Publicatie a comunitatii evreilor din

Arad pare de cate ori

ne permit posibilitatiile ...

Anul I, nr. 2, iulie 2003

MOSTENIREA ' in Romania de azi, exista

un numar tot mai mic de evrei. Ceea ce n-au reu~it sa duca la bun sfar~it valurile succesive de antisemitsm, culminand cu solufia fznalii aplicata de autoritatile aliate cu fasci~tii gennani din teri­toriile cedate, s-a intamplat, in mod firesc, odata cu recunoa~terea statului Israel: evreii au emigrat masiv in noua-vechea lor patrie, ceea ce nu a !acut, insa, sa dispara traditiile ~i continuitatea unui putemic aport de spiri­tualitate specifica.

Romania s-a maturizat pe baza preluarii unor temei­nice infuzii de cultura, altoi­te pe trunchiul national, dupa ce, timp de veacuri, a fost tributara diferitelor stapaniri imperiale. Aflata, din punct de vedere geografic, chiar in mijlocul continentului, tara a fost calcata de numeroase populatii, multe Uisandu-~i o putemidi ampremta asupra spiritualitatii autohtone. Nici trcccrcJ cnctlor n-a fost ctelol: n.;glijabila, mai ales ca ea a durat timp de veacuri, iar vestigiile se vad la tot pasul: in cultura, in indus­trie, in arhitectura, in comeq, in economie.

Evreii au creat instituTii, au ctitorit intreprinderi, au Hisat o multime de idei, teorii, aplicatii in toate domeniile vietii. Dar, ca pre­tutindeni, pe langa perioad­ele de coexistenta amiabila cu celelalte etnii - ~i, in primul rand cu cea majori­tara -, au existat ~i vremuri de grea cumpana, cand resentimente atavice au dus Ia manifestari antisemite. Ceea ce mi se pare cu totul ciudat este ca nimeni nu se . mdoie~te de calitatile native ale poporului evreu, de capacitatile intelectuale ~i de cele de organizare apte de a ridica, prin munca lor, un teritoriu, fapt ce nu-i im­piedica pe multi dintre cei ce ecunosc aceasta contributie

sa pastreze resentimentele de care vorbeam. Astazi exista chiar ~i conceptul ,anti­semitism lara evrei", in sen­sui ca, in multe tari de unde au plecat evreii, ei raman, chiar ~i in lipsa, tapii is­pa~itori pentru toate relele ~i neimplinirile locului.

Un subiect extrem de sen­sibil, dar foarte actual, il reprezinta cererile de reven­dicare a averilor confiscate in mod abuziv. Abia acum se poate vedea cat de multe institutii, intreprinderi ~i cladiri au ridicat evreii in Arad, contributia lor la viata sociala, culturala ~i eco­nomica devenind extrem de concret cuantificabila. Dupa ce au fost despuiati o data prin legile fasciste de bu­nurile lor, autoritatile oran­duirii populare au desavar~it exproprierea, de data asta nu pe criterii etnice, ci in con­formitate cu doctrina comu­nista. 0 mare parte dintre aceste bunuri nu mai sunt revendicate de nimeni, altele da. Ciudat este ca persoane care fac mare caz de vederile lor anticomuniste sunt chiar cele ce se opun retroce­diirilor, dar nu retrocedarilor pentru toti, ci doar celor care ii privesc pe evrei, de~i e limpede ca institutiile so­ciale, culturale ~i chiar ~i economice vor ramane, ~i pe viitor, in slujba intregii po­pulatii, indiferent de propri­etar. Remarcile rautacioase adresate, cu aceasta ocazie, evreilor, se vor stinge. Odata cu solutionarea dreapta a problemelor.

Comunitatea evreilor este tot mai batrana, tot mai redusa numeric. Mo~tenirea pe care o lasa Aradului este, insa, enorma. Ea merita sa fie cunoscuta ~i recunoscuta ca atare nu numai in docu­mentarele ocazionale, ci ~i in con~tiinta curata a contem­poranilor.

GHEORGHE SCHWARTZ

r1etenu nostru, un mare muzician: ROBERT MAX

Valerie Evans: ,NU SUNTETI SINGURI!"

'

Se distribuie gratuit.

Donatii in · ~ederea sustinerii

publicapei se primesc Ia sediul

comunitatii, str. Tribunul

Dobra- nr. 10

UNALT FELDE ... ..,

ACASA Pagina 2

NOUA FATA A ANTISEMITISMULUI iN LUME: ANTIISRAELISMUL

in ,History in a Nutshell, realizat de Udi Ohana pe www.conceptwizard.com putem giisi o analiza sumarii, dar pertinentii a fenomenului, insii $i un punct de vedere interesant privind sursa acestuia. in cele ce urmeazii, rediim cateva aspecte din materialul respectiv:

in ultimele luni, suntem martorii na~terii unui nou val de antisemitism. Se impun urmatoarele intrebari:

{) Este acesta un nou val al antisemitismului clasic sau avem de a face cu o noua forma de antisemitism?

0 Care sunt ratiunile acestei noi rabufniri? 0 Prin ce se ca~acterizeaza acest nou val?

' Continuare Tn pagina.4

IMBOLDUL Pentru un creator, din

orice domeniu ar fi acesta, nu exista satisfactie mai mare decat cea prilejuita de buna primire a operei sale de catre cei carora aceasta le este adresata, de con~tientizarea faptu­lui ca mesajul transmis a fost inteles, acceptat ~i chiar apreciat.

Noi, cei care am rea­lizat primul numar al pub­licatiei ,SHALOM", ne atlam in aceasta placuta, onoranta ~i totodata obli­ganta situatie: dupa ce am difuzat publicatia (in forma tiparita dar ~i prin e-mail), am fost literal­mente asaltati cu apeluri telefonice, scrisori, me .. saje e-mail, toate expri­mand bucuria ~i satis­factia pentru aparitia pub­licatiei ~i aprecieri deo­sebit de pozitive privind continutul acesteia. De asemenea, continuam sa pnm1m noi ~i n'oi cereri, din tara cat ~i din straina­tate, pentru trimiterea de exemplare din numarul aparut, astfel ca suntem pe cale de a epuiza ~i eel de al do ilea tiraj.

lata cateva citate din rr.esajele scrise primite:

, Bucuria resimtitii Ia primirea publicafiet SHA-

LOM a fast dublatii dupii lecturii de aprecierea unui efort intelectual $i a unei realiziiri de sujlet care fnnobileazii comunitatea Dvs. nu prea numeroasii, dar cu o dimensiune spiri­tualii deosebitii, (Prof. Ing. Osy Lazar, pre~edin­tele c;Er}3ucure~ti)

, In "i'imp ce citeam publicafia, fmi curgeau lacrimile, (Andrei Reich, SUA)

, Ce facefi voi pentru Israel este extraordinar, (Liana Saxone-Horodi, Israel)

, Vii consider printre comunitiifile varf de lance fn activitatea ob$feascii, (ing. Nilu Aronovici, pre­~edinte DASM Bucure~ti)

,Este mare ne.voie de existenfa unui astfel de periodic ... de a asigura acelliant care sii faciliteze comunicarea cu o grupare etnicii ce ne-a liisat valori materiale $i culturale remarcabile, (Vasile Dan Ungureanu, Prefectul ju­detului Arad)

,Ne mandrim cu voi, (Vera ~i George Hillinger, SUA)

,Eu s·unt din Foqani, fnsii fzind Evreu· mandru, m-am bucurat de fru­moasa $i nobila voastrii

ini(iaiiva" (semnat indes­cifrabil, Petah Tikva, Israel)

Au mai transmis me­saje telefonice Av. Julian Sorin, secretarul general al FCER, Eminentele Lor rabinii Ernest Neumann, Abraham Ehrenfeld ~i Eliezer Glanz, Arh. Tibe­riu Benedek ~i ing. Lu­dovic David de la FCER, ing. Adam Vertes ~i Dr. Gheorge Kepes de la DASM, Uri Salamon din Israel ~i multi alfii.

~tiri ~i reportaje despre publicatie au aparut ~i in cotidienele ~i pe posturile TV aradene precum ~i in ,Newsletter, din Israel.

0 parte dintre cititori (al caror nume i1 publi­cam la rubrica ,Multu­miri, de la pag.,3 .au ofer­it ~i diferite donatii in bani pentru sustinerea publicatiei. ·

Credem ca aceasta suc­cinta prezentare a sem­nalelor receptate justifica pe deplin cele afirmate in introducere, referitor la marea noastra satisfactie. Totodata, aceste sernn~le constituie pentru noi eel mai puternic imbold de a persevera, de a ridica ~tacheta.

IONEL SCHLESINGER

1/onka Gidali (st~nga) Ia cea de a 97-a aniversare

~ iwlle 2003 ------------------------------------....,

UN ALT FEL DE ... · ACASA fel, e cunoscuta ~i datoria fiecarui evreu de a con­tribui la ajutorarea celor mai lipsiti de mijloace, cu scopul ameliorarii vietii materiale ~i spirituale a acestora.

