| REDACŢIUNEA, Tipográfiáéi Admiiüstrs-

iuea

BBJLŞOTi Piaţa-mare 80.Bortsoxt nefraacate am •• praaeac. — Mannaeripta nn n retrimit —

INSERATE: se primesc la Administra* ţinne Braşov şi la birou­

rile următoare:Vlana la M. Duke* N m U , Haiurlek Sdtalek, Rudo'.f Mm m . — In Buda* pa*t* la Bckateiu Beroit, Iuliua Leo-

pold, Bloekner I.PREŢUL INSERATELOR:

Un şir petit 20 bani pen­tru o publicare. Publicări

mai d au dup* tariik ţi Înrolaii.Reclame pe pag. a 3-a 1

şir 20 bani.

N U L L X X II I.Telefon: Nr. 226.

„GAZETA“ apare ZILNIC.Abonamente pfcntru Auatro-Ungar.

— - ■ pe un a n : -. ~ -2 4 cor. pe 6 luni 12 cer. pe trei iuni 6 cor. — IK-rii de Dumineod :patru cor. pe an.

PfintmRomânia si străinătate:un an 40 franci, pe ţaac luni So f-anci, pe trei luni 10 franci.N-rii de Dumineca 8 fr. an.

se poate prenumăra la toate oficiile poştale precum ţi la d-nii colectori.

Aitonauigjittil pentru Braşov:La Administraţia „GAZETEI", pe 1 an 20 C. re 6 luni 10 C. pe trei luni 5 0. Cu dusul■ c u i i Pe un an 24 Cor. Pe ( luni 12 Cor. Pe trei luni I Cor. Un exem­plar 10 bani. - Atât abonamantel* cât ţi lnaertiunile ae plătesc nainte.

Nr. 149. Braşov, Sâmbătă, 10 (23.; Iulie 1910.Intre Occident şi Orient.

— 0 scriere economică. —

Fruntaşul scriitor sas, Baronul Grustav Bedeus la însărcinarea Reu­niunii carpatine a publicat de curând o broşură economică întitulată „Der Roteturmpass und die Roteturmbahn, die Huiptlinie zum schwarzen Meere ujnd in den Orient“, care trebue să

rne intereseze de aproape şi pe noi Românii de dincolo şi de dincoace de munţi deopotrivă, căci ca linie de juncţiune ar putea să dea un nou avânt economiei noastre naţionale. Ne mirăm însă de faptul şi data apariţiunei ei, deşi autorul face un călduros apei la guvernul român, ca să construiască o noua linie de junc­ţiune peste culmea a vre-o 3 dealuri, destul de înalte şi cu terenuri mo­bile*, pentru a lega Râmnicu-Vâlcea cu Curtea de Argeş şi Piteşti direct, iar guvernului ungar pentru preschim­barea şinelor pe linia Sibiiu-Vinţul de jos în cale primară, cu şici tip 40, ca sa poată circula trenuri acce­lerate pe calea cei mai scurtă în­tre Occident şi Orient, care ar fi cu 70 km. mai scurtă decât cea pe ia Ver- oiorova şi cu 97 klm. decât cea dela 1

predea l câtră Constanţa şi 170 klm. faţă de Burdujeni pentru Berlin, pen­tru a putea atrage publicul maré in­ternaţional să viziteze munţii noştri şi frumoasa vale a Oltului.

Demn de amintire este şi fap­tul, că se cere o nouă cale ferată foarte costisitoare şi prin nimic mo­tivată României, în anul când mi­nistrul ungar de agricultură Serényi prez ntă parlamentului din Budapesta, îu legătură cu noua convenţiune co­mercială cu România, un proiect de lege, care va interzice în mod abso­lut trecerea turmelor ardelene la pă­şune în România şi se abroagă trac­tate şi obiceiuri vecbi seculare sanc­ţionate prin uz şi legi, încă pe tim­pul Aprobatelor şi Compilatelor, îu-

tre domnii Munteni şi Moldoveni cu principii naţionali ai Ardealului : George Racoţii ai If., şi Mihaîl Apafiy I, apoi între Poarta otomană cu îm­păraţii Austriei în pacea dela Carlo vitz, Passaiowits şi altele. De o parte

, se ceie sa deichidem porţi largi măr­furilor streine şi turiştilor internaţio­nali, iar de al ă zăvorirea desăvâr­şită a contactului între Românii de dincoace şi de dincolo şi nepermite* rea contactului lor decât între baio­nete şi supuşi la cele mai minuţioase întrebări la graniţă, evident pentru o conlucrare şi desvoltare pacinică între popoare!

Decât noue linii de juncţiune, în timpul când şovinismul maghiar ajutat de elemente vecinic mlădioase a putut serba cele mai mari tri­umfuri în a lovi şi zdrobi naţiona­lităţile, şi în deosebi a da lovituri vigurosului popor românesc din Tran­silvania şi Ungaria, ni se părea mai congruent spiritului timpului, dacă nobilul baron ieşja cu o propunere, ca să se detaşeze vr’un munte, d. e. Surul şi să se permute bunaora la „Va­lea lu i fra te* ca frate cu frate să nu se mai vadă, şi să nu se mai întâl­nească în calea lor.

Doar Brănenilor la alipirea lor la imperiul Austriac din zona neu­tră în care se găsiau la 1843, li s-a garantat pe vecie menţinerea lor neştirbită în folosirea pământurilor lor râmase dincolo de hotare — de asemenea la toate rectificările de graniţă dintr’o parte şi alta s-a ga­rantat folosirea neştirbită a proprie­tăţilor de o parte şi alta. Ce vor face locuitorii Avrigului, cari au păşunea în muntele Surul peste ho­tare şi alte numeroase etc., cari de asemenea au proprietăţi, păşuni, pă­duri şi munţi peste frontieră?

Apoi Mărginenimea noastră în­treagă, care de secuii îşi avea tur­mele, cire/ile şi esistenţa lor întreagă în România. Toţi aceştia prin zisul

proect de lege avizaţi numai la pă­şunile proprii ardelene, vor fi repuşi qu toţii, sau siliţi să emigreze. Deja mulţi din ei şi-au luat rămas bun pentru totdeauna dela frumoasa lor patrie Transilvania, înfiinţând sate şi colonii noue îu Dobrogea, Basara­bia, Crimea până în munţii Caucaz.

Dar să cerceteze nobilul baron sas progresul economiei de vite în satele săseşti, dela închiderea fron­tierei vitelor din România, câte vite erau în satele săseşti înainte de anul 1880 şi câte sunt încă astăzi! ? Ii putem da şi noi câteva date. Vadă câte vite sunt actualmente în Şe- limber, unde au fost decimate de pesta bovină la 1878.

In Şercaia înainte de 1880 erau 5 cârduri de boi, peste 600 cai, peste 1200 bivoliţe, astăzi abia for­mează o singură ciurdă cai, boi şi vaci Ia olaltă. S-a făcut comasarea, a dispărut până la o treime, vite cornute, la o mie cu bivoli cu tot, cai 127, dar eate ca şi dispărută cultura inului şi a cânepei. In co­muna Tuhanul vechi, cel cu pretinsa revoluţie din zilele trecute, înainte de 1880 erau peste 4000 capete de vite albe, afară de oi şi capre, acum abia trec de o mie vitele albe. Io târgul Codlea, vitele albe formau numeroase cârduri şi cu cele aproape 200 bivoliţe gunoiau livezile de pro ducea fân an de an de bună cali­tate; acum în urma comasărei, locu­itorii saşi au trebuit să introducă oi pentru gunoirea livezilor din pă­dure. Iată efectele progresului eco­nomic în vite al Transilvaniei, unde au desfacere directă şi lesnicioasă cu Budapasta, Viena, Brünn etc. şi vitele au obţinut preţuri fabulose, ne mai pomenite înainte şi chilogra- mul de carne se vinde cu 2 coroane.

