Proiect La Sisteme de Pozitionare Globala

8/12/2019 Proiect La Sisteme de Pozitionare Globala

1/20

SISTEME DE POZITIONARE GLOBALA

Proiect la Sisteme de

Pozitionare GlobalaDetaliu central: Cercul Militar National

Andra Geangu

Master SIG, anul I, grupa 412


2/20

Proiect la Sisteme de Pozitionare Globala

Dupa cercetari sistematice si munca asidua , proiectul pentru Sisteme de Pozitionare

Globala a prins contur. Primul pas in conceperea acestuia a fost culegerea coordonatelor de pe

teren, proces savarsit cu ajutorul receptorului GPS Garmin, cu care am masurat 6 puncte din

jurul Cercului Militar National, detaliul central al temei mele. Aplicatiile si linkurile folosite

in continuare au fost:

Google Earth de unde am salvat imaginea cu acelasi detaliu central si unde ammarcat punctele masurate pe teren; pentru a arata cu exactitate punctele masurate, am

folosit extensia Street Viewsi functiaPrint Screen, iar cu ajutorul aplicatiei Paint am

marcat fiecare punct in parte, pe fiecare dintre imagini;

Scara grafica pentru imaginilegeoreferentiate se afla in stanga;

www.bing.ro folosit pentru a reda oimagine de ansamblu, privita din unghiul

bird-eye view, unde am marcat toate punctele de georeferentiere; la nivelul solului,

eficienta era scazuta avand in vedere opacitatea cladirilor iar imaginile din GoogleEarth iau ceva din apropierea dintre om si loc. Asa ca a fost aleasa viziunea Bird-Eye

drept cea mai potrivita pentru a personaliza imaginea initiala si pentru a face

observabile reperele;

www.norc.ro am extras imaginile (de obicei din unghi diferit fata de cele preluatedin Google Earth), fie ca supliment pentru a identifica punctul cat mai corect, fie ca

substitut, acolo unde extensia Street View nu isi putea indeplini functia (de exemplu,

pentru Strada Constantin Mille); Qgisaplicatia a fost folosita pentru a georefentia imaginea din Google Earth, odata

cu coordonatele masurate in Google Earth, odata cu coordonatele masurate pe teren;

georeferentierea a fost facuta cu ajutorul plugin-ului ortorectificator;

Ulterior, am folosit site-urile http://www.nps.gov/gis/gps/glossary.htm si

http://www.gmat.unsw.edu.au/snap/gps/glossary_a-c.htmpentru a alege 5 termeni care

sa inceapa cu A (initiala prenumelui) si 5 termeni care sa inceapa cu G (initiala

numelui) din sfera terminologica a GPS-ului. Mai mult de atat, am vizitat apoi site-ul :

http://scign.jpl.nasa.gov/learn/gps1.htm,de unde am tradus primele 2 sectiuni despre
http://www.bing.ro/http://www.norc.ro/http://www.nps.gov/gis/gps/glossary.htmhttp://www.nps.gov/gis/gps/glossary.htmhttp://www.gmat.unsw.edu.au/snap/gps/glossary_a-c.htmhttp://www.gmat.unsw.edu.au/snap/gps/glossary_a-c.htmhttp://scign.jpl.nasa.gov/learn/gps1.htmhttp://scign.jpl.nasa.gov/learn/gps1.htmhttp://scign.jpl.nasa.gov/learn/gps1.htmhttp://www.gmat.unsw.edu.au/snap/gps/glossary_a-c.htmhttp://www.nps.gov/gis/gps/glossary.htmhttp://www.norc.ro/http://www.bing.ro/


3/20

GPS, din limba engleza (rusa nu o inteleg - doar stiu sa citesc - si in chinezi nu am

incredere).

In incheierea proiectului, urmeaza sa imi achit ultima datorie si anume, o

pagin cuconcluziile din compararea celor trei sisteme GPS cunoscute i alte piese ce

se considernecesare.


4/20

1. MASURARE COORDONATE.GEOREFERENTIERE. DESCRIEREA PUNCTELOR.Imagine preluata din Google Earth, detaliul central Cercul Militar National

Punctul 001 - Intersectie Bulevard Regina Elisabeta cu Calea Victoriei;

Sursa: Google Earth;

011


5/20

Punctul 001, cu denumirea Intersectia Bulevardului Regina Elisabeta cu Calea

Victoriei, se afla in prelungirea trotoarului de pe partea cu Cercul Militar National, dincolo de

pista pentru biciclete. Punctul a fost ales in extremitatea trotoarului, in punctul cel mai

apropiat de strada, pentru a putea fi considerat un reper usor de recunoscut. In plus, indreptul sau se afla o placuta cu mesajul Cu exceptia aprovizionari intre orele 22-6 si o

pancarta cu reclame. Punctul este usor accesibil, se afla inainte de prima trecere de pietoni

dinspre Bulevardul Regina Elisabeta spre BRD-ul de la Universitate, peste Calea Victoriei.

