Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină VeterinarăCluj-Napoca

Facultatea de AgriculturăTPPA

Proiectarea unui sistem de păstrare pentru 15 t spanac

Îndrumator : yStudent : x

-2008-

CUPRINS

1.Studiu bibliografic 1.1. Generalităţi 1.1.1.Factorii de mediu 1.1.2.Soiuri de spanac1.2.3.Recoltarea 1.3.Ambalarea spanacului1.3.1.Alegerea tipului de ambalaj1.3.2.Ambalarea in camp1.4. Temperatura 1.4.1.Studiu meteo1.5. Refrigerarea 1.5.1.Alegerea variantei de refrigerare1.5.2.Avantaje – dezavantaje ale refrigerării2. Transportul produselor 2.1.Utilizarea cărucioarelor 2.2.Preracirea in vehicule de transport frigorifice3.Depozitarea frigorifică3.1. Amplasarea depozitului3.2. Descrierea depozitului3.2.1.Dotarea depozitului3.3. Predimensionarea depozitului3.3.1.Calculul predimensionării3.4. Dimensionarea depozitului3.4.1.Partiţionarea depozitului3.5. Structura fizică şi izolaţia3.5.1.Izolarea depozitului3.5.2.Calculul coeficientului de transfer termic3.5.3.Tipul de uşă si izolarea ei4.Calculul necesarului de frig 4.1. Necesarul de frig 4.1.1.Sarcina termică tehnologică de la produs4.1.2.Sarcina termică dată de reacţiile biochimice4.1.3.Sarcina termică dată de ambalaj4.1.4.Sarcina termică produsă prin deschiderea uşii4.1.5.Sarcina termică produsă de corpurile de iluminat 4.1.6.Sarcina termică produsă de electrostivuitor4.1.7.Sarcina termică produsă de izolaţie4.2. Sarcina termică totală4.3. Alegerea instalaţiei frigorifice 5. Bibliografie6.Anexe

2

1.Studiu bibliografic 1.1. Generalităţi

Spanacul (Spinacia oleracea) este o plantă perenă comestibilă (legumă), prezentă mai ales în grădini, uneori şi pe terenuri necultivate.A fost cultivata pentru prima oara in Asia de sud-vest. Inca din copilarie, am fost probabil cu totii admiratori ai lui Popeye marinarul si ne-am straduit sa mancam spanac doar ca sa fim la fel de puternici ca el. Puterea acestui personaj venea din cantitatea mare de fier pe care o contine spanacul.El contine fier, calciu, clorofila, beta-caroten (necesar pentru formarea vitaminei A), vitamina B6, vitamina C, sodiu si potasiu.Are o valoare alimentara si terapeutica ridicata prin continutul in proteine(3,2%) , zaharuri(4,3%) , lipide(0,3%) .Contine insa si o cantitate mare de acid oxalic(peste 400mg/ 100 g s.p.) care impiedica absorbtia calciului in organism.Sulful pe care-l contine spanacul ajuta la detoxifierea ficatului, iar vitamina A ajuta la imbunatatirea vederii pe timp de noapte. Datorita continutului mare de compusi flavonoizi(13), spanacul este un aliment anti-cancerigen. S-au produs anumite extracte din spanac si, in urma studiilor clinice asupra acestora, s-a constatat ca ele ajuta la inhibarea dezvoltarii celulelor canceroase de la nivelul stomacului si al pielii. Spanacul se poate consuma proaspat, sub forma de salata si sub forma de diferite preparate culinare, sau industria conservelor de legume. Frunzele proaspete de spanac se pot mentine in frigider 7-8 zile, iar in congelator, pana la 6 luni.

1.1.1.Factorii de mediu

o Temperatura Spanacul are pretenţii moderate faţă de căldură. În condiţiile ţării noastre poate

suporta temperaturi mai joase, timp de cânteva zile,dar nu mai scauzte de -0,5ºC,acesta fiind punctul de inceput de congelare. Brumele şi ingheţurile de primăvară pot produce uneori pagube în plantaţiile de spanac.

o Apa Fiind format în regiuni umede şi răcoroase, spanacul are cerinţe mari faţă de

umiditatea solului, care trebuie menţinută la 65 – 75% din capacitatea de câmp. De aceea, în regiunile secetoase, irigarea este indispensabilă. Însă şi excesul din sol dăunează plantelor, de aceea terenul cultivat cu spanac trebuie să aibă un drenaj bun.

o Solul Aluviunile şi cernoziunile fiind permeabile, fertile şi formând mai greu crusta,

oferă condiţiile cele mai favorabile pentru spanac. Reacţia solului trebuie să fie uşor acidă, neutră sau slab alcalină, iar apa freatică să se găsească sub 0,8 – 1m de la suprafaţă.

3

1.1.2.Soiuri de spanac

Matador, Matarer, Smarald. Epoca optima de infiintare a culturilor de spanac este luna septembrie. In zonele mai calde, semanatul acestor culturi poate fi amanat pana in prima decada a lunii octombrie.

Spanac tamaios.Chenopodium ambrosioides, sau spanacul tamaios ajunge pana la 40 de cm inaltime. Frunzele sunt ovale (cca. 4 cm lungime si 1 latime) si zimtate. Florile sunt mici si verzi iar semintele sunt foarte mici, verzi cand sunt proaspete si negre cand sunt uscate. Planta are un miros foarte puternic.

Romanesc.Soi de spanac semitimpuriu, apreciat de consumatori pentru gustul plăcut al rozetei sale bogate de frunze triunghiulare, uşor rotunjite la vârf, de culoare verde intens. Apreciat pentru pretabilitatea la recoltare mecanizată şi producţiile crescute realizate.

1.2.3.Recoltarea

Recoltarea trebuie să înceapă dimineaţa devreme după ce roua de pe suprafaţa spanacului s-a uscat. A se evita recoltarea după amiază. Spanacul cu temperatura înaltă va necesita mai multă energie si capacitate de răcire pentru a îndepărta căldura câmpului în timpul procesului post - recoltare.Nu trebuie să fie recoltate atunci când frunzele sunt umede sau pe timp de ploaie.Capatanile sunt recoltate la etape diferite de maturitate, în dependenţă de soi şi preferinţele de piaţă.Recoltarea se face mecanizat, prin cosire, atunci când rozeta are 5-6 frunze de cel puţin 10 cm lungime. Condiţionarea se execută concomitent cu recoltarea. Pe căruciorul de recoltare trebuie să fie ambalaje separate pentru sortarea în câmp conform categoriei adecvate: calitate pentru export, calitate pentru piaţa locală, calitate pentru prelucrare, sau deşeuri.

