Curierul ARMATEI “Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA) Anul XIV nr. 10 (336) z 31 mai 2012 z 8 pagini z 50 bani www.curierul.forter.ro C M Y K Respect ºi responsabilitate, pârghiile unui comandant PUNCTE DE VEDERE ACTUALITATE Data de 24 mai, datã cu o bogatã încãrcãturã emoþionalã prin însemnãtatea ei, mai exact ora 12:00, a fost una a come- morãrii amintirii eroilor nea- mului. Pentru cinstirea memo- riei lor, a faptelor de vitejie ºi a spiritului de sacrificiu de care au fost capabili, în faþa Univer- sitãþii Naþionale de Apãrare Carol I, la Monumentul Eroilor Patriei, s-a desfãºurat o cere- monie militarã. Ziua eroilor neamului Activitatea Batalionului 205 Apãrare Antiaerianã din perioada 23-27 aprilie, desfãºuratã în poligonul Capu Midia mi-a demonstrat încã o datã cã oamenii sunt cei mai importanþi. De ei depinde buna funcþionare a tehnicii ºi modul în care se desfã- ºoarã ºi se încheie o activi- tate. Dincolo de „fierul e fier”, durata de viaþã a aces- tuia, în mare parte, tot ei o dicteazã, cei care îl mânu- iesc. Plecând de la aceastã idee, am stat de vorbã cu reprezentanþii a douã cate- gorii de militari. LECÞIA DE ISTORIE Tratatul de la Berlin ºi recunoaºterea Independenþei României Rãzboiul ruso-turc din 1878 este ultimul dintr-o serie amplã de conflicte bilaterale care au debutat în 1718 ºi care au marcat secolele XVIII ºi XIX. Aceste conflicte din secolul al XIX-lea au însem- nat pentru Princi- patele Române ca ºi pentru celelalte naþiuni balcanice, paºi înainte cãtre desprinderea de influenþa otomanã ºi câºtigarea Inde- pendenþei. Un medicament ce conþine compuºi din saliva ºopâr- lei Gila, care trãieºte în regiunea deºerticã a Statelor Unite, ar putea fi unul dintre cele mai promiþãtoare pro- duse destinate pierderii în greutate. Oamenii de ºtiinþã au descoperit cã un compus ce se gãseºte în saliva reptilei veninoase Heloderma sus- pectum are efecte uimitore, reducând pofta de mâncare. Specialiºtii sunt de pãrere cã... Destine cu iz de praf de puºcã Cel mai nou tratament de slãbire are la bazã saliva unei ºopârle veninoase MOZAIC Pentru un batalion de apãrare antiaerianã suprema provocare profesionalã ºi cel mai înalt obiectiv de atins în cadrul instrucþiei desfãºu- rate sunt tragerile de luptã din poligonul Capu Midia. Pot afirma cã acestea sunt examenele noastre anuale prin care ne evaluãm compe- tenþa ºi profesionalismul. În acest an am propus eºaloane- lor superioare sã executãm trageri cu batalionul, pentru prima datã, cu complexul Oerlikon. Am primit aproba- rea, toate resursele necesare... KAKI 100% Sursa: www.forter.ro
Transcript
CurierulAARRMMAATTEEII
“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)
Anul XIV nr . 10 (336) 31 mai 2012 8 pagini 50 bani
w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o
CMYK
Respect ºi responsabilitate,pârghiile unui comandant
PUNCTE DE VEDERE
ACTUALITATE
Data de 24 mai, datã cu obogatã încãrcãturã emoþionalãprin însemnãtatea ei, mai exactora 12:00, a fost una a come-morãrii amintirii eroilor nea-mului. Pentru cinstirea memo-riei lor, a faptelor de vitejie ºi aspiritului de sacrificiu de careau fost capabili, în faþa Univer-sitãþii Naþionale de ApãrareCarol I, la Monumentul EroilorPatriei, s-a desfãºurat o cere-monie militarã.
Z iua e ro i lo r neamu lu i
Activitatea Batalionului 205 Apãrare Antiaerianã dinperioada 23-27 aprilie, desfãºuratã în poligonul CapuMidia mi-a demonstrat încã o datã cã oamenii sunt ceimai importanþi. De ei depinde buna funcþionare a tehnicii
ºi modul în care se desfã-ºoarã ºi se încheie o activi-tate. Dincolo de „fierul efier”, durata de viaþã a aces-tuia, în mare parte, tot ei odicteazã, cei care îl mânu-iesc. Plecând de la aceastãidee, am stat de vorbã cureprezentanþii a douã cate-gorii de militari.
LECÞIA DE ISTORIE
Tratatul de la Berlin ºi recunoaºtereaIndependenþei României
Rãzboiul ruso-turc din 1878 este ultimul dintr-o serieamplã de conflicte bilaterale care au debutat în 1718 ºicare au marcat secolele XVIII ºi XIX. Aceste conflictedin secolul alXIX-lea au însem-nat pentru Princi-patele Române caºi pentru celelaltenaþiuni balcanice,paºi înainte cãtredesprinderea deinfluenþa otomanãºi câºtigarea Inde-pendenþei.
Un medicament ce conþine compuºi din saliva ºopâr-lei Gila, care trãieºte în regiunea deºerticã a StatelorUnite, ar putea fi unul dintre cele mai promiþãtoare pro-duse destinate pierderii în greutate. Oamenii de ºtiinþã
au descoperit cãun compus ce segãseºte în salivareptilei veninoaseHeloderma sus-pectum are efecteuimitore, reducândpofta de mâncare.Specialiºtii sunt depãrere cã...
Destine cu iz de praf de puºcã
Cel mai nou tratament de slãbireare la bazã
saliva unei ºopârle veninoase
MOZAIC
Pentru un batalion de apãrare antiaerianã supremaprovocare profesionalã ºi cel mai înalt obiectiv de atins
în cadrul instrucþiei desfãºu-rate sunt tragerile de luptãdin poligonul Capu Midia.Pot afirma cã acestea suntexamenele noastre anualeprin care ne evaluãm compe-tenþa ºi profesionalismul. Înacest an am propus eºaloane-lor superioare sã executãmtrageri cu batalionul, pentruprima datã, cu complexulOerlikon. Am primit aproba-rea, toate resursele necesare...
KAKI 100%
Sursa: www.forter.ro
ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 10 (336) din 31 mai 2012Pagina 2
ACTUALITATEAPE SCURT
Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de peordinul de platã.
OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.
COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.
VIENA - Iranul ºi AIEA au convenit asupra semnãriiunui acord. Agenþia Internaþionalã a Energiei Atomice(AIEA) ºi Iranul au cãzut de acord cu privire la o „abordarestructuratã” referitoare la soluþionarea chestiunilor rãmase însuspensie ale programului nuclear controversat al Iranului, aanunþat directorul general al agenþiei Yukiya Amano. „Eu ºidomnul Said Jalili (negociatorul iranian în dosarul nuclear) amconvenit asupra unui acord referitor la o abordare structuratãce are ca scop clarificarea incertitudinilor în ceea ce priveºtedimensiunea programului nuclear iranian”, a precizat Amano,adãugând cã acordul va fi semnat în curând. Said Jalili a pre-cizat cã „diferenþele existente nu vor fi un obstacol în caleasemnãrii acordului”. Directorul general al AIEA a calificataceastã decizie drept o „evoluþie importantã”. Yukiya Amanos-a aflat la Teheran pentru o vizitã de câteva ore destinatãsporirii cooperãrii între autoritãþile iraniene ºi agenþia inter-naþionalã pentru denuclearizare, însãrcinatã cu monitorizareacontroversatului program nuclear iranian, în conformitate cuTratatul de neproliferare nuclearã (TNP). Anunþul semnãriiunui acord între AIEA ºi Iran a avut loc cu doar o zi înainteaunei reuniuni cheie ce se s-a desfãºurat între Teheran ºi marileputeri, la Bagdad, în ziua de 23 mai. TEL AVIV - Ambasa-dorul SUA în Israel a afirmat cã opþiunea militarã împo-triva Iranului este „gata”. Statele Unite ale Americii sunt„gata” dacã vor fi nevoite sã recurgã la opþiunea militarã pen-tru a împiedica Iranul sã se doteze cu arma nuclearã, a declaratambasadorul SUA în Israel, Daniel Shapiro, citat de cotidianulisraelian Makor Rishon, informeazã AFP. „Ar fi de preferat caaceastã problemã sã fie rezolvatã pe cale diplomaticã prin pre-siuni (asupra Teheranului) mai degrabã decât prin folosireaforþei militare”, a afirmat Daniel Shapiro, citat de Makor Ris-hon, în cadrul unei reuniuni a unor avocaþi israelieni. „Dar astanu înseamnã cã aceastã opþiune nu este pe deplin disponibilã.Nu numai cã este disponibilã, dar este ºi gata. Planificarea ne-cesarã a fost fãcutã pentru a ne asigura cã este”, a insistat el.În martie, preºedintele american Barack Obama a declarat, întimpul unei vizite la Washington a premierului israelian Ben-jamin Netanyahu, cã opþiunea militarã nu este luatã în calculîn viitorul apropiat, dând asigurãri cã efectul sancþiunilor îm-potriva Teheranului se face simþit. Politica administraþieiBarack Obama este clarã: „vom împiedica Iranul sã se dotezecu o armã nuclearã, prin toate mijloacele necesare”, a afirmatcu toate acestea la 8 mai vicepreºedintele Joe Biden. Tehera-nul împreunã cu grupul 5+1 (SUA, Rusia, China, Marea Bri-tanie, Franþa ºi Germania) urmeazã sã-ºi reia (la 23 mai, laBagdad) discuþiile privind programul nuclear iranian.
WASHINGTON - China îºi modernizeazã armata cutehnologii occidentale. Pentagonul este îngrijorat de achiziþiade cãtre China de tehnologii occidentale cu utilizare dublã,civilã ºi militarã, ºi de activitãþile acesteia de spionaj virtual învederea modernizãrii forþei armate, potrivit unui raport anualal Congresului SUA. Beijingul îºi modernizeazã armata prinintegrarea de tehnologii cu utilizare dublã occidentale (în prin-cipal americane), a afirmat Ministerul american al Apãrãrii înacest raport asupra stãrii armatei chineze. Potrivit Pentagonu-lui, a profita de achiziþionarea, legalã sau ilegalã, a unor tehno-logii cu utilizare dublã sau ce ar putea fi folosite în scop mili-tar este un „obiectiv de securitate naþionalã” afiºat de Beijing.Armata americanã se teme cã „efectul cumulativ al transfe-rurilor tehnologice cu utilizare dublã se traduce printr-o con-tribuþie substanþialã la capacitãþile militare chineze”. În con-text, Departamentul Apãrãrii îºi exprimã îngrijorarea faþã defaptul cã producãtorii aeronautici occidentali pot sã ajute fãrãsã vrea industria aeronauticã militarã chinezã. Compania euro-peanã Airbus a deschis o linie de producþie pentru aparatelesale A320 la Tianjin, în 2009. De asemenea, potrivit raportu-lui, China a recurs de multe ori la spionaj economic cu scopurimilitare. „Actorii chinezi sunt cei mai activi ºi determinaþiresponsabili din lume din domeniul spionajului economic”, adenunþat Pentagonul, în opinia cãruia serviciile de informaþii,dar ºi instituþii de cercetare ºi companii private sunt implicateîn astfel de activitãþi. Numeroase acte de spionaj au avut legã-turã cu internetul. În 2011, „reþelele informatice din lume aucontinuat sã fie vizate de intruziuni ºi furt de date, o bunã partedintre atacuri provenind din China.” WASHINGTON -Afganistanul nu va mai fi „o povarã” dupã 2014, susþinepreºedintele Hamid Karzai. Preºedintele afgan, HamidKarzai, a declarat, la Chicago, cã este important sã se încheietransferul responsabilitãþii securitãþii cãtre forþele locale dinAfganistan, pânã în 2014, pentru ca þara sa sã nu mai fie „opovarã” pentru comunitatea internaþionalã, relateazã AFP.Liderul de la Kabul, care a avut o întrevedere cu preºedinteleamerican, Barack Obama, înainte de deschiderea oficialã asummit-ului NATO de la Chicago, ºi-a exprimat încrederea în„sfârºitul acestui rãzboi” ºi a mulþumit Statelor Unite înnumele þãrii sale pentru sacrificiile fãcute. Karzai a afirmat cãsperã ca Afganistanul „sã nu mai fie o povarã pe umerii pri-etenilor noºtri din comunitatea internaþionalã, ai Statelor Uniteºi aliaþilor noºtri. Într-adevãr, aºa cum aþi afirmat foarte corect,domnule preºedinte, Afganistanul aºteaptã cu nerãbdareîncheierea acestui rãzboi ºi un deceniu de transformãri în cur-sul cãruia va acþiona pentru reconstrucþie ºi dezvoltarea uneibune guvernãri”. (P.I.)
