Proiect Teh.botorani

S.C. SNIF PROIECT S.A. TARGOVISTECALEA DOMNEASCA NR. 53TARGOVISTE – DAMBOVITATEL / FAX: 0245-210 170E-mail: [email protected]

TITLUL PROIECTULUI“ÌNLOCUIRE CONDUCTA DE TITEI Ф 103/4’’ MADULARI – BOTORANI ÌN

ZONA DN 67 DRAGASANI – TG. JIU PE O LUNGIME DE 2100 M, LOC. MACIUCA, JUD. VÂLCEA”

PROIECT NR. 256/2011

Faza: PT + DE + CS

PREZENTAREA PROIECTULUI PE VOLUME

VOL 1.- Proiect tehnicVOL 2.- Caiete de sarcini şi liste cu cantităţi de lucrări

VOL 3.- Documentaţie economică VOL 4.- Mapă de planuri

VOLUMUL 1 DIN 4PROIECT TEHNIC

Proiect nr. 256 / 2011“Ìnlocuire conducta de titei Ф 103/4’’ Madulari – Botorani ìn zona DN 67 Dragasani – Tg. Jiu pe o lungime de 2100 m, loc. Maciuca, jud. Vâlcea”

1


MEMORIU TEHNIC

Denumirea lucrarii: “Ìnlocuire conducta de titei Ф 103/4’’ Madulari – Botorani ìn zona DN 67 Dragasani – Tg. Jiu pe o lungime de 2100 m, loc. Maciuca, jud. Vâlcea”

Faza de proiectare: PROIECT TEHNIC Cod de investiţie a proiectului : 256 / 2011 Beneficiar investitie: S.C. CONPET S.A. PLOIESTI

Str. Anul 1848, nr. 1-3Ploiesti – jud. PrahovaTelefon 0244-521226Fax 0244-518451

Administrator conducte: S.C. CONPET S.A. Ploiesti Proiectant: S.C. SNIF PROIECT S.A. Targoviste Calea Domneasca Nr. 53, Tel/Fax 0245-210170 Târgoviste, jud. Dâmbovita

I. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILORI.1. Elemente generale

Prezenta documentatie s-a intocmit in baza:- contractului nr. S-CA 279 din 03.10.2011; -temei de proiectare din Caiet de Sarcini, emisa de S.C. CONPET S.A. Ploiesti;- ridicari topografice efectuate de S.C. SNIF PROIECT S.A. Târgoviste;- identificarea si localizarea obiectivului pentru care urmează a fi proiectata lucrarea, pentru a

cunoaşte cadrul general al amplasamentului – relief, regim hidrologic, geologie, precipitaţii, temperaturi;

- verificarea încadrării lucrării ce urmează a fi proiectata in planul amenajărilor de perspectiva;- consultarea documentaţiilor existente pe sectorul luat in calcul;- lucrari existente pe sectorul luat in calcul - măsurători topometrice;- studii hidrogeologice; - studii privind comportarea lucrărilor existente in zona.- SR EN ISO 14161-2004 – Industria petrolului si gazelor. Sisteme de transport prin conducte ;- SR EN 13480-3:2003/A2:2007. Conducte industriale metalice. Partea 3: Proiectare şi calcul.- SR EN 10208-1:2009; Ţevi de oţel pentru conducte destinate fluidelor combustibile. Condiţii

tehnice de livrare. Partea 1: Ţevi în clasa de prescripţii A- SR EN 10208-2:2009; Ţevi de oţel pentru conducte destinate fluidelor combustibile. Condiţii

tehnice de livrare. Partea 2: Ţevi în clasa de prescripţii BNormele tehnice conform prevederilor din „Manualul Metologic–Proiectarea Conductelor

Metalice–Cod CONPET NT-P-T-01/2000”–Reglementări, instrucţiuni şi prescripţii tehnice specifice proiectării, construirii, exploatării, întreţinerii, reparării şi abandonării sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, etanului şi condensatului .

In timpul execuţiei si după executarea lucrarilor proprietarii terenului pe care se vor executa lucrările vor fi despăgubiţi, iar dupa terminarea lucrărilor de montaj ale conductei, terenurile vor fi aduse prin efectuarea de lucrari agricole la categoria de folosinta initiala, teren agricol, refacere terenuri traversate, refacerea canalelor si drumurilor traversate, lucrarile fiind considerate incheiate in momentul in care P.V. de Receptie va fi semnat de proprietarii locaţiilor traversate de conductă pentru luarea in primire a suprafeţelor pe care a fost executată lucrarea.


2

http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls=3&dom=B&gr=1&sgr=6&id_p=3048531





I.2. Descrierea lucrarilor I.2.1. AmplasamentulLucrarile propuse a se executa pentru acest obiectiv de investitii sunt situate pe terenuri din comuna

Măciuca, localitatea Botorani, ìn zona DN 67B Dragasani – Tg. Jiu, terenuri ce aparţin de domeniul privat (locuitori ai comunei Măciuca, sat Botorani-conform tabel de formalităţi anexat) şi domeniul public, DN 67B in zona subtraversarii, de pe raza judetului Vâlcea.

Conducta de transport titei traverseaza DN 67 B la distanta de 60m fata borna kilometrica 95, inspre Dragasani. Accesul pe traseul conductei noi se va face din DN 67B, in punctul de subtraversare conducta aflat intre pichetul nr.3 si pichetul nr. 4 pe culoarul de lucru, inspre pichetul nr.1, punctul de incepere a lucrarilor, situat dupa traversarea DN 67B in partea stanga in directia de mers inspre Dragasani, la distanta de 44m fata de drum si in partea dreapta fata de drum, inspre depozitul Madulari, pe distanta de 2039m de la traversarea drumului national. Cuplarea inspre Botorani se face in pichetul nr. 1, iar inspre Madulari se va face in pichetul nr.34, conform planului de situatie scara 1:1000 si profilului longitudinal scara 1:1000/1:100.

Accesul ìn zona lucrarilor se va face pe drumuri existente nefiind necesara executia unor drumuri noi, iar pe terenuri arabile accesul se face pe culoarul de lucru, conducta avand traseul pe lângă drumuri de exploatare agricolă.

Pe traseul tronsonului de conducta de 2100m, lucrările se execută pe traseul conductei existente, pe teren arabil şi silvic, proprietari fiind locuitori din loc. Măciuca, sat Botorani, jud. Vâlcea, drumurile traversate fiind drumuri agricole din pământ, ce se traversează prin şanţ deschis, după execuţia lucrărilor fiind refăcute la starea iniţială, iar DN 67B se va traversa prin foraj orizontal.

Traseul tronsonului de conductă propus pentru inlocuire se regăseşte pe planurile anexate‚ plan de situatie scara 1:1000 şi a planului de incadrare in zona scara 1:25.000.

Din punct de vedere administrativ, juridic si economic terenurile se impart astfel: Administrativ, terenul este ìmpartit astfel:- lucrarile de RK la conducta de transport titei se fac pe terenuri situate in extravilanul comunei

Măciuca, sat Botorani, judeţul Vâlcea. Regimul juridic: - traseul strabate (in sensul conductei dinspre statia Madulari înspre Botorani)

terenuri proprietatea locuitorilor din com. Măciuca, sat Botorani, jud. Vâlcea (conform plan de formalitati anexat) si domeniu public – DN 67B Dragasani – Târgu Jiu.

Regimul economic:- terenul, proprietate particulara, se incadreaza la categoria de folosinta arabil si silvic, neproductiv

pentru drumurile de exploatare agricolă si pentru DN 67B. Terenul, ocupat temporar pentru lucrare, se incadreaza la categoria de folosinta arabil pentru

suprafata de 18.462,0 m.p. (1.538,50m x 12,00m), silvic pentru suprafata de 3.738,64m.p. (467,33m x 8,00m), cultura vita de vie pentru suprafata de 300 m.p.( 60 m x 5,00m), neproductiv pentru drumuri de exploatare agricolă din pământ 13,50 m.p.(3 buc. x 4,50 m/buc.) si DN 67B pentru suprafaţa de 120 m.p.

Traseul pe care il urmeaza lucrarile de inlocuire a conductei este paralel cu traseul conductei vechi, fara a se face nici o deviere de la traseul existent, suprafata totala ocupata temporar pentru executia lucrarilor este de 23.134 m.p., din care 22.634m.p. culoar de lucru pe lungimea conductei inlocuite şi 500m.p.(25m x 20m) organizare de şantier. Datorita termenului scurt de executie, mai puţin de o luna, terenul nu se scoate din circuit agricol, pentru executia lucrarilor se obtine acordul proprietarilor de teren, cu care SC CONPET SA Ploiesti va incheia contract pentru executia lucrărilor si plata despăgubirilor.

Accesul ìn zona lucrarilor se va face din drumul national DN 67B Dragasani-Târgu Jiu, conducta de transport titei Φ 103/4"

Mădulari – Botorani având traseul paralel cu acesta, nefiind nevoie de executia de drumuri de acces, conform planuri de situatie scara 1: 1.000 si plan de ìncadrare ìn zona scara 1:25.000, anexate.


3


I.2.2. Topografia Caracterizarea zonei de amplasare

Pentru elaborarea prezentei documentatii au fost folosite studii topografice, geotehnice, date hidrogeologice.

A fost folosit material didactic ìn domeniu dupa care au fost facute calculele de dimensionare. Zona care face obiectul prezentului proiect se afla pe un platou, la distanţă mare de cursuri de apă. Studii topograficePentru elaborarea prezentei documentatii au fost folosite studii topografice, geotehnice, material

didactic ìn domeniu dupa care au fost facute calculele de dimensionare. In vederea proiectării au fost luate in calcul următoarele elemente:

- identificarea si localizarea obiectivului pentru care urmează a fi proiectată lucrarea, pentru a cunoaşte cadrul general al amplasamentului – relief, precipitaţii, temperaturi;

- verificarea încadrării lucrării ce urmează a fi proiectata in planul amenajărilor de perspectiva;- consultarea documentaţiilor existente pe sectorul luat in calcul;- studii geologice intocmite de S.C. MISTAR PROIECT S.R.L. Ploieşti;- studii privind comportarea lucrărilor existente in zona.Pentru ìntocmirea proiectului au fost executate masuratori topografice ìn luna octombrie 2011

pentru a avea reprezentarea exacta a terenului. Lucrarile topografice au fost executate ìn sistem STEREO constau din :1. Plan de situaţie – scara 1:1.000 2. Profil longitudinale şi transversale

Pentru ìncadrarea exacta a lucrarilor ìn zona a fost folosit planul de ìncadrare ìn zona scara 1:25.000 si plan de amplasament scara 1:10.000.

I.2.3. Fenomenele naturale Studii geotehnice.Prezentul studiu are ca scop determinarea naturii si alcătuirii stratelor terenului de fundare in

vederea montării subterane a conductei magistrale de transport ţiţei Ф103/4’’ Mădulari – Botorani, pe raza localităţii Botorani, com. Măciuca, jud. Vâlcea.

Studiul geotehnic s-a bazat pe observatiile directe pe teren, literatura de specialitate si foraje avand drept scop precizarea structurii terenului de fundare si stabilirea caracteristicilor geotehnice de calcul, necesare fundării.

Studiul geotehnic a fost elaborat conform prevederilor „Normativ privind documentatiile geotehnice pentru constructii”, indicativ NP 074 -2007.

Datele care se prezintă in documentatie se referă în principal la următoarele probleme: stabilirea condiţiilor generale de morfologie, geologie şi hidrogeologie pe traseul

conductei; determinarea naturii litologice a stratelor in care este pozata conducta; determinarea parametrilor fizico - mecanici ai pământurilor investigate; determinarea nivelului apelor subterane şi a eventualelor infiltraţii de apă; precizarea naturii şi grosimii materialelor locale (pământuri - umpluturi, resturi de fundaţii,

resturi de materiale de construcţie şi alte materiale de umplutură); semnalarea unor eventuale condiţii speciale care s-ar putea întâlni în timpul execuţiei

pozării conductei - existenţa unor fenomene de instabilitate cum ar fi alunecări de teren, a unor sufoziuni – spălări subterane de material, a unor goluri subterane, conducte;

determinarea unor condiţii naturale mai speciale care ar putea avea o influenţă negativă asupra stabilităţii terenului şi siguranţei în exploatare a obiectivului proiectat.

încadrarea perimetrului din punct de vederea climatic şi al gradului de seismicitate.Cercetările geotehnice s-au efectuat în două etape:- o etapă de birou privind documentarea tehnică şi analiza unor lucrări efectuate anterior în zonă;


4


- o etapă de teren care a constat din executarea unui foraj geotehnic lângă depozitul tampon Independenţa. Forajul a investigat terenul până la adâncimea maximă de 6 m.

Forajele s-au executat în sistem semimecanic cu sondeuza tip COBRA COMBI NORDMAYER 80. Planul cu amplasarea lucrărilor executate este ataşat referatului geotehnic.

Referire la standardele si normativele in vigoareStudiul de fata s-a realizat in baza „Normativului privind documentatiile geotehnice

pentruconstructii”, indicativ NP 074 -2007, precum si a urmatoarelor reglementari tehnice nationale:STAS 3300/1-85: Teren de fundare. Principii generale de calcul;STAS 3300/2-85: Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe;STAS 6054-77: Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului;STAS 11100/1-93: Zonarea seismica a teritoriului Romaniei;P100-1/2006: Cod de proiectare seismica Partea I – Prevederi de proiectare pentru cladiri;GT 006-97: Zonarea teritoriului, functie de potentialul de producere a alunecarilor de teren;Ts – 1995: Norme orientative de consumuri de resurse pe articole de deviz pentru lucrari de

terasamente.STAS 1242/3-87: Teren de fundare. Cercetari prin sondaje deschise.STAS 1242/4-85:Teren de fundare. Cercetari geotehnice prin foraje executate in pamanturi.SR EN ISO 14688-1:2004/AC:2006 Cercetari si incercari geotehnice. Identificarea si

clasificarea pamanturilor. Partea 1: Identificare si descriere.SR EN ISO 14688-2:2005/C91:2007 Cercetari si incercari geotehnice. Identificarea si

clasificarea pamanturilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare.

I.2.4. Geologia regiunii, date climatice si seismiceGeomorfologia regiuniiDin punct de vedere geomorfologic, zona cercetata se incadreaza Podisului Getic, interfluviul

dintre Olt si Oltet si se caracterizeaza printr-un relief sub forma de coline, cu aspect de platouri paralele cu directia retelei hidrografice principale Cerna si altitudini maxime de cca 346 m in dealul Cernei.

Perimetrul studiat face parte din Piemontul Getic, subunitatea Gruiurile Jiului. Aceasta unitate se prezinta sub forma de gruiuri – culmi prelungite, cu o inclinare generală de la nord-vest spre sud-est. Dealurile care aparţin acestei unităţi au o altitudinea absoluta care scade de la 426 m in Culmea Vâlsanului, la 310 m la nord de Brăneşti. Deşi sunt in mare parte impadurite, au suprafete intens degradate de procese actuale (eroziuni, alunecari de teren, etc.). Ca urmare, albiile vailor care fragmenteaza Gruiurile Jiului sunt inecate in aluviuni si mai toate vaile secundare se scurg in râul Olteţ care margineşte această unitate spre est. Spre Jiu nu coboară decât mici văi torentiale si ogase ale caror fire de apă se pierd la contactul luncii cu versanţii.

Local, perimetrul cercetat se afla situat pe versatul drept al unui pârâu din zona localităţii Măciuca, afluent al paraului Cerna. In sectorul cercetat suprafaţa ambilor versanţi ai pârâului apar afectaţi de vechi alunecări de teren stabilizate.

Geologia regiunii Din punct de vedere geo - tectonic, perimetrul studiat se situeaza in Piemontul Getic care

constituie cea mai mare unitate piemontana din zona. Suprafata morfologica a acestei zone s-a desavârsit sub forma unei câmpii piemontane in villafranchian, dupa care a fost inaltata si transformata intr-un platou, fragmentat de vai si divizat ìntr-o serie de subunitati, cunoscut in zona sub denumirea de Piemontul Oltetului.

Depozitele care afloreaza in zona amplasamentului apartin Pleistocenului cu cele trei nivele, Pleistocen inferior, Pleistocen mediu si Pleistocen superior.

Pleistocenul inferior este constituit din doua orizonturi: unul inferior psamo-pelitic, alcatuit din argile ìn alternanta cu pachete groase de nisipuri ce contin lentile de pietrisuri marunte si altul superior,


5


psamo-psefitic, constituit exclusiv din nisipuri grosiere, pietrisuri si bolovanisuri cunoscute sub numele de “Strate de Cândesti”.

Pleistocenul mediu este reprezentat prin depozite argiloase ce se dispun peste complexul psamo-psefitic al Pleistocenului inferior.

Aceste depozite contin argile prafoase si prafuri nisipoase, ìn masa carora se observa si elemente mai grosiere. Tipul genetic al acestor depozite este considerat deluvial-proluvial iar grosimea lor variaza ìntre 5-20 m.

Pleistocenul superior (qp33), este reprezentat prin acumularile aluvionare ale terasei inferioare ale

vaii Cerna.Din punct de vedere hidrografic, artera principala este reprezentata de râul Olt cu un curs de la

nord la sud ce primeste ca afluent pe partea dreapta, râul Oltet.Oltul prezinta un profil longitudinal continuu si cu pante specific cursurilor inferioare ale râurilor

din Câmpia Româna. Albia lui minora prezinta numeroase despletiri, meandrari si albii parasite, iar albia majora este foarte larga si intens aluvionata.

Râul Cerna este afluent pe partea stânga a Oltetului care se varsa la rândul sau ìn Olt.Râul Cerna, cu un curs de la nord la sud, prezinta 2 artere a caror confluenta se situeaza ìn zona

satului Roiesti.Din zona cercetata râul Cerna este alimentat de o serie de afluenti cu directia est-vest, valea

Stânga si valea Năspuşu.Valea Pesceana, afluent pe partea dreapta a râului Olt, la nord de confluenta cu valea Oltetului,

ìsi are obârsia ìn platoul din zona cercetata pe care-l fragmenteaza prin eroziunea exercitata de apele de siroire.

Din punct de vedere hidrogeologic se remarca o adâncime variabila a nivelului apelor freatice, functie de litologie si de morfologia reliefului, si este cuprins ìntre 10 si 15 m. Datorita prezentei stratelor de Cândesti, ìn zona se remarca un orizont acvifer important ce se manifesta prin numeroase izvoare.

Forajul geotehnic s-a realizat pe traseul conductei, in parte dreapta a drumului secundar, din DN67B spre deal Bocsa.

Acesta a interceptat următoarea litologie: 0.00 - 0.20 m = sol vegetal argilos cafeniu

0,20 – 1,00 m = argilă prăfoasă cafenie – gălbuie, plastic consistentă la vârtoasă cu separaţii de

nisip fin prăfos,

1,00 – 1,30 m = argilă negricioasă -cafenie, vârtoasă la tare

1.30 - 3.50 m = argilă prăfoasă cafenie cenuşie, plastic vârtoasă cu elemente de pietrişuri şi cu

concreţiuni calcaroase

3,50 – 4,50 m = argilă prăfoasă - nisipoasă cafenie

4,50 – 5,00 m = nisip fin la mediu granular uscat, cu elemente de pietriş şi cu concreţiuni

5.00 – 8.00 m = argilă prăfoasă cenuşie – vineţie, plastic vârtoasă la tare cu rare concreţiuni

calcaroase

8,00 – 9,25 m = nisip fin prăfos, uscat, cu filme argiloase.

La data cercetarilor nu au fost interceptate infiltratii de apă.

I.2.5. Date climaticeClima perimetrului cercetat este temperat - continental,cu următorii parametri :temperatura

medie anuală +10,2 C, temperatura minimă absolută -31,0C, temperatura maximă absolută +40,6C.Precipitaţiile medii anuale au valoarea de 585 mm şi reprezintă media valorilor înregistrate de-


6


a lungul a 10 ani. Astfel, luna mai este cea mai ploioasă, cu 73.7 mm iar cea mai mare parte a precipitaţiilor cade în semestrul cald. In cursul anului, cea mai importantă creştere interlunară a cantităţilor medii de precipitaţii are loc, de regulă, intre lunile aprilie şi mai. In semestrul cald, cu precădere vara, o mare parte a precipitaţiilor cade sub forma de averse. Cantităţile maxime de precipitaţii căzute in 24 de ore ajung uneori să însumeze 12-15% din cantităţile medii anuale.

Repartiţia precipitatiilor pe anotimpuri se poate prezenta astfel: iarna 138,1 mm, primăvara 177,3 mm, vara 156,2 mm, toamna 113,4 mm. Sunt considerate “cu precipitaţii” toate zilele in care apa cazută sub formă de ploaie, lapoviţă, grindină, ninsoare, etc. a totalizat mai mult de 0,1 mm.

