea contribut, iei pozitive a componentei“Intermedieri financiare s, i asigurari” observate la începutul anuluicurent, dar s, i a contribut, iei din partea industriei s, i comert,ului.Totus, i, similar perioadelor precedente, industria a generat încontinuare o contribut, ie semnificativa la dinamica activitat, iieconomice. În acest sens, în perioada de referint, a, industriaextractiva s, i prelucratoare a fost cu 4.4 la suta superioara celei dintrimestrul II, 2014. Celelalte ramuri ale economiei au înregistratevolut, ii pozitive, dar impactul acestora asupra dinamicii PIB a fostunul mai modest. În trimestrul II 2015 piat,a muncii a demonstrato us, oara deteriorare comparativ cu situat, ia din trimestrul II 2014,dar o ameliorare comparativ cu cea de la începutul anului curent.

Promovarea politicii monetare

În trimestrul III au avut loc trei s, edint,e ale Consiliului deadministrat, ie al Bancii Nat, ionale a Moldovei cu privire la deciziilede politica monetara. În urma evaluarii balant,ei riscurilor interne

Sumar 5

s, i externe, carora ar putea fi supusa economia Republicii Moldovas, i a perspectivelor inflat, iei pe termen scurt s, i mediu au fost emisedoua decizii de majorare a ratei de baza cu câte 2.0 puncteprocentuale, de la nivelul de 15.5 la suta, pâna la 19.5 la suta,ulterior a fost emisa o decizie de ment, inere a ratei de baza lanivelul de 19.5 la suta (s, edint,a din 26 august 2015). Deciziile demajorare a ratei de baza vor produce treptat efecte economice peparcursul urmatoarelor 2-3 trimestre, având ca scop ancorareaanticipat, iilor inflat, ioniste s, i ment, inerea ratei inflat, iei înproximitatea t, intei de 5.0 la suta pe termen mediu, cu o posibiladeviere de ± 1.5 puncte procentuale. Totodata, în scopulsterilizarii excesului de lichiditate format pe parcursul ultimilorluni s, i ameliorarii mecanismului de transmisie a deciziilor depolitica monetara, la s, edint,ele Consiliului de administrat, ie din 30iulie s, i 26 august au fost adoptate hotarârile privind majorareanormei rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în leimoldovenes, ti s, i în valuta neconvertibila de la 26.0 la suta la 32.0la suta s, i de la 32.0 la 35.0 la suta din baza de calcul, respectiv.

Pe parcursul anului 2015 a fost consemnata diminuarea ritmurilorde cres, tere a indicatorilor monetari. Astfel, în trimestrul III,2015, dinamica agregatelor monetare a fost una negativa, valorileînregistrate fiind mult sub nivelul cres, terilor din anii precedent, i,media trimestriala în termeni anuali constituind minus 11.5 la sutapentru M2 (cu 0.2 puncte procentuale sub nivelul din trimestrulII, 2015) s, i 1.1 la suta pentru M3 (cu 1.7 puncte procentuale maiput, in fat, a de cres, terea din trimestrul precedent).

În perioada de referint, a, rata medie anuala a dobânzii aferentesoldului creditelor în moneda nat, ionala a crescut cu 0.48 puncteprocentuale, iar rata medie anuala a dobânzii aferente solduluicreditelor în valuta straina s-a diminuat cu 0.08 puncte procentualefat, a de trimestrul precedent, înregistrând valori la nivelul de 12.42la suta în moneda nat, ionala s, i 6.90 la suta în valuta straina. Ratamedie a dobânzii pentru depozitele în lei a constituit 11.84 lasuta, în cres, tere cu 1.74 puncte procentuale fat, a de trimestrulprecedent, în timp ce rata dobânzii pentru plasamentele în valutastraina a constituit în medie 2.56 la suta, în scadere cu 0.53 puncteprocentuale fat, a de trimestrul II, 2015.

Prognoza inflat, iei pe termen mediu

Conform proiect, iei curente, deviat, ia PIB va ramâne negativa peîntregul interval de prognoza. Aceasta va fluctua în palierulnegativ, semnificativ sub nivelul sau potent, ial. Plasarea activitat, iieconomice sub nivelul potent, ial va determina, pe termen mediu,presiuni dezinflat, ioniste sporite din partea cererii interne.


Ritmul anual de cres, tere a IPC, conform proiect, iei curente, vaînregistra nivelul de 9.7 la suta pentru anul 2015 s, i de 11.9 lasuta în anul viitor. Comparativ cu valorile înregistrate în cadrulRaportului asupra inflat, iei nr. 3, 2015, valorile medii anualeproiectate sunt superioare cu 0.4 puncte procentuale pentru 2015s, i cu 0.3 puncte procentuale pentru 2016, aceeas, i tendint, a se vament, ine s, i în primele doua trimestre ale anului 2017.Reconfigurarea proiect, iei ratei anuale a inflat, iei este cauzata, înmare parte, de dinamicele us, or mai înalte ale inflat, iei de baza,pret,urilor la produsele alimentare s, i ale pret,urilor la combustibili,aceste efecte fiind echilibrate de contribut, ia inferioara din anulcurent s, i din 2016 din partea pret,urilor reglementate.

7

Capitolul 1

Evolut,ia inflat,iei

Rata anuala a inflat, iei s, i-a continuat dinamica ascendenta s, i întrimestrul III 2015, accelerând pâna la valoarea de 12.6 la suta înluna septembrie, fiind pentru a s, aptea luna consecutiv peste limitasuperioara a intervalului t, intei inflat, iei stipulate în Strategia politiciimonetare pe termen mediu. Rata medie anuala în trimestrul III,2015 a constituit 11.1 la suta, cu 3.1 puncte procentuale superioaracelei din trimestrul II, 2015. Cres, terea acesteia a fost generata dedeprecierea monedei nat, ionale de la sfârs, itul anului precedent s, i peparcursul anului curent, care a avut un impact pronunt,at asuprapret,urilor la produsele alimentare s, i a inflat, iei de baza, acesteaaccelerând în luna septembrie pâna la valorile de 12.6 s, i, respectiv,13.6 la suta. Deprecierea monedei nat, ionale a lasat o amprentasemnificativa s, i asupra pret,urilor reglementate prin impactul pe carel-a avut asupra medicamentelor, dar mai ales, fiind cauza principalainvocata la aprobarea noilor tarife la energia electrica s, i gazul dinret,ea. Evolut, ia ratei anuale a inflat, iei în trimestrul III, 2015 a fostcu 0.3 puncte procentuale superioara valorii anticipate în cadrulproiect, iei publicate (10.8 la suta) în Raportul asupra inflat, iei nr. 3,2015, în contextul unei deprecieri peste as, teptari a monedei nat, ionale.În trimestrul III 2015, rata anuala a indicelui pret,ului product, ieiindustriale s-a majorat pâna la nivelul de 6.1 la suta.

1.1 Indicele pret,urilor de consum

În trimestrul III 2015, traiectoria ascendenta a inflat, iei IPC de laînceputul anului curent s-a accentuat, astfel încât ritmul anual

Graficul 1.1: Rata anuala a IPC s, i a inflat,iei debaza (%)

0.01.02.03.04.05.06.07.08.09.0

10.011.012.013.014.0

1/13

3/13

5/13

7/13

9/13

11/13

1/14

3/14

5/14

7/14

9/14

11/14

1/15

3/15

5/15

7/15

9/15

IPC Inflaţia de bază Ţinta inflaţiei

Sursa: BNS, calcule BNM

al IPC a cunoscut o majorare de la 8.3 la suta în luna iunie,pâna la 12.6 la suta în luna septembrie 2015. Totodata, rataanuala a inflat, iei, pentru a s, aptea luna consecutiv, se afla în afaraintervalului de ±1.5 puncte procentuale de la t, inta de 5.0 la sutastipulata în Strategia politicii monetare pe termen mediu. Ratamedie anuala în trimestrul III, 2015 a constituit 11.1 la suta, cu3.1 puncte procentuale superioara celei din trimestrul precedent(Graficul 1.1).


Rata anuala a inflat, iei de baza continua sa ment, ina o traiectoriesuperioara celei a inflat, iei totale. Inflat, ia de baza, în mod similar,s, i-a accentuat tendint,a de cres, tere pe parcursul trimestrului III,majorându-se de la 11.1 la suta în luna iunie pâna la 13.6 la sutaîn luna septembrie. În trimestrul III, 2015 rata medie a inflat, iei debaza a constituit 12.9 la suta, depas, ind cu 1.9 puncte procentualenivelul din trimestrul precedent, pe fundalul deprecierii monedeinat, ionale fat, a de dolarul SUA. Ca rezultat, contribut, ia din parteainflat, iei de baza asupra ratei anuale a IPC s-a majorat cu 0.7 puncteprocentuale, pâna la 4.4 puncte procentuale.

Graficul 1.2: Rata anuala a pret,urilor laprodusele alimentare, reglementate s, i lacombustibili (%)

0.0

3.0

6.0

9.0

12.0

9/14

11/14

1/15

3/15

5/15

7/15

9/15

Preţurile la produsele alimentarePreţurile reglementatePreţurile la combustibil

Sursa: BNS

Graficul 1.3: Evolut,ia inflat,iei anuale s, icontribut,ia subcomponentelor (p.p.)

0123456789

1011121314

9/14 11/14 1/15 3/15 5/15 7/15 9/15

Produsele alimentarePreţurile reglementateCombustibilInflaţia de bazăIPC (suma contrib. componentelor)


Graficul 1.4: Contribut,ia componentelor ladinamica anuala a inflat,iei de baza (p.p.)

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

14.0

16.0

9/14 10/14 11/14 12/14 1/15 2/15 3/15 4/15 5/15 6/15 7/15 8/15 9/15

Diferenţe statistice Materiale de construcţiiAlimentaţia publică DetergenţiMijloace de transport, piese auto ÎncălțăminteTricotaje ConfecţiiEducaţiie şi învăţământ ŢigareteServicii cultural-distractive AlteleArticole de sanitărie, igienă şi cosmetică MobilăArticole pentru uz casnic Inflaţia de bază (suma componentelor)


Cel mai mare impact asupra accelerarii ratei anuale a IPC a fostgenerat de cres, terea presiunilor din partea pret,urilorreglementate. Contribut, ia din partea acestora asupra dinamiciiIPC s-a majorat de la 0.9 puncte procentuale la 2.5 puncteprocentuale, ca rezultat al aprobarii în luna iulie a noilor tarife laenergia electrica s, i gazul din ret,ea, precum s, i al cres, terii pret,urilorla medicamente pe fundalul deprecierii cursului valutar. Cres, tereapronunt,ata a ratei anuale a IPC a fost sust, inuta s, i de intensificareapresiunilor din partea pret,urilor la produsele alimentare caurmare a deprecierii monedei nat, ionale, dar s, i a unor condit, iisecetoase în anul curent. Astfel, contribut, ia din partea acestora încadrul IPC s-a majorat de la 3.0 la suta în trimestrul II pâna la 3.7la suta în trimestrul III, 2015. Factorii care au compensat, într-oanumita masura, influent,a pro-inflat, ionista a deprecierii monedeinat, ionale s, i a majorarilor de tarife sunt reprezentat, i de cerereainterna înca modesta, recolta bogata de produse alimentare dinanul precedent, embargourile la unele categorii de produse,precum s, i de tendint,a de diminuare a pret,urilor la produselealimentare pe plan internat, ional. Contribut, ia din partea pret,urilorla combustibili a constituit 0.3 puncte procentuale, fiind us, orinferioara celei din trimestrul II, 2015 (Graficul 1.3).

În structura pe componente, în luna septembrie 2015 cea maimare cres, tere fat, a de luna septembrie 2014 a fost consemnata lapret,urile la marfurile nealimentare (12.9 la suta), urmata de ceala produsele alimentare (12.6 la suta) s, i la servicii (11.4 la suta).

Indicele inflat, iei de baza

În trimestrul III 2015, rata anuala a inflat, iei de baza a continuattraiectoria ascendenta, majorându-se de la 11.0 la suta întrimestrul II, pâna la 12.9 la suta în perioada de referint, a.

Pe parcursul trimestrului III, inflat, ia de baza a fost alimentata,preponderent, de majorarea pret,urilor la subcomponentele„mijloace de transport, piese auto ”, „confect, ii”, „articole de

Capitolul 1. Evolut, ia inflat, iei 9

sanitarie, igiena s, i cosmetica”, „articole pentru uz casnic” etc.(Graficul 1.4).

Totodata, în luna septembrie 2015, majorarea pret,urilor la„detergent, i” (cu 21.3 la suta), „articole pentru uz casnic” 1 (cu20.7 la suta), „mijloace de transport, piese auto ” (cu 19.7 la suta),„articole de sanitarie, igiena s, i cosmetica”2 (cu 18.0 la suta) etc. acontribuit la accelerarea inflat, iei anuale pâna la 13.6 la suta.

Factorul principal care a influent,at asupra dinamicii anuale apret,urilor aferente inflat, iei de baza nu difera semnificativ deperioadele precedente. În acest fel, majorarile de pret,uriînregistrate s-au produs, în mare parte, ca rezultat al presiunilordin partea deprecierii monedei nat, ionale fat, a de valuteleprincipalelor parteneri comerciali ai Republicii Moldova. Cursulmediu de schimb al monedei nat, ionale în raport cu dolarul SUA aînregistrat, în trimestrul III 2015, valoarea de 19.20 MDL/USD, îndepreciere cu 5.9 la suta fat, a de trimestrul precedent, sau cu 36.6la suta fat, a de aceeas, i perioada a anului 2014. Impactul cereriiagregate asupra inflat, iei de baza se estimeaza a fi unul modest.

Pret,urile la produsele alimentare

În trimestrul III 2015, rata anuala de cres, tere a pret,urilor laprodusele alimentare a înregistrat în medie 10.7 la suta, nivel cu2.1 puncte procentuale superior celui din trimestrul II, 2015.Aceasta dinamica ascendenta a ratei anuale a fost condit, ionata, înprincipal, de majorarea contribut, iilor din partea grupelor „cartofi”,„legume proaspete”, „produse de morarit s, i panificat, ie”, „oua” s, i„lapte s, i produse lactate” (Graficul 1.5). Cres, terea pret,urilor la

Graficul 1.5: Contribut,ia componentelor ladinamica anuala a pret,urilor la produselealimentare (p.p.)

-2.0

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

14.0

9/14 11/14 1/15 3/15 5/15 7/15 9/15

Produse de morărit LegumeCartofi Fructe proaspeteCarne, preparate din carne Peşte şi produse din peşteLapte şi produse lactate OuăZahăr BăuturiGrăsimi AlteleDiferențe statistice IPC produse alimentare


produsele ment, ionate a fost influent,ata în principal de condit, iilesecetoase din vara anului 2015, ceea ce a compromis substant, ialdezvoltarea culturilor agricole în aceasta perioada. Totodata,deprecierea cursului de schimb MDL/USD cu 5.9 la suta întrimestrul III, 2015 comparativ cu trimestrul II, 2015 de asemeneaa contribuit la accentuarea presiunilor inflat, ioniste asuprapret,urilor la produsele alimentare importate.

De ment, ionat ca, pentru al noualea trimestru consecutiv, rataanuala de cres, tere a pret,urilor la produsele alimentareinternat, ionale se pozit, ioneaza în palierul negativ, astfel întrimestrul III, 2015 s-a consemnat un nivel de minus 20.1 la suta.

1Cresterea mentionata la componenta „articole pentru uz casnic” se refera la:plite electrice (cu 36.0 la suta), mas, ini de cusut (cu 32.8 la suta), alte aparateelectrice marunte (cu 31.5 la suta) etc.

2Cresterea mentionata la componenta „articole de sanitarie, igiena s, icosmetica” se refera la: mijloace pentru toaleta (cu 21.5 la suta), alte obiectede igiena personala (cu 20.0 la suta), obiecte de sanitarie s, i igiena (cu 19.9 lasuta) etc.


Cres, terea cu 12.6 la suta în termeni anuali a pret,urilor laprodusele alimentare în luna septembrie 2015 a fost determinatapreponderent de majorarea pret,urilor la „fructele proaspete”(38.6 la suta), „legumele proaspete” (37.8 la suta), „cartofi” (28.4la suta), „produsele de morarit s, i panificat, ie” (11.0 la suta) s, i la„pes, tele s, i conservele din pes, te” (10.4 la suta).

Pret,urile reglementate

Rata anuala a pret,urilor reglementate a consemnat o accelerarepronunt,ata în trimestrul III, în special în ultimele doua luni,constituind 10.5 la suta s, i fiind, astfel, cu 6.7 puncte procentualesuperioara celei din trimestrul precedent. Acest fapt s-a produs pefundalul cres, terii semnificative a tarifelor la energia electrica s, i lagazul din ret,ea (34.5 la suta s, i 15.4 la suta în luna septembrie2015), care au avut loc dupa ce Consiliul de Administrat, ie alAgent, iei Nat, ionale pentru Reglementare în Energetica (ANRE) aaprobat, în s, edint,a sa publica din 18 iulie 2015, noile tarifereglementate pentru serviciile de distribut, ie s, i furnizare a energieielectrice livrate consumatorilor finali de catre ÎCS „RED UnionFenosa” SA, ÎCS „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” SA, „REDNord” SA s, i „RED Nord - Vest” SA. În mod similar, Consiliul deAdministrat, ie al ANRE a acceptat majorarea tarifului final mediusolicitat de SA “Moldovagaz” la gazele naturale furnizate deîntreprindere. Persistent,a cres, terii pret,urilor la medicamente acontinuat s, i în trimestrul III, 2015. Ca rezultat, în luna septembrie

Graficul 1.6: Contribut,ia componentelor ladinamica anuala a pret,urilor reglementate(p.p.)

0.0

3.0

6.0

9.0

12.0

15.0

9/14 11/14 1/15 3/15 5/15 7/15 9/15

Plata pentru locuinţă Cheltuieli legate de întreţinerea caseiEnergie electrică SănătateServicii de transport Alte servicii neevidenţiate mai înainteGaz din reţea Încălzirea centralăServiciile comunicării la distanţă MedicamenteDiferența statistică Prețurile reglementate


2015, rata anuala a acestora a înregistrat valoarea de 18.5 la suta.Cauza invocata pentru majorarea tarifelor s, i a pret,urilor lamedicamente constituie tendint,a de depreciere a monedeinat, ionale fat, a de dolarul SUA din ultimul an. Contribut, iineglijabile la dinamica anuala a pret,urilor la serviciilereglementate au fost generate de dinamica pret,urilor la serviciilede comunicare la distant, a, la serviciile medicale, precum s, i laserviciile de transport (Graficul 1.6).

Graficul 1.7: Contribut,iile componentelor lacres, terea anuala a pret,urilor la combustibili(p.p.)

-3

-2

-1

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9/14 11/14 1/15 3/15 5/15 7/15 9/15

Gaz din butelii Cărbune de pamânt

Carburanți Lemne pentru focCombustibil lichid Preţurile la combustibili


Pret,urile la combustibili

Pe parcursul trimestrului III 2015, rata anuala de cres, tere apret,urilor la combustibil a avut o evolut, ie descendenta,mics, orându-se de la 6.9 la suta în luna iulie pâna la 1.9 la suta înluna septembrie. Astfel, rata medie anuala a acestora a constituit4.7 la suta, fiind cu 0.8 puncte procentuale inferioara celei dintrimestrul II, 2015 (Graficul 1.7).

Formarea ratei anuale de cres, tere a pret,urilor la carburant, i, peparcursul trimestrului III 2015, a fost determinata în principal de


cres, terea pret,urilor la „carbunele de pamânt” s, i „lemnele pentrufoc”. Evolut, ia respectiva a fost determinata de continuareaconflictului militar din estul Ucrainei, ceea ce afecteaza negativextract, ia carbunelui. Totodata, în perioada de referint, a,contribut, ia subcomponentului „carbune de pamânt” în formareapret,urilor la combustibili a constituit 3.4 puncte procentuale, cu1.8 puncte procentuale mai mica în comparat, ie cu trimestrul II,2015. În acelas, i timp, în trimestrul III 2015, s-a atestat majorareacu 1.0 puncte procentuale, comparativ cu perioada precedenta, acontribut, iei din partea pret,urilor la „lemne pentru foc”, pâna lavaloarea de 2.7 puncte procentuale.

În perioada de referint, a, contribut, ia generata din partea pret,urilorla carburant, i a atins valoarea de minus 0.9 puncte procentuale laformarea ratei anuale a pret,urilor la combustibili, cu 0.8 puncteprocentuale mai mare în comparat, ie cu cea din trimestrulprecedent. De ment, ionat ca, începând cu luna iulie 2015,pret,urile la subcomponenta „gaz din butelii” au trecut în palierulnegativ, astfel, contribut, ia acesteia la formarea ratei anuale aconstituit minus 0.6 puncte procentuale, cu 0.8 puncteprocentuale inferioara celei din trimestrul II, 2015.

Graficul 1.8: Evolut,ia s, i prognoza IPC de laimplementarea regimului de t,intire a inflat,iei(%)

0

2

4

6

8

10

12

I/10 III/10 I/11 III/11 I/12 III/12 I/13 III/13 I/14 III/14 I/15 III/15

Inflația (efectiv) Prognoza pe termen scurt a inflației

Sursa: BNM

Tabelul 1.1: Evolut,ia s, i prognoza IPC s, i acomponentelor sale

Efectiv Prognoza Abaterea

RI 3, 2015

tr.III,2015/ tr.III,2015/

tr.III,2014 tr.III,2014

IPC 11.1 10.8 0.3

Inflat, ia de baza 12.9 11.6 1.3

Produsele

alimentare 10.7 11.2 -0.5

Pret,urile

reglementate 10.4 10.5 -0.1

Combustibil 4.6 3.5 1.1


1.2 Compararea prognozei din Raportulasupra inflat, iei nr. 3, 2015 cu evolut, iainflat, iei în trimestrul III, 2015

Traiectoria ascendenta accentuata a inflat, iei în trimestrul III, 2015a determinat o abatere de 0.3 puncte procentuale de la valorileanticipate (10.8 la suta) în cadrul rundei de prognozare din lunaiulie. Având în vedere deprecierea peste as, teptari a monedeinat, ionale în perioada ment, ionata, devierea respectiva poate ficonsiderata una minora. În cadrul subcomponentelor inflat, iei, ceamai semnificativa abatere de la prognoza a fost remarcata pentruinflat, ia de baza, fiind cauzata, dupa cum s-a ment, ionat mai sus,de o depreciere peste as, teptari a MDL fat, a de USD, t, inând cont caacest component cuprinde subcomponente importate s, i, înconsecint, a, foarte sensibile la dinamica cursului valutar. Astfel,inflat, ia de baza în trimestrul III, 2015 a constituit 12.9 la suta, cu1.3 puncte procentuale superioara valorii de 11.6 la sutaanticipate în runda de prognozare precedenta. O deviere pozitiva(1.1 puncte procentuale), dar cu un impact mai neînsemnatasupra abaterii totale, a fost înregistrata s, i pentru pret,urile lacombustibil. Rata anuala a acestora a constituit 4.6 la suta întrimestrul III, 2015 fat, a de valoarea anticipata de 3.5 la suta.Abaterile pozitive ment, ionate mai sus au fost compensate part, ialde înregistrarea unei abateri negative de 0.5 puncte procentuale


pentru pret,urile la produsele alimentare de la valoarea anticipatade 11.2 la suta. Totodata, având în vedere ca în luna iulie s-aadoptat majorarea tarifelor la energia electrica s, i gazul natural înproport, ia în care s, i s-a anticipat, pentru pret,urile la produsele s, iserviciile reglementate s-a consemnat o abatere negativaneglijabila (0.1 puncte procentuale).

