(

&E1UCŢIUNEA, B̂iSÎTâţimî îi tiPUlfiî u'rov, piaţa mar« ut. 30.1 .LEFON Nr. 226.SwisoTi nerranoate na sa

priiseso.Hiiîiaeorti î® na se « strunit.

I n s e r a t es,e pn/jiea in AiimiBlatreţim**

Brsţc. şi Ir urmat <?&Teie SIPSUSI 2a AHUMŢURI:

Visna ia ii, Dakea N&ciif., SfeU. A-asr^nreld «te Rmerie Lea- 9»î, Hoiv.rich Sckaiek. A. O-•*- •alik Waehi.. Anton OppeJik. in Bs;!)apa*ta Ir A. V Golber- ţ s t , Ekstein Ramat. Iul iu Le» ••»poid (V II Ersaebet-k&rut

Preţul Ineerţlunllor: o serie saraond pe o coloană i i bani ectra o pnbiioare. Publicări -ai deao după tarifă şi invo

*,a — KEOLAME pe paginaî & o eerie 20 bani.

Nr. 99.

L LXXIIITelefon: ir . 226.

Braşov, Joi 6 (13) Maia,

8A2STA apar» îwftsoareAlíCíiameatB p8atn Aaslio-Uigari;Pe un an 24 cor., Pe şase lu i

Iii cor., pe t i oi kuni 8 «so». 3-rll da Dumlnen. 4 oor. p i en

?>m Româflla *1 sniliifcfo\Pa un an 40 frânei, pe sas

luni $50 fr., pe txoi Iun! 1C i* 8-rll de Dumineca 8 fr. pe en.

Se prenumără la toate oii eiile poştale din Intru şi di afară şi la d-a:i colectori,

Atenuatul mtn Brasov ;Admlnlatraţlunea, Piaţa mare

tbrgul Inului Nr. 30. et agi a l Pe un an 23 oct,, pe şses «Tini 10 cor., pe trei luni 5 cor. Ou dusul acasă : Pe un en <Ji cor., pe şase :uni 12 coi., p j

I trei luni 8 co.v — Un osem- I pl&r 10 bani. — At&t, abona-

montele, ofit şi mserţiani «‘ sunt a sa plă'" ;i

1910.

Perverzităţi şi calomnii.M a n g ra a g ră it ia ră ş i ! A fă c u t

1 să ră su n e în lu m e a ro m â n e a scă g ia -

Isul lu i lu g u b ru , p r in ca re v re a să arate, că e l e consecvent în a t i tu d i­nea sa p o t il ic ă ş i a lţ i i , a n u m e ace ia cari au ră m a s c re d in c io ş i p a r t id u lu i na ţiona l şi s ta u în f ru n te a lu i, u m b lă pe că i g re ş ite .

N u m a i un re n e g a t p o l i t ic poa te fi capab il de o a s tfe l de p e rv e rz ita te , căreia d-1 M a n g ra îi pune v â r f p r in debitarea de in v e c t iv e şi c a lo m n ii.

T o a te acestea d * l M a n g ra ş i-le plasează de a s tă d a tă n u în v re -o foaie u n g u re a scă , c i în „Corespon­denţa Română “ , no u a în tre p r in d e re gazetârea că de la B u c u re ş ti. Se ve de , că „C o re s p o n d e n ţa R o m â n ă “ ţ in e a*şi inaugura a c t iv ita te a sa, nu n u m a i g ă z ­duind p ro za p lin ă de in fe c ţ i i a d - lu i Mangra, d a r c h ia r p ro vo c â n d şi dâ nd prilej v ic a ru lu i M a n g ra sp re a -ş i da în v ile a g scuze le şi e o u n c ia ţ iile sa le, ca ele apo i să facă tu rn e u l p r in z ia ­ris tica d in R o m â n ia , da , m a i cu samă în R o m â n ia !

D a r să lu ă m pe râ n d d e c la ra ţ ii le d-lui M angra .

U n u l d in in fo rm a to r i i „C o re s p o n ­denţei R o m â n e “ s-a p re z e n ta t ia d-1 Mangra şi cu m să c u v in e n n u i in fo r ­m ator ca re să re sp e c tă , a pus în t r e ­bări d - lu i v ic a r , ia r d - l v ic a r a b in e ­voit a da ră s p u n s u r i lă m u r ito a re .

P r im a în tre b a re a fo s t, că s u n t adevărate o r i nu ş t ir i le d in z ia re , asupra m a n ife s ta ţ i i lo r cu ouă c lo c ite de la A ra d ?

R ă sp u n s :»Sunt exagerate, for mul de cu rea

credinţă şi nu merită importanţa ce voesc j unii să le dea. Eu sunt de altminteri de-J prins cu asemenea izbucniri ale patimelor | oarbe. Timp îndelungat m-au grăit de rău j concetăţenii mei maghiari, iar azi mă o- i cărăsc fraţii mei români». jV

V a să z ică , z ia re le au fo s t de j rea c re d in ţă , s c r iin d desp re de­

m o n s tra ţ i i le m e r ita te c o n tra d â n su ­lu i şi d e m o n s tra ţ ii le s u n t „ is b u c n ir i a le p a t im e lo r o a rb e “ .

D-1 M a n g ra c a lif ic ă de „ is b u c - n ire o a rb ă “ ju s ta in d ig n a re a o p in ie i p u b lic e ro m â n e ş i n u face n ic i o deoseb ire în t re g râ ire a de ră u a M a­g h ia r i lo r şi în t re oca ra f r a ţ i io r săi.

P e n tru d â n su l una e ca ş i cea­la ltă , ocara s tră in u lu i e ega lă cu o- ca ra R o m â n u lu i, ceea-ce e o d o va d ă e c la ta n tă desp re de ca d e n ţa m o ra le i p o lit ic e a d - lu i v ic a r d e z e rto r.

C o n s ta ta t aceasta , să m e rg e m m a i d e p a rte .

— P ă re re a g e n e ra lă e — a fo s t a doua o b ie c ţiu n e a in fo rm a to ru lu i — că P re a c u v io ş ia V o a s tră a ţ i pă ­ră s it p a r t id u l, ca re t im p de de cen ii v -a s o c o t it în t re f ru n ta ş ii săi.

R ă s p u n s :«Ori şi cât de generală ar fi, pă­

rerea aceasta e cu desăvârşire greşită. Eu sunt şi am să şi rămân tot cel ce am fost, dar tni s-a schimbat poziţiunea şi Lumea mă vede altfel, fiind-că în fruntea partidului s-au ridicat de căl-va timp oameni, cari nu în(eleg rostul politicei noastre naţionale, şi au apucat drumuri, pe cari eu nu am umblat şi nici nu voiu putea nici odată să umblu*

A d e că d-1 M a n g ra e t o t ace laş i, ca m a i în a in te , n u m a i lu m e a îl vede a lt fe l. A uz i D - ta ! Şi d u p ă aceasta d e ­c la ra ţie p e rve rz ă , d-1 v ic a r p o n e g re ş te pe fru n ta ş ii p a r t id u lu i n a ţio n a l, z icând , că nu în ţe le g ro s tu l p o lit ic e i n o a s tre ! A u z iţ i v o i, în c â ru n ţ itu - le în lu p tă Bade G eorge de la B ăseşti, şi v o i, D re L u - cac iu , M ih a li, M a n iu , V a id a , V la d , G ol- d iş , S t. C. Pop, S uc iu , D r. B ra n isce şi to ţ i c e ila lţ i s te g a r i a i n o ş tr i, pune- ţ i-V â cenuşe pe cap şi m e rg e ţi la O rade, la v ic a ru l M a n g ra , să V ă dea in s tru c ţ ie , ca să p r ic e p e ţi şi v o i ro s ­tu l p o lit ic e i n o a s tre ! Da, căci el V ă spune , că a ţ i a p u ca t pe d ru m u r i, pe c a ri e i u -a u m b la t şi nu v a u m b la n ic i o d a tă !