1.3.Ambalarea spanacului

Ambalajul trebuie să menţină calitatea produselor pe parcursul procesului de transportare şi comercializare,şi trebuie să influenţeze pozitiv păstrarea spanacului.

Ambalajul trebuie să fie produs conform bunelor practici de fabricaţie. În condiţiile normale şi prevăzute de utilizare, ambalajul nu trebuie să transfere

plantei constituenţi în cantităţi care ar putea aduce o schimbare inacceptabilă, potrivit legislaţiei privind calitatea minimă a fructelor şi legumelor, în compoziţia produselor sau o deteriorare a caracteristicilor organoleptice ale acestora.Materialele de ambalaj trebuie să fie noi şi curăţate; paletele din lemn trebuie să corespundă normelor legislaţiei fitosanitare.

Materialele de ambalaj stocate trebuie depozitate în zone curate, închise şi protejate adecvat de pătrunderea insectelor, rozătoarelor şi contaminanţilor.

Ambalajul trebuie să reziste la:1) manipulare grosieră la încărcare şi descărcare; 2) compresia produsă de greutatea altor containere superioare; 3) impact şi vibraţie în timpul transportării;

4

4) umiditate înaltă în timpul răcirii preliminare, tranzitului şi depozitării;5) praf, lumină şi alte radiaţii, temperatură, presiune;6) acţiunea factorilor de natură biologică (microorganisme, insecte, rozătoare etc).Paletele din lemn trebuie să fie suficient de rezistente de a nu-şi modifica forma în timpul depozitării. Sînt necesare condiţii pentru manipulare cu încărcătoare cu furcă şi platforme-ascensor. Baza paletei nu trebuie să împiedice circulaţia aerului.

1.3.1.Alegerea tipului de ambalaj

Ambalajul detine un rol important in pastrarea integritatii cantitative si calitative, el fiind considerat element component al sistemului produs-ambalaj , iar ambalarea o faza tehnologica importanta in procesul de valorificare a produselor horticole.

Ambalajele din lemn sunt utilizate pentru transport si depozitare, asigura o rezistenta sporita si o durata de folosire de pana la 2 ani. Pentru confectionarea ambalajelor se folosesc lemn de fag,plop,tei si rasinoase.

Lada tip D are dimensiuni de 600 / 400 / 262 mm si o capacitate de 12 kg. E prevazuta cu niste degajari la partea superioara ce permit manipularea mai usoara.

1.3.2.Ambalarea in câmp

Pentru spanac ambalarea se face pe teren – produsele se aşază în ambalaje în timpul recoltării. Lazile umplute sunt duse apoi la staţia de prerăcire.Tratamente preliminare-inainte de refrigerare legumele pot fi supuse la o serie de tratamente preliminare cum ar fi: spalare, sortare, calibrare, tratamente termice pentru prevenirea atacului de putregai, ceruire, iradiere, tratamente cu substante fungicide si cu hormoni pentru incetinirea maturarii s.a.

1.4. Temperatura 1.4.1.Studiu meteo

Depozitul este situat în Municipiul Cluj-Napoca din Judeţul Cluj. Judeţul Cluj este situat în partea de nord-vest a României fiind încadrat de Judeţele Bihor, Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Mureş, Alba, Maramureş.

5

Din punct de vedere climatic Judeţul Cluj se încadrează în zona continental moderată. Temperatura medie anuală coboară sub 0oC în regiunile montane, la peste 1900m şi se ridică la peste 8,5oC în zona de S – V a judeţului.

Variaţia temperaturii în lunile de toamnă (oC)

AnulLuna

Septembrie Octombrie Noiembrie 200020012004

2118,420

1715

16,5

4,35,26

Maxima absolută lunară

21 17 6

Tabel nr 1

1.5. Refrigerarea

Spanacul este organism viu, in tesuturile caruia au loc si dupa recoltare procese metabolice complexe (respiratia, maturarea s.a.) sub actiunea catalizatoare a enzimelor proprii. Rolul tehnologiilor frigorifice de conservare consta in reducerea intensitatii acestora si in special a respiratiei si in eliminarea sau diminuarea proceselor de descompunere datorate microorganismelor. Modul in care o tehnologie frigorifica isi atinge scopul de a conserva calitatea plantelor de spanac depinde in mod esential de caracteristicile si calitatea initiala a acestora.Caracteristicile care influenteaza asupra conservabilitatii prin frig sunt in principal urmatoarele:- specia, soiul;- caracteristicile fizice si termofizice (marimea, forma, culoarea, gradul de integritate

6

fizica, densitatea, caldura specifica, conductibilitatea termica s.a.);- caracteristicile chimice (continutul in apa, substanta uscata, glucide, lipide, aciditate, celuloza, pigmenti, gust, aroma s.a.);- caracteristici biochimice si fiziologice (intensitatea respiratiei, intensitatea transpiratiei s.a.);- gradul de crestere si dezvoltare la recoltare si in momentul aplicarii tehnologiei de racire.Trebuie mentionat faptul ca, pe langa caracteristicile propriu-zise ale materiei prime, conservabilitatea plantelor de spanac tratate prin frig este influentata si de incarcatura microbiologica initiala a acestora .Din punct de vedere al perisabilitatii, conform recomandarilor Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa, spanacul este considerat un produs extrem de perisabil.

Conservarea prin refrigerareRefrigerarea se produce prin transferul căldurii degajate de produse la un

transportor de energie termică, aerul rece, agenţii frigorifici care sunt recirculaţi până când temperatura produselor atinge valori ce duc la reducerea proceselor metabolice fără a fi distrusă integritatea structurală a acestora.

Temperatura finală de refrigerare a produselor alimentare este de regulă, deasupra punctului de congelare a acestora situându-se între 0 – 5oC. Mediul de răcire trebuie să aibă temperaturi cu 3 – 5oC mai coborâte decât temperatura finală a produselor.Daca refrigerarea se realizeaza rapid (cu durate ale procesului de ordinul a catorva ore sau chiar minute) ca faza tehnologica de sine statatoare, imediat dupa recoltare si inainte de depozitare sau de expediere spre consum sau industrializare, atunci refrigerarea mai este denumita si preracire sau prerefrigerare.In cadrul lantului frigorific al spanacului preracirea are o deosebita importanta. Scopul preracirii este de a scadea rapid temperatura produselor dupa recoltare, prin aceasta incetinindu-se procesele vitale si mentinandu-se calitatea initiala. Produsele cu intensitate mare a respiratiei trebuie preracite cat mai rapid dupa recoltare. Pentru produsele din grupa celor excesiv de perisabile sau foarte perisabile (de exemplu fructele de padure, capsuni, spanacul, sparanghelul s.a.) se recomanda, in general, ca perioadele de timp dintre recoltare si inceperea racirii sa nu depaseasca 2...9 ore . La temperatura de 180 C spanacul devine nevandabil în două zile.