Punctul este usor de recunoscut atat in imaginea de deasupra, preluata de pe Google Earth,

cu privire dinspre nord, cat si in cea de dedesubt, preluata de pe norc.ro, cu privire dinspre

sud-est. Punctul a fost notat cu 011, fiind primul punct caruia i-am aflat coordonatele pe

teren.

Sursa: norc.ro

011


6/20

Punctul 002 - Intersectie Bulevardul Regina Elisabeta cu Calea Victoriei 2 inspre BRD

Sursa: Google Earth

Sursa: norc.ro

012

012


7/20

Punctul 012, cu denumirea Intersectia Bulevardului Regina Elisabeta cu Calea

Victoriei 2, este ales in vecinatatea punctul 011, intrucat acuratetea GPS-ului in imprejurimile

acestor 2 puncte a fost mai aproximativ de 16m, deci mica. Punctul este dincolo de prima

trecere de pietoni, de unde exista treceri de pietoni atat inspre Hotel Bulevard cat si inspre

BRD Universitate. Punctul este ales inspre extremitatea dinspre Cercul Militar National. Inimaginile de mai sus, se poate observa localizarea punctului, atat privind dinspre vest-sud-

vest, in prima imagine, ce are ca sursa Google Earth, cat si privind dinspre est, in cea de-a

doua imagine, ce are ca sursa norc.ro. In ceea ce priveste accesibilitatea, cu bunavointa

soferilor, se poate ajunge aici de pe Bulevardul Regina Elisabeta, traversandu-se strada

dinspre Cercul Militar inspre BRD Universitate. Punctul este usor de recunoscut, luandu-se ca

reper extremitatea trotoarului , la aproximativ 4m de gura de canal din mijlocul triunghiului

pavat.

Punctul 013 - Intersectia dintre Calea Victoriei si Strada Constantin Mille

Sursa: Google Earth

013


8/20

Sursa: norc.ro

Punctul 013, denumit si Intersectia dintre Calea Victoriei si Strada Constantin Mille

este cel de-al treilea reper caruia i-am cules coordonatele cu GPS-ul pe teren. Punctul este

ales in extremitatea trotoarului care inconjoara Cercul Militar National, langa strada

Constantin Mille, vizavi aflandu-se Hotel Capitol. In dreptul sau se afla un stalp de iluminat,

pe care a fost montat un cos de gunoi, fiind astfel usor de recunoscut. In prima imagine, ce

are ca sursa Google Earth, punctul, notat cu 013, se poate observa dinspre nord-est, iar in

cea de-a doua imagine, preluata de pe norc.ro, observatia se face dinspre nord. Ca

accesibilitate, se poate ajunge usor atat dinspre Bulevardul Regina Elisabeta, inconjurand

Cercul Militar National inspre nord, cat si dinspre Strada Constantin Mille, la intersectia cu

Calea Victoriei.

013


9/20

Punctul 014 - Strada Constantin Mille, partea carosabila din dreptul granitei cladirii ce

urmeaza Cercului Militar si cladirea dezafectata din continuarea acesteia.

Sursa: norc.ro

Punctul 014 a fost ales pe Strada Constantin Mille, pentru a putea inconjura Cercul

Militar. Punctul nu a fost ales chiar langa cladirea Cercului Militar National, intrucat

acuratetea era mai mare dupa urmatoarea cladire, aceasta fiind mai scunda. Punctul se afla

pe partea carosabila, fiind la granita dintre cladirea imediat urmatoare Cercului Militar si

cladirea dezafectata din continuarea acesteia. Google Earth nu are o varianta Street View

pentru intreaga strada Constantin Mille, deci nu am putut prelua decat imaginea de pe

norc.ro, unde am ales o vedere dinspre est. Punctul este usor accesibil, fiind situat intre

cladirile de pe dreapta strazii Constantin Mille si cele din stanga. Se ajunge dinspre Calea

Victoriei inspre Strada Ion Brezoianu, inainte cu aproximativ 15m de intersectia cu StradaOtetelesanu Ion.