Fig.1-Diagrama precipitaţiilor lunareRepartiţia precipitaţiilor pe anotimpuri se poate prezenta astfel:- iarna 138,1 mm- primăvara.............................................177,3 mm- vara 156,2 mm- toamna....................................113,4 mm

Direcţia predominantă a vânturilor este cea nordică (14,0 %) şi nord-estică (6,8%). Calmul înregistrează valoarea procentuală de 53,2%, iar intensitatea medie a vânturilor la scara Beaufort are valoarea de 1,6 - 3,2 m/s.

Fig.2 -Direcţia predominantă a vânturilor


7


In zonă prima ninsoare cade, în medie, la 4 decembrie, iar ultima ninsoare, la 13 martie. Rezultă o durată de 99 de zile a intervalului în care ninsoarea este posibilă. Primul strat de zăpadă se formează, în medie, la 14 decembrie, iar ultimul persistă până la 8 martie. Rezultă că intervalul de timp cu strat de zăpadă posibil are o durată medie de 84 de zile pe an.

Adancimea maximă de ingheţ este de 0,80 m, iar frecvenţa medie a zilelor de ingheţ cu T0C este de 107,5 zile/an.

I.2.6. Incadrarea ìn zona macroseismica Conform hărţii de macrozonare seismică a teritoriului României, anexa la normativul P100-

1/2006, perimetrul cercetat se încadrează în macrozona de intensitate 71 ,pentru cutremure având intervalul mediu de recurenţă IMR = 100 de ani.

Conform zonării teritoriului României în termeni de perioadă de control (colt), Tc a timpului de răspuns, perimetrul cercetat are coeficientul Tc = 0,7 s, iar conform zonării teritoriului României în termeni de valori de vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure având intervalul de recurenţă IMR = 100 ani, perimetrul cercetat are valoarea ag = 0.16g. Incadrarea seismică este în conformitate cu “Codul de proiectare seismică – Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri”, indicativ P100 – 1/2006.

Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru

proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani;


8


Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt),

Tc a spectrului de rapuns I.2.7. Studii hidrologice Studii hidrologice nu sunt necesare în zonă, deoarece traseul conductei se află pe un platou

înalt, la distanţă mare de cursuri de apă. I.2.8. Categoria de importanta Incadrarea lucrarilor s-a facut dupa cum urmeaza:- categoria de importanta a acestor lucrari se ìncadreaza ìn conformitate cu H.G. 766/1997 si Legea

nr.10/1995 privind calitatea ìn constructii, ìn categoria C – Normala (Anexa 1 si 1A).

I.2.9. Fenomene naturale hidrologice si pedologiceTraseul conductei de transport ţiţei Ф 103/4’’ Mădulari – Botorani, se află în zona de platou înalt al

localităţii, cel mai apropiat curs de apă fiind la circa 2km.

I.2.10. Prezentarea proiectuluiDocumentatia tehnica pentru realizarea lucrarilor este formata din 4 volume:

- Proiect tehnic - Caiet de sarcini- Cantitati de lucrari- Piese desenate

Volumele cuprind :- Memorii cu descrierea lucrarilor- Calcule de dimensionare- Programe pe faze determinante, comportarea lucrarilor ìn timp- STAS-uri, Normative, Legi ce reglementeaza ìntocmirea proiectului- Graficul general de realizare a lucrarilor- Listele cu cantitatile de lucrari, necesar de materiale, de forta de munca, de utilaje si

mijloace de transport.


9


I.2.11. Organizarea santieruluiOrganizarea santieruluiIn vederea realizarii acestor obiective constructorul ìsi va amenaja organizarea de santier cât

mai aproape de centrul de greutate al lucrarii (pe cât posibil), functie de terenul pe care Primaria sau proprietarii din zona ìl pot pune la dispozitie.

Terenul pe care se stabileste Organizarea de santier se poate amplasa pe un teren pus la dispozitie de Primaria comunei Maciuca sau de un proprietar din zona, de preferinta in centrul de greutate al lucrarilor, suprafata ocupata pentru O.S. fiind de cca. 500 mp, platforma de depozitare materiale, stationare utilaje si baraca birou sef lucrare (25m x 20m), drumul de acces pe traseul lucrarii fiind culoarul de lucru.

In perimetrul acestui spatiu, constructorul ìsi va amenaja un depozit de materiale, o zona de parcare pentru utilaje si autovehicole, precum si baraca maistru.

Constructorul trebuie sa tina cont ca nu are posibilitati de racordare la reteaua electrica din cauza distantei mari, fiindu-i necesare generatoare de curent.

La sfârsitul lucrarii, constructorul va dezafecta zona organizarii de santier, sistematizând si refacând terenul.

Organizarea de santier este sarcina antreprenorului ce va stabili solutiile cele mai avantajoase, cu acceptul investitorului, ìncadrându-se ìn limita valorii acceptate.

Solutiile cele mai convenabile privind cazarea, transportul muncitorilor si celelalte lucrari din cadrul organizarii santierului vor fi alese de antreprenor având ìnsa acceptul investitorului.

Se va avea ìn vedere ca serviciile sanitare din cadrul organizarii de santier sa nu afecteze sau sa aduca prejudicii cadrului natural limitrof.

Este obligatorie respectarea normelor privind protectia muncii, igiena ìn constructii, paza si stingerea incendiilor.

Materialele necesare executiei lucrarilor vor urmari un program de transport, manipulare, depozitare si punere ìn opera, respectându-se ruta de transport, platformele de depozitare si de lucru indicate de beneficiar.

Se va da o atentie deosebita manipularii si montarii, respectându-se cu strictete traseul, cuplarea si asezarea corespunzatoare pe pozitie a materialelor ce vor forma lucrarile.

Lucrarile cuprinse ìn proiect se ìncadreaza ìn categoria lucrarilor cu dificultate redusa, executia având o cota de risc mic datorita configuratiei terenului – teren stabil, textura pamântului si conditii hidrometeorologice ce pot interveni ìn timpul executiei.

La sfârsitul lucrarii, constructorul va dezafecta zona organizarii de santier, sistematizând si refacând terenul.

Constructorul va lua toate masurile ce se impun pentru a inlatura riscurile in ceea ce priveste protectia si securitatea muncii si are obligatia de a asigura o buna organizare a muncii, dotare tehnica corespunzatoare, prevedere si orientare judicioasa in desfasurarea proceselor de executie.

Necesarul de apa va fi asigurat prin transportul si depozitarea ìn vase, ìn organizarea de santier.

- localizarea organizării de şantier;Terenul pe care se amenajează Organizarea de santier va fi amplasa de preferinta la intrarea pe

traseul lucrarilor in partea dinspre Madulari. Nu se vor realiza drumuri de acces noi, deoarece este asigurat accesul la punctul de lucru pe

drumurile de exploatare existente. Drumurile existente au fost executate pentru accesul locuitorilor in zona la terenurile agricole

pe care le detin si asigura şi accesul si pe traseul conductei, fara sa fie necesara executia de drumuri noi pentru acces. Drumurile ce se vor amenaja se vor amplasa in lungul lucrarilor, pe culoarul lucrarilor.

Organizarea de santier va fi amenajata pe o platforma si este dimensionata pentru depozit de materiale, o zona de parcare pentru utilaje si autovehicole, precum si baraca maistru.


10


- descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de şantier:Constructorul are obligatia ca prin activitatea ce o desfasoara ìn santier sa nu afecteze cadrul

natural din zona respectiva si nici vecinii zonei de lucru.Are obligatia de a instrui personalul pentru respectarea igienei, curateniei si de a lua masuri

pentru prevenirea bolilor hidrice. Personalul va fi instruit pentru respectarea curateniei la locul de munca si a normelor de igiena.Având ìn vedere ca lucrarea se executa in apropierea zonelor locuite, se vor lua masuri speciale

de protectie a mediului prin folosirea de utilaje care nu au pierderi de carburanti sau lubrefianti, zgomotul produs sa se incadreze in limitele admise.

Resturile menajere vor fi colectate si transportate la groapa de gunoi a localitatii, dupa obtinerea in prealabil a acordului proprietarului acesteia.

Lucrările se vor executa în timpul zilei, personalul ce îsi va desfăşura activitatea fiind transportat la şi de la punctul de lucru cu mijloace auto de transport .

Organizarea de şantier va fi dotată cu WC-uri ecologice, constructorul având obligaţia ca pe durata desfăşurării lucrărilor să încheie contract de servici cu unităţi specializate din zona.

Constructorul va lua toate masurile ce se impun pentru a inlatura aceste riscurile ceea ce priveste protectia si securitatea muncii şi are obligatia de a asigura o buna organizare a muncii, dotare tehnica corespunzatoare, prevedere si orientare judicioasa in desfasurarea proceselor de executie.

I.2.12. Cai de acces provizorii Nu se vor realiza drumuri de acces, deoarece nu este cazul, drumurile de exploatare agricolă

asigurând accesul la toate punctele, la organizarea de santier si ìn lungul lucrarii. Drumurile existente au fost executate pentru accesul in zona de câmp şi asigură accesul la orice punct din cadrul lucrării.

I.2.13. Surse de apa si energiePe traseul lucrarilor nu sunt surse de apa si energie electrica.Necesarul de apa va fi asigurat prin transportul si depozitarea ìn vase, ìn organizarea de santier.

Energia electrica necesara va fi asigurata de generatoare de curent.

I.2.14. Cai de accesLucrarile proiectate ìn prezenta documentatie sunt amplasate pe raza localităţii Măciuca, judeţul

Vâlcea.Conform planului de situatie si profilului longitudinal, lucrarile de inlocuire conducta incep din

pichetul nr.1 situat in stanga DN67B Targu Jiu- Dragasani, pe raza localitatii Botorani, com. Maciuca, jud. Valcea, la circa 44 m de marginea drumului national in sectiunea traversarii conductei de transport titei Ф 103/4’’ Madulari – Botorani.

Intre pichetii nr.3 si nr.5, conducta subtraverseaza drumul national DN67B Targu Jiu- Dragasani prin foraj orizontal. In continuare, de la traversarea drumului national inspre punctul de cuplare situat inspre statia Madulari, traseul conductei avand un culoar paralel cu drumul national prin spatele gospodariilor locuitorilor din zona, traverseaza terenuri arabile, terenuri cu vita de vie, faneata, teren silvic si drumuri de exploatare astfel :

- Teren arabil culoar de 12m, intre pichetii nr.5 si nr.6, intre pichetii nr.7 si nr.9, intre pichetii nr.10 si nr.11, intre pichetii nr.12 si nr.13, intre pichetii nr.14 si nr.15, intre pichetii nr.16 si nr.17, intre pichetii nr.18 si nr.19, intre pichetii nr.20 si nr.21, intre pichetii nr.22 si nr.23 si din pichetul nr.33 pana la 84,27m fata de punctul in care se va face cuplarea-pichetul nr. 34.

- Teren cu plantatie de vita de vie avand un culoar de 5 m, intre pichetii nr.6 si nr.7, intre pichetii nr.9 si nr.10, intre pichetii nr.11 si nr.12, intre pichetii nr.13 si nr.14, intre pichetii nr.17 si nr.18, intre pichetii nr.19 si nr.20, intre pichetii nr.21 si nr.22, intre pichetii nr.24 si nr.25, intre pichetii nr.26 si nr.27 si intre pichetul nr.31 si pichetul nr. 32.


11


- Teren silvic avand un culoar de 8 m, intre pichetii nr.28 si nr.30, si pe o lungime de 84,27m fata de punctul in care se va face cuplarea-din pichetul nr. 34 inspre pichetul nr. 33.

- Pe traseul condutei pe un culoar de 12m se afla faneata intre pichetul nr. 23 si pichetul nr. 24.

- Traversari drumuri de exploatare din pamant prin sant deschis intre pichetii nr. 15 nr.16, in pichetul nr. 29 si in pichetul nr. 30.

Lungimea totala a conductei inlocuite din pichetul nr. 1cuplare Botorani si pana in pichetul nr. 34 este de 2.100 m.

Accesul ìn zona lucrarilor se va face pe drumuri existente nefiind necesara executia unor drumuri

noi, iar pe terenuri arabile accesul se face pe culoarul de lucru, conducta avand traseul pe lângă drumuri de exploatare agricolă.

Accesul ìn zona lucrarilor se va face din drumul national DN 67B Dragasani-Târgu Jiu, conducta de transport titei Φ 103/4"

Mădulari – Botorani având traseul paralel cu acesta. Terenul strabatut de traseul conductei se incadreaza la categoria de folosinta silvic si arabil.

Pe traseul tronsonului de conducta de 2100m, lucrările se execută pe traseul conductei existente, pe teren arabil şi silvic, proprietari fiind locuitori din loc. Măciuca, sat Botorani, jud. Vâlcea, drumurile traversate fiind drumuri agricole din pământ, ce se traversează prin şanţ deschis, după execuţia lucrărilor fiind refăcute la starea iniţială, iar DN 67B se va traversa prin foraj orizontal.

Traseul tronsonului de conductă propus pentru inlocuire se regăseşte pe planurile anexate‚ plan de situatie scara 1:1000 şi a planului de incadrare in zona scara 1:25.000.

I.2.15. Programul de executie, grafic de lucru, receptieInspectorul de santier urmareste ca executia sa se faca ìn conformitate cu graficul de esalonare a

investitiei, ìn concordanţă cu caietul de sarcini, prevederile din documentatie, cu normativele ìn vigoare.

Receptia va fi stabilita de comun acord de beneficiar, constructor si proiectant.Programul de control al calitatii a fost ìntocmit ìn baza prevederilor Ordinului nr. 31/N/95

specificându-se faza determinanta si fazele de control la programul calitatii.Pe toata perioada executiei se va urmari ca lucrarile sa corespunda cu cele prevazute in proiect, ca

amplasament, calitate, materiale utilizate.Antreprenorul este obligat sa remedieze pe parcursul executiei orice lucrare sau parte de lucrare

care nu este conforma cu proiectul sau este necorespunzatoare din punct de vedere calitativ.Programul de execuţie al lucrărilor va fi prezentat de antreprenorul lucrării. Acest program este

funcţie de lucrările prezentate de proiectant, de nivelul de dotare şi puterea de mobilizare a antreprenorului.

Organizarea lucrului pe traseu se face conform prevederilor standardelor in vigoare. In timpul executiei lucrarilor, constructorul nu are voie să depaseasca culoarele de lucru prevazute

ìn proiect, iar ìnceperea lucrarilor nu va fi facuta decât dupa ce au fost obtinute avizele si acordurile tuturor organelor prevazute ìn legislatie.

Dupa terminarea lucrarilor, constructorul va preda beneficiarului traseul ìn aceleasi conditii cu cele de la ìnceperea lucrarilor si va acorda o atentie deosebita refacerii stratului de sol vegetal.

Constructorul si beneficiarul vor organiza si urmari verificarea permanentă a lucrarilor de construcţii-montaj şi în timpul execuţiei, prin delegaţi ìmputerniciţi ìn acest scop. La lucrările de verificare vor participa si delegaţi ai proiectantului conform “Program privind controlul calităţii pe faze de executie a lucrarilor”.

Lucrările de construcţii – montaj la fata locului vor cuprinde: 1. Predare amplasament.2. Trasare şi pichetare traseu.3. Terasamente 4. Montaj conductă transport ţiţei


12


5. Montaj instalatii6. Pobe şi verificări7. Cuplari conducta noua in conducta existenta8. Demontare conducta veche9. Refacerea terenului la categoria de folosinta initialaPentru realizarea lucrărilor propuse in prezenta documentaţie este necesar ca derularea

lucrărilor să se facă eşalonat, în baza unui program stabilit de comun acord intre beneficiar si constructor.

Lucrările se vor eşalona astfel: 1. se va realiza conducta de transport ţiţei2. se vor verifica sudurile3. se va verifica izolatia 4. se reântregeste izolaţia 5. se fac probele de presiune 6. se va cupla conducta noua la conducta existenta7. se va demonta si transporta conducta veche 8. se va aduce terenul dezafectat la condiţiile iniţiale.NOTA: Programul de execuţie si recepţie se poate reeşalona, dupa caz, de către beneficiar, de

comun acord cu constructorul.Durata de execuţie totala estimată pentru realizarea lucrarilor este de 60 de zile pentru montaj

conducta noua si 30 de zile pentru demontare conducta veche. Toate verificarile vor fi ìncheiate cu documente scrise: procese verbale de lucrări ascunse, procese

verbale de receptie calitativa, proces verbal de receptie finala.

I.2.16. Trasarea lucrarilorPredarea amplasamentelor se va face ìn baza unui proces verbal de predare primire amplasament,

in prezenta constructorului, beneficiarului si proiectantului la cererea constructorului adresată beneficiarului si proiectantului cu minimum 10 zile inainte.

Trasarea si pichetarea ìn teren a lucrarilor va fi facuta de topograf ìn baza planurilor de situatie si a profilelor longitudinale la fiecare obiect in parte. Lucrarile vor fi executate ìn conformitate cu urmatoarele desene:

- planul de situaţie - profile longitudinale - profile transversale

Nu pot fi făcute modificari ìn amplasamentul lucrărilor. In cazul ìn care se produc modificări ale traseului se va cere acordul scris al beneficiarului si proiectantului.

La predarea amplasamentului se va marca pe teren şi traseul conductelor, iar ìn cazul ìn care pe teren sunt alte conducte, instalaţii sau obiective, acestea vor fi marcate vizibil pentru a fi evitat orice accident.

Marcarea si materializarea ìn teren a lucrarilor se va realiza conform tehnologiilor specifice lucrarilor topografice si de nivelment.

Pichetarea ìn teren a lucrarilor va fi facuta de topograful constructorului ìn baza planului de situatie si a profilelor longitudinale.

Nu pot fi făcute modificari ìn amplasamentul lucrărilor. In cazul ìn care se produc modificari se cere acordul scris al proiectantului.

La predarea amplasamentului, înainte de inceperea executiei, constructorul va verifica, impreuna cu beneficiarul lucrării, dacă există in amplasamentul lucrării conducte de alimentare cu apa, cabluri electrice, cabluri telefonice, conducte de gaze sau alte conducte de transport ţiţei, obiective speciale etc. pe care le va marca si semnaliza vizibil pentru evitarea oricaror accidente.

Depistarea acestora va fi adusa la cunostinta proiectantului pentru adaptările necesare.


13


Actualizarea avizelor si acordurilor necesare pentru execuţia lucrării este obligaţia beneficiarului de investitie.

I.2.17. Protejarea lucrărilor executate şi a materialelor din şantierProtejarea lucrărilor executate se va face de către constructor. Pentru asigurarea lucrărilor pe

timpul execuţiei constructorul va face o asigurare cu o societate abilitată în acest domeniu. Protejarea materialelor din santier nu este necesară întrucât constructorul are obligaţia de a

amenaja organizarea de şantier într-un loc care să nu fie expus intemperiilor sau furturilor. O.S. va fi păzită de către paznici angajaţi ai constructorului.

I.2.18. Masurarea lucrărilorInainte de ìntocmirea situaţiilor de lucrări lunare constructorul va convoca beneficiarul lucrării

pentru verificarea si recepţionarea lucrărilor.Proiectantul are dreptul de a face masurători pentru a verifica conformitatea execuţiei lucrărilor ìn

timpul derulării lor.Masurarea lucrărilor se va face in baza fiselor de gabaritaje specifice lucrărilor de

terasamente şi montaj conducte de transpost lichide inflamabile şi lucrări hidrotehnice, pentru fiecare obiect in parte.

La receptionarea lucrarilor masurătorile se vor face de catre constructor impreună cu reprezentantul desemnat de beneficiar, iar in caz de litigii se va cere arbitraj din partea proiectantului.

In cazul nerespectarii cotelor si tehnologiilor prevazute in proiect constructorul este obligat la refacerea lucrarilor necorespunzatoare.

Deasemenea proiectantul are dreptul de a verifica respectarea cotelor si modul de lucru, corespondenţa dintre proiect si teren, acestea trebuind sa ìndeplinească condiţiile din proiect.

Nerespectarea cotelor si tehnologiei de lucru din proiect dă dreptul proiectantului si investitorului să oprească lucrările si să oblige constructorul sa refacă lucrările ce nu corespund, cheltuiala fiind suportată de constructor.

I.2.19. Laboratorul constructorului – testeConstructorul are obligaţia să asigure nivelul de calitate al lucrarilor, corespunzator cerintelor

impuse de Legea 10/1995 printr-un sistem propriu de calitate, conceput si realizat prin personal propriu, cu responsabili tehnici ai executiei atestati sa utilizeze in executia lucrarilor numai produsele si procedeele pentru care exista agremente tehnice.

Materialele folosite trebuie sa fie ìnsotite obligatoriu de certificatele de calitate ale producatorilor, certificatele de calitate fiind anexate la cartea tehnică a construcţiei.