A ce s te c u v in te e n ig m a tic e n u m a i acela le p o a te p ricepe , ca re ce teş te

o ajltă d e c la ra ţie a d - lu i M a n g ra , fă ­c u tă u n u i z ia r is t t o t acum şi p u b lic a tă în „P e ş t i H i r l . “ d in B u d a p e s ta . In ea v ic a ru l d e z e rto r sp une fă ră s fia lă că p a r t id u l n a ţ io n a lis t a în c e ta t a m a i e x is ta de ia 18 94 ....

In f in e la o b ie c ţiu n e a in fo rm a to ­ru lu i, că n u le -a spus to a te aceste în fa ţa a le g ă to r ilo r , d-1 v ic a r a d a t u n ră sp u n s m a i lu n g . ca re asem enea b â j- bâ ie de fa ls i tă ţ i ş i in te r v e r t i r i .

E fa lşă a firm a re a că R o m â n ii c o n fo rm p o lit ic e i lo r tra d iţ io n a le „a u fo s t to td e a u n a g a ta să se unească cu o r i şi c'ne îm p re ju ru l t r o n u lu i“ .

A d e v ă ru l e, că R o m â n ii au s ta t f id e li îm p re ju ru l t ro n u lu i, fă ră însă a face n ic i b a re m i în ce rca re a de a se u n i cu g u v e rn e le acele, ca ri s tâ n d şi ele îm p re ju ru l t r o n u lu i, se dedeau la ce le m a i m a r i v o ln ic i i fa ţă de no i. Cu a tâ t m a i p u ţ in au fă c u t ş i a r p u ­te a să facă o u n ire cu t is z a iş t i i — căci la T isza face d-1 M a n g ra a lu z iu n e — cu m a fă c u t-o d â n su l acum pe fa ţă .

M a i spune d-1 M a n g ra u rm ă to a ­re le : „M ă b u c u r d in to a tă in im a , că p o t să m ă unesc cu cei m ai cumpă­taţi dintre concetăţenii mei m aghiari, ca îm p re u n ă să sprijin im guvernul în s il in ţe le lu i de-a scoa te ţa ra d in s ta re a d e zo la tă în ca re se a f lă “ .

D in aceste c u v in te re iese e v i­d e n t, că d-1 M a n g ra face deoseb ire în t re g ru p u l lu i T isza şi în t re g u ­ve rn . D â n su l s-a u n it cu T is z a iş t ii, pe ca ri îi g lo r if ic ă , ca pe cei m a i c u m ­p ă ta ţi. A s u p ra aceste i e n u n c ia ţii va z im b i însuş i T isza , dacă nu-1 va c o ­p r in d e scâ rba de o lin g u ş ire a tâ t de jo s n ic ă .

Ia fin e , d-1 M a n g ra , ca v e r ita b il m a m e lu c , z ice , că va v o ta , dacă va f i a les d e p u ta t, to a te p ro ie c te le de leg i a le g u v e rn u lu i şi va s tă ru i ca să le vo te ze şi a lţ i i , apo i în ch e ie a s t fe l :

...Şi sunt sigur, că toţi Românii mă vor aproba, ba sper, că ceilalţi reprezen­tanţi trimişi de Români în dieta ungară

vor vota alăturea cu mine. In împrejură­rile actuale, cel mai mare interes al Ro­mânilor e să trimită în dieta ungară, cât mai mulţi reprezentanţi, cari să contribue cu votul lor la limpezirea situaţiunei.

D in aceste se vede, că d l M an­g ra , dacă v a f i ales, se co n z id e ră şi d â n su l de re p re z e n ta n t a l R o m â n ilo r , a lă tu re a de „c e ia la lţ i re p re z e n ta n ţi t r im iş i de R o m â n i“ , la ceea-ce, ca s-o c re z i şi s -o sp u i, t re b u ie să ai sau o m e n ta lita te scâ lc ia tă sau o doză bună de o b ră z n ic ie !

A s tfe l p e n tru az i am f i te rm in a t cu d l M a n g ra . De în ch e ie re îi m a i sp u n e m , că p e n tru n o i R o m â n ii d in A rd e a l şi U n g a ria , a fo s t de p riso s să -ş i co m an de in fo rm a to ru l „C o re s ­p o n d e n ţe i R o m â n e “ ş i să ia c ă d e c la ­ra ţ i i le a n a liz a te m a i sus. N o i i l c u ­n o a ş te m cu to ţ i i p rea b ine şi ş t im , ce „ m o t iv e “ l-a u în d e m n a t să se bage s lu g ă la T isza. In te re s u l p e n tru p o ­p o ru l ro m â n ? V o rb a să fie . C â t de m u lt in te re s p o a rtă d â n su l p e n tru p o ­p o r, c h ia r şi p e n tru c re d in c io ş ii d in v ic a r ia tu l său, s-a c o n s ta ta t şi la s i­n o d u l de acum d in A ra d . Pe când în d ieceza A ra d u lu i s a in i ţ ia t şi î n t r e ­p r in s co le c te p e n tru fo n d u l c u ltu ra l e p a ra h ia l, în v ic a r ia tu l O râ z ii n u s-a pus la ca le n ic i o co lec tă , şi n u s-a a d u n a t n ic i u n ban.

D a că deci d-1 M a n g ra şi-a p la s a t e n u n c ia ţ iu n ile în „C o r. R o m .“ n -a fă ­c u t acest lu c ru p e n tru n o i, ci m a m u lt p e n tru f r a ţ i i d in R o m â n ia , c re ­zând că ia u n ii d in ei, m a i p u ţ in o r ie n ta ţ i în a fa ce rile n o a s tre p o lit ic e , v a a fla oa reş i care c re z â m â n t ş i-ş i v a restabili re p u ta ţ ia de bun R o m â n , pe care ş i-a c o m p ro m is -o pe ve c ie .

A l d o ile a lu c ru , ce ţ in e m să i-1 sp une m , este, că p a r t id u l n a ţio n a l r o ­m â n , fie s ig u r d i M a n g ra , nu se va îm p ie d e ca de un c io t, ş i-ş i va u rm a n e ş o v ă ito r ca lea sa d re a p tă în a in te , lă sâ n d , după p ro v e rb u l a ra b , c â n ii să la tre pe m a rg in ă de d ru m .

FOILETONUL »GAZ. TRANS.«

Lucrările Academiei RomâneIn 1909-1910.

Sâmbătă s-a deschis — precum am anunţat — sesiunea generală a Academiei Române.

In raportul său asupra lucrărilor din sesiunea trecută a Academiei, d-1 Gr. Şte­fănescu a dat expresie mulţumirei gene­rale pentru frumosul dar, făcut acestei in­stituţii de d-1 D. Sturdza, — o frumoasă publicaţie de N. Kondakov despre istoria şi monumentele smalţului bizantin, precum şi un bust al lui Aristotel.

Raportorul arată, că în cursul anului Academia a suferit pierderi dureroase prin încetarea din viaţă a membrilor ei : Gr. G. Tocilescu, Dr. Augustin Hunea, a mem­brului corespondent general G. I. Brătianu, ({/recuin şi a membrilor onorari G. I. La- hovari, N. Hurmuzaki, Karl Krumbacherşi ’Adolt Tobler.

Activitatea acestora a fost schiţată în cuvinte călduroase de cî-1 Ştefănescu, arătând în acelaşi timp pierderea suferită de ştiinţă prin moartea lor.

Dar, continuă raportorul, »alăturarea de atâtea amintiri triste despre colegii, cari s-au dus dintre noi, ineheindu-ii-se

fără vreme activitatea culturală, care este raţiunea de a fi a Academiei, am avut şi zile de veselie, în cari am sărbătorit pe unii coiegi, ajunşi în toată vigoarea şi pu- puterea de muncă, la popasuri mari ale vieţei«.

Aceste serbări s-au făcut în onoarea d-lor T. Maiorescu, I. Kalinderu şi M. Teclu.