1.5.1.Alegerea variantei de refrigerare

Principalele metode de refrigerare a fructelor si legumelor sunt refrigerarea cu aer racit, refrigerarea cu apa racita, refrigerarea in vacuum si refrigerarea cu gheata hidrica.De o deosebita importanta in alegerea metodei de refrigerare si a conditiilor de racire este cunoasterea duratei procesului si a vitezei de racire necesara. Pentru evaluarea duratei de racire este util sa se cunoasca asa numita durata de injumatatire a diferentei de temperatura, definita ca fiind timpul necesar pentru a reduce la jumatate diferenta initiala dintre temperatura medie a produsului si cea a mediului de racire. Aceasta durata de injumatatire depinde de:- dimensiunile produsului;- modul de preluare a caldurii de la produs (modul de ambalare, mediul de racire, modul

7

de aranjare a produselor s.a.);- diferenta de temperatura produs-mediu de racire;- viteza de circulatie a mediului de racire;- natura mediului de racire.Se poate afirma ca durata de injumatatire a diferentei de temperatura este independenta de temperatura initiala si este constanta pe toata durata procesului de racire.

Refrigerarea plantelor de spanac prerăcite pînă la 3-4ºC se execută în camere frigorifice, dotate cu climatizoare de aer şi în care temperatura, umiditatea, circulaţia şi starea de igienă a aerului pot fi reglate cu uşurinţă.

La refrigerare trebuie respectaţi următorii factori:1) temperatura variază între 0 şi 4ºC, care se stabileşte în funcţie de sensibilitatea speciilor şi a soiurilor. Temperatura de refrigerare şi depozitare este imediat peste 0ºC. 2) Umiditatea variază între 90 şi 95%. Trebuie sa se respecte nivelul umidităţii optime şi se ţine cont de faptul că o creştere a umidităţii aerului favorizează dezvoltarea microorganismelor pe suprafaţa spanacului, mai ales dacă este însoţită şi de creşterea temperaturii, iar scăderea umidităţii relative a aerului duce la pierderi mari privind calitatea produsului.3) Circulaţia aerului nu trebuie să fie prea intensă, se recomandă 2-4 vol. cam/h.La spanac scaderile in greutate in primele 48 h dupa recoltare sunt sunt de 1,2-2,4% cand depozitarea s-a facut la temperatura de 0 - 3ºC , iar continutul in acid ascorbic a scazut in 24 h cu 40-48% fata de continutul initial.

Pentru a realiza toate aceste conditii in depozitele frigorifice pentru spanac se utilizeaza refrigerarea cu aer racit prin comprimare mecanica de vapori,dupa ce in prealabil a fost realizata preracirea prin vid in vehiculele de transport frigorifice.Prin preracire prin vid se raceste spanacul pana la 4 ºC in vehicule,iar prin refrigerarea cu aer racit se mentine produsul la 0 ºC in depozitul frigorific.Astfel se poate pastra produsul intr-o stare proaspata aproximativ 2 saptamani.

1.5.2.Avantaje – dezavantaje ale refrigerării

Refrigerarea este folosită în scopul conservării propriu-zise a produselor alimentare, sustragerii cât mai rapide de sub actiunea microorganismelor şi evitării pierderilor în greutate. Avantaj 1 : prin această metodă de conservare produsul îşi menţine caracteristicile organoleptice Avantaj 2 :

este răcirea rapidă a suprafeţei produsului, frânează evaporarea apei libere din ţesuturi şi reducerea pierderilor în greutate

posibilitatea păstrării produselor în stare naturală pe o anumită perioadă

În condiţii normale de depozitare prin refrigerare produsul pierde o cantitate mica din greutate(1,2-2,4%), spre deosebire de congelare în timpul căreia au loc pierderi în greutate, modificări fizico – chimice semnificative.Ca dezavantaje: putem aminti că refrigerarea nu asigură o perioadă lungă de păstrare a

produselor datorită temperaturii folosite 0 – 4oC. În schimb prin congelare se măreşte

8

durata de păstrare a produsului. O deosebire intre cele două metode este diferenţa de temperatură. Refrigerarea se realizează la o temperatură apropiată de cea a punctului de îngheţ, iar congelarea se realizează la o temperatură de -15oC.

2. Transportul produselor 2.1.Utilizarea cărucioarelor

Recepţia se realizează pe cultura de spanac. Transportul plantelor de la cultură la vehiculul de transport frigorific,care reprezinta statia de preracire, se face cu ajutorul unor cărucioare pe care sunt aşezate laditele cu spanac.

2.2.Preracirea in vehicule de transport frigorifice

Prerăcirea prelungeşte termenul de valabilitate a produsului prin reducerea: temperaturii de pe teren ; intensităţii respiraţiei şi căldurii generată de produs ; ritmului coacerii ; pierderii umezelii ; producerii etilenei ; extinderii alterării.În scopul asigurării unei prerăciri calitative se optimizează următorii factori:1) timpul între recoltare şi prerăcire;2) ambalarea în prealabil;3) temperatura iniţială a produsului;4) viteza sau volumul de alimentare cu aer rece;5) temperatura finală a produsului;6) salubritatea aerului, în scopul reducerii agenţilor de alterare;7) menţinerea temperaturii recomandate după prerăcire. În cazul aplicării prerăcirii aceasta se realizează imediat după recoltare.Produsele recoltate trebuie protejate de soare prin acoperirea lor pînă în staţia de prerăcire.Alegerea metodei de prerăcire se face în dependenţă de natura, valoarea şi calitatea produsului.

Metoda de prerăcire aleasa consta in prerăcire prin vid - se realizează în camere speciale cu vid de 5 mm Hg, încărcate şi descărcate automat printr-un sistem special de conveiere. Prerăcirea se datorează evaporării apei de la suprafaţa legumelor şi se realizează în circa 30 min., procedeul este aplicat la legume cu frunze (spanac), în instalaţii cu capacitatea înaltă de prerăcire, reprezentînd avantaje de rapiditate şi calitate superioară. Utilajele de prerăcire şi apa trebuie salubrizate permanent cu o soluţie de hipoclorit sau alte soluţii, pentru eliminarea agenţilor ce cauzează alterarea.Nu se permite încălzirea produselor după prerăcire.