014


10/20

Punctul 015 - Intersectia Bulevardului Regina Elisabeta cu Strada Alexandru Beldiman

Sursa: Google Earth

Sursa: norc.ro

Punctul 015 este situat la Intersectia dintre Bulevardul Regina Elisabeta si StradaAlexandru Beldiman, pe marginea trotoarului care duce spre Hotel Bulevard. Vizavi de acest

015

015


11/20

punct, inspre vest, se afla KFC Universitate. Punctul este usor accesibil de pe Bulevardul

Regina Elisabeta si dinspre Strada Alexandru Beldiman. Fata de Cercul Militar National,

punctul se afla peste partea carosabila a Bulevardului Regina Elisabeta, aproximativ in

dreptul intrarii in Muzeul National al Cercului Militar.

In imaginile de mai sus, se poate observa o viziune dinspre nord a punctului 015, atat

in cea preluata de pe Google Earth cat si in cea preluata de pe norc.ro, punctul cardinal nord

fiind cel mai potrivit pentru a putea repera usor punctul de control.

Punctul 016 Centrul partii carosabile a Bulevardului Regina Elisabeta, capatul cladirii

Cercului Militar National;

Sursa: Google Earth

Punctul 016, situat in centrul partii carosabile a Bulevardului Regina Elisabeta, este

cel de-al saselea punct de georeferentiere ales si se afla in dreptul limitei dintre cladirea

Cercului Militar National si cladirea imediat urmatoare ce adapostea Cinema Bucuresti. Ca

reper, putem duce o perpendiculara dinspre cabina telefonica existenta pe trotoarul de

langa Cercul Militar National inspre centrul parti carosabile. Accesibilitatea este medie,

traficul fiind intens, deci este neaparata nevoie de bunavointa soferilor. In prima imagine,

preluata de pe Google Earth, putem repera punctul privind dinspre est, iar in cea de-a doua,

preluata de pe norc.ro, privim punctul de georeferntiere dinspre vest.

016


12/20

Sursa: norc.ro

Coordonatele punctelor de georeferentiere

Nr.crt.

Latitudine Google

Earth

Latitudine

GPS

Longitudine Google

Earth

Longitudine

GPS Altitudine

011 4402605.19 N 44

02605.6 26

00552.96 E 26

00552.4 78

012 4402605.20 N 44

02605.4 26

00553.66 E 26

00553.1 79

013 4402606.97 N 44

02607.3 26

00552.57 E 26

00551.9 79

014 4402607.34 N 44

02607.2 26

00546.59 E 26

00547.2 75

015 4402604.83 N 44

02605.6 26

00550.78 E 26

00551.9 77

016 4402604.97 N 44

02604.8 26

00548.34 E 26

00550.6 76

016


13/20

Imaginea georeferentiata cu coordonatele masurate in Google Earth

Imaginea georeferentiata cu coordonate masurate pe teren


14/20

Cercul Militar Nationalpunctele marcate si inscriptionate Bird Eye View Sursa:www.bing.com

2.10 notiuni legate de GPS care incep cu litera A

1. Accuracy = acuratete= Gradul de conformitate dintre pozitia masurata/aproximata,timp si/sau velocitatea aparatului de GPS si timpul real, pozitia si/sau velocitatea

comparata cu un standard constant. Acuratetea sistemelor de navigare prin unde

radio este de obicei prezentata ca o masura statistica de eroare de sistem si este

caracterizata prin:

- Predictabilitateacuratetea unei solutii a pozitiei sistemului de navigare prin undefata de solutia din diagrama.

- Repetabilitateacuratetea cu care un utilizator se poate intoarce intr-o pozitie alecarei coordonate au fost masurate la o data anterioara cu acelasi sistem de navigare

- Relativitate acuratetea cu care un utilizator poate masura o pozitie fata decoordonatele aflate cu acelasi sistem de navigare, in acelasi timp, dar de catre altutilizator;

2. Analog = analog= Un tip de transmisie caracterizat prin forme de valuri variabile carereprezinta informatia, in contrast cu termenul digital. Un ceas standard cu ace care se

misca este un dispozitiv analogic, in timp ce un ceas cu afisaj in care numerele se

schimba este un dispozitiv digital. Vocea umana si sunetele percepute de om sunt

analogice. Calculatoarele moderne sunt invarabil digitale, dar cand comunica prin linii

telefonice, semnalele lor trebuie convertite in semnale analogice printr-un modem.

