Braṣovul industrial

• Evoluţia industriei in oraṣul si judeţului Brasov este o consecinţã fireascã a aṣezãrii geografice a regiunii, a bogaţiilor sale naturale, a legãturilor de ordin economic cu ţinuturile inconjuratoare pe care locuiturii le-au pãstrat din totdeuna pentru satisfacerea nevoilor lor materiale si comerciale. Dupã intemeiere (secolul al XIII-lea) oraṣul a devenit curând unul din principalele centre comerciale din sud-estul Europei. Alãturi de comerţ, Braṣovul a devenit si un centru cunoscut al industriei manufacturiere pentru nevoile proprii cât si pentru export.

• In perioada evului mediu dezvoltat, intre anii 1420 si 1580 ȋn Braṣov ṣi ȋmprejurimi erau cunoscute 30 de ramuri de meṣteṣuguri, organizate ȋn bresle ȋn domeniul vestimentar, al prelucrãrii metalelor, al fabricãrii armelor si bunurilor de consum.

• In anul 1798 Brasovul avea 18.070 locuitori si un numar de 1936 de ateliere mestesugaresti, din care 1227 de ateliere erau organizare in 43 de bresle. 37% din producţia totalã a atelierelor si a industriei manufacturiere se exporta in Tara Româneasca (Valahia) si Moldova.

• In 1823 – apar primele semne industriale la Brasov -“Ţesătoria Wilhelm Scherg- producţie capitalistã, diviziunea muncii, utilizarea muncii salariate.In anii socialismului ea va deveni fabrica de stofe “Carpatex cu un personal maxim de peste 3100 lucratori.

• Rudolf Orghidan cel mai mare negustor întemeiază in anul 1823 o manufactură de topit fonta la Tohan.

• Gheorghe Nica înfiinţează o fabrică de ceară la Prejmer, în anul 1825 şi apoi cuptoare de potasiu făcând export în Franţa: in anul 1832 face o fabrică de arnici turcesc (bumbac răsucit).

• Barbu Ivan şi Cepescu Constantin înfiinţează in anul 1832 fabrici de lumânări.

• În 1833 se infiinţeaz la Brasov, “turnătoria de alamă şi clopote” JuliusTeutsch. La jumătatea sec. XIX fabrica turna primul batiu de strung şi scule de mână. In anii socialismului va deveni o prosperã fabrica de unelte si scule (IUS).In prezent este parte a grupului francez MOB, are un sediu nou si utilizeazã 1700 de angajati.

• La 1841 Gottlieb Fleischer înfiinţează o fabrică de vase de lut şi articole de teracotă la Braşov.

Dârste, instalaţie actionatã cu apã ce servea la prelucrarea hainelor din lânã

• FABRICI IMPORTANTE DUPĂ 1850:

• 1851- prima rafinărie de petrol; in anul 1878 erau 6 rafinãrii; una din ele a rezistat si in anii socialismului. dar in anul 2001 a fost mutatã la Cristian.

• 1865- prima moarã mecanica infiinţatã de A.Seewald.

• 1880- fabrica de maşini Fraţii Schiell; Intreprinderea Hidromecanica in timpul socialismului, preluând vechea fabrica “Fratii Schiel” producea subansamble pentru instalatii de foraj, transmisii hidraulice, cuplaje hidraulice, utilizand un maxim de peste 4000 de lucratori.

• 1881- se clădeşte noua clădire a fabricii Scherg (ulterior Fabrica de Stofe, azi dezafectata).

• 1889- fabrica de zahãr Bod, in apropiere de Braṣov (existentã si astãzi cu un numar de 271 lucratori)

• 1890- se deschide o mare fabrică de celuloză la Zărneşti, langã Braṣov, în locul fabricii de hârtie a lui G.Bariţiu. Dupã rãzboi va deveni Combinatul de celulozã si hârtie cu un personal de peste 2000 de lucratori; in prezent se numeste Ecopaper SA si are 197 de anagajati.

• 1891- fabrica de ciment infiintatã de H.Kügler, devenită ulterior Temelia ȋn anii socialismului (in prezent demolatã)

• 1899 prima fabrică de ciocolată (Hess, ulterior denumitã Dezrobirea, CIBO, preluatã apoi de concernul Kraft Foods).In prezent fabrica est mutatã in altã ţarã.