Data de 24 mai, datã cu o bogatã încãrcãturãemoþionalã prin însemnãtatea ei, mai exact ora 12:00, afost una a comemorãrii amintirii eroilor neamului. Pen-tru cinstirea memoriei lor, a faptelor de vitejie ºi a spiri-
tului de sacrificiu de care au fost capabili, în faþa Uni-versitãþii Naþionale de Apãrare Carol I, la MonumentulEroilor Patriei, s-a desfãºurat o ceremonie militarã lacare a participat doamna secretar de stat Floarea
ªerban. Dupã intonareaImnului Naþional ºi ofi-cierea serviciului religiosde pomenire, s-au depusun numãr de 11 coroaneºi jerbe de flori. Întreagaactivitate s-a încheiat cudefilarea militarilor Bata-lionului 2 Infanterie„Cãlugãreni”, în fruntecu Garda de Onoare.Muzica Militarã, care acreat fondul sonor pro-pice desfãºurãrii eveni-mentului, a Diviziei 1Infanterie „Dacica”, aavut o retragere spectacu-loasã în aplauzele asis-tenþei.
Momentul a fost, deasemenea, marcat ºi înunitãþile subordonate încare s-au organizat diferi-te manifestãri.
Maistru militarcls.IV Monica DEACU
Z iua e ro i lo r neamu lu i
Muzeul Militar Naþional „Regele Ferdinand I” aorganizat în zilele de 12 ºi 13 mai, între orele 10:00-14:00, tradiþionala manifestare „Zilele Muzeului Militar
Naþional”. Tema aleasã pentru acest an a fost „Rãzboiulcel Mare - 95 de ani”.
Cu acest prilej, specialiºtii muzeului au pregãtit unprogram variat ºi interactiv, care a cu-prins demonstraþii de instrucþie de frontspecifice armatei române ºi a celei ger-mane din Primul Rãzboi Mondial, exer-ciþii de tragere cu armament, standuri deprezentare de tehnicã ºi uniforme de epo-cã. A fost organizat un post de prim-aju-tor ºi a un punct de transmisiuni militaredin Primul Rãzboi Mondial, precum ºitârgul anticarilor ºi colecþionarilor deobiecte istorico-militare.
În program, au mai fost prevãzutemini-concerte de muzicã militarã ºi muzi-cã de epocã, susþinute de fanfara Diviziei1 Infanterie „DACICA”, condusã demaiorul Daniel Florea, precum ºi prezen-tarea modului de preparare, la bucãtãriade campanie, a „hranei de rãzboi”. Aºaam vãzut cum se purta o luptã la începu-tul secolului trecut. (P.I.)
12-13 mai - Zilele Muzeului Militar Naþional. Simularea Rãzboiului cel Mare
Campionatul mondial militar de orientare
L otul reprezentativ al Armatei Române va par-ticipa la Campionatul mondial militar de ori-
entare din localitatea Alborg, Danemarca, în perioada 8la 14 iunie 2012. În compunerea lotului sunt ºi doi mil-itari din Divizia 1 Infanterie „Dacica”, respectiv sublo-cotenentul George Dumitraºcu, de la Batalionul 21Vânãtori de Munte ºi sergentul-major Cãlinescu PaulBrãbiescu de la Batalionul 20 Infanterie. Le dorim suc-ces sportivilor români.
Faza finalã a campionatuluide pentatlon militar
În perioada 21-25 mai 2012, garnizoana Sibiu agãzduit campionatului militar de pentatlon, etapa
finalã pe Ministerul Apãrãrii Naþionale. În clasamentulgeneral, lotul Diviziei 1 Infanterie „Dacica”, condus demaiorul Marius Popa, s-a clasat pe locul al III-lea. (P.I.)
KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 10 (336) din 31 mai 2012 Pagina 3
Activitatea Batalionului 205 Apãrare Antiaerianã dinperioada 23-27 aprilie, desfãºuratã în poligonul CapuMidia mi-a demonstrat încã o datã cã oamenii sunt ceimai importanþi. De ei depinde buna funcþionare a tehniciiºi modul în care se desfãºoarã ºi se încheie o activitate.Dincolo de „fierul e fier”, durata de viaþã a acestuia, înmare parte, tot ei o dicteazã, cei care îl mânuiesc. Plecândde la aceastã idee, am stat de vorbã cu reprezentanþii adouã categorii de militari. Acela al celor experimentaþi, cuvechime în branºã, ºi acela al celor aflaþi la început dedrum, care nici mãcar nu au primit a doua tresã.
Armata, un stil de viaþãAndrei Nistor este un tânãr sublocotenent, care dupã
absolvirea Liceului Militar „Dimitrie Cantemir”, în anul2006, a susþinut examenul de admitere la AcademiaForþelor Aeriene, lucru firesc pentru un cantemirist care
nici nu concepe sãnu încerce sã de-vinã ofiþer. „Mo-mentul în care mis-a spus cã amfost admis a fostunul al bucurieimaxime în caream simþit cã amcules roadele unuiefort lung. Erammândru de mine,doar eu muncisempentru asta, nu?”Cât despre perioa-da de acomoda-re… nu a existatpentru el. Obiº-nuit deja cu învio-rarea de diminea-þã ºi cu programulriguros impus deviaþa cazonã, a
avut mai mult timp sã înveþe lucruri de specialitate. Nu sepoate abþine sã nu zâmbeascã amintindu-ºi cât de impre-sionat a fost de mitraliera calibru 14,5 mm.
Perioada de dupã finalizarea cursurilor a fost una asentimentelor de tot felul despre care povesteºte cu omaturitate neobiºnuitã pentru vârsta lui, dar explicabilãdacã þinem cont de faptul cã „a luat viaþa în piept” de la14 ani. „Dupã finalizarea cursurilor Academiei, a urmatunul de bazã de ºase luni în Sibiu, în cadrul ªcolii deAplicaþie pentru Unitãþi Sprijin de Luptã. A fost operioadã în care am cam ºtiut ce am de fãcut, lejerã dinpunct de vedere al programului. Am avut timp sã apro-fundez cunoºtinþele de apãrare antiaerianã. Am fost repar-tizat pentru prima oarã la Batalionul 205 Apãrare Anti-aerianã. Cea dintâi impresie este încã influenþatã de ºoculgenerat de situaþia de a avea în faþã oameni care au anu-mite aºteptãri de la tine. Am încercat 2-3 tipuri de a con-duce pânã când, zic eu, l-am gãsit pe cel bun. În principiumerg pe crearea unui grup unit, pe închegarea echipei.Sunt convins cã un stil autoritar, dur nu ar fi funcþionat.Aveam destui oameni noi care nu au avut timp sã seobiºnuiascã unii cu alþii. Am încercat sã-i gãsesc fiecãruiapunctul forte, ce-l deosebeºte faþã de ceilalþi membri aigrupului. Procedând aºa, i-am fãcut sã se respecte între ei.Din respect ºi printr-o comunicare constructivã, s-a nãs-cut ºi sentimentul prieteniei ºi al ajutorului reciproc.Creºte sufletul în mine ori de câte ori îi vãd cã lucreazã cao mãnuºã pentru binele colectiv.
Nici în relaþia cu celelalte secþii, orgoliul nu are cecãuta. Întotdeauna, la toate activitãþile, am renunþat la
mândrie ºi am cooperat între noi pentru a scoate Bateriaîn faþã. În cazul tragerilor, lucrurile stau puþin altfel. Suntcele cinci minute în care miroase a praf de puºcã, în carene facem meseria, iar spiritul de competitivitate ce necuprinde este firesc. E normal ca atunci când profeseziîntr-un domeniu sã vrei s-o faci la un nivel cât mai înalt.Este un mod de a-þi demonstra þie cã poþi face ceea ce tre-buie.”
Din ceea ce a afirmat, pot sã trag o singurã concluzie:este o fire altruistã, un ºef cãruia îi pasã de subordonaþi ºicare ºtie sã gestioneze o situaþie dificilã ce poate apãrea încadrul grupului.
Dincolo de aceasta este un luptãtor, un autodidact careface tot ce e omenesc posibil sã fie victorios, dar nu e indi-vidualist. Nu a încercat niciodatã sã iasã în faþã doar el,iar, dacã a fost lãudat pentru o activitate bine desfãºuratã,a recunoscut meritele subordonaþilor, deoarece în armatã,fiecare zi este una a muncii colective, a efortului comun.
Pentru cã nu se mulþumeºte cu puþin, ºi-a continuatstudiile ºi urmeazã cursurile masterului cu specializareaDiplomaþie din cadrul Facultãþii de ªtiinþe Politice a Uni-versitãþii „Lucian Blaga” din Sibiu. Cu toate cã pare ocu-pat, mai are timp ºi de alte activitãþi. Este membru fonda-tor al Asociaþiei de Turism ºi Ecologie pentru Tineret„Verde”, afiliatã Federaþiei Române de Turism ºi Ecolo-gie. Cu membrii ei participã la Campionatul Naþional deTurism Sportiv ce cuprinde mai multe etape care sedesfãºoarã la un interval de trei sãptãmâni. Organizeazã,de asemenea, ºi activitãþi de plantare de pomi, ecologizarespaþii ºi supravieþuire. Toate acestea se deruleazã peîntreg teritoriul þãrii. Membrii asociaþiei se înscriu pe ba-zã de voluntariat, iar fondurile financiare necesare suntproprii. Pentru ei este ca o destindere, un lucru pe care-lfac din dãruire ºi plãcere.