Se utilizează vehicule de transport frigorifice , pentru a oferi serviciul de transportare „de la uşă la uşă”, aceasta reduce riscurile ce pot apărea în timpul prelucrării, expunerii, deteriorării şi furtului produselor. Transportarea de lungă durată a fructelor şi legumelor în clime diferite necesită utilaje robuste, cu o construcţie corespunzătoare pentru a rezista mediului de tranzit şi a proteja produsele.

Parametrii pentru treilere frigorifice cu lungimea de pînă la 14,6 m şi furgoane cu lungimea de pînă la 12 m sînt:1)capacitatea frigorifică - 42 000 kJ/h la temperatura aerului ambiant de 38oC, temperatura aerului de recirculare de 2oC;

9

2)un ventilator cu evaporator de înaltă capacitate, cu funcţionare neîntreruptă, pentru a asigura o temperatură şi umiditate relativă mai înalte şi uniforme;3)despărţitor solid pentru mişcarea aerului de recirculare, care este plasat în partea din faţă şi asigură circulaţia aerului prin toată încărcătura;4)bare verticale pe uşa din spate pentru a facilita circularea aerului; 5)izolare adecvată şi, după caz, provizii pentru încălzire, în dependenţă de condiţiile vremii şi, respectiv, natura produsului; 6)canaluri sau orificii de drenare adînci în podea, cu adîncimea de la 50 la 75 mm (2-3 mm) pentru a asigura o suprafaţă adecvată a secţiunii transversale pentru circularea aerului sub marfa pusă direct pe podea; 7)controlul temperaturii aerului în procesul de refrigerare a produselor în instalaţia frigorifică, pentru a reduce daunele cauzate de prearăcire şi îngheţ;8)condiţii de ventilare în scopul prevenirii formării etilenei sau dioxidului de carbon;9)suspensii pentru circulaţia aerului pentru reducerea volumului de şoc şi vibraţii în containerele de transport şi produsele aflate în acestea;10)containere moderne în care aerul rece iese prin partea din faţă a containerului, iar fluxul de aer circulă din partea de jos (aproape de podea) spre spate, apoi se ridică în partea superioară a containerului.

Toate utilajele de transportare trebuie verificate pentru a stabili: curăţenia ; lipsa deteriorărilor pe pereţi, podea, uşi, tavan, care trebuie să fie în condiţii bune; controlul temperaturii, unităţile de refrigerare trebuie să fie verificate regulat şi să asigure continuu circulaţie de aer pentru o furnizare de temperaturi uniformă.

Trebuie asigurat spaţiu pentru circularea aerului sub, împrejurul şi prin încărcătură, pentru a proteja produsele contra:1) acumulării căldurii din aerul ambiant pe timp cald; 2) căldurii generate de produse prin respirare; 3) acumulării etilenei din cauza coacerii produselor; 4) scurgerii căldurii în exterior pe timp rece; 5) deteriorării din cauza răcirii sau îngheţării în timpul funcţionării a instalaţiei frigorifice. Între paleţi şi podea trebuie să fie puţin spaţiu pentru a permite circulaţia aerului. Aerul trebuie să circule în întreaga încăpere de transport.Aceste date sunt armonizate cu prevederile Codului Comisiei Codex Alimentarius cu privire la ambalarea şi transportarea fructelor şi legumelor proaspete CAC/RCP nr. 44, 1995, amendament 1-2004.

10

3.Depozitarea frigorifică3.1. Amplasarea depozitului

Depozitul este situat la periferia orasului Cluj – Napoca, judetul Cluj.

3.2. Descrierea depozitului3.2.1.Dotarea depozitului

Depozitul figorific este o construcţie care comportă în mod deosebit o izolaţie termică sau un sistem de răcire care permite depozitarea pentru mai mult sau mai puţin timp a alimentelor perisabile în condiţii bine precizate de temperatură şi umiditate, permiţând ca acţiunea frigului să grăbească blocarea proceselor de deteriorare a produselor alimentare.

Depozitul ales este un depozit pentru produse refrigerate, unde are loc răcirea spanacului, depozitarea şi păstrarea până la livrare.

Schita depozitului se gaseste la (Anexa 4).

În acest depozit îşi desfăşoară activitatea 3 muncitori, fiecare având rolul foarte bine definit. Obiectivul depozitului este răcirea a 15t spanac şi păstrarea lui la 0oC până la livrare timp de 1-2 saptamani.

În depozit legumele de spanac sunt aşezate în lădiţe din lemn, pe europaleţi.Europaleţii fac parte din categoria celor igienici şi sunt indicaţi în industria

alimentară pentru că se curăţă şi se manipulează uşor şi pot rezista la temperaturi înalte de 70oC şi la temperaturi joase de – 40oC.

În privinţa iluminatului se folosesc lămpi “reci” sau fluorescente, protejate de praf şi umiditate, cu armătura realizată din poliester cu putere între 80 – 400W şi un grad de protecţie IP68 care are rolul de a distribui uniform lumina.

11

3.3. Predimensionarea depozitului 3.3.1.Calculul predimensionării

Calcul teoretic

Capacitate depozit = 15t = 15000kgCapacitate lădiţă = 12kgNumăr lădiţe = n

Vlădiţă=L∙l∙hVlădiţă=600∙400∙262 = 0,06288m3

Vutil= Vlădiţă ∙ nVutil= 0,06288 ∙ 1250= 78,6m3

Vtotal= 1,25∙Vutil

1,25= spatiu de manipulare 25%Vtotal= 1,25∙ 78,6 = 98,25m3

hdepozit= 3m

≈33m2

Calcul practic

Dimensiuni europalet: 0,8x1,2x0,15mPe nivel la europalet încap 4 lădiţe şi în înălţime 5 lăzi.4x5= 20 lazi pe europaletPentru a afla numărul de europaleţi necesari se raportează numărul de lăzi la

numarul de ladite pe europalet.

europaleţi

Seuropalet = L∙ l =1,2 ∙ 0,8 = 0,96m2

Su = Seuropalet ∙ neuropalet = 0,96 ∙ 63=60,48m2

ldepozit = 3m + 2 ∙ Leuropalet + 2 ∙ 0,1 = 5,6mLdepozit = neuropalet ∙ leuropalet +0,1 ∙ 31 + 0,1 ∙ 2 =53,7m2

Sdepozit = ldepozit ∙ Ldepozit =5,6 ∙ 53,7 = 300,72m2

3m= latimea aleei dintre cele doua randuri de europaleti 0,1m=distanta dintre europaleti si perete

Repartizarea europaletilor in depozit in Anexa 1.