*

In cursul anului Academia a ţinut 35 şedinţe ordinare, 2 extraordinare şi 8 publice. In aceste şedinţe, pe lângă lucrări de adm nistraţie ereneralâ, s-au discutat mai multe chestiuni ştiinţifice şi s-au fă­cut următoarele lecturi şi comunicări :

D-1 A. D. Xenopol a ocupat mai multe şedinţe publice. Astfel ia 20 Noem- brie şi 4 Dec. a cetit memoriul : Partidele poiitice în revoluţia din 1848; în şedinţa dela 29 ianuarie a dat lectură comunicării: So­ciologia şi socialismul; şi în sfârşit la 19 Martie a ce tit: Din amintirile boerului moldovean Gheorghe Ghiţescu. 1814— 1860.

0-1 Dr. V. Bubeş, în şedinţa dela 2 Octombrie, a cetit: »Studii <riiioe asupra fagocitozei«; iar la 5 Februarie a vorbit

. despre : »Conferenţa dela Bergen (Norve- i gia) pentru studiul leprei şi cercetările j moderne asupra acestei boale

D-1 Dr. G. Marin eseu a cetit, ia 13 j : Noembrie comunicarea: »Studii asupra au- diţîunii colorate«. I

Şedinţa dela 11 Decembrie a fost ocupată de d-1 Tanoviceanu, membru co­respondent, care a cetit comunicarea : »Marele Spătar Ilie Ţifescu şi omorârea lui Miron şi Velişco Costin«, şi de d-nul membru corespondent T. T, Burada, care a dat lectură comunicării saie despre« Scrierile muzicale ale lui Dimitrie Cante- mir, Domnul Moldovei«. Tot în această şedinţă am avut onoarea a face şi eu o comunicare despre montarea definitivă a scheletului fosil de »Dinothérium gigantis- simum«, aşezat în muzeul de geologie şi paleontologie al Universităţii din Bu­cureşti.

D 1 general P. V. Năsturel, în şe­dinţa dela 5 Februarie, a cerit o comuni­care despre : Luptele dela Ogretin şi Tei- şani în zilele dela 13 şi 14 Sept. 1602.

In şedinţa dela 8 Ianuarie d-1 Dr. C. Istrati a făcut o scurtă anrntire despre escursia din Septembrie a călătorilor şi învăţaţilor francezi, cari s-au oprit mai multe zile la noi. D-sa a prezentat o ele­gantă publioaţiune, făcută prin îngrijirea d-sale, despre această escursie şi ne-a a- dus la cunoştinţă, că în Francia s-a con­stituit o societate pentru a pune bazele unor legături mai strânse între Francezi, haiieni şi noi.

Au mai fost de asemenea iăcute scurte dări de seamă şi comunicări ştien- ţifice, de d-1 D. Onciul, în şedinţa de la

126 Iunie, asupra Domnitorului Moldovei Ieremia Moghilă, care este prenumărat printre străbunii A. S. I. şi R. Archiduce- îui Francisc Ferdinand al Austriei; de d-1 1. Bianu, la 12 Iunie, despre cartea Arhie­piscopului catolic Raymund Netzhammer, »Aus Rumänien, Streifzuge durch das Land und seine Geschichte«, — la 16 Septemvrie despre Evanghelia şi Psaltirea arabă, tipă­rite la Alep cu material tipografic din Ţara Românească, — la 11 Septemvrie, despre Öctoichul mic slavon, tipărit de Oprea logofătul şi Diaconul Coresi la Bra­şov în 1557 ; în fine de d-1 St. C. Hepites, în vşedinţa de la 4 Decemvrie, despre ope­rele complecte ale matematicianului Leo­nard Euler, a căror editare a fost între­prinsă de societatea elveţiană de ştiinţe naturale, iar în şedinţa de la 19 Februa­rie, despre scrierea : Savants du jours a d-lui Ernest Lebon.

In şedinţa de la 12 Iunie, cu ocaziu- nea dârei de seamă a d-lui Bianu asupra scrierii: »Aus Rumänien, de Arhiepiscopul Netzhammeri, s a făcut o discutiune între d-nii: I. Bianu, I. Kalinderu, Dr. C- Istrati, răposatul Tocilescu şi A. Ştefănescu, despre descoperirea, apărarea şi păstrarea ruine­lor şi obiectelor antice, precum şi a celor de valoare ştienţifica.

Academia a fost invitată în cursul anului sa ia parte la mai multe serbări comemorative şi congrese ştienţifice, pre­cum : al III-lea congres internaţional de

Pagina 2. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I , Nr. 99 -1910.

Manifestul nostru electoral. * Secolul*scrie următoarele despre manifestul comi­tetului nostru naţional:

»Manifestul atât de mult aşteptat al comitetului central electoral al partidului naţional român a apărut Vineri şi astfel se pune capăt incertitudinei de mai îna­inte şi specuiaţiunilor pressei maghiare asupra tacticei partidului naţional român.

»Manifestul în sine este scurt, concis şi cu mult temperament conceput. Este o mică operă clasică ca stil şi ca gândire«.

»Secolul« scrie mai departe despre alegeri, constatând, că dacă ar esista li­bertatea alegerilor, Românii ar avea bune şanze de isbândă.

3 MaiU la Bucureşti. Despre serbarea Ligei, dată la aniversarea zilei de 3/15 Maiu în Bucureşti, » Voinţa Naţională* scrie următoarele :

Dacă în societatea mare bucureşteană nu s-a simţit însufleţirea, care trebuia să domnească într-o astfel de zi, cum este cea de 3 Maiu, Liga Culturală a căutat să dea acestei zile însemnătatea ce i-se cuvine.

Festivalul organizat aseară la Ate­neu a fost o adevărată, o mare şi înăl­ţătoare sărbătoare naţională.

S-au cântat cântece româneşti fru­moase. D*na Olimpia Bârsan a declamat cu atâta căldură Doina lui Eminescu, în­cât a stors lacrimi din ochii azistenţilor.

D-1 Iorga a ţinut o avântată conie- renţă, arătând însemnătatea zilei de trei Maiu şi scoţând în evidenţă deosebirea cea mare dintre revoluţia ardeleană şi cea din principate. Acolo revoluţia s-a făcut sub steagul împăratului, dar cu sufletul românesc, pentru libertatea poporului în­treg angajat în luptă. Aici însă, conducă­torii revoluţiei s-au întors dela Islaz iară acele cete, cari au urmat pe şefii ar­deleni.

Oratorul a terminat, arătând soarta dureroasă a eroului Avram lancu.

*

>Minerva«. apreciând însemnătatea zilei de 3/15 Maiu 1848, scrie între altele următoarele:

In anul acesta, Românii de dincolo serbează ziua de 3 Maiu, pe câmpul lup­tei politice, în plinul agitaţiilor electo­rale. Nici nu se putea o aniversare mai potrivită.

Amintirea idealurilor, vitejiilor şi jertfelor de sânge ale generaţiilor dela 1848 va turna în sufletele celor de acuma credinţă de foc şi putere nebiruită. Iar amintirea soiţii trădătorilor de atunci, de soiul lui Dragoş, va înspăimânta pe rătă­ciţii şi trădătorii de astăzi.

Fiecare cuvântare electorală a can­didaţilor partidului naţional, fiecare vot românesc, cucerit pentru programul dela 1881, este ca o închinare, ce se aduce memoriei scumpe a luptătorilor din 1848.

fizioterapie, ţinut la Paris în zilele de 2 Martie — 2 Aprilie ; al VlII-lea congres internaţional de zoologie, care se va ţinea de la 15—20 August la Graz în Austria; al XMea congres geologic internaţional, care se va ţinea în Stockholm de la 18—25 August st. n.

Se face apoi enumerarea lucrărilor publicate de Academie.

*

In ce priveşte biblioteca, raportorul arată, că »aceleaşi constatări îmbucurătoare, pe cari le-am făcut în fiecare an cu pri­vire la îmbogăţirea colecţiilor ştienţiflce ale Academiei noastre, le semnalăm şi de rândul acesta.

Se adună fără încetare numeroase materiale ştienţiflce, mai ales pentru stu­diul istoriei, al limbii şi al literaturii noa­stre naţionale. Cu cât colecţiunile cresc în mulţime şi în valoare, cu atâta localul se arată mai neîndestuiitor şi mai impropriu pentru buna organizare, pentru siguranţa pazei, pentru înlesnirea întrebuinţărei, şi cu atâta devine tot mai imperioasă şi mai grabnică necesitatea construirii unui local , nou, care să corăspundă la toate trebuinţele j unui serviciu atât de însemnat«. j

Spic. |i

Fie, ca biruinţa Românilor în alegeri să însemneze o garanţie mai mult pentru

| păstrarea şl înălţarea idealurilor naţionale j ale unui Avram lancu şi Simeon Bărnuţiu.