Micul popor al Saşilor a putut da 20,000 emigranţi în America, iar Românii ca mai napoiaţi în cultură şi bunăstare la vre-o 80,000 suflete.

Saşii industriaşi şi meseriaşii ardeleni au fost înmormântaţi pentru vecini­ei© şi azi se făleşte Gusta v Adolf- vereinul că pot înfiinţa biserici şi comunităţi protestante evangelice în Azuga, Câmpina, Râmnic-Vâlcea etc. iar pe Săcuii pribegi, pe revoluţio­narii iui Kossuth de odinioară, bise­ricile şi şcoalele din ce în ce mai numeroase şi mai populante catolice şi calvine din Bucureşti, Ploeşti, Ga­laţi, Brăila nu-i mai încape. Cine i-a scos şi urnit pe toţi aceştia dela că­minele lor? Politica neghioabă a lui Pap Iânos, care găsise că drumul cel mai scurt între Ploeşti, Brăila şi Ga­laţi era peste Orşova, Timişoara, Se- ghedin, Arad la Sibdu şi Braşov — şi lâna excepţional se permitea a se aduce direct numai sub paza flnanţilor şi jandarmilor şi nu­mai până la spălătorii anumite. Au lovit în Români, dar au fost ruinaţi mai mult meseriaşii saşi şi secui, dar şi Românii au fost destul de pă­gubiţi. Vadă d-I baron câţi n eseriaşi saşi postăvari, flanelari, pălărieri, tâ- băcari, tălpari, curelari, căldârari, fu- nari erau în oraşele Braşov, Sibiiu, Mercurea, Sebeş, Mediaş etc. înainte de 1880 şi câţi mai sunt astăzi?! Şi totuşi, zic, deputaţii Saşilor intraţi în partidul muncii naţionale şi veci­niei m iluiţii că soartea şi viitorul Saşilor este strâns legat de soartea naţiunei maghiare şi pericolul cel mare ar fi pentru ei introducerea su­fragiului universal, egal şi secret care i-ar pune pe picior egal cu Ro­mânii.

Deci dacă este vorbă să se des­chidă nouă drumuri şi artere de co- municaţiune directă şi mai lesnicioasă între Occident şi Orient, suntem de acord şi noi pentru o muncă raţio­nală, caie să înlesnească o conlu­crare pacinică a toate naţiunile. Un esemplu straşnic de conlucare pacî- Lică ne oferă egal de frumoasa vale a Eîbei, între 2 ţări egal de desvol-

FOILETONtJL >GAZ. TRANS.«//*//*//*//*//*//*//+//*. * ' * ■*//*■"*. V* V *"* '/*/■/

„Graeca Ades, nuila fides!“Credinţa grecească nu-i nici o credinţă.

Romanii cei vechi şi după dânşii creş­tinii catolici ziceau despre Greci şi despre creştinii orientali câ n’au nici o credinţă. Zicâtoarea aceasta s’a dovedit şi faţă cu noi, Românii In nenumărate cazuri. Mai de aproape, de pildă, s’a văzut curiosul in­cident provocat chiar din senin, zilele tre­cute în portul grecesc Pireu , de cătră o bandă desechilibrata de greci faţă cu va­porul român » Împăratul Ira ia n «. Deşi trăiesc nesupăraţî, ba chiar strălucit dacă nu sute, de sigur zeci de m ii de Greci în România, unde exportul grecesc anual se urcă la zeci de milioane de lei, ce trec din bogata Românie în Grecia cea lihnită, to- tuş, palicarii voinicoşi, dar fricoşi din apa­trida« — de câte ori li se dă ocazie, va- tămă autoritatea României, în diferite chi­puri ; iar faţă cu conaţionalii noştri din peninsula balcanică comit cehe mai crân­cene atrocităţi, până şi patriarhia grecească din Constantinopole, va să zică biseri-a lui Chn'slos pedepseşte cn blăstăm, cu ca­terisire pe preoţii macedo români, cari cu­tează să slujească cre tinilor români, în limba românească ; ba în z le le aceste Pa­

triarhul grecesc a intervenit chiar la Sul­tanul în contra unui proiect de lege, prin care s’ar decreta libertatea şi independenţa bisericilor creştine de sub jugul aprope de robie a! patriarhiei care, spre ruşinea se­colului acestuia se numeşte creştină, iată dragostea, iată credinţa grecească faţă cu coreligionarii de limba românească, sau de oricare alta, în afara de a ior cea pă­sărească.

Zicătoarea menţionată — graeca fi- des, nuila fi'les, am văzut’o în zilele tre­cute ilustrată în *M inerva« din Bucureşti printr’o întâmplare, sau istorioară începută pe băncile şcoaiei d sfârşită în viaţa lu- mei mari. Personagele întâmplării sunt doi şcolari; un macedo-român şi un grec, care amândoi urmează la aceeaş şcoală în România, după cum, de fapt se întâmplă şi în zilele noastre. Rezumez istorioara în cele următoare.

intre miile de lipitori greceşti era şl familia lui Lascaride, care venind gol-go- luţ din patrida, în ţară, se alipise de com­patriotul său Stavropole*. mare proprietar şi şi mai mare asupritor a! bietului ţăran român. După poveţele acestuia, golanul Lascaride se înstărise în scurt timp, jăfuind nemi.os şi fâptuind chiar falsuri în acte publice, aşa că numele lui împrăştia prin­tre sătenii români spaimă, teroare, dar şi dorinţa de răsbunare. Lascaride însurân-

du-se avu un fiu cu acelaş nume, pe care, la vârsta cuvenită, îl dase la o şcoală ro­mână. Micul Lascaride, cât timp a fost prin cl isele primare, ba şi prin clasele in­ferioare gimnaziale nu prea avu motiv a se plânge de şicanele colegilor săi, care ca copii, nu se prea interesau de relele, ce tăcea tatăl său Românilor.

' In clasa a cincea însă lucrul se schim­bă. Colegii lui Lascaride din aceasta clasă, cunoşteau bine din istoria Românilor, ce o învăţaseră în clasa IV, relele şi nespu­sele suferinţe îndurate de cătră Români, din partea Grecilor-fanarioţi ; cunoşteau şi din auzite şi unii, cei dela ţară, ch;ar şi din văzute şicanele şi jupoielile ce le comiteau proprietarii şi arândaşii greci faţă cu Românii ; auziră de asupririle ce făcea şi tatăl lui Lascaride în satul lor. De aci se începù mai întâi o răceală, pe urmă chiar înstrăinarea colegilor români faţă cu elevul LavScaride, care era foarte jenat, când se afla la şcoală. In întreaga clasă el nu avea nici un prieten. Numai cenzorul sau monitorul clasei Gheorghe Dreptul, de origine Român din Macedonia se a<ăta cu nepărtinire, spunând colegilor săi, că dacă tatăl lui Lascaride e un pun­gaş ş‘ un escroc, nu-i drept să sufere pen­tru aceasta şi fiul lui.

Intr-o zi, după prelegeri, elevii nu plecară di i clasă, căci aveau de făcut o

judecată. Elevul Petre Băcanu arătase co­legilor săi o marcă poştală rară, care tre­când din mână în mână, la urmă dispă­ruse.