Jmte de sarbatorirea celei de a 97-a aniversari a D-nei Ilonka Ghidali, respectiv a celei de a 89-a aniversari a D-nei Clara Berg.

Ambele doamne, de~i afectate fizic de trecerea anilor, sunt de o vioiciune spirituala remarcabilii, fiind

meritat eu aceasta ser­bare?'' l-am raspuns ca noi trebuie sa-i multumim pen­tru ca ne ofera onoarea ~i bucuria de a putea organiza asemenea evenimente.

La randul ei, Clara Berg a fost atat de evident feri­cita, incat, numai vazand-o,

Se ~tie di aceia dintre varstnicii no~tri care, cu tot ajutorul acordat de Comu­nitate, nu se mai pot gospodari singuri la domi­ciliul lor, gasesc conditii deosebite de. a-~i continua existenta la Caminul pentru Varstnici al Comunitatii. Aceste conditii constau in

manente, dar ~i a unei atmosfere de fami lie, de care au dus atata lipsa.

Evident, principalii do­natori sunt cei care au starea materiala cea mai buna. Astfel, fondurile des­tinate activitatilor noastre de asistenta sociala, inclu­siv cheltuielile ocazionate de fuctionarea Caminului, provin, in covar~itoare rna­sura, de la confratii no~tri din SUA, ele fiind colectate ~i distribuite de catre JOINT. Contributia noastra consta, pe de o parte, in uti­lizarea cu maxima eficienta a fondurilor disponibil~, iar, pe de alta parte, in creerea ~i mentinerea unui climat care·sa asigure inter­natilor ~i starea de confort spiritual.

Desigur, varstnicii de care vorbim, ultimii supra­vietuitori ai perioadei Ho­locaustului, dupa ce au avut o viata nu tocmai u~oara, merita din plin aceste conditii ~i aceasta preocu­pare.

Una dintre manifestarile de afectiune ~i respect fata de cei internati in Camin este ~i serba~ea zilei de na~Atere.

ni~te partenere de discutie foarte agreabile.

M-a impresionat pro­fund Ilonka N eni, care, sprijinita de ,Mercedesul, sau (cum i~i alinta cadrul pe roti, fara care nu face nici un pas), rn-a intrebat, cu lacrimi in ochi: ,dom­nule Pre~edinte, prin ce am

ti-ai putut da seama ca nic1 un efort nu e prea mare pentru a putea oferi acestor minunati ~i atat de incercati oameni o :Iarima de bu­cune. . . .

as1gurarea nu numm a unm domiciliu confortabil, a unei alimentatii excelente, a asistentei medicate per-

E de notorietate faptul ca poporul evreu i~i vene­reaza varstnicii, cum, dealt-

In ultima perioada, am avut onoarea ~i bucuria sa pot participa la doua asemenea festivitati, prile-

0 inim3 care bate 'i pentru noi Am aflat cu bucu- cunoscut sotul, pe Da­

rie, cu mandrie chiar, vid van Gelder, intr-o ca o fiica a ora~ului vacanta la Amster­nostru, Revesz Erika dam. S-au casatorit in (dupa casatorie Erika 1980. Doamna Van van Gelder) este cea Gelder a studiat fila­care a organizat, in logia (limba franceza) 1997, Comitetul Per- la Universitatea Mc.Gill manent de Ajutor Uma- din Montreal, Arta dra­nitar pentru Europa matica la Universita­Centrala ~i de Est, in tea Yorbe din Toronto, cadrul B'nai Brit - Antropologia cultu­Europa. Doamna Van ralii ~i Stiinte politice Gelder se afla ~i astazi la Universitatea Vrije in fruntea acestei in- din Amsterdam. stitutii. Activitatea ei Sotul ei, David van consta-i'n centralizarea Gelder, nascut intr-o informatiilor sosite familie de evrei orto­din aceste tari, cauta- doc~i din Olanda, a

_rea de sponsori, stran- studiat la Amsterdam gerea de fonduri ~i Stiinte Economice ~i evaluarea proiectelor. Management. David

Cea mai recenta van Gelder lucreaza actiune caritabila aju- de peste 30 de ani la o ta 55 de familii/per- firma olandeza de pla­soane din Romania cu sament, ,,Randstad Hol­cate 30 Euro lunar- ding", fiind unul din-/persoana. tre directori.

Doamna Van Gel- Familia Van Gel-der a ajutat ~i Caminul der are doua fiice, de Varstnici din Arad amandoua studente: cu o donatie de 3200 · Natalie (n.1982) si Euro, prec~m ~i cate- Sara (n. 1980). Na­va persoane aflate in talie studiaza peda­dificultate. lata cateva gogia ~i psihologia date biografice ale infantila, Sara- desen distinsei doamne Van grafic ~i fotografie. Gelder: · Toata familia Van

Dupa ce a emigrat Gelder este implicata in 1966, in Israel, iar, in activitati legate de mai apoi, in Canada, viata evreiasca: dom­pana in 1979, ~i-a nut' David van Gelder

a initiat recent o acti­une 'in Israel, unde sprijina un program de asigurare a unei mese calde pentru copii ai caror parinti sunt ~omeri . Natalie a fost timp de un an pre~edinta a organiza­tiei studentilor evrei din Amsterdam, iar Sara activeaza in Asociatia studentilor evrei din Utrecht.

Familia Van Gel­der are o gospodarie traditionala, mananca

k~sh~r, in fiecare vmen cineaza impre­una, celebreaza marile sarbatori evreie~ti.

E bine sa ~tii ca o fiica a comunitatii noastre are o aseme­nea viata, plina de sat­isfactia de a le face bine celor aflati la stramtoare. li suntem cu totii recunoscatori ~i suntem mandri de ceea ce face, atat ea cat ~i familia dansei.

EVA BUCUR

Drage lor noastre Do am· ne, ~i cu aceasta ocazie, AD MEEA VEESRIM!

IONEL SCHLESINGER

0 viata implinita in slujba unui ideal suprem

De prof. Noemi Reckerth

Sunt unii oameni, pu!ini la numar, care ~i-au lnchinat toata viata in:fi:iptuirii unui ·ideal, lnvingand toate greutatile, pana ajung sa realizeze ceea ce ~i­au propus.

Dintre ace~tia se profileaza personalitatea dragei mele inyatatoare, dtstinsa ~i iubita doamna Clara Foldes. In vremea copili:irietluminoase, cu rabdare ~i cu mult tact, ne-a deschis inteligenta ~i ne-a lnflorit sufletul. De-a lungul anilor, o simt indruma­toarea mea, atat in zilele fericite, cat ~i In zilele cu incercari.

Ma prive~te cu ochii la fel de lumino~i ca in vre­murile de altadata .. . E plin de mister zambetul ei tonic ~i cald; e zambetul ce radiaza din suflet ~i incuraJeaza pe interlocutor. Poate este simbolul blandetii de neasemuit cu care a indrumat zeci ~i zeci de generatii de copii, in cei 39 de ani de cari­era. Pe toti ne-a ridtcat cu inegalabili:i daruire, arzand mereu, luminandu-ne totodata.

' .

Frumoasa de azi

Consider ci:i este o sfanta datorie, fata de acest suflet pur, fata de dascalita pasionata, sa-i acordam deplina gratitudine. Cuvintele sun_t totu~i putine pentru a marca talentul cu care ne-a msuflat respec­tul pentru carte, ne-a imbogatit cu nobile senti­mente, sadindu-ne in suflete crezul in Bine, in Frumos, in Adevar.

Misterul acestei vocatii ni-l dezvaluie Klari neni insa~i: ,Mereu, mereu ~i intotdeauna am fost calauzita de cuvantul CREATORULUI."

SHALOM~._.;__--

Prietenul· nostru, un mare muzician: ')(RII :IFI . din orfeli•atul

de·fet.a· · · Ptac~h-er E·liz

ROBERT MAX Director al orchestrei No­

nesuch din Londra, al corului Zemel, al ~colii ,Pro Corda, pen­tru tineri interpreti, toate acestea reprezinta doar inceputurile unei stralucite cariere. Debuteaza ca solist violoncelist la Wigmore Hall in 1990 ~i, de atunci, sustine cu regularitate recitaluri impre­una cu sotia sa, Zoe Solomon. A studiat cu Florence Hooton la Royal Academy of music, Ralph Kirsbaum la Royal Northern College ~i Zara Nelsova la Juil­lard School.

legaturi stranse evreiasca.

cu muz1ca cor ~i orchestra. Filarmonica aradeana a avut cinstea de a Ziarul ,Uj Kelet", nr. 70 din 31 roar­

tie 1921, i-a informat pe cititori ca 0 femeie foarte instarita, de peste 90 de ani, Fischer · Eliz, a His at in 1905, prin testamentul ei, comunitatii evre1e~ti imobile in valoare de 300.000 coroane (cca. 14.000.000 de lei) cu prevederea ca, din veniturile realizate in urma aces­tor imobile, -sa se infiinteze un camin pentru fete evreice, tinere' orfane, .carora s.a li se asigure o cale in viata.