3.4. Dimensionarea depozitului

12

3.4.1.Partiţionarea depozitului

Acesta este format din:- depozit de păstrare a spanacului la 0ºC;- o rampă de recepţie;- un vestiar pentru personalul muncitor;- o rampa de descarcare.

3.5. Structura fizică şi izolaţia3.5.1.Izolarea depozitului

Regimul de funcţionare a spaţiilor frigorifice şi climatizate caracterizate prin valori coborâte de temperatură, prin variaţia rapidă a temperaturilor acestora şi printr-o umezeală mare a aerului în încăperi impune pentru izolarea termică a pereţilor, plafoanelor, pardoselilor condiţii deosebite a căror realizare practică prezintă o serie de dificultăţi.

Rolul izolaţiei termice constă în reducerea fluxului de căldură care pătrunde prin pereţii camerelor frigorifice, în vederea menţinerii unui microclimat cât mai stabil, independent de condiţiile de mediu.

Se foloseşte sistemul clasic de aplicare a izolaţiei frigorifice pe pereţi, pe plafon şi pe pardoseală. Materialul folosit în izolaţie este polistirenul expandat (styropor sau izopor) fiind cel mai folosit material izolator obţinut prin expandarea în 2 faze a granulelor de polistiren având următoarele caracteristici fizice: un coeficient de conductabilitate termică redus (0,02 – 0,035W/m∙K) coeficientul global de transfer termic Ka=0,2 – 0,5W/m2∙K, densitatea mică, rezistenţă mare la umiditate, punct de topire scăzut şi rezistenţă mare la comprimare. Structura pereţilor este alcătuită din:

1. strat de tencuială2. perete de cărămidă3. strat de tencuială4. barieră de vapori5. strat de izolaţie6. plasă de rabit7. strat de tencuială

3.5.2.Calculul coeficientului de transfer termic

Se cunoaşte că prin invelişul exterior al spaţiilor frigorifice trece mai mult de jumătate din cantitatea totală de căldură ce pătrunde în încăperi. Pentru calculul grosimii izolaţiei spaţiilor frigorifice se foloseşte metoda coeficientului de transfer termic total, K. Grosimea stratului izolaţiei se determină astfel:

,[W/m2∙K]

în care:

13

= rezistenţa termică de convecţie pe suprafaţa exterioară a peretelui (Anexa 2)

= rezistenţa termică de convecţie pe suprafaţa interioară a peretelui (Anexa 2)

= rezistenta termică a stratului de izolaţie termică

Se poate face o simplificaţie a ecuaţiei ţinându-se cont doar de rezistenţa termică a izolaţiei; atunci K devine:

, [W/m2∙K]

= suma rezisteţelor termice a diferitelor straturi de materiale ce compun pereţii

Calcul k pentru pereţii exteriori 2 şi 3

Valorile caracteristicilor pereţilor

Nr. Strat 12

3 4 5Perete interior

Perete exterior

δ[m] 0,02 0,25 0,375 0,02 0,05 0,02

λ[Kcal/m∙h∙grd] 0,85 0,6 0,6 0,85 0,03 0,85

λ[Kcal/m∙h∙grd] 2,36∙10-4 1,6∙10-4 1,6∙10-4 2,36∙10-4 8,3∙10-6 2,36∙10-4

Tabel nr. 2 În tabelul 2 sunt prezentate valorile grosimii şi coeficientului de conductibilitate termică a materialelor din care sunt realizati pereţii.

= ,[W/m2∙K]

Unde:

=0,03[m2∙K/W] conform Anexei 2

=0,06[m2∙K/W] conform Anexei 2

= 0,02m=0,037[W/ m2∙K] conductivitatea termică a polistirenului celular PEX, cal I, STAS

7461 Calcuk K pentru pereţii 1 şi 4

14

= ,[W/m2∙K]

Calcul K pentru plafon

=0,03

=0,06

=1,858[m2∙K/W]

Valorile caracteristice plafonului

Poz Denumire δ[m] λ[W/ m2∙K] [m2∙K/W]

1 Stratul de uzură 0,02 – 0,03 0,096 0,208

2 Placă de beton armat 0,02 – 0,03 0,142 0,140

3 Strat de tencuială 0,02 0,988 0,020

5 Strat de izolaţie 0,05 0,034 1,470

7 Stratul de tencuială 0,02 0,988 0,020

Tabel nr. 3

,[W/m2∙K]

Calcul K pentru pardoseală

pardoseala se compune din mai multe straturi prezentate în tabelul următor :

Structura pardoselii şi rezistemţele termice ale straturilor

15

Poz Denumirea δ[m] λ[Kcal/m∙s∙K] [m2∙K/W]

1 Stratul de uzură 0,02 – 0,03 1,7∙10-4 0,028

2 Placa de beton armat 0,06 – 0,08 2,5∙10-4 0,057

3 Stratul de izolaţie 0,05 9,7∙10-6 1,231

6 Plasă de beton 0,05 – 0,08 3,4∙10-4 0,034

7Placă de beton cu rezistenţă

electrică0,05 3,4∙10-4 0,034

8 Stratul de balast 0,2 – 0,4 2,63∙10-4 0,181

9 Stratul de pământ 0,5 1,9∙10-4 0,632

Tabel nr.4

În această situaţie coeficientul K pentru pardoseală va fi:

,[W/m2∙K]

În care:

=0 pentru că pardoseala este realizată pe pământ, conventia prin care miscarea aerului

este nulă

=0,06[m2∙K/W]

=2,197[m2∙K/W]

3.5.3.Tipul de uşă si izolarea ei

Uşile utilizate penru a putea intra în depozitul frigorific trebuie să fie izolate cu cel puţin 50mm de poliuretan şi să fie suficient de late pentru a permite utilizarea electrostivuitoarelor. Uşile ce nu se etanşează adecvat sau nu operează eficient vor pierde energie costisitoare, vor reduce productivitatea şi vor genera cheltuieli înalte de întreţinere. Manşoanele uşilor trebuie să etanşeze bine pentru a reduce infiltrarea aerului cald.

16

Este esenţial ca uşa să se poată deschide şi din interiorul depozitului pentru a asigura faptul că oamenii nu vor fi blocaţi în depozit.