• 1892- fabrica de bere Czell (in locul ei functioneaza o fabrica sub patronajul concernului S.A. Miller, utilizand 200 angajati)

• 1911- fabrica de ţigle si teracote Schmidt (in timpul socialismului devine Într. Prod.Refractare, pentru industra siderurgica, apoi FAREB, utilizând un numar maxim de 1700 de lucrãtori in anii 1980); in prezent poarta numele S.C. REFAROM S.A.

Prima moarã mecanicã infiintã la Brasov in anul 1865 de A. Seewald

Fabrica de postav Wilhelm Scherg & Comp. (fotografie din jurul anului 1890)

Fabrica de stofe W. Scherg in anul 1935, denumitã ulterior Carpatex

Uzinele IAR Brasov, ȋnfiintate in anul 1925. Dupã rãzboi, in locul lor va

funcţiona vestita uzinã de tractoare

• Statistic:

• 1859- ȋn judetul Brasov functionau 15 fabrici

• 1871- 25 fabrici

• 1873- 40 de fabrici

• 1901 - 22 fabrici importante cu 1510 muncitori

• 1911-1918 in judetul Brasov existau 49 de fabrici cu peste 5000 de muncitori.

• Industria de masini si cea metalurgică produceau motoare Diesel locomobile, turbine de apă, stăvilare, maşini de morărit, ascensoare, maşini de semănat, maşini de tors, pompe, cazane, pentru necesităţi regionale.

• 1919-1926 Numărul fabricilor creste de la 50 la 232 şi numărul muncitorilor creşte de la 5676 la 10120. Menţionam pe cele importante:

• 1919 fabrica Dumitru Voina pentru ṣuruburi si cherestea, apoi produse militare. Dupã rãzboi produce organe de asamblare sub numele Breiner Bela, apoi CARFIL (recent a incetat productia)

• 1919 fabrica de scule de la Hãlchiu, apoi la Râsnov; dupa 1939 proprietar devine Georgescu Topãslãu. Dupã rãzboi va produce scule in continuare. In prezent este o fabrica privata cu acelasi profil, utilizand 90 angajati.

• 1921 atelierele de locomotive şi vagoane ROMLOC, denumite apoi ASTRA. Dupã rãzboi va deveni cea mai mare uzinã din Brasov fabricând camioane; personal maxim 25.000 de lucratori. In prezent functioneaza aici fabrica privatã “Roman-Truck and bus” utilizând aproximativ 300 de lucratori, cu acelasi profil.

• 1922 fabrica de ciocolata “Fratii Stolwerk”, reunitã dupa naţionalizare si integratã ȋn fabrica Dezrobirea, devenitã apoi Cibo; in prezent dezafectatã.

• 1923 Farola, ulterior Metrom, metalurgie neferoase ṣi constructii de maṣini pentru industria militarã. Va continua sa producã cu acelasi profil si dupã rãzboi, utilizând un numar maxim de 2000 persoane. Pe locul intreprinderii in prezent este o societate comerciala cu acelasi profil ṣi un parc industrial.

Sectie a fabricii Schiell din Brasov, la sfârṣitul secolului al XIX-lea

Intreprinderea Fraţii Schiell devenitã fabrica Strungul, apoi Hidromecanica in timpul socialismului. Uzina Hidromecanica producea subansamble pentru instalaţii de foraj, transmisii hidraulice, cuplaje hidraulice. In prezent este demolatã.

Fabrica de ciment Temelia, construitã pe locul vechii fabrici ce data din anul

1891. Fabrica va fi demolatã in anul 1981

• 1925 Industria Aeronauticã Românã (IAR) fabrica avioane, utilizând un numar maxim de peste 7000 de lucratori; dupa 1945 devine uzina de tractoare, utilizând un numar maxim de peste 24.000 de lucrãtori. In prezent este desfiintatã.Pe spatiile fostei uzine functioneazã diverse societãti comerciale.

• 1926 Ancora Romana, fabrica de cabluri de tractiune; dupa 1961 produce si radiatoare; in prezent demolatã.

• 1928 fabrica de produse cosmetice cumpãratã in 1932 de concernul Beiersdorf. In timpul socialismului fabrica poartã denumirea Nivea, apoi Norvea si este achizitionatã dupa 1989 de concernul Colgate Palmolive. In prezent fabrica este desfiintatã.

• 1930 fabrica de cauciuc; in timpul socialismului a devenit Intreprinderea de articole tehnice de cauciuc (I.A.T.C.) producând articole pentru industria de autovehicule si tractoare, utilizând un numãr de peste 1700 lucratori; in prezent este desfiintatã.