La capitolul hobby-uri, aduce în faþã colecþia de armepe care o posedã. Aceasta constã în ºase puºti de vânã-toare, un Jeko de tir, un pistol Carpaþi ºi trei arme cu aercomprimat. „Pasiunea pentru vânãtoare a fost dezvoltatãcu mult timp în urmã, încã de pe vremea când eram unþânc de ºase ani, de faptul cã mergeam cu cei mai mariprin pãdure. Cu toate cã eram doar un simplu gonac, amajuns sã îndrãgesc activitatea în sine. Rezultatul finaldorit nu mã intereseazã aºa de tare”, mãrturiseºte Andrei.Împrejurimile comunei Vultureºti, judeþul Olt, în care acopilãrit, au contribuit ºi ele foarte mult la dezvoltareaacestei preocupãri ºi l-au motivat sã obþinã permisul devânãtoare pentru a lua parte activ.
Este foarte mulþumit de faptul cã, anul precedent, areuºit, în colaborare cu ceilalþi colegi de clasã din liceu, sãorganizeze o revedere în Breaza. I se citea satisfacþia înochi când povestea despre asta. Fire deloc orgolioasã nu aþinut cont de care pe care suna, a luat iniþiativa ºi a orga-nizat totul pânã în cele mai mici detalii. Dupã anul 2009,2012 este acela al marilor realizãri pentru el. Afirm astadeoarece, în data de 9 iunie a.c., urmeazã sã facã pasul celmare ºi anume, cãsãtoria cu logodnica sa. „Pe Raluca amcunoscut-o prin intermediul asociaþiei. Mã bucur cã îmiîmpãrtãºeºte mãcar una dintre pasiuni, cea pentru ecolo-gie. Cât despre arme, neavând legãturã cu nimic ce þine deele, nu înþelege ce sã îþi placã la ceva ce poate lua vieþi.”
Închei urându-i „Casã de piatrã!”
Profesionalism ºi dedicaþiePe plutonierul-adjutant Vasile Bãlãceanu l-am gãsit
între teancuri de hârtii ºi hãrþi. Nici nu se putea altfel pen-tru un subofiþer de stat major în cadrul compartimentuluiOperaþii ºi Instrucþie.
Nãscut în data de 14 iulie 1972 în Drãgãºani, judeþulVâlcea, a copilãrit în comuna Ioneºti din acelaºi judeþ.Acest aspect îl face sã fie un oltean veritabil, deci un om
ambiþios pentru care nu existã uºã închisã. A crescutîntr-o familie cu mama învãþãtoare, tatãl electrician, unfrate care acum este maior inginer ºi o sorã stabilitã înBucureºti ce are propria afacere. Dupã absolvirea Liceu-lui Industrial Energetic ºi promovarea examenului debacalaureat, a lucrat, timp de un an, ca ºi electricianautomatizãri. Deoarece era foarte pasionat de aviaþie ºi totce þine de ea, în 1991, a susþinut ºi trecut examenul deadmitere la Institutul Militar de Artilerie ºi Rachete Anti-aeriene „General Bungescu” din Braºov. A finalizat cur-surile acestuia ca ºef de promoþie, doi ani mai târziu. Ime-diat dupã aceea ºi timp de ºapte ani în continuare a fostîncadrat în actualul Batalion 205 Ap.AA. Din dorinþa dea profesa în cât mai multe domenii ºi a acumula cunoº-tinþe variate, timp de patru ani, între 2000 ºi 2004, ºi-adesfãºurat activitatea în cadrul compartimentului Perso-nal al Unitãþii Militare 01784 Râmnicu Vâlcea. Cu toateacestea, nu a putut sã stea departe mult timp de „dragos-tea lui” – Apãrarea Antiaerianã - ºi a revenit în cadrulBatalionului 205 pe aceeaºi funcþie pe care o ocupã ºiastãzi.
Acum, cu atâta experienþã în domeniu, afirmã: „Viaþade subofiþer de stat major este una care necesitã oadaptare continuã ºi care te obligã sã nu te opreºti dinînvãþat. Trebuie sã fii la curent cu tot ceea ce este nou înmaterie de legislaþie militarã.”
Preocupat constant de pregãtirea lui personalã ºi pen-tru cã „omul cât trãieºte învaþã”, în 2007 a obþinut diplo-ma de licenþã dupã finalizarea cursurilor Facultãþii deSociologie-Psihologie, iar, din 2010, are ºi o diplomã demaster în domeniul Managementul Resurselor Umane.„Facultatea a fost mai mult o dorinþã de-a mea de a ajutaoamenii, de a le fi aproape moral când au nevoie. Întot-deauna mi-am dorit sã pot face ceva pentru dezvoltareamentalã ºi motivarea copiilor ºi, pot spune cã, atât cât amîncercat, am reuºit.” Mi-a lãsat impresia unui om sever cuel însuºi cãruia îi place sã þinã pasul cu evoluþia societãþiidin moment ce, când fenomenul numit limba englezã aluat amploare, ºi-a angajat meditator. Ulterior, a devenit oplãcere studiul acestei limbi de circulaþie internaþionalã ºisperã sã aibã ocazia sã urmeze un curs avansat în dome-niu.
Ca un cadru militar desãvârºit, se laudã cu trei misiu-ni în teatrele de operaþii externe. A participat, în anul2005, cu Batalionul 2 Infanterie „Cãlugãreni” în Irak, pe
funcþia de co-mandant de gru-pã infanterie ºide transportorblindat. Patruani mai târziu aluat drumul Ira-kului cu Batalio-nul 26 Infanterie„Neagoe Basa-rab” din posturade subofiþer destat major în ca-drul compar-timentului Ope-raþii ºi Instruc-þie. De departecea mai marerealizare profe-sionalã de pânãacum o conside-rã a fi misiunea
din Afganistan, din anul 2011. A fost acolo cu Batalionul20 Infanterie „Dolj” despre care îºi aminteºte: „Viaþa alã-turi de militarii craioveni este una deosebitã. Sunt profe-sioniºti, reprezentanþii României peste hotare cãreia, peunde au fost, i-au fãcut cinste. Am avut alãturi un colec-tiv minunat pentru care am un respect deosebit. M-auprimit între ei cu braþele deschise ºi m-au fãcut sã mã simtde-al lor. Consider, de asemenea, cã misiunile externeexecutate sunt un câºtig pentru mine ºi prin prisma faptu-lui cã, fiind preocupat de tehnica ºi tehnologia NATO pre-cum ºi de limba englezã, timpul petrecut acolo mi-a ofe-rit ºansa sã mã dezvolt ca ºi cadru militar.” În 2009, întimpul vizitei preºedintelui României, cu ocazia încheieriimandatului naþional în aceastã þarã, a primit Emblema deOnoare a Statului Major General.
Dincolo de toate aceste realizãri profesionale are ºiunele personale. Este realizator de machete de avion.Aceastã pasiune a apãrut în ªcoala Militarã când, trebuiasã recunoascã ºi sã spunã ce tip de avion este dintr-oreproducere la scarã mai micã. În prezent, are confecþio-nate 21 de machete de avioane ºi 14 de elicoptere pe carele-a depozitat într-un spaþiu de expoziþie în casa familieide la þarã, deoarece sunt realizate la o scarã de 1 la 72, 1la 50. Când timpul îi permite mai face ºi drumeþii mon-tane la poalele munþilor Fãgãraº atras fiind de frumuseþeaºi unicitatea Þãrii Loviºtei. Despre sine afirmã cã: „Suntun militar meticulos. Întotdeauna mi-am planificat fiecaremutare, fiecare decizie în viaþã ºi, astfel, am ajuns ca laacest nivel sã pot spune cã nu regret nimic din ceea ce amtrãit.”
Maistru militar cls. a IV-a Monica DEACU
D e s t i n e c u i z d e p r a f d e p u º c ãD e s t i n e c u i z d e p r a f d e p u º c ã
Plutonierul Ion-LucianLeuºtean, rãnit grav anul tre-cut în Afganistan, a decedatîn dimineaþa zilei de miercuri,9 mai, la Spitalul Universitarde Urgenþã Militar Central(SUUMC) din Bucureºti. Su-bofiþerul se afla internat, înstare de comã, la secþia terapieintensivã ºi, în pofida efor-turilor de lungã duratã alemedicilor, viaþa sa nu a maiputut fi salvatã. Militarul, în
vârstã de 25 de ani, era necãsãtorit ºi lucra în armatã dinanul 2009. Ion-Lucian Leuºtean, care era încadrat înBatalionul 2 Manevrã, a fost rãnit grav la data de 7 sep-tembrie 2011, în urma deflagraþiei unui dispozitiv explo-ziv improvizat, în timp ce executa cercetarea terestrã aunui obiectiv în provincia Zabul. În data de 8 septembrie,militarul român a fost evacuat în Germania, la Spitalulmilitar american din Landstuhl, pentru tratament de spe-cialitate ºi, ulterior, la 30 octombrie, a fost transferat înRomânia, la Spitalul Universitar de Urgenþã Militar Cen-tral, în stare vegetativã, fiind diagnosticat cu multiple
traumatisme interne ºi cranio-cerebrale. Din nefericire,cu toate eforturile echipei medicale pluridisciplinare de laSUUMC, evoluþia clinicã a pacientului nu a înregistratameliorãri ale statusului cognitiv, iar în ultimele 10 ziles-a constatat o deteriorare progresivã neresponsivã latratament etiologic specific, militarul decedând în urmaunui stop cardio-respirator. Ministrul Apãrãrii Naþionale,Corneliu Dobriþoiu, l-a avansat la gradul de sublocotenentpost-mortem pe plutonierul Ion-Lucian Leuºtean, careºi-a sacrificat viaþa sub culorile Drapelului naþional,sãvârºind acte de devotament excepþional în timpul exe-cutãrii misiunii în teatrul de operaþii din Afganistan.Preºedintele României l-a decorat pe sublocotenentulpost-mortem Ion-Lucian Leuºtean cu Ordinul NaþionalSteaua României în grad de Cavaler, pentru militari, cuînsemn de rãzboi.
Militar rãnit în AfganistanVineri, 22 mai, un militar de la Batalionul 280 Infan-
terie din cadrul Brigãzii 282 Infanterie Mecanizate„Unirea Principatelor” din Focºani a fost rãnit grav, înAfganistan. Plutonierul-adjutant Florinel Enache executao misiune de cercetare terestrã ºi securizare a unui obiec-tiv pe autostrada A1 din Kandahar. El a suferit rãni grave,dupã ce un dispozitiv improvizat a explodat. Militarul afost dus la Spitalul Militar din baza Lagman, ulterior, afost transferat la un spital militar din Germania. (O.M.)
Eroii nu mor niciodatã!
Î nceputul acestei specializãri a însemnatdata de 1 iunie 1969, când, în baza
Ordinului ministrului Apãrãrii Naþionale nr. M 20din 16 aprilie1969, a luat fiinþã Compania 228Mitraliere Antiaeriene, subordonatã Brigãzii 2Vânãtori de Munte.
Un moment foarte important din viaþa actualuluibatalion îl reprezintã anul 1988 când era o simplãbaterie. În data menþionatã, Ministerul ApãrãriiNaþionale a organizat o serie de aplicaþii cu trupe înteren în zonele: Cincu, Cernavodã, CheileRâºnoavei- Cheile Dâmbovicioarei, cu participareatuturor categoriilor de forþe în scopul de a prezentacapacitatea de acþiune a forþelor, pe baza unor sce-narii fictive. La aceastã activitate, Bateria 228 Mi-traliere Antiaeriene a participat ºi a dislocat tehnicãºi trupe în zona Dealul Sasului, zonã de responsa-bilitate a Brigãzii 2 Vânãtori de Munte. A desfãºu-rat exerciþiul în cooperare cu Forþele Aeriene ºi aobþinut calificativul foarte bun ºi aprecierileeºaloanelor superioare pânã la nivelul Statului Ma-jor General.