Din aceasta fundatie, a luat fiinta ·orfelinatul de fete." ("Istoria evreim'ii aradene", Editura Minimum, 1996)

Avem ~ansa de a avea printre noi, in comunitatea din Arad, o asemenea -atunci -"tanara evreica orfana, care, insistand asupra anonimatului, a avut amabilitatea de a ne povesti, pe scurt, cum era viata acolo:

Des:Ia~oara o cariera de vio­loncelist solist ~i dirijor, aparand in concerte alaturi de London Mozart Players Wren Orchestra ~i Guildford Philharmonic, print­re colaboratorii sai numarandu-se dirijori de renume, ca Sir Alexander Gibson, Sir James Loughram ~i Ian Brown. Aspect din concert - Filarmonica de Stat Arad.

La pupitru Robert Max, solist Emanuel Pusztai

,Am ajuns in orfelinatul Fischer Eliz in 1930, la varsta de 4 ani, cand am dimas orfana. Totul era foarte frumos acolo - ~i locul, ~i educatia. Cladirea orfelinatului era deasup'ra actualei librarii ,loan Slavici". Eram eel mult 24 de fete, in 3 dormitoare diferite~ pe grupe de varsta. Mai aveam o sufragerie, un vestia~ 2 bai. Aveam lenjerie de pat alba, roarte frumoasa. De la 6 ani, am mers la ~coala - ne duceau incolonate, doua cate doua.

La clubul comunitatii Robert prezinta o expunele. Alaturi fez§nd pianistul James Kirby

Minu:rate sunt cele trei ,vizite" pe care Robert Max le-a :Iacut Ia Arad ~i din care doua au

A~ incepe cu memorabilul concert de la Sinagoga Neologa, concert care a avut loc joi, 21 iunie 2002, ciind toti prota­goni~tii s-au intrecut pe ei intr-un rasunator succes. Aici, Robert Max a dirijat Corul academic al Filarmonicii aradene, solist fiind Robert Brody, cantor londonez . S-au executat lucrari din reperto­riul traditional evreesc al com­pozitorilor Louis Lewandowski, Meyer Machtemberg, Raymond Goldstein, David Popper, Moishe Oysher. Deosebit de bine organi­zat, la concert au asistat peste 500 de auditori, constituindu-se intr-unul dintre cele mai mari succese ale stagiunii muzicale aradene.

A urmat concertul anului 2003. De data asta a fost un con­cert simfonic din cadrul stagiunii Filarmonicii, al carui program a cuprins geniala lucrare a lui Leonard Bernstein, ,Chichester Psalms", pentru voce de copil,

interpreta aceasta dificila parti­tura in prima auditie in Romania. Deosebit de inspirata a fost alegerea ca solist a Hinarului Emanuel Pusztai, care, la riindul lui, ne-a entuziazmat cu vocea lui cristalina ~i cu siguranta cu care a reu~it sa interpreteze dificila par­titura solistica. Au rasunat in sala

. de concerte a Palatului Cultural ~ase psalmi ai lui David in limba ebraica, lucrare scrisa pentru fes­tivalul de muzica de la Chichester (Sussex), editia din anull965.

L-am indragit cu . totii pe Robert Max, nu numai pentru genialiatea sa interpretativa, dar ~i pentru felul lui de a fi, pentru dragostea ~i caldura cu care a raspuns cererilor de a ciinta la violoncel, de a conferentia des­pre muzica sau pur ~i simplu de a sta de vorba cu membrii Comu­nitatii noastre. Il a~teptam cu nerabdare anul viitor!

PETER FREIMANN

Era o viata foarte civilizata, eram in~ijite de o' infirmiera, o guvernanta care ne supraveghea cand ne raceam lectiile, plus inca o doamna, care venea dupa amiezele sa ne ajute la lectii.

Noi intre noi eram foarte b'une pri­etene, duminicile mergeam impreuna la ~trand (aveam, toate, abonament). Purtam indintatoarele uniforme ale orfe­linatului. Eram toate inscrise la bibliote­ca KeqJel (care se afla in incinta actualei librarii). Am avut parte de toate, chiar ~i de dragoste. Nu era chiar dragostea de care au parte copiii care au familii, pro­babil erau ~i unele fete care se simteau mai putin iubite. '

Fiec'are fata, atunci ciind se marita, primea, ca zestre, printte altele, lenjerie ae pat din damast cu monograme bra­date, ba chiar ~i o locuinta cu doua camere mobilate. '

La inceputul razboiului, orfelinatul a fost rechiz1tionat, in locullui s-a instalat o popota. drfelinatul s-a mutat in cladi­rea actuala a comunitatii."

A conseinnat: EVA BUCUR

Multumiri '

Un turnir de excepJie . De Alexandru Kohn

Ne exprimam- ~i pe aceasta cale­recuno~tinta fata de cei care, prin donafiile facute, au asigurat finan­tarea acestui numar al publicatiei noastre: Abrams Richard (SUA), David Ludovic, Farkas Eva, Graner Dezideriu, Graner Nicolae, Gyson Lewis (Noua Zeelanda), Hermann Edith, Javecz Fridric, Kirby James (Anglia), Kohn Alexandru, Mandl Gavril, Max Robert (Anglia), Mendel Laurean, Neusatz Susana, Rado Agneta, Reich Andrei (SUA), Schlesinger Ladislau, Somodi Kris­tina, Stephani Klaus (Germania), Ungar Carol, Universitatea de Vest ,Vasile Goldi~, ~i Zimmermann Karol.

Datoram, de asemenea, multumiri lui Vera ~i George Billinger din Los Angeles, ca ~i lui Alex Teller din San Francisco, pentru trimiterea prin Internet a-numeroase materiale docu­mentare.

SHALOM!

Cunosciind faptul ca cei. mai mari campioni la ~ah au fost evrei, cu ocazia aniversarii a 55 de ani de la infiintarea statului· Israel, (aniver., sare anuala, de ziua den­umita ,Yom Haatmaut"), in zilele de 7-9 mai a.c., Comunitatea Evreilor din Arad a organizat, cu sprijinul Asociatiei Ju­detene de Sah Arad, o competitie de ~ah rapid. Locul de desra~urare a fost cantina comunitl:itii.

Au participat 48 de sahi~ti, iar primii 6 clasati au fost premiati. Sponsorii acestei com­petitii, distin~i membrii ai Comunitatii noastre, au fost fost domnii

Alexandru Schwartz, Nagy Mihai, Alexandru Kohn si Mendel Lau­rean.

~ C~tigatorul intrecerii se nume~te Sandu Butu-

noiu, cu 2200 E.L.O .. Toti participantii la

competitie au avut cu­vinte de lauda adresate organizatorilor pentru condititiile bune in care

s-a desra~urat concur­sui.

Cu acest prilej, spe­ram sa fi cii~tigat ciitiva prieteni sinceri pentru Israel.

iulie 2003

Vi·l prezentam pe Francisc Kelen ·

EFIAP

F. Kelen: Un c/opot pentru 11 septembrie 2001

Traducere de Eva Sebastian dupii un text de Puskel Peter

Francisc Kelen este tipul de artist fotograf care devine, pe an ce trece, tot mai exigent cu sine insu~i ~i cu

colegii de breasla. Din acest motiv precum ~i datorita solitudinii sa­le de creator, se face auzit in ultima vreme tot mai rar.

Dupa cum spune unul din criticii lui din

strainatate ,nu este un artist strident". I~i gan­de~te indelung ie~irile la rampa, confrunHi­rile cu publicul, pre­gatindu-le cu o hami­cie de fumica ~i pe­danteria unui artist ajuns la maturitate. Poate de aceea nu ne dezamage~te. Este un creator cu ochi ageri ~i mana sigura, ale dirui compozitii nu depa­~esc niciodata limitele buqului gust.

In cazul lui Fran­cisc Kelen, proverbul ,Nimeni nu este pro­fet in propria lui tara, este adevarat in mai

NOUA FATi A ANTISEMITISMULUI iN LUME: ANTIISRAELISMUL·

Continuare din pagina 1

Da, avem de a face cu o forma ciudata de antisemitism, care nu propagll. fcl(i~ lichidarea evreilor ca atare, ci urmiire~te ,doar" lichidarea Statufui Israel:

ANTISEMlTISMUL CLASIC

NOUL M!ISENIITISM

====~•~ 10 LUME FARA EVREil

======~•~ 10 LUME FARA UN STAT EVREUj

Acest nou val este manipulat de lslamul radical, care um1are~te douii scopuri bine definite:

Resuscitarea fricii Iatente privind ,dominatia mondiala iudaicl"

Delegitimarea Statului Israel

Oare existenta statului Evreu reprezinta o amenintare pentru restullumii?

Privip harta de aliituri , in care zonele gri reprezinta distributia populatiei musulmane -compacte:

De~i fiind doar o piciitura in marea musulmana, Statui Evreu, care reprezinta cultura Vestica modema, fiind situat in inima regmnn Pan-lslamice, este considerat de Musulmanii radicali

ca fiind un obstacol In calea ~~~~~~---=~~~~~~~~~~~~~~~ dominatiei mondiale a !slamului.