• 1936 PREROM Sãcele, lângã Brasov, fabrica aparate de bord pentru avioane; dupã rãzboi functioneazã sub numele Electroprecizia si fabricã motoare si echipamente electrice, utilizând un personal de peste 6400 lucrãtori. In prezent ȋn fabrica lucreaza aproximativ 1000 de angajati.

• 1938 ROGIFER-MALAXA, la Tohan lângã Brasov, fabrica produse militare; dupã rãzboi se numea “Uzina 6 martie” si fabrica si produse civile (biciclete, motorete, etc) cu un personal de peste 2000 de persoane. In prezent intreprinderea poarta numele Uzina Mecanica Tohan si are 450 de salariati ce realizeazã produse militare.

Secţie din fabrica de ṣuruburi Dumitru Voina 1940

Preluând traditia industrialã acumulatã in oraṣ si judet, autoritãtile socialiste investesc mult in judetul, el devenind in anii 1980 primul dintre judetele ţãrii ca productie industrialã si al doilea dupã municipiul Bucuresti.

Vechile fabrici de dinainte de rãzboi sunt nationalizate, redotate si dezvoltate, mare parte din ele pãstrându-ṣi profilul. Au aparut sectii si fabrici noi sau comasarea altor vechi:

• intreprinderea “Rulmentul Brasov producea rulmenţi cu un personal de peste 8500 lucrãtori in anii 1980. A demarat ca secţie in cadrul uzinii de autocamioane si s-a constituit ca intreprindere de sine statatoare in anul 1959; in prezent este desfiinţatã.

• Combinatul pentru prelucrarea lemnului cu sediul la Brasov cuprindea 17 unitãţi de producţie in Brasov si judet utilizând un numar maxim de 4300 de lucrãtori; in prezent este desfiinţat.

• ȋntreprinderea de Tricotaje Brasov, cu aproape 2200 de lucratori. In prezent fuctioneazã sub denumirea IASON-SA, utilizand 142 angajati.

• ȋntreprinderea “Republica” Dârste-Braṣov fabrica ţesãturi textile. In anul 2015 a intrat in faliment.

• Combinatul de lianţi din Hoghiz, producea in mare parte ciment, utilizând peste 1200 de angajaţi. In prezent aparţine grupului irlandez CRH.

Linia de montaj a uzinei

de autocamioane Brasov

in anii 1980.

Uzina de tractoare din Brasov (UTB) in anii 1980

Intreprinderea Electroprecizia

Sacele produce motoare si

componente electrice

Intreprinderea de Constructii Aeronautice Ghimbav-Brasov (denumitã in prezent

IAR Ghimbav)

Intreprinderea de produse zaharoase( initial fabrica Hess,

devenita ulterior Dezrobirea, CIBO, preluatã apoi de

concernul Kraft Foods). In prezent demolatã.

• Intreprinderea de utilaj chimic Fãgãraṣ cu peste 5100 de angajati. In prezent este desfiinţatã.

• Combinatul Chimic Fãgãraṣ, construit pe nucleul fabricii de explozivi minieri Nitramonia”, din perioada interbelicã, “s-a dezvoltat in anii socialismului ajungând la peste 8000 de angajaţi. In prezent este demolat.

• Combinatul chimic “Victoria”, dezvoltat pe nucleul unei uzine din perioada interbelicã, profilatã pe productie militara a ajuns in anii socialismului la peste 4000 de angajati. In prezent se aflã in conservare.

• Intreprinderea mecanicã de material rulant Brasov cu peste 1600 de lucrãtori. In prezent se numeste MARUB S.A. si are 348 angajati.

• Intreprinderea de constructii aeronautice Ghimbav cu un personal de peste 4000 de persoane. In prezent se numeste IAR Brasov si are 314 angajati.

• Intreprinderea mecanicã Brasov cu peste 4700 de lucrãtori producea ansamble pentru autocamioane si tractoare. In prezent este desfiintatã.

• Intreprinderea de morãrit si panificaţie, preluând vechi mori de dinainte de rãzboi utiliza un personal de peste 1500 lucratori. In prezent funcţioneaza sub denumirea Vel Pitar utilizând 320 angajati.

• Intreprinderea chimicã Râṣnov (Romacril) in anii socialismului funcţiona cu peste 1100 de angajati. In prezent este desfiinţatã.