I.2.20. Servicii sanitare şi protecţieExecutantul este obligat sa asigure curatenia si respectarea normelor privind protectia si igiena

muncii in constructii, curatenia si de a lua masuri pentru prevenirea bolilor.Constructorul are obligatia ca prin activitatea ce o desfasoara ìn santier sa nu afecteze cadrul

natural din zona respectiva si nici vecinii zonei de lucru.Are obligatia de a instrui personalul pentru respectarea igienei, curateniei si de a lua masuri

pentru prevenirea bolilor hidrice. Personalul va fi instruit pentru respectarea curateniei la locul de munca si a normelor de igiena.Având ìn vedere ca lucrarea se executa in apropierea zonelor locuite, se vor lua masuri speciale

de protectie a mediului prin folosirea de utilaje care nu au pierderi de carburanti sau lubrefianti, zgomotul produs sa se incadreze in limitele admise.

Resturile menajere vor fi colectate si transportate la groapa de gunoi a localitatii, dupa obtinerea in prealabil a acordului proprietarului acesteia.


14


Lucrările se vor executa în timpul zilei, personalul ce îsi va desfăşura activitatea fiind transportat la şi de la punctul de lucru cu mijloace auto de transport.

Organizarea de şantier va fi dotată cu WC ecologic, constructorul având obligaţia ca pe durata desfăşurării lucrărilor să încheie contract de servicii cu unităţi specializate din zonă.

Conducerea santierului are obligatia sa cunoasca si sa aplice legile si actele normative legate de tehnica securitatii muncii si paza ìmpotriva incendiilor si sa faca tuturor salariatilor instructaje generale si individuale la schimbarea locului de munca si periodice, care sa fie consemnate ìn fisele individuale de instructaj. De asemenea trebuie sa semnaleze pe santier locurile periculoase.

La realizarea lucrarilor, conducatorul unitatilor de executie, precum si reprezentantii beneficiarului au obligatia sa aplice toate prevederile legale privind protectia muncii.

Pe tot timpul executiei si montajului in santier, prin grija responsabililor din partea Contractorilor lucrarilor, se vor respecta normele de securitate/siguranta a muncii specifice operatiilor ce trebuie executate si normele de sanatate specifice fiecarui loc de munca si operatii de executat, in acord cu cerintele Legii securitatii si sanatatii muncii nr. 319/2006 si a HG nr.1425/2006.

In responsabilitatea Contractorului (sau a Contractorului General) revine intocmirea “planului de securitate si sanatate”, pentru lucrarile ce se vor executa in santier, in care vor fi incluse masurile ce trebuie luate in vederea prevenirii accidentelor de munca si evenimentelor neplacute, care pot aparea in timpul desfasurarii tuturor activitatilor din santier; la intocmirea acestui plan, se vor avea in vedere si precizarile Proiectantului date in documentul inclus in cadrul proiectului si denumit “Plan de securitate si securitate ” conform cu Hotarârea Guvernului nr. 300/2006, publicata in M.O. nr. 252 /martie2006.

Beneficiarul lucrarilor va solicita “plan de securitate si sanatate”Contractorului, inainte de deschiderea santierului.

I.2.21. Curaţenia la locul de munca si ìn organizarea de santierPersonalul va fi instruit pentru respectarea curateniei la locul de munca si a normelor de igiena.Având ìn vedere ca lucrarea se executa pe terenuri arabile şi în apropierea localităţilor, se vor lua

măsuri speciale de protecţie a mediului prin folosirea de utilaje care nu au pierderi de carburanţi sau lubrefianţi.

Resturile menajere vor fi colectate si transportate la groapa de gunoi a localitatii pe raza careia se executa lucrarile cu acceptul proprietarului acesteia .

I.2.22. Relatii ìntre investitor si constructorContractul de executie va fi ìntocmit respectându-se Ordonanta nr. 34/2006, Ordinul

1014/874/2001, HG 461/2001.Relatiile dintre antreprenor, proiectant si investitor se vor desfasura conform acestor documente ce

se perfecteaza la incheierea contractului.Toate actele normative la care se face referire in documentele contractului reglementeaza in

detaliu sistemul de relaţii intre participanţii la realizarea investitiei.In contract vor fi prevazute relatiile dintre parteneri.

II. MEMORII TEHNICE PE SPECIALITĂŢI Lucrari existente in zona In zona luata ìn calcul sunt urmatoarele lucrari:

- Pe traseul ales pentru lucrările de R.K. nu sunt obiective supraterane. Lucrările propuse, de înlocuire a tronsonului de conductă de transpot ţiţei ìn lungime de 2100m, pe

acelaşi traseu cu conducta veche, nu afectează lucrările existente.Lucrari propuseTipul lucrarilor si soluţiile tehnice din documentatie se ìncadreaza ìn standardele şi normativele în

vigoare pentru execuţia lucrărilor de reparaţii capitale la conductele de transport hidrocarburi. Prin lucrarile propuse se asigură functionarea in regim de siguranta a conductei de transport ţiţei Ф103/4" Mădulari - Botorani.


15


In documentatie, ca urmare a analizei stării tehnice a conductei şi a verificărilor efectuate, lucrările propuse pentru asigurarea funcţionării în regim de siguranţă sunt: 1. Înlocuirea a unui tronson de 2100m de conductă, ìn zona loc. Măciuca, sat Botorani, jud. Vâlcea şi montarea unui ventil în pichetul nr.2, ìnainte de traversarea DN 67B.

Pentru elaborarea proiectului, sunt necesare date şi studii pentru cunoaşterea terenului.La recunoaşterea terenului se au ìn vedere următoarele:- stabilirea scopului lucrărilor şi lungimea sectorului de aplicare;- efectuarea releveului şi stabilirea stării lucrărilor existente în zona studiată;- identificarea construcţiilor, amenajărilor şi proprietăţilor;- identificarea naturii terenului la suprafaţă şi stabilirea studiilor geotehnice necesare;- examinarea comportării în timp a lucrărilor existente şi efectele acestora;- identificarea nivelului pânzei freatice;- culegerea de informaţii privind litologia;- stabilirea surselor locale de forţă de muncă şi distanţele de transport;- stabilirea amplasamentului pentru organizarea şantierului;- stabilirea posibilităţilor de acces pe traseul conductei pentru execuţia lucrărilor;- culegerea de date referitoare la elementele de mediu, privind situaţia faunei şi florei

specifice în amplasamentul lucrării şi aprecierea efectelor de poluare a mediului înconjurător, cauzate de execuţia lucrărilor (ex.:existenţa unor lucrări de captare a apei şi posibile consecinţe asupra stabilităţii acestora, tehnologică şi constructivă).Scopul lucrarilor propuse si prezentate in prezenta documentatie este, cu prioritate, de

ordin economic prin stoparea poluărilor accidentale ce se pot produce pe terenurile aflate pe traseul conductei.

Toate lucrarile propuse vor avea un impact pozitiv in zona, prin asigurarea gradului de siguranta in exploatare a conductei.

II.1. Informatii generale si tehniceIn zona loc. Măciuca, jud. Vâlcea, datorita agresivitatii accentuate a solului din aceasta zona,

conducta de transport titei Φ 103/4" Mădulari – Botorani prezinta multiple coroziuni de dimensiuni

cuprinse ìntre 0,5 si 2,0 mm. La elaborarea proiectului se va tine cont de datele tehnice ale conductei:- punct de plecare/element de instalatie : statia Madulari.- punct de sosire/element de instalatie : Botorani.- diametrul exterior al conductei : existent 273,1 mm (103/4’’)- Lungimea conductei 7705 m- debit transportat : max. 83 m3 /h- presiunea de proiectare : 64 bar- presiunea / temperatura de plecare: maxim 15 bar / +32 °C - conducta nou proiectata nu trebuie sa fie godevilabila- conducta este protejata catodic prin injectie de curent- durata de functionare: 30 aniConducta proiectată- lungime conductă proiectată : un tronson de 2100 m, ìn zona com. Maciuca, loc. Botorani,

jud. Vâlcea, de la pichetul nr.1unde se va face cuplarea, situat la 44m in partea stanga la traversarea DN67B inspre Botorani si in partea dreapta fata de drumul DN 67B (in sensul de mers inspre Dragasani), inspre depozitul Madulari, pe distanta de 2039m de la traversarea drumului national;- material tubular procurat de constructor, teava SR EN 10208/2 din oţel L245, Ø 273,1 x 7,1

mm, (teava trasa preizolata cu polietilena extrudata tip N-n conform DIN 30670);- presiunea maximă de proiectare luată în calcul (conform cerinţe beneficiar) este 64 bar ;- izolaţia conductei noi: polietilena extrudata (pentru teava preizolata) si manşoane


16


termocontractile (pentru suduri) care vor respecta Standardul European SR EN 12068 si vor fi de tipul C50L, benzi termocontractile sau bagheta polietilena aplicata prin topire (pentru defecte de izolatie) si benzi aplicate la rece (pentru curbe).

- protectia catodică: Conducta va fi protejata catodic ìn concordanta cu sistemul de protectie existent.La cuplari se vor intercala elemente electroizolante- in punctul de cuplare in sensul spre Madulari cuplarea se va face cu element electoizolant monobloc, iar in partea inspre Botorani la ventilul montat in pichetul nr.2 se vor monta flanse electroizolante.durata de functionare a conductei: 60 ani- obstacole intalnite: drum national DN 67 B, asfaltat, traversat prin foraj orizontal, conducta

fiind montata ìn tub protector.Izolatia conductei se face in conformitate cu prevederile specificate in Protectie Catodica.Prin ìnlocuirea conductei de titei Φ 103/4’’ Madulari – Botorani pe un tronson de 2100 m, se

vor atinge urmatoarele obiective:- asigurarea functionarii conductei de transport, pe tronsonul ìn cauza, ìn

conditii de siguranta si la parametrii proiectati;- eliminarea riscului major ìn producerea de accidente ecologice majore.

Lucrarile de punere ìn siguranta a conductei de titei Φ103/4’’ Madulari – Botorani au un impact pozitiv major. Influentele pozitive si negative ale principalelor categorii de lucrari prevazute, asupra mediului ìnconjurator se refera la perioadele de executie a lucrarilor si dupa punerea acestora ìn functiune. Prin lucrarile de reparatii riscurile de poluare cu titei din aceasta conducta sunt eliminate, iar ìncrederea locuitorilor din zona ìn operatorul conductei creste.

II.2. Stabilirea traseuluiConform instrucţiunilor MANUALULUI METODOLOGIC – PROIECTAREA

CONDUCTELOR METALICE – Cod CONPET NT- P - T - 01/2000, cap. 2.2.2, traseul conductei se incadreaza in Categoria 3–„sectoare de conductă care traversează zonele nepopulate ”.

Având în vedere amplasamentul conductei existente, cât şi realitatea din teren, traseul s-a ales de comun acord cu beneficiarul si urmareste traseul actual al conductei.

Traseul conductei proiectate respecta distanţele minime de siguranţã în conformitate cu normativul pentru stabilirea distanţelor d.p.d.v. al prevenirii incendiilor dintre obiectivele componente ale instalaţiilor tehnologice din industria extractivă de petrol .

Conducta de transport ţiţei se va amplasa la min. 0,6 m de liniile electrice subterane paralele cu aceasta iar in cazul intersecţiilor cu liniile electrice subterane, distanţa pe verticală va fi de min. 0,5 m intre generatoare.

În cazul in care respectarea conditiilor de mai sus nu este posibilă, conducta ţiţei se va introduce in tuburi de protectie. Tuburile de protectie depasesc in ambele parti limitele instalatiei sau constructiilor traversate cu cel putin 1 m .

Distanţa dintre conducta subterană şi cea mai apropiata fundatie sau priza de legare la pamant a unui stalp L.E.A. de inalta, medie şi joasa tensiune va fi de de 5,00 m conform NTE 003/04/00 si P.E. 106-2003.

Pentru detectarea cablurilor electrice subterane se vor executa gropi de sondaj cu sapatura manuala sau se va utiliza aparatura specializare de detectare.

Conducta se va amplasa la min. 0,6 m de cabluri telefonice subterane, 1.0 m de camine pentru retele telefonice sau minim 2.0 m de canalizatiile telefonice paralele cu aceasta, iar in cazul intersectiilor cu cabluri telefonice subterane, distanta pe verticala va fi de min. 0,5 m intre generatoare.

În cazul in care respectarea conditiilor de mai sus nu este posibila şi în cazul intersecţiilor cu canale telefonice, conducta se va introduce in tuburi de protectie.

Tuburile de protectie depasesc in ambele părţi limitele instalaţiei sau constructiilor traversate cu cel putin 1 m.

Pentru detectarea cabluri telefonice subterane sau a canalizatiilor telefonice se vor executa gropi de sondaj cu sapatura manuala sau se va utiliza aparatura specializare de detectare.


17


Fiecare conducta se va amplasa la min. 0,5 m de conductele subterane paralele cu aceasta, iar in cazul intersecţiilor cu conducte subterane, distanţa pe verticală va fi de min. 0,5 m intre generatoare, conductele se vor introduce in tuburi de protectie. Tuburile de protectie depăşesc in ambele parti limitele conductei cu cel putin 0,5 m .

Pentru detectarea conductelor subterane se vor executa gropi de sondaj cu sapatura manuala sau se va utiliza aparatura specializare de detectare .

Dupã terminarea lucrărilor de montaj, traseul conductelor se vor marca cu borne amplasate la subtraversarea drumurilor şi la schimbãrile de direcţie sub un unghi mai mare de 30°.

Conducta de titei va fi prevazuta cu bandă avertizoare din polietilenă pentru detectare in cazul sapaturilor. Aceasta se va aseza la 30 cm deasupra conductei, pe tot traseul ei.

II.3. Stabilirea culoarului de lucruCuloarul de lucru va avea lăţimea de 12m pe teren agricol, de 5,0m pe teren cu cultura de vita vie si

8m pe teren silvic. Acest culoar permite depozitarea pământului şi a materialelor, precum şi circulaţia mijloacelor de transport şi de montaj a conductei.

II.4. Alegerea materialului conductei Alegerea diametrului conductei şi a grosimii de perete s-a fãcut ţinand cont de MANUALULUI

METOLOGIC – PROIECTAREA CONDUCTELOR METALICE – Cod CONPET NT- P - T - 01/2000, cap. 2.6.1 si grosimea actuala a tevii din care este construita conducta, care este de 7,1 mm, otel L 245.

Alegerea diametrului conductei şi a grosimii de perete s-a fãcut pentru a asigura debitul de ţiţei maxim, precum şi presiunea maximă de operare si in concordanţă cu solicitările clientului.

Conducta de transport ţiţei se va realiza din ţevi de oţel L 245, Ø 273,1 x 7,1 mm, conform SR EN 10208/2 – 2009 pentru firul curent al conductei, preizolata cu polietilena extrudată.

La livrarea materialului tubular si a fitingurilor vor fi prezentate certificatele de calitate, garanţie si conformitate.

Tevile si fitingurile necertificate sau certificate la un nivel necorespunzator nu sunt admise pentru utilizare. Aceste certificate trebuie puse la dispozitie de furnizor, iar constructorul are obligatia de a le prezenta ca parte a ofertei tehnice.

Ţevile se vor manevra şi depozita cu grijă pentru evitarea turtirilor, îndoirii, crestăturilor şi fisurãrii.

Transportul ţevilor de la staţia fixă pe şantier se va face cu ajutorul remorcilor pentru ţevi.

II.5. Lucrări de infrastructură (săpătură) Săpătura se va executa corelat cu fluxul general al lucrãrilor de montaj al conductei, pentru

reducerea la strictul necesar a duratei de menţinere deschisã a sãpãturii, în vederea evitãrii surpărilor, umplerii cu apã etc.

Adâncimea şanţului de pozare va fi in functie de locul de montaj (fir curent sau traversări), dar si de adâncimea de îngheţ în zonã (0,80 m). Săpătura se va executa 90% mecanizat si 10% manual.

Lucrările de săpătură vor începe numai dupã marcarea traseului conductei, detectarea eventualelor utilitati subterane şi stabilirea culoarului de lucru.

Stratul vegetal se va depozita separat pentru a fi refãcut terenul la conformaţia iniţială la terminarea lucrărilor. Fundul şanţului va fi nivelat pentru a asigura sprijinirea conductei pe toată lungimea.

În teren denivelat, fundul şanţului va urmări în general configuraţia terenului, conducta înscriindu-se în aceastã configuraţie prin curbare elastică.

Apa trebuie înlăturată din:- şanţul în care este prevăzută lansarea tronsonului de conductă;- gropile de poziţie pentru sudură;- gropile executate în timpul probelor de presiune;


18


- gropile pentru montarea burlanelor protectoare sau construcţia căminelor pentru armături.Înainte de începerea lucrărilor se vor anunţa firmele care au instalatii pentru a trimite reprezentanţii

lor pe teren în vederea indicării instalaţiilor subterane.Tot înainte de începerea săpăturii se vor executa gropi de sondaj pe traseul conductei pentru

identificarea obiectivelor existente, în vederea evitării deteriorării lor.Dupa incheierea testarii, sanţul trebuie astupat cat mai repede posibil pentru a preveni posibilele

daune ale liniei de la caderea pietrelor, inundatii sau alte pericole.

II.6. Transportul ţevilor pe traseul conducteiŢevile pentru conducta sunt livrate cu izolatie anticoroziva din polietilena si se vor transporta cu

autocamioane la locul de montaj, elementele de legare a lor pe autocamioane fiind protejate cu cauciuc, în vederea evitãrii deteriorării izolaţiei.

Autocamioanele vor avea podeaua neteda si prevazută cu apărători laterale de aproximativ 2 m, plate, fără denivelări şi este necesar sa fie legate în timpul transportului, în scopul reducerii la minimum a deplasăriilor între ele.

Numărul de straturi în care se vor aşeza ţevile pe mijlocul de transport este important pentru a evita turtirile sau deteriorarea izolaţiei ţevilor aşezate la partea de jos a stivei. II.7. Manipularea ţevilor Tevile vor fi depozitate pe suprafete plane, lipsite de părti proeminente care pot să le deformeze sau să le deterioreze izolaţia din polietilenă. Încărcarea şi descărcarea ţevilor se va face cu macaraua, prinderea fiind făcută obligatoriu de ambele capete. Ţevile si elementele de asamblare se vor depozita în spaţii închise sau acoperite, ferite de actiunea directă a razelor soarelui sau a intemperiilor.

Tevile si elementele de îmbinare se vor verifica din punct de vedere al aspectului, având ca scop identificarea eventualelor defecte (zgârieturi, bavuri, umflaturi, goluri de material, incluziuni etc.).

II.8. Calculul de rezistenta a tevii de conductaGrosimea minima de perete pentru conducte de transport hidrocarburi lichide sub presiune trebuie

sa fie egala sau mai mare decat valoarea calculata cu relatia:

Conducta de transport titei se va realiza din ţevi de oţel L 245, Ø 273,1 x 7,1 mm, conform SR EN 10208/2 – 2009, pe o lungime de 2.100m.

II.9. Categoria de traseu In conformitate cu STAS 10741-80, conducta de titei ce face obiectul prezentei documentatii se

ìncadreaza ìn zona de deviere in:Categoria III de traseu – S=1,25

II.10. Zona de protectie si de sigurantaZona de protectie a conductelor este de 10 m, câte 5m de o parte si de alta a axului respectiv,

conform Ordin nr.196 al A.N.R.M., publicat in M.O. nr.885 din 18.10.2006.In zona de amplasare conducta traverseaza teren teren arabil şi subtraversează numai drumuri din

pământ, pe traseu nefiind construcţii.

II.11. Executia lucrărilor de construcţii-montaj conductăLucrarile de constructii - montaj vor incepe numai după obtinerea tuturor avizelor necesare si

autorizţiei de construire.


19


Vor fi executate conform cu planurile de situaţie si profilul longitudinal,cu detaliile de executie si descrierile din caietul de sarcini si proiectul tehnic.

Montarea conductei va fi facută numai de unitati specializate in domeniu, care dispun de utilaje de executie si control performante in domeniu, personal calificat si atestat pentru astfel de lucrari.

Inainte de inceperea sapaturilor se va verifica de catre constructor si beneficiar, daca traseul marcat pe teren este conform proiectului si dacă contravine prevederilor in vigoare.

Constructorul care va executa reparaţia conductei si montajul lor, va fi direct răspunzatoare după recepţionarea lucrărilor pentru orice vicii de execuţie ascunse si lucrări executate necorespunzator, ce nu au putut fi evidenţiate prin incercările efectuate înainte de punerea in functiune.