Se recomandă atârnarea perdelelor de vinil în formă de panglici în interiorul deschizăturii uşi pentru a minimiza şi mai mult intrarea aerului cald cât timp uşa este deschisă. Panglicile se despart suficient pentru a permite trecerea unei persoane sau a unui electrostivuitor. Restul panglicilor rămâne închis, iar cele despărţite revin imediat la locul lor, asigurând pierderi minime a aerului rece.

4.Calculul necesarului de frig

4.1. Necesarul de frig

Qt = Qp + Qrb + Qa + Qu + Qil + Qel +Qiz + Qalt + Qeroare

4.1.1.Sarcina termică tehnologică de la produsAceasta este sursa principală de căldură şi depinde de temperatura internă a

spanacului la iniţierea procesului de răcire ti= 4oC, iar temperatura finală este tf= 0oC.

În care:m = 15t= 15000kg- reprezintă masa spanaculuic = 0,95[kJ/kg∙K] - este căldura specifică a spanaculuiΔt = (t1 – t2) = 277 – 273 = 4 [K] - diferenţa de temperatură86400 = 24 ore ∙ 3600 secunde

4.1.2.Sarcina termica data de reactiile biochimice

În care:m = 15t= 15000kg- reprezintă masa spanacului

17

= căldura degajată prin respiraţie de 1 kg spanac în 24 oreqrb = 1250-1700 kcal/t/24h la 0 oC = > ≈ 1,5 cal/kg/24h => 0,0625 cal/kg/hΔτ = nr de ore necesar coborârii temperaturii pe palierul de temperatură luat în calcul3600 = 1 ora ∙ 3600 secunde

4.1.3.Sarcina termica data de ambalaj

În care:Ga = masa ambalajului = 5kg/lada∙ 1250 = 6250 kg1250 – numărul de lazica =15,4∙ 10-3 [kJ/kg∙K] - este căldura specifică a unei laziΔt = (t1 – t2) = 277 – 273 = 4 [K] - diferenţa de temperatură3600 = 1 ora∙ 3600 secunde

4.1.4.Sarcina termica produsa prin deschiderea usii

În care:ηe= randamentul de etanşare a sistemului de protecţie a golului uşii ( perdea de vinil) =30% = 0,3Δt = (t1 – t2) = 277 – 273 = 4 [K] - diferenţa de temperaturăs = durata de deschidere a uşii în secunde şi durata de încărcare a depozituluis = 3∙60+4∙3600= 14580[s]γi, γe= greutatea specifică a aerului interior şi exterior (kg/m3)Su = sectiunea golului uşii = l∙hu = 3∙2,5=7,5m2

hu = înălţimea golului uşii = 2,5mie, ii =entalpiile specifice ale aerului interior şi exterior [kcal/kg]

kg/m3

B = 1atmT = 0+273=273Kxs=0,0039 kgf/kgf aer uscat la 273K

kg/m3

B = 1atmT = 4+273=277Kxs=0,001519 kgf/kgf aer uscat la 273K

i = 0,24∙t+xs∙(600+0,45∙t)[kcal/kg]

18

ii = 0,24∙0+0,0039∙(600+0,45∙0) = 2,34 [kcal/kg]ie = 0,24∙4+0,001519∙(600+0,45∙4) = 3,69 [kcal/kg]

Qu = 0.01654 kW

4.1.5.Sarcina termica produsa de corpurile de iluminat

Toate depozitele de refrigerare trebuie dotate cu sisteme de iluminat (reci). Se folosesc lămpi fluorescente cu grad de protecţie IP68 şi o putere între 80 – 400W .

Unde:n = 6 ,nr de lămpiP = 80 W ,putere lămpiτil = 4 ore ,timpul de iluminat

4.1.6.Sarcina termica produsa de electrostivuitor

Unde:n = 1 ,nr de electrostivuitoarePm = 30kW ,puterea motorului electric τel = 4ore ,timpul de funcţionare a electrostivuitorului

4.1.7.Sarcina termica produsa de izolatie

Qiz = K∙S∙Δt, [kW]

S – suprafaţa medie a peretelui considerat [m2]Δt – diferenţa de temperatură între partea inferioară şi exterioară a peretelui [K]K – coeficient global de schimb termic al peretelui [W/m2∙K]

Deoarece temperatura pentru fiecare element al învelişului poate diferi, se calculează perete cu perete, adică pentru cei patru pereţi, apoi plafonul şi pardoseala Consider că temperatura din exterior este de 17oC.

- pentru peretele interior 4 (în incintă 19oC)

19

Qiz1 = K∙S∙Δt = 0,72∙161,1∙19 = 2203,8[W] = 2,20[kW]

K = 0,72S = l ∙ h = 53,7 ∙ 3 = 161.1m2

Δt = 292 - 273 = 19

- pentru peretele interior 1

Qiz2 = K∙S∙Δt = 0,72∙16,8∙19 = 229,8[W] = 0,23[kW]

K = 0,72S = l ∙ h = 5,6 ∙ 3 = 16,8 m2

Δt = 292 - 273 = 19

- pentru peretele exterior 3

Qiz3 = K∙S∙Δt = 1,58∙16,8∙17 = 451,2[W] = 0,45[kW]

K = 1,58S = l ∙ h = 5,6 ∙ 3 = 16,8 m2

Δt = 290 - 273 = 17

- pentru peretele exterior 2

Qiz4 = K∙S∙Δt = 1,58∙161,1∙17 = 4327[W] = 4,32[kW]

K = 1,58S = l ∙ h = 53,7 ∙ 3 =161,1 m2

Δt = 290 - 273 = 17

- pentru plafon

Qiz5 = K∙S∙Δt = 0,51∙300,7∙17 = 2607.2[W] = 2,60[kW]

K = 0,51S = l ∙ h = 53,7 ∙ 5,6 = 300,7 m2

Δt = 290 - 273 = 17

- pentru pardoseala

Qiz6 = K∙S∙Δt = 0,44∙300,7∙10 = 1323,0[W] = 1,32[kW]

K = 0,44S = l ∙ h = 53,7∙ 5,6 = 300,7 m2 / Δt = 283 - 273 = 10

Qiz = Qiz1 + Qiz2 + Qiz3 + Qiz4 + Qiz5 + Qiz6 =11,12[kW]

20

Qeroare = 7% (Qtotal) =0,07∙17,93=1,25

Qaltele = 0,7kW, reprezentând căldura degajata de personalul muncitor care isi desfasoara activitatea