1.3 Pret,urile product, iei industriale

Dupa decelerarea ratei anuale a indicelui pret,urilor product, ieiindustriale în trimestrul II 2015, în trimestrul III aceasta s, i-ainversat trendul, înregistrând o rata anuala de 6.1 la suta, sau cu1.7 puncte procentuale superioara celei din trimestrul II, 2015(Graficul 1.9). Evolut, ia respectiva a fost influent,ata atât de

Graficul 1.9: Ritmul anual al IPPI (%)

0

2

4

6

8

10

12

9/14

10/14

11/14

12/14

1/15

2/15

3/15

4/15

5/15

6/15

7/15

8/15

9/15

Ritmul anual al IPPI

Ritmul anual al IPPI livrate pe piața internăRitmul anual al IPPI livrate pe piața externă

Sursa: BNS

dinamica pret,urilor la produsele livrate pe piat,a interna, cât s, i pecea externa. În acest sens, rata anuala a indicelui pret,urilorproduct, iei livrate pe piat,a interna în trimestrul analizat aconstituit 5.0 la suta, fiind cu 1.1 puncte procentuale superioaracelei din trimestrul II 2015, iar cea aferenta pret,urilor product, ieilivrate pe piat,a externa s-a majorat cu 3.2 puncte procentuale,consemnând un nivel de 9.1 la suta.

În luna septembrie 2015, rata anuala a IPPI a constituit 7.2 la suta.Totodata, în structura, cele mai mari cres, teri în termeni anuali aufost înregistrate la pret,urile din cadrul industriei prelucratoare s, icea extractiva, care s-au majorat cu 8.2 s, i 3.7 la suta, respectiv.Pret,urile din sectorul energetic s-au majorat cu 0.2 la suta încomparat, ie cu luna septembrie 2014.

1.4 Pret,urile în construct, ii

În trimestrul III, 2015 rata anuala de cres, tere a pret,urilor înconstruct, ii a constituit 8.3 la suta, sau cu 0.4 puncte procentualesuperioara celei din trimestrul II, 2015 (Graficul 1.10).

Graficul 1.10: Evolut,ia indicelui pret,urilor înconstruct,ii (%, fat,a de perioada similara aanului precedent)

7.7

7.9

8.3

7.0

7.5

8.0

8.5

III/14 IV/14 I/15 II/15 III/15

Sursa: BNS

În structura economiei nat, ionale cele mai mari cres, teri fat, a deperioada similara a anului precedent au fost înregistrate înurmatoarele sectoare: „construct, ia de locuint,e” (11.3 la suta),„telecomunicat, ii” (9.7 la suta), „comert,ul s, i alimentat, ia publica”(7.9 la suta) s, i în „agricultura” (7.7 la suta).

Caseta tehnică nr. 1

Instituțiile responsabile de ajustarea prețurilor reglementate

Misiunea BNM de asigurare și menținere a stabilității prețurilor este deseori îngreunată de faptul că o mare parte din

prețurile la bunurile și serviciile din cadrul IPC nu sunt determinate de legile pieței, adică de interacțiunea cererii și

ofertei pentru acestea, care la rândul lor pot fi influențate de BNM prin instrumentele de politică monetară.

Conform Metodologiei cu privire la calculul indicelui inflației de bază, adoptată la finele anului 2009, prețurile la

produse și servicii care sunt stabilite de autoritățile administrației publice centrale sau locale au fost denumite prețuri

reglementate. Pe parcursul timpului, ponderea subcomponentelor cu prețuri reglementate în structura IPC a fost una

semnificativă, în anul 2015 aceasta constituind 24.2 la sută. Prețurile la bunurile și serviciile reglementate sunt

aprobate, conform legislației Republicii Moldova, de diverse instituții regulatorii. Prin urmare, în pofida acumulării

unor eventuale presiuni determinate de factori obiectivi, cum ar fi majorarea prețurilor materiilor prime, prețurilor de

import, a uzurii, a cheltuielilor operaționale, prețurile la aceste componente se modifică doar dacă sunt aprobate de

instituțiile respective. În cazul în care modificările necesare sunt amânate sau nejustificate economic din motive

politice sau sociale, se pot acumula devieri financiare pentru furnizori care ulterior vor necesita o ajustare mai

pronunțată a tarifelor, fapt ce eventual va genera impedimente în implementarea politicii monetare de către BNM.

Principalele componente, ponderile acestora în cadrul prețurilor reglementate, precum și principalele instituții

regulatorii care sunt responsabile de ajustarea tarifelor sunt prezentate în figura de mai jos.

Figura nr. 1 Instituțiile regulatorii și componentele prețurilor reglementate din IPC

ponderea în

IPC

Instituții regulatorii Prețuri reglementate 0.2422

Energie electrică 0.0483

ANRE Gaz din rețea 0.0321 Încălzire centrală 0.0201

MTID Aprovizionare cu apă caldă 0.0024 Apeduct și canalizare 0.0097

Organele APL Transport (urban, interurban, etc.) 0.0217 Serviciile medicale 0.0134

Ministerul Sănătății Medicamente 0.0457

ANRCETI Telecomunicație 0.0446 Altele 0.0042

Sursa: BNM, BNS

Prețurile a mai mult de 40.0 la sută din subcomponentele evidențiate în figura de mai sus sunt reglementate de către

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) (figura nr. 1). Astfel, ANRE reglementează tariful la

gazul din rețea în baza metodologiilor existente și a solicitărilor argumentate ale furnizorilor de resurse energetice.

Tariful solicitat depinde de un șir de factori printre care prețul de import al gazului natural, cursul valutar,

cheltuielile operaționale, devierile financiare anterioare etc. Totodată, ANRE aprobă și tarifele la energia electrică,

luând în considerație factori precum prețul de import sau de producere a energiei, cheltuielile operaționale, cursul

valutar etc. Tarifele la încălzirea centralizată și aprovizionarea cu apă caldă la fel sunt reglementate de ANRE.

Ajustarea tarifelor de ANRE pentru gazul din rețea, încălzirea centralizată și energia electrică a provocat cel mai

mare impact asupra prețurilor reglementate și, în definitiv, asupra ratei lunare a IPC în anii 2010, 2011 și 2012

(figura nr. 2). În anul 2015 impactul acestora a fost și mai pronunțat. Astfel, în urma majorării tarifului la energia

electrică și gazul din rețea cu circa 35.0 și 15.0 la sută respectiv, prețurile reglementate au crescut cu 8.8 la sută în

luna august 2015, generând o contribuție semnificativă asupra IPC.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor (MTID) aprobă tariful la transportul interurban. Astfel, în

toamna anului 2011 MTID, la solicitarea transportatorilor, a efectuat o primă etapă de majorare a tarifului la

transportul interurban (26.3 la sută), urmând ca ulterior să efectueze cea dea doua etapă de majorare solicitată de

transportatori.

În același timp, tariful la transportul urban este reglementat de administrația publică locală (APL). În pofida

presiunilor transportatorilor, pe parcursul perioadei analizate tariful la transportul public în municipiul Chișinău nu a


În același timp, tariful la transportul urban este reglementat de administrația publică locală (APL). În pofida

presiunilor transportatorilor, pe parcursul perioadei analizate tariful la transportul public în municipiul Chișinău nu a

fost modificat. Totuși, acesta a fost schimbat în unele regiuni de către consiliile locale, cum ar fi în municipiul Bălți

(aprilie 2013), Orhei, Comrat (noiembrie 2013). Totodată, autoritățile administrației publice locale sunt responsabile

de tarifele pentru serviciile publice de alimentare cu apă potabilă și de canalizare.

Tariful la serviciul de telecomunicație este reglementat de Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații

Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI). În perioada 2010-2015 acesta nu a cunoscut fluctuații majore.

Figura nr. 2 Contribuția subcomponentelor la dinamica lunară a prețurilor reglementate și dinamica

lunară a IPC (scala din dreapta), %

Sursa: BNM, BNS

Cu privire la prețurile la medicamente, Regulamentul privind formarea prețurilor la medicamente și alte produse

farmaceutice și parafarmaceutice prevede formarea prețului prin aplicarea la prețul de achiziție de la producător a

unui adaos comercial de până la 40.0 la sută. Totodată, Catalogul de prețuri la medicamente stipulează prețul maxim

al medicamentelor importate. Agenţia Medicamentului, eliberează autorizaţii de import doar pentru produsele

înregistrate în Catalogul de prețuri la medicamente şi doar dacă preţul acestora în vamă nu depăşeşte preţul înscris

în catalog. Preţul de producător la medicamente aprobat în lei poate fi revizuit de către Ministerul Sănătăţii la

cererea solicitantului sau din oficiu în cazul în care se constată aprecierea cu 3.0 la sută şi mai mult a monedei

naţionale în raport cu valuta preţului inclus în Catalogul naţional de preţuri. Graficul de mai sus relevă faptul că

prețurile la medicamente au cunoscut fluctuații relativ minore până la finele anului 2014. Totuși, în anul curent, în

contextul deprecierii monedei naționale, impactul acestui subcomponent este mult mai pronunțat. În același timp,

Ministerul Sănătății este instituția responsabilă de verificarea tarifelor la serviciile medicale aplicate de instituţiile

medico-sanitare.

Având în vedere cele enunțate mai sus, e lesne de remarcat faptul că procesul de menținere a inflației în intervalul

țintit, necesar unei dezvoltări sustenabile a economiei, este îngreunat, într-o anumită măsură, de existența a circa o

pătrime din componente în structura IPC ale căror prețuri nu sunt stabilite de legile pieței, dar sunt reglementate de

anumite instituții, precum și de tergiversarea ajustării unor tarife în cuantumul necesar în funcție de presiunile

obiective acumulate. Astfel, deși BNM are mandatul și instrumentele necesare pentru menținerea stabilității

prețurilor, în acest proces, indirect, sunt implicate și alte instituții care pot compromite pe termen scurt și mediu

obiectivele băncii.


15

Capitolul 2

Mediul extern

Economia mondiala parcurge o perioada complexa, mult, iindicatori reflectând cele mai precare performant,e dupa 2009încoace. Economiile avansate se ment, in relativ stabile, însaeconomiile emergente majore, precum China, Brazilia s, i Federat, iaRusa au avut performant,e nesatisfacatoare. În perioada dereferint, a, fluctuat, iile indicilor de la bursa chineza au bulversatpiet,ele financiare, iar economiile Braziliei s, i Federat, iei Ruse suntîn recesiune. Pe fundalul cererii reduse la nivel mondial, pret,urileinternat, ionale la materiile prime au continuat sa se diminueze, iarpret,urile la petrol au prezentat o volatilitate exacerbata din cauzanesustenabilitat, ii factorilor pozitivi s, i persistent,ei celor negativi.Contrabalansarea de pe piet,ele valutare a continuat, în condit, iileîn care Sistemul Rezervelor Federale (SRF) s, i-a ment, inutcomportamentul precaut s, i nu a majorat ratele dobânzilor,presiunile deflat, ioniste în zona euro persista în continuare, iarmonedele t, arilor exportatoare de petrol au reprodus evolut, iapret,urilor la petrol.

În raportul World Economic Outlook din octombrie 2015, FondulMonetar Internat, ional s, i-a revizuit în scadere prognoza privindcres, terea economiei mondiale cu 0.2 puncte procentuale. Astfel,în anul 2015 se preconizeaza ca economia mondiala va cres, te cu3.1 la suta, iar în anul 2016 cu 3.6 la suta. Economiile avansatevor cres, te în anul 2015 în medie cu 2.0 la suta, fat, a de 2.1 la sutaîn raportul anterior, iar în anul 2016 cu 2.2 la suta fat, a de 2.4 lasuta în raportul anterior. Cres, terea economiilor emergente va fide 4.0 la suta în anul 2015 s, i cu 4.5 la suta în anul 2016. Celemai semnificative revizuiri au vizat economiile emergente. De

Graficul 2.1: Evolut,ia indicilor PMI*

44.0

50.0

56.0

62.0

1/15 2/15 3/15 4/15 5/15 6/15 7/15 8/15 9/15

SUA Zona euro

Germania Franţa

Federaţia Rusă China

JPMorgan Global PMI

Sursa: Markit*Composite Purchasing Manager’s Index

exemplu, economia Federat, iei Ruse se va contracta în anii 2015 s, i2016 cu 3.8 s, i respectiv 0.6 la suta, cu 0.4 s, i respectiv 0.8 puncteprocentuale mai mult decât în prognoza anterioara. Economiiledin Comunitatea Statelor Independente se vor reduce în medie înanul 2015 cu 2.7 la suta, dupa care vor avansa cu 0.5 la suta înanul 2016.

Indicii PMI sunt în scadere, ceea ce reflecta cererea slaba lanivel mondial s, i evolut, ia precara a unor economii importante.Indicele PMI compus la nivel mondial a constituit 53.7 în luna


iulie, 53.9 în luna august s, i 52.8 în luna septembrie. Cele maislabe performant,e s-au înregistrat în China s, i Federat, ia Rusa,periodic indicii PMI compus, i pentru economiile respective fiindsub valoarea de referint, a. Economia SUA s, i cea a zonei euro sement, in relativ stabile, pentru luna septembrie, indicii PMI compus, iînregistrând valori de 55.0 s, i respectiv 53.6 conform Markit. Dinperspectiva aceloras, i indici PMI, economia Germaniei evolueazarelativ robust, iar economia Frant,ei tinde sa se revigoreze treptat(Graficul 2.1).

Raportul USD/EUR pe parcursul perioadei de referint, a a evoluatcontrar as, teptarilor, moneda unica europeana s-a apreciat în mediecu 0.6 la suta. Cea mai majora mis, care s-a înregistrat la începutullunii septembrie, când SRF a ment, inut caracterul prudent alpoliticii monetare s, i a amânat din nou majorarea ratelor dobânzilor.În luna august, rata s, omajului în SUA s-a diminuat pâna la 5.1la suta, însa nivelul scazut al inflat, iei s, i posibilele s, ocuri aferenteevolut, iei economiei chineze au determinat SRF sa ment, ina rateledobânzilor în proximitatea valorii zero. Pe de alta parte, în lunaseptembrie, în zona euro inflat, ia anuala a fost de minus 0.1 lasuta, dupa ce câteva luni consecutiv s-a ment, inut pozitiva (Graficul2.2). Comparativ cu yenul japonez, dolarul SUA nu a înregistratmodificari semnificative, apreciindu-se în medie în trimestrul III,2015 cu 0.7 la suta. De asemenea, fat, a de francul elvet, ian, dolarulSUA s-a apreciat pe parcursul perioadei analizate cu 2.4 la suta,însa s-a depreciat cu 1.0 la suta fat, a de lira sterlina.

Graficul 2.2: Evolut,ia zilnica a USD/EUR înanul 2015

1.05

1.10

1.15

1.20

1/15 2/15 3/15 4/15 5/15 6/15 7/15 8/15 9/15 10/15

Sursa: BCE

Tabelul 2.1: Aprecierea (-)/deprecierea (+)medie lunara a valutelor din regiune (%)

EUR USD

iul. aug. sept. iul. aug. sept.

-1.9 1.3 0.7 USD x x x

2.7 15.3 3.6 RUB 4.7 14.2 2.5

0.4 0.0 2.2 UAH 2.5 -1.0 1.1

-0.7 - 0.3 0.0 RON 1.3 -1.5 -0.9

0.9 1.5 4.2 MDL 2.9 0.1 3.4Sursa: BCE, BNM, BNR, Banca Centrala a Federat,iei Ruse,

Banca Nat,ionala a Ucrainei, calcule BNM

Totodata, yuanul chinezesc s-a ajustat comparativ cu dolarul SUA,depreciindu-se în medie trimestriala cu 1.6 la suta (doar în lunaaugust cu 2.1 la suta). Lira turceasca s-a depreciat în medietrimestriala cu 6.8 la suta fat, a de dolarul SUA.

Rubla ruseasca s, i-a continuat, de asemenea, declinul, pe fondulreducerii pret,urilor la petrol, în luna august, depreciindu-se înmedie cu 14.2 la suta fat, a de dolarul SUA, iar în medie în trimestrulIII, 2015 s-a depreciat cu 19.7 la suta. Atât hrivna ucraineana, câts, i leul românesc au avut o evolut, ie lenta. Hrivna ucraineana s-adepreciat pe parcursul trimestrului III, 2015 în medie cu 0.3 lasuta fat, a de dolarul SUA s, i cu 1.0 la suta fat, a de moneda unicaeuropeana. Leul românesc s-a apreciat în perioada analizata cu0.9 la suta fat, a de dolarul SUA s, i cu 0.4 la suta fat, a de monedaunica europeana. Pentru comparat, ie, în perioada de referint, a, leulmoldovenesc s-a depreciat în medie cu 5.9 la suta fat, a de dolarulSUA s, i cu 6.6 la suta comparativ cu moneda unica europeana(Tabelul 2.1).

Pret,urile internat, ionale la materiile prime au scazut în continuarepe fundalul cererii mondiale slabe. Astfel, pe parcursul trimestruluiIII, 2015, pret,urile internat, ionale la materiile prime s-au redusîn medie cu 12.6 la suta comparativ cu trimestrul anterior s, i cu

Capitolul 2. Mediul extern 17

38.9 la suta fat, a de trimestrul III, 2014. Pret,urile la produselealimentare au scazut în medie cu 2.3 la suta fat, a de trimestrulanterior s, i cu 16.3 la suta fat, a de trimestrul III, 2014. Pret,urile lametale au scazut în perioada analizata în medie cu 10.7 la sutafat, a de trimestrul anterior s, i cu 27.2 la suta fat, a de trimestrul III2014. Cel mai mult s-au mics, orat pret,urile la resursele energetice,în medie cu 17.4 la suta fat, a de trimestrul anterior s, i cu 49.1 lasuta fat, a de trimestrul III, 2014 (Graficul 2.3).

Graficul 2.3: Ritmul anual de cres, tere aindicilor pret,urilor mondiale (%)

-60

-50

-40

-30

-20

-10

0

10

1/14 4/14 7/14 10/14 1/15 4/15 7/15

Produse alimentare Metale Energie Total

Sursa: FMI, calcule BNM

În trimestrul III, 2015 pret,urile internat, ionale la petrol auprezentat o volatilitate exacerbata. În medie trimestriala, pret,ulpetrolului de marca Urals s-a redus în perioada analizata cu 19.8la suta, constituind 49.3 dolari SUA/baril. Deteriorareaindicatorilor fundamentali, precum oferta în exces, cauzata deproduct, ia OPEC în cres, tere, rezervele semnificative de petrol înSUA s, i nedeterminarea SRF privind ratele dobânzilor au contribuitla reducerea pret,urilor la petrol. În medie, surplusul de petrol lanivel mondial în trimestrul III, 2015 a fost de 1.8 milioane debarili pe zi, dintre care cel mai mult în luna august - de 2.4milioane de barili pe zi. În a doua jumatate a lunii septembrie

Graficul 2.4: Evolut,ii pe piat,a mondiala apetrolului

-0.2

0.6

1.4

2.2

3.0

45.0

55.0

65.0

75.0

85.0

95.0

105.0

115.0

1/14 4/14 7/14 10/14 1/15 4/15 7/15

Surplus/deficit de petrol la nivel mondial (mbz) - scala dindreaptaUrals (USD/baril)

Sursa: Ministerul Economiei al Federat,iei Ruse, Administrat,iaSUA privind Informat,ia Energetica

pret,urile la petrol au fost us, or în cres, tere în urma majorarii decatre OPEC a prognozei privind cererea de petrol în anul 2016 s, i areducerii product, iei de petrol în Statele Unite ale Americii. Totus, i,pe termen lung factorii negativi predomina, ceea ce a determinatca majoritatea organizat, iilor de profil sa diminueze prognozeleprivind pret,ul la petrol în anii viitori (Graficul 2.4).

Pe fundalul politicii monetare ultra stimulative a continuatîmbunatat, irea piet,ei fort,ei de munca în zona euro, în luna iulierata s, omajului diminuându-se pâna la 11.0 la suta s, iment, inându-se la acelas, i nivel s, i în luna august. Tendint,a dediminuare a fost atestata s, i în cazul Italiei, unde în luna augustrata s, omajului s-a diminuat pâna la 11.9 la suta. În România ratas, omajului s-a ment, inut pentru s, ase luni consecutiv la nivelul de6.8 la suta. În Federat, ia Rusa rata s, omajului în lunile iulie s, iaugust a fost de 5.3 la suta. În Ucraina, în trimestrul II 2015, ratamedie a s, omajului a fost de 8.8 la suta (Graficul 2.5).

Graficul 2.5: Rata s, omajului în zona euro, Italia,România s, i Federat,ia Rusa (%)

0.0

5.0

10.0

15.0

1/14 4/14 7/14 10/14 1/15 4/15 7/15

Italia Zona euro România Federaţia Rusă

Sursa: Eurostat, Serviciul Federal de Statistica al Rusiei

Economia SUA continua treptat sa se extinda. În trimestrul II 2015,cres, terea medie a PIB în SUA a fost de 1.0 la suta comparativ cutrimestrul precedent s, i de 2.7 la suta comparativ cu perioadasimilara a anului precedent. Product, ia industriala în perioadaianuarie-august 2015 a avansat în termeni anuali cu 2.1 la suta,dintre care în luna august cu 0.9 la suta. Piat,a fort,ei de muncaprezinta performant,e îmbucuratoare, rata s, omajului reducându-seîn luna august 2015 pâna la 5.1 la suta, ment, inându-se la acelas, inivel s, i în luna urmatoare. Totodata, inflat, ia continua sa fie joasa,ceea ce este explicat prin reducerea pret,urilor la carburant, i s, i aaltor pret,uri, însa ar putea fi s, i un semnal al temperarii cererii deconsum (Tabelul 2.2).


Economia zonei euro continua recuperarea lenta, în trimestrulII, 2015 produsul intern brut avansând cu 0.4 la suta comparativcu trimestrul precedent s, i cu 1.5 la suta fat, a de trimestrul II,2014. În trimestrul I, 2015 produsul intern brut a avansat cu0.5 la suta fat, a de trimestrul precedent s, i cu 1.2 la suta fat, a detrimestrul I 2014 (în cea de-a doua estimare, PIB a fost revizuit însens pozitiv). Totodata, majoritatea indicatorilor macroeconomiciprivind zona euro evolueaza satisfacator, de exemplu în lunaaugust 2015 product, ia industriala a avansat în termeni anualicu 0.9 la suta, iar rata s, omajului a ramas la nivelul de 11.0 lasuta. Presiunile deflat, ioniste se ment, in, mai ales în condit, iile încare pret,urile la petrol sunt din nou în scadere. Astfel, în lunaseptembrie pret,urile de consum au avansat us, or cu 0.2 la suta fat, ade luna precedenta, însa s-au redus cu 0.1 la suta comparativ culuna septembrie 2014 (Tabelul 2.2).

Tabelul 2.2: Evolut,ia produsului intern brut s, ia indicelui pret,urilor de consum în economiileselectate (%)

PIB IPI IPC

tr.II,15/ tr.II,15/ ian.-aug. 15/ sept.15/

tr.I,15 tr.II,14 ian.-aug. 14 sept.14

(pe seria (pe seria

ajustata bruta)

sezonier)

SUA 1.0 2.7* 2.1 0.0

Zona euro 0.4 1.5 1.4 -0.1

Germania 0.4 1.6 1.4 0.0

Franta 0.0 1.1 1.0 0.0

Italia 0.3 0.9 0.5 0.2

România 0.1 3.4 2.9 -1.7

China 1.8 7.0 6.3 1.6

Federatia

Rusa -2.0 -4.6 -3.2 15.7

Ucraina -2.5 -14.6 -18.0 51.9

Sursa: Eurostat, Oficiile nat,ionale de statistica vizate*în baza seriei ajustata sezonier

În contextul conjuncturii regionale, economia României s-atemperat în trimestrul II 2015, produsul intern brut avansânddoar cu 0.1 la suta comparativ cu trimestrul precedent pe seriaajutata sezonier s, i cu 3.4 la suta comparativ cu trimestrul II, 2014pe seria bruta (cu 3.8 la suta pe seria ajustata sezonier).Diminuarea cererii interne s, i externe a determinat ca ritmul anualde cres, tere a product, iei industriale sa creasca doar cu 6.0 la sutaîn luna august 2015, cumulat de la începutul anului avansând cu2.9 la suta. Pe fundalul aprofundarii presiunilor dezinflat, ioniste s, ia reducerii sezoniere a pret,urilor la produsele alimentare,pret,urile de consum au crescut în luna septembrie în România cu0.3 la suta fat, a de luna precedenta s, i au scazut cu 1.7 la sutacomparativ cu luna septembrie 2014 (Tabelul 2.2).