În 1998, datoritã procesului de restructurare par-curs de Armata României, divizionul s-a transfor-mat în Bateria 228 Mitraliere Antiaeriene. Coman-dant al bateriei în aceastã perioadã a fost cãpitanulMircea Crãciun. Doar trei ani mai târziu a devenitDivizionul 228 Artilerie Antiaerianã Mixt, dislocat înlocalitatea Ghimbav.
În august 2004, unitatea a asigurat pregãtirea uneistructuri de apãrare antiaerianã pentru detaºamentul„IRAQ FREEDOM III”.
În perioada august – septembrie 2006, unitatea afost dotatã, în cadrul programului VIFORUL, cu tehni-cã nouã de apãrare antiaerianã – sistemul OERLIKON,calibrul 2x35 mm, iar, în luna septembrie 2006, a exe-cutat trageri de acceptanþã în poligonul Capu Midia.
În luna octombrie 2007, au participat la exerciþiulde afirmare internaþionalã ROUEX-07, la finalul cãruiaa fost afirmatã cu calificativul „EXCELENT” de cãtreo comisie NATO.
Începând cu data de 25 noiembrie 2010, în bazaaprobãrii ministrului Apãrãrii Naþionale, batalionului is-a conferit denumirea onorificã „Piatra Craiului”.
- Poate cã nu conteazã cât de bine cunoºti fiecareamãnunt al unui C.V., dar, de câte ori îl parcurgi,retrãieºti anumite momente de neuitat, momente careþi-au marcat evoluþia profesionalã ºi la care teraportezi ºi acum. Domnule colonel, care sunt aceletrepte ale ierarhiei militare pe care aþi pãºit pânã aocupa funcþia de comandant?
- Aveþi dreptate; poate cã, uneori, plecãm de lacunoaºterea C.V.-ului dar, dacã-l veþi citi cu atenþie peal meu, veþi înþelege momentele care mi-au marcatevoluþia în carierã.
În C.V. scrie : nãscut: 21 august 1964, comunaFloreºti, judeþul Prahova, deci, în cazul meu, totulpleacã de la origini.
Aici este construit palatul ,,Micul Trianon”, palatrealizat de meºteri francezi, într-un stil eclectic, domi-nat de elemente rococo ºi neoclasice, dupã planurilearhitectului Ion D. Berindey, care mai proiectase pen-tru acelaºi boier Palatul Cantacuzino din Bucureºti.Acesta adãposteºte, în prezent, Muzeul Naþional„George Enescu” ºi „Palatul Cantacuzino Buºteni”.
O etapã importantã în istoria comunei mele natale areprezentat-o concentrarea, de cãtre domnitorulAlexandru Ioan Cuza, începând cu 14 aprilie 1859,unor importante efective muntene ºi moldovene (peste11.000 de militari) în tabãra de la Floreºti, în Prahova.Constituitã într-o perioadã tulbure pe plan european,când în nordul Italiei se desfãºura rãzboiul dintre Aus-tria, pe de o parte, ºi Franþa ºi Regatul Sardiniei, pe dealta, tabãra militarã a avut rolul de a descuraja oricetentativã de ocupare a Principatelor Române, de cãtreAustria, dar, mai ales, de cãtre Imperiului Otoman,care concentrase trupe la Varna ºi ªumla, în Bulgaria.
În prezent, în comunã se gãseºte un monument ridi-cat în cinstea acestui eveniment care a marcat creareaArmatei Române moderne. Alãturi de acesta se aflã ºiMonumentul Eroilor cãzuþi în Primul Rãzboi Mondial.
Ceea ce am vrut sã punctez este cã mi-am începutcariera militarã cu aceastã încãrcãturã istoricã a loculuiîn care m-am nãscut ºi cu o educaþie de înaltã clasãprimitã la Liceul Militar ,,Dimitrie Cantemir” dinBreaza, între anii 1978-1982.
A urmat ªcoala Militarã ,,Leontin Sãlãjan” dinBraºov, în perioada1982-1985, unde am devenit spe-cialist în artilerie ºi rachete antiaeriene ºi, dupã ce amocupat diferite funcþii de comandã, un alt moment cru-
cial în cariera mea a fost Universitatea Naþionalã deApãrare ,,Carol I”, care a reuºit sã îmi ofere cunoºtin-þele necesare dezvoltãrii în carierã în context modern,NATO, aplicând tactici ºi proceduri compatibile cupartenerii noºtri.
Cel mai important moment din cariera mea, o onoa-re deosebitã care mi s-a acordat, a fost primirea Drape-lului de Luptã al Batalionului 228 Apãrare Antiaerianã,în calitate de comandant, în data de 25 octombrie 2008,în Piaþa Sfatului din Braºov. Astfel, aceastã zi are du-blã semnificaþie pentru noi, pe lângã ziua ArmateiRomâniei celebrãm ºi recunoaºterea maturitãþii profe-sionale a unitãþii noastre.
- Viaþa unui batalion nu se cuantificã în zile, ci înobiective îndeplinite. Ce v-aþi propus anul acesta pen-tru unitatea la comanda cãreia sunteþi ºi ce puteþi con-sidera, la momentul actual, ca fiind o „þintã atinsã”?
- Pentru un batalion de apãrare antiaerianã supremaprovocare profesionalã ºi cel mai înalt obiectiv de atinsîn cadrul instrucþiei desfãºurate sunt tragerile de luptãdin poligonul Capu Midia. Pot afirma cã acestea suntexamenele noastre anuale prin care ne evaluãm compe-tenþa ºi profesionalismul. În acest an, am propus eºa-loanelor superioare sã executãm trageri cu batalionul,pentru prima datã, cu complexul Oerlikon. Am primitaprobarea, toate resursele necesare ºi am stabilit obiec-tivul : LFX – Batalion - FB.
Rezultatele în poligon nu au fost „þintã atinsã”, ci,,þintã distrusã”, rezultate cu care ne mândrim. Putemsã raportãm cã am îndeplinit obiectivul stabilit pânã laaceastã datã.
- Calitatea oamenilor din subordine vã reprezintã.Sunt militari pe care vã bazaþi atunci când vã stabiliþiobiectivele. Ce pãrere aveþi despre staff-ul batalionu-lui?
- La aceastã întrebare vã rog sã îmi daþi voie sã nufiu de acord cu dumneavoastrã. Militarii din subordi-nea mea reprezintã Batalionul 228 Apãrare Antiaeria-nã, la intrucþie, în misiuni în þarã, în teatrul de operaþiiAfganistan, la tragerile de luptã din poligonul CapuMidia. Mai pe scurt, în toate activitãþile în care esteimplicat.
Ei ºtiu acest lucru ºi de aceea fac permanent totul casã obþinã rezultate foarte bune pentru cã onoarea bata-lionului nu poate fi pusã sub semnul incertitudinii înrelaþie cu misiunile stabilite sau ordonate.
Nu m-am bazat niciodatã pe un grup în îndeplinireamisiunilor, de altfel în arma noastrã nici nu se poate,deoarece pentru îndeplinirea lor, când ai specificul nos-tru, este nevoie de un efort de echipã (tun, secþie,baterie, batalion).
Eu, împreunã cu staff-ul batalionului, din care facparte cadre cu experienþã în conducerea subunitãþilor ºiîn misiuni internaþionale, trebuie permanent sã stabilimobiective realiste, sã evaluãm obiectiv instrucsþia ºi sãraportãm rezultatele obþinute. Aºa cã mã bazez pe toþisubordonaþii mei, deoarece toþi sunt importanþi; fãrã ei,nu am putea avea rezultatele cu care ne mândrim.
- Sunteþi o unitate etalon în peisajul autohton alApãrãrii Antiaeriene. Care sunt acele caracteristici,acea sumã de condiþii întrunite la nivel tehnic ºi colec-
tiv care vã evidenþiazã ºi în faþa cãrora orice misiunedevine posibilã?
- Vã mulþumesc pentru apreciere. Doriþi sã aflaþi dela mine ,,cheia” prin care se poate îndeplini orice misi-une. Îmi pare rãu, nu o am!
Batalionul 228 Apãrare Antiaerianã poate îndeplinimisiunile ordonate în primul rând prin sprijinul perma-nent pe care îl primeºte de la eºaloanele superioare.Aici aº dori sã evidenþiez preocuparea Brigãzii 2 Vânã-tori de Munte, Diviziei 1 Infanterie ºi a Statului Majoral Forþelor Terestre pentru derularea în condiþii nor-male, în limita fondurilor alocate, a programului dementenanþã pentru sistemul antiaerian Oerlikon, partea programului Viforul. Asigurarea materialã îmbinatãcu profesionalismul echipei de mentenanþã din unitateîmi oferã posibilitatea sã afirm cã Batalionului 228Apãrare Antiaerianã este în mãsurã sã îºi îndeplineascãmisiunea.
- Considerãm cã o condiþie sine-qua-non a oricãruicomandant se referã la acea capabilitate de arelaþiona, atât cu oamenii din subordine, cât ºi cueºaloanele superioare. Care sunt punctele forte pecare vi le atribuie funcþia ºi cum vã asigurã acesteasuccesul?
- La prima vedere, lucrurile par destul de compli-cate, dar nu este aºa. Poate doar într-o zi de lucru încãr-catã. Pentru a relaþiona cu oamenii trebuie sã ai unprincipiu simplu - RESPECT. Respectul ºi apreciereapentru lucrul bine fãcut; respect pentru respect ºi apre-ciere ºi respect pentru deciziile eºaloanelor superioare.
Funcþia de comandant îþi oferã toate pârghiile unuimanager, dar aº spune cã RESPONSABILITATEAconºtientã ºi transmisã subordonaþilor este primulaspect care face dintr-un colonel, un comandant.
- În condiþiile unui conflict modern bazat pe un sce-nariu real, care este poziþia Artileriei Antiaeriene? Amdori din partea unui artilerist antiaerian, un rãspunsrealist, dincolo de manuale ºi regulamente, a cãruiesenþã, deºi se joacã din cuvinte, are aplicabilitatepracticã.
- Dacã priviþi cu atenþie harta mondialã o sã vedeþio serie de conflicte militare în desfãºurare, dar ce estemai interesant o sã observaþi câte zone de posibil con-flict sunt. Pacea este un moment între douã rãzboaie.Opinia publicã, în momentul de faþã, se gãseºte subimpresia rãzboiului împotriva teroriºtilor, ca ºi cumcelelalte tipuri de rãzboi au dispãrut. Dacã un potenþialagresor are aviaþie ºi, în foarte multe þãri vectorii aeri-eni s-au dezvoltat în relaþie directã cu ultimele cuceririºtiinþifice, atunci este nevoie de artilerie ºi rachete anti-aeriene moderne, tehnicã nouã care sã rãspundã nevoi-lor de apãrare din acest punct de vedere, aºa cum arebatalionul pe care-l conduc. Aici este de precizat faptulcã aviaþia poate fi folositã ºi dacã forþele se gãsesc înapãrare.
În plus, Batalionul 228 Apãrare Antiaerianã erapregãtit sã acþioneze doar pe teritoriul naþional, daracest lucru s-a schimbat odatã cu afirmarea NATO dinanul 2007. În prezent, este în mãsurã sã i-a parte ºi laacþiunile întreprinse în teatrele de operaþii externe.