Islamul radical $i restullumii: Conceptul de baza al lslamului este eli lumea e divizatii in doua pli!li: lumea Islamului (Dar al-Islam) ~i lumea ereticilor (Dar al-Harb ). In cadrul acestei conceptii, misiunea lslamului este de a impune intregii lumi ,adevl!rata credinta", folosind o varietate de tacrici, de Ia educatie, propaganda ~i ghidare spirituala, Ia diversiune politica, teroare ~i r~zboi _

Angajarea fortelor Islamiste in conllicte armate

Tabloul de mai sus nu cuprinde nenumaratele atentate teroriste savar~ite de fundamentali§ti, dintre care abia eel de Ia World Trade Center, din 11 septembrie 2001, a reu~it sa trezeasca !a realitate o buna parte a omemm_ ,51/ttsulitmntiau oflbaJia stf co!lsitkrqe tojiri!fidililrfll!mrmi"- citat dintr-o carte cu texte din Arabia Saudita. De fapt, este o continuitate istoric.a a animozitat.ii Islamului In privinta Vestului. in acest proces, Statele Unite sunt viizute ca ,Marele Diavol", iar lsraelul e privit ca ,,Micul Diavol"_

multe feluri. Totu~i numele lui are rezo­nanta ~i in mediul pr9-fesional romanesc. In patria lui, in sensul mai restrans al cuvan­tului, la Arad, a rein­viat ~i a condus ani de zile Fotoclubul, a organizat zeci de expozitii acasa ~i in ora~ele transilvane, creind mai apoi, in fruntea unui mic grup de arti~ti, o adevarata ~coala de fotografie. Succese rasunatoare a obtinut insa in galeri­ile de arta austriece, maghiare ~i germane.

Premiul EXCEL-

F. Kelen: Wallenberg

LENCE FlAP, tabla­uri achizitionate de Yad Vashe'm, de co­lectionari din SUA, Ge{mania, Elvetia, Is­rael, Franta, calitatea de membru onorific al taberei artistice Sze­kely Aladar, premiul

de excelenta Orban Balazs, primit in Un­garia, succesul expo­zitiei sale din Ka-, posvar sunt tot atatea marturii ale faptului ca Francisc Kelen ~tie ceva ce ~tiu putini altii.

Este foarte clar cii marea amenintare pentru restullumii o reprezintii lslamismul radical (trebuie sa subliniem ca nu este vorba de lumea musulmana in general!) care alimenteazii terorismul global

in altl! ordine de idei, globalizarea e perceputa de lumea Araba ~i .Islamica c.a o amenintare, din cauza efectelor acesteia asupra coeziunii sociale ~i a culturii Islamice_ lslamul radical fofos~te frica de globalizare pentru a lnteti flacara antisemitismului: intelegfind situa~a economicii ~i motivatiile mi~dirilor de extrema stanga, care viid Capitalismul Global ca o amenintare, In sensu! ca lumea va deveni un sat global, in care fo11a de munca ieftina le pericliteaza Jocurile de munca, Islamul radical induce in ecuatie ve~nicu\ tap ispa~itor. Capitalismul fl!.obal e prezentat ca o conspiratie evreiasca (oare unde am mai auzit de ,conspira~a mondialii ... "?) In acest mod, lslamul radical ~i mi~ciirile antiglobalizare identifidi. un inamic comun: evreii, ca natiune ~i ca foqa motrice In spatele capitalismului global, o amenintare pentru ambele lumi, de fapt foarte diferite. Astfel, o ciudata legatura s-a format lntre extremi~tii de stanga, In special din Europa ~i reprezentantii fundamentalismului Islamic. Apare tot mai evident faptul ca antisemitismul trece printr-un proces de islamizare. Acest proces e imensificat prin folosirea selectiva a Koranului, ducand, In final. Ia demonizarea Israelului ~i Ia justificarea negarii dreptului Ia existenta al Statului Israel (In unele cazuri chiar a evreilor).

Delegitimarea statului Israel este urmaritii ~i prin asocierea lsraelului cu simbolurile naziste, precum ~i prin negarea Holocaustului. Holocaustul este zugravit ca tlind o fabricajie evreiascifolosita pentru a ~antaja financiar ~i psihologic VestuL Pe de alta parte,insa, Haj Amin Husseini, fost lider at Arabilor Palestinieni, persoana care in timpul celui de al doilea razboi mondial a colaborat cu nazi~tii , a considerat di tocmai conceppa nazista reprezinta ~i ,solutia finala" pentru evreii triiitori atunci in Palestina!

0 alta cale de delegitimare a statului Israel este acuzarea acestuia de genocid lmpotriva arabilor palestinieni. Evident, se amite amanuntul ca toate acjiunile Israelului sunt provocate ~i consrituie doar replica Ia atacurile teroriste lntreprinse lmpotriva popula~ei civile israeliene, iar aceste repliai se adreseazli !in tit celor implica~ In planificarea, conducerea ~i executarea actelor teroriste.

Dupa cum rezultii din graficul publica! de Biroul Central de Statistica Palestinian, in West Bank ~i Gaza traiau, In anul cuceririi acestor teritorii de ciitre Israel (in urma razboiului declan~at de statele Arabe), un numar de 1,1 milioane Palestinieni. in anul 2002, dupa 35 ani de ,Genocid", pe aceste teritorii traiau 3,5 milioane de Palestinieni _

Source: P ~les!inian Central Bureau of Statistics

Palestinian Arabs in the West Bank and Gaza

3.5MilHon

Ll Million

2002

inca In februarie 2001, Anis Mansour, unul din publici~tii de frunte ai presei egiptene, scria in .,AL­AHRAM" : , in viitor, ii va deveni clar lumii ca exista o jusrificare pentru ceeace li s-a lntilmplat Evreilor In Germania, Polonia ~i Rusia''

Cine nu e In stare sa deducii, din cele de mai sus, eli noul flagel mondial este terorismul ~i nicidecum ,dominatia mondiala evreiasca", de fapt inexistenta, este sau orb, sau rauvoitor. Cine nu lntelege ca evreii sunt doar prima tinta, urmilnd apoi restullumii civilizate, !ace aceea~i gre~eala pe care au facut-o cei care au avut de suferit neoprind tiara nazista, atunci ciind inca ar mai fi putut-o face_

iulie 2003

Multi anali$1i sunt pre­ocupatl de evenimentele din Onentul Mijlociu. Un foe aparte in cadrul ana/izelor il ocupii cele referjtoare Ia viitorul regiunii. In cele de mai jos, rediim viziunea unui senator american, privind lsraelul:

Mass-media pun o 'intre­bare lngrijoratoare acum: ,Va supravietui Israelul?". Nu va nelini~ti(i din aceasta cauza. Este vorba despre ceva ce palestinienii, arabii ~i probabil majoritatea americanilor nu 'i~!~leg - evreii ~u vor mai fi mcwdata redu~1 la tacere. Niciodata.

Daca lumea nu ajunge sa lnteleaga aceasta, milioane de arabi vor muri 'in continuare. Este foarte simplu. De-a lun­gul istoriei lum1i, poporul eel mai batjoeorit ~i mai neaccep­tat a fost eel evreu. Nu doar m timpul Holocaustului din al doilea razboi mondial, dar vreme de mii de ani. A fost 'intr-adevar ,poporul ales, lntr-un mod groaznic ~i tragic.

Povestirea biblica a sclaviei din Egipt nu este doar o povcstire, este istorie, chiar daca cste 'impodobita cu le­gende teolog1.c~ ~i clemente de ~popee er01ca.

In anul 70 d.H. romanii, care li tolerasera timp, indelungat pe evrei - chiar 1i admirasera ca fiind ,superi­ori, altor vasali - s-au saturat de cererile lor agresive de independenta ~i au gasit o ,rez.olvare":' lerusalimul a fost je~uit ~~ aproa~e ~ re_?us .la. o gramada de daramatun, Jar rezistenta evreiasca a fost urmarit~ ~i distrusa de ne­iertatoarea ma~ina de razboi romana. Astfel a lnceput Diaspora, 'impra~tierea e­vreilor in 'intreaga lume. Tara lor fiind distrusa, cultura zdro­bita, cautau cu disperare un loc - in lumea ostila - in care sa se simta in siguranta.

Siguranta era fragila ~i adcsea dcpindea de capriciile gazddor. Cuvintele ,po­grom", ,ghetou, ~i ,anti­semitism, provin dm modul in care a fost tratat primul popor monoteistic. In lntreaga Europa, vremurile in schim­bare au insemnat ~i toleranta, cateodata chiar caldura fata de evrei, dar ~i du~manie, ~i 'rau­tate.

Nu exista nici o tara in Europa sau in Asia de vest care sa nu fi decis, eel putin Ia un moment dat, sa loveasca in copiii lui Moise, cateodata cu biciul, alta data prin manipu­lare.