Campania electorală.Cătră Românii dela^Qdca.

După cum am anunţat,studenţii tran­silvăneni dela Universitatea din Bucureşti, au adresat o scrisoare deschisă cătră ale­gătorii români dela Ceica, rugându-i, ca să nu sprijineaseă candidatura lui Vasile Mangra.

Iată scrisoarea : î r * jRomâni dela Ceica.

In aceste zile, în cari neamul nostru este chemat a-şi arăta vrednicia şi dra­gostea sa de limba şi legea românească, ne adresăm vouă, cu toată căldura şi cu toată încrederea ce ne-o dă iubirea faţă de fraţii chemaţi, a duce o luptă sfântă, ne adresăm vouă, fraţi scumpi, muncitori cin­stiţi ai pământului, vouă străjeri pururea treji, vouă, cari aţi tost scutul de apărare al neamului românesc întreg, vouă, cari aţi păstrat neatinsă comoara moştenită dela bătrâni ai Istoriei noastre — ne adre­săm vouă şi vă zicem :

Români dela Ceica, nu ne faceţi de ruşine, soarta a voit, ca noi să trăim de­parte de voi şi norocul nostru a făcut ca noi să primim lumina şi adevărul la cel mai înalt focar al culturei româneşti, să ne pătrundem cu atât mai mult de dato- ria cărturarilor faţă de marele popor ro­mânesc, aşezat în patru colţuri ale j pă­mântului.

Români dela Ceica.

Mare a fost amărăciunea, mare a fost durerea şi mare a fost ruşinea noastră, când am aflat, că vicarul dela Orade, Va­sile Mangra a părăsit steagul măreţ şi cinstit al luptătorilor noştri şi a trecut în tabăra duşmanilor.

A venit la voi cel ridicat pe umerii voştri, a venit la voi cel hrănit şi îmbui­bat prin munca voastră plină de osteneală, a venit la voi şi v-a cerut să vă faceţi părtaşi ai păcatelor lui, v-a cerut să întăriţi şi voi contractul lui Iuda şi să-l alegeţi deputat în sfatul ţărei.

Ruşine lui I întregului neam româ­nesc îi este ruşine, că din mijlocul lui, dintre cei mai aleşi ai lui, a răsărit vân­zătorul.

Români dela Ceica, nu-1 ascultaţi şi nu-l urmaţi! Gândiţi-vă la blăstămul, ce ar cădea asupra voastră şi asupra copiilor voştri. Nu-1 ajutaţi pe duşman să se ri­dice ! Nu încurajaţi păcatul. Nu sprijiniţi nelegiuirea! Arătaţi-vă vrednici de numele vostru de Români.

Va veni la voi Ion Suciu. Pe el să-l urmaţi, căci în el suntîntrupato nădejdiile noastre!

Să rămână singur vânzătorul, să-şi vadă şi să-şi înţeleagă vina. Poporul no­stru l-a cinstit şi l-a ridicat acolo, unde poate el nu merita Dar Vas»le Mangra n-a ştiut să cunoască răsplata noastră. El nu va cunoaşte încă cinstea, ce v-aţi face-o voi, dacă l-aţi alege în parlament.

Prietinii duşmanilor noştri nu ne pot fi prieteni.

Jos cu e l ! Jos cu vânzătorul! Jos cu călugărul fără suflet ! lsgoniţi-1 dintre voi. Nu-i daţi voturile voastre !

Vă rugăm şi vă conjurăm în numele sfintei suferinţe, prin care a trecut acest nobil neam românesc.

Nu vă faceţi pe voi şi nu ne faceţi pe noi de ruşine Strigătul vostru să fie : Jos Mangra ! Trăiască Suciu !

Dumnezeu să vă ajute în lupta, ce vă aşteaptă!

Bucureşti, in sfânta zi de trei Maiu 1910. Studenţii transilvăneni dela Univer­sitatea din Bucureşti.

*

In Lugoj.

Cardidatul partidului muncii în cer­cul Lugoj, fostul ministru de justiţie Plosz şi-a ţinut alaltăeri vorbirea de pro­gram în Lugoj.

Despre chestiunea naţionalităţilor a zis următoarele: «A doua chestie de im­portanţă este a naţionalităţilor, care nu se va putea rezolva nici odată, dacă ple­căm din punctul de vedere, ca naţionalită­ţile să fie maghiarizate cu ori-ce preţ şi cu ori-ce mijloace». Vorbitorul consimte întru toate cu contele Ştefan Tisza, că faţă de naţionalităţi trebue să ne punem pe punctul de vedere al frăţietăţei şi să pretindem numai decât, ca ei să se sim­ţească ca cetăţeni ai patriei, fără nici un gând ascuns. Doară au luptat şi cetăţenii de diferite limbi contra duşmanului comun al patriei şi ast-fel trebue să fie cu pu­tinţă, ca să ne unim şi pe terenul desvoi- tărei noastre paşnice.

Nu-i vorbă, frumoase vorbe, numai cât d-1 Plosz n-a spus, ce cere Tisza, — deşi cum vedem — îi este aderent: sinu­ciderea noastră politică şi ca urmare a a- cesteia ticăloşirea noastră.

Asta să o fi spus d-1 Plosz alegăto­rilor români din Lugoj şi jur.

*

Moarte şi bătăi.

In comuna Bata s-a întâmplat o cioc­nire sângeroasă între partizanii lui Iusth şi ai lui Kossuth. Alegătorii înfuriaţi s-au folosit de revolvere. Rezultatul a fost un mort şi trei răniţi de moarte.

— In Félegyháza s-a întâmplat o bătaie sângeroasă între iusthişti şi alegătorii gu­vernamentali.

— La satul Csarnago ţi. Sátoralja­újhely) vre-o zece feciori, înmarmaţi cu coase, au atacat suita secretarului de stat Kazy, care-şi face turneul prin cerc. Un fecior a ridicat coasa asupra lui Kazy, dar a retras-o, fiindcă Kazy l-a ameninţat cu revolverul. Gendarmii l-au arestat. Suita lui Kazy a fost apoi bombardată cu pietri.

*

In cercul Dobrei.Candidatul cercului Dobrei, în afară

de partide, Moskovitz a adresat o scri­soare la mai mulţi fruntaşi aderenţi ai săi din cerc, în care declară, că îşi re­trage candidatura, căci nu voieşte să ză­dărnicească învingerea maghiarimii din cerc.

Un motiv mai mult, ca alegătorii ro­mâni din Dobra să se grupeze unul ca unul în jurui candidatului naţional, a ase­sorului Nicolae Ivan.

Femeile române din Aradcâtrâ mecenatul Stroescu.

Sub impresiunea puternică a mărini­mosului dar de 100,000 coroane, făcut de marele nostru mecenat Vasile Stroescu pentru zidirea şcoalei superioare de fete din Arad, comitetul reuniunei femeilor ro­mâne aradane, întrunindu-se alaltăeri în­tr-o şedinţă extraordinară, a adresat d-lui Vasile Stroescu ia Davos-Platz următoa­rea adresă de mulţumită:

»Comitetul „Reuniunei femeilor ro­mâne din Arad« întrunit astăzi în şe­dinţă extraordinară, pentru a lua la cu­noştinţă nobilul obol de o sută de mii de coroane, primite pentru fondul zidi­re! unui local de şcoală superioară de fete, — profund mişcat şi emoţionat de această măreaţă dovadă a iubirei de neam, ce o manifestaţi în grelele îm­prejurări, în cari ne găsim, cu atâta înaltă înţelepciune şi cu o aşa sublimă dragoste frăţească, se face interpretul întregei românimi din Arad şi împreju­rimi, surprinse şi uimite de acest dar norocos, ce vine ca o minune dumne zeiască, să ne întemeieze un templu de cultură, aşa de avid dorit şi aşteptat, — şi vă roagă să binevoiţi a primi expre­sia celei mai curate şi nemărginite re­cunoştinţe împreună cu călduroasele şi afectuoasele lor mulţumiri.