Succesiunea operatiilor realizate ìn perioada de constructii-montaj va fi urmatoarea:1. Predarea-primirea traseului ìntre beneficiar, proiectant, topograf si constructor. 2. Transportul tevii izolate pe traseu.3. Trasarea culoarului de lucru.4. Decopertarea stratului vegetal.5. Sudarea conductei pe tronsoane.6. Verificarea calitatii cordoanelor de sudura si emiterea certificatelor de calitate.7. Curatirea la luciu metalic cu perii de sârma, numai la ìmbinarea tronsoanelor de conducta.8. Intregirea izolatiei anticorozive exterioare a tevii dupa curatirea, ìn prealabil, a locului de

aplicare.9. Verificarea cu detectorul a continuitatii izolatiei si completarea lipsurilor daca este cazul. 10. Saparea santului.11. Execuţia gropilor de poziţie12. Lansarea tronsoanelor ìn sant, mecanizat.13. Asamblarea ìn fir continuu prin sudarea tronsoanelor ìntre ele.14. Verificarea calitatii cordoanelor de sudura si emiterea certificatelor de calitate.15. Intregirea izolatiei anticorozive exterioare a conductei dupa curatirea, ìn prealabil, a locului de

aplicare.16. Verificarea cu detectorul a continuitătii izolaţiei si completarea lipsurilor daca este cazul.17. Astuparea santului ìn fir continuu.18. Curatirea interioara a conductei prin pistonare, cu apa.19. Efectuarea probelor de presiune.20. Receptia preliminara a lucrarii.21. Cuplarea conductei la conducta existenta.22. Execuţia protecţiei catodică. 23. Punerea ìn functiune a protecţiei catodice.24. Dezafectarea şi transportul conductei vechi.25. Astuparea şanţului şi refacerea terenului la categoria de folosinţă iniţială.26. Receptia lucrarii.Toate materialele utilizate la realizarea conductei vor fi receptionate si verificate de catre

constructor, daca acestea corespund prevederilor proiectului si sunt ìnsotite de certificate de calitate conform legii.

Unitatea constructoare va organiza pastrarea certificatelor de calitate si ìnregistrarea acestora astfel ca, pe baza schemei de montaj acestea sa fie accesibile tuturor celor ìn drept sa le consulte. La receptia lucrarilor, aceste certificate se predau ìn continutul cartii constructiei, raspunderea pastrarii lor trecând ìn sarcina beneficiarului.

Societatea ce efectueaza lucrarile de constructii-montaj ramâne raspunzatoare si dupa receptionarea acestora pentru orice vicii de executie ce nu au putut fi evidentiate prin ìncercarile efectuate ìnainte de punerea ìn functiune.

Organizarea lucrului pe traseu se va face conform prevederilor din “Manualul Metodologic CONPET – Sectiunea NT-PC-T-01/2000” si normativelor in vigoare.


20


In timpul executiei lucrărilor, constructorul nu are voie sa depasească culoarele de lucru prevăzute ìn proiect, iar ìnceperea lucrărilor nu va fi facută decât după ce au fost obtinute avizele si acordurile tuturor organelor prevazute ìn legislatie,inclusiv Autorizatia de Construire.

Dupa terminarea lucrarilor, constructorul va preda beneficiarului traseul conductei ìn aceleasi conditii cu cele de la ìnceperea lucrarilor si va acorda o atentie deosebită refacerii stratului de sol vegetal.

Constructorul si beneficiarul vor organiza si urmari verificarea permanenta a lucrarilor de constructii-montaj si ìn timpul executiei, prin delegati ìmputerniciti ìn acest scop. La lucrarile de verificare vor participa si delegati ai proiectantului conform “Program privind controlul calitatii pe faze de executie a lucrarilor” anexat.

Programul privind controlul de calitate pe faze de executie ìntocmit de proiectant poate fi completat cu propunerile beneficiarului conductei si ale constructorului pâna la ìnceperea executiei lucrarilor. Completarile vor fi avizate de proiectant.

II.12. Calitate, manipulare si depozitare material tubularTronsonul de conducta trebuie sa fie conform cu certificatele de calitate: SR EN 10208-2/2009-L

245 - Ø 103/4"-273,1 x 7,1mm-L=2.100 m.In vederea evitarii loviturilor si deformarilor, la manevrarea, transportul si depozitarea tevilor vor fi

luate urmatoarele masuri: tevile vor fi manipulate cu grija; se vor transporta cu auto pâna la locatie numarul maxim de randuri suprapuse atat in timpul transportului cat si al depozitarii va

fi de 6; depozitarea tevilor se va face pe teren nivelat, pe suporti adecvati(saci umpluti cu nisip

sau rumeguş)Tevile vor fi curatate la exterior şi la interior in vederea inlaturarii resturilor de rugină si a altor

impurităţi mecanice.După operaţia de curăţire se va face un control vizual in vederea depistării unor defecte de

fabricaţie (exfolieri, ciupituri, umflături). Nu se admite repararea prin încălzire a defectelor enumerate. Dacă asemenea defecte sunt situate in zona capetelor tevilor, portiunile afectate vor fi eliminate prin taiere, iar marginile se vor resanfrena.

Se va verifica cu deosebita atentie,vizual si cu defectoscopul daca este cazul, starea izolatiei. In cazul in care se intalnesc conducte cu izolatia prezentand defecte, se va inlatura si reface izolatia.

SE VOR RESPECTA URMATOARELE:Nu se admite decât folosirea materialelor marcate si cu certificate de calitate eliberate de către

furnizor la procurare. Nu se acceptă înlocuirea nici unui material fără avizul proiectantului.Manevrarea conductelor atât la încărcare, cat si la descărcare pe traseu, se va face cu macaraua prin

prinderea ţevii de ambele capete cu chingi (nu vor fi folosite la prinderea ţevii chingi metalice cu muchii ascuţite care ar putea deteriora izolaţia).

Aşezarea ţevilor pe traseu se va face pe suporţi, in vederea sudării cap la cap. Suportii vor fi amenajaţi astfel incat sa nu deterioreze izolaţia.

II.13. Traversarea obstacolelor Alegerea amplasamentului unei traversări se va face avându-se în vedere capitolul 3. din

normativul CONPET NT-P-C-01/2000. Pe traseul conductei proiectate se întâlnesc următoarele obstacole:

o drum national DN 67 B, asfaltat, ìntre pichetii nr. 3 si nr. 4.Traversarea drumului national se va face prin foraj orizontal, conducta fiind montata in tub

protector.


21


II.14. Schimbari de directieSchimbările de direcţie ale conductei atât în plan orizontal cât şi în plan vertical se vor efectua

utilizând curbe confecţionate din ţeavă de oţel, ţeavă trasă, cu acelaşi diametru interior şi de aceeaşi calitate ca pentru partea lineară a conductei.

Grosimea de perete a ţevii pe fibra ìntinsă a curbelor trebuie sa fie cel putin egală cu grosimea de perete ìn firul conductei.

In vederea sudurii curbelor la conducta ìn fir curent, capetele acestora (curbelor) şanfrenate şi vor fi prelucrate ìn vederea alinierii la grosimea de perete a conductei.

Curbele sunt realizate la cald ìn atelier.Acestea trebuie să corespundă standardelor sau normelor tehnice interne ale unitătilor de

specialitate. Certificatele de calitate vor fi anexate de constructor la « Cartea conductei ».Curbele vor fi executate din teava de oţel si nu vor avea o grosime de perete, ìn zona curbata, mai

mica decât grosimea de perete a conductei curente ìn care se intercaleaza.Tolerantele curbelor fabricate ìn uzina nu vor depasi urmatoarele valori :

- unghiul curbei ± 1%- raza de curbura ± 1%- diametru minim masurat – 2% fata de diametrul nominal- ovalizarea pe corpul si capetele curbei ± 0,7% fata de diametrul nominal- reducerea sectiunii curbate: maximum 2,5% fata de diametrul nominal interior.

Tevile cu izolatie din material plastic pot fi pozate şi prin exploatarea deformabilitatii elastice admisibile. Curburile elastice sunt permise daca raza minima de curbura nu este depasita :

SRmin = f · — DA

Kf – factor S – valoarea de sigurantaK – limita de curgere ìn N/mm2

DA – diametrul exterior al tevii ìn mm.La modificari mai mari ale directiei, tevile pot fi curbate la rece, cu ajutorul unei masini de curbat,

cu cel putin 1,5o / pas de curbura 1 x Dext conformom buletinului 1054. Grosimea peretelui curbei dupã confecţionare trebuie sã fie cel puţin egală cu grosimea peretelui

ţevilor folosite la construcţia conductei. Se vor utiliza curbe pentru firul curent al conductei din teava de oţel L 245, Ø 273,1 x 8 mm. Aceste curbe vor avea unghiuri de:

- 45 GR - 7 buc (2 buc. ìn pichetul nr. 1si câte 1 buc ìn pichetii nr. 5, 8, 23,28, 33.- 30 GR - 1 buc ìn pichetul nr. 34. Raza de curburã va fi de 5 Dn 273/250, măsurată de la fibra neutră.Curbele vor fi verificate vizual şi cu instrumente de măsură pentru a se elimina cele care nu

corespund din punct de vedere al dimensiunilor, deformarilor, loviturilor, tăieturilor, zonelor corodate, etc.

II.15. Robineţi de secţionareLa aceasta lucrare se va folosi un robineţi de sectionare, cu sertar pana din otel turnat conform

STAS 2988- 80 si anume: 1AFM 64/530 - 250 din OTA 20 STAS 1180-90.Robinetul va fi montat în pichetul nr. 2, ìnainte de traversarea DN 67B. Conditiile de calitate vor fi in conformitate cu STAS 7076 - 93, iar conditiile tehnice speciale

conform STAS 1180 - 90. Robinetul se verifica in atelier inainte de asamblare la probele de etanseitate si rezistenţă hidraulică conform STAS 2250/73.

Contraflansele robinetelor vor fi de tip PU 64 - 250(273)8 / STAS 6150-84, din otel R 510.5b, STAS 1097/2-91, sunt flanse cu gât pentru sudare in capul tevii, avand aceleasi dimensiuni de legatura ca si flansele robinetului la care se monteaza.


22


Etansarea robinetului va fi de tip PU conform STAS 1730 – 89 iar garniturile vor fi spirometalice pentru Dn 250, Pn 64.

Este obligatorie emiterea de certificat de calitate de catre furnizorul materialelor la procurarea acestora (robinet, flanse, şuruburi etc). Asamblarea contraflanselor cu robinetul se face manual. Strangerea se va face succesiv la suruburile diametral opuse, pe grupuri de cate patru suruburi, dispuse pe diametre perpendiculare.

Dupa o strangere initiala de asamblare cu chei mecanice, se va proceda la strangerea definitiva, utilizand chei dinamometrice, in scopul obtinerii unei strangeri uniforme pe toate suruburile.

Sudarea contraflanselor se va face obligatoriu electric. Pentru sudura cap la cap, la contraflansele cu gat capetele tevii se vor sanfrena. Garniturile de etansare se monteaza cu atentie intre flansele robinetelor si contraflansele cu stuturi.

Proba de verificare a etanseitatii si rezistentei de face in conformitate cu STAS 7076 – 93, pe intreg ansamblul (robinet, flanse, stuturi) cu robinetul deschis. In timpul probeleor nu se admit scurgeri de fluid sau deformari ale părtilor componente – flanse, suruburi de strangere. Verificarea ansamblului se face in ateliere specializate dupa care in cazul cand subansamblul trece probele acesta se transporta in teren.

In teren la asezarea tevilor in sant se lasa intre capetele lor o distanta egala cu lungimea subansamblului.

Sudura se executa in sant, la capetele tevilor prin sudura cap la cap in „V”, prin sudura electrica. Dupa efectuarea sudurii se executa verificarea prin metode nedistructive in proportie de 100%.

Dupa montarea robinetului se monteaza burlan protector, din teava de otel protejata impotriva coroziunii, etansarea cu robinetul facandu-se cu mastic. Robinetii se vor monta inainte de efectuarea probei de etanseitate a conductei.

II.16. Camine de colectareLa traversarea drumului national asfaltat DN 67 B, 1bucata.

II.17. Dispozitive de aerisireLa traversarea drumului national asfaltat DN 67 B,1bucata.

II.18. Executia si controlul imbinarilor sudateConstructorul este obligat sa foloseasca in executie urmatoarele: • specificatii de sudare (WPS) proceduri de sudare si specificatii de proceduri de sudare omologate

in conformitate cu: SREN 288/3 + AC-99;• sudorii autorizati in conformitate cu prescriptiile API 1104 SREN 287/1-95, CR 9-96.In conformitate cu normativul I.27-82, conducta se incadreaza in clasa I de calitate a imbinarilor

sudate.Înainte de începerea lucrărilor constructorul are obligaţia de a prezenta beneficiarului procedurile proprii de sudură, în vederea acceptării lor de către beneficiar. Condiţiile tehnice, regulile pentru verificarea calităţii, marcarea, livrarea şi documentele însoţitoare ale materialelor de adaos vor respecta prescripţiile SR EN ISO 2560/2006,SREN 757/98 si STAS 1125/6 – 90. Suprafeţele ce urmeazã a fi sudate trebuie sã fie curãţate de uleiuri, vopsele, ruginã, pe o porţiune de 20 mm de la muchia sanfrenului. Nu sunt permise defecte ale materialului: exfolieri, cutãri, fisuri, ciupituri etc. Îmbinările sudate trebuie sã fie marcate de sudorii (autorizaţi) care le-au executat în conformitate cu tehnologia şi procedeul de sudură omologate. Verificare sudurilor pe traseu prin metode nedistructive se va face de cãtre constructor, care va interpreta condiţiile de acceptabilitate şi va aprecia dacã defectele sesizate pot fi periculoase pentru rezistenţa sudurii.

Controlul imbinarilor sudate se face cu radiatii penetrante astfel:• 100 % - la sudurile de pozitie, la cuplari, la subtraversari si supratraversari.


23


• 50 %- in fir curentDe asemenea, controlul imbinarilor sudate se realizeaza si vizual 100 % conform STAS 12671-91.Controlul cu radiatii penetrante se va face in conformitate cu CR 20, STAS 6606/2-86 si

standardele conexe.

II.19. Acoperirea santuluiSanţul nu va fi astupat decât dupa ce beneficiarul va verifica ìnvelirea cu material moale (pamânt) a

ìntregii circumferinte a conductei.Astuparea santului se va face cât mai repede. Materialul de umplutura va fi astfel asezat pentru a se

evita distrugerea izolatiei.Dupa astuparea santului, se va realiza compactarea. Umplutura va depasi usor nivelul solului din

jur.

II.20. I ncercarile tronsonului de conducte inlocuit la presiune Pregatirea conductei pentru efectuarea probelor de presiune si executia operatiilor se vor face

conform «Manual Metodologic CONPET-Sectiunea NT-Pif-T-03/2000».Conductele proiectate se vor supune urmatoarele probe de presiune :

a) proba preliminara de etanseitate, se va realiza pneumatic (aer), la 5 bar, pe tronsonul de conducta supus reparatiei, timp de 4 ore ;b) proba de rezistenta cu apa,hidraulic, pe tronsonul de conducta poiectat la 89 bar timp de 8 ore de la egalizarea presiunii si stabilizarea temperaturii ìn conducta ;c) proba de etanseitate la presiunea de lucru, 70 bar, hidraulic timp de 24 de ore.

Presiunea de testare nu trebuie sa depaseasca limita pentru care efortul unitar este mai mic sau cel mult egal cu 90% din limita de curgere conventională tehnică (Tc) a materialului din care sunt confecţionate elementele conductei.

Constructorul va lua toate măsurile de siguranţă necesare, ca ìn timpul efectuarii probelor de presiune, sa fie evitate accidentele. Astfel, se va stabili o zona de siguranta de 100 m de o parte si de alta a conductelor probate, pazita de patrule organizate de constructor.

Probele de rezistenta si de etanseitate la presiunea maxima de lucru se vor executa ìn prezenta beneficiarului cu aparate ìnregistratoare, diagrama ìnregistrata constituind un document al «Cartii conductei ».

In timpul probelor la presiune nu se admit pierderi de presiune ìn conducta fiind admise numai variatiile cauzate de diferentele de temperatura ale fluidului.

Conductele se vor considera etanse, daca dupa 24 ore scaderea de presiune nu depaseste valoarea Δp = 1,6%.

evacuarea se va face la extremitatea conductei, opusa capatului de introdus; reducerea presiunii se va face treptat, cu o rata de descrestere de 3 bar/min ; se vor lua toate masurile necesare evitarii contaminarii solului.

II.21. Cuplarea in conductele existenteInainte de operatia de cuplare, tronsoanele noi de conducta vor fi supuse testelor de presiune, pe

fiecare tronson în parte.La efectuarea operaţiei de cuplare, se va ìntocmi un program de lucru ìntre beneficiarul conductei,

constructor si proiectant. Se vor avea ìn vedere urmatoarele:- se opreste pomparea si se depresurizează sistemul;- se pompeaza ţiţeiul de pe acest tronson cu ajutorul a doua pistoane in care se intercaleaza apa,

astfel ca distanţa dintre pistoane sa fie mai mare ca distanta dintre doua ventile de sectionare ce vor fi actionate pentru izolarea zonei;

- se pompeaza pistoanele astfel incat intre ventilele de sectionare sa ramana numai apa, iar pistoanele sa ramana in afara zonei cuprinsa intre ventile;


24


- se perforeaza conducta ìn punctul cel mai de jos de pe traseu (dupa ce in prealabil a fost executată groapa de poziţie izolată cu folii sau in groapa fiind montata o haba, fiind pregatită pentru intervenţie o vidanja pentru evacuarea apei si mijloace de transport etanse) si se verifică dacă pe tronson a mai ramas ţiţei, in acest caz acesta se evacueaza ìn butoaie sau cisterne si se transporta la cea mai apropiata statie CONPET unde este reintrodus in fluxul tehnologic;

- se astupa capetele conductei in care se face cuplarea cu dopuri de argilă sau baloane din cauciuc, care sa etanseze conducta si sa previna riscul unei explozii sau incendiu ;

- se va taia conducta cu cutitul cu role la capete;- se cupleaza conducta noua in conducta existenta;- se izoleaza imbinarile de la cuplare; - se pune in functiune conducta, reluand pomparea;

Cuplarea conductei se va face prin sudura, dupa ce ìn prealabil capetele conductei existente au fost pregatite corespunzator (curatate, sanfrenate etc.). Imbinarile se vor controla cu R.P., după verificare se vor izola cu manşoane termocontractile sau cu benzi din polietilenă.

II.22. Protectie catodica Protectia impotriva coroziunii exterioare a conducteiTronsoanele de conducta trebuie sa fie conforme cu certificatele de calitate: teava otel conform SR

EN 10208/2009 L 245, corespondent API 5L-X42, Dn 273,1 x 7,1 mm. Conducta folosita este preizolata cu izolatie tip LPDE testate la 25kv conform standardelor in vigoare. La executia lucrărilor de reparaţie capitală a acestor tronsoane de conductă se foloseste ţeava preizolată, iar imbinările se vor izola anticoroziv cu benzi sau cu mansoane termocontractile, materialele trebuind să fie agreate de beneficiar.

Rolul izolatiei anticorozive folosită la conducta este de a face o separare a metalului conductei de contactul cu agresivitatea mediului exterior.

Izolaţia aplicată conductei reprezintă principala protecţie anticorosivă a materialului tubular si deasemenea protecţia pasiva. Pentru completarea protectiei pasive si prelungirea duratei de viaţă a conductei, se completează protecţia pasiva cu protecţie active – sistemul de protectie catodica.

Avându-se ìn vedere prevederile normativelor, standardelor şi a legislaţiei în vigoare, privind protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ìngropate , dintre care menţionăm: DIN 30670 Izolaţii din polietilenă pentru conducte de oţel, fitinguri şi piese fasonate, DIN 30672 Izolaţii exterioare cu benzi din materiale plastice şi termocontractile, pentru conducte cu temperatura de serviciu continuu sub 50°C, STAS 6800 -1991; Grund pentru protecţia conductelor metalice îngropate, SR EN 12068-2002; Acoperiri organice exterioare pentru protecţia contra coroziunii, SR EN 12501-1,2; Protecţia anticorosivă a metalelor şi aliajelor. Risc de coroziune.

Este necesara si obligatorie instalarea protectiei catodice la conductă deoarece:- asigura exploatarea ìn conditii desiguranta, fara avarii provocate de coroziune, pentru cel putin

20 de ani, aceasta durata putând fi prelungita cu costuri minime pâna la 40 de ani;- permite operatii de supraveghere-ìntretinere a starii materialului tubular cu tehnologii si metode

specifice, cu preturi convenabile.

II.23. Sistemul de protectie anticorosiva Protectie pasiva – izolatia anticorosiva, cu rol de separare a metalului conductei de

contactul cu mediul exterior agresiv. Protectie catodica – cu rol de completare a protectiei pasive si careia ìi confera viteza

redusa de ìmbatrânire a izolatiei. Lucrari conexe – care protejeaza conducta ìmpotriva sarcinilor electrostatice a curentilor

de dispersie din sol proveniti din surse exterioare (cai ferate, statii si posturi de transformare, linii electrice de ìnalta tensiune etc.), precum si ìmpotriva descarcarilor atmosferice care pot afecta conducta ìn portiunile aeriene.