Criza din Federat, ia Rusa continua sa se aprofundeze, datelepentru trimestrul II, 2015 indicând o reducere a produsului internbrut cu 4.6 la suta în termeni anuali, iar per ansamblu în perioadaianuarie-august 2015 economia Federat, iei Ruse s-a contractat înmedie cu 3.8 la suta. Majoritatea indicatorilor privind economiarusa prezinta evolut, ii negative sau în cel mai bun caz evolut, iihaotice. De exemplu, în perioada ianuarie-august 2015 product, iaindustriala s-a diminuat în termeni anuali cu 3.2 la suta, dintrecare doar în luna august 2015 product, ia industriala s-a redus cu4.3 la suta comparativ cu perioada similara a anului precedent.Ment, inerea ratei s, omajului la nivelul de 5.3 la suta în luna august2015 pare mai degraba un efect sezonier care mascheazaconsecint,ele crizei economice. Totodata, inflat, ia anuala în lunaseptembrie s-a accelerat pâna la 15.7 la suta, iar în termeni lunaripret,urile de consum s-au majorat în luna septembrie cu 0.6 lasuta. Pe fondul fluctuat, iei pret,urilor la petrol, dar s, i aintervent, iilor Bancii Centrale a Federat, iei Ruse, rubla ruseasca aprezentat o volatilitate sporita pe parcursul perioadei de referint, a(Tabelul 2.2).

Capitolul 2. Mediul extern 19

Produsul intern brut al Ucrainei, în trimestrul II 2015 s-a redus cu14.6 la suta comparativ cu perioada similara a anului precedent.Product, ia industriala s-a redus în luna august cu 5.8 la suta întermeni anuali, iar în medie în primele opt luni ale anului 2015 -cu 18.0 la suta. De la începutul anului, exporturile s-au redus înmedie cu 34.8 la suta, iar importurile cu 37.8 la suta. Totodata,drept urmare a secetei din regiune, product, ia agricola în primeleopt luni ale anului curent s-a redus în medie cu 5.8 la suta. În lunaseptembrie, pret,urile de consum au crescut în termeni lunari cu2.3 la suta, iar în termeni anuali cu 51.9 la suta (Tabelul 2.2).


Capitolul 3

Evolut,ii ale activitat,iieconomice

3.1 Cererea s, i product, ia

Conform datelor cu privire la PIB, ritmul de cres, tere economica aînceput sa decelereze în trimestrul II, 2015. În acest sens, PIB s-amajorat doar cu 2.5 la suta fat, a de valoarea înregistrata în trimestrulII, 2014. În acelas, i timp, exista modificari semnificative comparativcu începutul anului curent în ceea ce prives, te factorii determinat, i aiacestei evolut, ii. Totodata, seria ajustata sezonier denota o cres, tereus, oara, de doar 0.2 la suta a PIB comparativ cu trimestrul I, 2015.

Cererea

Din perspectiva utilizarilor (Graficul 3.1), dinamica pozitiva a PIBa fost favorizata, în mare masura, de deprecierea monedeinat, ionale care a avut, pe de o parte, un efect stimulativ importantasupra exporturilor produselor autohtone, iar pe de alta parte, acontribuit la scaderea importurilor. Astfel, în trimestrul II 2015,volumul exportului de bunuri s, i servicii a fost cu 4.1 la sutasuperior celui din perioada similara a anului precedent. Cres, tereaexporturilor a fost semnalata mai ales spre t, ari ca România,Marea Britanie, Frant,a, Olanda, Belarus. Exportul catre Federat, iaRusa s, i Ucraina a continuat sa se contracteze semnificativ pefundalul crizei economice din regiune, al conflictului militar dinestul Ucrainei, precum s, i din cauza embargourilor din parteaFederat, iei Ruse. În acelas, i timp, importurile au înregistrat o

Graficul 3.1: Contribut,ia componentelor cereriila cres, terea PIB (p.p.)

4.3

5.9

4.2

4.8

2.5

-4

-2

0

2

4

6

8

II/14 III/14 IV/14 I/15 II/15

Cons. gospodăriilor pop. ExportFormarea brută de cap. ImportCons. admin. publice şi private Rata creşterii PIB


contractare de 4.4 la suta, generând o contribut, ie pozitiva majorala formarea cres, terii PIB. Consumul gospodariilor populat, iei aconsemnat o dinamica modesta în trimestrul II 2015,majorându-se doar cu 0.2 la suta comparativ cu perioada similaraa anului precedent, determinând astfel o contribut, ie neglijabila ladinamica PIB. Evolut, ia investit, iilor a fost una pronunt,at negativaîn trimestrul II 2015, fapt ce a erodat o parte semnificativa dinaportul pozitiv rezultat din dinamica exportului net. Astfel,

Capitolul 3. Evolut, ii ale activitat, iieconomice 21

formarea bruta de capital fix s-a diminuat cu 1.5 la suta, în timpce aportul negativ din partea componentei variat, ia stocurilor afost s, i mai accentuat. Dinamica modesta a consumului s, i scadereasemnificativa a investit, iilor denota temperarea cres, terii veniturilorreale ale populat, iei, precum s, i deteriorarea as, teptarilor cu privirela activitatea economica. Consumul administrat, iei publice, similarperioadelor precedente, a cunoscut o evolut, ie negativa,diminuându-se cu 0.4 la suta.

Cererea de consum a populat, iei

În trimestrul II 2015, rata anuala de cres, tere a consumuluipopulat, iei s, i-a continuat tendint,a descendenta consemnata întrimestrul precedent, înregistrând un nivel de 0.2 la suta, sau cu0.5 puncte procentuale inferior celui din trimestrul I, 2015. Dement, ionat ca, temperarea ratei anuale de cres, tere a consumului

Graficul 3.2: Contribut,ia componentelor (p.p.)la cres, terea consumului final al gospodariilorpopulat,iei (%)

1.9

3.8

4.5

0.70.2

-1

0

1

2

3

4

5

II/14 III/14 IV/14 I/15 II/15

Consumul în formă naturalăCheltuielile pentru procurarea serviciilorCheltuielile pentru procurarea bunurilorConsumul final al gospodăriilor populaţiei


Graficul 3.3: Evolut,ia venitului disponibil alpopulat,iei (%, fat,a de perioada similaraa anului precedent) s, i contribut,iilesubcomponentelor (p.p.)

-4.0

-2.0

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

14.0

II/14 III/14 IV/14 I/15 II/15

Alte venituri Prestații sociale

Remiteri Activitatea individuală non-agricolă

Activitatea individuală agricolă Activitatea salarială

Venituri disponibile - total Venit disponibil, termeni reali

Sursa: BNS

final al gospodariilor populat, iei a fost determinata preponderentde reducerea cheltuielilor pentru procurarea bunurilor s, itemperarea celor pentru servicii (Graficul 3.2). Ca rezultat,contribut, ia din partea cheltuielilor pentru procurarea bunurilors-a redus cu 0.6 puncte procentuale, iar cea aferenta serviciilor cu0.1 puncte procentuale, comparativ cu trimestrul I, 2015. Înaceasta perioada, consumul în forma naturala s-a majorat cu 3.4la suta fat, a de trimestrul precedent, generând o contribut, ie de 0.2puncte procentuale la formarea ratei anuale.

Totodata, rata anuala de cres, tere a venitului disponibil alpopulat, iei a continuat traiectoria ascendenta, consemnând nivelulde 13.7 la suta, sau cu 1.4 puncte procentuale mai mult fat, a detrimestrul I, 2015 (Graficul 3.3). Aceasta dinamica a ratei anualea fost determinata în principal de majorarea volumului din parteaactivitat, ii salariale s, i a prestat, iilor sociale, care au generatcontribut, ii de 6.3 s, i 3.8 puncte procentuale la formarea rateianuale. Totodata, contribut, ia remiterilor, a fost una pozitiva (1.3puncte procentuale), însa în diminuare comparativ cu cea dintrimestrul I, 2015. Venitul din activitatea individuala non-agricolas, i cea agricola au generat în comun o contribut, ie de 2.2 puncteprocentuale la formarea ratei anuale. Totus, i, în perioada dereferint, a, rata anuala de cres, tere a venitului disponibil alpopulat, iei în termeni reali s-a pozit, ionat la nivelul de 5.3 la suta,fiind cu 0.5 puncte procentuale inferioara celei din trimestrulprecedent.


Sectorul public

Executarea bugetului public nat, ional

Conform datelor furnizate de catre Ministerul Finant,elor, înperioada ianuarie-septembrie 2015 veniturile bugetului publicnat, ional au fost acumulate în suma de 31822.5 milioane lei s, i audepas, it cu 4.5 la suta veniturile acumulate în perioada similara aanului 2014 (Graficul 3.4). Veniturile acumulate în primele noua

Graficul 3.4: Dinamica veniturilor s, i acheltuielilor publice (%, cres, tere anuala)

4.5

7.1

0

5

10

15

20

25

1/13 7/13 1/14 7/14 1/15 7/15

Venituri publice Cheltuieli publice

Sursa: Ministerul Finant,elor

luni ale anului au fost cu 494.6 milioane lei mai joase, la nivelulde 98.5 la suta fat, a de sarcinile stabilite pe perioada de gestiune.

Partea majora a veniturilor bugetare a fost acumulata din contulveniturilor fiscale, care au avut o pondere 86.7 la suta în totalulveniturilor s, i au înregistrat o cres, tere de 6.1 la suta fat, a deperioada similara a anului 2014. Totodata, încasarile nefiscale auconstituit 5.6 la suta din volumul total al veniturilor, fiind cu 74.5la suta mai mari în raport cu aceeas, i perioada a anului 2014. Dement, ionat faptul ca, în structura veniturilor bugetului publicnat, ional, ponderea veniturilor fiscale s-a majorat cu 1.3 puncteprocentuale fat, a de perioada similara a anului precedent.

Veniturile administrate de catre Serviciul Fiscal de Stat au constituit57.8 la suta din suma totala a veniturilor bugetului public nat, ional,iar 36.1 la suta le-a revenit veniturilor administrate de catreServiciul Vamal. Sarcina de colectare a veniturilor prevazuta peperioada de gestiune a fost realizata de catre organele fiscale lanivelul de 102.6 la suta (cu 465.5 milioane lei mai mult fat, a desuma preconizata) s, i de catre organele vamale – la nivelul de94.4 la suta (cu 676.3 milioane lei mai put, in fat, a de prevederileperioadei de raportare). În comparat, ie cu perioada respectiva aanului 2014, încasarile veniturilor administrate de catre organeleServiciului Fiscal de Stat s-au majorat cu 937.0 milioane lei saucu 5.4 la suta, cât s, i încasarile veniturilor administrate de catreorganele Serviciului Vamal – cu 275.0 milioane lei, sau cu 2.5 lasuta.

Cheltuielile bugetului public nat, ional, în perioadaianuarie-septembrie 2015, au totalizat 32687.1 milioane lei,înregistrând o cres, tere de 7.1 la suta fat, a de perioada similara aanului 2014. Evolut, ia cheltuielilor publice a contribuit laexecutarea acestora în proport, ie de 83.2 la suta comparativ cucheltuielile planificate init, ial. Din totalul de cheltuieli, pondereacea mai mare au avut-o programele cu caracter social-cultural(70.4 la suta), pentru domeniul economiei nat, ionale au fostalocate 11.8 la suta, domeniului apararii nat, ionale, ment, ineriiordinii publice s, i securitat, ii nat, ionale i-au revenit 6.1 la suta dincheltuieli, alte domenii beneficiind de finant,are mai modesta.

Pentru perioada analizata, executarea bugetului public nat, ionals-a soldat cu un deficit de 864.6 milioane lei. În perioada similara


a anului 2014, executarea bugetului public nat, ional s-a soldat cuun deficit de 79.6 milioane lei. Soldurile la conturile bugetuluipublic nat, ional la situat, ia din 30 septembrie 2015 s-au majorat,comparativ cu situat, ia de la 1 ianuarie 2015, cu 523.0 milioane leis, i au constituit 3774.1 milioane lei.

Datoria de stat

La situat, ia din 30 septembrie, soldul datoriei de stat al RepubliciiMoldova a constituit 33538.7 milioane lei, format din datoria destat externa în proport, ie de 80.0 la suta s, i datoria de stat interna– 20.0 la suta. Fat, a de luna septembrie 2014, datoria de stat s-amajorat cu 7556.5 milioane lei, sau cu 29.1 la suta, din contulcres, terii datoriei de stat externe (cu o contribut, ie de +30.3 puncteprocentuale) s, i a datoriei de stat interne (cu o contribut, ie negativade minus 1.2 puncte procentuale).

În perioada de referint, a, soldul datoriei de stat externe a constituit1334.0 milioane dolari SUA, în cres, tere, comparativ cu începutulanului, cu 27.9 milioane dolari SUA, ca rezultat al atingerii valoriipozitive a finant, arii externe nete cu 73.3 milioane dolari SUA s, i afluctuat, iei negative a ratei de schimb a dolarului SUA fat, a de altevalute straine cu 45.4 milioane dolari SUA.

La situat, ia din 30 septembrie 2015, datoria de stat interna aconstituit 6714.2 milioane lei, fiind cu 4.4 la suta sau cu 311.2milioane lei în diminuare fat, a de luna septembrie 2014. Datoriainterna a fost formata din VMS emise pe piat,a primara (68.9 lasuta), VMS convertite (30.7 la suta) s, i VMS pentru asigurareastabilitat, ii financiare (0.4 la suta).

Pentru serviciul datoriei de stat interne de la începutul anului aufost utilizate mijloace banes, ti în suma de 482.0 milioane lei sau92.2 la suta din mijloacele prevazute pentru aceasta perioada.

Curba randamentelor valorilor mobiliare de stat (VMS)

În trimestrul III 2015, volumul VMS tranzact, ionate pe piat,aprimara a constituit 1744.5 milioane lei, cu 27.9 la suta mai put, infat, a de trimestrul II al anului curent. Volumul valorilor mobiliarepuse în circulat, ie pe parcursul perioadei de referint, a a fost cu 46.6la suta mai mic fat, a de volumul anunt,at init, ial de MinisterulFinant,elor. Raportul dintre cererea din partea participant, ilor lalicitat, ii s, i oferta din partea organului emitent în trimestrul III,2015 a fost de 0.6.

În luna mai anul curent au fost reluate licitat, iile cu bonurile detrezorerie de 21 de zile, acestea în trimestrul III au fosttranzact, ionate în medie la o rata efectiva de 18.58 la suta anual,în cres, tere cu 2.91 puncte procentuale fat, a de trimestrul II. Rata


medie efectiva a dobânzii la bonurile de trezorerie cu scadent,a de91 de zile a constituit 21.80 la suta, fiind peste nivelul mediu alratei dobânzii din trimestrul precedent cu 3.39 puncteprocentuale. Bonurile de trezorerie de 182 de zile au fost plasatela o rata medie efectiva de 21.01 la suta, cu 1.28 puncteprocentuale peste nivelul trimestrului II 2015, iar cele cu scadent,ade 364 de zile – de 21.34 la suta, cu 2.27 puncte procentuale maimult decât în trimestrul anterior (Graficul 3.5). De ment, ionat ca,

Graficul 3.5: Curba randamentelor VMS (%)

18.58

21.8021.01 21.34 20.52

19.72

15.67

18.4119.73

19.0720.28

12.01

4.73

8.58 8.49 8.90 8.90

0.0

4.0

8.0

12.0

16.0

20.0

24.0

21z 182z 364z 2ani 3ani

TR III, 2015 TR II, 2015 TR III, 2014

.

Sursa: BNM

Graficul 3.6: Investit,ii în active materiale petermen lung pe tipuri de mijloace fixe (%, fat,ade perioada similara a anului precedent)

-30

-10

10

30

2010 2011 2012 2013 2014 sem I2015

Investiţii în active materiale pe TLClădiri de locuitClădiri (excl. clădiri de locuit) şi edificiiUtilaje, maşini şi mijl. de transportAlte mijloace fixe

Sursa: BNS

pe parcursul trimestrului rata nominala a bonurilor de trezoreriede 364 de zile a fost superioara ratei nominale a bonurilor detrezorerie de 91 de zile, însa la calculul dobânzii efective rata labonurile de trezorerie de 91 de zile este mai mare din cauzascadent,ei mai mici s, i posibilitat, ii reinvestirii dobânzii obt, inute.

Obligat, iunile de stat cu scadent,a de 2 ani au fost tranzact, ionatela o rata medie efectiva de 20.52 la suta, în cres, tere cu 0.24puncte procentuale fat, a de trimestrul precedent. Obligat, iunile destat cu scadent,a de 3 ani au fost plasate la o rata medie efectivade 19.72 la suta, cu 7.71 puncte procentuale mai mare fat, a detrimestrul II, 2015. De ment, ionat ca, Ministerul Finant,elor aanunt,at stoparea, începând cu a doua decada a lunii august 2015,pe termen nedefinitivat, a plasarii pe piat,a primara a obligat, iunilorde stat cu scadent,a de 3 ani.

Cea mai mare pondere în volumul VMS puse în circulat, ie peparcursul perioadei de referint, a a fost cea a bonurilor de trezoreriecu scadent,a de 91 de zile, acestea au constituit 34.98 la sutadin totalul tranzact, iilor, fiind urmate de bonurile de trezorerie de364 de zile, a caror pondere a constituit 33.63 la suta, pondereabonurilor de trezorerie de 182 de zile a alcatuit 28.04 la suta,iar cea a bonurilor de trezorerie de 21 de zile - 3.23 la suta.Volumul obligat, iunilor de stat cu maturitatea de 2 ani s, i 3 ani afost nesemnificativ, constituind 0.12 la suta din totalul tranzact, iilor.

Cererea de investit, ii

În al doilea trimestru al anului 2015, formarea bruta de capital aînregistrat o evolut, ie negativa, fiind marcata atât de diminuareaformarii brute de capital fix, cât s, i de reducerea substant, iala acontribut, iei din partea variat, iei stocurilor.

Astfel, în termeni reali, formarea bruta de capital fix s-a mics, oratcu 1.5 la suta fat, a de perioada similara a anului 2014. Aceasta afost sust, inuta de reducerea cheltuielilor destinate procurarilor demas, ini s, i utilaje (cu 6.0 la suta), precum s, i de o us, oara cres, tere acelor pentru construct, ii (cu 0.7 la suta).

Conform informat, iilor prezentate de BNS, în prima jumatate aanului 2015, volumul investit, iilor în active materiale pe termenlung a înregistrat o diminuare de 2.5 la suta anual (Graficul 3.6).


În funct, ie de tipurile de mijloace fixe, s-a înregistrat ajustareatuturor subcomponentelor, cu except, ia investit, iilor în alte mijloacefixe. Astfel, ritmul anual de cres, tere a investit, iilor în cladirinerezident, iale a înregistrat o mics, orare de 17.1 la suta, iarinvestit, iile în cladiri de locuit s, i cele în utilaje, mas, ini s, i mijloacede transport s-au diminuat cu 3.1 s, i 0.7 la suta, respectiv.

Din perspectiva surselor de finant,are pentru realizarea procesuluiinvestit, ional (Graficul 3.7), observam o dinamica neomogena în

Graficul 3.7: Investit,ii în active materiale petermen lung pe surse de finant,are (%, fat,a deperioada similara a anului precedent)

-60

-40

-20

0

20

40

60

2010 2011 2012 2013 2014 sem I2015

Investiții în active materiale pe TLBugetul de statBugetele unităţilor administrativ-teritorialeMijloacele proprii ale întreprinderilor şi populaţieiMijloacele investitorilor străiniAlte surse

Sursa: BNS

evolut, ia subcomponentelor. Astfel, cele mai importante surse definant,are a investit, iilor (cu o pondere de 89.1 la suta) au înregistratun declin în evolut, ie: cheltuielile din contul mijloacelor proprii aleagent, ilor economici s, i ale populat, iei – minus 4.2 la suta, alte surse– minus 11.4 la suta, iar cheltuielile din contul bugetului de stats-au redus cu 6.1 la suta.

Totodata, ritmul anual de cres, tere a mijloacelor investitorilorstraini s, i a bugetelor unitat, ilor administrativ-teritoriale, ce aucontribuit la finant,area pe termen lung a investit, iilor în activemateriale, a sporit cu 51.6 s, i 23.3 la suta, respectiv.

Cererea externa neta3

În trimestrul II, 2015 rata anuala de cres, tere a exporturilor

Graficul 3.8: Evolut,ia ratei anuale a exporturilor(%) s, i contribut,ia pe categorii de t,ari (p.p.)

-16.0

-12.0

-8.0

-4.0

0.0

4.0

8.0

12.0

II/14 III/14 IV/14 I/15 II/15

Restul lumii CSI UE Exporturile


(exprimate în dolari SUA) s, i-a continuat traiectoria descendentaînceputa în trimestrul III 2014, consemnând un nivel de minus15.8 la suta, sau cu 1.0 puncte procentuale inferior celui din

Graficul 3.9: Evolut,ia ratei anuale a exporturilor(%) s, i contribut,ia subcomponentelor pe grupede marfuri (p.p.)

-20.0

-15.0

-10.0

-5.0

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

II/14 III/14 IV/14 I/15 II/15

Alte mărfuriVehicule, aparate optice și de înregistrat sau de reprodus suneteArticole din metale, pietre sau ceramicăMateriale textile și îmbrăcăminteProduse ale industriei chimice și ale prelucrării lemnuluiProduse mineraleProduse alimentare, ale regnului animal, băuturi și grăsimi Rata anuală de creștere a exporturilor (%)


trimestrul I, 2015. Evolut, ia respectiva a fost determinata, înprincipal, de diminuarea exporturilor destinate t, arilor CSI s, i celorclasificate ca „Restul lumii” (Graficul 3.8). De ment, ionat ca,pentru al noualea trimestru consecutiv exporturile destinatet, arilor CSI înregistreaza ritmuri negative de cres, tere, condit, ionate,în principal, de diminuarea în termeni anuali a volumuluiexporturilor destinate Federat, iei Ruse. Exporturile catre t, arile CSIs, i cele clasificate ca „Restul lumii” s-au diminuat cu 32.6 s, i 38.1 lasuta, astfel generând contribut, ii negative de 10.8 s, i 4.1 puncteprocentuale, respectiv. Totodata, exporturile destinate t, arilor UEs-au diminuat cu 1.5 la suta.

Analiza evolut, iei exporturilor pe grupe de marfuri, contureaza catemperarea ratei anuale de cres, tere a exporturilor în trimestrul II,2015 comparativ cu trimestrul I, 2015 a fost condit, ionata, înprincipal, de diminuarea contribut, iei din partea grupei „produsealimentare, ale regnului animal, bauturi s, i grasimi” cu 2.3 puncteprocentuale. Totodata, la formarea ratei anuale în trimestrul II,2015 a contribuit semnificativ diminuarea exporturilor de„produse alimentare, ale regnului animal, bauturi s, i grasimi”

3S-au utilizat datele trimestriale cu privire la evolut, ia comert,ului extern alRepublicii Moldova, exprimate în mii dolari SUA.


(minus 4.3 puncte procentuale), „produse ale industriei chimice s, iale prelucrarii lemnului” (minus 3.8 puncte procentuale),„materiale textile s, i îmbracaminte” (minus 3.5 puncteprocentuale) s, i „articole din metale, pietre sau ceramica” (minus1.7 puncte procentuale) (Graficul 3.9).

De ment, ionat ca, dupa o perioada de patru trimestre în care rataanuala de cres, tere a importurilor s-a pozit, ionat în proximitateanivelului de minus 3.0 la suta, în primele doua trimestre aleanului 2015 aceasta s-a diminuat semnificativ, pâna la nivelul

Graficul 3.10: Evolut,ia ratei anuale aimporturilor (%) s, i contribut,ia pe categorii det,ari (p.p.)

-28.0

-24.0

-20.0

-16.0

-12.0

-8.0

-4.0

0.0

4.0

8.0

II/14 III/14 IV/14 I/15 II/15

Restul lumii CSI UE Importurile


de minus 19.9 s, i 24.1 la suta (Graficul 3.10), fapt condit, ionat dediminuarea importurilor de marfuri din toate categoriile de t, ari.Astfel, importurile din t, arile CSI s, i UE s-au diminuat cu 31.9 s, i24.2 la suta, contribuind la temperarea ratei anuale a importurilorcu 7.6 s, i 12.7 puncte procentuale, respectiv. Totodata, importurile

Graficul 3.11: Evolut,ia ratei anualea importurilor (%) s, i contribut,iasubcomponentelor pe grupe de marfuri(p.p.)