»Comitetul vă mulţumeşte de ase­meni pentru omagiile, ce le aduceţi tu­turor femeilor, ce conlucrează la opera aceasta, încredinţându-vă, că îşi va da toate ostenelile a se face vrednic de inte­resul deosebit, ce purtaţi pentru frumo­sul scop ce urmăreşte şi vă toasrâ în acelaşi timp să ie acordaţi marea ia- voare de a boteza viitoarea şcoa*ă de fete, — »Şcoala superioară de fete Va* sile Stroescu«, pentruca numele acesta săpat pentru totdeauna în inimile noas­

tre, să poată astfel rămânea de-a pu­ruri simbolul ocrotitor al templului a* cestuia de lumină, a fiicelor noastre, cari numai datorită gestului D-voastră neînchipuit de înţelept, vor fi de acum înainte salvate cu grije de primejdia culturei străine, care ne îndepărta ck eăminuri adevăratele soţii şi mame ro­mânce.

»In adăstarea răspunsului Domniei Voastre, binevoiţi vă rugăm a primi,îm­preună cu distinsa noastră considera- ţiune încă odată recunoştinţa şi viile noastre mulţumiri...

Letiţia Oncu, preşedintă. Sofia Pop, casieră. Sofia Heleş, v.-pteşedintă. Sever Bocu, secretar.

Membrele din comitet: Marilina Bocu, Oetavia Ciuhandu, Anna Demian, Lucreţia Herbay, Adriana Ispravnic, Zina Moga, Io- vana Netneth, Aurelia Petrau, Eugenia C, Pop, Elena Raicu, Iustina Serban, Livia Vuia.

*

In aceiaşi şedinţa s-a hotărât, ca zi­direa noului internat, în urma acestui mă­rinimos dar, sa se înceapă deja în toamna anului curent.

„Vitejie“ gendarmerească. 1Arestarea şi şicanarea unui geolog din Românii.

Din Hunedoara ni se denunţă, deşi cam cu întârziere, un act de »vitejie« să­vârşit nu de mult, faţă de un supus strein, un distins membru ai institutului geologic din Bucureşti, «'are constitue un caz de tot ruşinos în istoria mai recentă a nu­meroaselor şicane, pe cari trebue să Ie su­fere nu arareori poporaţiunea ţarii noa­stre şi chiar şi streinii, cari ne vizitează, din partea gendarmilor împănaţi. Se ştie că de câţiva ani încoace există legături de reciprocitate între institutele geologice din Bucureşti şi Budapesta, în urma cărora membrii acestor institute trec dintr-o ţeară în cealaltă, ca să facă studii geolo­gice, îmbogăţindu-şi astfel reciproc cuno ştinţele. Nimic mai natural decât aceste legături, cari există şi trebue să existe irv tre state civilizate ! "y

Bazat pe aceste legături şi înzestrat/ cu toate documentele necesare, membrul| institutului geologic din Bucureşti, d-1 Dr, ) Reinhardt (de origine Helveţian) a trecut graniţa României, venind la Topliţa (corn tarul Hunedoarei) ca să facă în ţinutul acesta studii geologice. Era tocmai în pri­ma zi a Paştilor româneşti. La denuuţul nu ştiu cui notarul satului a trimis gen- garmi în urmărirea savantului, cari l-au şi arestat imediat pe d-1 Dr. Reinhardt, ducându-1 la casa comunală. Surprins de această primire neaşteptată, Dr. Reinhardt s-a legitimat, prezentând toate docuraen- tele sale, intre cari paşaportul său ia re­gulă şi două recomandaţiuni cătră autori­tăţile locale şi anume o scrisoare maghiari a directorului institutului geologic din Bu­dapesta, Dr. Loczy, şi o altă scrisoare di&| partea consulatului român din Budapesta/!

Aceste documente, cari în altă ţeariJ cu pretenţii de civilizaţie ar fi făcut pel notarul comunal şi pe gendarrai să-şi | ceară scuze de la cel arestat în mod voi-1 nic pentru regretabila lor eroare, n-a amil) însă nici un efect, ba din contră a avut drept* urmare, că d-1 Dr. Reinhardt a fost luai de gendarmi între suliţi şi dus pe jos, ca un criminal de rând. timp de 4 ceasuri până la Hunedoara.

Sosiţi după un marş obositor într-o zi de mare sărbătoare românească în Hu­nedoara — o nouă surprindere! In loc ca d-1 Dr. Reinhardt să fie pus pe picior li­ber a f< st aruncat în temniţa ordinară unde împreună cu doi pungaşi a trebui să petreacă trei sile.

Văzându-şi desconsiderate documen­tele sale, d-1 Reinhardt a denunţat tele­grafic direcţiunei institutului geografic hui Budapesta arestarea sa volnică. A şi sosi îndată răspunsul subdirectorului instituhj f lui, prof. Dr. Schafarczik, prin care se con­firmă identitatea celui arestat, cerându-se eliberarea lui — dar răspunsul aeesta n’a fost luat în seamă. La o a doua telegramă adresată de d-1 Reinhardt aceluiaşi institut a sosit un analog răspuns dela însuşi di*

G A Z K T A T R A H 8 I L V A N I K I P a g . 3.Nr. 99 1910.

; rectorul Loczy — cu acelaşi rezultat însă, Deabea după a treia telegramă, la care a râspuns însuşi ministrul Khuen, d-1 Dr. Reinhardt a fost liberat, după ce a stat aproape trei zile şi trei nopţi în societa-

I tea unor pungaşi ordinari. A mai restat numai, ca în timpul acesta să fie bătut şi pă'muit, cum au păţit-o ceilalţi doi pun­gaşi la interogatoriile ce li-se luau zilnic de cătră şeful gendarmilor în prezenţa sa,

>1 ca dânsul să guste din toate bunătăţile ce ne sunt hărăzite din partea »păzitorilor« ordinei şi siguranţei publice în patria noastră.

Aceasta este descrierea autentică a păţaniilor regretabile ale d-lui Dr. Rein­hardt şi nu putem încheia aceste espuneri fără a nu ne esprima resentimentul nos-

. tru faţă de ruşinea, ce a adus-o asupra ţării noastre această nouă »vitejie« gen- darmerească. Invităm pe d-1 Reinhardt, care de-altfel n’a voit să iese în publicitate cu păţania d-sale, ca să denunţe acest fapt forurilor competente, nu pentruca cei vi­novaţi să-şi primească pedeapsa (căci ast­fel de »vitejii« gendarmăreşti la noi nu se

lţtea pedepsesc), ci pentru a atrage aten­ţiunea ministrului de interne ungar asu­pra astorfel de şicane, care numai onoare nu iac ţări*.

P.

Scrisoare din Maramurăş.— Maiu c.

In Slatină ! în Slatină !Acolo, pe o colină înaltă în mijlocul

satului, ce Creatorul a aşezat-o ca loc de odichnă scumpelor oseminte a celui mai mare părinte al neamului nostru, a feri­citului Mihciil Pavel, nemuritorul episcop de Oradea-mare.

Pe această colină se înalţă maies- toasa biserică, cu privirea spre râul repede Tisa, ce poartă pe undele sale falnicii brazi din munţii ţărei Maramurăş, şi unde sub ţaţa altarului se odihnesc acele osă- rainte, ce odinioară au purtat sarcina unui popor întreg, persecutat de maşterajoarte.*

In acel locaş sfânt s-a adus în Du­mineca Tomii prima jertfă Părintelui ce­resc de cătră tânărul ostaş a lui Cristos, d-1 Atanasiu Doroş, fiul harnicului proto­pop Joan Doroş, carele a dat fiilor şi fii­celor sale o adevărată creştere româ­nească, vrednică de urmat!

înţelegeţi şi vă plecaţi 1...Adecă voi, unii dintre preoţii de pe

aceste plaiuri, cari nu vă cinstiţi graiul strămoşesc, dar în schimb nici pe voi nu vă cinsteşte nime! Aşa e. Cine se lapădă de sine, lăpădat să fie şi de a lţii!