Maistru militar cls.IV Monica DEACU
Data ºi locul naºterii: 21august 1964, comuna Floreºti,judeþul Prahova;
Studii:- ªcoala Militarã de Ofiþeri
Activi - 1985;- Curs perfecþionare coman-
danþi de baterie - 1987;- Curs intensiv de limba
englezã ºi curs de stat major ºiinformaticã militarã, 2 luni -2004;
- Universitatea Naþionalã deApãrare, Facultatea de Comandãºi Stat Major - 2006
mentul Bg. 2 V.M.;-01.03.2008-01.10.2008, ºef al informaþiilor la Cdm.
Bg. 2 V.M.De la 01.10.2008, îndeplineºte funcþia de comandant
al Batalionului 228 Apãrare Antiaerianã.
CMYK
Curierul ARMATEINr. 10 (336) din 31 mai 2012Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE
Interviu cu domnul colonel Gheorghe Mircea Crãciun, comandantul Batalionului 228 Apãrare Antiaerianã ,,Piatra Craiului”
RReessppeecctt ºº ii rreessppoonnssaabbii ll ii ttaattee ,, ppâârrgghh ii ii ll ee uunnuu ii ccoommaannddaannttRReessppeecctt ºº ii rreessppoonnssaabbii ll ii ttaattee ,, ppâârrgghh ii ii ll ee uunnuu ii ccoommaannddaanntt
REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5
CMYK
Curierul ARMATEINr.10 (336) din 31 mai 2012
Black Sea Defense & Aerospace 2012Black Sea Defense & Aerospace 2012În perioada 16-18 mai,
la Romaero Bucureºti, s-aorganizat a IV-a ediþie aExpoziþiei ºi ConferinþeiInternaþionale dedicateIndustriei Aeronauticii,Apãrãrii, Securitãþii Naþi-onale ºi Securitãþii Pri-vate, BBllaacckk SSeeaa DDeeffeennsseeaanndd AAeerroossppaaccee 22001122.Aceasta, este singura ex-poziþie din România cer-tificatã oficial de Depar-tamemtul de Comerþ alStatelor Unite ºi s-a des-fãºurat cu sprijinul Am-basadei Statelor Unite laBucureºti.
În cadrul expoziþiei,au fost prezentate ele-mente ce þin de apãrarea
terestrã, apãrarea aerianã, apãrarea maritimã, securi-tate naþionalã, precum ºi elemente ce aparþin aviaþieicivile. Clienþi precum Ministerul de Interne Federal ºiForþele Armate Federale Germane au ridicat diferiteprovocãri ºi ne-au setat noi þeluri pentru complexitate,calitate ºi servicii. Paleta diversificatã de produse
prezentate, anulacesta, de Servi-ciul Român deInformaþii a reflectat efortul instituþional pentrucreºterea atât a performanþelor activitãþii de intelli-gence, ca suport în fundamentarea deciziilor strategice
în domeniul securitãþii naþionale, cât ºi a contribuþiei însfera culturii de securitate.
Plutonier-adjutant Mihai OANE
O nouã maºinã a Poliþiei românepe drumurile publice
F -16 pregãtit de misiune
Rãzboiul ruso-turc din 1878 este ultimul dintr-oserie amplã de conflicte bilaterale care au debutat în1718 ºi care au marcat secolele XVIII ºi XIX. Aces-te conflicte din secolul al XIX-lea au însemnat pen-tru Principatele Române, ca ºi pentru celelalte naþi-uni balcanice, paºi înainte cãtre desprinderea de in-fluenþa otomanã ºi câºtigarea Independenþei. Prima afost Grecia care ºi-a dobândit independenþa în 1821,recunoscutã în 1829. Au urmat România, Serbia ºiMuntenegru în 1878, Bulgaria în 1908 ºi Albania în1912. Pentru români, de fiecare datã, rãzboaieleruso-turce au adus modificãri majore în drumul cãtre
independenþã, dar ºi reorientãri ale relaþiilor interna-þionale. Obiectivul independenþei nu era unul uºor deatins. Rusia era o þarã autocratã, cu puþine disponibi-litãþi cãtre modernizare. Ea a ridicat steagul crucia-dei antiotomane în numele protejãrii ortodocºilor ºi aslavilor de sub turci. În realitate, Rusia urmãrea eli-minarea Imperiului Otoman ºi înlocuirea cu propriasa dominaþie. Criza orientalã a fost o sintagmã apã-rutã în timpul rãzboiului Crimeii din 1853-1856 din-tre Rusia ºi Imperiul Otoman, Anglia ºi Franþa. În-frântã, Rusia urmãrea sã-ºi ia revanºa, ceea ce ºi faceîn 1875. Atunci a început un nou episod al chestiuniiorientale care a rãmas nerezolvatã pânã la sfârºitulPrimului Rãzboi Mondial. Tensiunile cresc ºi în anul1877 când Rusia a declarat rãzboi Imperiului Oto-man. Clasa politicã românã simte cã aceasta esteocazia de a proclama independenþa ºi, în urma uneiînþelegeri cu Rusia semnatã în iarna anului 1877,permite trecerea prin România a armatelor þariste. Înoperaþiunile militare din vara anului 1877 ºi în pri-mele luni ale lui 1878, România participã cu o arma-tã de aproximativ 100.000 de oameni. CapitulareaPlevnei, centrul statului major al armatei turce co-mandate de Osman Paºa, a fãcut ca Imperiul sã cearãpacea. Armistiþiul semnat la San Stefano, lângã Con-stantinopol, a pus capãt ostilitãþilor, a reglementatsituaþia militarã ºi a anunþat direcþiile principale pecare Rusia le-a urmãrit în cadrul viitorului congresde pace. Reprezentantul român nu a fost primit latratative ºi nu a avut vreun cuvânt de spus, iar aces-
ta a însemnat un puternic semnal pentru clasa politi-ca românã. Faptul cã armata rusã staþiona pe teri-toriul României ºi nu mai dorea sã-l pãrãseascã, fap-tul cã Franþa, aliatã tradiþionalã a României îºi pier-duse controlul asupra Europei dupã anul 1871, i-a fã-cut pe politicienii români sã-ºi îndrepte atenþia spreGermania. Aceasta, ca mare putere a Europei, s-aimplicat în încheierea pãcii care a avut loc la Berlin,în iulie 1878. Istoricul Alin Ciupala de la Facultateade Istorie a Universitãþii din Bucureºti detalia:
„Congresul de pace s-a desfãºurat la Berlin pen-tru cã Germania era principala putere europeanã.
Dupã înfrângerea Franþei de la Sedan ºirealizarea unitãþii spaþiului german înjurul Casei de Hohenzollern ºi a împãra-tului Wilhelm I, Germania va dominaEuropa. Marea Britanie continuã sã rã-mânã în ceea ce istoricii numesc „splen-dida izolare”, adicã ea urmãreºte ce seîntâmplã pe continent ºi participã lapolitica acestuia, dar nu se angreneazãîn nici un sistem de tratate ºi alianþe.Congresul are câteva prevederi care sereferã în mod expres la România, ceamai importantã fiind recunoaºterea In-dependenþei de Stat. Dar recunoaºtereanu era absolutã, ci cu anumite condiþii.Prin tratat, România pierdea sudul Basa-rabiei retrocedat în 1856 ºi obþine, lapresiunile Rusiei, Dobrogea. Rusia a for-þat acest schimb oferind Dobrogea, Del-ta Dunãrii ºi Insula ªerpilor în schimbulsudului Basarabiei deoarece erainteresatã de zona strategicã a Gurilor
Dunãrii.” Alin Ciupala a vorbit despre tratatul de la Berlin
ca despre o nouã reconfigurare a politicii europene: „În 1878, România nu are nici un aliat, este para-
doxul pe care îl vor constata toþi oamenii politici ºiprincipele Carol. România va fi independentã, darlipssitã de aliaþi. România are nevoie de aliaþi caresã-i ofere protecþie în cazul unei ameninþãri. Nu credcã oamenii politici germani sau împãratul Wilhelm Is-au gândit în mod special la Carol ºi la Româniaatunci când au negociat noul ei statut juridic interna-þional. Pur ºi simplu Germania încearcã, asemeneaRusiei ºi a celorlalte puteri, sã-ºi atingã obiectivelestrategice majore. România nu face parte din acesteobiective. În schimb, Germania are o preocupare ma-jorã: încearcã prin toate mijloacele diplomatice sãmenþinã Franþa în izolare deoarece dupã înfrângereade la Sedan toatã opinia publicã francezã doreºterevanºa. Întreaga politicã germanã se va orienta decispre izolarea Franþei. Alianþa României cu Germanianu se datoreazã faptului cã în România domneºte unHohenzollern.Desigur cã ºi acest element a contat, laurma urmelor, Carol I era vãrul împãratului WilhelmI, dar este un element cu totul secundar.”
Independenþa României, ca ºi aceea a micilor na-þiuni balcanice din fostul Imperiu Otoman, trebuiejudecatã, aºa cum considerã istoricii de azi, într-uncontext internaþional ºi mai puþin ca o mare victoriea românilor. (O.M.)
www.istorie.ro
UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 10 (336) din 31 mai 2012Pagina 6
Tratatul de la Berlin ºi recunoaºterea Independenþei României
Sã nu ne d i s t rugem cop i l u l
CCaarr tteeaa dd ii nn vv ii tt rr ii nnãã
Reg ina Mar ia a Român ie i - Cap i to le tâ rz i i d i n v ia þa mea
LaLa Band - LaLa Summer Love - 2 iunie 2012, AreneleRomane, ora 20:00. Eºti pregãtit sã începi vara pe muzica celormai cool artiºti ai momentului? LaLa Band ia cu asalt AreneleRomane, pe 2 iunie, într-un nou concert live de amploare: LALASUMMER LOVE! Douã albume (LaLa Xmas Songs ºi LaLaLove Songs) ce au înregistrat vânzãri record în doar un an de laînfiinþarea trupei, un mega concert sold out (LaLa Love), milioa-ne de fani atât în þarã, cât ºi în strãinãtate sunt doar câteva dintrecele mai importante elemente ce se reunesc sub un singur nume:LALA BAND. Trupa-senzaþie a serialului „Pariu cu viaþa”, carelanseazã cel de-al treilea material discografic - LaLa SummerLove. Fanii au acum ocazia sã experimenteze fenomenul „LaLa”la un alt nivel, într-un show de proporþii.
Cleopatra Stratan - Lansarea albumului „Melodii pentrucopii”, Sala Palatului, vineri, 1 iunie, 19:00. Cleopatra Stra-tan, cea care nu cu mult timp în urmã îl aºtepta melancolicã peGhiþã, vã aºteaptã de ziua copilului, vineri, 1 iunie 2012, de la ora19:00, la Sala Palatului, pentru lansarea celui mai nou album,intitulat „Melodii pentru copii”. Artista a reuºit sã intre de ºaseori în Cartea Recordurilor ºi se mândreºte cu propriul sãu albumlansat la vârsta de doar trei ani, un hit care a stat pe primul loctimp de ºase sãptãmâni în topurile naþionale, dar ºi cu trei premiiMTV primite la o vârstã atât de fragedã. Un alt element impor-tant îl reprezintã ºi concertul susþinut la Sala Palatului, timp dedouã ore, în faþa unei sãli pline pânã la refuz.