Winston Churchill 1-a numit pe Edward I drept unul dintre cei~ mai mari regi ai Angliei. In timpul domniei lui, Ia sfar~itul secolului XIII, regiunile Wales ~i Cornwall au fost incluse cu forta in coroana britanica, iar Scotia ~i Irlanda au fost invadate ~i ocupate. Edward a fost primul monarh din Europa care a instituit o birocratie adminis­trativli intr-adevar' eficienta, ~i a inspectat ~i masurat regatul, a stabilit legi ~i divizari politice. De asemenea, i~a primit bine pe evrei. De fapt, Edward nu i-a primit chiar a~a de bine pe evrei, cat banii lor. Evreii englezi acumulasera bogatii - lucru de inteles, pen­tru ca acest popor care nu

SHAl:OM ---

putea detine pamant sau functii ~i 'nu putea practica aproape nici o profesie, in scurt timp a descoperit eli banii erau un lucru foarte bun de acumulat. 0 punga cu monezi de aur ~i argint, bine ascunsa, era cu mult mai greu de luat decat pamantul sau bunurile materiale.

Foarte inventiv, Edward a gasit o cale - a imprumutat bani de la evrei pentru a-~i finanta ambitiile imperiale in J;:uropa, mai' ales in Franta. Imprumuturile aproape cu si­guranta n-au fost !acute de bunav'oie, dar cum poti sa-ti refuzi Regele? Apoi', mai degraba decat sa restituie datoria, Edward pur ~i s1mplu i-a expulzat pe evrei. Fimd deosebit de inventiv, Edward a :filcut aceasta de doua ori. Dupa un timp, i-a invitat pe . evrei inapoi m patria lor en­glezeasca, a imprumutat ~i mai multi bam, apo1 i-a expulzat din nou.

Majoritatea oamenilor nu ~tiu eli Spania a fost una dintre primele Uiri renascentiste. Oameni din toata lumea au venit in Spania, in perioada de star~it a evului mediu. Toti au fost binevcniti - arabi, evrei, alti europenl. Universitatea din Salamanca era unul dintre cele mai mari centre de invatare din lume- oameni de ~tiinia din randul tuturor nati­unilor ~i din toate domenille veneau la Salamanca pentru a­~i imp~rta~i cuno~tmtele ~i tdeile. In 1492, Ferdiriand ~i Isabella, dupa ce i-au alungat ~i pe ultim1i mauri, au fost convin~i de catre fundamen­tali§tii religio§i ai timpului sa declare ,Actul de Punficare". 0 serie de pa§i au fost par­cur~i, 'in care toti evreii ~i ara­bii, ca ~i alti ne-cre~tini, au fost expulzati, refuzul 'insem­nand infruntarea torturilor §i flacarilor Inchizitiei. Din aceasta ,purificare,; au rezul­tat evreii sefarzi, alaturandu­se celor a~chenazi din Europa de ~st.

In Europa de Est violenta ~i brutalitatea izolata im­potriva evreilor sunt bine cunoscute. La momente de furie ~i violenta, nici o aco­modare a evreilor nu era destul de buna, nici un profil destul de umil, nici un sat destul de sarac sau de 'indepar­tat.

De aici a aparut fluxul aproape constant d~e evrei catre Statele Unite. In ciuda dispretului fata de evrei de catre majoritatea americanilor ,americani", ace~tia au venit sa apuce visul american cu amandoua mainile, ~i au con­tribuit Ia totul - de Ia idei noi 'in afaceri ~i lumea spectacolu­lui, pana la a devem unii din­tre cei mai buni medici ~i avo­cati ai no~tri. Statele Unite modeme sunt Statele Unite 'in part~ ~i datorita sangelui evre1esc.

Apoi a urrnat Holocaustul nazist - lagarele, trierea, dis­trugerea ordonata a milioane de oameni din poporul lui Moise. De fapt, nu ceva ce alte tari in alte timpuri n-au incercat sa faca, nemtii doar au fost mai organizati ~i aveau 0 tehnologie de exterrninare mai avansata.

Am stat in centrul Da­chaului pentru o zi intreaga,

cam cu 15 ani in urrna, 'incer­cand sa inteleg cum s-a putut 'intampla ' a~a ceva. Ma oprisem acolo intr-o calatorie Ia Miinchen, fiind doar putin in teres at Jn legatura cu acest Dachau. In scurt timp, am fost doborat de monstruozitatea a ceea ce se 'intamplase acolo, cuibarita in mijlocul acestui cartier al clase1 muncitoare. Cum puteau ni~te fiinte umane sa faca a§a ceva impotriva altor fiinte umane, sa le asculte strigatele, rugamintile, spaima, durerea, §i sa mearga mai dcparte, tara ca macar sa se 'infio~are?

Nu rna mai mir. In anurnite momente, in anumite locuri, ORICE parte a rasei umane este capabila de lucruri oribile 'imyotnva celor care traiesc alaturi de ea, acesta putand fi un membru al Waffen SS, un tragator de elita sarb, un p,ohtist turc 'in Armenia anilor 20 sau un membru al Ku

Klux Klan-ului din Missi­ssippi.

Chiar ~i 'in Statele Unite, nu totul a fost o gradina de trandafiri. Vreme 'indelungata, evreii aveau numarul limitat in universitatile ~i ~colile noastre. Doar un anumit pro­cent de evrei puteau studia medicina sau dreptul 'in acela~i timp. Evreii erau dis­creditati 'in mare masura.

Acum, evreii au din nou o tara. Un loc care este allor. Si aceasta e ceea ce conteaza. Nu are importanta de cate ori Statele Unite ~i puterile europene incearca sa conduca in Israel. Daca se pune proble­ma supravietuirii acestei nati­uni, a acest'ui popor, ei vor lupta cum nici o leoaica nu s­a luptat ca sa-~i salveze puii. Vor lupta cu o ferocitate, o ferrnitate ~i o 'indemanare care ne vor surprinde.

$i multi vor muri, mai ales atacatorii lor, cred eu. Daca ar exista o agentie de pariuri macabra a 1storiei, banii mei ar fi pe evrei ca lnvingatori, in final. A~a cum noi i-am ucis pe luptatorii kamikaze ~i sol­datii Wehrmacht-ului in al d01lea razboi mondial, a~a li vor ucide ~i evreii pe ataca­torii lor sinuciga§i, pana cand nu vor mai fi destu1 ca sa fie un motiv de suferinta.

Ironia pare sa mi fie obser­vata de mmeni - in timp ce noi ne vedem mai depart~ de treaba in pedepsirea celor care au provocat aici ororile din septembrie anul trecut, tot noi 'ii 'impiedicam pe evrei de la aceea~i revan§li. Nu este acela§i lucru, bineinteles -No.i, suntem Noi; ei surit ei.

In timp ce noi jelim ~i ne agitam, cand ne gandim Ia 11 septembrie, nu observam eli Israelul are cateodata un 11 septembrie in fiecare zi. Chiar dacli nu observam, nu con­teaza. $i nu conteaza daca e~ti pro-Israel sau daca crezi eli Israelul este problema in Orientul Mijlociu.

Daca se ajunge la un punct 'in care se contureaza un nou holocaust - cu sau tara con­cursu! Statelor Unite §i al Europei - Israelul v:a lovi cu putere, tara intrerupere sau retinere, in cei care vor 'incer­ca sa le distruga tara.

Evreii nu vor mai fi din nou redu~i la tacere.

Joe McCain, senator SUA

5

Valerie Evans: ,,NU SUNTETI

SING URI!,,, Chiar dacii se spune cii

englezii sunt un popor rece, Valerie $i George Evans riis­toarnii aceastii imagine prin ciildura inimii lor, striibii­tiind pentru a doua oarii lungul drum din Anglia spre Arad. Pentru ce atiita o­bosealii?

in urmiitoarele riinduri, Valerie ne dezviiluie cum a ajuns sii iubeascii poporul evreu, in mod special comu­nitatea evreiascii din Arad.

- Cum a inceput totul? Fiind credincioasa, m-am

rugat timp de trei ani ca Dumnezeu sa-mi arate voia Lui cu privire Ia mine. Am

citit in Biblie despre poporul evreu, poporul ales. In urrna cu 7 ani, George ~i cu mine am inceput sa organizam 'intalniri in cadrul carora stu­diam Biblia. La aceste intal­niri vin 'in jur de 100 de per­soane. Printre invatatorii no§tri sunt ~i evrei, care ne 'invata Biblia dintr-o perspec­tiva evreiasca. Am· 'inteles, a~adar, eli Biblia este o carte evreiasca. Cuno§tintele des­pre obiceiurile ~i cultura evreiasca ne ajuta sa 'in­telegem Cuvantul lui Dum­nezeu mai bine.

- Poti sii ne dai un exem­plu? '

- Cel mai bun exemplu este istoria care se 'impline~te sub ochii no~tri. Multe pro­fetii. din Bib lie se implinesc chiar acum. Dumnezeu i§i duce poporul Sa:u 'inapoi 'in Israel, a~a cum a promis.