-25.0

-20.0

-15.0

-10.0

-5.0

0.0

5.0

II/14 III/14 IV/14 I/15 II/15

Alte mărfuriVehicule, aparate optice și de înregistrat sau de reprodus suneteArticole din metale, pietre sau ceramicăMateriale textile și îmbrăcăminteProduse ale industriei chimice și ale prelucrării lemnuluiProduse mineraleProduse alimentare, ale regnului animal, băuturi și grăsimi Rata anuală de creștere a importurilor (%)


Graficul 3.12: Evolut,ia în termeni reali acomert,ului extern (%, fat,a de perioada similaraa anului precedent)

-30

-25

-20

-15

-10

-5

0

5

8/14

9/14

10/14

11/14

12/14

1/15

2/15

3/15

4/15

5/15

6/15

7/15

8/15

Export Import

Sursa: BNS

clasificate ca „Restul lumii” s-au redus cu 16.0 la suta, generând ocontribut, ie negativa de 3.8 puncte procentuale la formarea rateianuale a importurilor (Graficul 3.10).

Pe grupe de marfuri (Graficul 3.11), diminuarea ratei anuale aimporturilor a fost influent,ata, în principal, de evolut, ia negativa aimporturilor de „produse minerale”, „produse ale industrieichimice s, i ale prelucrarii lemnului”, „vehicule, aparate optice s, i deînregistrat sau reprodus sunete”, precum s, i a „produseloralimentare, ale regnului animal, bauturi s, i grasimi”, care augenerat contribut, ii negative de 6.2, 5.7, 5.6 s, i 2.6 puncteprocentuale, respectiv.

Datele operative aferente comert,ului extern al Republicii Moldovapentru primele opt luni ale anului 2015, demonstreaza ocontractare considerabila a acestuia. Astfel, în perioada analizata,exporturile s-au diminuat cu 17.2 la suta în termeni anuali, iarimporturile cu 23.0 la suta. De ment, ionat ca, în primele opt luniale anului 2015, exporturile de marfuri autohtone s-au diminuatcu 14.3 la suta, spre deosebire de reexporturi, care au consemnato reducere net superioara (minus 22.2 la suta). Totodata, înperioada iulie – august 2015, rata anuala de cres, tere aexporturilor s-a pozit, ionat la nivelul de minus 23.6 la suta, iar ceaa importurilor - de minus 25.7 la suta (Graficul 3.12).

Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi, în perioadaianuarie – august 2015, a constituit 49.0 la suta, spre deosebirede perioada similara a anului 2014, când înregistrase valoarea de45.6 la suta.

Product, ia

Pe categorii de resurse, contribut, ia din partea componentei alteservicii, des, i în diminuare, a fost semnificativa s, i în trimestrul II,


2015, fapt determinat preponderent de dinamica componentei“Intermedieri financiare s, i asigurari4” care a înregistrat o cres, terede 14.5 la suta. Similar perioadelor precedente, industria acontinuat sa genereze o contribut, ie importanta la dinamicaactivitat, ii economice. În acest sens, în perioada de referint, aindustria prelucratoare a fost cu 4.9 la suta superioara celei dintrimestrul II 2014. Industria energetica a avut o performant, a maipronunt,ata, fiind cu 11.4 la suta superioara celei din perioadasimilara a anului precedent. În acelas, i timp, industria extractiva

Graficul 3.13: Contribut,ia sectoareloreconomiei la cres, terea PIB (p.p.)

4.3

5.8

4.24.8

2.5

0

1

2

3

4

5

6

II/14 III/14 IV/14 I/15 II/15

Agricultură IndustriaComerț ConstrucțiiTransport și comunicații Alte serviciiImpozite nete pe prod. Rata creșterii PIB


s-a contractat cu 7.7 la suta, dar aportul acesteia la dinamica PIBa fost unul neglijabil. Des, i a înregistrat o cres, tere de 2.7 la suta,aportul agriculturii la dinamica activitat, ii economice a fost unulmodest în trimestrul II, 2015. Cres, terea PIB a mai fost sust, inutade comert, s, i transporturi, care au înregistrat majorari de 2.2 lasuta s, i respectiv 3.9 la suta. Componenta „Informat, ii s, icomunicat, ii” a înregistrat o cres, tere de 4.2 la suta, iarconstruct, iile au fost doar cu 1.1 la suta superioare celor dintrimestrul II, 2014. Majorarea impozitelor nete pe produse întrimestrul II, 2015 a constituit 1.5 la suta.

În primele doua luni ale trimestrului III 2015, ritmul anual decres, tere a volumul product, iei industriale a consemnat un nivelmediu de 2.2 la suta, fiind cu 1.6 puncte procentuale inferior celuidin trimestrul II, 2015 (Graficul 3.14). Aceasta dinamica a fostdeterminata de temperarea ritmului anual de cres, tere la toatesubcomponentele industriei. Astfel, industria prelucratoare(subcomponenta cu cea mai mare pondere) s-a diminuat de la 4.7

Graficul 3.14: Evolut,ia în termeni reali aproduct,iei industriale s, i a transportului demarfuri (%, fat,a de luna similara a anuluiprecedent)

-42-36-30-24-18-12

-606

121824

9/14

10/14

11/14

12/14

1/15

2/15

3/15

4/15

5/15

6/15

7/15

8/15

9/15

Aerian FluvialAuto FeroviarTotal mărfuri transportate Producția industrială

Sursa: BNS

la suta în trimestrul II, 2015 pâna la 4.6 la suta în primele doualuni ale trimestrului III, 2015. Totodata, în direct, ia diminuariiritmului anual a contribuit s, i temperarea ritmului anual decres, tere a volumului product, iei în sectorul „distribut, ia apei;salubritate, gestionarea des, eurilor, activitatea de decontaminare”s, i în industria extractiva cu minus 2.4 s, i minus 9.2 puncteprocentuale, respectiv, consemnând în primele doua luni aletrimestrului III, 2015 un nivel mediu de minus 21.0 s, i minus 16.5la suta, respectiv. În acelas, i timp, a avut loc încetinirea ritmuluianual de cres, tere în sectorul „producerea s, i furnizarea de energieelectrica s, i termica, gaze, apa calda s, i aer condit, ionat”, de la 9.7la suta în trimestrul II, 2015 pâna la minus 6.1 la suta în primeledoua luni ale trimestrului III, 2015.

În trimestrul III, 2015 rata anuala de cres, tere a volumuluimarfurilor transportate s-a diminuat accentuat, înregistrând unnivel de minus 25.5 la suta, cu 15.6 puncte procentuale inferiorcelui din trimestrul II, 2015. De ment, ionat ca, aceasta contractarea ratei anuale a fost determinata în principal de mics, orareavolumului de marfuri transportate pe cale rutiera s, i feroviara(Graficul 3.14). Totodata, în perioada ianuarie-septembrie 2015,

4În structura aceasta cuprinde rezultatul activitat, ii BNM, bancilor s, i acompaniilor de asigurari.


întreprinderile de transport feroviar, auto, fluvial s, i aerian autransportat cu 15.2 la suta mai put, ine marfuri comparativ cuperioada similara a anului 2014. Aceasta evolut, ie s-a datoratdiminuarii în termeni anuali a volumului de marfuri transportateprin toate modalitat, ile de transport.

Datele cu privire la comert,ul intern, pentru perioada iulie-august2015, reflecta o us, oara revigorare atât a comert,ului cu bunuri, câts, i a prestarii serviciilor (Graficul 3.15). În perioada de referint, a,rata anuala de cres, tere a cifrei de afaceri la întreprinderile cuactivitate principala de comert, cu amanuntul a consemnat odiminuare de 4.5 la suta, totodata, fiind cu 2.1 puncteprocentuale superioara celei din trimestrul II, 2015. Rata anualade cres, tere a cifrei de afaceri la întreprinderile prestatoare deservicii a înregistrat în primele doua luni ale trimestrului III, 2015

Graficul 3.15: Evolut,ia comert,ului intern (%,fat,a de perioada similara a anului precedent)

-10

-5

0

5

10

15

20

8/14 10/14 12/14 2/15 4/15 6/15 8/15

Comerţ cu bunuri Comerţ cu servicii

Sursa: BNS

o cres, tere medie de 2.1 la suta, fiind cu 1.6 puncte procentualesuperioara celei din trimestrul II, 2015.

Product, ia agricola

În primele noua luni ale anului 2015, volumul product, iei globaleagricole s-a diminuat cu 11.8 la suta comparativ cu perioadasimilara a anului precedent (Graficul 3.16), ca urmare acontractarii volumului product, iei în sectorul vegetal cu 21.8 lasuta, care a generat o contribut, ie negativa de 13.1 puncteprocentuale la formarea ratei anuale. Diminuarea pronunt,ata a

Graficul 3.16: Product,ia globala agricola (%) s, icontribut,ia sectoarelor (p.p.)

-11.8

-30

-20

-10

0

10

20

30

40

2012 2013 2014 ian.-sept. 2015

Sectorul zootehnic Sectorul vegetal

Producţia globală agricolă

Sursa: BNS

volumului product, iei vegetale a fost influent,ata în principal decondit, iile secetoase din vara anului 2015. Totodata, volumulproduct, iei din sectorul zootehnic a înregistrat o cres, tere de 3.3 lasuta, generând o contribut, ie de 1.3 puncte procentuale laformarea ratei anuale.

De ment, ionat ca, potrivit datelor preliminare, contractareavolumului product, iei în sectorul vegetal a fost determinata înprincipal de diminuarea recoltei medii la hectar la „soia” (minus61.0 la suta), „sfecla de zahar” (minus 42.0 la suta), „porumbpentru boabe” (minus 34.0 la suta), „cartofi” (minus 31.0 la suta),„floarea soarelui” (minus 18.0 la suta) s, i „grâu de toamna s, iprimavara” (minus 17.0 la suta).


3.2 Piat,a muncii

În trimestrul II 2015, piat,a muncii a demonstrat o us, oara deteriorarecomparativ cu situat, ia din trimestrul II 2014, dar o ameliorarecomparativ cu cea de la începutul anului curent. Atât populat, iaocupata, cât s, i populat, ia activa sunt us, or peste valorile din perioadasimilara a anului precedent. Totus, i, cres, terea populat, iei active afost mai pronunt,ata decât a populat, iei ocupate, astfel încât rata

Graficul 3.17: Populat,ia de 15 ani s, i pestedupa situat,ia economica (%, fat,a de perioadasimilara a anului precedent)

-5.0

-4.0

-3.0

-2.0

-1.0

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

II/14 III/14 IV/14 I/15 II/15

Populaţia activă Populaţia ocupată


s, omajului a constituit 4.1 la suta fat, a de 3.7 la suta în trimestrulII, 2014. În primele doua luni ale trimestrului III 2015, dinamicaanuala a fondului de salarizare în economie s, i-a continuat tendint,adescendenta.

Fort,a de munca

Datele cu privire la piat,a muncii în trimestrul II, 2015 prezinta, peGraficul 3.18: Evolut,ia ratei s, omajului s, i a rateide ocupare (%)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

30

35

40

45

50

II/14 III/14 IV/14 I/15 II/15

Rata de ocupare (a.s.) (axa din stânga)

Rata şomajului (a.s.)

Rata şomajului


de o parte, o situat, ie us, or deteriorata cu cea din trimestrul II 2014,dar, pe de alta parte, o ameliorare pronunt,ata fat, a de începutulanului curent. Astfel, în perioada de referint, a, rata s, omajului aconstituit 4.1 la suta, fiind cu 0.4 puncte procentuale superioaracelei din trimestrul similar al anului precedent (Graficul 3.18).Totodata, numarul populat, iei ocupate în trimestrul II, 2015 s-amajorat marginal (cu 0.3 la suta) comparativ cu perioada similaraa anului precedent, astfel contribuind la cres, terea ratei de ocuparecu 0.2 puncte procentuale, pâna la nivelul de 43.0 la suta. Înacelas, i timp, numarul populat, iei economic active s-a majorat cu

Graficul 3.19: Populat,ia ocupata pe activitat,iale economiei nat,ionale (%, fat,a de perioadasimilara a anului precedent)

-20

-10

0

10

20

30

Agricultura

Industr

ie

Constr

ucţii

Com

erţ

Tra

nsport

uri ş

icom

unic

aţii

Serv

icii

socia

le*

Alte a

ctivităţi

II/14 III/14 IV/14 I/15 II/15

Sursa: BNS, calcule BNM*except,ie fac „alte activitat,i cu servicii colective, sociale s, i personale”

0.8 la suta comparativ cu trimestrul II, 2014 (Graficul 3.17).

În trimestrul II, 2015 numarul persoanelor descurajate în a-s, i gasiun loc de munca dorit a constituit circa 10.0 mii persoane, fiindcu 3.0 mii persoane inferior celui din trimestrul similar al anuluiprecedent. Totodata, numarul persoanelor plecate în alte t, ari lalucru, conform estimarilor BNS, a constituit 336.1 mii, astfel fiindcu 7.8 mii persoane inferior celui din trimestrul II, 2014.

Conform datelor furnizate de ANOFM5, în trimestrul II, 2015numarul persoanelor concediate a scazut cu 23.9 la suta fat, ade media trimestrului II 2014, iar numarul locurilor de muncavacante identificate a înregistrat o diminuare cu 4.5 la suta fat, a deperioada aprilie-iunie 2014.

Analiza datelor ajustate sezonier, cu privire la evolut, ia rateis, omajului s, i a celei de ocupare a populat, iei, contureaza o

5Agent, ia Nat, ionala pentru Ocuparea Fort,ei de Munca


ameliorare a acestor indicatori în comparat, ie cu trimestrul I, 2015.Prin urmare, rata s, omajului s-a diminuat cu 2.3 puncteprocentuale, pâna la nivelul de 4.5 la suta, iar rata de ocupare s-amajorat cu 0.4 puncte procentuale, pâna la nivelul de 40.0 la suta.

Graficul 3.20: Fondul de salarizare îneconomie** (%, fat,a de perioada similara aanului precedent)

-2

1

3

5

7

9

11

13

15

III/14 IV/14 I/15 II/15 III*/15

În termeni nominali În termeni reali

Sursa: BNS, calcule BNM*iul.-aug., **deflatat cu IPC

Graficul 3.21: Salariul mediu real** (%, fat,a deperioada similara a anului precedent)

-2

0

2

4

6

8

10

12

III/14 IV/14 I/15 II/15 III*/15

Economie Sector bugetar Sector real


Graficul 3.22: Salariul mediu real s, iproductivitatea în industrie (%, fat,a deperioada similara a anului precedent)

-8.0-6.0-4.0-2.00.02.04.06.08.0

10.012.0

III/14 IV/14 I/15 II/15 III*/15

Salariul mediu real

Productivitatea muncii

Costul unitar al forței de muncă


În distribut, ia dupa activitat, ile din economia nat, ionala,concentrarea cea mai mare a populat, iei ocupate se atesta însectorul agricol s, i cel al administrat, iei publice, ponderea acestoraîn trimestrul II, 2015 a constituit 36.0 s, i 18.1 la suta, respectiv. Dement, ionat ca, în trimestrul II 2015 comparativ cu trimestrul II2014, s-a consemnat majorarea pronunt,ata a numaruluipersoanelor angajate în sectorul „transporturilor s, i comunicat, iilor”(21.4 la suta) s, i în cel al „construct, iilor” (18.6 la suta). Totodata,pentru o perioada de s, apte trimestre consecutive a fostînregistrata o diminuare în termeni anuali a numaruluipersoanelor ocupate în sfera comert,ului. Diminuarea numaruluiacestora s-a accentuat pe parcursul ultimelor doua trimestre,astfel în trimestrul II, 2015 constatam o contractare în termenianuali de 12.3 la suta (Graficul 3.19).

Veniturile salariale

În primele doua luni ale trimestrului III 2015, dinamica anuala afondului de salarizare nominal în economie s, i-a continuat tendint,adescendenta remarcata pe parcursul anului curent, constituind 9.2la suta. În termeni reali, deflatat cu IPC, fondul de salarizare s-amics, orat cu 1.0 la suta comparativ cu perioada similara a anuluiprecedent (Graficul 3.20).

În perioada de referint, a, salariul mediu al unui angajat îneconomia nat, ionala s-a majorat cu 11.0 la suta în comparat, ie cuperioada similara a anului precedent. Atât în sfera bugetara, cât s, iîn sectorul real al economiei s-a înregistrat o cres, tere a salariuluimediu fat, a de perioada similara a anului precedent cu 17.6 s, i 8.8la suta, respectiv. În aceasta perioada, ritmul anual de cres, tere asalariului mediu real pe economie a constituit 0.6 la suta, fiindinferior cu 3.6 puncte procentuale fat, a de nivelul trimestrului II,2015 (Graficul 3.21). Aceasta cres, tere a fost determinata deevolut, ia pozitiva a salariului mediu real din sectorul bugetar (6.6la suta) s, i de dinamica negativa din sectorul real (minus 1.4 lasuta).

În perioada iulie-august 2015, ritmul anual de cres, tere a salariuluimediu real în industrie a constituit 0.1 la suta, fiind inferior cu 2.8puncte procentuale fat, a de nivelul trimestrului II, 2015. Ritmulanual al productivitat, ii muncii în industrie s-a diminuat pâna lavaloarea de 4.1 la suta (Graficul 3.22). Ca rezultat, ritmul anual alcostului unitar al fort,ei de munca în industrie a constituit valoareade minus 3.3 la suta în perioada de referint, a.


3.3 Sectorul extern

În trimestrul II 2015, deficitul contului curent6 al balant,ei de plat, is-a diminuat comparativ cu perioada similara a anului precedent,constituind 6.2 la suta ca pondere în PIB, sau cu 2.8 puncteprocentuale mai put, in fat, a de trimestrul precedent (Graficul 3.23).Scaderea deficitului balant,ei de plat, i s-a realizat pe seamadiminuarii ponderii în PIB a componentei cu contribut, ie negativa– a balant,ei comerciale. Astfel, deficitul balant,ei comerciale în

Graficul 3.23: Ponderea contului curent în PIB(%)

-2.3 -2.4-7.9 -9.0 -6.2

-50

-40

-30

-20

-10

0

10

20

30

40

50

II/14 III/14 IV/14 I/15 II/15

Alte transferuri şi venituriTransferuri şi venituri ale persoanelor fiziceBalanţa comercialăContul curent

Sursa: BNM

Graficul 3.24: Ponderea exporturilor s, i aimporturilor în PIB (%)

-82.2

-64.7

-84.2 -84.7-77.2

44.433.6

42.9 49.9 45.6

-120

-100

-80

-60

-40

-20

0

20

40

60

80

II/14 III/14 IV/14 I/15 II/15

Servicii Resurse energetice

Produse agroalimentare Produse nealimentare

Total importuri Total exporturi

Sursa: BNM

trimestrul II, 2015 s-a diminuat ca pondere în PIB cu 3.2 puncteprocentuale fat, a de trimestrul precedent, înregistrând un nivel de31.6 la suta. Aceasta evolut, ie a fost determinata, pe de o parte, dediminuarea ponderii importurilor raportate la PIB cu 7.5 puncteprocentuale, iar pe de alta parte, de mics, orarea ponderiiexporturilor cu 4.3 puncte procentuale.

În acelas, i timp, componentele cu contribut, ie pozitiva, transferuriles, i veniturile persoanelor fizice au înregistrat o majorare de 1.0puncte procentuale fat, a de trimestrul precedent, în timp ce altetransferuri s, i venituri s-au diminuat cu 1.4 puncte procentuale capondere în PIB.

În perioada de referint, a, exportul de bunuri s, i servicii s-a diminuatca pondere în PIB pâna la nivelul de 45.6 la suta (Graficul 3.24).Evolut, ia respectiva a fost determinata de mics, orarea ponderiiexporturilor produselor agroalimentare cu 3.3 puncte procentuale,pâna la 15.0 la suta în PIB, în timp ce ponderea exporturilorproduselor nealimentare s-a diminuat cu 0.7 puncte procentuale,pâna la 17.4 la suta în PIB, iar cea a exporturilor de servicii - cu 0.3puncte procentuale (13.2 la suta în PIB). În structura exporturilorau prevalat bunurile nealimentare cu 34.9 la suta, produseloragroalimentare revenindu-le 30.2 la suta, iar serviciilor - 26.4 lasuta.

În trimestrul II, 2015, ponderea importurilor de bunuri s, i serviciiîn PIB a înregistrat un nivel de 77.2 la suta. De ment, ionat ca,resursele energetice s, i produsele nealimentare raportate la PIBau consemnat valori inferioare celor din trimestrul precedent,iar produsele agroalimentare au consemnat majorari. Totodata,serviciile au ramas la nivelul trimestrului I, 2015. Astfel, aufost înregistrate diminuari la resursele energetice s, i produselenealimentare cu 6.3 s, i 1.2 puncte procentuale, respectiv. Ca

6La analiza contului curent nu a fost utilizata terminologia standard conformmetodologiei FMI. Categoria desemnata Total transferuri ale persoanelor fizicecuprinde compensarea pentru munca s, i transferurile angajat, ilor (articole alecontului curent), restul articolelor, exceptând cele incluse în balant,a comerciala,fiind regrupate în categoria Alte transferuri s, i alte venituri.


pondere în PIB, aceste componente au constituit 9.7 s, i 44.1 lasuta, respectiv. În acelas, i timp, cota produselor agroalimentares-a majorat cu 0.1 puncte procentuale în comparat, ie cu trimestrulprecedent, constituind 9.8 la suta ca pondere în PIB. În structuraimporturilor, ponderea produselor nealimentare a constituit 52.1la suta, a serviciilor – 16.1 la suta, a resurselor energetice s, iproduselor agroalimentare - câte 11.5 la suta, respectiv.

În perioada de referint, a, exporturile reflectate în balant,acomerciala au acoperit importurile respective practic în aceias, imasura (59.0 la suta) comparativ cu trimestrul I, 2015 (58.9 lasuta). Totodata, conform datelor BNS, în trimestrul II, 2015partenerilor comerciali precum România, Federat, ia Rusa, Ucraina,Germania, Italia, Turcia s, i Belarus le-au apart, inut 54.8 la suta dintotalul tranzact, iilor comerciale de export-import cu bunuri s, iservicii.

În trimestrul II, 2015 a fost consemnata o cres, tere cu 1.0 puncteprocentuale a ponderii în PIB a transferurilor s, i veniturilorpersoanelor fizice aflate la munca în strainatate în comparat, ie cutrimestrul precedent, astfel înregistrându-se un nivel de 21.6 lasuta (Graficul 3.25). Evolut, ia ascendenta a transferurilor a fostdeterminata de majorarea transferurilor din t, arile CSI. Astfel, întrimestrul II 2015 mijloacele financiare transferate din zona CSI

Graficul 3.25: Ponderea transferurilor în PIB(%)

25.321.5

20.0 20.621.6

0

5

10

15

20

25

30

II/14 III/14 IV/14 I/15 II/15

Transferuri din CSITransferuri din Restul lumiiTotal transferuri ale persoanelor fizice

Sursa: BNM

Graficul 3.26: Ponderea în PIB a mis, cariifluxurilor financiare (%)

2.3 2.4

7.9 9.0

6.2

-20.0

-15.0

-10.0

-5.0

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

II/14 III/14 IV/14 I/15 II/15

Erori şi Omisiuni Alte fluxuri financiare

Active de rezervă Alte investiţii

Investiţii directe Fluxuri financiare, erori şi omisiuni

Sursa: BNM

au constituit 11.5 la suta ca pondere în PIB, sau cu 1.7 puncteprocentuale mai mult decât în trimestrul I 2015, iar cele din t, arilereunite ca „Restul Lumii"7 au constituit 10.1 la suta din PIB, fiindcu 0.7 puncte procentuale inferioare nivelului trimestruluiprecedent. Conform distribut, iei geografice, în perioada dereferint, a, transferurile din t, arile clasificate ca „Restul Lumii" auconstituit 46.8 la suta, iar 53.2 la suta au parvenit din t, arile CSI.