25


Protectie pasivaPregatirea suprafetelor metalice pentru izolare la ìmbinarea cupoanelor de conducta (suduri)Deoarece conducta este preizolata, izolarea suprafetelor metalice se va face numai la sudura

dintre cupoane şi la curbe.Pentru curatirea suprafetelor metalice pe santier, se admite gradul de curatire ST3, conform

actelor normative şi standardelor în vigoare.IzolatiaIzolatia aplicata ìmbinarii tronsoanelor de conducte va fi realizata cu mansoane termocontractile.Caracteristicile acestui tip de material izolator pentru conducte din otel ìngropate si modul de

aplicare sunt descrise ìn materialul anexat prezentului memoriu.Manşoanele sau benzile din polietilenă pentru izolat suduri va avea Agrementul tehnic emis de

Comisia Nationala de Agrement Tehnic ìn Constructii din cadrul M.L.P.T.L.Protectie pasiva a conductelorAvând ìn vedere ca teava folosita pentru lucrarile de RK este preizolata, ìn teren se va executa

doar izolarea ìmbinarilor cu mansoane termocontractile.– Instalarea prizelor de potentialPentru masurarea parametrilor electrici de protectie catodica si pentru controlul legarilor la

pamânt cu grupuri de anozi se vor monta prize de potential Energopetrol, astfel:o Priză de Potenţial cu grup de 3 anozi de sacrificiu - 4 buc: la cuplare (ìn pichetul nr. 1 si nr. 34),

la subtraversare DN 67B (ìntre pichetii nr. 3 si nr. 4) si în pichetul nr.25.– Legarea la pamânt cu anoziSe realizeaza prin instalarea de grupuri de anozi, amplasate conform planurilor. II.24. Pregatirea punerii in functiuneInaintea de punerea in functiune a conductei se vor face urmatoarele verificari si probe:a) curăţirea ce se face dupa terminarea construcţiei conductei. Operatia de curăţire se face cu

ajutorul pistoanelor curăţitoare, echipate cu perii de sarma si mansete de cauciuc. Vehicularea pistoanelor se va face cu apa;

b) probele de presiune;c) evacuarea fluidului de proba si uscarea conductelor;Punerea in functiune a conductei se face in conformitate cu programul incheiat cu acordul comun

al constructorului, proiectantului si beneficiarului.

II.25. Reperarea conducteiConstructorul va monta pe fiecare conducta placute de identificare din metal pe care se imprima:• conducta de titei;• simbolul deţinătorului;• numarul de inventar;• diametrul conductei;• presiunea de regim;• anul punerii in functiune.Placutele se vor monta pe partile aparente ale conductei. Bornele de marcare se executa conform

planului.Marcarea conductei în teren se realizează prin plantarea unor borne prevazute cu placute

indicatoare. Aceste borne se amplaseaza in urmatoarele situatii:- la ambele capete ale subtraversarilor cailor de comunicatii;- schimbarile de directie in plan orizontal si vertical;- intersectii cu conducte sau alte instalatii subterane;Placutele indicatoare se confectioneaza din metal si contin informatii codificate despre

conducta.


26


Distanta de amplasare a bornelor va fi astfel aleasa incat de langa o borna sa se poata vizualiza borna urmatoare de pe traseu.

Pe placutele indicatoare amplasate la schimbarile de directie se inscriptioneaya directia si unghiul de deviere.Conducta de gaze va fi prevazuta cu bandă avertizoare din polietilenă pentru detectare in cazul sapaturilor. Banda avertizoare se amplaseaza la 30 cm deasupra generatoarei superioare a conductei.

II.26. Lista standardelor, normativelor si prescriptiilor de utilizare curentaTeviAPI-5L/1995 Specification for line pipeSREN 10208/1-2009 Tevi de otel pentru conducte destinate fluidelor combustibile;

Conditii tehnice de livrare. Partea 1: Tevi in clasa de prescriptii A;

SREN 10208/2-2009 Tevi de otel pentru conducte destinate fluidelor combustibile;STAS 830/1-82: Fitinguri pentru industria petroliera. Tevi curbate.Conditii tehnice

generale de calitate;STAS 830/2-80 : Fitinguri pentru industria petroliera. Tevi curbate.Forme si dimensiuni.SudareSTAS 1125/1-91 : Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea cu arc

electric. Conditii tehnice generale de calitate;SREN 287/1-95: Calificarea sudorilor. Sudarea prin topire. partea 1 - Otel.SR EN 288/3+AC+99 Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru materiale

metalice. Partea 3 - Verificarea procedurii de sudare cu arc electric a otelului;

STAS 6606/2-86 Defectoscopie cu radiatii penetrante. Examinare radiografica a imbinarilor sudate prin topire;

STAS 10041-90 Defectoscopie ultrasonica. Examinarea imbinarilor sudate prin topire;STAS 10042-90 : Control nedistructiv magnetic. Terminologie;STAS 12589-87 : Defectoscopie cu lichide penetrante. Reguli si metode de verificare a calitatii;STAS 12671-91 : Defectoscopie ultrasonica. Controlul ultrasonic al tevilor de otel;SR EN 499-97 : Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti pentru sudarea manuala

cu arc electric a otelurilor nealiate si cu granulatie fina. Clasificare;SR EN 26847-96 : Electrozi inveliti pentru sudarea manuala cu arc electric. Executarea

unei depuneri de metal topit in vederea analizei chimice;SR EN 29692-94 : Sudare cu arc electric cu electrod invelit, sudare cu arc electric in mediu

de gaz protector si sudare cu gaze prin topire. Pregatirea pieselor de imbinat de otel.

Normative departamentale si instructiuniManual Metodologic CONPET CONPET prezentare CONPET NT-P-T-01/2000 : Proiectarea conductelor metalice;CONPET NT-S-T-01/2000 : Zona de siguranta si protectie;CONPET NT-PC-T-01/2000: Proiectarea si executia lucrarilor de constructii pentru culoarele conductelor ingropate;CONPET NT-Pif-T-01/2000 : Punerea in functiune a conductelor;CONPET NT-Pif-T-03/2000 : Efectuarea testelor de presiune la conducte;CONPET NT-ETr-T01/2000 : Exploatarea, intretinerea si repararea conductelor.I 27 - 82 : Instructiuni tehnice privind stabilirea si verificarea clasei de calitate a imbinarilor sudate la conductele tehnologice;

I 11-90 : Normativ privind efectuarea incercarilor de presiune la


27


conductele tehnologice din otel; Prescriptii tehnice ISCIRCR-20 : Prescriptii tehnice pentru examinarea cu radiatii penetrante a

imbinarilor sudate cap la cap ale instalatiilor mecanice sub presiune si de ridicat;

Acte normative de protectia muncii si P.S.I.Legea 319/12006 : Norme generale de protectia muncii;Legea 307/12006 Norme de prevenire si stingere a incendiilor

II.27. P rotectia mediului Conform cerinţelor din Caiet de Sarcini şi obligaţiilor contractuale proiectantul va întocmi

şi depune documentaţiile pentru parcurgerea tuturor etapelor prevăzute în legislaţie pentru a obţine Acord de Mediu pentru această lucrare.

Deasemenea va întocmi şi depune toate documentaţiile pentru obţinerea avizelor solicitate prin Certificat de Urbanism, inclusiv obţinerea Autorizaţiei de Construire.

INAINTE DE INCEPEREA OPERATIILOR DE DEZAFECTARE A CONDUCTEI IN ZONA VOR FI PREGATITE MATERIALE DE INTERVENTIE IN CAZUL SCURGERILOR DE TITEI PE SOL SAU IN APA SI ANUME: BALOTI DE PAIE , MATERIALE BIODEGRADABILE,BARAJE GONFLABILE, UNELTE SI UTILAJE .

Influenta lucrarilor asupra factorilor de mediuDupa terminarea lucrarilor vor fi eliminate din zona de lucru toate materialele rămase de la lucrare.Se va dezafecta terenul ocupat cu drumuri de acces si platforme de lucru.Prin lucrarile de realizare a RK la conducta care face obiectul prezentei documentatii nu se

evacuează ìn mediul ambiant substanţe reziduale sau toxice care să altereze ìn vreun fel calitatea solului, aerului, apei de suprafata sau subterana.

Analiza impactului de mediuIn timpul executiei si la exploatarea instalatiilor se vor respecta urmatoarele reglementari aplicabile

referitoare la protectia mediului: Reglementari generale Influenta lucrarilor asupra factorilor de mediuIn privinţa influentei activităţii asupra factorilor de mediu: apa, aer, sol, subsol in timpul execuţiei

lucrărilor de montaj conducta nouă, cuplare si dezafectare conductă veche constructorul are urmatoarele obligatii pe care le mentionam:

- sa nu polueze solul si apele cu scurgeri de carburanti si lubrefianti ìn timpul alimentarii si activitatii sau prin spagerea accidentala a conductei in timpul executiei sau la taierea pentru cuplare si dezafectare ;

- sa nu arunce gunoaie sau diverse piese schimbate de la utilaje ìn cursuri de apa , vai (daca este cazul) sau pe sol ;

- sa protejeze lucrarile de orice fel din zona.Se vor lua masuri de siguranta cum ar fi:

- respectarea regulamentelor de lucru si prevederile actelor de reglementare;- ìn vederea evitarii riscului contaminarii apei de suprafata, subterane, a solului, subsolului cu

carburanti sau lubrefianti, scurse accidental de la utilajele folosite, parcarea, alimentarea cu carburanti, schimburile de ulei si reparatiile curente ale utilajelor se vor face numai ìn incinte si platforme special amenajate;

- se va actiona ìn scopul reducerii noxelor de emisie a motoarelor termice;- nu va fi permisa depozitarea gunoaielor sau a deseurilor decat in locuri special amenajate sau in

lipsa acestora vor fi colectate pe santier si transportate la depozitul de gunoi al beneficiarului.


28


Lucrarile prevazute de catre prezentul proiect au un impact pozitiv asupra mediului. Influenţele pozitive şi negative, ale principalelor categorii de lucrări prevazute a fi executate, asupra mediului înconjurător se refera la perioadele de executie a lucrărilor şi după intrarea acestora în exploatare curentă.

I) In perioada de executie a lucrarilor se manifesta urmatoarele influente asupra mediului inconjurator;

a) Influenţe negative. Din cauza concentrării mijloacelor de transport şi utilajelor de lucru pe spaţii relativ limitate se produc modificări cu influenţe negative asupra mediului înconjurător.

Lucrarile produc modificarea temporara a caracteristicilor fizice ale aerului si solului, cu efecte asupra faunei care va părăsi temporar zona de lucru (fauna este sporadica datorită activităţii umane si apropierii de zonele locuite).

b) Influenţe pozitive. Influenţele pozitive pentru lucrările menţionate mai sus sunt cele de ordin social şi se manifestă prin creşterea încrederii agenţilor economici care beneficiaza de exploatarea conductelor de petrol, în legătură cu mai buna protecţie a bunurilor lor.

II) Impactul în perioada de exploatare a lucrărilor asupra mediului scade şi tinde către un stadiu normal, în care predomină majoritar influenţele pozitive.

a) Influenţele negative se pot produce daca solutiile tehnice adoptate nu sunt corespunzatoare, iar exploatarea lucrarilor nu respecta regulamentele stabilite. Din acest punct de vedere cel mai important impact il au lucrarile de refacere a terenului pe care se executa lucrarile la starea initiala, lucrari ce vor fi urmarite de proprietarul terenului si beneficiarul de investitie, care nu vor semna receptia daca lucrarile nu vor fi de calitatea prevezuta prin proiect,respectiv refacerea terenului la categoria de folosinţă iniţială..

b) Influenţe pozitive. Apararea impotriva deteriorarii conductelor de petrol creaza siguranta in exploatare si agentii economici beneficiari ai acestei lucrari isi pot valorifica superior serviciile. Prin lucrarile de Reparatii Capitale ale conductei de transport titei din zona,se reduc pagubele potentiale ce pot fi provocate de eventuale accidente si se creeaza un cadru natural propice mentinerii calitatii mediului inconjurator.

Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu:Sursa principală posibilă de poluare a mediului, atât pe traseul conductei de transport ţiţei cât şi în

staţiile de pompare o constituie ţiţeiul. Datorită spargerii conductei ca urmare a coroziunii ori ca urmare a unor infracţiuni sau în cazul unor solicitări naturale extraordinare – inundaţii, alunecări de teren, cutremure, ar putea apare pierderi de produs.

Pentru prevenirea şi combaterea poluării s-au luat următoarele măsuri:- Prin decizia conducerii, în cadrul S.C. CONPET S.A. Ploieşti s-a constituit Colectivul pentru

Prevenirea şi Combaterea Poluărilor Accidentale. - S-au întocmit planuri de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale pentru fiecare judeţ

traversat de traseul conductelor.- Traseul conductei este controlat zilnic de salariaţi instruiţi special pentru acest fel de activitate,

denumiţi observatori de traseu conducte (OTC-işti), care supraveghează vizual zona repartizată şi în cazul în care observă semne de avarie anunţă conducerea sectorului de producţie de care aparţin. OTC-işti parcurg traseul conductei pe timp de zi pentru a verifica următoarele:

Dacă au apărut urme de ţiţei la suprafaţa solului, pe suprafaţa apelor sau în cuvele de colectare racordate la tuburile de protecţie montate la supratraversări;

Dacă pe traseul conductei sunt urmele unui furt sau ale unei încercări de furt; Dacă pe traseul conductei sau în zona adiacentă se execută lucrări sau construcţii la

distanţe mai mici decât cele prevăzute în normele în vigoare; Dacă pe traseul conductei ori în vecinătate s-au produs alunecări de teren, inundaţii,

schimbări de cursuri de ape care ar putea afecta stabilitatea conductei; Dacă claviaturile cu ventile şi ventilele de secţionare prezintă scurgeri de ţiţei;


29


1. Protecţia calităţii apelor: In timpul executării obiectivului nu se produc poluanţi deoarece utilajele folosite ìn executie au

revizia tehnica facuta si nu au pierderi de carburanti sau lubrefianti, iar materialele folosite ìn executie nu sunt poluante.

Pentru a asigura ìn timpul activitatii masurile de protectie a apelor subterane şi apelor de suprafată, este necesar sa fie respectate urmatoarele:

- utilajele sa nu aiba pierderi (scurgeri) de carburanti sau lubrefianti- ìn cazul interventiei la utilaje pentru reparare, acestea vor fi retrase ìn zona organizarii de

santier unde se vor lua toate masurile de protectie a mediului ìn timpul reparatiilor- alimentarea cu carburanti si lubrefianti se va face ìn locuri special amenajate evitându-se

pierderile- se interzice depozitarea deseurilor rezultate din activitate (ulei de motor uzat) si a celor

menajere la ìntâmplare. Acestea vor fi colectate si transportate la sediul de santier al constructorului, unde vor fi

depozitate ìn locurile special amenajate. Pe tot traseul se foloseste teava din otel special, preizolată, otel L 245 cu grosimea peretelui de

7,1mm in fir continu, teava fiind garantata de producator. Teava este izolata in fabrica cu materiale de ultima generatie si anume Polietilena extrudata, cu

caracteristici superioare chiar ìn terenuri agresive. 2. Protecţia aerului:Conform fişei de prezentare şi declaraţie petrolul primit şi transportat prin sistemul de conducte al

CONPET este petrol stabilizat, care a pierdut partea cea mai însemnată a COV. În plus, manipularea şi stocarea ţiţeiului se realizeză în circuit închis, astfel încât ţiţeiul ajunge în contact cu aerul în cantităţi foarte mici, în anumite faze ale procesului tehnologic sau în caz de avarie. Astfel rezultă cantităţi nesemnificative de COV.

Posibila sursa de poluare a aerului ìn perioada de executie este reprezentata de utilajele din dotare.Impactul gazelor de ardere provenit de la motoarele utilajelor asupra aerului atmosferic este practic nesemnificativ, el ìncadrându-se ìn fondul general al admisiei permise.

Pentru motoarele Diesel specifice utilajelor grele, factorii de emisie sunt prezenti ìn tabelul de mai jos :

POLUANTI U.M. CANTITATI ADMISEParticule Kg/1000 l 1,56Sox Kg/1000 l 3,24CO Kg/1000 l 27,00Hidrocarburi Kg/1000 l 4,44Nox Kg/1000 l 44,40Aldehide Kg/1000 l 0,36Acizi organici Kg/1000 l 0,36

Determinarea emisiilor rezultate pentru un consum specific de motorina de 50 l/h la functionarea concomitenta a 5 utilaje, comparate cu limitele maxime admise ìn Ordinul 462/1993 sunt prezentate ìn tabelul de mai jos :

Nr.crt.

POLUANTI U.M. CANTITATI EMISE

LIMITA MAXIMA ADMISA CONF.ORD.462/1993

1. Particule g/h 78 500g/h pct.4.1.anexa 1.2. SOx g/h 162 500g/h tabel 6.1.cl.4.3. CO g/h 1350 Limita nespeciticata4. Hidrocarburi g/h 222 3000g/h tabel 7.1.cl.3.5. Nox g/h 2222 5000g/h tabel 6.1.cl.4.6. Aldehide g/h 18 100 g/h tabel 7.1. cl.1.7. Acizi organici g/h 18 200g/h tabel 7.1.cl.2.


30


Din comparatia ìntre cantitatile de poluanti eliminati la functionarea concomitenta a 5 utilaje si maximele admise prezentate ìn tabelul de mai sus rezulta ca ìn situatia cea mai defavorabila când toate utilajele implicate ìn executie ar functiona simultat, grupate ìn jurul obiectivului nu s-ar produce o depasitre a nivelului maxim admisibil pentru poluanti proveniti din arderea motorinei ìn motoare.

Utilajele implicate ìn realizarea lucrarii au revizia tehnica efectuata si nu prezinta o posibila sursa majora de poluare.

3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor:În cursul desfăşurării activităţii de transport ţiţei prin conducte, pe traseul conductelor nu se

generează zgomot şi vibraţii. Conducta nu constituie sursă de zgomot şi vibraţii. Temporar pot apărea surse de zgomot în cursul lucrărilor de reparaţii.

Nivelul de zgomot şi vibraţii se va încadra în limitele admise prin şi în limitele prevăzute în Ord. Ministrului Sănătăţii nr.536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei.

Singurele surse de zgomot si vibratii sunt utilajele ce vor lucra la executia obiectivului, acestea incadrandu-se in limitele admisibile.

Nu sunt prevazute amenajari sau dotari speciale pentru protectia ìmpotriva zgomotului sau a vibratiilor, deoarece nivelul produs de acestea este nesemnificativ, iar lucrarile se executa in câmp departe de zona locuita.

Dupa punerea ìn functiune, nu vor mai exista surse de zgomot si de vibratii.

4. Protecţia împotriva radiaţiilor:In activitatea desfasurata ìn timpul executiei si dupa darea ìn exploatare nu se vor produse

substante radioactive si nici nu vor aparea surse artificiale de radiatie.

5. Protecţia solului şi a subsolului: Daca sunt respectate normele, tehnologiile de executie si materialele din proiect, atât ìn timpul

executiei cât si dupa darea ìn exploatare nu vor fi surse de poluare pentru sol si subsol. Materialele propuse ìn proiect asigura o durata de functionare mare, ìn care ìn mod normal nu se

produc avarii. In timpul executiei utilajele nu vor produce poluarea solului sau subsolului deoarece nu au scurgeri

de carburanti sau lubrefianti. Alimentarea utilajelor si gresarea lor se va face ìn locuri special amenajate luându-se toate

masurile de protectie. Sudurile ce se executa sunt electrice si nu rezulta materiale poluante. Teava din otel este preizolata, pe traseu executându-se izolatia ìmbinarilor cu mansoane

termocontractile. Verificarea sudurilor se face ìn proportie de 100% la traversarea obstacolelor si 50% ìn fir curent

pentru a preveni orice risc. Deasemenea pentru verificarea sudurilor si a tevii se executa probe de presiune cu apa,probe de rezistenta la 70 bar timp de 24 ore si probe de etanseitate la 89 bar timp de 8 ore.

Apa folosita la probele de presiune va fi luata zona si va fi scursa la locul executiei, conducta fiind noua si neavând substante sau materiale poluatoare.

In timpul executiei solul fertil de pe culoarul de lucru (latime 12 m pe teren arabil, 5m pe teren cu cultura de vita de vie si 8 m pe teren silvic) va fi depozitat separat de restul pamântului rezultat din sapatura. Stratul vegetal va fi decopertat si depozitat ìn partea opusa santului, iar la ìncheierea lucrarilor se va recoperta pe traseu ìn scopul readucerii terenului la categoria de folosinta initiala.

6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice:Prezenta faunei ìn apropierea amplasamentului, ìn timpul executiei este sporadica tinând cont de

sursele de zgomote si prezenta omului.