Monitorul clamei, George Dreptul, cu prudenţa şi autoritatea ce*l caracterizau» invită pe colegi să nu vorbească toţi de odată, ci să stea liniştiţi, că are să iacă ceva. Cu aceasta şi începu să caute din bancă in bancă şi găsi marca la... Lasca­ride, ascunsă într-un coiţ. Galben ca ceara şi tremurând de ruşine şi de mânie, ne­norocitul palicar voia să se apere, dar co­legii îi închiseră gura cu ocărişi cu ame­ninţări. Cenzorul interveni declarând câ va anunţa cazul d-lui profesor diriginte (de clasă), fiind aci în joc onoarea clasei, de care el este responzabil. Dar ceilalţi colegi nu erau mulţumiţi numai cu atâta, ei voiau să-i administreze Grecului o bună corecţiune fizică, însă G. Dreptul îi potoli. Atunci Lascaride, numit pungaş şi mize­rabil, ca şi tatăl său, se rugă cu Jacrămr în ochi de monitor să-i permită a vorbi ceva de-oparte. G, Dreptul conveni şi a- tunci Lascaride, cu vocea înecată în sus­pine, începu să-i spună monitorului: »Eu ştiu bine, că clasa întreagă nu mă poate suferi; numai singur d-ta eşti drept cu mine şi nu mă persecuţi, pentru că mă cheamă Lascaride. De aceea îţi de iar pe cinstea mea, pe ochii mei, în fine pe c * vreai, că nu am furat eu m a r c a , e r e -

G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 149.—1910Pagina 2.

tafcer şi de industriale, Boemia şi re- gktttl Saxoniei. O sumă mare de in­dustrii mari şi mici, fabricate şi se­mifabricate, trec din Boemia în Sac- sonia sau viceversa, în Valoare de silite de milioane coroane, pentru a-şi găsi peste frontieră ultimul lustru şi confecţionare ori perfecţiune a lor, până a se da în consumaţiune. De c& n-ar fi şi la noi aşa între 2 ţări cti necesităţi nu egale, dar de esi- genţe cu totul diferite? Transilvania cu multe şi variate materii prime, a- vi^ate mai mult?' cătră industrie şi esŞfft şi România ţeară aproape pur agricolă şi la câmpie lipsită aproape cu totul de materiile prime, dar cu o bogăţie enormă de cereale şi calea cea mai scurtă la mare !! Industria niţică săsească şi bunăstarea oraşeltfr şi orăşelelor săseşti şi săcuieşti erau bazate de secuii pe contactul şi de- buşeul la Români şi cu România.

Despre industria mică de casă a Românilor, un profund cunoscător al stărilor economice ardelene, regre­tatul Ion Hintz (sas) pe cate o nu- inia grandioasă şi cu motive vechi tracice o arată după importanţă eî, că este singură în atare să înfrunte concurenţa industriei mari de fabrică şi pe cea mică săsească, şi eâ este o industrie de mare valoare, care a- limentează o populaţiune de milioane de Români, până ce aceştia vor ră­mânea fideli portului lor naţional şi satisface multor trebuinţe ale altor mi­lioane de Saşi, Săcui, Unguri, Bulgari şi Sârbi. Şi totuşi produsele indus­triei casnice româneşti esercită asupra puternicilor zilei impresia postăvului roşu asupra bivolului.

Evident, că nu trenurile acce­lerate şi esprese şi convoiul turişti­lor internaţionali aduc bogăţia şi bu­năstarea popoarelor, deşi pot fi utile şi acelea, ci schimbul mare de pro­duse între o ţară şi altă. Deci in loc de nouă linii costisitoare şi de lux, cu milioanele ce ar cere săparea u- nor nouă tuneluri, dacă este a-se tăia dealurile respective dintre Râm­nic - Vâlcea şi Curtea de Argeş, s’ar putea face cu alt sc op, ca din partea ambelor guverne să ee facă sacrificii cu canalizarea şi împreuna­rea Oltului cu Argeşul, Rîul Doam­nei, Dâmboviţa pertru a scoborâ pe ele pe uo preţ eftin enormele mate­rii prime, ce zac in munţii noştri şi a-le îndrepta pe calea cea mai scurtă în câmpia plană şi la Dunăre şi mare, unde se simte tocmai lipsa mai mare de atari materialuri, şi a-le găsi al­tora un debuşeu şi desfacere prin porturile române pe pieţelâ străine şi îndepărtate. Esemplul esploatâfei pădurilor de pe Lotru şi ale Vrancei

etc. etc. cari zăceau şi se perele au fára de un folos pentru ninie, ar tre­bui să animeze guvernele şi pe băr­baţii de stat din toate 3 naţionalită­ţile cătra nouă cuceriri, pentru a des­chide poporului noua mijloace de e- sisteuţă la el acasă — iar nu ca să ia drumul cătră America şi. spionat şi jicnit în amorul propriu la fie-care moment. MuBţii noştri şi aşa sunt destul de frumoşi, putem să atragem cu căile ferate de astăzi mulţime de turişti, dacă mersurile lor ar fi alt­fel regulate şi combinate şi să le în­lesnim mijloacele de transport şi a- dăpostire lesnicios să în munţi şi co­municaţie uşoară.

Ioan de pe Văcărea.

G u v e rn u l ş i R o m â n ii . *K el.E rt.* e in fonhat, că guvernul lu i Khuen e n rm decis a dă ö rezolvare oarecare chestiei române. Spre acest scop va convoca cât mai curârid o anchetă. Vor fi invitaţi mai mulţi ffanta şi români, cari nu aparţin nici unui partid, spre a l i se asculta pă­rerile privitoare la o înţelegere intre Un­guri şi Pomâni. Ancheta va avea de-ocam- dată numai caracter informativ.

Cine vor fi ácéi fruntaşi, nu ne spune yKel, Ért*.

Camera. In şedinţa de eri a luat cu­vântul primministriil Ktiuen ş1 a ţinut un discurs de două oari», însoţit de dese a- probări ale maraeliicilori

Khuen s-a estins asupra mai multor chestii, dar a vorbit mái mult, în* génera- lităţi. Aşa în chestia vötulüi universal. A mai vorbit şi Apponyi, iar azi âu luat cu­vântul deialalţi deputaţi, cari au prezentat proiecte de adrese ia mesagiu.

Croaţii şl indemnitatea. Deputaţii Croaţi vor votâ proiectul de indemnitate. In de­cursul discuţiei acestui proiect vor face o decla­raţie scurtă, în care vor aceentua, că aşteaptă de ia guvernul ungar să respecteze pactrl croato- ungar. Declaraţia o va prezenta în cameră proba­bil dep. Popovici.

Suspendarea apariţiei „Luptei“.

D-1 Dr. Vasilie Lucaciu, a dat din împuternicirea deiegaţiunii comitetului cen­tral şi a clubului partidului naţional ro­mân, comunicatul de mai jos, prin care suspendă de-ocamdată apariţia ziarului > Lupta* şi â foaiei săptăniânale » Poporul Român*. Aceasta măsură surprinzătoare a fost luată în urina unui conflict ivit în­tre delegaţiunea comitetului naţional şi d-1 D. Birăuţ, care avusese până acum au­torizaţia de-a reprezenta interesele admi­nistrative ale celor două ziare. A fost un pas neiertat dela început a aduce în co­

nexiune pe d-1 Birăuţ cu numitele ziare naţionale, care iată cum Se răzbună acum.

Comunicatul este următorul:Consideraţii de ordin superior cari

ating cinstea cauzei naţionale, devenind de.o actualitate ce nu se mai poate a- mâna, precum şi realizarea unei dorinţi generale a Românilor de a organiza zia­rele partidului naţional român, din împu­ternicirea deiegaţiunii încredinţată de co­mitetul central cu conducerea »Luptei« şi »Poporului Român“ să iau următoarele măsuri:

1. S’au făcut paşii necesari pentru a se instala ateliere proprii pentru tipări­rea organului partidului naţional român. Lucrările sunt în curgere şi se vor ter­mina în curând.

2. Până când se va putea continua tipărirea ziarelor »Lupta« şi »Poporul Român« în tipografie proprie, apariţia acestor două ziare se suspendă. Pentru numerele ce nu apar în tirtpul acesta a- bonaţii vor fi despăgubiţi.

3. Delegaţiunea ia pe viitor condu­cerea şi administraţia acestor două ziare.

4. Prin urmare autorizaţia dată mai înainte d-lui Dimitrie Birăuţ ca să repre­zinte interesele administraţiei celor 2 zi­are, prin aceasta se revocă, concentrân- du-se toate afacerile administrative ale ziarelor »Lupta« şi »Poporul Român“ la adresa mai jos indicată, unde rugăm să se trimită tot ce priveşte, sub ori-ce ra­port, aceste două comunicat*.