În trimestrul II, 2015 ponderea în PIB a mis, carii fluxurilorfinanciare a constituit 6.2 la suta sau cu 2.8 puncte procentualeinferioara celei din trimestrul I, 2015. De ment, ionat ca, dupa operioada de jumatate de an în care au fost consemnate mis, carisemnificative ale fluxurilor financiare, în trimestrul II 2015acestea s-au temperat vizibil (Graficul 3.26). Astfel, în aceastaperioada poate fi remarcata disparit, ia contribut, iei negative dinpartea altor investit, ii, ceea ce sugereaza o stopare a ies, irilormasive de capital. Acest fapt a contribuit la stabilizarea mis, cariifluxurilor financiare, dar s, i a opririi necesitat, ii bancii centrale de ainterveni în piat, a, pentru a acoperi deficient,ele sesizate. Prinurmare, daca în trimestrul I, 2015 ponderea în PIB a fluxuluiactivelor de rezerva a constituit 23.1 la suta, în trimestrul II 2015doar minus 0.6 la suta.

Totodata, în trimestrul II 2015 comparativ cu trimestrul I 2015 afost consemnata majorarea ponderii în PIB a fluxului investit, iilor

7Se refera la transferurile primite din toate t, arile lumii, exceptând t, arilemembre ale CSI.


directe cu circa 0.7 puncte procentuale, pâna la nivelul de 5.5 lasuta, care de asemenea a contribuit la majorarea fluxului financiarnet în economie. De ment, ionat ca, cres, terea fluxului investit, iilor

Graficul 3.27: Ponderea investit,iilor directe înPIB (%)

2.7 2.9

0.5

4.85.5

-2.0

-1.0

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

6.0

7.0

II/14 III/14 IV/14 I/15 II/15

Alt capital Venitul reinvestit

Capitalul social Fluxul investiţilor directe nete

Sursa: BNM

Graficul 3.28: Ponderea datoriei externe în PIB(%)

85.8 85.983.9

97.8

97.4

0

15

30

45

60

75

90

105

II/14 III/14 IV/14 I/15 II/15

Investiţii directe (credite intra-grup) Alte sectoare

Bănci Autorităţi monetare

Sector guvernamental Datoria externă

Sursa: BNM

directe în trimestrul II 2015, similar trimestrului precedent, s-a datorat în cea mai mare parte majorarii venitului reinvestit.Astfel, ponderea în PIB a acestuia a constituit 5.1 la suta, sau cu2.0 puncte procentuale superioara celei din trimestrul precedent(Graficul 3.27). În acelas, i timp, fluxurile financiare aferente„capitalului social” au generat o contribut, ie similara cu cea dintrimestrul precedent (1.0 la suta), iar cele aferente „altui capital”au devenit negative (minus 0.5 la suta).

Ponderea datoriei externe în PIB în trimestrul II, 2015 a consemnatun nivel de 97.4 la suta, similar celui din trimestrul precedent,însa cu 13.5 puncte procentuale superior nivelului de la fineleanului precedent (Graficul 3.28). De ment, ionat ca, cres, tereadatoriei externe ca pondere în PIB în comparat, ie cu finele anului2014 a fost determinata de majorarea datoriei externe a tuturorsectoarelor, cu except, ia „Bancilor” care au înregistrat o diminuareca pondere în PIB de 3.3 puncte procentuale. Totodata, acestemodificari nu au influent,at semnificativ structura datoriei externe.Astfel, similar perioadelor precedente, ponderea majora în totaluldatoriei externe o det, in agent, ii economici cu 55.4 la suta, dupacare sectorului guvernamental îi revine 25.1 la suta s, i investit, iilordirecte - 16.9 la suta.


Capitolul 4

Promovarea politicii monetare

4.1 Instrumentele politicii monetare

Politica ratelor dobânzilor

Iminent,a unor presiuni inflat, ioniste pronunt,ate în perioadeleurmatoare au impus necesitatea de a continua majorarea ratei debaza. Astfel, BNM a efectuat doua majorari succesive ale rateidobânzii de politica monetara (de câte 2.0 puncte procentualefiecare), nivelul acesteia fiind ridicat la 19.50 la suta.

Graficul 4.1: Ratele medii lunare de referint,ape piat,a interbancara s, i rata de baza a BNM(%)

0.0

3.0

6.0

9.0

12.0

15.0

18.0

21.0

1/13 1/14 1/15

CHIBID CHIBOR Rata de bază a BNM

Sursa: BNM

Graficul 4.2: Evolut,ia lunara a coridoruluiratelor dobânzilor (%)

0

5

10

15

20

25

1/12 1/13 1/14 1/15

Credite overnight Depozite overnight

Credite/depozite interbancare VMS-91 zile

Sursa: BNM

Curba randamentelor CHIBOR 2W a init, iat în debutul lunii iulieun trend ascendent, încorporând efectele majorarilor succesiveale ratei dobânzii de politica monetara. Cotat, ia CHIBOR 2Wînregistrata la finele lunii septembrie a fost sensibil superioara celeiconsemnate în ultima zi a perioadei precedente (+4.54 puncteprocentuale), constituind 20.43 la suta s, i situându-se pe un paliersuperior ratei dobânzii de politica monetara.

Sub impactul majorarii ratei de baza a BNM s, i în condit, iile uneioferte modeste din partea investitorilor pentru acest tip deplasamente, rata medie lunara a dobânzii aferenta valorilormobiliare de stat (VMS) de 91 zile si-a inversat sensul de evolut, iela începutul trimestrului II 2015, majorându–se treptat înperioada urmatoare pâna la nivelul de 23.57 la suta.

Operat, iunile de piat, a deschisa

Vânzari de certificate ale BNM (CBN)

Pe parcursul trimestrului III, 2015 absorbtia surplusului delichiditate din sistemul bancar s-a realizat prin operatiuni devânzare a certificatelor BNM pe termen de 14 zile.

Capitolul 4. Promovarea politicii monetare 35

BNM a desfas, urat 25 de licitatii cu anuntarea ratei maxime adobânzii echivalente cu rata de baza a BNM, în cadrul caroraoferta bancilor a fost satisfacuta integral.

Ca urmare a faptului ca ratele dobânzilor solicitate de participantiau fost egale cu rata maxima anuntata la licitatii, certificateleBNM au fost vândute la o dobânda echivalenta cu rata de baza aBNM. Pe ansamblul trimestrului III 2015, rata medie ponderata aoperatiunilor de sterilizare a constituit 16.77 la suta anual.

Restrângerea graduala a excedentului de lichiditate s-a reflectat înevolutia volumelor operatiunilor de emitere a certificatelor BNM.Astfel, stocul plasamentelor CBN la finele trimestrului de referintas-a diminuat semnificativ comparativ cu cel înregistrat la fineletrimestrului anterior (de la 1502.2 milioane lei la 366.3 milioanelei).

Operat, iuni repo de cumparare a valorilor mobiliare de stat(VMS)

Livrarea necesarului de lichiditate din sistemul bancar s-a realizatprin operatiuni repo pe termen de 14 zile la rata fixa (rata debaza plus o marja de 0.25 puncte procentuale), efectuate prinprocedura licitatiilor fara plafon s, i alocare integrala. Volumul delichiditate injectat (2857.0 milioane lei) a fost dublu celui dintrimestrul anterior. Soldul operatiunilor repo la finele trimestruluigestionar a înregistrat 390.0 milioane lei (+133.0 milioane lei fat, ade finele trimestrului II, 2015).

Activitatea de creditare

La situatia din 30 septembrie 2015, datoria creditoare a bancilorlicentiate fata de Banca Nationala a Moldovei a constituit 14125.9milioane lei, fiind reprezentata prin creditele de urgent, a în sumade 14101.7 milioane lei, creditele acordate în anul 2009 pentruprotejarea integritatii sistemului bancar – 23.3 milioane lei sicreditele acordate în anii 1992-2002 pentru creditareacooperativelor de constructie a locuintelor – 0.9 milioane lei.

Comparativ cu finele trimestrului precedent, soldul crediteloracordate bancilor s-a majorat cu 15.6 la suta, ca urmare a acordariiîn trimestrul de referinta a creditelor de urgent, a în suma de 1930.0milioane lei.

Suma creditelor rambursate pe parcursul trimestrului III 2015 aconstituit 26.8 milioane lei, inclusiv din creditul acordat pentruprotejarea integritatii sistemului bancar – 23.3 milioane lei si dincreditele acordate pentru creditarea cooperativelor de constructiea locuintelor – 3.5 milioane lei.


Facilitat, ile permanente

În trimestrul III 2015, regimul de functionare a facilitatilorpermanente (depozite si credite overnight) stabilit de BNM a datbancilor un plus de flexibilitate în gestionarea eficienta alichiditatilor proprii.

Ratele dobânzilor la instrumentele de politica monetara ale BNMpe parcursul trimestrului au fost majorate de doua ori consecutiv,cu câte 2.0 puncte procentuale. Astfel, rata dobânzii la facilitateade depozit overnight a evoluat de la 12.5 la suta anual la începutultrimestrului pâna la 16.5 anual la finele acestuia, iar la facilitateade credit overnight de la 18.5 la suta anual la 22.5 la suta anual.

Pe ansamblul trimestrului analizat bancile au utilizat zilnicfacilitatea de depozit overnight, facilitatea de credit fiind solicitatadoar în luna septembrie de catre un numar restrâns de banci, însume nesemnificative, pentru a-s, i suplini cererea de lichiditate petermen scurt.

Volumul total al depozitelor overnight plasate la BNM a însumat întrimestrul de referint, a 33078.7 milioane lei, ceea ce indica un soldmediu zilnic de 521.1 milioane lei, inferior celui din trimestrulprecedent cu 19.2 la suta.

În aceasta perioada bancile au recurs s, i la credite overnight, sumacreditelor acordate constituind 150.0 milioane lei, iar soldul mediufiind de 1.63 milioane lei.

Rezervele obligatorii

În trimestrul III 2015, pe lânga operatiunile de piata deschisa,mecanismul rezervelor obligatorii a continuat sa exercite functiilede control monetar si management al lichiditatii sistemului bancar.

Pe parcursul trimestrului analizat, concomitent cu rata de baza,Consiliul de administrat, ie al BNM a decis s, i majorarea normeirezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenes, ti s, iîn valuta neconvertibila.

Astfel, norma rezervelor a fost modificata dupa cum urmeaza:

• pentru perioada de ment, inere a rezervelor obligatorii 8 iulie2015 – 7 august 2015, norma rezervelor obligatorii a fostmajorata cu 2.0 puncte procentuale s, i stabilita la nivelul de22.0 la suta din baza de calcul;

• pentru perioada de ment, inere a rezervelor obligatorii 8august 2015 – 7 septembrie 2015, norma rezervelorobligatorii a fost majorata cu 4.0 puncte procentuale s, istabilita la nivelul de 26.0 la suta din baza de calcul;


• pentru perioada de ment, inere a rezervelor obligatorii 8septembrie 2015 – 7 octombrie 2015, norma rezervelorobligatorii a fost majorata cu 6.0 puncte procentuale s, istabilita la nivelul de 32.0 la suta din baza de calcul.

La s, edint,a Comitetului executiv al BNM din 26 august 2015 afost decisa majorarea normei rezervelor obligatorii din mijloaceleatrase în lei moldovenes, ti s, i în valuta neconvertibila cu 3.0 puncteprocentuale, pâna la 35.0 la suta din baza de calcul, începând cuperioada de ment, inere a rezervelor obligatorii 8 octombrie 2015 –7 noiembrie 2015.

Norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valuta liberconvertibila în trimestrul III 2015 a fost ment, inuta la nivelul de14.0 la suta din baza de calcul.

Rezervele obligatorii în MDL mentinute de banci în perioada 8septembrie – 7 octombrie 2015 s-au cifrat la 6975.5 milioane lei,superioare celor ment, inute la finele trimestrului precedent (înperioada 8 iunie – 7 iulie 2015) cu 2846.3 milioane lei, sau cu68.9 la suta.

Cres, terea rezervelor obligatorii în MDL s-a produs atât pe seamamajorarii considerabile a normei rezervelor obligatorii, cât s, i acres, terii mijloacelor atrase de banci cu peste un miliard de lei.

Rezervele obligatorii în VLC mentinute de banci la Banca Nationalala situatia din 30 septembrie 2015 au însumat 64.3 milioanedolari SUA si 106.1 milioane euro. Comparativ cu 30 iunie 2015,rezervele obligatorii în dolari SUA s-au diminuat cu 3.6 la suta, iarrezervele obligatorii în euro s-au majorat cu 0.3 la suta.

Piat, a monetara interbancara

Pe parcursul trimestrului III 2015 pe piata interbancara au fostînregistrate doar tranzact, ii cu valori mobiliare pe piat,a secundara,care au constituit 2.0 milioane lei. Pe piata interbancara acreditelor/depozitelor tranzact, ii n-au fost înregistrate.

Piat, a secundara a valorilor mobiliare

Rulajul trimestrial al pietei secundare a valorilor mobiliare de stat aînsumat 24.2 milioane lei, în crestere fata de perioada precedentacu 0.4 milioane lei. Tranzactiile au fost preponderent de tipulbanca – client, acestea constituind aproximativ 80.0 la suta dintotalul tranzactiilor.

Media trimestriala a randamentului aferent operatiunilor devânzare-cumparare pe piata secundara a valorilor mobiliare de


stat s-a cifrat la 20.28 la suta, astfel consemnând o crestere cu3.32 puncte procentuale în comparatie cu trimestrul precedent, înconditiile descresterii termenului mediu ponderat pâna lascadenta de la 163 zile pâna la 116 zile.

Intervent, iile pe piat, a valutara interna

BNM a intervenit pe piata valutara interna în perioada iulie –septembrie 2015 preponderent în calitate de vânzator de valutastraina, în scopul atenuarii fluctuatiilor excesive ale cursului deschimb al monedei nationale în raport cu dolarul SUA.

Pe parcursul trimestrului, volumul tranzactiilor Bancii Nationalea Moldovei efectuate pe piata valutara interbancara contra leimoldovenesti la data valutei a constituit 45.89 milioane dolari8

SUA, inclusiv tranzactii de cumparare în suma de 9.70 milioane

Graficul 4.3: Evolut,ia cursului oficial de schimbUSD/MDL s, i volumul tranzact,iilor zilnice aleBNM (trimestrul III 2015)

17.20

17.70

18.20

18.70

19.20

19.70

20.20

-20.00

-15.00

-10.00

-5.00

0.00

5.00

10.00

15.00

20.00

01.07.2015 31.07.2015 30.08.2015 29.09.2015

USD/MDLmil. USD

Tranzacții interbancare de cumpărare ale BNM Tranzacții interbancare de vânzare ale BNMCursul oficial USD

Sursa: BNM

Graficul 4.4: Modificarea agregatelor monetare(%, cres, tere anuala)

-15

-10

-5

0

5

10

15

20

25

30

35

40

I/12 III/12 I/13 III/13 I/14 III/14 I/15 III/15

Bani în circulație M2 M3

Sursa: BNM

dolari SUA, tranzactii de vânzare în suma de 34.70 milioane dolariSUA, precum si convertiri valutare sub forma de cumparari cuinstitutiile Bancii Mondiale în suma de 1.49 milioane dolari SUA.

4.2 Dinamica indicatorilor monetari

Pe parcursul anului 2015 a fost consemnata diminuarea ritmurilorde crestere a indicatorilor monetari. Astfel, în trimestrul III 2015,dinamica agregatelor monetare a fost una negativa, valorileînregistrate fiind mult sub nivelul cresterilor din anii precedenti,media trimestriala în termeni anuali constituind minus 11.5 lasuta pentru M2 (cu 0.2 puncte procentuale sub nivelul dintrimestrul II, 2015) si 1.1 la suta pentru M3 (cu 1.7 puncteprocentuale mai putin fata de cresterea din trimestrul precedent(Graficul 4.4).

Masa monetara

Analiza dinamicii agregatelor monetare pe termen mediu indicafaptul ca la momentul actual nu exista presiuni inflationisteasociate cu masa monetara. Pe parcursul trimestrului III 2015,masa monetara în sens larg a înregistrat în medie o crestereanuala de 1.1 la suta, datorita majorarii semnificative adepozitelor în valuta straina, în timp ce celelalte componente aleagregatului monetar M3 au înregistrat diminuari în termenianuali. În asa mod, din cresterea medie de 1.1 la suta, 9.1 puncte

8Inclusiv interventii sub forma de cumparari de valuta cu Banca de EconomiiS.A. s, i B.C. „BANCA SOCIALA” S.A. în suma de 9.70 milioane dolari SUA (dincare 4.00 milioane dolari SUA sunt cumparari din contul rezervelor obligatorii).


procentuale sunt rezultatul sporirii soldului depozitelor în valuta,minus 1.9 puncte procentuale sunt efectul diminuarii banilor încirculatie, iar evolutia soldului depozitelor în lei moldovenesti adiminuat ritmul de crestere a masei monetare M3 cu 6.1 puncteprocentuale (Graficul 4.5).

Graficul 4.5: Dinamica agregatului monetarM3 (%, contribut,ia componentelor în cres, tereanuala)

-10

-5

0

5

10

15

20

25

30

I/12 III/12 I/13 III/13 I/14 III/14 I/15 III/15

Depozite în moneda națională Depozite în valută străină

Bani în circulație Agregatul monetar M3

Sursa: BNM

Graficul 4.6: Evolut,ia soldului creditelor (%,cres, tere anuala)

-20.0

-10.0

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

III/13 IV/13 I/14 II/14 III/14 IV/14 I/15 II/15 III/15

Total În moneda naţională În valută străină

Sursa: BNM

Graficul 4.7: Ponderile soldului creditelor (%)

60.1

56.557.6

39.943.542.4

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

70.0

80.0

90.0

100.0


În moneda naţională În valută străină

Sursa: BNM

De asemenea, s-au produs modificari în structura masei monetareM3 fata de trimestrul II 2015. Ponderea depozitelor în valutastraina a crescut fat, a de nivelul trimestrului precedent cu 0.1puncte procentuale, constituind 39.3 la suta. Ponderea medietrimestriala a depozitelor în moneda nationala s-a diminuat cu 1.3puncte procentuale si s-a cifrat la 35.4 la suta. În acelas, i timp, asporit ponderea banilor în circulatie cu 1.3 puncte procentuale,atingând valoarea de 25.4 la suta ca medie trimestriala.

Evolutia în termeni anuali a soldului depozitelor în leimoldovenesti pe parcursul trimestrului III, 2015 a fostcaracterizata de o diminuare în medie cu 1.8 puncte procentualefata de trimestrul precedent, ritmul mediu de crestere peparcursul perioadei de referinta înregistrând valoarea negativa deminus 14.6 la suta. Depozitele în valuta straina au evoluat diferitfat, a de cele în lei moldovenesti si au înregistrat o crestere înmedie cu 29.6 la suta anual, însa în diminuare cu 6.9 puncteprocentuale fata de trimestrul anterior. Ritmul de crestere asoldului total al depozitelor în aceasta perioada s-a diminuat înmedie cu 3.1 puncte procentuale fata de trimestrul II, 2015,înregistrând un ritm mediu de 4.1 la suta anual.

Piat,a creditelor

În perioada ianuarie-septembrie 2015, soldul creditelor aînregistrat un trend descendent, la finele trimestrului fiind atinsacifra de 42518.8 milioane lei, în diminuare cu aproximativ 8.3 lasuta fata de sfârs, itul lunii septembrie 2014 (Graficul 4.6).

Din perspectiva structurii pe monede, dinamica negativa asoldului creditelor a fost influentata în cea mai mare parte demicsorarea soldului creditelor în moneda nationala, carora le-arevenit o pondere de 56.5 la suta din totalul portofoliului decredite (Graficul 4.7). La finele lunii septembrie 2015, soldulcreditelor în lei acordate de catre bancile licent, iate din RepublicaMoldova a constituit 24019.2 milioane lei, în diminuare cu 13.8 lasuta fat, a de finele lunii septembrie 2014.

Pe parcursului trimestrului III 2015, evolutia soldului creditelorîn lei a fost indusa de diminuarea soldului creditelor acordatepersoanelor juridice cu 19.0 la suta anual, constituind 16840.8milioane lei (cu o pondere de 70.1 la suta din totalul creditelor în


lei) si de cres, terea celui al creditelor acordate persoanelor fizice cu1.3 la suta anual, care a alcatuit 7178.5 milioane lei (cu o ponderede 29.9 la suta din totalul creditelor în lei).

Evolutia creditelor în valuta straina pe parcursul trimestrului III2015 a înregistrat o crestere în termeni anuali de 0.1 la suta fatade sfârsitul trimestrului III 2014, situându-se la sfârsitul luniiseptembrie 2015 la nivelul de 18499.6 milioane lei.

Trendul creditelor în valuta straina a fost determinat în mare partede evolutia componentei creditelor destinate persoanelor juridice,al caror sold a constituit 18173.8 milioane lei la 30 septembrie2015, în diminuare cu 0.3 la suta fata de sfârsitul trimestrului III2014. Creditele în valuta straina acordate persoanelor fizice auînregistrat un ritm de crestere pozitiv, de 32.0 la suta fata de lunaseptembrie 2014, însa în totalul portofoliului de credite în valutastraina, acestei categorii i-a revenit o pondere mai redusa, de doar1.8 la suta (325.7 milioane lei).

Din punctul de vedere al structurii portofoliului de credite, pesectoare de activitate, în trimestrul III 2015, cele mai semnificativemodificari au fost atestate la nivelul sectorului comertului, odiminuare în termeni anuali de 36.0 la suta pentru crediteleacordate în lei si de 17.7 la suta pentru cele în valuta straina.La sfârsitul trimestrului de referint, a, ponderea creditelor orientatecatre acest sector a constituit 26.4 la suta pentru creditele înmoneda nationala si 41.2 la suta pentru creditele acordate în valutastraina, drept consecinta, pe parcursul ultimelor douasprezece luni,ponderile acestora s-au micsorat atât în moneda nationala, cât siîn valuta straina cu 9.2 si 8.9 puncte procentuale, respectiv.

Piat,a depozitelor

La sfârsitul trimestrului III 2015, soldul depozitelor a manifestat unritm de cres, tere negativ de minus 0.1 la suta anual, cu 5.0 puncteprocentuale sub cresterea anuala înregistrata la finele trimestruluiprecedent. La sfârsitul lunii septembrie 2015, soldul acestoraa însumat 31435.5 milioane lei. Dinamica negativa a soldului

Graficul 4.8: Dinamica soldului depozitelor (%,cres, tere anuala)

-20.0

-10.0

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0


În moneda națională În valută străină Total

Sursa: BNM

depozitelor fata de finele trimestrului precedent a fost indusa detemperarea ritmurilor de crestere a componentei în valuta strainacu 10.6 puncte procentuale, pâna la 15.6 la suta anual, fiindsust, inuta de componenta în moneda nationala, care a înregistrat odiminuare cu 1.2 puncte procentuale, pâna la minus 13.8 la sutaanual (Graficul 4.8).

Trendul depozitelor în lei a fost determinat de evolutiaplasamentelor atrase de la populatie, carora le-a revenit opondere de 87.7 la suta din portofoliul total de depozite în


moneda nationala. La finele trimestrului III 2015, soldul acestoraa constituit 12655.6 milioane lei, în diminuare cu 11.9 la suta fatade finele lunii septembrie 2014. Depozitele în lei atrase de lapersoanele juridice au consemnat o crestere anuala negativa de25.5 la suta, ponderea acestora pe parcursul ultimelordouasprezece luni s-a diminuat cu 1.9 puncte procentuale,reprezentând 12.2 la suta din portofoliul total de depozite.

Ritmul anual de crestere al depozitelor în valuta straina s-a plasatla nivelul de 15.6 la suta, (în diminuare cu 10.6 puncteprocentuale fata de sfârs, itul trimestrului precedent), soldulacestora constituind 17010.2 milioane lei. Totodata, aceastacrestere s-a produs pe seama depozitelor atrase de la persoanelefizice (cu o pondere de 87.2 la suta din totalul depozitelor atraseîn valuta straina), care spre sfârsitul trimestrului III 2015 autotalizat 14835.1 milioane lei ( o crestere anuala de 15.7 la suta).În acelas, i timp, depozitele atrase de la persoanele juridice (12.8 lasuta din totalul depozitelor atrase în valuta straina) s-au majoratcu 14.7 la suta fata de finele trimestrului III 2014.