Des-de dimineaţă se îndreaptă mân­drul popor de p^ toate stradele cătră bi­serică. Bătrânii încărcaţi de anii vieţii se urcă mai lin pe înalta colină, iar tineretul ca neşte fluturei sbura în cete, mai re­pede, să vadă pe acel tânăr ostaş al lui Cristos, carele azi întră în via Domnului ca lucrător.

Sfânta slujbă a fost celebrată de trei preoţi : N. Doroş, V. Horea şi A. Doroş.

întreg poporul din sat şi din preju- Time, îmbrăcat sărbătoreşte, în irunte cu ioteligenţa, a luat pprte la frumoasa so­lemnitate a primiţiei fiului iubitului nos­tru protopop.

Cântările au fost executate cu o e- vlavie impunătoare de corul tinerimei din loc, înfiinţat de 2 ani de tânărul A. Doroş.

Apoi la sfârşitul sfintei slujbe s a urcat pe amvon părintele N. Doroş şi rosti o frumoasă predică ocazională cu începu­tul: «Uei-ee samănă în lacrimi, săcera-vor iîn bucurie». Ps. 125.

Această vorbire a străbătut la inima ascultătorilor, încât a stors din ochii mul­tora lacrimi de bucurie.

După sfânta slujbă, care s-a terminat cătră 12 oare, a urmat prânzul festiv, cântându-se înainte un puternic Cristos a în iia t!

In urma urmelor, a sosit între noi, pe neaşteptate şi jupânul «dans», carele a zăbovit cu noi până în zorii dimineţei, —

' adueând cu sine o straiţă plină de jocuri româneşti şi nici un «ciardaş», spre bucu­ria tuturora.

Jocurile s-au început cu drăguţa ^Ardeleana» şi s-au sfârşit cu moşul «Ap-

Mnescuh jocul vitejilor din munţii Mara* murăşului.

Ş T I R I .— 5 Maiu t.

Planul călătoriei în Bosnia a Maj Sale Monarchului nostru s’a stabilit definitiv. Trenul regal va sosi în 30 Maiu dim. la oarele 5 în gara Bosna-Brdd. Aici va avea loc o primire oficială. Trenul regal va trece apoi prin staţiunile Doboj, Zenica şi Visoka, unde vor avea loc deasemenea primiri ofi­ciale, şi va sosi la oarele 3 p. m. în gara din Serajevo. Intrarea în oraş se va face cu mare pompă. Maj. Sa va lua locuinţa în Conac. Seara serenadă militară şi mari artificii. A doua zi, în 31 Maiu, vor avea loc recepţiunile. După amiazi Maj. Sa va vizita oraşul, iar seara va avea Ioc un di­neu. In 1 Iunie se va ţinea o mare revistă militară. In 2 Iunie Maj. Sa va vizita îm­prejurimile oraşului, iar pe 3 Iunie e fixată plecarea Maj. Sale.

Şedinţa intimă a Academiei. Luni după amiazi Academia română a ţinut şedinţă intimă. In această şedinţă, d. A. Saligny preşedintele Academiei, care s’a înapoiat eri dela Paris a declarat, că a văzut în capitala Franţei pe d. D. Sturdza şi, că fostul preşedinte de conziliu a cărui să­nătate s’a restabilit pe deplin, se va în­toarce în ţară la 20 ale lunei c., pentru a lua parte la şedinţele Academiei. S’a dat apoi cetire mai multor rapoarte de admi­nistraţie interioară, după care membrii Academiei au trecut în secţiuni şi comi- siuni, spre a se ocupa cu lucrări specale.

La telegrama, pe care Academia a expediat-o, cu ocazia deschiderei sesiunei generale, M. S. Regele a binevoit a răs­punde următoarele :

Ca în totdeauna primesc cu deosebită plăcere şi mulţumire omagiile Academiei. La rândul Meu, Vă aduc cele mai bune urări pentru un bun spor al lucrărilor Domniilor Voastre în această sesiune ge­nerală. CAROL.

Manevrele imperiale. Din viena se a- nunţă, că anul curent manevrele mari de toamnă ale armatei austro-ungare se vor ţine în partea nord-esticâ a Ungariei şi a regiunilor învecinate din Galiţia. Pregăti­rile au început de pe acum. Funcţionari ai Curţei imperiale din Viena au plecat la Bartfeld pentru a lua dispoziţiunile nece­sare la aranjarea cartierului general al Monarchului şi ai principelui moştenitor. Maj. Sa se va stabili ia Sztropko, iar ar- chiducele Franz Ferdinand la Felsovizkosz

Prlncipels Garol al Bominiei în aero­plan. Luni, după prânz, aviatorul Osmont a făcut pe platoul Cotroceni patru fru­moase sboruri cu aeroplanul său. Primul sbor l-a făcut singur, la al doilea a luat ca pasager pe d-1 Visoski, la al treilea a luat pe un alt pasager, în sfârşit la al pa­trulea sbor a luat ca pasager pe A. S. R. Principele Carol, făcând o escursiune până la Satul-nou şi înapoi. A. S. R. a rămas cu totul încântat de această călătorie aeriană. A asistat un public nuinăros la aceste interesante sboruri.

0 conferinţă a pressei. d -i deputat rProcopiu, preşedintele Sindicatului ziariş­tilor din România, a plecat la conferinţa, pe care o vor ţine preşedinţii asoc'aţiu- nilor pressei, în vederea akătuirei progra­mului definitiv pentru congresul interna­ţional al presei, ce se va ţine anul viitor la Roma.

Funeraliile Regelui Eduard. Fostul preşedinte al Statelor Unite, Roosewelt, a sosit Luni împreună cu familia sa la Lon­dra, însoţit de Lord Dondonald. care s’a dus, după ordinul Regelui Gheorghe al V. pănâ la Quensborougb, ca să întâmpine pe fostul preşedinte al Statelor Unite. D. Roo- sevelt a fost salutat la gară de ambasa­dorul american şi întregul personal al am­basadei, precum şi de un mare număr din­tre membrii coloniei americane, fîn dimi­neaţa Regele Gheorghe al V-lea a primit pe d. Roosevelt în audientă. Convorbirea a ţinut aproape un ceas. Apoi fostul pre­şedinte al Statelor-Unito s’a dus ia palatul Buckhingham, spre a vedea corpul fostului Rege Eduard.

Printre cele dintâi corome depuse în sala tronului se găseşte o mare coroană de iris şi de laur, cu panglici în colorile austriaco, trimisă de Maj. Sa Monarhul nostru.

Pentru masa studenţilor romani din BraşOV au mai întrat dela :

D-1 loan Sch'opu, paroch în Crizbav, în amintirea şcolarului Ghiţâ Zătieă din Bod suma de 10 coroane.

Primească generosul donator since- rile noastre mulţămite. — Direiţiunea ţcoa- lelcr medii gr. or. rom. din Uraşoo.

1. T. Pane. Odlimitarea frontierei din spre Romă-! nia. Din Cernăuţi ni se scrie: Conform în-

ţelegerei stabilite între statul austriac şi cel român, se va face în curând revizuirea delimitărei frontierei austro-române, înce­pând dela punctul rusesc Noua-Suliţă pănă la frontiera ungară. Comisiunea specială, însărcinată cu desăvârşirea acestei revi- ziuni va fi compusă din delegaţi, aparţinând ambelor state. Cu această ocazie se vor delătura diferendele ivite la graniţă, în ce priveşte delimitarea teritoriului. Se asigură, că comisiunea de revizuire, — căreia vor aparţine din partea Austriei un înalt func­ţionar administrativ, un reprezentant al statului major, 4 ingineri hotărnici şi un număr egal de delegaţi români, — va sta­bili un acord pentru regularea definitivă a râului Suceava, dela Iţcani pănă la Chi- lişeni. Se ştie, că acest râu formează linia de frontieră între Austria şi România. De­legaţii români sosesc în ziua de 18 Maiu st. n. ia Cernăuţi, când se vor începe ope­raţiunile de revizuire.