Qt1 = 0,65+0,26+0,106+0,016+0,08+5+11,12+0,7= 17,93[kW]

4.2.Sarcina termica totala

Qt =17,93+1,25 = 19,18[kW]

4.3. Alegerea instalaţiei frigorifice

Tipul de instalaţie din cadrul instalaţiilor frigorifice cu comprimare mecanică de vapori este:

o Instalaţia într-o treaptă cu subrăcitor de tip recuperativ Instalaţia cu treapta de comprimare se utilizeaza pentru temperaturi de vaporizare nu prea scazute(minim – 25oC). În industria alimentară, asemenea instalaţii asigură refrigerarea şi păstrarea produselor alimentare. Cele mai multe instalaţii frigorifice din industria alimentară din ţara noastră utilizează freon R22 ca agent frigorific. În afara celor două aparate principale vaporizatorul V şi condensatorul K, instalaţia mai cuprinde un aparat de schimbat căldură, subrăcitorul de tip recuperativ răcit cu apă.

o Principiul de funcţionare ale instalaţiei frigorifice: În vaporizatorul V se produce vaporizarea la presiunea Po şi la temperatura to. Vaporii cu starea 1 sunt aspiraţi de compresorul C în care se realizează comprimarea teoretică la entropie constantă (s =ct) 1-2. În condensatorul K se asigură o transformare la presiune constantă (pk=ct) formată din răcirea 2-2 urmată de condensarea 2-3. În subrăcitorul Sr se realizează o subrăcire a lichidului până aproape de temperatura apei de la răcire tai

Subrăcirea 3-4 conduce la cresterea puterii frigorifice specifice (qo= h1- h5) la reducerea consumului de energie pentru comprimare, la reducerea debitului volumic de agent aspirat şi la reducerea debitului de apă de răcire. În ventilul de laminare VL se asigură micşorarea presiunii de la pk la po.

Schema instalaţiei frigorifice se găseşte în Anexa 3.

Calculul ciclului teoretic de funcţionare a instalaţiei frigorifice

21

Pentru calculul ciclului teoretic e necesară precizarea temperaturilor de vaporizare to, de subrăcire tse şi de supraâncălzire tsi care definesc regimul interior de funcţionare a instalaţiei

Pentru calculul compresoarelor şi a celorlalte aparate ale instalaţiei este necesar să se cunoască puterea frigorifică Qo

Qo = 19,18kW

Pentru depozit:

temperatura mediului răcit th = 2oC temperatura de condensare tk = ? temperatura de refrigerare tr = 4oCto = tr –Δtv= 4o- 0o=4o

tam = 0,5∙ Δtak+ tai ,temperatura medie a aeruluiΔtak=5oC ,încălzirea aerului la trecerea prin condensatortai – temperatura aerului la intrare în condensatortam – 0,5∙5+17=20oC Presupunem că diferenţa medie de temperatură din condensator este Δtkm=7,5oC

==> tk = tam + Δtkm= 20+7,5= 27,5oC

Supraîncălzirea vaporilor în subrăcitorul tsi , este impusă prin starea 1 t1 = 15oC Conform valorilor temperaturilor caculate din Manualul Inginerului de Industrie Alimentară vol 1, tabelul 25h, pag 1161 se iau entalpiile :

to =4oC i1=404,73tk =27,5oC i2=433,36tr =3oC i3=412,73tV =0oC i4=400tkm =7,5oC i1

’=408,89tai =17oC i2

’=420,38tak = 5oC i3

’=405,92V1

’=0,7871∙103 = 787,1

1) Capacitatea friforifică masică este cantitatea de căldură preluată la vaporizator de către 1kg agent frigorific

qo= i1- i4=404,73-400=4,73[kJ/kg]

2) Capacitatea frigorifică volumetrică este cantitatea de căldură raportată la volumul specific al vaporilor la aspiraţia din compresor

[kJ/m3 ]

22

3) Lucrul mecanic este lucrul mecanic consumat pentru comprimarea 1 kg de vapori la trecerea dintr-o stare în alta

lc = i2- i1’ =433,36 - 408,89 = 24,47[kJ/kg]

4) Capacitatea de condensare masică este cantitatea de căldură cedată de 1kg agent frigorific către mediul de răcire al condensatorului

qk = i2- i3 =433,36 – 412,73 = 20,63[kJ/kg]

5) Capacitatea de supraîncălzire masică qsi[kJ/kg sau kcal/kg], este cantitatea de căldură cedată de 1kg de vapori supraîncălziţi către mediul de răcire pentru a ajunge la starea de saturaţie

qsi = i2- i2’ =433,36 – 420,38 = 12,98[kJ/kg]

6) Capacitatea de subrăcire masică qsr[kJ/kg sau kcal/kg], este cantitatea de căldură acceptată de 1kg agent frigorific

qsr = i3- i3’ =412,73 – 405,92 = 6,91[kJ/kg]

7) Capacitatea frigorifică unitară k, reprezintă raportul dintre puterea frigorifică şi puterea indicată. K=Qo/Pt si este numeric egală, în SIM, cu eficienta frigorifică

Pt= Δm∙lc

8) Economicitatea ciclului teoretic este exprimată de eficienţa εf care reflectă ce efect frigorific se obţine prin consumul de energie la comprimarea vaporilor

Pc =m∙lc=0,1312 ∙ 24,47 = 3,21 [kW]

4.3.1.Alegerea compresorului

23

Compresorul reprezintă componenta principala, cea mai complexă a unui sistem frigorific cu comprimare mecanică de vapori. Rolul compresorului este de a aspira vaporii de agent frigorific din vaporizator şi de ai comprima şi refula la presiunea ridicată din condensator. Ca urmare procesul din compresor creează condiţiile pentru transferul căldurii de la agentul frigorific la mediul ambient şi circulaţia acestuia în sistem.