Ratele dobânzii s, i mecanismul de transmisie a politiciimonetare

Evolut, ia ratei de baza

În trimestrul III 2015 au avut loc trei sedinte ale Consiliului deadministratie al Bancii Nationale a Moldovei cu privire la deciziilede politica monetara. Ca urmare a evaluarii balantei riscurilorinterne si externe, carora ar putea fi supusa economia RepubliciiMoldova si a perspectivelor inflatiei pe termen scurt si mediu aufost emise doua decizii de majorare a ratei de baza cu cîte 2.0puncte procentuale respectiv, de la 15.5 la suta pâna la 19.5 la suta,dupa aceasta a fost luata o decizie de mentinere a ratei de bazala nivelul de 19.5 la suta (Graficul 4.9). În perioada de referinta

Graficul 4.9: Ratele medii ale dobânzilor laportofoliul creditelor s, i depozitelor (%)

11.8410.85

11.9412.42

7.88 7.406.98 6.90

8.687.69

10.11

11.84

4.74 4.58

3.102.56

3.5 3.5

14.50

18.83

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

14.0

16.0

18.0

20.0

I/13 II/13 III/13 IV/13 I/14 II/14 III/14 IV/14 I/15 II/15 III/15

Credite în moneda naţională Credite în valută străină

Depozite în moneda naţională Depozite în valută străină

Rata de bază

Sursa: BNM

a fost necesara înasprirea graduala a politicii monetare, pentru acombate presiunile inflationiste din partea preturilor reglementatesi a deprecierii monedei nationale. Deciziile respective de majorarea ratei de baza vor produce treptat efecte în economie pe parcursulurmatoarelor 2-3 trimestre, având ca scop ancorarea anticipatiilorinflationiste si mentinerea ratei inflatiei în proximitatea tintei de5.0 la suta pe termen mediu, cu o posibila deviere de ± 1.5 puncteprocentuale.

Evolut, ia ratei de credit

Pe parcursul trimestrului III 2015, rata medie anuala a dobânziiaferente soldului creditelor în moneda nationala a fost în cresterecu 0.48 puncte procentuale, iar rata medie anuala a dobânzii


aferente soldului creditelor în valuta straina s-a diminuat cu 0.08puncte procentuale fata de trimestrul precedent. Totodata, fata detrimestrul III, 2014, ratele au consemnat tendinte similare, înmoneda nationala în crestere cu 1.57 puncte procentuale si învaluta straina o diminuare cu 0.49 puncte procentuale,înregistrând valori la nivelul de 12.42 la suta în moneda nationalasi 6.90 la suta în valuta straina (Graficul 4.9).

Variatii semnificative ale ratelor dobânzii aferente solduluicreditelor în moneda nationala au fost înregistrate la crediteleacordate persoanelor juridice, care s-au majorat cu 0.46 puncteprocentuale fata de trimestrul II 2015, iar pe parcursul ultimelordouasprezece luni - cu 1.76 puncte procentuale, pâna la 12.24 lasuta. Rata medie anuala a dobânzii la creditele acordate în leipersoanelor fizice s-a plasat în trimestrul III, 2015 la nivelul de12.85 la suta, în crestere fata de trimestrul precedent cu 0.52puncte procentuale, iar fata de trimestrul III 2014 - cu 0.91puncte procentuale.

Pe parcursul trimestrului III 2015, rata medie a dobânzii laîmprumuturile în valuta straina a înregistrat o diminuare de 0.08puncte procentuale fata de trimestrul precedent si de 0.49 puncteprocentuale fata de trimestrul III 2014, plasându-se la nivelul de6.90 la suta. Costul creditelor în valuta straina acordatepersoanelor juridice a avut o evolutie descendenta, situându-se lanivelul de 6.89 la suta în trimestrul III, 2015. Rata medieconstituita la creditele în valuta straina acordate persoanelorfizice a fost cu 0.14 puncte procentuale sub nivelul trimestruluiprecedent, atingând 7.64 la suta, pe parcursul ultimelordouasprezece luni a fost în diminuare cu 1.12 puncte procentuale.

Evolut, ia ratei de depozit

În perioada iulie-septembrie 2015, ratele dobânzii pentrudepozitele atrase au avut tendinte diferite pentru resursele atraseîn moneda nationala si componenta în valuta straina.

Rata medie a dobânzii pentru depozitele în lei, în trimestrul III2015, a constituit 11.84 la suta, fiind cu 1.74 puncte procentualesuperioara nivelului din trimestrul precedent si cu 4.16 puncteprocentuale - nivelului din trimestrul III 2014 (Graficul 4.9).Cresterea ratei medii a dobânzii pentru plasamentele în lei a fostcondit, ionata în cea mai mare parte de majorarea ratei medii dedobânda pentru depozitele în lei atrase de la persoanele fizice (cu1.85 puncte procentuale fata de trimestrul precedent). Totodata,rata medie a dobânzii pentru depozitele atrase de la persoanelejuridice s-a majorat cu 0.94 puncte procentuale fata de trimestrulprecedent, constituind 9.79 la suta.

Rata dobânzii pentru plasamentele în valuta straina, a constituitîn medie 2.56 la suta în perioada de referinta, în scadere cu 0.53


puncte procentuale fata de trimestrul precedent si cu 2.01 puncteprocentuale fata de trimestrul III 2014. Fiind influentata de ratamedie a dobânzii pentru plasamentele atrase de la persoanelefizice, care s-a diminuat cu 0.55 puncte procentuale, aceasta s-a plasat la nivelul de 2.56 la suta în perioada de raportare. Înacelasi timp, rata medie a dobânzii pentru depozitele persoanelorjuridice (de 2.56 la suta) s-a diminuat pe parcursul ultimelortrei luni cu 0.44 puncte procentuale. Totodata, pe parcursulultimelor douasprezece luni, dobânzile calculate pentru deponent, iiîn valuta straina au înregistrat în continuare diminuari atât pentrupersoanele fizice, cât si pentru persoanele juridice, cu 2.06 puncteprocentuale si respectiv cu 1.68 puncte procentuale.

Evolut, ia marjei bancare

Marja bancara (calculata drept diferenta dintre ratele medii aledobânzii la credite si ratele medii ale dobânzii la depozite) pentruoperatiunile efectuate în lei moldovenesti per ansamblu a urmat untrend descendent în trimestrul III 2015, plasându-se la nivelul de0.58 puncte procentuale, în diminuare cu 1.26 puncte procentualefata de trimestrul II 2015 (Graficul 4.10). Pe parcursul trimestruluiIII 2015 influenta considerabila asupra marjei bancare în monedanationala a avut-o costul depozitelor atrase în lei, care s-a modificatsemnificativ fata de costul creditelor acordate.

Evolutia marjei bancare pentru operatiunile în valuta straina a avutun trend ascendent, înregistrând 4.34 la suta, în crestere cu 0.46

Graficul 4.10: Evolut,ia marjei bancare (p.p.)

3.17

1.83

0.58

2.82

3.88

4.34

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

I/13 II/13 III/13 IV/13 I/14 II/14 III/14 IV/14 I/15 II/15 III/15

Marja bancară la operaţiunile în moneda naţională

Marja bancară la operaţiunile în valută străină

Sursa: BNM

Graficul 4.11: Fluctuat,iile cursului oficial deschimb al leului moldovenesc

11

14

17

20

23

26

2012 IV/12 IV/13 IV/14

MDL

Cursul oficial al monedei naţionale faţă de dolarul SUA

Cursul oficial al monedei naţionale faţă de euro

Sursa: BNM

puncte procentuale fata de trimestrul precedent, fiind influentataîn mare parte de diminuarea mai accentuata a ratei dobânzii ladepozitele atrase în valuta straina pe parcursul trimestrului deraportare.

Evolut, ia cursului de schimb nominal s, i real efectiv

În trimestrul III 2015, cursul de schimb oficial nominal al monedeinationale a crescut cu 7.5 la suta fata de dolarul SUA, în timpce în raport cu euro majorarea a fost mai mare - de 8.6 la suta,comparativ cu finele trimestrului II 2015 (Graficul 4.11).

Evolut, ia cursului oficial mediu de schimb al monedei nationaleîn trimestrul III 2015 comparativ cu trimestrul precedent arata odepreciere mai mica a monedei nat, ionale fata de dolarul SUA – de5.9 la suta, fat, a de euro – de 6.5 la suta.

În acelas, i timp, monedele nationale ale unor parteneri comercialiprincipali cu ponderi notabile în comert,ul exterior al RepubliciiMoldova au consemnat deprecieri în proport, ii mai mari în raportcu dolarul SUA comparativ cu cea a leului moldovenesc (Graficul


4.12). Astfel, rubla ruseasca s-a depreciat cu 19.5 la suta, rublabielorusa - cu 11.2 la suta s, i lira turceasca – cu 6.8 la suta.

Pe fondul acestor evolut, ii, cursul de schimb real efectiv al monedeinat, ionale (REER) a urmat un trend ascendent, apreciindu-se cu2.2 la suta. Astfel, Rusia, Turcia s, i Belarus au contribuit cu

Graficul 4.12: Evolut,ia unor monede fat,a deUSD ( tr.I, 2015=100)

-1.3%

-1.3%

-1.6%

-1.8%

-1.9%

-2.2%

-2.3%

-2.5%

-5.7%

-5.9%

-6.8%

-11.2%

-14.4%

-19.5%

-25.0% -20.0% -15.0% -10.0% -5.0% 0.0%

RUB KZT BYR TRY MDL KGS UZS

CHF GEL TJS PLN CNY HUF UAH

Sursa: BNM

Graficul 4.13: Dinamica cursului de schimbnominal efectiv (NEER) s, i real efectiv (REER)al MDL calculat în baza ponderii principalilorparteneri comerciali (dec.2000-100%)

109.8%

120.0%

100%

110%

120%

130%

2012 2013 2014 2015

NEER REER

Sursa: BNM

Graficul 4.14: Contribut,ia principalilor partenericomerciali ai Republicii Moldova la modificareacursului real efectiv în tr.III 2015

-1.0 0.0 1.0 2.0 3.0

RomâniaGermania

ItaliaUcrainaAustria

BulgariaChina

OlandaCehia

Marea BritanieFranţa

PoloniaUngariaElveția

BelarusTurcia

Federaţia Rusă

puncte procentuale

Deprecierea (-) /aprecierea(+)

Sursa: BNM

2.99 puncte procentuale, 0.45 puncte procentuale s, i 0.38 puncteprocentuale, respectiv, la aprecierea REER (Graficul 4.14).

În trimestrul III 2015, deprecierea cursului de schimb al leuluimoldovenesc a fost condit, ionata de scaderea gradului de acoperirea cererii nete de valuta prin oferta neta de valuta, ies, irile netede credite externe s, i investit, ii, intervent, iile BNM de suplinire ainsuficient,ei de valuta, fluctuat, iile principalelor valute pe piet,eleexterne.

Comparativ cu trimestrul anterior, în trimestrul III 2015 au sporitatât cererea neta de valuta de la persoanele juridice, cât s, i ofertaneta de valuta de la persoanele fizice. Vânzarile nete de valutacatre persoanele juridice cifrându-se la 535.1 milioane dolari SUA,au crescut cu 19.6 la suta pe fondul sporirii cererii de valuta dinpartea importatorilor de resurse energetice s, i a unor companiide telefonie mobila pentru distribuiri de dividende în favoareafondatorilor acestora.

Oferta neta de valuta de la persoanele fizice (508.7 milioane dolariSUA) a crescut în proport, ii mai mici – cu 7.4 la suta, fapt generatpreponderent de sporirea ofertei nete de euro de la persoanelefizice atât fat, a de trimestrul anterior (cu 26.5 la suta), cât s, i fat, ade trimestrul III 2014 (cu 59.9 la suta) s, i într-o oarecare masurade retragerile de mijloace valutare (67.5 milioane dolari SUA), cuprecadere în euro, realizate de persoanele fizice din conturile lorde depozit.

Volumul ofertei de ruble ruses, ti s-a majorat nesemnificativ fat, ade trimestrul II 2015 (cu 6.6 la suta) s, i s-a redus comparativ cutrimestrul III 2014 (cu 32.1 la suta). Oferta în dolari SUA a scazutatât fat, a de trimestrul anterior (cu 17.6 la suta), cât s, i fat, a deperioada similara a anului precedent (cu 8.0 la suta).

În condit, iile unei cres, teri mai modeste a ofertei nete de valuta de lapersoanele fizice comparativ cu cererea neta de valuta din parteaagent, ilor economici, gradul de acoperire a cererii prin oferta aconstituit 95.1 la suta.

Cu privire la dinamica lunara a cursului de schimb al leuluimoldovenesc în raport cu dolarul SUA, în luna iulie atât cursulmediu, cât s, i cel înregistrat la finele lunii s-au majorat cu 2.9 lasuta s, i respectiv cu 0.3 la suta comparativ cu luna precedenta. Îniulie, deprecierea leului moldovenesc s-a produs în condit, iile unei


insuficient,e de oferta neta de valuta de la persoanele fizice, care asuplinit doar în proport, ii de 88.8 la suta necesitat, ile de valuta aleagent, ilor economici. În acelas, i timp, pe parcursul acestei lunirambursarile de credite externe s, i investit, ii au continuat saprevaleze încasarile, generând un flux net negativ de (-15.3)milioane dolari SUA.

Graficul 4.15: Ritmul de cres, tere a oferteinete de valuta straina de la persoanele fizicepe valute fat,a de perioada similara a anuluiprecedent

-120.0%

-80.0%

-40.0%

0.0%

40.0%

80.0%

120.0%

160.0%

I II III IV I II III IV I II III IV I II III

2012 2013 2014 2015

USD EUR RUB Total

Sursa: BNM

Graficul 4.16: Structura valutara a oferteinete de valuta straina de la persoanele fizice(valutele sunt recalculate în USD la cursulmediu constant)

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

I II III IV I II III IV I II III IV I II III

2012 2013 2014 2015

USD EUR RUB

Sursa: BNM

Graficul 4.17: Gradul de acoperire a cereriinete prin oferta neta s, i dinamica cursului oficial

10.0

12.0

14.0

16.0

18.0

20.0

22.0

0%

20%

40%

60%

80%

100%

120%

140%

160%

180%

200%

1/12 7/12 1/13 7/13 1/14 7/14 1/15 7/15

MDL/USD

Gradul de acoperire a vânzărilor nete prin oferta netă

Cursul mediu MDL/USD

Sursa: BNM

Pe parcursul lunii iulie, BNM a suplinit insuficient,a de valuta prinvânzarea a 22.0 milioane dolari SUA pe piat,a valutara locala.Evolut, ia leului moldovenesc fat, a de euro în aceasta luna aconsemnat în medie o depreciere mai mica - de 0.9 la suta, iarpotrivit situat, iei de la finele lunii a înregistrat o apreciere – de 1.1la suta, ca urmare a deprecierii monedei euro fat, a de dolarul SUAs, i alte valute majore pe piet,ele externe. Aceasta depreciere s-aprodus pe fondul incertitudinilor asociate deciziei Greciei – stat înimpas economic s, i la un pas de default, de a accepta masurile deausteritate impuse de creditorii externi pentru a beneficia depachetul de urgent, a sau de a respinge acest program s, i a parasizona euro.

În august, cursul de schimb al monedei nat, ionale fat, a de dolarulSUA înregistrat la finele lunii s-a majorat cu 1.9 la suta, iar celmediu a ramas relativ neschimbat fat, a de iulie în condit, iile unuigrad de acoperire a cererii nete de valuta prin oferta neta de valuta,care a depas, it valoarea unitara (110.5 la suta).

Cu referire la evolut, ia leului, în primele 10 zile ale lunii august,cursul de schimb al acestuia în raport cu dolarul SUA s-a înscrispe un trend de majorare brusca, de 2.0 la suta, indusa de sporireacererii de valuta din partea furnizorului local de gaz. În lunaaugust acest agent economic a procurat valuta în proport, ii maimari (38.0 milioane dolari SUA) comparativ cu lunile precedenteale anului curent.

În acelas, i timp, în luna august s-a atestat o reducere a transferurilornete de valuta din strainatate în favoarea persoanelor fizice înproport, ie de 47.3 la suta fat, a de luna august 2014, prezentând unadin cele mai mari scaderi din ultimii ani. Diminuarea transferurilorîn aceasta masura a fost generata s, i de deprecierea rublei ruses, tipe piet,ele externe în condit, iile prabus, irii pret,urilor la petrol întrimestrul III 2015.

Referitor la dinamica cursului de schimb al leului moldovenescfat, a de euro, cursul mediu s-a majorat cu 1.5 la suta, iar cel dela finele lunii – cu 6.8 la suta. În luna august, moneda unicaeuropeana s, i-a consolidat pozit, ia fat, a de dolarul SUA pe piet,eleexterne pe fondul ameliorarii percept, iei investitorilor straini desprepotent, ialul euro drept moneda de refugiu (în condit, iile unoras, teptari pozitive privind evolut, ia indicatorilor macroeconomiciai UE s, i deciziei Greciei de a se conforma programului de masuri


impuse de creditorii externi pentru a readuce datoria publica laniveluri sustenabile).

În luna septembrie a continuat tendint,a de majorare a cursuluide schimb al monedei nat, ionale în raport cu dolarul SUA, fiindcauzata de înrautat, irea gradului de acoperire a cererii nete devaluta prin oferta neta de valuta pâna la 87.9 la suta, în condit, iilement, inerii unei cereri sporite de valuta din partea importatorilorde resurse energetice, în principal furnizorilor de energie electrica.Respectiv, atât cursul de schimb al leului moldovenesc înregistratla finele lunii, cât s, i cel mediu s-au depreciat cu 5.2 la suta s, i3.4 la suta comparativ cu nivelurile acestora înregistrat, i în lunaaugust. În luna septembrie, BNM a intervenit pe piat,a valutaraprin vânzarea a 12.7 milioane dolari SUA.

Totodata, moneda nat, ionala a consemnat o depreciere maisemnificativa în raport cu moneda unica europeana - de 4.2 lasuta, potrivit cursului mediu înregistrat în luna septembrie 2015.Aceasta evolut, ie a fost generata preponderent de dinamicamonedei unice europene în raport cu dolarul SUA pe piet,eleexterne înregistrata în cea de a doua jumatate a lunii. Astfel, euroa consemnat o apreciere pe fondul deciziei Comisiei Federale aPiet,ei Deschise (FOMC) de a ment, ine rata de politica monetara laacelas, i nivel în condit, iile în care, potrivit FOMC, evolut, iileeconomice s, i financiare globale devin mai îngrijoratoare, luând înconsiderare încetinirea cres, terii economice a piet,elor emergente,în special cea a Chinei.

Activele oficiale de rezerva

Activele oficiale de rezerva la finele trimestrului III 2015 s-audiminuat în raport cu sfârs, itul trimestrului anterior cu 18.9milioane dolari SUA ( 1.1 la suta), pâna la 1769.4 milioane dolariSUA (Graficul 4.18). Reducerea activelor oficiale de rezerva s-a

Graficul 4.18: Evolut,ia activelor oficiale derezerva exprimate în luni de import de marfuris, i servicii

0

1

2

3

4

5

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

2012 2013 2014 2015

luni de import

mil. USD

Active oficiale de rezervă

Active oficiale de rezervă în luni de import de mărfuri şi servicii

Sursa: BNM

produs din contul deprecierii monedelor componente alerezervelor valutare fat, a de dolarul SUA, platilor aferenteserviciului datoriei externe a Republicii Moldova, precum s, i înurma intervent, iilor nete de vânzare realizate de BNM în scopulatenuarii fluctuat, iilor excesive ale cursului de schimb.

47

Capitolul 5

Prognoza inflat,iei pe termenmediu

5.1 Ipoteze externe privind prognoza Tabelul 5.1: Evolutia asteptata a variabilelorexterne

valori medii anuale

2015 2016

Cresterea economica

în zona euro, % 1.5 1.7

Cresterea economica

în Federatia Rusa, % -3.8 0.0

Inflatia anuala în zona euro, % 0.1 1.1

Inflatia anuala

în Federatia Rusa, % 15.5 7.6

USD/EUR 1.11 1.08

RUB/USD 60.8 67.7

Pretul petrolului Urals

(dolari SUA/baril) 53.2 53.2

Preturile internationale

la produsele alimentare, % -18.2 2.2

Sursa: ipoteze BNM pe baza datelor Consensus Economics sicotatii futures

Analiza situatiei mediului extern, dar si prognozele organizatiilorinternationale determina ca în noua runda de prognoza sa se t, inacont de urmatoarele ipoteze (Tabelul 5.1).

Economia zonei euro evolueaza relativ stabil, criza datoriilorsuverane fiind treptat depasita. Actualmente, problemele aferenteGreciei si presiunile deflationiste ramân cele mai semnificativepreocupari pentru sustenabilitatea cresterii economice a zoneieuro. Efectele scontate ale programului de relaxare cantitativa aBancii Centrale Europene, care presupune procurarea de active învaloare de 1.2 trilioane euro sunt vizibile prin cresterea preturilorla toate grupele de marfuri cu exceptia preturilor la resurseleenergetice, dat fiind reducerea preturilor la petrol la nivelinternational. Astfel, în runda curenta de prognoza proiectiile

Graficul 5.1: Ritmul anual de cres, tere a PIB înzona euro

punc

te p

roce

ntua

le

−2

−1.5

−1

−0.5

0

0.5

1

1.5

2

%

IV/13 II/14 IV/14 II/15 IV/15 II/16 IV/16 II/170.5

1

1.5

2

Diferenta(p.p), scala din dreapta Prognoza actuala Prognoza precedenta

Sursa: Eurostat, Consensus Economics, calcule BNM

medii anuale privind cresterea nivelului armonizat al preturilor înzona euro au fost reduse de la 0.2 la 0.1 la suta pentru anul 2015si de la 1.3 la 1.1 la suta pentru 2016. Prognoza privind crestereaprodusului intern brut în zona euro a fost mentinuta la nivelul de1.5 la suta pentru anul 2015 si a fost diminuata de la 1.8 la 1.7 lasuta pentru anul 2016, ca urmare a intensificarii riscurilor externe(Graficul 5.1).

Diminuarea pretului petrolului la nivel international sideteriorarea statisticilor privind sectorul real al economiei ruse înultimele luni a determinat ca majoritatea organizat, iilor de profilsa revizuiasca în jos prognozele privind cres, terea economica aFederatiei Ruse în urmatoarele trimestre. În baza prognozelororganizatiilor internationale si a autoritatilor economice ruse, înrunda curenta de prognoza se anticipeaza ca produsul intern brutîn Federatia Rusa în anul 2015 se va contracta cu 3.8 la suta fatade 3.5 la suta în runda precedenta de prognoza, iar în anul 2016va stagna fata de cresterea de 0.5 la suta anticipata în rundaprecedenta de prognoza (Graficul 5.2). Totodata, accelerarea


ritmului cresterii preturilor de consum în ultimele luni, pefundalul deprecierii rublei rusesti, determina ca în runda curentade prognoza proiectiile privind inflatia medie anuala în FederatiaRusa sa se majoreze, anticipându-se în anul 2015 o inflatie medieanuala de aproximativ 15.5 la suta, iar în anul 2016 de 7.6 la suta.