Turneul d nei Agata Bârsescu în Bu­covina. Celebra tragediană română, d-na Agata Bârsescu, a făcut împreună cu soţul ei, d-l Const. G. Radovici, un turneu artis­tic în Bucovina, dând trei reprezentaţiuni îu oraşele Suceava, Rădăuţi şi Cernăuţi. Pretutindeni marea artistă a fost obiectul unor grandioase manifestaţiuni de simpa­tie din partea publicului. In Cernăuţi ambii artişti au reprezentat piesele »Două su­flete«, »In ceasul din urmă« şi »Concina« lui V. Alexandri.

Cursuri pentru lărgirea cunoştinţelor.Dela d-1 inspector şcolar Dr. Pintér primim spre publicare următorul a v iz : Cursurile obicinuite anuale pentru lărgirea cunoş­tinţelor, cari se ţineau în vacanţele cele mari cu învăţătorii, învăţătoarele şi con­ducătoarele azilelor de copii, nu se vor ţi­nea anul acesta, în urma unui ordin recent al ministrului de culte din cauza stării de ex-lex.

Serbarea Uniunei federale a societăţiide gimnastică. Ministrul de războiu al Franciéi a prezidat alaltăieri serbarea Uniu­nii federale a societăţilor de gimnastică din Franţa în oraşul Saint-Quentin. Mai multe societăţi din streinătate erau repre­zentate. Printre cei decoraţi cu acest pri­lej, se află şi d-1 colonel Petrescu din Bucu­reşti, care a fost decorat cu palmele aca­demice.

Bancnote româneşti falsificate în Bul­garia. Poliţia buigară a arestat pe doi în­drăzneţi falsificatori de bancnote, în cea mai mare parte româneşti şi sârbeşti. E o afacere, care produce mare senzaţie, căci totalul bancnotelor falşificate atinge suma de un milion şi jumătate. Bancnotele ro­mâneşti ialşificate sunt de 100 de lei. Unul din cei arestaţi e un oarecare Velicu, ma­cedonean expulzat din România. El ţinea în arendă o moşie în apropiere de capi­tală şi instalase acolo un atelier pentru practicarea tăişurilor. S-au găsit toate ti­parele pecari le-a folosit la falsificarea banc­notelor. Velicu susţine, că banii de cari avea să beneficieze erau destinaţi cauzei macedonene.

Senatul turcesc nu modifică constitu­ţia. Senatul Turciei a respins modificarea constituţiei, adoptată de Cameră, după care 2/3 dintre senatori ar trebui aleşi. Sena­tul a adoptat principiul, ca toţi senatorii să fie numiţi de Sultan.

V a r ie tă ţ i.

Eduard V il şi mâncările.— Defunc­tul rege al Angliei trece drept unul din cei mai competenţi în arta eulinară. Gus­turile sale erau foarte fine şi admirabila iui poftă de mâncare ii permitea să ia parte la mesele cele mai copioase.

Mesele regelui Eduard erau astfel al­cătuite: la 9 dimineaţa j-se servea în ca­binetul său de lucru ouă, carne rece şi pâne prăjită stropită apoi cu ceai.

La două oare, dejunul cu trei sau patru feluri de mâncare. La 5 oare ceai şi prăjitură.

La şeapte seara un supeu uşor, cu carne rece. La 12 noaptea un supeu »se­rios« cu diferite feluri de mâncare şi şam­panie.

Cafeaua o lua cu coniac şi fuma ha­vanele, pe care le fumează şi împăratul Wilhelm II al Germaniei.

*

Săpături archeologice. — Cu ocazia unor săpături făcute în apropierea oraşu­lui german Aachen de profesorul Schmid s-a descoperit un templu roman din anul 80 după Christos.

S-au găsit în sala sanctuarului exce­lente picturi de păreţi, plachete de bronz şi monede din timpul Antoninilor.

Templul era închinat lui Genino Var- neni, după cum reese dintr-o inscripţie.

Localitatea Varneni se afla situată lângă marea şosea militară, care ducea dela canalul Mânecei prin Belgica peste Limburg la Duren şi Colonia. Ea a fost în posesiunea romană până în a doua jumă­tate a veacului al Iil-lea.

ULTIME ŞTIRI.LufiOŞ, 18 M a iu . D r. A u re l V la d

a s o s it a ic i şi a s o lic ita t o în tre v e d e re cu fiş p a n u l c o m ita tu lu i p e n tru a re ­c la m a c o n tra a u to r i tă ţ i lo r loca le d in C aransebeş, T e re g o v a şi M e had ia f c a r i i ’au îm p ie d e c a t a-ş i ţ in e d is c u rs u r ile în a in te a a le g ă to r ilo r .

Budapesta, 18 M a iu . E r i în a in te de a m ia z i M a j. Sa M o n a rc h u i a t r e ­c u t în re v is tă t ru p e le g a rn iz o a n e i d in B u dap esta . U n p u b lic fo a r te n u m ă ro s a a s is ta t la această pa radă .

Budapasta, 18 M a iu . O d e p u ta - ţ iu n e a a le g ă to r ilo r s lo va c i d in S lia c i s ’a p re z in ta t a s tă z i la fo s tu l m in is tru de in te rn e K r is to f fy şi i-a o fe r it ca n ­d id a tu ra . K r is to f fy a a c c e p ta t şi a d e c la ra t, că n u se v a a lă tu ra la n ic i u n p a r t id .

Strelit, 17 M a iu . F o s tu l d e p u ta t M ila n H o d ja , c o n d u c ă to ru l S lo v a c ilo r , v o in d să-şi ţ in ă d is c u rs u l său în a in ­te a a le g ă to r ilo r în t r u n iţ i , acum pe n ­t r u a t re ia oa ră , d u p ă ce de do uă o r i a fo s t îm p ie d e c a t de a u to r ita te a lo ­ca lă, de -ab ia a în c e p u t să ro s te a scă câ te va c u v in te în tro d u c ă to a re , şi su b ­p re fe c tu l, ca re as is ta la în t ru n ire , a în t re ru p t pe v o rb ito r , 1 a o p r it să m a i vo rbească ş i a d e c la ra t în t ru n ire a d i- s o lv a tă . L u m e a p e r iz s tâ n d a ce re co n ­t in u a re a d is c u rs u lu i şi re fu z â n d a se în d e p ă rta , s u b p re fe c tu l a o rd o n a t ja n ­d a rm ilo r a îm p ră ş t ia a d u n a re a . J a n ­d a rm ii cu b a io n e te le la puşcă au fă c u t un a s a lt a su p ra a le g ă to r ilo r ş i i-a u r is ip i t în to a te p ă rţile .

Gonstantinopol, 18 M a i. Se s v o - neşte , că m in is t ru l de ră z b o iu va o r ­dona c o n c e n tra re a re z e rv e lo r c o rp u ­lu i IV de a rm a tă , sp re a le t r im i te ia f ro n t ie ra grecească. E r i au p le c a t şase b a ta lio a n e d in g a rn iz o a n a lo ­ca lă sp re S a lon ic . E9 te p ro b a b il, că ele v o r f i d ir i ja te la g ra n iţa G re c ie i. F lo ta tu rc ă a p r im it in s t ru c ţ iu n i să p lece sp re m area Egee.

Roma, 18 M ai. D ire c to ru l o b se r­v a to ru lu i, p r in t r -o n o tă a d re sa tă z ia ­re lo r, d e c la ră , că du p ă u lt im e le ob - s e rv a ţ iu n i ş i ca lcu le , e exclusă posi­bilitatea trecerei pământului p r in coada cometei Halley.

C oada a r f i p re a s c u rtă , ca o asem enea în tâ ln ire să se p ro d u că .