Fluxul termic φk cedat mediului ambient (sarcina termică a condensatorului) este compusă din fluxul termic φo absorbit de la sursa rece (puterea frigorifică a maşinii) şi puterea mecanică P consumată de compresor, adică: Qk = Qo + P

După capacitatea frigorifică nominală(STAS 6988/2-89) compresoarele se împart în mici (φ ≤12kW),medii(φ =12 - 120kW) si mari (φ>120kW). După numărul treptelor de comprimare se împart în compresoare cu o treaptă şi cu mai multe trepte

Tipul de compresor ales după capacitatea frigorifică este “compresorul semiermetic (MCS – 6,3 – Tehnofrig – Cluj-Napoca)”Compresorul are următoarele componente:

1. cutie corne2. filtru aspiraţie3. robinet aspirator4. corp5. motor electric6.piston7.placi supape8.biela9.arbore cu excentric

Caracteristicile compresorului semiermetic MCS – 6,3

TipulCaracteristica MCS – 6,3

Diametrul cilindrilor (mm) 40Cursa pistonului (mm) 30Număr de cilindrii 2Turaţia motocompresorului, rotaţii /minut 1500Debit volumetric, teoretic (geometric) (m3/h) 6,56Putere electromotor,(kW) 0,75Tensiune electrică de alimentare (V) 380

Răcirea cilindrilorVapori reci

de agentMasă netă (kg) 48Puterea frigorifică (kW, kcal/h)(-15/+45/+20/+40oC) 1,960Temperatura minimă de vaporizare (oC) -40

Tabelul nr 5

4.3.2.Alegerea vaporizatorului

24

Qo=19,18[kW]

to – temperatura de vaporizare 0oCtk – temperatura de condensare 27,5oCti – temperatura aerului la intrarea în vaporizator 17oCte – temperatura aerului la ieşirea din vaporizator 0oCtm – temperatura medie a aeruluiΔ tm = tm – to diferenţa de temperatură medie

oC

Δ tm = tm – to = 8,5 oC

S =

K - [20 – 26] şi se măsoară [W/m2∙K] - coeficient global de schimb de căldură recomandat pentru vaporizarea răcitoarelor de aer cu ţevi netede cu aripioare prin care circulă freon

S = 0,1128[kW∙ m2/W] = 1000[W∙m2/W ]∙ 0,1128 = 112,8m2

Alegem 2 vaporizatoare de tip multitubular orizontal, TVM – 63 de la Tehnofrig Cluj Napoca

carecteristicatipul Supraf

aţam2

Nr total ţevi

Nr. treceri

Diametru virolei (mm)

Dimensiuni teviDimensiuni de gabarit Greut

ate (kg)

Diametru

(mm)

Lumgime (mm)

L h

TVM - 63 63 190 6 508 19 30003195

725 709

Tabel nr. 6

La vaporizatoarele multitubulare orizontale pentru freon, deoarece uleiul nu mai poate fi colectat la partea inferioară a aparatului din cauza miscibilităţii diferite a acestuia cu freonii şi datorită pericolului colectării unei pelicule de ulei la suprafaţa lichidului(pentru freonul R22), se preferă circulaţia agentului la interiorul ţevilor. În acest fel se obţin viteze mai mari de curgere a vaporilor suficiente pentru antrenarea uleiului către compresor. Lichidul răcit circulă în spaţiul dintre ţevi, prevăzut cu şicane pentru realizarea unor viteze de 1…2m/s. Există variante constructive în care freonul lichid este recirculat prin pompe şi stropit peste ţevile prin care circulă saramură. Uneori vaporizatorul este prevăzut cu un schimbător de căldură suprapus în care se face un transfer de căldură intern lichid – vapor.

25

4.3.3.Alegerea umidificatorlui

Pentru a mentine umiditatea în timpul depozitării se aleg două instalaţii de umidificare a aerului, montate pe pereţi diferiţi. Se instalează uşor şi se conectează la un furtun de apă şi la prize electrice simple şi nu necesită o pompă cu presiune înaltă sau conductă de pompare a aerului. Instalaţia se umple automat şi este echipată cu un sistem de control al debitului apei. Higrostatul poate fi conectat la un sistem de control al duratei ciclului pentru reglarea precisă a umidităţii atmosferice. Două astfel de instalaţii capabile să ofere 0 – 7 l apă pe oră fiecare va fi suficient pentru camera frigorifică .

5.Bibliografie

26

1. Mircea Munten, Adrian Molnar, Alexandru Naghiu, Aplicaţii şi

îndrumător de proiect la tehnica frigului şi climatizare în industria

alimentara, Ed.Academic Pres , 2003

2. Alexandru Naghiu, Tehnica frigului şi climatizare în industria alimentară,

Ed. Risoprint, 2002

3. Prof. dr.ing. Constantin Banu, Manualul inginerului de industrie

alimentară, vol I, Ed. Tehnică, 1998

4. Petru Niculiţă, Îndrumătorul specialiştilor frigotehnişti din industria

alimentară, Ed. Tehnică, 1991

5. Gheorghe Marca, Tehnologia produselor horticole, Ed. Risoprint, 2000

6. David Picha, Ghid pentru condiţionarea post-recoltare a fructelor de

căpşuni, 2006

7. Steţca G., Macovescu C. S., Igiena depozitării produselor alimentare de

origine animală şi sisteme frigorifice, Ed. Risoprint, 2006

8. Porneală S., Porneală D., Instalaţii frigorifice şi climatizări în industria

alimentară, Ed. Alna, 1997

9. Gheorghe Marca , Pastrarea si prelucrarea legumelor si fructelor, Ed.

Risoprint , Cluj Napoca, 2004

10. Vasile Lazar , Tehnologia pastrarii si industrializarii produselor horticole,

Ed. Academic Pres,Cluj Napoca,2006

11. Petru Niculita, Nicolae Purice , Tehnologii frigorifice in valorificare

produselor alimentare de origine vegetala, Ed. Ceres , Bucuresti,1986

27

12. Ioan Tofan, C. Vizireanu, Indrumator pentru proiectarea instalatiilor de

conditionare si frigorifice in industria alimentara,Galati,1994

13. Sevastite Muste, Depozitarea produselor vegetale,Ed. Academic Pres,2006

14. Mira Elena Ionica, Pastrarea materiilor prime agricole,Craiova,2002

15. Prevederile Codului Comisiei Codex Alimentarius cu privire la ambalarea si

transportarea fructelor si legumelor proaspete CAC/RCP nr. 44, 1995,

amendament 1-2004

16. www.fermierul.ro

17. www.termo.utcluj.ro

18. www.studentie.ro

28

Anexa 1

31 europaleti

32 europaleti

29

Anexa 2

Rezistenţa termică de convecţie 1/αi şi 1/αe în [m2∙kW] şi pereţii camerelor frigorifice

Partea exterioare a peretelui

1/αePartea interioara a

peretelui1/αi

Perete în contact cu aerul exterior

0,03Cameră cu ventilaţie

mecanică0,06

Perete în contact cu aer local

0,12Cameră cu ventilaţie

manuală0,12

30

Anexa 3

31

Anexa 4

Receptie spanac Rampa descarcare

32

Depozit

Vestiar + grup sanitar

Camera compresor