Graficul 5.2: Ritmul anual de cres, tere a PIB înFederat,ia Rusa

punc

te p

roce

ntua

le

−4

−3

−2

−1

0

1

2

3

4

%

IV/13 II/14 IV/14 II/15 IV/15 II/16 IV/16 II/17−5

−4

−3

−2

−1

0

1

2

3

4


Sursa: Serviciul Federal de Statistica al Rusiei, ConsensusEconomics, calcule BNM

Evolutia din trimestrul III, 2015 a paritatii USD/EUR, si anume uneuro mai apreciat decât s-a anticipat determina ca în rundacurenta de prognoza proiectiile privind evolutia paritatiimonedelor mentionate sa fie majorata de la 1.10 la 1.11 pentruanul 2015 si de la 1.06 la 1.08 pentru 2016 (Graficul 5.3).Proiectia în cauza are la baza reticenta SRF fata de majorarea

Graficul 5.3: Rata medie de schimb USD/EUR

%

−4

−3

−2

−1

0

1

2

3

4

IV/13 II/14 IV/14 II/15 IV/15 II/16 IV/16 II/171

1.05

1.1

1.15

1.2

1.25

1.3

1.35

1.4

Diferenta(%), scala din dreapta Prognoza actuala Prognoza precedenta

Sursa: BCE, Consensus Economics, calcule BNM

ratelor dobânzilor în viitorul apropiat, însa la un moment dataceasta totusi se va întâmpla si paritatea USD/EUR va scadea celputin pe perioade scurte de timp. Totusi, proiectiile de laînceputul anului curent privind atingerea paritatii de 1:1 dintreUSD si EUR par deja neverosimile. Odata cu finisarea programuluiBCE la sfârsitul anului 2016, se anticipeaza aprecierea treptata amonedei unice europene.

Diminuarea preturilor la petrol în trimestrul III, 2015 a determinatdeprecierea rublei ruses, ti în medie cu 19.7 la suta fata de trimestrulprecedent. Astfel, în runda curenta de prognoza se anticipeaza unnivel mai depreciat comparativ cu runda precedenta de prognozapentru rubla ruseasca. În medie, în anul 2015, rubla ruseasca seva tranzactiona fata de dolarul SUA cu 60.8 fata de 57.5 proiectatîn runda precedenta de prognoza. Pentru anul 2016 se anticipeazaca RUB/USD se va tranzactiona în medie cu 67.7 fata de 61.7(Graficul 5.4).

Graficul 5.4: Rata medie de schimb RUB/USD

%

−20

−15

−10

−5

0

5

10

15

20

IV/13 II/14 IV/14 II/15 IV/15 II/16 IV/16 II/1730

35

40

45

50

55

60

65

70


Sursa: Banca Centrala a Federat,iei Ruse, ConsensusEconomics, calcule BNM

Excedentul de petrol la nivel mondial a presat preturile la petrol,acestea reducându-se substantial pe parcursul trimestrului III,2015. Desi, periodic, sub influenta anumitor factori, pretul lapetrol avea tendint, a de crestere, aceasta se dovedea a finesustenabila. De aceea, majoritatea organizat, iilor de profil auredus prognoza privind pretul petrolului. Astfel, în aceasta rundape prognoza se anticipeaza ca pretul mediu al petrolului în anul2015 va fi de 53.2 dolari SUA/baril. În 2016 se preconizeazarevenirea usoara a preturilor, însa în medie acestea vor atingeaproximativ aceeas, i valoare ca în anul curent, de 53.2 dolariSUA/baril (Graficul 5.5).

Recolta agricola din anul curent în regiune a fost sub nivelul dinultimii ani din cauza vremii secetoase. De asemenea, toamnaanului 2015 aparent este la fel secetoasa în regiune, dar si înîntreaga emisfera nordica. Astfel, dupa diminuarea preturilorinternationale la produsele alimentare din anul curent deaproximativ 18.2 la suta, se anticipeaza ca în anul 2016 preturilela produsele alimentare la nivel international vor creste în mediecu 2.2 la suta (Graficul 5.6).

Capitolul 5. Prognoza inflat, iei pe termen mediu 49

5.2 Ipoteze privind pret,urile reglementate

În cadrul s, edint,ei publice a Consiliului de Administrat, ie al ANREdin iulie 2015 s-au examinat solicitarile furnizorilor de majorare atarifelor pentru energia electrica s, i gazele naturale livrateconsumatorilor. În urma acestei s, edint,e s-a adoptat majorareatarifului la energie electrica în medie cu 35.0 la suta s, i la gazelenaturale cu 15.0 la suta pentru consumatorii casnici. Furnizorii

Graficul 5.5: Pret,ul petrolului marca Urals

%

−25

−20

−15

−10

−5

0

5

10

15

20

25

US

D /

baril

10/13 4/14 10/14 4/15 10/15 4/16 10/16 4/1740

50

60

70

80

90

100

110


Sursa: calcule BNM

Graficul 5.6: Ritmul anual de cres, tere aIndicelui pret,urilor mondiale la produselealimentare

punc

te p

roce

ntua

le

−15

−10

−5

0

5

10

15

%

10/13 4/14 10/14 4/15 10/15 4/16 10/16 4/17−25

−20

−15

−10

−5

0

5

10

15


Sursa: FAO, calcule BNM

au prezentat mai multe motive pentru a justifica majorarile.Totus, i, cauza principala rezida în deprecierea monedei nat, ionalefat, a de dolarul SUA. Cu toate acestea, având în vedere protesteledin societate, precum s, i invocarea unei transparent,e reduse laformarea tarifelor, la începutul lunii septembrie, ANRE a decissuspendarea noilor tarife pe o perioada de doua luni pentru aefectua auditul întreprinderilor în cauza. Suspendarea majorarilorde tarife la energia electrica s, i gazele naturale aprobate în lunaiulie vor genera presiuni adit, ionale pentru furnizori. Totodata,tarifele aprobate sunt semnificativ mai mici decât solicitarileînaintate de furnizori s, i, având în vedere faptul ca risculcontinuarii deprecierii monedei nat, ionale înca persista, anticipamalte majorari la serviciile sus-ment, ionate în anii urmatori.Majorarea tarifelor la energia electrica s, i gazele naturale asociatacu deprecierea monedei nat, ionale de pâna acum va determinaajustarea tarifelor la alte servicii comunale conexe, cum ar fiîncalzirea centralizata, aprovizionarea cu apa, transportul urban s, iinterurban. Majorarile de tarife efectuate deja, precum s, i uneleipoteze cu privire la majorarile de tarife posibile au fost incluse înproiect, ia pe termen mediu a inflat, iei. În acelas, i timp, având învedere ca deciziile respective sunt fundamentate nu doar dinpunct de vedere economic, dar s, i prin prisma impactului social alacestora, momentul adoptarii noilor tarife, precum s, i valoareaacestora sunt caracterizate de un grad semnificativ deincertitudine, fapt ce va constitui un risc pronunt,at care ar puteadetermina înregistrarea unei abateri pentru prognoza pe termenmediu a inflat, iei.


5.3 Prognoza pe termen mediu

Cererea agregata

Runda curenta de prognoza anticipeaza o continuare a dinamiciinegative a deviatiei PIB pe întregul interval de prognoza. Aceastava fluctua în palierul negativ, semnificativ sub nivelul sau potent, ial.Plasarea activitat, ii economice sub nivelul potent, ial, va determinape termen mediu presiuni dezinflat, ioniste sporite din partea cereriiinterne.

Graficul 5.7: Prognoza deviat,iei PIB (%)

%

II/13 IV/13 II/14 IV/14 II/15 IV/15 II/16 IV/16 II/17−12

−10

−8

−6

−4

−2

0

2

4


−10

−8

−6

−4

−2

0

2

4%


Conform datelor recente, publicate de Biroul National deStatistica, în trimestrul II 2015 activitatea economica a consemnato crestere de 2.5 la suta, deviatia PIB fiind revizuita în sensascendent în comparatie cu prognoza din raportul precedent. Caurmare a conditiilor secetoase din anul curent, a diminuariivolumului product, iei în sectorul agricol, deviatia PIB se va mentinesemnificativ negativa.

Ment, inerea deviat, iei PIB negative este determinata si decontributia cererii externe atât din partea zonei euro, cât si dinpartea Federatiei Ruse. Cererea externa atât din partea zonei euro,cât si din partea Federat, iei Ruse, în comparatie cu prognoza dinraportul precedent, va continua sa înregistreze valori negative peîntreg orizontul de prognoza, ca urmare, pastrându-s, i impactulrestrictiv asupra activitatii economice interne. Nivelul negativ alcererii agregate va fi generat s, i de diminuarea surselor de finantarea consumului. O contributie negativa este cauzata de diminuareavolumului remiterilor, în urma unor cresteri infime ale activitatiieconomice în cele mai importante t, ari-sursa.

Scaderea deviatiei PIB va fi atenuata de influent,a cu caracterstimulativ din partea politicii monetare pe întregul orizont deprognoza. Impactul stimulativ al conditiilor monetare reale va fideterminat preponderent de nivelul ratei reale efective de schimb.În directia diminuarii cererii agregate, în primele trei trimestrede prognoza, va contribui rata reala a dobânzi, ulterior aceastava avea un caracter usor stimulativ, pâna la finele orizontului deprognoza.


Inflat, ia

Proiect, ia ratei medii anuale a inflat, iei IPC, conform rundei curentede prognoza, va atinge nivelul de 9.7 la suta în anul curent s, ide 11.9 la suta în anul viitor. Conform proiectiei, rata anualaa inflat, iei va reveni în intervalul de variat, ie a t, intei inflat, iei, întrimestrul III 2017. Valoarea maxima va fi înregistrata în trimestrulIV 2015 si trimestrul I 2016, constituind 13.4 la suta.

Graficul 5.8: Prognoza ritmului anual al IPCtotal (%, anual)

II/13 IV/13 II/14 IV/14 II/15 IV/15 II/16 IV/16 II/170

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18%

Intervalul de incertitudine


1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18%

Tinta inflatiei


Graficul 5.9: Decompozit,ia IPC (p.p.)


1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18%

Inflatia de baza Produse alimentare Preturi reglementate Combustibili


1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18%

Tintainflatiei


Contribut, ia inflat, iei de baza la rata anuala a inflat, iei va consemnao reconfigurare. Aceasta va creste pâna în trimestrul IV 2015,ulterior, va înregistra o tendinta descrescatoare pâna la fineleorizontului de prognoza. Majorarea contribut, iei inflatiei de baza,în trimestrul IV 2015, este cauzata în principal de dinamicasuperioara a inflatiei importate, comparativ cu raportul precedent.Astfel, conform rundei curente de prognoza, rata medie anuala ainflat, iei de baza va atinge nivelul de 11.9 la suta în anul curent s, i9.9 la suta în anul viitor. Comparativ cu valorile înregistrate încadrul raportului precedent, valorile medii anuale proiectate aleinflatiei de baza sunt superioare cu 1.2 puncte procentuale pentruanul 2015 s, i cu 2.1 puncte procentuale pentru anul 2016. Oevolutie superioara nesemnificativa va fi consemnata si în primeledoua trimestre ale anului 2017.

Preturile la produsele alimentare vor înregistra o accelerare pânaîn trimestrul III 2016, dupa care vor avea o tendint, a accentuatade diminuare pâna la finele orizontului de prognoza. Comparativcu raportul precedent, inflat, ia pret,urilor alimentare se va situala un nivel mai înalt pe parcursul anului curent si viitor, în mareparte, ca urmare a conditiilor secetoase consemnate în anul curent,ceea ce va determina diminuarea majora a volumului product, ieiîn sectorul agricol.

Evolutia preturilor reglementate va fi inferioara pe parcursul anuluicurent si viitor fat, a de proiectia din cadrul Raportului asuprainflatiei nr. 3, 2015, mentinându-se în acelas, i timp contributiasporita din partea acestora în IPC. Pe parcursul primelor treitrimestre ale anului 2017, pret,urile reglementate vor înregistra ocontributie mai importanta.

Contributia combustibililor la rata anuala a inflatiei va cres, te usorpâna în trimestrul IV 2016, dupa care va înregistra o diminuareesent, iala. Evolutia nesemnificativ superioara a combustibililor sedatoreaza datelor efective superioare înregistrate în trimestrulIII 2015. Aceasta diferenta diminuându-se treptat ca urmare aevolutiei inferioare a pretului la petrol si a pretului de import lagazele naturale.


Compararea prognozei actuale cu prognoza anterioara

Proiectia ratei anuale a inflatiei, conform rundei curente deprognoza, a fost revizuita nesemnificativ în crestere preponderentpe tot orizontul de prognoza. Comparativ cu valorile înregistrateîn cadrul Raportului asupra inflatiei nr. 3, 2015, valorile mediianuale proiectate sunt superioare cu 0.4 puncte procentualepentru anul 2015 s, i cu 0.3 puncte procentuale pentru anul 2016,aceeasi tendinta fiind consemnata si în primele doua trimestre aleanului 2017.

Graficul 5.10: Ritmul anual al IPC total (%,anual)

p.p.


−6

−4

−2

0

2

4

6

8

10%

Tinta inflatiei

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

Diferenta (scala din dreapta) Prognoza actuala Prognoza anterioara


Dinamicele usor mai înalte ale inflatiei de baza, ale preturilor laprodusele alimentare si la combustibili pentru întreaga perioadade prognoza determina evolutia superioara a prognozei inflatieicomparativ cu prognoza anterioara.

Evolutiile ascendente ale inflatiei de baza si ale preturilor laprodusele alimentare sunt determinate, în mare parte, de situatianegativa din sectorul agricol, ca urmare a secetei din anul curent,fiind alimentate si de o usoara depreciere a monedei nationale întrimestrul III 2015. Atât inflatia de baza, cât si preturile laprodusele alimentare înregistreaza o contributie mai mare la rataanuala a inflatiei.

Evolut, ia preturilor reglementate va fi inferioara în anul curent si înanul viitor si superioara în primele trimestre ale anului 2017 fat, ade evolut, ia înregistrata în cadrul scenariului din Raportul asuprainflatiei nr. 3, 2015.

Riscuri s, i incertitudini

Ajustarea riscurilor si incertitudinilor conform celor mai recenteevolutii externe, macroeconomice, financiare, fiscale s, i socialereprezinta o provocare, o misiune dificila. Pe de o parte, mediulextern prezinta riscuri dezinflationiste, iar pe de alta parte,riscurile aferente mediului intern sunt pronuntat proinflationiste.Contrabalansarea acestor factori va determina evolutia ulterioaraa economiei nationale. Dificultatea consta si în faptul cadispersarea directiei de influenta a factorilor diminueaza putineleefecte cu caracter pozitiv pentru economia nationala. De aceea, înperioada ulterioara e necesara o monitorizare atenta a riscurilor siincertitudinilor si determinarea, în funct, ie de evolutia ulterioara,a celor mai adecvate scenarii pentru economia nationala.


Sectorul extern

Distribut, ia riscurilor de crestere la nivel extern ramân înclinate însens negativ. Temperarea structurala a economiilor emergente si,în primul rând, tranzitia economiei Chinei forteaza reechilibrareapietelor financiare. Diminuarea preturilor internationale lamateriile prime defavorizeaza economiile dependente de export sidetermina ajustarea paritatii valutelor fata de dolarul SUA.Riscurile dezinflationiste din economiile avansate au generatinitierea celor mai drastice programe de relaxare cantitativa, carela fel au repercusiuni asupra pietei valutare. În regiune, amânareareformelor structurale asociate consecintelor conflictuluigeopolitic ucrainean au provocat o criza de proportii.

În continuare vor fi descrise riscurile si incertitudinile cu cel maisemnificativ impact pentru economia nationala în urmatoarele opttrimestre, care completeaza runda de proiectii aferente Raportuluiasupra inflatiei nr. 4, 2015:

• Imprevizibilitatea evolutiei paritatii USD/EUR. Peparcursul anului 2015 evolutia USD/EUR a deconcertatmediul economic global. Impulsul generat în luna martie deînceperea programului de relaxare cantitativa de catre BCEa determinat scaderea USD/EUR pâna la 1.04, însa ulterior,USD/EUR a urmat un trend usor crescator, contrarpreviziunilor majoritatii de continuare a deprecierii monedeiunice europene. Un alt factor, luat în calcul de specialistiidin domeniu pentru proiectii, a constituit anticipareamajorarii ratelor dobânzilor de catre SRF în toamna anului2015, care ar fi generat aprecierea dolarului SUA. Dar, SRF acontinuat statu-quo-ul politicii monetare, argumentând prinaccentuarea riscurilor externe pentru economia SUA. Astfel,în ultimele saptamâni asistam la o crestere substantiala aparitatii USD/EUR. Un lucru sigur este continuarea pâna înluna septembrie 2016 a programului de relaxare cantitativaa BCE. Momentul în care SFR va majora ratele dobânzilordevine din ce în ce mai incert, iar reactia paritatii USD/EURla aceasta constituie un risc de scurta durata.

• Criza regionala. Conflictul militar din estul Ucraineicreeaza impedimente pentru cres, terea economica dinregiune. Totodata, regiunea devine mai put, in atractiva dinpunct de vedere investit, ional, fapt ce descurajeaza influxulde capital. În acelas, i timp, situat, ia tensionata din estulUcrainei are un efect direct asupra majorarilor pret,urilor lacarbune s, i, ca rezultat, asupra inflat, iei în RepublicaMoldova. Datele statistice pentru ultimele trimestre denotao profunda criza economica în Ucraina, recesiune înFederatia Rusa si o temperare semnificativa a activitatiieconomice în România. Aceasta se reflecta deja în


diminuarea comertului extern cu principalele economiipartenere si în diminuarea remiterilor. Conform prognozelorinternationale cel mai probabil începând cu semestrul II,2016 se va atesta o recuperare a situatiei economiceregionale.

• Reducerea preturilor la petrol. În ultimele saptamânipretul petrolului a scazut semnificativ, iar organizatiile deprofil nu au întârziat sa-si revizuiasca prognozele. E ocertitudine ca preturile la petrol vor scadea în urmatoareletrimestre, însa nu se s, tie în ce masura si când. Pe lângafactorul de baza prezent mai mult de un an, si anume cel alsurplusului de petrol, recent fluctuatiile negative de la bursachineza prezinta semnale negative privind traiectoriaeconomiei mondiale, ceea ce va determina iminentreducerea cererii mondiale. De asemenea, apreciereadolarului SUA favorizeaza preturile scazute la materiileprime. Mai exista si premisa revenirii în plina forta a oferteide petrol din Iran pâna la sfârsitul anului, ceea ce va majoradin nou oferta de petrol. De asemenea, diminuareasemnificativa a pret,urilor la petrol din ultimul an a pus lagrea încercare economia rusa. Exista multe prognoze careadmit o continuare a acestei tendint,e. Des, i acest fenomen,la prima vedere, va crea condit, ii pentru diminuareacombustibililor pe piat,a interna, pe termen mediu s, i lungdeprecierea rublei ruses, ti asociate scaderii pret,urilor lapetrol va genera presiuni suplimentare pentru depreciereamonedei nat, ionale. Totus, i, implicarea Federat, iei Ruse înoperat, iunile militare din Siria s, i o eventuala agravare asituat, iei în Orientul Mijlociu ar putea schimba tendint,elepret,urilor la petrol pe piat,a internat, ionala.

• Destabilizarea pietei valutare regionale. Desi în ultimelesaptamâni în regiune, cu mici exceptii, s-a atestat o oarecarestabilizare a pietei valutare, este prematur de apreciataceasta ca o îmbunatatire a situatiei financiare si economicea regiunii. Prognozele privind cresterea economica suntnegative, unele sectoare ale economiilor fiind în stare critica.Totodata, în ultimele saptamâni, politicile monetare au fostorientate spre stabilizarea sistemelor financiare si aplanareacresterii nivelului general al preturilor, în defavoareastimularii economice.

• Reducerea într-o masura mai mica sau chiar majorareapreturilor la produsele alimentare în regiune fata denivelul mondial. Majoritatea prognozelor privind evolutiapreturilor la produsele alimentare la nivel mondial indicadiminuarea acestora în anii 2015 si 2016, ca urmare arecoltei de cereale bogate din anul 2014, dar si asurplusurilor de produse lactate generate de reducereaimporturilor de lactate de catre doua piete mari si


importante – China si Federatia Rusa. Totusi, perspectiveleprivind recolta în anul 2015 în emisfera nordica nu suntexcelente, mai ales în regiune, unde sezonul a fost secetos.De asemenea, în regiune, pe fundalul deprecierii monedelornationale, preturile, inclusiv cele la produsele alimentare,vor fi în cres, tere.

Sectorul real

• Recolta modesta din anul curent s, i incertitudinile cuprivire la recolta din 2016. Recolta din anul 2015 pentruunele culturi agricole este cu mult inferioara celei din anulprecedent, fapt ce va exercita o presiune adit, ionala asuprapret,urilor la produsele alimentare. Totodata, condit, iilesecetoase din septembrie au fost part, ial atenuate de ploiledin luna octombrie. Totus, i, având în vedere vulnerabilitateamare a product, iei agricole fat, a de condit, iile meteorologice,incertitudinea cu privire la recolta din anul 2016 persista.Pe lânga efectul direct asupra pret,urilor la produselealimentare, diminuarea exporturilor de aceste produse vacontribui la contractarea influxului de valuta s, i la presiuniadit, ionale asupra monedei nat, ionale.

• Deprecierea peste as, teptari a monedei nat, ionale.Diminuarea ofertei de valuta pe piata ca urmare acontractarii exporturilor, remiterilor, precum s, i a blocariiunor transferuri din partea unor institut, ii internat, ionale,asociata cu cererea sporita de valuta de la agenti economicisi populatie ca urmare a crearii unei incertitudini sporite pepiata, ar putea contribui la deprecierea si mai pronuntata aleului moldovenesc fata de dolarul SUA. În consecinta, amputea asista la un nou val de ajustari de preturi aferentebunurilor si serviciilor comercializate pe piata RepubliciiMoldova.

• Ajustarea mai pronunt,ata a tarifelor la serviciilereglementate. Suspendarea majorarilor de tarife la energiaelectrica s, i gazele naturale, aprobate în luna iulie, va cauzapresiuni adit, ionale pentru furnizori. Acestea asociate cu odepreciere pronunt,ata a monedei nat, ionale vor determinaajustari semnificative la serviciile reglementate.

• Escaladarea tensiunilor sociale s, i politice interne.Evenimentele recente pe scena politica din t,ara declans, atede protestele din capitala genereaza tensiuni s, i divergent,eîn cadrul coalit, iei de guvernare. Aceste fenomene întârziesemnarea unui acord cu FMI, precum s, i asistent,a financiaradin partea altor parteneri de dezvoltare, fapt ce influent,eazaevolut, ia cursului valutar s, i alimenteaza presiuniinflat, ioniste.


• Criza imigrant, ilor din Europa. Exodul masiv de imigrant, idin t, arile afectate de conflicte pe parcursul anului 2015 vatensiona considerabil piat,a fort,ei de munca din UniuneaEuropeana unde activeaza sute de mii de imigrant, imoldoveni. Aceasta ar putea genera un influx mai mic devaluta sub forma de remiteri în anul 2016 s, i presiuniadit, ionale asupra monedei nat, ionale.

Sectorul public s, i monetar

• Ca rezultat al lichidarii Banca de Economii S.A., B.C.„BANCA SOCIALA” S.A. s, i B.C. „UNIBANK” S.A. existariscul ca suma creditelor de urgenta acordate acestor treibanci, conform Hotarârii Guvernului, sa fie trecuta pecontul datoriei de stat interna, care se va majoraaproximativ de 3.0 ori si va atinge valoare de 21.4 miliardelei, iar ponderea datoriei totale de stat în PIB se va majorapâna la 39.5 la suta (actual 27.6 la suta). Drept consecinta,vor aparea presiuni enorme asupra serviciului datoriei destat, care vor agrava situatia Bugetului public nationalpentru anii urmatori.

• Politica fiscala în anul 2015 s, i 2016. Majorarea accizelor,precum s, i subevaluarea impactului acestora pentru unelecategorii de bunuri în prognoza inflat, iei constituie un riscpentru proiect, ia pe termen mediu a inflat, iei.