31


Distanta mica fata de asezarile umane ìndeparteaza fauna din zona.Pentru protecţia ecosistemelor, biodiversităţii şi ocrotirea naturii, la efectuarea lucrărilor de

întreţinere şi reparaţii se vor lua măsuri de protecţie a habitatelor naturale, a florei şi faunei, în general, astfel încât să nu fie afectat statutul de conservare al speciilor şi habitatelor.

7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public:Tot traseul pe care se înlocuieşte conducta este în extravilanul localităţilor.Traseul de lucru ales ìncât nu are impact negativ asupra asezarilor umane. Pe traseul ales nu sunt

obiective, monumente sau zone cu regim de restricţie, înlocuirea tronsoanelor de conductă făcându-se pe acelaşi traseu cu conducta existentă.

In timpul executiei constructorul va respecta curatenia si normele privind protectia si igiena muncii ìn constructii.

Constructorul are obligatia de a asigura serviciile sanitare pentru ca ìn organizarea de santier si pe traseul lucrarii să se respecte igiena ìn constructii si curatenia astfel ìncât sa nu aduca prejudicii zonei limitrofe, cadrului natural, mediului si ecosistemelor.

8. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament:Teava folosita ìn executie este preizolata cu polietilena, materiale certificate de institutiile abilitate

din România ìn vederea utilizarii lor.Demontarea tevii vechi se va face numai dupa spalarea si pistonarea ei, pentru eliminarea titeiului.

Eliminarea ţiţeiului se face prin conductă, în rezervoarele de stocare ţiţei din staţii, cu ajutorul pistoanelor ce vor curăţi conducta de produs petrolier. Dupa curatirea conductei vechi aceasta se taie cu cutit cu role(fara flacara si fara sa se produca scantei), se incarca in mijloace de transport auto, pentru o siguranta mai mare conductele fiind prevazute cu dopuri la ambele capete si se transporta la depozitul beneficiarului S.C. CONPET S.A. situat in localitatea Inotesti, jud. Prahova.

9. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase:Nu este cazul.In timpul executiei nu sunt folosite materiale si substante toxice sau periculoase.Sudura tevilor pentru formarea tronsoanelor se executa prin sudura electrica.Prevederi pentru monitorizarea mediului: Pentru supravegherea ìn timp a lucrarilor, beneficiarul a alocat fonduri mari pentru monitorizarea

sistemului national de transport titei prin conducte.Pentru marirea perioadei de utilizare, conductele sunt protejate catodic ìn vederea stoparii

fenomenului de coroziune.Toate traseele de conducte sunt urmarite ìn timpul pomparii titeiului si ìn perioada de inactivitate

prin punctele aflate la sediile sectoarelor, dotate cu echipamente performante de monitorizare a activităţii. Deasemenea pe traseul conductelor ìsi desfasoara activitatea salariati ai beneficiarului (care parcurg ìn totalitate traseele de conducte) ce supravegheaza zilnic activitatea de transport a titeiului. Periodic este verificata starea conductei si a izolatiei prin folosirea de echipamente si dotari pentru stabilirea starii izolatiei si a coroziunii (godevil inteligent, defectoscop, izotest etc.).

Prin decizia din cadrul S.C. CONPET S.A. Ploieşti s-a constituit Colectivul pentru Prevenirea şi Combaterea Poluărilor Accidentale.

- S-au întocmit planuri de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale pentru fiecare judeţ traversat de traseul Conductelor magistrale de transport ţiţei, etan, gazolină;

- Pentru intervenţie la conductele avariate se constituie echipe de intervenţie instruite special pentru astfel de operaţiuni;

- Procesul de pompare şi transport este monitorizat permanent prin sistem computerizat, toate operaţiunile de manevrare ventile pentru deschiderea sau închiderea liniei de transport, izolări de tronsoane pentru întreţinere şi reparaţii sau în caz de avarii, putând fi executate de la distanţă. Prin acest sistem se colectează şi se corelează toate datele din teren, asigurându-se un proces tehnologic


32


sigur şi fiabil, protecţia instalaţiei fiind automatizată. În cazul scăderii presiunii ca urmare a unei avarii pe conductă, pomparea ţiţeiului se opreşte automat.

- La subtraversări de cursuri de ape, canale, drumuri şi căi ferate, unde normativele şi legislaţia în vigoare impun, conducta este prevăzută cu robineţi de secţionare.

Prezentul proiect, prin solutiile de proiectare alese respecta reglementarile aplicabile in vigoare, referitoare la protectia mediului in România.

In timpul executiei si la exploatarea instalatiilor se vor respecta urmatoarele reglementari aplicabile referitoare la protectia mediului:

A. Reglementari generale1. Ordonanţa de urgenţă nr. 195 / 22 decembrie 2005 privind protecţiei mediului, aprobata cu

Legea Nr. 265 / 2006 si modificata prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2007 si Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 164/2008

2. Legea 265/29.06.2006 pentru aprobarea O.U.G. 195/2005 privind protectia mediului.B. Factor de mediu aer3. Legea 655 / 2001 pentru aprobarea OUG 243 / 2000 privind protectia atmosferei4. OUG 243 / 2000 privind protectia atmosferei; versiune consolidata O.U.G. 12/20075. Ordinul 745 / 2002 privind stabilirea aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului6. Ordinul 592 / 2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor de prag si a

criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxid de azot si oxizi de azot, pulberi7. Ordinul 337/2001 pentru aprobarea Normelor privind inspectia tehnica a instalatiilor,

echipamentelor si dispozitivelor utilizate in scopul limitarii emisiilor de COV rezultati din depozitarea, incarcarea, descarcarea si distributia benzinei la terminale si la statiile de benzina

8. Ordinul 781/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind masurarea si analizarea emisiilor de COV rezultati din depozitarea si incarcarea/ descarcarea benzinei la terminale

C. Factor de mediu apa 9. LEGE nr.107/ 1996, Legea apelor10. LEGE nr.310 din 28 iunie 2004 pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996,

cu urmatoarele acte de modificare si consolidare : HG83/97 , HG 948/99, Lege 192/2001 republicata, O.U.G. 107/2002, lege 404/2003, lege 112/2006, O.U.G. 12/2007, O.U.G. 130/2007.

11. LEGE nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, versiune consolidata Lege 311/03.07.2004.12. Ordinul 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind obiectivele de referinta pentru

clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de suprafata.

13. LEGE nr.311 din 28 iunie 2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile

14.Ordinul 1069 / 2003 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la desfasurarea activitatilor specifice de gospodarirea apelor

D. Factor de mediu sol15.Ordinul 756 / 1997 privind aprobarea regulamentului privind evaluarea poluarii mediului (valori

de referinta pentru urme de elemente chimice in sol) E. Tratarea si eliminarea deseurilor16.LEGE nr.426 din 18 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr.78/2000 privind regimul deşeurilor17.HOTĂRÂRE nr.856 din 16 august 2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru

aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase18.Ordinul 927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de

ambalaje19.H .G. nr.170 12 februarie 2004din privind gestionarea anvelopelor uzate 20.LEGE nr.431 din 27 octombrie 2003privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2003 pentru modificarea alin. (2) al art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.


33


16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile21.HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor 21.HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje22.H.G.nr.511 din 5 august 1994privind adoptarea unor masuri pentru prevenirea şi combaterea

poluarii mediului de catre societatile comerciale din a caror activitate rezulta unele deseuri poluante

E. Substante periculoase23.HG 1132/2008 privind regimul bateriilor si acumulatorilor si al deseurilor de baterii si acumulatori24.HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substanţe periculoase25.HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzatePrezentele reglemantari nu sunt limitative. Daca la executia lucrarii sau in exploatare apar

probleme legate de protectia mediului, constructorul si clientul vor stabili masuri care sa respecte legislatia in vigoare si sa preintâmpine poluarea.

II.28. Conditii de receptieInainte de convocarea comisiei in vederea receptiei constructorul va pune la dispozitia

beneficiarului urmatoarele documente fara de care receptionarea lucrarilor de constructii montaj nu poate fi facuta, si anume:

a. certificate de calitate pentru materialele, fitingurile si armaturile procurate in timpul executiei lucrarilor de constructii - montaj; b. procese-verbale pentru lucrari ascunse; c. buletine de analiza pentru controlul imbinarilor sudate; d. diagrame si procese-verbale care atesta efectuarea probelor hidrostatice la conducte si

echipamente; e. procese-verbale incheiate conform programului de calitate pe faze de executie anexat

prezentei documentatii.

II.29. Calitatea in constructiiCalitatea constructiilor este definita prin Legea 10/1995 si este rezultatul totalitatii

performantelor de comportare a acestora ìn exploatare, ìn scopul satisfacerii, pe ìntreaga durata de existenta a exigentelor utilizatorilor si colectivitatilor.

Verificarea calitatii, executiei constructiilor este obligatorie si se efectueaza de catre investitori prin diriginti de specialitate sau prin agenti economici de consultanta specializati.

Expertizele tehnice ale proiectelor si constructiilor se efectueaza numai de catre experti tehnici atestati. Specialistii verificatori de proiecte atestati raspund ìn mod solidar cu proiectantul ìn ceea ce priveste asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor proiectului.

Obligatii si raspunderiPersoanele fizice si juridice implicate ìn activitatea de constructii, care utilizeaza ìn activitatea

desfasurata echipamente de masura – investitori, proprietari sau utilizatori, proiectanti, experti tehnici, executanti au urmatoarele obligatii si rapsunderi:

- sa se asigure ca unitatea care presteaza servicii respecta prevederile legii;- sa stabileasca prin contract obligatii si raspunderi fiecarei parti privind toate conditiile

referitoare la echipamentele de masura utilizate la masurile respective – manipulare, transport, depozitare, securitate, conditii de mediu, acces;

- sa asigure evidenta documentelor care permit urmarirea masurilor respective.Obligatii si raspunderi privind interventiile ìn timp asupra constructiilor.Proprietarii au urmatoarele obligatii si raspunderi:- efectuarea lucrarilor de ìntretinere pentru prevenirea aparitiei unor deteriorari importante;


34


- asigura realizarea proiectelor pentru lucrari de refacere sau modernizare si verificare tehnica a acestora;

- asigura formele legale pentru executarea lucrarilor si verifica pe parcurs si la receptie calitatea acestora direct prin diriginte de santier autorizat.

Proiectantii au urmatoarele obligatii si raspunderi:- elaboreaza pe baza comenzii proprietarilor, proiecte pentru lucrari de interventie, anexe la

proiect care se introduc ìn Cartea tehnica a constructiei.Executantii lucrarilor de interventie asupra constructiilor au obligatia sa respecte prevederile din

proiectele elaborate, luând toate masurile pentru asigurarea lucrarilor.Obligatiile si raspunderile investitoruluiInvestitorii au urmatoarele obligatii principale referitoare la calitatea constructiilor:Solicitarea verificarii proiectelor prin specialistii verificatori de proiecte atestati;Solicitarea avizelor si acordurilor prevazute de lege, precum si autorizatiei de construire;Stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat prin proiectare si executie pe baza

reglementarilor tehnice;Actionarea ìn vederea solutionarii neconformitatilor, a defectelor aparute pe parcursul executiei

lucrarilor, precum si a deficientelor proiectelor;Asigurarea receptiei lucrarilor de constructii la terminarea lucrarilor si la expirarea perioadei de

garantie;Obligatii si raspunderi ale proiectantilorProiectantii de constructii au urmatoarele raspunderi:Precizarea prin proiect a categoriei de importanta a constructiei;Asigurarea prin proiect si detaliu de executie a nivelului de calitate corespunzator cerintelor, cu

respectarea reglementarilor tehnice si a clauzelor din contract;Prezentarea proiectelor elaborate ìn fata specialistilor verificatori de proiecte atestati, stabiliti de

catre investitori precum si solutionarea neconformitatilor si neconcordantelor semnalate;Elaborarea Caietelor de sarcini, a instructiunilor tehnice privind executia lucrarilor, exploatarea,

ìntretinerea si reparatiile , precum si dupa caz, a proiectelor de urmarire privind comportarea ìn timp a constructiilor. Documentatia privind postutilizarea constructiilor se efectueaza numai la solicitarea proprietarului;

Stabilirea prin proiect a fazelor de executie determinante pentru lucrarile aferente cerintelor si participarea pe santier la verificarile de calitate legate de acestea;

Obligatii si raspunderi ale executantilorExecutantii de constructii au urmatoarele obligatii:Inceperea executiei lucrarilor numai la constructii autorizate ìn conditiile legii si numai pe baza

si ìn conformitate cu proiecte verificate de specialisti atestati;Asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor, ìntr-un sistem propriu de calitate

conceput si realizat prin personal propriu, cu resposabili tehnici cu executia atestati ;Convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor aferente ìn faze

determinante ale executiei si verificarea conditiilor necesare efectuarii acestora, ìn scopul obtinerii acordului de continuare a lucrarilor ;

Utilizarea ìn executia lucrarilor numai a produselor si a procedeelor prevazute ìn proiect, certificate sau pentru care exista agremente tehnice;

Respectarea proiectului si a detaliilor de executie pentru realizarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor ;

Sesizarea ìn termen de 24 de ore a Inspectiei de Stat ìn Constructii, Lucrari Publice, Urbanism si Amenajarea Teritoriului ìn cazul producerii unor accidente tehnice ìn timpul executiei lucrarilor ;

Separarea la receptie numai a constructiilor care corespund cerintelor de calitate si pentru care a predat investitorului documentele necesare ìntocmirii « Cartii tehnice »;

Aducerea la ìndeplinire la termenele stabilite a masurilor dispuse prin actele de control sau prin documentele de receptie a lucrarilor de constructii;


35


Readucerea terenurilor ocupate temporar la starea initiala la terminarea executiei.Intocmirea « Cartii tehnice » a constructiei si predarea acesteia catre proprietar.Obligatii si raspunderi ale proprietarilor constructiilor Efectuarea la timp a lucrarilor de ìntretinere si de reparatii care revin, conform normelor din

“Cartea tehnica” a constructiei, si rezultate din activitatea de urmarire a comportarii ìn timp a constructiei ;

Completarea si pastrarea lor si a “Cartii tehnice” a constructiilor si predarea acesteia, la ìnstrainarea constructiei noului proprietar;

Asigurarea urmaririi ìn timp a constructiei conform prevederilor din « Cartea tehnica » a constructiei;

Efectuarea, dupa caz, de lucrari de consolidare, transformare, extindere, desfiintare partiala, precum si de lucrari de reparatii ale constructiei numai pe baza de proiecte ìntocmite de catre persoane fizice sau juridice autorizate si verificate conform legii;

Asigurarea realizarii lucrarilor de interventii asupra constructiilor, impuse prin reglementari legale ;

Asigurarea efectuarii lucrarilor din etapa de postutilizare a constructiilor, cu respectarea prevederilor legale ìn vigoare.

Interventii ìn timp asupra constructiilorAu drept scop mentinerea constructiei la nivelul cerintelor, asigurarii functiilor constructive,

inclusiv prin extinderea sau modificarea functiunilor initiale ca urmare a modificarii si constatarii ìn efectuarea, periodic a unor remedieri, sau reparatii ale partilor vizibile ale constructiei.

Lucrarile de interventie sunt: lucrari de ìntretinere datorate uzurii si degradarii normale; lucrari de refacere datorita unor degradari importante, cum ar fi: degradarea materialului tubular datorita coroziunii sau termenului de utilizare depasit;Lucrarile de refacere se realizeaza prin reparatii curente sau capitale pe baza de proiect tehnic

verificat conform prevederilor legale. lucrari de modernizare, inclusiv extindere determinate de schimbarea cerintelor fata de

constructii.Conform art. 25, proprietarul conductelor are urmatoarele raspunderi si obligatii:- sa asigure fonduri necesare pentru proiectarea si executarea lucrarii - sa obtina avizele necesare si autorizatia de desfiintare de la autoritatile competente- să ìncredinteze executarea lucrarilor din aceasta etapa unor societati autorizate- să urmarească respectarea conditiilor de calitate, stabilitate, precum si reconditionarea si

reciclarea materialelor si produselor rezultate din demolarea si demontarea constructiei.Program de intervenţie în caz de avarii sau calamităţi

În caz de avarie a conductei de titei se va proceda la secţionarea conductei avariate, respectiv închiderea robinetului de secţionare la sondă, depresurizarea sistemului şi izolarea zonei de avarie.

Aceste operaţii vor fi efectuate de către personalul de supraveghere a conductei. După intervenţia imediată se anunţă conducerea societatii pentru stabilirea programului de înlăturare a avariei.

În caz de calamităţi care ar putea provoca distrugerea totală sau parţială a instalaţiilor, se va proceda, după caz, la izolarea acestora şi apoi la organizarea lucrărilor de intervenţie.

Se vor asigura măsuri minime obligatorii:a) supravegherea permanentă a punctelor critice pe toată durata acestor situaţii, în mod

deosebit a instalaţiilor subterane;b) anunţarea urgentă a situaţiilor care impun măsuri şi intervenţii urgente pentru asigurarea

parametrilor funcţionali;c) efectuarea unor lucrări provizorii pentru menţinerea în funcţiune a conductei;d) în caz de poluare a mediului se vor lua măsurile de limitare a acestui fenomen.


36


II.30. Masuri de protectie a munciiConducerea santierului are obligatia sa cunoasca si sa aplice legile si actele normative legate de

tehnica securitatii muncii si paza ìmpotriva incendiilor si sa faca tuturor salariatilor instructaje generale si individuale la schimbarea locului de munca si periodice, care sa fie consemnate ìn fisele individuale de instructaj. Deasemenea trebuie sa semnaleze pe santier locurile periculoase.

Reguli generale de protecţia muncii Muncitorii şi întreg personalul operator răspund nemijlocit de funcţionarea în condiţii de

siguranţă a instalaţiilor din statia de pompare şi au obligaţia să cunoască caracteristicile constructive şi funcţionale ale acestora, să aplice întocmai normele de funcţionare şi întreţinere de protecţie a muncii şi prevenire a incendiilor.

- Să se prezinte la serviciu în deplină capacitate de muncă, pentru a putea executa în bune condiţii sarcinile ce le revin.

- Să nu părăsească locul de muncă fără aprobarea maistrului sau altui conducător al formaţiei de lucru.

- Să respecte regulile de acces în santier şi să nu primească persoane străine în incinta santierului, în conformitate cu dispoziţiile în vigoare.

- Să respecte cu stricteţe dispoziţiile referitoare la predarea-primirea organizată a schimbului, la terminarea programului nu poate părăsi locul de muncă până nu se prezintă înlocuitorul, activitatea acestuia încetând numai după predarea instalaţiilor.

- Este interzis personalului muncitor să introducă sau să consume în santier băuturi alcoolice.- Persoanelor care se prezintă la programul de lucru sub influenţa alcoolului li se interzice

accesul în santier şi li se aplică sancţiunile prevăzute de lege.- Este interzis fumatul sau introducerea de ţigări, chibrituri şi alte surse de foc în apropierea

conductei in timpul executiei, se va fuma numai în locurile special amenajate.- Este interzisă executarea de lucrări folosind scule neadecvate cu defecţiuni sau dispozitive

improvizate.La utilaje sau instalaţii se va interveni numai după oprirea acestora având garanţia că nu pot intra

în funcţiune accidental. La realizarea lucrarilor, conducatorul unitatii de executie, precum si reprezentantii beneficiarului

au obligatia sa aplice toate prevederile legale privind protectia muncii, dintre care amintim :- Legea 319/2006 –«Legea privind securitatea si sanatatea in munca»;- Hotarare de Guvern nr. 1425/2006 pentru aprobare Norme metodologice de aplicare a

Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006.Principalele masuri si actiuni pentru asigurarea protectiei, sigurantei si igiena muncii sunt:- luarea masurilor tehnice si organizatorice pentru asigurarea conditiilor de securitatea muncii;- realizarea instructajelor de protectie a muncii ale ìntregului personal de executie si

consemnarea acestora ìn fisele individuale;- controlul aplicarii si respectarii normelor specifice de catre ìntreg personalul;- verificarea periodica a personalului privind cunoasterea normelor si masurilor de protectia

muncii.Instructajele de protectie a muncii la executia lucrarilor se refera cu prioritate la:- semnalizarea si supravegherea lucrarilor;- transportul materialelor;- manevrarea materialelor grele cu utilaje de ridicat;- executarea sapaturilor si umpluturilor;- obligativitatea folosirii echipamentelor de protectie si de lucru-salopete, cisme de cauciuc, căşti

de protecţie, mănuşi de protecţie;- folosirea utilajelor de executie.Conducatorul punctului de lucru se va informa din timp despre posibilitatea producerii unor

viituri si se vor lua masurile necesare pentru a asigura punerea ìn afara oricarui pericol a personalului muncitor si a utilajelor cu care se executa lucrarile.


37


Normele menţionate mai sus nu sunt limitative, ele putând fi completate, după caz, cu norme pe care constructorul şi beneficiarul le consideră necesare.