De asemenea, Cleopatra Stratan a primit, pentru vânzãrirecord, douã discuri de aur ºi trei discuri de diamant, trofeu acor-dat în premierã în România. (O.M.)
www.spectacole.ro
R e p e r e c u l t u r a l e
Capitole târzii din viaþa mea re-prezintã volumul patru al seriei Po-vestea vieþii mele, care a consacrat-oca scriitoare pe Regina Maria. Acesteultime memorii scrise spre sfârºitulvieþii reginei nu au mai apucat sãvadã lumina tiparului din cauzaevenimentelor tumultoase ºi a con-flictelor din sânul familiei regale dinRomânia anilor ‘30. Editorul cãrþii,Diana Mandache, a reuºit în urmaunor îndelungi ºi inspirate cercetãride arhivã sã identifice manuscrisulcãrþii ºi sã-l pregãteascã spre publicare. Memoriile pierdute aleReginei Maria constituie un document istoric de excepþionalãimportanþã scris de unul dintre cei mai reprezentativi participanþila evenimentele imediat urmãtoare Primului Rãzboi Mondial.Regina Maria descrie cu amãnunte inedite participarea ei ca tri-mis neoficial al României la Conferinþa de Pace de la Paris ºi situ-aþia þãrii la acel moment. De asemenea, relevante sunt opiniile eidespre chestiunile diplomatice privind Transilvania, vizita cuplu-lui regal în provincie înainte ca aceasta sã fie recunoscutã inter-naþional ca parte a þãrii, încoronarea de la Alba Iulia ºi deschide-rea primului parlament al României Mari. Rolul reginei în unireaTransilvaniei ºi formarea României Mari a fost crucial, dar nu anutrit sentimente triumfale, ci mai degrabã de compasiune pentruungurii învinºi ºi era convinsã, cu o înþelepciune mai mare decâta multora cã termenii de pace impuºi Germaniei vor avea reper-cusiuni dezastruoase. Aceste recent descoperite memorii pierduteale Reginei Maria a României sunt un eveniment major pentruistoriografia regalã, fiind o continuare a clasicei ei autobiografiipublicatã în anii ‘30. (O.M.)
www.cartinoi.ro
Trãim vremurile când aducerea pelume a unui copil a ajuns sã fie privitã caun eveniment de evitat, chiar ºi în sânulfamiliei. Cu atât mai mult este privitãastfel, în afara ei. Este o perspectivãnefireascã ºi pãcãtoasã, care aratãînstrãinarea noastrã de Dumnezeu.
Omul zilelor noastre a devenit parcãderanjat de faptul cã Dumnezeu nu îl în-treabã mai întâi dacã îºi doreºte acestprunc sau nu.
Fiind sclav al propriilor sale planuri,obsedat sã gestioneze totul cu succes,acestuia nu îi place sã fie luat prin sur-prindere.
Dumnezeu este însã constant ºi dreptîn manifestãrile sale. Precum în cazulminunilor Mântuitorului, relatate înEvanghelie, actul însuºi al dãruirii prun-cului este un tainic „credeþi voi?”, adre-sat pãrinþilor. „Minunea” se naºte acolounde Domnul întâlneºte mãcar puþinãcredinþã.
ªi totuºi, atunci când îl avem, e obucurie sã-l auzi pe copil cum reuºeºtesã rosteascã cuvinte scurte. ªi, pemãsurã ce creºte, pronunþã mai multe,
dar unele sunt stâlcite, de exemplu: „Utete tu mumos” – „Uite ce maºinã fru-mosã!” ªi, în loc ca pãrinþii sã-l ajute sãpronunþe cât mai clar (corect), ajungsã-i vorbeascã folosindu-se de limbajullui. ªi, peste câþiva ani, sunt nemulþumiþide cum le vorbeºte copilul. Pierd din ve-dere cã dezvoltarea limbajului la copildepinde foarte mult de implicarea lor înacest proces.
Se întâmplã ca unii pãrinþi sã nu-irefuze nimic copilului. De exemplu,dacã este târziu ºi copilul se uitã la tele-vizor sau utilizeazã calculatorul, suntpãrinþi care îi spun doar o singurã datãcã trebuie sã doarmã sau nu îi spunnimic pentru cã nu doresc sã-i punãcapãt plãcerii de a se uita la desene ani-mate sau de a finaliza un joc. Iar copilulva continua sã stea în faþa televizoruluisau a calculatorului. Ce reiese de aici?Copilul va creºte crezând cã are doardrepturi, cã pãrinþii îi sunt datori sã-iîndeplineascã cererile ori de câte oridoreºte.
Dacã se întâmplã sã facã ceva rãu, ocategorie de pãrinþi nu cautã sã-l dezveþe
pe copil de fapta neplãcutã, ci râd, semncã acesta este cu adevãrat creativ. Ast-fel, copilul nu se va mai ruºina niciodatãatunci când va face ceva rãu.
Nu i se atrage atenþia cã nu trebuie sãciteascã unele publicaþii sau sã urmã-reascã anumite programe. Se crede cãaºa va avea parte de o educaþie aleasã,din moment ce are acces la foarte multãinformaþie. Dar uitãm cã se poate ajungeca un copil sã caute sã se hrãneascãnumai cu un anumit tip de hranã, careaduce decãdere. Iar atunci când pãrinþiiîºi mai dau seama de ce înseamnã sãnã-tate, aleargã la medic sau la preot sã-irezolve problemele în mod magic. Credcã problemele de luni sau ani se pot re-zolva printr-o simplã întâlnire. Ori ºtimcã acest lucru nu este posibil.
Copilului i se oferã zilnic spre cheltu-ire o anumitã sumã de bani, pe principiulcã nu doresc ca el sã trãiascã lipsurile decare ei au avut parte. Dar aºa va fi inca-pabil sã-ºi asume o activitate care presu-pune efort, va fi incapabil sã se descurcesingur în viaþã. Mai mult, va îngropa da-rurile cu care a fost înzestrat de Dum-
nezeu.Este încurajat de unii pãrinþi sã aibã
parte de cât mai multe relaþii, cu convin-gerea cã aºa ajunge sã ºtie ce înseamnãcu adevãrat dragostea. În realitate, ajun-ge sã creadã cã dragostea e doar relaþiasexualã.
Iar dacã persoana este redusã doar laaceastã relaþie, atunci cu siguranþã va fiîmpotriva cãsãtoriei ºi într-o continuãcãutare dupã noi achiziþii spre satisface-rea poftelor trupeºti.
Nu se discutã cu el problemele pe ca-re le are în viaþã. Considerã cã a vorbidespre acestea, îngreuneazã uitarea lor ºitristeþea adusã de ele va dispãrea maigreu. Dar efectul este altul, copilul sesimte singur în familie ºi pentru cã nu ise acordã atenþie se hotãrãºte sã nu maivinã acasã, sã bea, sã consume droguri,etc.
Pentru a nu avea parte de o viaþãplinã de suferinþã, luptaþi sã evitaþi ºicele câteva gânduri pe care le-am scrisîn legãturã cu distrugerea copilului.
Colonel (r.) ªtefan MITINCU
Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã
Lec þ ia de i s to r i e
Dumnezeu nu îþi cere sã reu-ºeºti. El vrea doar sã încerci dintot sufletul.
Fii bun, dar fereºte-te sã crea-dã lumea cã poþi fi numai bun!
Nu vei avea niciodatã o a douaºansã pentru a crea o primã im-presie.
Nu spune niciodatã cã cerul elimpede. Sunt paºi ºi pe lunã!
Dragostea nu se ºtie când vine,dar anunþã când pleacã.
Dincolo de mâine... e speranþa.Toþi oamenii se aseamãnã prin
cuvinte. Numai faptele îi deose-besc.
Speranþa anticipeazã, credinþanu se îndoieºte, iar rãbdarea aº-teaptã în liniºte.
Îmbufnându-ne punem întrenoi tãcere; nevorbind, punem în-tre noi moartea.
Cautã-þi prieteni printre cei cuidealuri similare, astfel prelun-geºti clipa.
Viaþa e prea scurtã ca sã trã-ieºti aceeaºi zi de douã ori.
Colonel (r.) ªtefan MITINCU
Asteroidul care va trece pe lângã Terraîn 2013 ar putea distruge
unii sateliþi de comunicaþiiUn asteroid recent descoperit, botezat de astro-
nomi 2012 DA14, va trece atât de aproape de planetanoastrã în decursul lunii februarie a anului urmãtor,încât ar putea distruge un numãr considerabil de sate-liþi, declarã experþii din cadrul NASA. Descoperit înurmã cu doar câteva sãptãmâni de astronomii din ca-
drul Observatorului LaSagra din Spania, asteroidulpare a avea un diametru de numai 45 de metri, singu-ra problemã fiind aceea cã orbita lui 2012 DA14 trecela micã distanþã de Terra, dupã cum susþine astrono-mul Steven Chesley, care lucreazã la Jet PropulsionLaboratory în cadrul NASA, din Pasadena. Specialiº-tii estimeazã cã, pe data de 15 februarie 2013, astero-idul va trece atât de aproape de Pãmânt, încât ar dis-truge inevitabil câþiva sateliþi. Conform datelor dinprezent, Staþia Internaþionalã Spaþialã, situatã la dis-tanþa de circa 2.000 kilometri de Terra, nu este în peri-col de a fi lovitã de acest asteroid. Pânã în prezent, as-tronomii nu considerã asteroidul drept un pericol ma-jor, declarând chiar cã acesta va putea fi vãzut cu aju-torul unor binocluri ºi lunete de rezoluþie bunã. Cerce-tãtorii iau totuºi în calcul ºi factorul gravitaþiei Terrei,care ar putea modifica traiectoria iniþialã a asteroidu-lui, odatã ce acesta va trece prin apropierea planeteinoastre. Dacã 2012 DA14 va lovi cumva Terra, cerce-tãtorii estimeazã cã, sub impactul greutãþii de circa140 tone pe care o are, ºocul resimþit va fi comparabilca forþã cu acela provocat de explozia unei bombe de2,4 megatone.
Cel mai nou tratament de slãbire are la bazã saliva unei ºopârle veninoase
Un medicament ce conþine compuºi din salivaºopârlei Gila, care trãieºte în regiunea deºerticã aStatelor Unite, ar putea fi unul din cele mai promiþã-toare produse destinate pierderii în greutate. Oameniide ºtiinþã au descoperit cã un compus ce se gãseºte însaliva reptilei veninoase Heloderma suspectum areefecte uimitoare în reducerea poftei de mâncare. Spe-cialiºtii au declarat cã este vorba despre un efect se-cundar surprinzãtor al exendin - 4, un compus folositîn medicamentele pentru diabetici. Descoperirea afost fãcutã atunci când oamenii de ºtiinþã au urmãritefectele substanþei asupra ºobolanilor. Mai multe cer-cetãri ale oamenilor de ºtiinþã de la Universitatea dinGothenburg au scos la ivealã faptul cã substanþa con-troleazã aceleaºi regiuni ale creierului responsabilepentru pofta faþã de alcool. În acest context, un even-tual medicament ar putea fi utilizat pentru tratareadependenþei de alcool. Heloderma suspectum, numitãºi ºopârla Gila, este cea mai mare ºopârlã din Ameri-ca de Nord. Deºi este veninoasã, este lentã în miºcãri,nereprezentând o ameninþare majorã pentru om. Spredeosebire de ºerpi, ea nu injecteazã veninul prin colþi,ci îl poartã în saliva pe care o elibereazã în momentulîn care mestecã prada. Proprietãþile veninului sunt uti-lizate într-un medicament numit Exenatide, ce are ro-lul de a controla nivelul zahãrului din sângele persoa-nelor care suferã de diabet de tip 2. Acum însã, expe-rimentele de laborator au demonstrat cã unul dintreefectele substanþei este ºi acela de a reduce pofta demâncare. „Este un efect necunoscut ºi neaºteptat. De-cizia noastrã de a mânca este legatã de aceleaºi meca-nisme care controleazã comportamentele adictive.