Am vrut sa ajutam ~i noi, a§a ca am trimis bani celor care se ocupau cu transportul evreilor din Rusia ~i Etiopia catre Israel. De aproape 7 ani, suntem in legatura cu Federatia Evreiasca din Wilsden, Londra. Ducem acolo, in mod regulat, arti­cole de 'imbracaminte, pentru a fi trimise in Israel. Multi dintre evreii ru~i care merg 'in Israel au foarte putine lu­cruri, au nevoie de haine ~i de ajutor financiar, cand ajung acolo.

Aceasta mi~care a atins inimile multor credincio~i din lumea 'intreaga, care se roaga zilnic pentru poporul evreu - atat pentru cei din diaspora, cat §i pentru pacea celor din Israel. In mai 2002, 55.000 de credincio§i s-au

strans 'in Trafalgar Square din Londra 'intr-un miting de sol­idaritate cu Israelul, pentru a aratat comunitatii evreie~ti eli are prieteni ~i printre natiu­nile ne-evreie~ti.

-De ce interesul deosebit pentru Romania?

- Tom Lory, unul dintre invatatorii no~tri evrei, a viz­itat Ungaria §i Romania. L-am rugat sa ne puna in legatura cu comunitatile evreie~ti de acolo. Tom, un evreu hasidic nascut in Israel, ne-a dat adresa Comunitatii din Arad. $i a~a am lnceput, in urma cu §ase ani, sa trimitem primele ajutoare, imbracaminte ~i medicamente. In urrna cu 3

ani, am vizitat Aradul. - Ce a insemnat aceastii

prima vizitii? Ne-a impresionat caldura

§i ospitalitatea cu care am fost primiti. Am inteles ca aceasta este chemarea noas­tra. $tiam ca vom reveni.

- Ce mesaj transmite{i comunitiifii, cu aceastii ocazie?

-Am venit sa va spunem eli nu sunteti singuri, sa nu vii pierdeti 'increderea in Dum­nezeu, sa nu va descurajati cand auziti ce se intampla in Israel. Sunteti poporul Lui ales, foarte pretios 'in ochii Dumnezeului lui Abraham, Isaak §i Iaakov.

Politicienii ~i mass-media prezinta poporul evreu dintr­un unghi gre~it. Israelul este a) vostru, Dumnezeu v-a dat tara voua §i El 'i~i va implini promisiunea tacuta poporului evreu pana cand toata tara va

. va fi inapoiata. Dumnezeu va lupta pentru voi, voi ati 'invins de fiecare data, chiar daca sunteti o rama~ita atat de mica. Va trecut prin pustie ~i va scos din Egipt - El va va purta de grija chiar daca nati­unile se vor ridica impotriva voastra.

Noi avem o datorie fata de voi, pe care nu o putem plati. Voi sunteti cei care ati pastrat timp de secole Cuvantul lui Dumnezeu! Ati suferit mult din cauza cre~tinilor, care nu au realizat ca radacinile ere~tinismului sunt 'in iudaism. Privind Ia istoria poporului evreu, intelegem eli nu ati fost, nu sunteti ~i nu veti fi niciodata singuri.

A consemnat: OANA AIOANEI

····a· iutia 200S -------------------

Evreii si COI-_110 n iSI-110 I Titus nu anticipa ce

servicii va face multor politicieni cand, in anul 70 Le.n., distrugand eel de-al doilea Templu din Ierusalaim, pecetluia in­robirea evreilor ~i im­pra~tierea lor in tot Im­periul Roman.·

Deseori, conducato­rii natiunilor majoritare, in situatii de tensiuni sociale ~i de crize, i~i motivau incompetenta invinuind minoritatea evreilor, care nu dis­punea de o tara proprie.

. De fapt, aceasta este ratiunea pentru care, dintre toate formele xenofobiei ~i ~ovinismu­lui, s-a remarcat anti­semitismul.

in Evul Mediu:, ,e­vreii aduceau epidemii", in timpul fascismului, ,evreii erau comuni~ti", iar in timpul comunis­mului, evreii erau cruzii ,exploatatori capita­li~ti". Hitler eta un maestro in manipularea acestor ,,scamatorii, po­

'litice. Cand tinea o cu-vantare in fata muncito­rilor german£, vorbea de ,exploatarea crunta da­torata capitali~tilor e­vrei", iar cand se intal­nea cu marii industria~i, ·evreii reprezentau ,sta­fia comunismului".

Anii comunismului au apus, dar mizeria morala ~i materiala in zonele de influenta co­munista a ramas '~i iar vinovati nu pot sa fie decat evreii, pentru ca a~a o cere traditia po­liticii.

Am avut ,fericita, ocazie sa fac parte din randul studentilor con­darnnati in 1956 (a se

vedea in Jurnalul de­tentiei politice din ju­detul Arad) ~i, astfel, sa ajung detinut in a~a-zisa .colonie de munca ,Pe­ninsula, din Dobrogea.

Calatoria de la Ia~i la locul detentiei am tacut­o cu vestitele vagoane duba. Dupa cele 48 de ore, infometati, ne­dormiti, lipsiti de aer ~i apa, am ajuns la desti­natie. Nu am avut vizi­un~a scriitorului Kertesz Imre (premiul Nobel pentru literatura) care, ajungand la Auschwitz, la coborarea din vagon, a fost incantat de ele­ganta ~i ordinea impusa de gardienii fasci~ti. Noi, la coborarea din vagon, am fost in­tampinati de o haita de gardieni ~i caini cu stri­gatele: ,Banditi, incolo­narea cate cinci!". A~a a pornit convoiul spre colonie. ~i iarasi, in comparatie cu scriitorul Kertesz Imre, care a fost placut. impresionat de terenul de fotbal ~i gazonul bine intretinut, eu am vazut numai ciu­lini ~i praf pana la desti- . natie.

, Prima surpriza, cand am ajuns in colonie, a Jost un detinut pe nume Georgescu Marin, fost ofiter~ care m-a intrebat: ,Cum e viata in tara?'', el fiind in detentie din 1948, ~i ca bun 'roman nu putea sa fie indiferent fata de tara pentru care ~i-a riscat viata. Eu am incercat sa-i explic tragedia acestei tari.

Am fost repartizat la o brigada care lucra lao statie de pompare a apei. Aveam norma zilnica de

, patru metri cubi de pamant de persoana, sapat ~i transportat la 25 de metri. Mentionez aceasta norma, pentru ca reflecta miile de calorii consumate de fiecare detinut ~i - in consecinta ·_ foamea ce ne chinuia pe toti. Era nevoie de o strategie la aparitia ciu­barului cu mancare. Tre­buia sa-ti iei polonicul cand mancarea din ciu­bar era la jumatate, pen­tru ca din ciubarul plin primeai numai lichid, iar la sfar~it nu se umplea polonicul, pe motiv ca nu ajungea mancarea pentru toti. Cu ocazia unei · asemena ,pozitii strategice", am ajuns la un conflict cu un alt detinut, care mi s-a adresat: ,Mai jidane, ~i aici vreti sa profitati, nu­'i destul ca in tara ati instaurat comunismul, distrugand natiunea romana ~i voi fiind pro­fitorii!". Mare i-a fost surpriza cand raspunsul meu a constat din doi pumni bine plasati, care 1-au doborat. S-a ridicat sa riposteze, dar, intre timp, a aparut .gardianul care ne-a dus la ofiterul de serviciu, primind amandoi sanctiunea de 7 zile izolare ' (Neagra) stand amandoi in a­ceea~i celuHi.

Cladirea cu celule pentru cei sanctionati era in partea dreapta a intrarii in lagar, iar in spatele ei se aflau ni~te W.C.-uri unde mergeau detinutii, ·care apoi se incolonau pe platou pen­tru ie~irea la munca. Drumul spre aceste W.C.-uri trecea pe langa

o aerisire a celulei noas­tre. Prin acest orificiu a incercat tovara~ul meu de celula sa ia legatura cu un prieten, fapt observat de un gardian, care, pe urma, intrand in celula, ne-a intrebat care dintre noi a fost tapta~ul. Ambii am fost muti. Rezultatul: lanturi atat pentru mine, cat ~i pen­tru el, la picioare ~i maini, fiind lipsiti ~i de putina mi~care pe care ne-o permitea celula.

Stand in aceea~i celula, ne-am cunoscut mai bine. El· se numea Ion Popescu ~i zicea ca e ruda mai indepartata cu fostul profesor Vasile Cristescu, frunta~ legio­nar. Eu m-am prezentat ca fiind U:n evreu ·tara nici o ruda mai cunos­cuta in viata publica ~i l­am rugat sa rna creada ca nimeni din familia mea nu este comunist, iar eu personal sunt un anticomunist ferm, de fapt, de aceea am fost condamnat. l-am propus sa discutam de ce li se atribuie evreilor instau­rarea comunismului in Romania. Am inceput sa-i explic ca evreii din lumea intreaga se pot imparti in doua mari ca­tegorii: cei care pas­treaza traditiile vechi ~i cei care admit reforme in gandirea iudaica. A trebuit sa fie de acord cu mine ca nu a existat nici un comunist cu perciuni ~i caftan. Deci 40% din evrei sunt absolviti de acest flagel. A r~mas partea neologa a e­vreilor. Din acest seg­ment fac parte: capi­tali~ti, comercianti, me-

seria~i ~i o parte mai mica de evrei cu o stare materiala precara, prin­tre care a gasit rasunet aceasta ideologie.