A. Măsuri de protecţia muncii prevăzute în proiect pentru asigurarea funcţionării constructiei fără pericole de accidente tehnice şi umane:

La lucrările de construire, exploatare şi reparaţie a constructiei şi a obiectivelor aferente acestora, se vor respecta obligatoriu normele de protecţia muncii pentru:

instalaţii de ridicat; lucrări de construcţii, terasamente şi montaj; alimentări cu apă şi canalizări; colectarea probelor; manipulări şi transporturi de utilaje şi materiale; instalaţii de telecomunicaţii; lucrări de sudura metalelor; transporturi auto; şantiere de petrol şi gaze; igiena industrială; norme de prevenirea şi stingerea incendiilor.

B. Principalele măsuri de protecţia muncii ce trebuie avute în vedere la executie sunt: manevrarea materialelor la încărcare, respectiv descărcare,montaj pe pozitie, se va face cu

grijă, cu ajutorul macaralei şi prinderea acestora din cel putin doua puncte; aşezarea materialelor se va face in locuri special amenajate pe teren drept şi nivelat pentru

evitarea surparilor; sub liniile de tensiune nu se va lucra cu macarale;

C. Principalele măsuri de protecţia muncii ce trebuie aplicate în exploatarea constructiei sunt: se raportează de urgenţă pe cale ierarhică toate situaţiile de funcţionare anormală şi care reduc

securitatea în exploatare şi în special apariţia de spargeri etc., zone de alunecări de teren ce afectează stabilitatea;

se interzice amplasarea de construcţii şi executarea de lucrări în zona de siguranţă a constructiei, de către terţi la distanţe mai mici decât cele admise;

dezgheţarea robinetelor şi a celorlalte armături este permisă numai prin folosirea apei calde;Dintre masurile ce trebuiesc luate pentru asigurarea conditiilor optime de munca amintim:- natura si specificul lucrarilor cuprinse ìn aceasta documentatie impune constructorului

multa initiativa, dotare tehnica corespunzatoare, prevedere, o supraveghere atenta la aplicarea tehnologiilor de executie prevazute ìn proiect si alegerea timpului optim de lucru;

- constructorul va ìntreprinde masuri organizatorice adecvate pentru preìntâmpinarea si evitarea dificultatilor ìn executia lucrarilor si pentru preìntâmpinarea accidentelor de munca;

- sapaturile si malurile santurilor vor fi marcate vizibil si amenajate cu mijloace de protectie pentru prevenirea caderii persoanelor sau mijloacelor de transport, ridicat si utilajelor;

- ìn timpul noptii zonele periculoase vor fi protejate cu surse luminoase de avertizare; - angajatii vor fi dotati cu echipament de protectie necesar respectarii conditiilor de

securitate;- ìn organizarea de santier si la punctele de lucru se vor respecta normele sanitare de

convietuire;- utilajele, mijloacele de ridicare si transport vor fi utilizate numai de personal calificat;- punctele de depozitare ale materialelor inflamabile vor fi semnalizate cu tablite avertizoare

asupra pericolului de incendiu si dotate corespunzator pentru eventuale interventii de stingere a incendiului.

Conducatorul punctului de lucru se va informa din timp despre masurile necesare pentru a asigura punerea ìn afara oricarui pericol a personalului muncitor si a utilajelor cu care se executa lucrarile.


38


Şeful de şantier va lua toate măsurile de Protecţia Muncii şi PSI necesare, impuse de specificul lucrărilor şi locul unde se execută, nelimitându-se numai la prevederile normelor recomandate mai sus.

De asemenea şeful instalaţiei în apropierea căreia se va realiza obiectivul de construcţie va lua măsurile de Protecţia Muncii şi PSI ce-i revin în calitate de beneficiar şi utilizator al instalatiei în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, cooperând în acest sens cu conducerea şantierului de construcţii – montaj.

Se vor stabili zonele de restricţie de acces şi de circulaţie care vor fi marcate vizibil şi dotate cu placarde cu inscripţii de avertizare.

Se vor asigura dotările necesare cu scule şi materiale de stins incendii în cadrul organizării de şantier.

La elaborarea prezentului proiect s-au avut în vedere următoarele acte legislative: Legea privind apărarea împotriva incendiilor nr. 307/2006; Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor, aprobate cu Ordinul M.A.I.nr.163/2007. Prevederile din normativele în vigoare

Măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor din prezentul proiect nu sunt limitative, după caz constructorul şi beneficiarul urmând să ia şi alte măsuri ce se impun.

După punerea în funcţiune a construcţiei este interzisă executarea de lucrări, de completări sau modificări ale construcţiei, fără acordul proiectantului.

De asemenea, se vor aplica şi respecta prevederile din "Primul ajutor în caz de accidente"-, în cazul producerii de accidente umane în timpul execuţiilor de montaj sau în timpul exploatării, reviziei sau reparaţiei.

Concomitent cu primul ajutor acordat se va cere şi ajutorul organului sanitar local.În timpul exploatării,constructiile vor fi supuse lucrărilor de reparaţii doar cu elaborarea de

instrucţiuni proprii de exploatare pe baza documentaţiei din proiect şi a normelor departamentale în vigoare.

Conducerea santierului are obligatia sa cunoasca si sa aplice legile si actele normative legate de tehnica securitatii muncii si paza ìmpotriva incendiilor si sa faca tuturor salariatilor instructaje generale si individuale la schimbarea locului de munca si periodice, care sa fie consemnate ìn fisele individuale de instructaj. De asemenea trebuie sa semnaleze pe santier locurile periculoase.

La realizarea lucrarilor, conducatorul unitatilor de executie, precum si reprezentantii beneficiarului au obligatia sa aplice toate prevederile legale privind protectia muncii.

Pe tot timpul executiei si montajului in santier, prin grija responsabililor din partea Contractorilor lucrarilor, se vor respecta normele de securitate/siguranta a muncii specifice operatiilor ce trebuie executate si normele de sanatate specifice fiecarui loc de munca si operatii de executat, in acord cu cerintele Legii securitatii si sanatatii muncii nr. 319/2006 si a HG nr.1425/2006.

In responsabilitatea Contractorului (sau a Contractorului General) revine intocmirea “planului de securitate si sanatate”, pentru lucrarile ce se vor executa in santier, in care vor fi incluse masurile ce trebuie luate in vederea prevenirii accidentelor de munca si evenimentelor neplacute, care pot aparea in timpul desfasurarii tuturor activitatilor din santier; la intocmirea acestui plan, se vor avea in vedere si precizarile Proiectantului date in documentul inclus in cadrul proiectului si denumit “Plan de securitate si securitate ” conform cu Hotarârea Guvernului nr. 300/2006 , publicata in M.O. nr. 252 /martie2006 .

Asa cum am mai mentionat, Beneficiarul lucrarilor va solicita acest “plan de securitate si sanatate” Contractorului, inainte de deschiderea santierului.

II.31. Masuri pentru asigurarea securitatii si sanatatii munciiIn acord cu cerintele Legii nr.319/2006 (si a HG nr.1425/2006), privind securitatea si sanatatea

muncii, in responsabilitatea Beneficiarului lucrarilor, prin reprezentantii sai pe probleme de securitate si sanatate in munca, revine sarcina luarii de masuri necesare ca, impreuna cu reprezentantii in domeniu din partea Contractorului /Contractorilor ce vor realiza lucrarea, sa informeze lucratorii asupra :


39


-riscurile de accidentare, imbolnavire profesionala si de incendiu, pentru oricare dintre zonele permise pentru acces pe timpul desfasurarii lucrarilor contractate, si asupra masurilor de prevenire si protectie ce trebuie respectate pentru evitarea oricarui accident si prevenirea aparitiei unui incendiu, inclusiv modul de acordare a primului ajutor, in caz de accident si a modului de evacuare a lucratorilor, in caz de incendiu.

1. Din punct de vedere al proiectarii, au fost respectate şi aplicate prevederile următoarelor normative:

MANUALULUI METODOLOGIC – SIGURANTA SISTEMULUI NATIONAL DE TRANSPORT – Cod CONPET NT- S - T - 02/2000; Legislatie in domeniul apararii impotriva incendiilor

Legea nr. 307 / 2006, privind apararea impotriva incendiilor; O.M.A.I. nr. 163 / 2007, pentru aprobarea Normelor Generale de aparare impotriva incendiilor; O.M.A.I. nr. 712 / 2005, pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea salariatilor

in domeniul situatiilor de urgenta; O.M.A.I. nr. 786 / 2005, privind modificarea şi completarea Ordinului Ministrului

Administraţiei şi Internelor nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă;

H.G.R. nr. 537 / 2007, privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele de prevenire si stingere a incendiilor;

HG 1058/2006 privind cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive;

Legea nr. 481 / 2004, privind protectia civila, republicata; Ordinul nr. 108 / 2001 – DGPSI - 004, pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind

reducerea riscurilor de incendiu generate de incarcari electrostatice; Ordinul nr. 869 / 1990, privind aprobarea Normelor de prevenire si stingere a incendiilor si de

dotare cu mijloace tehnice de stingere pentru unitatile Ministerului Petrolului; Ordinul N.E.F./N.M.F.E.S. nr.1636/392 din 25.04.2007, pentru aprobarea privind aprobarea

reglementării tehnice "Normativ privind prevenirea exploziilor pentru proiectarea, montarea, punerea în funcţiune, utilizarea, repararea şi întreţinerea instalaţiilor tehnice care funcţionează în atmosfere potenţial explozive".

Prevederile din normativele în vigoareMăsurile de prevenire şi stingere a incendiilor din prezentul proiect nu sunt limitative, după caz

constructorul şi beneficiarul urmând să ia şi alte măsuri ce se impun.După punerea în funcţiune a construcţiei este interzisă executarea de lucrări, de completări sau

modificări ale construcţiei, fără acordul proiectantului.Prevederi specificeLa efectuarea unor remedieri pe conducte ca: asamblarea de şarniere pentru astuparea unei

perforări a conductei, reparatii capitale,demontari conducte vechi etc. se vor folosi numai scule care nu produc scântei prin lovire sau frecare.

Se interzice staţionarea personalului în timpul execuţiei probei de încercare hidraulică la rezistenţă în imediata apropiere a traseului conductei. Apropierea de conducte şi examinarea lor este permisă numai după reducerea presiunii de încercare la valoarea de 2 bar.

Se interzice cu desăvârşire efectuarea fără program de lucru aprobat a lucrărilor programate de reparaţii capitale, intervenţii sau remedieri de defecte la conducta de transport şi la instalaţiile tehnologice aferente acestora, dacă acestea impun lucrul cu foc sau scoaterea din funcţiune a conductei.

Remedierea provizorie a defectelor, suduri, racordări şi perforări la conducte şi instalaţiile tehnologice aferente, aflate în funcţiune, se permit numai în cazuri excepţionale, folosind muncitori de înaltă calificare, sub conducerea şefului de brigadă şi cu respectarea tuturor măsurilor prevăzute prin normele tehnice şi de protecţia muncii, solicitand asistenta tehnica din partea beneficiarului.

În cazul demontarii conductei, se vor lua următoarele măsuri:


40


a) se vor efectua manevrele necesare opririi funcţionării (închiderea de robinete, blindarea, izolarea etc.);

b) se vor stinge toate sursele de foc în jurul punctului unde are loc demontarea conductei;c) se interzice fumatul în zonă;d) se va interzice circulaţia în zonă a oricăror persoane şi mijloace de transport care nu au

legătură cu lucrările de reparaţie a conductei;e) vor fi anunţate formaţia civilă de pompieri şi organele locale;f) se vor organiza în mod cât mai raţional lucrările de reparaţie a conductei;g) iluminatul în zona de lucru se va face cu lămpi de construcţie antiexplozivă;h) zona de lucru va fi marcată cu tăbliţe avertizoare "Pericol de incendiu, interzis aprinderea

focului".De asemenea, se vor aplica şi respecta prevederile din "Primul ajutor în caz de accidente" -

M.P., în cazul producerii de accidente umane în timpul execuţiilor de montaj sau în timpul exploatării, reviziei şi reparaţiei conductei.

Concomitent cu primul ajutor acordat se va cere şi ajutorul organului sanitar local.În timpul exploatării, conducta vor fi supuse lucrărilor de reparaţii doar cu elaborarea de

instrucţiuni proprii de exploatare pe baza documentaţiei din proiect şi a normelor departamentale în vigoare, sub atenta supraveghere a unui delegat al beneficiarului.

Măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor din prezentul proiect nu sunt limitative, după caz constructorul şi beneficiarul urmând să ia şi alte măsuri ce se impun.

După punerea în funcţiune a construcţiei este interzisă executarea de lucrări, de completări sau modificări ale construcţiei, fără acordul proiectantului.

2. Din punct de vedere al executiei, Contractorul/Contractorii are/au obligatia de a intocmi, inainte de inceperea lucrarilor in santier, “PLANUL DE SECURITATE SI SANATATE”, in care vor fi precizate cerintele de securitate si sanatate aplicabile in santier, pentru fiecare punct de lucru;

La elaborarea acestui plan, se vor avea in vedere, precizarile Proiectantului, din documentul “Plan de securitate si sanatate”, document inclus in prezenta documentatie, “Analiza Riscurilor Producerii unui Accident sau Incident Periculos, pe timpul efectuarii lucrarilor in santier” cat si precizarile din legile, hotararile si normativele precizate in continuare:

Legea nr.319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca, inclusiv HG 1025/2006 privind metodologia de aplicare a prevederilor Legii;

HG 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile, modificata si completata prin HG 601/2007;

HG 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca;

HG 1048/2006 privind cerintele minime de securitate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentului individual de protectie la locul de munca;

HG 1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorso-lombare;

HG 1058/2006 privind cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive;

HG 1091/2006 privind cerintele minime de securitate pentru locul de munca;HG 493/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea

lucratorilor la riscurile generate de zgomot;HG 1876/2005 (modificata prin HG 601/2007) privind cerintele minime de securitate si sanatate

referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii;HG 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de

catre lucratori a echipamentelor de munca;Ord.735/2006 privind protectia tinerilor in munca; NGPM 2002;


41


Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii, avizat cu Ordinul MLPAT nr.9/N/93;

OG nr.195/2005, aprobata prin Legea nr.265/2006, privind protectia mediului;Decret 400/1981 şi ordinul MICh 57/N- 1987, cu modificările MIChP 42/90;Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin aşchiere, MMPS nr.

1/1995;Norme specifice de securitate a muncii pentru sudarea şi tăierea metalelor, MMPS nr. 2/1995;Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, transportul şi depozitarea oxigenului şi

azotului, MMPS nr. 3/1995;Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, transportul şi depozitarea acetilenei,

MMPS nr. 4/1995;Norme specifice de securitate a muncii pentru lucru la înălţime, MMPS nr. 12/2005;Norme specifice de securitate a muncii la executia constructiilor si confectiilor metalice, MMPS

nr. 42/2006; Norme specifice de securitate a muncii pentru manipularea si transportul prin purtare si cu

mijloace nemecanizate, MMPS nr. 57/1998; Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de montaj utilaj tehnologic si constructii

metalice MMPS, nr. 89/2004;“Planul de securitate si sanatate” trebuie sa fie completat si adaptat permanent in functie de

evolutia santierului.3. În scopul evitării accidentelor de muncă, a incendiilor şi exploziilor, a îmbolnăvirilor

profesionale, a asigurării securităţii personalului şi a instalaţiilor din industria petrochimică, se va încheia o “convenţie SSM-PSI”, între Beneficiar şi Executantul lucrărilor in santier, ce va fi anexa la contract.

Se atrage atenţia în mod special că lucrările de săpături cât şi cele care necesită foc deschis se vor executa numai în baza permiselor adecvate emise de Beneficiar, pentru acest tip de lucrări şi în conformitate cu condiţiile impuse de acestea cat şi a celor stabilite în “convenţia SSM-PSI”.

4. Contractorul executarii lucrarilor in santier are obligatia de a garanta luarea tuturor masurilor pentru prevenirea accidentelor, incendiilor si exploziilor;

In cazul in care, pe anumite sectoare, lucrarile trebuie executate in paralel cu activitatea de productie, se va impune asigurarea prezentei, in permanenta, a unei persoane desemnata cu probleme de securitate si sanatate a muncii, din partea Contractorului cat si din partea Beneficiarului, care sa examineze permanent conditiile executarii operatiilor/lucrarii, pentru evitarea stricta a aparitiei accidentelor de munca, a incendiului sau a exploziei;

La aparitia unui pericol, in oricare sector in care se desfasoara lucrari, atat Contractorul cat si Beneficiarul trebuie sa se avertizeze reciproc de situatia aparuta si sa indice, cat mai rapid posibil, modul de acctionare.

5. In responsabilitatea Contractorului va fi elaborarea de INSTRUCTIUNI proprii de securitate si sanatate (SSM), specifice operatiilor/lucrarilor de executat;

6. Intre reprezentantii pe probleme de SSM, din partea Beneficiarului si din partea Contractorului, se impune a fi stabilite cateva masuri de coordonare, ce se vor preciza in “conventia SSM-PSI” privind:

-locul de situare a organizarii santierului, locul de depozitare al materialelor (inclusiv al substantelor periculoase), locul de stationare al masinilor si/sau utilajelor, locul de stationare a sursei radioactive;

-locurile pentru fumat,-modul de actionare si de evacuare a lucratorilor, in caz de aparitie a unui incendiu.

7. In cazul producerii de accidente umane, in timpul executarii lucrarilor de constructii-montaj, Executantul/Contractorul lucrarilor din santier cat si Beneficiarul se vor ingriji de acordarea primului ajutor, aplicand indicatiile corespunzatoare din instructiunile proprii elaborate privind “Primul ajutor in caz de accidente”.


42


Concomitent cu acordarea primului ajutor, se va cere si ajutorul organului sanitar din cadrul unui spital din localitatea cea mai apropiata, daca va fi cazul.

Principalele masuri si actiuni pentru asigurarea protectiei, sigurantei si igiena muncii sunt:- luarea masurilor tehnice si organizatorice pentru asigurarea conditiilor de securitate a muncii;- realizarea instructajelor de protectie a muncii ale ìntregului personal de executie si

consemnarea acestora ìn fisele individuale;- controlul aplicarii si respectarii normelor specifice de catre ìntreg personalul;- verificarea periodica a personalului privind cunoasterea normelor si masurilor de protectie a

muncii.Instructajele de protectie a muncii la executia lucrarilor se refera cu prioritate la:- semnalizarea si supravegherea lucrarilor;- transportul materialelor;- manevrarea materialelor grele, manual sau cu utilaje de ridicat;- executia sapaturilor si umpluturilor;- obligativitatea folosirii echipamentelor de protectie si de lucru;- folosirea utilajelor de executie.

Respectarea normelor de prevenire si stingere a incendiilor, precum si echiparea cu mijloace de prevenire si stingere a incendiilor pe toata perioada de executie a lucrarilor.

Inainte de executarea unor operatii cu foc deschis se face instructajul personalului care realizeaza aceste operatii având ìn vedere prevederile normativului C 300 “Normativul de prevenire si stingere a incendiilor pe durata de executie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora”.

Dintre masurile ce trebuie luate pentru asigurarea conditiilor optime de munca amintim:- natura si specificul lucrarilor cuprinse ìn aceasta documentatie reclama din partea

constructorului multa initiativa, dotarea tehnica corespunzatoare, prevedere, o supraveghere atenta la aplicarea tehnologiilor de executie prevazute ìn proiect si alegerea timpului cel mai prielnic de lucru;

- ìn documentatie s-au asigurat conditiile materiale pentru executarea lucrarilor fara riscuri de accidente pentru muncitori, dar, dat fiind procesele de degradare puternica a terenurilor, reliefului accidentat, textura grea a pamânturilor si umiditatea ridicata din unele perioade de timp, executia lucrarilor este expusa unui grad sporit de risc mai ales ìn ceea ce priveste protectia si securitatea muncitorilor; ìn aceste conditii constructorul va ìntreprinde masurile organizatorice adecvate pentru preìntâmpinarea si evitarea dificultatilor ìn executia lucrarilor si accidentelor de munca;

- sapaturile vor fi marcate vizibil si amenajate cu mijloace de protectie pentru prevenirea caderii persoanelor sau mijloacelor de transport;

- ìn timpul noptii, zonele periculoase vor fi protejate cu surse luminoase de avertizare;- angajatii vor fi dotati cu echipament de protectie necesar respectarii conditiilor de securitate;- ìn organizarea de santier si la punctele de lucru se vor respecta normele sanitare de convietuire;- utilajele vor fi deplasate si utilizate ìn executie numai de catre lucratorii calificati;- punctele de depozitare ale materialelor inflamabile vor fi semnalizate cu tablite avertizoare


La executia lucrarilor ìn apropierea LEA peste 1KV, utilajele de constructii mobile ce pot ajunge ìn apropierea partilor sub tensiune vor fi astfel amplasate ìncât ìn timpul manevrelor nici o parte a acestora, a sarcinii sau a altor mijloace folosite la lucrari sa nu se apropie la distante, fata de elementele sub tensiune mai mici decât 2,5 m pentru LEA pâna la 35 KV.