• Intreprinderea de industrializare a laptelui (existentã si astazi sub denumirea Prodlacta S.A., utilizand 180 de angajati)

• Intreprinderea poligraficã, reunind vechi tipografii; ȋn prezent este desfiinţatã

Dupa anul 1989 majoritatea uzinelor si fabricilor braṣovene ca si a celor din ţarã au avut o soartã comunã. Lpsite de competitivitate, cu dotãri ȋnvechite si lipsite de resurse financiare pentru noi investitii au fost supuse privatizãrilor. Dupa 7-15 ani de incercari eṣuate, mare parte din uzinele si fabricile braṣovene ṣi-au redus treptat personalul, au redus productia si au sfârṣit prin lichidãri financiare.

In locul lor au luat locul multe companii strãine, care s-au dezvoltat treptat ȋn spaţii noi din jurul Brasovului profitând de avantajele economiei de piaţa. Utilizând costul redus al manoperii si calificarea acceptabilã a forţei de muncã au aparut noi filiale ale concenelor europene, dintre care amintim mai jos(anul 2015): de semnalat cã exportul industriei judeţului este de 5 ori mai mare ca in anii socialismului.

• Autoliv România, care are 8124 de angajaţi in toatã tara şi o cifră de afaceri de peste 2,1 miliarde lei. Societatea comercială produce sisteme de siguranţă auto. Compania înfiinţată la Braşov şi-a extins aria de desfăşurare şi în alte localităţi din ţară precum Prejmer, Lugoj, Timişoara, Sfîntu Gheorghe şi Reşiţa.

• Quinn România cu sediul în Ghimbav, produce piese şi accesorii pentru autovehicule şi motoare; are 1.439 angajaţi.

• Draexlmaier Sisteme Tehnice, cu sediul în Codlea (executie) si Ghimbav (centru de inginerie), produce sisteme de cablaje, interioare auto exclusiviste şi componente electrice şi electronice; are 1.356 angajaţi.

• Schaeffler România cu sediul la Cristian produce componente de tehnică liniară pentru industria de maşini-unelte, componente pentru industria de autovehicule şi rulmenţi de mari dimensiuni. Numărul angajaţilor a urcat treptat la peste 4000 de angajaţi.

• Preh Romania cu 832 angajaţi, produce componente electrice si electronice pe o suprafaţã de peste 10.000 mp in parcul industrial Ghimbav.

Uzina Schaeffler din Cristian, Braṣov produce componente si rulmenţi pentru

industria europeanã

• Kronospan Romania produce plãci pe bazã de lemn intr-o investitie de 200 mil.

euro; are 161 de angajaţi.

• Continental, filiala la Ghimbav-Brasov, are 700 de angajaţi. În fabricã se

efectuează toate etapele de producţie, de la cablarea la testarea ansamblurilor

necesare producţiei de pompe de alimentare pentru automobile ca Mercedes,

Audi, Seat sau Volkswagen.

• Rolem cu sedii la Codlea si Ghimav produce ornamente de lemn pentru

industria auto din Germania. Dispune de peste 750 angajati

• Hutchinson, companie care produce piese pentru industria auto si industria

aviatica; are 996 de angajati.

• Benchmark Electronics produce elemente periferice pentru calculatoare cu 737

angajati.

• Eldon SRL produce la Prejmer dulapuri industriale cu un numãr de 766 angajaţi

• Premium Aerotec produce piese pentru concernul Airbus, dispunând de 720

angajati.

• Stabilus Romania produce amortizoare cu gaz cu un numãr de 913 angajati.

• Total Lubricants produce lubrifianţi la Cristian cu un personal de peste 80 de

persoane.

• Airbus Helicopters Romania reparã si intreţine (in curând va produce)

helicoptere din toata gama concernului cu un personal de peste 200 persoane.

Compania Continental produce la Ghimbav-Braṣov pompe de alimentare

pentru industria auto germanã

Autoliv România, produce sisteme de siguranţă auto

Preh Romania produce componente electrice si electronice

• Quin

Quinn România produce piese şi accesorii pentru autovehicule şi motoare

Draexlmaier Sisteme Tehnice produce sisteme de cablaje, interioare auto

exclusiviste şi componente electrice şi electronice.

Premium Aerotec aparţinând grupului Airbus, produce si asambleazã

componente pentru programele avioanelor Airbus.

SfârṣitRealizat octombrie 2016

Surse documentare:

Monografie jud. Brasov,1981

Jud. Brasov-album 1988

Cronica ilustrata de Brasov, D.Pavalache, 2015

Date si imagini internet Realizat Dan Pavalache