57

Capitolul 6

Decizii de politica monetara

Rezumatul s, edint,ei Consiliului de administrat, ie al Bancii Nat, ionale a Moldovei din 17.02.2015cu privire la politica monetara

A prezidat s, edint,a: dl Dorin Dragut,anu, guvernator – pres, edinte al Consiliului de administrat, ie.Au fost prezent, i: Membrii Consiliului de administrat, ie - dl Marin Molos, ag, prim-viceguvernator – vicepres, edinteal Consiliului de administrat, ie, dna Emma Tabîrt, a, viceguvernator, dl Aureliu Cincilei, viceguvernator, dl IonSturzu, viceguvernator.Raportor: dl Radu Cuhal, director al Departamentului politica monetara s, i cercetari.Invitat, i: dna Natalia Sîrbu, director al Departamentului juridic.Radu Cuhal a prezentat situatia macroeconomica actuala, inclusiv pe pietele monetara, valutara, de credit si adepozitelor, evolutia mediului macroeconomic extern, analiza inflatiei curente si a factorilor de influenta asupraprocesului inflationist. Membrii Consiliului de administrat, ie au evaluat impactul masurilor de politica monetaraimplementate anterior. Au fost discutate ipotezele si scenariile noii runde de prognoza pe termen mediu, inclusivmasurile de politica monetara ce urmeaza a fi adoptate în vederea încadrarii inflatiei în tinta.Membrii Consiliului de administratie au evaluat factorii determinanti ai nivelului inflat, iei pe termen mediu, cuaccentuarea riscurilor inflationiste. Probabilitatea tot mai mare a unei recesiuni în economiile tarilor din zonaeuro si Federatia Rusa – principalii parteneri comerciali externi ai Republicii Moldova, induce riscuri de diminuarea veniturilor valutare ale populatiei si ale exportatorilor autohtoni pe termen scurt, prin intermediul canaluluicomertului extern si al remiterilor populatiei, ceea ce poate influenta dinamica ratei de schimb a monedeinationale si, ulterior, evolutia inflatiei. Escaladarea tensiunii geopolitice din regiune ar putea determina presiuniinflationiste suplimentare. În consecint, a, accentuarea tendint,ei de depreciere a monedei nat, ionale de la începutulanului curent denota iminent,a unor presiuni inflat, ioniste pronunt,ate în perioadele urmatoare care, în primaetapa, prin pret,urile bunurilor importate s, i prin tarifele la serviciile comunale, iar ulterior, prin majorareaas, teptarilor inflat, ioniste, va determina IPC sa paraseasca temporar limita superioara a intervalului de variat, ie de± 1.5 puncte procentuale de la t, inta inflat, iei de 5.0 la suta.În vederea combaterii presiunilor inflationiste din partea preturilor reglementate si deprecierii monedei nationale,precum si pentru ancorarea anticipatiilor inflationiste si mentinerea ratei inflatiei în proximitatea tintei de 5.0 lasuta pe termen mediu, cu o posibila deviere de ± 1.5 puncte procentuale, Consiliul de administratie a decismajorarea indicatorului principal de politica monetara - rata de baza cu 5.0 puncte procentuale, de la 8.5 la 13.5la suta anual. Totodata, se impune monitorizarea evolutiilor interne si cele ale mediului economic international,inclusiv dinamica privind consumul populatiei, remiterile, indicatorii pietei valutare si modificarea conditiilor decomert extern, astfel încât, prin flexibilitatea cadrului operational specific strategiei de tintire a inflatiei, sa fieasigurata mentinerea stabilitatii preturilor pe termen mediu.


Ca rezultat, Consiliul de administrat, ie al BNM a adoptat urmatoarea hotarâre:1. se majoreaza rata de baza aplicata la principalele operatiuni de politica monetara pe termen scurt cu5.0 puncte procentuale, de la 8.5 pâna la 13.5 la suta anual;2. se majoreaza ratele de dobânda:• la creditele overnight cu 5.0 puncte procentuale, de la 11.5 pâna la 16.5 la suta anual;• la depozitele overnight cu 5.0 puncte procentuale, de la 5.5 pâna la 10.5 la suta anual;3. ratele nominalizate la punctele 1 si 2 intra în vigoare la data de 18 februarie 2015.

Rezultatele votarii

PRO – 5 CONTRA – 0 ABT, INUT – 0

Pres, edintele Consiliului de administrat, ie Secretar al Consiliului de administrat, ie

Dorin DRAGUT, ANU Sergiu SURDU

Capitolul 6. Decizii de politica monetara 59


A prezidat s, edint,a: dl Dorin Dragut,anu, guvernator – pres, edinte al Consiliului de administrat, ie.Au fost prezent, i: Membrii Consiliului de administrat, ie - dl Marin Molos, ag, prim-viceguvernator – vicepres, edinteal Consiliului de administrat, ie, dna Emma Tabîrta, viceguvernator, dl Aureliu Cincilei, viceguvernator, dl IonSturzu, viceguvernator.Raportor: dl Octavian Teaca, director-adjunct de departament - sef al Direct, iei analize si prognozemacroeconomice.Invitat, i: dl Andrei Rotaru, consilier al guvernatorului, dna Lucia Hadârca, director al Departamentului operat, iunivalutare s, i relat, ii externe, dna Silvia Lizanciuc, s, ef al Direct, iei instrumente monetare s, i prognoze, Departamentuloperat, iuni de piat, a, dl Vladimir Turcanu, director al Departamentului reglementare s, i supraveghere bancara,Andrei Velicev, sef al Directiei avizare juridica si contencios.Octavian Teaca a prezentat situatia macroeconomica actuala, inclusiv pe pietele monetara, valutara, de credit si adepozitelor, evolutia mediului macroeconomic extern, analiza inflatiei curente si a factorilor de influenta asupraprocesului inflationist. Membrii Consiliului de administrat, ie au evaluat impactul masurilor de politica monetaraimplementate anterior. Au fost discutate ipotezele si scenariile noii runde de prognoza pe termen mediu, inclusivmasurile de politica monetara ce urmeaza a fi adoptate în vederea încadrarii inflatiei în tinta.Consiliul de administratie a evaluat factorii determinanti ai nivelului inflat, iei pe termen mediu, cu accentuareariscurilor inflationiste. Probabilitatea tot mai mare a unei recesiuni în economiile tarilor din zona euro siFederatia Rusa – principalii parteneri comerciali externi ai Republicii Moldova, induce riscuri de diminuare aveniturilor valutare ale populatiei si ale exportatorilor autohtoni pe termen scurt, prin intermediul canaluluicomertului extern si al remiterilor populatiei, ceea ce poate influenta dinamica ratei de schimb a monedeinationale si, ulterior, evolutia inflatiei. Escaladarea tensiunii geopolitice din regiune ar putea determina presiuniinflationiste suplimentare. În consecint, a, accentuarea tendint,ei de depreciere a monedei nat, ionale de la începutulanului curent denota iminent,a unor presiuni inflat, ioniste pronunt,ate în perioadele urmatoare care, în primaetapa, prin pret,urile bunurilor importate s, i prin tarifele la serviciile comunale, iar ulterior, prin majorareaas, teptarilor inflat, ioniste, va determina IPC sa paraseasca temporar limita superioara a intervalului de variat, ie de± 1.5 puncte procentuale de la t, inta inflat, iei de 5.0 la suta.În vederea ancorarii anticipatiilor inflationiste în contextul mentinerii ratei inflatiei în proximitatea tintei de 5.0 lasuta pe termen mediu, cu o posibila deviere de ± 1.5 puncte procentuale, Consiliul de administratie a decisment, inerea indicatorului principal de politica monetara - rata de baza la nivelul de 13.5 la suta anual. Totodata,este necesara monitorizarea evolutiilor interne si cele ale mediului economic international, inclusiv dinamicaprivind consumul populatiei, remiterile, indicatorii pietei valutare si modificarea conditiilor de comert extern,astfel încât, prin flexibilitatea cadrului operational specific strategiei de tintire a inflatiei, sa fie asiguratamentinerea stabilitatii preturilor pe termen mediu.

Ca rezultat, Consiliul de administrat, ie al BNM a adoptat urmatoarea hotarâre:1. se ment, ine rata de baza aplicata la principalele operatiuni de politica monetara pe termen scurt lanivelul actual de 13.5 la suta anual;2. se ment, in ratele de dobânda:• la creditele overnight la nivelul actual de 16.5 la suta anual;• la depozitele overnight la nivelul actual de 10.5 la suta anual.

Rezultatele votarii






A prezidat s, edint,a: dl Dorin Dragut,anu, guvernator – pres, edinte al Consiliului de administrat, ie.Au fost prezent, i: Membrii Consiliului de administrat, ie - dl Marin Molos, ag, prim-viceguvernator – vicepres, edinteal Consiliului de administrat, ie, dl Aureliu Cincilei, viceguvernator, dl Ion Sturzu, viceguvernator.Raportor: dl Radu Cuhal, director al Departamentului politica monetara s, i cercetari.Invitat, i: dl Andrei Rotaru, consilier al guvernatorului, dna Lucia Hadârca, director al Departamentului operat, iunivalutare s, i relat, ii externe, dna Silvia Lizanciuc, s, ef al Direct, iei instrumente monetare s, i prognoze, Departamentuloperat, iuni de piat, a, dl Vladimir Turcanu, director al Departamentului reglementare s, i supraveghere bancara, dlAndrei Velicev, sef al Directiei avizare juridica si contencios.Radu Cuhal a prezentat situatia macroeconomica actuala, inclusiv pe pietele monetara, valutara, de credit si adepozitelor, evolutia mediului macroeconomic extern, analiza inflatiei curente si a factorilor de influenta asupraprocesului inflationist. Membrii Consiliului de administrat, ie au evaluat impactul masurilor de politica monetaraimplementate anterior. Au fost discutate ipotezele si scenariile noii runde de prognoza pe termen mediu, inclusivmasurile de politica monetara ce urmeaza a fi adoptate în vederea încadrarii inflatiei în tinta.Consiliul de administratie a evaluat factorii determinanti ai nivelului inflat, iei pe termen mediu, cu accentuareariscurilor inflationiste. Activitatea economica slaba din t, arile zonei euro s, i recesiunea din Federat, ia Rusa –principalii parteneri comerciali externi ai Republicii Moldova, induc riscuri de diminuare a veniturilor valutare alepopulatiei si ale exportatorilor autohtoni pe termen scurt, prin intermediul canalului comertului extern si alremiterilor populatiei, ceea ce poate influenta dinamica ratei de schimb a monedei nationale si, ulterior, evolutiainflatiei. Escaladarea tensiunii geopolitice din regiune ar putea determina presiuni inflationiste suplimentare.Deprecierea monedei nat, ionale de la începutul anului curent va accentua presiunile inflat, ioniste în perioadeleurmatoare care, în prima etapa, prin pret,urile bunurilor importate s, i prin tarifele la serviciile reglementate, iarulterior, prin efectele de runda a doua, vor determina IPC sa paraseasca temporar limita superioara a intervaluluide variat, ie de ± 1.5 puncte procentuale de la t, inta inflat, iei de 5.0 la suta.În vederea ancorarii anticipatiilor inflationiste în contextul mentinerii ratei inflatiei în proximitatea tintei de 5.0 lasuta pe termen mediu, cu o posibila deviere de ± 1.5 puncte procentuale, Consiliul de administratie a decisment, inerea indicatorului principal de politica monetara - rata de baza la nivelul de 13.5 la suta anual. Totodata,este necesara monitorizarea evolutiilor interne si cele ale mediului economic international, inclusiv dinamicaprivind consumul populatiei, remiterile, indicatorii pietei valutare si modificarea conditiilor de comert extern,astfel încât, prin flexibilitatea cadrului operational specific strategiei de tintire a inflatiei, sa fie asiguratamentinerea stabilitatii preturilor pe termen mediu.

Ca rezultat, Consiliul de administrat, ie al BNM a adoptat urmatoarea hotarâre:1. se ment, ine rata de baza aplicata la principalele operatiuni de politica monetara pe termen scurt lanivelul actual de 13.5 la suta anuall;2. se ment, in ratele de dobânda:• la creditele overnight la nivelul actual de 16.5 la suta anual;• la depozitele overnight la nivelul actual de 10.5 la suta anual.

Rezultatele votarii




Capitolul 6. Decizii de politica monetara 61


A prezidat s, edint,a: dl Dorin Dragut,anu, guvernator – pres, edinte al Consiliului de administrat, ie.Au fost prezent, i: Membrii Consiliului de administrat, ie - dl Marin Molos, ag, prim-viceguvernator – vicepres, edinteal Consiliului de administrat, ie, dl Ion Sturzu, viceguvernator.Raportor: dl Radu Cuhal, director al Departamentului politica monetara s, i cercetari.Invitat, i: dl Andrei Rotaru, consilier al guvernatorului, dna Lucia Hadârca, director al Departamentului operat, iunivalutare s, i relat, ii externe, dna Silvia Lizanciuc, s, ef al Direct, iei instrumente monetare s, i prognoze, Departamentuloperat, iuni de piat, a, dl Matei Dohotaru, director-adjunct al Departamentului reglementare si supravegherebancara, dna Natalia Sîrbu, director al Departamentului juridic.Radu Cuhal a prezentat situatia macroeconomica actuala, inclusiv pe pietele monetara, valutara, de credit si adepozitelor, evolutia mediului macroeconomic extern, analiza inflatiei curente si a factorilor de influenta asupraprocesului inflationist. Membrii Consiliului de administrat, ie au evaluat impactul masurilor de politica monetaraimplementate anterior. Au fost discutate ipotezele si scenariile noii runde de prognoza pe termen mediu, inclusivmasurile de politica monetara ce urmeaza a fi adoptate în vederea încadrarii inflatiei în tinta.Consiliul de administratie a evaluat factorii determinanti ai nivelului inflat, iei pe termen mediu, cu accentuareariscurilor inflationiste. Activitatea economica slaba din t, arile zonei euro s, i recesiunea din Federat, ia Rusa –principalii parteneri comerciali externi ai Republicii Moldova, induc riscuri de diminuare a veniturilor valutare alepopulat, iei s, i ale exportatorilor autohtoni pe termen scurt, prin intermediul canalului comert,ului extern s, i alremiterilor populat, iei. Acest fapt poate influent,a dinamica ratei de schimb a monedei nat, ionale fat, a de valutelestraine s, i, ulterior, evolut, ia inflat, iei. Escaladarea tensiunii geopolitice din regiune ar putea determina presiuniinflat, ioniste suplimentare. Deprecierea monedei nat, ionale de la începutul anului curent accentueaza presiunileinflat, ioniste, care în perioadele urmatoare, prin pret,urile bunurilor importate s, i prin tarifele la serviciilereglementate, iar ulterior, prin efectele de runda a doua, determina IPC sa paraseasca temporar limita superioaraa intervalului de variat, ie de ± 1.5 puncte procentuale de la t, inta inflat, iei de 5.0 la suta.În vederea ancorarii anticipatiilor inflationiste în contextul readucerii si mentinerii ratei inflatiei în proximitateatintei de 5.0 la suta pe termen mediu, Consiliul de administratie a decis ment, inerea indicatorului principal depolitica monetara - rata de baza la nivelul de 13.5 suta anual. Totodata, în scopul sterilizarii surplusului delichiditate format pe parcursul ultimelor luni s, i ameliorarii mecanismului de transmisie a deciziilor de politicamonetara, Consiliul de administratie al BNM a luat hotarârea de a majora norma rezervelor obligatorii dinmijloacele atrase în lei moldovenesti si în valuta neconvertibila pentru perioada de ment, inere a rezervelorobligatorii în lei moldovenes, ti, 8 iunie 2015 – 7 iulie 2015, cu 2.0 puncte procentuale pâna la valoarea de 20.0 lasuta din baza de calcul. În acelas, i timp, norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valuta liberconvertibila se ment, ine la nivelul actual de 14.0 la suta din baza de calcul. Se va efectua în continuaremonitorizarea evolutiilor interne si cele ale mediului economic international, inclusiv dinamica privind consumulpopulatiei, remiterile, indicatorii pietei valutare si modificarea conditiilor de comert extern, astfel încât, prinflexibilitatea cadrului operational specific strategiei de tintire a inflatiei, sa fie asigurata mentinerea stabilitatiipreturilor pe termen mediu.


Ca rezultat, Consiliul de administrat, ie al BNM a adoptat urmatoarea hotarâre:1. se ment, ine rata de baza aplicata la principalele operatiuni de politica monetara pe termen scurt lanivelul actual de 13.5 la suta anuall;2. se ment, in ratele de dobânda:• la creditele overnight la nivelul actual de 16.5 la suta anual;• la depozitele overnight la nivelul actual de 10.5 la suta anual.3. se majoreaza norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenesti si în valutaneconvertibila cu 2.0 puncte procentuale si se stabileste în marime de 20.0 la suta din baza de calcul,începînd cu perioada de ment, inere a rezervelor obligatorii în lei moldovenes, ti 8 iunie 2015 – 7 iulie2015;4. se ment, ine norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valuta liber convertibila la nivel de14.0 la suta din baza de calcul.

Rezultatele votarii




63

Lista de figuri

1.1 Rata anuala a IPC s, i a inflat, iei de baza (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

1.2 Rata anuala a pret,urilor la produsele alimentare, reglementate s, i la combustibili (%) . . . . . . . . 8

1.3 Evolut, ia inflat, iei anuale s, i contribut, ia subcomponentelor (p.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8

1.4 Contribut, ia componentelor la dinamica anuala a inflat, iei de baza (p.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . 8

1.5 Contribut, ia componentelor la dinamica anuala a pret,urilor la produsele alimentare (p.p.) . . . . . 9

1.6 Contribut, ia componentelor la dinamica anuala a pret,urilor reglementate (p.p.) . . . . . . . . . . . 10

1.7 Contribut, iile componentelor la cres, terea anuala a pret,urilor la combustibili (p.p.) . . . . . . . . . 10

1.8 Evolut, ia s, i prognoza IPC de la implementarea regimului de t, intire a inflat, iei (%) . . . . . . . . . . 11

1.9 Ritmul anual al IPPI (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12

1.10 Evolut, ia indicelui pret,urilor în construct, ii (%, fat, a de perioada similara a anului precedent) . . . 12

2.1 Evolut, ia indicilor PMI* . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

2.2 Evolut, ia zilnica a USD/EUR în anul 2015 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16

2.3 Ritmul anual de cres, tere a indicilor pret,urilor mondiale (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17

2.4 Evolut, ii pe piat,a mondiala a petrolului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17

2.5 Rata s, omajului în zona euro, Italia, România s, i Federat, ia Rusa (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17

3.1 Contribut, ia componentelor cererii la cres, terea PIB (p.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20

3.2 Contribut, ia componentelor (p.p.) la cres, terea consumului final al gospodariilor populat, iei (%) . 21

3.3 Evolut, ia venitului disponibil al populat, iei (%, fat, a de perioada similara a anului precedent) s, icontribut, iile subcomponentelor (p.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21

3.4 Dinamica veniturilor s, i a cheltuielilor publice (%, cres, tere anuala) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

3.5 Curba randamentelor VMS (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24

LISTA DE FIGURI 64

3.6 Investit, ii în active materiale pe termen lung pe tipuri de mijloace fixe (%, fat, a de perioada similaraa anului precedent) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24

3.7 Investit, ii în active materiale pe termen lung pe surse de finant,are (%, fat, a de perioada similara aanului precedent) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25

3.8 Evolut, ia ratei anuale a exporturilor (%) s, i contribut, ia pe categorii de t, ari (p.p.) . . . . . . . . . . . 25

3.9 Evolut, ia ratei anuale a exporturilor (%) s, i contribut, ia subcomponentelor pe grupe de marfuri (p.p.) 25

3.10 Evolut, ia ratei anuale a importurilor (%) s, i contribut, ia pe categorii de t, ari (p.p.) . . . . . . . . . . . 26

3.11 Evolut, ia ratei anuale a importurilor (%) s, i contribut, ia subcomponentelor pe grupe de marfuri (p.p.) 26

3.12 Evolut, ia în termeni reali a comert,ului extern (%, fat, a de perioada similara a anului precedent) . . 26

3.13 Contribut, ia sectoarelor economiei la cres, terea PIB (p.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27

3.14 Evolut, ia în termeni reali a product, iei industriale s, i a transportului de marfuri (%, fat, a de lunasimilara a anului precedent) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27

3.15 Evolut, ia comert,ului intern (%, fat, a de perioada similara a anului precedent) . . . . . . . . . . . . . 28

3.16 Product, ia globala agricola (%) s, i contribut, ia sectoarelor (p.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28

3.17 Populat, ia de 15 ani s, i peste dupa situat, ia economica (%, fat, a de perioada similara a anuluiprecedent) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29

3.18 Evolut, ia ratei s, omajului s, i a ratei de ocupare (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29

3.19 Populat, ia ocupata pe activitat, i ale economiei nat, ionale (%, fat, a de perioada similara a anuluiprecedent) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29

3.20 Fondul de salarizare în economie** (%, fat, a de perioada similara a anului precedent) . . . . . . . . 30

3.21 Salariul mediu real** (%, fat, a de perioada similara a anului precedent) . . . . . . . . . . . . . . . . 30

3.22 Salariul mediu real s, i productivitatea în industrie (%, fat, a de perioada similara a anului precedent) 30

3.23 Ponderea contului curent în PIB (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

3.24 Ponderea exporturilor s, i a importurilor în PIB (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

3.25 Ponderea transferurilor în PIB (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

3.26 Ponderea în PIB a mis, carii fluxurilor financiare (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

3.27 Ponderea investit, iilor directe în PIB (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33

LISTA DE FIGURI 65

3.28 Ponderea datoriei externe în PIB (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33

4.1 Ratele medii lunare de referint, a pe piat,a interbancara s, i rata de baza a BNM (%) . . . . . . . . . . 34

4.2 Evolut, ia lunara a coridorului ratelor dobânzilor (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34

4.3 Evolut, ia cursului oficial de schimb USD/MDL s, i volumul tranzact, iilor zilnice ale BNM (trimestrulIII 2015) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38

4.4 Modificarea agregatelor monetare (%, cres, tere anuala) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38

4.5 Dinamica agregatului monetar M3 (%, contribut, ia componentelor în cres, tere anuala) . . . . . . . 39

4.6 Evolut, ia soldului creditelor (%, cres, tere anuala) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39

4.7 Ponderile soldului creditelor (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39

4.8 Dinamica soldului depozitelor (%, cres, tere anuala) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40

4.9 Ratele medii ale dobânzilor la portofoliul creditelor s, i depozitelor (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . 41

4.10 Evolut, ia marjei bancare (p.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43

4.11 Fluctuat, iile cursului oficial de schimb al leului moldovenesc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43

4.12 Evolut, ia unor monede fat, a de USD ( tr.I, 2015=100) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44

4.13 Dinamica cursului de schimb nominal efectiv (NEER) s, i real efectiv (REER) al MDL calculat în bazaponderii principalilor parteneri comerciali (dec.2000-100%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44

4.14 Contribut, ia principalilor parteneri comerciali ai Republicii Moldova la modificarea cursului realefectiv în tr.III 2015 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44

4.15 Ritmul de cres, tere a ofertei nete de valuta straina de la persoanele fizice pe valute fat, a de perioadasimilara a anului precedent . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45

4.16 Structura valutara a ofertei nete de valuta straina de la persoanele fizice (valutele sunt recalculateîn USD la cursul mediu constant) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45

4.17 Gradul de acoperire a cererii nete prin oferta neta s, i dinamica cursului oficial . . . . . . . . . . . . . 45

4.18 Evolut, ia activelor oficiale de rezerva exprimate în luni de import de marfuri s, i servicii . . . . . . . 46

5.1 Ritmul anual de cres, tere a PIB în zona euro . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47

5.2 Ritmul anual de cres, tere a PIB în Federat, ia Rusa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48

5.3 Rata medie de schimb USD/EUR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48

LISTA DE FIGURI 66

5.4 Rata medie de schimb RUB/USD . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48

5.5 Pret,ul petrolului marca Urals . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49

5.6 Ritmul anual de cres, tere a Indicelui pret,urilor mondiale la produsele alimentare . . . . . . . . . . 49

5.7 Prognoza deviat, iei PIB (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50

5.8 Prognoza ritmului anual al IPC total (%, anual) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51

5.9 Decompozit, ia IPC (p.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51

5.10 Ritmul anual al IPC total (%, anual) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52

67

Lista de tabele

1.1 Evolut, ia s, i prognoza IPC s, i a componentelor sale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11

2.1 Aprecierea (-)/deprecierea (+) medie lunara a valutelor din regiune (%) . . . . . . . . . . . . . . . 16

2.2 Evolut, ia produsului intern brut s, i a indicelui pret,urilor de consum în economiile selectate (%) . . 18

5.1 Evolutia asteptata a variabilelor externe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47

Date post:	01-Mar-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	5 times
Download:	0 times

Raport asupra inﬂatiei nr. 4, noiembrie 2015 - bnm.md4Raport asupra inﬂat,iei (BNM, nr. 4,...

Documents