Am reuºit sãarãtãm cã exen-din-4 afecteazãregiunile creie-rului responsa-bile cu motiva-rea ºi recom-pensarea”, a de-clarat profeso-rul KarolinaSkibicka, coor-donatorul stu-diului. Majori-tatea dietelor
nu dau rezultatele aºteptate tocmai pentru cã suntemobsedaþi de dorinþa de a mânca, mai ales mâncãruritentante precum dulciurile. Pentru cã exendin - 4suprimã pofta de mâncare, substanþa ne poate ajuta sãmenþinem controlul asupra greutãþii noastre. (O.M.)
www.descopera.ro
MOZAICCurierul ARMATEINr. 10 (336) din 31 mai 2012 Pagina 7
Microsoft îºi promoveazãHTML5 ºi IE prin PrometheusÎntr-o turnurã destul de ciudatã
de evenimente, Microsoft a încheiatun parteneriat cu creatorii filmuluiPrometheus pentru promovarea per-formanþei standardului HTML5 îm-preunã cu Internet Explorer.
Printr-o serie de jocuri în formatHTML5, accesibile la www.project-prometheus.com/trainingcenter, Mi-crosoft face o treabã foarte bunã îna vã arãta de ce este capabil princi-palul concurent pentru Flash. Dinpãcate, parteneriatul cu Prometheus,deºi nu vã obligã sã folosiþi InternetExplorer pentru a vã bucura de ex-perienþa navigãrii pe respectivulsite, vã sugereazã din 2 în 2 minutesã folosiþi browser-ul Microsoft.
Noul portal este accesibil din paginaprincipalã a noului film regizat deRidley Scott. Scopul virtual al setu-lui de aplicaþii este sã treceþi niºteteste pentru a vã „angaja” la Wey-land Industries, o societate fictivãcare se ocupã cu studiul vieþii extra-terestre. Dacã sunteþi bun la respec-tivele jocuri, veþi figura pe site caEllite Applicant, iar dacã nu sunteþibun aveþi tot timpul din lume sã maiîncercaþi.
Floppy-urile nu se recicleazã – cântã!
Vã vine sã credeþi cã cineva aauzit un zgomot aferent utilizãriiunei unitãþi Floppy ºi s-a gândit cãacel zgomot poate fi perceput ca obucatã muzicalã? Mai dubios decâtatât e cã rezultatele sunt fantastice ºinu trebuie ratate. În urmã cu câþivaani, la ceva timp dupã ce unitãþileFloppy ºi-au pierdut un procent con-siderabil din popularitate, undeva peglob apãrea un nou trend: conectareasimultanã a mai multor unitãþi Flop-py la un sistem complex de alimen-tare cu energie electricã. Totuºi, nueste nevoie doar de curent pentru caideea sã funcþioneze, aºa cã parteade programare ºi realizare a întregu-
lui ansamblu, cel puþin din primulclip inserat mai jos, a fost realizatãde Purdue University for the Asso-ciation of Electrical Technologies.
Mai rãmâne sã daþi play ºi sã fiþi
surprinºi de ce melodii pot fi repro-duse cu ajutorul unor dispozitive destocare de acum 20 de ani.
Samsung pregãteºte revoluþiatelevizoarelor Super OLED… la
super preþSe pare cã supremaþia televizoa-
relor LCD sau LED este pe cale sãfie zdruncinatã ºi asta pentru cãSamsung pregãteºte lansarea televi-zoarelor de tip OLED pânã la sfâr-ºitul acestui an. Cu toþii ne-am bucu-rat de apariþia modelului SuperOLED la CES 2012, acel monstru de55 de inch care se anunþa încã de peatunci drept viitorul televizoareloractuale. Cu toate acestea, o mareproblemã în cazul lansãrii acestorminunãþii tehnologice o vor repre-zenta – probabil – preþurile incredibilde mari.
Noua tehnologie Samsung îi vacosta pe doritori nu mai puþin de5000 de lire sterline, dupã cum scriuºi cei de la pocket-lint.com. Probabilcã pentru cei mai mulþi dintre noiacest preþ este suficient de mare în-cât sã „omoare” instantaneu oriceformã de interes faþã de un aseme-
nea gadget. Pe de altã parte, sigurvor exista ºi entuziaºti care sã chel-tuiascã atât pentru o imagine net su-perioarã. Totuºi, dacã luãm în calculfaptul cã ºi LG ne promite televi-zoare OLED anul acesta, existã po-sibilitatea sã vedem la acest nivel o
competiþie care va genera fãrã îndo-ialã preþuri ceva mai mici ºi un nu-mãr mai mare de unitãþi vândute.Rãmâne sã vedem cine va câºtigastartul în aceastã competiþie ºi maiales cum vor reacþiona clienþii în ra-port cu noua tehnologie.
Bateria Brookstone aduce douã sãptãmâni de autonomie
pentru orice gadgetRetailer-ul Brookstone urmeazã
sã lanseze anul acesta o „baterie”portabilã capabilã sã încarce oricesmartphone timp de pânã la douãsãptãmâni, fãrã sã necesite conecta-rea la prizã. Aceastã aºa zisa „bate-rie” minune este de fapt un mini-re-zervor portabil de combustibil fabri-cat de cei de la Lilliputian Systemsºi va fi distribuit sub marca Brook-stone. Bateria va fi un pic mai groa-sã decât un smartphone ºi va fi capa-bilã sã încarce orice dispozitiv careare un cablu USB. Dupã spusele re-prezentanþilor companiei, o astfel de„baterie” va putea încãrca un iPhonede 10-14 ori ceea ce va oferi utiliza-
torilor o autonomie de lucru precumºi o portabilitate mult mai mare de-cât în prezent. Gadget-ul va fi ali-mentat de celule de combustibil demãrimea unei brichete, fabricate dinplastic, care vor conþine butan ºi nuvor costa mai mult de câþiva dolaribucata. Doritorii vor putea cumpãrarezerve sau „baterii” online, iar cândcelulele de combustibil vor fi goliteacestea vor putea fi reciclate.
Conform cnet.com, momentanpreþul aºa zisei „baterii” rãmâne ne-cunoscut ºi nu ne rãmâne decât sãaºteptãm lansarea oficialã pentru avedea cât de bine se descurcã.
Întrebarea fireascã ar fi: cine vafi dispus sã plãteascã pentru a-ºimenþine telefonul încãrcat? Probabilcã toþi care au nevoie de cât maimultã autonomie ºi nu au mereu ladispoziþie o prizã. (O.M.)
wwwwww..ppllaayytteecchh..ccoomm
N o u t ã þ i î n l u m e a I T
GÂNDURI ÎN TREACÃT...
ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã
... din cele mai vechi timpuri, pentru mai multe naþiuni, albi-na reprezintã simbolul hãrniciei ºi fidelitãþii? Pe monedelemultor þãri (de exemplu: Italia, Norvegia, Republica Malta etc)chiar ºi astãzi se regãseºte chipul albinei.
... dupã invenþia stupului mobil cu rame, apicultura a devenitraþionalã, doar cã a trebuit sã mai treacã încã 130 ani pentru caaceastã invenþie sã se impregneze definitiv în conºtiinþaumanã?
... existã mai multe specii de animale ºi plante a cãror denu-mire are legãturã cu albinele ºi produsele lor (melisa, mierea ursului etc)?
... albinele care pãzesc stupul recunosc albinele strãine care încearcã sã intre în stupdupã un miros specific? Fiecare familie are mirosul sãu aparte produs de niºte glandespeciale denumite Nassonov.
... puteþi recunoaºte o albinã „hoaþã bãtrânã” dupã corpul ei pleºuv, negru-lucios?Acesta a devenit aºa în urma luptelor cu albinele pe care le-a atacat, elesmulgându-i cu mandibulele toþi periºorii de pe corp.
... în naturã, pe lângã albinele melifere, se mai întâlnesc ºi rudele lor apropiate –albinele solitare (melitele-rozãtoare de frunze, megahilele etc, aproximativ 300 spe-cii)?
... liniile de curent electric de înaltã tensiune au o influenþã negativã asupra activi-tãþii ºi vitalitãþii albinelor? Acestea afecteazã productivitatea familiilor de albine ºile face agresive.
... cuvântul „nectar” înseamnã „bãutura zeilor”, iar legenda spune cã acest produsdã viaþã veºnicã?
... larva din care se va naºte o reginã îºi mãreºte greutatea corpului de 3.000 de oriîn 5 zile, în timp ce larva din care se va naºte o albinã lucrãtoare doar de 1.500 ori?
... în condiþii extreme, albinele au o ratã de supravieþuire de 5-6 ori mai mare decâta omului?
... durata de viaþã a reginei este de 50-60 de ori mai mare decât a albinei lucrãtoare?
... în trecut, stupii erau vopsiþi cu o soluþie fãcutã din var stins amestecat cu brânzãla care se adãuga clei de viºinar?
... albinele nu pot vedea culoarea roºie, dar vãd razele ultraviolete, invizibile ochilornoºtri?
... albina e unica insectã domesticitã de om? (O.M.) wwwwww..ssttiiaattiiccaa..rroo
Albinele - ªt ia þ i cã . . . ?
În data de 23 mai a.c., la sediul Batalionului 228Apãrare Antiaerianã „Piatra Craiului”, a avut loc cere-monia de plecare în misiune a Combined Task Force –„Arrowhead” al Brigãzii 2 Vânãtori de Munte„Sarmizegetusa” ºi Batalionului 21 Vânãtori de Munte„General Leonard Mociulschi”. La aceastã activitate auparticipat, alãturi de familiile militarilor, secretarul de statpentru politica de apãrare ºi planificare, domnul Sebas-tian Huluban, ºeful Statului Major General, general-loco-tenent ªtefan Dãnilã, comandantul Diviziei 1 Infanterie„Dacica”, general-maior Nicolaie Dohotariu, reprezen-tanþi ai mass-mediei militare ºi civile, dar ºi alþi invitaþi.
Ceremonia a debutat cu primirea raportului de la co-mandantul Grupului de comandã, moment urmat de salu-tul Drapelului de Luptã ºi trecerea în revistã a formaþiei.Dupã intonarea Imnului Naþional, s-a desfãºurat ApelulSolemn al detaºamentului care a început cu eroul subloco-tenent (p.m.) Chira Claudiu, cãzut la datorie în data de 26februarie 2009, în timpul unei misiuni de patrulare peautostrada A1 Qalat-Kandahar, ºi eroul maior (p.m.)Unguraº Vasile, cãzut la datorie în data de 7 aprilie 2009,într-o misiuni de patrulare din provincia Zabul, în teatrulde operaþii din Afganistan. Cinste ºi Onoare memorieilor!