Dacă s’ar întâmpla, după acest co­municat, să apară în Budapesta ziare cu titlul >Lupta* şi » Poporul Român«, aceste nu mai sunt organele partidului, ale co­mitetului şi clubului naţional român.

Toate ziarele româneşti dela noi şi din Regat sunt rugate sa reproducă acest comunicat.

Delegaţiunea comitetului central şi a clubului partidului naţional*român.

' • • • ” j ; . ; f ' ') ■ ■ss. Dr. Vasile Lucaciu.

Adresa ziarelor rămâne : Budapesta, V II. Rottenbiller u. 10.

D. Dr. Vasile Lucaciu a adresat lui I irâuţ următoarea scrisoare:

Domnule Birăuţ,

In urma atitudfnei ce ai aflat de bine a observa faţă cu redacţia »Luptei«, prin aceasta îţi aduc la cunoştinţă, că din mo­mentul acesta, 19 Iulie n. 1910, orele 3V2 p. m., suspend editarea numitului z*ar pre­cum şi a ziarului »Poporul Român« şi prin urmare, îţi interzic tipărirea şi publicarea lor în numele partidului naţional, al co­mitetului sau ai clubului deputaţilor na­ţionali.

Aştept să*mi retrimiţi imediat toate manuscrisele, cari ţi-tu fost trimise din partea redacţiei »Luptei«.

Dr. Vasilie Lucaciu

secretar general ai deiegaţiunii par­tidului naţional-român pe lângă red.

»Luptei« şi »Pop. Rom.«

Complotul reac ţio n ar din Turcia.

Un comunicat al Forţei confirmă şti­rile cutioscute cu privire la comitetul, se­cret, câre atfeâ de scop să provoace o re­voluţie generală, s i asasineze mai mulţi, ( miniştri şi s& formeze tin nbii cabinet al* ş cătuit din membrii ai opoziţiunei care să dizolve Camera, să facă női aíegéri, să desfiinţeze starea dó asediu, şi să restitúe în funcţiuni pe funcţionarii înlăturaţi,

In urma depunerii« r membrilor co­mitetului secret, arestaţi, poliţia a arestat şi pe deputatul din opoziţiune Kîza Nur care a fost imediat supus unui interogu- toriu de tribunalul de războiu. Din cauza materialului compromiţător găsit, prietinii lui Riza Nur, din Skutari, au fost puşi sub supraveghere. Poliţia a primit ordinul de a supraveghea şi în alte cvartire pe par­tizanii vechiului Regim. In provincie mai multe arestări sunt iminente. Arestai ea lui Nur a produs mare senznţ e între al­banezi şi şerifi. S-au ridicat numeroase proteste. Guvernul dec'a»ă că a descoperit toate seci etele uniunei şi că ea tr< bue făcută neprimejdioasă.

Ziarele turceşti ţublică numeroase amănunte cu privire la alcătuirea comite­tului secret. Acest comitet era împărţit în ' | două secţiuni principale conduse de Riza Nur şi de fostul general de brigadă Natik. Pohţia, care a operat noi arestări cunoaşte aproape pe toţi membri comitetului. Unui din principalii membrii ai acestui comitet secret, Aii Kemal, fost spion ai sultanului Abdul Hamid n’a putuc fi arestat, iugind In Alexandria. In ultima şedinţă înainte de descoperirea comitetului, se hotărâse a se face o mare demonstraţiune populară sub motivul restabilirei şeriatului.

Bănuţiu — Cr;şan— Mârcuş.

Braşov, 22 Iulie n. 1910.

Concertul de eri seara a oferit nu­merosului public întrunit în sala dela Ge­werbe verein momente de înaltă plăcere artistică. Faima despre frumoasele presta- ţiuni, de cari tinerii noştrii artişti au dat dovadă în turneul de până acuma, s’a a- deverit în măgură mare eri seara şi, fără a exagera, putem considera debutul lor drept un eveniment însemnat artistic în viaţa Braşovului

Dela prima lor păşire în faţa publi­cului ei ne-au câştigat simpatiile şi cu cât înaintau în program, cu atât mai cald şi mai sincer se manifesta piăceiea şi dra­gostea publicului. Aveam cu toţii par’că simţul mândriei că iată ! ne-a succes şi nouă să putem creşte din sărăcia neamului pe câţiva tineri români, cari să ducă graiul şi cântecul nostru dulce şi neîntrecut în toate colţurile locuite de Români.

Serata de eri a introdus-o în mod fericit d-1 Aurel P. Bănuţiu, harnicul di-

va trebue să mi-o fi pus, ca să mă piarză«.

Accentul apărării lui Lascaride era sincer ; monitorul clasei rămase adânc im­presionat.

— »Bine«, — zise lui Lascaride — »linişteşte-te, voiu vedea ce e de făcut; am să vorbesc cu dirigintele clasei«. Ra- portândui acestuia cele întâmplate, îşi es- primă părerea, că Lascaride n*ar fi vino­vat, căci se jurase pe cinstea lui.

— » Cinstea unui G rec !« — zise di­rigintele — »se vede, dragă băiete, că eşti tânăr în că ! Ginstea unui grea e nulă !< Tu ştii atâta latineşte: » Graeca fides, nulla fides !«

— Dar, d-le diriginte, dacă mai ’na- inte de trei zile se va arăta de bună voie adevăratul vinovat, te rog să nu-1 pedep­siţi po Lascaride« se rugă Dreptul.

— »Bine, fie cum spui!« — răspunse profesorul.

Şi monitorul, vesel de bucurie că a făcut o faptă bună, plecă..

A doua zi răbdarea clasei a V, fu supusă la o grea încercare. Clopoţelul su­nase pentru a doua oară şi monitorul ou Lascaride şi cu elevul Ciupiiă încă nu in­traseră în clasă. In fine, după câteva mi­nute, intrară câteşf trei...

Privirile tuturor colegilor se îndrep­tară asupra lor. Şi, Ciupiiă, Intri o tăcere şi linişte mare se urcă pe catedră şi cu glas apăsat şi mişcat începe:

»Iubiţi camarazi, marca lui Băcanu n’a furat’o Lascaride, ci eu. Ara voit se fac o glumă şi nu mă aşteptam, ca lucru­rile să iee o întorsătură aşa de serioasă. De aceea, iată-mă, mă denunţ eu singur că eu sunt vinovatul, singurul v inovat!...« şi apoi tăcu___

Atunci iarăş se ridică înţeleptul mo­nitor şi întrebă pe colegi, ce cred de pbrtarea lui Ciupiiă: dacâ’s dispuşi să-l pedepsească cu escluderea dintre dânşii, sau s ă i ierte, uitând toată istoria, toată gluma aceasta copilărească.

»11 iertăm !« răsună unanim din toate piepturile şi însufleţirea era mare. Oiu- pilă a fost felicitat pentru jertfirea amo­rului său propriu.

Lascaride îi întinde mâna şi el; mo­nitorul fu purtat pe sus de cbtegî pentru tactul şi prudenţa, cu care a procedat în chestia aceasta atât de delicată pentru onoarea clasei şi în aceiaş timp reuşind să reabiliteze un coleg urgisit pe ne­drept. . . .

După terminarea prelegerilor, Drep­tul luă pe Lascaride de o parte şi îi zise:

»Nu ştiu de ce te urăşte clasa întreagă, căci în fond văz că nu eşti un băiat rău«.