,Ciuma ro~ie, s-a raspandit datorita mo­melilor eficace in spe­cial pentru o minoritate, in speta evreii lipsiti de drepturi, supu~i perse­cutiilor, ingraditi ·de legi antisemite, nemaivor­bind de pogromurile criminate, culminand cu cuptoarele de la Aus­chwitz, care au tacut 6 milioane de victime din randurile evreilor. In urma celor de mai sus, este normal ca lozinci precum: echitate soci­ala, egalitate in fata legii pentru toti cetatenii tara deosebire de nationali­tate sa fie insu~ite de aceia care nu au avut parte de ele. Multi evrei au inghitit momeala. De fapt, aceasta momeala comunista a fost eficace la foarte multi intelectu­ali cu renume mondial.

0 caracteristica a poporului evreu este un nemaipomenit. simt al realitatii ~i al supravie­tuirii. Dupa putin timp, ace~ti ametiti - comu­ni~tii ideali~ti - s-au trezit la realitate. Au sesizat ca acest comu­nism se aseamana ex­traordinar cu fascismul lui Hitler, doar culoarea ambalajului era diferita: unul ro~u, iar altul brun. A fost greu sa scape din tentaculele ,caracatitei ro~ii, dar, fie spre lauda lor, majoritatea evreilor au emigrat in Israel, unde partidul comunist e aproape inexistent.

Dupa cele expuse

acest cor, o membra permanenta era scumpa mea . mania, Reich Iren Z.L., cu vocea ei straluci­toare. Alaturi de ea, printre alte membre devotate si ta­lentate ale corului, a cantat si Elisabeta Schlesinger Z.L., mama actualului pre~edinte ale comunitatii, Dl. Ionel Schlesinger.

De Alexandru Kohn mai sus, tovara~ul meu de celula a ramas pe ganduri, dar mi i -a repro~at pe Marx, Ana Pauker, Chi~inevski ~i pe unul Weisz, securis­tul care 1-a anchetat. Am raspuns cu proverbul romanesc: ,Nu este padure tara uscaturi".

Am mai purtat multe alte discutii pro ~i con­tra, oele ~apte zile in lanturi au trecut ~i, cu ajutorul · lui Durnnezeu, ne-am vazut iara~i incolonati pe platou pen~ru a. fi escortati la munca.

Pe platou era o ga-zeta de perete a lagaru­lui, pe frontispiciul ca­reia, in semicerc, era

scris: ,Munca te face li­ber!" similar cuce scria, in limba germana, la intrarea in Auschwitz. L-am dus pe tovara~ul meu de celula la gazeta, i-am explicat unde i~i are originea aceasta lo­zinca, am vazut pe fata lui o tresarire ~i cred ca a inteles perfect incom­patibilitatea dintre un evreu ~i comuni~ti.

. Nu ~tiu daca mai exista acea colonie ~ i acea gazeta de perete, dar daca mai exista, ar fi bine sa fie vazute de cei care sustin ca ,evreii au adus comunismul in Ro­mania".

Vizita fiicutii comuni­tiitii noastre de Andrei R~ich, originar din Arad, dar plecat de multii vreme in SUA, a coincis cu siir­batoarea de Shavuot. Par­ticipand Ia Serviciul Divin Ia Sinagogii, prietenul nostru a solicitat sii recite Haftora Ia Tora, iar dupii aceea a tinut o emotionan­tii cuvlintare pe care 0

rediim in intregime:

Dragii mei frati din ora~ul meu natal, Arad!

evreu din Arad, in serile de ajun ale Shabatului, sap­tamana dupa saptl'imana. Atunci, aveam 11- 13 ani, varsta la care se formeaza sufletul si mentalitatea in­dividului in devenire. Sub indrumarea neuitatului ~i minunatului nostru Sef Rabin, Dr. Iosif Schonfeld, am celebrat slujba de Shah­bat ce a cimentat co~tiinta noastra ca evrei. Chiar si dupa 50 de ani de absenta, aud in ureche melodiile liturgice atat de caracteris­tice, care rasunau in aceste ocazii. in fiecare Vineri seara, un alt tanar canta kidushul, cinstind cu cupa de vin sosirea Shabatului. Seri de neuitat! Cu ocazia marilor sarbatori, sus, lan­ga orga, statea corul comu­nitatii care, la inalt nivel muzical, intona traditio­nalele . rugaciuni de sarba­toare.

In acela~i context, a~ dori sa mentionez ca tatai meu, Reich Bela · Z.L., a fost activ in aceasta comu­nitate, fiind pre~edinte timp de cati-va ani, in jurul anilor '70.

mirqre ca primul drum, cand sosesc la Arad, rna duce la cimitirul evre­iesc din Gradi~te. Nu e de mirare ca, ~i dupa 60 de ani dela mar~ul armatelor Hitleriste ~i Szalasiste in frumosul nostru ora~, tineretul de atunci tine reuniuni in Israel, la fiecare 5 ani. Cea mai recenta intalnire a avut loc in anul 2001, la care, in ciuda situ­atiei politice tensionate, au participat mai mult de 200 de fo~ti tineri aradeni din toate colturile lumii, inclu­siv D-1 Pre~edinte Ionel Schlesinger si sotia Lucia.

Acum 54 de ani, am stat pe acest loc ~i ani recitat Haftora de Bar Mitzvah.

E greu sa-mi opresc la­crimile acum, ciind stau.din nou in acest laca~ frumos ~i sfant, de care rna leaga o multime de amintiri de neuitat ale tineretii.

in aceasta in~inta sfin­tita, veneam noi, tineretul

Nu e de mirare ca senti­mentele mele sunt inradaci­nate ~i putemic ancorate in pamantul acestui ora~, in traditiile comunitatii evre­e~ti, care a numarat mai bine de 10.000 de suflete.

Va imbrati~ez cu cal­dura frateasca, dragi pri­eteni aradeni, voi, care ati ramas paznici ai locurilor sfinte ale indragitului ora~ in care ne-am nascut.

OTER ... FARA FRONT/ERE: Timi~oara cat ~i din Arad. in ciuda unor evenimente cum ar fi: 0 pana de cauciuc, prob­leme cu pornirea microbusu­lui, o mu~catura de caine la Arad, etc. excursia a avut loc ~i a fost un deplin succes! Elementul central al excursiei a fost sarbatorirea Shabatului in aer liber, programul religios lejer dar educativ asigurand buna dispozitie a participantilor.

Folosind ocazia, condu­cerea OTER Arad invita toate persoanele interesate (f'ara limi­ta de varsta) de a devem mem­bri ai orgamzatiei! (Relatii la birou1 comunitatii).

incepand cu primavara anu­lui 2002, relatiile de colabo­rare ~i prietenie dintre organi­zatiile de tineret din Timi~oara ~i Arad au inceput prin vizi­tarea reciproca a organizatiilor cu ocazia unor Oneg Shab­baturi, activitate ce a continuat ~i in cursul acestui an. Pentru stimularea, respectiv menti­nerea prieteniilor, conducerile organizatiilor, cu sprijinul mo­ral ~i material al Comunitatii din Arad, in special a d.lui pre~edinte ing. Ionel Schle­singer, in data de 11-12 iulie 2003 au organizat o excursie la Cladova, la care au participat un numar de 24 tineri atat din GULYAS ATTILA L.....""""---~i:IL..5W!....;....;.,..&tllLii!i!.:t.:;..:,.o.:..-~~&t.::...; .. t.a•

Daca ai putea reduce populatia din intreaga lume la un sat de 100 de persoane, mentinand pro­portiile tuturor popoa­relor existente pe pamant, acest sat ar fi compus in felul urmator: 57 de asi­atici, 21 de europeni, 14 americani (din America de Nord, Centru ~i Sud), 8 africani. 52 ar fi femei, 48 barbati, 70 nu ar fi albi, 30 albi, 70 nu ar fi cre~tini, 30 cre~tini , 89 ar fi heterosexuali, 11 ar fi homosexuali. 6 persoane ar avea 59% din bogatiile lumii ~i toate 6 ar fi din Statele Unite. 80 ar stain spatii de nelocuit, 70 ar fi analfabeti, 50 ar suferi de malnutritie·, 1 ar fi pe moarte, 1 ar fi pe punctul de a se na~te, 1 ar avea un computer, 1 ( da, numai 1 !) ar avea diploma de

* MESAJ * studii. Si mai gande~te-te ~i la urmatoarele: daca te­ai trezit azi-dimineata mai mult sanatos dedit bolnav, inseamna ca ai mai mult noroc decat milioane de persoane care nu vor apuca sa traiasca saptamana viitoare. Daca nu ai trait pericolul unei lupte, singuratatea unei inchisori, agonia torturii sau chinurile foamei -e~ti inaintea altor 500 de milioane de oameni de pe lumea asta. Daca poti sa intri in biserica :tara teama ca vei fi amenintat, arestat, torturat sau omo­dit - e~ti mai norocos decat 3 miliarde de per­soane. Daca ai mancare in frigider, haine cu care sa te imbraci, un loc unde sa dormi ~i o casa in care sa stai - e~ti mai bogat decat 75% din populatia lumiii.