Extrasul din ordinul de misiune a fost citit de coman-dantul Centrului de Conducere Operaþionalã, comandorCostel Avrãmescu, care a punctat misiunea forþelor parti-cipante la operaþia ISAF în perioada 26 mai – 15 decem-brie 2012. Astfel, personalul de stat major din cadrulCombined Task Force – „Arrowhead” va participa la pla-nificarea, coordonarea ºi conducerea operaþiilor din cadrulmisiunii ISAF în provincia Zabul pentru sprijinirea gu-vernului Republicii Islamice Afganistan în procesul de
menþinere a securitãþii, stabilitãþii ºi extinderii autoritãþiiguvernamentale, precum ºi pentru susþinerea efortului dereconstrucþie, iar Batalionul 21 Vânãtori de Munte vaexecuta operaþii în sprijinul pãcii sub comandã NATO, încolaborare cu celelalte forþe aparþinând ISAF ºi ANSF, înprovincia Zabul.
Scopul principal al misiunii îl reprezintã participareaalãturi de aliaþi la operaþia de sprijin ºi asistenþã a guver-nului Republicii Islamice Afganistan pentru creºterea in-fluenþei, exercitarea ºi menþinerea autoritãþii, cât ºi pentrudezvoltarea instituþiilor guvernamentale regionale ºi loca-le, concomitent cu sprijinirea eforturilor de normalizare avieþii ºi de reconstrucþie prin implementarea directivelorde contrainsurgenþã ale comandantului forþei ISAF în ca-drul abordãrii operaþionale.
„Pentru îndeplinirea acestei misiuni, a precizat dom-
nul comandor , Combined Task Force –„Arrowhead” executã planificarea ºicoordonarea culegerii de informaþii decãtre structurile din compunere sau sub-ordonate ºi le pune la dispoziþia forþelorcombatante; distribuirea echilibratã aforþelor în aria de responsabilitate, pla-nificarea ºi coordonarea deplasãrilor,asigurarea mobilitãþii forþelor, conduce-rea angajãrii efective a acestora în ope-raþii, elaborarea planurilor ºi ordinelorde operaþii pentru structurile subordo-nate, asigurarea sprijinului de luptã ºilogistic. Batalionul 21 Vânãtori deMunte va avea ca principalã misiune in-terzicerea libertãþii de miºcare a forþelorinsurgente în aria de responsabilitate,menþinerea libertãþii de miºcare pe auto-strada A1, reducerea infiltrãrilor insur-gente pe rutele de acces, descoperirea ºidistrugerea ascunzãtorilor de armament,muniþie ºi substanþe explozive ale insur-genþilor, influenþarea pozitivã a popu-laþiei civile prin menþinerea dialogului cu autoritãþilorlocale ºi liderii tribali, participarea la operaþii CIMIC ºi desprijin umanitar.
Noi, cei de la Centrul de Conducere Operaþionalã, vomfi permanent alãturi de dumneavoastrã cu tot sprijinul ne-cesar executãrii în bune condiþii a misiunii.”
Comandantul Brigãzii 2 Vânãtori de Munte„Sarmizegetusa” ºi comandantul Grupului de ComandãZabul, colonel Cristinel Cernea, ºi-a început alocuþiuneaprin a cita un mare prieten al vânãtorilor de munte, care
spunea cu aproape undeceniu în urmã: „Carpa-þii româneºti sunt deopo-trivã fortãreþe naturale,catedralele creºtinismu-lui, axa neamului ºi cartede istorie naþionalã des-chisã spre toate orizon-turile.” „În acest context,cred cã orizonturile des-chise astãzi, prin partici-parea Brigãzii 2 Vânãtoride Munte cu douã batali-oane de manevrã la misi-unea ISAF în teatrul deoperaþii din Afganistan,reprezintã o recunoaºterea faptului cã vânãtorilorde munte li se acordã în-crederea cuvenitã pentrua reprezenta Armata Ro-mâniei în acest dificil tea-tru de operaþii, aºa cumau mai fãcut-o ºi în celepatru misiuni executatecu batalioanele sale, dinanul 2007 ºi pânã în pre-zent.
Brigada 2 Vânãtori de munte este prima mare unitatedin forþele terestre care a efectuat un ciclu complet succe-siv de rotaþii, în teatrul de operaþii din Afganistan, a bata-lioanelor sale de manevrã. De asemenea, ºtim cã vomacþiona într-o zonã de operaþii complexã, care necesitãatât calitãþi de luptãtori, dar ºi pe cele ce þin de diplomaþiaspecificã militarului în calitate de cetãþean al lumii aflatîn ajutorul populaþiei. Þin sã vã asigur cã, la finalul misi-unii, dorim ca vânãtorii de munte sã se fi remarcat prinefortul ºi priceperea depuse pentru îndeplinirea misiuni-lor, prin comportare demnã, bravurã, prin þinuta, discipli-na ºi ordinea care i-au caracterizat dintotdeauna. Considercã aceastã misiune reprezintã în acelaºi timp o nouã opor-tunitate de continuare a realizãrilor unor generaþii de ex-cepþie ale unitãþilor de vânãtori de munte, dar ºi obligaþiade a reuºi obþinerea de rezultate remarcabile în conti-
nuare, astfel încât sã putem rosti cu toþii prezent la ApelulSolemn de dupã încheierea misiunii.
Acum, când suntem gata de plecare, doresc sã vãtransmit tuturor celor prezenþi cã suntem cu gândul ºi cusufletul alãturi de dumneavoastrã, cei care rãmâneþiacasã, ºi sã vã asigur cã ne vom îndeplini misiunile cumaximum de eficienþã ºi profesionalism. Dumnezeu sã-ibinecuvânteze ºi sã-i ocroteascã pe militarii Brigãzii 2Vânãtori de Munte care vor acþiona în teatrul de operaþiidin Afganistan!”
Secretarul de stat pentru politica de apãrare ºi planifi-care, domnul Sebastian Huluban, a participat pentruprima datã la o astfel de ceremonie de la preluarea man-datului sãu. „Vã asigur de deosebitul meu respect pentrueforturile pe care le-aþi fãcut în pregãtire ºi de întregulsprijin al Ministerului Apãrãrii Naþionale în dificila misi-une care vã aºteaptã. Vom continua tot ceea ce s-a fãcutbun pânã acum pentru dumneavoastrã ºi vom fi receptivila orice problemã care ar putea apãrea de acum înainte.Orice problemã are soluþii, dacã existã bunãcredinþã. Pri-mul ºi cel mai important element de continuitate al politi-cii de apãrare, reliefat în cadrul actualului program de gu-vernare asumat de cãtre noul guvern, þine tocmai de men-þinerea nivelului de participare la operaþiunile internaþio-nale în conformitate cu angajamentele asumate anterior.Vom pune accent pe dimensiunea calitativã a prezenþeinoastre în teatrele de operaþii, pe creºterea securitãþii for-þelor dislocate ca urmare a prioritizãrii programelor de în-zestrare dedicate acestui scop, pe protecþia personalu-lui.(...) Situaþia actualã de securitate din Afganistan a cu-noscut ºi progrese, însã rãmân multe probleme de rezolvatpânã la predarea totalã a securitãþii cãtre forþele naþionaleafgane ºi începerea demersurilor legate de retragere, aºacum a fost stabilit la summit-ul NATO de la Chicago. Potsã vã transmit cã aprecierile militarilor români pe caredomnul ministru Corneliu Dobriþoiu le-a primit la Chica-go, în cadrul summit-ului, de la cei mai importanþi lideripolitico-militari ai Alianþei, precum ºi de la alte înaltepersonalitãþi politice, ne-au fãcut sã ne simþim încã o datãmândri ca reprezentanþi ai României. Tocmai de aceeavreau sã vã spun direct cã datoria noastrã, a conduceriipolitice, este sã vã respectãm munca ºi sã vã oferim toatedrepturile legale ce vi se cuvin. Vã asigur înainte de ple-carea în misiune cã guvernul pe care am onoarea sã-lreprezint aici se va þine de promisiunile fãcute.(...) Pentrupartenerii noºtri, militarii alãturi de care dumneavoastrãaþi luptat ºi luptaþi umãr la umãr, avem un mesaj foarteclar: Luptãm împreunã, terminãm împreunã!
ªtim cu toþii cã vã faceþi datoria foarte bine ºi cã sun-teþi unii dintre cei mai importanþi putãtori ºi constructoride imagine ai României în lume. Nu este un secret cã vãaºteaptã o misiune grea, cã aveþi pe umeri o mare respon-sabilitate, aceea de a contribui împreunã cu ceilalþi aliaþiºi parteneri la restabilirea unei stãri de normalitate în Af-
ganistan. Cunoaºteþi riscurile la care sunteþi expuºi ºi deaceea va trebui sã fiþi vigilenþi în toate acþiunile pe carele veþi întreprinde, de la misiunile de patrulare, la celede recunoaºtere în zona de responsabilitate, dar ºiatunci când veþi interacþiona cu populaþia ºi cu autoritã-þile locale din cadrul provinciei Zabul. Mulþi dintredumneavoastrã, cei peste 650 de militari care sunteþi înformaþie, gata de plecare, purtaþi însemnele ºi respectaþitradiþia vânãtorilor de munte, luptãtori de elitã ai Arma-tei României.
Continuaþi sã reprezentaþi cu cinste Armata Româ-niei, alãturi de ceilalþi militari din ISAF, aºa cum aþifãcut-o ºi în misiunile anterioare. Vã asigur cã toþi ceidragi pe care îi lãsaþi acasã vor avea în noi un ajutor denãdejde ºi le vom fi alãturi pe toatã durata misiunii. Vãdoresc sã ne revedem cu toþii în aceastã formaþie pesteºase luni, atunci când veþi raporta: Misiune îndepli-nitã!”
Ceremonia s-a încheiat cu defilarea detaºamentuluiîn acordurile muzicii militare.
INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 10 (336) din 31 mai 2012Pagina 8
Vânãtorii de munte, o provocare operaþionalã în Afganistan
Procesul continuu de transformare ºi adaptare a forþelor armate din întreagalume la realitãþile societãþii de azi ºi ale teatrelor de operaþii a dus la creºterearolului subofiþerului, maistrului militar ºi soldatului gradat profesionist, procescare a contribuit la eficientizarea acþiunilor militare, ca parte a canalului de spri-jin pentru susþinerea actului de comandã ºi îndeplinirea misiunilor asumate.
Organizarea CCoommppeettiiþþiieeii SSuubbooffiiþþeerruulluuii//SSoollddaattuulluuii AAnnuulluuii 22001122, ce va avea locde aceastã datã la Craiova, are ca scop selecþionarea celui mai bine pregãtit mi-litar care sã reprezinte structura din care face parte în toate etapele de desfãºurarepânã la nivelul Forþelor Terestre. Schimbul de experienþã dintre participanþi estefoarte important, mai ales cã, militarii înscriºi la linia de start provin din unitãþidiferite, cu misiuni specifice. Probele competiþiei sunt orientative, acestea putândfi modificate, simplificate sau completate, dar totul pleacã de la cunoºtinþele acu-mulate, comportament, condiþia fizicã ºi pregãtirea militarã generalã ale fiecãruiconcurent în parte.
Doar astfel poate fi ales acel luptãtor capabil sã conducã, sã instruiascã ºi sãmotiveze personalul din subordine pentru îndeplinirea misiunilor ce le revin, ge-nerând în mod real ºi obiectiv, fenomenul ppeerrffoorrmmaannþþãã.