— »Nici eu nu ştiu«, — răspunse L.,— »dacă nro fi pricina că’s grec de ori­gine.*

— »Deloc«, — răspunse monitorul— »ai văzut cu câtă bunăvoinţă te tra­tează d-1 profesor de istorie, care e Român din Macedonia ş i ca atare ar trebui să te urască pentru groaznicele omoruri ale antarţilor voştri printre nevinovaţii noştrii conaţionali de acolo 1

— »Da, e adevărat că şi profesorul de istorie e bun cu mine; dar, ţie în par­ticular, am să-ţi fiu mulţâmitor toată viaţa mea; cu toate că eu aşa simt în mine că antarţii noştrii ar avea dreptate, acolo la ei aSasă.« George Dreptul se Indignă şi-i arătă puiului de grec câtă nemulţă- mire e din partea grecilor, care vin în România şi îmbogăţindu-se ac», se fac complici asasinilor Greci din Macedonia, trimiţându-le parale spre a înarma bande criminale în contra fraţilor noştri. . , . Lascaride se prefăcu că se înduioşează; dar se vedea pe dânsul, că i păru rău că ş’a dat pe faţă arama.. . .

Deja întâmplarea povestită trecură— zece ani ia mijloc. Lascaride, tatăl lu espulsat din România, în urma escrocări- ilor nenumerate ce le făcuse în diferite

oraşe dunărene şi o porni spre Grecia, cu familie cu tot. Ajunşi ia Atena, bătrânul L. se făcu orator de răspântii în contra a tot ce e românesc; ia r fiul său, Lascaride al noştrii, întră în banda antqrţilor, cu care porni la răsboiu înpotriva Aromâ­nilor.

intr’o zi Lascaride atacând cu ma1 mulţi briganzi şi satul, în care se născuse George Dreptul, ceeace ticălosul ştia bine din timpul şcolarizării sale, — om orî mai mulţi A rom âni între-care şi pe p ă r in ţi fostului său coleg şi apărător din clasaV .. . . Atunci G. Dreptu', care se făcuse judecător sau magistrat, auzind, «sclamă cu durere şi dispreţ: Graeca fides, nulla fides!

Şi câţi Lascarizi nu se cresc şi azi în şcolile româneşti şi din România şi din celelalte provincii, locuite de Români. Un Rezei, de tristă memorie, Un Mangra, un Burdea, un Urdea şi mulţi alţii de aceeaş pănură, ucid idealul neamului românesc, care i-a crescut, ca pe tot atâţia Lascarizi, la sânul său!

Prof. V. Gr. Borgovanu.

Nr. 149—1910 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pag. 3.

rector artistic al societăţii noastre teatrale, printr’o scurtă şi potrivită conferinţă des­pre primele începuturi ale teatrului până în ziua de azi. A trecut apoi la mişcarea teatrală între Români, a scos la iveală

>idealismul creatorilor fondului de teatru român şi lipsa de ideal al generaţiunilor de astăzi. A vorbit frumos, respicat şi cu mult interes pentru cauză şi să sperăm, că cuvintele sale isvorâte din inimă nu vor răsuna în pustiu. Publicul a aplaudat pe simpaticul conferenţiar cu Căldură.

in partea a doua a programului d-1 Bănuţiu ne-a dat dovadă că pe lângă da­rul de-a rosti conferenţe serioase, posede şi un talent mieunat de declamator comic. Prin declamaţiuni’ e sale şi îndeosebi prin unele improvizaţiuni originale foarte suc­cese a produs în întreaga sală o voie bună cum mai rar. Aplauzele nu mai luau sfâr­şit. L-am fi ascultat cu drag seara întreagă.

Rând pe rând ni s’au prezentat apoi tinerii noştrii conservatorişti din Viena, d-1 Ionel Crişan şi Ştefan Mărcuş. Ne-au cântat doine, balade şi rom anţe; afară de una tot cântece româneşti, măr­găritare nestimate ale poeziei şi muzicei hoastre naţionale. Au cântat şi ne-au în­cântat . . .

/’ P-l Ionel Crişan, cunoscut publicului nostru de acum doi ani, ne-a dat dovezi despre serioase progrese realizate în cei doi ani din urmă la conservatorul din Vie­na. Înzestrat cu o voce plină şi sonoră de bariton de un volum respectabil ştie să-şi stăpânească vocea şi să redea toate subti­lităţile şi gingăşiile cântecului românesc. ] Ne-a plăcut mult In doinele lui Dima, Bre- diceanu şi Kircbner, pe cari le-a interpre­tat cu multă artă, mai mult ne-a impre­sionat însă în emoţionanta baladă »Groza« a măestrului Dima, pe care a redat-o în toată trumseţea şi puterea ei. Publicul a făcut simpaticului nostru cântăreţ calde ovaţiuni, aplaudându-1 cu însufleţire.

Pe d-1 Ştefan Mărcuş l-am auzit eri pentru primadată şi trebue să mărturisim că ne-a captivat din primul moment prin vocea sa puternică şi mlădioasă de tenor. .Deşi vocea d-sale ne părea la unele pia-

fOîslmo-uri cam voalată, probabil in urma foboselei turneului şi îu urma climei cam aspre a Braşovului, ne-a impresionat plă­cut prin tenorul său sonor, puternic şi în­viorător, care a eşit la iveală in deosebi în romanţa din opera »Aida«. D-1 Mărcuş a cântat cu mult temperament şi ni s’a prezentat ca m cântăreţ rutiuat şi cu şcoală serioasă. Publicul Ta aplaudat cu frenezie.

Acompaniamentul la pian l-a susţi­nut în mod discret apreciata noastră pia­nistă d-şoara Marioara P. Dima. I-s’a ofe­rit un frumos buchet de flori.

Nu putem încheia fără a nu felicita din nou pe t nerii noştri artişti, dorin- du-le asemenea succese frumoase şi in viitor. r. e.

tine şi de muzică bună s’a îngrijit comi­tetul ararjator.

Elisabetopol, 14 Iulie st. n. 1910.Comitetul aranjator.

NB. Onoratul public românesc să se considere de Invitat pe această cale, fără de a mai aştepta invitări separate.

Anchetă şcolară. Cetim în »Tel. Rom.«: La seminariul din Arad s’a întrunit în 14 Iulie n. ancheta şcolară aleasă de Consis- torul mitropolitan cú scop de a statori un

.nou plan de învăţământ pentru şcolile ro­mâne gr or. din patrie. Au luat parte la anchetă: din arbidjeceză Dr. I. Stroia, Dr. QT djn dieceza Aradului P. C. 3aRoman R. Cíorogir, Dr. P. Pipoş, N. Mi- hulin, V. Mi cula, îoş. Moldovan şi D. Po- povici; din dieceza Caransebeşului P. Bandu.

Posturi de profesori. La seminariularchidiecezan din Sibiiu sunt de ocupat următoarele posturi: Un post de profesor în secţiunea pedagogică a seminarului, şi un post de profesor estra-ordinar de cân­tări bisericeşti şi tipic, pre cum şi de spi­ritual, eventual şi de econom. Terminul de concurs espiră de eri în 30 zile. Cererile sunt de îoaintat consistoriului archidie- cezan.

De-asemenea s’au publicat concursuri pentru ocuparea mai multor catedre pro­fesorale Ja institutul teologic şi pedago­gic din A ra d ; şi adecă este de ocupat o catedră Ia inst. teologic şi două la cel pe­dagogic (1. maghiară, istorie, constituţie şi desemn, caligrafie). Rugările sunt a se în- nainta Consrstorului eparhal din Arad până în 17 August n. 1910.

RogarS- Absolvenţii din anul 1885 ai liceului din Plaj, cari petrec în România, sunt rugaţi a-şi comunica adresa lor cu subscrisul în vederea unei întâlniri după 25 ani. Blaj la 21 iulie n. 1910. — Aurel C. Domşa.