Daca a1 bani in banca, in portofel ~i cateva monede in pu~culita - e~ti printre cele 8% ale persoa!!elor care traiesc bine. Daca parintii tai sunt inca in viata ~i inca impreuna -e~ti, intr-adevar, o per­soana rara, chiar ~i in Statele Unite ~i Canada. Daca poti sa cite~ti acest mesaj, e~ti norocos, pen­tru ca nu te numeri print­re cele doua miliarde de persoane care nu ~tiu sa citeasca. Cineva a zis odata: Munce~te ca §i cum nu ai avea nevoie de bani. Iube~te ca ~i cand nimeni nu te-a fiicut vre­odatii sii suferi. Dan­seazii ca §i cand nimeni nu te vede. Cantil de pared nu te-ar auzi ni­meni. Triiie~te ca ~i cand Paradisul ar fi pe pii­mant.

:·,_ . REMEMBER IOSIF SAVA ' .

"Scriu cate o carte in fiecare luna ~i citesc una pe zi", imi povestea in autocar, in drum spre Viena. Cu ochelarii ridi­cati pe frunte, cu caietul de insernnari alaturi, plin cu scrisul lui labaqat, cu caractere imense, de a­veal 1mpresia ca o sin­gura fraza va umple ln­treg caietul... Era In pe­rioada apogeului, atunci cand , Seratele muzi­cale" reprezentau progra­mele de varf ale Televi­ziunii Romane. Talentul lui extraordinar de jurnal­ist, personalitatile invi­tate, tensiunea ve~nic ali­mentata a dialogurilor racea ca emisiunea sa

devina un pretios act de cultura ~i, nu in ultimul rand, 0 emisiune politica remarcabila. Era obsedat de notiunile de adevar ~i dreptate, care reveneau ca un laitmotiv, deseori punand In dificultate unii interlocutori. Emana acea vigoare intelectuala, u­morul ~i chiar ironia fina, atat de specifice evreilor, uneori de o franchete dezarmanta, alteori inci­siv in argumente, dar niciodata jignitor on deraimator.

A iubit muzica cu pasiune, caqile pe care le-a scris reprezinta un tezaur de cultura, cateva din ele sunt legate de

lumea muzicala a evre­ilor, ele sunt enciclopedii deosebit de pretioase, scrise cu migala ~i deo­sebita dragoste.

Scria 1n prefata primu­lui volum din ,,¥uzicantii pe acoperi~": ,In tirnpuri ill care mediocrii, indiifii continua o milenara poli­tica antisernita, negand ~i evidentele istoriei, cartile acestea i~i propun sa lumineze o parte din ade­var ln planul muzicii."

Se implinesc 5 ani de cand a incetat din viata. A stat ~i sta in continu~re pe ,Acoperi~ul lumii", acest minunat evreu care s-a numit IOSIF SAVA.

PETER FREIMANN

Colectivul de Ndat~le: Noemi Reckert, Eva Sueur Sebastian, Gheorghe Schwartz, lonel Schlesinger, Foto: lone/ Schlesinger,

Grafician: Constantin Mutica PrePress Agenda Zilei -editie de Arad -Ca(in Pascutiu

I . .

Telefon 004/0257/281310

cea@inext.ro

Tiparul executat Ia tipografia Dan Paper

Lacrimi si bucurie '

Dintr-un punct de vedere, istoria evreilor din diaspora este istoria fiedirui individ luat in parte. Istoria individului este viata lui, a parintilor, a bunicilor, a unchilor ~i matu~ilor, a fratilor ~i surorilor, a prietenilor ~i cunoscutilor.

Cu acest gand rna due des la cimitirele evreie~ti din Arad, pentru a-mi reaminti. Fiindcii nu mai sunt tanar, am relativ multe cuno~tinte care se odihi1..:sc in aceste morrninte ~i incerc sa nu uit.

Textele ~i imaginile monu­mentelor funerare au o valoare documentara complexa, care in ambianta artei funerare evre­ie~ti, rna fac sa-mi amintesc de vremurile cand sinagogile din Arad erau nelncapa.toare ~i ne cumparam locurile la venirea sarbatorilor.

Daca lmi aduc aminte de fiintele care au fost ~i nu mai sunt, de sufletele lor, de aportul lor la dezvoltarea socio-eco­nomica a ora~ului, lmi dau seama ca au fost oameni care nu ~i-au irosit viata. Irni reamintesc cat au indurat - pentru ca nicio­data nu a fost u~or sa fii evreu -, cat au rezistat In conceptia de libertate spirituala a fiecaruia dintre ei, cum furau !arame de fericire ~i mereu sperau la un viitor mai bun.

Viata comunitara a acestor oameni, legatura umana dintre

De dr. Mihai Nagy

ei, spiritualitatea, inventivitatea ~i, in vremuri grele, eroismullor prin pastrarea identitatii, cand indiferent de gradul lor social, marea majoritate ~i-a dat seama ca Ia orice poti renunta ~i de orice te poti lipsi numai la faptul de a te fi nascut evreu nu se poate face rabat, ca a fi evreu este o functie, dupa cum scrie Henry Wald, din care nu poti demisiona, rna fac mereu sa fiu mandru ca m-am nascut ~i eu evreu.

Nu exista slujba la sinagoga la care sa nu ne amintim de cei care ne-au fost dragi ~i sa nu spunem un Kaddish - adica o binecuvantare a memoriei lor.

in aceste cimitire din Arad, se odihnesc pentru veci pes1e zece mii de confrati evrei. In Arad, se mai afla in viata ceva mai mult de doua sute ~i cin­cizeci de evrei, care nu pot lntretine financiar aceste a~ezaminte.

Pe aceasta cale va mul­tumesc, confratilor ernigrati din Arad, care ne ajutati ca a~e­zamintele sa se poata pastra aproape ca ni~te parcuri de morminte. Multumesc pentru ca nici Voi nu ati uitat.

Printre lacrimi ~i cu bucurie, cer ca: Dumnezeu sa va bine­cuvanteze!

Shalom!

Bizar si frumos Incinta cantinei

Comunitatii Evreilor din Arad devine, saptamanal, locul ce gazduie~te activi­tatea clubului lnzes­trat cu o biblioteca unde se afla carti ~i ziare. Cu aceste oca­zii, se aduna 40-50 de persoane nicide­cum tinere, multi septagenari ~i chiar octogenari, pentru discutii care rar au fost dirijate.

Interesant de re­marcat este natura convorbirilor care se des!a~oara, In gener­al cu un suras pe buze, despre copii, nepoti, cuno~tinte ~i prieteni. Ceea ce ne

' face sa mentionam actiunea ~i ceea ce ne impresioneaza este faptul - bizar ~i frumos - ca ace~ti oamem nu vorbesc despre ceea ce pri­ve~te inapoi in tre­cut, ci se refera la "acum", la ceea ce prive~te inainte. Cand l~i amintesc, totu~i, "ce a fost", relateaza, In general, momentele de suc­ces ale vietii lor ~i se lntrec In a se lauda cu ceea ce a !acut ca viata fiecaruia sa fi me~itat a fi traita.

Vitalitatea spiri­tuala a celor ce vin la club este un exemplu al faptului

ca fiecare varsta i~i poate avea farmecul particular.

Putem aprecia aceste 1ntalniri "de suflet" doar aducan­du-ne aminte de anii cand nu avcam posi­bilitatea de a le trai. Suntem mai bogati, mai fericiti ~i plini de optimism, dupa aceste mult a~teptate intruniri saptama­nale.

Cu acest gand, dorim intalnirilor noastre 9 viata lunga ~i rodnica.

Ad Mea Veesrim!

dr. Mihai Nagy ~i prof. Noemi

Reckerth

APLAUZE FURTUNOASE $1 OVAT/1 au insopt programul grupului vocal ' ·

PURIM 5763: c§ntece tradifionale, atmosfera fierbinte ...

PRIETENIE CU .• Onor§nd vizita in Arad a lui Robert Max, un grup vocal format din membri ai corulul F/larmonicii de Stat din Arad a prezentat Ia c/ubul nostru un emofionant program de c§ntece evreie~ti in lvrit!

PURIM 5763: Esters Ia curtea regelul .. .

s-a Eminenta Sa Rabinul Abraham Ehrenfeld, care, in scurtul timp petrecut Ia Arad cu ocazia Shavuotului a reu~it sa indrume ~~ activitatea corului copiilor