Londra, 18 M a iu . D in c e rc u r ile d ip lo m a tic e se a n u n ţă , că re g e le E d u ­a rd a r f i lă s a t un te s ta m e n t p o lit ic , p r in ca re se s ta b ile sc un e le d ire c t iv e re la t iv la p o lit ic a A n g lie i. R ege le E d u ­a rd î l ro a g ă pe u rm a ş u l său să m e n ­ţ in ă c o n v e n ţiile ce le -a în c h e ia t d â n ­su l cu une le d in t re p u te r ile c o n tin e n ­ta le , sâ pă s treze ş i fa ţă de p u te r i le t r ip le i a lia n ţe o a t i tu d in e co re c tă ş i să conducă p o lit ic a e x te rn ă în co n ­fo rm ita te cu p r in c ip ii le ce c o n tr ib u e ia m e n ţin e re a păcei. R ege le ş i-a e x ­p r im a t adeseori sp e ra n ţa , că va sos i t im p u l, când to a te p u te r ile eu ro p e n e se v o r ocupa cu succes de re z o lv a re a c lie s tiu n e i de sa rm ă re i.

Proprietar : Dr. Aurel Mureşianu. Succesorii.

Redactor response loan Spuderea.

Dr. E N E A NICOLAîn Karlsbad

s-a mutat în casa »Billi otiu lângă SprudeJ.

Pagina 4 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 99 -1910.

Grand Hotel „SAVOY“Budapest, VIII. lózsef-Körut 16în nemijlocită, apropiere de „Nemzeti színház“.

C e l m a i fru m os şi m a i m o d e rn h o te l d in cap ita lă . 120 de

od ă i şi sa loane. în c ă lz ir e c en tra lă cu abu ri, lu m in ă electrică,

A s c e n s o r . A p ă r e c e şi ca ld ă în to a te o d ă ile . O dă i d e la 3 cor.

=z în sus. S u fra g e r ie d e p r im u l ran g . 11

i?1 Jt1' f ? ' iî-î if, § 1* I jP P

G H E T Eoriginal americane pentrn Dame, Domni, Copii,

P & p u e l albi de atlas1 P ă | iu e i albi de dans- P a p u c i de gimnastică P a p u c i călduroşi de P a p u c i de postav. C h e t e cu ţug C h e t e de voiaj

C ls m e de lucru C la m e Hal >na. C ia m e de vânat. C la m e de călărit. C a m a s e ( « a l o c iC h e t e cu şiuoire

H C S * p e n t r u D a m e D o m n i ş i C o p i i . 1

Calitate solidă, — Magazin de încălţăminte. — Mare asortiment-Atelier modern Alfred Ipsen KrOUStadt, S ™ ®

' S t r a d a V ă m i i \ r . 3 6 , (V la - a - v ia d e c a f e n e a u a T r a n s i l v a n i a . )

Preturile netto cassa,

căinc5o

CD«CD

>— <

f--»->CDt-i

fH

Nicolae BaleaMăiestru pantofar Braşov, Strada Orfanilor Nr. 2. aproape de piaţa M2re nssg-zin, detot feliui da încăl­ţăminte, lucru de

m a re . R e e o m â n d ă tot- ie -m l de în ălta m in te — pentru bărbaţi, dame şi co­p ii, mare asorti­ment de gbiete se­zon de vară.

mană bun şi cu preţuri foarte re duse. Ocazia ce?, favorabi'ă pentru de a cumpăra ce-e

m a b u n e , m a i d u ra b ile u ş o a re şi p lă c u te în c ă lţă m in te p e n tru to a te se zoane 'e cu p re tu r i le ce le m a i red use n u m a i în d e p o s itn l d lu i p a n to fa r B a b a , S3 p o t găs i.

— B raşov . Strada-O rfan ilor nr. 2 . —

CD<+1-Í*s

Î3CD

OO SD lZI in

Preţurile netto cassaT uturor acelora cari călătoresc sfeu se reîntorc acasă din România li-se reco-

mandă Schimbătoriade bani la Tutungeiia d-iui

? 11 sdpa' i otazia% > %

omp.

de a lu a p a r te la lo te r ia C la s e i I .

a 26-lea Loterie de clasă rei. u i ,C o l e c t u r ă p r i n c i p a l ă

Joliiis Friede & CBraşov, F i l a S in

M a femei Nr. 36. M a MM Nr. 1.Recomandă leşuri de Clasa I a a căror tragere ya li în

19 ş i 21 la iu a. c.1/ H o r ig . lo s , y 4 lo s , 7-2 lo 9 ’ V i ^os

cu p re ţu l de . K 1-50, K 8- K 6 — K . 12 —

Dumitru Popp,Zaraf, Strada Hirşer Nr. 4 Braşov.

C o m a n d e le se esecu tă im ed ia t,

dacă se tr im ite p re ţu l lo su rilo r/ sau se tr im it cu

1 Fabricile unite de Parchet soc. pe acţi*iii7!m Budapest V., Lipot-köa*ut 3 3 » |U:j Furnisează ori-ce cantitate de parchete de stejar şi de fag, aşezate sau [vj neaşezate, în modele dela cele mai simple pănă la cele mai bogate, p (-ţj c u preţurile cele mai ieftine. «1Lip Pentru Ardeal a se adresa la representantul nostru ||

|| In g in e u r A . H irsch fe id , T e n ts c h g a s s e 2 — 4 . §

j=j Sibitu — Nagyszeben.

IMPRIMATE, CAR ŢIştientifice, didactice şi lite­rare. — STATUTE, — foi periodice, Preţuuri curente Protocoale tabelarice, tot feliui de Invitări ia petre­ceri, logodnă, cununie, în colori şi simple, lucrări artistice esecutate modern. Toate comandele vor fi punctual, grabnic efeptuite cu preţurile cele mai con- ........... veniabile. ........ "Atelier de arte grafice siabifimenf nou arangiatcu cele mai frumoase litere

^7

Târgul Inului ur. 30. 5 ÍBiroul Tipografiei în curte eî. 1.

ARTA

SI PROGRES

3 3Telefon inter. i r . 226.Aici se efeptuesc toate comandele.

A c e s t s ta b ilim e n t este a ra n g ia t â in n o u cu u n b o g a t a s o r t im e n t de m a te r ia l, cu cele m a i fru m o a s e şi m a i m o d e rn e c o rp u r i de lite re , p ro v ă z u t cu to a te m ijlo a c e le te c lm ic e i t ip a r iu lu i, a s tfe liu în c â t ne -a f lf tm în p lă c u ta p o z iţ ie de a p u te a sa tis fa ce pe te re n u l a r te lo r g ra fice , şi ce lo r m a i ra f in a te d o r in ţe F ă r ă c o n c u r e n ţ ă , la n í v ó u l re c e ru t de t im p u l p re z e n t s ’a a v â n ta t T ip o g ra fia A . M u ră ş ia n , p r in n o a u a a r a n g ia r e . M u n c ito r i e x p e r ţ i, p u te r i de p r im u l ra n g . De acea ne este p o s ib il a p re g ă t i u rg e n t ş i cu a c u ra te ţa o r i ce lu c ra re c â t de e x tin se , o p u r i, Is to r i i , v o lu m e , m o n o g ra fii, ş i t o t fe l iü l de lu c ră r i c â t de c o m p lic a te la n o i se

■■ e fe p tu esc p ro m p t, cu fe b r ilă iu ţe a lă , g u s t şi fru m s e ţe a r t is t ic ă , P re ţu r i m o d a ra te . zzrzzs& r N e r u g ă m p e n t r u s p r ig in i r e a b in e v o i t o a i e p r in d es e c o m a n d e . ^T o a t e c o m a n â e le , s c r is o r i le , m a n d a t e le ş i b a n i i , s u n t a s e a d r e s a d i r e c t I a :

iirrmTaAwVriA. láínmáxi iii îifcDirecţiunea Tipografiei Mureşian Braşov

LUCRĂRI PENTRUbănci, Bilanţe, Libele de depuneri esecutate artis­tic în toate culorile după dorinţă, Compturi, adrese Circulare,Scrisori, Firme, DIPLOME, GALANTERII,

Bilete de vizită, Logodnă, Cununie, Necroloage. Tot soiul de tabele şi anunţef, preţuri foarte moderate. Cele mai moderne tipari- ■ t.nri comerciale. ,. .:zzStabiliment de nouasortat şi arangiat cucele mai bogate garnituri

V\

T ip o g ra f ia A M u re ş ia n u , B r« şo v .