Români pestriţi. La articolul cu acest titlu mai primim următoarea rectificare din Sâmbotelecul de câmpie:

In nr. 140 a. c. al »Gazetei Transil­vaniei sub titlul »Români pestriţi«, un a- nume »Miile înfierează în chip aspru, pe toţi acei domni cărora, cum foarte corect se observă in numitul articol »ie mai place ceardaşul decât ardeleana«. Intre cei, can au participat ia acel »Bátyus Bál», se află amintiţi şi fraţii Leoka Traján şi Leoka Simon. Subscrisul, declar că aceasta afir­mare nu este adevărată. Eu nu sunt frate cu Leoka Traján (ortrografla invitării); n’arn avut n ci o cunoştinţă despre intro­ducerea numelui meu în invitare şi n,aci n’am participat la >Batyus-Ba!«ul din I- clodul-mare. Rog, on. Red. să deie loc a- cestei declaraţiuni, iar d-1 »M ill« să facă bine să nu mai afirme aşa nebazat, că s’a văzut cine sunt aceia, cari prin participa rea lor acolo, unde n’au ce căuta, au sfidai datorinţa impusă fieştecărui Român cu bun simţ de disciplină naţională — Simion Leo- ca proprietar.

ŞTIRI .Pentru fraţii nenorociţi din Bănat.

Economul de vite Gheorghe laîtîob din [Satulung ne comunică, că ar dori să a- jdopteze şi să crească o fetiţă între 2— 4 ani, rămasă orfană in urma potopului năpraznic din comitatul Caraş-Severin. Pe [inimosul binefăcător l-am sfătuit să se adreseze P. S.. Sale Episcopului Dr. Miron

IE. Cristea.

Prima expoziţie de jocuri naţionale j bărbăteşti, împreunată cu petrecere popo­rală, se va aranja în Elisabetopol (Erzse- fbetvâros) în 24 Iulie n. 1910 cu ocaziunea [adunării generale a »Mugurului«, în loca­lităţile acestei însoţiri. Începutul la 4 oare [p. m. La expoziţie s’au anunţat până acu- ma peste 10 cete de căluşeri din diferite

[părţi ale ţării!! După .expoziţie urmează [dans. Inteligenţa va avea pentru dans sâiă [deosebită.

Preţul de în rare: pentru ţărani de pers.c., de familie 2 cor.; pentru inteligenţă de îrsoană 2 cor., de familie 4 cor. Venitul

jEurat se va pune la dîspoz’ţia direcţiunei »Mugurul« pentru scopuri culturale. Oferte larinimoase se primesc la »Mugurul«, şi

vor publica. De ale mâncării să se în- rijască fiecare, iar de beuturi bune şi ief­

Arestat pentru o cravată. Din Dicio-Sânmărtiu se comunică un caz de volni- cie revoltătoare, care ne serveşte ca o nouă ilustraţ e la marea operă de împă­care, — aşa cum o contemplează contele Tisza. Iată ce ni-se scrie: In 17 1. c. ti- nărul Emil Birtolonu din Dicio-Sânmărtin şi-a pus la gât o cravată, pe care se aflau — horibile dictu! — şi culorile agitato­rice roşu-galben şi vânăt. Nebănuind, că săvârşeşte un mare atentat în contra i- deii de stat, a intrat la un bărbier, unde l-a zărit sublocotenentul jandarmilor din loc, care iroedht a dat ordin argaţilor săi să scape patria din primejdia nerâai poţne nită, chiar şi cu foiţa. Amâ a ieşit; tâbâ- rul nostrii la sţrwÎÎ* când se vedV oprit în drum He doi jandarmi înarmai l-au provocat in niitnele legi’, _dea cravâta. D 1 Jăfolî BirtbÎOau fireştii refuzat şi a protestat în contra atacului, dar jandarmi! I-âti luat între şutiţi ca pe un ucigaş şi l-aii dus la cazarma jandar­meriei, ziua măre, DUm necâ în faţa unei mulţimi 4e oameni. Acolo »’au pus supi pază, aşteptând ordinul atot-puternicului sublocotenent, căci ei nu cutezau să-i ră­pească cravata din iniţiativa lor proprie.

Numai dupăce a fost arestat 1 oră şi jumătate a venit ordinul dela subloco­tenentul — care de altcum e cunoscut bun tânărului nostru — să sechestreze cravata cu orice mijloace. Din nou a fost provocat, să predeie cravata, şi ei primind şi de astădată răspuns negativ, l-au ame­ninţat, că i-o vor lua cu forţa, in cele din urmă, pentru 'a nu se expune primejdiei de-a fi ch’ar bătut, a cedat voinicoşilor, cari i-au răpit cravata cu forţa. Nu i-a fost însă permis nici eh ar să trimită după o altă cravată, ci a fost. silit să iasă între mulţimea de oameni fă ă cravată.

Acolo îl aşteptau miraţi ai săi, neştiind cauza escortării.

S’a făcut fireşte arătare la forurile competente, dară ştiţi cum zice Românul »Turcul te bate, Turcul te judecă. Emilian.

Adunarea desp- »Lâpuşul-unguresc« aAsociaţiunei este convocată pe ziua de 2 Aug. n. îă ' Lâpuşul-unguresc cu programu* îndatinat. Gu acest prilej se Va deschide şi o bogată expoziţie etnografică iar seara va avea loc o petrecere du joc îu sala ho­telului »Zsenfye«*. In fruntea comltetulu aranjator stau d-nii Dr. Gavril Buzura preşedinte. Dr. Vaier Muşte şl Dr. Ipan Oltean, v.-preşedinţi, A. rbp şi V. Szâb6 secretari, I. Petruţ cassar, CI. Petrovan, majordom şi Dr. Aurel Pop controlor. Ex­poziţia entnograflcă rămâne deschisă toată ziua precum şi în zilele următoare' până la 7 Aug. n.

Necrolog. Cuprinşi de adâncă jale şi multă durere, subscrişii, lacem cunoscut tuturor rudeniilor, amicilor şi cunoscuţi lor, că scumpa soţie, iubita mamă şi bu nică, ueuitata soră : Preoteasa, Maria Gora- boş n. Patiţa, după un morb îndelungat, provăzută cu sfintele taine, azi în 3/17 Iulie a. c. la oarele 12 din zi, în anul 72 al etăţii şi 51 al fericitei căsătorii, şi-a sfârşit viaţa sa laborioasă, dându-şi nobi­lul s|u suflet în mânile Creatorului. Ră­măşiţele pământeşti ale scumpei defuncte s-au depus spre vecinicâ odihnă, în cimi- terul bis. gr. or. din Vidra-de-sus, Marţi în 5/19 Iulie, la oarelo 2 p. m. Vasiliu Gomboş, preot ca soţ. Teofil, Constandin, preotul Romul, loan, luliu şi soţiile lor M. Terezia văd. Butelanc preoteasă, ca fii şi fice şi număreşii lor prunci, ca nepoţi şi nepoata Rubin Patiţa advocat, frate. Văd. Lucii Bologa n. Patiţa preoteasă, Elena Dascaloviciu n. Patiţa, Sofia Loşniţa n. Patiţa surori.

Petrol In comitatul Maramureşului.Miercuri s’a piezentat minierului de co­merţ Hieronimy o delegaţie, compusă din 6 persoane, americani şi englezi, sub con­ducerea fişpanului din Maramureş. Ingine­rul de mine Otto Szedenyi a arătat mi­nistrului dorinţele delegaţiei. Un grup an- glc-amerîcan vrea să înfiinţeze o societate pe acţiuni cu scopul de a face sondagii în comitatul Maramureşului, de oare-ce s’a constatat, că terenul conţine nenumărate isvoare de petrol.

Reuniunea meseriaşilor din Săliştefrangează în 11/24 Iulie C. în caz de timp favorabil o petrecere de vară la »Neted.«

Ciocnirea de trenuri din Irlanda. Untren de excursionişti s’a desfăcut de ma­şina, ce-1 ducea la deal şi a început să pornească îndărăt la vale cu o iuţeală ameţitoare ciocnindu-se cu trenul ce so­sea din oraşul Birr. Sunt sute de răniţi, mulţi în stare gravă: sunt mai cu seamă mulţi răniţi prin laptul, că au sărit jos din trenul desfăcut de locomotivă.