Semnalul analogic este convertitt inapoi intro forma digitala inainte de a fi livrat spre

o alta destinatie computerizata.

3.

Availabilty = disponibilitate = Procentul de timp in care serviciile unui sistem denavigare poate fi folosit intr-o arie de acoperire particulare. Disponibilitatea
http://www.bing.com/http://www.bing.com/


15/20

semnalului este procentul de timp in care semnalele navigationale transmise din

surse externe sunt disponibile. Disponibilitatea este atat o functie a caracteristicilor

fizice ale mediului operational cat si a potentialului tehnic al facilitatilor de

transmisie.

Sursa:http://www.nps.gov/gis/gps/glossary.htm

4. Antenna = antena= partea receptorului GPS care primite (uneori amplifica) semnalulprimit de banda L. Antenele sunt in toate formele si marimile, dar majoritatea celor

din zilele noastre folosesc ca elemente microbenzi sau patch -uri. Antenele

geodezice, pe de alta parte, pot folosi un inel de sufocare pentru a atenua

semnalele multipath.

5. Antenna Splitter = Splitter pentru antena = un dispozitiv care poate fi utilizat pentrua imparti semnalul unei antene in doua, astfel incat sa poata alimenta doua

receptoare GPS. O astfel de configurare formeaza baza unui test de linie de referinta

zero.

Sursa:http://www.gmat.unsw.edu.au/snap/gps/glossary_a-c.htm

care incep cu litera G1. Geodesy = geodezie = stiinta care se ocupa cu determinarea formei si marimii

Pamantului (geoidului) prin masuratori directe;

2. Geodetic datum = datum geodezic= un model matematic creat pentru a se potrivicat mai bine unei parti sau geoidului in totalitate. Este definit de elipsoid si relatia

dintre elipsoid si un punct de pe suprafata topografica stabilit ca origine a datumului.

3. Geoid = geoid= suprafata particular echipotentiala care coincide cu nivelul de baza almarii si care poate fi imaginata in a se extinde peste continente. Aceasta suprafata

este perpendiculara pe forta gravitationala in orice punct.

4. Geoid height = inaltimea geoidului= inaltimea deasupra caruia geoidul este numitadeseori elevatia asupra nivelului marii.

5. Global Positioning System (GPS) = Sistem de pozitionare globala= un sistem folositpentru a oferi locatia precisa, bazat pe transmiterea datelor de la o constelatie de 23

de sateliti. Cuprinde 3 segmente: segmentul de control, segmentul de spatiu si

segmentul utilizatorilor.

SURSA:http://scign.jpl.nasa.gov/learn/gps1.htm

3.Traducere text GPSCe este Sistemul de Pozitionare Globala?

Sistemul de Pozitionare Globala este o unealta de navigare si pozitionare-precisa.

Dezvoltat de Departamentul Apararii in 1973, GPS-ul a fost initial creat pentru a asista

soldatii si vehiculele militare, avioanele si vapoarele in determinarea cu acuratete a locatiei lor

pe glob. Astazi, utilitatea Gps-ului s-a extins pentru a include atat lumea comerciala cat si pecea stiintifica.
http://www.nps.gov/gis/gps/glossary.htmhttp://www.nps.gov/gis/gps/glossary.htmhttp://www.gmat.unsw.edu.au/snap/gps/glossary_a-c.htmhttp://www.gmat.unsw.edu.au/snap/gps/glossary_a-c.htmhttp://scign.jpl.nasa.gov/learn/gps1.htmhttp://scign.jpl.nasa.gov/learn/gps1.htmhttp://scign.jpl.nasa.gov/learn/gps1.htmhttp://www.gmat.unsw.edu.au/snap/gps/glossary_a-c.htmhttp://www.nps.gov/gis/gps/glossary.htm


16/20

Din punct de vedere comercial, GPS-ul este utilizat ca o unealta de navigare si

pozitionare pentru avioane, barci, masini si pentru majoritatea activitatilor recreationale din

aer liber precum mersul in drumetie, pescuitul si kayaking-ul. In comunitatea stiintifica, GPS-

ul joaca un rol important in stiintele care se ocupa cu studiul pamantului. Meteorologii il

folosesc pentru prognozele asupra vremii si pentru studiile asupra climatului global; geologii

il pot folosi ca pe o metoda de mare acuratete in masuratori topografice si in studiul

cutremurelor de pamant pentru a masura miscarile tectonice din timpul si dintre cutremurele

de pamant.