Executarea lucrarilor mecanizat la distante mai mici decât cele mentionate se va face numai cu scoaterea de sub tensiune a LEA.

Executia lucrarilor de constructii din categoria celor mentionate se face numai cu supravegherea lucrarilor la fata locului de catre un delegat special al unitatii de exploatare a LEA.

La executia acestor lucrari se vor aplica normele de protectia muncii pentru instalatii electrice.Traversarea utilajelor mobile sub conductoarele LEA peste 1KV este interzisa daca ìntre

gabaritul acestora si conductoare nu ramâne o distanta de cel putin:


43


- 2,5 m pentru LEA cu tensiuni ìntre 25 – 35 KV- 4 m pentru LEA cu tensiuni ìntre 35-110 KV.

Conducatorul punctului de lucru se va informa din timp despre posibilitatea producerii unor viituri si va lua masurile necesare pentru a asigura punerea ìn afara oricarui pericol a personalului muncitor si a utilajelor cu care se executa lucrarile.

II.32. I nstructiuni privind urmarirea comportarii in exploatare a lucrarilor pe intreaga durata de existenta a acestora coroborat cu lucrarile de intretinere si reparatii

Urmarirea comportarii ìn exploatare, interventiile ìn timp si postutilizarea constructiilor sunt componente ale sistemului calitatii ìn constructii.

In conformitate cu prevederile Legii 10/95, HG 766/1997 si Indicativ P 130-1999, urmarirea comportarii ìn exploatare a constructiilor se face pe toata durata de existenta a acestora si cuprinde ansamblu de activitati privind examinarea directa sau investigarea cu mijloace de observare si masurare specifice, ìn scopul mentinerii cerintelor.

Urmarirea comportarii ìn exploatare se face ìn vederea depistarii din timp a unor degradari care conduc la diminuarea aptitudinii la exploatare.

Comportarea ìn exploatare a unei constructii reflecta durabilitatea acesteia, respectiv mentinerea ìntimp a performantelor sale.

Elaborarea instructiunilor de urmarire ìn timp a lucrarilor propuse ìn cadrul obiectivului de investitii tin cont de urmatoarele elemente:

- specificul categoriilor de lucrari propuse;- categoria de importanta a complexului de lucrari;- caracteristicile hidrologice si hidrogeologice ale amplasamentului lucrarilor propuse;- caracteristicile constructive ale lucrarilor;- particularitatile terenului de fundare;- marimea si durata solicitarilor la care sunt supuse lucrarile.Supravegherea comportarii ìn exploatare se face prin:- urmarirea curenta, pe baza de observare directa, vizuala sau mijloace simple;- urmarirea speciala, pe baza de masuratori cu aparate si dispozitive.Urmarirea curenta este o activitate sistematica de observare a starii tehnice a

constructiilor, care corelata cu activitatea de ìntretinere, are scopul de a mentine aptitudinea la exploatare a acestora.

In cadrul urmaririi curente corespunzatoare lucrarilor se efectueaza controlul de aproape sau de la distanta a lucrarilor fara modificarea programului de exploatare.

Prin observatii directe vizuale sau cu mijloace simple se vor urmari ìn principal:- functionalitatea si integritatea lucrarilor propuse;- modificarile regimului hidrologic (conditii de scurgere, aluviuni, plutitori etc.);- modificarile morfologice ìn zona amenajata (depuneri, eroziuni, alunecari, prabusiri etc.);- modificari hidrogeologice;- consecintele solicitatilor exceptionale (viituri, seisme etc.);- zonele vizibile ce prezinta deformatii si deplasari.Frecvenţa observaţiilor directe vizuale depinde de frecventa ploilor cucaracter torential. Dupa

fiecare eveniment hidrologic important sau solicitare exceptionala, personalul propriu al beneficiarului sau personalul ce va fi ìnsarcinat cu exploatarea si ìntretinerea lucrarilor cuprinse ìn cadrul acestei documentatii, va trece la analizarea comportarii (starii tehnice) a constructiilor, completând un registru jurnal evidentiind date referitoare la caracterizarea evenimentului si modul ìn care a influentat aptitudinile pentru exploatarea constructiilor.

Aspectele, fenomenele si parametrii care se supun urmaririi curente sunt:- modificarile morfologice ìn zona lucrarilor (eroziuni, depuneri, alunecari, prabusiri);- precipitatii;- vibratii;


44


- seisme;- modificari ale caracteristicilor fizico-mecanice ale elementelor constructiei si terenului de

fundare;- starea lucrarilor si terenului de fundare (fisuri, crapaturi, exfolieri, umflari, sufozii).

Factorii care contribuie la deteriorarea lucrarilor propuse ìn cadrul acestei documentatii sunt aceiasi cu cei care contribuie la declansarea si dezvoltarea proceselor de degradare si anume:

- factori naturali;- factori social-economici.

Masurile si lucrarile de ìntretinere si cele de reparatii ce se propun pentru categoriile de lucrari din cadrul obiectivului de investitii pot fi grupate astfel: - masuri si lucrari planificate;- masuri si lucrari neplanificate (accidentale – ce se impun ìn cazul inundatiilor, debitelor sau

volumelor de apa peste asigurarile de calcul etc.).Masurile si lucrarile de ìntretinere se executa ìn tot cursul anului.Lucrarile si masurile de ìntretinere si reparatii, dictate de rezultatul urmaririi continue a

comportarii ìn exploatarea lucrarilor trebuie sa ìndeplineasca urmatoarele conditii:- sa pastreze ìn stare de functionare toate lucrarile- sa pastreze sectiunile, pantele si cotele initiale date de executie conform cu proiectul.Prin interventia beneficiarului cu lucrari de reparatii imediat dupa deteriorarile aparute, se evita

degradarea ìn continuare a lucrarilor executate si ridicarea nivelului cheltuielilor de ìntretinere.Lucrarile de reparatii curente constau din lucrarile de remediere a deformatiilor, a deteriorarilor

de mica importanta.Toate instructiunile privind urmarirea comportarii ìn exploatare, precum si lucrarile de ìntretinere

si reparatii se vor regasi ìn detaliu ìn Regulamentul de exploatare comandat de beneficiar, iar organizareurmaririi directe a comportarii constructiilor revine ìn sarcina proprietarilor (beneficiarilor de teren), care o executa cu personal si mijloace proprii sau prin intermediul unei firme abilitata ìn aceasta activitate. II.33. Justificarea solutiilor tehnice adoptate

Durata mare de functionare, a adus conducta intr-o avansata stare de degradare, datorata coroziunii interioare cat si exterioare, fapt datorita caruia pe acest traseu au avut loc numeroase sparturi ce au dus la poluarea terenului.

In vederea eliminarii acestor riscuri si pentru asigurarea functionarii conductei in stare de deplina siguranta este necesara ìnlocuirea a unui tronson de conducta de 2100m, folosind teava din otel superior, preizolata cu materiale de ultima generatie si intercaland pe noul traseu anozi de zinc pentru diminuarea coroziunii interioare.

Solutiile tehnice adoptate sunt in concordanta cu cerintele solicitate de beneficiar, cu legislatia in vigoare pentru lucrari de reparatii conducte de transport hidrocarburi.

III.DEMONTAREA CONDUCTEI

Dupa saparea santului si a gropilor de pozitie se pregateste conducta pentru dezafectare.Masuri de prevenire si stingere a incendiilor.In timpul lucrarilor de demontare, cand riscurile de producere a unui incendiu sunt mai mari,

constructorul isi va amenaja un punct (pichet) psi dotat cu mijloace de interventie si de stingere a incendiilor.

Respectarea normelor de prevenire si stingere a incendiilor, precum si echiparea cu mijloace de prevenire si stingere a incendiilor pe toata perioada de executie a lucrarilor.

Inainte de executarea unor operatii cu foc deschis se face instructajul personalului care realizeaza aceste operatii având ìn vedere prevederile din Legea nr 307/2006, “Normativ pentru proiectarea , executarea , si exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor”, indicative NP 086-05 şi


45


se va respecta Ordinul N.E.F./N.M.F.E.S. nr. 1636/392 din 25.04.2007, pentru aprobarea privind aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind prevenirea exploziilor pentru proiectarea, montarea, punerea în funcţiune, utilizarea, repararea şi întreţinerea instalaţiilor tehnice care funcţionează în atmosfere potenţial explozive".

Respectarea normelor de prevenire si stingere a incendiilor, precum si echiparea cu mijloace de prevenire si stingere a incendiilor pe toata perioada de executare a lucrarilor.

Inainte de executarea unor operatii cu foc deschis se face instructajul personalului care realizeaza aeste operatii având ìn vedere prevederile normativului C 300 «Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata de executie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora».

Dintre masurile ce trebuiesc luate pentru asigurarea conditiilor optime de munca amintim :- natura si specificul lucrarilor cuprinse ìn aceasta documentatie impune constructorului multa

initiativa, dotare tehnica corespunzatoare, prevedere, o supraveghere atenta la aplicarea tehnologiilor de executie prevazute ìn proiect si alegerea timpului optim de lucru;

- constructorul va ìntreprinde masuri organizatorice adecvate pentru preìntâmpinarea si evitarea dificultatilor ìn executia lucrarilor si pentru preìntâmpinarea accidentelor de munca;

- sapaturile si malurile santurilor vor fi marcate vizibil si amenajate cu mijloace de protectie pentru prevenirea caderii persoanelor sau mijloacelor de transport, ridicat si utilajelor;

- ìn timpul noptii zonele periculoase vor fi protejate cu surse luminoase de avertizare; - angajatii vor fi dotati cu echipament de protectie necesar respectarii conditiilor de securitate;- ìn organizarea de santier si la punctele de lucru se vor respecta normele sanitare de convietuire;- utilajele, mijloacele de ridicare si transport vor fi utilizate numai de personal calificat;- punctele de depozitare ale materialelor inflamabile vor fi semnalizate cu tablite avertizoare


Conducatorul punctului de lucru se va informa din timp despre masurile necesare pentru a asigura punerea ìn afara oricarui pericol a personalului muncitor si a utilajelor cu care se executa lucrarile.

La efectuarea operatiunilor de decuplare si demontare a conductei vechi, se va ìntocmi un program de lucru ìntre beneficiarul conductei si constructor. Se vor avea ìn vedere urmatoarele:

- se pompeaza titeiul de pe acest tronson cu ajutorul a doua pistoane in care se intercaleaza apa, astfel ca distanta dintre pistoane sa fie mai mare ca distanta dintre doua ventile de sectionare ce vor fi actionate pentru izolarea zonei;

- se pompeaza pistoanele astfel incat intre ventilele de sectionare sa rămână numai apa, iar pistoanele sa ramana in afara zonei cuprinsa intre ventile;

- se perforeaza conducta ìn punctul cel mai de jos de pe traseu (dupa ce in prealabil a fost executata groapa de pozitie izolata cu folii sau in groapa fiind montata o haba, fiind pregatita pentru interventie o vidanja pentru scoaterea apei ce mai poate contine titei si mijloace de transport etanse) si se verifica daca pe tronson a mai ramas titei, in acest caz acesta se evacueaza ìn butoaie sau cisterne etanse si se transporta la cea mai apropiata statie CONPET unde este reintrodus in fluxul tehnologic;

- se astupa capetele conductei in care se face cuplarea cu dopuri care sa etanseze conducta;- se cupleaza conducta noua in conducta existenta;- se izoleaza imbinarile de la cuplare; - se pune in functiune conducta, reluand pomparea- se intervine la tronsonul de conducta vechi, decuplat, in vederea demontarii; - se curata tronsonul supus dezafectarii cu piston pentru evacuarea in totalitate a titeiului, apei si

a parafinei depuse pe conducta, folosind un piston etans pentru o buna curatire, ce va fi impins cu aer; la celalalt capat al conductei se monteaza o haba pentru colectarea reziduurilor, ce vor fi incarcate in butoaie sau cisterne si transportate la parcul de rezervoare cel mai apropiat;

- se va taia conducta cu cutitul cu role in tronsoane avand lungimea astfel incat sa poata fi transportate cu masinile din dotarea constructorului, fara a depasi insa lungimea maxima admisa la circulatia pe drumurile publice;


46


- la capetele tronsoanelor taiate si ale conductei existente se vor introduce dopuri sau baloane de cauciuc pentru a ìmpiedica orice eventuala scurgere de produs;

- se incarca tronsoanele de conducta taiata in mijlocul de transport si se transporta in depozit intermediar la cea mai apropiata statie a beneficiarului sau direct la depozitul de la Inoteşti;

- se astupa santul;- se reface terenul la categoria de folosinta initiala;- se face receptia lucrarilor.Cuplarea conductelor se va face prin sudura, dupa ce ìn prealabil capetele conductei existente au

fost pregatite corespunzator (curatate, sanfrenate etc.).

Astuparea şanţuluiAstuparea şanţului se va executa manual şi mecanizat. Astuparea se va face cu întreaga cantitate

de pãmânt de la sãpãturã; este obligatorie refacerea stratului vegetal şi aducerea terenului la condiţiile iniţiale de fertilitate.

Operatiunile de astupare nu vor incepe decat dupa verificarea cu atentie a santului, astfel incat sa nu fie urme de material poluator.

Umplerea şanţului în anotimpul friguros se va face cu pãmânt neîngheţat deoarece tasarea pãmântului îngheţat este mult mai accentuatã decât cea a pãmântului neîngheţat

Umplerea santului cu materialul rezultat din sapatura se va efectua pe zone de 20-30 m, avansând într-o singura directie (se poate trece de 30 m când temperatura mediului variaza în 8 ore cu mai mult de 5°C).

Transportul tevii vechiDemontarea conductei vechi cu recuperarea materialului tubular si transportul acestuia la

Depozitul CONPET de Inotesti, judetul Prahova. Demontarea tevii vechi se va face in concordanta cu respectarea legislatiei de protectia mediului. Inainte de demontare conductele vor fi golite de produs, vor fi pistonate si spalate. Inainte de inceperea operatiunilor de manipulare si transport capetele vor fi astupate cu dopuri rezistente, pentru a inlatura orice posibilitate de scurgere de produs petrolier ramas pe peretii conductelor.

IV. INSTRUCŢIUNI DE URMĂRIREA COMPORTĂRII ÎN TIMP, INCLUSIV

SUPRAVEGHEREA CURENTĂ A CONSTRUCŢIILOR. IV. 1. Generalităţi

- Prezentele instrucţiuni s-au elaborat având la bază indicaţiile din legea nr. 10 / 1995 privind asigurarea durabilităţii siguranţei în exploatare, funcţionalităţii şi calitatea construcţiilor; Normativ indicativ P130-99„ Normativ privind comportarea in timp a constructiilor”.

- Supravegherea curentă a stării tehnice are caracter permanent, durata ei coincide cu durata de serviciu efectivă a obiectelor de construcţie urmărite.

IV.2. Organizarea şi conţinutul activităţii de urmărire - Supravegherea curentă a stării tehnice se execută vizual, prin observare directă şi cu ajutorul

unor mijloace de măsurare simple, de uz curent.- Organizarea supravegherii curente a stării tehnice a obiectelor de construcţii din dotare este

sarcina beneficiarului de dotaţie sau a unităţii de exploatare, sau responsabilul cu urmărirea, numit în acest scop şi o face în situaţia:

- verificări periodice – obligatoriu la interval de 3 luni, în scopul depistării unor aspecte noi apărute în timpul exploatării construcţiilor;

- verificări operative – după producerea unor evenimente care pot afecta construcţia, de exemplu: seism, inundaţii, alunecări de teren, explozii, incendiu, furtuni puternice, loviri accidentale, expunere accidentală la acţiunea agenţilor corozivi, aglomerări de zăpadă, depuneri de chiciură etc. la primirea unor sesizări a responsabilului de obiect.


47


IV.3. Procedee de investigare, urmărire şi măsuriÎn cadrul proiectului, urmărirea şi supravegherea construcţiilor se va efectua conform

Instrucţiunilor tehnice şi a Fişelor de verificare pe părţi date de normativul departamental Indicativ 100/1619 RU şi anume: I – 1; I - 9; I - 12;

In cadrul proiectului de faţă, urmărirea şi supravegherea onstrucţiilor se va efectua conf. „Instrucţiunilor tehnice” şi a fişelor de verificare pe părţi şi elemente de construcţii date în „Norme tehnice pentru întocmirea instrucţiunilor privind urmărirea curentă a comportării construcţiilor de drumuri, poduri, supratraversări şi lucrări de consolidare al terasamentelor”. Se va urmări comportarea în timp a următoarelor părţi de construcţii:

- comportarea sub sarcinile dinamice.- apariţia de tasări.- stabilitatea taluzelor.- viabilitatea şanţurilor.

IV.4. V alorificarea rezultatelor urmăririi comportării în timp a construcţiilor - Rezultatele investigărilor, observaţiilor, verificărilor şi măsurările obţinute în activitatea de

urmărire a comportării în timp a unei construcţii vor fi consemnate într-un PV de consemnare, la care se vor anexa şi relevee cu porţiuni şi mărimea fisurilor în elemente, planul cu localizarea acestora, dimensiuni de alunecări sau tasări, deplasări faţă de axele iniţiale, etc.

Acest material se va inainta conducerii unităţii care va dispune următoarele:a) Luarea măsurilor de întreţinere şi reparaţii legale, sprijinirea elementelor deteriorate

sau alte intervenţii în vederea evitării accidentelor de orice fel.b) Transmiterea către elaboratorul proiectului, a PV de constatare şi a listei măsurilor de

la pct. „a”, solicitând în baza unei comenzi expertizarea situaţiei nou create, şi stabilirea măsurilor de luat în continuare.

c) Efectuarea lucrărilor noi, indicate de proiectant şi recepţionarea lor.Materialele de la pct. „a,b,c”, se vor anexa la „Cartea tehnică a construcţiei” în jurnalul

evenimentelor dat în normativ indicativ C167-88.Beneficiarul de dotaţie are obligaţia să intocmească anual situaţia asupra comportării

construcţiilor respective, potrivit modelului din anexa nr. 3 dat în normativ indicativ P130-1999.

- Prezentele instrucţiuni scrise ale proiectantu;ui se vor ataşa la „Cartea tehnică a construcţiei”, prin grija beneficiarului de dotaţie sau a unităţii de exploatare a construcţiei.

V. CARTEA TEHNICACartea Tehnică a Construcţiei este colecţia de documentaţii tehnice care cuprinde actele de

evidenţă a activităţii depuse în vederea realizării obiectivului de construcţie şi a verificărilor şi măsurilor luate în perioada de proiectare, de execuţie şi în cursul exploatarii construcţiilor.

Scopul întocmirii Cărţii Tehnice a construcţiilor este de a pune la dispoziţie elementele necesare pentru:

-cunoaşterea principalelor caracteristici de calitate; -normala exploatare şi întreţinere a construcţiei; -stabilirea cauzelor eventualelor deficienţe intervenite în comportare; -stabilirea şi executarea de reparaţii,consolidări şi modificări în condiţiile legii; -culegerea de date şi informaţii necesare îmbunătăţirii prescripţiilor tehnice şi cercetării tehnice în construcţii. Cartea Tehnică a Construcţiei se întocmeşte pentru toate obiectivele de construcţii definitive,

indiferent de natura fondurilor din care sunt realizate sau natura proprietăţii asupra lor.- v. broşura C.O.C.C. – S.A. Bucureşti din 1997.

Cuprinsul Cărţii Tehnice a Construcţiei.Cartea Tehnică a construcţiei este alcătuită din documentaţia tehnică de bază şi un centralizator.


48


Documentaţia tehnică de bază a Cărţii Tehnice a construcţiei se organizează în următoarele capitole:

CAPITOLUL A. Documentaţia tehnică privind proiectarea construcţiei.CAPITOLUL B. Documentaţia tehnică privind executarea construcţiei.CAPITOLUL C. Documentaţia tehnică privind recepţia construcţiei.CAPITOLUL D. Documentaţia tehnică privind exploatarea construcţiei şi urmărirea ei în timp.Capitolele sunt detaliate în C 167. cap.2, iar modul de întocmire, folosire şi păstrare a Cărţii

Tehnice conform capitolului 3 şi anexe, precum şi GHIDULUI de întocmire a CT – elaborat de C.O.C.C.-S.A. Bucureşti.

VI. CONTROL DE AUTORProiectantul are dreptul conform legii de a controla calitatea executiei lucrarilor ìn tot timpul

operatiilor de constructii-montaj. Va raspunde la toate solicitarile beneficiarului si constructorului stipulate ìn « Program privind controlul de calitate pe faze de executie a lucrarilor », parte integranta din aceasta documentatie.

Intocmit, Ing.Costea Paul Verificat, Ing.Bobeica Ion


49

Date post:	01-Nov-2014
Category:	Documents
Upload:	lungescu-gentiana
View:	158 times
Download:	1 times

Proiect Teh.botorani

Documents