Holera în Rusia. In Rusia holera ia din ce în ce mai mari proporţii. După ul­timul buletin holera a mal- cuprins în Ru­sia si următoarele ţ nuturi: Astrahan din guvernământul Astrahan, districtul Don, d’str ctul Kuban, guvernământul Kniok, guvernământul Orei, guvernământul Ka- zan şi guvernământul Stravro. ol.

Căile ferate americane. Din Washing­ton se anunţă, că o recentă statistică a căilor ferate americane cuprinde câte-va cifre de-o sângeroasă elocvenţă. Ast-fel în perioada 1908— 1909 au fost ucişi pe dru­mul de fier 8.722 persoane: 95.526 au fost greu rănite.■& Funcţionarii căilor ferate în număr

502.000 au primit salarii de 17 milioa- jjjie de dolari. S’au plătit 320.890.890 dolari

dividende. In total au fost transportaţi >891 milioane călători. Tonajul transportu­lui se ridică ia 1 milion şi jumătate de tone.

On candidat de advocat cu praxă, caută aplicare cu 1 August în o cance!arie ad- vocaţială din Braşov ori Sibiiu. Ofertele sunt a se trimite la Administraţia zia­rului.

Secundanţii d-lui Dr. N. Şerban enunţă că în numele mandatarului lor sunt apli­caţi a da satisfacţie. Cele publicate le-a scris sub influinţâ aeelui articol din »A z Újság«, care se ocupă cu o parte din pe­tiţia, care-i atacă maddatul şi care pentru D-sa se află de vătămătoare.

Secundanţii d-liji Fejér Gyula la a- ceasta răspund, că articolul nu l-a publi­cat mandatarul lor şl că partea aceea a

scris-o şi dânsul, nu îoana d-lui Dr. N.

a sut

Voci din public.Proces verbal, luat în casa comitatu­

lui din Făgăraş în 16 Iulie n. 1910 în cauza afacerii de onoare între d-nii Dr. N. Şerban şi Fejér Gyula. Prezenţi: sub­scrişii.

D-1 Fejér Gyula prin secundanţii săi mai jos subscrişi a cerut satisfacţie d-lui Dr. N. Şerban pentru cele publicate în »Gazeta Transilvaniei« Nr. 136 din 8 1. c. pe cari ie află vătămătoare pentru D-Sa.

petiţiei, pée în legătură cu pe Şerban şi nici nu se deferă la dânsul.

In urma acelora secundanţii d-lui Dr. N. Şerban în nomele mandatarului lor enunţă, că d-1 Dr. ÎI. Şerban în érne pu­blicate n’a intenţionat să-l vateme pe d-1 Fej£r Gyula.

Deoarece însă secundanţii d-lui Fe­jér cu toâte acestea ţin de vătămătoare pentru mandatarul lor cele publicate, se­cundanţi} d-lui Dr. N. Şerban, în numele mandatarului lor îşi exprimă părerea de rău şi céF scuze pentrü Óelé publTcáté.

Secundanţii d-lui Fejér Gyula în nu­mele mandatarului lor enuftţă că primesc această satisfacţie, cu condiţiUhea, da d-1 Dr. N. Şerban să publice acest proces ver­bal îu cel mai apropiat niiib&r al ziarului »Gazeta Transilvaniei«.

Secundanţii d-lui Dr. N. Şerban în nu,mele mandatarului lor declară, că pri­mesc această condiţiune.

Cu aceasta afacerea se priveşte ca tranşată din ambele părţi pe baza cerin­ţelor cavalereşti.

Dr. (nedescifrabil) Bartalis Ferencz ca secundanţii d-lui

Fejér Gyula.

Dr. Pinţia Aurel Dr. Popescu leodor ca secundanţii d-lui

Dr. N. Şerban.

B i b l i o ş r a f ie.Au apărut:

Centenarul lu i Şaguna şi opinia pu­blică românească de Dr. V. Stan, prof. la seminarul »Andreian« din SibiiU, retipă­rire din anuarul seminariului pe anul 1909—910. Broşura aceasta de 2 coalş cu­prinde în sine ca un fel de încheiere a serbărilor centenarului marelui Şagunâ un interesant rezumat al opiniei publice de la noi şi a Românilor de peste graniţă referitor la cele scrise cu ocazia serbări­lor din toamna trecuiă. — Tipografia ar- chidiecezani, Sibiiu. 1910.

Biserica şi Românismul, studiu isto­ric de Z. Păclişan (Iustin Volbură). T i­pografia »Carmen«, Cluj. Retipărire din revista »Răvaşul«. Un interesant şi bine documentat studiu istoric asupra bisericei române, începând dela finea sec. XlV. — Preţul 1 cor.

Budapesta, 22 Iulie. In discursul său de eri prim-ininistrul Khuen a atins şi chestiunea naţionalităţilor. A spus între altele, că a ascultat eu bucurie cele spuse de Tisza şi accept tează punctul de vedere al acestuia căci înainte de toate guvernul trebue să se gândească la binele ţârei, la care trebue să colaboreze toate forţele. Sub astfel de împrejurări nu este permis să dispreţuim acea forţă, pe care o reprezintă naţionalităţile.

Chestiunea naţionalităţilor nu se poate rezolva de azi pe mâne. A- ceastă chestiune este atât de com­plicată şi de dificilă, încât va trece încă mult timp până se va putea găsi o modalitate pentru restabilirea păcei cu naţionalităţile. A sosit însă timpul, ca să ne apucăm şi de aceas­tă chestiune.

Proprietar : D r. A u re l M ureşianu.

Succesorii.

Redactor respona.: Io a n Spuderca.

Dr. ENEA NICOLAdela facultatea din Viena,

f. assistent, specialist în boalele interne, exercită de 18 ani.

consultă în Karlsbad — casa »Billroth« Sprudelstrasse —

sgina 4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 149- 1910

a r a m .

1 * ^ hârtie de cigarete veritabilă numai cu insigniile ce se văd pe anunţi «s«*iSfe ife-FER 'T I-VA de IMITAŢIUNI FĂRĂ VALOARE!

K i f l i i i t g h i a t a m a n u a t â e u m mI » «

Cea mai simplă practică şi ieftină Pentru spitale, farmacişti, medici, economi, industrie etc. Manuare uşoară nepericuloasă, chieltuialăiininimală. Patenta anunţată

Mărimea:Nr. 1, cu două forme 1 kgr. in 10 minute cu 1 Porţie deghiaţă

K. . . . 90 — Nr. 2 cu 3 forme IV 2 klg. în 10 minute cu 1 Porţie de ghiaţă K.100 — Nr. 3 cu 4 forme 2 klgr. în 10 min. cu 1 Porţie de ghiaţă . . K. 120*—

r t i m p ' ?

î« „f î|; lţ<* * VşfrtŞ' £ r

r ̂ 1 f t f l l P\ jK ' l—i-ú..-- -.-îi-/ . * ___

Maşinelese pot vedea la noi în funcţiune. Comande ce ne sosesc se esecută pe rând, de aceea ne rugăm, ca să nu să întârzie a se comanda

la timp.

Engrosişti pentru articole technice : Csáki & Herbst Budapest, V ker. Kălmăn-utca 21

No. 5979. 18 Junie 1910.

Anunţ.Se aduce la cunoştinţa publică

că sezonul băilor da mare, şi cura de aer la Constanţa s’a deschis cu începere de la 15 Iunie şi durează până la 15 Septembrie.

Aerul de mare este încărcat cu diferite săruri şi foarte bogat in oxigen şi ozon. Cura de aer de mare este indicată în anemie, cloroză, astm, brochită şi scrofuloză.