Cum lucreaza GPS-ul?

Trei parti distincte formeaza Sistemul de Pozitionare Globala. Primul segment al

sistemului este format din 24 de sateliti, care orbiteaza cu 20000 km deasupra pamantului in

orbite circulare cu durate de 12 ore. Aceasta inseamna ca fiecarui satelit ii sunt necesare 12

ore pentru a face un cerc complet in jurul Pamantului. Pentru a asigura detectia satelitilor din

orice punct al suprafetei terestre, satelitii sunt impartiti in 4 grupuri a cate 6. Fiecare grup este

desemnat sa urmeze o cale diferita. Acest aranjament

creeaza 6 planuri orbitale care inconjoara in intregime

Pamantul.

Acesti sateliti trimit semnale radio Pamantului,

semnale ce contin informatie despre satelitul respectiv.

Folosind receptori GPS la sol, aceste semnale pot fi

detectate si folosite pentru a determina pozitia

receptorilor (latitudine, longitudine, altitudine).

Semnalele radio sunt trimise pe doua benzi L de

frecvente diferite. Benzile L se refera la o gama de frecvente cuprinse intre 390 si 1550 MHz.

In cadrul fiecarui semnal este trimisa o secventa codata. Comparand secventa primita cu cea

originala, oamenii de stiinta pot determina in cat timp semnalul ajunge de la satelit la Pamant.

Intarzierea semnalului este utila in a afla informatii despre Ionosfera si Troposfera, doua

dintre straturile atmosferei care inconjoara suprafata terestra. Un al treilea semnal este, de

asemenea, trimis de la satelit catre receptori. Acest semnal contine informatii despre starea de

functionate si pozitia satelitului.


17/20

A doua parte a Sistemului de Pozitionare Globala este statia de la sol, compusa dintr-

un receptor si o antena, plus unele de comunicare pentru a transmite date la centrul de date.

Antena omni-directionala spre fiecare sit, ce actioneaza aproximativ ca o antena de radio

pentru masini, preia semnalele satelitare si le transmite receptorului sit-ului sub forma de

impulsuri electrice. Receptorul separa semnalele in canale diferite create pentru anumiti

sateliti si pentru frecvente corespunzatoare unui anumit timp. Odata ce semnalele au fost

izolate, receptorul poate sa le decodeze si sa le divida in frecvente individuale. Cu aceste

informatii, receptorul produce o pozitie generela (latitudine, longitudine si altitudine) pentru

antena. Mai apoi, datele colectate de receptor pot fi din nou procesate de catre oamenii de

stiinta pentru a determina diferite chestiuni, incluzand un alt set de coordonate ale pozitiei,pentru aceeasi antena, insa, de aceasta data, cu o acuratete milimetrica.

Cea de-a treia parte a sistemului este centrul de date. Rolul centrului de date are doua

directii. El monitorizeaza si controleaza statiile GPS si foloseste sisteme computerizate

automate pentru a recalcula si analiza datele primite de receptorii din statiile respective. Odata

procesate, datele, impreuna cu datele originale, neprelucrate sunt disponibile oamenilor de

stiinta din toata lumea pentru a le folosi intr-o gama larga de aplicatii. De cand sit-urile

globale GPS sunt construite si monitorizate de diferite institutii din toata lumea, exista mai

multe astfel de centre de date.

4.Concluzii din compararea celor 3 sisteme GPSSistemele de pozitionare globala au un mare impact asupra Sistemelor Informationale

Geografice, deoarece asigura acuratetea pozitionarii si functionalitatea navigarii in


18/20

transporturi, resurse naturale, urgente, planificare urbana etc. Sistemele GPS GLONASS (ce

apartine Federatiei Ruse) si NAVSTAR (ce apartine Statelor Unite ale Americii) au asigurat

servicii GPS intregii lumi pentru aproximativ doua decenii. Un al treilea sistem GPS este

propus de consortiul european, sistemul GPS Galielor. Fiecare dintre aceste sisteme se

preteaza utilizarii in SIG.

Atat sistemul satelitar GLONASS cat si NAVSTAR si-au inceput functionarea in anii

1980. Ambele au fost create pentru a raspunde acelorasi cerinte, pentru a permite navigarea si

pozitionarea precisa. Fiecare dintre aceste sisteme necesita cel putin 24 de sateliti pentru a

opera. Sistemul NAVSTAR opereaza in 6 planuri orbitale in timp ce GLONASS opereaza in

3 planuri orbitale. Deoarece sistemele respective erau inovatoare la acea vreme, acoperirea la

nivelul suprafetei terestre era redusa initial. Sistemele nu au fost declarate operationale

complet pana in 1995, desi numerosi utilizatori le foloseau regulat si pana atunci. Durata de

incorporare a aplicatiilor GPS in SIG a fost de asemenea apreciabila.

Odata cu caderea Zidului Berlinului in noiembrie 1989, GPS vine cu o noua perspectiva.

Brusc, apar conceptele de receptoare GPS duale, care sa foloseasca atat satelitii GLONASS

cat si pe cei NAVSTAR. Aceasta presupunea existenta a aproximativ 50 de sateliti disponibili

utilizatorilor de GPS. GNSS va avea o acoperire mai mare si va permite integritatea datelor,

putand verifica diferentele dintre sistemele satelitare. Insa acest nou concept necesita receptori

GPS speciali. Sistemul GLONASS a inceput sa se deterioreze din cauza lipsei fondurilor, dar

au fost facute numeroase eforturi pentru a finanta si proteja sistemul de deteriorari ulterioare.

Sistemul GPS GALILEO a fost propus din ratiuni tehnice, economice si de suveranitate.

Practic, sistemul GALILEO este creat pentru a integra atat NAVSTAR cat si GLONASS intr-

o solutie GNSS reala, sau pentru a opera independent. Constelatia GALILEO va avea 30 de

sateliti. In total, aceasta ar insemna 80 de sateliti potential disponibili pentru a fi recepati de

un receptor GNSS. In al doiela rand, din cauza inclinarii axei satelitilor fata de ecuator, va

exista o acoperire mai mare a ariilor din Europa de Nord, fapt ce in momentul de fata nu

satisface cerintele.

De asemenea, o alta mare putere, China, construieste un sistem satelitar global numit

COMPASS sau Beidou-2.

Comparatie:

Sistemul NAVSTAR si sistemul GLONASS au fiecare cate 24 de sateliti, intimp ce sistemul GALILEO are 30 de sateliti; GALILEO are nevoie de mai


19/20

multi sateliti deoarece orbitele acestora vor fi situate deasupra celor deja

existente;

Sistemul NAVSTAR are 6 planuri orbitale, in timp ce GLONASS siGALILEO au cate 3;

Axa semi-majora a sistemului NAVSTAR are 26600 km, cea a sistemuluiGLONASS are 25440 km, iar cea a sistemului GALILEO are 29600 km.

Perioada orbitala de revolutie este de 11:58 h la NAVSTAR, de 11:15 h laGLONASS si de 14:07 h la GALILEO;

Inclinarea axei la NAVSTAR este de 550, la GLONASS de 640, iar laGALILEO de 560;

Masa satelitilor este de 1100 kg la NAVSTAR, de 1400 kg la GLONASS si de700 kg la GALILEO;

Suprafata panourilor solare este de 14m2la NAVSTAR, de 23 m2la GLONASS side 13 m

2la GALILEO.


20/20

Bibliografie

1.

http://www.nps.gov/gis/gps/glossary.htm sihttp://www.gmat.unsw.edu.au/snap/gps/glossary_a-c.htm

2. www.bing.com3. www.norc.ro4. http://www.gmat.unsw.edu.au/snap/gps/glossary_a-c.htm5. http://scign.jpl.nasa.gov/learn/gps1.htm
http://www.nps.gov/gis/gps/glossary.htmhttp://www.gmat.unsw.edu.au/snap/gps/glossary_a-c.htmhttp://www.gmat.unsw.edu.au/snap/gps/glossary_a-c.htmhttp://www.bing.com/http://www.bing.com/http://www.norc.ro/http://www.norc.ro/http://www.gmat.unsw.edu.au/snap/gps/glossary_a-c.htmhttp://www.gmat.unsw.edu.au/snap/gps/glossary_a-c.htmhttp://scign.jpl.nasa.gov/learn/gps1.htmhttp://scign.jpl.nasa.gov/learn/gps1.htmhttp://scign.jpl.nasa.gov/learn/gps1.htmhttp://www.gmat.unsw.edu.au/snap/gps/glossary_a-c.htmhttp://www.norc.ro/http://www.bing.com/http://www.gmat.unsw.edu.au/snap/gps/glossary_a-c.htmhttp://www.nps.gov/gis/gps/glossary.htm

Date post:	03-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	andra-geangu
View:	276 times
Download:	2 times

Proiect La Sisteme de Pozitionare Globala

Documents