Băile de mare se administrează pacienţilor după recomandaţiunile celor mai renumiţi medici aflaţi în localitate, se recomandă în mod special în boa- lele nervoase, scrofuluză, rachitizm limfatizm, surmenaj, anemie, debili­tate generală şi boale de piele.

Pe lângă cură. oraşul Constanţa care se presintă în cele mai bune condiţiuni de higienă şi salubritate, având aspectul principalelor oraşe occidentale, oferă vizitatorilor cele mai variabile şi frumoase distracţiuni cazinul comunal construit din nou în condiţiunile cele mai moderne, are re8tuaurant de primul rang, orhestra compusă din cei mai distinşi artişti, profesori ai conservatorului de muzică din Bucureşti, cari va distra publicul în timpul zilei şi în timpul serei, de asemenea sunt aranjate diferite jo­curi distractive pentru publicul vizi­tator.

Deosebit de aceste, oraşul Cons­tanţa este aşezat în apropierea sta- ţiunei balneare Techirghiol de care este legat prin tramcare, omnibazuri şi trăsuri de piaţă, cari fac drumul de la conştanţa până la Techirgoli de mai multe ori pe zi, astfel că a- cei cari ar dori să urmeze cura în acea staţiune balneară pot lace ace­asta în ti impui zilei, putând în acelaşi timp a avea domiciliul în Constanţa.

Oraşul Constanţa mai oferă vi­zitatorilor hoteluri moderne în con diţmnile cele mai bune şi case parti culare cu preţuri moderate, de ase­menea birturile sunt în abondenţă, iar preţurile consun aţiunilor sunt dintre cele mai moderate.

Publicul vizitator, pentru ori-ce informaţiuni se va adresa autorităţei comunale care va face totul pentru a se da cuvenita satisfacţiune.

RomaniaPrim ăria comunei Constanta.

„Minerva“,însoţire de conzum şi valorizare în Cin­

en l-mare (Nagysink)

C o n c u r s .

Direcţiunea însoţiri de conzum şi valorizare „Minerva“, publică con­curs pentru ocuparea postului de con­ducător al prăvălii sub următoarele condiţiuni:

1. Considerând că însoţirea e la începutul activităţii, să fixează provi- zor pe anii 1910 şi 1911 :

a) remuneraţie lunară de cor. 60.b) V2Vo din circulaţia vânzării.c) cuartir constătâtor din 2 odăi,

1 cămară şi pivniţă în localul înso­ţirii, precum şi luminat şi încălzit ?

2. începând cu 1 Ianuarie 1912 amăsurat prestaţiunilor conducătorului salarul să fixează la suma de Cor, 100 lunar, pe lângă emolumentele amintite sub pet 1 a. şi b.

3. Dela concurent se cere:a, să dovedească prin atestate

că e capabil a conduce o prăvălie mixtă.

b, să cunoască limbile română, maghiară, şi germână.

c, să depună cauţiune în valoare de Cor. 4.000

d, să se prezinte în persoană în­ainte de expiraraa concursului.

Rugârile scrise cu mâna proprie şi pro văzute cu atestatele de servicii, atestatul de botez, eventual şi alte documente sunt a se trimite cel mult până în 30 Iulie st n. 1910 la adresa: „Armonia“ cassă de economii în Nagy­sink.

Postul e de a se ocupa în 13 Septb. 1010.Cin cui mare, 13 Iulie 1910.

Direcţiunea

Fabrica de tricotaj 3

Gheorg Foith & CieMagazin cu mărunţişuri şl flanelărîe, en

gross şi en detail

Cu re 'ăr ie, selărie, fabricaţie de giamantane şi hamuri.Tot felul de obiecte de voiaj, lucrează după djrinţă, asemenea şt Reparaturi.

Mihail MooserBraşov, Braşo-vechi

Strada lungă 37.

In restaurantul ,Scliueiderzwinger‘lângl băile nemţeşti (Târgul cailor 17). se servesc mâncări bune şi gustu- oase ,ţi beuturi proaspete pe lângă preţuri moderate. Abonament la prânz în restaurant şi peste stradă

Bucătărie tomânească.

De închiriatpe timpul de vară până la J5 Sep­tembrie 1910 o lo •ninţă consta­tatoare dm 4 odăi mobilate. A se adresa: strada de mijloc Nr. 34.De arendatDomnul Nicolae Marica din Braso vechi strada luterală 41. Are păşiune de dat pentru 1000 oi mirişte şi pădure. Re­flectanţii să se adrese sus numitului.

Pilule purgative zaharisiteale lui

Philipp Neustein.(Pilule Elisabeth a lui Neustein.)

Suot a se pref ra preparat-lor si­milare în toată pr virţa. Aceste pilule nu c »nţ:n substanţe stricăcioase. Se folosesc cu cel mai mare efect la biale de pân­tece sunt uşor purgative, curăţă sângel». Foarte folositoare şi nevătftmătoare la

= Constipaţii, =care este eausa multor boale. Zaharisite le iau bucuros şi copii.

O cutie eu 13 P ilu le eostă nu ­m ai 30 b. 1 Sul eu 8 eutll care eon- ţln 130 Pilu le eoită num ai 3 «o r.

L a trim iterea preţului de 3 eor. 43 ban i se e ipedeaza 1 Sui franco.

Âtpntinnp f A * e ( eri de imi-mOUpUUC • tâţii. bă se ceară Pilule purga'ive ale lui Phifpp Neustein Veritibile numai când cu’i* este pro^âzută cu instruc­ţie şi cu marca protocolată de scut, cu tipar roşu şi negru Sf, Leopold şi subscrierea „Philipp Neustein, Lrmatfe“. Invă'iCoarele siutit de tribunalul comercial sunt subsemnate cu f i rma

noastrăFarmacia P l i i l i p p U T e u s t e i i ila „Sf. Leopold“ , WIEN I Plankengasse 6.

Deposit în Braşov la farmaciile : E Jeke- lius; F. Kelemen; ’ E Kugler; V. Roth ; V- Klein ; E. Neustâdter; F. btener.

De vânzarein Blumena, la poziţie frumdsă

sinăt »aşi, fără prav, sunt mai multe Case libere do daşdie, ( ari t tdeauna sunt locuite, asemenea şi parcele de pământ pentru zidiri de Vile. In-

De închiriat2—3 odăi frumoase, împreună cu grădină eventual bucătărie, pentru sezonul de vară uî strada castelului de sus Nr. 18 10 mi-

l°rm aţu‘ ^orti 6.

la Victor Melilic, Strada I nute depărtare dela Promenada de după1075 1— 3 ziduri.

BRAŞOV, Strada PORŢI 24.Fabricaţie propii de ciorapi, jiletci pen­tru Dame iş bărbaţi, hăinuţe de copii etc. din lână curată şi bumbac. Mare asorti­ment de albituri, tricot de lână şi bumbac

— ■ Ciorapii se repară bine şi ieftiw. —•Se caută." e caută un pra ticant de far­

macie, ca cvaliflcaţia -recerută, la far- ma ia d:n Să li şte (Szebstye îSzeben megye) Adsesa : Victor Pop, farma­cist.

Nr. 1081

1073. 1— 3

AvertismentSăpunul Schicht numai acela este verita­

bil' care este prevăzut cu numele:

si marca Cerbu

Cum păaţi cartea veselă şi hazlie alui Noia-Oardin;

Vânzoala Filisteilor, viclenia Vulpoilor Cornetul Hâluia, şi alte minunăţi întâmplatî acum, şi scrise cu mult baz pe multe pagini pentru popor. Coperta originală repre­zintă pe vestitul opşitar în sat la iei, pecând istoriseşte despre baron ligi şi despre1 — Goliatu lor. ect. ect Călăuză la vânzoala viitoare. Preţul 40 bani (20 cruceri) —

Se poate comanda dela librăria A. Mureşan Braşov, şi dela Administraţia Gazetei Transilvane». Vânzătrilor rabatul cuvevenit

Tipografia Mura şa nu, Braşov.